Sunteți pe pagina 1din 43

Liceul Tehnologic

"ȘTEFAN CEL MARE SI SFÂNT" VORONA


Botoșani

ÎNTREȚINEREA, REPARAREA,
DIAGNOSTICAREA, ȘI
CONSTRUCȚIA INSTALAȚIEI DE
RĂCIRE
Elev: Bocăneț Andrei

COORDONATOR
ACHIHĂIȚEI RADU
Cuprins:
ARGUMENT ............................................................................................................................. 1
Capitolul I ................................................................................................................................... 3
Construcția instalației de răcire .................................................................................................. 3
1.1 INSTALATIA DE RĂCIRE CU AER ........................................................................... 3
1.2 INSTALATIA DE RĂCIRE CU LICHID ...................................................................... 4
1.3 PARTILE COMPONENTE ALE INSTALAȚIEI DE RĂCIRE ..................................... 5
Capitolul II ............................................................................................................................... 11
Functionarea instalației de răcire .............................................................................................. 11
2.1 FUNCTIONAREA INSTALAȚIEI DE RĂCIRE CU LICHID .................................... 11
INSTALATIA DE RÃCIRE A MOTORULUI DE AUTOCAMION ............................. 11
CIRCUITUL PRINCIPAL ................................................................................................ 11
CIRCUITUL DE DRENAJ și COMPENSARE ............................................................... 12
CIRCUITUL SECUNDAR .............................................................................................. 12
2.2. FUNCTIONAREA INSTALAȚIEI DE RĂCIRE CU AER ......................................... 12
Capitolul III .............................................................................................................................. 14
Intretinerea defectiuni și repararea instalației de răcire............................................................ 14
4.1. INTRETINEREA INSTALAȚIEI DE RĂCIRE ........................................................... 14
4.2. DEFECTIUNI ALE INSTALAȚIEI DE RĂCIRE ................................................. 15
Pierderea de apa ................................................................................................................ 15
Termostatul este defect ..................................................................................................... 16
Funcționarea necorespunzãtoare a pompei de apa ............................................................ 16
Încãlzirea insuficienta a motorului.................................................................................... 16
Defectarea indicatorului de temperatura .......................................................................... 16
4.3. REPARAREA INSTALAȚIEI DE RĂCIRE ............................................................ 16
Pompa de apa .................................................................................................................... 16
Ventilatorul ....................................................................................................................... 17
Radiatorul .......................................................................................................................... 17
Termostatul ....................................................................................................................... 17
Rãcitorul de ulei ................................................................................................................ 17
Capitolul IV .............................................................................................................................. 18
Repararea instalaţiei de răcire .................................................................................................. 18
5.1. Repararea radiatoarelor................................................................................................. 18
5.2. Repararea pompei de apă .............................................................................................. 20
5.3. Repararea ventilatorului ............................................................................................... 23
5.4. Repararea termostatului ................................................................................................ 24
Capitolul V ............................................................................................................................... 26
Norme de sănătate și securitate în muncă la repararea instalaţiei de răcire ............................. 26
BIBLIOGRAFIE ...................................................................................................................... 29
ANEXE .................................................................................................................................... 30
ANEXA 1 - Schema sistemului de răcire cu aer .................................................................. 30
ANEXA 2 - Schema instalației de răcire cu lichid ............................................................... 31
ANEXA 3 - Racorduri .......................................................................................................... 32
ANEXA 4 ............................................................................................................................. 33
ANEXA 5 - Pompe de lichid ................................................................................................ 34
ANEXA 6 - Instalația de răcire a motorului de autoturism cu lichid ................................... 35
ANEXA 7 - Schema instalației de răcire deschisa .............................................................. 36
ANEXA 8 - Schema instalației de răcire circuit închis ...................................................... 37
ANEXA 9 - Schema instalației de răcire pentru autoturism dotat cu MAC ......................... 38
MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

LICEUL TEHNOLOGIC “ŞTEFAN CEL MARE ŞI SFÂNT”


VORONA – BOTOŞANI

PROIECT DE SPECIALITATE
PENTRU EXAMENUL DE CERTIFICAREA CALIFICĂRII PROFESIONALE
NIVEL II

DOMENIUL: MECANICĂ AGRICOLĂ ŞI FORESTIERĂ

CALIFICAREA PROFESIONALĂ: MECANIC AGRICOL

PROFESOR COORDONATOR

Ing. Radu Achihăiţei CANDIDAT


Bocăneţ Andrei
Clasa a XI-a G
TEMA PROIECTULUI

CONSTRUCȚIA, DIAGNOSTICAREA,
ÎNTREȚINEREA ŞI REPARAREA
INSTALAȚIEI DE RĂCIRE
ARGUMENT
Progresele înregistrate de firmele avansate în ultimul deceniu, au demonstrat ca
sistemele de răcire ale motoarelor cu ardere interna reprezintă o pârghie importanta în
procesul de perfecționare a funcționării acestora, putând sa contribuie substanțial la reducerea
consumului specific de combustibil, a emisiilor poluante primare, a efectului de sera la scara
globala, afectând direct fiabilitatea motoarelor și durata de viată a acestora.
Sistemul de răcire trebuie sa asigure funcționarea în condiții de siguranță a motorului
cu ardere interna, transferând prompt și integral căldura degajata în timpul procesului de
lucru, de la componentele cu stare termica critica chiulasa, pistoanele, cilindrii , de la agenții
termici direcți uleiul de ungere, aerul de ardere, combustibilul , mai departe, către fluidul de
răcire și prin acesta, către mediul înconjurător. Evacuarea căldurii trebuie sa fie astfel
efectuata, încât sa se evite apariția oricăror efecte negative în urma funcționării de lunga
durata a motorului oboseala termica, deteriorarea suprafețelor expuse cavitației .
Un sistem de răcire corect dimensionat menține în orice situație posibila de întâlnit în
exploatare, temperatura componentelor motorului solicitate termic și uneori a fiecărei zone
importante a acestora în limite care garantează o buna funcționare.
Evaluarea performantelor unui sistem de răcire care echipează un autovehicul poate fi
făcută conform standardelor în vigoare SAE J1393 1994 , SAE J819 1987 ; care prevăd
efectuarea unor teste în timpul cărora autovehiculul respectiv trebuie sa fie condus conform cu
condițiile și modul de operare specificat de producător.
Pentru a se putea obține rezultate bune la testele amintite mai sus, este necesar ca
sistemul de răcire sa fie conceput, constituit și adaptat perfect cu motorul.
În cazul motorului cu aprindere prin scânteie, datorita contactului încărcăturii
proaspete cu pereții calzi ai canalelor de admisie din chiulasa, cu supapa, cu pereții camerei de
ardere, capul pistonului și pereții cilindrului se micșorează coeficientul de umplere din cauza
creșterii temperaturii și reducerii densității încărcăturii reținute în cilindru la sfârșitul
admisiei. Pe de alta parte în cazul unor temperaturi prea scăzute ale pereților cilindrului, se
produce mărirea pierderilor mecanice prin creșterea vâscozității lubrifiantului și creșterea
pierderilor de căldura scăzând astfel randamentul indicat.
Funcționarea îndelungată a motoarelor în condițiile unor răcirii exagerate conduce la
uzuri premature ale pieselor datorita diluării peliculei de ulei cu fracțiuni grele de combustibil
condensate pe cilindru sau prelinse din conducta de admisie.

1
Una dintre cerințele fundamentale ale sistemului de răcire este asigurarea unei
temperaturi relativ constante a cilindrilor în funcție de lubrifiantul utilizat. De asemenea, este
esențial ca intensitățile de evacuare a căldurii din chiulasa sa fie stabilite din condiția
asigurării unui coeficient de umplere cât mai ridicat și a unor pierderi minime prin răcire.
Creșterea performantelor motoarelor creșterea puterii și scăderea consumului de
combustibil, precum și scăderea efectelor poluante se pot realiza printr-o răcire mai intensa a
chiulasei, deoarece se constata o creștere a coeficientului de exces de aer.
Cerințele esențiale ce trebuie îndeplinite de către sistemul de răcire:
sa mențină o temperatura relativ constanta a motorului evitând astfel supraîncălzirea
sau suprarăcirea motorului indiferent de condițiile climatice și de drum;
sa permită desfășurarea proceselor termogazodinamice cu un randament cât mai
ridicat;
capacitate cât mai ridicata raportul dintre suprafața de răcire și volumul ocupat;
simplitate constructiva și montaj facil;
greutate cât mai mica și dimensiuni de gabarit cât mai reduse;
siguranță și durabilitate în exploatare mai ridicate;
 consum cât mai mic de putere pentru antrenarea elementelor componente.

