UNIVERSITATEA BUCURESTI

FACULTATEA DE PSIHOLOGIE SI STIINTELE EDUCATIEI

Abilitatile secolului XXI

Soft Skills

Evaluarea psihologica a aptitudinilor, intereselor si motivatiei

București

1 
 
 Abilitățile secolului XXI – SOFT SKILLS

Soft skills sunt definite ca abilitati interpersonale si de comportament la locul de

munca (Kantrowitz, 2005), fiind o necesitate pentru o performanta si o productivitate ridicate
(Wilhelm, 2002). Potrivit lui Raj, abilitatile administrative si tehnice care sunt cerute la locul
de munca sunt usor de masurat si detectat, pe cand soft skills, precum comunicarea, munca in
echipa, abilitatea de a rezolva creativ probleme, gandirea strategica sunt greu de detectat si
sunt in opozitie cu hard skills ( cunostinte legate de software). Deoarece include toate aceste
aspecte, este vazut ca un termen “umbrela”.

Cu alte cuvinte, cunostiintele, deprinderile si abilitatile specifice domeniului de

activitate sunt denumite global “ Hard Skills”, fiind dobandite in invatamantul de tip “clasic”,
bazat pe achizitia de cunostinte de specialitate, pe cand “Soft Skills”este un termen ce
inglobează un numar de abilitati alternative sau complementare, in mare masura nespecifice
in sensul ca nu depind de domeniul de activitate, ci au un caracter universal.

Acestea se deosebesc de “hard skills” prin faptul ca ele tin de personalitatea si

temperamentul individului, pe cand hard skills se refera la abilitatile tehnice pe care le detine
o persoana. Este nevoie de hard skills pentru a fi acceptat la un interviu, dar este nevoie de
soft skills pentru a obtine job-ul.

Pe scurt, soft skills au de-a face cu cine suntem ca persoane iar hard skills se
refera la cunostinte si abilitati.

“Soft skills-urile” sunt competențe de comportament, de asemenea, cunoscute sub

numele de abilități interpersonale sau “people skills”.

Soft Skills-urile include mai mult decat “people skills”.”People skills” sunt o
componentă de bază a “soft skills” (Cafasso, 1996; Klaus, 2010). “People skills” sunt
atributele care caracterizează relațiile interpersonale unei persoane cu alte persoane. Unii
cercetatori considera faptul că abilitățile interpersonale sunt cele mai importante abilități de la
toate nivelurile de locuri de muncă (Robles, 2012). În timp ce mulți autori echivaleaza
abilitățile interpersonale cu “soft skills” (James & James, 2004; Perreault, 2004), abilități
interpersonale sunt doar o fațetă a “soft skills”. În plus față de abilități interpersonale, “soft
skills” includ calitățile personale și atributele de carieră (James & James, 2004; Nieragden,
2000; Perreault, 2004). Atribute personale pot include personalitatea cuiva, abilitatea de a te
face placut, managementul timpului, și aptitudini organizatorice (Parsons, 2008). Atributele
specifice carierei pot include comunicarea, lucrul în echipă, leadership, și servicii pentru
clienți (James & James, 2004). “People skills” promoveaza o atitudine pozitiva, o comunicare
eficientă, și capacitatea de a rămâne constant în situații dificile (Evenson, 1999).

2 
 
 În general “soft skills” includ următoarele (Jain, 2013):

 Aptitudini interpersonale: diplomație, leadership, etica (filosofice și

comportamentale), munca în echipă, colaborare și înțelegerea diverselor culturi;
 Aptitudini intelectuale: rezolvarea problemelor, luarea deciziilor, gândirea critică, de
analiză și raționament;
 Comunicarea: scris, vorbit, ascultare, citire (alfabetizare), și comunicarea dintre
culturi.

Se disting trei tipuri de competențe necesare în secolul XXI :

 Abilități de învățare:

 Gândire critică
 Utilizațrea diferitelor tipuri de raționament (inductiv, deductiv, etc.), în
funcție de situatie .
 Analiza și evaluarea punctelor de vedere alternative.

