Culisele

Chestiunii
Nationale
DE

I. Id. Caragiale
. -

BUCURESTI
TIPOG-RAFIA EPOC.A"
3, STRADA CLEMENTEt 3.
1806.
www.dacoromanica.ro
 N

CULISELE CHESTIUNII NATIONALE

www.dacoromanica.ro
41 41 't 47 re tel ri7 '1' .:12 rt- '4- 1,

Vvik.

Dintr'un izvor cu desArvir§ire autorizat, *)

putem da aci toate amkuntele mai intere-
sante asupra ultimelor imprejurAri prin cari
a trecut chestiunea nationalA. Vom evita,
se intelege, lungimile inutile, trecind repede
asupra imprejthirilor destul de cunoscute
publicului, precum procesul Memorandului,
secuestrarea «Tribunei» §. a ; §i vom da la
lumina numal partite ascunse ale acestel ne-
norocite chestiuni, ' in care partidul §i guver-
nul liberal ail jucat un rol a§a de indoios
zicem indoios, nu atit din punctul de vedere
al patriotismului, cit din punctul ,de vedere
al tactului politic. .
«Samsarul», care §i-a oferit nepoftit ser-
*) Aceastft este p Image de simplu reportaj,
www.dacoromanica.ro
 6 .

viciile sale Ardelenilor, poate o fi fost «onest»,

mal ales ca a spus-o singur ; dar, in schimb,
a fost de o nedibkie, de o lipsa de tact
politic, de neiertat. Amestecul partidului §i
auvernului liberal de la noi in afacerile in-
terioare ale partidului national de peste munti
a fost fatal acestuia : rnultumita acelui arne-
stec, in urma dihonid care s'a aprins in
sinu-I, in urma ametelei §i ratacirii spirite-
lor de spaima intrigelor, de nesigurantà §i
absoluta 1ips ,de incredere de la om la om,
de la frate la frate, existenta acelui partid
national este foarte serios arnenintata.
Aproape tot ce a Cent acel partid pen-
tru cauza nationalà cu atitea sacrificil este
pierdut; energia este stinsa, §i nimic, in sta-
rea de astazi a lucrurior, nu ne-ar face sä
credem intr'o reparare apropiata a gre§elilor
savir§ite.
Iata pentru , ce trebue st rnultumeasca
, bietul partid national de dincolo partidului
liberal de la nol : vrajba, neincredere, ba-
rmen', nesigurantä, oboseala in fine o dis-
cordare foarte asemanata cu inceputul unel
complete descompunerl finale. Cine strick
www.dacoromanica.ro
 7

cine e vinovat de aceasta stare de lucruri?

Se va intelege poate din rindurile de la
vale.

Neintelegerile in partidul national de din-

. .
cob ati inceput cam pe vremea cind «Tri-
buna» din Sibiu, foaia autorizata a acelui
partid, pe atunci sub directiunea dd-lor E.
Brote, I. Bechnitz §i I. Slavici, s'a declarat
fati§,fara de niclun inconjur, ftrt nicio
rezerva, ca organ al partidului liberal din,
Romania (pe atunci acesta in opozitie), §i Inca
organ al nuantel pure colectiviste. Cine a
citit pe atunci «Tribuna» a putut vedea cá
foaia din Sibiu nu era decit o filiala rnarturi-
sita a «Vointei Nationale» de o violentapoate
mai mare decit a centralei. Toata lumea '§i
explica aceast5 atitudine a gazetel sibiene prin
sperantele ca partidul liberal in opozitie pro-
misese un puternic sprijin cauzei nationale
in cazul unei eventuate cilderi a conser-
' vatorilor §i veniril liberalilor la putere.
In adev5r, toate confirrnaU acele sperante :

www.dacoromanica.ro I
 8

discursurile liberalilor la Liga, faimoasele de-

claratiunI ale §efulul liberalilor in chestia na-
tionala, concursul material §i moral pe care.
liberalil ii dedeail la toata agitatia toate
trebuiail sa explice in bine atitudinea extrem
de partialá, §i prin urmare destul de putin
convenabila, a «TribuneI» fatà cu situatia po-
litica de la nol, §i s confirme sperantele
intr'un puternic sprijin viitor al liberalilor
no§tri, cind vor veni la guvern, in favoarea
Ardelenior.
Evenimentele aü dat, din nenorocire, o
colosala i dureroasa desmintire acelor spe-
ratite. Ironia soartei a voit ca partidul na-
tional de dincolo sa fie pedepsit cu intoar-
cerea propriuluI sal pacat : el nu trebuia sa
I se amestece in daraverile noastre interioare;
s'a amestecat totu§1; el ! in schimb s'a ameS-
tecat §i partidul nostru liberal in daraverile
interioare de dincolo §i iata unde a ajuns
chestia nationala in ajunul Mileniulul.

* *

A§a era « Tribuna» pp vremea faimosuluI

www.dacoromanica.ro
 9

proces de la Clujcolectivistä, i prin ur-

mare dd. redactori §i directori, I. Bechnitz, E.
Brote §i I. Slavic!, membrii partidului national
de dincolo, erg' §i membri al partidului co-
lectivist de aid. Vine procesul. Dd. Sla-
-vicl §i Bechnitz nu erail implicaP ; d. Brote
era. Dintre acuzatl, dd. , Brote §i Aurel
Popovicl se declara refractari fata cu justi-
pa maghiara, card nu'l recunosc dreptul de
a'i judeca, parasesc Transilvania §i se refu-
giaza in Romania, unde'§I propun sa fad,
centrul activitatii lor de agitare in chestia
nationala.
Dintru incepiit trebue s?.1 spunem ca d.
Aurel Popovici declarase categoric tutulor
membrilor partidului national, §i d-lul Brote
in particular, ca : nu'ntelege ca partidul lor
sa se amestece in daraverile interioare ale
Romanilor libed; acest amestec d-sa 11 crede
primejdios, pentru ca el ar autoriza §i legi-
tima amestecul partidelor din Romania li-
bell in daraverile interioare ale Romanilor
de dincolo. Acest amestec d. Aurel Popo-
vicI ii respingea ded categoric. D-sa cerea de
la Romanil din regatul roman ajutor i spri-
,
www.dacoromanica.ro
4.1
 I0

jin moral §i material pentru luptatoril arde-

leni, pentru cauza nationala, mijloace de
impra§tiarea culturii, agitaiunii, desbaterilor
in presa europeana, etc., nu re.cuno§tea insa
ca, in schimbul acestor ajutoare, acel de la
nol salt aroge citu§i de putin dreptul de
a se amesteca in afacerile interioare ale par-
tidului national de dincolo.
Astfel, dela venirea d-sale aid, d. Aurel
. Popovici a cultivat cuno§tinta tutulor bar-
batilor politici, tutulor oamenilor culti, fara
preferinte san simpatii de partid politic. Cu
cea mai delicata discretie, d-sa a evitat sa
aplaude sari sa critice vreun act politic al
nostru, §i n'a scapat niciodata ocazia de a
declara ca aceta nu este dreptul nici until
roman de dincolo, di aceasta nu ttebue nici
un roman de dincolo sà 1-o permita, daca
intelege- bine interesele cauzei nationale in-
se§1.
. In acest timp, d. E. Brote, tovarA§ut de
exil voluntar (expresie proprie a d-lui
Brote, adica mai bine zis improprie), con-
tinua a cre§te colectivist de cea mai fier-
binte temperatura. D. Brote se lasa ipno-
www.dacoromanica.ro
 J.

tizat "de d. Dim. Sturdza D. Brote devenea

pentru d. Dim. Sturdza, un medium, ceea
ce era frumoasa Lucila pentru Donato. Pre-
cum Donato ii vira ace §i cutite in bratul
Lucilei, iar ea, sub privirile lui, zimbea ca
sub cele mai dulci mingieri, tot astfel §e-
ful liberalilor vira in capul d-lui Brote inal-
tele principii nationale, veninul machinatiu-
nilor meschine, intrigelor §i §icanelor mid
§i triviale, §coala inaltel diplornatil: D. Brote
le'nghilea, le. mistuia, §i zimbea in semn
de mare recuno§tinta. Din aceste seante de ip-
notism politic, a limas d. Brote cu un in-
treg repertoriii de gesturi scurte §i hotarite
a la Sturdza, de incruntiiri cu dong sensuri,
de -zimbete cu mai multe intelesuri a la
Sturdza, §i de formule de catechism moral
§i politic ca acestea.: "«Conservatorii sunt
reactionari, ciocoi ; ciocoil sob facut nici
odail nimic pentru chestia nationala. ; libe-
ralii singuri, etc.»
Doi an! §i jumAtate, {Ira sà'§i permita o
absent5., eminentul §colar a frecuentat cur-
sul §i prinzul d-lui Sturdza. Vom vedea .

