Sunteți pe pagina 1din 76

INSTRUCTIUNI TEHNICE PENTRU PROIECTAREA SI EXECUTAREA

PERETILOR SI ACOPERISURILOR DIN ELEMENTE DIN BETON


CELULAR AUTOCLAVIZAT

Indicativ P104-83
Înlocuieşte P104-78

Cuprins

* GENERALITATI SI DOMENIUL DE UTILIZARE


* PREVEDERI PENTRU PROIECTAREA PERETILOR SI ACOPERISURILOR CU ELEMENTE DIN B.C.A.
ARMATE
* PREVEDERI PENTRU PUNEREA ÎN OPERA
* FINISAJE ŞI PROTECŢII
* ANEXA 1: Sortimentul elementelor din beton celular autoclavizat
* ANEXA 2: Rezistenţa la foc a elementelor din b.c.a.
* ANEXA 3: Domeniul de utilizare din punct de vedere termotehnic al elementelor din b.c.a.
* ANEXA 4: A. Calculul elementelor din beton celular autoclavizat
B. Calculul elementelor solicitate la compresiune
C. Calculul pereţilor din panouri fixate cu prinderi elastice
* ANEXA 5: Prevederi pentru proiectare zidăriei din blocuri şi plăci din b.c.a.
* ANEXA 6: Prevederi pentru executarea zidăriilor din blocuri şi plăci din b.c.a.
* ANEXA 7: Mortare şi betoane
* ANEXA 8: Materiale pentru zidării şi finisare
* ANEXA 9: Materiale reprezentative pentru etanşarea rosturilor
* ANEXA 10: Materiale pentru protecţia anticorozivă a pieselor metalice de prindere
* ANEXA 11: Piese şi accesorii de montaj uzuale
* ANEXA 12: Scule şi dispozitive reprezentative
* ANEXA 13: Succesiunea operaţiilor la descărcarea şi încărcarea pachetelor cu elemente de beton
celular autoclavizat
* ANEXA 14: Executarea protecţiei anticorozive a pieselor metalice de prindere a elementelor din b.c.a.
* ANEXA 15: Lista soluţiilor de finisare şi protecţie
* ANEXA 15a: Rezistenţa la trecerea vaporilor de apă
* ANEXA 16: Reţete pentru finisare şi protecţie

1. GENERALITATI SI DOMENIUL DE UTILIZARE

1.1. Prezentele instrucţiuni tehnice se referă la proiectarea şi executarea pereţilor şi acoperişurilor pentru
construcţii de locuit, social-culturale, industriale şi agrozootehnice din elemente din beton celular autoclavizat.

Prezentele instrucţiuni tehnice nu se referă la plăcile termoizolatoare din beton celular autoclavizat, care se
folosesc în conformitate cu prevederile din: "Normativul pentru proiectarea şi executarea lucrărilor de izolaţii
termice la clădiri" indicativ C107-82.

1.2. Prevederile prezentelor instrucţiuni tehnice se referă la utilizarea următoarelor elemente din beton celular
autoclavizat (denumit în continuare prescurtat b.c.a):

a) Elemente armate:

- panouri de pereţi exteriori, sau interiori, aşezate pe orizontală, pentru hale industriale;

- panouri de pereţi exteriori aşezate pe verticală, pentru hale industriale parter;

- panouri pentru pereţi exteriori şi interiori pentru clădiri de locuit şi social-culturale precum şi panouri mari
asamblate din elemente armate:

- plăci de acoperiş.

b) Elemente nearmate:

- blocuri de zidărie;
- panouri pentru parapet, sau spalet, utilizate împreună cu elemente armate la realizarea pereţilor exteriori şi
clădirilor de locuit şi social-culturale (de ex. în panourile mari asamblate din elemente armate).

Sortimentul elementelor din b.c.a., extras din actele normative în vigoare, este arătat în anexa 1.

Folosirea elementelor din b.c.a. se va face pe baza unei analize de eficienţă tehnico-economică în raport cu alte
soluţii posibil a fi aplicate.

1.4. Produsele din b.c.a., armate se utilizează la realizarea următoarelor elemente de construcţii:

a) pereţi exteriori neportanţi la hale industriale, clădiri de locuit, social-culturale şi agrozootehnice;

b) pereţi interiori neportanţi la hale industriale, la clădiri de locuit şi social-culturale;

Se admite folosirea produselor din b.c.a. pentru pereţi interiori la clădiri de locuit şi social-culturale numai în cazul
în care nu se pot aplica soluţii mai eficiente (de exemplu elemente din ipsos);

c) pereţi portanţi la clădiri de locuit, social-culturale sau clădiri cu alcătuire asemănătoare (anexe industriale) cu
puţine niveluri (P...P+2 et) şi cu înălţimea nivelului până la max. 3,5 m;

d) acoperişuri de hale industriale şi zootehnice, de clădiri de locuit şi social-culturale.

1.5. Blocurile din b.c.a. se utilizează la pereţi exteriori neportanţi şi clădirilor de locuit, social-culturale,
agrozootehnice şi a altor clădiri cu alcătuire asemănătoare, precum şi la pereţii portanţi ai clădirilor de locuit şi
social culturale cu un număr redus de niveluri (P...P+2 et) şi deschideri mici dintre pereţii portanţi (1...6,00 m) în
conformitate cu prevederile din anexa 5.

1.6. Nu se admite utilizarea elementelor din b.c.a. în următoarele cazuri:

a) la elementele care sunt expuse umezirii permanente sau repetate prin contactul cu terenul, prin udarea sau
stropirea cu ape meteorice sau în urma condiţiilor de exploatare a construcţiilor fără o protecţie corespunzătoare,
conform capitolului 4 "Finisaje şi protecţii".

b) la elementele expuse acţiunii repetate a îngheţului şi dezgheţului fără protecţie corespunzătoare contra
umezirii;

c) la elementele în medii cu agresivitate chimică peste limitele prevăzute la punctul 1.8 şi a celor expuse direct al
temperaturi înalte, cum sunt coşurile şi canalele de fum, exceptând cazul în care elementele de b.c.a. au rolul
numai de termoizolare.

d) la elementele de construcţii supuse vibraţiilor puternice, şocurilor şi loviturilor care pot degrada elementele din
b.c.a.

1.7. Grosimile elementelor utilizate la pereţii exteriori vor fi astfel dimensionate ca să asigure izolaţia termică şi
condiţiile de economie de combustibil în exploatarea clădirilor pentru domeniile specifice de utilizare.

1.8. Elementele din b.c.a. se pot utiliza la construcţii zootehnice cu condiţia prevederii unei protecţii
corespunzătoare, conform capitolului 4, şi a ventilării spaţiilor.

1.9. Utilizarea elementelor din b.c.a. la construcţiile amplasate pe litoralul Mării Negre este condiţionată de
respectarea prevederilor din anexa VII.4 din "Normativul pentru executarea lucrărilor din beton şi beton armat"
indicativ C 140-79, în care se indică folosirea la protecţia exterioara a pereţilor a lacului Aracetal B 55 L.C. care
este impermeabil la apă şi permeabil la vapori, precum şi a prevederilor din capitolul 4 "Finisaje şi protecţii".

1.10. Domeniul de utilizare a elementelor din b.c.a. din punct de vedere al rezistenţei la foc se stabileşte ţinându-
se seama că ele sunt incombustibile şi că ele pot fi folosite ca pereţi antifoc şi pereţi rezistenţi la foc în
conformitate cu limitele de rezistenţă la foc determinate experimental şi indicate în anexa 2, a prevederilor din
"Norme generale de protecţie împotriva incendiilor la proiectarea şi realizarea construcţiilor şi instalaţiilor",
aprobate prin Decretul nr. 290/1977 şi a "Normelor tehnice de proiectare şi realizare a construcţiilor privind
protecţia la acţiunea focului", indicativ P118-83.

1.11. Din punct de vedere al protecţiei fonice, produsele din b.c.a. pot fi utilizate la elementele de construcţii dintr-
un singur strat, în toate cazurile în care nu se pun condiţii speciale de izolare fonică (ca de exemplu la pereţii
exteriori ai clădirilor industriale de locuit şi agrozootehnice, la pereţi de compartimentare în cadrul aceleiaşi unităţi
de folosinţă etc.).

În cazul în care trebuie să se realizeze o protecţie împotriva zgomotului aerian, se vor lua măsuri de îmbunătăţire
a protecţiei, de exemplu prin dublarea pereţilor (cu sau fără introducerea de materiale fonoabsorbante în spaţiul
dintre cele două straturi), dimensionate în conformitate cu "Instrucţiunile tehnice de proiectare şi execuţie privind
protecţia fonică a clădirilor" indicativ C 125-81.

[top]

2. PREVEDERI PENTRU PROIECTAREA PERETILOR SI ACOPERISURILOR CU


ELEMENTE DIN B.C.A. ARMATE

2.1. Principii generale

2.1.1. La stabilirea soluţiilor de îmbinare şi fixare a elementelor din b.c.a. trebuie să se ţină seama că, datorită
condiţiilor tehnologice de fabricaţie a elementelor, nu este posibilă înglobarea unor piese metalice speciale de
îmbinare sau fixare.

De asemenea, tehnologiile de fabricaţie a elementelor nu permit decât realizarea unor profilaţii simple pe
canturile longitudinale ale lor (ca de exemplu profile cu secţiunea semicirculară pentru panouri sau fâşii de pereţi,
profile de tip pană, falţ sau lambă şi uluc, în funcţie de tehnologie, pentru plăcile de acoperiş) care se vor preciza
în proiectele tip de elemente.

Profile de alte forme sau pe canturile transversale se vor putea executa în caz de necesitate prin frezare pe
materialul întărit.

2.1.2. Pentru realizarea îmbinărilor şi prinderilor se va putea folosi proprietatea betonului celular autoclavizat de a
permite baterea în cuie, găurirea, prelucrarea similar lemnului, cu condiţia protejării anticorozive a pieselor
metalice de prindere.

2.1.3. Prin soluţiile de etanşare a rosturilor dintre elementele de pereţi, atât a celor verticale cât şi a celor
orizontale, trebuie să se prevină apariţia şi deschiderea fisurilor ca efect al variaţiilor dimensionale datorită
contracţiei betonului celular prin uscare sau a variaţiilor de temperatură şi umiditate.

În cazul în care faţadele se realizează cu rosturi aparente, acestea se vor etanşa la exterior cu un chit permanent
elastic, indiferent dacă elementele sunt îmbinate între ele prin lipire cu un mortar adeziv şi prin monolitizare sau
nu. În cazul în care elementele nu se îmbină prin lipire, chitul de etanşare se va aplica pe un suport realizat dintr-
un material pentru rosturi.

În cazul în care rosturile dintre elemente nu sunt aparente în faţadă, soluţie care se poate aplica numai când
elementele se îmbină prin lipire, rosturile se vor închide prin rostuire cu mortar de reparat şi, după caz,
suplimentar prin lipirea peste rost a unor fâşii din ţesătura din fibre de sticlă înglobate în gletul de netezire.

De asemenea, se vor prevedea rosturi de dilatare contracţie ale pereţilor la distanţele indicate la prevederile
specifice diferitelor tipuri de elemente, punctele 2.2...2.6. Etanşarea, rosturilor de dilatare-contracţie, se va realiza
de asemenea prin aplicarea unui chit permanent elastic pe un suport adecvat montat în rosturi.

2.2. Pereţi exteriori de hale industriale şi agrozootehnice.

2.2.1. Pentru realizarea pereţilor exteriori de hale industriale şi agrozootehnice parter şi etajate se pot folosi
panouri armate din beton celular autoclavizat aşezate, pe orizontală sau aşezate pe verticală, în asociaţie cu
diferite tipuri de vitraje din profilit, ferestre metalice, foi plane din PAS curat etc. (fig. 1.1. bis şi fig. 2).

Alegerea tipului de perete se face în corelaţie cu cerinţele funcţional-tehnologice de iluminare şi ventilaţie ale
obiectelor de investiţie.

Panourile din b.c.a. aşezate pe orizontală se folosesc uzual pentru hale industriale şi agrozootehnice cu travei de
6 m, 9 m şi 12 m, cu înălţimi până la 12 m.

Pentru hale cu înălţimi mai mari de 12 m folosirea pereţilor din b.c.a. se va decide numai pe baza unei comparaţii
tehnico-economice cu alte soluţii de pereţi uşori posibil a fi aplicate.
Panourile verticale din b.c.a. se pot utiliza pentru pereţi exteriori de hale industriale cu înălţimi până la cca. 6,50
m, la care de regulă distanţa între stâlpii structurii este diferită de 6 m şi motarea panourilor pe verticală ar
prezenta avantaje de ordin constructiv, sau sub formă de registre de panouri verticale în componenţa unor faţade
mixte.

2.2.2. Din punct de vedere, al modului de alcătuire, pereţii exteriori de hale pot fi neportanţi, în situaţia când
greutatea panourilor se transmite la elementele portante ale structurii, sau pot fi autoportanţi, când greutatea
proprie a pereţilor se transmite integral direct la fundaţie.

Halele industriale cu faţade cu registre orizontale de vitraj se realizează cu pereţi neportanţi, panourile de
deasupra nivelului ferestrelor fiind rezemante pe console ale stâlpilor.

La stabilirea dimensiunilor consolelor se va ţine seama, ca presiunea normală admisă pe elementele din b.c.a.
pe suprafaţa de rezemare este de 0,5 N/mm2 ( 5 kgf/cm2 ).

Pereţii autoportanţi se folosesc de regulă în cazul tronsoanelor opace de pereţi cu panourile aşezate pe
orizontală şi în cazul pereţilor cu panourile montate pe verticală, pe un singur rând.

Înălţimea maximă până la care se admite alcătuirea pereţilor autoportanţi este de 9 m.

2.2.3. Pentru asigurarea unei bune comportări a pereţilor în timpul exploatării construcţiei se recomandă ca
legarea panourilor de pereţi de structura halei să se facă prin sisteme sau dispozitive de prindere de tip flexibil
capabile să preia forţe orizontale şi să nu influenţeze semnificativ deformarea liberă a structurii.

Modul de preluare a acţiunilor orizontale datorită vântului şi cutremurului în plan paralel cu planul peretelui va fi
diferit în funcţie de schema statică adoptată:

- pereţii neportanţi vor transmite solicitările aferente la stâlpii structurii prin consolele pe care reazemă panourile;

- pereţii autoportanţi vor prelua acţiunile orizontale ca elemente tip consolă; se va verifica condiţia ca în rosturile
de la baza panourilor de pereţi să nu apară eforturi de întindere (figura 1).

La alcătuirea pereţilor din b.c.a cu panouri aşezate orizontal se vor adopta următoarele măsuri constructive,
pentru a permite deplasări compatibile ale pereţilor în timpul acţiunilor seismice:

- hale vitrate şi mixte, atât în traveele vitrate, cât şi în toate traveele opace situate între două rosturi de dilataţie
toate panourile aflate deasupra cotei superioare a primului rând de ferestre vor rezema pe console ale stâlpilor;
rosturile orizontale care despart panourile autoportante de panourile portante din traveele opace nu vor fi
prevăzute cu mortar adeziv, ci vor fi numai etanşate cu chit elastic;

- se admite utilizarea pereţilor autoportanţi numai în cazurile când apar zone opace despărţite cu rosturi de
dilataţie faţă de zonele vitrate, la hale cu înălţimi până la 9 m.

2.2.4. Sistemele de prindere de structură ale panourilor de pereţi montate pe orizontală sunt de două tipuri:

- prinderi de tip uscat, care se realizează cu piese metalice aparente, fără monolitizarea rosturilor (fig. 3);

- prinderi cu monolitizarea rosturilor (fig. 4);

Detaliile de prindere vor fi diferenţiate după poziţie şi funcţiune a panourilor în ansamblul faţadelor, precum şi din
punct de vedere seismic. Se vor utiliza detaliile din proiectele tip aprobate şi în valabilitate.

Folosirea sistemelor de prindere cu monolitizarea rosturilor se admite pentru pereţi de hale amplasate în regiuni
seismice până la gradul 7 inclusiv.

Distanţa dintre rosturile de dilatare ale pereţilor din elemente din b.c.a. cu rosturi monolitizate se limitează la 72
m; aceste rosturi se realizează numai la nivelul peretului, prin prinderi de tip uscat, dar este obligatoriu ca
rosturile de dilatare în perete să coincidă cu rosturile de tasare şi antiseismice ale construcţiilor.

La pereţii cu prinderi de tip uscat rosturile verticale dintre panouri permit deformarea liberă a acestora la efectul
variaţiilor de temperatură; rosturile prin pereţi vor coincide cu poziţia rosturilor de dilatare, de tasare şi
antiseismice ale structurilor, care se stabilesc în baza normelor provizorii NP 28-78: "Norme tehnice provizorii
privind stabilirea distanţelor între rosturile de dilatare la proiectarea construcţiilor".
2.2.5. Pereţii exteriori de hale industriale cu panouri montate pe verticală se realizează cu sisteme de prindere
mixtă; de regulă la partea superioară a panourilor se prevăd prinderi de tip uscat, cu tije filetate şi piese metalice
de fixare (fig. 5) iar la partea inferioară prinderea se realizează prin monolitizări sau cu profile metalice (fig. 6).

Rosturile între panourile verticale nefiind monolitizate permit deformarea liberă a panourilor la efectul variaţiilor de
temperatură; ca urmare rosturile prin pereţi vor coincide cu poziţia rosturilor de dilatare, de tasare şi antiseismice
ale structurilor.

2.2.6. În scopul micşorării manoperei de montaj pe şantier, pentru executarea pereţilor de hale industriale se pot
utiliza panouri mari asamblate din panouri de beton celular autoclavizat cu lăţimi de 60 cm, dispuse orizontal sau
vertical.

2.2.7. Calculul panourilor de pereţi la încărcări orizontale acţionând perperdicular pe planul lor (vânt, împingeri
seismice) se va face conform prevederilor din anexa 4 A.

2.3. Pereţi interiori pentru hale industriale.

2.3.1. Pereţi interiori de hale industriale se pot executa din elemente armate din beton montate orizontal sau
vertical, alegerea soluţiei urmând a se decide în funcţie de soluţiile constructive ale elementelor de structură pe
care se pot fixa panourile de pereţi precum şi de înălţimea pereţilor.

Pentru pereţii interiori ai halelor cu înălţimi până la 6 m se recomandă adoptarea soluţiilor de panouri montate
vertical, iar pentru pereţi cu înălţimi mai mari de 6 m soluţia de panouri montate pe orizontală.

2.3.2. Soluţiile de prindere a panourilor de pereţi interiori montate pe verticală trebuie să asigure transmiterea la
structură a solicitărilor la care sunt supuse panourile în timpul exploatării construcţiilor, să împiedice transmiterea
unor încărcări verticale ale structurii acoperişului asupra pereţilor şi să permită deformarea liberă a structurii la
solicitări seismice.

Prinderile la partea superioară a panourilor se realizează de tipul uscat, cu profile metalice sau cu tije filetate şi
piese metalice de fixare, La partea inferioară a panourilor se fixează în pardoseală prin monolitizare sau cu piese
metalice de fixare.

2.3.3. Pereţii interiori alcătuiţi cu panouri montate pe orizontală pot fi amplasaţi fie în faţa stâlpilor structurii de
rezistenţă, fie între stâlpi, în corelaţie cu tipul transportului tehnologic şi cu parametrii geometrici şi constructivi ai
halelor industriale.

Pentru pereţii amplasaţi în faţa stâlpilor structurii se pot adopta după caz detaliile de prindere folosite la pereţii
exteriori de hale.

Pentru pereţii amplasaţi în planul axelor stâlpilor prinderea panourilor se poate asigura cu profile metalice fixate
pe stâlpi structurii, astfel încât să se asigure rosturi verticale între pereţi şi stâlpi care să permită deformarea
liberă a structurii în planul peretului, la solicitări seismice.

2.4. Pereţi exteriori neportanţi pentru clădiri de locuit şi social-culturale

2.4.1. Pereţii de faţadă sau cei de căptuşire a diafragmelor de beton armat pot fi neportanţi sau autoportanţi.
Pereţii neportanţi reazemă la fiecare nivel pe elementele structurii portante, iar pereţii autoportanţi transmit la
fundaţii greutatea lor proprie pe întreaga înălţime a clădirii.

2.4.2. Cu panourile din b.c.a. se realizează următoarele sisteme de pereţi:

a) pereţii din panouri de 60 cm lăţime montate bucată cu bucată în poziţie verticală (fig. 7).

b) pereţi din panouri mari asamblate din elemente cu ajutorul unor tiranţi din bare de oţel-beton:

- cu elemente montate în poziţie verticală (fig. 8);

- cu elemente montate în poziţie orizontală (fig. 9).

2.4.3. Utilizarea panourilor din b.c.a. în sistemele de mai sus, în vederea asigurării gradului de protecţie
antiseismică necesar, este limitată de deplasarea relativă de nivel a structurii, la starea limită de deformare,
calculată fără luarea în considerare a pereţilor de umplutură, conform Normativului P 100-81 pct. 4.1.4. după cum
urmează:
a) în cazul pereţilor neportanţi:

b) în cazul pereţilor autoportanţi:

în care:

 clădire este deformaţia totală la vârful clădirii, iar n este numărul nivelurilor.

Înălţimea clădirii la care se utilizează pereţi autoportanţi din panouri din b.c.a va fi de maximum P+ 2 et.

2.4.4. La elaborarea proiectului de arhitectură este necesar ca pereţii exteriori să fie modulaţi la înălţimea
panourilor din b.c.a. (60 cm); se admite şi utilizarea unor elemente de completare pentru realizarea golurilor de
uşi şi ferestre, a colţurilor etc. (fig. 7), cu condiţia ca aceste panouri să aibe nuturi semicirculare pe ambele feţe.
Se recomandă ca panourile de completare să aibă lăţimea de 30 cm şi să fie într-un număr cât mai mic în raport
cu panorile curente. Pentru elementele care nu sunt în fabricaţie curentă se va solicita acordul producătorului.

2.4.5. Pereţii exteriori neportanţi sau autoportanţi din panouri sau din panouri mari asamblate din elemente din
b.c.a se montează în faţa elementelor structurii portante în cazul în care montajul lor se prevede după realizarea
structurii nivelului sau a întregii clădiri.

Pereţii neportanţi vor rezema la fiecare nivel pe o consolă a planşeului (fig. 10).

Panourile montate bucată cu bucată, precum şi cele asamblate în panouri mari trebuie să se îmbine între ele
astfel ca să se asigure etanşeitatea rosturilor verticale sau orizontale şi transmiterea eforturilor tangenţiale (fig. 11
şi fig. 12).

Această condiţie se satisface prin lipirea panourilor în rost cu mortar adeziv (conform anexei 7) şi prin umplerea
cu mortar de ciment M 100 a canalului vertical creat în rostul dintre panouri.

2.4.7. Fixarea panourilor independente, respectiv a panourilor mari de structura de rezistenţă a clădiri, trebuie să
se facă astfel ca să se împiedice orice deplasare a lor perpendicular pe planul peretelui, dar să admită mici
deplasări relative ale structurii în raport cu peretele la încărcări orizontale seismice în direcţia paralela cu planul
peretului, pentru prevenirea degradării acestora.

În condiţiile indicate la pct. 2.1.1. ca mijloace de fixare a panourilor din b.c.a sau a panourilor mari asamblate din
elemente, se pot utiliza bare metalice introduse în spaţiile de monolitizare a panourilor şi ancorate de planşeul,
respectiv de centurile marginale ale acestuia. Se vor utiliza numai de detaliile din proiectele tip aprobate şi în
vigoare (fig. 12).

Panourile de căptuşire a diafragmelor montate în cofraj nu trebuie să fie îmbinate între ele prin lipire, dar trebuie
să fie ancorate de structură, în afara legăturii realizate prin adeziunea betonului celular faţă de betonul turnat (fig.
13 şi fig. 14).

2.4.8. La pereţii neportanţi prin alcătuirea rostului orizontal trebuie să se împiedice încărcarea peretelui prin
planşeu şi trebuie să se asigure etanşeitatea lui.

Pentru satisfacerea acestor condiţii se va prevedea un material elastic între faţa superioară a panoului şi faţa
interioară a centurii în consolă, iar rostul se va etanşa cu un chit permanent elastic (fig. 10 şi fig. 11).

Rosturile verticale dintre panourile montate individual în poziţie verticală se vor alcătui şi etanşa în conformitate
cu prevederile de la pct. 2.1.3 şi din fig. 12.

Rosturile verticale dintre panourile mari asamblate din elemente se vor realiza de regulă prin monolitizare şi
etanşare conform prevederilor de la pct. 2.1.3 şi fig. 15.

În toate cazurile se vor prevedea rosturi de dilatare-contracţie la pereţii din panouri montate independent la cel
mult 12 m, iar la pereţii din panouri mari asamblate din elemente la cel mult 30 m. Întreruperile continuităţii
pereţilor prin coturi, intrânduri, logii şi balcoane etc., pot fi considerate ca au acelaşi efect ca şi rosturile de
dilatare-contractare.
Rosturile de dilatare-contracţie ale pereţilor la distanţele indicate mai sus, vor coincide obligatoriu cu rosturile de
dilatare-tasare sau antiseismice ale structurii.

La rosturile de dilatare contracţie ale pereţilor panourile nu se lipesc şi nu se monolitizează; rosturile vor fi
etanşate obligatoriu cu chit permanent elastic aplicat pe un suport adecvat montat în rosturi.

2.5. Pereţi despărţitori pentru clădiri de locuit şi social-culturale

2.5.1. Pereţii despărţitori se realizează din panouri aşezate vertical şi îmbinate prin lipire cu mortar adeziv (fig. 16
şi fig. 17).

2.5.2. Domeniul de utilizare din punct de vedere al izolaţiei fonice, al rezistenţei la foc şi al umidităţii şi
agresivităţii mediului s-a dat anterior.

2.5.3. La elaborarea proiectului, pereţii despărţitori trebuie să fie modulaţi pe modul de 60 cm (lăţimea
panourilor). Pentru acoperirea unor lungimi nemodulate pe 60 cm, se vor folosi panouri de completare de lăţime
mai mică de 60 cm, realizate prin tăierea panourilor curente. Se va urmări ca numărul panourilor de completare
să fie cât mai mic, iar porţiunile rezultate din tăiere să fie utilizate şi ele ca elemente de completare (fig. 16)

2.5.4. Grosimea pereţilor se va alege în funcţie de dimensiunile lor (lungime, înălţime), în vederea asigurării
rezistenţei şi stabilităţii lor, ţinându-se seama şi de cazul fixării de pereţi a unor obiecte sanitare sau de altă
natură, precum şi în funcţie de condiţiile de izolare fonică.

2.5.5. La amplasarea golurilor de uşă se va modula (fig. 16). Golurile de uşi se vor prevedea pe toată înălţimea
pereţilor pentru eliminarea buiandrugilor.

2.5.6. Panourile de pereţi despărţitori se fixează la partea superioară de tavan şi la partea inferioară de planşeu.
La stabilirea modului de fixare a panourilor la partea superioară se va urmări prevenirea atât a încărcării pereţilor
datorită deformaţiei mai mari a planşeului superior faţă de cel inferior, cât şi a pierderii stabilităţii pereţilor datorită
deformaţiei mai mari a planşeului inferior faţă de cel superior.

De asemenea se va ţine seama de deplasarea laterală a structurii ca urmare a acţiunii încărcării seismice,
conform Normativului P 100-81 pct. 4.14.

La structuri la care deformaţia planşeelor şi deplasarea laterală a pereţilor este mai mică decât
(clădiri cu pereţi portanţi cu deschiderea de planşeu mai mici de 5,00 m), fixarea panourilor la partea superioară
se va putea face prin lipire de tavan cu mortar adeziv (fig. 18 a).

La structuri la care deformaţia planşeului şi deplasarea laterală este mai mare decât (structuri în
cadre cu deschideri mai mari de 5,00 m), fixarea panourilor se va face cu profile (din lemn, material plastic sau
metal, după caz), prevăzându-se un strat elastic între perete şi tavan (detalii exemplificative sunt date în figura 18
şi nu sunt limitative).

