Aspecte ale comunicarii copiilor cu tulburari

de spectru autist

Ancuta Petcu - logoped, psiholog practicant autonom

Majoritatea copiilor care prezinta tulburari de spectru autist prezinta o

dezvoltare anormala in ceea ce priveste limbajul. Unii dintre copiii diagnosticati
cu o tulburare de spectru autist pot invata sa vorbeasca , dar acest lucru se
intampla mult mai tarziu decât în cazul copiilor tipici care au aceea și vârst ă cu ei
. În unele cazuri, însă, modul în care se exprimă poate fi limitat (un anumite set
de sunete sau anumite expresii ). Alți copii nu reușesc să vorbească, dar pot
învăța să se folosească de alte forme de comunicare, cum ar fi, de exemplu,
Sistemele de comunicare prin schimb de imagini (PECS) , respectiv alte forme de
comunicare augmentativă .

Copiii care reușesc totuși să se exprime prin cuvinte, propoziții au o serie de

dificultăți:

Copiii care sunt diagnosticați cu Asperger pot vorbi mult, dar cu voce monoton ă,
ca de robot, dovedind lipsa empatiei (ei pot spune "Am o mașinuță nouă" pe
acelasi ton cu care spun "Cainele meu a murit") sau pot comunica la nesfâr șit
despre un anumit subiect, cum ar fi, de exemplu, dinozaurii sau mersul trenurilor.

Unii copii diagnosticati cu TSA pot avea "ecolalie", manifestare care, asa cum o
spune și numele pe care îl poartă, are ceva în comun cu ecoul. Copiii în cauză
repetă cuvinte, expresii și/sau cântece care nu au semnificație pentru ei. Unii vor
rosti cuvintele imediat ce le aud, în vreme ce alții, care au "ecolalie cu
regiversare ", vor spune lucruri pe care le-au auzit în trecut, cum ar fi, de
exemplu, replici din filmul preferat, imitând atât vocea, cât și intonația și
accentul. Când o mamă întreabă "Vrei o bomboană?" în loc să audă un r ăspuns de
genul "Da" sau "Vreau o bomboană", ea își va auzi copilul repetând cuvintele ei.
Copilul poate răspunde cu aceleași cuvinte sau lăsând deoparte primul cuvânt,
de exemplu: "O bomboană?", arătând astfel că dorește o bomboană.

Se întâmplă frecvent ca micuții diagnosticați cu autism să încurce pronumele,

folosindu-l pe "tu" în loc de "eu" și invers . Este posibil, de asemenea, să renun țe
cu totul la pronume.

Dificultăți apar și în momentul în care se pune problema încadr ării unor lucruri
într-o anume categorie, dificultăți care decurg din dificult ățile de generalizare și
abstractizare (ei vor avea dificultăți în a spune că “vaca”, “oaia”, “calul”, “pisica”,
“ursul”, “catelul” sunt “animale” și, de asemenea, vor avea dificultăți în a da
exemple de “culori”, “animale”, “fructe”, “legume” etc. De asemenea, unii vor face
constant confuzii spunând "șosetă" în loc de "pantof" sau "lapte" în loc de "suc".
Copiii care au tulburare de spectru autist pot prezenta și unele probleme în ceea
ce privește limbajul receptiv, care este legat de abilitatea de a în țelege. Pentru
părinți poate fi greu să își dea seama ce anume înțelege copilul lor, mai ales
atunci cand copilul nu poate oferi un răspuns în form ă verbal ă, nu are nicio
reacție atunci când este strigat pe nume sau pare să ignore o sarcin ă simpl ă pe
care o primește, cum ar fi, de exemplu : "Du-te și adu jucăria". A nu reacționa nu
înseamnă insa a nu înțelege. În timp ce noi nu putem pătrunde în mintea copilului,
pentru a ne da seama care este diferența, cercetătorii au ar ătat c ă majoritatea
copiilor cu tulburare de spectru autist au un anumit nivel de în țelegere. Copiii pot
înțelege numele personelor și obiectelor care le sunt familiare sau pot înțelege
lucruri simple, dar nu dau impresia că înțeleg. S-a demonstrat că ei pot să învețe
răspunsurile pe care ar trebui sa le dea.

Logopedia și terapia comunicaării ajută copilul să comunice mai eficient atât

verbal, cât și nonverbal, folosindu -se de cuvinte și/sau de limbajul corpului.
Logopedul specializat în probleme legate de limbă și comunicare se ocup ă de
intervențiile corespunzătoare, astfel încat ajută copilul să formeze cuvinte și
sisteme de comunicare, să proceseze informații și să se exprime. Acesta învață,
de asemenea, copilul cum să se folosească de pragmatica limbii (modul în care
să se folosească de limbă), cum să inițieze și să susțină o conversație. Copiii pot fi
invățați să interpreteze limbajul corpului și expresiile faciale, dar și să iși
organizeze gândirea.

În cadrul ședinței de logopedie, copilul învață individual și/sau în cadrul unui grup
mic, în funcție de nivelul aptitudinilor copilului. Ședințele dureaza 30 - 45 de
minute și sunt coordonate de logoped în cabinetul acestuia, la domiciliul
copilului sau în școala în care învață copilul. În cadrul ședintelor se pot face
exerciții, se pot organiza jocuri sau diferite activități. În cadrul copiilor care nu
vorbesc, terapeutul s-ar putea folosi de mișcări prin care se indică diferite lucruri
sau de sisteme de comunicare augmentativă (cum ar fi folosirea semnelor),
dispozitive de comunicare sau PECS (Sisteme de comunicare prin schimb de
imagini). Conform unei idei false, prin utilizarea acestor metode, trebuie s ă
renunțați la a comunica prin vorbire cu copilul dumneavoastr ă. De fapt, conform
studiilor, iese în evidență faptul că lucrurile nu stau deloc așa. Prin metode
augmentative poate fi stimulată comunicarea prin vorbire.

În funcție de diagnostic și de particularitățile copilului logopedul va alege cea

mai bună metodă care să-i ajute pe copil și pe cei din jur să comunice cât mai
funcțional cu putință. Logopedul nu poate să lipseasc ă din echipa de interven ție
în cazul unui copil diagnosticat cu tulburare de spectru autist.