2
CAPITOLUL I
CONSTRUCȚIA INSTALAŢIEI DE RĂCIRE
Datorita procesului termic care are loc în camera de ardere a motorului, gazele rezultate
în timpul unui ciclu au o temperatura medie de 500 . . . 600°C. Aceste gaze încălzesc prin
conductibilitate chiulasa, cilindrii, pistoanele și supapele, astfel ca, din aceasta cauza, se pot
produce perturbații în funcționarea normala a motorului; astfel, nu se mai asigura o ungere
normala a motorului, deoarece la temperatura de 600°C uleiul se arde și se depășesc limitele
admisibile ale valorilor termice pentru mecanismul de distribuție. De aceea, pentru
funcționarea normala a motorului, trebuie sa se asigure răcirea elementelor care se încălzesc
în contact cu gazele de ardere, respectiv pereții cilindrilor și ai chiulasei. Prin răcirea acestor
elemente se menține temperatura peliculei de ulei de pe fata interioara a cămășii cilindrului
sub temperatura de descompunere și se realizează o uniformizare a temperaturii pereților, ceea
ce are ca efect evitarea dilatărilor inegale și a solicitărilor termice periculoase; se evita, de
asemenea, pericolul care ar putea rezulta din reducerea rezistentei materialului, datorita
temperaturii ridicate.
In funcție de natura agentului de răcire exista următoarele tipuri de instalații de răcire:
- instalația de răcire cu aer;
- instalația de răcire cu lichid.

1.1 INSTALAŢIA DE RĂCIRE CU AER

Răcirea directă se realizează prin răcire cu aer dirijat (prin turbina) și prin răcire cu aer
nedirijat (cu aerul înconjurător). Răcirea cu aer dirijat se obține printr-o turbina acționată de
motor, iar curentul de aer este dirijat spre toți cilindrii printr-un sistem de galerii. în vederea
răcirii cu aer nedirijat, cilindrii, chiulasa și carterul motorului sunt prevăzute cu aripioare pe
suprafața lor exterioara, care măresc suprafața de răcire iar curentul de aer generat prin
deplasarea autovehiculului trece printre aceste aripioare și preia, o parte din temperatura
acestora. Avantajele sistemului de răcire cu aer sunt următoarele:
● se elimina radiatorul;
● se elimina pompa de apa și conductele.
În consecință motorul este mai ieftin, mai ușor cu 10 - 15% față de cele răcite cu apă,
după pornirile la rece motorul se încălzește imediat, se evita pericolul înghețului lichidului de
răcire, este ușor de întreținut.

3
Cu toate avantajele pe care le prezinta, acest sistem are o sfera de folosire limitata la
automobile deoarece nu asigura o răcire uniforma a motorului și ca urmare determina un
consum mărit de combustibil.
Răcirea cu aer se folosește în special la automobilele cu motoare de capacitate mica,
precum și la motociclete.
Schema instalației de răcire cu aer este reprezentata în ANEXA 1.

1.2 INSTALAŢIA DE RĂCIRE CU LICHID

Răcirea indirectă cu lichid. în prezent, la majoritatea motoarelor de automobil, răcirea


este asigurata printr-o instalație cu circuit de apa sau lichid antigel în jurul cilindrilor. în
funcție de presiunea lichidului din instalațiile de răcire, se deosebesc:
● instalații de răcire la presiunea atmosferica;
● instalații de răcire presurizate.
Suprapresiunea din instalație este asigurata de capacul (bușonul) radiatorului, prevăzut
cu doua supape:
- supapa de evacuare care se deschide la o anumita suprapresiune fata de cea
atmosferica pentru ca vaporii ori lichidul de răcire în exces sa fie evacuate în afara;
- o supapa de aspirație, pentru pătrunderea aerului în instalație când depresiunea în
aceasta depășește o anumita valoare.
In primul caz, vaporii de lichid sunt evacuați în atmosfera, în cel de al doilea caz într-un
vas de expansiune.
Instalația de răcire presurizata și capsulata reprezintă soluția moderna de răcire a
motoarelor, ea fiind aproape generalizata la automobile. Lichidul folosit la aceste instalații
este lichidul antigel care are un punct de înghețare scăzut, fapt ce înlătură necesitatea
schimbării lui vara și iarna.
In aceste instalații, răcirea motorului se face în felul următor: căldura înmagazinată în
pereții cilindrilor este preluata de apa care se afla în cămașa de apa a motorului, apa încălzită
trece printr-un răcitor, numit radiator, unde cedează căldura în aerul exterior, răcindu-se, din
radiator, apa răcită ajunge din nou în cămașa de apa a motorului și în felul acesta circuitul se
repeta în mod neîntrerupt în tot timpul funcționării motorului. Circulația apei se poate realiza
cu ajutorul unei pompe.
Atenție! Periodic trebuie urmărit nivelul antigelului în vasul de expansiune, acesta
trebuie sa se situeze intre limita maxima și minima.

4
Când se lucrează cu antigel se va evita contactul cu el deoarece este toxic.
Antigelul se înlocuiește după maxim 3 ani chiar daca concentrația lui este
corespunzătoare.
Schema instalației de răcire cu lichid este reprezentata în ANEXA 2.

1.3 PĂRŢILE COMPONENTE ALE INSTALAȚIEI DE RĂCIRE

Instalația de răcire cu lichid a motorului cuprinde în principal:


radiatorul;
pompa de răcire;
termostatul;
ventilatorul;
vasul de expansiune;
racordurile de cauciuc (ANEXA 3).

Radiatorul - Preluarea căldurii de la lichidul de răcire și transmiterea acesteia


mediului ambiant se realizează prin intermediul radiatorului. Pentru a realiza transferul de
caldura radiatorul trebuie sa dispuna de o mare suprafata (15…25 m2).

Radiatorul se compune din doua rezervoare, unul superior și altul inferior,


confecționate din tabla de alama sau otel. Legătura intre ele se realizează prin mai multe țevi
subțiri, prevăzute cu aripioare. Rezervorul inferior al radiatorului este prevăzut cu o țeavă de
ieșire a apei reci , cu un robinet de golire și cu suporturile de fixare a radiatorului.

5
Fig. 1. Radiatorul: 1- rezervor superior; 2- gura de umplere;

3- busonul radiatorului; 4 - rezervorul inferior.

Radiatorul se fixează în afara motorului, pentru a fi expus total curentului de aer, în


vederea răcirii în cele mai bune condiții.
Pentru asigurarea debitului de aer necesar răcirii motorului, în special când
funcționează la sarcina mare și viteza mica, instalația de răcire este prevăzută cu un ventilator,
care se găsește montat pe axul pompei de răcire în dreptul radiatorului. Ventilatorul este
antrenat, de obicei, printr-o curea către arborele cotit.

Schema radiatorului și schema de realizare ale corpului activ sunt prezentate în ANEXA 4 .

Pompa de apă asigura circulația forțată a lichidului în instalația de răcire. La


automobile sunt folosite pompe de răcire centrifuge.

Pompa de lichid are rolul de asigura recircularea lichidului în sistemul de răcire, și se


utilizeaza în general pompa de tip centrifugal. Presiunea necesara acestor pompe este de
0,0350,15 MPa. Asigurarea unei circulatii în bune conditiuni prin canalizatii se realizeaza la o
presiune de 0,030,05 MPa, în realitate se cauta ca presiunea din sistemul de răcire sa fie mai
mare cu 0,080,1 MPa fata de necesar pentru a impiedica formarea vaporilor în anumite puncte
ale instalației de răcire.

6
Pompa de apa este actionata de la arborele cotit al motorului printr-o transmisie cu
curea, raportul de transmitere fiind de 0,8…1,95.

Fig. 2. Pompa de lichid: 1-rotorul pompei; 2-corpul pompei; 3-garnitura de


etansare.
Variante constructive ale pompei cu lichid sunt reprezentate în ANEXA 5.
Corpul pompei este montat pe blocul motor și comunica cu rezervorul inferior al
radiatorului și cu partea inferioara a cămășii de răcire.

