Management

1. Arta de a conduce un agent economic

- organizare;
- gestiune;
- conducere.

2. Mod de a conduce şi gestiona raţional o unitate economică

- organizarea strategiilor şi activităţilor;
- stabilirea scopurilor şi obiectivelor;
- “a construi”, utilizând mai bine oamenii, tehnologia şi resursele
materiale;
- asigură creşterea rentabilităţii şi eficacităţii companiei.

Managementul se bazează, în egală măsură pe:

- inovaţii;
- creativitate şi responsabilitate;
- convergenţa interesele personale (motivaţia) cu interesul general.

Managementul este o artă care include îndemânarea în obţinerea

unui rezultat, aducerea oamenilor în situaţia de a da tot ce este mai bun.
 Managementul prin bugete
reprezintă modalitatea specifică de exercitare a funcţiilor manageriale, prin care atât stabilirea obiectivelor
fundamentale şi derivate, cât şi organizarea, coordonarea, antrenarea, controlul şi evaluarea rezultatelor obţinute
se fac sub formă financiar-contabilă, folosind unităţi de măsură monetară.
Managementul prin obiective
este definit ca un sistem de conducere bazat pe determinarea riguroasă a obiectivelor până la nivelul executanţilor
care participă nemijlocit la stabilirea lor şi pe corelarea strânsă a recompenselor şi, respectiv a a sancţiunilor cu
nivelul realizării obiectivelor prestabilite. Sistemul de obiective al firmei cuprinde obiective fundamentale, derivate,
specifice şi individuale, care trebuie definite cât mai concret şi operaţionale, facilitând astfel realizarea lor.

Managementul cererii de energie (Demand-side Management – DSM)

Managementul sarcinii PLANIFICAREA

Decizia: ce trebuie făcut
Dezvoltarea cadrului care
să asigure performanţa

SCHIMBAREA ORGANIZAREA
Decizia: ce trebuie schimbat Decizia: cum trebuie făcut

Manager
Schimbări în scopuri, planuri, Stabilirea structurii,
Funcţiile manageriale într-o organizaţie structură, motivaţie şi sisteme funcţiunilor şi
de control reglementărilor în organizaţie

CONTROLUL CONDUCEREA
Evaluarea performanţei Conducerea spre performanţă
Controlul, evaluarea şi
feedback-ul Oamenii în organizaţie
 Legile şi managementul
schimbării
„Nimic în această lume nu este constant, cu excepţia schimbării”
Buddha

Schimbările, profunde şi de mare amploare, vizează trei niveluri diferite:

- societatea în ansamblul ei;

- companiile sau organizaţiile ca unităţi funcţionale;

- oamenii, consideraţi în mod individual, ca elemente constitutive de bază ale

primelor două niveluri.

Mentalitatea ?!

Cultura unei organizaţii (ansamblu de principii şi crezuri împărtăşite, de atitudini,

elemente şi valori acceptate):
-funcţională dacă susţine în mod pozitiv realizarea obiectivelor
-disfuncţională dacă împiedică organizaţia să opereze în mod eficient.
 OAMENII ??

În cadrul unui sondaj efectuat de revista economică Wirtschaftswoche, foşti directori din
Germania de Est au fost întrebaţi care din sectoarele lor de activitate necesită schimbări
considerabile. Răspunsurile au fost:

marketing şi reclamă, 88%;

studiul pieţei, 84%;

vânzări şi distribuţie, 79%;

logistică, 64%;

contabilitate şi taxe, 64%;

achiziţie-aprovizionare, 63%;

producţie, 44%;

cercetare-dezvoltare, 32%.
 Legile schimbării
(proceselor, instituţiilor şi organizaţiilor economice şi sociale, legi care se referă, în
primul rând, la comportamentul oamenilor)

Performanţe

D E
A B
G H

C
M N Timp

i
i

Crearea insatisfacţiei Depresiunea schimbării Tehnica scării

Schimbarea lucrurilor Cercul însuşirii

Schimbarea oamenilor
 MANAGEMENTUL PROIECTELOR ENERGETICE

Partea I

MANAGEMENTUL PROIECTELOR
Prof.univ.dr.ing. Florin MUNTEANU

UNIVERSITATEA TEHNICĂ “GHEORGHE ASACHI IAŞI”

 MANAGEMENTUL PROIECTELOR ENERGETICE

9 Managementul proiectelor→ planificarea, coordonarea şi controlul

activităţilor
9 Toate categoriile de proiecte → analiză relativ la risc şi incertitudine
9 Scopul managentului proiectelor → încadrarea în bugetul de timp
→ încadrarea în resursele alocate iniţial

Principalele categorii de proiecte:

a) proiecte industriale
b) proiecte de fabricaţie
c) proiecte de restructurare
d) proiecte de cercetare

Performanţă
Obiectivele proiectelor: Calitate

UNIVERSITATEA TEHNICĂ “GHEORGHE ASACHI IAŞI”

 MANAGEMENTUL PROIECTELOR ENERGETICE

Există mai multe grupe de standarde pentru asigurarea calităţii:

9 - standarde pentru furnizori de produse şi servicii: familia ISO 9000
9 - standarde pentru laboratoare de încercări: de exemplu, EN 45 001,
Directivele 87/18/CEE şi 88/320/CEE
9 - standarde pentru managementul mediului: de exemplu, ISO 14 001;
9 - standarde pentru organisme de certificare

Familia ISO 9000:

- ISO 9001 concepţie, producţie, instalare, întreţinere;

- ISO 9002 producţie, instalare, întreţinere;
- ISO 9003 inspecţie şi încercări finale;
- ISO 9004-1 managamentul calităţii (ghid);
- ISO 9004-2 servicii (ghid);
- ISO 9004-3 software (ghid);
- ISO 9004-6 planul calităţii (ghid), etc.

Exemplu: PLANUL CALITĂŢII

(MANUALUL CALITĂŢII MANAGEMENTULUI PROIECTULUI)

UNIVERSITATEA TEHNICĂ “GHEORGHE ASACHI IAŞI”

 MANAGEMENTUL PROIECTELOR ENERGETICE

PREGĂTIREA DERULĂRII PROIECTELOR

A) Organizarea resurselor umane participante la proiect

Soluţii posibile:
a) utilizarea personalului din diferite compartimente ale întreprinderii (organizarea tip
matrice);
b) crearea unei echipe pentru un proiect anume, organizată ca entitate de sine stătătoare în
cadrul întreprinderii (lucrul în echipă);

O companie
poate derula
mai multe
proiecte în
paralel,

UNIVERSITATEA TEHNICĂ “GHEORGHE ASACHI IAŞI”

 MANAGEMENTUL PROIECTELOR ENERGETICE

B) Managerul de proiect (pregătire de specialitate şi managerială, experienţă, abilităţi

native, etc.)

Conducere exercitată în mai multe feluri:

a) prin mâna forte, managerul inducând teama şi frica în cei pe care-i conduce;
b) prin convingerea celor pe care-i conduce într-un mod agreabil dar ferm.
c) folosind adecvat managementul prin bugete sau prin obiective.

C) Definirea proiectului
c1) amplasarea proiectului şi condiţiile locale;
c2) aspecte contractuale şi comerciale.

D) Managementul comercial
d1) evaluarea financiară a proiectului;
d2) sursele de finanţare ale proiectului;
d3) aspecte legate de contracte;
d4) aspecte contabile, controlul părţilor şi al creditelor;
d5) asigurări.

UNIVERSITATEA TEHNICĂ “GHEORGHE ASACHI IAŞI”

 MANAGEMENTUL PROIECTELOR ENERGETICE

E) Planificarea timpului

F) Planificarea celorlalte resurse:

f1) resurse umane;
f2) echipamente şi materiale;
f3) servicii;
f4) transport;
f5) instalaţii necesare pentru realizarea proiectului;
f6) resursele financiare.

G) Implementarea proiectelor:
g1) aspectele referitoare la implementarea proiectelor cuprind:
g2) aprobarea proiectului;
g3) organizarea preliminară a proiectului;
g4) stabilirea sistemelor de comunicare;
g5) anunţarea tuturor celor implicaţi asupra obligaţiilor referitoare la proiect;
g6) programarea proiectării şi a achiziţiilor necesare;
g7) organizarea sistemului de urmărire a progresului proiectului;
g8) organizarea amplasamentului;
g9) întâlnirile, şedinţele periodice;
g10) rapoartele privind stadiul derulării proiectului.

UNIVERSITATEA TEHNICĂ “GHEORGHE ASACHI IAŞI”

 MANAGEMENTUL PROIECTELOR ENERGETICE
PRINCIPALII PAŞI ÎN PLANIFICAREA PROIECTELOR
Pasul
1. Definirea obiectivelor: •
Tehnice • Financiare • De
programare în timp
2. Împărţirea proiectului în
părţi ce pot fi organizate şi
conduse
3. Decizia, la nivel de detaliu,
a ceea ce trebuie făcut şi în
ce succesiune.
4. Estimarea duratei
proiectului şi a importanţei
fiecărei activităţi pentru
obiectivele (legate de timp)
proiectului.
5. Punerea de acord a
programului cu resursele
6. Atribuirea sarcinilor
participanţilor la proiect
UNIVERSITATEA TEHNICĂ “GHEORGHE ASACHI IAŞI”
(etapele E şi F)
Metoda de realizare
Studiu de fezabilitate având ca rezultat o specificaţie tehnică. Estimarea
costurilor pentru soluţia tehnică propusă, având ca rezultant un buget al
proiectului. Evidenţierea derulării proiectului pe o diagramă simplă.
Duratele introduse pot rezulta din experienţa unor proiecte trecute.
Pregătirea listei activităţilor necesare şi a departamentelor sau
organizaţiilor responsabile.
Estimarea duratelor fiecărei activităţi. Nu se iau în considerare resursele,
la nivelul acestui pas. Folosirea diagramelor tip bară pentru proiectele
simple sau a analizelor tip reţea pentru proiectele complexe.
Metodele folosite la pasul 3). Se pot reprograma activităţi, se pot face
schimbări în estimări sau în obiectivele legate de duratele în timp.
Alocarea resurselor necesare pe activităţi. Utilizarea calculatorului este
benefică.
Este necesară cunoaşterea individuală a fiecărui participant la proiect
din punct de vedere al competenţei tehnice, al vitezei de lucru, al calităţii
muncii pe care o depune.
 MANAGEMENTUL PROIECTELOR ENERGETICE

H) Controlul proiectelor (consumă cel mai mult timp):

Priveşte atingerea obiectivelor:
9Timp,
9Cost,
9Calitate.
Etapele activităţii de control: monitorizarea şi luarea măsurilor.

I) Finalizarea proiectelor: acceptarea şi livrarea produsului final

UNIVERSITATEA TEHNICĂ “GHEORGHE ASACHI IAŞI”

 MANAGEMENTUL PROIECTELOR ENERGETICE

Aspecte economice relativ la managementul energiei

„ Noţiunea de investiţii capitale:

„ investiţia presupune costuri financiare substanţiale;

„ recuperarea investiţiei are loc de-a lungul a mai mulţi ani viitori;
„ există elemente de risc şi incertitudine referitoare la fluxurile de venituri şi cheltuieli
viitoare;
„ investiţia presupune procurarea sau extinderea de instalaţii sau realizarea de
cheltuieli care determină în mod direct obiectivele strategice ale companiei
respective.

UNIVERSITATEA TEHNICĂ “GHEORGHE ASACHI IAŞI”

 MANAGEMENTUL PROIECTELOR ENERGETICE

Aspecte economice relativ la managementul energiei

Costuri şi venituri în procesul de luare a deciziilor în energetică

A)Costuri după destinaţia lor

A1) Costuri de investiţii (CI):

- costuri directe: obţinerea terenului, echipamente, materiale;
- costuri indirecte: cheltuieli administrative, cheltuieli de inginerie, dobânzi plătite pe timpul
executării construcţiei, chletuieli neprevăzute.

A2) Costuri de întreţinere şi exploatare (Cex):

- forţa de muncă;
- energia, materiile prime şi combustibilul;
- modernizări şi înlocuiri;
- evacuarea deşeurilor;
- costuri diverse (taxe, asigurări, etc.).

A3) Daune (D)

-daune anuale de continuitate (de nealimentare);
daune anuale de calitate;

UNIVERSITATEA TEHNICĂ “GHEORGHE ASACHI IAŞI”

 MANAGEMENTUL PROIECTELOR ENERGETICE

Aspecte economice relativ la managementul energiei

B)Costuri după dependenţa faţă de volumul producţiei

B1)Costuri fixe (CF)

- salariile, costul telecomunicaţiilor, asigurările, chiriile, etc.
B2) Costuri variabile (CV)
- materia primă, costurile cu energia utilizată, salariile lucrătorilor (în firmele în care acestea depind
de nivelul producţiei), costurile cu combustibilul, etc.

C) Costurile în funcţie de nivelul producţiei la care se face raportarea

C1) Costuri totale (CT)

C2) Costuri unitare
- Costul mediu al unităţii de produs (Cmed) [lei/kWh]:
- costul fix mediu (CFmed) şi costul variabil mediu (CVmed);
C3) Costul marginal (CM):
- costul marginal pe termen scurt (CMTS) ce reprezintă costul aferent producerii unei unităţi
suplimentare de energie folosind capacităţile de producţie existente
- costul marginal pe termen lung (CMTL) ce reprezintă costul aferent producerii unei unităţi
suplimentare de energie considerând o capacitate de producţie nouă.

UNIVERSITATEA TEHNICĂ “GHEORGHE ASACHI IAŞI”

 MANAGEMENTUL PROIECTELOR ENERGETICE

Aspecte economice relativ la managementul energiei

CT
CTV
CTF CT

Punct de inflexiune
CTV
D

C
A Tangente în origine
CTF

B
Q1 Q ’1 Q2 Q3 Q
CFmed CM=CTmed
CVmed în punctul minim
CTmed CM
CTmed
CM

CM=CVmed
CVmed

CFmed
CM minim
Q
Q2 Q3

Dependenţa diverselor categorii de costuri în funcţie de nivelul producţiei (Q)

UNIVERSITATEA TEHNICĂ “GHEORGHE ASACHI IAŞI”

 MANAGEMENTUL PROIECTELOR ENERGETICE

Aspecte economice relativ la managementul energiei

Planificarea integrată a resurselor (IRP) – o opţiune de resurse
PROGNOZA CERERII DE
SERVICII ENERGETICE

PROGNOZA CONSUMULUI DE ENERGIE RESURSE DE TIP

(VARIANTE) RESURSE DE TIP
CONSUMATOR
FURNIZOR

RESURSE NECESARE ÎN SISTEMUL DE OPTIMIZAREA PROGRAMULUI DE RESURSE

ALIMENTARE CU ENERGIE (VARIANTE)

MARKETING

OPTIMIZAREA SISTEMULUI DE ALIMENTARE ÎN

CONDIŢII DE RESTRICŢII. SIMULAREA
FUNCŢION ĂRII SISTEMULUI (INCLUSIV PORNIRILE
ŞI OPRIRILE DE GRUPURI)
EVALUARE

COSTUL SISTEMULUI
COSTURILE MARGINALE

NECESAR DE FINANŢARE, RATE DE PLANUL OPTIM

RECUPERARE A C APITALULUI

APLICARE PE PARTEA APLICARE PE PARTEA

FUNIZORULUI CONSUMATORILOR
Procesul planificării tradiţionale în domeniul energiei

Procesul de planificare integrată a resurselor

UNIVERSITATEA TEHNICĂ “GHEORGHE ASACHI IAŞI”

 MANAGEMENTUL PROIECTELOR ENERGETICE

Aspecte economice relativ la managementul energiei

Conceptul de management al utilizării energiei (DSM)
- amonte: mai puţină energie primară pentru o unitate de energie electrică produsă;
aval: mai puţină energie electrică folosită pentru o unitate de servicii.

Producţie / venituri Programe DSM DSM ca procent din:

Compania de energie electrică mil. mil vârf

TWh MW GWh vânzări venituri
USD USD sarcină

Pacific Gas&Electric 80 7378 700 620 150.4 4.9 0.8 2.4

Southern California Edison 79 7292 2358 585 107.4 14.1 0.7 1.5
Connecticut Light & Power 26 2276 260 811 81.6 6.1 3.1 3.6
Consolidated Edison Co-NY 39 4910 161 266 76.6 1.7 0.7 1.6
Florida Power & Light 74 5159 1132 2625 72 8 3.5 1.4
Florida Power 29 1719 998 408 58.6 16.8 1.4 3.4
Niagara Mohawk Power 39 2883 67 345 55.3 1.1 0.9 1.9
Massachussets Electric 16 1364 108 341 53.7 3.7 2.1 3.9
Carolina Power & Light 43 2686 1318 4418 52.9 15.6 10.3 2.0
Puget Sound Power & Light 21 957 69 154 42.1 2.6 0.7 4.4
Wisconsin Electric Power 26 1293 290 853 40.3 6.1 3.2 3.1
Sacramento Municipal Utility District 9 644 277 60 38 12.8 0.7 5.9
Boston Edison 16 1315 92 275 37 3.5 1.8 2.8
San Diego Gas & Electric 16 1356 81 150 36.5 2.8 0.9 2.7

Ponderea programelor DSM în activitatea unor mari companii de energie electrică din SUA
(1991)

UNIVERSITATEA TEHNICĂ “GHEORGHE ASACHI IAŞI”

 MANAGEMENTUL PROIECTELOR ENERGETICE

Aspecte economice relativ la managementul energiei

CERINŢELE
CONSUMATORULUI

SISTEME DE ENERGIE LEGI ŞI

REGLEMENTĂRI
(TEHNOLOGII)

Tripla determinare a IRP

UNIVERSITATEA TEHNICĂ “GHEORGHE ASACHI IAŞI”

 Partea II

SURSE DE FINANŢARE A PROIECTELOR

ÎN DOMENIUL ENERGIEI
Prof.univ.dr.ing. Florin MUNTEANU

UNIVERSITATEA TEHNICĂ “GHEORGHE ASACHI IAŞI”

 Principalele obstacole (B.E.R.D.):
9 cadru legislativ şi instituţional slab;
9 semnale financiare şi economice distorsionate (subvenţii);
9 stimulente fiscale reduse;
9 puţine instituţii financiare capabile să asigure finanţări pe termen mediu.

Alte bariere:
9 lipsa experienţei în propunerea şi utilizarea schemelor de finanţare;
9 costuri administrative substanţiale (diseminarea informaţiei, colectarea de date, pregătirea
personalului etc.);
9 instabilitatea economică continuă face ca noile investiţii să devină riscante.

UNIVERSITATEA TEHNICĂ “GHEORGHE ASACHI IAŞI”

 CADRUL LEGISLATIV EXISTENT

Legea nr. 199/2000 privind utilizarea eficientă a energiei

Art. 20. -Agenţii economici şi unităţile din subordinea autorităţilor administraţiei publice locale
pot finanţa lucrări pentru creşterea eficienţei energetice din surse proprii, din surse
constituite din cote din profit destinate special, din Fondul special pentru dezvoltarea
sistemului energetic…...

Art. 21. -(1)Consumatorii de energie pot beneficia de sprijin financiar din Fondul special
pentru dezvoltarea sistemului energetic dar nu mai mult de 50% din acest fond.

Art. 22. -(1) Pentru cotele din profit alocate investiţiilor destinate creşterii eficienţei energetice
se acordă scutire la plata impozitului pe profit.
(2) Creditele pentru lucrări de creştere a eficienţei energetice se acordă cu o dobândă de
maximum 75% din cea stabilită de bănci
(3) Importurile de aparate, utilaje, echipamente şi tehnologii destinate realizării proiectelor de
creştere a eficienţei energetice beneficiază de scutire de taxe vamale (cu avizul ARCE).
(4) Societăţile comerciale de management şi servicii energetice beneficiază de reducere
de 50% a impozitului pe profit pe o perioadă de 5 ani de la data înfiinţării.

UNIVERSITATEA TEHNICĂ “GHEORGHE ASACHI IAŞI”

 Surse de finanţare a proiectelor de creştere a eficienţei energetice

9Surse de finanţare interne (fonduri din bugetele proprii)

9Granturi şi subvenţii (fonduri naţionale, fonduri ale agenţiilor energetice,

granturi din surse externe: USAID etc.)