Ft, al la vale :la ce perfectie a ajuns acest

www.dacoromanica.ro
 12.

suflet, pe care d. Sturdza il are in mina.

Pina atunci sa nu uitam a spune ca, in
vreme ce d. Brote se lasa ipnotizat de §e-
ful liberalilor, d. Slavicl denunta in «Vointa
Nationalà» pe conservatori cá umbla sa fad
vinatoare de suflete in Ardeal.

A§a, d. Brote astazi este umbra d-lul

Sturdza. Cu ce rnijloace inst, se va intreba
orT-cine, a fermecat diplomatul moldovean
pe diplomatul ardelean pina intr'atita ? Cum
se poate explica aceastà adoratie mistica pe
care o are fascinatul pentru fascinatar ? Lu-
crul nu e prea greil de explicat. D. Brote
este agronom de fel ; d-sa a studiat inalta
§tiinta a agronomiel in §coalele sase§ti ; se
zice ca s'a distins ca director al unei fer-
me-model, cam 'pe linga Re§inati sail Tor--
ce§tI ; vitele d-sale aü luat adesea premie la
expozitiile poundal, in Cisnadia ; iar in
; privinta fabricatiunff brinzei a fost
totdea-
una invidiat de toll concurentil. Se pare insa
ca in politica procedeurile dupa carl poate
www.dacoromanica.ro
 13 .1

cineva face vreo brinza sunt altele decit

in agronomie §i 'n economia ruralului .
Trait in a§a conditiuni, intr'un stat ca
Austria, unde se trece foarte cu greil dintr'o
sfera sociala in alta, intr'o societate in care,
,de regula, nu se recruteaza §i oa-
menil politic! dintre agronomi micuti, ori
cit de faine le-ar fi brinzeturile ; deprins §i
disciplinat austriece§te cu o lume in care
un conducator de ferma-model ,riu ,
ciocne§te
paharul cu dip1omat:1, mini§tri §i ilustratiuni
politice decit la zece ani odata, din joi
in Pa§ti, cu ocazia vre-unei impartiri de
premie la expozitii provinciale d. Brote
tam nisam se treze§te, sarind Carpatii, in
cele mai inalte sfere politice ; stein toate serile
cu un §ef de partid, aped §6f de guvern, la
masa, intre sopa until academic §i solia unui
ministru plenipotentiar §i fatA in fata cu res-
pectivii. i «musiu» Brote in sus, §i «musiu»
Brote in jos, §i intimitate, §i familiaritate,
§i cordialitate. D. Brote face furor! in sa-
loanele cele mai inalte din Bucure§ti, nu mai
face brinza la ferma din Re§inari. D. Brote
dezvolta sus de tot teoril politice in loc sa '§1
www.dacoromanica.ro
 ' 14 ,

expuna vitele la o expozitie regionalà. D. Brote

are succes, se inalta, straluce§te, §i de atita
stralucire, pierde agronomul nostru vederea
normalà; de atita inaltime ii vine, ruralului
ameteli. .

Ametit ast-fel, ie§ind intr'o seará de la b

mare primire la §eful liberalilor, intalne§te
pe d. Aurel Popovici. Radios, diplomaful de
la Re§inari intinde cu bunatate mina tova-
ra§ului sal de nenorociri politice §i incepe
sal de-a o lectiune foarte inalta de patriotism
si de diplornastie.
D. Brote face mai intiiia tovaraplui un
elogifi asupra geniului d-lui Sturdza, «cel mai
mare roman, cel mai inteligent barbat de
stat, cel mai sublim patriot, geniul bun al
Romanisrnului o adevarata reincarnatiune
a raposatului I. C. Bratianu».
D. Aurel Popovici asculta cu religiosi-
tate.
D. Brote, urmand, ii face aspre mustrari
ca nu frecuenteaza mai mult pe «sublimul»
§ef liberal, c este prea indiferent fata cu
marele om, indiferenta cu atit mai vinovata
cu cit d. Aurel, Popovici intretine relatiuni
www.dacoromanica.ro
 15

politicoase §i u «ciocol». i asupra acestui

cuvint, a§a de odata, incepe o istoriceasca
explicare asupra «fanariotilor», «ciocoilor»,
cari nici odata n'ait iubit Rornanismul §i cu
cari prin urmare, curn zice apostolul cauzel
nationale, d. Sturdza, od-ce roman adevarat
trebue sa evite mice contact.
La toate mofturile acestea, d. Aurel Po-
povicl respunde cá n'are nici cuvint §i nici
drept s arate preferinte §i simpatil deose-
bite pentru cine-va in tart; ta d-sa vrea sa
cultive relatiunile cu toff oamenii cult! de
aid fara deosebire de partid, fiind-ca d-sa
crede ca sprijinul chestiel nationale nu tre-
bue solicitat nici primit exclusiv de la un
partid politic, ci de la Romani in genere.
Acestea se petrecea6 cu cite-va zile in-
nainte de procesul de la Cluj. .

* *

Intre acestea vine procesul.

Cine a urmarit acele faimoase desbateri
trebue sa'§l aduca arninte ca in cursul lor
a fost un moment de defectiune, sail mai

www.dacoromanica.ro
,
 x6

bine zis o clipa de ezitare din partea in-

culpatiloro clipa de acelea care poate pri-
mejdui viitorul unel cauze marl. Din feri-
cire, momentul acela a fost prea trecator
pentru ca sa poata produce o panica se-.
rioasa in rindurile partidului national de
dincolo.
Inculpatil §I-au ridicat repede fruntea,
aplecata un moment de oboseala, inaintea
,

asprilor judecatorl ; el shall ascultat sentinta

ca barbati vrednici ce nu vor sa respingii
réspunderea faptelor lor, §i tot ast-fel ail
mers sa'§I fad osinda. .
Iniprejurarile politice aü silit curind pe
guvernul maghiar sa repare intru citva bru-
talitatea comisa la Cluj, osinditii aft fost
gratiati. Pe atuncl, la nol erail la guvern
conservatoril. Orice s'ar -putea zice de oa
meth' partiali in privinta rolulul ce jucat
conservatoril in afarerea gratieril, orl exage-
rand importanta acelul rol sari contestandu-o
cu desavir§ire, un lucru ramine constant :
in tali erail conservatoril la putere §i nu e
admisibil ca el sä nu fi fost intru nimic
amestecatl in afacerea nationala, §i cu atit
/ www.dacoromanica.ro
 17

mal putin admisibil ar fi ca, amestecindu-se,

el sà nu fi fost inspirati de simpatie pentru
osinditii de la Cluj. Aceasta judecata trebue
sa resulte din natura lucrurilor : un guvern
roman astazi nu poate dori, atat in interesul
tèrii cat §i in interesul partidului s'eu propria,
dealt o aplanare cat mai reala §i mai du-
rabila a diferendului romano-maghiar de
peste munti. Situatiunea noastra internatio-
nala impune un chip imperios aceasta .
judecata. -