 Gândire creativă
 Utilizarea unei game largi de tehnici de creare de idei (cum ar fi
brainstorming).
 Privirea eșecului ca pe o oportunitate de a învăța; Înțelegerea faptului că
inovația și creativitatea este pe termen lung un proces ciclic de succese
mici si frecvente greșeli.
 Demonstrea de originalitate și inventivitate în muncă și de a înțelege
realele limite pentru a adoptarea unor idei noi.

 Colaborare
 Capacitatea de a lucra în mod eficient și cu respect cu diverse echipe.
 Flexibilitatea în exerciții și dorința de a fi de ajutor în a face compromisuri
pentru a realiza un obiectiv comun.
 Asumarea responsabilitatatii comune pentru munca de colaborare, și
valoarizarea contributiilor individuale făcute de fiecare membru al echipei.

 Comunicare
 Ascultarea în mod eficient pentru a descifra sensul, inclusiv cunoștințe,
valorile, atitudinile și intențiile.
 Utilizarea comunicării pentru o serie de scopuri (de exemplu, pentru a
informa, instrui, motiva și convinge)

3 
 
  Comunicarea în mod eficient în diverse medii (inclusiv multi-lingual).

 Abilități de viață:

 Flexibilitate
 Încorporarea feedback-ul în mod efficient.
 A face față pozitiv la eșec,laudă și critici.
 Abilitati sociale
 A face diferența când este necesară ascultarea și când este necesar
pentru a vorbii.
 Respectrea diferențelor culturale și de a lucra eficient cu oameni dintr-o
gamă de medii sociale și cultural.
 Productivitate
 Stabilirea și atingerea obiectivelor, chiar și în fața obstacolelor și
presiuni concurente.
 Prioritizarea, planificarea și gestionarea de lucru pentru a obține
rezultatul dorit.
 Conducere
 Folosirea abilităților interpersonale și de rezolvare a problemelor
pentru a ghida pe altii spre un scop.
 Demonstrea de integritate și comportament etic în utilizarea de
influență și putere.

 Literacy (Instructie/educatie) Skills:

 Information Literacy
 Acces la informație în mod eficient (timp) și în mod efectiv (surse).
 Gestionarea fluxului de informații dintr-o mare varietate de surse.
 Media Literacy
 Înțelegerea cum și de ce mesajele mass-media sunt construite, și pentru
ce scopuri.
 Technology Literacy
 Folosirea tehnologiei ca un instrument de cercetare, de a organiza,
evalua și comunica informații.

Descriere:

Responsabilitate şi capacitate de adaptare –aceste doua concepte constituie oarecum baza

abilitatilor:

- Responsabilitatea reprezinta asumarea si raspunderea fata de propriile actiuni si fata de

comportamentul propriu.

4 
 
- Capacitatea de auto guvernare a individului - se bazeaza pe capacitatea de a lucra in
condintii de stres .

- Profesionalism - modul in care un individ se prezinta atat in cadrul colectivului, modul in

care acesta accepta criticile pozitive, cum se raporteaza la acestea cat si gradul de discretie al
individului .

Capacitatea de adaptare - se defineste ca fiind o calitate principala necesara unei persoane

pentru a trece cu succes peste dificultatile si provocarile intalnitein activitate, indiferent ce
domeniu.

Adaptabilitate - Flexibilitate, maleabilitatea

Viata in esenta este o schimbare, de aceea oamenii trebuie sa se adapteze la aceasta.

Aptitudinea de a te adapta la schimbari si de a gestiona mai multe sarcini. Datorita
modificarilor care se produc tot mai rapid in ziua de azi in ceea ce priveste tehnologia, mediul
de afaceri etc. sunt tot mai cautati oamenii care se adapteaza cu usurinta la schimbarile din
jurul lor, care se adapteaza usor presiunilor exterioare si nevoilor de lucru, care imbratiseaza
cu usurinta noi idei, sunt intreprinzatori si plini de resurse si se ridica pana la nivelul oricarei
provocari.

O persoana definita de flexibilitate si adaptabilitate schimba metoda de lucru sau

abordarea cand este necesar pentru a atinge un obiectiv sau pentru a indeplini o sarcina de
lucru. De asemenea, ajusteaza stilul sau modul de lucru in functie de fiecare situatie in parte.