9Surse de finanţare externe (atrase)

UNIVERSITATEA TEHNICĂ “GHEORGHE ASACHI IAŞI”

 GRANTURI ŞI SUBVENŢII

Avantaje: nereturnabile
Dezavantaje:
9volum limitat;
9adoptarea unor soluţii de proiect insuficient analizate (datorită unor restricţii temporale);
9asigurarea de contribuţii proprii (între 20 şi 50 % din valoarea proiectului propus).

Principalele soluţii de finanţare prin granturi:

9Fondul de dezvoltare a sistemului energetic ( www.anre.ro analizează propunerile de

proiecte de investiţii pentru creşterea eficienţei energetice şi propune co-finanţarea lor).

9Programe internaţionale

9Organizaţii guvernamentale (USAID finanţează identificarea şi promovarea de proiecte de

eficienţă energetică la municipalităţi).

UNIVERSITATEA TEHNICĂ “GHEORGHE ASACHI IAŞI”

 SURSE DE FINANŢARE EXTERNE (ATRASE)

Condiţii:

9viabilitatea tehnică şi economică a proiectelor propuse (indicatori, studii de fezabilitate);

9viabilitatea financiară a proiectelor (rezultată în urma elaborării studiilor de fezabilitate sau a
documentaţiilor bancabile);
9impact redus asupra mediului ambiant al proiectului propus;
9susţinerea proiectelor de către comunitatea locală (creştere a tarifelor la anumite servicii);
9credibilitatea financiară a beneficiarului proiectului;
9tipul şi valoarea garanţiilor ce se pot oferi de către beneficiari; pentru proiectele municipale,
organismele de finanţare pot accepta şi garantarea împrumutului cu valori “procentuale” din
bugetul local;
9participarea beneficiarului la cofinanţarea proiectului (circa 20 % din valoarea totală);

Principalele soluţii de finanţare din surse atrase sunt:

9împrumuturi;
9emiterea de obligaţiuni municipale;
9investiţii de capital.

UNIVERSITATEA TEHNICĂ “GHEORGHE ASACHI IAŞI”

 ÎMPRUMUTURILE

Pot lua forma unor scheme de finanţare moderne cum ar fi:

9scheme de tip “joint implementation”

9finanţare de către “terţă parte”.

Principalele surse pentru împrumuturi sunt:

9bănci;
9fonduri de investiţii;
9fonduri cu destinaţie specială (fonduri regenerabile etc.)

Observaţii:

1. Băncile şi fondurile de investiţii finanţează, în general, proiecte cu un necesar de minim 5 mil. $.

2. Din fondurile regenerabile se pot finanţa şi proiecte de ordinul zecilor-sutelor de mii de $.

UNIVERSITATEA TEHNICĂ “GHEORGHE ASACHI IAŞI”

 PRINCIPALELE ORGANISME DE FINANŢARE ACTIVE ÎN ROMÂNIA

A1. Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD)

9 împrumut minim, 5 mil. EUR;

9 acordă numai 35% din fondurile externe necesare investiţiei de tip “Greenfield”,

Strategia BERD în România prevede:

9structurarea viitoarelor proiecte astfel încât să nu mai fie solicitată garanţia statului;

9acordarea de împrumuturi pentru utilităţile locale cu garanţie municipală;

9implicarea în proiecte de concesionare în favoarea operatorilor privaţi;

9susţinerea investiţiilor în domeniul protecţiei mediului ambiant şi al eficienţei energetice.

UNIVERSITATEA TEHNICĂ “GHEORGHE ASACHI IAŞI”

 PRINCIPALELE ORGANISME DE FINANŢARE ACTIVE ÎN ROMÂNIA

A.2. International Financial Corporation (IFC)

(aparţine grupului WORLD BANK)

9 împrumuturi între 1- 100 mil. $;

9 acordă numai 25% din fondurile externe necesare.

Strategia IFC în Romania prevede:

9 investiţii cu precădere în sectorul privat, dar şi în companii având capital parţial de stat;
9 respectarea unor restricţii de protecţie a mediului ambiant pentru proiectele finanţabile.

UNIVERSITATEA TEHNICĂ “GHEORGHE ASACHI IAŞI”

 PRINCIPALELE ORGANISME DE FINANŢARE ACTIVE ÎN ROMÂNIA

A.3. Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BIRD)

(aparţine grupului WORLD BANK)

9 împrumuturi pe perioade cuprinse între 6 şi 9 ani.

A.4. Banca Europeană de Investiţii (BEI)

9 împrumuturi de maxim 25 mil. EUR;

9 acordă 50% din fondurile externe necesare investiţiei;
9 creditele se acordă pe termen mediu şi lung (până la 20 ani).

A.5. Bănci comerciale

9 BCR
9 UniCredit
9 Banca Transilvania
9 BRD

UNIVERSITATEA TEHNICĂ “GHEORGHE ASACHI IAŞI”

 PRINCIPALELE ORGANISME DE FINANŢARE ACTIVE ÎN ROMÂNIA

A.6. Fonduri cu destinaţie specială

Sunt constituite ca urmare a acordării unui grant sau a unei donaţii.

Pentru finanţarea proiectelor de creştere a eficienţei energetice se dezvoltă “fonduri regenerabile”.

În România există Fondul Român de Eficienţă Energetică (FREE - www.free.org.ro ):

9disponibil iniţial de circa 10 milioane $, obţinut ca finanţare nerambursabilă de la GEF (Fondul Global de
Mediu);

9FREE doreşte să devină un catalizator pentru atragerea de investiţii şi din alte surse, cum ar fi instituţii
finanţatoare, bănci de dezvoltare şi/sau comerciale, atât cu capital străin cât şi românesc;

9din acest fond, regenerabil, se vor acorda împrumuturi de ordinul sutelor de mii de $ pentru proiecte de
creştere a eficienţei energetice. Condiţiile de acordare a împrumuturilor vor fi comerciale;

9FREE se implică în diverse scheme de cofinanţare a proiectelor;

9serviciile de finanţare oferite de FREE constau în acoperirea a maximum 80% din valoarea proiectelor;

9spre deosebire de băncile comerciale, FREE nu solicită garanţii colaterale.

UNIVERSITATEA TEHNICĂ “GHEORGHE ASACHI IAŞI”

 SCHEME DE FINANŢARE MODERNE

B.1. “Joint implementation-JI” (Proiecte cu implementare comună)

Beneficiile iniţiatorului, în aceste scheme de finanţare, sunt:

9penetrare pe noi pieţe;

9obţinerea creditelor de reducere a noxelor şi posibilitatea de a le comercializa pentru a
reduce costurile proiectului.

Beneficiile "gazdelor proiectului":

9transferul de tehnologie,
9beneficii economice locale (ocuparea forţei de muncă, etc.)

UNIVERSITATEA TEHNICĂ “GHEORGHE ASACHI IAŞI”

 SCHEME DE FINANŢARE MODERNE

B.2. Finanţare de către “terţă parte”

Promovată de companiile de servicii energetice (ESCO-Energy Service Company) care se pot

implica în:
contracte de performanţă numai pentru servicii energetice,
9contracte de performanţă pentru servicii energetice şi finanţare.

UNIVERSITATEA TEHNICĂ “GHEORGHE ASACHI IAŞI”

 ALTE SURSE DE FINANŢARE A PROIECTELOR

C. Emiterea de obligaţiuni municipale

Avantaje ale finanţării prin emiterea de obligaţiuni municipale:

9 se pot finanţa şi proiecte neatractive financiar;
9 se pot finanţa orice categorii de proiecte municipale;
9 până la scadenţă se plătesc numai dobânzi.

Dezavantaje finanţării prin emiterea de obligaţiuni municipale:

9 riscul de a nu se achiziţiona toată emisiunea de obligaţiuni;
9 împrumutul trebuie returnat integral la scadenţă.

Condiţii minime necesare:

9 2/3 din membrii Consiliului Local să voteze în favoarea contractării împrumutului;
9 totalul datoriilor anuale să nu depăşească 20 % din totalul veniturilor curente.

UNIVERSITATEA TEHNICĂ “GHEORGHE ASACHI IAŞI”

 ALTE SURSE DE FINANŢARE A PROIECTELOR

D. Investiţii de capital

Caracteristici:
9 se finanţează în primul rând dezvoltarea de ansamblu a companiei;
9 se pot finanţa şi proiecte individuale;
9 investitorul doreşte participarea la profit;
9 investitorul doreşte participarea la luarea deciziilor;
9 investitorul are propria strategie de ieşire din afacere.

Surse de finanţare:
9 GEF (Global Environmental Fund). Fond privat de investiţii din SUA. Investiţii între 2-10 mil.
$ în companii private. Strategie de ieşire din afacere, 10 ani. Proiecte cu RIR min. de 20%/an.
9 BERD. De obicei optează pentru o poziţie minoritară ca acţionar.

UNIVERSITATEA TEHNICĂ “GHEORGHE ASACHI IAŞI”

 abc-ul fondurilor structurale

Cuprins

Introducere .................................................................................................................................... 3
Ce sunt instrumentele de tip structural?......................................................................................... 5
Cum func˛ioneaz„ fondurile? ........................................................................................................ 8
Criterii de eligibilitate .................................................................................................................... 12
Tipuri de proiecte ce vor fi finan˛ate ............................................................................................. 13
Importan˛a parteneriatului ............................................................................................................. 31
Institu˛ii prin care se deruleaz„ fondurile ...................................................................................... 32
Cum se preg„te∫te un proiect ........................................................................................................ 33
Etapele ce vor fi parcurse pentru ob˛inerea finan˛„rii ∫i implementarea proiectului ....................... 35
Ce pot face acum poten˛ialii beneficiari? ..................................................................................... 36
Exemple de proiecte de succes ..................................................................................................... 37
Surse suplimentare de informa˛ie .................................................................................................. 39

1
2
 abc-ul fondurilor structurale

Introducere
Coeziunea economic„ ∫i social„ a fost o preocupare permanent„ a construc˛iei europene: Ónc„ din 1957, statele
fondatoare semnatare ale Tratatului de la Roma men˛ioneaz„ Ón preambulul acestuia necesitatea îÓnt„ririi unit„˛ii
economiilor lor ∫i a asigur„rii dezvolt„rii armonioase a acestora reduc‚nd diferen˛ele existente Óntre diferite regiuni
∫i Ónapoierea regiunilor mai pu˛in favorizate“. Obiectivul realiz„rii coeziunii economice ∫i sociale a devenit
explicit odat„ cu Actul Unic European (1986) prin care se furniza cadrul legal pentru politica regional„, structurat„
pe baza resurselor combinate ale Fondurilor Structurale existente (Fondul European pentru Dezvoltare Regional„,
Fondul Social European ∫i Fondul European de Orientare ∫i Garantare Agricol„ - sec˛iunea Garantare). Tratatul de
la Maastricht, intrat Ón vigoare Ón 1993 define∫te coeziunea economic„ ∫i social„ ca unul dintre principalele
obiective ale Uniunii, pe l‚ng„ Uniunea Economic„ ∫i Monetar„ ∫i Pia˛a Unic„.

Disparit„˛ile existente Ón cadrul Uniunii Europene Ón
raport cu venitul ∫i ocuparea s-au redus Ón ultimii ani
Ón ceea ce prive∫te UE 15, Grecia ∫i Irlanda
Ónregistr‚nd Ón perioada 1994-2001 cre∫teri de dou„
ori mai mari ale productivit„˛ii muncii fa˛„ de rata
medie a UE. Pe de alt„ parte Óns„, Al treilea raport
asupra coeziunii economice ∫i sociale prezentat de
Comisia European„ men˛ioneaz„ c„ Ón Grecia ∫i Ón
Portugalia PIB pe cap de locuitor se afl„ Ónc„ la 70%
sau mai pu˛in din media comunitar„. Œn acela∫i timp,
PIB mediu al noilor state membre este la jum„tatea
mediei UE, iar Ón momentul ader„rii numai 58% din
persoanele Ón v‚rst„ de munc„ erau ocupate,
comparativ cu 64% la nivelul Uniunii.
Al treilea raport asupra coeziunii men˛ioneaz„ de
asemenea faptul c„ dup„ aderarea Bulgariei ∫i
Rom‚niei, cu un PIB/locuitor Ón jur de 30% din
media UE 25, popula˛ia din regiunile cu
PIB/locuitor sub 75% din media comunitar„ va
dep„∫i dublul situa˛iei curente (num„rul lor
cresc‚nd la peste 153 milioane). Practic, dup„
extindere, regiunile afectate de probleme de
dezvoltare structural„ vor continua s„ se
confrunte cu acestea, ceea ce justific„
men˛inerea ∫i consolidarea acestei politici la
nivel european.

3
Œn Rom‚nia, conceptul care st„ la baza politicii de
dezvoltare regional„ a fost dezvoltat pe baza unor
studii ∫i analize elaborate la cererea Guvernului, prin
programul PHARE, formulat Ón îCarta Verde a
dezvolt„rii regionale Ón Rom‚nia“.
Acest nou tip de politic„ a venit Ón Ónt‚mpinarea unor
necesit„˛i reale ale colectivit„˛ilor locale ∫i regionale
din ˛ara noastr„, care poate fi caracterizat„ ca
reprezent‚nd un nou mod de abordare a dezvolt„rii,
o abordare de jos Ón sus, bazat„ pe ini˛iativele,
planurile ∫i programele de dezvoltare ale
colectivit„˛ilor locale ∫i regionale.
Politica regional„ Ón Rom‚nia are la baz„ m„suri
planificate ∫i promovate de autorit„˛ile administra˛iei
publice locale ∫i centrale, Ón parteneriat cu diver∫i
actori (priva˛i sau publici) de la nivel regional ∫i local,
Ón scopul asigur„rii unei dezvolt„ri economice ∫i
sociale sus˛inute ∫i dinamice, prin utilizarea eficient„
a resurselor locale ∫i regionale, pentru realizarea
obiectivului european al coeziunii economice ∫i
sociale.
4
Administra˛iile publice locale joac„ un rol foarte
important Ón dezvoltarea infrastructurii locale, a
serviciilor sociale ∫i a mediului de afaceri, datorit„
avantajului reprezentat de cunoa∫terea realit„˛ilor ∫i
necesit„˛ilor locale. De aceea, atragerea de fonduri de
dezvoltare de c„tre administra˛iile publice locale este
un element important pentru atingerea obiectivelor de
coeziune ale Uniunii Europene.
Rom‚nia este caracterizat„ de o cre∫tere a
disparit„˛ilor de dezvoltare Óntre Regiunea Bucure∫ti –
Ilfov ∫i celelalte regiuni, de o dezvoltare neechilibrat„
Óntre Estul ∫i Vestul ˛„rii, respectiv Óntre Regiunile
Nord-Est, Sud-Est, Sud, Sud-Vest ∫i Regiunile Vest,
Nord-Vest, Centru. Subdezvoltarea cronic„ este
concentrat„ Ón Regiunea Nord-Est, la grani˛a cu
Moldova ∫i Ón Regiunea Sud, de-a lungul Dun„rii.
Ora∫ele mici ∫i mijlocii, Ón special cele mono-
industriale, sunt Ón declin datorit„ restructur„rii
industriale. Pe de alt„ parte, diferen˛ele de dezvoltare
din interiorul unei regiuni pot fi mai ridicate dec‚t
cele dintre regiuni.
 abc-ul fondurilor structurale

Ce sunt instrumentele
de tip structural?
Œn cadrul instrumentelor de tip structural, vom include urm„toarele fonduri comunitare destinate reducerii
diferen˛elor de dezvoltare dintre statele membre ale Uniunii Europene ∫i dintre regiunile acestora: Fondurile
Structurale, Fondul de Coeziune ∫i Fondurile complementare: Fondul Agricol European pentru Dezvoltare Rural„
∫i Fondul European pentru Pescuit.

Aceast„ separare pe politici specifice a Fondurilor cu ac˛iune structural„ pentru perioada 2007 – 2013 a rezultat
ca urmare a reformei Politicii de Coeziune necesar„ Ón condi˛iile extinderii f„r„ precedent a Uniunii Europene. Œn
plus, pentru simplificare ∫i pentru a sus˛ine reforma Politicii Agricole Comune ∫i a Politicii Comune de Pescuit
efectuat„ Ón 2002/2003, fondurile pentru agricultur„ ∫i pescuit au fost transferate c„tre politicile aferente,
nemaifiind Óncadrate Ón Fondurile Structurale, dar func˛ion‚nd pe aceea∫i tipologie.

Instrumentele de tip structural sunt o form„ de finan˛are nerambursabil„, dar

func˛ioneaz„ pe principiul cofinan˛„rii. Proiectele sunt cofinan˛ate Ón special din
fonduri publice ale Statului Membru, dar pot fi atrase ∫i fonduri private.

Pentru FEDR, FSE, FEADR ∫i FEP rata maxim„ a interven˛iei UE este 75%, Óns„ pentru
Rom‚nia va fi de 85% din totalul costurilor eligibile, Ón timp ce pentru Fondul de
Coeziune aceasta este fie de maxim 80% din totalul costurilor eligibile, fie de maxim
85% din costul total. Pentru Rom‚nia rata de interven˛ie UE Ón cazul Fondului de
Coeziune va fi tot de 85%.

5
Politica de Coeziune se fundamenteaz„ de asemenea pe principiul solidarit„˛ii financiare, oferind sprijin statelor ∫i
regiunilor mai pu˛in dezvoltate, sau care se confrunt„ cu dificult„˛i structurale, Ón scopul cre„rii de locuri de munc„
∫i cre∫terii competitivit„˛ii. Peste o treime din bugetul Uniunii Europene este alocat politicii de coeziune pentru a
reduce diferen˛ele de dezvoltare dintre regiuni ∫i disparit„˛ile dintre cet„˛eni Ón ceea ce prive∫te bun„starea.

Fondurile structurale
Fondul European de Dezvoltare Regional„ (FEDR) finan˛eaz„ Ón principal infrastructura, investi˛iile generatoare
de locuri de munc„, proiectele de dezvoltare local„ ∫i ajutoarele pentru Óntreprinderile mici ∫i mijlocii;
Fondul Social European (FSE) promoveaz„ reintegrarea Ón munc„ a ∫omerilor ∫i a grupurilor defavorizate, prin
finan˛area activit„˛ilor de formare profesional„ ∫i asisten˛„ Ón procesul de recrutare.
Fondul de coeziune – instrument structural ce intervine pe ansamblul teritoriului na˛ional al statelor membre al
c„ror PNB/locuitor se situeaz„ sub pragul de 90% din media european„ pentru a cofinan˛a nu programe, ci
proiecte mari Ón domeniile mediu ∫i transport (re˛ele de transport transeuropene ∫i domenii de dezvoltare
durabil„ ce aduc beneficii protec˛iei mediului – eficien˛„ energetic„ ∫i energie regenerabil„, transport
intermodal, transport urban ∫i transport public ecologic). Fondul de Coeziune sprijin„ aceste state membre s„ se
conformeze normelor europene din domeniile men˛ionate.

6
 abc-ul fondurilor structurale
Politica Agricol„ Comun„, prin intermediul Politicii de
Dezvoltare Rural„ joac„ un rol din ce Ón ce mai important Ón
sus˛inerea zonelor rurale, Ón cadrul demersului lor de a face fa˛„
cu succes provoc„rilor continue din domeniul economic, social
∫i de mediu. Zonele rurale constituie 90% din teritoriul UE
extinse iar noul cadru legislativ comunitar accentueaz„ mai clar
necesitatea stimul„rii cre∫terii economice ∫i a num„rului de
locuri de munc„ Ón mediul rural, precum ∫i a dezvolt„rii durabile.
Politica de Dezvoltare Rural„ se va axa Ón perioada 2007 – 2013
pe trei linii tematice: Ómbun„t„˛irea competitivit„˛ii agricole ∫i
forestiere; protec˛ia mediului ∫i a zonelor rurale; Ómbun„t„˛irea
calit„˛ii vie˛ii ∫i diversificarea economiei rurale, la care se adaug„
axa îLeader“ care sus˛ine ini˛iativele locale de dezvoltare rural„.
Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rural„ (FEADR) –
Ónlocuie∫te actualul Fond European de Orientare ∫i Garan˛ie
Agricol„ (FEOGA), Ón vigoare Ón perioada 2000 – 2006. Fondul
va contribui la Óndeplinirea obiectivelor de cre∫tere a
competitivit„˛ii agricole ∫i forestiere, de management agricol ∫i
mediu, de Ómbun„t„˛ire a calit„˛ii vie˛ii ∫i diversificarea
activit„˛ilor economice Ón perimetrele ce variaz„ de la zone
rurale cu popula˛ie redus„ p‚n„ la zonele rurale periurbane aflate
Ón declin sub presiunea centrelor urbane.