Fig. 3. Garnituri de etanșare a) cu fixare în carcasa; b) cu fixare pe arbore

1-inel de alunecare; 2-saiba de presare; 3-arc; 4-carcasa; 5-camasa de etanșare; 6,7-


carcasa; 8-inel de fixare; 9-inel de etanșare; 10-inel de frecare.

7
In timpul funcționării motorului, rotorul este pus în mișcare, antrenând prin paletele
sale apa din pompa. în felul acesta, lichidul de răcire vine în contact cu pereții cilindrilor și ai
camerelor de ardere, după care trece în bazinul superior al radiatorului. Locul apei refulate de
pompa este luat de apa care pătrunde prin conducta de aspirație ce este în legătură cu bazinul
inferior al radiatorului. în modul acesta, pompa asigura o circulație neîntreruptă a apei în
instalația de răcire a motorului.
Slăbirea sau ruperea curelei de antrenare a pompei de apa duce la creșterea excesiva
a regimului termic de funcționare al motorului. La automobilele la care alternatorul, pompa
de apa și ventilatorul sunt antrenate de aceeași curea, ruperea curelei se poate deduce din
aprinderea martorului luminos care semnalizează funcționarea alternatorului, din bordul
automobilului.

Pentru etansarea lagarelor rotorului se utilizeaza garnituri speciale prezentate în fig. 3.

La proiectare se pot adopta datele orientative prezentate în tabelul urmator.

Tab. 1. Dimensiuni ale inelelor de etansare

Diametrul
Diametrul Diametrul Lungimea
inelului de
arborelui exterior de montaj
alunecare
Dimensiunea d [mm] D [mm] L [mm] d1 [mm]
13x30x15 12 30 15±0,75 21
17x35x16 16 35 16±0,75 26
22x42x18 20 42 18±0,75 32,5
27x27x19 25 47 19±0,75 38
12x26x16 12 26 16±0,50 21
14x28x16 14 28 16±0,50 23
16x33x18 16 33 18±0,50 26
18x36x18 18 36 18±0,50 28
20x38x18 20 38 18±0,50 31
24x43x20 24 43 20±0,50 35

Termostatul este o supapa dubla, care dirijează automat circulația apei în instalația de
răcire, în funcție de temperatura, reglând și menținând temperatura apei în instalația de răcire,
în limite normale (80…100°C) asigurând funcționarea optima a motorului.
Temperatura optima de funcționare a motorului care asigura randament maxim și
uzura minima a motorului este cuprinsa intre 90 și 95°C și este asigurata prin închiderea și
deschiderea termostatului la temperaturile limita.

8
Termostatul este compus dintr-un burduf (capsula) solidar printr-o tija cu o supapa ce
poate obtura doua orificii și anume:
- orificiul de acces spre radiator;
- orificiul de acces spre pompa.

Fig. 4. Termostatul: 1 - racord de acces spre pompa;


2 - termostat; 3 - racord de acces spre radiator.
In interiorul burdufului se afla un lichid volatil, ceara sau alt material ce se dilata ușor.
Supapa este acționata de presiunea rezultata din vaporizarea lichidului volatil sau prin
dilatarea materialului din burduf, care se obține la temperatura de regim pentru care a fost
reglat termostatul (80 100°C). în stare de repaus și la temperaturi ale apei sub valoarea celei
de regim, supapa închide orificiul de acces spre radiator și îl deschide pe cel de acces spre
pompa. în felul acesta, apa circula de la motor la pompa și invers (circuitul mic), realizându-
se încălzirea rapida a apei pana la temperatura de regim stabilita.
Pentru menținerea acestei temperaturi, supapa este acționata în așa fel încât ambele
orificii sunt parțial deschise, apa circulând o parte spre radiator și o parte spre pompa.
Daca se depășește temperatura de regim, supapa deschide orificiul de acces spre
radiator și închide orificiul de acces spre pompa. Ca urmare, apa circula de la motor la
radiator, unde cedează o parte din temperatura acumulata, trece în continuare prin pompa la
motor {circuitul mare) pana când se ajunge iarăși la temperatura optima.
Blocarea termostatului în poziția închis determina supraîncălzirea motorului
deoarece lichidul de răcire nu parcurge ambele circuite (circuitul mare și circuitul mic) fapt
ce poate duce la arderea garniturii de chiulasa.

9
Blocarea termostatului în poziția deschis nu permite motorului sa ajungă la
temperatura de regim 90….95°C, fapt ce duce la consum mărit de combustibil deci o
conducere neecologica a automobilului.

Ventilatorul - Intensificarea circulatiei aerului prin radiator este realizata cu ajutorul


ventilatorului. Se utilizeaza ventilatoare de tip axial prezentate în fig. 5.

Fig. 5. Construcția și amplasarea ventilatorului

Paletele ventilatorului au un anumit profil sau sunt inclinate sub un unghi de atac de
4050o în așa fel încât să se asigure aspiratia aerului cu pierderi minime de lovire. Unghiurile
de iesire ale profilului paletelor sunt în general de 350. Latimea paletelor este de 30…70mm,
iar grosimea tablei din care se ambutiseaza este de 1,25…1,8 mm. Diametrul exterior se
plaseaza în limitele 0,3…0,7m. Se utilizeaza ventilatoare cu patru sau sase palete cea mai
larga raspandire avand-o insa ventilatoarele cu patru palete asezate perpendicular sau în X
(70o respectiv 1100).Antrenarea ventilatorului se poate realiza de aceeasi curea cu pompa de
lichid daca este plasat pe rotorul pompei sau cu o transmisie separata.

In ultimul timp se practica utilizarea unor cuplaje care permit functionarea ventilatorului
numai cand este necesar sau antrenarea printr-un motor electric.

10
CAPITOLUL II
FUNCŢIONAREA INSTALAŢIEI DE RĂCIRE

2.1 FUNCŢIONAREA INSTALAȚIEI DE RĂCIRE CU LICHID

Instalația de răcire a motorului de autoturism cu lichid cu circulație forțată și


presurizata permite ridicarea temperaturii de fierbere la circa 110 0C.
In instalația de răcire, circuitul lichidului este următorul: lichidul din jurul camasilor
de răcire din blocul motor (1) se ridica în camasile de răcire din chiuloasa (2), avacuand
caldura, apoi prin termostatul (3) este dirijat fie spre motor de catre pompa de apa, cand
temperatura este sub 70 grade celsius, fie spre radiatorul (5) prin racordul (4) cand
temperatura trece de 70 grade celsius, pentru răcire de catre ventilatorul (8), montat pe axul
pompei de apa sau actionat electric și comandat de termocupla (12). Apoi pompa (7) aspira
lichidul din radiator prin racordul (6) si-l recircula prin camasile de răcire din blocul motor.
Variatia de volum a lichidului de răcire datorata diferentelor de temperatura este preloata de
vasul de expansiune (10), prin racordul (9); busonul cu supapa dubla (11) asigura mentinerea
unei presiuni constante.
Verificarea funcționării normale a instalației de răcire se face prin bec de control la
bord (roșu), care se stinge la temperatura optima, fie prin termometru, sesizata de traductorul
12 montat la chiulasa motorului (ANEXA 6).
INSTALAŢIA DE RĂCIRE A MOTORULUI DE AUTOCAMION este o instalație
de răcire cu lichid și circulație forțată și presurizata, având următoarele circuite de răcire:
- circuitul principal pentru răcirea uleiului, blocului motor și chiulasei;
- circuitul de completare – compensare a lichidului de răcire din circuitul principal;
- circuitul secundar de răcire a apei prin încălzirea cabinei.
CIRCUITUL PRINCIPAL
Circulația forțată a apei este realizata de către pompa de apa, antrenata de arborele
cotit al motorului, prin intermediul unei curele trapezoidale, pompa de apa aspira apa răcita
din bazinul inferior al radiatorului, printr-o conducta, o refulează în răcitor, răcind uleiul și o
introduce prin rampa de distribuție a apei, intre cămășile de cilindri. Preluând căldura
înmagazinată de cilindri, apa este împinsa în chiulasa, de unde preia căldura calotelor
camerelor de ardere a injectoarelor și a ghidurilor de supapa și în stare fierbinte, iese din