La partea inferioară pereţii se împănează şi se matează cu mortar de ciment vârtos marca 100, iar în final se
înglobează în şapa pardoselii (fig. 19).

Pentru creşterea rezistenţei şi a stabilităţii pereţilor interiori la solicitări cu caracter dinamic-şocuri mecanice,
acţiuni seismice, se vor utiliza sistemele de prindere elastică a panourilor pentru pereţi.

2.5.7. La pereţii continui de lungime mai mare de 10 m se vor prevedea rosturi de dilataţie-contracţie prin
nelipirea celor două panouri adiacente şi etanşarea rostului pe ambele feţe cu un chit elastic. Pentru prevenirea
apariţiei fisurilor în rosturile verticale dintre panouri, se recomandă acoperirea rosturilor curente cu benzi înguste
de ţesătură din fibre de sticlă lipite şi înglobate în gletul de netezire (fig. 17).

2.5.8. Pereţii despărţitori neportanţi, realizaţi din panouri prefabricate fixate de structura de rezistenţă a clădirii cu
prinderi de tip elastic, se recomandă a se folosi la:

• clădiri administrative, social-culturale, locuinţe s.a., cu structura de rezistenţă flexibilă;

• structuri în cadre cu mari deschideri, amplasate în zone cu seismicitate ridicată;


• construcţii la care, din considerente de funcţionalitate şi de exploatare raţională, pereţii despărţitori ar trebuie să
fie demontabili sau amovibili;

• construcţii solicitate frecvent la şocuri mecanice (loviri, izbituri, trepidaţii).

Totalitatea soluţiilor de prindere elastice necesare pentru montarea panourilor de perete (prinderi superioare
inferioare; laterale) constituie un sistem de prinderi elastice.

(figura 19.1)

Sistemul de prinderi elastice se bazează pe prinderile de tip mecanic (prinderi uscate) care conferă pereţilor
despărţitori proprietăţile şi caracteristicile specifice pereţilor demontabili şi amovabili.

Sistemul de prinderi elastice permite deplasările relative între structura de rezistenţă şi peretele de
compartimentare. Deplasările se pot produce atât în planul median al peretelui, cât şi normal pe acesta.

Montajul panourilor de perete se execută cu condiţia ca între perete şi elementele structurale de contur să se
lase rosturi de 6 cm la partea superioară şi de 2 cm pe părţile laterale.

Sistemul de prinderi elastice asigură o comportare foarte bună a peretelui despărţitor la următoarele tipuri de
solicitări:

- socuri mecanice;

- deformaţii verticale ale elementelor structurale;

- deplasări laterale de nivel produse de forţele seismice n > H / 250.

Sistemul de prindere cuprinde:

- prindere superioară exemplificată în fig. 19.2.

- prindere la partea inferioară - fig. 19.3;

- prindere laterală - fig. 19.4.

2.6. Pereţi portanţi pentru clădiri de locuit şi social-culturale

2.6.1. Pereţii portanţi din panouri din b.c.a. se pot realiza din elemente montate individual în poziţie verticală (fig.
20) sau din panouri mari din elemente aşezate în poziţie verticală, asamblate cu ajutorul unor tiranţi din bare de
oţel-beton.

2.6.2. Domeniul de utilizare al pereţilor portanţi din panouri de b.c.a. din punct de vedere al rezistenţei la încărcări
gravitaţionale şi la încărcări seismice este limitat la clădiri cu înălţimea nivelului de cel mult 3,00 m, cu distanţa
între axele pereţilor portanţi (deschiderea planşeului) de cel mult 6,00 m şi cu următoarele regimuri de înălţime.

• Parter - pentru gradul de protecţie antiseismică 9

• P + 1 et. - pentru gradul de protecţie antiseismică 8

• P + 2 et. - pentru gradul de protecţie antiseismică 7

Pentru asigurarea gradului de protecţie antiseismică necesar se vor lua măsuri constructive diferenţiate,
exemplificate la pct. 2.6.11.

2.6.3. Domeniul de utilizare a panourilor din b.c.a. la pereţi portanţi din punct de vedere al izolării termice, al
regimului de umiditate şi al agresivităţii mediului, al izolării fonice, precum şi al rezistenţei la foc s-a indicat mai
sus.

2.6.4. La elaborarea proiectului de arhitectură este necesar ca pereţii interiori şi exteriori să fie modulaţi pe
lăţimea panourilor din b.c.a. (adica 60 cm), admiţându-se utilizarea şi a unor elemente de completare pentru
dimensiuni nemodulate impuse de condiţii functionale, la goluri de uşi sau ferestre, la colţuri etc., în condiţiile de
la pct. 2.4.4. Se recomandă ca lăţimea panourilor de completare să fie de 30 cm şi ca numărul lor să fie cât mai
redus posibil în raport cu cel al panourilor curente.

De asemenea se va coordona modularea pereţilor cu cea a planşeelor din elemente prefabricate în vederea
rezolvării raţionale a îmbinărilor dintre pereţi şi planşee.

2.6.5. La alcătuirea generală a structurii cu pereţi portanţi din panouri din b.c.a. pentru asigurarea rezistenţei şi
stabilităţii pereţilor la încărcări gravitaţionale precum şi a rezistenţei structurii la încărcări seismice orizontale, se
va realiza un sistem spaţial prin aşezarea pereţilor în ambele direcţii ale planului şi îmbinarea lor la intersecţii şi
colţuri (realizându-se astfel contravântuirea pe plan vertical) şi prin legarea pereţilor cu planşee care alcătuiesc
şaibe rigide în planul lor (realizându-se astfel contravântuirea în plan orizontal).

Distanţele maxime între pereţi se stabilesc în funcţie de necesităţile de rezistenţă la încărcări seismice orizontale
precum şi de rigiditatea planşeului în plan orizontal, de capacitatea acestuia de a transmite forţele orizontale la
pereţii aşezaţi paralel cu direcţia de acţiune a forţelor.

Distanţa maximă între pereţii cu rol de contravântuire va fi de 7,20 m (12 x 0,60 m).

În cazul în care condiţiile funcţionale impun distanţe mai mari între pereţi, se vor lua măsuri de contravântuire a
pereţilor şi a structurii în ansamblu, cu alte sisteme, ca de exemplu, stâlpi sau cadre de beton armat.

Clădirile cu lungime mai mare de 30 m se vor împărţi în tronsoane, cu rostul de dilatare la cel mult 30 m.

2.6.6. Grosimea minimă a pereţilor portanţi din punct de vedere al rezistenţei şi al stabilităţii la solicitări de
compresiune va fi de 20 cm.

Pereţii dublii la rosturile de dilatare, pe ultimele două niveluri precum şi pereţii având numai rol de contravântuire
se pot prevedea de 15 cm grosime.

2.6.7. Îmbinarea panourilor din b.c.a. montate individual, de-a lungul rosturilor verticale, se va prevedea prin lipire
cu mortar adeziv şi prin monolitizarea cu mortar M 100 a spaţiului format de profile semicirculare de pe canturile
lor (fig. 21).

Îmbinarea în rost vertical a panourilor mari asamblate din elemente aşezate vertical se va realiza numai prin
monolitizarea şi armarea spaţiului format de profilele de pe cantul elementelor.

Îmbinarea în sens orizontal atât a panourilor cât şi a panourilor mari asamblate din elemente se va realiza prin
centurile de beton armat la nivelul planşeelor.

2.6.8. Îmbinarea pereţilor cu planşeele (centurile) şi realizarea continuităţii pe verticală a pereţilor se va face cu
bare de oţel beton prevăzute în monolitizările dintre panouri.

2.6.9. Secţiunea barelor de armare a centurilor se va determina în funcţie de solicitare, care depinde de
conformarea structurii (numărul, rigiditatea şi poziţia diafragmelor), de numărul de niveluri, de gradul de protecţie
antiseismică, de probabilitatea unor tasări inegale etc.

Armarea minimă constructivă este de 2 O 10 mm din oţel calitatea OB 37 sau o secţiune echivalentă.

Centurile pereţilor exteriori se vor placa la faţa exterioară cu plăci din b.c.a.

2.6.10. Etanşarea rosturilor verticale dintre panouri, respectiv dintre panourile mari asamblate din elemente şi a
rosturilor orizontale la nivelul superior al soclului şi al planşeelor, se va realiza conform prevederilor anterioare.

Distanţa dintre rosturile de dilatare ale pereţilor se va prevedea conform indicaţiei de mai sus. (fig. 22). La
stabilirea distanţelor dintre rosturile de dilatare şi a datelor tehnice se vor avea în vedere şi normele provizorii NP
28-78.

2.6.11. Pentru asigurarea protecţiei antiseismice a clădirilor cu structura din pereţi portanţi din panouri din b.c.a.
respectiv din panouri mari asamblate din elemente se vor respecta prevederile generale din Normativul P 100-81.

În mod deosebit se va da atenţie realizării unor clădiri cu o formă compactă, de preferinţă dreptunghiulară.
Structura trebuie să aibă o geometrie cât mai clară şi să prezinte în plan rigidităţi apropiate după cele două
direcţii principale.
Planşeele trebuie să fie realizate cu şaibe orizontale cât mai rigide, atribuindu-se o importanţă deosebită
centurilor, în special la planşeele alcătuite din elemente prefabricate de tip fâşie.

Buiandrugii deasupra golurilor de ferestre şi uşi la clădiri cu gradul de protecţie antiseismică mai mare decât 7 se
vor realiza de preferinţă din beton armat monolit turnat odată cu centurile.

Ca măsură de protecţie antiseismică specifică sistemului se va aplica armarea pereţilor cu bare aşezate în
rosturile verticale dintre panouri sau panouri mari, diferenţiate după gradul seismic şi numărul de niveluri. La
clădiri cu două sau trei niveluri, cu gradul de protecţie antiseismică 7 şi mai mare, rosturile verticale de la colţuri,
intersecţii de pereţi şi de la marginea golurilor (fig. 20) se vor arma cu bare continui.

2.7. Acoperişuri pentru clădiri industriale, agrozootehnice de locuit şi social-culturale

2.7.1. Plăcile din beton celular autoclavizat pot fi folosite pentru realizarea acoperişurilor de hale industriale şi
clădiri agrozootehnice cu structură din metal sau beton şi a acoperişurilor de construcţii civile, putând rezema pe
elemente din beton armat, zidărie sau pe panouri portante din beton celular autoclavizat.

2.7.2. Detaliile de îmbinare ale plăcilor de acoperiş pe elementele de structură din beton şi metal, sunt date în fig.
23 şi fig. 24.

Îmbinările plăcilor din beton celular autoclavizat pe elemente din beton sau pe centuri din beton armat se
realizează prin armături montate în rosturile dintre elemente şi mustăţi lăsate din elementele de susţinere.

Betonarea rosturilor se execută cu beton de monolitizare B 200 m cu agregat mărunt, conform anexei 7.

Îmbinarea plăcilor din beton celular autoclavizat pe elemente din metal se realizează prin armături montate în
rosturile longitudinale dintre plăci trecute prin plăcuţe metalice sudate pe elementul principal. Monolitizarea se
face cu beton B200 cu agregat mărunt în rosturile longitudinale şi cu mortar M 100 m în rosturile transversale.

2.7.3. Folosirea plăcilor din b.c.a. la hale industriale cu structuri din beton este permisă pentru regiuni seismice
până la gradul 7 inclusiv, numai cu asigurarea unor măsuri constructive eficiente pentru preluarea eforturilor
seismice în planul acoperişului (centuri de monolitizare, pene din beton, armături în rosturi).

Calculul şaibelor de acoperiş se va face în conformitate cu indicaţiile proiectelor tip de elemente.

În cazuri speciale, când plăcile din beton celular autoclavizat se folosesc în regiuni seismice de gradul 8,
preluarea solicitărilor în planul acoperişului se va realiza prin alte sisteme constructive, ca de exemplu
contravântuiri metalice, centuri etc.

Şaibele alcătuite cu elemente din beton celular autoclavizat nu vor fi folosite pentru transmiterea fortelor de
frânare date de podurile rulante sau a forţelor provenind din socuri şi vibraţii ale utilajelor.

2.7.4. Distanţa maximă între rosturile de dilatare este de:

- 72 m la acoperişuri de hale industriale şi agrozootehnice;

- 30 m la acoperişuri de construcţii civile.

2.7.5. Golurile pentru trecerea conductelor prin acoperişuri se vor executa de regulă în dreptul rosturilor
longitudinale dintre plăci. Golurile mari se pot realiza prin elemente speciale din beton armat prefabricat, sau prin
juguri metalice rezemate pe plăcile din beton celular autoclavizat adiacente.

2.7.6. Subansamblurile de învelitoare se vor alcătui în funcţie de condiţiile de umiditate şi agresivitate a mediului,
ţinând seama de următoarele:

- pentru construcţii amplasate în medii cu umiditate relativă a aerului interior sub 60% se prevăd subansambluri
de învelitoare bituminoasă, cu strat de difuzie a vaporilor din carton asfaltat perforat (spre exemplu la hale
industriale);

- pentru construcţii amplasate în medii cu umiditatea aerului interior mai mare decât 60%, la faţa superioară a
plăcilor se va prevedea o învelitoare ventilată, ca de exemplu învelitoare din azbociment ondulat utilizate la
constructiile zootehnice. Pe tavane se vor prevedea bariere de vapori.
2.7.7. Dimensionarea şi verificarea plăcilor de acoperiş din b.c.a. la solicitarea de încovoiere se va face conform
prevederilor din anexa 4 cap. A.

2.7.8. Barele de armare transversală a plăcilor de acoperiş din b.c.a. se vor prevedea la cel mult 30 cm distanţa
între ele, în conformitate cu prevederile din anexa 4.

2.8. Prevederi comune pentru toate tipurile de elemente privind protecţia elementelor, protecţia
anticorozivă a pieselor metalice de prindere, fixare tâmplărie şi realizarea instalaţiilor.

2.8.1. Elementele din b.c.a. se vor proteja împotriva umidităţii şi agresivităţii mediului înconjurător, aplicându-se
procedeele şi materialele indicate în capitolul 4 "Finisaje şi protecţii" din prezentele instrucţiuni tehnice.

2.8.2. Piesele metalice de prindere a alementelor din b.c.a. inclusiv cele înglobate în structură, vor fi protejate
anticoroziv aplicându-se materialele şi procedeele indicate în anexa 14.

2.8.3. Tâmplăria se va fixa cu şuruburi înşurubate în dibluri din material plastic (fig. 25 şi fig. 26).

2.8.4. Se admite fixarea directă a obiectelor sanitare uşoare (ex.: cuiere, oglinzi, suporturi, chiuvete, lavoare,
rezervoare WC) de pereţii din panouri de 7,5 cm grosime, şi a corpurilor de încălzire uşoare de pereţii de
minimum 20 cm grosime (fig. 27 şi fig. 28). Obiectele sanitare grele şi corpurile de încălzire grele se vor monta pe
suporţi verticali fixaţi pe planşee sau pe pardoseală (fig. 27 şi fig. 28).

Conductele instalaţiilor interioare se vor monta aparent sau se vor masca cu plăci din b.c.a. sau alte materiale
uşoare.

Conductorii electrici se vor prevedea în şanţuri executate prin frezare în pereţii din b.c.a.

La elementele montate vertical, lungimea şanturilor orizontale sau oblice nu va depăşi jumătate din lăţimea
elementelor şi nici 1/3 din grosime.

[top]

3. PREVEDERI PENTRU PUNEREA ÎN OPERA

Materiale

3.1. La executarea construcţiilor cu elemente din beton celular autoclavizat se folosesc mortare obişnuite de
ciment, sau după caz ciment-var şi mortare adezive, conform reţetelor din anexa 7 şi materialelor din anexa 8.

3.2. La executarea finisajelor se folosesc materiale pe bază de acetat de polivinil sau acrilice, uleiuri, lacuri şi
emailuri etc., conform anexei 8.

3.3. La etanşarea rosturilor se vor folosi chituri elastice, indicate în anexa 9.

3.4. Elementele din beton celular autoclavizat se fixează de structura de rezistenţă cu piese şi accesorii din oţel,
care se vor prevedea prin proiectele tip de elemente de beton celular autoclavizat, conform anexei 11.

3.5. Pentru protecţia anticorozivă a pieselor şi accesoriilor pentru montaj se vor folosi materiale de protecţie,
conform celor indicate în anexa 10.

Manipulare, transport, depozitare

3.6. Elementele din beton celular autoclavizat se livrează în pachete balotate sau în pachete paletizate.

Elementele armate se livrează în pachete acoperite cu un material impermeabil, care nu pătează, balotate şi cu
muchiile protejate cu colţare de carton sau material plastic (fig. 29), în conformitate cu STAS 10832-76.

Elementele nearmate se livrează în pachete paletizate sau în pachete balotate. Pachetele paletizate vor fi
acoperite cu un material impermeabil care nu pătează, vor fi balotate şi vor avea muchiile protejate cu colţare de
carton sau material plastic (fig. 30) în conformitate cu STAS 10833-80.
Se interzice scoaterea materialului de protecţie impermeabil cu care se livrează pachetele din fabrică până în
momentul punerii în operă a materialului.

În cazul în care materialul de protecţie a fost degradat în timpul transportului, pachetele vor fi protejate prin
acoperire cu prelate sau cu alte materiale impermeabile care nu pătează. Se admite ca livrarea elementelor din
b.c.a. să se facă în condiţiile de mai sus, însă fără material de protecţie contra umezirii, numai în perioada anului
cuprinsă între 31 martie şi 31 octombrie şi numai în cazul în care în acest interval de timp nu se prevăd perioade
cu ploi abundente şi de lungă durată.

Transportul panourilor mari asamblate din elemente la şantier se face cu mijloace auto (remorci joase echipate
cu rastele pentru panouri mari). Distanţa maximă recomandată este de 30 km. Pentru distanţe mai mari, se pot
utiliza şi transportul pe calea ferată, cu condiţia încărcării în vagoane echipate cu rastele direct din depozit la
producător şi în urma unei verificări prealabile a comportării panourilor mari la acest transport, prin transporturi de
probă.

Rastelele trebuie să fie prevăzute cu talpa inferioară continuă, protejată pe suprafaţa pe care reazemă panourile
mari cu fâşii din materiale moi (ex. vată minerală, cauciuc etc.).

Panourile mari se aşează în rastel, distanţate unul faţă de celalalt cu ajutorul unor distanţieri din lemn căptuşiti cu
vată minerală şi cauciuc.

Pe timp de averse nu se vor efectua transporturi.

Panourile mari asamblate se vor proteja în mod obligatoriu de la producător, la faţa văzută cu un strat de glet din
ciment alb şi aracet iar pe canturi prin pensulare cu aracet conform anexei 7.

3.7. Descărcarea şi încărcarea elementelor din b.c.a. din şi în mijloacele de transport auto şi de cale ferată
precum şi alte manipulări se fac cu macarale echipate cu dispozitivele indicate în anexa 12.

Descărcarea şi încărcarea din şi în mijloacele auto se poate face şi cu motostivuitoare echipate cu furcă.

Se interzice descărcarea prin basculare sau aruncare a elementelor din b.c.a.

3.8. Depozitarea elementelor din b.c.a. se face la obiect în cadrul fiecărei travei în care materialul urmează a fi
pus în operă, pe terenuri orizontale, în zone ferite de posibilitatea de acumulare a apelor meteorice. Fiecare
pachet cu elemente armate se va aşeza pe două reazeme din materiale moi, amplasate la distanţa de cca. 30 cm
de la capetele elementelor.

La pachetele suprapuse, reazemele vor fi pe aceeaşi verticală (fig. 31).

Se interzice depozitarea pachetelor cu elemente armate pe o înălţime mai mare de 2,40 m.

Se interzice depozitarea suprapusă a pachetelor paletizate cu elemente nearmate.

În depozitele organizate, dotate cu platforme corespunzătoare se admite depozitarea pachetelor cu elemente


armate şi nearmate pe o înălţime de maximum 3,50 m.

În cazul panourilor pentru pereţi despărţitori, depozitarea pachetelor se va face pe platforme special amenajate,
la nivelul la care se execută pereţii despărţitori, sau direct pe planşeu.

Aşezarea pachetelor pe planşeu se va stabili de constructor, în raport cu capacitatea portantă a acestuia în


momentul depozitării. Se interzice depozitarea pe planşeu a pachetelor suprapuse.

3.9. Transportul elementelor din b.c.a. pe şantier se va face cu remorci tractate, trailere sau alte mijloace de
transport corespunzătoare, pachetele de elemente fiind bine ancorate de platforma mijlocului de transport.

Executie şi montaj

Prevederi generale

3.17. Înainte de începerea lucrărilor personalul de execuţie va fi instruit, pentru cunoaşterea particularităţilor
betonului celular autoclavizat, a sculelor şi dispozitivelor de lucru, a materialelor auxiliare şi a condiţiilor specifice
lucrărilor respective.
Se interzice punerea în operă a elementelor din b.c.a. fără sculele, dispozitivele şi materialele auxiliare specifice
arătate în prezentele instrucţiuni tehnice.

Înainte de montare constructorul este obligat a verifica prin sondaj calitatea elementelor din b.c.a. în ceea ce
priveste aspectul dimensiunile şi capacitatea portantă, în conformitate cu regulile de verificare prevăzute în STAS
10832-76 şi STAS 10833-80.

Se vor verifica certificatele de calitate şi marcarea pachetelor de elemente în vederea respectării proiectului de
execuţie a lucrărilor.

În caz că elementele din b.c.a. aduse pe şantier au degradări ale betonului celular sau prezintă fisuri sau pete de
rugină, constructorul este obligat să ceară verificarea caracteristicilor fizico-mecanice ale betonului celular
autoclavizat şi ale protecţiei anticorozive a armăturii, în conformitate cu regulile de verificare şi condiţiile de
calitate din STAS 7344-78 şi 8036-81, de către un laborator de încercări.

Se interzice montarea elementelor din b.c.a. care au dat rezultate necorespunzătoare la aceste verificări.

3.18. Montarea elementelor din b.c.a. se va începe după hidroizolarea, soclului şi după montarea elementelor
structurii de rezistenţă şi executarea îmbinărilor elementelor de structură.

În vederea montării elementelor se vor verifica poziţia şi dimensiunile mustăţilor şi ale pieselor metalice de
prindere sau ancorare înglobate în structura de rezistenţă şi se vor fixa la poziţie piesele metalice (console, bucle
etc.) prevăzute în proiect.

3.19. Înainte de montare, elementele vor fi verificate la sol.

Repararea elementelor se va face înainte sau după montarea lor.

Se interzice montarea elementelor armate cu defecte care pot influenţa asupra siguranţei prinderilor şi
rezemărilor, precum şi a elementelor a căror umiditate depăşeşte 20% din masă.

3.20.Se interzice montarea şi repararea elementelor din b.c.a. pe timp de ploaie, zăpadă sau temperaturi sub
+5°C, în cazul folosirii mortarelor adezive cu Aracet DP 25 sau CPMB şi la temperaturi sub –5°C în cazul folosirii
mortarelor cu Aracet CIC.

3.21.Pregătirile elementelor pentru montaj constă din curăţirea de impurităţi, nivelarea canturilor, executarea
prelucrărilor necesare (nuturi, chertări, teşirea muchiilor etc), Aceste operaţii se vor executa cu sculele prevăzute
la punctul 3.16 şi în anexa 12 poziţiile 17…22,

3.22. Panourile se vor fixa provizoriu de structura de rezistenţă până la executarea prinderilor şi îmbinărilor
definitive şi asigurarea stabilităţii sau rezistenţei lor, conform indicaţiilor din proiectele tip.

Piesele şi dispozitivele de fixare provizorie se vor arata în proiectele tip.

3.23. Se interzice îndepărtarea sprijinirilor provizorii, precum şi încărcarea cu orice sarcini a pereţilor şi
acoperişurilor, înainte de întărirea mortarului adeziv din rosturi sau a mortarului şi betonului de monolitizare.

3.24. Piesele metalice de prindere sau rezemare definitivă a elementelor din b.c.a. care nu se înglobează în
mortar de ciment sau beton, se vor proteja anticoroziv conform indicaţiilor din anexa 14. Se va da o atenţie
deosebită protejării sudurilor executate pe şantier.

3.25. Fixarea tâmplăriei, a obiectelor şi conductelor instalaţiilor sanitare şi a conductorilor electrici se va face
după întărirea mortarului adeziv din rosturile dintre elementele din b.c.a.

Tâmplăria şi obiectele sanitare care se prind de pereţi se vor fixa cu şuruburi pentru lemn prevăzute cu dibluri din
material plastic.

Găurile pentru dibluri se vor executa cu burghie speciale conform anexei 12 poziţia 19.

Găurile pentru doze şi şanţurile pentru conductorii electrici se vor executa cu burghie, freze şi dispozitive speciale
de tipul celor prevăzute în trusa pentru lucrări de instalaţii şi pentru zidăria din b.c.a.

3.26. Etanşarea cu chit elastic a rosturilor se va face după executarea finisajelor. Finisajele se vor executa
conform capitolului 4 "Finisaje şi protecţii".
Chitul elastic se va aplica manual cu fierul cu lama flexibilă sau cu pistolul de chit după o prealabilă amorsare a
rosturilor cu emulsie de Aracet: Apă (1:1 părţi în volume). Grosimea stratului de chit va fi de minimum 10 mm.
Umplerea rosturilor cu chit se va face până la începutul teşiturii, rostul rămânând aparent.

Elemente nearmate

3.27. Executarea zidăriilor din blocuri şi plăci din b.c.a. se va face conform anexei 6, precum şi prevederilor din
STAS 10109/1-82 "Lucrări de zidărie. Calculul şi alcătuirea elementelor".

Elemente armate

3.28. La executarea pereţilor de hale industriale din panouri dispuse orizontal, cu prinderi uscate, se va ţine
seama de următoarele:

- montarea se va face cu un graifer cu prindere laterală (conform anexei 12, poziţia 11)

- prinderea provizorie a panourilor de structură se realizează cu un dispozitiv de tipul celor prevăzute în


proiectele tip;

- rosturile prevăzute a se realiza prin lipire se execută cu mortar adeziv aplicat cu mistria, conform reţetei din
anexa 7, după o prealabilă amorsare cu emulsie de Aracet D 50: Apă (dozaj 1:1 părţi în volume);

- rosturile verticale sunt prevăzute cu benzi din polistiren celular expandat sau benzi de polietilenă expandată,
care formează suportul pentru chitul elastic, acestea se vor fixa prin baterea în cuie pe unul din canturile panoului
care urmează să se monteze

- în cazul pereţilor mai înalţi de 9,00 m sau al faţadelor mixte, rostul orizontal care desparte panourile
autoportante de cele portante nu se va mai umple cu mortar adeziv, ci se va face numai etanşarea rostului,
panoul aşezându-se pe o bandă de carton asfaltat: pe panoul montat anterior se fixează două benzi continue de
polistiren sau carton asfaltat, una la faţa interioară a panoului şi alta la 2,5 cm de la faţa exterioară şi apoi se
montează panoul care reazemă pe consola metalică;

- rosturile verticale între panouri şi fereastra metalică se execută în acelaşi mod ca între panourile opace.

Rosturile orizontale, dintre panouri şi ferestrele metalice sau panourile vitrate din beton armat se etanşează după
montarea acestora, cu mortar de ciment şi chit elastic, conform detaliilor din proiect.

Rostul orizontal dintre partea superioară a panoului vitrat din beton armat şi panoul din b.c.a. se etanşează cu
mortar de ciment: nisip : Aracet (dozaj 1:3:0,3) după ce în prealabil s-a lipit cu mortar adeziv (conform anexei 7) o
fâşie de polistiren celular sau bandă de polietilenă expandată (la o distanţă de 25 mm de la faţa exterioară a
panoului) aceasta constituind suportul pentru aplicarea chitului elastic.

