3.

1 Reglementarea traifară a operațiunilor de import – export

Taxa vamală este o plată obligatorie, percepută de stat la introducerea pe sau scoaterea
mărfurilor de pe teritoriul vamal.1

Taxele vamale pot fi clasificate după modul de percepere în:

1) ad valorem, calculată în procente faţă de valoarea în vamă a mărfii;

2) specifică, calculată în baza tarifului stabilit la o unitate de mărfă;
3) combinată, care îmbină tipurile de taxe vamale specificate la punctele 1) şi 2);
4) excepţională, care, la rîndul ei, se divizează în:
a) taxă specială, aplicată în scopul protejării mărfurilor de origine indigenă la introducerea pe
teritoriul vamal a mărfurilor de producţie străină în cantităţi şi în condiţii care cauzează sau pot
cauza prejudicii materiale considerabile producătorilor de mărfuri autohtoni;
b) taxă antidumping, percepută în cazul introducerii pe teritoriul vamal a unor mărfuri la preţuri
mai mici decît valoarea lor în ţara exportatoare la momentul importului, dacă sînt lezate interesele
sau apare pericolul cauzării prejudiciilor materiale producătorilor autohtoni de mărfuri identice
sau similare ori apar piedici pentru organizarea sau extinderea în ţară a producţiei de mărfuri
identice sau similare;
c) taxă compensatorie, aplicată în cazul introducerii pe teritoriul vamal a mărfurilor, la
producerea sau la exportul cărora, direct sau indirect, au fost utilizate subvenţii, dacă sînt lezate
interesele sau apare pericolul cauzării prejudiciilor materiale producătorilor autohtoni de mărfuri
identice sau similare ori apar piedici pentru organizarea sau extinderea în ţară a producţiei de
mărfuri identice sau similare.2
Având în vedere scopul impunerii vamale, se disting taxele vamale protecţioniste,
care urmăresc îmbunătăţirea balanţei comercialeşi taxe vamale cu caracter fiscal pentru obţinerea
de venituri de la bugetul statului. Ele se deosebesc după nivelul impunerii. Cele care auun nivel
ridicat sânt protecţioniste, iar cele cu un nivel scăzut au caracter fiscal.Ţinînd seama de
modul de percepere a taxelor vamale, 3acestea pot fi: specifice, cînd se percep pe
unitatea de măsură fizică amărfurilor, ad valorem, când se aplica sub forma unei cote
procentuale raportată la valoarea vamală a mărfii importate şi mixte, când se percep ca adaos la
cele ad valorem, atunci când acestea nu sunt suficient de protecţioniste.
După modul de fixare, taxele vamale se împart în patru categorii: taxele vamale
autonome, de regulă mai ridicate, stabilite de stat ţnmod independent şi nu pe bază de înţelegeri
cu alte state, percepute asupra mărfurilor provenite din ţările cu care statul respectiv nu aplica
clauza naţiunii celei mai favorizate; taxele vamale convenţionale fixate de stat prin
înţelegerea cu alte state cu care îşi acordă clauzanaţiunii celei mai favorizate; taxele
vamale preferenţiale, stabilite la un nivel redus, comparativ cu restul taxelor vamale, aplicate
tuturor sau numai anumitor mărfuri importate din anumite ţări, fără a se extinde asupra
mărfurilor provenind din celelalte ţări, de exemplu, celeexistente între fostele metropole şi

1 Portalul oficial al Serviciului Vamal din Moldova - http://www.customs.gov.md/

2 Legea cu privire la tariful vamal – Nr. 1380 din 20.11.1997 , art . 3

3 Legea reglementarii de stat a activitatii comerciale externe - Nr.1031-XIV din 08.06.2000 , art.8
colonii, în cadrul grupărilor integraţioniste, între C.E.E. şi ţările asociate în cadrul S.G.P., ele
reprezintăo derogare de la clauza naţiunii celei mai favorizate; taxele vamalede retorsiune,
apărute, de regulă, ca răspuns la politica comercialăneloială a altui stat; acestea îmbracă 2 forme:
taxele vamale antidumping percepute de către stat peste taxele vamale obişnuite, pentru a
anihila efectele dumpingului, şi taxele vamale compensatorii, pentru a înlătura
efectele subvenţionării exporturilor sau a primelor deexport.