11
chiulasa prin conducta termostatului și ajunge în bazinul superior al radiatorului. Apoi, este
împinsa prin spatiile înguste ale fagurelui radiatorului, unde este răcita de curentul de aer
provocat de ventilator. Apa rece se aduna în bazinul inferior, de unde este absorbita iarăși de
pompa de apa.
La pornirea motorului rece, radiatorul poate fi scurtcircuitat cu ajutorul termostatului,
pana când apa din motor ajunge la temperatura de 78 0C; se deschide complet când apa atinge
910C, iar în perioada de timp limitata de creșterea temperaturii de la 78 0C-la 910C, apa de
răcire este împinsa atât către răcitorul de ulei cât și spre radiator.
CIRCUITUL DE DRENAJ și COMPENSARE
Este așezat deasupra motorului și cuprinde rezervorul de completare –condensare cu
doua conducte, una de legătura cu bazinul inferior și alta de legătura cu pompa de apa
îndeplinește următoarele funcții:
- colectează aburul din circuitul de apa, deoarece bulele de abur pot provoca
supraîncălziri locale ale blocului carter și chiulaselor, supra încălziri care în final pot provoca
fisurarea acestor piese;
- compensează lipsa de lichid în cazul inclinării motorului;
- fiind așezat deasupra radiatorului nu permite ca presiunea apei în coloana de aspirație
sa scadă sub valoarea limita la care se pot produce vapori.
CIRCUITUL SECUNDAR
Se realizează astfel: apa fierbinte este împinsa în radiator pentru încălzirea cabinei și
după cedarea căldurii aerului, este împinsa la pompa de apa.
Scoaterea din circuit a întregii instalații de încălzire a cabinei se face cu ajutorul
unui întrerupător, iar reglarea încălzirii cabinei se face prin manevrarea ventilului de
încălzire.

2.2. FUNCTIONAREA INSTALAȚIEI DE RĂCIRE CU AER

Instalația de răcire cu aer se folosește la motoarele de motocicleta, la care aerul rece


pătrunde printre aripioarele cilindrului și chiulasei (expuse deschis în atmosfera),datorita
vitezei de deplasare. La motoarele de automobile, se folosește sistemul de răcire cu aer ,prin
intermediul unui ventilator(turbina) care introduce aerul sub presiune printre aripioarele
cilindrilor și chiulaselor cu care sunt prevăzute.

12
Ventilatorul are rolul de a trimite un curent puternic de aer peste cilindri și chiulasa.
Debitul acestuia este de 4-5 ori mai mare decât al ventilatorului de la sistemul de răcire cu
lichid.
Unele motoare au ventilatoare cu palete cu pas variabil reglat automat prin
termostat, în funcție de temperatura motorului.
Cilindrii și chiulasa motorului răcit cu aer sunt prevăzuți prin constructive cu
aripioare turnate corp comun sau atașate, care au rolul de a mari suprafața de răcire.
Avantajele sistemului de răcire cu aer sunt: încălzirea mai rapida a motorului la
pornire; construcția mai simpla a chiulasei și a blocului motor(fără cămașa de apa);evitarea
neajunsului creat de depunerea de piatra; întreținerea mai simpla; nu prezinta pericol de
îngheț; uzuri mai mici ale cilindrilor ,ca urmare a unei încălziri mai rapide după pornire; cost
mai redus.
Dezavantaje:
- imposibilitatea unui control precis al răcirii;
- răcirea insuficienta a zonelor calde ca urmare a conductibilității termice inferioare a
aerului în comparative cu apa;
- zgomot puternic al ventilatorului;
- la putere egală motorul policilindric răcit cu aer este mai lung din cauza aripioarelor de la
cilindri și prin urmare este mai greu.
Datorita celor menționate răcirea cu aer se aplica mai frecvent la MAC grele, dat fiind
ca acestea lucrează mai bine la temperatura mai mari ale cilindrilor și la MAS de cilindree
mica.

13
CAPITOLUL III
INTRETINEREA DEFECTIUNI ȘI REPARAREA INSTALAȚIEI
DE RĂCIRE

4.1. INTREŢINEREA INSTALAȚIEI DE RĂCIRE

Întreținerea acestei instalații cuprinde operații de control, verificare, ungere, reglare


și curățire, după cum urmează:
● verificarea etanșeității organelor component ale instalației;
● controlul nivelului lichidului din radiator (vasul de expansiune) zilnic, care se
completează cu apa curata sau lichid antigel , în timp ce motorul funcționează;
● ungerea rulmenților pompei de apa (daca nu sunt capsulați),cu unsoare consistent ,
la fiecare 10.000 km;
● verificarea întinderii curelei de ventilator , la 10.000-15.000 km ,care nu trebuie sa
facă o săgeata mai mare de 15-20 mm la o apăsare cu o forța de 30-40 N la mijlocul
distantei dintre cele doua fulii. în caz ca e mai mare se reglează prin modificarea poziției
generatorului de curent, după slăbirea piulițelor de fixare; după reglare, se strâng din nou
piulițele. O întindere insuficientă a curelei duce la răcirea insuficienta, iar o curea prea
întinsă duce la uzarea rulmenților pompei de apa și a generatorului de curent (alternator).
● spălarea cu jet de apa a radiatorului prin îndepărtarea impurităților, la 10.000 km;
● spălarea răcitorului cu jet de apa la 60.000 km sau anual;
● controlul punctului de congelare a lichidului de răcire cu ajutorul termodensimetrului
anual;
● înlocuirea lichidului antigel, o data la doi ani, folosind pâlnia speciala și sistemul de
aerisire a instalației;
● înlocuirea termostatului , la 60.000 km;
● curățirea depunerilor de piatra din instalație , care reduce capacitatea de răcire;
● piatra se depune sub forma de crusta calcaroasa pe pereții organelor, provenita din
săruri în urma evaporării apei, mai ales când se fac completări ale nivelului cu apa dura.

14
Dizolvarea pietrei depuse se face pe cale chimica cu soluții acide ,pentru blocurile de
aluminiu sau bazice, pentru cele din fonta.
Se utilizează cel mai adesea soluția bazica formata din:10% carbonat de sodiu (soda de
rufe), 5% petrol lampant și restul apa.
Soluția acida cea mai folosita este compusa din 10% acid clorhidric și restul apa. în
funcție de blocul motor, se umple instalația cu una din aceste soluții, punîndu-se motorul în
funcțiune circa 10 min se oprește și se lasă 8-10 h; se pune din nou motorul în funcțiune circa
5 min și apoi se golește instalația; urmează o spălare cu apa curată, cu motorul în funcțiune 3-
5 min după care se golește și se umple cu apa curată, pentru o funcționare normala a
motorului.
Pentru evitarea depunerilor de piatra a cărei curățire necesita o operație
complicata se recomanda utilizarea și completarea nivelului de apa evaporate ,cu apa care
are duritatea scăzută sau utilizând metode de reducere cu permutit(nisip fin care conține
sodiu):acesta intra în reacție cu sărurile de calciu și magneziu pe care le dizolva.

4.2. DEFECŢIUNI ALE INSTALAȚIEI DE RĂCIRE

In general, defecțiunile instalației de răcire duc la supraîncălzirea sau la încălzirea


insuficienta a motorului.
Supraîncălzirea are drept cauze: pierdere de apa , slăbirea sau ruperea curelei de
ventilator , termostatul defect sau blocat , funcționarea necorespunzătoare a pompei de apa
sau a ventilatorului , înfundarea sau spargerea radiatorului , depunerii de piatra.
Pierderea de apa în exterior pot avea loc pe la racorduri, radiator, pompa de apa,
bușoane, care se observa prin scurgeri în timp cât motorul nu este în funcțiune. Pierderile
interioare au loc datorita spargerii garniturii de chiulasa sau inelelor de cauciuc de la cilindri
deformării suprafețelor de etanșare dintre bloc și chiuloasă, strângerii insuficiente a
șuruburilor de chiulasa. Se constata prin formarea de bule de aer în bazinul superior al
radiatorului la turație ridicata sau a picăturilor de apa gălbui de pe tija de ulei .
Remedierea consta în strângerea colierelor , înlocuirea racordurilor defecte ,
înlocuirea garniturii de chiulasa sau inelelor cilindrilor , strângerea șuruburilor de chiulasa
în ordinea indicata (de la mijloc spre exterior),rectificarea suprafețelor de îmbinare a
chiulasei sau a blocului motor.-cureaua insuficient strânsă se remediază prin slăbirea
piulițelor generatorului și modificarea poziției , pana la întinderea corecta; apoi se strâng
piulițele; daca este rupta , cureaua se înlocuiește

