Sunteți pe pagina 1din 115

UNIVERSITATEA „VASILE ALECSANDRI” DIN BACĂU

FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE


PROGRAMUL DE STUDII: CONTABILITATE ŞI INFORMATICĂ DE GESTIUNE

ANALIZĂ
ECONOMICO-FINANCIARĂ II
CURS UNIVERSITAR

TITULAR DISCIPLINĂ

Lect. univ. dr. Daniela-Cristina SOLOMON

An univ. 2016-2017
CUPRINS

INTRODUCERE ........................................................................................................................................ 7

PARTEA I ANALIZA CHELTUIELILOR ÎNTREPRINDERII ………………………………… 11


Modulul 1. Aspecte teoretice privind analiza cheltuielilor întreprinderii. Analiza
cheltuielilor aferente veniturilor întreprinderii ……………………………..... 11
1.1 Cheltuielile întreprinderii – abordare sistemică, conceptuală şi practică
în formarea gândirii economice a specialiştilor ………………………..………………... 11
1.2 Analiza cheltuielilor aferente veniturilor întreprinderii ………………..……… 13
Modulul 2. Analiza diagnostic a cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri ………………. 23
2.1. Analiza diagnostic a cheltuielilor variabile la 1000 lei cifră de afaceri …. 26
2.1.1 Analiza eficienţei cheltuielilor variabile …………………………………….. 27
2.1.2 Estimarea evoluţiei probabile a cheltuielilor variabile …………..……. 28
2.1.3 Analiza reflectării nivelului cheltuielilor variabile la 1000 lei cifră
de afaceri în principalii indicatori economico-financiari …………………..…. 29
2.2 Analiza eficienţei cheltuielilor fixe …………………………………………………... 30
2.2.1 Analiza factorială a cheltuielilor fixe la 1000 lei cifră de afaceri … 30
2.2.2 Estimarea nivelului probabil al cheltuielilor fixe ………….………….. 32
Modulul 3 Analiza diagnostic a cheltuielilor materiale …………………………………… 35
3.1 Analiza factorială a cheltuielilor cu materialele la 1000 lei cifră de
afaceri ………………………………………………………………………………………..………. 35
3.2 Analiza cheltuielilor cu amortizarea ………………………………………….……... 37
Modulul 4 Analiza diagnostic a cheltuielilor cu personalul ………………….…..…….. 41
4.1 Analiza situaţiei generale a cheltuielilor cu salariile ………………..…………. 41
4.2 Analiza factorială a cheltuielilor cu salariile ……………………………..……….. 43
4.3 Analiza corelaţiei dintre dinamica productivităţii muncii şi dinamica
salariului mediu …………………………………………………………………………………... 44
4.4 Analiza eficienţei cheltuielilor salariale ……………………………………………… 45
Modulul 5 Analiza costului pe produs ……………………………………….………………….. 49
5.1. Analiza cheltuielilor cu materiile prime şi materialele pe produs………… 49
5.2 Analiza cheltuielilor cu salariile directe pe produs ……………………….…... 50
5.3 Analiza cheltuielilor indirecte pe produs ……………………………………..……. 50
5.4 Analiza costului marginal …………………………………………………………..…….. 51
5.5 Analiza reflectării costului pe produs în principalii indicatori
economico-financiari ……………………………………………………………….…………… 53
PARTEA A II-A ANALIZA PERFORMANŢELOR ÎNTREPRINDERII PE BAZA
RENTABILITĂŢII ……………………………………………………………………………………………... 55
Modulul 6 Abordări conceptuale privind rentabilitatea întreprinderii ……………….. 57
6.1 Rentabilitatea- indicator de performanţă ……………………………………….... 57
6.2 Contul de profit şi pierdere–sursă de informaţii pentru analiza
performanţelor întreprinderii ………………………………………………….…….. 58
6.3 Analiza structurală a rezultatelor ……………………………………………..……… 60
6.3.1 Analiza structurală a rezultatelor pe baza contului de profit şi
pierdere …………………………………………………………………………………….…. 60
6.3.2 Analiza soldurilor intermediare de gestiune ………………….………… 61
Modulul 7 Analiza factorială a rezultatului ……………………………………………..……… 67
7.1 Analiza factorială a profitului operaţional …………………………….…………. 67
7.2 Analiza factorială a rezultatului aferent cifrei de afaceri ……………..…….. 67
Modulul 8 Analiza diagnostic pe baza ratei rentabilităţii ……………………………..…. 72
8.1 Analiza ratei rentabilităţii comerciale ………………………………………….…... 73
8.2 Analiza ratei rentabilităţii resurselor consumate ……………………………….. 73
8.3 Analiza ratei rentabilităţii economice ……………………………………….……... 74
8.4 Analiza ratei rentabilităţii financiare ………………………………………….……. 75
Modulul 9 Analiza cost-volum-profit ………………………………………………………….….. 78
9.1 Analiza pragului de rentabilitate pe produs ………………………………..…….. 78
9.2 Analiza pragului de rentabilitate la nivelul întreprinderii …………….……… 79
9.3 Analiza riscului de exploatare şi financiar al întreprinderii …………..…… 80

PARTEA A III-A ANALIZA POZIŢIEI FINANCIARE A ÎNTREPRINDERII 87


Modulul 10. Fundamente teoretice privind poziţia financiară a întreprinderii …..… 89
10.1 Bilanţul–sursă de informaţii pentru analiza poziţiei financiare a
întreprinderii ……………………………………………………………………………… 89
10.2 Analiza structurii patrimoniale a întreprinderii ……………………………….. 91
Modulul 11. Analiza situației nete. Analiza lichidităţii şi solvabilităţii ……..…….…. 96
11.1 Analiza situației nete ………………………………………………………..………….… 96
11.2 Analiza lichidităţii şi solvabilităţii ……………………………………………….…. 96
Modulul 12. Analiza echilibrului financiar. Analiza vitezei de rotaţie a activelor
circulante …………………………………………………………………………………… 101
12.1 Analiza corelaţiei dintre fondul de rulment, nevoia de fond de rulment
şi trezoreria netă …………………………………………………………………………… 101
12.2 Analiza vitezei de rotaţie a activelor circulante ……………………..…………... 104

BIBLIOGRAFIE ........................................................................................................................................ 109


FIŞA DISCIPLINEI ................................................................................................................................... 113
ANALIZĂ ECONOMICO-FINANCIARĂ II Daniela-Cristina SOLOMON

INTRODUCERE

Problematica analizei economico-financiare se înscrie în sfera preocupărilor actuale ale


managerilor şi specialiştilor din cadrul ştiinţelor de gestiune.
Lucrarea este structurată logic în trei părţi distincte, respectiv 12 module, care vizează însuşirea
conceptelor şi metodologiei de analiză a cheltuielilor întreprinderii, a performanţei financiare, a poziţiei
financiare pe baza bilanţului, precum şi a echilibrului financiar; înţelegerea de către studenţi a
importanţei analizei economico-financiare pentru utilizarea eficientă a resurselor şi mobilizarea
rezervelor întreprinderii, prepararea informaţiilor necesare actului decizional, realizarea şi controlul
îndeplinirii obiectivelor stabilite; dezvoltarea capacităţii de a privi critic şi obiectiv prezentul, de a
anticipa şi fundamenta deciziile operative şi strategice în activitatea întreprinderii care să asigure
dezvoltarea acesteia şi îmbunătăţirea performanţelor ei economico-financiare.
Partea întâi prezintă analiza cheltuielilor întreprinderii, prin intermediul analizei cheltuielilor
aferente veniturilor întreprinderii, analizei diagnostic a cheltuielilor aferente cifrei de afaceri, analiza
eficienţei cheltuielilor materiale, cheltuielilor salariale şi finalizând cu analiza costului pe produs a căror
eficienţă condiţionează rentabilitatea întreprinderii. Partea a doua cuprinde problematica complexă a
analizei performanţelor întreprinderii pe baza rentabilităţii respectiv analiza structurală a rezultatelor
pe baza Contului de profit şi pierdere, analiza factorială a profitului operaţional şi profitului aferent
cifrei de afaceri continuând cu analiza ratelor de rentabilitate şi a riscurilor, analiza cost-volum-profit.
Partea a treia tratează problematica analizei poziţiei financiare a întreprinderii, analizându-se
următoarele aspecte: analiza structurii patrimoniale, analiza situației nete, analiza lichidităţii şi
solvabilităţii, analiza echilibrului financiar şi analiza vitezei de rotaţie a activelor circulante.
Lucrarea de faţă se adresează în primul rând studenţilor de la programul de studii Contabilitate
şi informatică de gestiune, fiind elaborată în sistem modular, reprezentând suportul cursului pentru
disciplina „Analiză economico-financiară II”, disciplină care figurează în planul de învăţământ pentru
anul III, ciclul de studii de licenţă. Lucrarea este destinată, de asemenea, tuturor studenţilor economişti
interesaţi de acest domeniu al ştiinţei şi practicii economice.

Autor, lector univ. dr. Daniela-Cristina SOLOMON


Universitatea ”Vasile Alecsandri” din Bacău

7
Daniela-Cristina SOLOMON ANALIZĂ ECONOMICO-FINANCIARĂ II

8
PARTEA I
ANALIZA CHELTUIELILOR ÎNTREPRINDERII

CUPRINS Modulul 1. Aspecte teoretice privind analiza cheltuielilor întreprinderii. Analiza


cheltuielilor aferente veniturilor întreprinderii
1.1 Cheltuielile întreprinderii – abordare sistemică, conceptuală şi practică în
formarea gândirii economice a specialiştilor
1.2 Analiza cheltuielilor aferente veniturilor întreprinderii
Modulul 2. Analiza diagnostic a cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri
2.1. Analiza diagnostic a cheltuielilor variabile la 1000 lei cifră de afaceri
2.2.1 Analiza eficienţei cheltuielilor variabile
2.2.2 Estimarea evoluţiei probabile a cheltuielilor variabile
2.2.3 Analiza reflectării nivelului cheltuielilor variabile la 1000 lei cifră de
afaceri în principalii indicatori economico-financiari
2.2 Analiza eficienţei cheltuielilor fixe
2.2.1 Analiza factorială a cheltuielilor fixe la 1000 lei cifră de afaceri
2.2.2 Estimarea nivelului probabil al cheltuielilor fixe
Modulul 3 Analiza diagnostic a cheltuielilor materiale
3.1 Analiza factorială a cheltuielilor cu materialele la 1000 lei cifră de afaceri
3.2 Analiza cheltuielilor cu amortizarea
Modulul 4 Analiza eficienţei cheltuielilor cu personalul
4.1 Analiza situaţiei generale a cheltuielilor cu salariile
4.2 Analiza factorială a cheltuielilor cu salariile
4.3 Analiza corelaţiei dintre dinamica productivităţii muncii şi dinamica salariului
mediu
4.4 Analiza eficienţei cheltuielilor salariale
Modulul 5 Analiza costului pe produs
5.1. Analiza cheltuielilor cu materiile prime şi materialele pe produs
5.2 Analiza cheltuielilor cu salariile directe pe produs
5.3 Analiza cheltuielilor indirecte pe produs
5.4 Analiza costului marginal
5.5 Analiza reflectării costului pe produs în principalii indicatori economico-
financiari

9
PARTEA I. ANALIZA CHELTUIELILOR ÎNTREPRINDERII

COMPETENŢE: După parcurgerea acestei unităţi de conţinut, studentul va fi capabil să:


 definească indicatorii utilizaţi în analiza cheltuielilor întreprinderii;
 analizeze aspectele referitoare la analiza eficienţei cheltuielilor totale, analiza
eficienţei cheltuielilor aferente cifrei de afaceri;
 analizeze aspectele referitoare la analiza diagnostic a cheltuielilor materiale,
analiza eficienţei cheltuielilor cu personalul şi analiza costului pe produs;
 identifice factorii, cauzele care au generat creşteri sau economii de cheltuieli;
 prezinte şi cuantifice consecinţele modificării nivelului cheltuielilor
variabile la 1000 lei cifră de afaceri şi costului pe produs asupra
principalilor indicatori economico-financiari.

CONCEPTE Cheltuieli, cheltuieli aferente cifrei de afaceri, cheltuieli variabile, cheltuieli fixe,
CHEIE: cheltuieli materiale, cheltuieli salariale, cheltuieli cu amortizarea, cost total, cost
unitar, cost marginal, costuri de oportunitate, costuri ascunse, costuri directe,
costuri indirecte, costuri discreţionare, costuri controlabile, fond de salariu
admisibil, rate de eficienţă a cheltuielilor.

10
Aspecte teoretice privind analiza cheltuielilor întreprinderii.
MODULUL 1.
Analiza cheltuielilor aferente veniturilor întreprinderii

1.1 Cheltuielile întreprinderii – abordare sistemică, conceptuală şi


practică în formarea gândirii economice a specialiştilor

Analiza costurilor întreprinderii constituie un instrument în ansamblul tehnicilor de


diagnosticare şi evaluarea a performanţei întreprinderii care permite:
 înţelegerea mecanismului de formare a rezultatelor întreprinderii;
 identificarea rezervelor pe linia economisirii consumului de resurse;
 conturarea strategiei întreprinderii pentru perioada următoare de gestiune.

Cheltuielile constituie diminuări ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei


contabile sub formă de ieşiri sau scăderi ale valorii activelor ori creşteri ale datoriilor, care se
concretizează în reduceri ale capitalurilor proprii, altele decât cele rezultate din distribuirea acestora
către acţionari1.

Costul reprezintă totalitatea consumurilor de resurse pe care le efectuează întreprinderea


pentru realizarea unei unităţi de produs sau unui serviciu în expresie monetară2.

Pentru dimensionarea consumului de resurse ale unei întreprinderi se folosesc indicatorii:


 costuri totale = ansamblul cheltuielilor ce corespund unui volum dat de activitate (Cht);
 costuri medii (unitare), ocazionate de producerea, respectiv distribuţia unei unităţi de
 Cht 
produs  c  .
 Q 
 costuri marginale = sporul de cheltuieli generat de producerea unei unităţi suplimentare

 Cht Cht1  Cht 0 


dintr-un produs  cm   .
 Q Q1  Q0 

1 Conform Ordinului ministrului finanţelor publice nr. 1802 din 29 decembrie 2014 (OMFP 1802/2014) pentru
aprobarea Reglementărilor contabile privind situațiile financiare anuale individuale și situaţiile financiare anuale
consolidate, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, Nr. 963 din 30 decembrie 2014, cap. II, sect. 2.1., art. 19.
2 Vâlceanu, Gh., Robu, V., Georgescu, N., Analiză economico-financiară, Editura Economică, Bucureşti, 2004,

p. 176.

11
PARTEA I. ANALIZA CHELTUIELILOR ÎNTREPRINDERII

Costurile pot fi structurate după următoarele criterii:

Criteriu de clasificare Tipuri de costuri


Comportamentul lor faţă de  costuri variabile (suma totală este dependentă de volumul de
volumul producţiei activitate, în timp ce costul variabil unitar, pe termen scurt nu se
modifică);
 costuri fixe - suma lor nu se modifică pe termen scurt, în timp ce
valoarea unitară a acestora (costul unitar fix) prezintă tendinţa de
scădere odată cu creşterea volumului de activitate.
Modul de identificare şi  costuri directe - sunt cele legate nemijlocit de activitatea unui loc de
repartizare pe purtătorii de muncă, secţie sau de realizarea unui anumit produs (ex: salarii,
cheltuieli
materii prime, materiale, etc.);
 costuri indirecte - sunt ocazionate de funcţionarea întreprinderii în
ansamblul său.
Natura lor  costuri cu munca vie(cheltuieli cu personalul şi alte cheltuieli cu
munca vie);
 costuri materiale (consumuri de materii prime, materiale,
combustibil, amortizare).
Gradul de autonomie a  costuri controlabile - deciziile privind costurile sunt la îndemâna
decidentului diferitelor centre de responsabilitate;
 costuri necontrolabile (impuse prin legislaţia fiscală sau socială).
Relaţia de determinare dintre  costuri determinate aflate în relaţie directă cu efectul obţinut;
consumul de resurse şi efectele obţinut (ex: relaţia dintre costul de cumpărare şi cifra de afaceri);
acestuia
 costuri discreţionare, aflate în relaţie confuză cu efectul obţinut
(ex: în cazul cheltuielilor de publicitate nu se cunoaşte cu exactitate
impactul publicităţii asupra cifrei de afaceri).
Caracterul lor  costuri evidente - se găsesc ca atare în evidenţa contabilă a
întreprinderii;
 costuri ascunse - costuri efectiv suportate de întreprindere dar care
nu sunt înregistrate în niciun sistem de evidenţă al întreprinderii
(ex. costul noncalităţii, costul deteriorării imaginii pe piaţă);
 costuri de oportunitate - reprezintă valoarea ocaziei pierdute;
acestea nu se exprimă prin cheltuieli ci prin absenţa încasărilor
(veniturilor).

12
Modulul 1. Aspecte teoretice privind analiza cheltuielilor întreprinderii. Analiza cheltuielilor aferente
veniturilor întreprinderii

1.2. Analiza cheltuielilor aferente veniturilor întreprinderii

În Contul de profit şi pierderi3, cheltuielile şi veniturile întreprinderii se grupează, după natura


activităţilor, astfel:
 de exploatare:
- cheltuielile de exploatare cuprind: cheltuieli cu materiile prime şi materialele
consumabile, cheltuieli privind mărfurile, cheltuielile cu lucrările şi serviciile
executate de terţi, cheltuieli cu personalul, alte cheltuieli de exploatare (cheltuieli cu
protecția mediului înconjurător, cheltuieli privind calamitățile și altele).
- veniturile din exploatare cuprind: producţia vândută, venituri din vânzarea
mărfurilor, venituri din producția de imobilizări necorporale și corporale, venituri
din producția de investiții imobiliare, venituri din subvenții de exploatare, alte
venituri din exploatare.
 financiare:
- cheltuielile financiare cuprind: pierderi din creanţe legate de participaţii, cheltuieli
privind investiţiile financiare cedate, diferenţe nefavorabile de curs valutar, dobânzi
aferente creditelor atrase privind exerciţiul financiar în curs etc.;
- veniturile financiare cuprind: venituri din interese de participare, venituri din
dobânzi, venituri din diferenţe favorabile de curs valutar, alte venituri financiare.

Pentru analiza eficienţei cheltuielilor aferente veniturilor totale ale întreprinderii se


utilizează indicatorul:

 ”Rata de eficienţă a cheltuielilor totale” (”cheltuieli la 1000 lei venituri totale”, Rct)

n n

 Chi g  ci
(1000)
i
Modelul de calcul: Rct=
Cht
1000  i 1
1000 = i 1
n

V
Vt 100
i
i 1

n
în care: Cht =  Ch = suma cheltuielilor pe cele trei categorii de activităţi: de exploatare, financiare;
i 1
i

3
Vezi structura Contului de profit și pierdere prezentată în Ordinul Ministrului Finanțelor Publice nr. 4160 din 31
decembrie 2015 privind modificarea și completarea unor reglementări contabile, publicat în Monitorul Oficial al
României, Partea I, Nr. 21 din 12 ianuarie 2016, art. 600.

13
PARTEA I. ANALIZA CHELTUIELILOR ÎNTREPRINDERII

Chi = cheltuieli la nivelul fiecărei categorii de activitate „i” (cheltuieli de exploatare, cheltuieli
financiare);
n
Vt = V
i 1
i = suma veniturilor pe categorii de activităţi;

Vi = venituri la nivelul fiecărei categorii de activitate „i” (venituri de exploatare, venituri


financiare);
Vi
gi = structura veniturilor pe categorii de activităţi; gi = 100
Vt
ci(1000) =rata de eficienţă a cheltuielilor pe categorii de activităţi (de ex. cheltuieli la 1000 lei
Che
venituri din exploatare ce(1000) = 1000 ).
Ve

Ţinând cont de modelul de calcul al indicatorului, respectiv raportul efort / efect:


 nivelul descrescând al ratei (Rct1<Rct0  Rct < 0) reflectă creşterea eficienţei
cheltuielilor totale, respectiv diminuarea cheltuielilor la 1000 lei venituri totale; situaţie
favorabilă, ritmul de creştere a veniturilor totale devansează ritmul de creştere a
cheltuielilor totale (IVt>ICht);
 nivelul ascendent al ratei (Rct1>Rct0  Rct > 0) reflectă scăderea eficienţei cheltuielilor
totale, respectiv creşterea cheltuielilor la 1000 lei venituri totale; situaţie nefavorabilă,
ritmul de creştere a veniturilor totale este devansat de ritmul de creştere a cheltuielilor
totale (IVt<ICht).

 Analiza factorială a indicatorului - Rata de eficienţă a cheltuielilor totale


(cheltuieli la 1000 lei venituri - Rct)

Cht
A. Modelul de calcul: Rct= 1000
Vt

Cht1 Cht0
Modificarea totală a indicatorului (  Rct):  Rct = Rct1-Rct0 = 1000   1000 ,
Vt1 Vt 0
se explică prin:
Cht 0 Cht0
1. influenţa modificării veniturilor totale: 1000   1000 = Rct’-Rct0
Vt1 Vt 0
Cht1 Cht 0
2. influenţa modificării cheltuielilor totale: 1000  1000 = Rct1 –Rct’
Vt1 Vt1

14
Modulul 1. Aspecte teoretice privind analiza cheltuielilor întreprinderii. Analiza cheltuielilor aferente
veniturilor întreprinderii

g  ci
(1000)
i
B. Modelul de calcul: Rct= i 1

100
n n

 g i1  ci1 g  ci 0
(1000) (1000)
i0
Modificarea totală a indicatorului (  Rct):  Rct = Rct1-Rct0 = i 1
 i 1
,
100 100
se explică prin:
n n

g  ci 0 g  ci 0
(1000) (1000)
i1 i0
1. influenţa modificării structurii veniturilor (gi): i 1
 i 1
=Rctr-Rct0
100 100
Rctr=rată de eficienţă a cheltuielilor recalculată în funcţie de structura efectivă a veniturilor;

2. influenţa modificării cheltuielilor la 1000 lei venituri pe categorii de activităţi (ci(1000)):


n n

g  ci1 g  ci 0
(1000) (1000)
i1 i1
i 1 i 1
- =Rct1 –Rctr
100 100

 Efectele economico-financiare ale modificării nivelului ratei de eficienţă a cheltuielilor totale


asupra principalilor indicatori economico-financiari sunt prezentate în tabelul de mai jos:

Indicatori economico-financiari Influenţa modificării


Denumire indicator Relația de calcul ratei de eficienţă a cheltuielilor totale
1 1
1. Cheltuieli totale (Cht) Cht= Rct Vt  (Rct1-Rct0) Vt1 
1000 1000
Pr = Vt - Cht =
1
2. Profit (Pr) 1 -(Rct1-Rct0) Vt1 
= Vt - Rct Vt  1000
1000

 În structura cheltuielilor întreprinderii, cheltuielile de exploatare (Che) deţin ponderea


majoritară, de aceea se impune o analiză detaliată a acestora. Analiza eficienţei cheltuielilor de
exploatare se realizează cu ajutorul indicatorului: „cheltuieli la 1000 lei venituri din
exploatare” numită şi rata de eficienţă a cheltuielilor de exploatare (notată cu ce(1000) sau Rce),
conform modelului:
n

g  cej
(1000)
j
Che j 1
ce(1000) = 1000 
Ve 100

Metodologia de analiză a „cheltuielilor la 1000 lei venituri din exploatare” (ratei de eficienţă a
cheltuielilor din exploatare) este similară analizei ratei de eficienţă a cheltuielilor totale prezentată
mai sus.

15
PARTEA I. ANALIZA CHELTUIELILOR ÎNTREPRINDERII

 Aplicaţie rezolvată
Pe baza datelor din tabelul de mai jos realizaţi analiza factorială a indicatorului rata de eficienţă a
cheltuielilor totale (cheltuieli la 1000 lei venituri totale - Rct):

Nr. Perioada
crt. Indicatori
precedentă curentă
1. Venituri din exploatare 435000 391500
2. Cheltuieli de exploatare 378450 348174
3. Venituri financiare 34000 28900
4. Cheltuieli financiare 30600 29070

Rezolvare:

Cht
A. Analiza factorială a modelului de calcul: Rct=  1000
Vt

Pornind de la informaţiile prezentate în tabelul de mai sus se vor calcula veniturile totale, cheltuielile
totale, cheltuielile la 1000 lei venituri totale, abaterile, indicii şi ritmurile de creştere corespunzătoare:

Nr. Perioada Abatere Indici de Ritm de


Indicatori
crt. precedentă curentă () realizare (%) creştere (%)
1. Venituri din exploatare 435000 391500 -43500 90,00 -10,00
2. Venituri financiare 34000 28900 -5100 85,00 -15,00
3. Venituri totale 469000 420400 -48600 89,64 -10,36
4. Cheltuieli de exploatare 378450 348174 -30276 92,00 -8,00
5. Cheltuieli financiare 30600 29070 -1530 95,00 -5,00
6. Cheltuieli totale 409050 377244 -31806 92,22 -7,78
Cheltuielile la 1000 lei
7. 872,17 897,35 25,17 102,89 2,89
venituri totale

Modificarea totală a indicatorului (  Rct):


Cht1 Cht 0
 Rct = Rct1-Rct0 = 1000   1000 = 897,35 – 872,17= 25,17 0 00 , se explică prin:
Vt 1 Vt 0
1. influenţa modificării veniturilor totale:
Cht 0 Cht0 409050
1000   1000 = Rct’-Rct0 =  1000 - Rct0 = 973 - 872,17= 100,83 0 00
Vt1 Vt 0 420400

2. influenţa modificării cheltuielilor totale:


Cht1 Cht 0
1000  1000 = Rct1 –Rct’= 897,35 –973=-75,66 0 00
Vt1 Vt1

16
Modulul 1. Aspecte teoretice privind analiza cheltuielilor întreprinderii. Analiza cheltuielilor aferente
veniturilor întreprinderii

Interpretarea rezultatelor:
 Indicatorul ”rata de eficienţă a cheltuielilor totale ” (cheltuieli la 1000 lei venituri totale)
a înregistrat o creştere de 25,17 0 00 (de la 872,17 0 00 la 897,35 0 00 ), respectiv cu 2,89%;
evoluţie nefavorabilă determinată de influenţele factorilor: venituri totale şi cheltuieli
totale. Eficienţa cheltuielilor totale s-a înrăutăţit întrucât veniturile totale s-au diminuat
într-un ritm mai accentuat decât ritmul de scădere al cheltuielilor totale(IVt<ICht;
89,64%<92,22%).
 Veniturile totale s-au diminuat cu 48.600 lei, de la 469.000 lei în perioada precedentă la
420.400 lei în perioada curentă, respectiv cu 10,36%, ceea ce a determinat creşterea
ratei de eficienţă a cheltuielilor totale cu 100,83 0 00 influenţă nefavorabilă.