Politica Comun„ de Pescuit gestioneaz„ activitatea de pescuit ∫i acvacultur„ Ón Uniunea European„, cu

exploatarea resurselor acvatice Ón condi˛ii ce asigur„ dezvoltarea durabil„ Ón domeniile economic, mediu ∫i
social. Se acord„ o mare importan˛„ protej„rii ∫i conserv„rii resurselor acvatice precum ∫i reducerii impactului
activit„˛ilor de pescuit asupra eco-sistemelor marine. Un alt obiectiv al Politicii de Pescuit este eficientizarea
pescuitului ∫i asigurarea unui standard de via˛„ corect pentru cei care depind de aceast„ activitate.

Fondul European pentru Pescuit

(FEP) – Ónlocuie∫te actualul
Instrument Financiar de Orientare a
Pescuitului (IFOP) care este Ón
vigoare Ón perioada 2000 – 2006. Pe
l‚ng„ m„surile de asigurare a
continuit„˛ii activit„˛ilor de pescuit
∫i exploatare ra˛ional„ ∫i protejare a
resurselor de pescuit, dezvoltare de
Óntreprinderi viabile Ón sectorul
piscicol, dezvoltare ∫i Ómbun„t„˛ire
a calit„˛ii vie˛ii din zonele
dependente de pescuit, FEP va
contribui la implementarea
schimb„rilor aduse PCP de la ultima
reform„, din 2002.

7
Cum func˛ioneaz„ fondurile?
La Ónceputul fiec„rei perioade de programare
(cadru financiar multianual pe o perioad„ de 7 ani),
Uniunea European„ decide asupra bugetului
dedicat instrumentelor structurale sau de tip
structural ∫i define∫te regulile de baz„ care se
aplic„ Ón utilizarea lor. Urm„toarea perioad„ de
programare pentru UE ∫i Ón acela∫i timp prima
pentru Rom‚nia Ón calitate de stat membru va fi
2007 – 2013. Bugetul este Ómp„r˛it pe State
Membre ∫i Obiective prioritare; zonele care pot
beneficia de finan˛are din Fonduri Structurale sunt
definite de Comisie Ón acord cu Statul Membru
implicat.

Obiectivele prioritare de interven˛ie ale Fondurilor Structurale pentru

perioada 2007 - 2013 vor fi:

Convergen˛„ – are ca scop sprijinirea regiunilor r„mase Ón urm„ din punct de vedere al dezvolt„rii economice
(investi˛ii, inovare, protec˛ia mediului, eficien˛„ administrativ„).

Fondurile alocate la nivel UE: 252,35 miliarde EUR (81,9% din total).

Competitivitate regional„ ∫i ocupare – sprijin„ regiuni, altele dec‚t cele r„mase Ón urm„ ca dezvoltare, pentru
atingerea ˛intelor Agendei Lisabona (UE s„ devin„ cea mai competitiv„ ∫i dinamic„ economie bazat„ pe
cunoa∫tere p‚n„ Ón 2010).

Fonduri alocate la nivel UE: 48,37 miliarde EUR (15,7% din total).

Cooperare teritorial„ european„ – promoveaz„ o dezvoltare echilibrat„ a Óntregului teritoriu comunitar, prin
Óncurajarea cooper„rii ∫i schimbului de bune practici Óntre toate regiunile UE, pe trei niveluri: cooperare
transfrontalier„ prin programe comune; cooperare transna˛ional„; cooperare inter-regionala.

Fonduri alocate la nivel UE: 7,39 miliarde EUR (2,4% din total).

8
 abc-ul fondurilor structurale

Rom‚nia va fi eligibil„ pentru dou„ obiective Ón
perioada 2007 – 2013: Convergen˛„ ∫i Cooperare
teritorial„ european„.
Ca urmare a acestor decizii UE, fiecare Stat Membru
stabile∫te propriile obiective strategice de dezvoltare
pentru a c„ror realizare se elaboreaz„ un Plan Na˛ional
de Dezvoltare (PND), Ón colaborare cu actorii
economici ∫i sociali relevan˛i.
Statul Membru ∫i Comisia European„ discut„ asupra
con˛inutului Planului Na˛ional de Dezvoltare ∫i, pe
baza acestuia, definesc cea mai adecvat„ repartizare a
fondurilor na˛ionale ∫i comunitare necesare
implement„rii lui. Documentul rezultat este Cadrul
Na˛ional Strategic de Referin˛„ (CNSR). Documentele
similare pentru Agricultur„ ∫i Pescuit sunt Planul
Na˛ional Strategic de Dezvoltare Rural„, respectiv
Planul Na˛ional Strategic pentru Pescuit ∫i Acvacultur„.
Ca urmare a negocierilor, Comisia adopt„ CNSR ∫i
programele sale opera˛ionale regionale sau sectoriale
(Programe Opera˛ionale) Ón func˛ie de concordan˛a
celor din urm„ cu scopurile ∫i priorit„˛ile PND ∫i ale
Directivelor Strategice Comunitare referitoare la
coeziune.

Ca orice finan˛are din fonduri publice, accesarea Fondurilor Structurale (FS) nu Ónseamn„
alocarea unei sume de bani f„r„ a implica anumite obliga˛ii ∫i din partea beneficiarului, ci
reprezint„ un angajament contractual, ale c„rui prevederi ∫i termene de realizare trebuie
respectate cu stricte˛e, pentru a nu se ajunge la dezangajarea automat„ (regula în+2“/în+3“)
de c„tre Comisie a sumelor alocate. Conform regulii în+2“/în+3“, banii aloca˛i de Comisie
pentru un program Ón anul n, trebuie cheltui˛i p‚n„ la sfarsitul anului n+2/n+3, Ón caz contrar
banii vor fi pierdu˛i sau realoca˛i altui program (exemplu, aplic‚nd regula în+2“: sumele
alocate de UE pentru un program, Ón 2007, trebuie cheltuite p‚n„ la 31 decembrie 2009).
Pentru Rom‚nia se va aplica regula în+3“ Ón primii 4 ani, respectiv aloc„rile anilor 2007, 2008,
2009 ∫i 2010, urm‚nd ca, pentru anii 2011, 2012 ∫i 2013 s„ se aplice regula în+2“ (exemplu:
sumele alocate de UE pentru un program, Ón 2007, trebuie cheltuite p‚n„ la 31 decembrie 2010).

9
Programele Opera˛ionale pe care le va derula Rom‚nia Ón perioada 2007 – 2013 ∫i fondurile prin care acestea vor
fi finan˛ate sunt prezentate Ón diagrama de mai jos:

10
 abc-ul fondurilor structurale
Programele Opera˛ionale vor avea o structur„ de management similar„, av‚nd Ón componen˛„ o autoritate de
management ∫i, unde este cazul, organisme intermediare, supravegherea implement„rii programului fiind realizat„
de un Comitet de Monitorizare.

11
Criterii de eligibilitate
Condi˛iile de eligibilitate care trebuie Óndeplinite se refer„ at‚t la eligibilitatea beneficiarilor, c‚t ∫i la eligibilitatea
activit„˛ilor efectuate Ón cadrul proiectului pentru care se solicit„ finan˛are.

Autorit„˛ile administra˛iei publice locale vor fi
eligibile s„ depun„ proiecte – singure sau Ón
parteneriat - Ón cadrul tuturor Programelor
Opera˛ionale, cu excep˛ia celui de Transport ∫i a
celui de Asisten˛„ Tehnic„. Œn cazul Ón care
Programul Opera˛ional ∫i/sau Ghidul Solicitantului
prevede administra˛iile publice ca beneficiari
eligibili pentru o anumit„ ax„ prioritar„ / domeniu
major de interven˛ie, atunci orice administra˛ie
public„ va putea solicita finan˛are Ón cadrul acestor
axe / domenii majore de interven˛ie. Una dintre
cele mai importante obliga˛ii de eligibilitate pentru
autoritatea public„ local„ r„m‚ne aceea de a
asigura capacitatea tehnic„ ∫i financiar„ (asigurarea
cofinan˛„rii) necesar„ implement„rii proiectului.
Criteriile care trebuie Óndeplinite de proiectul
pentru care se solicit„ finan˛are vor fi definite Ón
Ghidul Solicitantului pentru fiecare Program
Opera˛ional / ax„ prioritar„ / domeniu major de
interven˛ie Ón parte. Proiectul trebuie s„ r„spund„
obiectivelor definite prin Programul Opera˛ional ∫i
s„ fie coerent cu strategia de dezvoltare local„ ∫i
regional„. Pe l‚ng„ relevan˛a la nivel regional ∫i
local, solicitantul va trebui s„ demonstreze
sustenabilitatea proiectului, at‚t din punct de
vedere financiar, c‚t ∫i institu˛ional, dar ∫i
posibilitatea de a asigura implementarea eficient„
a acestuia. Nu Ón ultimul r‚nd, orice proiect va
trebui s„ demonstreze impactul economic la nivel
local ∫i/sau regional.

Pentru proiectele de cooperare teritorial„ beneficiarii eligibili vor fi din ambele ˛„ri, Óns„ unul dintre parteneri va
avea rolul de îlead partner“ responsabil unic cu administrarea ∫i implementarea pentru Óntregul proiect.

Œn general, conform regulamentelor cadru de implementare pentru

fondurile structurale ∫i de coeziune, urm„toarele cheltuieli nu sunt
eligibile: achizi˛iile de terenuri a c„ror valoare dep„∫e∫te 10% din
valoarea total„ a cheltuielilor eligibile pentru respectivul proiect,
TVA-ul recuperabil, Ónchiderea centralelor nucleare, dob‚nzile la
creditele bancare. Statul membru poate decide ∫i asupra altor
categorii de cheltuieli neeligibile, specifice.

Œn cazul constat„rii efectu„rii de cheltuieli neeligibile, Comisia

European„ poate solicita rambursarea sumelor deja pl„tite!!

12
 abc-ul fondurilor structurale

Tipuri de proiecte ce vor fi

finan˛ate*
Programul Opera˛ional Sectorial Cre∫terea Competitivit„˛ii Economice
2.240,00 mil EUR
Axa prioritar„ I / Domenii de interven˛ie
Dezvoltarea unui sistem inovativ de produc˛ie 694,40 mil EUR
– realizarea de investi˛ii productive ∫i preg„tirea pentru concuren˛a pe pia˛„ a Óntreprinderilor
(Ón special IMM)
– Ómbun„t„˛irea accesului la credit si finan˛are
– dezvoltarea antreprenoriatului

Tipuri de proiecte • Consultan˛„ pentru elaborarea proiectelor/ planurilor de

• Achizi˛ia de servicii calificate Ón domeniul implement„rii
standardelor europene;
• Œnfiin˛area ∫i dezvoltarea fondurilor locale de garantare Ón
vederea sus˛inerii Óntreprinderilor, Ón special a IMM;
• Dezvoltarea incubatoarelor de afaceri ∫i a altor infrastructuri
specifice de afaceri;
• Sus˛inerea firmelor incubate;
afaceri, dezvoltarea de produse ∫i strategii de firm„,
consultan˛„ de tip general pentru dezvoltarea cooper„rilor
inter-firme ∫i a investi˛iilor comune, consultan˛„ Ón domeniul
investi˛iilor, consultan˛„ financiar„, activit„˛i de marketing ∫i
promovare a firmelor, managementul ∫i dezvoltarea
resurselor umane, organizarea produc˛iei, etc;
• Achizi˛ionarea de standarde de produs, standarde de
securitate social„ ∫i marcarea CE.

Axa prioritar„ II / Domenii de interven˛ie

Cre∫terea competitivit„˛ii economice prin cercetare-dezvoltare ∫i inovare 470,40 mil EUR
– cercetarea Ón parteneriat Óntre universit„˛i/institute de cercetare-dezvoltare ∫i Óntreprinderi
(industrie) pentru ob˛inerea de rezultate aplicabile
– realizarea de investi˛ii in infrastructura de Cercetare – Dezvoltare – Inovare (CDI)

Tipuri de proiecte
• Proiecte de parteneriat Ón Cercetare – Dezvoltare (CD) Óntre • Proiecte care urm„resc dezvoltarea de poli de excelen˛„;
Óntreprinderi ∫i institu˛ii de cercetare sau universit„˛i; • Proiecte pentru dezvoltarea unor re˛ele de centre CD,
• Proiecte complexe de C-D care vor atrage speciali∫ti din coordonate la nivel na˛ional ∫i racordate la re˛ele europene ∫i
str„in„tate; interna˛ionale de profil (GRID, GEANT).
• Proiecte de dezvoltare a infrastructurii CD existente ∫i de
creare de noi infrastructuri CD (de exemplu, laboratoare,
centre de excelen˛„);

* Informa˛iile referitoare la tipurile de proiecte ∫i beneficiarii eligibili vor fi definitivate prin Ghidurile solicitantului.

13
 Axa prioritar„ III / Domenii de interven˛ie
Tehnologia informa˛iei ∫i comunica˛iilor pentru sectoarele privat ∫i public
– sus˛inerea utiliz„rii tehnologiei informa˛iei
– dezvoltarea ∫i eficientizarea serviciilor publice electronice moderne (e-guvernare, e-educa˛ie
∫i e-s„n„tate)
– dezvoltarea e-economiei
Tipuri de proiecte
• Accesul IMM la internet ∫i la serviciile conexe;
• Construirea re˛elelor broadband Ón zonele de e∫ec al pie˛ei
(sprijinul se acord„ at‚t autorit„˛ilor locale, c‚t ∫i furnizorilor
de re˛ele de comunica˛ii electronice);
• Construirea de telecentre (info-chioscuri) Ón zonele de e∫ec al
pie˛ei, prin care sa fie posibil accesul public la internet prin
conexiuni broadband (pentru autorit„˛ile locale);
• Conectarea unit„˛ilor ∫colare (primare, gimnaziale, liceale) la
internet prin conexiuni broadband;
• Construirea de portaluri de e-learning;
• Conectarea unit„˛ilor sanitare la internet prin conexiuni
broadband ∫i dotare cu calculatoare;
• Construirea de portaluri de e-s„n„tate;
• Conectare a administra˛iei publice la o re˛ea intranet;
Axa prioritar„ IV / Domenii de interven˛ie
Œmbun„t„˛irea eficien˛ei energetice, Ón condi˛iile dezvolt„rii durabile a sistemului energetic
– Ómbun„t„˛irea eficien˛ei energetice
– valorificarea resurselor regenerabile de energie
Tipuri de proiecte
• Construirea de noi capacit„˛i de producere a energiei
electrice ∫i termice, Ón retehnologizarea, modernizarea ∫i
reabilitarea celor existente, pentru cre∫terea eficien˛ei
energetice (centrale/grupuri de producere a energiei electrice
∫i termice, centrale/grupuri de cogenerare, turboagregate);
• Extinderea ∫i modernizarea re˛elelor de distribu˛ie a energiei
electrice, Ón scopul reducerii pierderilor Ón re˛ea ∫i realizarea
Ón condi˛ii de siguran˛a ∫i continuitate a serviciului de
distribu˛ie;
• Interconectarea re˛elelor de transport a energiei electrice, a
petrolului ∫i gazelor naturale, cu re˛elele europene;
• Construirea de noi capacit„˛i de producere a energiei
electrice ∫i termice, Ón retehnologizarea, modernizarea ∫i
14
336,00 mil EUR
• Realizarea de c„tre administra˛iile locale a unor sisteme
informatice integrate, pentru cre∫terea procentului de
tranzac˛ii electronice;
• Realizarea unor sisteme informatice de cre∫tere a
interoperabilit„˛ii bazate pe sistemele GIS;
• Introducerea de sisteme informatice integrate pentru sporirea
inova˛iei Ón derularea proceselor de produc˛ie; introducerea
∫i dezvoltarea sistemelor integrate de management al afacerii
(ERP, CRM), introducerea sistemelor informatice de
management;
• Dezvoltarea de aplica˛ii electronice destinate derul„rii
afacerilor;
• Introducerea sistemelor electronice de licita˛ie;
• Realizarea de tranzac˛ii electronice securizate.
560,00 mil EUR
reabilitarea celor existente Ón scopul cre∫terii eficien˛ei
energetice;
• Extinderea ∫i modernizarea re˛elelor de distribu˛ie a energiei
electrice, Ón scopul reducerii pierderilor Ón re˛ea ∫i realizarea
Ón condi˛ii de siguran˛a ∫i continuitate a serviciului de
distribu˛ie;
• Interconectarea re˛elelor de transport a energiei electrice, a
petrolului ∫i gazelor naturale, cu re˛elele europene;
• Modernizarea ∫i realizarea de noi capacit„˛i de producere a
energiei electrice ∫i termice prin valorificarea resurselor
energetice eoliene, hidroenergetice, solare, a biomasei, a
resurselor energetice geotermale.
 abc-ul fondurilor structurale

Axa prioritar„ V / Domenii de interven˛ie

Rom‚nia ca destina˛ie atractiv„ pentru turism ∫i afaceri 112,00 mil EUR
– promovarea turistic„
– dezvoltarea re˛elei na˛ionale de Centre de Informare ∫i Promovare Turistic„

Tipuri de proiecte • Crearea ∫i opera˛ionalizarea centrelor de informare ∫i

• Œmbun„t„˛irea imaginii Rom‚niei ca destina˛ie turistic„ –
branding ∫i promovare;
• Dezvoltarea ∫i consolidarea turismului intern prin sus˛inerea
promov„rii produselor turistice ∫i a activit„˛ilor de marketing
specifice;
promovare turistic„, aflate Ón coordonarea ANT, Ón zone
turistice cu poten˛ial ridicat;
• Crearea unei baze na˛ionale computerizate de informa˛ii turistice;
• Crearea unui sistem na˛ional integrat de colectare ∫i
distribuire a informa˛iilor turistice cu acces on-line.

Axa prioritar„ VI / Domenii de interven˛ie

Asisten˛„ tehnic„ 67,20 mil EUR
– managementul, implementarea, monitorizarea ∫i controlul PO Cre∫terea Competitivit„˛ii
Economice
– comunicare, evaluare ∫i dezvoltarea Tehnologiei Informa˛iei

Beneficiari eligibili
– Autorit„˛i publice locale
– Alte autorit„˛i publice, unit„˛i sanitare ∫i de asisten˛„ social„
– Mediul de afaceri
– ONG-uri active Ón domenii relevante
– Sectorul privat Ón anumite condi˛ii
– Comunit„˛i locale

Programul Opera˛ional Sectorial Transport 4.010,00 mil EUR

Axa prioritar„ I / Domenii de interven˛ie

Modernizarea ∫i dezvoltarea axelor prioritare TEN-T 2.878,00 mil EUR
– modernizarea ∫i dezvoltarea infrastructurii rutiere de-a lungul axei prioritare TEN-T 7 (rutier)
– modernizarea ∫i dezvoltarea infrastructurii feroviare de-a lungul axei prioritare TEN-T 22
(feroviar)
– modernizarea ∫i dezvoltarea infrastructurii navale de-a lungul axei prioritare TEN-T 18 (fluvial)

Axa prioritar„ II / Domenii de interven˛ie

Modernizarea ∫i dezvoltarea infrastructurii de transport de interes na˛ional ce se situeaz„ Ón afara
axelor prioritare TEN-T 756,17 mil EUR
– modernizarea ∫i dezvoltarea infrastructurii rutiere, feroviare, navale, aeroportuare de interes
na˛ional

15
 Axa prioritar„ III / Domenii de interven˛ie
Modernizarea materialului rulant de cale ferat„ pentru pasageri, pentru re˛eaua na˛ional„
de cale ferat„ 115,99 mil EUR

Axa prioritar„ IV / Domenii de interven˛ie

Dezvoltarea durabil„ a sectorului transport 215,55 mil EUR
– promovarea transportului inter-modal
– Ómbun„t„˛irea siguran˛ei traficului pe toate modurile de transport
– minimizarea efectelor negative ale activit„˛ilor de transport asupra mediului Ónconjur„tor

Axa prioritar„ V / Domenii de interven˛ie

Asisten˛„ tehnic„ 45,28 mil EUR
– managementul, implementarea, monitorizarea ∫i controlul POS Transport
– informarea ∫i publicitatea pentru POS Transport

Beneficiari eligibili
– Institu˛ii guvernamentale Ón sectorul transporturilor
– Compania Na˛ional„ a C„ilor Ferate
– Compania Na˛ional„ îAutostr„zi ∫i Drumuri Na˛ionale din Rom‚nia“
– Al˛i parteneri din sectorul privat (Ón anumite condi˛ii)
– Administra˛iile porturilor, apelor ∫i aeroporturilor

Programul Opera˛ional Sectorial Mediu 3.969 mil EUR

Axa prioritar„ I / Domenii de interven˛ie

Extinderea ∫i modernizarea infrastructurii de ap„ ∫i ap„ uzat„ 2.440 mil EUR

Tipuri de proiecte • Extinderea / reabilitarea re˛elelor de ap„ ∫i canalizare;

• Construc˛ia/ modernizarea surselor de ap„ Ón vederea • Construc˛ia/ modernizarea sta˛iilor de epurare a apelor;
potabiliz„rii; • Construc˛ia/ reabilitarea sta˛iilor de tratare a n„molului;
• Construc˛ia/ reabilitarea sta˛iilor de tratare a apei; • Achizi˛ionarea de echipamente de m„surare ∫i de laborator.