3.29. La executarea pereţilor din panouri montate orizontal cu rosturile verticale betonate, se va ţine seama de
următoarele:

- fixarea provizorie a acestor panouri se va executa cu plăcuţe metalice, bătute în cuie precum şi cu menghini
dulghereşti sau cu alte dispozitive similare; plăcutele metalice vor constitui împreună cu o bară O 10 continuă în
rost, prinderea definitivă a panoului;

- la întreruperea montajului pereţilor, ultimul panou montat se va fixa suplimentar de stâlp cu ajutorul unor
dispozitive de fixare provizorie (menghini dulgheresti, etc);

- panoul de cornişă se montează cu un dispozitiv special (conform prevederilor proiectului tip), care permite
aproprierea panoului de grinda de cornişă;

- monolitizarea canalelor verticale dintre panouri se va face cu mortar de ciment-nisip M 100 conform anexei 7,
fără adaos de var sau alte substanţe care pot coroda armătura; turnarea mortarului se va face pe câte 60 cm
înălţime, pentru a se asigura umplerea corectă a rostului;

3.30. La soluţiile cu pereţi din panouri montate vertical se va ţine seama de următoarele:

- montarea se va face cu cleşti care permit rotirea elementelor din poziţie orizontală în poziţie verticală, de tipul
celui din anexa 12 poziţia 10;
- fixarea provizorie a acestor panouri la partea superioară se face cu piese de fixare provizorie, panourile fixându-
se de grinda de cornişă şi cu dispozitive speciale de siguranţă (conform prevederilor proiectului tip).

3.31. Pereţii de compartimentare a halelor realizaţi din panouri dispuse orizontal sau vertical se execută în mod
similar cu pereţii exteriori de hale, cu respectarea prevederilor specifice din proiectele tip.

Se va da o deosebită atenţie organizării montajului, care necesită dispozitive speciale în cazul montării pereţilor
de compartimentare după executarea acoperişurilor. Dispozitivele speciale pot fi de tipul cărucioarelor pentru
montarea pereţilor despărţitori pentru construcţii civile (anexa 12, poziţia 6, dimensionate în mod corespunzător.

3.32. La realizarea pereţilor portanţi din panouri din b.c.a. pentru construcţii civile se va ţine seama de
următoarele:

a) În soclu se vor ancora mustăţile din oţel-beton conform proiectului.

Pe soclu şi pe planşeul etajului în cazul clădirilor cu mai multe nivele se vor trasa pereţii, golurile de uşi şi
ferestre.

b) Mortarul de consistenţă fluidă M 100, pentru umplerea canalului circular dintre panouri, va avea compoziţia
conform anexei 7 şi se va turna în rost cu cană de umplere a rosturilor, după umezirea prealabilă a acestuia.

În cazul în care deasupra panourilor se prevede o centură de beton armat, mortarul din golul rostului se toarnă
până la înălţimea de cca 8 cm sub nivelul superior al panourilor.

În rostul umplut cu mortar se înfig mustăţi care realizează ancorarea pereţilor cu centura, respectiv cu planşeul şi
după caz cu peretele nivelului superior.

După ce mortarul din rostul vertical s-a întărit, se verifică umplerea completă a rostului prin ciocănire (rosturile
bine umplute dau un sunet înăbuşit). În cazul că rostul nu s-a umplut, acesta trebuie spart dinspre interior şi
umplut din panou.

c) În vederea realizării unei lipiri corecte, panoul care se montează şi care este încă prins în cârligul macaralei se
va apăsa puternic pe panoul montat anterior, până ce mortarul adeziv în exces va ieşi din rost.

d) Compensarea abaterilor la dimensiuni şi de montaj se face după cum urmează:

- abaterile pe lăţimea panourilor şi cele de montaj în lungul pereţilor se pot compensa la golurile de uşi şi ferestre
(parapeţi), printr-o eventuală tăiere sau prelucrare a ultimului panou montat; prin trasarea corectă a pereţilor se
pot evita abaterile mai mari;

- abaterile la grosimea pereţilor şi toleranţele de fabricaţie la grosimea panourilor se compensează prin


rindeluirea şi prin şlefuirea peretului în porţiunea rostului cu rindeaua pentru plăci, respectiv cu drişca de şlefuire
şi prin variaţia grosimii stratului de glet, printr-un finisaj rugos realizat prin stropire;

- abaterile la lungimea panourilor se compensează prin variaţia stratului de mortar de poză de la partea inferioară
şi a celui de egalizare de la partea superioară; nu se admit abateri mai mari de 10 mm la înălţimea nivelului;

e) Înainte de montaj se fixează dispozitivele de sprijinire provizorie şi de aliniere a panourilor (fig. 32).

Montajul se va începe de la colţuri, panourile de colţ se leagă între ele suplimentar cu câte 3 scoabe de montaj
bătute în poziţii repartizate pe înălţime şi pe latura superioară.

Panourile se aşează pe un strat de mortar de poză.

Sprijinirile provizorii se păstrează până după întărirea monolitizărilor elementelor de planşeu.

f) Montajul pereţilor neportanţi se face nivel cu nivel, în ritmul executării structurii, după executarea elementelor
structurii de la nivelul respectiv.

În fig. 33 se arată un exemplu de schema de montaj pentru pereţi neportanţi.

La panourile ce se montează cu dispozitive tip cleşte de manipulare (anexa 12 poz. 12) se va avea grijă ca
bacurile dinţate ale dispozitivului să intre în profilele circulare ale panoului pentru a nu exista pericolul de scăpare
a panoului.
La pozarea panourilor se va verifica ca mustăţile din planşeu să intre în profilul lateral al panourilor. Fixarea
provizorie a panourilor de parapet se va realiza cu menghine cu un tensor şi scoabe de montaj. Panourile de
înălţimea unui nivel se vor fixa cu dispozitive de strângere şi aliniere.

g) La montarea pereţilor de căptuşire a diafragmelor schema de montaj este cea din fig. 34.

3.33. La execuţia pereţilor despărţitori pentru construcţii civile se va ţine seama de următoarele:

a) Pachetele balotate se transportă cu macaraua direct din depozit, cu ajutorul dispozitivului de ridicat cu umăr,
până la încăperea în care urmează să fie montate panourile.

În cazul în care peretele exterior s-a executat înaintea transportului panourilor de pereţi despărţitori la locul de
montaj, acestea se introduc în clădire prin golurile ferestrelor sau uşilor din faţadă.

La operaţia de introducere a panourilor în clădire, se recomandă utilizarea unor schele uşoare de lucru, în
consolă, uşor deplasabile.

b) La executarea elementelor structurii de rezistenţă (stâlpi, grinzi, plăci de planşeu) se vor prevedea elementele
de fixare a pereţilor despărţitori în conformitate cu proiectul de execuţie.

c) Transportul la locul de depozitare a panourilor din încăpere la locul de montaj, se face de regulă manual, în
poziţia pe cant. Transportul şi manipularea pe lat este interzisă la panourile care se asamblează în pachete cu
elemente dispuse pe cant.

Pentru panourile de greutate mai mare (peste 150 kg) se utilizează dispozitivul tip cărucior de transport şi montaj
(anexa 12 poziţia 6).

d) Trasarea pe orizontală la partea inferioară se va face cu ajutorul unui dulap de lemn şpraiţuit de tavan cu
ajutorul unor popi. La partea superioară se prevede un dulap numai în cazul în care fixarea panourilor de tavan
se face prin împănare. Verticalitatea se va asigura cu ajutorul firului cu plumb sau cu nivela.

e) Împănarea la partea de jos se va face cu pene din lemn care se bat în lungul peretelui spre rostul lipit (panoul
fiind ridicat de un alt muncitor cu ranga de montaj).

f) Panourile se vor monta succesiv începând de la un element portant al structurii (stâlp, perete) indiferent de
prezenţa golurilor de uşă (fig. 35).

În cazul în care distanţa la marginea golului nu este un multiplu al lăţimii panourilor, la marginea golului se va
dispune un panou de completare. Acesta poate fi realizat la şantier prin tăierea în lung a unui panou cu o unealtă
electrică portabilă cu disc abraziv sau cu fierăstrăul din trusa de scule pentru lucrări de zidărie.

Completările cu lăţimea mai mică de 30 cm se vor executa din plăci de aceeasi grosime cu panourile, zidite prin
lipire cu mortar adeziv.

g) În cazul panourilor care se fixează la partea superioară prin lipire, se va asigura curăţirea feţei superioare a
panourilor şi se va aplica cu pensula amorsă de Aracet şi apă, conform reţetei din anexa 7; după o jumătate de
oră de la aplicarea amorsei pe canatul superior al panoului şi pe elementul de rezistenţă al structurii se va aplica
mortarul adeziv.

Prin acţionarea căruciorului sau manual, panoul se va coborî pe penele de lemn aşezate în prealabil pe planşeu.
Penele se vor aşeza la un interval de 40 cm între ele, astfel ca fiecare panou să rezeme pe câte două perechi de
pene.

Panoul se va ridica apoi cu ranga de montaj şi se va presa pe planşeul superior şi de elementul de rezistenţă sau
de panoul montat anterior. Operaţia se repetă până când mortarul în exces iese din rosturi; mortarul în exces se
îndepartează cu un şpaclu.

Pentru împănarea panoului între planşee, acesta se va ridica cu ranga de montaj şi penele se vor bate în axul
longitudinal al peretelui, înspre rostul lipit.

Spaţiul liber dintre planşeul inferior şi panou se va umple cu mortar de ciment M 100 de consistenţă vârtoasă.

h) În cazul panourilor care se fixează la partea superioară în profile, înainte de montarea panoului, pe cantul lui
superior se va aşeza prin lipire în puncte, cu mortar adeziv, un strat de vată minerală având lăţimea panoului
b.c.a. şi grosimea de 2 cm, astfel ca după comprimare să ajungă la grosimea de 1 cm, apoi panoul se va coborî
pe pene, iar capătul lui superior se va introduce între profilele metalice.

La structurile de rezistenţă elastice (în cadre sau mixte) se vor prevedea şi la marginile laterale ale peretelui
despărţitor, care vine în contact cu structura, profile sau şanţuri care se vor umple cu vată minerală, ca la partea
superioară a peretelui.

i) Îmbinarea pereţilor la colţuri şi ramificaţii se realizează atât prin lipire cu mortar adeziv, cât şi cu ajutorul cuielor
care se bat la intervale de 80...90 cm pe înălţime. Cuiele se bat imediat după montaj, înainte de începerea întăririi
mortarului.

j) Abaterile la dimensiuni ale panourilor cât şi abaterile de montaj în lungul peretelui se vor compensa ţinând
seama de indicaţiile de la punctul 3.32.

k) La executarea pereţilor din panouri prefabricate fixate cu prinderi elastice se va avea în vedere următoarea
succesiune tehnologică de montaj:

- se efectuează trasarea axului median al peretelui pe toate elementele de contur;

- se marchează poziţia bolţurilor sau a găurilor pentru dibluri;

- se împuşcă bolţurile sau se execută găurile în elementele de rezistenţă şi se introduc diblurile;

- se aplică fâşiile din material elastic la prinderile superioare şi laterale, hidroizolaţia şi distanţieri la prinderile
inferioare;

- se fixează profilele din tablă subţire U şi L de elementele structurii de rezistenţă prin intermediul bolţurilor sau a
şuruburilor autofiletante;

- se montează succesiv panourile de perete, începând cu un panou marginal, care se fixează în prima fază cu
două prinderi laterale. Al doilea panou se montează prin alăturarea la primul panou şi se fixează împreună cu
panoul marginal cu profilele Z şi L corespunzătoare prinderilor superioară şi inferioară;

- în acelaşi fel se montează şi următoarele panouri până la încheierea montajului peretelui;

- profile de fixare a panourilor sunt comune pentru două panouri (prinderile se fixează pe colţurile panourilor);

- montajul se execută dinspre margini spre centru;

- ultimul panou care se montează este întotdeauna un panou de câmp, dimensiunea rostului superior (6 cm)
permite introducerea panoului înclinat faţă de planul median al peretelui şi rabatarea lui în poziţia verticală;

- după terminarea operaţiunilor de montare şi fixare a panourilor de pereţi, cu piesele de prindere, se verifică
asigurarea contactului dintre aripile profilelor metalice ( şi Z ). În cazul în care contactul nu este realizat se vor
introduce între aripile profilelor distanţieri din fâşii de cauciuc;

- rosturile de contur ale peretelui se matează cu plăci din vată minerală presată;

- se execută finisajul suprafeţelor peretelui conform soluţiilor şi procedeelor prezentate în cap. 4 din instrucţiuni;

- ultima etapa de montaj o constituie aplicarea acoperitorilor rosturilor (superior şi laterale).

3.34. La executarea acoperişurilor cu elemente din b.c.a. se va ţine seama de următoarele:

a) Plăcile de acoperiş care reazemă pe pene de beton armat sau zidărie se vor aşeza pe un pat de mortar de
marca M 100 (anexa 7). Mortarul se va aplica cu un cancioc cu coadă lungă (poziţia 16, anexa 12).

Plăcile care reazemă pe pene metalice se vor aşeza direct pe pane după vopsirea acestora cu minium de plumb
în 2 straturi sau conform indicaţiilor proiectului de execuţie.

b) Montarea plăcilor de acoperiş având lungimea până la 6 m se va face cu o macara şi cu dispozitive tip jug
(anexa 12, poziţia 8), iar a plăcilor de 3 m lungime cu cărucioare cu furcă (anexa 12, poziţia 17).
c) La montare se va da o deosebită atenţie respectării lăţimii de rezemare a plăcilor prevăzută în proiecte.

d) În cazul monolitizării cu pene din beton, se va da atenţie centrării găurilor pentru pene faţă de axul rostului
longitudinal.

e) În cazul penelor metalice monolitizările pe reazeme se vor efectua cu mortar M 100 executat conform reţetei
din anexa 7. La celelalte rosturi, la penele din beton se va folosi beton B 200 cu agregat mărunt, conform anexei
7.

Înainte de turnarea betonului sau a mortarului din rosturi suprafeţele plăcilor din b.c.a se vor curăţa de praf şi se
vor stropi cu apă.

Măsuri de tehnica securităţii muncii

3.35. Executarea operaţiilor de manipulare, transport, depozitare şi punere în operă a elementelor din b.c.a. se
va face cu respectarea:

a) “Normelor republicane de protecţie a muncii”, aprobate de Ministerul Muncii şi Ministerul Sănătăţii cu ordinele
nr. 34/1975 şi 60/1975;

b) “Normele de protecţie a muncii în activitatea de construcţii montaj”, aprobate de M.C.Ind. cu ordinul nr. 1233/D
din 29.XII.1980;

c) “Normele generale de protecţie împotriva incendiilor la proiectarea şi realizarea construcţiilor şi instalaţiilor”,


aprobate cu Decretul nr. 290/16.VIII.1977.

Se vor face instructaje speciale cu muncitorii, consemnate în procese-verbale de instructaj, pentru cunoaşterea
prezentelor instrucţiuni tehnice şi a prevederilor din proiectul de execuţie.

3.36. La executarea lucrărilor de manipulare, se vor lua următoarele măsuri suplimentare:

- se vor verifica înainte de începerea lucrului dispozitivele pentru manipulare şi se va interzice folosirea
dispozitivelor care prezintă deformări, lovituri, micşorări de secţiuni etc.;

- se va verifica starea legăturilor de balotare a pachetelor şi se vor reface legăturile deteriorate, cu sârmă Ø 3 mm
şi colţare pentru protecţia muchiilor;

- manipularea pachetelor se va face numai după deplasarea legăturilor de sarcină din raza de acţiune a
macaralei; ghidarea pachetelor în timpul manipulării se va face numai cu frânghii legate de pachet.

3.37. La executarea zidăriilor se vor respecta următoarele măsuri suplimentare:

- în timpul execuţiei zidurilor nu se vor crea diferenţe de înălţimi de peste 1,5 m între diferite porţiuni ale acestora;

- la terminarea execuţiei stâlpilor de zidărie dintre golurile de uşi şi ferestre se vor monta buiandrugi, peste care
se va aşeza cel puţin un rând de blocuri, sau se vor rigidiza stâlpii cu ajutorul cofrajului buiandrugilor, atunci când
aceştia se execută din beton monolit, fiind interzis a se lăsa stâlpii liberi la partea superioară;

- tehnologia de montare a planşeelor prefabricate se va stabili ţinând seama că zidăria din blocuri din b.c.a. nu
poate prelua eforturi de întindere, şocuri etc.; de asemenea, trebuie evitată ripararea elementelor de planşee
prefabricate;

- în timpul execuţiei pereţilor din elemente din b.c.a., până la executarea planşeelor, se interzice rezemarea
scărilor sau altor obiecte pe ziduri;

- stabilitatea cornişelor se va asigura în toate stadiile de execuţie prin ancorare, proptire etc.

3.38. La locurile de prelucrare a blocurilor şi plăcilor din b.c.a. se vor lua măsuri de protecţie contra prafului,
muncitorii trebuind să fie dotaţi cu ochelari de protecţie şi dacă este cazul şi cu măşti contra prafului.

3.39. La executarea lucrărilor de finisare şi protecţie anticorozivă a pieselor metalice se vor respecta
următoarele:
- muncitorii care lucrează cu vopsele preparate cu solvenţi inflamabili vor fi instruiţi zilnic; de asemenea, vor fi
instruiţi şi muncitorii care lucrează temporar în zona respectivă;

- în imediata apropiere a locului unde se lucrează cu lacuri şi vopsele, trebuie să fie aşezate stingătoare de
incendiu, în număr suficient, la loc vizibil şi uşor accesibil;

- în jurul locului unde se lucrează cu aceste materiale, pe o rază de cel puţin 10 m, trebuie să fie puse afişe uşor
de citit cu inscripţiile:

FUMATUL STRICT INTERZIS


NU VĂ APROPIAŢI CU FOC DESCHIS
NU SUDAŢI

- pompierul de serviciu trebuie să fie prezent la locul unde se lucrează cu aceste materiale şi să se îngrijească de
respectarea acestor instrucţiuni tehnice;

- în timpul lucrului cu aceste materiale este necesar să se ţină seama de direcţia vântului, astfel încât vaporii de
solvenţi degajaţi de lac sau vopsea, să nu fie dirijaţi spre o sursă de foc deschisă;

- în cazul lucrului în spaţii închise trebuie să se lucreze cu ferestrele şi uşile deschise, iar în clădirea respectivă
este strict interzis să se lucreze cu foc deschis sau să se sudeze la oricare din nivelurile clădirii;

- în spaţiul în care s-a lucrat cu aceste materiale, după terminarea lucrului se vor ţine uşile şi ferestrele deschise
cel puţin 12 ore, timp în care se vor respecta cu stricteţe măsurile PCI de mai sus;

- muncitorii care au lucrat cu lacuri şi vopsele având hainele impregnate cu vapori inflamabili, nu trebuie să
fumeze sau să se apropie de foc deschis, nici chiar în aer liber, decât după ce şi-au schimbat sau aerisit hainele;

- la terminarea lucrului, în fiecare zi, toate materialele inflamabile vor fi duse cu capacul ambalajelor fixat ermetic
şi închise în magazii special destinate acestui fel de materiale având scris pe uşă:

PERICOL DE INCENDIU
NU FUMAŢI
NU INTRAŢI CU FOC DESCHIS

- la transportul găleţilor cu toluen, cu lac sau cu solvenţi inflamabili, acestea trebuie să fie acoperite, iar muncitorii
care le transportă vor trece cu ele numai prin locurile fără foc deschis şi nu vor fuma;

- la deschiderea butoaielor sau a bidoanelor cu solvenţi, lac sau vopsea cu vapori inflamabili nu se vor folosi
unelte de fier (daltă, ciocan etc.) care produc scântei şi pot provoca incendii, deoarece în vasele respective poate
exista presiune, muncitorii care le deschid trebuie să fie atenţi şi să poarte ochelari de protecţie pentru a nu le
pătrunde stropi în ochi;

- muncitorii care prepară amestecuri de lacuri şi vopsele cu toluen sau cu alţi solvenţi inflamabili, le
transversează din butoaie sau bidoane, trebuie să poarte ochelari de protecţie şi să efectueze aceste operaţii la
locuri ferite de surse de foc.

[top]

4. FINISAJE ŞI PROTECŢII

Soluţii de finisare şi procedee de protecţie

a) Prevederile comune tuturor tipurilor de finisaje

4.1. La alegerea soluţiilor de finisare interioară şi exterioară se va ţine seama de prevederile STAS 6472/3-75
arătate la pct. 1.7. cât şi de STAS 6472/4-81 “Higrotermica. Comportarea elementelor de construcţii la difuzia
vaporilor de apă” referitor la temperatura şi gradul de umiditate interioară şi exterioară a mediului şi modul de
acţionare al acestor factori (în mod continuu sau discontinuu).

Pentru dimensionarea barierelor contra vaporilor la acoperişurile ventilate se vor avea în vedere şi prevederile
STAS 6472/5-73 “Principii de calcul şi alcătuire pentru acoperişurile ventilate”.
Pentru evitarea acumulării umidităţii în elementele din b.c.a., al faţa exterioară se vor prevedea finisaje
permeabile la vapori, acestea având o permeabilitate la vapori mai mare decât finisajul interior.

4.2. Nu se admite aplicarea tencuielilor pe elemente armate din b.c.a., cu excepţia tencuielilor “terasit” sau praf
de piatră, aplicate la exterior pe elementele din b.c.a. pentru placarea diafragmelor din beton armat la construcţii
civile.

b) Finisaje şi protecţii aplicate la interior

4.3. Finisajele interioare şi reţetele corespunzătoare din anexa 15 pentru fiecare element din b.c.a. în corelaţie cu
destinaţia sa în construcţie sunt următoarele:

- pereţi exteriori pentru hale industriale şi agrozootehnice din zidărie de blocuri care se tencuiesc: finisajele de la
punctele 4.42; 4.43; 4.44; 4.47; 4.49; 4.50; 4.51.

- pereţi exteriori pentru hale industriale şi agrozootehnice din zidărie din blocuri care nu se tencuiesc: finisajele de
la punctele 4.21; 4.22; 4.25; 4.30; 4.31; 4.33; 4.35; 4.38; 4.39;

- pereţi exteriori pentru hale industriale şi agrozootehnice din panouri şi panouri mari asamblate din elemente:
finisajele de la punctele 4.21; 4.22; 4.23; 4.24; 4.25; 4.30; 4.31; 4.33; 4.35; 4.38; 4.39.

- pereţi interiori pentru hale industriale şi agrozootehnice din zidărie de blocuri care se tencuiesc: finisajele de la
punctele 4.42; 4.43; 4.44; 4.47; 4.49; 4.50.

- pereţi interiori pentru hale industriale şi agrozootehnice din zidărie de blocuri care nu se tencuiesc: finisajele de
la punctele 4.21; 4.22; 4.25; 4.30; 4.31; 4.33; 4.35; 4.38; 4.39.

- pereţi interiori pentru hale industriale şi agrozootehnice din panouri: finisajele de la punctele 4.21; 4.22; 4.23;
4.24; 4.25; 4.30; 4.31; 4.33; 4.38; 4.39.

- pereţi exteriori neportanţi pentru clădiri de locuit şi social-culturale din zidărie de blocuri care se tencuiesc:
finisajele de la punctele 4.42; 4.43; 4.45; 4.47; 4.49; 4.50; 4.51.

- pereţi exteriori neportanţi pentru clădirii de locuit şi social-culturale din zidărie de blocuri care nu se tencuiesc:
finisajele de la punctele 4.22; 4.23; 4.24; 4.25; 4.26; 4.27; 4.28; 4.30; 4.31; 4.33; 4.35.

- pereţi exteriori neportanţi pentru clădiri de locuit şi social-culturale din panouri şi panouri mari asamblate din
elemente: finisajele de la punctele 4.22; 4.23; 4.24; 4.25; 4.26; 4.27; 4.28; 4.30; 4.31; 4.33; 4.35.

- pereţi despărţitori pentru clădiri de locuit şi social-culturale din zidărie de blocuri care se tencuiesc: finisajele de
la punctele 4.22; 4.23; 4.45; 4.47; 4.49.

- pereţi despărţitori pentru clădiri de locuit şi social-culturale din panouri: finisajele de la punctele 4.22; 4.23; 4.24;
4.25; 4.26; 4.27; 4.28; 4.30; 4.31; 4.33; 4.35.

- pereţi interiori portanţi pentru clădiri de locuit şi social-culturale din zidărie de blocuri care se tencuiesc:
finisajele de la punctele 4.42; 4.43; 4.45; 4.49.

- pereţi interiori portanţi pentru clădiri de locuit şi social-culturale din panouri: finisajele de la punctele 4.22; 4.23;
4.24; 4.25; 4.26; 4.27; 4.28; 4.30; 4.31; 4.33; 4.35.

- acoperişurile pentru hale industriale agrozootehnice: finisajele de la punctele 4.21; 4.22; 4.33.

- acoperişurile pentru clădiri de locuit şi social-culturale: finisajele de la punctele 4.22; 4.30.

4.4. La faţa interioară a pereţilor încăperilor cu umiditatea relativă a aerului interior sub 60% şi medii neagresive
se vor aplica finisaje obişnuite conform anexei 15 punctele 1…10, pereţii putând fi lăsaţi nefinisaţi în cazul în care
nu se cer condiţii de aspect şi igienă.

4.5. La faţa interioară a pereţilor încăperilor cu umiditate relativă a aerului interior peste 60% şi medii neagresive
se vor aplica finisaje tip barieră de vapori care pot fi: vopsitorii cu vopsea de ulei sau alchidal, cu lac şi vopsea
perclorvinilică sau Romflexil şi perclorvinil, aplicate pe glet de netezire din nisip fin şi Aracet, folie de polietilenă
caşerată precum şi placaje ceramice CESAROM sau faianţă (conform anexei 15 punctele 11…16).
La faţa interioară a tavanelor acoperişurilor cu învelitori ventilate din încăperile cu umiditate relativă a aerului
interior peste 60% şi medii neagresive se vor aplica bariere de vapori care pot fi: vopsitorii cu vopsea de ulei sau
alchidal, cu lac şi vopsea perclorvinilică, aplicate pe glet de netezire din nisip fin şi Aracet, conform anexei 15,
punctele 19…21 şi 25…29.

Elementele din b.c.a. nu se vor folosi la acoperişurile-terasă neventilate ale construcţiilor civile în medii cu
umiditatea relativă a aerului interior peste 60%.

4.6. La faţa interioară a pereţilor şi pe tavanele acoperişurilor cu învelitori ventilate ale construcţiilor zootehnice
se vor prevedea bariere de vapori din vopsitorii cu email perclorvinilic Policolor aplicate pe grund G 104-70 şi pe
glet de netezire conform anexei 15 punctul 21.

4.7. Barierele contra vaporilor se aplică pe faţa cu umiditatea şi presiunea vaporilor mai mare, în funcţie de
temperatura şi umiditatea aerului.

4.8. La pereţii care despart încăperi cu umidităţi relative ale aerului interior diferite (una cu peste 60%, cealaltă
sub 60%), se pot prevedea pe faţa dinspre încăperea umedă un finisaj tip barieră de vapori, iar pe cealaltă faţă
finisaje permeabile la vapori.

Nu se vor folosi elemente din b.c.a. la pereţii care despart două încăperi cu umiditate relativă a aerului interior
permanentă peste 60%.

c) Finisaje şi protecţii aplicate la exterior

4.9. Finisajele exterioare şi reţetele respective (anexa 15) pentru fiecare element din b.c.a. şi în corelaţie cu
destinaţia sa în construcţie sunt următoarele:

- pentru pereţii exteriori pentru hale industriale şi agrozootehnice din zidărie de blocuri care se tencuiesc:
finisajele de la punctele 4.41; 4.42; 4.43; 4.44.

- pereţi exteriori pentru hale industriale şi agrozootehnice din zidărie de blocuri care nu se tencuiesc: finisajele de
la punctele 4.21; 4.23; 4.24; 4.25; 4.27; 4.31; 4.34; 4.35; 4.36; 4.40.

- pereţi exteriori pentru hale industriale şi agrozootehnice din panouri şi panouri asamblate din elemente:
finisajele de la punctele 4.23; 4.24; 4.25; 4.26; 4.27; 4.31; 4.34; 4.35; 4.36; 4.40.

- pereţi exteriori neportanţi pentru clădiri de locuit şi social-culturale din zidărie de blocuri care se tencuiesc:
finisajele de la punctele 4.33; 4.37; 4.42; 4.44.