 Cheltuielile totale s-au diminuat cu 31.806 lei, de la 409.050 lei în perioada precedentă
la 377.244 lei în perioada curentă, respectiv cu 7,78%, ceea ce a determinat scădrea
ratei de eficienţă a cheltuielilor totale cu 75,66 0 00 influenţă favorabilă.

g  ci
(1000)
i
B. Analiza factorială a modelului de calcul: Rct= i 1

100
unde: gi = structura veniturilor pe categorii de activitate;
ci(1000) = cheltuieli la 1000 lei venituri pe categorii de activitate.

Pornind de la informaţiile prezentate în tabelul de mai sus se vor calcula cheltuielile la 1000 lei venituri
pe categorii de activităţi, structura veniturilor precum şi abaterile, indicii şi ritmurile de creştere
corespunzătoare:

Nr. Perioada Abatere Indici de Ritm de


Indicatori
crt. precedentă curentă () realizare (%) creştere (%)
1. Venituri din exploatare 435000 391500 -43500 90,00 -10,00
2. Venituri financiare 34000 28900 -5100 85,00 -15,00
3. Venituri totale 469000 420400 -48600 89,64 -10,36
4. Cheltuieli de exploatare 378450 348174 -30276 92,00 -8,00
5. Cheltuieli financiare 30600 29070 -1530 95,00 -5,00
6. Cheltuieli totale 409050 377244 -31806 92,22 -7,78
Cheltuieli la 1000 lei venituri
7. 870,00 889,33 19,33 102,22 2,22
din exploatare
Cheltuieli la 1000 lei venituri
8. 900,00 1005,88 105,88 111,76 11,76
financiare
Rata de eficienţă a
9. 872,17 897,35 25,17 102,89 2,89
cheltuielilor totale
Ponderea veniturilor din
10. 92,75 93,13 0,38 100,40 0,40
exploatare
Ponderea veniturilor
11. 7,25 6,87 -0,38 94,83 -5,17
financiare
17
PARTEA I. ANALIZA CHELTUIELILOR ÎNTREPRINDERII

Modificarea totală a indicatorului (  Rct):


2 2

g  ci1 g  ci 0
(1000) (1000)
i1 i0
i 1 i 1
 Rct = Rct1-Rct0 = - =897,35 – 872,17= 25,17 0 00 , se explică prin:
100 100

1. influenţa modificării structurii veniturilor (gi):


2 2

 g i 1  ci 0 g  ci 0
(1000) (1000)

i 1 i 1
i0
93,13  870  6,87  900
- =Rctr-Rct0= - Rct0 =872,06–872,17=-0,11 0 00
100 100 100
Rctr=rată de eficienţă a cheltuielilor recalculată în funcţie de structura efectivă a veniturilor;

2. influenţa modificării cheltuielilor la 1000 lei venituri pe categorii de activităţi (ci(1000)):


2 2

 g i1  ci1 g  ci 0
(1000) (1000)
i1
i 1 i 1
- =Rct1 –Rctr=897,35 – 872,06= 25,28 0 00
100 100

Interpretarea rezultatelor:

 Indicatorul ”rata de eficienţă a cheltuielilor totale ” (cheltuieli la 1000 lei venituri totale)
a înregistrat o creştere de 25,17 0 00 (de la 872,17 0 00 la 897,35 0 00 ), respectiv cu 2,89%;
evoluţie nefavorabilă determinată de influenţele factorilor: structura veniturilor pe
categorii de activitate (gi) şi cheltuielile la 1000 lei venituri pe categorii de activitate
(ci(1000)).
 Structura veniturilor pe categorii de activitate (gi) se îmbunăţeşte uşor, creşte
ponderea veniturilor din activitatea de exploatare, de la 92,75% la 93,13%, a căror rată
de eficienţă a cheltuielilor este mai mică decât media (889,33 0 00 <897,35 0 00 ) şi scade

ponderea veniturilor din activitatea financiară de la 7,25% la 6,87% a căror rată de


eficienţă este mai mare decât media (1005,88 0 00 >897,35 0 00 ), având o influenţă

favorabilă determinând scăderea ratei de eficienţă cu 0,11 0 00 .


 cheltuielile la 1000 lei venituri pe categorii de activitate (ci(1000)) au evoluţii nefavorabile
la cele două categorii de activităţi: la activitatea de exploatare cheltuielile la 1000 lei
venituri din exploatare au crescut cu 19,33 0 00 , iar la activitatea financiară creşterea

cheltuielilor la 1000 lei venituri financiare este de 105,88 0 00 ; înrăutăţirea eficienţei


cheltuielilor pe categorii de activitate determină creştrea ratei de eficienţă a
cheltuielilor totale cu 25,28 0 00 , respectiv înrăutăţirea eficienţei cheltuielilor totale.

18
Modulul 1. Aspecte teoretice privind analiza cheltuielilor întreprinderii. Analiza cheltuielilor aferente
veniturilor întreprinderii

 Efectele economico-financiare ale modificării nivelului ratei de eficienţă a cheltuielilor totale asupra
principalilor indicatori economico – financiari sunt prezentate în tabelul de mai jos:

Indicatori economico-financiari Influenţa modificării


Denumire ratei de eficienţă a Interpretare
Relația de calcul
indicator cheltuielilor totale
1. Cheltuieli 1 1  Rata de eficienţă a
Cht= Rct Vt  (Rct1-Rct0)  Vt 1  
totale (Cht) 1000 1000 cheltuielilor totale are o
1 influenţă nefavorabilă
=25,17∙ 420.400  
1000 asupra chetuielilor totale
=10.581,70lei determinând creşterea
acestora cu 10.581,70 lei.
2. Profit (Pr) Pr = Vt - Cht = 1  Înrăutăţirea eficienţei
-(Rct1-Rct0) Vt 1  =
1 1000 cheltuielilor totale duce la
= Vt - Rct Vt 
1000 =-10.581,70lei scăderea profitului în sumă
absolută cu 10.581,70lei.

19
PARTEA I. ANALIZA CHELTUIELILOR ÎNTREPRINDERII

 Întrebări de control
1. Definiţi cheltuielile conform reglementărilor contabile în vigoare.

2. Definiţi conceptele: cost, cost total, cost unitar, cost marginal.

3. Costurile ascunse reprezintă:


a) acele costuri aflate în relație confuză cu efectul obținut;
b) acele costuri aflate în relație directă cu efectul obținut;
c) acele costuri efectiv suportate de întreprindere, dar care nu sunt înregistrate în
niciun sistem de evidență al întreprinderii.

4. Clasificaţi cheltuielile după natura lor, aşa cum se regăsesc structurate în Contul de
profit şi pierdere.

5. Costurile discreţionare reprezintă:


a) acele costuri aflate în relație confuză cu efectul obținut;
b) acele costuri efectiv suportate de întreprindere, dar care nu sunt înregistrate în
niciun sistem de evidență al întreprinderii;
c) acele costuri aflate în relație directă cu efectul obținut.

6. Costurile de oportunitate reprezintă:


a) acele costuri aflate în relație confuză cu efectul obținut;
b) valoarea ocaziei pierdute; nu se exprimă prin cheltuieli ci prin absența veniturilor;
c) acele costuri efectiv suportate de întreprindere, dar care nu sunt înregistrate în
niciun sistem de evidență al întreprinderii.

7. Cheltuielile fixe pe unitatea de produs se modifică odată cu modificarea volumului de


activitate astfel:
a) cresc odată cu creşterea volumului de activitate;
b) scad odată cu creşterea volumului de activitate;
c) nu se modifică.

8. Cum apreciaţi influenţa modificării structurii veniturilor totale cu semnul „-” asupra
modificării ratei de eficienţă a cheltuielilor totale?

20
Modulul 1. Aspecte teoretice privind analiza cheltuielilor întreprinderii. Analiza cheltuielilor aferente
veniturilor întreprinderii

9. Pe baza datelor din tabelul de mai jos realizaţi analiza factorială a indicatorului rata de
eficienţă a cheltuielilor totale:

Nr. Perioada
Indicatori
crt. precedentă curentă
1. Venituri din exploatare 255000 285000
2. Cheltuieli de exploatare 184450 192000
3. Venituri financiare 23000 22500
4. Cheltuieli financiare 22800 21950

3 3

 g i 1  ci 0 g  ci 0
(1000) (1000)
i0
i 1 i 1
10. Ce exprimă următoarea relaţie: - ?
100 100

11. Stabiliţi relaţia de calcul pentru măsurarea influenţei veniturilor totale asupra variaţiei
ratei de eficienţă a cheltuielilor totale.

12. Stabiliţi relaţia de calcul pentru măsurarea influenţei cheltuielilor la 1000 lei venituri
pe categorii asupra variaţiei ratei de eficienţă a cheltuielilor totale.

13. Ce reprezintă următoarea situaţie: Rct < 0?


a) creşterea cheltuielilor la 1000 lei venituri totale, respectiv înrăutăţirea eficienţei
cheltuielilor totale;
b) diminuarea cheltuielilor la 1000 lei venituri totale, respectiv înrăutăţirea eficienţei
cheltuielilor totale;
c) diminuarea cheltuielilor la 1000 lei venituri totale, respectiv îmbunătăţirea
eficienţei cheltuielilor totale.

14. Ce reprezintă următoarea situaţie: Rct >0?


a) creşterea cheltuielilor la 1000 lei venituri totale, respectiv îmbunătăţirea eficienţei
cheltuielilor totale;
b) creşterea cheltuielilor la 1000 lei venituri totale, respectiv înrăutăţirea eficienţei
cheltuielilor totale;
c) diminuarea cheltuielilor la 1000 lei venituri totale, respectiv înrăutăţirea eficienţei
cheltuielilor totale.
1
15. Ce exprimă următoarea relaţie: (Rct1-Rct0) Vt1  ?
1000

16. Ce reprezintă următoarea situaţie: Rce >0?

21
PARTEA I. ANALIZA CHELTUIELILOR ÎNTREPRINDERII

17. Ce reprezintă următoarea situaţie: Rct1 = 884 0 00 , Rct0 = 882 0 00 ?


a) diminuarea cheltuielilor la 1000 lei venituri totale, respectiv îmbunătăţirea
eficienţei cheltuielilor totale;
b) creşterea cheltuielilor la 1000 lei venituri totale, respectiv înrăutăţirea eficienţei
cheltuielilor totale;
c) creşterea cheltuielilor la 1000 lei venituri totale, respectiv îmbunătăţirea eficienţei
cheltuielilor totale.

18. Ce reprezintă următoarea situaţie:


Indicele veniturilor totale (IVt) = 109%,
Indicele cheltuielilor totale (I Cht)= 105%?

19. Ce reprezintă următoarea situaţie:


Indicele veniturilor din exploatare (IVe) = 95%,
Indicele cheltuielilor din exploatare (I Che)= 92%?

20. Ce reprezintă următoarea situaţie: Rce1 = 785 0 00 , Rce0 = 825 0 00 ?

22
MODULUL 2. Analiza diagnostic a cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri

Cheltuielile aferente cifrei de afaceri reprezintă principala componentă a cheltuielilor din


exploatare.
Analiza eficienţei acestora se realizează cu ajutorul indicatorului:

 „Cheltuieli la 1000 lei cifră de afaceri” (C(1000)).

C(1000) =
Ch
 1000 =
q vi  ci
 1000
Modelul de calcul:
CA q
vi  pi

în care: Ch = cheltuieli aferente cifrei de afaceri (cifra de afaceri exprimată în costuri); Ch= q vi ci ;

CA = cifra de afaceri exprimată în preţuri de vânzare (exclusiv TVA); CA= q vi pi ;

qvi = volumul fizic al producţiei vândute pe produse;


ci = costul unitar complet al produsului „i”;
pi = preţul mediu de vânzare unitar(exclusiv T.V.A.).

Ţinând cont de modelul de calcul al indicatorului, respectiv raportul efort / efect:


 nivelul descrescând al indicatorului (C1(1000)<C0(1000)   C(1000)<0) reflectă creşterea
(îmbunătăţirea) eficienţei cheltuielilor aferente cifrei de afaceri, respectiv
diminuarea cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri; situaţie favorabilă, ritmul de
creştere a cifrei de afaceri devansează ritmul de creştere a cheltuielilor aferente
cifrei de afaceri (ICA>ICh);
 nivelul ascendent al indicatorului (C1(1000)>C0(1000)   C(1000) >0) reflectă scăderea
(înrăutăţirea) eficienţei cheltuielilor aferente cifrei de afaceri, respectiv creşterea
cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri; situaţie nefavorabilă, ritmul de creştere a
cifrei de afaceri este devansat de ritmul de creştere a cheltuielilor aferente cifrei de
afaceri (ICA<ICh).

23
PARTEA I. ANALIZA CHELTUIELILOR ÎNTREPRINDERII

 Analiza factorială a indicatorului “Cheltuieli la 1000 lei cifră de afaceri “

Modificarea totală a indicatorului:  C(1000) = C1(1000) - C0(1000) =


q vi1  ci1
1000 
q vi 0  ci 0
1000
q vi1  pi1 q vi 0  pi 0

se explică prin:

 q  c 1000   q  c
1. influenţa modificării structurii cifrei de afaceri:
vi1 i0 vi 0 i0
1000
q  p q  p
vi1 i0 vi 0 i0

2. influenţa modificării preţului de vânzare unitar:


 q  c 1000   q  c
vi1 i0 vi1 i0
1000
q  p q  p
vi1 i1 vi1 i0

3. influenţa modificării costului pe produs:


 q  c 1000   q  c 1000
vi1 i1 vi1 i0

q  p vi1 q  p
i1 vi1 i1

 Aplicaţie rezolvată

Să se analizeze indicatorul „cheltuieli la 1000 lei cifră de afaceri” pe baza datelor prezentate în tabelul
de mai jos:
Nr. Indicatori Prevăzut Realizat
crt.
1. Cifra de afaceri  q v  p  exprimată în preţuri de vânzare 283000 279500
2.  q  c
Cheltuieli aferente cifrei de afaceri v 242000 234250
3. Cifra de afaceri recalculată  q  p  v1 0 x 281000
4. Cheltuieli aferente cifrei de afaceri recalculate  q c v1 0 x 238500

Rezolvare:

Stabilirea modelului de analiză: C(1000)=


Ch
 1000=
 qvi  ci  1000
CA  qvi  pi

Pornind de la informaţiile prezentate în tabelul de mai sus se vor calcula cheltuielile la 1000 lei cifră de
afaceri, abaterile, indicii şi ritmurile de creştere corespunzătoare.

24
Modulul 2 Analiza diagnostic a cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri

Ritm de
Nr. Abatere Indici
Indicatori Prevăzut Realizat creştere
crt. () (%)
(%)
1. Cifra de afaceri  q v  p  exprimată în
283000 279500 -3500 98,76 -1,24
preţuri de vânzare
2.  q  c
Cheltuieli aferente cifrei de afaceri v 242000 234250 -7750 96,80 -3,20
3. Cifra de afaceri recalculată  q  p  v1 0 x 281000 - - -
4. Cheltuieli aferente cifrei de afaceri recalculate
 q c 
v1 0
x 238500 - - -

5. Cheltuieli la 1000 lei cifră de afaceri (C(1000)) 855,12 838,10 -17,02 98,01 -1,99

Modificarea totală a indicatorului:

 C(1000) = C1(1000) - C0(1000) =


q vi1  ci1
1000 
q vi 0  ci 0
1000 = 838,10 - 855,12 = -17,02 0 00 ,
q vi1  pi1 q vi 0  pi 0
se explică prin:
1. influenţa modificării structurii cifrei de afaceri:

q vi1  ci 0
1000 
q vi 0  ci 0 ,
1000 = C (1000) - C0(1000)=
238500
1000 - C0(1000)=
q vi1  pi 0 q vi 0  pi 0 281000

= 848,75 – 855,12 = - 6,37 0 00


2. influenţa modificării preţului de vânzare unitar:

q vi1  ci 0
1000 
q vi1  ci 0 ,
1000 = C1 (1000) - C (1000) =
, 238500
1000 - 848,75 =
q vi1  pi1 q vi1  pi 0 279500

= 853,31– 848,75 = 4,56 0 00

3. influenţa modificării costului pe produs:

q vi1  ci1
1000 
q vi1  ci 0 ,
1000 = C1(1000)- C1 (1000) = 838,10 –853,31= -15,21 0 00
q vi1  pi1 q vi1  pi1

Interpretarea rezultatelor:

 Indicatorul ”cheltuieli la 1000 lei cifră de afaceri” a înregistrat o scădere de 17,02 0 00 (de

la 855,12 0 00 la 838,10 0 00 ), respectiv cu 1,99%; eficienţa cheltuielilor aferente cifrei de


afaceri se îmbunătăţeşte, ritmul de scădere a cifrei de afaceri este mai mic decât ritmul
de scădere a cheltuielilor aferente cifrei de afaceri (ICA>ICh; 98,76%>96,80%); evoluţie
favorabilă, determinată de influenţele factorilor: structura cifrei de afaceri (gi), preţul
mediu de vânzare(pi) şi costul unitar al produselor.

25
PARTEA I. ANALIZA CHELTUIELILOR ÎNTREPRINDERII

 Structura cifrei de afaceri se îmbunătăţeşte determinând scăderea cheltuielilor la 1000


lei cifră de afaceri cu 6,37 0 00 ; aceasta se explică prin creşterea ponderii unor produse
cu nivele ale cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri mai mici decât cel mediu şi
scăderea ponderii unor produse cu nivele ale cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri
mai mari decât cel mediu.
 Preţurile medii de vânzare au influenţă nefavorabilă, determinând creşterea
cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri cu 4,56 0 00 ; aceasta se explică prin scăderea
preţurilor medii unitare.
 Costurile unitare pe produse s-au diminuat şi au influenţat favorabil evoluţia
indicatorului determinând scăderea acestuia cu 15,21 0 00 aspect ce compensează
efectul nefavorabil datorat modificării preţurilor medii unitare.

Aprofundarea analizei cheltuielilor aferente cifrei de afaceri impune analiza celor două categorii
de cheltuieli, respectiv cheltuieli variabile şi cheltuieli fixe, în funcţie de care variază volumul
producţiei.

Principalele aspecte supuse aprofundării sunt:


 analiza diagnostic a cheltuielilor variabile la 1000 lei cifră de afaceri;
 analiza eficienţei cheltuielilor fixe.

2.1. Analiza diagnostic a cheltuielilor variabile la 1000 lei cifră de afaceri

Opţiunea pentru folosirea în analiză şi în practica economică a cheltuielilor variabile poate fi


justificată prin:
 elaborarea politicii vânzărilor în funcţie de gradul de rentabilitate şi, în consecinţă, de
contribuţia la acoperirea cheltuielilor comune;
 elaborarea bugetelor de costuri necesare în buna gestionare a tuturor categoriilor de resurse;
 stabilirea politicii de producţie din punct de vedere cantitativ şi al termenului de realizare;
 determinarea pragului de rentabilitate – problemă deosebit de importantă în dimensionarea
unor activităţi şi categorii de cheltuieli.

Problematica aprofundată:
 analiza eficienţei cheltuielilor variabile
 estimarea evoluţiei probabile a cheltuielilor variabile;
 analiza reflectării nivelului cheltuielilor variabile la 1000 lei cifră de afaceri în principalii
indicatori economico-financiari
26
Modulul 2 Analiza diagnostic a cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri

2.1.1 Analiza eficienţei cheltuielilor variabile

Analiza eficienţei cheltuielilor variabile vizează analiza indicatorului:

 Cheltuieli variabile la 1000 lei cifră de afaceri (Cv (1000) ) :

Cv(1000)=
Chv
 1000 =
 qvi  cvi 1000
CA  qvi  pi

în care: Chv = suma absolută a cheltuielilor variabile aferente producţiei vândute; Chv= q vi cvi ;

CA = cifra de afaceri exprimată în preţuri de vânzare (exclusiv TVA); CA= q vi pi ;

qvi = volumul fizic al producţiei vândute pe produse;


cvi = costul variabil pe unitatea de produs;
pi = preţul mediu de vânzare unitar(exclusiv T.V.A.).

Ţinând cont de modelul de calcul al indicatorului, respectiv raportul efort / efect:


 nivelul descrescând al indicatorului (Cv1(1000)<Cv0(1000)   Cv(1000)<0) reflectă creşterea
eficienţei cheltuielilor variabile aferente cifrei de afaceri, respectiv diminuarea
cheltuielilor variabile la 1000 lei cifră de afaceri; situaţie favorabilă, ritmul de creştere a
cifrei de afaceri devansează ritmul de creştere a cheltuielilor variabile aferente cifrei de
afaceri (ICA>IChv);
 nivelul ascendent al indicatorului (Cv1(1000)>Cv0(1000)   Cv(1000) >0) reflectă scăderea
eficienţei cheltuielilor variabile aferente cifrei de afaceri, respectiv creşterea cheltuielilor
variabile la 1000 lei cifră de afaceri; situaţie nefavorabilă, ritmul de creştere a cifrei de
afaceri este devansat de ritmul de creştere a cheltuielilor variabile aferente cifrei de
afaceri (ICA<IChv).

 Analiza factorială a indicatorului “Cheltuieli variabile la 1000 lei cifră de afaceri “

Modificarea totală a indicatorului:

 Cv(1000) = Cv1(1000) - Cv0(1000) =


q vi1  cvi1
1000 
q
vi 0  cvi 0
1000 , se explică prin:
q vi1  pi1 q vi 0  pi 0

27
PARTEA I. ANALIZA CHELTUIELILOR ÎNTREPRINDERII

1. influenţa modificării structurii cifrei de afaceri (producţiei vândute):

q vi1  cv i 0
1000 
q vi 0  cvi 0 ,
1000 = Cv0 (1000) - Cv0(1000)
q vi1  pi 0 q vi 0  pi 0
2. influenţa modificării preţului de vânzare unitar:

q vi1  cvi 0
1000 
q vi1  cv i 0
1000 = Cv1(1000) ’ – Cv0 (1000) ’
q vi1  pi1 q vi1  pi 0

3. influenţa modificării costului variabil pe unitatea de produs:

q vi1  cvi1
1000 
q vi1  cvi 0
1000 = Cv1(1000) - Cv1 (1000)
,

q vi1  pi1 q vi1  pi1

2.1.2. Estimarea evoluţiei probabile a cheltuielilor variabile

În cazul previzionării activităţii prin B.V.C. pentru perioada următoare şi elaborării unor studii
de fezabilitate sau de perspectivă pe mai mulţi ani este necesară cunoaşterea evoluţiei probabile a
cheltuielilor variabile în sumă totală şi a nivelului acestora la 1000 lei cifră de afaceri.

Modalităţi de estimare4:

1. estimarea cheltuielilor variabile pe baza nivelului la 1000 lei cifră de afaceri:

(1000)
Cv1
Chvp= CAp 
1000

unde: Chvp = suma cheltuielilor variabile previzionale;


CAp = cifra de afaceri previzionată;
Cv1(1000) = nivelul realizat al cheltuielilor variabile la 1000 lei cifră de afaceri.

În condiţiile economiei de piaţă, evoluţia preţurilor determină modificări ale indicatorilor, ceea
ce necesită corectarea acestora cu indicele inflaţiei. Creşterea cifrei de afaceri poate genera modificări
atât în structura acesteia, cât şi asupra cheltuielilor variabile estimate la 1000 lei cifră de afaceri;
modificarea structurii previzionate va influenţa asupra nivelului cheltuielilor variabile la 1000 lei cifră
de afaceri.

4
Vâlceanu, Gh., Robu, V., Georgescu, N., Analiză economico-financiară, Editura Economică, Bucureşti, 2004,
pp. 196-197.

28
Modulul 2 Analiza diagnostic a cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri

2. estimarea sumei cheltuielilor variabile cu ajutorul ecuaţiei de regresie de tipul:

y = a + bx

în care: y = suma absolută a cheltuielilor variabile totale;


x = cifra de afaceri.

2.1.3 Analiza reflectării nivelului cheltuielilor variabile la 1000 lei cifră


de afaceri în principalii indicatori economico-financiari

Modificarea nivelului cheltuielilor variabile la 1000 lei cifră de afaceri se reflectă asupra
următorilor indicatori:
Indicatori economico-financiari Influenţa modificării
Denumire indicator Relația de calcul cheltuielilor variabile la 1000 lei cifră de afaceri
Pr = Ve – Che =
1. Profit = Ve - (Chv+CF) CA1
- (Cv1(1000) - Cv0(1000) ) 
(rezultatul exploatării) CA 1000

(1000)
unde: Chv = Cv
1000

2. Eficienţa activelor de Pr 
 Cv1
(1000)
 Cv 0
(1000)
 1000
CA
1

exploatare Ae Ae1

3. Eficienţa mijloacelor Pr 
 Cv1
(1000)
 Cv 0
(1000)
 1000
CA
1

fixe Mf
Mf 1

4. Eficienţa utilizării Pr 
 Cv1
(1000)
 Cv 0
(1000)
 1000
CA
1

activelor circulante Ac
Ac1
5. Eficienţa
capitalurilor (social,
Pr 
 Cv1
(1000)
 Cv 0
(1000)
 1000
CA
1

K
propriu, permanent) K1
6. Eficienţa muncii,
exprimată prin profitul
Pr 
 Cv1
(1000)
 Cv 0
(1000)
 1000
CA
1

pe salariat
Ns
Ns1

29
PARTEA I. ANALIZA CHELTUIELILOR ÎNTREPRINDERII

2.2 Analiza eficienţei cheltuielilor fixe

Cheltuielile fixe au caracter constant, pe termen scurt, faţă de volumul total al producţiei,
nivelul lor menţinându-se indiferent de gradul de folosire a capacităţii de producţie a întreprinderii
(chiar şi in situaţia opririi temporare a activităţii).
În cadrul cheltuielilor fixe se includ: cheltuieli cu salariile personalului de conducere, cheltuieli
administrative, cheltuieli cu amortizarea mijloacelor fixe; cheltuieli cu serviciile telefonice; cheltuieli cu
abonamente radio-TV; prime de asigurare; impozite şi taxe legale, cheltuieli cu protecţia mediului
înconjurător etc.

