Sunteți pe pagina 1din 2

Funcţia de gradul I

y
12

10

x
-9 -8 -7 -6 -5 -4 -3 -2 -1 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

-2

-4

-6

Fig. 1 ( f (x)=2x+3 )
Definitie: Fie a, b  , a  0 . Functia f :  , f ( x)  ax  b se numeste functie de gradul I.

OBS. Un punct A( xA ; y A )  Gf  f ( xA )  y A .
Proprietăţi:
1. Graficul funcţiei de gradul I
- Intersectia cu axele de coordonate:
b   b  
a.) Gf Ox  f ( x)  0  ax  b  0  x   Gf Ox   A  ;0  
a   a 

b.) Gf Oy  x  0  f (0)  a 0  b  f (0)  b  Gf Oy  B  0; b 

 Daca a>0, graficul functiei de gradul I este o functie care „urca”


 Daca a<0, graficul functiei de gradul I este o functie care „coboara”
Imaginea functiei liniare este: Imf = .

2. Monotonia funcţiei de gradul I
Funcţia de gradul I este strict monotonă pe .
a  0  f strict crescatoare pe
Fie x1 x2  . Daca
a  0  f strict descrescatoare pe
3. Semnul funcţiei de gradul I
 b 
 f are semnul lui a pe   ;   ;
 a 
 b
 f are semn contrar lui a pe  ;   ;
 a
x b
  
a
f(x) semn contrar lui a 0 semnul lui a
Coeficienţii a şi b se numesc pantă (coeficient unghiular), şi respectiv ordonata la origine a
dreptei.
4. Paritatea funcţiei de gradul I
b  0  f ( x)   f ( x)  f impară
f ( x)  ax  b  
b  0  f nu este nici pară nici impară
5. Funcţia de gradul I este bijectivă.
x b
6. Funcţia de gradul I este inversabilă şi are inversa f 1 :  , f 1 ( x)  .
a
7. Funcţia de gradul I este nemărginită.
8. Funcţia de gradul I nu este periodică.
Observaţii:
 Bisectoarea întâi (ce corespunde cadranelor I şi III) ce reprezintă graficul funcţiei liniare
este dreapta de ecuaţie: y = x < = > f(x) = x, x .
 Bisectoarea a doua (ce corespunde cadranelor II şi IV) are ecuaţia: y = -x<=>f(x)= -x,
x .

OBS. f g  x   f  g  x   .
Pozitiile relative a doua drepte.
ax  by  c
Fie sistemul  S   . Fiecare ecuatie a sistemului este o ecuatie a unei
mx  ny  p
drepte in plan.

Ex: d1 : ax  by  c si d2 : mx  ny  p .
 Sistemul are solutie unica (sistem compatibil determinat) – dreptele se intersecteaza
 Sistemul are o infinitate de solutii (sistem compatibil nedeterminat) – dreptele sunt
confundate
 Sistemul nu are nici o solutie (sistem incompatibil) – dreptele sunt paralele.

Obs: formula distantei / lungimea segmentului AB  ( xB  xA )2  ( yB  y A )2