CUM ITI DEZVOLTI ACEASTA CALITATE:

 Cauta intotdeauna noi posibilitati si directii prin care poti sa iti indeplinesti
obiectivele;
 Cand te surprinzi refuzand o propunere/ o idee, incearca sa iti dai seama care este
script-ul mental care iti influenteaza comportamentul si te impinge catre un raspuns
negativ;
 Ajuta-i pe cei din jur sa faca diferenta intre observatie si deductie, intre fapte si
ipoteze.
 Ai un traseu prestabilit? Incearca sa aplici procedurile standard intr-un mod mai
flexibil pentru a vedea care este efectul asupra echipei tale.
 Incearca sa elimini aspectele negative precum rigiditatea, competitia (neproductiva)
sau inacesibilitatea.
 Cand suntem in zona de confort de prea mult timp pe aceeasi pozitie, tindem sa ne
obisnuim, esuand in procesul de adaptare si de evolutie.
 Nu-ti restrange zona de competenta. Arata-le tuturor ca poti sa faci lucruri care nu
intra in fisa postului tau.

5 
 
Abilitati de comunicare –dintre care pricipalele sunt:

Capacitatea de a asculta - presupune o comunicare eficienta spre intelegerea clara a

mesajului emis. Pentru ascultatea si intelegerea mesajului trebuie elimate principalele bariere
care impiedica ascultarea, cum ar fi: neatentia, prejudecatile, lipsa de interes.

Capacitatea de a pune intrebari - ajuta la intelegerea mesajului transmis. In general

intrebarile se pun in functie de interesul persoanei fata de situatia respectiva, acestea fiind:
intrebari directe, inchise, deschise , de dirijare, de explorare etc.

Comunicarea verbala –acest tip de comunicare implica cuvantul, propozitia si fraza.

Caracteristicile abilitatii de a vorbi sunt: exprimare clara si concisa, cuvinte si expresii bine
alese, exprimare directa, logica si lipsita de exagerari.

Comunicarea paraverbala- elementele acesteia sunt: tonul, ritmul, modulatia si volumul

vocii. Cu ajutorul acestora trasmitem partenerului mesaje subliminale.

Comunicarea scrisa - o cerinta de baza este cunoasterea gramaticii corecte .

Comunicarea nonverbala - limbajul nonverbal are ponderea cea mai mare din comunicare,
55%. Elementele care fac parte din comunicarea nonverbal sunt: mimica, gestica expresiile
fetei, privirea, zambetul, pozitia mainilor, pozitia degetelor, atingerea, pozitia corpului, etc.

Informaţii şi abilităţi media: analizarea, accesarea, administrarea, integrarea, evaluarea şi

crearea de informaţii în diverse forme şi medii.

Empatia - capacitatea de a ne transpune in lumea subiectiva a partenerului de

comunicare, pentru a vedea situatia cu ochii lui. Aceasta îi permite unei persoane să înțeleagă
și să împărtășească concepte, valori, viziuni aparținând altei persoane. Goleman (1998)
sugerează că empatia este abilitatea unui om de a-i înțelege pe alții, de a-i ajuta și de a le
dezvolta potențialul, oferindu-le propriile servicii, de a fi conștient de ce se întâmplă în jurul
lui și de a afișa o grijă constantă față de alții. Studiile arata că empatia corelează puternic cu
abilitatea de leadership.

Leadershipul se referă la două elemente: cum te manageriezi pe tine însuți

(construirea încrederii și a controlului de sine, dezvoltarea unor comportamente responsabile)
și cum îi manageriezi pe ceilalți (managementul conflictelor, declanșarea schimbărilor,
comunicarea eficientă etc.). Bunii lideri sunt oamenii care au o viziune și sunt foarte obiectivi
și sensibili cu privire la mediul în care activează. Acest tip de abilitate se bazeaza in general
pe capacitatea de a folosi motivatia pentru atingerea scopurilor.