Problematica aprofundată:
 analiza factorială a cheltuielilor fixe la 1000 lei cifră de afaceri;
 estimarea nivelului probabil al cheltuielilor fixe.

2.2.1 Analiza factorială a cheltuielilor fixe la 1000 lei cifră de afaceri

Indicatorul ”cheltuieli fixe la 1000 lei cifră de afaceri” (Cf (1000) ) se calculează
conform relaţiei:

CF
Cf(1000)= CF  1000 =  1000
CA  qvi  pi

unde : CF = suma absolută a cheltuielilor fixe


CA = cifra de afaceri exprimată în preţuri de vânzare (exclusiv TVA); CA= q vi pi ;

qvi = volumul fizic al producţiei vândute pe produse;


pi = preţul mediu de vânzare unitar(exclusiv T.V.A.).

Modificarea nivelului cheltuielilor fixe la 1000 lei cifră de afaceri:


CF1 CF
 Cf(1000)= Cf1(1000)- Cf0(1000)=  1000- 0  1000 , se explică prin:
CA1 CA0

30
Modulul 2 Analiza diagnostic a cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri

CF0 CF
1. influenţa modificării cifrei de afaceri:  1000- 0  1000, din care:
CA1 CA0
1.1. influenţa modificării volumului fizic al producţiei vândute:
CF0 CF0
 1000-  1000
 qv1  p0  qv 0  p0
1.2. influenţa modificării preţurilor medii de vânzare:
CF0 CF0
 1000 -  1000
 qv1  p1  qv1  p0
CF1 CF
2. influenţa modificării sumei cheltuielilor fixe:  1000- 0  1000
CA1 CA1

Ţinând cont de modelul de calcul al indicatorului, respectiv raportul efort / efect:


 nivelul descrescând al indicatorului (Cf1(1000)<Cf0(1000)   Cf(1000)<0) reflectă
creşterea eficienţei cheltuielilor fixe aferente cifrei de afaceri, respectiv diminuarea
cheltuielilor fixe la 1000 lei cifră de afaceri; situaţie favorabilă, ritmul de creştere
a cifrei de afaceri devansează ritmul de creştere a cheltuielilor fixe (ICA>ICF);
 nivelul ascendent al indicatorului (Cf1(1000)>Cf0(1000)   Cf(1000) >0) reflectă
scăderea eficienţei cheltuielilor fixe aferente cifrei de afaceri, respectiv creşterea
cheltuielilor fixe la 1000 lei cifră de afaceri; situaţie nefavorabilă, ritmul de
creştere a cifrei de afaceri este devansat de ritmul de creştere a cheltuielilor fixe
(ICA<ICF).

Creşterea nivelului cheltuielilor fixe poate fi determinată de:


- schimbări în sistemul de salarizare (creşterea ponderii salarizării în regie);
- creşterea salariilor personalului de conducere determinate de rata inflaţiei;
- schimbări în sistemul de amortizare (operarea în mai mare măsură cu amortizare
degresivă);
- creşterea consumului şi preţurilor altor factori generatori de cheltuieli fixe.

31
PARTEA I. ANALIZA CHELTUIELILOR ÎNTREPRINDERII

2.2.2 Estimarea nivelului probabil al cheltuielilor fixe

Modalităţi de estimare:
1. Pe termen scurt, suma totală a cheltuielilor fixe (CF) se consideră constantă, deci
nivelul probabil este:
CFp = CF1

unde: CFp = suma cheltuielilor fixe previzionale;


CF1= nivelul realizat al cheltuielilor fixe.

Suma se corectează cu efectele generate de deciziile adoptate pentru perioada următoare.

2. Cheltuielile fixe la 1000 lei cifră de afaceri sau venituri (din exploatare sau totale)
pot fi estimate:

a) pe baza relaţiei: (1000)


Cf1
Cfp(1000) =
I CA

unde: Cfp(1000)= cheltuielile fixe la 1000 lei cifră de afaceri sau venituri previzionate;
ICA = indicele cifrei de afaceri sau veniturilor, calculat ca raport între cifra de afaceri
CAp
previzionată și cifra de afaceri realizată: ICA =
CA1
Cf1(1000) = nivelul realizat al cheltuielilor fixe la 1000 lei cifră de afaceri.

b) cu ajutorul funcţiei:
b
y=a+
x

unde: x= cifra de afaceri (variabilă independentă);


y= cheltuieli fixe la 1000 lei cifră de afaceri (variabilă dependentă).

32
Modulul 2 Analiza diagnostic a cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri

 Întrebări de control
1. Care sunt factorii ce influenţează indicatorul „cheltuieli la 1000 lei cifră de afaceri”?
Prezentaţi modele de calcul ale indicatorului.

2. Cum apreciați influenţa modificării structurii cifrei de afaceri cu semnul ”-” asupra
indicatorului cheltuieli la 1000 lei cifră de afaceri.

3. Care sunt factorii ce influenţează indicatorul „cheltuieli variabile la 1000 lei cifră de
afaceri”? Prezentaţi modele de calcul ale indicatorului.

4. Care sunt factorii ce influenţează indicatorul „cheltuieli fixe la 1000 lei cifră de
afaceri”? Prezentaţi modele de calcul ale indicatorului.

5. Cum apreciați influenţa modificării cheltuielilor fixe totale cu semnul ”+” asupra
indicatorului cheltuieli fixe la 1000 lei cifră de afaceri?

6. Prezentaţi modalităţile de estimare a nivelului cheltuielilor variabile.

7. Să se estimeze valoarea indicatorului “cheltuieli variabile” pe baza următoarele date:


- valoarea cheltuielilor variabile în perioada curentă 144.950 lei;
- valoarea cifrei de afaceri în perioada curentă 162.500 lei;
- valoarea previzionată a cifrei de afaceri pentru perioada viitoare 150.000 lei.

8. Prezentaţi modalităţile de estimare a nivelului cheltuielilor fixe.

9. Ce reprezintă următoarea situaţie:  C(1000)<0, unde C(1000) reprezintă cheltuieli la


1000 lei cifră de afaceri?

10. Să se analizeze indicatorul „cheltuieli variabile la 1000 lei cifră de afaceri” pe baza
datelor din tabelul de mai jos:

NR. Produsul Cantitatea vândută Cost variabil unitar Preţ unitar


CRT Plan Efectiv Plan Efectiv Plan Efectiv
1. “A” 3200 4250 25 22 34 36
2. “B” 4800 3200 20,2 21 24 24

33
PARTEA I. ANALIZA CHELTUIELILOR ÎNTREPRINDERII


 Cv1
(1000)
 Cv 0
(1000)
 1000
CA
1

11. Ce reprezintă următoarea relaţie: ?


Ns1

12. Prin expresia


q v1  cv0
1000 -
q v1  cv0
1000 se măsoară:
q v1  p1 q v1  p0

a) influenţa preţului unitar asupra indicatorului cheltuieli variabile la 1000 lei cifră
de afaceri;
b) influenţa costului unitar asupra indicatorului cheltuieli la 1000 lei cifră de afaceri;
c) influenţa structurii cifrei de afaceri asupra indicatorului cheltuieli variabile la 1000
lei cifră de afaceri.

13. Ce reprezintă următoarea relaţie de calcul:


 q  cv
1 1
1000 -
 q  cv
1 0
1000 ?
q  p
1 1 q  p
1 1

14. Prin expresia


q v1  c0
1000 
q v0  c0
1000 se măsoară influenţa factorului
q v1  p0 q v0  p0

………………..…. asupra indicatorului …………..............................................................

15. Să se estimeze valoarea indicatorului “cheltuieli fixe la 1000 lei cifră de afaceri” pe
baza următoarelor date:
- valoarea cheltuielilor fixe în perioada curentă 87.425 lei;
- valoarea cifrei de afaceri în perioada curentă 162.500 lei;
- valoarea previzionată a cifrei de afaceri pentru perioada viitoare 150.000 lei.

34
MODULUL 3. Analiza diagnostic a cheltuielilor materiale

Cheltuielile materiale sunt formate din: cheltuieli cu materii prime, cheltuieli cu materiale
consumabile, cheltuieli cu energia şi apa, cheltuieli privind amortizarea şi alte cheltuieli materiale.

Aspecte supuse aprofundării:


 analiza factorială a cheltuielilor cu materialele la 1000 lei cifră de afaceri
 analiza cheltuielilor cu amortizarea

3.1 Analiza factorială a cheltuielilor cu materialele la 1000 lei cifră de afaceri

Indicatorul utilizat pentru analiza eficienţei cheltuielilor cu materialele îl reprezintă nivelul


cheltuielilor cu materialele la 1000 lei cifră de afaceri (Cm(1000)).

Model de analiză:
Cm(1000) =
Chm
1000 =
 q  c 1000
v m

CA q  p
v

unde: Chm = cheltuieli cu materialele; Chm = q v  cm


cm = cheltuieli materiale pe unitatea de produs;
CA = cifra de afaceri exprimată în preţuri de vânzare (exclusiv TVA); CA= q v p ;

qv = volumul fizic al producţiei vândute pe produse;


p = preţul mediu de vânzare unitar(exclusiv T.V.A.).

Cheltuielile cu materialele pe unitatea de produs (cm) sunt influenţate de consumul specific (cs)
şi preţul de aprovizionare a materialului (p’): cm = cs ∙p’

Relaţia de calcul a indicatorului cheltuieli cu materialele la 1000 lei cifră de afaceri devine:

Cm (1000)
=
 q  c 1000   q   cs p
v m v
'

1000
q  p
v q  p v

35
PARTEA I. ANALIZA CHELTUIELILOR ÎNTREPRINDERII

Ţinând cont de modelul de calcul al indicatorului, respectiv raportul efort / efect:


 nivelul descrescând al indicatorului (Cm1(1000)<Cm0(1000)   Cm(1000)<0) reflectă creşterea
eficienţei cheltuielilor cu materialele aferente cifrei de afaceri, respectiv diminuarea
cheltuielilor cu materialele la 1000 lei cifră de afaceri; situaţie favorabilă, ritmul de
creştere a cifrei de afaceri devansează ritmul de creştere a cheltuielilor cu materialele
(ICA>IChm);
 nivelul ascendent al indicatorului (Cm1(1000)>Cm0(1000)   Cm(1000) >0) reflectă scăderea
eficienţei cheltuielilor cu materialele aferente cifrei de afaceri, respectiv creşterea
cheltuielilor cu materialele la 1000 lei cifră de afaceri; situaţie nefavorabilă, ritmul de
creştere a cifrei de afaceri este devansat de ritmul de creştere a cheltuielilor cu
materialele (ICA<IChm).

 Analiza factorială a “Cheltuielilor cu materialele la 1000 lei cifră de afaceri“

Modificarea totală a indicatorului:

 Cm(1000) = Cm1(1000) – Cm0(1000) =


q v1  cm1
1000 
q v0  cm 0
1000 ,
q v1  p1 q v 0  p0

se explică prin:
1. influenţa modificării structurii cifrei de afaceri (producţiei vândute):

q v1  cm 0
1000 
q v0  cm 0
1000 = Cm0 (1000) - Cm0(1000)
,

q v1  p0 q v0  p0

2. influenţa modificării preţului de vânzare unitar:

q v1  cm 0
1000 
q v1  cm 0
1000 = Cm1(1000) ’ – Cm0 (1000) ’
q v1  p1 q v1  p0

3. influenţa modificării cheltuielilor cu materialele pe unitatea de produs:

q v1  cm1
1000 
q v1  cm 0
1000 = Cm1(1000) – Cm1 (1000)
,

q v1  p1 q v1  p1
3.1. influenţa modificării consumului specific:

 q   cs p
v1 1
'
0
1000 
 q   cs p v1 0
'
0
1000
q  p v1 1 q  p v1 1

3.2. influenţa modificării preţului de aprovizionare a materialului:

 q   cs p
v1 1
'
1
 1000 
 q   cs p v1 1
'
0
1000
q  p v1 1 q  p v1 1

36
Modulul 3 Analiza diagnostic a cheltuielilor materiale

3.2 Analiza cheltuielilor cu amortizarea

Amortizarea reprezintă expresia valorică a uzurii fizice a mijloacelor fixe şi influenţează


cheltuielile materiale şi costurile de producţie ale întreprinderii. Indicatorul utilizat pentru analiza
eficienţei cheltuielilor cu amortizarea (A) îl reprezintă nivelul cheltuielilor cu amortizarea la 1000
lei cifră de afaceri (Ca(1000)):

A
Ca(1000) = 1000
CA

Modele de analiză:

Mf  C Vi  Vmi  Vme  C


A 100 1000  100
1. Ca(1000) = 1000 = 1000
CA CA CA

Mf  C
A A
2. Ca(1000) = 1000 = 1000  100 1000
CA T Wh T  Wh

Mf A Mf
3. Ca(1000) =  1000 =  C 1000
CA Mf CA

unde: A = suma amortizării; A = Mf  C ;


CA = cifra de afaceri; CA= T  Wh ;
T= timpul total lucrat;
 CA 
Wh =productivitatea orară; Wh  
 T 
Mf = valoarea medie a mijloacelor fixe; Mf = Vi+Vmi-Vme;
Vi= valoarea iniţială a mijloacelor fixe;
Vmi= valoarea medie a intrărilor de mijloace fixe;
Vme= valoarea medie a ieşirilor de mijloace fixe;

C = cota medie de amortizare; C 


g i  ci
;C
A
;
100 Mf
gi= structura mijloacelor fixe;
ci= cota de amortizare pe grupe de mijloace fixe;
Mf
= valoarea mijloacelor fixe la 1 leu cifră de afaceri, inversul randamentului mijloacelor
CA
fixe.
37
PARTEA I. ANALIZA CHELTUIELILOR ÎNTREPRINDERII

Ţinând cont de modelul de calcul al indicatorului, respectiv raportul efort / efect:


 nivelul descrescând al indicatorului (Ca1(1000)<Ca0(1000)   Ca(1000)<0) reflectă creşterea
eficienţei cheltuielilor cu amortizarea, respectiv diminuarea cheltuielilor cu amortizarea
la 1000 lei cifră de afaceri; situaţie favorabilă, ritmul de creştere a cifrei de afaceri
devansează ritmul de creştere a cheltuielilor cu amortizarea (ICA>IA);
 nivelul ascendent al indicatorului (Ca1(1000)>Ca0(1000)   Ca(1000) >0) reflectă scăderea
eficienţei cheltuielilor cu amortizarea, respectiv creşterea cheltuielilor cu amortizarea la
1000 lei cifră de afaceri; situaţie nefavorabilă, ritmul de creştere a cifrei de afaceri este
devansat de ritmul de creştere a cheltuielilor cu amortizarea (ICA<IA).

 CA 
Creşterea randamentului mijloacelor fixe   determină reducerea cheltuielilor cu amortizarea la
 Mf 
1000 lei cifră de afaceri.

Cota medie de amortizare ( C ) evidenţiază:


 schimbări structurale ale mijloacelor fixe;
 schimbări în sistemul de amortizare practicat.

 Analiza factorială a “Cheltuielilor cu amortizarea la 1000 lei cifră de afaceri“

Mf  C
A A
Modelul de calcul: Ca(1000) = 1000 = 1000  100 1000
CA T Wh T  Wh

Modificarea totală a indicatorului:


A1 A
 Ca(1000) = Ca1(1000) – Ca0(1000) = 1000 - 0  1000 ,
CA1 CA0
se explică prin:

1. influenţa modificării cifrei de afaceri (volumului de activitate):


A0 A
 1000 - 0  1000 , din care:
CA1 CA0
A0 A0
1.1. influenţa modificării timpului total lucrat: 1000  1000
T1 Wh 0 T0  Wh 0
A0 A0
1.1. influenţa modificării productivităţii orare: 1000  1000
T1 Wh1 T1  Wh 0

38
Modulul 3 Analiza diagnostic a cheltuielilor materiale

A1 A
2. influenţa modificării sumei amortizării: 1000 - 0 1000 , din care:
CA1 CA1

Mf 1  C 0 Mf 0  C 0
2.1. influenţa valorii medii a mijloacelor fixe: 100 1000  100 1000
CA1 CA1

Mf 1  C 1 Mf 1  C 0
2.2. influenţa cotei medii de amortizare: 100 1000  100 1000
CA1 CA1

 Întrebări de control
1. Care sunt factorii ce influenţează indicatorul „cheltuieli cu materialele la 1000 lei cifră
de afaceri”? Prezentaţi modele de calcul ale indicatorului.

2. Cum apreciați influenţa modificării structurii cifrei de afaceri cu semnul ”+” asupra
indicatorului cheltuieli cu materialele la 1000 lei cifră de afaceri.

3. Care sunt factorii ce influenţează indicatorul „cheltuieli cu amortizarea la 1000 lei cifră
de afaceri”? Prezentaţi modele de calcul ale indicatorului.

4. Cum apreciați influenţa modificării cheltuielilor cu amortizarea cu semnul ”-” asupra


indicatorului cheltuieli cu amortizarea la 1000 lei cifră de afaceri.

5. Ce reprezintă următoarea situaţie:  Cm(1000)<0, unde Cm(1000) reprezintă cheltuieli cu


materialele la 1000 lei cifră de afaceri?

6. Ce reprezintă următoarea situaţie:  Cm(1000)> 0, unde Cm(1000) reprezintă cheltuieli cu

materialele la 1000 lei cifră de afaceri?

7. Ce reprezintă următoarea relaţie:


q v1  cm 0
1000 
q
v0  cm 0
1000 ?
q v1  p0 q v0  p0

Mf 1  C 1 Mf 1  C 0
8. Ce reprezintă următoarea relaţie de calcul: 100 1000  100 1000 ?
CA1 CA1

39
PARTEA I. ANALIZA CHELTUIELILOR ÎNTREPRINDERII

9. Să se analizeze indicatorul „cheltuieli cu materialele la 1000 lei cifră de afaceri” pe baza


datelor din tabelul de mai jos:

Cheltuieli cu materialele
NR. Produsul Cantitatea vândută Pret unitar
pe unitatea de produs
CRT
Plan Efectiv Plan Efectiv Plan Efectiv
1. “A” 3200 4250 22 20 34 36
2. “B” 4800 3200 18 19 24 24

10. Prin expresia


q v1  cm1
1000 
q v1  cm 0
1000 se măsoară:
q v1  p1 q v1  p1

a) influenţa preţului unitar asupra indicatorului cheltuieli cu materialele la 1000 lei


cifră de afaceri;
b) influenţa cheltuielilor cu materialele pe unitatea de produs asupra indicatorului
cheltuieli cu materialele la 1000 lei cifră de afaceri;
c) influenţa structurii cifrei de afaceri asupra indicatorului cheltuieli cu materialele la
1000 lei cifră de afaceri.

A0 A0
11. Prin expresia 1000  1000 se măsoară influenţa factorului
T1 Wh1 T1  Wh 0

………………..…. asupra indicatorului …………..............................................................

12. Ce reprezintă următoarea situaţie:


Indicele cifrei de afaceri (ICA) = 109%,
Indicele cheltuielilor cu amortizarea (IA)= 105%?

13. Ce reprezintă următoarea situaţie:


Indicele cifrei de afaceri (ICA) = 104%,
Indicele cheltuielilor cu materialele (IChm)= 108%?

14. Ce reprezintă următoarea situaţie:  Ca(1000)< 0, unde Ca(1000) reprezintă cheltuieli cu


amortizarea la 1000 lei cifră de afaceri?

15. Precizaţi relaţia de calcul pentru influenţa modificării cifrei de afaceri asupra
indicatorului cheltuieli cu amortizarea la 1000 lei cifră de afaceri.

40
MODULUL 4. Analiza diagnostic a cheltuielilor cu personalul

Costurile cu personalul sunt formate din :


 cheltuieli cu remuneraţia personalului (salariile);
 cheltuieli cu asigurările sociale şi protecţia socială.

Problematica analizei cheltuielilor cu salariile se referă la:


 analiza situaţiei generale a cheltuielilor cu salariile;
 analiza factorială a cheltuielilor cu salariile;
 analiza corelaţiei dintre dinamica productivităţii muncii şi dinamica salariului mediu;
 analiza eficienţei cheltuielilor salariale.

4.1 Analiza situaţiei generale a cheltuielilor cu salariile

Analiza situaţiei generale a cheltuielilor cu salariile vizează analiza dinamicii şi structurii, cu


ajutorul mărimilor absolute şi relative pentru a evidenţia contribuţia fiecărui element, factor la
modificarea cheltuielilor salariale pe total întreprindere sau structuri organizatorice (fabrici, secţii,
ateliere) şi a identifica cauzele care au generat economii sau depăşiri de cheltuieli.

Relaţia de calcul pentru determinarea cheltuielilor cu salariile (Cs) este:

Cs = Ns  S

unde, Ns = numărul mediu de salariaţi;


S = salariul mediu anual.

Evoluţia în timp a cheltuielilor cu salariile permite determinarea modificării absolute şi


relative a acestora.

 Modificarea absolută a cheltuielilor salariale presupune compararea cheltuielilor salariale


realizate (Cs1) cu cele din perioada de referinţă (precedentă sau nivelul programat Cs0):

 Cs = Cs1 – Cs0 = Ns1  S 1  Ns 0  S 0

41
PARTEA I. ANALIZA CHELTUIELILOR ÎNTREPRINDERII

 Modificarea relativă a cheltuielilor cu salariile, are accepţiunea de modificare condiţionată


de volumul de activitate, şi se determină ca diferenţă între cheltuielile cu salariile realizate
(Cs1) şi cheltuielile cu salariile admisibile (Csa):

Cs0  I CA
 Cs = Cs1 – Csa = Cs1 –
100

Cs0  I CA
unde, Cs a  , I CA  indicele cifrei de afaceri.
100

Economia (-) sau depăşirea (+) relativă a cheltuielilor cu salariile este condiţionată de
dinamica volumului de activitate, respectiv gradul de îndeplinire a cifrei de afaceri.

Situaţia Semnificaţia
Cs1 > Csa  depăşire relativă a cheltuielilor salariale care se reflectă într-o
creştere a cheltuielilor cu salariile la 1000 lei cifră de afaceri.
Cs1 < Csa  economie relativă a cheltuielilor salariale care se reflectă într-o
diminuare a cheltuielilor cu salariile la 1000 lei cifră de afaceri.
Cs1 = Csa  prag al eficienţei cheltuielilor cu salariile, concretizat în menţinerea
nivelului lor la 1000 lei cifră de afaceri.

Ţinând seama de faptul că şi cheltuielile cu salariile se pot împărţi în variabile şi fixe,


recalcularea cheltuielilor salariale admisibile poate viza doar componenta referitoare la salariile
variabile (dependente de cifra de afaceri).

Cheltuielile cu salariile cuprind aşadar:


 o parte variabilă (Csv)  dependentă de cifra de afaceri
 o parte relativ constantă, fixă (Csc).

De aceea pentru determinarea cheltuielilor cu salariile admisibile se foloseşte relaţia:

I CA
Csa = (Csvo ∙ + Csc0 ), relaţia pentru modificarea relativă a cheltuielilor cu salariile
100
devine:

I CA
 Cs = Cs1 – Csa = Cs1 – (Csvo ∙ + Csc0)
100

42
Modulul 4 Analiza diagnostic a cheltuielilor cu personalul

4.2 Analiza factorială a cheltuielilor cu salariile

Modele de analiză pentru indicatorul ”cheltuieli cu salariile” (Cs):

1. Cs = Ns  S = Ns  t  sh
CA Cs
2. Cs = Ns   = Ns  Wa  s = Ns  t  Wh  s
Ns CA

unde, Ns = numărul mediu de salariaţi;


S = salariul mediu anual; S = t  sh ;
t = timpul lucrat de un salariat într-un an (numărul mediu de ore lucrate);
sh = salariul mediu orar;
CA
Wa =productivitatea anuală; Wa  ; Wa  t  Wh ;
Ns
Cs
s = cheltuieli cu salariile la 1 leu cifră de afaceri; s 
CA
Wh =productivitatea orară.

 Analiza factorială a modelului de calcul: Cs = Ns  S = Ns  t  sh

Modificarea nivelului cheltuielilor cu salariile:  Cs = Cs1 – Cs0 = Ns1  S 1  Ns 0  S 0 ,

se explică prin:

1. influenţa modificării numărului mediu de salariaţi: Ns1  S 0  Ns 0  S 0

2. influenţa modificării salariului mediu anual: Ns1  S 1  Ns1  S 0 , din care:

2.1. influenţa timpului mediu lucrat de un salariat pe an: Ns1  t 1  sh0  Ns1  t 0  sh0

2.2 influenţa salariului mediu orar: Ns1  t 1  sh1  Ns1  t 1  sh0

CA Cs
 Analiza factorială a modelului de calcul: Cs = Ns   = Ns  Wa  s
Ns CA

Modificarea nivelului cheltuielilor cu salariile:  Cs = Cs1 – Cs0 = Ns1  Wa1  s1  Ns 0  Wa 0  s0 ,

se explică prin:

1. influenţa modificării numărului mediu de salariaţi: Ns1  Wa 0  s0  Ns 0  Wa 0  s0

2. influenţa modificării productivităţii anuale: Ns1  Wa1  s0  Ns1  Wa 0  s0

3. influenţa modificării cheltuielilor cu salariile la 1 leu cifră de afaceri:

Ns1  Wa1  s1  Ns1  Wa1  s0


43
PARTEA I. ANALIZA CHELTUIELILOR ÎNTREPRINDERII

4.3 Analiza corelaţiei dintre dinamica productivităţii muncii şi


dinamica salariului mediu

Cerinţa corelaţiei este ca dinamica productivităţii muncii să devanseze pe cea a salariului mediu,
adică: I W > I S .