Inchi§ii ies din temnita. Dupa cateva zile,

unii merg de se.prezinta ministrilor unguri
Bandy, Erdely §i nu mai §tim care, spre a
multumi pentru actul de marinimie al prea
gratiosului §i «dragutului» de.imparat. De§i
acest demers al gratiatilor nu era decit
implinirea unei datOril elementare de cur-
tenie, el a produs in toata luinea romana
o impresie gro-zav- de penibila. Acel demers
a fost semnalul unel fierberi colosale, care
s'a propagat, cu o iuteala de virtej din Cer-

www.dacoromanica.ro
2
 i8

curile directive pina in cele mal adinci stra-

turi ale poporului de dincolo.
Toata lumea banuia di, acel demers nu
era cleat incepatura unor negotieri ale frun-
ta§ilor partidului national cu guvernul ma- .

ghiar in vederea unei impacari. Impacare

cu guvernul maghiar? Peste poate ! A§a
&ideal toate rninile, a§a §optea5 scripind
tot! rornânii rabiati de o a§a idee. Oricari
ar Ii fost condipile, ori cari ar fi fost avan-
tajele promise, oricari ar fi fost relele de
suferit mai departe, ideea unel impacari era
respinsa de toata suflarea româneasca. 0 im-
pacare nu e posibila ! Nici sa nu se mai
pomeneasca de a§a ceva ! Inainte ! ,

* * *

Ce zicea, ce gandea, in aceste impreju-

rani, d. E. Brote? Ce gandea nu se poate
spune, pentru c. nimini nu poate ghici gân-
duffle adinci ale unui diplomat. Ce zicea
insaaceasta o §tiu tot! call 1-aia auzit.
D. E. Brote era mai intransigent cleat
toata lumea. D-sa pierdea rezerva i im-
www.dacoromanica.ro
 ' 19

perturbabilitatea caracteristica a diplomatulul

§i cadea in accese de durere extrema numal
la ideea ca Ratiu §i cellaltl slat pus sa
stea la vorba cu guvernul maghiar. D.
Brote le§ina de groaza unel marl primejdii,
care i se pArea dsale ca ameninta chestia
nationala atingerea programului national
astfel se produce scandalul «TribemeIr.
Sirmana foaie e apucata de catra d. Brote
§i altil de-o parte, de alta ,de catra batrinul
Ratiu §i ceIlaltl. Trag unil incoace, altil in-
colo, §i batrinul Ratiu, lupthtor de§i batrin,
dar mai voinic, remâne cu «Tribuna» in
mina.
Atunci incepe o lupta grandioasA din par-
tea d-lui Brote pe tema apararil programului
national, re care Ratiu voe§te sal tradeze.
Ratiu a luat «Tribuna», ca sA poata mai
bine implini opera lui de tradare ! SAriti
totl Rominil in apararea programului na-
tional pe care «ni'l vinde Ratiu la Unguri !»
Astea le vorbea d. Brote §1 le auzea toata
lurnea.
Sa avem rAbdare; vom. vedea §i ce gindea
sublirele diplomat de Rè§inArl,
www.dacoromanica.ro
/
1-
 20

.*

Cu cite-va zile inainte de scandalul de la

«Tribuna», cazusera «fanariotii», «ciocoii» de
la putere ; guvernul era in fine in miinele d-lui
Sturdza geniul bun al Romanismului etc.
etc. etc. Ori7cine isi poate inchipui cite spe-
rante aä trecut prin sufletul acelora pe cari
d. Brote ii catechisise in privinta patriotis-
"
mului marelui, sublimului urma§ al lui I.
C. Bratianu. Sturdza al lul Brote prim mi-
nistru ! Brote al lui Sturdza conducAtor al
chestiunil nalionale ! Dar o mai fericita im-
prejurare se poate vedea in istoria unui po-
por ? Dar atunci chestiunea nationala nu mai
are cleat un pas de Meat pentru a- ajunge
la mult dorita solutiela indeplinirea pro-
gramului national !
Cand colo, tronc !
Geniul bun al Românismului, omul pro-
vidential al d-lui Brote, face boroboata de la
Iasi. D. Sturdza tine faimosul discurs, un
demers de inalta diplomatie, in urma caruia
ii et milne porecla de «Scuza» !... 0 loviturii
www.dacoromanica.ro
 21

de maciuca in capul unul om care se uita

intr'o frumoasa panorama, unde vede gra-
dini fermecate, cu poame de aur §i cu pa-
seri maestreiata efectul ce 1-a produs fai-
mosul discurs in mintea naivilor patrioti de
dincolo, cari plânsesera de bucurie la cade-
rea. «ciocoilor» §i ridicarea liberalilor.
Undo e Brote ? Alearga toll la Brote, sa
le spue Brote ce e asta ?
Brote, ca un diplomat ce e, o scalda, o
lucreaza in doui peri, zimbe§te cu mai multe
intelesuri ; spune multe, face cu ochiul, pune
degetul la gura : «Sst !hail ca e bine ! nu
!

§titi ce e dedesubt !- SA luam numal «Tri-

buna»... §i yeti vedea ! Stie d. Sturdza sal
invirteasca pe Unguri.»
«Dar ce facem dad' luam « Tribuna ?»
intreaba Aurel Popovici.
«N'aveti grije ! o sa fie bine ! o sa fie
bine ! §tie d. Sturdza ! o sa vedeti; o sA fie
bine !»
Vom vedea ce §tia d. Brote ca §tia d.
Sturdza.
PinS atunci, sa nu uitam a spune ca,
de§i indirect §i nu cu atita furoare ca mai
www.dacoromanica.ro
 g2

nainte, d. Brote insista .totu§1 asupra apa-

tint programului national contra tentative-
lor lui Ratiu.
*

«Tribuna», intre acestea, rarnine de-a bi-

nele 'in miinele lui Ratiu. Partidul national
se desparte atunci in trel aramaturi una
compusa din aces ce acorda increderea lui
Ratiu; a doua din ace cari cred in spusele
r
ddlor Brote §i Comp ;i a treia compusa din
nehotariti, mai bine zis din nedornirici, cari
nu mai §tiü ce sa creaza, pentru ca nu mai
inteleg nimic. .

Cine este acela care e vinovat de scan-

dalul de la «Tribuna» ? Ratiu acuza pe Brote
§i Comp. ; Brote §i Comp. acuza pe Ratiu.
Multumita superioritatil spiritului de intriga
a d-lui Brote, o mare parte dintre nedomi-
rib! inclina a da din ce in ce mai mult cre-
zamint banuelii ca Ratiu n'a luptat sa puna
mana pe gazeta sibiana de cit numal §i nu-
mai cu scopul de a propaga : parasirea pro-
gramului national §i o irnpiicaciune, pe baza

www.dacoromanica.ro
 23

acestel tradari de cauza, cu guvernul ma-

ghiar.
Dar trece vremea, §i, la toate staruintele
membrilor partidului national de a da o cat
mai grabnica solutie acestel situatiuni neho-
tarite, d. Brote nu da de cit raspunsuri in
doul per!: «Vom vedea! d. Sturdza va ho-
taxi ! 0 sa trebuiaka sa facem ceva fara in-
doiala, insa trebuie lucru bine cumpanit ! 0
sa vorbesc cu d. Sturdza.»
, Obositi oarnenil de atatea amânari, pro-
vocal o conferenta in Bra§ov, la care WI
parte vreo 40 de delegati ai ceroirilor elec-
torale. Conferenta avea de scop sa hota-
rasd atitudinea partidului national fata cu
«Tribuna» i sa stabileasca, odata pentru
totdeauna, sistema -de activitate politica, cu
scopul de a impiedica ori-ce tentativa de
tradare a programului national din partea
nouel directiuni 'a «Tribune!».
D. Brote crede in fine ca n'ar fi rèi sa
cam iasa din espectativa de astadata; §i ast-
fel, conferenta din Bra§ov este rugata sa tri-
Mita o delegatidne la Sinaia, unde sa co-
munice i luptatorilor de aci resolutiunile
www.dacoromanica.ro
 24

mutate,§i ca apoi toti impreuna, cel de aci

I §i cei de dincolo, sa *easel bine concer-
tali la lucru. Nu mai era chip de 'amanare
de astadata. Intalnirea era fixata : d. Brote
a trebuit sa mearg s dea ochi cu dele-
gatiunea conferentii, insotit de d. Aurel Po-
povici, care staruise din r6sputeri ca sa nu
se mai amâne cumva desbaterea.
Acest conciliabul s'a tut la otelul Un-
.

