Sunteți pe pagina 1din 2
5.082017 ol expo: Constantnoscu i Tricoanu-adovarud 10 adevarul.ro Doi experti Constantinescu si Tariceanu Andrei Plegu, jin fond, de ce nu? Oricine are dreptul sa aiba un hobby, distinct de specialitatea sa propriu-zisa. Dl Adrian Nistase e un mare colectionar de arta (obiecte de argint, timbre si harti). A si donat o parte din ,bunuri”, pentru a stimula fondarea unui Muzeu National al Hartilor si Carjii Vechi. Dar nici macar nu trebuie sd fii cine stie ce intelectual ca s& ai pasiunea achizifiilor ,culturale”. lata, pind si un activist pugnace ca dl Codrin $tef’inescu adund cirfi postale vechi, ca si nu mai vorbim de al doilea om in stat, dl Calin Popescu Tariceanu, iubitor de automobile vechi si motociclete. (imi amintesc si de doamna Daniela Buruiand, care igi trecuse in declarajia de avere o veveri{& din Anzi). Foarte bine! E dreptul lor! Mai putin in regula e sd vrei sA-fiinstitufionalizezi hobby-urile. Adica s& transformi un interes privat, o plicere personala in problema de stat, De pilda, si propui un Institut de Studi Avansate (din bani publici) pentru cercetarea industrici carfilor postale si a motocicletelor. Dar daca se poate, de ce nu? Vad, acum, cd fostul nostru presedinte, dl Emil Constantinescu, de profesie geolog, are si el, ca tot omul, un hobby ,,fin”, pe care insi doreste s4-I propund intregului mapamond cu ajutorul Senatului Roméniei. DI Constantinescu are o slabiciune (pe care nu si-a manifestat-o public pina de curind): cultura si civilizafia Levantului. Prin Levant, Domnia Sa infelege pujin altceva decit oamenii obignuifi, cAci include in perimetrul lui si Balcanii si Caucazul si, in general, zona Marii Negre, De ce fi place dlui Constantinescu ,,Levantul”? Pentru ea (serie in expunerea de motive a propunerii sale) e ,leaginul” culturii si al democratiei, pentru ci Rominia se poate profila, adincind problema a promotor al unci ,culturi a pacit” in regiune, ca protector al patrimoniului mediteranean ete. Pe scurt: infiintdm un ,,Institut de Studi Avansate a (sic!) Culturii si Civilizatiei Levantului”. (in loc de ,,a” s-a introdus, ulterior, mai corectul ,,pentru”). Sub egida Academiei Romane? Nu. A Senatului. Cu ce bani? Cu bani de la buget, din ,,fondul de rezerva” al guvernului. Cu ce organigrama? 36 de insi! Cu cine drept ,,spiritus rector”? Emil Constantinescu, vechi lider regional, aflat ,,la per tu” cu toti sefii lumii. E clar cd sintem in plin Levant”. Un institut inca inexistent e deja in faza ,studii avansate”. Apoi, sintem singura jar din lume in care un institut academic e ,sub umbrela” parlamentara. (Si dacé, dupa viitoarele alegeri, noii senatori nu-I mai vor?). Finanjarea e, gi ea, de maxima originalitate. ,Fondul de rezerva” al guvernului e gindit, prin lege, pentru urgente, situafii neprevazute, calamiti{i naturale, La care din aceste rubrici se inserie noul institut? Evident, sustinatorii au uncle raspunsuri, DI Daniel Barbu glseste cd a pune sub protectia Senatului un institut de cercetare dovedeste, in chip sublim, cd in Senat nu se face doar politica, ci se si gindeste! Cu alte cuvinte, a face politicd si a gindi sint activitati divergente, O observatie, poate, autocritica. Oricum, dl Barbu nu e la primul su aforism boreal. DI doctor Dandili, altfel incintat de proiect, se mira, totusi, c& ,patronajul” Academiei e inlocuit cu unul neacademic. Dar avem si sustinatori ,de marca”: mirandoliana doamna Cristiana Anghel, de pildd, sau Ion Hadarcd, sau mereu vigilenta, mereu inspirata, providenfiala doamna Ecaterina Andronescu. lar marea loviturd este susjinerea Academiei Mondiale de Arta si $tiin{& din California, 0 institujie in care dl Constantinescu e membru, aldturi de alji 730 de intelectuali de pretutindeni (printre care, de pild’, ca sa fiu un pie riuticios, fostul purtitor de cuvint al lui Mihail Gorbaciovy, iar, din 1997, pind si subsemnatul, ceca ce, sincet vorbind, uitasem cu totul.... Mi gindese, melancolie, la cele peste 