Sunteți pe pagina 1din 4

Pronumele reflexiv

1. P r o n u m e l e r e f l e x i v marchează identitatea subiectului cu obiectul


indirect sau cu cel direct. Acest pronume are forme numai pentru cazurile
dativ şi acuzativ:

● Da t i v u l se foloseşte atunci când subiectul şi obiectul direct este una şi


aceeaşi persoană. În acest caz acţiunea verbului-predicat se înfăptuieşte în
favoarea subiectului: Omul harnic îşiface iarna car şi vara sanie.

● A c u z a t i v u l se foloseşte când subiectul şi obiectul direct este una şi


aceeaşi persoană, ceea ce înseamnă că acţiunea verbului-predicat se răsfrânge
asupra subiectului însuşi: Adesea cel care ajută pe altul se ajută pe sine.

2. Pronumele reflexiv are forme proprii numai pentru pers. 3 în dativ şi


acuzativ nediferenţiate după genuri şi numere: D: sie, îşi; A: sine, se.

Pentru pers. 1 şi 2 sg. şi pl. se folosesc formele de dativ şi acuzativ ale


pronumelui personal propriu-zis. Acestea capătă valoare reflexivă când
marchează identitatea subiectului cu obiectul direct sau indirect:

D.: îmi cumpăr mie, îţi cumperi ţie, ne cumpărăm nouă, vă cumpăraţi vouă;

A.: mă laud pe mine, te lauzi pe tine, se laudă pe sine.

3. Formele pronumelui reflexiv şi cele ale pronumelui personal propriu-zis


cu valoare reflexivă sunt următoarele:

Numărul Persoana Dativ Acuzativ


accentuat neaccentuat accentuat neaccentuat
Singular I mie îmi (mi) mine mă

II ţie îţi (ţi) tine te

III sie îşi (şi) sine se


Plural I nouă ne nouă ne

II vouă vă vouă vă

III sie îşi (şi) sine se


In cadrul pronumelui reflexiv putem distinge :

 reflexivul dinamic, care exprima o actiune cu participarea intensa a subiectului,


construit cu pronume in acuzativ, dar si in dativ:
ma gandesc, se teme, isi inchipuie, isi imagineaza;
 reflexivul obiectiv exprima coincidenta dintre subiectul si obiectul
actiunii: a se imbraca, a se trezi;
 reflexivul reciproc arata ca actiunea este savarsita de doua sau mai multe persoane,
fiecare suferind rezultatul actiunii celuilalt: a se certa, a se iubi, a se bate, a se saluta.

In multe constructii, pronumele reflexive neaccentuate la dativ determina un


substantiv, au sens posesiv si functie sintactica de atribut pronominal (dativul
posesiv).

Funcțiile sintactice ale pronumelui reflexiv la cazul acuzativ

complement direct
Eu mă apăr de soare. (pe cine apăr? (pe mine) mă)
Eu mă apăr pe mine de soare. (pe cine apăr? pe mine mă)

El se apară pe sine. (pe cine se apară? pe sine se)


! El se apară pe el. (pe cine se apară? pe el – forma accentuată a pronumelui personal)

complement indirect
El povestește despre sine. (despre cine povestește? despre sine)

nume predicativ
Totul este pentru sine. (pentru cine este? pentru sine)

atribut pronominal prepozițional


Încrederea în sine este bună. (care încredere? în sine)

complement circumstanțial de loc


Profesoara l-a așezat lângă sine. (unde a așezat? lângă sine)

complement circumstanțial de mod


Și-a spus în sine. (cum a spus? în sine)

complement circumstanțial instrumental


A reușit prin sine. (prin cine a reușit? prin sine)

complement circumstanțial de relație


Cât despre tine, mai vorbim. (în ce privință vorbim? despre tine)

Funcțiile sintactice ale pronumelui reflexiv la cazul dativ


atribut pronominal
Mircea și-a depus banii la bancă. (și arată că Mircea este posesorul banilor săi > banii
săi)

complement indirect
Își făcea loc cu coatele. (cui? (lui) își)

Pronumele reflexiv forma neaccentuată și funcția sintactică

Pronumele reflexiv forma neaccentuată își păstrează sau nu funcția sintactică în


funcție de verbele pe care le însoțește. Pronumele reflexiv are funcție sintactică atunci
când verbele au valorile:

 reflexiv obiective: se identifică obiectul cu subiectul (își spune ‒ sieși, lui, ei; se
spală ‒ pe sine, pe el, pe ea)
 reflexiv reciproc: acțiunea este reciprocă (își vorbesc ‒ unul altuia; se înțeleg ‒ unul cu
altul)
 reflexiv participativ: subiectul are interese în acțiune (își cumpără ‒ ceva pentru sine)
 reflexiv posesiv: exprimă posesia asupra unui obiect (își ia geanta ‒ geanta sa, geanta
lui, geanta ei)

Pronumele reflexiv nu are funcție sintactică atunci când verbele au valorile:

 reflexiv impersonal: acțiune impersonală (se întâmplă, se spune, se cuvine, se cade)


 reflexiv eventiv: exprima o transformare (se îngrașă, se înroșește, se îmbogățește)
 reflexiv pasiv: se înlocuiește cu diateza pasivă (se construiesc ‒ sunt construite)
 reflexiv dinamic: exprimă o participare intensă în acțiune (își amintește, se gândește,
se miră)
Funcțiile sintactice ale pronumelui reflexiv la cazul acuzativ

complement direct
Eu mă apăr de soare. (pe cine apăr? (pe mine) mă)
Eu mă apăr pe mine de soare. (pe cine apăr? pe mine mă)

El se apară pe sine. (pe cine se apară? pe sine se)


! El se apară pe el. (pe cine se apară? pe el – forma accentuată a pronumelui personal)

complement indirect
El povestește despre sine. (despre cine povestește? despre sine)

nume predicativ
Totul este pentru sine. (pentru cine este? pentru sine)

atribut pronominal prepozițional


Încrederea în sine este bună. (care încredere? în sine)

complement circumstanțial de loc


Profesoara l-a așezat lângă sine. (unde a așezat? lângă sine)

complement circumstanțial de mod


Și-a spus în sine. (cum a spus? în sine)

complement circumstanțial instrumental


A reușit prin sine. (prin cine a reușit? prin sine)

complement circumstanțial de relație


Cât despre tine, mai vorbim. (în ce privință vorbim? despre tine)

Funcțiile sintactice ale pronumelui reflexiv la cazul dativ

atribut pronominal
Mircea și-a depus banii la bancă. (și arată că Mircea este posesorul banilor săi > banii
săi)

complement indirect
Își făcea loc cu coatele. (cui? (lui) își)