garth in Sinaia, otelul diplomatilor; d. Brote

era acolo in atmosferal proprie. S'a mancat
petrecut minunat de bine. Oaspetil aü
fost tratati ca in orice casa de diplomat
.

care se respecta. Ce resolutiune s'a luat

insa?... Ce a facut d. Brote, ce a dres,
nu s'a luat nicio resolutiune.

* *

Aci o mica parenteza nu e de prisos.

Am spus mai sus ca d. Brote este fascinat
de d. Sturza pina inteatata incat nu vor-
be§te, nu gesticuleaza, flu clipe§te, nu tu-
§e§te, in fine nu face nimic cleat cum fkce
- §i d. Sturza.. 5i c rnindru de aceasta, §i cu
www.dacoromanica.ro
 25

cat vede ca reu§e§te Mai mult a sem6na

intru toate, marl §i mid, cu«sublirnul», cu
atat -1§1. acorda mai multa stima in propria
dsale ,con§tiinta.
A§a, dupa congresul partidiilui liberal la
Hugo din septernvrie trecnt, cu cateva zile
inainte de caderea conservatorilor, d. Birote
a re'mas incantatede un proceden ingenios
cu care d. Sturdza a facut oaspetilor onoru-
rile. Dupa o desbatere generala, §eful li-
beralilor a chemat intr'o odaie separata de-
legatia fleck-n.1 judet in parte. Astfel, d:
Bianu, care avea un catalog in maim, striga
dupa alfabet: «Judetul Arge§ Lsa pofteasca!
judetul Botosani ! s pofteasca !» iar §eful
primea §i dascalea in deosebi pe fiecare.
Fiecare judet a avut prin urmare portiunea
sa de- deosebità atentiune! fiecare judet s'a
putut mindri ca a stat in particular de vorba
despre politica .inalta cu §eful!
Astea le spunea d. Brote, minunandu-se
de atita tact politic. Era deci peste putinta
ca d. Brote, cu originalitatea dsale, sh nU
intrebuinteze la conciliabulul din Sinaia pro-
cedeul d-lui Sturdza. A§a, dupa ce oaspetil
, www.dacoromanica.ro
 26

mancara i petrecurk d. Brote se scula dela

mask trecii la u§a odail dsale particulare §1
incepu s strige pe rind reprezentantil deo-
sebitelor cercuri: «Muntil-Apuseni ! sa pof-
teasca !» apoi, «Hunedioara ! s. pofteasci !»
Procedeul, Eta cu dol bieti mode§tI preoci
al Muntilor-Apuseni, a avut un succes
monstru. E adevarat ca oamenil an plecat
fara niciun rezultat pozitiv, insa incantali de
onorurile ce li se facuserã i de minunile
§i prapastiile pe carI le auzisera dela d.
Brote despre talentul, patriotismul §i Ro-
manismul «sublimului» d. Sturdza.

Peste cateva zile apare 'in Bucure§tI o

bro§ura («Tribuna §i Tribuni§til.») a dlul
I. Slavic!, in care d. I. Slavic! face, de§i
cu mult entusiasm, dar foarte impartial, a-
pologia dlul I. Slavic!. Din toad bro§ura,
resulta d d. I. SlavicI este un om care
se poate lauda pe sine 95 de pagine, pen-
tru ca la urrna in pag. 96 sa. ne poata da
solutia chestiunii nationale.
D. I. Slavic!, omul d-lor Brote §i Sturdza
www.dacoromanica.ro
 27

§i cunoscutsustine in pagina finala

a apologiel d-sale propril, ca : «dacd guver-
nul maghiar acordd o modificare a legit e-
lectorale, Romdnif uu mat az ce pretinde.»
Scurt §i coprinzator!
Toata lumea sare in sus ! mai rail decit
sarise cind cu discursul dlui Sturdza la
Iasi. Bine; d. Sturdza este prim ministru;
situatia dsale e grea; dsa trebue acum sa
lucreze mai cu prude* decit in opozitie.
Dar d. Slavici, omul dlui Sturdza, si dsa
face diplomatic ?
Care va sa zica omul dlui Sturdza pro-
paga pdrdsirea programulu! national. Dar
d. Brote ce zice de asta?
Alearga toll din toate partile la d. Brote,
unil foarte hotáriti a'l stringe de aproape
pe diplomatul de Re§inari §i a'l forta sa se
pronunte categoric.
D. Aurel Popovid, alarmat de cele .in-
timplate, pune desbaterea astfel. Au venit
liberalii la putere. Sentimentele liberalilor ni
sunt cunoscute in privinta chestiunii natio-
nale de cind el erair in opozitie ; nu avem
dreptul a banui c acele sentimente s se
www.dacoromanica.ro
 28

fi schimbat. Rugam dar pe d. Brote, ale

carui relatiuni strinse cu d. Sturdza sunt
bine cunoscute, sa ne arate ce putem nol
astazi cere, ce ne este permis sa dorim §i
,

.sa cerem de la partidul liberal, ajuns la pu-

tere, ca ajutor pentru activitatea hoastra.
Apo! d. Aurel Popovici e de parere ca, pe
baza prograrnului sèi, activitatea partidului
national de dincolo trebue .sa se imparta
astfel: un mare ziar german in; Bucure§ti ;
meetinguri in Transilvania ; cate un biuroü
de propaganda in Germania, -Franta, Engli-
terao agitatie sisternatica in toata Europa
pe tema programulut national.
D. Brote .asculta §i tace. Dupa d. Aurel
Popovici, ia cuvintul d. Bianu, tot a§a de
strins legat cu d. Sturdza ca §i d. Brote. .

D. Bianu declara di, in starea in care

aü ajuns asta-zi lucrurile, chestiunea natio-
nala nu se mai póate resolva decat cu o
singura conditiune, anume : partidul natio-
nal de dincolo sd proclame de ,cef absolut
pe domnul Brote ; sd aibd maul lumea in:-
crederea absolut oarbd in domnul Brote ;
. sd se asculte fdrd circneald absolut tot ce
www.dacoromanica.ro
 -

29

va comandit domnul Brote ; pentru cd, in si-

tuatia politicd de astd-v; hotdrit, Romani( din
TransilVania i interesele lor nu sunt ,sri

nu pot fi reprc'entali la "Bucure.of de cat

de domnul Brote, singu;rul absolut acre-
ditat pe Lingd inaltele locurt Domnul Brote
este si renuine prin urmare dictatorul par-
tidului national de dincolo.
(
A§a e, cititorule, cà a cam priceput §i
d7ta cum merge politica ? A§a e ca miroase
de departe cam cum are s'a se sfiEseasca
comedia ? Asa ca se vede cat de colo cu-
'satura grosolana a §ireteniel ?
AI putintica rabdare : sa vezi urmarea, si
apol sa intelegi ce subtiri diplomati aü fost
dd. Sturdza, Brote si Comp.