Tariful vamal este un catalog ce cuprinde nomenclatorul produselor supuse impunerii

vamale şi taxele vamale percepute asuprafiecărui produs sau grupe de produse în
parte.Clasificarea mărfurilor în tarifele vamale s-a făcut si se face în funcţie de o
serie de criterii; alfabetic, în funcţie de origineamărfurilor, în funcţie de gradul de
prelucrare sau o combinaţie de criterii, ţinându-se seama de toate criteriile menţionate. În
decembrie1950 a fost adoptat Nomenclatorul Vamal de la Bruxelles, numit în prezent
Nomenclatorul Consiliului de Cooperare Vamală, acceptat până în prezent de circa 140 de
ţări.Pe baza tarifelor vamale, producţia internă poate fi protejată împotriva
concurenţei străine, se pot negocia concesii în domeniul politicii vamale sau se pot
institui discriminări în relaţiile cu anumite state.

Concesiile vamale pot îmbrăca forma reducerilor directe de taxe vamale,

mergând până la eliminarea lor completă sau formaconsolidării acestora, adică a
menţinerii lor la nivelul existent pe o perioadă de timp determinată.În cadrul negocierilor tarifare
se pot aplica mai multe metode de reducere a taxelor vamale, cum sunt:
• metoda reducerii directe a taxelor vamale, fie “produs cu produs” sau “ţară cu ţară” , specifică
tratativelor bilaterale;
• metoda reducerii lineare şi reciproce, care presupune reducerea tuturor taxelor vamale cu
acelaşi procent şi este specificătratativelor multilaterale. Această metodă nu rezolvă însă
problema disparităţilor tarifare, adică a reducerii diferenţei dintre nivelul taxelor vamale ale mai
multor ţări pentru acelaşi produs;
• metoda armonizării taxelor vamale, potrivit căreia reducerea este cu atât mai mare cu
cât acestea sunt mai ridicate.

Teritoriul vamal este teritoriul pe care se aplică un anumit regim vamal, o anumită
legislaţie vamală.Teritoriul vamal de regulă coincide cu teritoriul ţării. Însă la etapa actuală
această regulă mai mult prezintă o excepţie. Când statelehotărăsc să creeze pe teritoriul ţării zone
de antreprenoriat liber sub diferite forme, atunci teritoriul vamal al acestei ţări se restrânge.
Încazul când câteva ţări convin să creeze o uniune vamala, atunci are loc fenomenul extinderii
teritoriului vamal.
Uniunile vamale şi zonele de liber schimb au determinat apariţia efectului de creare de
comerţ, prin care se înţelege apariţia de noifluxuri în cadrul uniunii vamale, care înlocuiesc
sursele de furnizare mai puţin eficiente cu sursele de furnizare interne cele mai avantajoasedin
punct de vedere al costului , precum şi a efectului de deturnare de comerţ, care presupune
înlocuirea surselor de furnizare a mărfurilor,din afara uniunii vamale, cu surse interne ale
costului de producţie, dar devenite artificial mai competitive datorită neaplicării taxelor vamale
în schimburile reciproce ale uniunii.

Tariful Vamal Integrat al Republicii Moldova (în continuare TARIM) a fost elaborat în
conformitate cu Hotărârea Guvernului Republicii Moldova cu privire la Tariful Vamal
Integrat al Republicii Moldova nr.501 din 14 august 2009 (Monitorul Oficial nr.127-
130/562 din 21.08.2009).4

4 http://www.customs.gov.md/
 TARIM are un caracter consultativ, reprezentând o bază de date în care se indică
măsurile tarifare şi netarifare aplicabile mărfurilor importate sau exportate pe/din teritoriul vamal
al Republicii Moldova ţi care include următoarele componente:5

a) Subdiviziuni ale Nomenclatorului mărfurilor al Republicii Moldova;

b) Cotele taxelor vamale şi alte drepturi de import;

c) Informaţii privind facilităţile tarifare;

d) Coduri adiţionale şi note explicative privind utilizarea informaţiilor cuprinse în TARIM;

e) Date şi indicaţii privind temeiul legal al informaţiilor cuprinse în TARIM;

f) Alte informaţii necesare pentru aplicarea măsurilor tarifare şi netarifare (acte cu carcater
permisiv, etc).