Axa prioritar„ II / Domenii de interven˛ie

Dezvoltarea sistemelor integrate de management al de∫eurilor ∫i reabilitarea siturilor poluate
istoric 773 mil EUR
– dezvoltarea sistemelor de management integrat al de∫eurilor
– extinderea infrastructurii de management al de∫eurilor
– reabilitarea siturilor poluate istoric

Tipuri de proiecte • Achizi˛ionarea de vehicule speciale de transport al de∫eurilor;

• Construc˛ia de noi sta˛ii municipale pentru depozitarea
de∫eurilor ∫i a sta˛iilor de transfer;
• Construc˛ia de sta˛ii de sortare, reciclare ∫i compostare;
• Achizi˛ionarea ∫i instalarea unor sisteme de colectare
selectiv„ a de∫eurilor;
• Construc˛ia unor facilit„˛i adecvate pentru de∫euri periculoase
(de∫euri medicale, electrice sau electronice etc.) ∫i pentru alte
tipuri de de∫euri (de construc˛ie sau provenite din demol„ri etc.);
• Reabilitarea siturilor poluate istoric.

16
 abc-ul fondurilor structurale
Axa prioritar„ III / Domenii de interven˛ie
Œmbun„t„˛irea sistemelor de Ónc„lzire municipale Ón ariile prioritare selectate 200 mil EUR
– reducerea emisiilor poluante prin reabilitarea unit„˛ilor de Ónc„lzire central„ municipale

Tipuri de proiecte • Introducere a sistemelor de contorizare;

• Retehnologizare a instala˛iilor mari de ardere (reabilitarea • Reabilitare a depozitelor neconforme de cenu∫„;
boilerelor ∫i turbinelor); • Reabilitare a sistemelor de distribu˛ie a apei ∫i c„ldurii.
• Introducere a celor mai bune tehnici Ón domeniu pentru
reducerea emisiilor de dioxid de sulf, de oxizi de azot ∫i de
pulberi;

Axa prioritar„ IV / Domenii de interven˛ie

Implementarea sistemelor adecvate de management pentru protec˛ia naturii 150 mil EUR
– Ónt„rirea capacit„˛ii de management a institu˛iilor responsabile pentru protec˛ia naturii ∫i a
peisajelor
– preg„tirea ∫i implementarea planurilor de management pentru ariile protejate

Tipuri de proiecte (inclusiv sisteme de reconstruc˛ie ecologic„, dezvoltarea

• Dezvoltarea capacit„˛ii institu˛ionale, elaborarea studiilor
∫tiin˛ifice, a sistemelor de inventariere, monitorizare ∫i
cartografiere;
• Crearea ∫i implementarea planurilor de management pentru
ariile protejate ∫i a zonelor incluse Ón re˛eaua Natura 2000
infrastructurii, ac˛iuni de con∫tientizare, achizi˛ii de terenuri
cu valoare mare pentru protejarea biodiversit„˛ii Ón vederea
includerii Ón proprietatea public„ a statului).

Axa prioritar„ V / Domenii de interven˛ie

Implementarea unei infrastructuri adecvate pentru prevenirea riscurilor naturale Ón zonele cele
mai vulnerabile 237 mil EUR
– protec˛ia Ómpotriva inunda˛iilor
– reducerea eroziunii costiere

Tipuri de proiecte • Elaborarea unor h„r˛i de pericol ∫i risc al inunda˛iilor;

• Efectuarea de lucr„ri de construc˛ie pentru prevenirea • Reabilitarea litoralului M„rii Negre afectat de eroziune.
inunda˛iilor ∫i reducerea consecin˛elor distructive ale
inunda˛iilor;

Axa prioritar„ VI / Domenii de interven˛ie

Asisten˛„ tehnic„ 160 mil EUR
– managementul, implementarea, monitorizarea ∫i controlul POS Mediu
– informarea ∫i publicitatea pentru POS Mediu

Beneficiari eligibili
– Autorit„˛i publice
– Parteneri din sectorul privat (Ón anumite condi˛ii)
– Institute de cercetare-dezvoltare Ón sectorul mediu
– ONG-uri Ón sectorul protec˛iei mediului

17
Programul Opera˛ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 3.050 mil EUR
Axa prioritar„ I / Domenii de interven˛ie
Educa˛ia ∫i formarea profesional„ Ón sprijinul cre∫terii economice ∫i dezvolt„rii societ„˛ii bazate
pe cunoa∫tere
– educa˛ie si formare profesional„ ini˛ial„ de calitate Ón sprijinul cre∫terii economice ∫i ocup„rii
– educa˛ie universitar„ Ón sprijinul societ„˛ii bazate pe cunoa∫tere
– capital uman competitiv Ón educa˛ie ∫i cercetare
– calitate Ón formarea profesional„ continu„ (FPC)
Tipuri de proiecte
• Dezvoltarea ∫i implementarea de instrumente la nivelul
sistemului ∫i furnizorilor (certificarea ∫i validarea
cuno∫tin˛elor acumulate anterior, dezvoltarea sistemelor de
credite transferabile);
• Dezvoltarea personalului, dezvoltarea ∫i implementarea
mijloacelor ∫i a instrumentelor de asigurare ∫i management al
calit„˛ii ∫i la nivel de furnizori de educa˛ie;
• Dezvoltarea ofertelor de educa˛ie ∫i de formare profesional„
ini˛ial„ relevante pentru nevoile de Ónv„˛are individual„ ∫i
pentru nevoile pie˛ei muncii;
• Dezvoltarea serviciilor de orientare ∫i consiliere de calitate Ón
vederea cre∫terii performan˛elor ∫colare ∫i a ratelor de
tranzi˛ie Óntre diferite nivele de educa˛ie;
• Programe integrate pentru cre∫terea ratei de tranzi˛ie de la
Ónv„˛„m‚ntul obligatoriu la Ónv„˛„m‚ntul post obligatoriu;
• Programe de sprijin pentru elevii dota˛i;
• Programe educa˛ionale speciale pentru formarea unei
atitudini Ón ceea ce prive∫te societatea inclusiv„, educa˛ia
civic„ ∫i responsabilitatea la elevi ∫i studen˛i;
• Dezvoltarea de aptitudini sociale care sa le permit„ asumarea
rolului de cet„˛ean activ;
• Promovarea Tehnologiei Informa˛iei ∫i Comunic„rii (TIC) ∫i a
noilor tehnici ∫i metode de predare Ón educa˛ia ∫i formarea
profesional„ ini˛ial„;
• Transformarea ∫colii Óntr-un furnizor de educa˛ie continu„;
• Promovarea inova˛iei Ón Ónv„˛„m‚nt ∫i Ón formarea
profesional„;
• Promovarea de parteneriate ∫i dezvoltarea de re˛ele Ón
educa˛ie Ón sprijinul cre∫terii relevan˛ei educa˛iei pe pia˛a
muncii;
• Dezvoltarea educa˛iei antreprenoriale ∫i de afaceri;
• Dezvoltarea ∫i implementarea de instrumente la nivel de
sistem;
• Dezvoltarea personalului, pentru dezvoltarea ∫i
implementarea mijloacelor ∫i a instrumentelor de asigurare ∫i
management al calit„˛ii ∫i la nivel de furnizori de educa˛ie;
• Dezvoltarea de instrumente ∫i formarea personalului Ón
vederea Ómbun„t„˛irii managementului cuno∫tin˛elor ∫i
universit„˛ii;
• Asigurarea unei educa˛ii universitare de calitate axate pe
competen˛„ (relevant„ pentru pia˛a muncii);
• Dezvoltarea de oferte de studii post-licen˛„;
18
840 mil EUR
• Dezvoltarea de programe ∫i ∫coli doctorale;
• Promovarea folosirii Tehnologiei Informa˛iei ∫i Comunic„rii
(TIC) ∫i dezvoltarea Œnv„˛„m‚ntului la Distan˛„ (ID);
• Promovarea parteneriatului ∫i dezvoltarea de re˛ele Óntre
universit„˛i, cercetare dezvoltare ∫i comunitatea de afaceri
(transfer de cuno∫tin˛e ∫i facilitarea utiliz„rii rezultatelor
cercet„rii Ón activit„˛i de predare);
• Formarea continu„ a resurselor umane din educa˛ie;
• Formarea continu„ a resurselor umane din cercetare,
universit„˛i ∫i institute de cercetare;
• Promovarea programelor de comunicare (îoutreach“) ∫i
mobilitate intersectorial„ pentru formarea ∫i perfec˛ionarea
resurselor umane din educa˛ie ∫i cercetare;
• Programe integrate pentru reconversia profesorilor (orientare
∫i consiliere, activit„˛i extracurriculare, activit„˛i economice
∫i sectoriale etc.);
• Debutul Ón cariera didactic„ ∫i de cercetare;
• Dezvoltarea abilit„˛ii antreprenoriale ∫i manageriale pentru
tinerii cercet„tori Ón vederea sus˛inerii ini˛iativelor de tip spin
off ∫i spin out;
• Dezvoltarea calific„rilor la nivel na˛ional, sectorial ∫i de
ramur„ ∫i a mecanismelor de evaluare a competen˛elor ∫i
calific„rilor;
• Implementarea unor sisteme de asigurare ∫i management al
calit„˛ii Ón formare profesional„ continu„ (FPC) la nivel de
sistem ∫i de la nivel de furnizor, Ón concordan˛„ cu cadrul
european pentru asigurarea calit„˛ii;
• Implementarea sistemului de credite transferabile Ón FPC;
• Promovarea schimbului de bune practici ∫i utilizarea
instrumentelor de evaluare (peer review) ∫i a re˛elelor;
• Realizarea de studii, analize ∫i cercet„ri Ón vederea colect„rii
de informa˛ii ∫i date relevante pentru sus˛inerea FPC;
• Dezvoltarea capacit„˛ii resurselor umane din FPC de a stabili
noi metode, tehnici ∫i instrumente de lucru;
• Dezvoltarea capacit„˛ii resurselor umane din FPC de a utiliza
Tehnologia Informa˛iei ∫i Comunic„rii (TIC);
• Formarea profesorilor ∫i formatorilor Ón concordan˛„ cu
cerin˛ele cadrului european al calific„rilor profesorilor ∫i
formatorilor;
• Dezvoltarea parteneriatului pentru promovarea unor medii
de lucru care sunt propice Ónv„˛„rii;
• Promovarea de îregiuni de Ónv„˛are“.

Axa prioritar„ II / Domenii de interven˛ie
Conectarea Ónv„˛„rii pe tot parcursul vie˛ii cu pia˛a muncii
– tranzi˛ia de la ∫coal„ la via˛a activ„, p„r„sirea timpurie a ∫colii ∫i educa˛ia de tip îA doua ∫ans„“
– cre∫terea accesului ∫i particip„rii la formarea profesional„ continu„ (FPC)
Tipuri de proiecte
• Crearea ∫i dezvoltarea de programe/scheme de Ónv„˛are
bazate pe munc„ pentru elevi ∫i studen˛i;
• Parteneriate Óntre ∫coli/universit„˛i/ Óntreprinderi;
• Orientare ∫i consiliere de calitate care s„ sprijine tranzi˛ia de
la ∫coal„ la via˛a activ„;
• Programe integrate pentru men˛inerea elevilor Ón educa˛ie ∫i
pentru prevenirea p„r„sirii timpurii a ∫colii;
• Programe tip ,,∫coala dup„ ∫coal„“, Ónv„˛area asistat„ ∫i
educa˛ie remedial„;
• Programe integrate ∫i oferte educa˛ionale pentru reintegrarea
celor care au p„r„sit ∫coala timpuriu, inclusiv programe de
tip îA doua ∫ans„“;
• Dezvoltarea de instrumente ∫i servicii integrate de informare,
orientare, consiliere ∫i dezvoltare personal„;
• Dezvoltarea de programe modulare bazate pe competen˛e;
Axa prioritar„ III / Domenii de interven˛ie
Cre∫terea adaptabilit„˛ii for˛ei de munc„ ∫i a Óntreprinderilor
– promovarea culturii antreprenoriale
– formare ∫i sprijin pentru Óntreprinderi ∫i angaja˛i pentru promovarea adaptabilit„˛ii
– dezvoltarea parteneriatului ∫i Óncurajarea ini˛iativelor pentru partenerii sociali
Tipuri de proiecte
• Cre∫terea con∫tientiz„rii ∫i atitudinii pozitive cu privire la
cultura antreprenorial„;
• Implementarea de programe ∫i noi servicii de sprijin pentru
dezvoltarea culturii antreprenoriale;
• Servicii de sprijin pentru demararea unei afaceri;
• Œncurajarea antreprenoriatului;
• Sprijinirea transferului de cuno∫tin˛e ∫i asisten˛„ pentru
angaja˛ii din zonele afectate de restructurare;
• Asisten˛„ ∫i sprijin Ón vederea elabor„rii planurilor de ac˛iune
pentru Óncurajarea ∫i dezvoltarea parteneriatelor;
• Œmbun„t„˛irea capacit„˛ii partenerilor sociali de a furniza
informa˛ii relevante de interes public ∫i servicii de consiliere
civic„;
19
abc-ul fondurilor structurale
730 mil EUR
• Diversificarea programelor FPC (con˛inut, metode ∫i
instrumente de preg„tire, moduri de predare) ca r„spuns la
necesit„˛ile beneficiarilor;
• Dezvoltarea furniz„rii de formare la locul de munc„;
• Dezvoltarea furniz„rii de orientare ∫i consiliere la locul de
munc„;
• Cre∫terea particip„rii angaja˛ilor la FPC;
• Cre∫terea particip„rii angaja˛ilor la servicii de orientare Ón
carier„;
• Cre∫terea particip„rii angaja˛ilor Ón activit„˛i de validare ∫i
recunoa∫tere a competen˛elor dob‚ndite Ón contexte non-
formale ∫i informale;
• Promovarea unei culturi a Ónv„˛„rii;
• Implementarea, promovarea ∫i sus˛inerea portofoliului
EUROPASS;
• Subven˛ii ∫i stimulente acordate angajatorilor ∫i angaja˛ilor pe
durata particip„rii la FPC.
425 mil EUR
• Œmbun„t„˛irea capacit„˛ii de sprijinire a ini˛iativelor de
dezvoltare a responsabilit„˛ii civice;
• Œncurajarea ini˛iativelor de activare a comunit„˛ii locale Ón
via˛a public„, monitorizarea activit„˛ilor institu˛iilor publice
∫i participarea la procesul de decizie;
• Dezvoltarea capacit„˛ii partenerilor sociali de a dezvolta
strategii, planuri de ac˛iune ∫i regulamente proprii, Ón vederea
cre∫terii impactului lor Ón societate;
• Œncurajarea ini˛iativelor de creare de re˛ele la nivel na˛ional ∫i
comunitar.
 Axa prioritar„ IV / Domenii de interven˛ie
Modernizarea Serviciului Public de Ocupare (ANOFM ∫i AJOFM-uri)
– Ónt„rirea capacit„˛ii de furnizare a serviciilor de ocupare
– formarea personalului propriu al Serviciului Public de Ocupare.
Axa prioritar„ V / Domenii de interven˛ie
Promovarea m„surilor active de ocupare
– dezvoltarea ∫i implementarea m„surilor active de ocupare
– promovarea sustenabilit„˛ii pe termen lung Ón zonele rurale Ón termenii dezvolt„rii resurselor
umane ∫i ai ocup„rii.
Tipuri de proiecte
• Sprijinirea tuturor activit„˛ilor privind m„surile active de
ocupare;
• Promovarea de programe care sprijin„ crearea de noi locuri
de munc„/ noi forme de ocupare ∫i crearea de locuri de
munc„ pentru lucr„torii independen˛i;
• Programe viz‚nd implicarea persoanelor aflate Ón c„utarea
unui loc de munc„ Ón activit„˛i publice;
Axa prioritar„ VI / Domenii de interven˛ie
Promovarea incluziunii sociale
– dezvoltarea economiei sociale
– dezvoltarea unei re˛ele de servicii sociale integrate
– Ómbun„t„˛irea accesului ∫i particip„rii grupurilor vulnerabile la sistemul de educa˛ie ∫i pe pia˛a
muncii
– promovarea egalit„˛ii de ∫anse pe pia˛a muncii ∫i ini˛iative transna˛ionale pe pia˛a incluziv„ a
muncii
Tipuri de proiecte
• Dezvoltarea instrumentelor ∫i mecanismelor necesare pentru
implementarea complet„ a acestui concept;
• Promovarea ocupabilit„˛ii ∫i adaptabilit„˛ii persoanelor slab
calificate, persoanelor cu dizabilit„˛i ∫i persoanelor supuse
riscului de excluziune social„, Ón economia social„;
• Integrarea Ón comunitate a grupurilor vulnerabile supuse
riscului de excluziune social„, prin formele economiei sociale;
• Promovarea de parteneriate Óntre to˛i actorii implica˛i Ón
dezvoltarea comunit„˛ii (sindicate, institu˛ii publice, asocia˛ii
patronale, lucr„tori, ONG-uri, Óntreprinderi, mediul de
afaceri, alte asocia˛ii);
• Promovarea de parteneriate Óntre furnizorii de servicii sociale
publice ∫i private, ca o condi˛ie pentru furnizarea de servicii
sociale de calitate;
• Dezvoltarea de instrumente ∫i metode adecvate pentru
furnizarea de servicii sociale;
• Dezvoltarea ∫i promovarea de consiliere ∫i informare pentru
grupurile vulnerabile, Ón scopul promov„rii incluziunii
sociale;
• Furnizarea, dezvoltarea ∫i crearea de servicii alternative ∫i
flexibile pentru Óngrijirea copiilor sau altor membri
dependen˛i de familie Ón timpul zilei;
20
155 mil EUR
200 mil EUR
• Dezvoltarea îparteneriatelor pentru ocupare deplin„“ la nivel
na˛ional, regional, local ∫i sectorial;
• Dezvoltarea de programe integrate pentru educa˛ie, formare
profesional„, ocupare ∫i alte oportunit„˛i de sprijin pentru
locuitorii din mediul rural, viz‚nd reducerea agriculturii de
subzisten˛„.
582 mil EUR
• Dezvoltarea serviciilor sociale pentru persoanele cu nevoi
speciale, pentru a permite reintegrarea pe pia˛a muncii a
celorlal˛i membri de familie;
• Dezvoltarea de programe de formare profesional„ pentru
profesioni∫tii implica˛i Ón sistem (lucr„tori sociali, asisten˛i
personali, asisten˛i sociali comunitari, mediatori familiali,
mediatori medicali, asisten˛i maternali, Óngrijitori, personalul
din institu˛iile reziden˛iale);
• Schimbarea atitudinilor sociale ∫i a stereotipurilor cu privire
la grupurile vulnerabile, Ón special la locul de munc„, prin
campanii de informare ∫i con∫tientizare adresate
angajatorilor, lucr„torilor, comunit„˛ilor, factorilor de decizie
etc.;
• Dezvoltarea programelor sau pachetelor integrate Ón vederea
cre∫terii accesului ∫i a particip„rii Ón educa˛ie pentru copiii
din grupurile vulnerabile, inclusiv aloca˛ii individuale ∫i
sprijin pentru familiile lor;
• Dezvoltarea programelor de preg„tire profesional„ specifice
pentru personalul din organiza˛iile non-guvernamentale, ∫i
din alte institu˛ii active Ón domeniul incluziunii sociale;
• Dezvoltarea programelor specifice pentru reintegrarea
persoanelor cu dizabilit„˛i;
• Dezvoltarea de noi locuri de munc„ protejate Ón
Óntreprinderi;

• Cre∫terea calific„rilor pentru femei ∫i dezvoltarea
programelor care s„ asigure femeilor ob˛inerea de calific„ri
prin participarea la programe de formare profesional„ ∫i
perfec˛ionare;
• Sprijinirea programelor specifice accesibile femeilor
interesate Ón schimbarea carierei sau a celor interesate Ón
pornirea unei afaceri proprii;
• Crearea de facilit„˛i de Óngrijire a copilului, v‚rstnicilor ∫i
altor persoane dependente;
abc-ul fondurilor structurale
• Promovarea ocupabilit„˛ii femeilor din mediul rural;
• Furnizarea de sprijin ∫i campanii de con∫tientizare cu privire
la violen˛a domestic„;
• Dezvoltarea de programe comune pentru promovarea
ocup„rii;
• Crearea de programe cu asisten˛„ tehnic„ specializat„,
inclusiv pentru reintegrarea ∫omerilor de termen lung ∫i a
familiilor multi-discriminate.