* *

Uitasem sa pomenim de farsa cu LucaciU.

Inainte cu cateva zile de conferenta in care
s'a propus de catre d. Bianu, in numele dlui
Sturdza, dictatura dlul Brote pentru dirigerea
, partiduluI national de dincolo, am avut sa a-
No www.dacoromanica.ro
 0

sistarn aci la una din cele mai triviale farse,

cu ocazia vizitei ce ne-a facut parintele Lu-
caciu.
Se pare ca ilustrul luptator a venit aci
cam Para voia dlui Brote, care exprimase
dorinta de a se intalni prealabil in seCret cu
Lucaciii, pentru a'l pune in curent cu situa-
tiunea noua creata dela venirea liberalilor
la putere. Parintele Lucacii, avind pe semne
banuell, s'a facut c nu prea intelege, §i a
venit tamnisam.
Primirea splendida ce i s'a facut a iritat
foarte mult pe dd. Brote §i Comp., carl au
facut gol imprejurul oaspelui atat de a§tep-
tat de Liga. Golul acesta, parasirea aceasta
din partea ilustrei companii dat mult
de gandit parintelui, care e prea cumifite
ca sa se multumeasca aci doara cu un entusi-
asm public, nu numai lipsit intr'un mod
fati§ de o aprobare oficiala fie cat de plata.
nick dar chiar privit din cercurile oficiale
§i oficioase cu vèdita nemultumire. ,

Ce s'a petrecut, in otelul English, intre

parintele Lucacrii §i un trirnis al ilustrei
companii Sturdza-Brote nu se poate §ti pre- '
www.dacoromanica.ro .1
I
II
 31

cis ; se §tie insa c valorosul agitator Lucaciii,

cu tret zile inainte ,de mirificul banchet ce
i se prepara, a cazut bolnav de gala. S'a
legat la git, s'a 'nfè§urat la cap, s'a pus in
pit sa zaca, §i a jucat, cateva zile de-a rin-
dal, fala cu numero§ii s61 vizitatori, pe omul
rëgu§it, cu un succes desavir§it. Banchetul
nu s'a Pout; cateva mid neorinduell la Ligk .

cu intoarcerea banilor la subscrietorl s'al

produs ; parintele a plecat Para sà'§i ia ziva
bunk dela mile de cetAteni, care 'I facusera
o prirnire neobicinuita decat pentru maril
erol, §i s'a dus drept la ieti, unde il a- .

§teptaa cu atata dragoste §i de atata vreme

umifil sel poporeni.
Pacat de Lucaciii ! Ne pare foarte rèfi ca '
nu 1-am mai putut auzi Inca odata pe acest , ,

orator, poate unul de frunte intre cei mai

talentati al Rornanilor. L-auzisern in ajunul
plecaril sale la ternnitk. Mare talent ! Ne in-
chipuirn ce frumusete de discurs am pier-
dut: Lucaciü, cu spiritul §i arta luI superi- r
oara, vorbind, dupà suferintele pe cari
le indurase la Szegedin ! Inca odata, pacat !
Dar n'avem ce face : un orator, !fie el chiar
www.dacoromanica.ro
 ,
32
/
LucaciU, nu poate vorbi dad 1-a règusit un
diplomat ca d. Brote. SA dea DumnezeU
numai ca diplomatul de Rèsinari sA nu'I fi
dat oratorului nostru o r6gusa1 A cronica in-
curabilA.

Toate astea, farsa cu Lucaciñ, tergivers5.-

rile d-lui Brote, straniile d-sale apucAturI de
trAgAriire, brosura dlui Slavici, trebuiaU sA
tread la cuno§tinta celor de peste munti.
Ele aü avut de rezultat desmeticirea intru
dtva a opiniei publice, care instinctiv a in-
ceput s devie din ce in ce mai favorabilA
I lui Ratiu, calomniat intr'un mod a§a de
stAruitor ca voind a trAda cauza rornAnA
prin pdrdsirea programuluf national. Subli-
niim mereia aceastA acuzatiune, care, nu tre-
bule sA uitAm, era calul de bAtaie al ddlor
Brote §i Comp. contra lui Ratiu.
«Tribuna», acum al luI Ratiu, incepea sA
atragA in juru'i unul cete unul pe membril
partidului national, risipiti in toate colturile,
ametiti i ne§tiind ce sA mai gindeasca in
www.dacoromanica.ro
 33,

aceasta babilonie, in acest amestec al lirn-

bilor, in care ceI ce erail datorl sa se pro-
nunte tare §i rèspicat, bIlbIiaü incurcat de
toatele, afar a. de o declaratie categorica.
Cu toate astea, d. Brote continua sa aiba
un. partid dincolo, care partid nu se do-
mirea inca §i credea mereü ca Ratiu este
tradator; acel partid planuia fundarea unui
ziar noii, care sa cornbata §i s impiedice
planurile «funeste» ale batrinulul. Pe fiece zi,
soseaii curierl din acest partid la Bucure§tI,
staruind sa se la in sfar§it o hotarire in pri-
vinta noului organ de publicitate. El era'
vecinic leganati n sperante, vecinic dorind
sa apere programul national periclitat, care,
dupa d. Brote, era din zi in zi amenintat
a primi lovitura de gratie din partea ac-
tualel «Tribune», vecinic aminatl de azi pe
maine. Dar remanean totu§I convin§i ca
Brote e pentru mánlinerea programulut, pe
care Ratiu voe§te sd'l tradeze. Am subliniat
iara§1 mantinerea programulut
Ar mai fi mers acel naivi multa vreme
in aceasta credinta, dad partidul national,
regrupat imprejurul «Tribunel», cu Ratiu in
www.dacoromanica.ro 3
 34

frunte, n'ar fi dat stralucitoarea desmintire

la toate uricioasele calomnii, prin manifestul
sat. Ace manifest rèstoarnà din temelii
toad cladirea §arlataneascá de birfeli a
companiei Brote, declarand solemn ca baza
de luptd, temelia ci obiectul activitatif po-
litice a partidulut national va fi programul !
Transactie asupra prograinului ,nu poate in-
cdpea!
Acu s vedem pe d. Brote.
*
* *
. .

D. Brote este strins foarte de aproape

astAdaa.
Iata, II zice d. Aurel Popovici, partidul
se reincheagA iarksi ; nu mai este niclun
cuvint de disensiune. BAtrinii, cu Ratiu in
frunte, declara in manifestul lor c sunt pen-
tru mântinerea absolutA a programului, pe
baza druia mergem cu toii. Trebue numai
decit s hotArim ce e de facut. Orice in-
tarziere din partea nontrá ar fi pAgubitoare
daunt nationale. Sa ne decidem odatà la
lucru. Pina cand sA mai stain a§a? Ce facem
www.dacoromanica.ro
. .
 35

noi aid ? Care e rolul nostru al tinerilor,

cand batranil pornesc la lupta a§a de hotáriti ?
D. Brote cauta iar s'o scalde; incepe iar
s'o ia pe de laturi ,cu diplomatie, cu ama-
nari prudente, cu ezitari inspirate de inalt
tact. La toate astea, d. Aurel Popovici pune
piciorul in prag cu oare care vehementa, §i
convinge in sfir§it pe diplomatul de Rei-
nan cà Inca o amanare a desbateril n'ar
mai putea fi admisa
D. Brote prornite a lua intelegere cu d.
Sturdza §i fixeaza o conferenta intre patru
in§1, dd. Brote, Aurel Popovici §i alti dol
e de prisos a li se spune numele, destul de mo-
dest de aminteripentru ziva de ii fevruarie.
Conferinta aceasta trebue sa remana in
analele timpului nostru. Vom face asupral
o dare de seama cat se poate mai fidela §i
mai amanuntita.