Indicele corelaţiei se determină pe baza relaţiei:

IS IS 1
Ic = sau Ic =
IW IW  1

unde: Ic = indicele corelaţiei;


I S = indicele salariului mediu;

I W = indicele productivităţii muncii (producţia obţinută, cifra de afaceri sau valoarea adăugată
pe un salariat).

Indicele corelaţiei trebuie să fie subunitar.

Pe baza valorilor indicelui corelaţiei (determinat după a doua relaţie) se poate estima nivelul

admisibil al salariului mediu ( S a ), respectiv limita ce reprezintă pragul de eficienţă a corelaţiei.

 Estimarea nivelului admisibil al salariului mediu ( Sa )

Salariul mediu admisibil respectiv limita ce reprezintă “pragul de eficienţă” a corelaţiei se


determină astfel:

  
S a = S 0 ∙ I Sa  S 0  IW  1  Ic prev  1

I Sa  1
unde, Icprev = indicele de corelaţie prevăzut; Icprev = .
IW  1

44
Modulul 4 Analiza diagnostic a cheltuielilor cu personalul

4.4 Analiza eficienţei cheltuielilor salariale

Eficienţa cheltuielilor salariale (cheltuielilor cu personalul) se măsoară cu ajutorul următorilor


indicatori:

a) cheltuieli salariale la 1000 lei venituri din exploatare:

sh
T  Ve 
Cs N Cs N T  sh N Ve  1000
Cs(1000)=  1000 =   1000 =   1000 = 
Ve Ve N Ve N Ve N

Cs N Cs
b) cheltuieli salariale la 1000 lei cifră de afaceri:  1000 =   1000
CA CA N

Cs N Cs
c) cheltuieli salariale la 1000 lei valoare adăugată:  1000 =   1000
VA VA N

Eficienţa cheltuielilor salariale presupune respectarea corelaţiilor:


IVe > ICs
ICA > ICs
IVA > ICs

unde, Cs = cheltuieli salariale;


N = număr mediu de salariaţi.
N
= număr mediu de salariaţi la 1 leu venituri din exploatare;
Ve
Cs
= salariul mediu pe un salariat;
N
T = fond total de timp de muncă exprimat în ore;
sh = cheltuieli salariale medii orare;
sh
= cheltuieli salariale medii orare la 1leu venituri din exploatare.
Ve

Cs
 Analiza factorială a modelului de calcul: Cs(1000)= 1000
Ve

Modificarea totală a indicatorului cheltuieli salariale la 1000 lei venituri din exploatare:
Cs1 Cs
 Cs(1000)= Cs1(1000)- Cs0(1000)=  1000 - 0  1000 , se explică prin următoarele influenţe:
Ve1 Ve 0

45
PARTEA I. ANALIZA CHELTUIELILOR ÎNTREPRINDERII

Cs 0 Cs
1. influenţa modificării veniturilor din exploatare:  1000 - 0  1000
Ve1 Ve 0
Cs1 Cs
2. influenţa modificării cheltuielilor salariale:  1000 - 0  1000
Ve1 Ve1

 Analiza factorială a modelului de calcul:


sh
T  Ve 
N Cs N T  sh N Ve  1000
Cs(1000)=   1000 =   1000 = 
Ve N Ve N Ve N

Modificarea totală a indicatorului cheltuieli salariale la 1000 lei venituri din exploatare:
 Cs(1000)= Cs1(1000)- Cs0(1000), se explică prin următoarele influenţe:

1. influenţa modificării numărului mediu de salariaţi la 1 leu venituri din exploatare:


N1 Cs 0 N Cs
  1000 - 0  0  1000
Ve1 N 0 Ve 0 N 0
2. influenţa modificării cheltuielilor salariale pe un salariat(salariul mediu anual):
N1 Cs1 N Cs
  1000 - 1  0  1000 , din care:
Ve1 N1 Ve1 N 0
T
2.1. influenţa modificării numărului mediu de ore pe un salariat (t= ):
N
N1 T1  sh0 N T  sh0
  1000 - 1  0  1000
Ve1 N1 Ve1 N0
Cs
2.2. influenţa modificării cheltuielilor salariale medii orare ( sh = ):
T
N1 T1  sh1 N T  sh0
  1000 - 1  1  1000 , din care:
Ve1 N1 Ve1 N1
2.2.1. influenţa modificării veniturilor din exploatare:
sh0 sh0
T1  Ve1  T1  Ve 0 
N1 Ve 0 N1 Ve 0
  1000 -   1000
Ve1 N1 Ve1 N1
2.2.2. influenţa modificării cheltuielilor salariale medii orare la 1leu venituri din
exploatare:
sh1 sh0
T1  Ve1  T1  Ve1 
N1 Ve1 N1 Ve 0
  1000 -   1000
Ve1 N1 Ve1 N1

Creşterea salariului mediu este un fenomen normal dacă reflectă productivitatea muncii şi este
totodată obiectiv necesară în condiţiile inflaţiei (ce reclamă indexarea).

46
Modulul 4 Analiza diagnostic a cheltuielilor cu personalul

 Întrebări de control
1. Care sunt factorii ce influenţează indicatorul „cheltuieli cu salariile”? Prezentaţi
modele de calcul ale indicatorului.
2. Care sunt factorii ce influenţează indicatorul „cheltuieli cu salariile la 1000 lei venituri
din exploatare”? Prezentaţi modele de calcul ale indicatorului.
3. Cum apreciați influenţa modificării cheltuielilor cu salariile cu semnul ”-” asupra
indicatorului cheltuieli cu salariile la 1000 lei cifră de afaceri.
4. Ce reprezintă următoarea situaţie:  Cs(1000)<0, unde Cs(1000) reprezintă cheltuieli cu
salariile la 1000 lei cifră de afaceri?
N1 Cs1 N Cs
5. Ce reprezintă următoarea relaţie:   1000 - 1  0  1000 ?
Ve1 N1 Ve1 N 0

6. Ce reprezintă următoarea relaţie: Ns1 Wa1  s0  Ns1  Wa 0  s0 ?

N1 T1  sh1 N T  sh0
7. Prin expresia   1000 - 1  1  1000 se măsoară influenţa factorului
Ve1 N1 Ve1 N1

………………..…. asupra indicatorului …………..............................................................


8. Prezentaţi relaţia de calcul pentru determinarea salariului mediu admisibil şi
semnificaţia acestuia.
9. Ce reprezintă următoarea situaţie:
Indicele cifrei de afaceri = 104%,
Indicele cheltuielilor cu salariile = 107%?
10. Ce reprezintă următoarea situaţie:  Cs(1000)> 0, unde Cs(1000) reprezintă cheltuieli cu
salariile la 1000 lei cifră de afaceri?
11. Precizaţi relaţia de calcul pentru influenţa modificării numărului mediu de salariaţi la 1
leu venituri din exploatare asupra indicatorului cheltuieli cu salariile la 1000 lei
venituri din exploatare?
12. Determinaţi modificarea relativă a cheltuielilor salariale cunoscând următoarele date:
indicele cifrei de afaceri 110%; cheltuieli cu salariile realizate 125.000 lei; cheltuieli cu
salariile planificate 110.000 lei, din care partea constantă 30.000 lei.

13. Să se determine salariul mediu admisibil cunoscând următoarele date: indicele de


corelaţie prevăzut de 95%; salariul mediu prevăzut de 1800 lei, în condiţiile în care
productivitatea muncii creşte cu 8%.
47
PARTEA I. ANALIZA CHELTUIELILOR ÎNTREPRINDERII

14. Ce reprezintă următoarea situaţie:


Indicele cheltuielilor cu salariile = 104,5%;
Indicele salariului mediu = 95%;
Indicele productivităţii muncii (calculată pe baza cifrei de afacei) = 106% ?
a) numărul salariaţilor s-a diminuat şi au crescut cheltuielile cu salariile la 1000 lei
cifră de afaceri;
b) numărul salariaţilor a crescut şi s-au diminuat cheltuielile cu salariile la 1000 lei
cifră de afaceri;
c) numărul salariaţilor a crescut şi au crescut cheltuielile cu salariile la 1000 lei cifră de
afaceri.
15. Dacă cheltuielile cu salariile realizate (Cs1) sunt mai mari decât cheltuielile cu salariile
admisibile (Csa) atunci, se înregistrează:
a) depăşire relativă a cheltuielilor salariale care se reflectă într-o diminuare a
cheltuielilor cu salariile la 1000 lei cifră de afaceri;
b) economie relativă a cheltuielilor salariale care se reflectă într-o creştere a
cheltuielilor cu salariile la 1000 lei cifră de afaceri;
c) depăşire relativă a cheltuielilor salariale care se reflectă într-o creştere a
cheltuielilor cu salariile la 1000 lei cifră de afaceri.
16. Ce reprezintă următoarea situaţie:
Indicele veniturilor din exploatare = 106%,
Indicele cheltuielilor cu salariile = 107%?
a) cresterea cheltuielilor cu salariile la 1000 lei venituri din exploatare, respectiv
îmbunătăţirea eficienţei cheltuielilor salariale;
b) cresterea cheltuielilor cu salariile la 1000 lei venituri din exploatare, respectiv
înrăutăţirea eficienţei cheltuielilor salariale;
c) diminuarea cheltuielilor cu salariile la 1000 lei venituri din exploatare, respectiv
îmbunătăţirea eficienţei cheltuielilor salariale.
17. Faceți aprecieri privind evoluția indicatorilor: numărul mediu de salariați, venituri din
exploatare, cheltuieli cu salariile la 1000 lei venituri din exploatare cunoscând următoarele
date: indicele productivităţii muncii (calculată pe baza veniturilor din exploatare) = 95%;
indicele salariului mediu = 98%; indicele cheltuielilor cu salariile = 103%?

48
MODULUL 5. Analiza costului pe produs

Structura costului unitar:


 materii prime şi materiale directe
 salarii directe
 contribuţia la asigurările şi protecţia socială
= costuri directe
 regia de fabricaţie şi alte cheltuieli indirecte (cheltuieli indirecte)
= costul pe unitatea de produs

Principalele aspecte supuse aprofundării sunt:


 analiza cheltuielilor cu materiile prime şi materialele pe produs;
 analiza cheltuielilor cu salariile directe pe produs;
 analiza cheltuielilor indirecte pe produs;
 analiza costului marginal;
 analiza reflectării costului pe produs în principalii indicatori economico-financiari.

5.1. Analiza cheltuielilor cu materiile prime şi materialele pe produs

Model de calcul:
chm = cs ∙p’

unde cs = consumul specific (cantitatea consumată);


p’= preţul materialului.

Modificarea cheltuielilor cu materiile prime şi materialele pe produs:  chm = chm1 - chm0,


se explică prin:
- influenţa consumului specific:  cs = (cs1 – cs0 ) ∙p0’;
- influenţa preţului materialului:  p’ = cs1 ∙( p1’- p0’).

49
PARTEA I. ANALIZA CHELTUIELILOR ÎNTREPRINDERII

5.2 Analiza cheltuielilor cu salariile directe pe produs

Model de calcul:
chs = t ∙ sh

unde t = timpul consumat pe unitatea de produs (reflectă productivitatea muncii);


sh = salariul mediu pe unitatea de timp.

Modificarea cheltuielilor cu salariile directe pe produs:  chs = chs1 - chs0, se explică prin:
chs 0 t
- influenţa productivităţii muncii:  t = ( t1 – t0 ) ∙ sh0 = – chs0 , unde IW = 0 .
IW t1
chs 0
- influenţa salariului mediu orar:  sh = t1∙( sh1– sh0 )= chs1 – .
IW

Reducerea cheltuielilor cu salariile directe pe unitatea de produs trebuie să se realizeze prin


creşterea productivităţii muncii (reducerea lui t ) IW > Ish .

5.3 Analiza cheltuielilor indirecte pe produs

Analiza cheltuielilor indirecte (cheltuieli de regie şi alte cheltuieli indirecte - chi) pe


produs se realizează după modelul de calcul:

Chi
chi =
q

unde: Chi = cheltuielile indirecte totale (cheltuieli relativ constante); Chi = q∙ chi;
q = volumul producţiei.

Modificarea cheltuielilor indirecte pe unitatea de produs:  chi = chi1 - chi0, se explică prin:
Chi0 Chio
- influenţa volumului producţiei (q ): q = -
q1 qo
q q  chi 0 chi 0
Chi0 = q0 ∙ chi0 şi 1  I q   q = 0 - chi0 = - chi0;
q0 q1 Iq
- influenţa sumei absolute a cheltuielilor indirecte aferente produsului:
Chi1 Chi0 chi 0
 Ch = - = chi1 – .
q1 q1 Iq
50
Modulul 5 Analiza costului pe produs

5.4 Analiza costului marginal

Costul marginal (Cm) reprezintă sporul de cheltuială generat de creşterea cu o unitate a


volumului de activitate.

Ch Ch1  Ch0


Cm = =
q q1  q0

Compararea nivelului costului marginal cu cel al costului mediu permite aprecierea punctului
în care întreprinderea îşi desfăşoară activitatea cu costurile cele mai mici.

Dacă raportul dintre costul marginal şi costul mediu este subunitar atunci există
posibilitatea de sporire (în continuare) a producţiei fără a se depăşi costul mediu anterior.

În practică sunt cazuri în care o sporire a producţiei implică cheltuieli suplimentare. Din
acest motiv se pune problema stabilirii unui cost marginal maxim care să asigure realizarea unui
anumit profit (eventual menţinerea beneficiului realizat în perioada anterioară) sau să se atingă
pragul de rentabilitate.

 Costul marginal maxim :

q1  p0  q0  c1
a) la pragul de rentabilitate (B = 0) este dat de relaţia: Cmmax =
q1  q0

q1  p0  q0  c1  B 
b) pentru obţinerea unui beneficiu (B) este dat de relaţia: Cmmax =
q1  q0

Cunoaşterea unor asemenea elemente prezintă o deosebită utilitate în stabilirea unor bugete
pe locuri generatoare de cheltuieli, precum şi urmărirea modului de încadrare în nivelul maxim al
cheltuielilor astfel încât o producţie suplimentară să menţină întreprinderea în zona profitului.

51
PARTEA I. ANALIZA CHELTUIELILOR ÎNTREPRINDERII

5.5 Analiza reflectării costului pe produs în principalii


indicatori economico-financiari

Modificarea costului pe produs se reflectă asupra următorilor indicatori economico-financiari:

Indicatori economico-financiari Influenţa modificării


Denumire indicator Relația de calcul costului pe produs

1. Cheltuieli la 1000 lei  q  c 1000


C (1000) 
v q v1  c1   qv1  c0
1000
cifră de afaceri q  p v q v1  p1
2. Profitul brut Pr   q  p   q  c
potenţial şi celui aferent q = producţia fabricată sau
  q1  c1   q1  c0 
veniturilor producţia vândută.
3. Profitul pe produs
pr=q∙(p – c) - ( c1 - c0 )∙ q1
(suma profitului)
4. Rata rentabilităţii Pr   q1  p0    q1  p0 
costurilor (profit la 100
Rc= 100   1  100 -   1  100
Cht  q  c   q  c 
lei costuri)  1 1   1 0 
5. Rata rentabilităţii pc  p0   p0 
costurilor la nivel de
rc= 100   1  100 -   1  100
c
produs  c1   c0 

1   1 1  100 - 1   1 0  100
6.Rata rentabilității Rrc=
Pr
 100  q c   q c 
comerciale CA  q  p   q  p 
 1 0   1 0 

7. Rata rentabilității pc  c   c0 


rrc= 100 1  1  100 - 1   100
comerciale la nivel de p
produs  p0   p0 

52
Modulul 5 Analiza costului pe produs

 Întrebări de control
1. Care sunt factorii ce influenţează indicatorul „cheltuieli cu materiile prime şi
materialele pe produs”?
2. Realizaţi analiza factorială a indicatorului „cheltuieli cu materiile prime şi materialele
pe produs”.
3. Care sunt factorii ce influenţează indicatorul „cheltuieli cu salariile directe pe produs”?
4. Realizaţi analiza factorială a indicatorului „cheltuieli cu salariile directe pe produs”.
5. Care sunt factorii ce influenţează indicatorul „cheltuieli indirecte pe produs”?
6. Realizaţi analiza factorială a indicatorului „cheltuieli indirecte pe produs”.

7. Prin expresia
q c  q c
1 1 1 0
1000 se măsoară influenţa factorului…………
q  p 1 1

……..…. asupra indicatorului ...……………………..


8. Costul marginal maxim, la pragul de rentabilitate, se determină cu ajutorul relaţiei de
calcul:
q1  p0  q0  c0
a) ;
q1  q0

q1  p0  q0  c1  B 
b) ;
q1  q0

q1  p0  q0  c1
c) .
q1  q0
9. Costul marginal maxim, pentru obţinerea unui beneficiu, se determină cu ajutorul
relaţiei de calcul:
q1  p1  q0  c0  B 
a) ;
q1  q0

q1  p0  q0  c1  B 
b)
q1  q0

q1  p0  q0  c1
c)
q1  q0

10. Ce reprezintă următoarea relaţie:   1 0  1  100 -


 q p    q1  p0 
  1  100 ?
 q  c   q  c 
 1 1   1 0 

53
PARTEA I. ANALIZA CHELTUIELILOR ÎNTREPRINDERII

11. Ce reprezintă următoarea relaţie: ( t1 – t0 ) ∙ sh0?


Chi1 Chi0
12. Prin expresia: - se măsoară influenţa factorului ………………..…............. asupra
q1 q1
indicatorului …………..............................................................
p   p0 
13. Prin expresia:  0  1  100 -   1  100 se măsoară influenţa factorului
 c1   c0 
………………..…. asupra indicatorului …………..............................................................
14. Ce reprezintă următoarea relaţie:   q1  c1   q1  c0  ?

15. Prin expresia: (cs1 – cs0 ) ∙p0’ se măsoară influenţa factorului ………………..…. asupra
indicatorului …………..............................................................

54
PARTEA A II-A
ANALIZA RENTABILITĂŢII ÎNTREPRINDERII

CUPRINS Modulul 6 Abordări conceptuale privind rentabilitatea întreprinderii


6.1 Rentabilitatea- indicator de performanţă
6.2 Contul de profit şi pierdere–sursă de informaţii pentru analiza
performanţelor întreprinderii
6.3 Analiza structurală a rezultatelor
6.3.1 Analiza structurală a rezultatelor pe baza contului de profit şi
pierdere
6.3.2 Analiza soldurilor intermediare de gestiune
Modulul 7 Analiza factorială a rezultatului
7.1 Analiza factorială a profitului operaţional
7.2 Analiza factorială a rezultatului aferent cifrei de afaceri
Modulul 8 Analiza diagnostic pe baza ratei rentabilităţii
8.1 Analiza ratei rentabilităţii comerciale
8.2 Analiza ratei rentabilităţii resurselor consumate
8.3 Analiza ratei rentabilităţii economice
8.4 Analiza ratei rentabilităţii financiare
Modulul 9 Analiza cost-volum-profit
9.1 Analiza pragului de rentabilitate pe produs
9.2 Analiza pragului de rentabilitate la nivelul întreprinderii
9.3 Analiza riscului de exploatare şi financiar al întreprinderii

COMPETENŢE: După parcurgerea acestei unităţi de conţinut, studentul va fi capabil să:


 definească indicatorii utilizaţi în analiza rentabilității întreprinderii;
 analizeze aspectele referitoare la analiza structurală și factorială a
rezultatului;
 analizeze aspectele referitoare la analiza diagnostic pe baza ratelor de
rentabilitate;
 identifice factorii, cauzele care influenţează rentabilitatea unei
întreprinderi şi măsurile care se impun pentru îmbunătăţirea activităţii
acesteia;
 explice corelaţia dintre rentabilitate şi risc.

55
PARTEA A II -A ANALIZA RENTABILITĂŢII ÎNTREPRINDERII

CONCEPTE Rentabilitate, performanţă, risc, solduri intermediare de gestiune, excedentul brut


CHEIE: din exploatare, profit operaţional, profit aferent cifrei de afaceri, rata rentabilităţii
comerciale, rata rentabilităţii resurselor consumate, rata rentabilităţii economice,
rata rentabilităţii financiare, levier financiar, prag de rentabilitate, cost-volum-
profit.

56
MODULUL 6. Abordări conceptuale privind rentabilitatea întreprinderii

Principalele aspecte supuse aprofundării sunt:


 rentabilitatea- indicator de performanţă;
 contul de profit şi pierdere–sursă de informaţii pentru analiza performanţelor întreprinderii;
 analiza structurală a rezultatelor.

6.1 Rentabilitatea- indicator de performanţă

Rentabilitatea se defineşte drept “capacitatea unei întreprinderi de a obţine profit prin


utilizarea factorilor de producţie şi a capitalurilor, indiferent de provenienţa acestora”5, oglindind
într-o formă sintetică, eficienţa întregii activităţi economice.

Pentru ca rezultatul să reflecte performanţa întreprinderii este necesar să se respecte


principiul conectării cheltuielilor la venituri.

Rezultatele întreprinderii sintetizează eficienţa cu care s-a desfăşurat întreaga activitate


economică a întreprinderii. Rezultatele financiare se calculează de regulă la sfârşitul
exerciţiului financiar pe baza diferenţei între venituri şi cheltuieli. Rezultatul poate fi o mărime
valorică pozitivă denumită profit, în situaţia când veniturile sunt mai mari decât cheltuielile sau
o mărime valorică negativă denumită pierdere, în situaţia inversă.

Indicatorii utilizaţi pentru exprimarea rentabilităţii întreprinderii sunt:

 Profitul = expresia rentabilităţii în mărime absolută (indicator de volum);


 Rata rentabilităţii = expresia rentabilităţii în mărime relativă şi reflectă gradul în care
capitalul sau utilizarea resurselor întreprinderii aduc profit.

5
Robu, V., Georgescu, N., Analiza economico-financiară, Editura Omnia Uni, Braşov, 2000, p. 190.

57
PARTEA A II -A ANALIZA RENTABILITĂŢII ÎNTREPRINDERII

6.2 Contul de profit şi pierdere–sursă de informaţii pentru analiza


performanţelor întreprinderii

În plan naţional, sursa informaţională de bază în caracterizarea sintetizatoare a


rentabilităţii ca formă a performanţei întreprinderii este contul de profit şi pierdere6,
componentă a situațiilor financiare anuale.
Structura situațiilor financiare anuale depinde de încadrarea entităţii în una din următoarele
categorii trei categorii, astfel: ”microentități; entități mici și entități mijlocii și mari”.7

A. Microentitățile sunt ”entitățile care, la data bilanțului, nu depășesc limitele a cel puțin două dintre
următoarele trei criterii:
a) totalul activelor: 1 500 000 lei;
b) cifra de afaceri netă: 3 000 000 lei;
c) numărul mediu de salariați în cursul exercițiului financiar: 10.”8
Microentitățile întocmesc situații financiare anuale care cuprind:
(1) Bilanț prescurtat;
(2) Cont prescurtat de profit și pierdere.

B. Entitățile mici sunt ”entitățile care, la data bilanțului, nu se încadrează în categoria

microentităților și care nu depășesc limitele a cel puțin două dintre următoarele trei criterii:
a) totalul activelor: 17 500 000 lei;
b) cifra de afaceri netă: 35 000 000 lei;
c) numărul mediu de salariați în cursul exercițiului financiar: 50.
Entitățile mici întocmesc situații financiare anuale care cuprind:
(1) Bilanţ prescurtat;
(2) Cont de profit şi pierdere;
(3) Note explicative la situaţiile financiare anuale.
Opțional, entitățile mici pot întocmi:
(4) Situația modificărilor capitalului propriu și/sau
(5) Situația fluxurilor de trezorerie.”

6 Vezi structura Contului de profit și pierdere prezentată în Ordinul Ministrului Finanțelor Publice nr. 4160 din 31
decembrie 2015 privind modificarea și completarea unor reglementări contabile, publicat în Monitorul Oficial al
României, Partea I, Nr. 21 din 12 ianuarie 2016, art. 600, 601.
7 Conform OMFP 1802/2014, secțiunea 1.3, pct. 9.
8 Conform OMFP 1802/2014 cu modificările și completările ulterioare.

58
Modulul 6 Abordări conceptuale privind rentabilitatea întreprinderii

C. Entitățile mijlocii și mari sunt ”acele entități care, la data bilanțului, depășesc limitele a cel puțin

două dintre următoarele trei criterii:


a) totalul activelor: 17 500 000 lei;
b) cifra de afaceri neta: 35 000 000 lei;
c) numărul mediu de salariați in cursul exercițiului financiar: 50.
Entitățile mijlocii și mari întocmesc situații financiare anuale care cuprind:
(1) Bilanţ;
(2) Cont de profit şi pierdere;
(3) Situația modificărilor capitalului propriu
(4) Situația fluxurilor de trezorerie
(5) Notele explicative la situaţiile financiare anuale.”
Situațiile financiare anuale trebuie ”să ofere o imagine fidelă a activelor, datoriilor, poziției
financiare și a profitului sau pierderii entității.”9

Contul de profit şi pierdere se poate prezenta diferit în funcţie de10:

 conţinutul informaţional se distinge:


- contul de profit şi pierdere cu prezentarea veniturilor şi cheltuielilor după
natura lor (practica continentală);
- contul de profit şi pierdere cu prezentarea după destinaţie a cheltuielilor de
exploatare sau pe funcţii ale întreprinderii (contabilitatea anglo-saxonă).

 forma de prezentare deosebim:


- prezentare verticală: contul de profit şi pierdere sub formă de „listă” ce
prezintă formarea din treaptă în treaptă a rezultatului exerciţiului (permite
evidenţierea veniturilor, a cheltuielilor şi a rezultatului pe operaţiuni).
- prezentare orizontală: contul de profit şi pierdere sub formă de ”cont” sau
”tabel bilateral” unde, în partea stângă (în debit) se înregistrează cheltuielile
şi profitul, iar, în partea dreaptă (în credit), veniturile şi pierderile.