- pereţi exteriori neportanţi pentru clădiri de locuit şi social-culturale din zidărie de blocuri care nu se tencuiesc:
finisajele de la punctele 4.23; 4.24; 4.25; 4.26; 4.27; 4.31; 4.34; 4.35; 4.36.

- pereţi exteriori neportanţi pentru clădiri de locuit şi social-culturale din panouri şi panouri mari din elemente:
finisajele de la punctele 4.23; 4.24; 4.25; 4.26; 4.27; 4.31; 4.34; 4.35; 4.36; 4.40.

- pereţi portanţi pentru clădiri de locuit şi social-culturale din zidărie de blocuri care se tencuiesc: finisajele de la
punctele 4.33; 4.37; 4.42; 4.44.

- pereţi exteriori portanţi pentru clădiri de locuit şi social-culturale din panuri: finisajele de la punctele 4.23; 4.24;
4.25; 4.26; 42.27; 4.31; 4.34; 4.35; 4.36; 4.40.

4.10. Pereţii exteriori din panouri din b.c.a. ai construcţiilor aflate în medii neagresive se vor finisa cu finisaje pe
bază de Aracet CPMB, CIC, CRILOROM DV sau DP, realizate sub formă de pelicule transparente, vopsitorii
Vinarom aplicate pe glet de netezire din Aracet şi nisip fin, tencuieli decorative, finisaje cu granule, precum şi
finisaje pe bază de Aracetal B 55-LC (conform anexei 15 punctele 30…35 şi 37…39). Se permite ca pereţii
construcţiilor provizorii (durată de existenţă sub 10 ani) să fie lăsaţi nefinisaţi (cu excepţia construcţiilor de pe
litoralul Mării Negre).

Elementele armate din b.c.a. nu se tencuiesc. Fac excepţie elementele armate de placare a diafragmelor din
beton armat ale clădirilor de locuit şi social-culturale amplasate în medii neagresive la care se pot aplica şi
tencuieli cu “terasit” sau cu praf de piatră conform anexei 15 punctul 36.

Pereţii exteriori din panouri de b.c.a. ai construcţiilor de pe litoralul Mării Negre din zonele cu regim sever de
expunere se vor proteja cu soluţii rezistente la apă şi cu permeabilitate mare la vapori (de ex. finisaje cu lac
Aracetal B 55-LC conf. anexei 15 pct. 40 şi 41). În celelalte regimuri de expunere se vor aplica finisaje pe bază
de polimeri acrilici sau vinilici.

4.11. Zidăriile din blocuri şi plăci de b.c.a. care se tencuiesc, aflate în medii neagresive sau pe litoralul Mării
Negre, se vor finisa cu finisaje obişnuite, precum şi tencuieli “terasit” sau cu praf de piatră (conform anexei 15
pct. 41…43).

4.12. Zidăriile din blocuri care nu se tencuiesc, aflate în medii neagresive, se vor finisa cu finisaje transparente cu
Aracet CPMB, CIC sau DP sau Aracetal B 55-LC (impermeabil la apă şi permeabil la vapori), vopsitorii Vinarom
aplicate pe glet de nisip fin şi Aracet DP-25, finisaj tip “strop” sau cu finisaje cu granule şi Aracetal B 55-LC
(anexa 15 pct. II c). se admite ca zidăriile din blocuri ale construcţiilor provizorii cu durată de existenţă sub 10 ani,
să fie lăsate netencuite şi nefinisate, cu excepţia construcţiilor de pe litoralul Mării Negre.

Zidăriile din blocuri netencuite ale construcţiilor aflate în zonele cu regim sever de expunere de pe litoralul Mării
Negre se vor proteja şi finisa prin aplicare de finisaje transparente cu lac Aracetal B 55-LC sau lac Aracetal B-55
LC şi granule (conform anexei 15 pct. 40 şi 41) – impermeabile la apă şi permeabile la vapori.

4.13. Finisarea pereţilor exteriori cu plăci ceramice se va face numai pe porţiuni limitate, de cel mult 2 m 2, fiind
folosită pentru realizarea unor accente decorative; suprafeţele astfel finisate nu vor depăşi 25% din suprafaţa
toată a peretelui.

Executarea finisajelor şi protecţiilor

a) Operaţii comune pentru toate soluţiile de finisare

4.14. Înaintea începerii lucrărilor de finisare a pereţilor şi tavanelor se vor termina toate lucrările de instalaţii
sanitare, electrice şi de încălzire, precum şi pardoseli reci şi calde (exclusiv lustruirea, respectiv fixarea
parchetului, a covoarelor de mase plastice sau mochetelor).

De asemenea vor fi montate tâmplăria de lemn sau metalică, jgheaburile, streşinile, cornişele, glafurile, cofretele,
precum şi trotuarele.

Lucrările de finisare se vor începe numai la o temperatură a mediului ambiant (exterior sau interior) de cel puţin
+15o C pentru soluţiile de finisaj cu Aracet CPMB şi cu Aracet DP-25 şi începând de la –5 o C pentru soluţiile cu
Aracet CIC.

Zugrăvelile pe bază de apă se vor putea executa la o temperatură de cel puţin +5 o C.

Finisajele nu se vor executa pe timp de ceaţă şi nici la un interval mai mic de 2 ore de la încetarea ploii în condiţii
de temperatură care să permită uscarea suprafeţei.

4.15. Suprafeţele de finisat se repară, se şlefuiesc şi se curăţă de pete de ulei şi de praf etc., apoi se amorsează.

Curăţirea se face cu perii de paie, de sârmă, şpacluri metalice sau hârtie de şlefuit, iar despăturirea cu pensule
late, rotunde sau bidinele.

Se interzice îndepărtarea petelor de ulei prin folosirea benzinei sau a altor solvenţi organici. Această operaţie se
va face cu mijloacele mecanice arătate mai sus sau prin spălarea cu soluţie de detergent.

4.16. Amorsarea suprafeţelor din beton celular autoclavizat de reparat sau finisat se va face cu o reţetă preparată
din acelaşi fel de material (Aracet CPMB, CIC, sau DP) folosit la reparare respectiv la finisare, glet sau vopsire.
Aplicarea amorselor pe bază de Aracet se va face cu pensula sau cu bidineaua cu păr natural sau sintetic şi
numai cu o bidinea sau pensulă cu păr natural pentru finisajele cu perclorvinil.

4.17. Reparaţiile se execută după montaj în cazul unor defecte mici, sau înainte de montaj în cazul defectelor
mari.

Defectele mari având adâncimea mai mare de 50 mm sau muchiile şi colţurile rupte, se repară prin nivelarea
suprafeţei locului degradat prin tăiere cu fierăstrăul, prelucrare cu burghiul sau o daltă ascuţită până la obţinerea
unei forme geometrice regulate, paralelipiped sau cilindru, şi lipirea în aceste lăcaşuri a unor bucăţi de beton
celular autoclavizat de aceeaşi formă, dimensiune şi culoare. Locul de reparat şi bucata de beton celular
autoclavizat se şlefuiesc, se desprăfuiesc şi se amorsează cu reţeta nr. 1, respectiv reţeta 14 din anexa 16.
Se introduce apoi în lăcaş bucata de beton celular autoclavizat pe care s-a aplicat mortarul adeziv din reţeta nr. 4
anexa 16. Pentru defectele la care nu se pot folosi bucăţi de beton celular autoclavizat, se foloseşte mortarul din
reţeta nr. 3, respectiv reţeta nr. 15 (anexa 16).

Denivelările mici, de 1…5 mm la rosturile dintre elementele armate sau pe suprafaţă, se vor repara cu mortarul
din reţeta 4 pentru finisaje pe bază de Aracet CPMB respectiv reţeta 16 sau 17 sau cu chit pe bază de Aracet DP
25 gata preparat – simbol 5018 – pentru finisajele pe bază de Aracet Dp 25 din anexa 16.

Suprafeţele se vor nivela cu o rindea (raşchetă) specială şi se va aplica amorsa din reţeta 1, respectiv reţeta 14
(pentru finisajele pe bază de Aracet CPMB şi respectiv Aracet DP din anexa 16).

Defectele având adâncimea de 5…15 mm şi lungimea de 5…150 mm se repară cu un mortar din reţeta 14.
Mortarele se aplică după 1/2…2 ore de la aplicarea amorsei cu mistria şi şpaclul flexibil din metal sau cauciuc.

4.18. Aplicarea finisajelor pe bază de polimeri sintetici se va face numai după ce gradul de umiditate al betonului
celular autoclavizat a scăzut la 10…12% din masă.

Determinarea gradului de umiditate se poate face cu un aparat etalonat special pentru beton celular autoclavizat,
sau prin uscarea unor probe extrase din elementele din b.c.a.

Finisajele se vor executa cu mortar de ciment se vor lăsa să se usuce minimum 7 zile pentru a preîntâmpina
degradarea finisajelor în porţiunile reparate.

4.19. Se va avea în vedere respectarea cu stricteţe a principiului că pentru realizarea finisajelor se vor folosi
acelaşi materiale pentru amorsă, glet de netezire şi vopsele.

b) Finisarea şi protecţia elementelor armate şi a zidăriilor care nu se tencuiesc.

4.20. Reţetele pentru executarea finisajelor şi protecţiilor sunt date în anexa 16.

4.21. Suprafeţele nefinisate vor fi pregătite numai printr-o simplă curăţire, reparare, şlefuire şi desprăfuire.

4.22. Zugrăvelile de apă (cu var sau humă) se vor executa conform “Normativului pentru executarea lucrărilor de
zugrăveli şi vopsitorii”, indicativ C 3-76, aplicate sau nu pe gleturi de netezire subţiri din nisip fin şi Aracet DP 25
sau din ipsos şi Aracet DP 25, reţetele nr. 6, respectiv 16 şi 17.

4.23. Pentru finisajul transparent din copolimeri vinilici (Aracet CPMB sau CIC), pe suprafeţele pregătite şi
reparate se va aplica manual cu bidineaua sau pensula, sau mecanizat (prin pulverizare şi rulou) amorsa din
reţeta nr. 1, iar după cca. o oră se aplică amorsa din reţeta nr. 2.

Pentru finisajul tip “lis” (neted) se va folosi reţeta 11 din anexa 16. Finisajul poate fi colorat la ultimul strat, prin
aplicarea unei pelicule de CRILOROM DV de culoarea stabilită.

4.24. Pentru finisajul transparent din Aracet DP 25, pe suprafeţe pregătite şi reparate se va aplica manual sau
mecanizat un strat de amorsă din reţeta nr. 14 şi două straturi de emulsie Aracet DP 25 diluat cu apă în raport
4:1, în volume.

4.25. Vopsitoria cu vopsea Vinarom se va aplica pe glet de netezire din reţeta nr. 16 pentru interior şi exterior şi
din reţeta nr. 17 numai pentru interior.

Pe suprafeţele pregătite şi reparate se va aplica manual după uscarea reparaţiilor (în cazul reparaţiilor cu mortar
din Aracet DP 25 şi ciment după minim 7 zile), amorsa din reţeta nr. 14.

Gletul de netezire se aplică în două straturi, în total 1…2 mm grosime, manual sau cu mistria, fierul de glet sau
cu şpaclul de cauciuc sau mecanizat (cu una din instalaţiile indicate în anexa 12).

Primul strat de aplică “ras” pe suprafaţa tratată cu amorsă având rolul unei umpluturi de pori, al doilea strat fiind
cel de netezire propriu-zisă.

Gletul va fi aplicat pe suprafaţă, în rosturile orizontale sau verticale (pe muchiile teşite) şi în limita posibilităţilor şi
pe canturi, după montarea elementelor.

La întreruperea montajului se va aplica glet şi pe suprafaţa orizontală a ultimului element montat.


În scopul protejării elementelor montate împotriva umezirii datorită precipitaţiilor atmosferice se recomandă ca
gletuirea să fie făcută la un interval de timp cât mai scurt după montare.

După uscarea stratului de glet, la un interval de cel puţin 24 de ore de la aplicarea gletului, se aplică vopsitoria cu
Vinarom în două straturi conform reţetei nr. 18. Vopseaua se aplică manual cu pensula sau mecanizat cu
instalaţia de pulverizat cu compresor, pistol şi rezervor de vopsea sub presiune indicate în anexa 12. Stratul al
doilea se aplică după 2…4 ore de la aplicarea primului strat şi se netezeşte cu şpaclul de cauciuc sau cu fierul de
glet.

4.26. Finisajele tip “strop”, “tuf” şi “calcio” din Aracet CPMB sau CIC se vor aplica pe amorsă sau pe glet din
acelaşi material.

Materialele de finisare preparate conform reţetei nr. 8 se aplică cu bidineaua specială în câte două straturi
succesive, la interval de 4…8 ore pe amorsa din reţeta nr. 1 aplicată “saturat” cu bidineaua, cu pensula sau cu
rolul, sau mecanizat prin pulverizare pe suprafaţa pregătită şi reparată, pe un strat de glet.

4.27. Finisaje tip tencuială decorativă subţire din compoziţia gata preparată din fabrică “tencuială stropită 8203” –
se aplică pe glet de netezire întărit, preparat conform reţetei nr. 16 sau nr. 17 (numai la interior) după cel puţin 24
de ore de la aplicarea acestuia. Gletul de netezire se va aplica manual cu mistria, fierul de glet sau cu şpaclul de
cauciuc, sau mecanizat cu instalaţiile indicate în anexa 12 pct. 41.

După cel puţin 24 de ore de la aplicarea gletului de netezire se aplică tencuiala subţire, mecanizat cu instalaţia
de aplicat tencuieli în strat subţire indicată în anexa 12, pct. 42.

4.28. Finisajele cu tapete lipite cu adeziv Aracet CTD-1 se vor executa conform Instrucţiunilor tehnice C 4-77,
eventual peste un glet de netezire preparat conform reţetei nr. 5.

Finisajul cu tapete lipite cu adeziv carboximetilcelulozic se va face conform Instrucţiunilor tehnice C 4-77 pe
suprafaţa pregătită şi preparată sau pe un glet de netezire preparat şi aplicat conform reţetei nr. 16 sau 17 pe un
strat de hârtie maculatură.

4.29. Finisajul cu email perclorvinilic POLICOLOR, aplicat conform reţetei nr. 13, se va executa în 2 straturi
succesive pe stratul de grund C 104-70 sau pe gletul de netezire din reţeta nr. 6 (anexa 16).

4.30. Finisajul cu vopsea de ulei sau alchidal se va executa conform normativ C 3-76, şi va fi aplicat pe gletul de
netezire din reţeta nr. 16 sau nr. 17.

4.31. Finisajele din plăci de faianţă sau CESAROM se aplică cu mortar adeziv preparat conform reţetei nr. 5 în
straturi de cel mult 3 mm grosime, fie cu mortar adeziv preparat conform reţetei nr. 20.

Înainte de aplicare, plăcile CESAROM (lipite pe hârtie) se vor înmuia în apă timp de câteva secunde, numai
pentru umezirea hârtiei.

4.32. Finisajul cu email perclorvinil POLICOLOR va fi executat din 5 straturi succesive de email perclorvinil
aplicat pe grund perclorvinilic C 104-70 şi pe glet de netezire din reţeta nr. 6, care trebuie să acopere în mod
obligatoriu, în strat continuu cu rosturile perfect închise, toată suprafaţa de finisat (conform reţetei 13 anexa 16).

4.33. Finisajul cu vopsea perclorvinil (produs de întreprinderea Policolor Bucureşti) se va executa dintr-un strat
de grund pe perclorvinil şi cinci straturi de email perclorvinil, aplicate pe amorsa şi gletul de netezire din reţeta nr.
22.

În prealabil se vor chitui rosturile dintre elementele din b.c.a. şi dintre acestea şi elementele din beton armat cu
gletul de netezire din reţeta nr. 22. Pe suprafeţele pregătite şi reparate se va aplica gletul, în două straturi, la
intervale de cel puţin 24 ore şi cel mult 48 ore, cu mistria şi fierul de glet până la obţinerea unei suprafeţe netede.

Gletul de netezire se va prepara conform reţetei nr. 22 în cantităţi mici, de 2…3 kg, necesare pentru acoperirea
unei suprafeţe de cca. 3 m2.

După minimum 3 zile şi maximum 15 zile de la execuţia ultimului strat de glet se va aplica cu pensula grundul
perclorvinil C 104-70 într-un singur strat, în cantitate de cca. 250 g/m 2. Vâscozitatea grundului trebuie să fie de
cca. 40 sec, prin pâlnia cu Ø 5 mm, determinatã conform STAS 2096-80.

La 2…3 ore de la aplicarea grundului perclorvinil se va aplica cu pensula emailul perclorvinil C 104-70, în cinci
straturi succesive, la intervale de câte 2…3 ore, în cantitate de cca. 200 g/m 2 pentru fiecare strat.
Vâscozitatea emailului perclorvinil trebuie să aibă valoarea de cca. 50 sec., determinată conform STAS 2096-80
prin pâlnia de Ø 5 mm.

La aplicarea straturilor componente se va acorda o deosebită atenţie muchiilor, unghiurilor şi locurilor greu
accesibile.

4.34. Finisajul cu granule se va realiza din două straturi de adeziv Aracet CIC şi două straturi de granule de
marmură, feldspat, micaceu, nisip, polistiren, perlit expandat etc. cu dimensiuni 1…3 mm. Pe suprafeţele
pregătite şi reparate se va aplica (cu bidineaua sau pensula) un strat de amorsă preparată conform reţetei 1, dar
numai cu Aracet CIC. În condiţii normale de temperatură şi umiditate relativă a aerului (20 o C şi 65%), după cca.
60 min., timp în care stratul de amorsă s-a uscat, se va aplica un strat uniform de adeziv din Aracet CIC diluat cu
apă în raportul 3:1 în volume şi imediat, pe stratul ud de adeziv, se vor aplica granule (manual sau mecanizat)
prin pulverizare de la o distanţă de cca. 30 cm de finisaj.

După cca. 4 ore se va aplica stratul 2 de adeziv şi stratul 2 de granule în condiţii similare, până la uniformizarea
acoperirii suprafeţei cu granule. Se recomandă ca finisarea să fie executată de 2 muncitori, pe măsură ce primul
muncitor aplică adezivul, cel de-al doilea muncitor aplică, în urma primului, granulele pe adezivul umed, operaţia
continuându-se până la acoperirea întregii suprafeţe.

4.35. Finisajele transparente cu lac Aracetal B 55-LC se vor realiza în 4-5 straturi conform reţetei 23 pentru
zidării, respectiv reţetei 24 pentru panouri.

4.36. Finisajele cu granule şi Aracetal B 55-LC se vor executa în 1 sau 2 straturi conform reţetei 25.

4.37. Tencuielile terasit sau cu praf de piatră se vor executa conform “Normativului pentru executarea tencuielilor
umede”, indicativ C 18-75.

4.38. Vopsitoria cu Romflexil P 505 şi perclorvinil se va executa pe glet de netezire, conform reţetei 26.

4.39. Folia complexă din polietilenă dublu caşerată cu împâslitură din fibre de sticlă şi vopsitorie din perclorvinil
se va executa conform reţetei 27.

4.40. Finisajele transparente se execută pe zidării cu rosturi subţiri pe suprafeţe foarte netede cu sau fără rosturi
acuzate prin teşirea muchiilor cu rindeaua indicată în anexa 12.

Finisajele transparente şi lise (netede) se aplică pe suprafeţele pregătite şi reparate; ele se execută cu Aracet
CPMB sau Aracet CIC – conform reţetelor nr. 7 şi 11 sau cu Aracet DP-25 – conform reţetei nr. 14.

Repararea degradărilor se va face conform reţetelor nr. 3 şi nr. 4 în cazul utilizării Aracetului CPMB, respectiv
reţetele nr. 16 şi 17, în cazul utilizării Aracetului DP 25.

c) Finisarea şi protecţia zidăriilor care se tencuiesc

4.41. Tencuirea pereţilor interiori din blocuri din b.c.a. se realizează în trei straturi după ce în prealabil suprafaţa a
fost bine udată cu apă pentru a îndepărta praful şi a preîntâmpina deshidratarea rapidă a mortarului.

Primul strat se execută în grosime de 2…3 mm cu mortar de ciment-var, cu compoziţia volumetrică 1 : 0,25 : 3
(ciment : var : nisip) având consistenţa de 14-15 cm măsurată cu conul etalon. Stratul al doilea (grundul) de 10…
12 mm grosime se execută după zvântarea primului strat cu mortar (1 : 2 : 8 – ciment : var : nisip, în volume).
Stratul al treilea (faţa văzută) de 1…3 mm grosime va avea aceeaşi compoziţie ca cel folosit la grund, cu nisip
0…1 mm grosime, însă cu consistenţa de 15 cm.

Tencuielile interioare se recomandă să se execute după trecerea a cel puţin 15 zile de la executarea zidăriei.

4.42. Finisajele de tip placaje din plăci de faianţă se realizează conform prevederilor din “Normativul pentru
executarea placajelor din plăci de faianţă şi plăci ceramice smălţuite CESAROM”, indicativ C 6-75, cu
următoarele precizări:

- mortarul adeziv este compus din ciment : nisip 0…3 mm: Aracet D 50, în raportul 1 : 4 : 0,3 părţi în greutate, cu
o consistenţă de 6,5-7,5 cm măsurată cu conul etalon;

- denivelările de pe suprafaţa peretelui se vor umple cu acelaşi mortar adeziv;

- mortarul adeziv se va aplica pe toată suprafaţa plăcii;


- înainte de montarea placajelor, pe zidăria din blocuri sau plăci din b.c.a. se va aplica un şpriţ cu grosimea de
2…3 mm cu aceeaşi compoziţie ca mortarul adeziv, dar cu consistenţa de 11…13 cm măsurată cu conul etalon;

- plăcile de faianţă se montează după zvântarea şpriţului şi mortarului cu care s-au reparat denivelările de pe
suprafaţa respectivă. Mortarul adeziv se va executa conform reţetei 5 (anexa 16).

4.43. Finisajele tip placaje cu plăcuţe CESAROM se realizează dintr-un strat de mortar adeziv din ciment : var
pastă : nisip 0…1 mm, în raportul 2 : 1 : 1 părţi în volume şi Aracet D 50 în proporţie de 30% din greutatea
cimentului.

Tehnologia de aplicare a placajelor ceramice CESAROM este cea prevăzută în Normativul C 6-75. Mortarul
adeziv va fi conform reţetei 5 (anexa 16).

4.44. Tencuielile exterioare pe zidării din blocuri b.c.a. cu rosturi obişnuite sau rosturi subţiri, se realizează în trei
straturi din:

- primul strat de 2-3 mm grosime care se aplică cu putere şi neuniform pe suprafaţa peretelui, preparat din ciment
: var pastă : nisip, în raport 1 : 0,25 : 3 părţi în volume, cu consistenţa de 14-15 cm măsurată cu conul etalon,
când se aplică manual şi 10-11 cm când se aplică mecanizat;

- stratul al doilea (grund) de 10…11 mm grosime preparat din ciment: var pastă : nisip 0…3 mm, în raportul 1 : 2 :
6 părţi în volume, cu consistenţa de 12-13 cm, care se aplică după zvântarea stratului de şpriţ;

- stratul al treilea (faţa văzută) se prepară din ciment : var : nisip 0-1 mm, în raportul 1 : 2 : 6 părţi în volume, cu
consistenţa de 14-15 cm şi se aplică pe grundul umed. Grosimea totală a tencuielilor va fi de cca. 20 mm la
zidăriile din blocuri.

La executarea tencuielilor pe timp de vară, atât mortarul cât şi suprafeţele tencuite se vor proteja, până la
întărirea mortarului, împotriva vântului, acţiunii directe a razelor de soare şi a ploilor, prin acoperirea suprafeţelor
tencuite şi a schelelor cu rogojini, saci, etc. În primele zile de la execuţie, tencuiala se va stropi periodic cu apă.

Tencuiala cu terasit se execută conform Normativului C 18-75.

4.45. Tapetele lipite cu adeziv Aracet CTD-1 sau carboximetilcelulozic, pe tencuieli drişcuite sau pe glet de
netezire, se vor executa conform punctului 4.28.

4.46. Vopsitoria cu email perclorvinil POLICOLOR se aplică pe glet de netezire, conform punctului 4.29.

4.47. Vopsitoria cu vopsea perclorvinil (Policolor Bucureşti) se aplică pe glet de netezire, conform punctului 4.33.

4.48. Vopsitoria cu email perclorvinil POLICOLOR se aplică pe glet de netezire, conform punctului 4.32.

4.49. Vopsitoria cu vopsea de ulei sau alchidal se execută conform punctului 4.30.

4.50. Vopsitoria cu Romflexil şi perclorvinil se aplică pe glet de netezire, conform reţetei 26.

4.51. Folia complexă din polietilenă dublu caşerată cu împâslitură de fibre de sticlă şi vopsitorie perclorvinil sau
folia de aluminiu, se aplică conform reţetei 27.

d) Condiţii tehnice de calitate a lucrărilor de finisare

4.52. La recepţionarea lucrărilor executate, se va ţine seamă de prevederile din “Normativul pentru verificarea
calităţii lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente” indicativ C 56-75, precum şi de următoarele:

- se va controla buna acoperire a suprafeţelor finisate şi uniformitatea straturilor aplicate;

- nu se admit scurgeri, prelingeri sau pete, urme de pensulă fisuri, exfolieri, goluri ale finisajului pe stratul suport.
Racordările cu suprafeţele vecine, finisate diferit, vor fi executate corect, fără spaţii netratate sau protejate după
caz;

- când suprafeţele finisate prezintă degradări, survenite datorită unor operaţii executate ulterior pe şantier,
finisajele se vor remedia prin completarea sau înlocuirea pe porţiunea degradată, a tuturor straturilor cu folosirea
materialelor indicate în prescripţia tehnică pentru finisajul respectiv;
- când se constată degradări suspecte ale vopsitoriilor executate ca şi în cazul utilizării vopselelor anticorozive,
organul de control al calităţii poate cere să se facă analiza soluţiei de vopsea aplicată;

- când există dubiu asupra executării corecte a operaţiilor de pregătire a suprafeţelor pentru vopsire şi de aplicare
corectă a numărului de straturi, se va face îndepărtarea parţială a acoperirilor cu vopsea până la stratul suport;
din motive estetice, verificarea se face numai în locuri mai puţin expuse sau mai puţin luminate, unde
imperfecţiunile după refacerea stratului de finisaj nu vor fi prea vizibile.

[top]

ANEXA 1

SORTIMENTUL ELEMENTELOR DIN BETON CELULAR AUTOCLAVIZAT

1. Elemente armate

Extras din STAS 10832/76

1.1. Sortimente: GB 35 şi GB 50 conform STAS 8036-81 “Beton celular autoclavizat, gazbeton. Condiţii tehnice
generale”.

1.2. Forma: paralelipiped dreptunghic cu feţe plane sau profilate.

1.3. Dimensiuni (limite dimensionale):

 lungimea 1000…6000 mm (din 20 în 20 mm sau din 25 în 25 mm);


 lăţime: 600 mm.
 grosime: 75…300 mm (din 25 în 25 mm).

2. Elemente nearmate

Extras din STAS 10833/80

2.1. Sortimente: blocuri pentru zidărie GBN 35, GBN 50, GBC 50.

2.2. Forma: paralelipiped dreptunghic cu feţe plane.

2.3. Dimensiuni:

Blocuri de zidărie
Sortiment
GBN GBC
- lungime mm 600 490
- lăţime mm 250 240
- grosime mm 200 200

OBSERVAŢII

1. Sortimentul de dimensiuni şi marcă utilizat se va înscrie în nomenclatorul produselor tipizate aprobat prin
decretul 418-80.

2. Cu acceptul forurilor legale se pot adopta lăţimi ale blocurilor din b.c.a. mai mari de 250 mm, în cazul în care
acestea se impun din considerente tehnico-economice de economisire a consumului de combustibil în
exploatare, cu condiţia ca blocul să se înscrie în greutatea de 25 kg admisă prin normele de igienă a muncii.