15
Termostatul este defect sau blocat se datorește deteriorării burdufului sau capsulei,
scurgerii lichidului sau pastei din interior, ceea ce poate bloca supapa prin poziția închisă.
Constatarea se face prin controlul radiatorului, care daca este rece în timp ce carcasa
termostatului și motorul sunt încinse, iar la accelerarea motorului nu se observa nici o îndoire
a apei în radiator.
Remedierea se realizează prin înlocuirea termostatului
Funcționarea necorespunzătoare a pompei de apa se datorește ruperii penei de
fixare a rotorului sau depresării ei de pe arbore , iar uneori din cauza înghețării apei , ruperii
paletelor rotorului. Defecțiunea se depistează prin observarea unei unduiri slabe în bazinul
superior al radiatorului , la accelerarea motorului .
Remedierea se executa prin înlocuirea penei rupte sau asigurarea unei presari
corespunzătoare; în cazul ruperii paletelor turbine, se înlocuiește complet rotorul pompei.
La ventilator se pot deforma sau rupe paletele. Daca paletele ventilatorului sunt
deformate se îndreaptă , iar când sunt rupte se înlocuiește ventilatorul.
Înfundarea radiatorului se datorește impurităților sau ruginei .Se remediază prin
desfundare chimica sau mecanica cu ajutorul unor tije prin deplasare longitudinal în interiorul
țevilor ,apoi se suflă cu aer comprimat.
Depunerile de piatra se curate cu soluții acide sau bazice .
Încălzirea insuficienta a motorului este cauzata de blocarea supapei termostatului în
poziție deschisa , când apa trece spre radiator nepermițând încălzirea rapida a motorului.
Remedierea consta în înlocuirea termostatului.
Defectarea indicatorului de temperatura (bec roșu de control sau termometru)
presupune controlarea traductorului sau indicatorului de la bord, aparatul defect se înlocuiește,
la fel și pentru instalația de semnalizare a avariilor.

4.3. REPARAREA INSTALAȚIEI DE RĂCIRE

Cele mai importante defecțiuni au loc la pompa de apa, ventilator, radiator și termostat
, după cum urmează:
Pompa de apă se demontează de pe motor, desfăcând colierele, racordurile și cureaua
ventilatorului se dezasamblează, apoi se constata defectele și se repara în deosebi corpul și ar
boreal; fisurile sau rupturile se repara prin sudura și ajustare sau prin lipire cu rășini
epoxidice. După reparare, se face proba hidraulica la 3-4 bar.

16
- suprafața deformata se recondiționează prin rectificare plana, admițând-se o abatere
de 0,05 mm;
- filetele uzate, inclusive cel pentru gresor, se refac prin încărcarea cu sudura, găurire
și refiletare la cota nominal, sau se refiletează la câtă majorata;
- rulmenții uzați se înlocuiesc;
- arborele încovoiat se îndreaptă la rece cu ajutorul presei; abaterea maxima este de
0,05 mm;
- arborele uzat se rectifica , se cromează și se rectifica rotund la cota nominal;
- canalul de pana lărgit se încarcă cu sudura și se frezează un altul decalat la 180° sau
se rectifica și se înlocuiește pana;
- fisurile sau rupturile paletelor rotorului se încarcă prin sudura și se rectifica; daca sunt
rupte mai mult de doua palete sau ruptura este prea grava , se înlocuiește rotorul;
- locașul pentru axul pompei de apa uzat se recondiționează prin bucșire după alezare,
după care se face rectificarea la cota nominala;
- după reparare se controlează abaterea rotorului în locașul din corpul pompei, jocul
axial al rotorului admis este de 0,08 mm, apoi se asamblează componentele.
Ventilatorul poate prezenta ca defecțiuni :
- deformarea paletelor;
- fisurarea sau ruperea paletelor;
- slăbirea paletelor în locurile de îmbinare;
- deformarea orificiilor șuruburilor de fixare pe fulie.
Radiatorul se curate mai întâi cu jet de apa și aer comprimat , apoi se fierbe în soluție
cu soda caustic 10% pentru îndepărtarea pietrei și impurităților depuse după care se supune
controlul în baia de apa ,introducând în interior aer comprimat sub presiunea de 1,5 bar.
Termostatul se controlează funcțional într-o baie de apa încălzita progresiv, urmărind
în același timp , cu un termometru ca începerea deschiderii supapei sa se facă la 70 °C, iar la
85…90 °C sa fie complet deschisa. Sub 70°C supapa trebuie sa fie complet închisă.
Răcitorul de ulei poate avea țevile sparte sau supapa defecta. Țevile sparte se lipesc,
iar supapa se reglează; când nu este etanșă pe scaun, se rodează cu pasta apoi se face proba de
etanșare a răcitorului ca și la radiator.

17
CAPITOLUL IV
REPARAREA INSTALAȚIEI DE RĂCIRE

La instalaţia de răcire cu lichid a motoarelor de tractor se produc turnătoarele defecţiuni


şi uzuri : depunerea pietrei (săruri de calciu şi xnagneziu) pe pereţii interiori şi pe ţevile de
răcire, fisurarea sau spargerea ţevilor şi bazinelor radiatorului de apă, uzura pieselor pompei
de ppă şi ventilatorului, defectarea termostatului, înfundarea celulelor cu impurităţi.

5.1. Repararea radiatoarelor

Depunerile de piatră din sistemul de răcire se produc ca urmare a folosirii apei dure
pentru răcirea motorului. Datorită crustei depuse apa ieste împiedicată să circule în condiţii
normale. Sărurile depuse fiind fele conducătoare de căldură reduc schimbul de căldură şi ca
urmare se provoacă supraîncălzirea motorului peste limita normală, ceea ce duce la creşterea
uzurii.
Îndepărtarea pietrei se face prin fierberea radiatorului în soluţie de sodă caustică 6%, la
temperatura de 90—95°C, timp de 8—10 ore. Radiatorul scos din baia de fierbere se clăteşte
cu apă sub presiune. După îndepărtarea pietrei se controlează etanşeitatea radiatorului intr-un
bazin cu apă.
Depunerile de săruri pot fi prevenite sau reduse în mare măsură prin folosirea apei cît
mai puţin dure, alimentarea numai cu apă curată şi prin introducerea în apa de răcire a
carbonatului de sodiu, sau fosfatului trisodic. (carbonatul de sodiu se introduce în cantitate
de 800 g —« filtrat printr-o ypînză — la 20 litri apă cu care motorul va funcţiona 10'min). Se
goleşte apoi lichidul din circuit, se mai lasă puţin motorul să se răcească, se umple circuitul
cu apă curată avînd robinetul deschis, se închid robinetele, se umple circuitul cu apă curată,
se pune în funcţiune motorul timp de 10 min, după care se regoleşte circuitul. Se umple apoi
circuitul cu soluţie de apă plus 2% (din volumul de apă) bicromat de sodiu cu care va
funcţiona motorul.
Această operaţie se face la fiecare revizie tehnică din ciclul de reparaţii şi este aplicată
în general la motoarele „Perkinscc folosite la combinele de cereale C-12,
Fosfatul trisodic se foloseşte în cantitate de 5—40 g la 10 litri apă, în funcţie de gradul
de duritate al apei.