Pentru reflectarea performanţei, societăţile trebuie să întocmească Contul de profit şi


pierdere format listă bazat pe clasificarea veniturilor şi cheltuielilor în funcţie de natura lor,
acestea fiind prezentate corespunzător celor două tipuri de activităţi: de exploatare şi financiară
determinându-se rezultatul net.

9 OMFP 1802/2014, secțiunea 2.1 pct. 24


10
Vâlceanu, Gh., Robu, V., Georgescu, N., Analiză economico-financiară, Ediţia a –II-a, Editura Economică, Bucureşti, 2005, p.
239.

59
PARTEA A II -A ANALIZA RENTABILITĂŢII ÎNTREPRINDERII

6.3 Analiza structurală a rezultatelor

Principalele aspecte supuse aprofundării sunt:


 analiza structurală a rezultatelor pe baza contului de profit şi pierdere;
 analiza soldurilor intermediare de gestiune.

6.3.1 Analiza structurală a rezultatelor pe baza


contului de profit şi pierdere

A. Analiza structurală a rezultatelor după natura veniturilor


Conform structurii contului de profit şi pierdere pot fi determinate următoarele marje de
rentabilitate:

1. Rezultatul din exploatare = Venituri din exploatare – Cheltuieli de exploatare


2. Rezultatul financiar = Venituri financiare – Cheltuieli financiare
3. Rezultatul brut al exerciţiului = Rezultatul din exploatare + Rezultatul financiar
= Venituri totale – Cheltuieli totale
4. Rezultatul net al exerciţiului = Rezultatul brut al exerciţiului – Impozitul pe profit

Rezultatul impozabil (rezultatul fiscal) este diferit de rezultatul înaintea impozitării (Rb)
pentru că se efectuează anumite corecţii. Astfel se adună cheltuielile care depăşesc nivelul admis
prin acte normative (de exemplu: cheltuieli de protocol, deplasare, etc) şi cele neadmise a fi
scăzute din rezultatul impozabil (Chn) (de exemplu: amenzi, penalităţi, ajustări nedeductibile). De
asemenea se scad, nu se impozitează deci, deducerile fiscale (Df) cum sunt: rezerve legale, pierderi
din anii precedenţi, etc. (stabilite prin acte normative).

Deci Ri = Rb + Chn – Df.

60
Modulul 6 Abordări conceptuale privind rentabilitatea întreprinderii

B. Analiza structurală a rezultatului brut al exerciţiului după destinaţia


cheltuielilor de exploatare

Analiza contului de profit şi pierdere după destinaţie este realizată pe baza


Notei explicative 4 "Analiza rezultatului din exploatare":

1. Cifra de afaceri netă


2. Costul vânzărilor (al bunurilor vândute şi al serviciilor prestate
3. Rezultatul operaţional (marja brută - Mb) (1-2)
4. Alte venituri din exploatare
5. Cheltuielile de desfacere (distribuţie)
6. Cheltuieli generale de administraţie
7. Rezultatul din exploatare (3+4-5-6)
8. Venituri financiare
9. Cheltuieli financiare
10. Rezultatul financiar (8-9)
11. Rezultatul brut al exerciţiului (7+10)

6.3.2 Analiza soldurilor intermediare de gestiune

Structura contului de profit şi pierdere pe cele trei tipuri de activităţi permite calcularea
unor solduri, denumite „tabloul soldurilor intermediare de gestiune” („Cascada SIG”) 11. Acesta
pune în evidenţă etapele formării rezultatului unui exerciţiu financiar, îndeosebi la nivelul activităţii
de exploatare, respectiv modul de folosire a resurselor materiale, financiare şi umane în activitatea
întreprinderii.12
Aceste solduri, determinate sub formă de marje, pot fi împărţite în două categorii:
 solduri intermediare de gestiune – activitate;
 solduri intermediare de gestiune – rentabilitate.

A. Soldurile intermediare de gestiune – activitate sunt indicatori valorici ai


activităţii de producţiei şi comercializare, care permit însumarea tuturor rezultatelor obţinute
de întreprindere, materializate în produse finite, semifabricate, prestaţii, destinate pieţei sau
utilizării în interes propriu, care sunt imobilizate în întreprindere.

11
Petrescu, S., Analiză şi diagnostic financiar-contabil. Ghid teoretico-aplicativ, ediţia a II-a, revizuită şi adăugită, Editura
CECCAR, Bucureşti, 2008, pp. 38-39.
12
Vâlceanu, Gh., Robu, V., Georgescu, N., Analiză economico-financiară, Editura Economică, Bucureşti, 2004, pp. 249-250.

61
PARTEA A II -A ANALIZA RENTABILITĂŢII ÎNTREPRINDERII

1. Marja comercială (MC) permite determinarea rezultatului obţinut din vânzările de mărfuri
şi se determină cu ajutorul relaţiei:

MC = Vânzări de mărfuri (CAmf) - Costul mărfurilor (Chmf)

Factorial, marja comercială se poate analiza după modelul: Mc = CAmf  C


unde: C = cota medie de adaos comercial.

2. Producţia exerciţiului (Qe) cuprinde bunurile şi serviciile produse de întreprindere în


cursul exerciţiului, indiferent de destinaţie, fiind calculată cu relaţia:

Producţia Producţia stocată Producţia imobilizată


Qe = + +
vândută (Qv) ( ± Δ Qs) (Qi)

3. Valoarea adăugată (VA) exprimă ceea ce adaugă întreprinderea la circuitul economic prin
propria activitate şi se calculează conform relaţiei:

Marja Producţia Consumurile


VA = + -
comercială (MC) exerciţiului (Qe) intermediare (M)

B. Solduri intermediare de gestiune – rentabilitate. Performanţa financiară a

întreprinderii este caracterizată prin intermediul soldurilor intermediare de gestiune privind


rentabilitatea şi sunt determinate în continuarea soldurilor intermediare de gestiune
caracteristice activităţii de exploatare:
 excedentul brut (deficitul) de exploatare (EBE);
 rezultatul din exploatare (Rexp);
 rezultatul financiar (Rfin);
 rezultatul brut al exerciţiului (Rbr);
 rezultatul net al exerciţiului (Rnet).

Punctul de plecare în determinarea acestor fluxuri de rezultate îl reprezintă indicatorul


valoarea adăugată.

62
Modulul 6 Abordări conceptuale privind rentabilitatea întreprinderii

1) Excedentul brut (deficitul) de exploatare (EBE) este rezultatul economic brut


realizat din activitatea curentă a întreprinderii şi care face legătura între indicatorii
de gestiune şi indicatorii tradiţionali de rentabilitate.
Excedentul (deficitul) brut din exploatare este independent de politica financiară, fiscală a firmei şi
se calculează cu ajutorul relaţiei:

Valoarea Subvenţii pentru Impozite, taxe, Cheltuieli cu


EBE = + - –
adăugată exploatare vărsăminte asimilate personalul

respectiv:

EBE = Venituri monetare din Cheltuieli monetare din


-
exploatare exploatare

Datorită omogenităţii conţinutului său, excedentul brut de exploatare este un indicator


folosit adesea pentru compararea performanţelor economico-financiare ale întreprinderilor şi în
construcţia mai multor rate ale rentabilităţii. Mărimea acestui sold intermediar de gestiune, fiind
un rezultat obţinut după remunerarea personalului şi statului, este important pentru investitorii
de capital deoarece reprezintă fluxul potenţial de disponibilităţi degajat de ciclul de exploatare,
influenţând în mod direct potenţialul firmei de a-şi susţine activitatea din resurse proprii,
respectiv capacitatea de autofinanţare a firmei.

2) Rezultatul din exploatare (Rexp) măsoară performanţa comercială şi industrială


a întreprinderii, fiind independent de politica financiară şi fiscală, dar ţine cont de
amortizare şi provizioane; ca sold intermediar de gestiune se determină pe baza
relaţiei:

Excedentul
Rezultatul din Alte venituri Amortizări şi Alte cheltuieli
= brut din + – –
exploatare din exploatare provizioane de exploatare
exploatare

*Ajustări de valoare privind imobilizările corporale şi necorporale + Ajustări de valoare privind


activele circulante + Ajustări privind provizioanele.
** Cheltuieli cu despăgubiri, donaţii şi activele cedate.

63
PARTEA A II -A ANALIZA RENTABILITĂŢII ÎNTREPRINDERII

Rezultatul din exploatare mai poartă denumirea de rezultat operaţional (operating profit) şi
exprimă surplusul de venituri din exploatarea curentă faţă de cheltuielile de exploatare şi poate fi
determinat şi cu ajutorul relaţiei:

Rezultatul din = Venituri din – Cheltuieli din


exploatare exploatare exploatare

3) Rezultatul financiar (Rfin) este rezultatul din activitatea financiară, cuprinde


elemente de fluxuri financiare şi elemente ce corespund riscurilor ataşate, fiind
intermediar între rezultatul de exploatare şi rezultatul curent:

Rezultatul financiar = Venituri financiare – Cheltuieli financiare

4) Rezultatul brut al exerciţiului (Rbr) se obţine prin însumarea rezultatului


exploatării cu rezultatul financiar:

Rezultatul brut = Rezultatul exploatării + Rezultatul financiar

Acest rezultat constituie soldul rezidual între veniturile totale şi cheltuielile totale şi se
determină conform relaţiei:

Rezultatul brut = Venituri totale – Cheltuieli totale

5) Rezultatul net al exerciţiului (Rnet) constituie soldul final după aplicarea cotei
procentuale de impozit (i), asupra rezultatului impozabil, conform relaţiei:

Rezultatul net = Rezultatul brut – Cheltuieli cu impozitul pe profit

64
Modulul 6 Abordări conceptuale privind rentabilitatea întreprinderii

 Întrebări de control

1. Definiţi rentabilitatea şi precizaţi care sunt cei mai importanţi indicatori de rezultate.
2. Care sunt sursele de informaţii utilizate în analiza rentabilităţii întreprinderii?
3. Prezentaţi rolul soldurilor intermediare de gestiune şi relaţiile de calcul
corespunzătoare.
4. Prezentaţi modele ale contului de profit şi pierdere după conţinutul informaţional.
5. Prezentaţi analiza structurală a rezultatului brut după destinaţia cheltuielilor de
exploatare.
6. Prezentaţi modele ale contului de profit şi pierdere după forma de prezentare.

7. Profitul este expresia:


a) rentabilităţii în mărimi relative;
b) rentabilităţii în mărimi absolute şi relative;
c) rentabilităţii în mărimi absolute.

8. Excedentul brut de exploatare, ca sold intermediar de gestiune, se calculează cu


ajutorul relaţiei:
a) Valoarea adăugată + Subvenţii pentru exploatare – Cheltuieli cu impozitele, taxele,
vărsăminte asimilate – Cheltuieli cu personalul;
b) Rezultatul din exploatare – Subvenţii pentru exploatare – Cheltuieli cu impozitele,
taxele, vărsăminte asimilate – Cheltuieli cu personalul;
c) Valoarea adăugată – Cheltuieli cu impozitele, taxele, vărsăminte asimilate +
Cheltuieli cu personalul.

9. Prezentaţi relaţia de calcul pentru determinararea rezultatului exploatării ca sold


intermediar de gestiune.

10. Prezentaţi relaţia de calcul pentru determinararea rezultatului net.

65
PARTEA A II -A ANALIZA RENTABILITĂŢII ÎNTREPRINDERII

66
MODULUL 7. Analiza factorială a rezultatului

Principalele aspecte supuse aprofundării sunt:


 analiza factorială a profitului operaţional;
 analiza factorială a rezultatului aferent cifrei de afaceri .

7.1 Analiza factorială a profitului operaţional

Rezultatul operaţional sau marja brută din vânzări (Po) – modele de analiză factorială:

1. Po = q v  p- q v  c p (cp = cost de producţie unitar)

po   qv  p   1   qv  c p 
 
 CA 
Po
2. Po = CA 
CA  q v p

Mf CA Po
3. Po = T   
T Mf CA
unde, CA = cifra de afaceri;
Po
po = = rata marjei aferentă cifrei de afaceri;
CA
Mf
= gradul de înzestrare tehnică a muncii;
T
CA
= randamentul activelor fixe.
Mf

7.2 Analiza factorială a rezultatului aferent cifrei de afaceri

Profitul aferent cifrei de afaceri (Pr)- pentru identificarea factorilor care acţionează asupra
indicatorului se pot folosi mai multe modele de analiză factorială13:

1. Pr = CA – Cc = q v  p- q v c
 q  p   1  
 qv  c 
2. Pr =  = CA  pr
  qv  p 
v

unde, CA = cifra de afaceri;
Cc = cheltuieli aferente cifrei de afaceri;

13
Vâlceanu, Gh., Robu, V., Georgescu, N., Analiza economico-financiară, Editura Economică, Bucureşti, 2004, p. 261.

67
PARTEA A II -A ANALIZA RENTABILITĂŢII ÎNTREPRINDERII

c = cost complet unitar;


Pr
pr = = profit mediu la un leu cifră de afaceri.
CA

 Aplicaţie rezolvată

Realizaţi analiza factorială a profitului aferent cifrei de afaceri pe baza datelor din tabelul de
mai jos:

Nr. Indicatori Perioada de analiză


crt. (0) (1)
1. Cifra de afaceri (CA) –lei- 2.447.630 2.555.986
2. Cheltuieli aferente cifrei de afaceri (Cc) – lei- 2.421.840 2.848.124

Rezolvare

Modele de calcul:
A. Pr = CA – Cc
Pr
B. Pr = CA ∙ p r = CA ∙
CA
unde, CA = cifra de afaceri;
Cc = cheltuieli aferente cifrei de afaceri;
c = cost complet;
Pr
p r = profit mediu la un leu cifra de afaceri sau rata medie a rentabilităţii ( p r  ).
CA

Pe baza datelor de mai sus se vor determina indicatorii profitul aferent cifrei de afaceri şi profit la
un leu cifră de afaceri şi se vor calcula abaterile şi indicii corespunzători:

Nr. Perioada de analiză Abatere Indici de


Indicatori
crt. (0) (1) () realizare (%)
1. Cifra de afaceri (CA) –lei- 2.447.630 2.555.986 108.356 104,43
2. Cheltuieli aferente cifrei
2.421.840 2.848.124 426.284 117,60
de afaceri (Cc) – lei-
3. Profitul aferent cifrei de
25.790 -292.138 -317.928 -1132,76
afaceri (Pr) – lei-
4. Profit la un leu cifră de
0,011 -0,114 -0,125 -1.036,36
afaceri ( p r )

68
Modulul 7 Analiza factorială a rezultatului

A. Analiza modelului Pr = CA – Cc
Se observă că profitul aferent cifrei de afaceri a scăzut în anul curent faţă de anul precedent cu
317.928 lei:  Pr = Pr1-Pr0 = -292.138-25.790 = -317.928 lei

Modificarea totală a indicatorului (  Pr) se explică prin următoarele influenţe:


1. influenţa modificării cifrei de afaceri:
CA1-CA0 = 2.555.986-2.447.630=108.356 lei
2. influenţa modificării cheltuielilor aferente cifrei de afaceri:
- (Cc1-Cc0) = - (2.848.124-2.421.840)= -426.284 lei

Interpretarea rezultatelor:

 Situaţia întreprinderii este nefavorabilă deoarece în anul curent obţine pierdere de


292138 lei, beneficiul aferent cifrei de afaceri înregistrând o scădere în mărime absolută
de 317.928lei, respectiv cu 1132,76% în mărime relativă faţă de anul precedent.
 Creşterea cifrei de afaceri cu 108.356 lei a determinat majorarea beneficiului cu aceeaşi
suma; influenţă favorabilă;
 Majorarea cheltuielilor aferente cifrei de afaceri în anul curent faţă de anul precedent are
drept consecinţă diminuarea profitului aferent cifrei de afaceri cu 426.284 lei; influenţă
nefavorabilă.

B. Analiza modelului Pr = CA ∙pr


Modificarea totală a profitului aferent cifrei de afaceri (  Pr):

 Pr= Pr1-Pr0 = CA1  p r 1- CA0  p r 0 = -292.138-25.790 = -317.928 lei

se explică prin următoarele influenţe:  Pr =  CA +  p r

1. influenţa modificării cifrei de afaceri:


CA 1  p r 0- CA 0  p r 0 = 2.555.986∙ 0,011– Pr0 =28.115,846-25.790 = 2.325,846 lei
2. influenţa modificării profitului mediu la un leu cifră de afaceri:

CA1  p r 1- CA 1  p r 0= Pr1- Pr1’ = -292.138-28.115,846= -320.253,846lei

69
PARTEA A II -A ANALIZA RENTABILITĂŢII ÎNTREPRINDERII

Interpretarea rezultatelor:

 Indicatorul profitul aferent cifrei de afaceri scade cu -317.928lei în mărime absolută (de la
25.790 lei la -292.138 lei), aspect nefavorabil datorat influenţei următorilor factori: cifra
de afaceri şi profitul mediu la un leu cifră de afaceri.
 Cifra de afaceri a crescut cu 108.356 lei, respectiv cu 4,43% şi a condus la creşterea
profitului aferent cifrei de afaceri cu 2.325,846 lei; influenţă favorabilă.
 Profitul mediu la un leu cifră de afaceri s-a diminuat cu 0,125 deoarece indicele profitului a
fost devansat de indicele cifrei de afaceri ( IPr < ICA ; -1132,76<104,43) aspect ce a
determinat reducerea profitului aferent cifrei de afaceri cu 320.253,846 lei.

 Profitul pe unitatea de produs se determină ca diferenţă între preţul de vânzare unitar


(p) şi costul pe unitatea de produs (c): pr = p - c

iar suma profitului pe produs (Pr) obţinut ca urmare a vânzării unei anumite cantităţi de
producţie (qv) dintr-un singur produs se determină pe baza relaţiei:
Pr = qv ∙ ( p – c ) = qv ∙ p – qv ∙ c

 Întrebări de control
1. Care sunt factorii ce influenţează indicatorul „profitul aferent cifrei de afaceri”?
2. Realizaţi analiza factorială a indicatorului „profitul aferent cifrei de afaceri”.
3. Care sunt factorii ce influenţează indicatorul rezultatul operaţional sau marja brută din
vânzări? Prezentaţi modele de calcul ale indicatorului.
4. Profitul aferent cifrei de afaceri calculat după relaţia:
Pr=  q (s)  p   q (s)  c , este influenţat de următorii factori:
v v

a) structura cifrei de afaceri, costul unitar complet, preţul unitar;


b) volumul fizic al producţiei vândute, structura cifrei de afaceri, costul unitar
complet, preţul unitar;
c) costul unitar complet, preţul unitar, volumul fizic al producţiei vândute.
5. Cum se determină profitul pe unitatea de produs? Realizaţi analiza factorială a
indicatorului.

70
Modulul 7 Analiza factorială a rezultatului

6. Analizaţi profitul aferent cifrei de afaceri cunoscându-se următoarele date:


Nr. Perioada
Indicatori
crt. Precedentă Curentă
1. Cifra de afaceri (CA) –lei- 1.250.000 1.450.000
2. Cheltuieli aferente cifrei de afaceri (Cc) – lei- 1.050.000 1.225.000

7. Ce reprezintă următoarea relaţie: - ( c1 - c0 )∙ q1?


8. Prin expresia: CA1 ∙ p r 1 - CA 1∙ p r 0 se măsoară influenţa factorului ………………..….............

asupra indicatorului …………..............................................................


 Mf Mf 0  CA0 Po 0
9. Ce reprezintă următoarea relaţie: T1   1  
 Mf  CA ?
 T1 T0  0 0

10. Influenţa randamentului mijloacelor fixe asupra modificării indicatorului profit


operaţional se determină cu ajutorul relaţiei:

Mf 0  CA CA0  Po1
a) T0    1  
 CA
T0  Mf 1 Mf 0  1

Mf1  CA CA0  Po 0
b) T1    1  
 CA
T1  Mf 1 Mf 0  0

Mf 0  CA CA0  Po 0
c) T1    1  

T0  Mf 1 Mf 0  CA0

71
MODULUL 8. Analiza diagnostic pe baza ratei rentabilităţii

Rentabilitatea, ca formă de exprimare a eficienţei economice, este definită ca un raport


între rezultatul obţinut (efect) şi mijloacele utilizate (efort). Raţionalitatea oricărei acţiuni umane
presupune ca efectul să devanseze efortul.

În analiza performanţei întreprinderii indicatorii de rentabilitate exprimaţi în mărimi


relative, respectiv ratele de rentabilitate, permit efectuarea comparaţiilor între întreprinderi, a
comparaţiilor în timp pentru aceeaşi întreprindere, precum şi a comparaţiilor în raport cu
anumite norme sau standarde elaborate şi acceptate de către organismele specializate,
caracterizând în mod real gradul de rentabilitate, singurul care poate diferenţia întreprinderi cu
acelaşi beneficiu, dar cu rentabilităţi diferite, ca urmare a unor costuri diferite.

Principalele rate de rentabilitate şi semnificaţia acestora sunt prezentate în tabelul 8.1.

Tabelul 8.1. Rate de rentabilitate – semnificaţie, modele de determinare


Model de
Indicatorul Semnificaţie
calcul
1. Rata rentabilităţii  Exprimă eficienţa activităţii comerciale a Pr
Rc=  100
comerciale (Rc) întreprinderii, respectiv profitabilitatea cifrei de CA
afaceri, ce se determină pe seama raportului dintre
profitul aferent cifrei de afaceri (Pr) şi cifra de
afaceri (CA).
2. Rata rentabilităţii  Reflectă corelaţia dintre profitul obţinut din Rrc= Pr  100
resurselor consumate realizarea produselor şi costurile totale aferente Ch

(Rrc) acestor realizări; se determină ca raport între


profitul aferent cifrei de afaceri (Pr) şi cheltuielile
aferente cifrei de afaceri (Ch).
3. Rata rentabilităţii  Exprimă eficienţa utilizării activului total al unei Re = P  100
economice (Re) întreprinderi, respectiv a capitalului investit pentru At
obţinerea performanţelor scontate; se determină ca
raport între rezultatul brut (P) şi activul total (At).
4. Rata rentabilităţii  Exprimă gradul de eficienţă a utilizării capitalurilor Rf = Pn  100
financiare (Rf) proprii; se determină ca raport între rezultatul net Kp
(Pn) şi capitalurile proprii (Kp)

72
Modulul 8 Analiza diagnostic pe baza ratei rentabilităţii

8.1 Analiza ratei rentabilităţii comerciale

Analiza factorială a ratei rentabilităţii comerciale (Rc)se poate face:

a) pe total producţie: se determină prin raportarea profitului aferent cifrei de afaceri (Pr) la
cifra de afaceri (CA):

Pr
100 
 q  pi   qvi  ci  100 = 1   q  ci 
Rc =   100 (%)
vi vi

CA q vi  pi   qvi  pi 

Potrivit modelului de analiză, factorii care influenţează evoluţia ratei rentabilităţii


comerciale sunt:
 structura cifrei de afaceri nete pe produse (gi);
 costul complet unitar al produselor (ci);
 preţul unitar de vânzare al produselor exclusiv TVA (pi).

pi  ci
 gi  rci g i 
pi
100
b) prin calculul ratei pe produs: Rc   (%),
100 100

unde rci=rata rentabilităţii comerciale la nivelul fiecărui produs „i”.

8.2 Analiza ratei rentabilităţii resurselor consumate

Analiza factorială a ratei rentabilităţii resurselor consumate (Rrc) se realizează după modelul:

Rrc =
Pr
100 
 q vi  pi   qvi  ci  100 =   q vi  p i 
 1  100 (%)

Ch q vi  ci   qvi  ci 

Potrivit modelului de analiză, factorii care influenţează evoluţia ratei rentabilităţii


resurselor consumate sunt:
 structura cifrei de afaceri nete pe produse (gi);
 costul complet unitar al produselor (ci);
 preţul unitar de vânzare al produselor exclusiv TVA (pi).

73
PARTEA A II -A ANALIZA RENTABILITĂŢII ÎNTREPRINDERII

Calculul ratei se poate face:

 pe total producţie:

Rrc =
Pr
100 
 q vi  pi   qvi  ci  100 =   qvi  p i 
 1  100 (%)

Ch q vi  ci   qvi  ci 

 prin calculul ratei pe produs:


p i  ci
g  rrci g i 
ci
100

i
Rrc= (%),
100 100
unde rrci=rata rentabilităţii resurselor consumate la nivelul fiecărui produs „i”.

8.3 Analiza ratei rentabilităţii economice

Rata rentabilităţii economice (Re) – modele de analiză factorială:

P CA P
 Re =  100 =   100
At At CA
P
P P CA Rv
 Re =  100 =  100 =  100 =
At Ai  Ac Ai Ac 1 1
 
CA CA rai vr
CA
în care, = viteza de rotaţie a activului total;
At
P
 100 = Rv = rata rentabilităţii comerciale;
CA
CA
rai = = randamentul activelor imobilizate;
Ai
CA
vr = = viteza de rotaţie a activelor circulante exprimată ca număr de rotaţii;
Ac

Rv
 Analiza factorială a modelului Re = presupune parcurgerea următoarelor etape:
1 1

rai v r
Rv1 Rv 0
a) Modificarea totală (  Re):  Re= Re1 - Re0 = -
1 1 1 1
 
rai1 v r1 rai0 v r 0
b) Descompunerea fenomenului pe factori de influenţă:  Re=  rai +  vr +  Rv
74
Modulul 8 Analiza diagnostic pe baza ratei rentabilităţii

c) Măsurarea influenţelor factorilor asupra ratei rentabilităţii comerciale:


1. influenţa modificării randamentului activelor imobilizate:
Rv 0 Rv 0
- = Re’ - Re0
1 1 1 1
 
rai1 v r 0 rai0 v r 0
2. influenţa modificării vitezei de rotaţie a activelor circulante:
Rv 0 Rv 0
- = Re1’– Re’
1 1 1 1
 
rai1 v r1 rai1 v r 0

P
3. influenţa modificării ratei rentabilităţii comerciale (  100 ):
CA
Rv1 Rv 0
- = Re1 - Re1’
1 1 1 1
 
rai1 v r1 rai1 v r1

Nivelul ratei rentabilităţii economice poate creşte în urma accelerării vitezei de rotaţie a
activelor circulante, a utilizării cu eficienţă a activelor imobilizate, precum şi ca urmare a creşterii
profitabilităţii cifrei de afaceri (eficienţa vânzărilor) asigurând remunerarea acţionarilor şi a
creditorilor, în concordanţă cu riscul asumat investind în întreprindere sau acordându-i
împrumuturi.