Axa prioritar„ VII / Domenii de interven˛ie

Asisten˛„ tehnic„ 118 mil EUR
– implementarea, managementului general ∫i evaluarea POSDRU
– promovarea POSDRU ∫i comunicare.

Beneficiari eligibili
– Autorit„˛i publice locale
– Agen˛iile Jude˛ene de Ocupare a For˛ei de Munc„
– Institu˛iile de Ónv„˛„m‚nt profesional
– Al˛i parteneri din sectorul privat (Ón anumite condi˛ii)
– Institute Na˛ionale Ón domeniul muncii, form„rii profesionale ∫i protec˛iei sociale
– Asocia˛iile oamenilor de afaceri
– ONG-uri
– Universit„˛i
– Inspectorate ™colare Jude˛ene
– Institute din domeniul educa˛iei

21
Programul Opera˛ional Regional
Axa prioritar„ I / Domenii de interven˛ie
Œmbun„t„˛irea infrastructurii regionale ∫i locale de transport
Tipuri de proiecte
• Reabilitarea ∫i modernizarea re˛elei de drumuri jude˛ene;
• Reabilitarea ∫i modernizarea re˛elei de drumuri locale din
mediul urban;
• Construc˛ia / reabilitarea / modernizarea ∫oselelor de
centur„ (cu statut de drum jude˛ean) pentru eliminarea
Axa prioritar„ II / Domenii de interven˛ie
Œmbun„t„˛irea infrastructurii sociale la nivel regional ∫i local
Tipuri de proiecte
• Reabilitarea / modernizarea / dezvoltarea infrastructurii
serviciilor de s„n„tate (ambulatorii de spital ∫i de specialitate
∫i spitale regionale);
• Reabilitarea / modernizarea / dezvoltarea infrastructurii
sociale (centre reziden˛iale ∫i centre multifunc˛ionale);
Axa prioritar„ III / Domenii de interven˛ie
Consolidarea mediului de afaceri regional ∫i local
Tipuri de proiecte
• Dezvoltarea structurilor de sprijinire a afacerilor specifice
fiec„rei regiuni;
Axa prioritar„ IV / Domenii de interven˛ie
Dezvoltarea turismului regional ∫i local
– restaurarea ∫i valorificarea patrimoniului istoric ∫i cultural
– valorificarea resurselor turistice naturale Ón contextul unei dezvolt„ri durabile
– cre∫terea calit„˛ii serviciilor turistice de cazare ∫i agrement
Tipuri de proiecte
• Restaurarea, protec˛ia ∫i conservarea patrimoniului cultural
regional/ local, cu evident poten˛ial turistic;
• Centre cultural-istorice vechi ale ora∫elor, cu poten˛ial
turistic semnificativ (restaurarea cl„dirilor cu elemente
arhitectonice tradi˛ionale, re˛eaua stradal„, centre culturale,
muzee, parc„ri, drumuri, etc) pentru introducerea lor Ón
circuite turistice;
• Introducerea Ón circuitul turistic a obiectivelor UNESCO;
• Valorificarea resurselor naturale prin construirea de drumuri de
acces, amenajarea traseelor turistice, parc„ri, poteci marcate,
22
3.275,00 mil EUR
818,75 mil EUR
blocajelor rutiere ∫i traversarea, Ón condi˛ii de siguran˛„, a
localit„˛ilor;
• Reabilitarea ∫i modernizarea aeroporturilor de interes
regional / local.
654,98 mil EUR
• Modernizarea / dezvoltarea infrastructurii de siguran˛„ public„;
• Reabilitarea / modernizarea / dezvoltarea infrastructurii
educa˛ionale preuniversitare (gr„dini˛e, ∫coli, licee, ∫coli de
art„ ∫i meserii, campusuri educa˛ionale).
655,00 mil EUR
• Reabilitarea siturilor industriale;
• Sprijinirea microÓntreprinderilor.
491,21 mil EUR
drumuri pietonale, ad„posturi, piste pentru cicloturism,
amenaj„ri specifice zonei montane ∫i costiere, etc;
• Valorificarea poten˛ialului turistic montan prin construirea
infrastructurii necesare: drumuri, refugii alpine, trasee
drume˛ie, amenajare p‚rtii de schi existente ∫i dezvoltarea de
noi p‚rtii, cu echip„rile aferente, Ón conformitate cu normele
europene privind siguran˛a turistului, instala˛ii de transport pe
cablu, posturi Salvamont etc.;
• Reabilitarea sta˛iunilor turistice prin proiecte integrate .
 abc-ul fondurilor structurale
Axa prioritar„ V / Domenii de interven˛ie
Dezvoltare urban„ durabil„ 556,75 mil EUR

Tipuri de proiecte
• Proiecte integrate con˛in‚nd: reabilitarea mediului construit
(inclusiv al sistemului de transport urban), sprijinirea
antreprenoriatului, promovarea incluziunii sociale.

Axa prioritar„ VI / Domenii de interven˛ie

Asisten˛„ tehnic„ 98,25 mil EUR

Beneficiari eligibili
– Autorit„˛ile publice locale
– Alte autorit„˛i publice, unit„˛i sanitare ∫i de asisten˛„ social„
– Mediul de afaceri
– ONG-uri active Ón domenii relevante
– Sectorul privat Ón anumite condi˛ii
– Comunit„˛i locale

Programul Opera˛ional Dezvoltarea capacit„˛ii administrative 185,00 mil EUR

Axa prioritar„ I / Domenii de interven˛ie

Œnt„rirea interven˛iilor de politici publice Ón administra˛ia central„ 103,60 mil EUR
– managementul reformelor
– capacitatea de formulare a politicilor publice (inclusiv a strategiilor intersectoriale ∫i a
planurilor institu˛ionale strategice)
– implementarea reformei func˛iei publice
– implementarea monitoriz„rii ∫i evalu„rii programelor

Axa prioritar„ II / Domenii de interven˛ie

Dezvoltarea capacit„˛ii de Ómbun„t„˛ire a performan˛ei serviciilor Ón administra˛ia local„
74,00 mil EUR
– managementul reformelor Ón administra˛ia public„ local„
– Ónt„rirea capacit„˛ii de management strategic ∫i de planificare a ac˛iunilor
– ra˛ionalizarea furniz„rii serviciilor locale
– Ónt„rirea managementului resurselor umane, respectiv monitorizarea ∫i evaluarea Ón
administra˛ia local„

23
Tipuri de proiecte
• Efectuarea de studii ∫i cercet„ri privind experien˛ele de
reform„ ale administra˛iei locale din alte state membre,
inclusiv scurte vizite de studiu;
• Asisten˛„ tehnic„ pentru realizarea unui cadru integrat de
management al reformei ∫i a unei metodologii de
implementare;
• Consult„ri cu beneficiarii viza˛i ∫i sondaje de opinie adresate
acestora pe tema progresului reformei;
• Sesiuni de brainstorming, coordonarea Óntre institu˛iile care
asigur„ gestionarea reformei, realizarea de cercet„ri analitice
pentru sprijinirea men˛inerii reformelor punctuale ∫i
integrarea acestora;
• Formularea ∫i dezvoltarea altor instrumente care sprijin„
guvernarea la nivel local precum managementul riscului,
dezvoltarea managementului raport„rii interne, training
specific pe tema managementului responsabilit„˛ii;
• Identificarea c„ilor de implementare a reformelor ca un
pachet integrat Ón jude˛ele, ora∫ele ∫i comunele care au o
capacitate de absorb˛ie suficient„ pentru aceast„ sarcin„
complex„;
• Sprijin acordat grupurilor de lucru formate din reprezentan˛i
ai beneficiarilor viza˛i pentru transmiterea îbunelor practici“;
• Studierea ∫i dezvoltarea aspectelor privind reforma avansat„
precum managementul cunoa∫terii ∫i folosirea tehnologiilor
inovative Ón administra˛ie;
• Sprijin continuu pentru managementul reformei, inclusiv
furnizarea de echipament pentru reformarea structurilor de
management;
• Asisten˛„ tehnic„ pentru sprijinirea planific„rii introducerii
reformelor (fie sub form„ de pachet, fie punctuale) Ón jude˛e,
potrivit unui grafic stabilit;
• Implementarea planific„rii strategice la nivel jude˛ean;
• Introducerea unui sistem de clasificare pentru serviciile
publice locale ∫i dezvoltarea unui sistem na˛ional de
benchmarking pentru furnizarea serviciilor publice de c„tre
administra˛ia local„;
• Asisten˛„ tehnic„ pentru dezvoltarea planurilor strategice ∫i
de ac˛iune Ón domenii precum Ómbun„t„˛irea procesului de
consultare, elaborarea obiectivelor ∫i scopurilor, metode
cost-beneficiu ∫i planificarea resurselor;
• Asisten˛„ tehnic„ pentru analize de sistem ∫i actualizarea
strategiilor privind informatizarea institu˛ional„;
• Asisten˛„ tehnic„ pentru planuri de formare profesional„ ca
parte a planurilor de implementare a reformei ∫i a planific„rii
resurselor umane;
• Asisten˛„ tehnic„ pentru Ómbun„t„˛irea capacit„˛ii de analiz„
financiar„, bugetare ∫i studii privind costurile;
• Ini˛iative de reform„ individualizate pentru a veni Ón
Ónt‚mpinarea problemelor de eficien˛„ a muncii precum
analiza procedurilor, managementul documentelor,
comunicarea, lucrul Ón echip„;
• Sprijinirea Ónt„ririi bunei guvern„ri, incluz‚nd auditul intern,
managementul riscului ∫i managementul respect„rii regulilor;
• Sprijin acordat institu˛iilor publice locale, asocia˛iilor de
dezvoltare comunitar„ ∫i asocia˛iilor reprezentative ale
autorit„˛ilor locale pentru a solicita sprijin financiar; crearea
de parteneriate la nivel local pentru cre∫terea oportunit„˛ilor
de accesare a fondurilor de dezvoltare interne ∫i externe;
24
• Dezvoltarea capacit„˛ii de a Óntreprinde studii de
ra˛ionalizare;
• Sprijin pentru continuarea implement„rii abord„rii ghi∫eului
unic la nivelul administra˛iilor jude˛ene ∫i locale;
• Sprijin pentru implementarea recomand„rilor de
ra˛ionalizare, inclusiv Ómbun„t„˛irea activit„˛ilor de
comunicare Óntre autorit„˛ile jude˛ene, or„∫ene∫ti/comunale
∫i cet„˛eni;
• Sprijin acordat autorit„˛ilor locale pentru ini˛iative viz‚nd
Ómbun„t„˛irea eficien˛ei ∫i calit„˛ii furniz„rii serviciilor
publice locale;
• Œnt„rirea capacit„˛ii de management al resurselor umane Ón
administra˛ia local„ prin training ∫i asisten˛„ tehnic„ pentru
sprijinul recept„rii bunelor practici;
• Formularea ∫i implementarea unei ini˛iative de management
al performan˛ei Ón administra˛ia local„;
• Introducerea capacit„˛ii de evaluare a nevoilor de resurse
umane, a lipsurilor de competen˛e ∫i a solu˛iilor inovatoare
pentru echilibrarea raportului Óntre via˛a profesional„ ∫i cea
personal„ a func˛ionarilor publici care lucreaz„ Ón
administra˛ia local„;
• Formularea ∫i furnizarea unor programe de training pentru a
sprijini domenii diferite ale reformei;
• Formularea de programe specializate de training pentru
speciali∫tii Ón managementul schimb„rii;
• Dezvoltarea unor module de training de autoÓnv„˛are pe
suport CD-ROM;
• Consultan˛„ pentru ob˛inerea de suporturi pentru training (de
exemplu, dezvoltarea de curricule, design web);
• Dezvoltarea de documenta˛ie pentru sprijinul reformei
(formulare, tipizate, manuale, ghiduri, materiale de referin˛„,
flutura∫i, bro∫uri, reviste, postere, etc.);
• Contractarea unor analize pentru determinarea nevoilor de
training;
• Sprijinirea dezvolt„rii capacit„˛ii de training intern Ón
institu˛iile jude˛ene ∫i locale, inclusiv managementul
trainingului, monitorizarea ∫i evaluarea eficien˛ei
trainingului, infrastructur„ de training;
• Implementarea unor programe de dezvoltare specifice pe
termen scurt ∫i lung pentru pozi˛iile superioare Ón
administra˛ia local„;
• Œnt„rirea codific„rii ∫i formul„rii unui sistem de indicatori de
rezultate pentru serviciile locale;
• Dezvoltarea Óndrum„rii c„tre bunele practici ∫i a
documenta˛iei de procedur„ pentru monitorizare ∫i evaluare,
inclusiv asigurarea suportului tehnic pentru coordonarea
acestor activit„˛i la nivelul jude˛elor, ora∫elor ∫i comunelor;
• Dezvoltarea sistemului culegerii de date ∫i a instrumentelor
de raportare;
• Formularea ∫i implementarea unei ini˛iative de evaluare a
eficien˛ei programelor majore;
• Studii pentru dezvoltarea sistemelor informatice pentru
sprijinul activit„˛ilor de monitorizare ∫i evaluare;
• Training pentru administra˛ia local„ Ón planificarea strategic„
∫i evaluarea programelor;
• Peer review al activit„˛ilor de evaluare;
• Sprijin pentru colaborarea tehnic„ Óntre jude˛ele din Rom‚nia
∫i echivalentele acestora Ón statele membre privind
performan˛a serviciilor ∫i problemele de evaluare.
 abc-ul fondurilor structurale
Axa prioritar„ III / Domenii de interven˛ie
Asisten˛„ tehnic„ 7,40 mil EUR
– sprijinirea managementului general al PO DCA (inclusiv preg„tirea urm„torului exerci˛iu de
programare)
– sprijinirea strategiei de comunicare a PO DCA

Beneficiari eligibili
– Autorit„˛i publice centrale
– Autorit„˛i publice locale

Programul Opera˛ional Asisten˛„ tehnic„ 150 mil EUR

Axa prioritar„ I / Domenii de interven˛ie

Sprijin pentru implementarea instrumentelor structurale ∫i coordonarea programelor
73 mil EUR
– dezvoltarea unei capacit„˛i administrative corespunz„toare Ón vederea asigur„rii unei
implement„ri ∫i absorb˛ii eficiente ∫i eficace a instrumentelor structurale pentru perioada
2007-2013
– preg„tirea viitoarelor interven˛ii prin instrumentele structurale

Axa prioritar„ II / Domenii de interven˛ie

Asigurarea unei bune oper„ri a sistemului informatic unic de management (SMIS) 47 mil EUR

Tipuri de proiecte • Organizarea evenimentelor de formare pe SMIS, inclusiv

• Elaborarea de studii ∫i analize cu privire la modul de
func˛ionare al SMIS ∫i la necesit„˛ile unor dezvolt„ri viitoare
ale sistemului;
• Elaborarea, testarea ∫i instalarea noilor versiuni ale SMIS;
• Transferarea de date de la o versiune SMIS la alta;
• Elaborarea unor ghiduri de proceduri;
• Derularea activit„˛ilor de mentenan˛„ a SMIS;
• Angajarea de personal contractual Ón cadrul Unit„˛ii Centrale
SMIS ∫i al re˛elei de coordonare;
• Sprijin Ón derularea activit„˛ilor Unit„˛ii Centrale a SMIS;
elaborarea ∫i diseminarea materialelor de formare;
• Preg„tirea formatorilor pentru utilizarea sistemului SMIS;
• Elaborarea ∫i distribuirea ghidurilor pentru utilizatorii SMIS;
• Elaborarea ghidului de tipul Óntreb„ri/r„spunsuri cu privire la
aspectele func˛ionale ale SMIS;
• Organizarea unor reuniuni periodice ∫i seminarii de
prezentare ale SMIS;
• Dotarea cu servere, hard-disk-uri folosite ca terminale SMIS,
hard-disk-uri folosite la nivel local ∫i la nivelul re˛elelor largi
SMIS (WAN) ∫i echipamente de IT ∫i telecomunica˛ii.

25
 Axa prioritar„ III / Domenii de interven˛ie
Publicitatea corespunz„toare a instrumentelor structurale Ón Rom‚nia ∫i con∫tientizarea
publicului cu privire la obiectivele Cadrului Na˛ional Strategic de Referin˛„ 30 mil EUR

Tipuri de proiecte • Organizarea unor sondaje de opinie;

• Organizarea campaniilor ∫i evenimentelor (seminarii,
conferin˛e) Ón vederea promov„rii unei mai bune Ón˛elegeri a
fondurilor structurale ∫i a procesului de implementare ∫i
monitorizare Ón Rom‚nia;
• Preg„tirea, publicarea, traducerea ∫i diseminarea materialelor
informative (publica˛ii, bro∫uri, dosare, CD-uri ∫i alte formate
disponibile) pentru informarea ∫i promovarea instrumentelor
structurale;
• Organizarea de campanii de informare la nivel na˛ional prin
intermediul televiziunii, radio-ului ∫i altor mijloace media;
• Analiza impactului ac˛iunilor de promovare ∫i de publicitate;
• Func˛ionarea unui centru de informare privind instrumentele
structurale;
• Crearea ∫i actualizarea unei pagini de internet cu informa˛ii
despre instrumentele structurale Ón Rom‚nia.