Creativitate şi curiozitate intelectuala

Procesul de creativitate implica generarea unor idei, concepte sau asocieri noi ale mintii
creative intre idei sau concepte existente. Unii autori definesc creativitatea ca "producerea de

6 
 
idei noi si utile in orice domeniu" al activtatiii umane, de la stiinte la arte, in educatie, în
afaceri sau în viata cotidiana.

Curiozitatea intelectuala- presupune o atitudine pozitiva, activa perseverenta fata de

anumite obiecte sau activitati. Aceasta curiozitate actioneaza in sensul realizarii echilibrului
organismului cu mediu (homeostazic). Curiozitatea de asemenea poate fi definita prin dorinta
de a cunoastea ceva nou sau neobisnuit, asadar manifestarea interesului pentru un anumit
lucru.

Identificarea, formularea si solutionarea problemelor. Gandirea critica

Indentificarea problemei - consta in evidentierea ansamblului de factori care impiedica

solutionarea.

Solutionarea problemelor are mai multe etape:

1. Analiza problemei in scopul stabilirii datelor de intrare, precum si a rezultatelor pe care

trebuie sa le obtinem prin rezolvarea problemei.

2. Elaborarea unui algoritm de rezolvare a problemei.

3. Verificarea corectitudinii algoritmului propus.

4. Analiza complexitatii algoritmului si a timpului de executie.

Gândirea critică este un domeniu relativ nou, care a început să se dezvolte mai ales
în a doua jumătate a secolului XX şi care cunoaşte un succes deosebit în zilele noastre. A
gândi critic înseamnă a gândi argumentativ, în opoziţie cu a gândi „oportunist” (acceptând
adevăruri acceptate de cei din jur), „superficial” (fără a pune în legătură faptele), „dominaţi
de dorinţă” (substituind corelaţiile reale cu unele dorite) sau „mitic” (transformând datele în
mituri).

În linii mari, această disciplină are caracteristici ce dezvoltă abilităţi precum:

recunoaşterea problemelor ce pot fi demonstrate riguros de cele ce ţin de domeniul opiniei,
recunoaşterea textelor argumentative (spre deosebire de cele descriptive, normative etc.),
identificarea corectă a tezei într-un text argumentativ, trasarea şi evaluarea legăturilor logice
dintre enunţurile unui text argumentativ, disponibilitatea de a cântări opinii în discuţie,
disponibilitatea de a construi o gândire autocorectivă, rezistenţa la manipulare, atitudinea faţă
de limbaj, atenţia la context, priceperea de a deosebi argumentarea raţională de cea emotiv-
persuasivă, disponibilitatea pentru dialog. Într-o altă variantă, abilităţile de gândire critică ţin
de: capacitatea de a face observaţii, a fi curios, punând întrebări relevante şi găsind resursele
de care ai nevoie, a examina credinţe, asumpţii şi opinii împotriva faptelor, a recunoaşte şi
defini problemele, capacitatea de a accesa validitatea enunţurilor şi argumentelor, capacitatea
de a decizii înţelepte şi a găsi soluţii adecvate, a înţelege logica şi argumentarea logică.

7 
 
 In concluzie, gândirea critică reprezintă o formă de gândire compusă din scepticism +
evaluarea dovezilor. Scepticismul are calitatea de a ne face să ne îndoim, în prima instanță, de
orice informație, până când este demonstrată a fi adevărată sau falsă. Astfel, o gândire
sceptică (dar nu în sensul pyrrhonian, care neagă orice posibilitate de cunoaștere) ajută
individul ce o posedă să se ferească de iraționalism, propagandă și manipulare, iar evaluarea
dovezilor ajută persoana să descopere dacă acea informație este adevărată sau falsă. În cadrul
procesului de evaluare a argumentelor sunt utilizate mai multe metode științifice, printre care
logica, investigația, analiza, care ajută o minte critică să ajungă la adevăr.