* *

Dupa cate §tim noi, d-lui Aurel Popovici

Inca de mult, cu mult inaintea cociliabulu-
lui de la Sinaia, nu'i placea de loc ceea ce
www.dacoromanica.ro
 36

vedea §i auzea. Aerele misterioase §i rezer-

vate ale d-lui Brote, suficienta cu care se
prezenta diplomatul de Re§inari, astazi ca
§i mai nainte umbra dlui Sturdza, acum
§ef al guvernului, tonul de superioritate pe
de-o parte, iar pe de alta parte de jena a
acestui medium . sturdzist, toate contribuiaii
a inradacina in spiritul d-lui Aurel Popo-
vici ni§te banuell foarte neplacute. Era ceva
§arlatanesc in toate apucaturile acelea pseudo-
diplomatite, mirosea a Schwiendlerei, a sca-
matorie cat de colo. .

Era in adevar cusuta cu ata prea alba

cusatura diplornatului de la Re§inari. Nu
era de inteles, din partea unui om «cinstith ca
d. Brote, care atata vreme invinovatise pe
Ratiu ca tradator al programului, sâ nu
faca nici o Mi§care de satisfactie la decla-
ratia batranului cà nu iese in ruptul capu-
lui din acel program. Era foarte straniii lu-
cru sa nu vezi nici o pornire generoasa de
entusiasm, din partea d-lui Brote la acea de-
clarare categorica din partea batranului lup-
tator, declarare care trebuia sa risipeasca
d-lui Brote toate banuelile in privinta mult
www.dacoromanica.ro
 37

trimbitatel primejdii a programulul national.

Dad Ratiu, banuitul, nu transige asupra
programulul, atunci ce neintelegere mai
poate desbina partidul national ? Daca Ratiu
a fost, prin urmare, pe nedrept banuit, a
cul e datoria sa se'ntoarca in tabara na-
ponala al carei stindardprogramulRapu
ii ridica astazi, a§a batran cum este, atat
de sus ? Asupra caruI punct se mai poate
desprinde de partidul national dd. Brote §i
Comp., pina aci aparatoril programulul con-
tra banuitului, pe nedrept, Ratiu ?
Asupra carui punct ? Se va vedea aceasta
din darea de seama asupra conferentel in-
time tinute la d. Brote in ziva de i r fe-
.

vruarie, cand, dandu-se cartile pe Eta, s'aii

dovedit cu prisos cine in acest joc masluit
eraii masluitoril. .
Masluitoril erati dd. Brote §i Comp., bri-
gada de politie a d-lui Sturdza pentru afa-
cerile de dincolo.
E interesant acest joc, in care oamenii
de treaba au lacut rolul ingrat de gasca.
Iata o intreaga pleiada de oameni culti, in-
teligenti, patrioti, oameni de inima §i cin-
www.dacoromanica.ro
 38
-
stiff, cari, cu reale sacrificii, fara sa linga
talerele niminui, s'an lasat timid pe sfoara,
doi ani i jumatate, de catre o mititica
clica de ghidu§1, de claqueurs; de pique-
assiette, a caror inzestrare este tirirea lipi-
Cioas fa cel de sus, ifosul umflat
cu
fala cu cel mid, mintirea continua §1 cu
unil §i cu altiiarmele ordinare ale celui
mai ordinar §iretlic. ,

Dar sa venim la conferinta de la ii

fevruarie. .

* *

In sfir§it, cei patru se aduna la d, Brote

in ziva de i i fevruarie. Chestiunea in des-
batere e pusa din nark §i respicat, de Aurel
Popovici.
Ce atitudine tinem? care este programul
nostru de artivitate, mijloacele de cari
dispunem, §i ajutOarele pe cari 'putem
conta? ,

D. Brote, foarte constrins, incepe s'o ia

la deal, la vale, §i tot pe de laturi: ca, in
adevér, este vreme sa se inceapa o activitate

www.dacoromanica.ro
 39

mai hotarita, de oarece timpul se pierde in

zadar lupte infructuoase, cu disensiuni
pagubitoare starii politice generale a Ro-
rnanilor ; ca e de datoria fiecarul bun roman
.sa se gindeasca matur la aceasta; ca, ca...
§cl.§cl., vechile cliseuri banale §i uzate
metoda cunoscuta a farsorilor, cari §ti6 sa
tina discursuri de un chilometru fara un
miligram de inteles precis.
D. Brote, dupa aceea, incepe sa le citea-
sca celor trel un memoriü, iar chilometric
§i tot a§a de substantial ca §i discursul in-
troductiv, in care iar o scalda, in care iara§1
spune, in o mie de cliseurI, ci o activitate
hotarita e de dorit numai decat. Un pasaj
din rnernoriii totu§i pare a avea un inteles
oarecare, i asupra arelui pasaj se sparge in
fine buba i iese rèutatea uricioasa la iveala.
D. Aurel Popovici releveaza acel pasaj.
Dsa intreaba ce voe§te autorul memoriulul
sa inteleaga prin cuvintele:
«Astazi, mai cu seama, cind se apropie
timpul solutiunii chestiunii nationale...»
Aci e aci. D. Brote spune, cu cele mai
distilate circumlocutiuni §i cu tonul cel mai

www.dacoromanica.ro
 40

emotionat, ca a inteles prin acel pasaj po-

sibilitatea unei apropiate aranjari, «cu cum-
pat, dar cu patriotism, cu patriotism, dar cu
prudentaD intre Romani. §i guvernul maghiar,
scop intru care trebue sa se organizeze par-
tidul national. Partidul trebue reconstituit
pe bazele unor vederi moderate, a§a incit
patriotismul svapaiat sa nu strice aievera-
elor §i realelor interese ale poporului.I i tot
pe tema aceasta, ii trage iar un discurs.
Ar fi urmat mult panglicele diplomatice,
daca nu le reteza d. Aurel Popovici, care
fierbind in sine asculta tacut intr'un jet.
«Care va s5 zica, intreaba rar §i apasat
d. Popovici ridicandu-se §i land, cu toata
emotia, un ton lini§tit,care va sa zica, noi
cauta sa ne constituim dincolo in partid
moderat ?
Da, respunde d. Brote.
Adica, precum se zice aid, urrneaza,
d. Popovici, un partid... ministeriabil ?
Da, da...
Un partid de amestec posibl §i pro-
babil in guvernamint ? Cum s'ar zice pe
nemte§te, Regierungsfaehig?
www.dacoromanica.ro
 41

-- Da, da, da! respunde d. Brote, fkind

un intreit gest scurt cu pumnul inchis §i cu
degetul cel mare intins in josgestul dlui
Sturdza in toate ocaziile importante.
Bine, réspunde d. Popovicl siMplu §i
stapinindu-se mere. Insa... nu ne-am gin-
dit la un lucru... trebue sa ne gindim §i la
acela : cind or afla asta cel de dincolo ?
sail mai bine, cum o sa le-o spunem noI
asta celor de dincolo, mulirnii Romanilor,
ale caror sentimente ni sunt destul de cu-
noscute ? 0 .sa fie foarte greia.
A ! Se 'htelege, réspunde diplomatul
de Re§inari, ca asta ramine intre noi deo-
camdata. Celorlalti nu avem sa le o spu-
nem a§a d'adreptul. 0 sa ne aranjam intre
nol prealabil, o sa desbatem, o sa combinam
§i o sá gasim mijlocul de a'l prepara mai
intii ; o sa potrivim asa ca st'l aducem
unde vrem nol fara a le spune tot ce §tim:
n'avem nevoe s, spunem tuttilor oamenilor
simpli ce gindim noi conducétoril.
Bine, zise Inca odata d. Popovicl.
Fie §i asa.»
Citeva vorbe indiferente se mai schini-
www.dacoromanica.ro
 42

bars, dupa carl, fiind orele prea inserate,

. conferenta intima se sflr§i; fixandu-se pe a
treia zi, marti, o a doua. In acest timp d.
Brote trebuia sa comunice cu d. Sturdza. - . ,