Beneficiari eligibili
– Toate institu˛iile implicate Ón administrarea Instrumentelor
Structurale ale UE
– Organiza˛iile partenere Ón implementarea PO

Programul de Cooperare transfrontalier„ la grani˛ele interne ale Uniunii

Europene (Rom‚nia-Bulgaria, Rom‚nia-Ungaria), Transna˛ional (Spa˛iul
Sud-Est European) ∫i Interregional

Axa prioritar„ I / Domenii de interven˛ie

Activit„˛i care vizeaz„ dezvoltarea durabil„ a teritoriului

Tipuri de proiecte utilit„˛i de energie, de colectare a de∫eurilor ∫i de gestiune a

• Œncurajarea activit„˛ilor comune de protec˛ie ∫i gestiune a apelor transfrontaliere;
resurselor naturale ∫i culturale, de prevenire a riscurilor • Dezvoltarea colabor„rii ∫i utilizarea Ón comun a
naturale ∫i tehnologice; infrastructurii din sectoarele s„n„t„˛ii, culturii, turismului ∫i
• Sprijinirea Ónt„ririi leg„turilor dintre zonele urbane ∫i rurale; educa˛iei.
• Reducerea izol„rii prin Ómbun„t„˛irea accesului la re˛ele ∫i
servicii de transport, informa˛ie ∫i comunicare ∫i la sisteme ∫i

Axa prioritar„ II / Domenii de interven˛ie

Promovarea rela˛iilor Óntre vecini

Tipuri de proiecte • Asigurarea egalit„˛ii ∫anselor pentru toate categoriile de

• Cooperarea Ón domeniul legislativ ∫i administrativ; persoane;
• Integrarea transfrontalier„ a pie˛elor muncii; • Preg„tirea profesional„ ∫i adaptarea social„.
• Sporirea ini˛iativelor locale Ón vederea cre∫terii gradului de
ocupare a for˛ei de munc„;

26
 abc-ul fondurilor structurale
Beneficiari eligibili
– Autorit„˛i publice – Ón special locale, regionale
– ONG-uri
– Structuri de dezvoltare
– Actori cheie la nivel local ∫i regional

Programul de Cooperare transfrontalier„ la grani˛ele externe ale Uniunii

Europene 262 mil EUR

– Rom‚nia – Ucraina – Moldova 126 mil EUR

– Ungaria – Slovacia – Rom‚nia – Ucraina 68 mil EUR

– zona M„rii Negre 17 mil EUR

– Rom‚nia - Serbia 51 mil EUR

Axa prioritar„ I / Domenii de interven˛ie

Promovarea dezvolt„rii economice ∫i sociale

Tipuri de proiecte • Œnt„rirea identit„˛ii regionale;

• Construc˛ia ∫i reforma institu˛ional„; • Dezvoltarea IMM-urilor ∫i a mediului de afaceri;
• Dezvoltarea local„ ∫i regional„; • Promovarea turismului ∫i investi˛iilor;
• Eforturi comune Ón domeniul planific„rii; • Dezvoltarea muncii transfrontaliere.
• Dezvoltarea rural„ ∫i a turismului transfrontalier;

Axa prioritar„ II / Domenii de interven˛ie

Abordarea unor aspecte de interes

Tipuri de proiecte • Protec˛ia patrimoniului natural;

• Protec˛ia mediului; • Preg„tire pentru interven˛ii Ón caz de urgen˛e;
• Provoc„ri privind aspectele transfrontaliere de mediu; • Dezvoltare Ón domeniul social al s„n„t„˛ii;
• Managementul de∫eurilor; • Prevenirea bolilor transmisibile;
• Managementul resurselor naturale; • Lupta Ómpotriva crimei organizate, migr„rii ilegale.

Axa prioritar„ III / Domenii de interven˛ie

Asigurarea unor grani˛e sigure ∫i eficiente

Tipuri de proiecte • Œnl„turarea obstacolelor administrative ∫i institu˛ionale Ón

• Œmbun„t„˛irea activit„˛ilor privind managementul frontierei ∫i vederea fluidiz„rii circula˛iei persoanelor;
procedurilor vamale; • Œmbun„t„˛irea infrastructurii ∫i echipamentelor pentru
• Cre∫terea transparen˛ei ∫i eficien˛ei privind comer˛ul ∫i controalele vamale.
trecerea frontierei;

27
 Axa prioritar„ IV / Domenii de interven˛ie
Promovarea unor activit„˛i îpeople to people“

Tipuri de proiecte • Educa˛ie ∫i schimburi culturale;

• Sprijinirea reformelor; • Cooperarea Ón domeniul social;
• Democra˛ie, guvernare; • Integrarea social„ ∫i cultural„ a zonelor de grani˛„.
• Sprijinirea comunit„˛ilor locale ∫i societ„˛ii civile;

Beneficiari eligibili
– Autorit„˛i publice – Ón special locale, regionale
– ONG-uri
– Structuri de dezvoltare
– Actori cheie la nivel local ∫i regional
– Organisme na˛ionale, regionale ∫i locale relevante pentru scopul proiectului
– Reprezentan˛i la nivel regional ai organismelor na˛ionale

Programul Na˛ional de Dezvoltare Rural„ ~ 7,5 mld EUR

Axa prioritar„ I / Domenii de interven˛ie

Cre∫terea competitivit„˛ii sectoarelor agricol ∫i forestier 3,3 mld EUR

Axa prioritar„ II / Domenii de interven˛ie

Œmbun„t„˛irea mediului Ón spa˛iul rural 1,8 mld EUR

Axa prioritar„ III / Domenii de interven˛ie

Calitatea vie˛ii Ón zonele rurale ∫i diversificarea economiei rurale 2,2 mld EUR

Tipuri de proiecte caselor memoriale, muzeelor, altor obiective cultural –

a) Œmbun„t„˛irea infrastructurii rurale prin investi˛ii cu caracter
public ca de exemplu:
• construc˛ia ∫i modernizarea drumurilor locale;
• alimentarea cu ap„, canalizare, sta˛ii de epurare.
b) Amenajarea centrului civic al localit„˛ii prin investi˛ii cu
caracter public ca de exemplu:
• realizarea de alei pietonale;
• construirea ∫i amenajarea de pie˛e comerciale, t‚rguri,
parcuri ∫i locuri de parcare pentru mijloacele de transport;
• renovarea construc˛iilor cu valoare arhitectural„, cultural„ ∫i
istoric„ (ca de exemplu cele cu acoperi∫ de ∫indril„, a
c„minelor culturale, bibliotecilor, bisericilor, gr„dini˛elor,
istorice de interes);
• construirea ∫i amenajarea locurilor de recreere (ca de
exemplu terenuri de sport, locuri de joac„ pentru copii);
• amenajare indicatoare ∫i panouri turistice;
• servicii ale bibliotecilor ∫i muzeelor;
• investi˛ii Ón servicii culturale (echipament specific activit„˛ii
culturale desf„∫urate, instrumente muzicale tradi˛ionale,
etc.);
• construirea, amenajarea ∫i dotarea centrelor locale de
informare turistic„;
• realizarea, achizi˛ionarea ∫i distribu˛ia materialelor de
promovare ∫i informare turistic„.

28
 abc-ul fondurilor structurale
Axa prioritar„ IV / Domenii de interven˛ie
LEADER 188 mil EUR

Tipuri de proiecte Etapa 2010-2013 – perioad„ dedicat„ implement„rii strategiilor de

Etapa 2007-2009 – perioad„ dedicat„ construc˛iei institu˛ionale ∫i
dob‚ndirii de aptitudini, Ón care se poate acorda sprijin prin axa III
• Formarea de parteneriate de dezvoltare locale reprezentative;
• Elaborarea de strategii integrate de dezvoltare local„;
• Finan˛area cercet„rilor/studiilor teritoriilor (zonelor) rurale ∫i
preg„tirea aplica˛iilor pentru sprijin.
dezvoltare integrate la nivel na˛ional Ón care se poate acorda sprijin
(conform art. 63 din Regulamentul privind FEADR) pentru:
• Implementarea strategiilor locale;
• Proiecte de cooperare;
• Func˛ionarea grupurilor de ac˛iune local„ (GAL-uri),
dob‚ndirea de aptitudini ∫i animarea teritoriului.

Beneficiari eligibili
– Fermieri, Angaja˛i Ón agricultur„ ∫i industrie alimentar„, Proprietari de p„dure ∫i/sau de terenuri
agricole/neagricole, Reprezentan˛i ai asocia˛iilor de proprietari de p„dure ∫i ai grupurilor de
produc„tori, MicroÓntreprinderi, IMM, Ferme de subzisten˛„, grupuri de produc„tori agricoli etc.
– Consilii locale ∫i/sau
– Asocia˛ii cu statut juridic Óntre consiliile locale din mediul rural
– Comunit„˛ile locale, structuri publice ∫i private (prim„rii, consilii locale, societ„˛i comerciale, ONG-uri)
– Grupurile de Ac˛iune Local„

Programul Opera˛ional pentru Pescuit 207,1 mil EUR

Axa prioritar„ I / Domenii de interven˛ie

M„suri de adaptare a flotei de pescuit 20,7 mil EUR

Axa prioritar„ II / Domenii de interven˛ie

Acvacultur„, pescuit Ón ape interioare, procesare ∫i marketingul produselor provenite din
pescuit ∫i acvacultur„ 103,5 mil EUR
– dezvoltarea durabil„ a acvaculturii
– pescuit Ón apele interioare
– industrializarea pe∫telui ∫i comercializare

Tipuri de proiecte • Implementarea m„surilor sanitar-veterinare ∫i a celor legate

• Dezvoltarea, extinderea ∫i modernizarea sectorului piscicol; de siguran˛a alimentar„ Ón interiorul fermelor de acvacultur„.
• Protec˛ia mediului;

Axa prioritar„ III / Domenii de interven˛ie

M„suri de interes colectiv 51,8 mil EUR
– ac˛iuni colective – dezvoltarea de noi pie˛e
– ac˛iuni colective – pescuit ∫i acvacultur„
– protec˛ia ∫i dezvoltarea florei ∫i faunei acvatice
– porturi de pescuit, puncte de debarcare ∫i ad„posturi
– dezvoltarea de noi pie˛e ∫i campanii de promovare
– proiecte pilot

29
 Tipuri de proiecte
• Investi˛ii privind echipamente ∫i infrastructuri pentru
comercializarea pe∫telui provenit at‚t din pescuit c‚t ∫i din
acvacultur„ (ex. spa˛ii de licita˛ie, pie˛e en-gross, spa˛ii
pentru depozitare ∫i tratamentul de∫eurilor, etc.);
• Implementarea sistemului informa˛ional (ex. sisteme IT de
licita˛ie, conexiuni IT Óntre punctele de debarcare ∫i spa˛iile
de licita˛ie, colectarea datelor referitoare la produc˛ie ∫i
marketing etc.);
• Instruirea grupurilor de produc„tori Ón scopul Ómbun„t„˛irii
aptitudinilor profesionale (ex. persoanele care vor lucra la
burs„, angaja˛i, persoane implicate Ón sectorul de marketing
etc.);
• Ac˛iuni comune pentru pescuit ∫i acvacultur„ durabile;
• Œnt„rirea capacit„˛ii institu˛ionale;
• Construirea sau instalarea facilit„˛ilor statice sau mobile
destinate protec˛iei ∫i dezvolt„rii faunei ∫i florei acvatice;
• Reabilitarea apelor interioare, inclusiv a zonelor de
reproducere ∫i a rutelor de migra˛ie pentru speciile migratoare;
• Protec˛ia ∫i Ómbun„t„˛irea mediului Ón cadrul programului
NATURA 2000;
• Construirea unui port pesc„resc Ón cadrul unui port existent;
• Investi˛ii legate de siguran˛„ pentru construirea sau
modernizarea ad„posturilor pentru pescuitul pe scar„ mic„;
• Studii de pia˛„;
• Campanii de promovare a consumului de pe∫te ∫i de
Ómbun„t„˛ire a imaginii produselor pesc„re∫ti;
• Implementarea politicii de calitate pentru produsele
provenite din pescuit ∫i acvacultur„ (ex. standarde de
calitate, reglement„ri sanitare, sistem computerizat de
urm„rire a trasabilit„˛ii etc.);
• Dezvoltarea ∫i recunoa∫terea produselor ob˛inute prin
metode cu impact sc„zut asupra mediului;
• Recunoa∫terea ∫i promovarea schemelor de calitate
geografic„ conform prevederilor Regulamentului (CE)
nr.2081/1992 (desemnarea originii, indica˛ii geografice).

Axa prioritar„ IV / Domenii de interven˛ie

Dezvoltarea durabil„ a zonelor pesc„re∫ti 20,7 mil EUR
– dezvoltarea zonelor pesc„re∫ti

Tipuri de proiecte • Œnfiin˛area infrastructurilor mici pentru turism ∫i servicii Ón

• Investi˛ii pentru dezvoltarea eco-turismului; fermele de acvacultur„;
• Diversificarea activit„˛ilor economice prin promovarea • Contribu˛ie la costurile de func˛ionare ale Grupurilor Locale
dublei angaj„ri a pescarilor prin crearea locurilor de munc„ (GL).
adiacente sectorului pesc„resc;

Axa prioritar„ V / Domenii de interven˛ie

Asisten˛„ tehnic„ 10,4 mil EUR

Beneficiari eligibili
– Pescarii, proprietarii de nave de pescuit comercial
– Fermele private de dimensiuni micro, mici ∫i medii
– Grupuri de Óntreprinderi, asocia˛ii sau organiza˛ii de produc„tori
– Organisme publice sau semi-publice a c„ror implicare efectiv„ ∫i –
reprezentativitate Ón sectorul de pescuit ∫i acvacultur„ vor fi verificate
– GL
– ONG-uri, agen˛i economici, consilii locale, prim„rii, societatea civil„
din zona selectat„
– Structuri recunoscute ca reprezentan˛i ai produc„torilor
– Institutele de cercetare, publice sau private

Cifrele prezentate reprezint„ fondurile disponibile pentru perioada 2007 - 2013 ∫i sunt valabile la
25 octombrie 2006 (mai pot suferi modific„ri).

30
 abc-ul fondurilor structurale

Importan˛a parteneriatului
Adesea finan˛atorul Óncurajeaz„ realizarea proiectelor Ón parteneriat, pornind de la complementaritatea
care exist„ sau care se poate dezvolta Óntre anumi˛i actori sociali. Œn unele cazuri, finan˛atorul solicit„ Ón
mod expres organizarea unui parteneriat.

Oricare ar fi situa˛ia – parteneriatul obligatoriu sau facultativ – ceea ce determin„ acordarea unui punctaj
maxim nu este simpla existen˛„ a partenerului, ci calitatea parteneriatului.

Organiza˛iile partenere care vor fi implicate Ón realizarea proiectului trebuie s„ fie identificate Ón mod clar,
preciz‚nd activit„˛ile Ón care se vor implica ∫i modul de colaborare cu organiza˛ia lider de proiect.

Œn momentul alegerii unui partener trebuie s„ ave˛i Ón vedere urm„toarele:

– analiza˛i cu aten˛ie activit„˛ile pe care dori˛i s„ le realiza˛i Ón parteneriat pentru a putea identifica
punctele tari ∫i punctele slabe, avantajele ∫i dezavantajele care caracterizeaz„ organiza˛ia
dumneavoastr„;
– partenerul/partenerii trebuie s„ compenseze punctele slabe ∫i dezavantajele organiza˛iei lider, astfel
Ónc‚t s„ se poat„ r„spunde necesit„˛ilor existente Ón mediul Ón care se va desf„∫ura proiectul;
– selecta˛i doar organiza˛iile care pot contribui Ón mod real la succesul proiectului ∫i care r„spund
criteriilor de eligibilitate din ghidul solicitantului; Ón m„sura Ón care este posibil, alege˛i parteneri cu care
a˛i avut colabor„ri anterioare reu∫ite care v„ pot oferi un anumit grad de siguran˛„ c„ ∫i parteneriatul
viitor va fi unul de succes;
– partenerii trebuie s„ participe ∫i la elaborarea proiectului care va participa la licita˛ie.

31
Institu˛ii prin care se deruleaz„
fondurile

PROGRAM (OPERAfiIONAL) Autoritate de Management Organisme Intermediare

COORDONATOR – Ministerul Finan˛elor Publice,
Autoritatea de Management pentru Cadrul de Sprijin Comunitar
Cre∫terea Competitivit„˛ii Ministerul Economiei ∫i ANIMMC, Autoritatea Na˛ional„
Economice Comer˛ului pentru Cercetare ™tiin˛ific„, MedCs,
MCTI, MEC (direc˛ia de spec. – profil
energetic), Autoritatea Na˛ional„ pentru
Turism
Dezvoltarea Capacit„˛ii Ministerul Administra˛iei –
Administrative ∫i Internelor
Infrastructura de Transport Ministerul Transporturilor, –
Construc˛iilor ∫i Turismului
Infrastructura de Mediu Ministerul Mediului ∫i Cele 8 Agentii Regionale pentru Protec˛ia
Gospod„ririi Apelor Mediului
Dezvoltarea Resurselor Umane Ministerul Muncii, Solidarit„˛ii MEdC, ANOFM
Sociale ∫i Familiei
Regional Ministerul Integr„rii Cele 8 Agen˛ii pentru Dezvoltare
Europene Regional„
Asisten˛„ Tehnic„ Ministerul Finan˛elor Publice –
Cooperare Teritorial„ Ministerul Integr„rii Europene –
COORDONATOR – Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale
Dezvoltare rural„ Ministerul Agriculturii, –
P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale
Pescuit Ministerul Agriculturii, –
P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale
Autorit„˛i de certificare ∫i plat„
Ministerul Finan˛elor Publice Fondul European de Dezvoltare Regional„ (FEDR)
Fondul Social European (FSE)
Fondul de Coeziune (FC)
Agen˛ia de Pl„˛i pentru Dezvoltare Rural„ ∫i Pescuit Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rural„
(FEADR)
Fondul European pentru Pescuit (FEP)

32
 abc-ul fondurilor structurale

Cum se preg„te∫te un proiect

– Porni˛i de la o idee sau o necesitate identificat„ cerute prin ghidul specific), evit‚nd o descalificare
anterior ∫i Óncerca˛i s„ o Óncadra˛i Ón cerin˛ele pe acest criteriu; dac„ ave˛i nel„muriri, participa˛i la
specifice ale programelor disponibile, Ón loc s„ sesiunile de clarific„ri organizate de finan˛ator, ∫i nu
Óncerca˛i s„ imagina˛i o activitate pornind de la ezita˛i s„ solicita˛i informa˛ii l„muritoare;
cerin˛ele exprimate Ón ghidul de finan˛are; o
– Propunerea trebuie s„ eviden˛ieze beneficiile
necesitate real„ poate fi prezentat„ si argumentat„ Ón
economice ∫i sociale pe care le va aduce, precum ∫i
mod complet ∫i conving„tor;
Óncadrarea acesteia Ón obiectivele prioritare
– Desemna˛i o persoan„ responsabil„ cu Óntocmirea europene;
propunerii de finan˛are ∫i un grup de colaboratori
– Structura cost – beneficiu trebuie s„ fie una
care s„ ˛in„ leg„tura cu eventualii parteneri din
echilibrat„; cofinan˛area trebuie s„ fie viabil„;
consor˛iul de proiect;
aten˛ie la eligibilitatea cheltuielilor;
– Acorda˛i timp suficient Óntocmirii propunerii de
– Urm„ri˛i rezultatele licita˛iei: Ón cazul Ón care proiectul
proiect, deoarece colectarea tuturor informa˛iilor ∫i
este c‚∫tig„tor urmeaz„ partea cu adev„rat
documentelor necesare este o activitate laborioas„;
provocatoare – implementarea acestuia; Ón cazul Ón
– Analiza˛i cu aten˛ie Ghidul Solicitantului ∫i asigura˛i-v„ care proiectul a fost respins, este momentul unui
c„ cererea de finantare va fi corect completat„ ∫i bilan˛ - trebuie s„ analiza˛i punctele slabe ce trebuie
complet„ (av‚nd anexate toate documentele suport remediate dac„ dori˛i s„ participa˛i din nou.