Managementul timpului - actul sau procesul de planificare și exersare a unui control

conștient asupra timpului petrecut în anumite activități, în special pentru a crește eficacitatea,
eficiența și productivitatea. Cei care simt că dețin control asupra timpului sunt cei mai
satisfăcuți din punct de vedere profesional. Managementul timpului presupune: analizarea și
prioritizarea sarcinilor, identificarea activităților ce împiedică productivitatea și folosirea
mijloacelor tehnologice în acest sens, reducerea situațiilor stresante prin respectarea deadline-
urilor, identificarea momentelor când este nevoie de ajutor venit de la alte surse și eventual
încheierea unor parteneriate în perioadele extrem de solicitante.

Lucrul in echipa - capacitatea individului de a se integra intr-un colectiv si de a fi un

punct de crestere al colectivului in ansamblu prin simpla lui prezenta . Tot aici intra si
capacitatile lui de a lucra in colective interdisciplinare si intelegerea diversitatii si
sensibilitatilor grupurilor.

Feedback-ul - procesul de comunicare prin care se transmit informații, sugestii,

observații, puncte de vedere, ca formă de răspuns pentru cei care au comunicat un mesaj sau
au realizat o acțiune. Cheia de aur a feedback-ului este sa vorbim mai mult despre solutii,
decat despre probleme; sa ne concentram pe actiuni de urmat, mai mult decat pe faptele
trecute.

Experții în angajări sunt de părere că deși abilitățile practice pot să îți câștige un
interviu, soft skill-urile îți vor asigura locul de muncă și te vor ajuta să-l păstrezi. Astfel au
identificat 6 soft skill-uri principale și anume :

 Abilitățile de comunicare:

Nu trebuie neapărat să fii un orator briliant sau scriitor. Înseamnă că trebuie să știi să te
exprimi indiferent că scrii un memo, încerci să îi convingi pe alții cu o prezentare sau să
explici calm unui coleg de ce ai nevoie

 Spiritul de echipă și colaborarea:

Angajatorii vor angajați ce se înțeleg bine cu ceilalți, ce pot lucra cât mai eficient ca parte a
unei echipe. Asta înseamnă ca uneori să fii lider, alteori să urmezi bine instrucțiunile, să se
respecte termenii limită și să lucrezi cu ceilalți în realizarea unui scop comun.

8 
 
  Adaptabilitatea:

Acest lucru este foarte important pentru profesioniștii mai experimentați pentru a demonstra
și pentru a contrazice părerea (deseori eronată) că angajații mai bătrâni sunt ficși in metodele
lor. Pentru a avea succes în majoritatea organizațiilor, trebuie să fii pasionat, să înveți și să ai
abilitatea de a te dezvolta și adapta din punct de vedere profesional, având în vedere nevoile
organizației.

 Rezolvarea problemelor :

La un interviu, trebuie să fii pregatit pentru întrebarea “cum rezolvi o problemă?”, urmată de
câteva exemple. Trebuie să fii capabil să explici ce ai face, cum abordezi această problemă,
cum îi implici pe ceilalți și care a fost rezultatul.

 Observația critică:

Nu este de ajuns să colectezi datele și să le manipulezi. Deseori trebuie să le analizezi și să le

interpretezi. În loc să îi dai șefului tau un dosar, evidențiază zonele cheie pentru atenție și
sugerează posibili pași viitori.

 Rezolvarea conflictelor:

Abilitatea de a convinge, negocia și a rezolva conflicte este esențială dacă vrei să urci pe
scara ierarhică. Trebuie să negociezi astfel încât ambele părți să aibe de câștigat când se
ajunge la o soluție, în interesele companiei și interesele persoanelor implicate.

În continuare sunt sintetizate publicații pe 21st Century Skills (Abilitățile secolului

XXI). În zilele contemporane cunoștiințele și informațiile sunt în revelare în mod
exponențial. Societatea zilelor noastre are noi așteptări, respectiv ,noi competențe ce sunt
necesare în conduite academice și sociale. Astfel, actualmente, comunicarea, împărtășirea și
utilizarea informațiilor stau la baza succesului și reușitei în rezolvarea unor probleme, în
adaptarea la circumstanțe efemere și în capacitatea de a folosi noi tehnology pentru a crea
cunoștiințe noi.