8.4 Analiza ratei rentabilităţii financiare

Modelul de analiză factorială pentru rata rentabilităţii financiare (Rf) se prezintă astfel:
Pn Vt At Pn
Rf =  100 =   100
Kp At Kp Vt
Vt
în care, = viteza de rotaţie a activului total (vânzările generate de utilizarea activelor);
At
At
= factorul de multiplicare a capitalului propriu (braţul pârghiei financiare) ce
Kp
caracterizează în mod indirect gradul de îndatorare a întreprinderii;
Pn
= profit net la 1 leu venituri totale, respectiv rata rentabilităţii comerciale.
Vt

75
PARTEA A II -A ANALIZA RENTABILITĂŢII ÎNTREPRINDERII

Impactul îndatorării este pus în evidenţă calculând rata rentabilităţii financiare în funcţie
de rata rentabilităţii economice, rata dobânzii împrumuturilor şi creditelor bancare, coeficientul
capacităţii de îndatorare şi cota de impozit pe profit, pe baza formulei:

 D
Rf = Re Re d   1  i  ,
 Kp 
D
unde: i=cota de impozit pe profit; d=rata dobânzii; =LF= levier financiar.
Kp

 Întrebări de control

1. Care sunt factorii ce influenţează indicatorul „rata rentabilităţii comerciale”?


Prezentaţi modele de calcul ale indicatorului.
2. Care sunt factorii ce influenţează indicatorul „rata rentabilităţii resurselor consumate”?
Prezentaţi modele de calcul ale indicatorului.
3. Care sunt factorii ce influenţează indicatorul „rata rentabilităţii economice”?
Prezentaţi modele de calcul ale indicatorului.
4. Care sunt factorii ce influenţează indicatorul „rata rentabilităţii financiare”? Prezentaţi
modele de calcul ale indicatorului.
5. Corelaţia dintre rentabilitatea financiară, rentabilitatea economică şi rata dobânzii este
pusă în evidenţă cu ajutorul relaţiei: ……………………………………………………
p  p 
6. Prin expresia:  1  1  100 -  0  1  100 se măsoară influenţa factorului
 c1   c1 
………………..…. asupra indicatorului ………….............................................................

7. Să se determine modificarea absolută şi modificarea procentuală a ratei rentabilităţii


financiare pe baza următoarelor date:
Nr. Perioada Perioada
Indicatori
crt. precedentă curentă
1. Capitaluri proprii 375.000 385.500
2. Profitul net 42.500 41.200
3. Cifra de afaceri 1.250.000 1.450.000

76
Modulul 8 Analiza diagnostic pe baza ratei rentabilităţii

  qv1  p0    qv1  p0 
8. Prin expresia:   1  100 -   1 100 se măsoară influenţa factorului
  qv1  c1    qv1  c0 
………………..…. asupra indicatorului ………….............................................................
9. Determinaţi modificarea absolută şi modificarea procentuală a ratei rentabilităţii
comerciale cunoscându-se următoarele date:
Nr. Perioada
Indicatori
crt. Precedentă Curentă
1. Profitul aferent cifrei de afaceri 36.000 38.200
2. Capital propriu 375.000 385.500
3. Cifra de afaceri 1.250.000 1.450.000

  qv1  p0    qv 0  p0 
10. Prin expresia   1  100 -   1  100 se determină:
  qv1  c0    qv 0  c0 
a) influenţa preţului unitar asupra indicatorului rata rentabilităţii resurselor consumate;
b) influenţa costului unitar asupra indicatorului rata rentabilităţii comerciale;
c) influenţa structurii producţiei vândute asupra indicatorului rata rentabilităţii
resurselor consumate.

11. Influenţa preţului unitar asupra variaţiei indicatorului rata rentabilităţii comerciale se
determină cu ajutorul relaţiei de calcul:
  qv1  c0    q v 0  c0 
a) 1    100  1   100 ;
  qv1  p0    qv 0  p0 

  qv1  c1    qv1  c1 
b) 1    100  1   100 ;
  qv1  p1    qv1  p0 
  qv1  c1    qv1  c1 
c) 1    100  1   100 .
  qv1  p0    qv1  p1 

  qv1  c1    q v 0  c0 
12. Ce reprezintă următoarea relaţie: 1    100  1    100 ?
  qv1  p1    qv 0  p0 

77
MODULUL 9. Analiza cost-volum-profit

Principalele aspecte supuse aprofundării sunt:


 analiza pragului de rentabilitate pe produs;
 analiza pragului de rentabilitate la nivelul întreprinderii;
 analiza riscului de exploatare şi financiar al întreprinderii.

Analiza cost – volum – profit este cunoscută în literatura de specialitate şi sub


denumirea de analiza pragului de rentabilitate.
Pragul de rentabilitate numit şi punctul critic, punctul de echilibru sau punctul mort
(„point mort”, „breakeven point”) este principalul indicator care măsoară riscul de exploatare.
Pragul de rentabilitate (sau punctul critic) marchează acea dimensiune a activităţii la
care veniturile din vânzarea bunurilor produse, mărfurilor, lucrărilor, serviciilor sunt egale cu
cheltuielile totale, firma nu obţinând nici profit nici pierdere, rezultatul fiind nul.
În raport cu dinamica volumului producţiei, elementele cheltuielilor de producţie se
grupează în cheltuieli variabile şi cheltuieli fixe. Dacă cheltuielile variabile sunt constante ca
mărime pe unitatea de produs (suma lor creşte direct proporţional cu volumul producţiei),
cheltuielile fixe sunt variabile pe unitatea de produs (suma lor fiind constantă înseamnă că ele se
reduc odată cu creşterea volumului producţiei obţinute prin îmbunătăţirea utilizării capacităţii de
producţie).

9.1 Analiza pragului de rentabilitate pe produs

Legătura dintre suma cheltuielilor de producţie şi cantitatea de produse ce trebuie


fabricate, astfel încât din veniturile obţinute să se acopere toate cheltuielile, este evidenţiată cu
Cf
ajutorul punctului critic (q critic): qcr =
p c V

unde, Cf = cheltuieli fixe totale;


p = preţ unitar;
cv = cost variabil unitar.
Cf  P
 Dacă se doreşte obţinerea unui profit (Pr), atunci relaţia devine: qP =
p c V

78
Modulul 9 Analiza cost-volum-profit

9.2 Analiza pragului de rentabilitate la nivelul întreprinderii

 Pragul de rentabilitate(cifra de afaceri critică) la nivelul întreprinderii se determină


Cf Cf
după relaţia: CACR  
Chv c
1 1 v
CA p
cv q  cv Chv
unde,   = cheltuieli variabile la un leu cifră de afaceri);
pv q  pv CA

 Relaţia de determinare a profitului maxim(Pmax) este: Pmax = qmax (p-cv) – Cf

CACR
 Gradul de utilizare a capacităţii de producţie în punctul critic GCR = 100
Qmax

La pragul de rentabilitate:
 Veniturile totale = Cheltuieli totale;
 Profitul = 0;
 Marja cheltuielilor variabile = Cheltuielile fixe.

Altfel spus14:
 dacă întreprinderea nu a atins punctul critic lucrează cu pierderi;
 dacă cifra de afaceri corespunde punctului critic, profitul este nul;
 dacă volumul activităţii depăşeşte punctul critic se obţine profit.

Principalele avantaje pe care le oferă metoda de analiză a rentabilităţii pe baza punctului critic
sunt:
 permite stabilirea dimensiunii la care producţia devine rentabilă;
 indică volumul producţiei necesar pentru a obţine un anumit cuantum al profitului;
 pune în evidenţă corelaţiile dintre dinamica producţiei, respectiv a veniturilor, şi dinamica
costurilor grupate în variabile şi fixe;
 permite determinarea gradului de utilizare a capacităţii de producţie în corelaţie cu un
anumit cuantum urmărit al profitului.

14
Păvăloaia, W., Paraschivescu, D. M., Olaru, G. D., Radu, F., Analiză financiară. Studii de caz, Editura Tehnopress, Iaşi, 2006, p.
120.

79
PARTEA A II -A ANALIZA RENTABILITĂŢII ÎNTREPRINDERII

Pr = 25.000.00
9.3 Analiza riscului de exploatare şi financiar al întreprinderii

Analiza diagnostic a riscului de exploatare şi a riscului financiar se bazează, în principal, pe


noţiunile de elasticitate a rezultatelor obţinute în raport cu volumul de activitate şi de poziţia în
raport cu pragul de rentabilitate.

A. Rentabilitatea şi evaluarea riscului de exploatare


Riscul de exploatare exprimă incapacitatea întreprinderii de a se adapta la timp si cu cel
mai mic cost la variaţiile mediului, reflectând volatilitatea rezultatului economic la condiţiile de
exploatare.
Evaluarea riscului de exploatare se realizează, cu ajutorul:
 pragului de rentabilitate;
 coeficientului levierului de exploatare (CLE).

Evaluarea riscului de exploatare pe baza coeficientului levierului de exploatare

Gradul de sensibilitate al rezultatului întreprinderii la un anumit eveniment (diferit în


funcţie de natura activităţii întreprinderii şi poziţia în mediul său economic) face ca orice acţiune
întreprinsă să devină mai mult sau mai puţin riscantă, de aceea analiza riscului de exploatare
presupune şi abordarea unui alt concept, cel al levierului de exploatare.

 Coeficientul levierului de exploatare numit grad de echilibrare a funcţionării


întreprinderii15 exprimă sensibilitatea (prin elasticitatea) rezultatului din exploatare
(Rexp) la variaţia vânzărilor şi măsoară creşterea procentuală a rezultatului ca răspuns
la creşterea cu un procent a vânzărilor (volum fizic sau cifra de afaceri):

 Re xp
Re xp
CLE= ERexp/q(CA) =
q (CA)
q (CA)

Riscul apare atunci când la o creştere cu o unitate a volumului de vânzări rezultatul


sporeşte mai puţin sau chiar scade.

15
Petrescu, S., ”Performanţă şi risc în analiza financiară”, Analele ştiinţifice ale Universităţii ”Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi,
2004/2005, p. 125.

80
Modulul 9 Analiza cost-volum-profit

 Pentru a evidenţia corelaţia coeficientului levierului cu cheltuielile variabile(CV),


cheltuielile fixe (Cf) şi cifra de afaceri (CA) relaţia de calcul a coeficientului levierului
de exploatare devine:

CA  CV Mcv
CLE= =
CA  CV  Cf Re xp

Riscul economic evaluat prin coeficientul levierului de exploatare cunoaşte grade diferite
în funcţie de valorile de la zero la infinit ale coeficientului16:

Riscul economic Explicaţia


Mcv Mcv
 Maxim  La punctul mort (Rexp = 0) deoarece: CLE= = 
Re xp 0
 Când rezultatul din exploatare are valoarea maximă, deoarece:
 Inexistent Mcv 0
CLE= = 0
Re xp Re xp
 Când cheltuielile fixe (de structură) sunt relative reduse faţă de
cheltuielile variabile (operaţionale), şi deci:
 Minor Mcv q   p  cv  q   p  cv 
CLE= = = 1
Re xp q   p  cv   Cf q   p  cv   0

Deci, în apropierea pragului de rentabilitate, valoarea coeficientului levierului de


exploatare este mai mare şi implicit riscul de exploatare este mai mare, iar pe măsură ce volumul
de activitate se depărtează de pragul de rentabilitate, valoarea coeficientului levierului de
exploatare se diminuează iar riscul de exploatare este mai mic.

B. Rentabilitatea şi evaluarea riscului financiar


Riscul financiar caracterizează variabilitatea profitului net, sub incidenţa structurii
financiare a firmei.

Evaluarea riscului financiar se realizează cu ajutorul:


a) efectului levierului financiar;
b) stabilirea poziţiei întreprinderii în raport cu pragul de rentabilitate financiar;
c) coeficientului levierului financiar (CLF).

16
Petrescu, S., Analiză şi diagnostic financiar-contabil-Ghid teoretico-aplicativ, ediţia a II-a, revizuită şi adăugită, Editura
CECCAR, Bucureşti, 2008, p. 169.

81
PARTEA A II -A ANALIZA RENTABILITĂŢII ÎNTREPRINDERII

A. Efectul de levier financiar


Efectul levierului financiar (ELF) rezultă din diferenţa dintre rentabilitatea financiară şi
rentabilitatea economică şi ”exprimă impactul îndatorării asupra capitalului propriu al entităţii,
proporţia dintre finanţările externe şi cele interne (resurse interne)”17 reflectând deci influenţa
structurii financiare asupra performanţelor unei entităţi:

D
ELF = Rf - Re = (Re – d)   ELF = (Re – d)  LF
Cpr

Efectul de levier financiar este cu atât mai mare cu cât diferenţa dintre rentabilitatea
economică şi rata dobânzii este mai mare, în acest sens pot fi întâlnite următoarele situaţii:

Situaţia Semnificaţia
1. Re > d  Rf >Re,  Rentabilitatea economică este superioară ratei dobânzii,
respectiv a costului îndatorării. În această situaţie, pentru
ELF pozitiv întreprindere, este mai avantajos să se apeleze la împrumuturi
pe termen mediu şi lung pentru finanţarea activităţii, aceasta
asigurându-şi astfel un profit suplimentar.
 Îndatorarea are un efect benefic pentru firmă, ”efect de levier”;
întreprinderea doreşte maximizarea raportului D/Cpr;
 Utilizarea îndatorării trebuie făcută cu prudenţă pentru a nu
limita independenţa financiară a firmei şi a-i reduce
posibilităţile suplimentare de îndatorare în perioade de criză.
 Randamentul activului > Costul capitalurilor împrumutate
2. Re = d  Rf = Re,  Îndatorarea este neutră din punct de vedere a rentabilităţii
financiare, deci nu are nici un efect.
ELF = 0  Situaţia este consecinţa finanţării activităţii exclusiv pe seama
capitalurilor proprii, absenţa îndatorării eliminând riscul
financiar.
3. Re<d  Rf<Re,  Rentabilitatea economică este inferioară ratei dobânzii.
 Îndatorarea are un efect negativ asupra rentabilităţii
ELF negativ financiare a firmei, sporind riscul financiar al acesteia(”efect
= efect de de măciucă”). Întreprinderea nu trebuie să apeleze la credite pe
măciucă termen mediu şi lung întrucât randamentul economic al
activelor este insuficient pentru acoperirea ratei dobânzii,
riscul de insolvabilitate fiind crescut.
 Întreprindere doreşte minimizarea raportului D/Cpr.
Randamentul activului < Costul capitalurilor împrumutate

Efectul de levier permite stimularea evoluţiei rentabilităţii financiare în funcţie de modificarea


politicii de finanţare a întreprinderii fiind un parametru important pentru deciziile strategice ale
întreprinderii. 18

17
Morariu, A., Crecană, C., D., ”Impactul performanţei economice asupra poziţiei financiare”, Audit Financiar, nr. 5, Editura
Camera Auditorilor Financiari din România (CAFR), Bucureşti, 2009, p. 40.
18
Zaiţ, D., Evaluarea şi gestiunea investiţiilor directe, Editura Sedcom Libris, Iaşi, 2008, p. 164-165.

82
Modulul 9 Analiza cost-volum-profit

B. Stabilirea poziţiei întreprinderii în raport cu pragul de rentabilitate


financiar

Pragul de rentabilitate pentru analiza riscului financiar se determină după aceeaşi


metodologie ca si în cazul riscului de exploatare, luându-se în considerare însă si cheltuielile fixe
financiare, respective cheltuielile cu dobânzile. În această situaţie se calculează o cifră de afaceri
care corespunde unui prag de rentabilitate financiar sau ”punct mort financiar”, pe baza
următoarei relaţii:

Cf  Chfin Cf  Chfin
CAcritică  
CV RMcv
1
CA

în care: CAcritică = prag de rentabilitate financiar;


Cf = cheltuieli fixe;
Chfin = cheltuieli financiare fixe;
CV= cheltuieli variabile;
CA = cifra de afaceri;
RMcv = rata marjei cheltuielilor variabile.

Pe baza acestor valori se estimează indicatorii de siguranţă sau indicatorii de poziţie,


respectiv:
a) Marja de securitate sau poziţia întreprinderii în raport cu punctul mort financiar (Msf):

Msf = CA - CAcritică

O creştere a acestui indicator denotă o reducere a riscului financiar înregistrat de o anumită


firmă şi invers.

b) Intervalul de siguranţă sau indicatorul de poziţie relativ (Is):

CA  CAcritică
Is   100 (%)
CAcritică

c) Sporul de eficienţă (Se) sau indicele de rentabilitate:

CA  CAcritică
Se   100 (%)
CA

83
PARTEA A II -A ANALIZA RENTABILITĂŢII ÎNTREPRINDERII

Riscul financiar adânceşte riscul economic (pe lângă rambursarea împrumuturilor, trebuie
plătite şi cheltuielile cu dobânda), iar în cele din urmă generează o incapacitate de plată a
întreprinderii care poate conduce la riscul de faliment.19

C. Coeficientul levierului financiar (CLF)


Aprecierea şi evaluarea riscului financiar se pot realiza, ca şi în cazul riscului de exploatare, pe
baza coeficientului levierului financiar (CLF). Acesta exprimă sensibilitatea rezultatului net (Rnet) la
variaţiile rezultatului exploatării (Rexp) şi măsoară creşterea procentuală a rezultatului net ca răspuns
la creşterea cu un procent a rezultatului din exploatare. Relaţia de calcul se prezintă astfel:

Rnet
CLF= ERnet /Rexp =
Rnet
 Re xp
Re xp

În calculul CLF se iau în consideraţie numai rezultatul curent şi cheltuielile financiare,


singurele care se corelează cu exploatarea, ceea ce reduce rezultatul net la relaţia:
Rnet = (Rexp - Chfin)  (1  i )

În aceste condiţii, coeficientul levierului financiar capătă expresia: Re xp


CLF=
Re xp  Chfin

Se constată că valoarea coeficientului levierului financiar este direct proporţională cu


cheltuielile financiare a căror creştere majorează valoarea CLF şi implicit majorarea riscului financiar.

Riscul financiar evaluat prin coeficientul levierului financiar cunoaşte grade diferite în funcţie
de valorile de la zero la infinit ale coeficientului20:

Risc financiar Explicaţia


 Inexistent  La punctul mort (Rexp = 0) deoarece: CLE= 0 =0
Re xp  Chfin
 Minor  La finanţarea din capitalurile proprii, cheltuielile financiare fiind
Re xp
nule: CLE= =1
Re xp  0
 Maxim  La finanţarea din împrumuturi ale căror dobânzi pot egala
rezultatul din exploatare (Chfin = Rexp) şi deci: CLF = Re xp  
0

19
Berheci, M., ”Riscurile în viaţa întreprinderii şi variabilitatea rezultatului contabil” – partea a II-a, Contabilitatea, expertiza şi
auditul afacerilor, octombrie 2009, p. 36.
20
Petrescu, S., Analiză şi diagnostic financiar-contabil-Ghid teoretico-aplicativ, ediţia a II-a, revizuită şi adăugită, Editura
CECCAR, Bucureşti, 2008, p. 171.

84
Modulul 9 Analiza cost-volum-profit

 Întrebări de control

1. Determinaţi volumul fizic critic al producţiei (pragul de rentabilitate) pe baza


următoarelor date: cheltuieli fixe totale 15.000 lei; preţ unitar 22 lei/buc.; cost variabil
unitar 17 lei/buc.

2. Se cunosc următoarele date: capacitatea maximă de fabricaţei 7.000 buc.; cheltuieli


fixe totale 15.000 lei; preţ unitar 22 lei/buc.; cost variabil unitar 17 lei/buc.
Determinaţi profitul maxim ce se obţine în cazul utilizării integrale a capacităţii de
producţie.

3. Definiţi pragul de rentabilitate şi prezentaţi relaţiile de calcul pentru determinarea


acestuia la nivel de produs, respectiv la nivel de întreprindere.

4. Corelaţia dintre rentabilitatea financiară, rentabilitatea economică şi rata dobânzii este


pusă în evidenţă cu ajutorul relaţiei: ……………………………………………………

Cf
5. Ce reprezintă următoarea relaţie: ?
p c V

6. Prezentaţi modalităţile de analiză a riscului de exploatare al întreprinderii.

7. Definiţi pragul de rentabilitate financiar.

8. Prezentaţi modalităţile de analiză a riscului financiar al întreprinderii.

9. Ce reprezintă următoarea situaţie: Re > d?

10. Prezentaţi indicatorii de siguranţă pentru evaluarea riscului financiar.

85
PARTEA A II -A ANALIZA RENTABILITĂŢII ÎNTREPRINDERII

86
PARTEA A III-A
ANALIZA POZIŢIEI FINANCIARE A ÎNTREPRINDERII

CUPRINS Modulul 10. Fundamente teoretice privind poziţia financiară a întreprinderii


10.1 Bilanţul–sursă de informaţii pentru analiza poziţiei financiare a
întreprinderii
10.2 Analiza structurii patrimoniale a întreprinderii
Modulul 11. Analiza situației nete. Analiza lichidităţii şi solvabilităţii
11.1 Analiza situației nete
11.2 Analiza lichidităţii şi solvabilităţii
Modulul 12. Analiza echilibrului financiar. Analiza vitezei de rotaţie a activelor
circulante
12.1 Analiza corelaţiei dintre fondul de rulment, nevoia de fond de rulment şi
trezoreria netă
12.2 Analiza vitezei de rotaţie a activelor circulante

COMPETENŢE: După parcurgerea acestei unităţi de conţinut, studentul va fi capabil să:


 definească indicatorii utilizaţi în analiza poziţiei financiare a
întreprinderii;
 analizeze aspectele referitoare la analiza structurii patrimoniale,
lichiditatea şi solvabilitatea întreprinderii;
 analizeze indicatorii de apreciere a echilibrului financiar şi viteza de
rotaţie a activelor circulante;
 identifice factorii, cauzele care influenţează poziţia financiară a unei
întreprinderi şi măsurile care se impun pentru îmbunătăţirea activităţii
acesteia.

CONCEPTE bilanţ contabil, bilanţ financiar, bilanţ funcţional, situaţia netă, autonomie
CHEIE: financiară, stabilitate financiară, grad de îndatorare, lichiditate, solvabilitate,
echilibru financiar, fond de rulment, necesar de fond de rulment, trezoreria
netă, viteza de rotaţie a activelor circulante.

87
PARTEA A III -A ANALIZA POZIŢIEI FINANCIARE A ÎNTREPRINDERII

88
MODULUL 10. Fundamente teoretice privind poziţia financiară a
întreprinderii

10.1 Bilanţul–sursă de informaţii pentru analiza poziţiei financiare a


întreprinderii

Bilanţul contabil este documentul oficial prin care se furnizează o imagine fidelă asupra:
 patrimoniului unităţii;
 situaţiei financiare la un moment dat;
 rezultatelor obţinute de întreprindere.
Bilanţul21 este principalul document contabil de sinteză în care sunt prezentate detaliat
elementele bilanţiere de activ, datorii şi capital propriu deţinute de entitate la sfârşitul
exerciţiului financiar, precum şi în celelalte situaţii prevăzute de lege. Activele sunt grupate în
bilanţul contabil dupa natură, destinaţie, lichiditate, iar datoriile şi capitalurile proprii sunt
structurate în funcţie de natură, provenienţă si exigibilitate.
Bilanţul reflectă poziţia financiara a întreprinderii.

Pornind de la bilanţul contabil, prin retratare se obţin două tipăuri de bilanţ utilizate în
analiză:
 bilanţul financiar (patrimonial);
 bilanţul funcţional.

A. Bilanţul financiar
Principii avute în vedere la elaborarea bilanţului financiar:
- evaluarea elementelor patrimoniale la valoarea netă;
- ordonarea elementelor de activ în ordine crescătoare a gradului de lichiditate (aptitudinea
de a se transforma în numerar);
- ordonarea elementelor de datorii şi capitalui proprii (de pasiv) în ordine descrescătoare a
gradului de exigibilitate (perioada în care resursa este la dispoziţia întreprinderii,
termenul de stingere a datoriilor);
- eliminarea nonvalorilor („elemente fictive” – cheltuieli de constituire, cheltuieli în avans).

21
Vezi structura Bilanțului prezentată în Ordinul Ministrului Finanțelor Publice nr. 4160 din 31 decembrie 2015
privind modificarea și completarea unor reglementări contabile, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I,
Nr. 21 din 12 ianuarie 2016, art. 598, 599.

89
PARTEA A III -A ANALIZA POZIŢIEI FINANCIARE A ÎNTREPRINDERII

Structura bilanţului financiar presupune gruparea elementelor patrimoniale în cele două mari
categorii: activ şi pasiv, astfel:

BILANŢUL FINANCIAR
ACTIV PASIV
I. Active imobilizate, din care: I. Capitaluri proprii, din care:
1. Imobilizări 1. Capital social
necorporale 2. Rezerve
2. Imobilizări corporale 3. Rezultatul exerciţiului
3. Imobilizări financiare 4. Subvenţii
II. Active circulante, din care: 5. Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli,
1. Stocuri pentru o perioadă mai mare de un an (care
2. Creanţe au caracter de rezerve)
3. Investiţii financiare II. Datorii pe termen lung
4. Disponibilităţi III. Datorii pe termen scurt, din care:
1. Credite pe termen scurt
2. Obligaţii
3. Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli,
pentru o perioadă mai mică de un an

B. Bilanţul funcţional
Principii avute în vedere la elaborarea bilanţului funcţional:
- ordonarea elementelor se realizează în funcţie de apartenenţa acestora la unul din ciclurile de
finanţare:
 ciclul de investiţii;
 ciclul de exploatare;
 ciclul de finanţare.
- eliminarea nonvalorilor („elemente fictive” – cheltuieli de constituire, cheltuieli în avans);
- activele sunt înregistrate la valoarea brută.