33
Pentru proiectele finan˛ate din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rural„ etapele specifice de preg„tire
vor fi:

– Av‚nd o idee de investi˛ie sau dorin˛a de a realiza un Dezvoltare Rural„ ∫i Pescuit de care apar˛ine
proiect Ón spa˛iul rural, poten˛ialul beneficiar se amplasamentul investi˛iei, unde va fi verificat, Ón fa˛a
adreseaz„ Oficiului Jude˛ean de Pl„˛i pentru solicitantului, dac„ este conform din punct de
Dezvoltare Rural„ ∫i Pescuit, Oficiului Jude˛ean de vedere al documentelor;
Consultan˛„ Agricol„, Direc˛iei pentru Agricultur„ ∫i
– Urmeaz„ o perioad„ de evaluare a viabilit„˛ii
Dezvoltare Rural„ sau Centrului Regional de Pl„˛i
economico-financiare a proiectului la Centrul
pentru Dezvoltare Rural„ ∫i Pescuit;
Regional de Pl„˛i pentru Dezvoltare Rural„ ∫i
– De la aceste institu˛ii, poten˛ialul beneficiar va primi Pescuit;
toate informa˛iile necesare, inclusiv verificarea
– Œn urma acestei evalu„ri, beneficiarul va fi informat
eligibilit„˛ii investi˛iei preconizate, precum ∫i
dac„ proiectul este sau nu eligibil;
documenta˛ia detaliat„ despre modul Ón care va
trebui Óntocmit proiectul; – Dac„ proiectul este eligibil, beneficiarul va primi
instruc˛iuni detaliate cu pa∫ii pe care
– Poten˛ialul beneficiar va demara alc„tuirea
trebuie s„ Ói urmeze de aici
documenta˛iei necesare ob˛inerii finan˛„rii
Ónainte.
nerambursabile, fie cu sprijinul Oficiului Jude˛ean
de Consultan˛„ Agricol„, fie cu o firm„ de
consultan˛„ specializat„ sau prin for˛e proprii;
– Cel mai important aspect de care poten˛ialul
beneficiar trebuie s„ ˛in„ seama Ón acest moment
este asigurarea cofinan˛„rii, dup„ semnarea
contractului cu APDRP, adic„ acea parte din costul
unui proiect pe care o va sus˛ine din fonduri proprii.
Se poate apela la un credit bancar sau la alte
institu˛ii financiare nebancare, ori la surse proprii;
– Odat„ finalizat„ alc„tuirea proiectului, acesta se va
depune la sediul Oficiului Jude˛ean de Pl„˛i pentru

34
 abc-ul fondurilor structurale

Etapele ce vor fi parcurse pentru

ob˛inerea finan˛„rii ∫i
implementarea proiectului
1. Lansarea apelului de proiecte de c„tre Autoritatea de Management / Organismul Intermediar
(se estimeaz„ c„ aceast„ lansare va avea loc Ón a doua jum„tate a anului 2007)

2. Procurarea ghidului de finan˛are (Ghidului Solicitantului) de c„tre solicitant 
3. Elaborarea proiectului 
4. Asigurarea cofinan˛„rii pentru proiect €
5. Completarea cererii de finan˛are (formular cerere de finan˛are, documente suport, proiect etc.) 
6. Depunerea cererii de finan˛are la Autoritatea de Management / Organismul Intermediar 

7. Selec˛ia / Evaluarea cererii de finan˛are (la nivel regional sau na˛ional de c„tre AM / OI) 
8. Aprobarea dosarului de finan˛are (AM / OI) ☺
9. Semnarea contractului de finan˛are (AM / OI ∫i beneficiar)
10. Implementarea proiectului de c„tre beneficiar. Œn etapa implement„rii proiectului trebuie
avute Ón vedere: respectarea legisla˛iei Ón vigoare (inclusiv Ón domeniul ajutorului de stat ∫i
achizi˛iilor publice), organizarea de licita˛ii pentru contractele de bunuri, lucr„ri, servicii a c„ror
valoare dep„∫e∫te pragul minim stabilit prin lege, selec˛ia contractorilor, semnarea contractelor ∫i
realizarea lor (beneficiar / contractor), Óntocmirea ∫i transmiterea cererilor de plat„ c„tre
Autoritatea de Management (AM) / Organismul Intermediar (OI), certificarea pl„˛ii (AM / OI),
efectuarea pl„˛ii de c„tre AM / Autoritatea de Plat„.

35
Ce pot face acum poten˛ialii
beneficiari?
Preg„tirea poten˛ialilor beneficiari pentru accesarea fondurilor structurale poate s„ Ónceap„ de acum, prin:
– activit„˛i de informare (folosind Ón special adresele web ale institu˛iilor cu atribu˛ii Ón domeniu),
– men˛inerea leg„turii cu Autorit„˛ile de Management (AM) / Organismele Intermediare (OI),
– preg„tirea echipei care va elabora proiectul ∫i va asigura implementarea,
– preg„tirea proiectului, prin asigurarea coeren˛ei proiectului cu planul de dezvoltare regional„ / local„,
– Óntocmirea studiului de fezabilitate ∫i a proiectului tehnic (daca este cazul, fiind cerute prin Ghidul
Solicitantului).

Œn plus, autorit„˛ile trebuie s„ caute

surse de finan˛are pentru asigurarea
cofinan˛„rii ce le revine ∫i s„
contacteze poten˛iali parteneri pentru
asigurarea unui management eficient al
proiectului. Preg„tirea este extrem de
important„ Óntruc‚t banii disponibili
vor fi foarte mul˛i, dar nu vom
beneficia de ei dec‚t pe baza unor
proiecte bine Óntocmite ∫i implementate
corespunz„tor.

36
 abc-ul fondurilor structurale

Exemple de proiecte de succes

V„ prezent„m mai jos patru exemple de proiecte implementate cu succes Ón Ungaria, Spania ∫i Grecia.

M„sura 3.4 îRenovarea ∫i dezvoltarea

satelor“
Este vorba de reconstruc˛ia satului
Nagy Lajos“ din comuna Verıce. Prin
îN
intermediul proiectului au fost ref„cute
toate cl„dirile, au fost create spa˛ii verzi
Ón sat ∫i Ón Ómprejurimile acestuia.
Dezvoltarea proiectului a dus la
conservarea mediului Ónconjur„tor, a
resurselor naturale ∫i la Ómbun„t„˛irea
imaginii satului.
Apoi a fost renovat satul îFForr·sk˙t“. A
fost reamenajat parcul din jurul s„u
precum ∫i proiectoarele aferente. De
asemenea, dezvoltarea proiectului a
dus la conservarea mediului
Ónconjur„tor, a resurselor naturale ∫i la
Ómbun„t„˛irea imaginii satului.

Proiectul URBAN II “Edificio Embarcadero”

∫i-a propus s„ transforme o zon„ industrial„
de 3000 mp din ora∫ul spaniol C·ceres Óntr-un
spa˛iu cultural, de preg„tire ∫i de agrement
pentru comunitatea local„ã ∫i Óntr-un spa˛iu
de lucru pentru IMM-uri.

Un aspect important al proiectului este

respectarea celor mai avansate standarde de
mediu ∫i de dezvoltare durabil„. Cl„dirile
au fost dotate cu panouri pentru energie
solar„, utilizeaz„ apa de ploaie reciclat„ ∫i
Óncorporeaz„ un sistem de purificare a apei
menajere. Proiectul se dore∫te a fi un model
de eficien˛„ energetic„ ∫i protec˛ie a
mediului ce va fi urmat ∫i de alte comunit„˛i
locale.

37
Construc˛ia metroului Ón Atena a fost o misiune dificil„ deoarece
ora∫ul a fost construit pe un mare lac subteran, aflat la o ad‚ncime
de 20 – 40 de metri, problem„ la care s-a ad„ugat specificul
subsolului compus Ón mare parte din roc„ friabil„.

Dar, datorit„ finan˛„rii din fonduri europene (FEDR ∫i Fondul de

coeziune) ∫i Ómprumutului primit de la Banca European„ de
Investi˛ii, primele dou„ linii de metrou au fost inaugurate Ón 2000.
Aceast„ realizare a condus la o sc„dere cu 250.000 a num„rului de
c„l„torii zilnice efectuate cu autovehicule personale. Astfel, s-a
Ómbun„t„˛it via˛a de zi cu zi a locuitorilor Atenei, mediul urban a
avut de c‚∫tigat ∫i s-au realizat economii de timp ∫i energie.

Œn ceea ce prive∫te crearea de noi locuri de munc„, 4500 de

persoane au fost implicate Ón construc˛ia liniilor care
func˛ioneaz„ Ón prezent, 3000 lucreaz„ la noile linii, iar
compania Attiko Metro S.A. care gestioneaz„ metroul, a creat
800 de locuri de munc„ permanente.

38
 abc-ul fondurilor structurale

Surse suplimentare de informa˛ii

Comisia European„
http://europa.eu/

Ministerul Finan˛elor Publice, Autoritatea de Management pentru Cadrul de Sprijin Comunitar

http://fonduriue.mfinante.ro/wps/portal
http://anaf.mfinante.ro/wps/portal
Strada Apolodor nr. 17, sector 5, cod 050741, Bucure∫ti
Telefon central„: 021/ 319.97.59
Fax general: 021/ 312.25.09

Ministerul Integr„rii Europene

http://www.mie.ro/
Str. Apolodor nr.17, sector 5, Bucure∫ti, Punctul de informare
Telefon: 021/ 301. 14. 00 sau 021/ 301. 14. 14
Fax: 021/ 336 .85. 93
E-mail: info@mie.ro

Ministerul Economiei ∫i Comer˛ului

http://www.minind.ro/
Direc˛ia Programe cu Organiza˛ii Interna˛ionale /
Autoritate de Management pentru Programul Opera˛ional Sectorial îCre∫terea Competitivit„˛ii Economice“
Calea Victoriei, nr. 152, sector 1, Bucure∫ti
Telefon: 021 202.52.72 / 021 202.52.74
Fax: 021 202.52.75

Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor

http://www.mai.gov.ro/
Pia˛a Revolu˛iei nr.1 A, sector 1, Bucure∫ti
Centrala M.A.I.: 021 / 303.70.80
Audien˛e: 021 / 315.86.16
Rela˛ii cu publicul: 021 / 314.10.50

Ministerul Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului

http://www.mt.ro/
Bulevardul Dinicu Golescu nr. 38, sector 1, Bucure∫ti
Telefon (centrala): 021/ 319.95.65, 319.95.39, 319.95.28, 319.95.48, 319.95.74,319.95.83, 319.95.92
Rela˛ii cu publicul: 021/ 319.61.24, 313.88.69

39
 Anexa 2. Model de plan de afaceri

ANEXA 2

MODEL DE PLAN DE AFACERI

Un plan de afaceri bine pregãtit este un instrument foarte folositor nu numai pentru conduce-
rea firmei dar ºi pentru potenþialii creditori ºi investitori. El este o unealtã indispensabilã pentru
analiza oportunitãþii realizãrii oricãrei investiþii. Din acest motiv planul de afaceri trebuie sã pre-
zinte aspecte referitoare la beneficiar, la activitatea trecutã dar ºi la planurile viitoare precum ºi
implicaþiile pe care acestea le au asupra dezvoltãrii afacerii.

SECÞIUNEA I
Rezumatul proiectului

Beneficiar
1. Denumirea legalã a beneficiarului

1.1 Persoana de contact ºi adresa:

Persoana de contact:
Adresa:
Þara: Judeþ: Localitatea:
Tel: Fax: Email:

1.2 Statutul legal al beneficiarului

[ ] Companie publicã [ ] În curs de privatizare
[ ] Companie privatã [ ] Alt statut (specificaþi):

Parteneri de proiect
1.3 Identitatea ºi adresele partenerilor
Nume: Antreprenor
Adresa:
Tel: Fax:
Nume: Consultant
Adresa:
Tel: Fax:

65
 Principii moderne de management energetic

1.4 Domeniu de activitate

1.5 Scurtã descriere a proiectului

1.6 Tipul ºi valoarea finanþãrii solicitate

Tipul finanþãrii solicitate Costul total al proiectului (EUR)
[ ] Împrumut
[ ] Altele
Valoarea finanþãrii solicitate (EUR)
Valoarea solicitatã ca procent din
costul total al proiectului

Alte surse de finanþare (ca procent din costul total al proiectului)

Resursele proprii ale beneficiarului %
Banca comercialã localã %
Grant-uri %
Alte instituþii financiare internaþionale %

1.7 Economia de energie preconizatã pe an

Economia de energie preconizatã pe an Ca procent din consumul curent de energie
GJ %
kWh %
EUR %

1.8 Preþurile energiei

EUR/GJ EUR/kWh

1.9 Perioada de derulare a proiectului

Ani

1.10 Timpul de implementare preconizat:

Luni

1.11 Începutul preconizat al implementãrii

66
 Anexa 2. Model de plan de afaceri

1.12 Rezumatul analizei de flux financiar

Anul 1 2 3 4 5
1 Investiþia de capital
2 Profit
3 Economia de energie
4 Alte beneficii
5 Costuri de exploatare ºi mentenanþã
6 Alte costuri
7 Amortizare
8 Profitul înainte de taxe (2+3+4)-(5+6)
9 Taxe
10 Profit dupã taxe
11 Flux financiar net
Cantitatea de energie economisitã (TEP)
Valoarea energiei economisite (EURO)
(TEP = Tone echivalent petrol)

SECÞIUNEA II
Date generale despre beneficiar

Istoricul organizaþiei, activitate ºi prospecte

1. Natura activitãþii

1.1 Punctele forte

1.2 Riscuri

1.3 Situaþia curentã

1.4 Planuri de viitor

67
 Principii moderne de management energetic

SECÞIUNEA III
Proiectul

1. Natura proiectului

2. Scopul proiectului

3. Estimãri privind rezultatele care se vor înregistra în urma proiectului

4. Aranjamente pentru implementare

5. Descrierea infrastructurii
Locaþia ºi vechimea mijloacelor fixe proprii sau închiriate, uzine, depozite, birouri, magazine,
altele.

6. Descrierea furnizorilor de energie (electricitate, gaz, apã, altele)

SECÞIUNEA IV
Beneficii

Descrieþi beneficiile pentru economia localã preconizate de acest proiect; impactul specific pentru:

1. Economia de energie ºi protecþia mediului înconjurãtor

2. Promovarea exportului

3. Substituirea importului

4. Crearea de noi locuri de muncã

68
 Anexa 2. Model de plan de afaceri

5. Îmbunãtãþirea productivitãþii

6. Transferul de tehnologie

7. Dezvoltarea afacerii

SECÞIUNEA V
Prezentare detaliatã

Descrieþi principalele pãrþi/etape ale proiectului:

1. Detalii privind managementului de vârf implicat în realizarea proiectului

Nume:
Adresa:
Telefon (acasã): Telefon (serviciu): Fax:
Experienþa de afaceri, calificãri ºi pregãtire:

2. Date financiare
2.1 Înregistrate în ultimii trei ani
2.2 Estimãri pe viitor

3. Contribuþii financiare ale partenerilor

Numele partenerului Contribuþie financiarã (EUR) Expuneri la riscuri financiare

4. Motive pentru implicarea altor parteneri, daca existã

5. Obiective

5.1 Care sunt obiectivele organizaþiei în sine?

Pe termen scurt (de acum pânã la sfârºitul primului an):
Medii (de la sfârºitul primului an pânã la sfârºitul celui de-al 5-lea):
Cum vor fi atinse aceste obiective?

69
 Principii moderne de management energetic

5.2 Care sunt obiectivele pe termen lung ale organizaþiei (dacã existã)?
(De la sfârºitul celui de-al 5-lea an)
Cum vor fi atinse aceste obiective?

SECÞIUNEA VI
Costul proiectului

Aceastã secþiune stabileºte în detaliu costul total al proiectului ºi fiecare etapã a proiectului
precum ºi justificarea lor.

1. Costul proiectului total ºi pe etape de realizare

Articol Moneda localã EUR % din costul total
a.
b.
*Rata de schimb: 1EUR = __________

Costul proiectului - Etapa 1.

Costul proiectului - Etapa 2.

2. Consumul de energie - Sumar

Tipul de combustibil folosit de Cantitate de energie Costul energiei Economii preconizate
tehnologie sau echipament (kWh; t, Nm3) (EUR) (EUR)

3. Baza pentru estimarea de cost

Cum au fost estimate costurile?

3.1 Descrierea (starea ºi vechimea) tehnologiei ºi echipamentelor utilizate

Denumire ºi scurtã descriere tehnicã a Prezentare (noi, bune, mai puþin Vechime
tehnologiei ºi echipamentului propus bune, proaste) (în ani)
a.
b.

3.2 Asistenþa, dacã existã, oferitã de furnizorul de tehnologie

4. Etapele implementãrii
Estimãrile achiziþiilor sau Scurtã descriere tehnicã a articolelor Valoare în EUR
costurilor aferente (lunã/an) de procurat ºi a costurilor aferente

70
 Anexa 2. Model de plan de afaceri

5. Descrierea firmelor responsabile cu implementarea componentelor principale ale

proiectului ºi raþiunea pentru selectarea lor
Componenta proiectului Numele firmei responsabile Motivul de alegere a fimei
cu implementarea ºi experienþa precedentã

6. Natura contractelor cu firmele responsabile de implementare a proiectului

Termenii ºi condiþiile principale ale proiectului:

7. Explicarea tuturor costurilor probabile incluse în costul de proiectului

7.1 Care sunt costurile probabile de execuþie a proiectului?
7.2 Care sunt justificãrile pentru aceste costuri probabile?
7.3 Dacã sunt provizii pentru depãºirile de cost, care sunt motivele pentru a presupune
cã pot apãrea altfel de depãºiri?
7.4 Cum va asigura beneficiarul fonduri de rezervã suficiente în cazul depãºirii costurilor?

8. Probleme legate de procurare

8.1 Metoda propusã de procurare a bunurilor, serviciilor ºi echipamentelor din
fondurile externe

8.2 Justificarea folosirii metodei

8.3 Motivul nefolosirii licitaþiilor competitive

SECÞIUNEA VII
Produse, servicii ºi piaþa

1. Descrierea produselor sau serviciilor oferite de beneficiar

Numele produsului sau serviciilor Scurtã descriere tehnicã Contribuþia la cifra totalã
a produsului sau serviciilor de afaceri (%)

TOTAL 100%

2. Preþuri ºi costuri viitoare (dupã realizarea proiectului)

Produs sau serviciu Costuri variabile ale produsului sau serviciului Preþul de vânzare al produsului*

*Notã: acestea sunt presupuneri.

71
 Principii moderne de management energetic

2.1 Sursa estimãrilor pentru costuri

Produs Surse de informare pentru estimãrile costurilor viitoare

2.2 Explicaþia estimãrilor de preþ

a. Preþul propus
b. Preþul concurenþei
c. Preþul pieþei

Tipul pieþei pentru produsele sau serviciile oferite de companie:

3. Descrierea ºi mãrimea pieþei

3.1 Descrierea pieþei în care se desfãºoarã afacerea
3.2 Zona geograficã pentru piaþa în care compania îºi desfãºoarã activitatea
3.3 Dimensiunea pieþei (EUR pe an)
3.4 Descrierea mediului de piaþã

4. Tipul consumatorului
4.1 Caracteristici ale clienþilor

5. Analiza concurenþei
Numele concurentului Numele produsului sau serviciului oferite de concurenþã Cota de piaþã (%)
A
B

6. Ce anume este special în produsele sau serviciile oferite?

(De ce anume se vând?)

6.1 Avantajele produsului sau serviciului faþã de cele ale concurenþei

Numele produsului sau serviciului Avantajul(ele) produsului sau serviciului oferite de
oferite de concurenþã beneficiar faþã de cele ale concurenþei

7. Factorii care influenþeazã creºterea cererii

7.1 Descrierea factorilor care influenþeazã creºterea cererii
7.2 Piaþa cãreia i se adreseazã compania este în creºtere, stabilã sau în scãdere?

8. Poziþia financiarã a cumpãrãtorilor

72
 Anexa 2. Model de plan de afaceri

SECÞIUNEA VIII
Regulamente ºi informaþii de mediu

1. Regulamente ºi informaþii de mediu – Privire de ansamblu

2. Regulamente cheie necesare pentru realizarea proiectului

3. Aprobãrile necesare pentru realizarea proiectului

3.1. La nivel naþional
3.2. La nivel regional
3.3. La nivel local sau municipal

4. Cerinþe pentru obþinerea autorizaþiilor

Care sunt cerinþele specifice, dacã acestea existã, pentru obþinerea autorizaþiilor necesare
pentru realizarea proiectului?