Termenul de 21st Century Skills se referă la un set larg de cunoștiințe, aptitudini abilități
și competențe, obiceiuri utile și dezirabile pentru un viitor loc de muncă, și trăsături de
peronalalitate ce sunt necesare a fi dobândite, aprofundate, interiorizate și stăpânite de către
studenții acestui secol , în programe unui colegiu/ instituții și în cariere contemporane sau la
slujbă. 21st Century Skills pot fi aplicabile în toate ariile academice, educaționale, cadre
civice/umanitare și în locurile de muncă, fiecare contribuind cu consensuri acestui concept de
abilități ai secolului XXI și definind acest concept în mod caracteristic și unic.

Introducerea acestui concept a fost elaborat decătre profesori universitari, educatori,

angajatori și alte persoane profesionale, în convingerea că studenții ar trebui să posede cele
mai relevante și utile cunoștiințe și un bagaj universal aplicabil pentru diverse eventualități în
viață de carieră și în viață în genere.

9 
 
 Modelele tradiționale educaționale deseori erau focalizate pe învățarea unui conținut pe
o anumită temă iar apoi evaluarea cunoștiințelor sub formă de teste. Cadrul de învățământ a
secolului XXI (21st Century learning framework) include conținuturi/teme școlare
tradiționale și contemporane cu temele/subiectele interdisciplinare ale 21st century skills
(abilităților/competențelor secolului XXI). Subiectele majore ale 21st century skills pun
accent pe civic literacy ( știiințe civice), global awareness (sensibilizarea și informare despre
lumea înconjurătoare), financial literacy (științe financiare/economice/antepronoriale),
health literacy (științe în domeniul sănățății) și environmental literacy ( științe despre mediul
înconjurător).

Civic literacy ( știiințele civice) se referă la participarea eficientă a studenților în

viața civică și să înțeleagă procesele guvenamentale , dobândind în același timp modul în
care să fie informat despre aceste aspecte. Studenții în mod activ, exersează obligațiile și
drepturile cetățenești pe nivel local, național și global, înțelegând implicațiile lor și deciziile
civice.

Global awareness (sensibilizarea și informare despre lumea înconjurătoare) este o

abilitate ce se referă la folosirea 21st century skills pentru a înțelege și a adresa considerente
globale; învățarea prin coolaborare cu persoane din alte culturi, religii, ideologii și cu stiluri
de viață diferite, determinând spiritul respectului reciproc și dialoguri în contexte personale,
în locul de muncă și în contexte de comunitate. Această abilitate îndemnă și folosirea altor
limbi străine, pe lângă limba engleză, având scopul major de a căpăta un comportament
comprehensiv și tolerant față de alte țări și culturi.

Financial literacy (științe financiare/economice/antepronoriale) se bazează pe

capacitatea studenților de a ști pe viitor să ia decizii personale și economice adecvate și de
utiliza abilități/aptitudini anteprenoriale pentru a spori productivitatea la un posibil loc de
muncă , fiind conștient de opțiunile carierei respective. Din aceste competențe se deduce și
înțelegerea și interiorizarea rolului economiei în societatea contemporană.

Health literacy (științe în domeniul sănățății) adresează obligația oamenilor de a

accesa și de a utiliza informații de calitate relevantă și profesionlă pentru luarea unor decizii
medicale și cu privire la sănătate. Aceasta implică atât cunoașterea surselor de unde ar putea
să le obțină, cât și surse ce previn anumite măsuri sanitare ( de exemplu, un regim adecvat,
exerciții fizice, evitarea riscurilor și reducerea nivelului de stres etc.). Astfel, obținerea,
interpretarea și înțelegerea unor cunoștiințe de bază în domeniul și a unor servicii sanitare au
ca scop de a îmbunătății starea sănătății existentă. Monitorizarea și înființarea unor scopuri
sanitare a unor persoane sau a unei familiei este un alt comportament dezirabil ce să fie
practicat decătre practicieni/studenți/oameni. Nu în ultimul rând și foarte important,
înțelegerea sănătății publice și problemele de siguranță/protecție la nivel național și la nivel
internațional este un aspect obligatoriu.