[top]

ANEXA 2
REZISTENŢA LA FOC A ELEMENTELOR DIN b.c.a. *)

Rezistenţa la foc în ore pentru


condiţii de :
Grosimea
Nr. elementului
Tipul de perete Finisaj **) Rezistenţă
crt. fără finisaj
***) cm Izolare mecanică
Etanşeitate
termică şi
stabilitate
Elemente armate
1 pentru pereţi 7,5 nefinisat 1h 45’ 1h 45’ 2h 08’
despărţitori 12,5 nefinisat 4h 4h 7h
15 nefinisat 7h 7h 7h
Zidărie din blocuri
2 20 nefinisat 7h 7h 7h
24 nefinisat 7h 7h 7h
Elemente pentru
3 acoperiş cu 20 nefinisat 50’ 50’ 50’
lungime de 6 m
Elemente pentru
4 acoperiş de 6 m 22,5 nefinisat 1h 37’ 1h 37’ 1h 37’
lungime
Elemente pentru
5 acoperiş în 12,5 nefinisat 2h 37’ 2h 37’
lungime de 3 m 15 nefinisat 2h 46’ 2h 46’

*) Limitele de rezistenţă la foc au fost determinate în conformitate cu prevederile STAS 7771-81 corespunzător
normelor internaţionale ISO-834, Standardului CAER S.T. 1000.

**) Atât rosturile cât şi cele orizontale rostuite îngrijit

***) Grosimea stratului de acoperire a armăturilor de 20 mm.

[top]

ANEXA 3

DOMENIUL DE UTILIZARE DIN PUNCT DE VEDERE TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR


DIN b.c.a.

a) Pereţi exteriori de hale industriale

Umiditatea relativă a aerului din hale în % pentru zonele


Temperatura aerului climatice:
din hală (oC)
I (-12oC) II (-15oC) III (-18oC)

Panouri de 20 cm grosime

8-10 80 80 80

13-15 80 75 75

15-17 85 75 70
La halele cu regim de umiditate relativă a aerului interior peste 60% se vor prevedea bariere contra vaporilor pe
faţa interioară a pereţilor conform punctului 4.5. din instrucţiunile tehnice chiar dacă nu există riscul de condens
pe această suprafaţă.

b) Acoperişuri de hale industriale

Elementele armate de acoperiş se folosesc la hale cu umiditate relativă a aerului interior sub 60% la temperatura
de 18o C, cu condiţia prevederii de straturi de difuzie a vaporilor la învelitoare.

Fac excepţie acoperişurile ventilate care pot fi utilizate la construcţiile zootehnice şi halele industriale cu umidităţi
relative ale aerului peste 60% dimensionate conform STAS 6472/5-77 “Principii de calcul şi de alcătuire pentru
acoperişuri ventilate”, prevăzute şi cu bariere de vapori conform punctului 4 “Finisaje şi protecţii”.

c) Acoperişuri terase şi planşee de pod pentru construcţii de locuit şi social-culturale

d) Pereţi exteriori pentru clădiri de locuit şi social culturale (din panouri calitatea GB 35).

Grosimea Grupa de Temperatură Umiditatea Domeniul de folosire pentru zona climatică în condiţii
minimă a clădiri cf. interioară relativă a de:
peretelui STAS (oC) aerului interior
(cm) (%)
Iarnă Vară
I II III I II III
(-12oC) (-15oC) (-18oC) (+22oC) (+25oC) (+28oC)
6472/3-75

I. a 22 50 - - -
20 I. b 18 60 - - - da - -
II 18 60 da da da

I. a 22 50 da da -
22,5 da da da
I. b şi II 18 60 da da da

Ia 22 50 da da da
25 da da da
I b şi II 18 160 da da da

În cazul umidităţii relative a aerului interior peste 60% se vor lua măsuri de protecţie împotriva condensului,
prevăzând-se bariere de vapori (conform punctului 4).

Alegerea grosimii pereţilor se va face pe baza unui calcul de optimizare.

Semnificaţia grupelor de clădiri indicare în tabel este următoarea:

I. a – spitale, creşe, grădiniţe;

I. b – locuinţe;

II – clădiri social-culturale (şcoli, cinematografe, teatre, etc.).

[top]

ANEXA 4

A. CALCULUL ELEMENTELOR DIN BETON CELULAR AUTOCLAVIZAT

1. GENERALITĂŢI

1.1. Prezentele prescripţii de calcul se aplică elementelor din beton celular autoclavizat armat pentru acoperişuri
la construcţii industriale sau agricole precum şi la clădiri de locuit şi social-culturale. Ele pot fi folosite şi la calculul
altor elemente din beton celular autoclavizat armat solicitate la încovoiere cum ar fi panourile orizontale de pereţi.

1.2. Principiile de calcul din această anexă se bazează pe principiile generale cuprinse în STAS 10.100/0-75.
Solicitările de calcul se determină folosind valorile încărcărilor şi regulile de clasificare şi grupare din standardele
de stat 10.101/0-78.

1.3. Domeniile de utilizare a elementelor din beton celular autoclavizat s-au indicat la pct. 2.1…2.6. din
instrucţiunile tehnice.

1.4. Aplicabilitatea prescripţiilor din prezenta anexă este condiţionată de respectarea întocmai, la proiectare şi
execuţie, a prevederilor privind protecţia anticorosivă a armăturilor (verificare conform STAS 10.832/76).

1.5. În proiecte se va prevedea obligativitatea verificării calităţii materialelor folosite (inclusiv a sârmei trefilate),
precum şi a unor elemente din producţia curentă pe baza prevederilor generale de verificare a calităţii.

2. MATERIALE

Beton celular autoclavizat

2.1. Condiţiile tehnice de calitate pe care trebuie să le respecte betonul celular autoclavizat, precum şi modul de
verificare a respectării acestor condiţii de calitate sunt prevăzute în STAS 8036-81 şi STAS 7344-70.
2.2. Valorile normate ale rezistenţei la compresiune şi la întindere ale betonului celular autoclavizat sunt date în
tabelul 4.1.

2.3. Valorile de calcul ale rezistenţelor la compresiune şi la întindere ale betonului celular autoclavizat sunt date
în tabelul 2, pentru umidităţii ce nu depăşesc 10% în greutate).

Pentru umidităţi mai mari, până la 25% rezistenţele de calcul se obţin prin înmulţirea valorilor din tabelul 4.2. cu
coeficienţii condiţiilor de lucru din tabelul 4.3.

Tabelul 4.1.

REZISTENŢELE NORMATE ALE BETONULUI CELULAR AUTOCLAVIZAT, N/mm2 (kgf/cm2)

Tipul rezistenţei normate şi Marca betonului


notaţia
GB 35 GB 50
Rezistenţa normată la
compresiune Rnc 2,3 (23) 3,3 (33)
Rezistenţa normată la
întindere, Rnt 0,31 (3,1) 0,44 (4,4)

Tabelul 4.2.

REZISTENŢELE DE CALCUL ALE BETONULUI CELULAR AUTOCLAVIZAT, N/mm2 (kgf/cm2)

Tipul rezistenţei de calcul şi Marca betonului


notaţia
GB 35 GB 50
Rezistenţa de calcul la
compresiune, Rc 1,5 (15) 2,2 (22)
Rezistenţa la calcul la
întindere, Rt 0,15 (1,5) 0,22 (2,2)

Tabelul 4.3.

COEFICIENŢII CONDIŢIILOR DE LUCRU

Umiditate (% din masă) 10 15 20 25

Coeficient al condiţiilor de lucru 1,00 0,90 0,85 0,80

2.4. Modulul de elasticitate al betonului celular autoclavizat este dat în tabelul 4.4.

Tabelul 4.4.

MODULUL DE ELASTICITATE AL BETONULUI CELULAR AUTOCLAVIZAT, N/mm2 (kgf/cm2)

Marca betonului GB 35 GB 50

Modulul de elasticitate, Eg b 1800 (18000) 2500 (250000)

Armături
2.5. Pentru armarea elementelor din beton celular autoclavizat se utilizează plase sudate din sârmă trasă, care
trebuie să corespundă condiţiilor de calitate stabilite prin STAS 438/2-80 şi 438/3-80 (cu toleranţe geometrice ale
dimensiunilor în plan reduse, corespunzătoare prevederilor din cataloagele elementelor tip).

2.6. În cazul în care plasele sudate sunt realizate în unităţile care produc elemente din beton celular autoclavizat,
aceste unităţi trebuie să organizeze verificarea calităţii armăturilor, conform prevederilor STAS 438/2-80 şi 438/3-
80.

2.7. Rezistenţele normate şi de calcul ale plaselor din sârmă trasă sunt date în tabelul 4.5.

Modulul de elasticitate al armăturii E se ia de 200.000 N/mm 2 (2000000 kgf/cm2).

Tabelul 4.5.

REZISTENŢE ALE ARMĂTURILOR, N/mm2 (kgf/cm2)

Diametrul, mm Rezistenţe normate Rna Rezistenţe de calcul Ra

≤ 7,1 440 (4500) 210 (2100)

> 7,1 390 (4000) 210 (2100)

3. CALCULUL ELEMENTELOR DIN BETON CELULAR AUTOCLAVIZAT ARMAT, SOLICITATE LA


ÎNCOVOIERE

Verificări necesare

3.1. Elementele din beton celular autoclavizat armat se verifică la următoarele stări limită:

- starea limită de rezistenţă în secţiuni normale;

- starea limită de rezistenţă în secţiuni înclinate;

- starea limită de deschidere a fisurilor;

- starea limită de deformaţii.

Se verifică, de asemenea, realizarea corespunzătoare a condiţiilor de ancorare a armăturilor.

Starea limită de rezistenţă în secţiuni normale

3.2. Calculul se face pe baza schemei, respectiv cu ajutorul relaţiilor, din STAS 10107/0-76 pentru beton greu
obişnuit, cu următoarea precizare suplimentară:

ξLim = 0,5 (1)

3.3. Pentru verificarea la transport şi montaj, solicitarea de calcul se determină ca pentru un element simplu
rezemat, cu deschiderea de calcul egală cu lungimea elementului minus 20 cm şi încărcată cu greutatea proprie
(valoarea limită), iar capacitatea portantă se stabileşte cu luarea în considerare a unui coeficient al condiţiilor de
lucru 1,2.

Starea limită de rezistenţă în secţiuni înclinate

3.4. Pentru elemente fără armături transversale (ex. Pentru tehnologia tip Hebel), trbuie să fie satisfăcută
condiţia:

Q ≤ 0,5 bh0 Rt (2)

Pentru elementele cu unele armături transversale (ex. Pentru tehnologia tip Ytong), trebuie să fie satisfăcută
condiţia:
Q ≤ 0,55 bh0 Rt (3)

Starea limită de deschidere a fisurilor

3.5. Pentru satisfacerea condiţiilor de limitare a deschiderii fisurilor normale, armăturile transversale trebuie să fie
prevăzute la distanţe de maximum 50 cm.

Starea de deformaţie

3.6. Calculul deformaţiilor la elementele din b.c.a. armat se face ţinând seama de regulile staticii construcţiilor şi
folosind drept modul de rigiditate

(4)

în care:

se determină pentru elementul lucrând în stadiul II (conform pct. 4.8. STAS 10107/0-76, în care se ia

);

v este raportul dintre solicitarea de lungă durată şi solicitarea totală (valori de exploatare).

Ţinând seama de efectul favorabil al armăturilor din rosturi trecute peste reazeme (sau efectul monolitizărilor la
plăcile marginale), săgeţi calculate vor fi reduse prin multiplicare cu coeficientul 0,85.

3.7. Valorile limită admise pentru săgeţile calculate sunt cele prevăzute în STAS 10107/0-76, pct. 4.12.5.

Verificarea ancorării armăturilor

3.8. De la o secţiune în care efortul unitar în armătură, sub acţiunea încărcărilor de calcul (limită) este a, trebui
să se prevadă, până la capătul elementului, un număr de bare transversale n t care să satisfacă condiţia:

(5)

Aa – aria armăturilor longitudinale de rezistenţă;

dt – diametrul sârmelor transversale;

bt – lungimea sârmelor transversale.

Pentru elementele solicitate de încărcări uniform distribuite verificarea se face după cum urmează:

- în cazul elementelor cu deschiderea până la 4 m inclusiv, se vor prevedea cel puţin 3 bare transversale pe o
lungime l de la capătul elementului, l fiind deschiderea de calcul, iar  un coeficient subunitar dedus din relaţia:

(6)

- în cazul elementelor cu deschiderea peste 4 m, se vor prevedea cel puţin 4 bare transversale pe lungimea l,
coeficientul fiind dedus din relaţia:

(7)
4. UNELE PREVEDERI CONSTRUCTIVE SPECIFICE

4.1. Armăturile longitudinale de rezistenţă vor avea de regulă diametrul minim de 4,2 mm. Armăturile
longitudinale care sunt prevăzute pentru solicitări ce pot apărea la transport sau montaj (de ex.: armăturile de la
partea superioară a plăcilor pot avea diametrul de 4 mm).

Se permite, de asemenea, să se utilizeze diametrul de 4 sau 4,2 mm pentru armăturile longitudinale de rezistenţă
de la partea inferioară la elementele de deschidere mică, la care utilizarea cantităţii minime de armătură, reieşită
din condiţiile constructive, duce la o capacitate portantă calculată depăşind cu cel puţin 15% solicitarea limită (de
calcul).

4.2. Acoperirea cu beton celular autoclavizat a armăturilor de rezistenţă va fi de minimum 20 mm, respectându-se
suplimentar şi condiţiile de protecţie împotriva focului.

4.3. Distanţele maxime dintre armăturile longitudinale de rezistenţă (la partea inferioară) vor fi de 20 cm (se vor
prevedea cel puţin 4 bare în elementele de 60 cm lăţime nominală).

4.4. Armăturile longitudinale de la partea superioară vor avea o arie a secţiunii transversale de cel puţin 20% din
aria armăturilor longitudinale de la partea inferioară.

4.5. Distanţele dintre armăturile transversale din plasa superioară nu vor depăşi 50 cm.

5. RELAŢII DE CALCUL, METODE PRACTICE, SIMPLIFICĂRI

- Starea limită de rezistenţă în secţiuni normale

5.1. Relaţii de calcul de bază:

(8)

M ≤ b x Rc(h0 - 0,5x) = AaRa(h0 - 0,5x) (9)

5.2. Metode practice:

5.2.1. Se poate lucra cu ajutorul unor tabele de coeficienţi ca la betonul armat obişnuit, greu. Tabelul 4.6. este
utilizabil pentru orice marcă de beton şi orice diametru de armătură (orice rezistenţă la calcul a armăturii).

5.2.2. Relaţia directă dintre momentul încovoietor de calcul şi aria armăturii A a se poate scrie sub forma:

(10)

Tabelul 4.6.

B 0,05 0,06 0,07 0,08 0,09 0,10 0,11 0,12 0,13 0,14

ξ 0,974 0,969 0,964 0,958 0,953 0,947 0,942 0,936 0,930 0,924

0,15 0,16 0,17 0,18 0,19 0,20 0,21 0,22 0,23 0,24 0,25 0,26

0,918 0,912 0,906 0,900 0,894 0,887 0,881 0,874 0,867 0,861 0,851 0,846

0,27 0,28 0,29 0,30 0,31 0,32 0,32 0,34 0,35 0,36 0,37 0,375

0,839 0,832 0,824 0,816 0,808 0,800 0,792 0,783 0,774 0,765 0,751 0,750
Pentru Ra = 2100 kgf/cm2. Luând b = 60 cm, se deduce:

- pentru GB 35: (11)

- pentru GB 50: (12)

Unităţi de măsură kgf şi cm.

Graficele din fig. 4.1. şi fig. 4.2. concretizează relaţiile 11 şi 12.

(13)

5.3. Calculul la transport, montaj:

Capacitatea portantă se consideră:

(14)

Practic se poate utiliza oricare din metodele de la pct. 5.2.

- Starea limită de rezistenţă la forţă tăietoare în secţiuni înclinate

5.4. Relaţii de bază:

- Pentru tehnologia de tipul Hebel:

Q ≤ 0,5bh0Rt (2)

- Pentru tehnologia de tipul Ytong:

(cu bare transversale “cvasiverticale”):

Q ≤ 0,55bh0Rt (3)

5.5. Metode practice:

În tabelul 4.7. sunt date în kgf, forţele tăietoare de calcul, pentru diferite valori ale lui h (lăţime nominală de 60
cm).

Tabelul 4.7.

h0 cm 10 12,5 15 17,5 20 22,5

GB 35 450 560 675 785 900 1010


Tip Hebel
GB 50 660 825 990 1155 1320 1485

GB 35 495 615 740 865 990 1110


Tip Ytong
GB 50 725 905 1085 1270 1450 1630

Calculul deformaţiilor (săgeţilor)


5.6. Relaţia de bază:

(15)

În care S este un coeficient în funcţie de modul de rezemare şi schema de încărcare

(pentru elemente simplu rezemate, cu încărcări uniform distribuite, ):

Mn – momentul încovoietor produs de încărcările de exploatare;

v – raportul dintre încărcările de lungă durată şi cele totale;

k – rigiditatea de scurtă durată, determinată cu relaţia:

(16)

unde (pentru secţiune dreptunghiulară) este:

(17)

, pentru GB 35, respectiv 80 pentru GB 50.

5.7. Metode practice simplificate:

Pornind de la relaţia:

(18)

şi admiţând cu aproximaţie:

(19)

(Aa nec = cantitatea de armătură efectiv necesară din calcul la un moment încovoietor în secţiune normală), se
deduce:

(20)

coeficientul s poate fi luat din tabelul 4.8.

Tabelul 4.8.

p% 0,05 0,10 0,15 0,20 0,30 0,40 0,45

GB 35 0,0914 0,1047 0,1159 0,1262 0,1452 0,1632 -


1000 s GB 50 0,0870 0,0977 0,1065 0,1147 0,1294 0,1433 0,1492

Pentru stabilirea valorilor de control:

(21)

în care Mexp. este solicitarea experimentală (de regulă fără greutate proprie).

[top]

B. CALCULUL ELEMENTELOR SOLICITATE LA COMPRESIUNE

1. GENERALITĂŢI

1.1. Calculul panourilor de pereţi portanţi din b.c.a. la compresiune se va face pe baza prevederilor din STAS
10107/0-76 pct. 3.3. ca pentru elemente de beton simplu.

2. MATERIALE

2.1. Panourile de pereţi portanţi se execută din b.c.a. sortiment GBN 35.

2.2. Caracteristicile mecanice şi de deformaţie ale betonului celular s-au indicat la pct. A 2 al prezentei anexe.

2.3. Rezistenţa de calcul la compresiune afectată de coeficienţii condiţiilor de lucru prin care se introduce efectul
umidităţii poziţiei, a dimensiunilor şi tipului solicitării, se va considera:

Rc = 0,9 N/mm2 (9 kgf/cm2)

2.4. Greutatea pereţilor, inclusiv a mortarului de monolitizare se va considera = 750 Kg/m 3.

3. CALCULUL PANOURILOR DIN b.c.a. LA COMPRESIUNE

Verificări necesare

3.1. Panourile din b.c.a. pentru pereţi portanţi se verifică la starea limită de rezistenţă prin compararea solicitărilor
de calcul cu capacitate portantă.

Influenţa flexibilităţii se ia în considerare prin coeficientul de multiplicare a excentricităţii:

Relaţia de calcul

3.2. Panourile solicitate la compresiune centrică se calculează ca elemente solicitate la compresiune excentrică
cu excentricitatea adiţională:

ea = 2 cm

3.3. Panourile având secţiunea dreptunghiulară solicitate la compresiune excentrică la care forţa N acţionează cu
excentricitate:

(1)

se calculează cu relaţia:
N ≤ b(h - 2eoc)Rc (2)

în care:

h – grosimea panoului (peretelui);

b – lăţimea panoului, recomandându-se ca să se considere în calcul panou de pereţi de 1,00 m lăţime;

N – încărcarea gravitaţională pentru lăţimea panoului considerat (de regulă 1,00 m).

3.4. Forţa critică convenţională Ncr pentru stabilirea coeficientului de multiplicare a excentricităţii η se determină
cu relaţia:

(3)

în care:

Kid coeficientul care introduce efectul solicitării de lungă durată (N id)

Pentru un panou de secţiune dreptunghiulară cu lăţimea b = 1.00 m şi cu modulul de elasticitate E gb = 1800


N/mm2 (18000kgf/cm2) relaţia 3 va avea forma:

Ncr rezultă în kgf în cazul în care h şi lf se exprimă în cm.

Forţa critică convenţională Ncr pentru diferite grosimi de pereţi şi lungimi diferite de flambaj şi pentru valoarea
coeficientului Kid 1.8 se poate determina direct din tabelul 4.9.

Tabelul 4.9.

Ncr în kgf/m pentru h =


lf cm
15 20 25 30 cm

260 7490 17.750 34670 59.900

270 6945 16.460 32150 53,550

280 6455 15.300 29890 51.650

300 5625 13330 26040 45.000

[top]

C. CALCULUL PEREŢILOR DIN PANOURI FIXATE CU PRINDERI ELASTICE.

Calculul cuprinde:

1. verificări ale capacităţii portante şi ale deformaţiilor panourilor sub încărcări statice şi dinamice;
2. dimensionarea şi verificarea pieselor de prindere;

3. calculul coeficientului dinamic  pentru solicitările produse de şocurile moi şi dure.

1. Verificări ale capacităţii portante şi ale deformaţiilor panourilor sub încărcări statice şi dinamice

1.1. Verificarea capacităţii portante a panoului solicitat la şoc “moale” cu energia de impact de 240 Jouli.

Şocul “moale” este produs experimental de impactul cu suprafaţa panoului a unui corp deformabil (sac cu nisip)
cu greutatea de 300 N care cade de la o înălţime H = 0,80 m într-o moşcare pendulară.

Verificarea de face cu relaţia:

unde:

- este momentul maxim produs de o forţă P = 300 N, aplicată dinamic;

- este momentul produs de forţa P aplicată static;

 - este coeficientul dinamic calculat cu relaţiile prezentate la pct.3.

; l – lungimea panoului; P se aplică static la mijlocul deschiderii panoului,

iar P = 300 N.

1.2. Verificarea panoului la sarcina uniformă distribuită produsă de presiunea interioară a vântului se face cu
relaţia:

, unde:

qv = bpanou x Pv ; bpanou - lăţimea panoului,

Pv - presiunea interioară a vântului

Pv max = 0,4gv ; unde gv - presiunea dinamică de bază

conform STAS 10101/20-78

1.3. Verificarea panoului la acţiunea unui şoc dur cu energia de impact de 10 Jouli.

Şocul este produs experimental de un corp dur (bilă de oţel) cu greutatea de 10 N lăsat să cadă în mişcare
pendulară de la 0 înălţime la 1,00 m.

se calculează cu relaţiile de la punctul 3.

, P = 10 N, l = lungimea panoului

1.4. Verificarea deformaţiei (săgeţii instantanee) produsă de un şoc moale de 120 Jouli

Şocul este produs de o forţă P = 300 N lăsată să cadă în mişcare pendulară de la o înălţime de 0,40 m.
; Hn = înălţimea de nivel (etaj)

- săgeata instantanee produsă de şocul mecanic

, unde

 se calculează cu relaţia de la pct. 3

P = 300 N, l – lungimea panoului, K =EI rigiditatea secţiunii transversale a panoului.

1.5. Verificarea deformaţiei maxime (săgeata instantanee) produsă de un şoc moale de 30 Jouli

Şocul este produs de o greutate P = 30 N lăsată să cadă pe suprafaţa peretelui de la H = 1,00 m.

, unde

se calculează conform pct. 3

1.6. Verificarea deformaţiei produsă de presiunea interioară a vântului.

2. Dimensionarea şi verificarea pieselor de prindere

Se utilizează următoarele relaţii de calcul:

P = sarcina statică (300 N, 100 N, 30 N)

Pmax = 300 N

0,01 - limita convenţională elastică a efortului unitar în oţel

Pentru grosimea (t) tablii se recomandă valorile cuprinse între 1 şi 2 mm din considerente de rigiditate a
prinderilor şi de limitare a deformaţiei r st la valori acceptabile în expoatare (10 mm).
După alegerea grosimii (t) profilelor din tablă îndoită la rece, se determină lungimea pieselor (a).

3. Calculul coeficientului dinamic  pentru solicitări produse de şocuri moi şi dure

unde: coeficientul C1: coeficient de corecţie care ţine seama de efectul deformaţiilor locale ale corpurilor care se
lovesc. Valoarea a fost determinată experimental.

C1 = 1,0 şoc dur

C1 = 0,6 şoc moale

H = diferenţa de înălţime de la care se lansează în mişcare pendulară greutatea P

P = greutatea corpului care loveşte peretele

G = Gpanou + 0,7Gpanouri alaturate.

Panourile alăturate panoului lovit intervin cu un coeficient de reducere 0,7 – determinat experimental.

- reprezintă deplasarea panoului sub forţa P aplicată static

, E . I pentru panou (fâşie)

- reprezintă deplasarea în reazem (prindere)

; E . I pentru piesa metalică de prindere

[top]

ANEXA 5

PREVEDERI PENTRU PROIECTARE ZIDĂRIEI DIN BLOCURI ŞI PLĂCI DIN B.C.A.

1. GENERALITĂŢI

1.1. Prezentele prevederi reprezintă o detaliere privind zidăria din blocuri şi plăci din b.c.a. din STAS 10109/1-82
“Lucrări de zidărie. Calculul şi alcătuirea elementelor”.

1.2. Prevederile se referă la zidăria executată din blocuri şi plăci din b.c.a. având sortimentul şi dimensiunile
conform STAS 10833-80 “Beton celular autoclavizat. Elemente nearmate” şi conform prevederilor din anexa 1.

2. DOMENIUL DE UTILIZARE

2.1. Zidăria din blocuri se utilizează:

- la pereţii neportanţi la construcţii având structura de rezistenţă din beton armat, în special la pereţii exteriori;

- la pereţii portanţi, în condiţiile arătate la pct. 2.3. din anexa 5.


2.2. Zidăria din plăci din b.c.a. se utilizează:

- la pereţi despărţitori neportanţi, în condiţiile arătate la pct. 8.1….8.5 din anexa 5;

- la pereţi de căptuşire a elementelor din beton armat.

2.3. Pereţi portanţi

Domeniul de utilizare a zidăriei din blocuri din b.c.a. din punct de vedere al rezistenţei se stabileşte prin calcule
de rezistenţă în baza STAS 10109/2-82, ţinându-se seama de:

- rezistenţa la compresiune a betonului din care sunt executate blocurile (GB 50, GB 35) şi a mortarului (M 10, M
25);

- grosimea peretelui;

- înălţimea nivelului;

- modul de contravântuire a pereţilor şi de prezenţa golurilor;

- încărcarea;

- gradul de protecţie antiseismică care trebuie realizat etc.

2.4. Grosimea pereţilor portanţi va fi de regulă de 25 cm. Adoptarea în proiecte a unor grosimi mai mari (ca de
exemplu 30 cm) se va justifica din punct de vedere tehnico-economic.

Pentru pereţi neportanţi de 25 cm grosime se indică în tabelul 5.1. domeniul de utilizare în funcţie de numărul de
niveluri, de marca betonului, de mărimea traveii şi înălţimea nivelului. Aplicarea acestor prevederi nu
dispensează pe proiectant de verificarea elementelor structurii prin calcule de rezistenţă.

Tabelul 5.1.

Marca betonului

Înălţ. max. a GB 50 GB 35
Traveea
nivelului (h
max. m
max. m) Zona seismică

6 7 8 9 6 7 8 9

3,00 4,20 P+2 Et P+1 Et P P P+1 Et P+1 Et P P

6,00 P+1 Et P+1 Et P - P P P -

3,50 6,00 P+1 Et P - - P P - -

2.5. În clădirile cu gradul de protecţie antiseismică 7,8 şi 9 se vor lua măsuri suplimentare de mărire a rezistenţei,
conform punctelor 4.2 şi 4.3. din anexa 5.

2.6. Zidăria din blocuri GB 50 se admite să fie utilizată, în cazuri bine justificate tehnico-economic, şi la clădiri cu
P+3 – 4 etaje, la ultimele 2 niveluri în regiuni seismice de gradul 6 şi ultimul nivel în regiuni seismice de gradul 7.