5. Reglementãri de mediu
Care sunt reglementãrile de mediu care trebuie îndeplinite, pentru a obþine aprobãrile din partea
competenþei juridice? Listã a reglementãrilor naþionale, regionale ºi locale de mediu, precum ºi a
celor cu privire la sãnãtate ºi siguranþã necesare realizãrii acestui proiect

6. Persoana de contact responsabilã cu problemele de mediu

Persoana de contact:
Adresa:
Tel: Fax: E-mail:

Probleme de mediu asociate cu acest proiect

7. Locul realizãrii proiectului

7.1 Locaþie
7.2 Utilizãri istorice
7.3 Utilizãrile actuale care pot fi asociate cu locaþia proiectului

8. Activitãþi de construcþie fizicã pe care le implicã proiectul

73
 Principii moderne de management energetic

9. Evaluarea impactului asupra mediului sau audit de mediu realizat pentru proiect
(Ataºaþi rapoartele de evaluare a impactului asupra mediului precum ºi cele ale auditului)
Data raport Descrierea evaluãrii sau a auditului

10. Obligaþii cu privire la mediu, dacã sunt

11. Politica de mediu a societãþii

12. Probleme cu privire la mediu pentru proiect ºi elementele asociate acestuia

13. Poziþia opiniei publice faþã de proiect

SECÞIUNEA IX
Rolul bãncii

Scurtã descriere a rolului propus al bãncii*

* Banca îºi poate asuma, în cadrul proiectului propus, unul sau mai multe din urmãtoarele roluri:
creditor, intermediar împrumuturi pentru alþi creditori, garant etc.

SECÞIUNEA X
Plan de finanþare

Detalii asupra structurii finanþãrii:

1. Surse de finanþare - Sumar

Sursã de finanþare Sumã în moneda localã Sumã Total % din costuri
(dacã e relevant) în EUR în EUR totale proiect
Resurse proprii beneficiar
Furnizor
Împrumuturi locale
Împrumuturi externe
Altele:

Total costuri proiect

74
 Anexa 2. Model de plan de afaceri

2. Tip de finanþare cerutã

Tip de finanþare cerutã Sumã (monedã localã) Sumã (EUR)
Împrumut
Altele
TOTAL

SECÞIUNEA XI
Previziuni profit

Anul
-2 -1 0 1 2 3 4 5
I. ACTIVITATEA DE EXPLOATARE
A. Cifra de afaceri, din care:
- Vânzãri existente (fãrã proiect)
- Vânzãri generate de proiect
B. Cheltuieli de exploatare pentru realizarea cifrei
de afaceri, din care:
- Materii prime ºi materiale, cost mãrfuri
- Cheltuieli cu personalul direct productiv
(inclusiv CAS)
- Cheltuieli cu personalul de conducere
(inclusiv CAS)
- Alte cheltuieli cu personalul (inclusiv CAS)
- Chirii, redevenþe leasing operaþional
- Utilitãþi (combustibil, energie, apa, gaze etc.)
- Transport
- Costuri funcþionare birouri
- Reclamã/Publicitate
- Deplasãri
- Asigurãri
- Întreþinere ºi reparaþii
- Servicii profesionale
- Impozite pe clãdiri, terenuri, mijloace
de transport etc.
- Amortizarea mijloacelor fixe
C. Alte venituri din exploatare
D. Alte cheltuieli de exploatare
E. Rezultat din exploatare (A-B+C-D)
II. ACTIVITATEA FINANCIARÃ
F. Venituri financiare total
75
 Principii moderne de management energetic

G. Cheltuieli financiare, total din care:

- Dobânzi bancare
- Alte cheltuieli financiare
H. Rezultat financiar (F-G)
III. ACTIVITATEA EXCEPÞIONALÃ
I. Venituri excepþionale
J. Cheltuieli excepþionale
K. Rezultat excepþional (I-J)
L. Profit brut (E+H+K)
M. Impozit pe profit
N. Profit net

SECÞIUNEA XII
Previziuni fluxul de numerar ºi indicatori

Anul
OPERAÞIUNEA / PERIOADA 0 1 2 3 4 5
I. ACTIVITATEA DE INVESTIÞII ªI FINANÞARE
A. Total intrãri de lichiditãþi din: (A1+A2+A3)
A1. Aport la capitalul social ºi contul întreprinzãtorului
A2. Vânzãri de active, inclusiv TVA
A3. Credite pe termen lung, din care: (A31+A32+A33)
A31. Împrumut
A32. Alocaþie financiarã nerambursabilã
A33. Alte credite pe termen mediu ºi lung
B. Total ieºiri de lichiditãþi prin: (B1+B2+B3)
B1. Achiziþii de active fixe corporale, inclusiv TVA
B2. Achiziþii de active fixe necorporale, inclusiv TVA
B3. Creºterea investiþiilor în curs
C. Excedent/Deficit de lichiditãþi (A-B)
D. D1. Rambursãri de credite pe termen mediu ºi lung,
din care: (D11+D12)
D11. Rate la împrumut
D12. Rate la alte credite pe termen mediu ºi lung
D2. Plãþi de dobânzi la credite pe termen mediu ºi lung,
din care: (D21+D22)
D21. La împrumut
D22. La alte credite pe termen mediu ºi lung
E. Flux de lichiditãþi din activitatea de investiþii ºi finanþare
(C-D1-D2)
76
 Anexa 2. Model de plan de afaceri

II. ACTIVITATEA DE EXPLOATARE ªI ALTE ACTIVITÃÞI

F. Încasãri din activitatea de exploatare, inclusiv TVA (F1+F2)
F1. Vânzãri existente (fãrã proiect)
F2. Vânzãri generate de proiect
G. Încasãri din activitatea financiarã
H. Încasãri din activitatea excepþionalã (amenzi, penalitãþi)
I. Credite pe termen scurt
J. Total intrãri de numerar (F+G+H+I)
K. Plãþi pentru activitatea de exploatare, inclusiv TVA
(dupã caz), din care:
K1. Materii prime
K2. Cheltuieli cu personalul direct productiv (inclusiv CAS)
K3. Cheltuieli cu personalul de conducere (inclusiv CAS)
K4. Alte cheltuieli cu personalul (inclusiv CAS)
K5. Chirii, redevenþe leasing operaþional
K6. Utilitãþi (combustibil, energie, apa, gaze etc.)
K7. Transport
K8. Costuri funcþionare birouri
K9. Reclamã/Publicitate
K10. Deplasãri
K11. Asigurãri
K12. Întreþinere ºi reparaþii
K13. Servicii profesionale
K14. Impozite pe clãdiri, terenuri, mijloace de transport etc.
K15. Altele
L. Flux brut exclusiv plãþi pentru impozit pe profit ºi TVA (J-K)
M. Plãþi pentru impozite ºi taxe (M1+M2)
M1. TVA de plãtit
M2. Impozit pe profit
N. N1. Rambursãri de credite pe termen scurt
N2. Plãti de dobânzi la credite pe termen scurt
O. O1. Plãþi excepþionale (amenzi, penalitãþi)
O2. Dividende
P. Total plãþi, exclusiv cele aferente exploatãrii
(M+N1+N2+O1+O2)
Q. Flux de numerar din activitatea curentã (L-P)
III. FLUX DE LICHIDITÃÞI (CASH FLOW)
R. Flux de lichiditãþi net al perioadei (Q+E)
S. Disponibil de numerar al anului precedent
T. Disponibil de numerar curent (S+R)
77
 Principii moderne de management energetic

Anul
INDICATOR 0 1 2 3 4 5
Pragul de profitabilitate vânzãri
Pragul de profitabilitate, %
Serviciul datoriei
Costuri fixe
Costuri fixe, %
Costuri variabile
Costuri variabile, %
Rata contribuþiei
Contribuþia

Prezentare ipoteze de calcul

(durata de analizã, rata de actualizare, ipoteze financiare etc.)

Perioada de recuperare Ani

Valoare netã actualizatã EUR
Rata internã de rentabilitate %
Indicele de profitabilitate

Analiza de sensibilitate

78
 Anexa 3. Unitãþi de conversie folosite în industria gazelor ºi petrolului

ANEXA 3

Unitãþi de conversie folosite în industria gazelor ºi petrolului

Þiþeiul brut ºi produsele rafinate din þiþei, sunt mãsurate uzual, volumetric în galoane ºi ba-
rili sau masic, prin tone.
1 Tonã (lungã) = 1,12 tone scurte
= 1,0160470 tone metrice
= 1.016,0470 kilograme.
1 Tonã (scurtã) = 0,89286 tone lungi
= 0,907185 tone metrice
= 907,185 kilograme
1 Tonã = 1 tonã metricã
= 0,984206 tone lungi
= 1,10231 tone scurte
= 1.000 kilograme
= 1x106 grame.
Legãtura dintre volum ºi greutate sunt densitatea relativã sau greutatea specificã.
În Statele Unite se foloseºte, în mod uzual, ca termen de referire pentru cantitatea de þiþei
produsã sau prelucratã unitatea de baril pe zi (bpd sau b/d).
Un baril pe zi este aproximativ egal cu 50 de tone metrice pe an, valoarea precisã fiind deter-
minatã funcþie de densitate.

1. Factori de conversie

La 86°F (30°C)
Produse Litri pe tona Litri pe tona Galoane pe Barili pe
scurtã metricã tona metricã tona metricã
L.P.G 1.864 1.835 484,6 11,54
Premium 1.375 1.353 357,5 8,51
Regular 1.440 1.418 374,5 8,92
Kerosen 1.293 1.273 336,2 8,00
Gaz 1.197 1.177 311,2 7,41
Motorinã 1.177 1.159 306,1 7,29
Pãcurã 80 CST 1.082 1.065 281,2 6,70
Pãcurã 180 CST 1.067 1.050 277,4 6,60
Pãcurã 230 CST 1.064 1.047 276,6 6,59
Pãcurã 280 CST 1.061 1.044 275,9 6,57
Bitum 994 979 258,5 6,15
79
 Principii moderne de management energetic

1 standard ft3 de gaz natural = 1.000 BTU = 252 kilocalorii

1 tonã metricã de cãrbune
1 tonã metricã de lignit
1 litru pãcurã la 1500 sec
1 kg de LPG (propan gaz lichefiat)
1 normal metru cub pe zi gaz
1 tonã de LNG (gaz natural lichefiat)
1 tonã de LNG
(energie echivalentã)
1 baril pe zi (b/d)
1 baril de pãcurã
1 baril de þiþei pe zi
1 tonã de þiþei
= 4,879 barili þiþei
= 2,053 barili þiþei
= 38,9 ft3 de gaz natural
= 47,0 ft3 de gaz natural
= 37,33 standard cubic ft. pe zi (SCFD)
= 1,14 x 103 normali metri cubi de gaz natural
= 52,3 x 103 standard ft3 gaz natural (SCF)
= 55,0 x 109 jouli (HHV)
= 1,22 tone þiþei
= 0,80 tone de pãcurã
= 0,91 tone LPG (compoziþie comercialã)
= 1,91 tone de cãrbune
= 50 tone pe an (aprox.)
= 1 baril de þiþei
= 5,487 de ft3 gaz (gazul natural este convertit in barili de
þiþei folosind un raport de 5,487 cubic feet de gaz
natural pe un baril de þiþei)
= aprox. 50 tone de þiþei pe an
= 1 tonã metricã de þiþei crud
= aprox. 7,3 barili de þiþei (funcþie de greutate specificã)
= aprox. 1,125 metri cubi de gaz natural

2. Unitãþi echivalenþã pentru volum

1 baril american = 158,984 litri

= 42 galoane americane
= 34,9726 galoane imperiale UK
= 5,6146 ft3
= 0,15899 metri cubi
= 3,78541 decimetri cubi (dm3)
= 0,136 tone (aprox)

1 galon american = 231 inch3

= 0,133681 ft3
= 3,7854 litri
= 0,0238095 barili americani
= 0,83268 galoane imperiale
= 0,0037854 metri cubi

80
 Anexa 3. Unitãþi de conversie folosite în industria gazelor ºi petrolului

1 galon imperial = 277,42 inch3

= 1,20094 galoane americane
= 4,54609 litri
= 0,028594 barili americani
= 0,160544 ft3
= 0,004561 metri cubi

1 litru = 1.000 centimetri cubi

= 1 decimetru cub (dm3)
= 0,035314 ft3
= 61,024 inch3
= 0,219969 galoane imperiale
= 0,26417 galoane americane

1 kilolitru = 1.000 decimetri cubi (dm3)

= 6,28981 barili americani

1 metru cub = 35,315 ft3

= 219,97 galoane imperial
= 1.000 litri
= 6,2898 barili american
= 264,17 galoane americane

3. Unitãþi echivalenþã pentru greutate

1 oz. = 28,35 grame

1 lb. = 0,453592 kilograme
1 kg. = 2,20462 lb.
= 0,01 quintal
1 cwt = 112 lb.
= 50,802 kg.
1 tonã metricã = 0,98421 tonã lungã sau tonã UK
= 1,10231 tonã scurtã
= 2 204,6 lb
1 tonã UK = 1,01605 tone metrice
1 tonã scurtã = 0,907186 tone metrice
= 0,892857 tonã lungã
= 2.000 lb.
Cwt este abrevierea de la hundredweight, unde C reprezintã notaþia romanã pentru 100 ºi wt
provine de la weight.

81
 Principii moderne de management energetic

4. Unitãþi echivalenþã pentru putere ºi cãldurã

1 HP (UK Cal putere) = 550 foot pounds per secundã

= 0,7457 kilowatt
= 1,014 PS (sau CV)

1 PS (Pferdestaerke) = 542 foot pounds per secundã

sau CV (Cheval Vapeur) = 0,986 HP
= 0,736 kW

1 kW (Kilowatt) = 1.000 watt

= 1.340 HP
= 1.359 PS sau CV
= 737 foot pounds per secundã

1 foot pound per secundã = 0,00136 kilowatt

= 0,00182 HP
= 0,00184 PS or CV

1.000 Btu = 0,293 kWh

100.000 Btu = 1 thermie
1 calorie = 4,1855 kiloJouli
1 Therm = 100.000 Btu
= 25.200 kilocalorii
= 25,2 thermii
= 29,3 kilowatt orã
1 kilowatt orã = 3.411 Btu
= 1,340 HP orã
= 859,6 kilocalorii

5. Unitãþi echivalenþã pentru metan lichefiat

1 Tonã de metan lichefiat = aprox. 16 barili

= aprox. 1.400 metri cubi (50.000 ft3) de gaz natural

82
 Anexa 3. Unitãþi de conversie folosite în industria gazelor ºi petrolului

6. Puterea calorificã a combustibililor

Putere calorificã Btu / lb

Þiþei 18.300 - 19.500
Gazolinã 20.500
Kerosen 19.800
Benzinã 18.100
Alcool etilic 11.600
Gaz 19.200
Pãcurã 18.300
Cãrbune (bituminos) 10.200 - 14.600
LNG 22.300
LPG (butan) 21.300

7. Unitãþi de echivalenþã pentru putere

1 Bar = 0,987 atmosfere

= 750,1 mm Hg
= 14,50 pound/sq inch
= 1,020 kg forþã/sq cm
1 kg forþã/sq cm = 14,22 pounds/sq inch
1 pound/sq inch = 0,070 kg forþã/sq inch

8. Unitãþi de echivalenþã pentru cãldurã ºi energie

1 MegaJoul = 238,8 kilocalorii
= 947,8 Btu
= 0,278 kilowatt ora
1 TerraJoul = 0,00002388 Mtoe
1 KiloCalorie = 3,968 Btu
= 4.186 Jouli
= 1,163 x 10-3 kWh
1 kilowatt orã = 859,8 kilocalorii
= 3.412 Btu
1 milion Btu = 1.055 MegaJouli
= 2.520 MegaCalorii
= 293,1 kilowat ora
1 tonã de petrol echivalent = 10.000.000 KiloCalorii
(toe) = 41,868 GigaJouli
= 40,047 x 106 Btu
= 42,244 GigaJouli
83
 Principii moderne de management energetic

9. Echivalenþe calorice

1 megajoul/ mc = 25,84 Btu/cu ft

1 megajoul/ Nmc = 25,368 BTU per standard ft3 (BTU/SCF)
= 2,388 x 102 kilocalorie / metru cub (kcal/Nm3)
1 kilocalorie/mc = 0,016 Btu/cu ft
1 megajoul/kg = 429,9 Btu/pound
1 kilocalorie = 1,8 Btu/pound
1 Btu/cu ft = 37,38 kilojouli/ mc
= 9,410 kilocalorii/ mc
1 Btu/pound = 2,326 kilojouli/kg
= 0,556 kilocalorii/kg

10. Echivalenþe calorice ale consumului de gaz natural

Un consum de 109 m3 de gaz natural pe an înseamnã un consum echivalent

pe an = 38 x 1012 Btu
= 890.000 tone de petrol
= 800.000 tone de LPG
= 725.000 tone de LNG
= 1,4 x 106 tone cãrbune
pe zi = 100 x 106 ft3 gas
= 17.800 barili de petrol
= 23.200 barili de LPG (r)
= 27.200 barili de LNG

Un consum de 106 m3 de gaz natural pe zi înseamnã un consum echivalent

pe an = 14 x 1012 Btu
= 325.000 tone petrol
= 290.000 tone LPG
= 265.000 tone LNG
= 500.000 tone cãrbune
pe zi = 37 x 106 ft3 gaz
= 6.500 barili de petrol
= 8.500 barili de LPG (r)
= 9.900 barili de LNG

1 m3 de gaz Groningen = 0,88 m3 de gaz (9.500 kcal)

1 m3 de gaz (9.500 kcal) = 1,13 m3 gaz Groningen

84
 Anexa 3. Unitãþi de conversie folosite în industria gazelor ºi petrolului

11. Echivalenþe calorice ale consumului de petrol ºi cãrbune echivalent

Un consum de 106 tone de petrol pe an înseamnã un consum echivalent

pe an = 1,1 x 109 m3 de gaz (1,3 x 109 gaz Groningen)
= 1,5 x 106 tone de cãrbune
= 815.000 tone de LNG
= 890.000 tone de LPG
= 42 x 1012 Btu
pe zi = 115 x 106 ft3 gaz
= 3 x 106 m3 gaz
= 30.500 barili de LNG
= 26.000 barili de LPG (r)
= 20.000 barili de petrol

Un consum de 106 tone de cãrbune pe an înseamnã un consum echivalent

pe an = 0,7 x 109 m3 gaz (0,8 x 109 gaz Groningen)
= 640.000 tone petrol
= 525.000 tone LNG
= 580.000 tone LPG
= 27 x 1012 Btu
pe zi = 75 x 109 ft3 gaz
= 2 x 106 m3 gaz
= 19.700 barili de LNG
= 16.800 barili de LPG (r)
= 12.900 barili de petrol

Un consum de 10.000 barili de petrol pe zi înseamnã un consum echivalent

pe an = 0,6 x 109 m3 gaz
= 500.000 tone petrol
= 780.000 tone cãrbune
= 21 x 1012 Btu
pe zi = 58 x 106 ft3 gaz
= 1,5 x 106 m3 gaz

85
 Principii moderne de management energetic

12. Conversia unitãþilor de mãsurã calorice

1GJ 1Gcal 10-6 Btu 1toe 1kWh 1m3

1GJ 1 0,239 0,948 0,024 277,778 23,884
1Gcal 4,186 1 3,967 0,1 1 163 100
10-6 Btu 1,055 0,252 1 0,025 293,1 25,2
1toe 41,855 10 39,671 1 11 626 1.000
1kWh 3,600 0,860 x 10-3 3,421 x 10-3 0,083 x 10-3 1 x 10-3 86,011 x 10-3
1m3 gaz 0,042 0,010 0,040 0,001 11,626 1

86
 Bibliografie

BIBLIOGRAFIE

1. F. William Payne Efficient boiler operations sourcebook

Third edition, 1991
Published by the Fairmont Press I.N.C.

2. Albert Thumann P.E.,C.E.M. Handbook of energy audits

Fourth edition, 1992
Published by The Fairmont Press I.N.C.

3. Wayne C. Turner, Ph.D, PE, C.E.M. Energy Management handbook

Third edition, 1997
Published by The Fairmont Press I.N.C.

4. Barney L. Capehart Guide to energy managements

Wayne C. Turner Second edition, 1997
William Kennedy Published by The Fairmont Press I.N.C.

5. EnergoEco Investiþii în eficienþã energeticã cu ajutorul firmelor de

tip ESCO

6. Corneliu Rotaru Dr.Ing. Eficienþa energeticã - un element al dezvoltãrii durabile

Monica Preda Dr.Ing.

7. www.eppo.go Unit conversion, oil industry conversions

87