3.2 Reglementarea netarifară a operațiunilor de import-export

Politica comercială netarifară prezintă un complex de reglementări care limitează sau

deformează fluxul internaţionale bunuri,îndeosebi menţinerea importului sub control, în
scopul protejării pieţei domestice şi/ sau echilibrării balanţei de plăţi externe.După unele estimări
numărul barierelor netarifare atinge cifrele de 2000 pentru mărfuri şi 500 pentru servicii. Aceste
obstacole sedeosebesc de la o ţară la alta şi sunt greu de negociat. Conform G.A.T.T. barierele
netarifare se clasifică în 5 mari grupe:

1. Barierele netarifare care implică o limitare cantitativă directă a importurilor, din această grupă
fac parte:

 Interdicţiile de import, care reprezintă mijlocul radical de protecţie totală sau parţială
pe o perioadă limitată sau nelimitată,interzicând importul unor produse sau grupe de produse.
 Contingentele de import sunt plafoane maxime cantitative sau valorice, admise la importul unor
produse sau grupe de produse peo perioadă determinată de timp. Se disting contingente globale şi
bilaterale; cele globale se stabilesc fără a fi repartizate pe ţări; iar cele bilaterale se înscriu în
acordurile bilaterale între 2 ţări.
 Licenţele de import sînt autorizaţii acordate de stat firmelor importatoare pentru un produs sau
grupă de produse, pe o perioadăde timp, acestea pot fi automate, ce se acordă îndată după
înaintarea cererii de către agentul economic şi nu poate fi înlăturată de organelestatale; globale, ce
permit importul produselor din orice altă ţară pe o anumită perioadă de timp fără limitări
cantitative; bilaterale; etc.
2. Barierele netarifare care implică limitarea importurilor prin mecanismul preţurilor, din acestea
fac parte:

Prelevările variabile la import reprezintă taxele de prelevare ce se percep

l a i m p o r t u l u n o r p r o d u s e a g r i c o l e s u p u s e reglementărilor pieţei UE.

5Hotărârea Guvernului Republicii Moldova cu privire la Tariful Vamal Integrat al Republicii Moldova nr.501
din 14 august 2009
Preţurile minime şi maxime la import ce se aplică de ţara importatoare în cazul când pe piaţa
mondială ele sunt mai joase decâtcele naţionale pentru protejarea ramurilor economiei
domestice.

Taxele antidumping şi compensatorii au o dublă natură: tarifară şi netarifară. Pentru ca aceste

taxe să fie percepute este necesarăo procedură de anchetă pentru a adeveri evenimentele de
dumping sau subvenţie.

3. Barierele netarifare care decurg din formalităţile vamale şi administrative privind importurile:

- evaluarea mărfurilor în vamă,

- documente şi formalităţi suplimentare cerute la import1.Barierele netarifare care

decurg din participarea statului la activitatea de comerţ exterior sunt următoarele:

- Achiziţiile guvernamentale ce sunt menite să dea prioritate firmelor naţionale în ce

priveşte aprovizionarea organelor de stat,

- Comerţul de stat, efectuat de unităţile economice de stat beneficiază de avantaje în ce

priveşte impunerea fiscală sau de altănatură fată de cele particulare importatoare,

- Monopolul de stat asupra unor produse de primă importanţa poate conduce la limitarea
importurilor produselor respective la preţuri ridicate pe piaţa domestică.

2.Barierele netarifare care decurg din standardele aplicate produselor importate şi celor indigene
sunt următoarele:

- Normele sanitare şi fitosanitare ce se impun asupra produselor alimentare,

medicamentelor animalelor vii, seminţelor, unor produse chimice,

- Normele de securitate ce se impun mai frecvent importurilor destinate consumului

productiv, şi anume maşini utilaje şi mijloacede transport,

- Normele de ambalare, marcare, etichetare.Datorită diversităţii şi neuniformităţii

aplicării acestor bariere în diferite ţări - ele constituie obstacole destul de
serioase pentruimporturi.