2.7. Clădirile cu pereţi portanţi din blocuri din b.c.a. amplasate în zone cu pământuri sensibile la umezire (PSU)
grupa A sau cu pământuri contractile, vor avea cel mult două niveluri (P+1 E), iar cele amplasate în zone cu PSU
grupa B vor avea un singur nivel. În ambele cazuri se vor lua măsuri de consolidare a terenului şi de protecţie
faţă de umiditate, precum şi măsuri constructive în conformitate cu prevederile prescripţiilor în vigoare pentru
astfel de cazuri, cu prevederile suplimentare date la pct. 5 de mai jos.
Pereţi portanţi, neportanţi şi despărţitori

2.8. Domeniul de utilizare a zidăriei din blocuri din b.c.a. din punct de vedere al izolaţiei termice se determină prin
calcule termotehnice conform prevederilor de la punctul 1.7 din prezentele Instrucţiuni tehnice.

La clădirile de locuit şi social-culturale, pereţii exteriori de 25 cm grosime se pot aplica în toate cele trei zone
climatice definite în STAS 6472/2-73.

2.9. În încăperile cu regim de umiditate relativă de peste 60%, dar cel mult de 75%, cu acţiune intermitentă (băi şi
bucătării în locuinţe etc.) se vor lua măsuri de protecţie a pereţilor prin prevederea unor pelicule alcătuind bariere
contra vaporilor, iar în încăperile cu acelaşi regim de umiditate relativă, însă cu acţiune continuă, se vor prevedea
bariere puternice contra vaporilor.

2.10. Domeniul şi modul de utilizare al pereţilor din blocuri şi plăci din b.c.a., din punct de vedere al protecţiei
împotriva zgomotului, s-a arătat la pct. 1.11 al prezentelor instrucţiuni tehnice.

3. COMPORTAREA ŞI ALCĂTUIREA STRUCTURILOR CU PEREŢI PORTANŢI

3.1. Structurile cu pereţi portanţi din blocuri b.c.a. trebuie concepute şi realizate ca sisteme cu pereţi portanţi
transversali şi longitudinali sau cu pereţi portanţi şi pereţi de contravântuire aşezaţi perpendicular pe aceştia.

Planşeele trebuie să asigure o legătură bună în plan orizontal a pereţilor.

3.2. Rosturile de dilataţie-contracţie se vor prevedea în mod curent la maximum 30 m, prin dublarea pereţilor. La
clădirii având lungimea totală mai mică de 50 m se admite, în mod excepţional, să nu se prevadă un rost de
dilataţie, în cazul în care realizarea acestuia dă naştere la dificultăţi de ordin constructiv.

Rosturile de tasare în terenuri normale se prevăd la max. 60 m. În terenuri sensibile la umezire sau contractile
ele se vor prevedea conform prescripţiilor de specialitate.

3.3. Distanţa dintre pereţii portanţi nu va depăşi 6,00 m.

Distanţa maximă dintre pereţii de contravântuire în sens transversal sau longitudinal, după caz, nu va depăşi
valorile din tabelul 5.2.

La clădiri parter pereţii de contravântuire pot fi înlocuiţi cu alte sisteme care să asigure preluarea acţiunilor
orizontale, de exemplu stâlpi sau cadre de beton armat, pilaştrii de zidărie etc.

Pentru clădiri cu P+2 etaje se recomandă să se adopte structuri cu compartimentare deasă, tip fagure, cu pereţi
portanţi transversali.

Tabelul 5.2.

Distanţa maximă dintre pereţi sau sisteme de


Înălţimea contravântuire, în m, grad seismic
Numărul de
maximă a
niveluri
nivelul m
6 7 8 9

P+2 Et 3 6,00 - - -

3,5 - - -
P+1 Et 9,00
3 6,00 - -

3,5 6,00 - -
Parter 9,00
3 9,00 6,00 6,00

3.4. Golurile în pereţii portanţi (ferestre, uşi etc.) trebuie să fie pe cât posibil uniform distribuite în lungul peretelui
astfel ca plinul dintre două goluri să fie capabil să satisfacă condiţiile de rezistenţă şi stabilitate pentru încărcările
ce-i revin.
Se va urmări ca dimensiunile plinurilor de zidărie să rezulte egale cu un multiplu de jumătate de bloc (30 cm
pentru GBN şi 25 cm pentru GBC).

Dimensiunea minimă a plinurilor dintre două goluri va fi un bloc şi jumătate sau 1/2 din înălţimea golului cel mai
mare.

La clădirile cu P+2 etaje în special, se recomandă ca lăţimea plinurilor de zidărie să fie cel puţin egală cu cea a
golurilor, dar cel puţin 1,20 m, luându-se după caz măsuri de ridicare a capacităţii de rezistenţă (prin stâlpişori de
beton armat înglobaţi în zidărie sau pilaştri etc.).

În pereţii de contravântuire nu se vor amplasa goluri în imediata apropiere a pereţilor ce se contravântuiesc.


Lăţimea plinului “b” (fig. 5.1) va fi egală cu cel puţin cu 1/3 din înălţimea golului sau cu lungimea unui bloc (60
respectiv 50 cm).

3.5. La clădirile cu pereţi din blocuri din b.c.a. coşurile şi ventilaţiile se realizează independente de zid, din
cărămidă plină sau din elemente prefabricate de beton (fig. 5.2).

3.6. Buiandrugii peste golurile de uşi şi ferestre se vor prevedea din beton armat prefabricat sau din beton
monolit, aceştia din urmă obligatoriu în zonele seismice de grad 8 şi 9 şi recomandabil în zone seismice de grad
7.

Buiandrugii din pereţii exteriori vor fi căptuşiţi la exterior cu plăci din b.c.a. Lungimea de rezemare a buiandrugilor
va fi cel puţin 25 cm.

3.7. La clădirile cu pereţi portanţi din b.c.a. se vor utiliza planşee prin care să se realizeze o legătură în plan
orizontal între toţi pereţii portanţi şi de contravântuire, alcătuind un sistem de mărginire a câmpurilor de planşeu.

În cazul în care rezemările elementelor de planşeu nu asigură o lăţime a centurii de cel puţin 8 cm, se vor
prevedea centuri şi sub nivelul de rezemare a prefabricatelor (subcenturi). Astfel de subcenturi se vor prevedea
în mod obligatoriu în cazul planşeelor prefabricate din elemente liniare de tip fâşie sau grinzi şi corpuri de
umplutură la clădiri amplasate în zone seismice de gradul 7 şi mai mare.

Se recomandă căptuşirea la exterior cu plăci din b.c.a. a centurilor prevăzute la pereţii exteriori.

Se vor respecta şi prevederile de detaliu privind alcătuirea planşeelor şi centurilor din “Normativul privind
alcătuirea, calculul şi executarea structurilor din zidărie”, indicativ P 2 (cap. 5).

3.8. Nu se admite utilizarea blocurilor din b.c.a. la realizarea cornişelor; acestea se vor realiza din cărămidă sau
beton armat.

3.9. Elementele de zidărie care au stabilitate redusă, cum sunt frontoanele şi aticele, se vor rigidiza cu stâlpişori
şi centuri de beton armat, cu ajutorul cărora ele se fixează de elementele structurii.

4. MĂSURI DE PROTECŢIE ANTISEISMICĂ LA STRUCTURI CU PEREŢI PORTANŢI

4.1. Pe lângă prevederile privind conformarea structurii de la pct. 3.1., se va urmări ca structura să fie pe cât
posibil simetrică, cu pereţi portanţi dispuşi după cele două direcţii principale, realizându-se o structură casetă,
masele provenind din zidărie şi planşee să fie distribuite cât mai uniform, atât în plan cât şi pe înălţime, planşeele
să aibă o rigiditate cât mai mare în plan orizontal, asigurând stabilitatea şi conlucrarea zidurilor la acţiunea
forţelor seismice orizontale.

4.2. Pe lângă asigurarea unei conformări corespunzătoare, prin măsurile indicate mai sus, în zone seismice de
gradul 7, 8 şi 9 se vor lua după caz următoarele măsuri:

- aplicarea cu preponderenţă a zidăriei cu rosturi subţiri realizate cu mortar adeziv;

- întărirea zidăriei prin stâlpişori de beton armat amplasaţi de regulă la colţuri, intersecţii şi ramificaţii de ziduri,
precum şi la marginea golurilor, legaţi de zidărie cu armături 2 Ø 6 mm la 60 cm pe înălţime, îmbinaţi monolit cu
centurile; se vor placa la exterior cu plăci din b.c.a. pentru reducerea punţilor termice;

- întărirea zidăriei prin armături în rosturi orizontale, în special la colţuri şi ramificaţii de ziduri, sub golul ferestrelor
la nivelul solbancului etc.;

- armarea centurilor rezultă din calcul.


4.4. Ca prevederi de detaliu se vor utiliza cele date pentru zidăria de cărămidă în Normativul P 2 (cap. 4 şi 5).

5. PREVEDERI SUPLIMENTARE PENTRU CLĂDIRI CU PEREŢI PORTANŢI SITUATE PE PĂMÂNTURI


SENSIBILE LA UMEZIRE ŞI PE CELE CONTRACTILE

5.1. Regimul de înălţime a clădirilor va corespunde de la punctul 2.7 din anexa 5.

5.2. Lungimea tronsoanelor respective, distanţa dintre rosturile de tasare, va corespunde prevederilor din actele
normative specifice în vigoare (max. 30 m).

5.3. Structura va fi de tipul cu pereţii portanţi transversali.

5.4. Ca măsuri constructive se pot aplica cele indicate la pct. 4.1. şi 4.2. precum şi cele de detaliu în normativul P
2 (cap. 7).

6. ALCĂTUIREA PEREŢILOR NEPORTANŢI

6.1. Suprafaţa tronsoanelor de perete de umplutură de 25 cm grosime (inclusiv eventualele goluri de ferestre sau
uşi) cuprinsă între elementele structurii (stâlpi şi grinzi), nu va depăşi 24 m 2, iar înălţimea maximă a peretelui între
două planşee va fi de 4,00 m.

Tronsoanele de perete având dimensiuni mai mari, se vor rigidiza cu centuri şi stâlpişori intermediari, înglobaţi în
zidărie.

6.2. Pentru evitarea punţilor termice şi realizarea faţadei sin acelaşi material, elementele din beton armat (stâlpii,
grinzile) se vor căptuşi cu plăci din b.c.a. (fig. 5. 3a) sau se va prevedea peretele exterior în faţa elementelor
structurii (fig. 5. 3b). În acest din urmă caz peretele va rezema pe o consolă realizată prin prelungirea planşeului.

6.3. Zidăria de umplutură din blocuri din b.c.a. se va ancora de structura portantă din bare de oţel-beton Ø 6…8
mm (la distanţa de 60 cm), prevăzute în elementele de beton armat sau fixate de bolţuri împuşcate, în funcţie de
tehnologia de execuţie a elementelor structurii (fig. 5.3; fig. 5.4).

Barele de ancoraj din oţel-beton se vor îngropa în mortar de ciment-var cu dozaj de ciment de cel puţin 230
kg/mc pentru asigurarea protecţiei anticorozive.

Se pot aplica şi alte sisteme de ancorare a zidăriei de umplutură din blocuri din b.c.a. ca de exemplu cel arătat în
fig. 5.4 b, cu şină de ancorare înglobată în stâlpul de beton armat şi o piesă din tablă, fixată de zidărie cu cuie
zincate şi tratată anticoroziv conform prevederilor anexei 14. Acest sistem se va aplica în mod special la zidăria
cu rosturi subţiri realizată cu mortar adeziv.

6.4. În zonele seismice cu grad mai mare de 7 se va da preferinţă zidăriei cu rosturi subţiri cu mortar adeziv.

6.5. Pereţii exteriori de umplutură se pot realiza şi în trei straturi, conform exemplului din fig. 5.5.

Zidăria în trei straturi se realizează din blocuri din beton celular autoclavizat aşezate spre interior, cu strat
intermediar de aer şi cu un strat exterior din zidărie de cărămidă aparentă.

Stratul exterior de cărămidă se va lega de stratul interior din blocuri, cu cel puţin câte 5 ancore metalice
inoxidabile pe metru pătrat de perete.

Stratul interior din blocuri se va ancora de structură cu unul din sistemele indicate la punctul 6.3.

Pentru a menţine uscat stratul intermediar de aer se va lăsa în stratul exterior fante de aerisire la partea
inferioară şi la partea superioară a peretelui. Suprafaţa fantelor de aerisire, care se pot realiza şi prin umplerea
rosturilor verticale ale stratului de cărămidă aparentă, va fi cca. 75 cm 2 pentru fiecare 10 m2 de suprafaţă a
peretelui, în care se cuprind şi golurile de ferestre şi uşi.

7. DATE CONSTRUCTIVE COMUNE PENTRU PEREŢII PORTANŢI ŞI NEPORTANŢI

7.1. Golurile de ferestre şi uşi vor avea feţele laterale simple şi vor fi dimensionate conform STAS 4670-82 “Goluri
pentru uşile şi ferestrele clădirilor de locuit şi social-culturale industriale şi agrozootehnice”.

Tâmplăria se fixează ca în cazul panourilor din b.c.a. cu şuruburi înşurubate în dibluri din material plastic (fig. 25;
fig. 26).
7.2. Solbancurile se pot prevedea conform soluţiei clasice din tablă, sau dacă se prevăd cu profil ieşit, pentru
protecţia zidăriei contra precipitaţiilor, ele pot fi realizate din elemente de beton armat prefabricat.

7.3. Nu se admite realizarea brâielor şi profilelor decorative din beton celular autoclavizat. Acestea se vor realiza
din cărămidă sau din beton armat.

De asemenea, nu se admite realizarea unor profile proeminente prin îngroşarea tencuielii.

8. PEREŢI DESPĂRŢITORI DIN PLĂCI

8.1. Pereţii despărţitori neportanţi din plăci de beton celular autoclavizat nu vor depăşi lungimile şi înălţimile
maxime din tabelul 5.3. Prin aceste dimensiuni maxime se înţeleg distanţele între elementele de rezistenţă:
planşee, pereţi sau stâlpi, pereţi despărţitori perpendiculari pe aceştia, capabile să-i contravântuiască.

Armarea pereţilor se va realiza cu bare de oţel beton Ø 6 mm sau sârmă trasă de 4-5 mm, aşezate în rosturi din
2 în 2 rânduri (50 cm pe verticală).

8.2. Pereţii despărţitori pot fi realizaţi ca pereţi simpli (de ex. încăperile aceluiaşi apartament) sau ca pereţi dubli
cu strat de aer intermediar, eventual cu un strat din material fonoizolant (de ex. între două apartamente diferite),
ţinându-se seama de prevederile punctului 1.11 din prezentele instrucţiuni tehnice.

Tabelul 5.3.

Lungimea Înălţimea
Grosime
maximă maximă
Nr. crt. Felul pereţilor
cm
m m
Nearmaţi
1. 12,5 6,00 3,50

10 5,00 3,00

7,5; 6,3 3,00 2,70


Pereţi prevăzuţi cu armături în
2. rosturile orizontale, sau cu 10 6,00 3,50
rosturi subţiri realizate cu
mortar adeziv
7,5; 6,3 5,00 3,00

8.3. Pereţii despărţitori se vor lega de pereţii portanţi sau neportanţi din blocuri din b.c.a. prin legături metalice, în
cazul când nu se pot ţese (fig. 5.6.). De asemenea, ei se vor lega de elementele de beton armat ale structurii de
rezistenţă cu piese metalice, utilizându-se unul din procedeele arătate la pct. 6.3 din prezenta anexă.

8.4. Buiandrugii de deasupra golurilor uşilor se realizează din elemente prefabricate de beton armat sau din plăci
de beton celular autoclavizat dispunându-se la partea inferioară a buiandrugilor o armătură de cel puţin 2 Ø 8
mm înglobată într-un strat de mortar de ciment de minimum 30 mm grosime.

8.5. La zidăria pereţilor despărţitori de 7,5 respectiv 6,3 cm sau 10 cm grosime se va utiliza mortar marca 50.

9. PREVEDERILE DE CALCUL

Calcul de rezistenţă

9.1. Pentru calculul structurilor din pereţi portanţi din blocuri de b.c.a. la acţiuni gravitaţionale şi orizontale se pot
utiliza prevederile pentru zidării de cărămidă din Normativul P 2.

Calculul secţiunilor de zidărie se va face conform STAS 10109/1-82.

9.2. Zidăria cu rosturi subţiri realizate cu mortar adeziv se calculează cu aceleaşi rezistenţe de calcul ca şi zidăria
obişnuită din blocuri din b.c.a. cu excepţia rezistenţelor de calcul la forfecare (Rf), fără întindere prin încovoiere
(Rti) şi la eforturi principale de întindere (Rp), unde se vor putea lua valori duble faţă de cele din STAS 10109/1-
82, tabelul 5 pentru zidărie obişnuită din blocuri b.c.a. executată cu mortar M 25.
9.3. Greutatea zidăriei din blocuri din b.c.a., în funcţie de marca blocurilor /GB 50 şi GB 35), se va lua conform
STAS 10101/1-78 “Acţiuni de construcţii. Greutăţi tehnice şi încărcări permanente”.

Calcule termotehnice

9.4. Valorile de calcul pentru calcule termotehnice se vor lua conform STAS 6472/3-75 “Termotehnica. Calculul
rezistenţei la transfer termic şi la stabilitatea termică”, anexa 1, completate cu indicaţii de detaliu, funcţie de
marca blocurilor conform tabelului 5.4.

Tabelul 5.4.

Densitatea
Conductivitatea termică Coeficientul de asimilare
Marca aparentă a
W (m2 K) termică s, W/(m2 K)
blocurilor mater. uscat 2
(Kcal/m h grd) (Kcal/m2 h grd)
(kg/m3)

0,32 3,6
GB 35 550
(0,275) (3,2)

0,37 4,1
GB 50 650
(0,325) (3,6)

Pentru zidăria cu rosturi subţiri se vor putea considera aceleaşi valori valabile pentru zidăria obişnuită.

[top]

ANEXA 6

PREVEDERI PENTRU EXECUTAREA ZIDĂRIILOR DIN BLOCURI ŞI PLĂCI DIN B.C.A.

1. Prezentele prevederi reprezintă o detaliere a capitolului 3, în ceea ce priveşte executarea zidăriilor din blocuri
şi plăci din b.c.a.

La executarea zidăriilor din elemente din b.c.a. se va ţine seama şi de prevederile STAS 10109-82.

Zidăria se execută din blocuri sau plăci întregi şi fracţiuni de blocuri sau plăci, care se obţin prin tăierea celor
întregi cu fierăstrăul special din trusa pentru lucrări de zidărie (anexa 12, poz. 21), folosindu-se un mortar de
ciment-var indicat în anexa 7. Se interzice înlocuirea parţială a blocurilor din b.c.a. cu cărămizi la pereţii exteriori.

Ţeserea zidăriei se face obligatoriu la fiecare rând. Pe înălţimea zidăriei rosturile verticale vor fi decalate cu 1/2
până la 1/4 din bloc (figura 6.1.).

Colţurile şi ramificaţiile pereţilor din blocuri se vor realiza prin ţesere (fig. 6.2). Legăturile dintre pereţii portanţi
longitudinali şi transversali se vor realiza obligatoriu prin ţesere în trepte (fig. 6.2.).

Succesiunea etapelor în care se execută zidăria pe înălţimea unui nivel se va stabili astfel ca să se asigure
posibilitatea realizării ţeserii în trepte.

În cadrul zidăriei cu finisaj transparent se vor folosi blocuri neprelucrate sau blocuri ale căror muchii de pe faţa
aparentă se teşesc cu rindeaua.

Pentru zidăria cu rosturi subţiri se vor alege blocuri din b.c.a. fără ştirbituri pe feţe sau pe muchii.

În cazul în care zidăria se tencuieşte sau se geluieşte se folosesc blocuri neprelucrate.

Pe cantul vertical al blocului de zidărie care se montează se va aplica cu mistria mortar, după care blocul se
aşează, lovindu-se cu ciocanul de cauciuc din trusa pentru lucrări de zidărie, apoi se vor rostui rosturile. La
zidăria cu rosturi subţiri mortarul adeziv (anexa 7), se aplică uniform cu mistria pe suprafaţa respectivă într-un
strat de cca. 3 mm grosime (fără udarea în prealabil a blocurilor). Consistenţa mortarului adeziv, determinată cu
conul etalon, trebuie să fie de 8…9 cm.

Înainte de aplicarea mortarului adeziv, pe zidăria b.c.a. executată se va aplica prin pensulare amorsa de aracet
din reţeta 1 anexa 16.

Pentru realizarea grosimii constante a rosturilor subţiri se poate folosi şi fier de rost din sârmă de oţel de cca. 1 m
lungime, cu diametrul de 3 mm care se aşează pe marginile longitudinale ale zidăriei şi se scoate la cca. ½ oră
de la execuţie.

Îmbinarea pereţilor cu înălţimi de asize diferite se va face conform instrucţiunilor tehnice C 126-75.

Zidăria neportantă de umplutură, se va ancora de structură conform indicaţiilor din anexa 5.

Ancorarea se va face cu ancore din tablă de 1 mm grosime sau din oţel beton Ø 6 mm.

2. Recepţionarea lucrărilor de zidărie se va face ţinând seama de prevederile din STAS 10109-82.

[top]

ANEXA 7

MORTARE ŞI BETOANE

1. MORTARE PENTRU ZIDĂRII DIN BLOCURI

a) Mortare pentru zidării cu rosturi obişnuite:

- ciment-var marca 25, cu compoziţia ciment : var pastă : nisip (1 : 0,7 : 7 părţi în volume);

- ciment-var marca 10, cu compoziţia ciment : var : pastă : nisip (1 : 1 : 10 părţi în volume).

b) Mortare adezive pentru zidării cu rosturi subţiri:

Aracet DP 25 sau D 50, CPMB sau CIC: nisip 0…1 mm, nisip 1…3 mm: apă (1 : 3 : 1 : 1 părţi în volume).

2. MORTARE PENTRU PEREŢI DESPĂRŢITORI DIN PLĂCI NEARMATE

- ciment-var marca 50, cu compoziţia ciment : var pastă nisip (1 : 0,4 : 5 părţi în volume).

3. MORTARE PENTRU TENCUIREA PEREŢILOR INTERIORI ŞI EXTERIORI DIN BLOCURI ŞI PLĂCI CU


ROSTURI OBIŞNUITE

Tencuieli interiore:

- mortar M 10 cu compoziţia ciment : var pastă : nisip (1 : 2 : 8 părţi în volume).

Tencuieli exterioare:

- mortar cu compoziţia ciment : var : nisip (1 : 2 : 6 părţi în volume).

4. MORTARE PENTRU PEREŢI DIN ELEMENTE ARMATE

a. Mortar de poză din ciment şi nisip (1 : 3 părţi în volume) şi apă până la realizarea unui mortar de consistenţă
vârtoasă (determinată cu conul etalon).

b. Mortar pentru umplerea rosturilor verticale circulare, din ciment şi nisip (1 : 3 părţi în volume) şi apă până la
realizarea unui mortar de consistenţă fluidă (determinată cu conul etalon).

c. Mortar adeziv pentru lipirea între ele a elementelor de beton celular autoclavizat.
Reţeta 1:

- amorsa preparată din Aracet CPMB sau Aracet CIC amestecat cu apă în raportul 1 : 3 părţi în volume;

- mortar adeziv preparat din nisip 0…1 mm şi amorsă în raportul 1 : 1 parte în volume.

Reţeta 2:

- amorsă preparată din Aracet DP 25 amestecat cu apă în raportul 1 : 2 părţi în volume;

- mortar adeziv preparat din nisip fin 0…0,2 mm şi Aracet DP 25 în raportul 2 : 1 părţi în volume.

La prepararea mortarelor adezive se va adăuga apă până la consistenţa 13 cm determinată cu conul etalon.

5. BETOANE PENTRU MONOLITIZAREA ROSTURILOR DINTRE ELEMENTELE B.C.A. LA ACOPERIŞURI

Beton B 200 cu agregat mărunt (0-7 mm) conform STAS 3622-79 şi STAS 1275-81.

[top]

ANEXA 8

MATERIALE PENTRU ZIDĂRII ŞI FINISARE

A) Materiale generale şi pentru betoane, mortare obişnuite şi tencuieli decorative

- Apă, conform STAS 790-78.

- Aracet CPMB, conform MICh.Ni 3979; producător Întreprinderea Chimică Râşnov.

- Aracet CIC, conform MICh-Ni 53-73; producător Întreprinderea Chimică Râşnov.

- Aracet CTD-1, conform MICh-NI 5941-75; producător Întreprinderea Chimică Râşnov.

- ROMACRIL ER, conform CS; producător Întreprinderea Chimică Râşnov.

- CRILROM DV, conform CS; producător Întreprinderea Chimică Râşnov.

- Praf de piatră; producători fabricile de ciment Comarnic şi Bicaz.

- Nisip uscat, de mare.

- Nisip fin 0…0,2 uscat, de râu sau de carieră conform STAS 3844-76.

- Făină şi granule de beton celular autoclavizat; producători fabricile de beton celular autoclavizat.

- Granule de marmură, sort 1…3 mm; producător Întreprinderea de prelucrare a marmurei Simeria.

- Granule de perlit alb sau colorat; producător ICPMC – Bucureşti, Staţia pilot Buftea.

- Granule de polistiren standard, sort 1…3 mm, diferite forme şi culori; producător Combinatul petrochimic
Borzeşti.

- Granule minerale de diferite culori, sort 1…3 mm; producători: balastiere etc.

- Ciment alb, conform STAS 7055-80.

- Ciment, conform STAS 1500-78.

- Hârtie de şlefuit, conform STAS 1581-83.


- Agregat silicios de râu sau carieră (nisip 0…3 mm, pietriş mărgăritar etc.) conform STAS 1667-76.

- Aracet DP-25 sau DP 50, conform STAS 7058-80.

- Chit pe bază de Aracet, simbol C 5018, conform CS Uzina Policolor Bucureşti.

- Granule de beton celular autoclavizat, produse de fabricile de b.c.a. sau pe şantier.

- Granule de feldspat micaceu 1…3 mm, producător Centrul de cercetări hidraulice Bucureşti sau Balastiera
Borleşti (jud. Argeş).

- Ipsos de construcţii, conform STAS 545-80.

- Întârzietor de priză, conform STAS 88-73.

- Plastifiant Disan, conform STAS 8625-70, produs de fabrica de celuloză şi hârtie Zărneşti sau înlocuitor.

- Romsil, conform fişă tehnică MICh. Uz. produse clorosodice Râmnicu-Vâlcea.

- Var pentru construcţii, conform STAS 146-80.

- var hidratat, conform STAS 9201-80.

B) Materiale pentru zugrăveli şi vopsitorii

- Benzină de extracţie, conform STAS 45-80.

- Clei de oase, conform STAS 88-73.

- Corpuri Abrazive cu liant ceramic, conform STAS 4593-68.

- Diluant D 001-1 pentru emailuri, lacuri şi vopsele pe bază de ulei, conform STAS 3124-75.

- Diluant pentru email lac perclorvinil D 004-70, conform N.I. 1702-61.

- Diluant pentru lacuri, emailuri şi vopsele pe bază de răşini alchidice D 005-1, conform STAS 3123-80.

- Diluant (toluen) conform STAS 62-71.

- Diluant lac Aracetal LC, conform CS, producător Fabrica Chimică Râşnov.

- Emailuri alchidice, conform MICh-Ni 1703-68.

- Email perclorvinil E 104-72, producător Uz. Policolor Bucureşti, MICh-Ni 1702-61.

- Grunduri colorate mate, alchidice, conform MICh-Ni 1702-68.

- Grund incolor de îmbinare alchidic, G 005-1, conform MICh-Ni 1703-68.

- Grund perclorvinil G 104-70, producător Uz. Policolor Bucureşti, conform MICh-Ni 1702-61.

- Hârtie de şlefuit, conform STAS 1581-83.