Environmental literacy ( științe despre mediul înconjurător) se referă la înțelegerea și

cunoașterea mediului înconjurător, fiind conștient de condițiile și circumstanțele ce afectează
aerul, climatul, hrana, apa ,energia și ecosisteme; la înțelegera și conștientizarea impactului

10 
 
societății asupra naturii (ex. creștera populașiei, dezvoltarea populațiilor, rata consumării
resurselor naturale etc.). Se dezvoltă și capacitatea de investigare și analizare a acestor
probleme globale ale mediului înconjurător și se pune mai mult accent pe tragerea unor
concluzii precise și adecvate despre soluții eficente. Aceasta înseamnă, ulterior, implicarea
colectivă și individuală în participarea la o acțiune ce se adresează provocărilor mediului
înconjurător (ex. participarea în acțiuni globale, elaborarea unor soluții ce inspiră luarea unei
acțiuni pe o problemă privind mediul înconjurător).

Oamenii secolului XXI pledează și promovează abilitatea oamenilor de a accesa, de

utiliza, de a analiza și de a înțelege mijloacele tehnologice, influențele sale dar și bias-urile
mediei și informațiilor tehnologice. Astfel, se cer competențe, precum: 1) infomational
literacy (știința informațiilor tehnologice) care cere managerierea lor, accesarea informațiilor
în mod eficient și eficace și utilizarea lor în mod corect; 2) media literacy (știința mediei)
ce implică înțelegerea mesajelor lor, cum au fost elaborate și în ce scop, examinarea modului
în care alții percep acel mesaj , cum media influențează oamenii, dar și creearea unor
produse-media; 3) ICT (Information, Communications and Technology) literacy ( știința
ICT- Informații, Comunicare și tehnologie) se referă la utilizarea competențelor digitale(ex.
calculator, GPS etc), rețelelor sociale și a tehnologiilor ca instrument de cercetare, evaluare și
comunicare cu în mod eficient, util și adecvat.

Viața contemporană în care trăim solicită mai mult decât aceste seturi de abilități și
competențe, iar studenții sunt nevoiți să dezvolte aptitudini/ abilități de carieră și mai ales de
trăire în această eră competitivă în informații. Abilitățile cerute sunt: 1) flexibibiltate și
adaptabilitate ( adaptarea la schimbare, adaptare la responsabilitățile unui job, la contexte și
programe diverse, la a fi flexibil, incorporarea unui feedback eficient și util, a face față
pozitiv la criticism,laudă și înțelegera, negocierea, echilibrarea în perspectivele,credințele
altora pentru rezolvarea unor probleme,mai ales în medii multi-culturale); 2) inițiativă și
autodezvoltarea ( a mânui scopuri și timpul, cu simț realist, a fi tactic și strategic în scopurile
setate, a folosi timpul și munca depusă în mod eficient, a lucra independent/indvidual, a
prioritiza lucrul și scopuri, a fi devotat și a da dovadă de profesionism) ; 3) social and cross-
cultural skills ( abilități cross-culturale și sociale) (se referă la a ți când este adecvat să se
asculte și când să se vorbească, la îndrumarea proprie în mod respectabil și profesional, la
respectarea diferențelor sociale și culturale, a fi open-minded la diverse idei sau valori) ; 4)
productivity and accountability (productivitate și responsabilitate) (include multi-tasking,
lucrarea în mod pozitiv și etic, a demonstra atribute în plus cu producerea calității
profesionale, particparea activă, asumarea unor greutăți și a deține o conduită profesională) ;
și în ultimul rând, 5) leadership și responsabilitate se referă la îndrumarea și a dirija oameni
în mod etic și constructive, luând în considerare obiectivele lor și a activității respective.

11 
 
 Standardele secolului XXI sunt următoarele:

 focalizarea pe 21st Century Skills în ceea ce privește conținuturi/teme/subiecte,

învățare/cunoștiință și expertiză
 înțelegere și constuctuvitate pe temele abordat și incluse în 21st Century Skills
 punerea accentului pe interiorizare și înțelegere decât pe cunoștiințe superficiale
 angajarea studenților în probleme veridice și consistente în lumea înconjrătoare,
participând în mod activ la acestea; expunerea lor la date concrete și adevărate.