18
Fisuri şi crăpături la radiator se pot produce în pereţii bazinului superior şi inferior,
fisuri (dezlipiri) la locurile de îmbinare a tuburilor de răcire cu plăcile de fixare şi crăpături
sau fisuri la tuburile de răcire, în mod obişnuit, aceste defecţiuni sunt cauzate de trepidaţiile
din timpul lucrului sau de acţiunea corosivă a apei la piesele din tablă de oţel. Aceste
defecţiuni duc la pierderea apei din sistemul de răcire al motorului şi funcţionând în
asemenea condiţii se poate produce griparea motorului.
Constatarea fisurilor sau crăpăturilor se face hidraulic şi vizual astfel.
Radiatorul se etanşează la gaura buşonului de la bazinul superior şi gaura de la bazinul
inferior. Prin conducta de preaplin se face legătura la reţea sau la o sursă de aer comprimat.
Se introduce radiatorul în bazinul de apă, iar în interiorul lui se introduce aer comprimat la
presiunea de 1 kgf/cm2 (1 daN/cm2). Se ţine sub presiune circa 2 min şi se urmăreşte dacă în
bazin apar bule de aer. După aceste bule de aer se stabilesc locurile fisurate.
Bazinele deformate se îndreaptă, iar cele fisurate, crăpate sau sparte se curăţă.
Suprafeţele respective se decapează cu clorură de zinc (Cl2Zn) sau clorură de amoniu
(NH^Cl) şi se lipesc cu aliaj de staniu şi plumb, sau cu alamă folosind sârmă de alamă cu
diametrul de 3 mm. Spărturile şi crăpăturile pe suprafaţă mare se peticesc cu tablă din alamă
de mărime corespunzătoare. Peticul se aplică prin lipire cu alamă sau cu cositor.
Tuburile dezlipite de la plăcile de fixare se lipesc cu cositor, după .ce mai întâi s-a
dezlipit bazinul respectiv (superior sau inferior, după caz). După lipirea tuburilor, bazinul se
lipeşte în poziţia iniţială şi se face controlul hidraulic al radiatorului.
Fisurile în pereţii tuburilor se remediază atunci când tuburile fisurate sânt la margine
astfel: se taie de la capete, se turtesc şi apoi se cositoresc. La tăierea tuburilor se va lucra cu
grijă pentru a nu se deforma prea mult aripioarele de răcire. In cazul când fisura este spre
exteriorul tubului se va încerca să se lipească fără a mai turti sau tăia tubul.
În cazul în care tuburile fisurate se află la interior» atunci se dezlipesc ambele bazine,
cu ajutorul unui suflai de sudură oxiacetilenică, după care tuburile fisurate se izolează prin
lipirea capetelor cu cositor. Deci apa nu va mai circula prin aceste tuburi. După ce toate
tuburile defecte au fost lipite, se lipesc bazinele şi se face proba cu aer sub presiune.
Se pot izola (lipi) maximum 3% din tuburile radiatorului.
După reparaţie, radiatorul se încearcă din nou prin cufundare în apă şi introducerea de
aer sub presiune (1 kgf/cm2—1 daN/cm2), neadmiţându-se scăpări de aer.

19
5.2. Repararea pompei de apă

La pompa de apă se produc defecţiuni şi uzuri : la corpul pompei de apă, rotor, arborele
rotorului, roata de curea trapezoidală şi rulmenţi.
•Corpul pompei de apă de la motoarele de tractoare este executat din fontă şi are
defecţiuni şi uzuri la : locaşurile pentru rulmenţi, locaşul
garniturii, suprafaţa în frecare cu paletele rotorului, fusul rulmentului de la roata de curea
(motor D-103).
Locaşurile pentru rulmenţi uzate se recondiţionează prin alezare şi bucşare la
dimensiunile iniţiale. Bucşele se execută din fontă sau oţel, se introduc în locaşurile alezate
cu o strângere de 0,018—0,026 mm şi se asigură prin 2—3 puncte de sudură. După presare
se prelucrează bucşele astfel încât să realizeze cu rulmenţii un ajustaj de +0,009 la +0,036
mm.
Suprafaţa uzată a corpului pompei în frecare cu paletele rotorului se constată prin
control vizual. Uzura maximă a acestei suprafeţe este de 0,3 mm. Recondiţionarea
suprafeţei uzate se face prin strunjire fină numai până la eliminarea uzurii. In acest caz se
va folosi rotorul cu paletele încărcate prin sudură şi prelucrat la dimensiuni de reparaţie.
Uzura suprafeţei în frecare cu garnitura de etanşare (D-115) se recondiţionează prin
bucşare. Se execută o bucşă de forma arătată în figura 108, care se introduce în locaşul
alezat, la care s-a executat şi degajarea pentru gulerul bucşei în partea care se montează
rotorul, cu o strângere de 0,008—0,052 mm. După aceea se strunjeşte interiorul la
dimensiunile iniţiale.
Fisurile sau crăpăturile se recondiţionează prin sudare cu arc electric sau prin sfidare
oxiacetilenică numai in cazul cînd fisura nu se află în zona locaşului pentru rulment.
Pentru sudare cînd trebuie prelucrată fisura încărcată se folosesc electrozi EF—M
avînd diametrul de 2,5 mm cu intensitatea curentului de 80—90 A sau cu preîncălzirea
piesei al temperatura de 100—200°C sau cu electrozi EF—B, piesa preîncălzindu-se la
temperatura de 500—600°C, când piesa nu trebuie prelucrată. în timpul sudării electrodul
să fie legat la polul pozitiv.
Fixarea rulmenţilor se poate face şi cu adezivi sintetici atunci când uzura este sub 0,1
mm astfel : se degresează cu acetonă suprafeţele care trebuie asamblate, se pregăteşte
adezivul AM-3 (din 94% răşină şi 6% întăritor — etilendiamină — în greutate), se întinde
adezivul în strat uniform pe ambele suprafeţe apoi se asamblează în poziţia iniţială. Car-
casa asamblată cu rulmenţii se aşază astfel încît axa rulmenţilor să fie în plan vertical,

20
pentru a nu se dezaxa şi se menţine astfel timp de 24 ore la temperatura mediului ambiant
(pentru întărire).
Fusul pentru rulment de la capătul corpului pompei de apă (motorul D-103 şi motorul
D-104) se consideră uzat la limită când rulmentul are joc pe acesta mai mare de 0,1 mm.
Recondiţionarea fusului se poate face prin încărcare cu aliaj pulbere cum s-a arătat la
încărcarea fusurilor de la arborele cu came, apoi se prelucrează prin rectificare la
dimensiunile iniţiale. Rulmenţii se montează pe fusul de pe corpul pompei de apă cu un
ajustaj de +0,057 şi —0,002 mm. Fixarea rulmenţilor pe fusul de pe corpul pompei de apă
se, poate face şi cu adezivi sintetici AM-3.
La rotorul pompei de apă se uzează paletele rotorului şi suprafaţa, în contact cu
arborele pompei. Paletele rotorului se uzează la partea' frontală în frecare cu corpul pompei
atunci cînd rotorul capătă jocul axial. Paletele rotorului se consideră uzate la limită atunci
cînd înlăţimea lor s-a redus cu 0,3 mm.
Paletele uzate se recondiţionează prin încărcare cu sudură electrică folosind
electrozi EF-Ni, Cu. După încărcare paletele se strunjesc şi se ajustează la forma şi
dimensiunile de reparaţii, astfel ca după rectificarea suprafeţei uzate a corpului pompei în
frecare cu rotorul, jocul dintre palete şi această suprafaţă să fie de 0,30—0,90 mm.
Controlul acestui joc se face cu lere de grosime, cum se arată în figura 109.
Suprafaţa rotorului în contact cu arborele pompei de apă se consideră uzată cînd
rotorul capătă joc pe fusul arborelui. In aceste condiţii pompa nu mai funcţionează.
Recondiţionarea suprafeţei uzate a rotorului se face prin bucşare sau prin alezare în cazul
încărcării fusului. Bucşa se introduce în alezaj cu o strângere de 0,070 şi 0,020 mm şi se
asigură prin 2—3 puncte de sudură. Presarea rotorului bucşat pe fusul arborelui pompei
de apă se face cu o strângere de 0,020 la 0,070 mm.
Rotorul bucşat se strunjeşte la dimensiunile iniţiale sau de reparaţie în cazul
rectificării fusului arborelui.
La unele motoare (exemplul D-105) rotorul este fixat pe arborele pompei'de apă
prin pană. Locaşul de pană uzat peste 0,1 mm se recondiţionează prin majorare de la 6-j-
o,’on mm la 6,5+o.’on mm, folosind în acest' caz pană majorată. Corespunzător se
majorează şi locaşul de pană de la arborele pompei de apă.
După presare, rotorul nu trebuie să aibă taie axială la suprafaţa frontală a paletelor
mai mare de 0,05 mm. Controlul se face pe strung cu comparatorul.
Arborele pompei de apă are ca părţi de uzură: fusurile în contact cu rulmenţii, fusul
în contact cu alezajul rotorului, locaşul de pană, părţile filetate şi rulmentul (D-115).