Structura bilanţului funcţional:


BILANŢUL FUNCŢIONAL
ACTIV PASIV
I. Active stabile (aciclice) I. Surse stabile (aciclice)
II. Active ciclice aferente exploatării II. Surse ciclice de exploatare
III. Active ciclice din afara exploatării III. Surse ciclice din afara exploatării
IV. Trezorerie de activ IV. Trezorerie de pasiv

90
Modulul 10 Fundamente teoretice privind poziţia financiară a întreprinderii

10.2 Analiza structurii patrimoniale a întreprinderii

Urmăreşte analiza ponderii diferitelor elemente patrimoniale.

A. Analiza structurii activului


Rate de structură Relaţia de calcul Semnificaţie
1. Rata activelor Activele imobilizat e Reprezintă ponderea activelor
imobilizate 100 imobilizate în totalul patrimoniului;
Total activ
evidenţiază componenţa capitalului
investit în active fixe.
1.1. Rata imobilizărilor Imobilizari necorporale Reprezintă ponderea imobilizărilor
necorporale 100 necorporale (brevete, licenţe, mărci,
Total activ
fond comercial etc.) în totalul
patrimoniului.
1.2. Rata imobilizărilor Imobilizari corporale Reprezintă ponderea imobilizărilor
corporale 100 corporale (terenuri, clădiri, maşini,
Total activ
echipamente) în totalul
patrimoniului.
1.3. Rata imobilizărilor Imobilizari financiare Reprezintă ponderea imobilizărilor
financiare 100 financiare (participaţii deţinute la
Total activ
alte companii, finanţări acordate etc.)
în totalul patrimoniului.
2. Rata activelor circulante Activele circulante Reflectă ponderea activelor
100 circulante în totalul patrimoniului,
Total activ
evidenţiază importanţa relativă a
activelor uşor de transformat în bani.
2.1. Rata stocurilor Stocuri Reprezintă ponderea stocurilor
 100
Total activ (materii prime, materiale, produse
finite, mărfuri, ambalaje etc.) în
totalul patrimoniului.
2.2. Rata crenţelor comerciale Clienti si conturi asimilate Reprezintă ponderea crenţelor
 100 comerciale (clienţi şi conturi
Total activ
asimilate) în totalul patrimoniului.
2.3. Rata disponibilităţilor Disponibil itati si conturi asimilate Reprezintă ponderea
 100
Total activ disponibilităţilor băneşti în totalul
patrimoniului, reflectă lichiditatea
internă a întreprinderii.

Analiza se efectuează cu ajutorul:


 indicilor (de dinamică) de realizare a programului intern,
 a comparaţiei,
 a abaterilor în mărime absolută şi relativă a indicatorilor.

91
PARTEA A III -A ANALIZA POZIŢIEI FINANCIARE A ÎNTREPRINDERII

În analiza activelor se urmăreşte de asemenea evoluţia următorilor indicatori:


- raportul dintre activele circulante şi activele imobilizate;
- structura activului;
- compoziţia tehnică (raportul dintre mijloacele fixe şi activele circulante sau raportul dintre
mijloacele fixe şi totalul activelor imobilizate şi circulante);
- numărul rotaţiilor activului, care reflectă randamentul utilizării patrimoniului;
- gradul de utilizare a capitalului social vărsat.

Stocurile reprezintă valori materiale consumabile, de regulă, pe termen scurt, existente în cadrul firmei
pentru asigurarea continuităţii şi ritmicităţii activităţii.

Categorii: stocuri de materii prime şi materiale; stocurile de produse finite, semifabricate, mărfuri şi
ambalaje.
Obiectivele principale ale analizei stocurilor sunt:
 urmărirea pe total şi pe categorii a stocurilor efective (St1) în comparaţie cu cele optime (Sto),
minime şi medii antecalculate şi determinarea stocurilor peste cele optime şi sub cele optime şi
a imobilizărilor în stocuri (St1 > Sto);
 analiza cauzelor care au provocat apariţia stocurilor efective peste sau sub cele optime sau
minime, stabilirea posibilităţilor de reducere şi lichidare a imobilizărilor în stocuri nenecesare;
 analiza structurii calitative a stocurilor şi depistarea celor care au o utilizare lentă, a celor
neutilizabile în producţia firmei, a celor depozitate necorespunzător;
 analiza lipsurilor de valori materiale.

Creanţele se analizează din punct de vedere al structurii lor în funcţie de diferite criterii:
 natura creanţelor:
 creanţe legate de ciclul de exploatare (clienţi);
 creanţe diverse (asupra personalului, statului, acţionarilor).
 certitudinea realizării (încasării) lor:
 creanţe certe;
 creanţe incerte: nerealizate la termen, a căror încasare devine nesigură;
 apărute în urma încălcării legislaţiei financiare.
 termenul de realizare: creanţe pe termen scurt ( < 1 an );
 creanţe pe termen mediu ( 1 – 5 ani );
 creanţe pe termen lung ( > 5 ani ).

Analiza activelor imobilizate se va efectua în dinamică şi structură pe următoarele categorii:


 imobilizări corporale: terenuri, mijloace fixe;

92
Modulul 10 Fundamente teoretice privind poziţia financiară a întreprinderii

 imobilizări necorporale: cheltuieli de constituire, cheltuieli de dezvoltare, concesiuni, brevete,


licenţe, mărci şi alte drepturi şi valori similare, fond comercial;
 imobilizări în curs: corporale, necorporale;
 imobilizări financiare: investiţii financiare pe termen lung, împrumuturi pe termen lung,
creanţe legate de participaţii etc.

B. Analiza structurii surselor de finanţare (capitaluri proprii şi datorii).


Sunt rate ce permit aprecierea politicii financiare a întreprinderii punând în evidenţă unele aspecte
privind stabilitatea şi autonomia financiară a acesteia.

Rate de structură Relaţia de calcul Semnificaţie


1. Rata stabilităţii Capital permanent Reprezintă ponderea capitalului
financiare 100 permanent în totalul patrimoniului;
Total activ
capitalul permanent = capital
propriu + datorii pe termen mediu şi
lung (credite).
2. Rata autonomiei globale Capital propriu Reflectă ponderea surselor proprii
100 (capitalului propriu) în totalul
Total activ
patrimoniului, un nivel de peste
33% reprezintă o situaţie de
normalitate.
3. Rata datoriilor pe Datorii pe termen scurt Reflectă ponderea datoriilor pe
termen scurt 100 termen scurt în totalul
Total activ
patrimoniului, trebuie corelat cu
rata activelor circulante pentru a
evidenţia gradul de echilibru
financiar pe termen scurt.
4. Rata datoriilor totale Datorii totale Reflectă ponderea datoriilor în
(îndatorarea globală) 100 totalul patrimoniului.
Total activ
Trebuie să fie subunitară,
îndepărtarea de 1 semnificând o
reducere a îndatorării firmei,
respectiv o creştere a autonomiei
financiare.

93
PARTEA A III -A ANALIZA POZIŢIEI FINANCIARE A ÎNTREPRINDERII

 Întrebări de control

1. Care sunt tipurile de bilanţ folosite în analiza financiară a întreprinderii. Prezentaţi


caracteristicile acestora.

2. Menţionaţi două dintre ratele de structură ale activului şi relaţiile de calcul aferente.
3. Ce reprezintă următoarea situaţie:
Indicele activelor totale = 110%;
Indicele datoriilor totale = 108 % ?

Active circulante
4. Ce reprezintă următoarea relaţie de calcul: 100 ?
Total activ

Capital permanent
5. Pe baza relaţiei: 100 se determină:
Total activ

a) rata lichidităţii curente;


b) rata autonomiei globale;
c) rata stabilităţii financiare.

Datorii totale
6. Pe baza relaţiei:  100 se determină:
Total activ

a) rata stabilităţii financiare;


b) rata îndatorării globale;
c) rata lichidităţii curente.

Capital propriu
7. Pe baza relaţiei:  100 se determină:
Total activ

a) rata lichidităţii curente;


b) rata autonomiei globale;
c) rata stabilităţii financiare;
d) rata îndatorării totale.

94
Modulul 10 Fundamente teoretice privind poziţia financiară a întreprinderii

8. Determinaţi modificarea absolută şi modificarea relativă a ratei autonomiei globale


cunoscându-se următoarele date:
Nr. Perioada Perioada
Indicatori
crt. precedentă curentă
1. Active imobilizate (lei) 289.000 274.000
2. Active circulante(lei) 111.000 106.000
3. Capital propriu (lei) 240.000 247.000

9. Se consideră următoarele date:

Nr. Perioada Perioada


Indicatori
crt. precedentă curentă
1. Active imobilizate 230.000 236.250
2. Active circulante, din care: 175.000 193.500
– stocuri 80.000 84.000
– creanţe 70.000 82.500
– disponibilităţi 25.000 27.000
3. Active totale 405.000 429.750
4. Datorii pe termen scurt 55.000 60.000
5. Datorii pe termen mediu şi lung 125.000 131.250
6. Datorii totale 180.000 191.250
7. Capitaluri proprii 225.000 238.500

Să se determine modificarea absolută şi modificarea procentuală aferentă următorilor


indicatori:
a) rata activelor imobilizate;
b) rata stocurilor;
c) rata stabilităţii financiare;
d) rata îndatorării globale.

95
MODULUL 11. Analiza situației nete. Analiza lichidităţii şi solvabilităţii

11.1 Analiza situației nete

 Situația netă reprezintă interesul rezidual al proprietarilor în activele întreprinderii după


deducerea tuturor datoriilor sale.
Sn = A t– D , unde :
În care:
Situaţia netă= capitaluri proprii;
At = active totale;
D = datorii totale.

 Situația netă se poate determina prin însumarea surselor proprii de finanţare a


întreprinderii (elementele capitalului propriu): capital social, rezerve, rezultat reportat,
rezultatul exerciţiului corectat cu repartizările efectuate din acesta în cursul exerciţiului
respectiv.

11.2 Analiza lichidităţii şi solvabilităţii

A. Lichiditatea = abilitatea unui activ de a fi transformat în bani rapid şi cu o pierdere minimă


de valoare (lichiditate externă).
= abilitatea unui întreprinderi de a-şi onora plăţile la termen pe seama activelor
curente (lichiditate internă).

 Lichiditatea generală (rata lichidităţii curente) măsoară aptitudinea întreprinderii de a face


faţă obligaţiilor pe termen scurt şi reflectă capacitatea de a transforma rapid activele
circulante în disponibilităţi. O întreprindere este lichidă când resursele degajate de
operaţiunile curente ale exerciţiului îi furnizează suficiente disponibilităţi pentru a face faţă
scadenţelor pe termen scurt.22

22
Păvăloaia W. , Păvăloaia D., Analiza economico-financiară, Editura Tehnopress,Iasi 2009, pp. 407-408.

96
Modulul 11 Analiza situației nete. Analiza lichidităţii şi solvabilităţii

 Rata lichidităţii curente sau intermediare, în literatura străină de specialitate, se întâlneşte


şi sub denumirea de rata lichidităţii imediate, având în vedere circulaţia în plin a titlurilor
de credit (cambia şi biletul la ordin).23 Exprimă capacitatea firmei de a-şi onora datoriile pe
termen scurt din creanţe, investiţii financiare pe termen scurt şi disponibilităţi băneşti.
 Rata lichidităţii la vedere numită şi capacitate de plată, reflectă capacitatea firmei de a
achita datoriile exigibile, imediat, pe baza disponibilităţilor băneşti (inclusiv a titlurilor de
valoare). Reprezintă cea mai conservatoare măsură a lichidităţii interne a unei întreprinderi,
în măsura în care se iau în considerare doar activele lichide la numărător.24

Relaţiile de calcul şi semnificaţia valorilor acestor rate sunt prezentate în tabelul de mai jos:

Rate privind
Relaţia de calcul Semnificaţie
lichiditatea
1. Rata lichidităţii Active curente Un nivel de 1,5-2 oferă garanţia
RLc=
curente Datorii curente (pe termen scurt) acoperirii datoriilor curente din
(generală) activele curente; un nivel mai mic
de 1 poate fi un semnal de alarmă
privind capacitatea întreprinderii
de a-şi onora obligaţiile scadente
pe termen scurt.
2. Rata lichidităţii Active curente - Stocuri Se consideră normal nivelul unei
RLi=
intermediare Datorii curente rate de 0,8 – 1, un nivel mai mic
(rapidă, de 0,5 poate evidenţia probleme
redusă) de onorare a plăţilor scadente.
3. Rata lichidităţii RLv= Disponibil  Investitii financiare pe termen scurt Se consideră normal nivelul unei
la vedere Datorii curente rate de 0,2 – 0,3.

Activele curente cuprind, de regulă:


 disponibilităţi băneşti existente în caserie şi în conturi la bănci;
 valorile mobiliare cu un grad ridicat de lichiditate;
 creanţele faţă de clienţi;
 stocurile.

În calculul ratelor nu vor fi luate în considerare următoarele elemente de activ:


- valoarea materiilor prime şi a materialelor fără posibilităţi de valorificare;
- valoarea produselor finite fără comenzi;

23
Gheorghiu, A., Analiza economico – financiară la nivel microeconomic, Editura Tribuna Economică, Bucureşti, 2004,
p. 229.
24
Vâlceanu, G., Robu, V., Georgescu, N., Analiză economico – financiară, Ediţia a II-a revizuită şi adăugită, Editura
Economică, Bucureşti, 2005, p. 371.

97
PARTEA A III -A ANALIZA POZIŢIEI FINANCIARE A ÎNTREPRINDERII

- valoarea lucrărilor executate şi a produselor şi serviciilor facturate, cu caracter


litigios, fără posibilităţi certe de încasare;
- debitorii litigioşi greu de încasat.
Activele curente pot fi stabilite şi indirect, plecând de la activele circulante, din care se scad
stocurile nevalorificate şi creanţele incerte.

Datoriile curente cuprind datoriile pe termen scurt, fiind formate din următoarele elemente:
 datoriile faţă de furnizori;
 împrumuturile bancare pe termen scurt:
 ratele la creditele pe termen lung scadente în perioada considerată;
 impozitele şi taxele de plătit;
 alte cheltuieli plătibile.25

B. Solvabilitatea reprezintă capacitatea întreprinderii de a acoperi datoriile totale.


„Solvabilitatea constituie aptitudinea întreprinderii de a face faţă scadenţelor pe termen
lung şi mediu şi depinde de mărimea datoriilor cu asemenea scadenţe şi de cheltuielile financiare
(costul îndatorării). Ea constituie un obiectiv prioritar al întreprinzătorului care doreşte să-ţi
păstreze autonomia financiară şi flexibilitatea gestiunii şi rezultă din echilibrul dintre fluxurile de
încasări şi fluxurile de plăţi, dar şi dintr-un fond de rulment net pozitiv, adică dintr-o bună
adecvare între necesarul de finanţare pe termen lung (în active corporale şi financiare) şi
resursele de finanţare cu caracter permanent (capitalurile proprii şi îndatorarea la termen)” 26.

 Rata solvabilităţii generale (RSG) reflectă gradul de acoperire a datoriilor totale


(datorii curente la care se adaugă împrumuturile pe termen mediu şi lung) pe baza
activelor totale; exprimă siguranţa de care se bucură creditorii pe termen lung şi
scurt, precum şi marja de creditare a întreprinderii. Valoarea critică a acestei rate
este de 1,5.

 Rata solvabilităţii patrimoniale (RSp) se calculează ca raport între capitalul propriu


şi suma dintre acestea şi creditele bancare.

25
Buşe, L., Analiză economico financiară, Editura Economică, Bucureşti, 2005, p. 105.
26
Păvăloaia W. , Păvăloaia D., Analiza economico-financiară, Editura Tehnopress,Iasi 2009, pp. 409-410.

98
Modulul 11 Analiza situației nete. Analiza lichidităţii şi solvabilităţii

Rate privind Relaţia de calcul Semnificaţie


solvabilitatea
1. Rata Activ total Un nivel mai mic decât 1 evidenţiază o
Rsg=
solvabilităţii Datorii totale situaţie de insolvenţă a firmei.
generale Nivelul minim se consideră de 1,4
(ponderea minimă a capitalului
propriu în totalul surselor de finanţare
sa fie de 30%).
2. Rata Capital propriu Se consideră normal nivelul unei rate
RSp=
solvabilităţii Capital propriu  Credite bancare de 0,5; un nivel mai mic de 0,5
patrimoniale evidenţiază o situaţie satisfăcătoare,
sub 0,3 firma este considerată de
finanţatori ca fiind riscantă.

 Întrebări de control

1. Definiţi situaţia netă şi identificaţi cauzele care pot determina modificarea acesteia.

2. Definiţi lichiditatea internă şi prezentaţi relaţiile de calcul pentru determinarea


acesteia.

3. Precizaţi cauzele care generează creşterea lichidităţii curente (generale).

4. Definiţi solvabilitatea şi prezentaţi relaţiile de calcul pentru determinarea acesteia.

5. Identificaţi cauzele care determină creşterea solvabilităţii patrimoniale.

Capital propriu
6. Ce reprezintă următoarea relaţie de calcul: ?
Capital propriu  Credite bancare
7. Ce reprezintă următoarea situaţie:
Indicele activelor totale = 110%;
Indicele datoriilor totale = 108 % ?
a) creşterea fondului de rulment;
b) creşterea situației nete;
c) scăderea situației nete.

99
PARTEA A III -A ANALIZA POZIŢIEI FINANCIARE A ÎNTREPRINDERII

8. Ce reprezintă următoarea situaţie:


Indicele activelor totale = 98%;
Indicele datoriilor totale = 104 % ?
a) creşterea fondului de rulment;
b) creşterea solvabilităţii generale;
c) scăderea solvabilităţii generale.

9. Determinaţi modificarea absolută şi modificarea procentuală a situației nete


cunoscându-se următoarele date:

Nr. Perioada Perioada


Indicatori
crt. precedentă curentă
1. Active totale (lei) 315.000 266.875
2. Datorii pe termen scurt (lei) 50.000 52.500
3. Datorii pe termen mediu şi lung (lei) 125.000 100.000

10. Determinaţi modificarea absolută şi modificarea procentuală a solvabilităţii generale


cunoscându-se următoarele date:

Nr. Perioada Perioada


Indicatori
crt. precedentă curentă
1. Active totale (lei) 315.000 266.875
2. Datorii pe termen scurt (lei) 50.000 52.500
3. Datorii pe termen mediu şi lung (lei) 125.000 100.000

100
Analiza echilibrului financiar. Analiza vitezei de rotaţie a
MODULUL 12.
activelor circulante

12.1 Analiza corelaţiei dintre fondul de rulment, nevoia de fond de


rulment şi trezoreria netă

Indicatorii utilizaţi în analiza echilibrului financiar sunt:


 Fondul de rulment (FR);
 Necesarul de fond de rulment (NFR);
 Trezoreria netă (TN).

A.Fondul de rulment reprezintă acea parte a capitalului permanent ce depăşeşte valoarea


activelor imobilizate şi este destinată finanţării activelor circulante (ciclice, temporare).

Fond de rulment (FR) = Capitaluri permanente – Active imobilizate


= Resurse stabile – Utilizări stabile

Resursele stabile (capitalurile permanente) sunt formate din:


- resurse stabile proprii (capitaluri proprii);
- resurse stabile împrumutate (împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni, credite bancare pe
termen mediu şi lung, alte împrumuturi şi datorii asimilate).

Sunt posibile următoarele situaţii:


 FR > 0, situaţie favorabilă, capitalurile permanente asigurând finanţarea integrală a
imobilizărilor permanente, rezultând şi un excedent utilizat pentru acoperirea financiară a
unei părţi din activele circulante;
 FR < 0, denotă o stare de dezechilibru financiar;

Din punct de vedere teoretic este suficient ca suma capitalurilor permanente să fie cel puţin
egală cu suma utilizărilor permanente, dar eficient pentru întreprindere ar fi ca o parte din activele
circulante să fie finanţate din resursele cu caracter permanent, adică suma resurselor permanente

101
PARTEA A III -A ANALIZA POZIŢIEI FINANCIARE A ÎNTREPRINDERII

să depăşească alocările permanente, situaţie în care întreprinderea ar dispune de o marjă de


siguranţă. Acest excedent poartă numele de fond de rulment şi serveşte la finanţarea exploatării
jucând rolul de prim indicator al echilibrului financiar ce sintetizează modalitatea de realizare a
echilibrului structural între elementele stabile ale bilanţului.

Fondul de rulment este o necesitate pentru majoritatea întreprinderilor, el reprezentând


o marjă de securitate pentru întreprindere, pentru creditorii săi şi o premisă a asigurării
independenţei sale financiare.

Dacă se ia în considerare structura capitalului permanent, care este format din capital
propriu şi capital împrumutat, fondul de rulment poate fi propriu (FRP) şi împrumutat (FRÎ),
evidenţiind măsura în care capitalul propriu asigură echilibrul financiar, respectiv gradul de
autonomie al întreprinderii.
 Fondul de rulment propriu reprezintă excedentul capitalurilor proprii în raport cu
imobilizările nete şi apreciază gradul de autonomie al întreprinderii în luarea deciziilor
de investiţii.
FRP = Capital propriu – Active imobilizate nete
sau
FRP = Fond de rulment – Împrumuturi pe termen mediu şi lung
 Fondul de rulment împrumutat reflectă măsura îndatorării pe termen lung pentru
finanţarea nevoilor pe termen scurt.
FRÎ = Fond de rulment – Fond de rulment propriu

Factorii care determină creşterea fondului de rulment sunt:


 creşterea capitalului permanent prin: sporirea capitalului propriu (creşterea

aportului asociaţilor, creşterea rezultatului exerciţiului, obţinerea de subvenţii,


creşterea rezervelor) şi creşterea datoriilor pe termen mediu şi lung (emisiunea de
obligaţiuni, contractarea de noi credite pe termen mediu şi lung)
 diminuarea activului imobilizat prin: dezinvestiţii (scoatere din funcţiune a

mijloacelor fixe, vânzarea activelor necorporale, corporale şi financiare, amortizare,


încasarea unor împrumuturi pe termen lung acordate de întreprindere etc.).

Factorii care determină scăderea fondului de rulment sunt:


 diminuarea capitalului permanent prin: reducerea capitalului propriu (scăderea

aportului asociaţilor, distribuirea de dividende, înregistrarea de pierderi,


distribuirea rezervelor) şi diminuarea datoriilor pe termen mediu şi lung

102
Modulul 12 Analiza echilibrului financiar. Analiza vitezei de rotaţie a activelor circulante

(răscumpărarea obligaţiunilor, rambursarea împrumuturilor pe termen mediu şi


lung)
 creşterea activului imobilizat: dezinvestiţii (creşterea cheltuielilor de constituire şi

cercetare – dezvoltare, investiţii (necorporale, corporale, financiare).

B.Nevoia de fond de rulment (NFR) reprezintă parte din activele circulante de natura
stocurilor şi creanţelor (active ciclice sau temporare) care trebuie finanţată din fondul de
rulment (din resursele permanente).

NFR = Activele circulante Datorii pe termen scurt


(nonfinanciare) – (nonfinanciare)
(stocuri + creanţe)

NFR = Nevoi temporare (Nt) – Resurse temporare (Rt)

Situaţii:

 NFR>0 situaţia este considerată favorabilă în măsura în care se datorează unei creşteri
a nevoii de finanţare sau nefavorabilă când se datorează unei accelerări a plăţilor şi unei
întârzieri a încasărilor.

 NFR< 0 situaţia este considerată favorabilă dacă aceasta se datorează unei viteze de
rotaţii accelerate a activelor circulante (stocuri, creanţe) şi nu unei întreruperi
temporare în aprovizionarea cu elemente stocabile.

C. Trezoreria netă caracterizează cuantumul mijloacelor băneşti de care dispune


întreprinderea. Prin intermediul ei se asigură echilibrul dintre fondul de rulment (relativ
constant) şi necesarul de fond de rulment (variabil în timp).

Trezoreria netă (TN) se poate determina după una din următoarele relaţii:
a) prin deducerea resurselor de trezorerie (credite de trezorerie şi credite bancare pe termen
scurt, efecte scontate neajunse la scadenţă) din disponibilităţile de trezorerie:
TN = Disponibilităţi de trezorerie – Resurse de trezorerie

b) prin deducerea din fondul de rulment a nevoii de fond de rulment:


TN = FR – NFR

103
PARTEA A III -A ANALIZA POZIŢIEI FINANCIARE A ÎNTREPRINDERII

Comparând fondul de rulment cu nevoia de fond de rulment (pentru determinarea


trezoreriei nete) se pot ivi situaţiile:
 Dacă FR> NFR atunci rezultă o trezorerie netă pozitivă, ceea ce denotă un excedent
de finanţare, un surplus monetar, fiind dovada desfăşurării unei activităţi eficiente prin
existenţa disponibilităţilor băneşti în conturile bancare şi în casă. În aceste condiţii se
poate vorbi de o autonomie financiară a întreprinderii pe termen scurt.
 Dacă FR< NFR atunci rezultă o trezorerie netă negativă, ceea ce semnifică un
dezechilibru financiar concretizat într-un deficit monetar care trebuie acoperit prin
apelarea la noi credite pe termen scurt pentru finanţarea dezechilibrului.

 Analiza corelaţiei fondului de rulment cu activele circulante

În analiza corelaţiei dintre fondul de rulment şi activele circulante se pot folosi o serie de rate cum
ar fi:
 rata de finanţare a capitalului circulant, care reflectă proporţia în care fondul de
Fond de rulment
rulment acoperă activele circulante: 100
Active circulante
Se consideră normală o rată de 50%.
Fond de rulment
 rata de acoperire a stocurilor: 100
Stocuri
Se consideră normală o rată de 2 / 3.
 rata de acoperire a stocurilor achitate şi necreditate plus creanţe:
Fond de rulment
100
Stocuri achitate si necreditat e plus creante

12.2 Analiza vitezei de rotaţie a activelor circulante

Ratele de rotaţie (indicatorii de gestiune) măsoară eficienţa cu care întreprinderea utilizează


activele de care dispune.
Viteza de rotaţie a activelor circulante corelează cifra de afaceri sau o componentă a
acesteia cu totalul activelor circulante sau un anumit element al acestora.