50 de Institute de Cereetiri ale Academiei Romine (plus 12 Centre de Cercetare), a ciror situafie financiari e departe de a fi rozi, mi gindesc, de pilda, la Institutul de Istoria Religiilor infiintat (in tara lui Mircea Eliade!) abia in 2008, dar marginalizat printr-o organigrama de 5 locuri, sau la Institutul de Studii Orientale pe care I-am infiintat in 1990 si care a disparut cu totul. Ghinion! A trebuit si se nascd alianfa spirituali Constantinescu-Tariceanu pentru ca o adevarata institufie sa se nasca! Ca si hitpiladevard.renewsipolticldcl-expert-constartnssci-tevicoans1_58bcOfa2Sab6SS0ebeOboae.ndex rit 1 603.2017, Dal expert: Canstanbnosc si Tiricoan- adevard 0 fiu sincer, am suspectat dintotdeauna o tainica ,,afinitate” a celor doi in zona aptitudinilor si apetentelor intelectuale. Am avut, vid acum, o intuitie profetic’. Sint, in sfirgit, umir la umdr, cu expertiza pe expertizi cdleind... Caci nu oameni cu performangd culturald demonstrabild sint ,aliati” in aceast& urgentd intreprindere, Nu Vlad Alexandrescu, bun cunoscator, intre altele, al destul de levantinului” Dimitrie Cantemir, nu Victor Spinei, vicepresedinte al Academiei, istoric consacrat, cu lucrari solide despre estul si sud-estul european. Nu. Ingii ca ei nu pricep despre ce e vorba, Politizeaza, practica ,jignirea profunda”. Abia astept sa vad lista specialistilor care vor porni cruciada .,studiilor avansate”, Sint aproape sigur cd, printre ei, vor fi si vechi ‘enii Catalin Harnagea si Costin Georgescu, de pilda, sau colaboratori ai echipei Constantinescu: hidrotehi vreo vedet din ,etema gi fascinanta” noastra gazetarie ,de front”... Fapt e c& lumea noastrd academic’ se manifesta cu o insolitd subtilitate dialectic’: pe de o parte, printr-un apel recent, academicienii romani ne previn asupra pericolului unei iminente dezmembrari a Yirii, dar pe de altd parte, Senatul patriei nu se lasd intimidat de zvonuri funeste si lucreaz pentru viitor, intemeind un institut de ample cercetiri regional”, menit si functioneze pe termen lung, Pe scurt: mu dau turcii! Ar fi, totusi, nedrept, sd nu recunose ceea ce e de recunoscut: am avut, la un moment dat, ocazia si percep 0 neasteptati sensibilitate a dlui Constantinescu pentru spatiul Mediteranei orientale. il insofeam, intt-o vizit’ oficial’ in Grecia, si in program a fost inclus, poate chiar la sugestia presedintelui, un popas la Muzeul de Arheologie din Delphi, Probabil din pura generozitate cultural, dl Constantinescu a decis s mi ghideze un pic printre exponatele muzeului. Mai exact, se apleca si ticheta (serisd pe franfuzeste) a obiectelor expuse si imi comunica, amabil, numele lor. La un moment dat — nimeni nu e perfect! — s-a incurcat putin, Dinaintea celebrei pietre numite ,Omphalos” s-a izbit de cuvintul ,nombril” (,buric”), a cBrui traducere nui venea pe limba... Am depiit momentul si ne-am oprit in fata faimoasei sculpturi de secol 5 (i.Chr:}, cunoscuta sub numele ,Conducitorul de evadriga” (Auriga”). Aici, dl Constantinescu a vibrat. A contemplat silueta elegant a ‘indrului drapat dup moda timpului gi a exclamat, emofionat:,,frumoase femei erau in Grecia!” Sa nu fim pedanti! Drapajul putea trece, in ,,imaginarul” dlui presedinte drept rochie, iar coafura - drept ,moda” nubild. Oricum, bunul gust al privitorului era de necontestat. Daca gi dl Tariceanu ar fi fost de fafd, Institutul de Studii Levantine s-ar fi nascut pe loc, cu un citat bine plasat din Poincaré. Proiectul dlor Constantinescu anu a fost, intr-o prima etapa, respins de guvernul Ciolos gi de vicepresedintele Academici. Acum a trecut cu brio de Senat. Vorba dnei Cristiana Anghel: ,Unde a scuipat govermul pupa Senatul Roméniei!”. Si nu ratiim si noi o reactie adecvati la marea idee a celor doi ,sefi” i vom aplauda strigind: Bravo! Pupituri, pupici, pupoaie! Cind ne-o fi mai ru, asa s& ne fie! hitpiladevard.renewsipolticldcl-expert-constartnssci-tevicoans1_58bcOfa2Sab6SS0ebeOboae.ndex rit 2

S-ar putea să vă placă și