- Humă, corespunzător condiţiilor tehnice prevăzute în normele interne ale carierelor producătoare.

- Lac Aracetal LC (lac pentru construcţii) componentă solidă 13…15%, grad de acetalizare 70…80% (împreună
cu solventul) conform CS, producător Fabrica Chimică Râşnov.

- Pigmenţi anorganici pe bază de oxizi de fier, conform STAS 6632-71 şi 80, produşi de Fabrica Chimică Orăştie.

- Lac perclorvinil L 004-71, conform NI 1702-61, producător Întreprinderea Sinteza-Oradea.


- Romflexil PC 505, conform NII 5171-74, producător Întreprinderea de protecţii anticorozive şi utilaje speciale
Bucureşti.

- Ulei de in sicativizat, conform STAS 16-80.

- Tencuială stropită simbol 8203, conform CS Uz. Policolor Bucureşti.

- Vopsele, emailuri şi lacuri pe bază de ulei, conform MICh-Ni 90-61.

- White-spirit rafinat, conform STAS 44-67.

C) Materiale pentru placaje ceramice şi tapete

- Adeziv CT D-1 pe bază de copolimeri, conform NII 5941-75, producător Uz. Chimică Râşnov.

- Bandă autoadezivă, conform NII 4065-74, producător Întreprinderea Anticorozivă Bucureşti.

- Carboximetilceluloză, conform NID 4702-71, producător Combinatul de celuloză şi hârtie şi fibre artificiale
Brăila.

- Făină de grâu, conform STAS 877-68.

- Glicerină tehnică, conform STAS 193-77.

- Hârtie sulfit, conform STAS 2107/80 cu gramaj 80…125 g/m 2 pentru stratul de hârtie maculatură sau hârtie
suport pentru tapete, conform STAS 8839-72.

- Plăci ceramice smălţuite CESAROM, conform STAS 7813-80.

- Plăci faianţă, conform STAS 233-80.

- Tapete pe bază de polimeri pe suport de hârtie, conform STAS 8341/1,3-75.

D) Materiale pentru bariere de vapori din folii

- Chit de cuţit pe bază de epoxiamidă C 826-90, în două componente, conform CS MICh.

- Folie de polietilenă dublu caşerată cu împâslitură de fibre de sticlă (polietilenă cu greutatea de 100…200 g/m 2),
conform HCC Suceava.

[top]

ANEXA 9

MATERIALE REPREZENTATIVE PENTRU ETANŞAREA ROSTURILOR

- Chit permanent elastic Azrobit C 895-12, prod. Fabrica Chimică Mărăşeşti, MCh-NII 4365-69, anexa I.

- Polistiren celular, produs de Combinatul Chimic Borzeşti şi Întreprinderea de Tâmplărie Metalidă şi Mase
plastice pentru construcţii – Buzău, STAS 7461-70 “Mase Plastice celulare. Polistiren expandat”.

- Vată minerală G 100, STAS 5838/2-78, produsă de Întreprinderea Berceni Ploieşti.

[top]

ANEXA 10
MATERIALE PENTRU PROTECŢIA ANTICOROZIVĂ A PIESELOR METALICE DE
PRINDERE

- Grund miniu de plumb pe bază de alchidal G 355-3, G 355-4, G 355-6, G 735-6.

- Grund alchidal seria 5040 şi 5620, NI 1703-73, furnizor Sinteza Oradea.

- Grund 834-40 cu 85% Zn.

- Smoală de huilă tip B, STAS 3360-69, furnizor C.S. Galaţi Uzina Cocsochimică.

- Ulei de antracen STAS 3362-76, furnizor Uzina Cocsochimică Galaţi.

- Toluen STAS 62-71, furnizor “Peco” Ploieşti.

- Email perclorvinil S. 4070, NI 6498-75, furnizor “Policolor” Bucureşti.

- Crilorom DVO conform C.S., furnizor Întreprinderea Chimică Râşnov.

- Romflexil PC 505, NI 5171-74, furnizor CUPSIC – Bucureşti.

[top]

ANEXA 11

PIESE ŞI ACCESORII DE MONTAJ UZUALE

Nr. Denumirea şi
Schiţa
crt. destinaţia

a) Piese şi dispozitive de fixare a panourilor

Dispozitiv de
prindere provizorie

Panouri de pereţi de
1
hale industriale,
dispuse vertical sau
orizontal

Colţar de prindere
provizorie

2 Panouri de pereţi de
hale industriale
dispuse orizontal, cu
rosturile verticale
monolitizate
Menghină simplă

Panouri portante
3
pentru construcţii
civile

Longrină

Panouri portante
4
pentru construcţii
civile

Tensor
5
Idem 3

Placa
6
Idem 3

Echer
7
Idem 3

Menghină

Panouri neportante
8
pentru pereţi de
construcţii civile
Traversa
9
Idem 8

b) Piese de prindere

Şina de ancorare

Panouri de hale
10
industriale dispuse
orizontal sau vertical

Tijă filetată şi şaibă


specială
11
Idem

Piesa de fixare
12
Idem

Consolă metalică

Panouri de hale
13
industriale dispuse
orizontal

Piesă de fixare
pentru prinderi
curente

14 Panouri de hale
industriale dispuse
orizontal cu rosturile
verticale monolitizate

Piesă de fixare
pentru prinderi de
capăt
15
Idem

Consolă metalică cu
gol central
16
Idem
Piesă de fixare din
tablă

17 Panouri de hale
industriale dispuse
vertical

Pisă de fixare din


profile de tablă
îndoită la rece
18
Panouri de hale
industriale dispuse
vertical

Dibluri metalice cu
bucşă expandabilă,
ţeavă şi tijă filetată
19
Panouri de hale
industriale dispuse
orizontal sau vertical

Plăcuţe
metalicePlăci de
20 acoperiş montate pe
elemente din metal

Diblu din material


plastic

21 Fixarea obiectelor
sanitare şi a
tâmplăriei
Piesă de fixare din
tablă îndoită la rece
profil
40x40x1 mm

22 Prindere superioară
Z1A 200 LA
1,0x1000x2000 /A1

STAS 10896-90
Piesă de fixare din
tablă îndoită la rece
profil

40x20x40x1 mm
23
Prindere superioară
Z1A 200 LA
10x1000x2000/A1

STAS 10896-90
Piesă de fixare din
tablă îndoită la rece
profil

45x20x1 mm

24 Prindere laterală şi
inf.
Z1A 200 LA
1,0x1000x2000/A1

STAS 10896-90
Bolţuri M4 fixate prin
împuşcare

Toate tipurile de
25 prinderi

C10x50 MGE
Şuruburi M4 fixate în
dibluri din material
plastic, poz 21.
26
Toate tipurile de
prinderi
STAS 1452-80
Tijă filetată la
ambele capete
D = 6 mm

27 Toate tipurile de
prinderi

OL 38 STAS 333-87

Acoperitor de rost
din IAFS, PVC sau
tablă de aluminiu
28
STAS 42812-91

[top]

ANEXA 12

SCULE ŞI DISPOZITIVE REPREZENTATIVE

A) SCULE ŞI DISPOZITIVE PENTRU MANIPULARE ŞI PUNERE ÎN OPERĂ

Nr. Schiţa
Denumirea
crt.
Jug pentru
1 pachete

Dispozitiv cu
traverse şi
2 cabluri

Furca echilibrată
3
Vagonet pe
4 pneuri

Cărucior pe
5 pneuri

Cărucior pentru
panouri de
6 pereţi

Cărucior pentru
plăci până la 3
7 m lungime
Jug pentru plăci
peste 3 m
8 lungime

Dispozitiv pentru
9 pozarea plăcilor

Graifer rotitor
10

Graifer cu
prindere pe
11 laterală
Graifer cu
12 prindere pe cant

Dispozitiv de
13 siguranţă

Levier şi rangă
14 de montaj

Scară pliantă
15
Cancioc cu
16 coadă lungă

Rindea pentru
17 teşirea muchiilor

Daltă de canelat
18

Maşină de găurit
19 şi frezat

Maşină de tăiat
20 cu disc abraziv

Trusă de scule
pentru lucrări de
21 zidărie

Trusă de scule
pentru lucrări de
22 instalaţii

Rindea de
23 nivelat
Drişcă de şlefuit
24

B) SCULE, DISPOZITIVE, APARATE ŞI UTILAJE PENTRU EXECUTAREA FINISAJELOR

25. Perii moi.

26. Pensule late. *

27. Pensule rotunde. *

28. Bidinele rotunde sau dreptunghiulare cu părul lung*.

29. Pistol pentru aplicat chitul în rosturi.

30. Şpacluri cu lamă flexibilă din metal sau cauciuc.

31. Drişcă metalică.

32. Mistrie.

33. Cancioc.

34. Fier de glet.

35. Glet de cauciuc (50 x 10 cm).

36. Foarfecă lungă.

37. Metru pliabil sau ruletă.

38. Compresor cu aer, debit cca. 15/m3/h.

39. Furtun de cauciuc STAS 236-61, cu două inserţii, Ø 19 mm pentru material ºi Ø 6 mm pentru aer, câte 10 m
din fiecare plus o lungime de 20 pânã la 50 m cu Ø 6 mm funcþie de distanţa maximă dintre compresor şi vasul
de alimentare.

40. Pistol pulverizator de vopsit cu set de duze.

41. Instalaţie de aplicat tencuială stropită, masă de şpaclu şi glet.

42. Agregat de tencuit în strat subţire cu pompă elicoidală.

43. Sită cu 900 ochiuri/cm2 pentru amorsă, vopsele şi făină b.c.a.

44. Sită cu 100 ochiuri/cm2 pentru compoziţia de glet.

45. Sită cu 50 ochiuri/cm2 pentru tencuială stropită.

46. Găleţi din polietilenă sau din tablă galvanizată de 10 l.

47. Con etalon STAS 2634-80.

48. Butoaie pentru preparat materiale, cu capacitatea de 50 l, 100 şi 200 l, din tablă galvanizată sau masă
plastică.

49. Scări duble.


50. Schele demontabile de interior şi exterior.

51. Aparat GANN HYDROMATT sau Feutron sau Karl Weiss pentru măsurat umiditatea, etaloane pentru b.c.a.

52. Aparat manual de zugrăvit cu funcţionare discontinuă (KALIMAX).

53. Rulou pentru executarea finisajelor tip calcio-vechio.

54. Perii dreptunghiulare late cu părul scurt.

55. Firul cu plumb.

56. Echer mare de lemn cu o latură de 70 cm.

57. Masă sau planşetă pe capre.

58. Nivelă cu bulă de aer.

59. Sfoară pentru marcat linii de reper.

[top]

ANEXA 13

SUCCESIUNEA OPERAŢIILOR LA DESCĂRCAREA ŞI ÎNCĂRCAREA PACHETELOR CU


ELEMENTE DE BETON CELULAR AUTOCLAVIZAT

1. Elemente armate

Descărcarea. Înainte de începerea operaţiunilor de descărcare se vor desface legăturile sau dispozitivele de
solidarizare, ancorare şi suprastivuire a pachetelor pe timpul transportului.

Succesiunea operaţiilor la descărcare.

 se agaţă dispozitivul la manipulare de cârligul macaralei;


 se roteşte braţul cu cârligul în dreptul centrului de greutate al pachetului;
 se coboară dispozitivul;
 se introduc traversele suport ale dispozitivului la ambele capete ale pachetului;
 se împănează traversele suport sub pachetul de elemente armate, conform detaliului arătat în fig. 13.1;
 se ridică sarcina pe verticală la minimum 50 cm peste partea superioară a mijlocului de transport;
 se aşează reazemele pe platforme de depozitare;
 se roteşte braţul macaralei până la locul stabilit pentru depozitare;
 se coboară sarcina pe verticală, cu microviteza macaralei şi se aşează pe reazeme;
 se îndepărtează dispozitivul de manipulare.

Încărcarea. Înainte de începerea operaţiunilor de încărcare se vor stabili locurile de amplasare a pachetelor pe
platforma mijlocului de transport.

Succesiunea operaţiilor de încărcare.

 se agaţă dispozitivul de manipulare în cârligul macaralei;


 se roteşte braţul cu cârligul în dreptul centrului de greutate al pachetului;
 se coboară dispozitivul de manipulare;
 se introduc traversele suport ale dispozitivului la ambele capete ale pachetului;
 se împănează traversele suport sub pachetul de elemente armate, conform detaliului din fig. 13.1;
 se ridică sarcina pe verticală la minimum 50 cm peste partea superioară a mijlocului de transport;
 se aşează reazemele pe platforma mijlocului de transport;
 se roteşte braţul macaralei până deasupra reazemelor;
 se coboară sarcina pe verticală, cu microviteza macaralei şi se aşează pe reazeme;
 se îndepărtează dispozitivul de manipulare;
 se execută legăturile sau dispozitivele de solidarizare, ancore şi şpraiţuire a pachetelor pe timpul
transportului.

2. Elemente nearmate.

La descărcarea şi încărcarea pachetelor paletizate cu elemente nearmate din şi în mijloacele de transport auto,
se va respecta ordinea arătată în fig. 13.2, pentru a se evita dezechilibrarea încărcăturii şi răsturnarea pachetelor
sau a mijlocului de transport.

Descărcarea. Înainte de începerea operaţiunilor de descărcare se vor desface legăturile sau dispozitivele de
solidarizare, ancorare şi şpraiţuire a pachetelor pe timpul transportului.

Succesiunea operaţiilor de descărcare.

Preluarea din vagon a primelor două pachete la care nu este posibilă introducerea furcii complet montată se face
astfel:

 se introduc sub paletă, prin spaţiul rămas liber, dinţii furcii (fig. 13.3);
 se agaţă corpul furcii în cârligul macaralei;
 se roteşte braţul cu cârligul în dreptul primelor două palete;
 se coboară corpul furcii;
 se montează şi se blochează dinţii pe corpul furcii;
 se ridică sarcina pe verticală la minimum 50 cm peste partea superioară a mijlocului de transport;
 se roteşte braţul până la locul stabilit pentru depozitare;
 se coboară sarcina pe verticală cu microviteza macaralei şi se aşează pe platforma de depozitare;
 se scoate dispozitivul de manipulare;

În continuare se lucrează cu furca asamblată.

Încărcarea. Înainte de începerea operaţiunilor de încărcare se vor stabili locurile de amplasare a paletelor pe
platforma mijlocului de transport.

Succesiunea operaţiilor la încărcare:

 se agaţă furca în cârligul macaralei;


 se roteşte braţul cu furca în dreptul pachetelor paletizate;
 se coboară furca;
 se introduc dinţii furcii sub palete;
 se ridică sarcina pe verticală la min. 50 cm peste partea superioară a mijlocului de transport;
 se roteşte braţul macaralei până deasupra platformei de încărcare;
 se coboară sarcina pe verticală cu microviteza macaralei şi se aşează pe platformă;
 se îndepărtează furca;
 se execută legăturile de solidarizare, ancorare, şpraiţuire a paletelor pe timpul transportului.

[top]

ANEXA 14

EXECUTAREA PROTECŢIEI ANTICOROZIVE A PIESELOR METALICE DE PRINDERE A


ELEMENTELOR DIN B.C.A.

Prevederi generale

Protecţia anticorozivă a pieselor metalice de prindere a elementelor din b.c.a. se realizează obligatoriu.

Executarea protecţiei anticorozive a pieselor metalice se va face de către producătorul pieselor metalice.

Suprafeţele pieselor metalice care sunt înglobate în beton de la turnare rămân neprotejate.
Elementele metalice de prindere pe care se execută la şantier operaţii de sudură, precum şi buloanele şi piuliţele
pe porţiunile în care s-a degradat protecţia anticorozivă, aceasta se reface pe şantier prin aplicare de grund
bogat în zinc G 834-40, cu 85% Zn.

Furnizorul elementelor prefabricate ale structurii pe care se montează elementele din b.c.a., (ex. Stâlpi, cornişe
etc.) trebuie să asigure montarea în tipare a pieselor metalice de prindere având protecţia executată.

Executantul lucrării trebuie să asigure aprovizionarea pe şantier cu piese de prindere protejate şi să execute
refacerea protecţiei degradate şi a vopsirii suprafeţelor aparente conform pct. 2.1. şi 2.2.

Se recomandă să se evite pe cât posibil soluţiile de prindere care necesită executarea sudurilor pe şantier.

Materialele pentru protecţia anticorozivă a pieselor metalice de prindere sunt date în anexa 10.

Sisteme de protecţie anticorozivă

1. Protecţia pieselor metalice prin zincare.

În cazul degradării locale a stratului de zinc în timpul operaţiilor de sudare zonele deteriorate se curăţă şi se
protejează prin aplicare de 2 straturi de grund G 834-40 cu 85% Zn, după care se execută protecţia prin vopsire
conform punctului 2.2. inclusiv vopsirea suprafeţelor aparente.

2. Protecţia anticorozivă prin vopsire.

În cazul în care protecţia pieselor metalice nu se poate efectua prin zincare, justificat din lipsa zincului, se vor
aplica protecţii prin vopsire cu unul din sistemele de protecţie de la punctele 2.1. şi 2.2.

2.1. Sistem pe bază de smoală şi email perclorvinil sau Crilorom format din:

2 straturi grund de miniu de plumb pe bază de alchidal G 355-3 sau G 355-6, sau grund alchidal G 735-6 sau
grund alchidal seria 5040 sau seria 5620; – 2 straturi peliculă din amestec de smoală de huilă plastificată şi email
perclorvinil având următoarele proporţii în greutate:

 30 părţi smoală
 10 părţi ulei de antracen
 10 părţi toluen
 50 părţi email perclorvinil

Suprafeţele aparente după montare vor fi vopsite în plus cu 2 straturi de email perclorvinil seria 4070 sau
Crilorom D.V.O. simplu sau cu amestec de lapte de var (1 : 1) la culoarea dorită.

2.2. Sistem pe bază de Romflexil sau email perclorvinil format din:

- 2 straturi grund de miniu de plumb pe bază de alchidal G 355-3 sau G 355-4 sau G 355-6 sau grund alchidal G
735-6 sau grund alchidal seria 5040 sau seria 5620;

- 2 straturi peliculă de Romflexil PC-505.

Suprafeţele aparente după montare vor fi vopsite în plus cu 2 straturi de email perclorvinil seria 4070 (sau
Crilorom D.V.O. simplu sau în amestec cu lapte de var (1 : 1) la culoarea dorită.

Prevederi privind aplicarea protecţiilor anticorozive şi verificarea calităţii

1. Înaintea aplicării protecţiei, feţele pieselor metalice se curăţă şi se degresează până la obţinerea unei
suprafeţe curate (conf. STAS 10166/1-77, punct 3.2.1.2.).

Pentru aceste operaţii sunt necesare 235 g/m2 toluen şi 100 g/m2 câlţi sau cârpe de bumbac.

Vopsirea se face imediat după degresare.

2. Protecţia prin zincare a pieselor metalice se realizează prin imersie la cald şi va avea o grosime de minim 57
microni corespunzător la
400 g zinc/m2.
3. Grundurile pentru sistemele de protecţie prin vopsire se aplică prin imersia pieselor metalice în grund, prin
pensulare sau prin pulverizare cu pistolul.

Intervalul între timpul de aplicare a celor 2 straturi este de 24 ore.

Grosimea celor 2 straturi de grund va fi de 40 μ.

Consumul specific pentru un strat este de 150 g/m2.

4. Pelicula din amestec de huilă plastificată şi email perclorvinil.

Prepararea materialului.

Se amestecă smoala din huilă de antracen (în proporţiile menţionate la pct. 2.1.) într-un vas de tablă. Amestecul
se încălzeşte la o temperatură de 90-100o C şi se amestecă continuu până la omogenizarea completă. Se lasă
să se răcească până la 50-60o C şi se adaugă cantitatea de toluen şi email perclorvinil (cf. Pct. 2.1.),
amestecându-se până la omogenizarea completă.

Materialele se vor păstra în vase acoperite etanş.

Se poate aplica prin imersie, pensulare sau pulverizare cu pistolul.

Intervalul de aplicare între 2 straturi minim 12 ore.

Consumul specific este de 170 g/m2 pentru un strat iar grosimea celor 2 straturi va fi de 80 μ.

5. Pelicula de email perclorvinil se poate aplica prin imersie, pensulare sau pulverizare cu pistolul.

Intervalul de aplicare între straturi va fi de 4 ore, consumul specific pt. Un strat va fi de 170 g/m 2.

Grosimea celor 2 straturi va fi de 50 μ.

6. Pelicula din amestec de Crilorom DVO simplu sau în amestec cu lapte de var.

Se poate aplica prin imersie, pulverizare cu pompa de zugrăvit la minim 14 zile de la aplicarea ultimului strat de
amestec din smoală de huilă plastificată şi email perclorvinil.

Intervalul de aplicare între timpul de aplicare a celor 2 straturi va fi de 24 de ore.

Consumul specific la 1 strat 200 g/m2, grosimea celor 2 straturi 50 μ.

7. Pelicula de Romflexil PC 505 se poate aplica prin imersie, pensulare sau pulverizare.

Intervalul între straturi va fi de 12 ore.

Consumul specific pentru un strat este de 200 g/m2, grosimea celor 2 straturi va fi de 80 μ.

Se vor lua măsuri de protecţie contra incendiilor indicate de furnizor pentru materialele respective, având în
vedere că sunt toxice.

În cazul aplicării amestecului din smoală de huilă plastificată şi email perclorvinil, se recomandă consultarea unui
laborator de specialitate.

[top]

ANEXA 15

LISTA SOLUŢIILOR DE FINISARE ŞI PROTECŢIE


Nr. * Tipul finisajului din punct de
Denumirea finisajului
crt. vedere al permeabilităţii

I. FINISAJE ŞI PROTECŢII INTERIOARE


A. Aplicate pe pereţii din elemente armate şi zidării care nu se tencuiesc
a) Medii neagresive sau cu umiditate relativă a aerului până la 60%.
Pereţi nefinisaţi – suprafeţe aparente (conf. Pct.
1 4.21 şi 4.40). -
Zugrăveli de apă cu var sau humă (conf. Pct.
2 4.22). Permeabil la vapori
Finisaj transparent din Aracet CPMB sau Aracet
3 CIC (conf. pct. 4.23). Idem
Finisaj transparent din Aracet DP-25 (conf. pct.
4 4.24). Idem
Vopsitorie cu vopsea Vinarom aplicată pe glet de
5 netezire din nisip fin cu Aracet DP-25 sau glet de
ipsos (conf. pct. 4.25). Idem
Finisaj tip “strop”, “tuf” sau “calcio” pe bază de
6 Aracet CPMB sau Aracet CIC aplicat pe amorsă
sau glet de netezire (conf. pct. 4.26). Idem
Tencuială decorativă 8203 aplicată pe glet de
7 netezire din nisip fin şi Aracet DP-25 (conf. pct.
4.27). Idem
Finisaj transparent din Aracetal (conf. pct. 4.35).
8 Idem
Tapete lipite cu adeziv pe bază de Aracet CTD-1
9 direct pe suprafaţa b.c.a. (conf. pct. 4.28). Permeabil sau nu la vapori în
funcţie de tipul de tapet.
Tapete lipite cu adeziv pe bază de Aracet CTD-1
10 sau adeziv carboximetilcelulozic direct pe beton
celular autoclavizat sau pe glet de netezire (conf. Permeabil sau nu la vapori în
pct. 4.28). funcţie de tipul tapetului.
b) Medii neagresive sau cu umiditate relativă a aerului peste 60% acţionând în mod
discontinuu.
Vopsitorie cu vopsea de ulei sau alchidică
11 aplicată pe glet de netezire cu Aracet DP-25
(conf. pct. 4.30). Barieră de vapori
Placaje ceramice CESAROM sau faianţă
12 aplicată cu mortar adeziv pe bază de Aracet Idem (numai în câmp
CPMB sau CIC (conf. pct. 4.31). continuu)
Placaje ceramice CESAROM sau faianţă
13 aplicată cu mortar pe bază de Aracet DP-25 Barieră de vapori (numai în
(conf. pct. 4.31). câmp continuu)
c) Medii interioare neagresive, cu umiditate relativă a aerului peste 60% acţionând
în mod continuu numai pe o faţă, cealaltă faţă fiind situată spre aerul exterior sau
spre încăperi aerate cu regim de umiditate
Vopsitorie cu vopsea perclorvinil (producător
14 “Policolor” Bucureşti) aplicată pe glet de netezire
cu Aracet DP-25 (conf. pct. 4.33). Barieră de vapori
d) Medii neagresive, cu umiditate relativă a aerului peste 75% acţionând continuu.
Vopsitorie cu Romflexil şi perclorvinil aplicată pe
15 glet de netezire (conf. pct. 4.38). Barieră de vapori puternică
Folie complexă din polietilenă dublu caşerată cu
16 împâslitură din fibre de sticlă şi vopsitorie din
perclorvinil (conf. pct. 4.39). Idem
B. Aplicate pe tavanele din elemente armate din beton celular autoclavizat
a) Medii cu umiditate relativă a aerului mai mică decât 60% (la orice tip de
învelitoare) şi la băi şi bucătării pentru locuinţe (la nivel curent).
Tavane nefinisate – suprafeţe aparente (conf.
17 pct. 4.21 şi 4.40). Permeabil la vapori
Zugrăveli în culori de apă pe bază de humă şi
18 clei sau spoieli de var cu sau fără glet de
netezire din nisip fin şi Aracet Dp-25 (conf. pct.
4.22). Permeabil la vapori
b) Medii fără agresivitate sau cu umiditate relativă a aerului peste 60% numai la
acoperişuri de hale industriale cu învelitori ventilate.
Vopsitorie cu vopsea perclorvinil (Policolor
19 Bucureşti) aplicată pe glet de netezire cu Aracet
DP-25 (conf. pct. 4.33). Barieră de vapori
Vopsitorie cu vopsea de ulei sau alchidal aplicată
20 pe glet de netezire din nisip fin sau ipsos cu
Aracet DP-25 (conf. pct. 4.30). Barieră de vapori
c) Medii neagresive şi cu umiditate relativă a aerului peste 60% cu acţiune continuă
(în cazul învelitorilor ventilate)
Vopsitorie cu vopsea perclorvinilică (Policolor
21 Bucureşti) aplicată pe glet de netezire din nisip
fin şi Aracet DP-25 (conf. pct. 4.33). Barieră de vapori
C. Aplicate pe zidării care se tencuiesc
a) Medii neagresive sau cu umiditate relativă a aerului sub 60%.
Finisaje obişnuite (zugrăveli de apă, humă şi var,
22 vopsitorie, vinarom, finisare “tuf”, tip “strop”,
“calcio” sau terasit) aplicate pe tencuieli obişnuite
(conf. pct. 4.44). Permeabile la vapori
Placaje ceramice CESAROM sau faianţă
23 aplicate pe tencuieli obişnuite (conf. pct. 4.42 şi Barieră de vapori (numai în
4.43). câmp continuu)
Tapete lipite cu adeziv Aracet CTD-1 sau
24 carboximetilicelulozic pe tencuieli drişcuite sau Permeabile la vapori sau nu,
glet de netezire (conf. pct. 4.45). în funcţie de tipul de tapet.
b) Medii neagresive sau cu umiditate peste 60% acţionând în mod continuu.
Vopsitorie cu vopsea în ulei alchidal, aplicată pe
25 glet de netezire (conf. pct. 4.49). Barieră de vapori
Placaje ceramice sau faianţă aplicată pe
26 tencuieli obişnuite (conf. pct. 4.42 şi 4.43). Idem
c) Medii neagresive sau cu umiditate relativă a aerului peste 60% acţionând în mod
continuu cu ventilare.
Vopsitorie cu vopsea perclorvinil (Policolor
27 Bucureşti) aplicată pe glet de netezire (conf. pct.
4.47). Barieră de vapori
d) Medii agresive cu umiditate relativă a aerului peste 75%.
Vopsitorie din Romflexil şi perclorvinil aplicată pe
28 glet de netezire (conf. pct. 4.50). Barieră de vapori puternică
Folie complexă din polietilenă dublu caşerată cu
29 împâslitură din fibre de sticlă şi vopsitorie din
perclorvinil (conf. pct. 4.51). Idem

II. FINISAJE ŞI PROTECŢII EXTERIOARE


A. Aplicate pe pereţii din elemente armate
a) În medii neagresive
Pereţi nefinisaţi şi suprafeţe aparente la
30 construcţii provizorii (conf. pct. 4.21 şi 4.40). -
b) În medii neagresive sau pe litoralul Mării Negre în afara zonei cu regim sever de
expunere.
Finisaj transparent din Aracet CPMB sau Aracet
31 CIC, aplicat în fabrică sau pe şantier şi Aracet
DP-25 aplicat pe şantier (conf. Pct. 4.23, 4.24 şi
4.40). Permeabil la vapori
Finisaj tip “strop”, “tuf” sau “calcio” pe bază de
32 Aracet CPMB sau Aracet CIC aplicat pe amorsă
sau glet de netezire aplicat în fabrică sau pe
şantier (conf. pct. 4.26). Permeabil la vapori
Tencuială decorativă 8203 aplicată pe glet de
33 netezire cu nisip şi Aracet DP-45 aplicată pe
şantier (conf. pct. 4.27). Idem
Accente decorative din placaje ceramice
34 CESAROM pe suprafeţe limitate (conf. pct. 4.17)
aplicate pe mortar pe bază de Aracet CPMB, CIC
sau DP în fabrică sau pe şantier (conf. pct. 4.31). Idem
Vopsitorie Vinarom pe glet de Aracet DP-25
35 aplicată pe şantier (conf. pct. 4.25). Idem
Tencuieli cu terasit sau cu praf de piatră (conf.
36 Normativ C. 18-75) aplicate pe şantier pe
elemente din b.c.a. de placare a diafragmelor din
beton armat (conf. pct. 4.37). Permeabil la vapori
Finisaj cu granule în stare uscată aplicat pe
37 peliculă de Aracet CIC, în fabrică sau pe şantier
(conf. pct. 4.34). Idem
Finisaj transparent cu Aracetal LC-55 B, aplicat
38 pe şantier (conf. pct. 4.35). Idem
Finisaj cu granule şi Aracetal B.55-LC 55 B
39 aplicat pe şantier (conf. pct. 4.36). Idem
c) Pe litoralul Mării Negre în zone cu regim sever de expunere
Finisaj transparent cu Aracetal B 55-LC aplicat
40 pe şantier (conf. pct. 4.35). Permeabil la vapori
Finisaj cu granule şi Aracetal B 55-LC aplicat pe
41 şantier (conf. pct. 4.36). Idem
B. Aplicate pe zidării tencuite în medii neagresive şi pe litoralul Mării Negre.
Pereţi nefinisaţi (numai tencuiţi) (conf. Pct. 4.41).
42 Permeabil la vapori
Finisaje obişnuite (zugrăveli de apă, humă, var şi
43 vinarom sau terasit) aplicate pe tencuieli
obişnuite (conf. pct. 4.44). Idem
Accente decorative din placaje ceramice
44 CESAROM (pe suprafeţe limitate aplicate pe
mortar cu Aracet CPMB, CIC sau DP (conf. pct.
4.42 şi 4.43). Idem
C. Aplicate pe zidării care nu se tencuiesc
Se aplică finisajele de la pct. II A (a, b şi c) numai pe şantier.