21
Fusurile pentru rulmenţi se consideră uzate la limita când strângerea 'este 0.
Arborele cu fusurile uzate se recondiţionează prin încărcare cu. pulberi de aliaje dure sau
prin arc electric vibrator (D-105), după regimul indicat la recondiţionarea arborelui cu
came. Presarea rulmenţilor pe fusurile recondiţionate se face cu o strângere de 0,002—
0,029 mm.
Fusul uzat în contact cu rotorul pompei se consideră uzat la limită când rotorul a
căpătat joc pe fus.
Recondiţionarea fusului uzat se face prin rectificare în cazul când se bucşează
rotorul, prin încărcarea fusului cu pulberi din aliaje dure sau prin cromare. Prelucrarea
fusului încărcat se face la dimensiunile de

Fig. 108 — Fig. 109 — Controlul jocului


Bucsâ dintre corpul şi rotorul pompei
de apă de la motorul Perkins

reparaţie a alezajului rotorului rectificat, ţinându-se cont de toleranţele necesare strângerii de


0,020—0,070 mm.
Locaşul de pană uzat se majorează sau se execută un nou locaş în partea opusă la 180°,
la dimensiunile iniţiale. în cazul majorării locaşului de pană se majorează şi locaşul de pană
de la roata de curea sau rotor şi se execută un locaş de pană nou la dimensiuni majorate
corespunzător.
Părţile filetate uzate sau deteriorate se încarcă prin sudură şi se execută un filet nou la
dimensiunile iniţiale. Găurile filetate se majorează la treapta următoare de filet. .
La roata de curea se uzează locaşurile pentru rulmenţi, găurile filetate, locaşul de pană
(motorul Perkins).
Locaşurile pentru rulmenţi uzate se recondiţionează prin bucşare când jocul dintre locaş
şi rulment depăşeşte 0,1 mm, şi prin fixarea rulmenţilor cu adezivi sintetici când jocul este
mai mic de 0,1 mm.

22
Bucşele se introduc cu o strângere de 0,011—:0,044 mm, se asigură prin 2—3 puncte de
sudură, apoi se prelucrează la interior pentru a se obţine la montarea rulmenţilor un ajustaj de
+0,023 şi —0,028 mm pentru motoarele D-103 şi D-104 şi de + 0,013 şi —0,030 mm pentru
motoarele Perkins, si de +0,013 si —0,010 mm pentru motoarele MAN de 180 CP.
Găurile filetate uzate se majorează la treapta următoare de filet.
Locaşul de pană uzat se majorează prin mortezare sau pilire fină la cota de reparaţie
4,5+°$% mm (la motorul Perkins). în acest caz se majorează prin frezare şi locaşul de pană de
la arborele rotorului pompei de apă şi se foloseşte o pană nouă majorată, corespunzător.

5.3. Repararea ventilatorului

La ventilatorul de la motoarele tractoarelor se produc următoarele defecţiuni :


deformarea paletelor, slăbirea îmbinărilor paletelor prin nituri, fisuri sau rupturi în palete.
Constatarea acestor defecţiuni se face vizual.
Paletele deformate se îndreaptă prin ciocănire la rece, până se aduc la forma iniţială. Pe
timpul îndreptării, paletele se controlează cu un şablon executat după paletele, ventilatorului
nou.
Paletele slăbite din nituri se renituiesc folosind nituri noi. După nituire se verifică
poziţia paletelor în planul de rotaţie pe dispozitivul prezentat în figura 110 sau placa de trasat
cînd ventilatorul nu este asamblat.
Fisurile sau rupturile în palete sau suportul lor nu se recondiţionează (ventilatorul se
înlocuieşte).

Verificarea abaterilor de la poziţia iniţială a paletelor în planul de rotaţie se face rotind


ventilatorul pe dispozitiv şi cu ajutorul unei tije cu vârful ascuţit se urmăreşte ca extremităţile
paletelor să treacă prin faţa tijei la aceeaşi distanţă. în caz contrar se aduc la poziţia normală.
Controlul se face la ambele feţe, la capetele paletelor (inferior şi superior).
Echilibrarea ventilatorului se face static pe dispozitivul din figura 110. Se consideră că
ventilatorul este echilibrat când stă în echilibru în orice poziţie l-am aşeza. Se admite o
dezechilibrare care să fie compensată cu o greutate de 5 g. în cazul când ventilatorul are o
dezechilibrare mai mare se pot aplica puncte de sudură pe paleta-mai uşoară (care în timpul
echilibrării * vine în poziţia superioară) sau se pot suda plăcuţe mici din tablă la partea
interioară sau exterioară a paletei.

23
La instalaţia de răcire a motoarelor D-105 se mai uzează suportul ventilatorului (fig.
111) la care se uzează fusul axului în contact cu rulmenţii. Rulmenţii pe fusul axului
suportului sunt montaţi cu strângere de 0,002—0,027 mm. Uzura la limită a fusului se
consideră, când rulmenţii au joc pe fusul axului. Când jocul format între rulmenţi şi fusul
axului este mai mic de 0,1 mm, fixarea rulmenţilor pe fus se face cu adeziv sintetic (AM-
3). în acest scop, în prealabil, suprafeţele de îmbinare se degresează cu acetonă, apoi se ung
cu un strat subţire de adeziv şi se ţin la temperatura mediului ambiant timp de 24 ore, cu
axul suportului în poziţia verticală pentru a se păstra coaxialitatea rulmenţilor cu axul.

5.4. Repararea termostatului

La termostatul de la instalaţiile de răcire a motoarelor de tractoare apar ca defecţiuni


şi uzuri : depuneri de săruri pe burduf, spargerea burdufului şi uzarea supapei.
Depunerile de săruri pe burduf, fiind rău conducătoare de căldură, reduc sensibilitatea
termostatului şi întârzie intrarea lui în acţiune, ceea ce duce la supraîncălzirea motorului.
îndepărtarea depunerilor de pe burduful termostatului se face prin fierberea lui în soluţie de
sodă caustică cu concentraţia de 2—3%, urmată de spălarea cu apă fierbinte sau apă rece.
Din cauza fisurilor sau spărturilor se pierde soluţia de alcool etilic din burduf (şi din
această cauză se scoate din funcţiune termostatul. Constatarea acestor defecţiuni se face
prin fierberea acestuia într-un vas cu apă. Dacă în timpul fierberii se observă bule de aer
ieşind în jurul lui, rezultă că acesta prezintă fisuri sau spărturi, care se urmăresc şi se
înseamnă.
Lipirea fisurilor sau spărturilor se face cu cositor, folosind' ca dezoxidant colofoniu în
loc de apă tare.

Pentru introducerea soluţiei de alcool etilic în burduf se dezlipeşte cu un ciocan de


lipit electric buşonul de alimentare, apoi se montează burduful în presa şurub (fig. 112), se
strânge burduful spiră lângă spiră, apoi se destinde şi în acest timp, cu o pipetă gradată, se
introduc în burduf 10 cm3 soluţie de alcool etilic, având concentraţia de 23% alcool. După
umplerea cu soluţie, se strânge burduful la lungimea de 23—30 mm şi se lipeşte dopul cu
cositor.
Supapele termostatului sunt supuse coroziunii, din care cauză îşi pierd etanşeitatea.
Supapa uzată nu mai opreşte trecerea apei spre radiator la pornirea motorului pe timp rece,

24
având ca urmare funcţionarea motorului un timp mai mare la temperatura scăzută (sub
regimul prescris).
Restabilirea etanşeităţii supapei se face prin rectificare până la înlăturarea uzurii, apoi
se rodează cu pastă abrazivă pe scaunul ei, aşa cum s-a arătat la supapele motorului.
După recondiţionarea termostatului, se controlează jocul dintre talerul supapei şi
locaşul acesteia (nu trebuie să fie mai mare de 0,1 mm).
Controlul se face cu lere de grosime. Se verifică funcţionarea supapei termostatului prin
introducerea acestuia în apă încălzită la 68—72°C. Supapa trebuie să se depărteze de locaşul
său. încălzind în continuare apa la 94°—96°C, cursa de deschidere a supapei trebuie să fie de
9—11.2 mm pentru motoarele D-103 şi D-104 precum şi 6—7 mm pentru motoarele D-115.
Termostatele care în urma verificărilor nu îndeplinesc condiţiile menţionate se
înlocuiesc cu altele noi.