* *

D Aureliü Popovici lese de acolo cu i-

.

nima inegrita de cele ce auzise. De§i sim-

-tise de mult GA lucrurile nu sunt curate,
de§i de mult banuia cà fierb farmece otra-
vitoare in ceaunul tainic al companiel
Sturdza-Brote, aflarea lamurita a scopului
atit a vreme tainuit trebuia sa'l sdrobeasca ;
ridi candu-se capacul de pe ceaun, trebuia sa
isbu cneasca aburul pestilential al fierturil inde-
lungate: omul inecat de acea duhoare a por-
nit desperat pe strada.
CuI sa se dud sa se phinga ? II venea
sa strige la toata lumea trecatorilor ,§i. sa
le denunte tot. In culmea indignarii, alergâ
la un prieten bun, care se speria deocam-
data la aparitia acelei figuri sufocate de a-
tita concentrare. Era infati§area unui om
lovit de o cruda nenorocire. Atunci Popo-
www.dacoromanica.ro
 43

vici spuse din fir in per cum fusese jucat

§i tras per sfoara atita vreme.
« Ce'l de facut acuma ? intrebA Aurelth,
dupA ce'§i mai scoase focul prin destAinuire.
S'o rupi scurt cu ace§ti oameni, §i
sA cauti a'l impiedica sA'§1 ajunga scopu-
rile necurate.
SA mai merg "si marti la el ?
Mai ales. Trebue sA mergi, §i sa fil
cuminte §i potolit ca §i astAzi, ca sa poST
§ti 'tot.»

* *

PinA sa venim a conferinta a doua, in

urm a cAreia s'a fAcut ruptura §i s'a dat a-
larmA in presa, nu stricA sA povestim un
mic incident ridicul, care caracterizeaza bine
§i simplicitatea §i §iretlicul.
Unul dintre membril partidului national
de din colo, orn de treabA, dar foarte sim-
plu, greoiii la spirit ca §i la trup, dar Inca
odata om cum se cade, se dAduse, dintru
inceputul desbinArilor, prin o buna mi§care
instinctiva, de partea dlul Ratiu contra dlui
,
www.dacoromanica.ro
 44

Brote. Acesta din urrna, se 'ntelege, era foc

de necajit asupti'l. Vine imprejurarea ca o-
mul .sa fie silit a veni la Bucure§ti; ai&a
avea sa ia ni§te bani de undeva pentru
plata unor datorii contractate de dinsul in
propaganda §i lupta politic& Omul avea drep-
tul sá pretinda aceasta sums, pentru care
era urmarit de creditori ; n'avea insa cu-
rajul sa vie ,d'adreptul, §tiind ce inflUenta
are compania Brote-Sturdza asupra locului
de unde el avea sa primeasca suma. Atunci,
omul nostru se gande§te sa ia lucru pe de-
parte §i trimete la Bucure§ti until amic, co-
mun lui §i dlui Brote, urmatoarea telegra-
ma, a carei autenticitate o garantam ; de
aminteri, n'arfi nevoe de a§a ceva ; o astfel
de compozitie telegrafica nu se poate nascoci;
ea se vede cit de cob ca e naturala.
Iata-o :
Sosesc miine Bucure§ti incognito, mal»
Iscalita cu numele intreg.
Un autor de teatru, daca ar pune un per-
son aj inchipuit sa bata a§a depe§i, ar fi
acuzat pe drept cuvint de exagerare : poate
cineva fi a§a de simplu ? Tata ca s'a putut.
www.dacoromanica.ro
 45

I Ceea ce insà e permis naturil, nu e per-

mis §i unui autor dramatic un personaj
atit de simplu numal natura are dreptut sal
creeze.
Auzi, incognito T 0 ilustru personaj ! In-
cognito !
I Amicul comun aleargA se'ntelege in fuga
mare la acesta §i denunta sosirea lui Incognito,
care vine sa'§1 ia suma de cite-va sute de
lel. D. Brote ii spune sA nu care cumva
sA nu'l aduca imediat dupa sosire pe indi-
vid acasa la dinsul. -
Incognitul sose§te, §i, fericit cA 1-ar mai
primi d. Brote, care tine in mina situatia,
merge la intilnire. Foarte jenat la inceput,
temindu-se de mustrarl; 41 Capata incet in-
cet lini§tea ceruta la o intilnire diplomatia,
mai cu seama cA d. Brote ii promite al
va introduce la d. Dim. Sturdza, primul
ministru, care'l va da toad cheea chestiu-
nil nationale. Bietul incognito ardelean cind
aude c. are sa dea, el ! cu ochil de d.
purclza ramine aiurit.
«Si ca sA vezizice d. Broteca en nu
vreaii atu§i de putin sá fac sa prevaleze

www.dacoromanica.ro
 46
a

vreo parere a mea, ii promit cà vel fi singur

cu ministrul ; en nu voiii fi, nu vrean sa
fin fata la intrevederea dv. In mine poate
nu te'ncrezi; cad dta, din nenorocire pentru
cauza nationala, mergi orbe§te cu Ratiu; s.
vezi .ce are sail spuna d. Sturdza !»
Incognitul merge la d. 5iunka, care'l
tine in celebra biblioteca de peticele aproape
tart ceasuri. Se dusese omul aiurit--a ie§it
buimacit tu desavirsire. Era literal fermecat
pina la naucire de privirile marelul barbat
de stat. .

«Ce ochi, ma ! pendtrabilt are d. sturdza! ,

Ce ochi ! maa!
Bine, zise un prietin, §i el nedomirit,
care a§teptase cu nerabdare resultatul in-
.

. trevederil incognitului cu ministrul; bine,

-§tim nol ochii lui d. Sturdza ; dar, in de-
finitiv, ce ti-a spus?
Multe, ma frate !
Multe, multe, dar Cam ce ?
Cam ce ? cam ce ? Toate elea carl le
stim §i nol ; d's doara sa vezi nurnal cum
le-o spus !»
Fermecat de ochii bietul in-
www.dacoromanica.ro
 47

cognito a inghitit cu de1icii trei ore tira-

dele resuflate, cli§eurile banale §i uzate, ba-
livernele fara miez a caror esenta nu'i de
cat marele adevér ca «Romanilor cata vreme
le va merge rèii n'o sa le mearga bine».
Dar tot n'a ascultat de giaba. Réscate-
chisit, §i-a luat omul paralutele u§or §i a
putut pleca fara intarziare acasa, unde de-
sigur trebue sa fi impenat capetele prie-
tinilor la «Cassina» seara cu : .

«Ce ochi, ma! are d. 5turda, inn!»

* * *

Marti 13 fevruarie, a doua conferinta a

celor patru.
Desbaterea este reluata de acolo de unde
fusese lasata duminica trecuta. D. Brote face
pe larg descrierea avantajelor politice ce ar
resulta din reorganizarea partidului national
ca partid moderat, ca Regierungsfaehig, ca
partid de guvernamint.
D. Aurel Popovici in fine intreaba :
«Atunci, care va sa zidt, nu mai putem
sta pe baza programului national ?
www.dacoromanica.ro
 48

Se 'ntelege ca nu, raspunde d. Brote.