[top]

ANEXA 15 a

REZISTENŢA LA TRECEREA VAPORILOR DE APĂ


Rezistenţa la
Nr. trecerea vaporilor de
Denumirea finisajului*
crt. apă Rv
(m2hmmHg/g)

Soliţii ICPMC
Finisaj transparent, două straturi. Aracet CPMB – apă
1 1:3 1,9
Finisaj transparent, un strat 1 : 3. Aracet CPMB, apă
2 şi un strat cu aceeaşi compoziţie şi adaos de ciment
alb 5,6
Vopsitorie cu vopsea emulsionată cu Aracet CPMB
3 pe un strat de amorsă 2,9
Vopsitorie cu vopsea emulsionată cu Aracet CPMB
4 pe glet şi pe amorsă 2,5
Glet pe bază de făină de b.c.a. şi Aracet CPMB sau
5 CIC, pe amorsă 1,6
Finisaj tip “tuf” pe bază de Aracet CPMB, aplicat pe
6 glet şi amorsă 27,6
Finisaj tip “calcio” aplicat pe glet de netezire şi pe
7 amorsă 2,8
Finisaj tip “lis” aplicat pe glet de netezire şi amorsă
8 2,8
Finisaj cu granule uscate aplicate pe adeziv Aracet
9 CIC, în stare udă 5,6
Finisaj tip “barieră de vapori” cu grund G 104-70 şi
10 email perclorvinil POLICOLOR, aplicat în 5 straturi
succesive pe glet de netezire şi amorsă 138,5

Soluţii INCERC
Finisaj transparent pe bază de Aracet DP 25 aplicat
1 în două straturi pe un strat de amorsă 4,8
Zugrăveală de humă în două straturi
2 2,8
Zugrăveală de var în două straturi
3 2,5
Vopsitorie cu vopsea Vinarom în două straturi
4 aplicate pe amorsă 1 : 1 6,6
Glet de nisip fin şi Aracet DP 25 2 : 1 pe amorsă
5 7,2
Glet de nisip fin şi Aracet DP 25 2 : 1, peste care s-au
6 aplicat două straturi de vopsea Vinarom 12,4
Glet GIPAC pe un strat de amorsă din Aracet DP 25
7 3,1
Glet GIPAC peste care s-a aplicat grund de ulei de in
8 şi vopsea de ulei în două straturi 28,6
Glet GIPAC peste care s-a aplicat două straturi
9 Vinarom 8,1
Glet de nisip fin cu Aracet DP 25 peste care s-au
10 aplicat două straturi de tencuială stropită 8203 21,8
Amorsă din Aracet DP 25, glet de ciment : nisip fin
11 0…0,2 mm : Aracet DP 25 : apă 4,5
Idem soluţia de la nr. 11, peste care s-a aplicat un
12 strat de grund perclorvinil şi 5 straturi vopsea
perclorvinil (Policolor Bucureşti) 138
Beton celular autoclavizat tip Hebel nefinisat
13 2,5
Lac Aracetal B 55 LC diluat
14 3,5
BCA-H, tencuială (şpriţ, grund, tinci) din mortar de
15 ciment 3,7
BCA-H, tencuială (şpriţ, grund, tinci) glet de ipsos
16 13,7
BCA-H, tencuială (şpriţ, grund, tinci) glet de ipsos
17 grund de ulei, vopsea de ulei în două straturi 36,1
Hârtie suport pentru tapet (maculatură)
18 0,74
Tapet în relief, monocolor tip T.R.
19 3,6
Tapet în relief, policolor tip T.R.
20 14,6
Tapet calandrat, monocolor tip T.C.M.
21 67,7
Tapet calandrat, policolor tip T.C.P.
22 74,1
Finisaj pe bază de Romflexil şi perclorvinil
23 140
Folie complexă de polietilenă caşerată cu împâslitură
24 de sticlă şi finisată email perclorvinilic în

3 straturi 410

6 straturi 650

* Reţetele soluţiilor de finisaj sunt indicate complet în Anexa nr. 16.

NOTĂ:

Aceste valori sunt obţinute la încercările de laborator pe probe mici şi se folosesc numai la determinarea
caracteristicilor şi verificarea calitativă a materialelor respective. Valorile reale ale permeabilităţii la vaporii de apă,
în condiţii de exploatare a construcţiilor, pot fi luate în calcul la proiectarea higrotermică a elementelor de
construcţii şi a barierelor de vapori, ca fiind mai mici de 1…1,5 x 10 ori decât valorile obţinute conform STAS
6472/3,4-80 pe cale de laborator.

Proiectantul va alege soluţia de finisaj în funcţie de domeniul de folosire şi de valoarea Rv necesară, rezultată din
calculul higrotermic.

[top]

ANEXA 16

REŢETE PENTRU FINISARE ŞI PROTECŢIE

A. Pe bază de Aracet CPMB sau Aracet CIC sau de ROMACRIL ER sau de CRILOROM DV.

Reţeta nr. 1 – Amorsă, preparată din Aracet CPMB, Aracet CIC sau din ROMACRIL ER, diluat cu apă, în raportul
1 : 3 în volume, amestecat până la omogenizare.
Se aplică “saturat” în mod obligatoriu cu bidineaua, cu pensula, sau cu rulou, pe suprafaţa pregătită şi reparată.

Reţeta nr. 2 – Amorsă, preparată din Aracet CPMB, Aracet CIC sau din ROMACRIL ER diluat cu apă 1 : 2 în
volume, amestecat până la omogenizare.

Se aplică cu bidineaua, pensula, ruloul sau prin pulverizare.

Amorsa nr. 2 constituie liantul în componenţa reţetelor nr. 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10.

Reţeta nr. 3 – Mortar pentru reparaţii mari, preparat din făină b.c.a., nisip uscat 0…1 mm; ciment alb în raportul
1 : 1 : 1 părţi în volume.

Se amestecă componentele până la omogenizare şi se adaugă treptat sub agitare continuă în amorsa din reţeta
nr. 2, pentru a se obţine consistenţa 9,5 cm măsurată cu conul etalon.

Se aplică cu şpaclul sau mistria, pe suprafaţa pregătită, reparată şi amorsată cu amorsa din reţeta nr. 1

Reţeta nr. 4 – Mortar pentru reparaţii mici şi pentru închiderea resturilor, preparat din făină de b.c.a.; ciment alb,
în raportul 1 : 1 părţi în volume. Se amestecă componentele până la omogenizare şi se adaugă treptat, sub
continuă agitare, în amorsa din reţeta nr. 2, pentru a se obţine consistenţa 9,5 cm măsurată cu conul etalon.

Se aplică cu şpaclul sau mistria pe suprafaţa pregătită, reparată şi amorsată cu amorsa din reţeta nr. 1.

Reţeta nr. 5 – Mortar adeziv pentru placaje CESAROM sau faianţă, preparat din ciment M 30 sau Pa 35 şi făină
de b.c.a în raportul 2 : 3 în volume.

Reţetele de a punctele A şi B au fost elaborate de ICPMC. Reţetele de la punctele C, D, E şi F au fost elaborate


de INCERC.

Se amestecă cimentul cu făina de b.c.a. până la omogenizare şi se adaugă treptat, sub agitare continuă, în
amorsă din reţeta nr. 2 pentru a se obţine consistenţa 1111,5 cm, măsurată cu conul etalon.

Se aplică cu mistria, sau cu spatula dinţată, un strat de cel mult 3 mm grosime, pe suprafaţa amorsată cu amorsa
din reţeta nr. 1.

Panourile cu plăcuţe CESAROM se imersează în apă, timp de câteva secunde, înainte de aplicare pe stratul de
mortar, numai pentru umezirea hârtiei; faianţa nu este necesar să fie imersată în apă, înainte de fixare pe mortar.

Reţeta nr. 6 – Glet de netezire, preparat din ciment alb şi făină de b.c.a. în raportul 1 : 1 părţi în volume. Se
amestecă cimentul alb cu făina de b.c.a. până la omogenizare şi se adaugă treptat, sub agitaţie continuă, în
amorsa din reţeta nr. 2 pentru a se obţine consistenţa 12 cm, măsurată cu conul etalon în cazul în care se aplică
“ras” cu fierul de glet, sau până la consistenţa 14 cm, măsurată cu conul etalon când se aplică prin pulverizare şi
apoi prin netezire ci fierul de glet.

Aplicarea materialului se efectuează pe suprafaţa pregătită, reparată şi amorsată cu amorsa din reţeta nr. 1.

Reţeta nr. 7 – Finisaj tip “transparent” din Aracet CPMB sa CIC.

Pe suprafaţa pregătită şi reparată, se aplică cu bidineaua sau pensula amorsa din reţeta nr. 1, iar după 1/2…2
ore, se aplică amorsa din reţeta nr. 2, în două straturi, cu uscări intermediare, de câte 2-4 ore.

Reţeta nr. 8 – Finisaje tip “strop” şi “calcio”, realizate din ciment alb şi praf de piatră, în raportul 1 : 1 părţi în
volume.

Se amestecă cele două componente până la omogenizare şi se adaugă treptat, sub continuă agitare, în amorsa
preparată cu reţeta nr. 2, până la obţinerea consistenţei 14 cm, măsurată cu conul etalon, în cazul aplicării prin
pulverizare, pentru finisajul tip “strop”, respectiv consistenţa 11 cm, măsurată cu conul etalon în cazul finisării tip
“calcio” aplicat manual, cu bidinea specială.

Pentru ambele tipuri de finisaje, primul strat se aplică cu bidineaua obişnuită, pe suprafaţa reparată, desprăfuită
şi amorsată cu amorsa din reţeta nr. 1.

Pentru finisajul tip “strop”, cel de-al doilea strat se poate aplica prin pulverizare de la cca. 30 cm distanţă, sau,
manual, cu o bidinea specială, stropindu-l.
Se poate obţine un efect estetic deosebit, dacă primul strat este de o culoare iar cel de-al doilea strat, aplicat prin
pulverizare, cu stropi rari, este de altă culoare, ambele obţinute cu CRILROM DV de culorile stabilite.

Pentru finisajul tip “calcio”, cel de-al doilea strat se aplică manual, cu o bidinea specială, pentru obţinerea
efectului de “calcio”.

Reţeta nr. 9 – Finisaj “tuf” realizat din ciment alb, nisip uscat 0…1 şi praf de piatră, în raportul 1 : 2 : 1.

Se amestecă materialele până la omogenizare şi se adaugă treptat, sub agitare continuă, în amorsă preparată
din reţeta nr. 2, până la obţinerea consistenţei 12 cm, măsurată cu conul etalon.

Se aplică în două straturi succesive, pe suprafaţa reparată, desprăfuită şi amorsată cu reţeta nr. 1.

Efectul de “tuf” se obţine pe cel de-al doilea strat încă ud, folosind o bidinea specială.

Reţeta nr. 10 – Finisaj cu granule uscate de 1…3 mm (conform Anexei 8) şi adeziv ARACET CIC diluat cu apă în
raportul 3 : 1 în volume, cu vâscozitatea 45-50 secunde, măsurată la temperatura de 20 o C, cu cupa STAS 2096-
68, Ø 4 mm.

Pe suprafaţa reparată, curăţată, desprăfuită şi amorsată cu reţeta nr. 1 (Aracet CIC şi apă în raportul 1 : 3), se
aplică în mod uniform, cu bidineaua dreptunghiulară, un strat adeziv, pe suprafaţa căruia, înainte de uscare, se
aplică granule, în mod manual sau mecanizat cu pistolul, la 5…7 atm.

După uscarea acestui prim strat, se aplică în aceleaşi condiţii, cel de-al doilea strat de adeziv şi de granule
uscate.

Se precizează că acest finisaj prezintă avantajul că poate fi aplicat în câmp continuu sau discontinuu, în diferite
desene, delimitate, cu granule de o singură culoare, sau în amestec de mai multe culori, în mod succesiv, pe
diferitele părţi ale desenului, începând dacă este cazul, de la centrul spre margini, fără ca părţile finisate să fie
protejate, deoarece granulele ce se aplică ulterior, nu se prind decât pe suprafaţa următoare, cu adeziv ud.

De asemenea, în ipoteza în care se urmăreşte o diversificare largă a culorilor finisajului cu granule, se poate
aplica cu bidineaua dreptunghiulară cu părul lung sintetic, pe suprafaţa ultimului strat de granule, o peliculă
CRILROM DV de culoarea stabilită.

Pentru obţinerea unei suprafeţe lucioase, de poate aplica un strat de ROMACRIL ER, pe ultimul strat de granule
sau de CRILROM DV.

Reţeta nr. 11 – Finisaj tip “lis” (neted) obţinut prin aplicarea “ras”, cu fierul de glet, pe suprafaţa gletuită cu reţeta
nr. 6 şi după uscare a două straturi succesive (cu uscări intermediare) de glet de netezire din reţeta nr. 6.

Finisajul poate fi lăsat în culoarea materialelor folosite sau poate fi colorat prin aplicarea pe ultimul strat uscat, a
unuia sau a două straturi succesive de CRILROM DV, de culoarea stabilită, folosind ruloul cu blană sintetică sau
prin pulverizare.

Reţeta nr. 12 – Material pentru egalizarea culorii, preparat din ciment alb, adăugat treptat, sub agitare continuă,
în amorsa din reţeta nr. 2 (Aracet CIC şi apă în raportul 1 : 2), până la obţinerea consistenţei 14 cm, măsurată cu
conul etalon.

Materialul se aplică cu bidineaua dreptunghiulară, cu păr lung sintetic, pe suprafaţa reparată, curăţată,
desprăfuită şi amorsată cu amorsa din reţeta nr. 1 (Aracet CIC şi apă în raportul 1 : 3), îngrijind să fie uniform
repartizat şi în strat de grosime egală.

Reţeta nr. 12 se aplică numai în ipoteza în care reparaţiile au fost efectuate cu mortare preparate cu ciment de
culoare închisă.

B. Pe bază de grund şi email perclorvinilic – Policolor Bucureşti.

Reţeta nr. 13 – Finisaj tip “Barieră de vapori” obţinut cu un grund perclorvinilic G 104-70 şi 5 straturi de email
perclorvinilic, de preferinţă fiecare de altă culoare, pentru a se putea urmări mai uşor aplicarea fiecărui strat de
email.

Finisajul se aplică pe gletul de netezire din reţeta nr. 6, care trebuie să acopere în strat continuu (cu rosturile
perfect închise) toată suprafaţa de finisat, folosind pensule şi bidinele cu păr natural.
ATENŢIUNE:

La aplicarea şi manipularea grundului G 104-70 şi a emailului perclorvinilic, materiale care conţin solvenţi
organici inflamabili, se vor respecta cu stricteţe măsurile de TSM şi PCI, indicate la pct. 3.43.

C. Pe bază de Aracet DP 25.

Reţeta nr. 14 – Amorsă preparată din Aracet DP diluat în apă în raportul 1 : 2 părţi în volume, amestecată până la
omogenizare.

Se aplică manual cu bidineaua sau cu o pensulă pe suprafaţa pregătită şi reparată.

Reţeta nr. 15 – Mortar pentru reparaţii mari, preparat din ciment M 30 sau Pa 35 : nisip sau făină de b.c.a. 0…1
mm : Aracet DP 25, în raportul 1 : 3 : 0,3 în volume.

Se amestecă cimentul cu nisipul până la omogenizare şi se adaugă sub agitaţie continuă Aracetul DP 25 şi apoi
apă pentru a se obţine consistenţa de 10…12 cm măsurată cu conul etalon (consistenţa de lucru cu şpaclul).

Reţeta nr. 16 – Mortar pentru reparat defecte mici şi pentru glet de netezire, preparat din nisip uscat 0…0,2 mm :
Aracet DP 25, în raportul 2 : 1. Se amestecă componentele până la omogenizare şi se adaugă treptat sub
agitaţie continuă apă pentru a se obţine consistenţa de 12…14 cm, măsurată cu conul etalon. Se aplică în
grosime de 1…2 mm, manual cu mistria şi şpaclul flexibil într-un singur strat ep suprafaţa pregătită şi amorsată
cu amorsa din reţeta nr. 14.

În scopul aplicării cu un pistol de stropit, cantitatea de apă poate fi mărită astfel ca materialul să poată fi uşor de
aplicat prin pulverizare.

Pentru o aplicare mai uşoară a mortarului şi pentru înlăturarea fenomenului de segregare se poate prepara
mortarul cu adaos izotrop pe bază de Romsil (praf), amestecând nisipul fin 0…0,2 mm cu Romsilul în proporţie
de 99 : 1 părţi în greutate, după care se dozează două părţi în amestecul uscat (nisip-Romsil) la 1 parte Aracet
DP 25 volumetric şi apă până la consistenţa de 12…14 cm măsurată cu conul etalon.

Reţeta nr. 17 – Mortar pentru reparat defecte mici şi pentru glet de netezire numai la interior, preparat din ipsos :
Aracet DP 25 : întârzietor de priză + plastifiant : apă în raportul 4…6 : 1 : 0,25 : 2…4 (până la consistenţa de
lucru).

Se aplică în grosime de 1…2 mm manual cu mistria şi şpaclul flexibil într-un singur strat, pe suprafaţa pregătită şi
amorsată cu amorsa din reţeta nr. 14.

Reţeta nr. 18 – Finisaj cu vopsea Vinarom, realizat din două straturi de vopsea Vinarom diluat cu apă în raportul
4 : 1 părţi în volume, amestecată până la omogenizare.

Se aplică pe suprafaţa pregătită, reparată şi amorsată cu amorsa din reţeta nr. 14 sau pe glet de netezire din
reţetele nr. 16 şi nr. 17.

Reţeta nr. 19 – Finisaj tip tencuială decorativă, realizat din două straturi cu compoziţia gata preparată din fabrică
“tencuială stropită 8203” diluată cu apă în proporţie de maximum 5% părţi în volume.

Tencuiala decorativă subţire se aplică mecanizat cu instalaţii indicate în anexa 11.

Reţeta nr. 20 – Finisaj tip placaje de faianţă sau CESAROM, realizat din:

- şpriţ de ciment : nisip 0…1 mm : Aracet DP 25, în raportul 1 : 3 : 0,15 părţi în volume şi apă până la consistenţa
de 12…14 c măsurată cu conul etalon;

- mortar adeziv realizat din nisip 0…1 mm : ciment : var pastă : Aracet DP 25, în raportul 2 : 4 : 2 : 0,15 părţi în
volume şi apă până la consistenţa de 10…12 mm măsurată cu conul etalon.

Pe suprafaţa pregătită, reparată şi amorsată cu amorsă din reţeta nr. 14 se aplică manual cu mistria şpriţul de
ciment şi apoi un strat de 8…10 cm mortar adeziv.

Plăcuţele CESAROM (lipite pe hârtie) se imersează în apă în prealabil timp de 30 secunde, iar plăcile ceramice
mari sau plăcile de faianţă se imersează în apă, în prealabil, 30…60.
Reţeta nr. 21 – Finisaj transparent realizat din amorsa din reţeta nr. 14 şi două straturi Aracet DP 25 diluat cu apă
în raportul 4 : 1 părţi în volume.

Se aplică pe suprafaţa pregătită şi reparată cu o bidinea, pensulă sau mecanizat prin pulverizare.

D. Pe bază de perclorvinil Policolor Bucureşti

Reţeta nr. 22 – Finisaj cu vopsea perclorvinil (Policolor Bucureşti) realizat din:

- amorsa din reţeta nr. 14

- glet de netezire în două straturi de ciment : nisip fin 0…0,2 mm : Aracet DP 25 : apă, în raportul 1 : 1 : 0,4 :
0,7…0,8 părţi în volume

- vopsitorie pe bază de polimer perclorvinil Policolor Bucureşti, compusă dintr-un strat de grund perclorvinil G
104-70 şi 5 straturi email perclorvinil E 104-70.

E. Pe bază de Aracetal LC

Reţeta nr. 23 – Finisaj transparent cu Aracetal LC aplicat pe zidării din b.c.a. realizat din:

- amorsă în 2 straturi din lac Aracetal LC şi solvent (timp de scurgere 30 sec);

- lac Aracetal B 55 LC şi solvent (timp de scurgere 45 sec.) aplicat în 2 straturi cu sau fără adaos de pigmenţi.

Vâscozitatea se determină cu cupa DIN cu Ø = 5 mm, conform STAS 2096-68.

Timpul de întărire al unui strat de lac Aracetal este cuprins între 15…30 min. în funcţie de temperatură.

Se aplică manual sau mecanizat (cu aparatul de tencuieli stropite).

Consumuri de materiale:

- lac Aracetal: 0,700 kg/m2

- solvent: 0,300 kg/m2

Reţeta nr. 24 – Finisaj cu Aracetal B 55 LC aplicat pe elemente armate din b.c.a. realizat din:

- amorsă 2 straturi

- lac Aracetal 3 straturi

Condiţiile de preparare şi aplicare sunt aceleaşi ca la reţeta nr. 23.

Reţeta nr. 25 – Finisaj cu granule şi Aracetal B 55 LC realizat din:

- amorsă din lac Aracetal şi solvent conform reţetei nr. 23, aplicată într-un strat;

- lac Aracetal aplicat în 1 sau 2 straturi conform reţetei nr. 23 în care se înglobează granule (deşeuri din beton
celular autoclavizat de 1…3 mm, nisip de mare 0…1 mm etc.);

- lac Aracetal diluat ca pentru amorsă aplicat în 2 straturi peste granule.

În cazul aplicării a 2 straturi de Aracetal cu granule, peste ultimul strat de Aracetal cu granule se aplică un singur
strat de lac Aracetal diluat.

Se pot utiliza şi pigmenţi coloraţi.

Condiţiile de aplicare sunt aceleaşi ca şi reţeta 23. Stratul Aracetal cu granule se aplică mecanizat cu aparatul de
stropit (anexa 11 pct. 41). În acest caz granulele se amestecă cu lacul Aracetal înainte de utilizare.
Consumuri de materiale:

- lac Aracetal B 55 LC: 1,00 kg/m2

- diluant: 0,300 kg/m2

F. Pe bază de alte materiale

Reţeta nr. 26 – Vopsitorie din Romflexil şi perclorvinil aplicată pe glet de netezire, realizată din:

- amorsă din Romflexil PC 505 diluat cu 50% toluen, aplicat într-un strat;

- Romflexil şi Perclorvinil (1 : 1 părţi în greutate) aplicat într-un strat;

- Perclorvinil aplicat într-un strat sau 2 straturi.

Amorsa de Romflexil se aplică pe suprafaţa gletuită cu gletul de nisip fin şi Aracet DP 25, din reţeta 16.

După 4 ore se aplică prima peliculă de perclorvinil.

Peliculele de perclorvinil se aplică la un interval de 2 ore între straturi.

Temperatura de aplicare trebuie să fie de +5…+30o C.

Reţeta nr. 27 – Folie complexă de polietilenă dublu caşerată cu împâslitură din fibră de sticlă, finisată cu o
peliculă de email perclorvinil aplicată în fabrică, realizată din:

- folie de polietilenă dublu caşerată cu împâslitură din fibre de sticlă, lipită cu adeziv de ciment : nisip 0…0,3 mm,
Aracet Dp 25, apă (1 : 1,5 : 0,5 părţi în greutate);

- vopsitorie cu email perclorvinil E 104-70, în minimum 3 straturi.

Înainte de aplicarea foliei, pe suprafaţa b.c.a. se aplică gletul de netezire din nisip fin şi Aracet DP 25 din reţeta
16.

Adezivul din ciment, nisip şi Aracet DP 25 se prepară cu 30 minute înainte de aplicare pentru a nu se întări. Se
amestecă cimentul cu nisipul şi separat. Aracetul şi apa. Apoi se omogenizează cele 2 amestecuri împreună.

Adezivul se aplică pe folie şi pe suport într-un strat de 2 mm cu pensula sau cu bidineaua cu păr scurt.

Aplicarea foliei complexe se poate face în două moduri:

- prin petrecerea pe o lăţime de cca. 10 cm, în care caz cele două suprafeţe ale foliilor complexe care vin în
contact se prevăd cu adeziv;

- prin aplicare cap la cap, resturile fiind acoperite cu fâşii din folie complexă de cca. 10 cm lăţime, suprafeţele în
contact ale foliilor complexe şi fâşiile de acoperire fiind prevăzute cu adeziv.

Folia complexă se taie cu foarfecă în fâşii de cca. 1 m lungime, după ce în prealabil se îndepărtează marginile
mai transparente (de cca. 5 cm lăţime) pe fiecare latură de-a lungul foliei. Apoi se aplică adezivul sau chitul pe
folie, după care se fixează pe suportul prevăzut în prealabil cu un strat de adeziv sau chit.

Folia se presează pe un suport cu un rulou.

Vopsitoria pe bază de email perclorvinil E 104-70 se poate începe la 10 zile de la aplicarea foliei complexe.

În vederea aplicării foliei este necesar ca temperatura aerului să fie mai mare de 15 o C, iar umiditatea sub 60%.
Aceste condiţii sunt necesare de cca. 24 ore după aplicarea foliei.

[top]