Pasul următor: the Softer Soft-Skills

Deşi rezultatele cercetărilor sunt de multe ori contradictorii, termenii încă insuficient de
bine definiƫi şi uneori nu există instrumente de măsură pentru anumite concepte, totuşi nu
poate fi negat faptul că setul de abilităƫi complementare desemnat ca soft skills contribuie in
măsura împortantă la succesul unui angajat. Urs (2013) propune un model şi mai amplu, de
tipul unei spirale ascendent ce are la baza cunoştintele de specialitate, urmate de soft skills iar
deasupa acestora cun set de abilităti încă şi mai evoluate: stima de sine, încrederea în sine,
integritatea, etica, culminănd cu auto-realizarea şi conştiinƫa propriului eu (toate acestea
înglobate in termenul the softer soft-skills). Autoarea ridică problema modului în care aceste
ultime abilităƫi ar putea fi educate în şcoală. Pe acelaşi model al incluziunii (embedded)
autoarea sugereaza dezvoltarea abilitaƫilor superioare odată cu unele dintre abilităƫile soft de
baza, cum ar fi comunicarea, propunând un model de comunicare în limbi străine concentrat
pe auto-analiza şi dezvăluirea sentimentelor şi eului proprii concomitent cu dezvoltarea
capacităƫii de comunicare într-o limbă străină.

Concluzii
Bună parte din literatura de specialitate se concentrează pe identificarea modului şi
măsurii în care abilităƫile soft pot fi transmise în sistemul de învăƫământ. Dacă în mod
tradiƫional soft skills erau asociate specializărilor umaniste, fiind considerate nenecesare
pentru domeniul tehnic şi al ştiintelor exacte (fiind oarecum unanim acceptată imaginea
« matematicianului din turnul de cristal » şi al inginerului « cu privirea inteligentă dar care nu
ştie să se exprime ») devine evident că în economia actuală aceste abilităƫi nu mai pot fi
considerate superflue în nici un domeniu de activitate şi că învăƫământul, în special cel tehnic,
trebuie să se adapteze cât mai rapid acestor cerinƫe.

12 
 
Bibliografie
1. Cafasso, R. (1996). Selling Your Soft Side.”. Computerworld, 30, 14-97.

2. Evenson, R. (1999). Soft Skills, Hard Sell. Techniques: making Education and Career
connections, 74(3), 29-31.

3. Heckman, J. J., & Kautz, T. (2012). Hard evidence on soft skills. Labour economics,
19(4), 451-464.

4. Jain, S., & Anjuman, A. S. S. (2013). Facilitating the acquisition of soft skills through
training. IUP Journal of Soft Skills, 7(2), 32.

5. James & James. (2004). Teaching career and technical skills in a "mini" business
world.Buisness Education Forum, 59 (2), 39-41.

6. Kantrowitz, T. M. (2005). Development and construct validation of a measure of soft

skills performance.

7. Klaus, P., Rohman, J., & Hamaker, M. (2007). The hard truth about soft skills:
workplace lessons smart people wish they'd learned sooner. HarperCollins e-books.

8. Parsons, T. (2008). Definition: Soft skills.

9. Perreault, H. (2004). Business educators can take a leadership role in character

education. Business Education Forum, 59 (1), 23-24

10. Raj, R. (2008). Business Negotiations: A'Soft'Perspective. ICFAI Journal of Soft

Skills, 2(1).

11. Renuga, M., & Ezhilan, S. (2014). Soft Skills: A Professional Development
Curriculum to Enhance the Employability of Engineering Students. Language in
India, 14(4).

12. Robles, M. M. (2012). Executive perceptions of the top 10 soft skills needed in
today’s workplace. Business Communication Quarterly, 75(4), 453-465.

13. 6. Urs, D.S. (2013) – Soft Skills for the Engineering Students, Synergy, 9(2), 137-14.

14. Wilhelm, W. J., Logan, J., Smith, S. M., & Szul, L. F. (2002). Meeting the Demand:
Teaching" Soft" Skills.

13