Nu mai potent «sbiera» (vorba d-tale, .

d-le Brote) pe tema programului, cum fac

cel dela SibiL in manifestul lor ?
Fireste ca nu.
Mai pe scurt, prin urmare, suntem
oportunisti, §i ne organizam in partid opor-

-
tunist...
Da, da, da!»
D. Aurel Popovici face o mi§care brusca :
«Dar daca nu se poate una ca asta ?»
Si zicind acestea cu un ton de asta 'data
foarte nepotolit, merge §i se araza incrun-
tat intr'un jet, cu rniinile incrucisate, gata
sä asculte tot fara sa mai zica, o vorba.
Trebue sà se poata, réspunde d. Brote,
trebue numai decit ; cad fara aceasta nu
nu mai merge !»
Diplomatul de Resinari incepe atunci o
tirada foarte alambicata, din care resulta ca
nu s'ar putea inchipui o alta deslegare a
situatiunii ; ca nu s'ar putea altfel spera o
amnistiare a d-lor Brote §i. Popovici, re-
fugiati politici ; ca in fine... in fine «numai
acest mod infra §i in vederile d-lui Sturdza,
www.dacoromanica.ro
 i 49

numai un a§a program, §i nici .unul altul;

este agreat de d. Shirt 4a.
.0bosit §i dinsul de atitea discursuri, de
atitea traginell, d. Brote resufia cu satis-
factie cA a trecut in fine momentul cel
gra], ca a spus in fine ceea-ce de atita
vreme cocolo§ise. El se uita sa vaza bine
impresia ce-o acme vorbele din urmii mai
ales asupra d-lui Popovici, cad de cellalti
doioameni ascultatori, supu§i credincio§1 §i
incercatiera sigur.
D. Popovici posomorit se uita lintil a§a
de urit la d. Brote, incit acesta, zimbind
minze§te, §i foarte jenat, zise catre .ceilalti :
«Ia uitati-vé la el ! !» Apol catre Popo-
vici : «Ce te uiti a§a ca un salbatic !»
A urmat apoi o scent foarte neplAcuta,
§i. astfel s'a spart cea de-a doua conferenta
pentru reorganizarea partidului moderat de
guvernamint, partidului oportunist.
D. Aurel Popovici §tia acuma tot. El nu
mai avea ce capta acolo unde se conspira
in contra programului national. Atunci, a'
scris acea scrisoare catra d. Brote, pe care
am publicat-o §i nol, §i pe cari 'toff o cu-
www.dacoromanica.ro
4

.1
 50

noa§tem. Era de datoria d-sale de a denunta

opiniei publice acea conspiratie, §i credem
ck afaril de conspiratorl, mice roman tre-
bue sn multumeasal de modul cum 41
indepline§te aceasa datorie.

* * *

Ziceam la inceput c partidul national de

dincolo are de ce multumi partidului libe-
ral de la noide o adevAratà cutie a Pan-
dorel : vrajbk neincredere, bAnuell, zApii-
cealk nesiguran0 si o obosealk o discor-
dare foarte asemiinatii cu inceputul unel
complete discompuneri finale.
Cine strick cine e yinovat de aceastil
.

stare de lucruri ?
Credem, di din cele de mai sus, a pu-
tut-o vedea oricine.
Desigur dd. Sturdza, Brote §i Comp.
Pot fi acesti oameni, macar eel dol, daca
nu §i Comp., banuiti de neonestitate, de
lipsii de patriotism, de triidare ?
Cu :Watt sinceritatea respundem : nu §i
nu ! Ca sA avem in privinta ddlor Sturdza

www.dacoromanica.ro
 p.

51

§1 Brote asa Munch' infamante, ar trebui sa

ne cheme pe noI Dim. Sturdza sail E. Brote,
si ne chiama altfel. Noi nu putem face,
chiar in firma greselilor politice a acestor
domni, aceea ce faceaL dumnealor cu Ratiu.
Nol nu suntem de aceeasi scoala : criticam
de bine de r61.1 cum putem, curn ne taie
capul, 'dcsbatem §i combatem, dar niclodata
nu ne pierdern in dcsbatere sarita pina sa
ajungem a injura, a arunca cu noroiU in
fata adversarilor sail a spune prapastil" ea:
lomnioase pe socoteala bor. Cc ar insemna
sa incepem acuma §i no1§i poate th am
avea mai mult pretext s'o facem, in urma
celor descoperite sa strigam prosteste :
Sturdza si Brote tradatori vindutl Maghiari-
lor ! precum striga, Carii niclun pic de
dreptate, ace§il domni contra batrinului patriot
Ratiu ?
Asta nu putem s'o spunem, pentru cii
nu o credem.
Inca odata, un om de treaba nu poate
un moment pune la indoiala onestitatea SI
iubirea de patrie si de neam a ddlor Sturdza
si Brote.
www.dacoromanica.ro
 52

Deciteste un decitdaca nu pot fi ci-

tn§i de putin bAnuiti ace§ti domni de infa-
mie, pot fi cu temeifi acuzati astazi de altceva,
poate §i mai primejdios pentru patrie §i
neamde incapacitate patentd.
Daca nu e§tI aur, iiu '11 minji nasul cu
dirbuni ! zice o vorba batrineasca. Daca nu
e§ti capabil de politica §i diplomatic, stal,
stimabile, in biblioteca dtale mifiunatd, ca
un savant academic ce e§ti, saü, dta cela-
lalt, rrnui la Résinari de fa brinzeturi fame,-
§i flU te apuca sà nauce§ti o lume intreaga
cu nepriceperea §i incapacitatea dtale.
H
* * *,

Partidul liberal dela nol §i in special d.

Sturdza ail facut o mare gre§ala cind au
luat chestiunea nationalà ca o arma de
lupta in contra guvernulul conservator, §i
.nol credem cà n'ar fi bine ca partidul con-
servator sa repete aceasta gre§ala. Dd. Brote
§i Comp. aii facnt asemenea foarte reU ca
au Confundat interesele §i nazuintele parti-
dului national de .dincolo, cu interesele §i
www.dacoromanica.ro
 53

nazuintele partiduluI liberal de aid. Aceste

clod gre§eli a§a de pagubitoare §i patriel
§i neamului nu se datoresc decit incapaci-
tali( respectivilor.
Pentru cine a dat roade bune activitatea
§i jertfele partidului national de dincOlo §i
ale Ligel de aid ?
Pentru partidul liberal dela nol a dat
roade bune ce'l drept ; acest partid tocmai
pentru e apucase bine toate sforile Ligel,
tocmai pentru cà pusese mina pe citiva
conducatori al agitatiel nationale, tocmai
pentru ca atrasese simpatiile §i 'acaparase
con§tiintele Rominilor de dincolo, in fine
pentru ca astfel era primejdios in opozitie
in ajunul Mileniutul unguresc, trebuia sa
fie minunat pentru guvern. Confirmarea a-
cest9ra o avern destul de stralucitoare in
.discursul dela tall al primului ministru liberal
§i in toate framintarile pentru reorganizarca
partidului oportunist dincolo, partid care
renunta la programul national.
Activitatea .§i jertfele partidulul national
de dincolo i ale Ligel de aci aU mai dat
roade, inca §i mai bune, pentru guvernul
www.dacoromanica.ro
 54

maghiar : partidul national roman paralizat

in ajunul Mileniului.
Se intelege cl, vorbind de roade, d'abia
trebue sa mal pomenim de firimituri culese
pe apucatele : meschine interese de paralic,
satisfaceri de mititele ambitiuni senile §i de
sgomotoase fanfaronade puerile, §cl.
Dar partidul national de dincolo ? care
i-a fost partea lui de rod din toate astea?
paralizarea'l proprie.
5i ca sI. sfir§im, ierte-ni-se, fiind ca e
vorba de fratii no§tri, sa intrebuintam for-
mula consacrata pentru a§a imprejurari :
Et nunc erughimini !

www.dacoromanica.ro
A