25
CAPITOLUL V
NORME DE SĂNĂTATE ȘI SECURITATE ÎN MUNCĂ LA
REPARAREA INSTALAȚIEI DE RĂCIRE

La repararea pieselor componente și a mecanismelor de mișcare de rotație se vor


respecta toate masurile de tehnica securității muncii și a locurilor de munca unde se
realizează lucrarea respectiva.

Pentru montarea și demontarea acestor mecanisme , în vederea evitării accidentelor,


se vor folosi scule nedeteriorate și dispozitive în stare buna de funcționare. Operațiile de
demontare a unei mașini, instalații aferente mașinii sau a unei piese trebuie sa se desfășoare
sub supravegherea directa a maistrului. Înainte de a începe demontarea se va studia
documentația tehnica și se vor stabili masele pieselor grele care vor fi manevrate numai cu
mijloace de ridicat și transportat. De asemenea, se vor asigura spatiile de acces intre mașinile
și utilajele ce sunt în reparație, precum și iluminarea corespunzătoare a fiecărui loc de munca.

● pentru înlăturarea pericolului la care sunt supuși muncitorii care lucrează la diferite
instalații și mașini, se vor elabora instrucțiuni proprii acestor locuri de muncă, care se vor
afișa la locuri vizibile;

● spatiile destinate pentru lucrările de reparații și întreținere a mașinilor și instalațiilor


aferente, trebuie sa satisfacă fluxul tehnologic stabilit pentru aceste operații, condițiile de
protective și igiena muncii și a stingerii incendiilor;

● după terminarea executării lucrărilor de reparații planificate la autovehicule și instalații


conducătorii de unități și subunități(secție, atelier) ,vor organiza recepția în comisie a
acestora, in conformitate cu prevederile legilor în vigoare ,fiind interzisa totodată trimiterea în
exploatare sau punerea în funcțiune a instalației autovehiculului sau instalațiilor aferente daca
acestea nu au toate apărătorile și dispozitivele de protecție montate și în buna stare, inclusiv
dispozitivul de blocare a cabinei, instalația de protective de punere la pământ, la mașini și
instalațiile acestora. nu se va interveni;

● conducătorii de unități și subunități(secții, ateliere)vor lua masuri de asigurare a


instalațiilor de ventilație naturala sau mecanica la toate locurile de muncă, unde se degajă
gaze, praf, pulberi, vapori toxici etc.;

26
● încăperile și locurile de munca vor fi iluminate în mod corespunzător natural sau artificial;

● este interzis a se începe rodajul motoarelor pana când nu s-a asigurat sistemul de evacuare
a gazelor în exteriorul halei sau atelierului. Tubulatura pentru evacuarea gazelor va fi bine
fixate și protejata contra deteriorării;

● canalele pentru lucru trebuie sa fie menținute în stare curate ,sa aibă asigurat: iluminatul
la tensiune nepericuloasa 12/24V,scurgerea apei și sa nu fie aglomerat cu piese. La toate
canalele trebuie instalate podele de trecere care vor fi montate ori de cate ori canalul nu este
ocupat cu un vehicul;

● mașinile vor fi introduse în hale și ateliere pentru a fi reparate numai dup ace au fost
spălate corespunzător, evacuat combustibilul din rezervoare și după ce s-au desfăcut legăturile
de la acumulator. Spălarea se va face în locuri special amenajate pentru astfel de operații. în
timpul spălării se va urmări sa nu se îndrepte jetul de apa sub presiune asupra instalației
electrice a mașinii și chiar a instalației electrice aflate în preajma rampei de spălare pentru
evitarea pericolului de electrocutare;

● spălarea sau degresarea pieselor ,subansamblurilor se va face în bai de degresare special


amenajate. Acolo unde nu sunt se vor folosi detergent și petrol;

● petrolul lampant sau benzina se pot folosi numai în cantități mici la spălarea pieselor și
numai în bai speciale prevăzute cu capace amenajate și dispuse în locuri ferite de pericolul
incendierii sau aprinderii;

● este interzis muncitorilor sa fumeze în timpul când se lucrează la spălarea autovehiculelor,


sa execute lucrări de sudura sau sa folosească lămpi de benzina aprinse;

● se va asigura o buna aerisire naturala sau prin instalații mecanice de ventilație, ;la intrarea
în aceste încăperi se vor afișa plăcuțe avertizoare cu următorul text: ”INTRAREA CU FOC
DESCHIS în ACEASTA INCAPERE ESTE INTERZISA”.

La intervenția reparării instalației de răcire se vor respecta următoarele norme:

● nu se va interveni la repararea instalației de răcire cu motorul pornit;

27
● nu se va interveni la repararea instalației de răcire când motorul este fierbinte(motorul
este înfierbântat la o temperatura mai mare de 750C-800C);

● colierele racordurilor de cauciuc se vor desface doar cu motorul oprit;

● nu se va interveni la întinderea curelei de ventilator cu motorul pornit. Pericol de accident


la paletele ventilatorului, poate antrena mana intre curea și fulie (pompa de apa; ventilator
etc.)

28
BIBLIOGRAFIE

1. Antonescu, E., Frățilă M., Instalații și echipamente auto, Editura Didactica și


Pedagogica , București, 1997;
2. Capruciu, F., Alexandrescu, P., Drăguș, C., Anvelopele autovehiculelor exploatare,
întreținere, reparare, Editura Tehnica, 1990;
3. Frățilă, Gh.,, Calculul și construcția automobilelor, EDP, București, 1977;
4. Frățilă, G., Manualul conducătorului mecanic auto, Editura Didactica și Pedagogica,
București; 1990;
5. Frățilă, G., Frățilă, M., Samoilă S., Automobile cunoaștere, întreținere și reparare,
Editura Didactica și Pedagogica, București, 2005;
6. Neculaiasa, V., Mișcarea autovehiculelor, Ed. Polirom, Iași, 1996;
7. Stoicescu, A., P., Dinamica autovehiculelor, vol. I, II, III, I.P.B., București, 1982;
8. Untaru, M., Frățilă, Gh., Potincu, Gh., s.a., Calculul și construcția automobilelor,
EDP, București, 1982;
9. Untaru, M., Potincu, Gh., Stoicescu, A., s.a., Dinamica autovehiculelor pe roti, EDP,
București, 1981;
10. Automobilul de la A la Z, Editura Militara , București 1985
11. Agenda automobilistului, Editura Tehnica , București 1990.

29
ANEXE
ANEXA 1 - Schema sistemului de răcire cu aer

1-motor; 2- ventilator; 3, 4- aripioare

30
ANEXA 2 - Schema instalației de răcire cu lichid

1- radiator; 2- pompa de apa; 3- termostat;


4- vas de expansiune; 5- tub flexibil de cauciuc;
6- ieșirea din pompa de apa a circuitului mic;
7- intrarea în radiator a circuitului mare;
8- intrarea în pompa de apa a circuitului mic;
9- intrarea în pompa de apa a circuitului mare;
10- bușonul radiatorului

31
ANEXA 3 - Racorduri

32
ANEXA 4

Schema radiatorului

Schema de realizare ale corpului activ cu: a)tuburi și placi

b) tuburi și benzi; c) tuburi lamelare

33
ANEXA 5 - Pompe de lichid

Pompa de lichid cu rulment special

Pompa de lichid dubla

34
ANEXA 6 - Instalația de răcire a motorului de autoturism cu lichid

1- blocul motor ; 2- chiuloasă ; 3- termostatul; 4, 6, 9 – racorduri; 5- radiator;

7 – pompa; 10 - vasul de expansiune; 11 - bușonul cu supapa dubla; 12 - termocuplul.

35
ANEXA 7 - Schema instalației de răcire deschisa

a) circuitul scurt deschis; b) circuitul scurt închis

1.pompa apa; 2.radiator; 3.racord de legătura;

4.racord legătura pompa apa –răcitor de ulei;

5.racitor ulei; 6 ventilator; 7.retur;

8.termostat; 9.conducta intrare apa în radiator

36
ANEXA 8 - Schema instalației de răcire circuit închis

37
ANEXA 9 - Schema instalației de răcire pentru autoturism dotat cu MAC

38