104
Modulul 12 Analiza echilibrului financiar. Analiza vitezei de rotaţie a activelor circulante

Indicatori privind viteza de Relaţia de calcul


rotaţie a activelor circulante
1. Număr de rotaţii Cifra de afaceri
n=
Soldul mediu al activelor circulante

2. Durata în zile Soldul mediu al activelor circulante


Dz= T
Cifra de afaceri

T = numărul de zile al perioadei analizate.

Viteza de rotaţie a activelor circulante se reflectă în activitatea de exploatare a firmei,


respectiv în27:
 modificarea procesului de aprovizionare şi producţie;
 reducerea costurilor;
 scurtarea ciclului de producţie;
 scurtarea perioadei de desfacere şi încasare a producţiei;
 respectarea disciplinei contractuale.

Volumul activelor circulante ale întreprinderii depinde de:


 cifra de afaceri;
 viteza de rotaţie a activelor circulante: - accelerarea vitezei de rotaţie a activelor
circulante reprezintă dezideratul oricărui management performant; reducerea
vitezei de rotaţie are efect negativ şi se va regăsi în:
- creşterea cheltuielilor indirecte;
- creşterea cheltuielilor totale;
- diminuarea rezultatului exerciţiului.

 Analiza duratei în zile a unei rotaţii


AC1 AC o
Modificarea totală a duratei în zile a unei rotaţii: ∆Dz=Dz1-Dz0=  T- T
CA 1 CA 0
se explică prin:
AC0 AC o
1. influenţa modificării cifrei de afaceri: ∆CA=  T- T
CA 1 CA 0
2. influenţa modificării soldului mediu al activelor circulante:
AC1 AC o
∆ AC =  T- T
CA 1 CA 1

27
Spătaru, L., Analiza economico – financiară. Instrument al managementului întreprinderilor, Editura Economică,
Bucureşti, 2004, p. 472

105
PARTEA A III -A ANALIZA POZIŢIEI FINANCIARE A ÎNTREPRINDERII

 Întrebări de control
1. Definiţi fondul de rulment, necesarul de fond de rulment şi trezoreria netă. Prezentaţi
relaţiile de calcul pentru determinarea acestora.
2. Ce reprezintă următoarea situaţie: raportul dintre capitalul permanent şi activele
imobilizate supraunitar?
3. Ce reprezintă următoarea situaţie: NFR< FR?
4. Care sunt cauzele care determină creşterea fondului de rulment? Dar diminuarea
acestuia?
5. Care sunt cauzele care determină scăderea necesarului de fond de rulment? Dar
creşterea acestuia?
6. Ce reprezintă următoarea situaţie: TN< 0, unde TN =trezoreria netă?

7. Se consideră următoarele date:


Nr. Perioada Perioada
Indicatori
crt. precedentă curentă
1. Active imobilizate 230.000 236.250
2. Active circulante, din care: 175.000 193.500
– stocuri 80.000 84.000
– creanţe 70.000 82.500
– disponibilităţi 25.000 27.000
3. Active totale 405.000 429.750
4. Datorii pe termen scurt, din care: 55.000 60.000
– credite pe termen scurt 9.200 9.000
– datorii nonfinanciare (datorii
45.800 51.000
comerciale-furnizori)
5. Datorii pe termen mediu şi lung 125.000 131.250
6. Datorii totale 180.000 191.250
7. Capitaluri proprii 225.000 238.500
8. Profitul net 33.750 33.390

Să se determine modificarea absolută şi modificarea procentuală aferentă următorilor


indicatori:
a) fondul de rulment;
b) necesarul de fond de rulment;
c) trezoreria netă.

106
Modulul 12 Analiza echilibrului financiar. Analiza vitezei de rotaţie a activelor circulante

Fond de rulment
8. Ce reprezintă următoarea relaţie de calcul: 100 ?
Stocuri
AC0 AC o
9. Prin expresia:  T-  T se măsoară influenţa factorului ………………..…. asupra
CA 1 CA 0

indicatorului …………........................................

10. Ce reprezintă următoarea situaţie: Indicele capitalului propriu = 108%;


Indicele capitalului permanent = 106%;
Indicele activelor imobilizate = 112%.
a) creşterea ratei rentabilităţii financiare şi scăderea fondului de rulment;
b) creşterea fondului de rulment şi scăderea ratei rentabilităţii financiare;
c) creşterea ponderii capitalurilor proprii în capitalul permanent;
d) scăderea fondului de rulment şi creşterea ponderii capitalurilor proprii în capitalul
permanent.

107
PARTEA A III -A ANALIZA POZIŢIEI FINANCIARE A ÎNTREPRINDERII

108
BIBLIOGRAFIE

1. Achim M. V., Analiza economico-financiară, Editura Risoprint, Cluj Napoca, 2009.


2. Bătrâncea I., Bătrâncea L.M., Borlea S-N, Analiza financiară a entităţii economice, Editura
Risoprint, Cluj-Napoca, 2007.
3. Bătrâncea, I., Raportări financiare. Evoluţii, conţinut, analize, Editura Risoprint, Cluj-
Napoca, 2006.
4. Buglea, Al., Analiza situaţiei financiare a întreprinderii, Editura Mirton, Timişoara, 2004
5. Colasse, B., Analiza financiară a întreprinderii, traducere Tabără, N., Editura Tipo Moldova,
Iaşi, 2009.
6. Deju M., Muntean M., Rotilă A., Dragomirescu S.E., Solomon D.C., Păcurari D., Contabilitate
generală. Concepte. Aplicaţii şi studii de caz, ediţie revăzută şi actualizată, Editura Alma
Mater, Bacău, 2011.
7. Deju, M., Contabilitatea şi performanţa financiară în comerţul cu ridicata, Editura Junimea,
Iaşi, 2004.
8. Duran V., Cozac Al., Duran D., Analiză economico-financiară, vol. I, Editura Eurostampa,
Timişoara, 2004.
9. Feleagă, L., (Malciu), Feleagă, N., Contabilitate financiară, o abordare europeană şi
internaţională, vol. I, Editura Infomega, Bucureşti, 2005.
10. Gheorghiu, Al., Analiză economico-financiară la nivel microeconomic, Editura Tribuna
Economică, Bucureşti, 2004.
11. Gheorghiu, Al. (coordonator), Analiza activităţii economice a întreprinderilor, Editura
Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1982.
12. Helfert, E. A., Tehnici de analiză financiară, Ediţia a XI-a, Editura BMT, Bucureşti, 2006.
13. Işfănescu, A., Stănescu, C., Băicuşi, A., Analiza economic-financiară cu aplicaţii în societăţile
comerciale industriale de construcţii şi de transporturi, Ediţia a doua, Editura Economică,
Bucureşti, 1999.
14. Mărgulescu şi colectivul, Analiza economico-financiară a întreprinderii- metode şi tehnici,
Editura Tribuna Economică, Bucureşti, 1994.
15. Mărgulescu, D., Vâlceanu, Gh., Cişmaşu, I. D., Şerban, C., Analiza economico-financiară,
Editura Fundaţiei România de mâine, Bucureşti, 1999.
16. Mironiuc, M., Analiză economico-financiară. Elemente teoretico-metodologice şi aplicaţii,
Editura Sedcom Libris, Iaşi, 2006.

109
Daniela-Cristina SOLOMON ANALIZĂ ECONOMICO-FINANCIARĂ II

17. Mironiuc, M., Analiză economico-financiară. Performanţă-Poziţie financiară-Risc, Editura


Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, 2009.
18. Muntean, M., Solomon, D. C., Analiză economico-financiară aprofundată, Editura Alma Mater,
Bacău, 2015.
19. Muntean, M., Analiza echilibrului economico-financiar al întreprinderilor comerciale,
Editura EduSoft, Bacău, 2006.
20. Niculescu Maria, Diagnostic economic, Editura Economică, Bucureşti, 2003.
21. Niculescu, M., Diagnostic financiar, Editura Economică, Bucureşti, 2005.
22. Pătruţ, V., Rotilă, A., Contabilitate şi diagnostic financiar – Fundamente teoretice şi aplicaţii
practice, Editura Sedcom Libris, ediţia a II-a, revizuită şi actualizată, Iaşi 2010.
23. Păvăloaia, W., Păvăloaia, D., Analiza economico-financiară, Concepte. Studii de caz. Aplicaţii,
Editura Moldavia, Bacău, 2003
24. Păvăloaia, W., Paraschivescu, M. D., Olaru, G. D., Radu, F., Analiză financiară – Studii de caz,
Editura Tehnopress, Iaşi, 2006.
25. Păvăloaia, W., Păvăloaia, D., Analiza economico-financiară, Editura Tehnopress, Iaşi, 2009.
26. Petrescu, S., (2012), Evaluarea economică și financiară a întreprinderii. Concepte-metode-
procedee, Editura Tehnopress, Iași
27. Petrescu, S., Analiză şi diagnostic financiar-contabil. Ghid teoretico-aplicativ, ediţia a IIa, a III-a,
Editura CECCAR, Bucureşti, 2008, 2010.
28. Petrescu, S., Mihalciuc, C.C., Diagnostic financiar-contabil privind performanţa întreprinderii.
Aspecte teoretice şi aplicative de contabilitate şi analiză financiară, Editura Universităţii
Suceava, 2006.
29. Petrescu, S., Diagnostic economic-financiar. Metodologie. Studii de caz, Editura Sedcom
Libris, Iaşi, 2004.
30. Petrescu, S., Mironiuc, M., Analiza economico-financiară, Teorie şi aplicaţii, Iaşi, Editura
Tiparul, 2002.
31. Robu, V., Anghel I., Serban E.C, Analiza economico-financiară a firmei, Editura Economică,
București, 2014.
32. Robu V., Vâlceanu Gh., Analiză economico-financiară. Teste grilă, Ediţia a II-a, Editura
Economică, Bucureşti, 2009.
33. Rotilă A., Analiză economico-financiară - note de curs, Bacău, 2007.
34. Rotilă, A., Solomon, D. C., Analiza economico financiară – lucrări aplicative, Universitatea
din Bacău, 2006.
35. Rusu, D., Cuciureanu, A., Petrescu, S., Dan, Gh., Analiza activităţii economice a
întreprinderilor, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1979.

110
BIBLIOGRAFIE
36. Solomon D. C., Analiză economico-financiară I. Curs unversitar, Editura Alma Mater, Bacău,
2012.
37. Solomon D. C., Analiză economico–financiară II. Curs universitar, Editura Alma Mater, Bacău,
2013.
38. Solomon D. C., Analiza diagnostic şi evaluarea performanţei economico-financiare a
întreprinderilor comerciale, Editura Alma Mater, Bacău, 2010.
39. Spătaru, L., Analiza economico - financiară a întreprinderii –Instrument al managementului
întreprinderii, Editura Economică, Bucureşti, 2004.
40. Vâlceanu, Gh., Robu, V., Georgescu, N., Analiză economico-financiară, Editura Economică,
Bucureşti, 2004.
41. Vâlceanu Gh., Robu V., Georgescu N. (colectiv coord.), Analiză economico-financiară.
Ediţia a II-a, Editura Economică, Bucureşti, 2009
*** Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 1802 din 29 decembrie 2014 (OMFP 1802/2014) pentru
aprobarea Reglementărilor contabile privind situațiile financiare anuale individuale și situaţiile
financiare anuale consolidate, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, Nr. 963 din 30 decembrie
2014, intrare în vigoare 1 ianuarie 2015 cu modificările și completările ulterioare.
*** Ordinul Ministerului Finanţelor Publice nr. Nr. 4160/2015 din 31 decembrie 2015 privind
modificarea şi completarea unor reglementări contabile, publicat în Monitorul Oficial nr.21 din
12 ianuarie 2016.
*** www.anaf.ro, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală;
*** www.mfinante.ro, Ministerul Finanţelor Publice.

111
112
FIŞA DISCIPLINEI
(licenţă)
1. Date despre program
1.1. Instituţia de învăţământ superior Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău
1.2. Facultatea de Ştiinţe Economice
1.3. Departamentul C.A.A.E.F.
1.4. Domeniul de studii CONTABILITATE
1.5. Ciclul de studii licenţă
1.6. Programul de studii/calificarea CONTABILITATE ŞI INFORMATICĂ DE GESTIUNE
1.7. Forma de învăţământ Învăţământ cu frecvenţă

2. Date despre disciplină


2.1. Denumirea disciplinei Analiză Economico-Financiară II
2.2. Titularul activităţilor de curs Lect. univ. Dr. Solomon Daniela Cristina
2.3. Titularul activităţilor de seminar Asist. univ. dr. ROŞU Cristina
2.4. Anul de studiu III 2.5. Semestrul 2 2.6. Tipul de evaluare EC
2.7. Regimul Categoria formativă a disciplinei DS
disciplinei DF - fundamentală, DD - în domeniu, DS - de specialitate, DC - complementară
Categoria de opţionalitate a disciplinei: DI
DI - obligatorie (impusă), DO - opţională (la alegere), DL - facultativă (liber aleasă)

3. Timpul total estimat (ore alocate activităţilor didactice)


3.1. Număr de ore pe săptămână 4 3.2. Curs 2 3.3. Seminar/Laborator/Proiect 2
3.4. Totalul de ore pe semestru din planul de învăţământ 48 3.5. Curs 24 3.6. Seminar/Laborator/Proiect 24

Distribuţia fondului de timp pe semestru: ore


Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 40
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 20
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 20
Tutoriat 2
Examinări 3
Alte activităţi (precizaţi): -

3.7. Total ore studiu individual 85


3.8. Total ore pe semestru 133
3.9. Numărul de credite 6

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)


4.1. de curriculum  Statistica, Microeconomie, Macroeconomie, Contabilitate financiară, Analiză
economico-financiară I
4.2. de competenţe  specifice disciplinelor de mai sus

5. Condiţii (acolo unde este cazul)


5.1. de desfăşurare a cursului  Sală de curs dotată cu videoproiector şi ecran de proiecţie, computer şi
conexiune la Internet
5.2. de desfăşurare a seminarului/  Sală de seminar dotată cu tablă. Este necesar ca studenţii să vină la seminarii
laboratorului/proiectului cu suportul de curs şi calculator de birou.

113
Daniela-Cristina SOLOMON ANALIZĂ ECONOMICO-FINANCIARĂ II

6. Competenţe specifice acumulate


 C3 Prelucrarea informaţiilor în vederea întocmirii de rapoarte financiar- contabile și/sau fiscale (1 credit)
6.1. Competenţe

 C4 Determinarea şi interpretarea indicatorilor economico-financiari (5 credite)


profesionale

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)


7.1. Obiectivul  Disciplina „Analiză economico-financiară II” vizează însuşirea fundamentelor teoretice ale
general al analizei economico-financiare (concepte, principii, metodologie de analiză a fenomenelor);
disciplinei înţelegerea de către studenţi a importanţei analizei economico-financiare pentru utilizarea eficientă a
resurselor şi mobilizarea rezervelor întreprinderii, prepararea informaţiilor necesare actului
decizional, realizarea şi controlul îndeplinirii obiectivelor stabilite; dezvoltarea capacităţii de a privi
critic şi obiectiv prezentul, de a anticipa şi fundamenta deciziile operative şi strategice în activitatea
întreprinderii care să asigure dezvoltarea acesteia şi îmbunătăţirea performanţelor ei economico-
financiare.
7.2. Obiectivele  Identificarea şi descrierea indicatorilor economico-financiari;
specifice  Explicarea şi interpretarea indicatorilor economico-financiari;
 Aplicarea metodologiei de calcul şi analiză a indicatorilor economico-financiari;
 Utilizarea adecvată a metodologiei de analiză a indicatorilor economico-financiari
 Proiectarea structurii unei lucrări de analiză a poziţiei şi performanţei financiare a entităţii
organizatorice;
 Elaborarea unei analize a poziţiei şi performanţei financiare a entităţii/ organizaţiei.

8. Conţinuturi
Nr. Metode de
Curs Observaţii
ore predare
PARTEA 1 ANALIZA CHELTUIELILOR ÎNTREPRINDERII (10)
Modulul 1 Aspecte teoretice privind analiza cheltuielilor întreprinderii. 2 ore 1 prelegere
Analiza cheltuielilor aferente veniturilor întreprinderii
1.1. Cheltuielile întreprinderii – abordare sistemică, conceptuală şi practică
în formarea gândirii economice a specialiştilor
1.2 Analiza cheltuielilor aferente veniturilor întreprinderii
Modulul 2 Analiza diagnostic a cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri 2 ore 1 prelegere
2.1. Analiza diagnostic a cheltuielilor variabile la 1000 lei cifră de afaceri
2.1.1 Analiza factorială a cheltuielilor variabile
2.1.2 Estimarea evoluţiei probabile a cheltuielilor variabile
2.1.3 Analiza reflectării nivelului cheltuielilor variabile la 1000 lei prelegere,
cifră de afaceri în principalii indicatori economico-financiari expunerea
2.2 Analiza eficienţei cheltuielilor fixe interactivă,
2.2.1 Analiza factorială a cheltuielilor fixe la 1000 lei venituri din dezbaterea,
exploatare sau cifră de afaceri conversaţia,
2.2.2 Estimarea nivelului probabil al cheltuielilor fixe problematizarea
Modulul 3 Analiza-diagnostic a cheltuielilor materiale 2 ore 1 prelegere
3.1 Analiza factorială a cheltuielilor materiale la 1000 lei cifră de afaceri
3.2 Analiza cheltuielilor cu amortizarea
Modulul 4 Analiza eficienţei cheltuielilor cu personalul 2 ore 1 prelegere
4.1 Analiza situaţiei generale a cheltuielilor cu salariile
4.2 Analiza factorială a cheltuielilor cu salariile
4.3 Analiza corelaţiei dintre dinamica productivităţii şi dinamica salariului
mediu
4.4 Analiza eficienţei cheltuielilor salariale
Modulul 5 Analiza costului pe produs 2 ore 1 prelegere
5.1. Analiza cheltuielilor cu materiile prime şi materialele pe produs
5.2 Analiza cheltuielilor cu salariile directe pe produs
5.3 Analiza cheltuielilor indirecte pe produs
5.4 Analiza costului marginal
5.5 Analiza reflectării costului pe produs în principalii indicatori

114
FIȘA DISCIPLINEI

economico-financiari
PARTEA A II-A ANALIZA PERFORMANŢELOR prelegere,
ÎNTREPRINDERII PE BAZA RENTABILITĂŢII (8) expunerea
Modulul 6 Abordări conceptuale privind rentabilitatea întreprinderii 2 ore interactivă, 1 prelegere
6.1 Rentabilitatea- indicator de performanţă dezbaterea,
6.2 Contul de profit şi pierdere–sursă de informaţii pentru analiza conversaţia,
performanţelor întreprinderii problematizarea
6.3 Analiza structurală a rezultatelor
6.3.1 Analiza structurală a rezultatelor pe baza contului de profit şi
pierdere
6.3.2 Analiza soldurilor intermediare de gestiune
Modulul 7 Analiza factorială a rezultatului 2 ore 1 prelegere
7.1 Analiza factorială a profitului operational
7.2 Analiza factorială a rezultatului aferent cifrei de afaceri
Modulul 8 Analiza diagnostic pe baza ratei rentabilităţii 2 ore 1 prelegere
8.1 Analiza ratei rentabilităţii comerciale
8.2 Analiza ratei rentabilităţii resurselor consumate
8.3 naliza ratei rentabilităţii economice
8.4 Analiza ratei rentabilităţii financiare
Modulul 9 Analiza cost-volum-profit 2 ore 1 prelegere
9.1 Analiza pragului de rentabilitate pe produs
9.2 Analiza pragului de rentabilitate la nivelul întreprinderii
9.3 Analiza riscului de exploatare şi financiar al întreprinderii
PARTEA A III-A ANALIZA POZIŢIEI FINANCIARE A
ÎNTREPRINDERII (6)
Modulul 10. Fundamente teoretice privind poziţia financiară a 2 ore 1 prelegere
întreprinderii
10.1 Bilanţul–sursă de informaţii pentru analiza poziţiei financiare a
întreprinderii
10.2 Analiza structurii patrimoniale a întreprinderii
Modulul 11. Analiza situației nete. Analiza lichidităţii şi solvabilităţii 2 ore 1 prelegere
11.1 Analiza situației nete
11.2 Analiza lichidităţii şi solvabilităţii
Modulul 12. Analiza echilibrului financiar. Analiza vitezei de rotaţie a 2 ore 1 prelegere
activelor circulante
12.1 Analiza corelaţiei dintre fondul de rulment, nevoia de fond de rulment
şi trezoreria netă
12.2 Analiza vitezei de rotaţie a activelor circulante
Bibliografie
1. Achim M. V., Analiza economico-financiară, Editura Risoprint, Cluj Napoca, 2009;
2. Muntean, M, Solomon D.C. Analiza economico-financiară aprofundată, Editura Alma Mater, Bacău, 2015;
3. Petrescu S., Analiză şi diagnostic financiar-contabil – Ghid teoretico-aplicativ, Ediţia a III a, Editura CECCAR,
Bucureşti, 2010;
4. Robu V., Anghel, I., Șerban, E.C., Analiza economico-financiară a firmei, Editura Economică, Bucureşti, 2014.
5. Solomon D. C., Analiză economico-financiară II. Curs universitar, Editura Alma Mater, Bacău, 2013.
6. Solomon D. C., Analiza diagnostic şi evaluarea performanţei economico-financiare a întreprinderilor
comerciale, Editura Alma Mater, Bacău, 2010;
Bibliografie minimală
 Solomon D. C. Analiză economico-financiară II. Curs universitar, Editura Alma Mater, Bacău, 2013.
Aplicaţii (Seminar) Nr. ore Metode de predare Observaţii
1. Aspecte teoretice privind analiza cheltuielilor întreprinderii. 2 ore Explicaţia dezbaterea, 1 seminar
Analiza cheltuielilor aferente veniturilor totale întreprinderii studiu de caz
(Analiza ratei de eficiență a cheltuielilor totale)
2. Analiza eficienței cheltuielilor variabile (Analiza indicatorului 2 ore Explicaţia, exerciţiul 1 seminar
cheltuieli variabile la 1000 lei cifră de afaceri). Estimarea
nivelului probabil al cheltuielilor variabile
3. Analiza eficienței cheltuielilor fixe (Analiza indicatorului 2 ore Explicaţia, exerciţiul 1 seminar
cheltuieli fixe la 1000 lei cifră de afaceri). Estimarea nivelului
probabil al cheltuielilor fixe
4. Analiza cheltuielilor materiale la 1000 lei cifra de afaceri 2 ore Explicaţia, exerciţiul 1 seminar
115
Daniela-Cristina SOLOMON ANALIZĂ ECONOMICO-FINANCIARĂ II

5. Analiza costurilor întreprinderii 2 ore Explicaţia, exerciţiul 1 seminar


6. Lucrare de verificare 2 ore Explicaţia, exercițiul 1 seminar
7. Analiza factorială a rezultatului exerciţiului 2 ore Lucrare practică 1 seminar
8. Analiza diagnostic pe baza ratelor de rentabilitate 2 ore Studiu de caz 1 seminar
9. Analiza rentabilităţii pe baza punctului critic 2 ore Dezbaterea, exerciţiul 1 seminar
10. Fundamente teoretice privind poziţia financiară a întreprinderii 2 ore Dezbaterea, explicaţia 1 seminar
11. Analiza structurii activului. Analiza structurii surselor de 2 ore Dezbaterea, studiu de 1 seminar
finanțare caz
12. Analiza situației nete. Analiza lichidităţii şi solvabilităţii. Analiza 2 ore Explicaţia, studiu de 1 seminar
echilibrului financiar. caz
Bibliografie
1. Achim M. V., Analiza economico-financiară, Editura Risoprint, Cluj Napoca, 2009;
2. Muntean, M, Solomon D.C. Analiza economico-financiară aprofundată, Editura Alma Mater, Bacău, 2015;
3. Petrescu S., Analiză şi diagnostic financiar-contabil – Ghid teoretico-aplicativ, Ediţia a III a, Editura CECCAR,
Bucureşti, 2010;
4. Robu V., Anghel, I., Șerban, E.C., Analiza economico-financiară a firmei, Editura Economică, Bucureşti, 2014.
5. Solomon D. C., Analiză economico-financiară II. Curs universitar, Editura Alma Mater, Bacău, 2013.
6. Solomon D. C., Analiza diagnostic şi evaluarea performanţei economico-financiare a întreprinderilor
comerciale, Editura Alma Mater, Bacău, 2010;
Bibliografie minimală
 Analiză economico-financiară II. Curs universitar, Editura Alma Mater, Bacău, 2013.

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,


asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului
 Se asigură competenţe conform prevederilor RNCIS
10. Evaluare
10.3. Pondere
Tip activitate 10.1. Criterii de evaluare 10.2. Metode de evaluare
din nota finală
Demonstrarea însuşirii şi stăpânirii Test docimologic 60%
cunoştinţelor teoretice, practice şi
10.4. Curs
metodologice cu care s-a operat pe parcursul
cursurilor.
10.5. Seminar/ Prezenţă activă Observarea sistematică; 10%
laborator/proiect conversaţii profesor-student
Evaluarea activităţii teoretico-aplicative din Test docimologic (verificare pe 30%
cadrul seminarului parcurs)
100%
10.6. Standard minim de performanţă
 Pentru promovarea disciplinei cu nota minimă 5 (cinci), studenţii trebuie să demonstreze însuşirea şi stăpânirea
unui minim de noţiuni (50%), cunoştinţe teoretice şi metodologice cu care s-a operat pe parcursul cursurilor şi
seminariilor. Nota obţinută la evaluarea finală (examen) să fie minim 5 (cinci)

116
ANALIZĂ ECONOMICO-FINANCIARĂ II Daniela-Cristina SOLOMON

117