Sunteți pe pagina 1din 42

Chestor principal de poli]ie drd.

IANCU {TEFAN

ac]ional pentru fiecare structur= implicat=. De asemenea, a

|
n baza principiului organiza]ional modern, ca fost elaborat= “Strategia de modernizare a Poli]iei
organiza]ie de tip deschis, a c=rei func]ionare are Române, \n perioada 2004-2007-Poli]ia Român= –
la baz= performan]a, Poli]ia Român= [i-a Poli]ie European=”, care con]ine obiective strategice
raportat politicile de eficientizare profesional= la ecua]ia ai generale cât [i obiective specifice angajamentelor asumate
c=rei factori constituie fundamentul oric=rui proces de de Guvernul României, \n scopul ader=rii la Uniunea
reform=, respectiv planificare – legisla]ie – organizare. European=. Acest document programatic de referin]=
|n acest registru, se impune subliniat c= fiecare din include, pe lâng= respectarea principiilor morale,
aceste laturi ale procesului managerial a beneficiat de o respectarea [i aplicarea cu stricte]e a urm=toarelor
aten]ie prioritar= pe agenda institu]ional=, \n paralel cu principii strategice: • respectarea drepturilor [i libert=]ilor
monitorizarea riguroas= a ritmului [i stadiului transpunerii lor fundamentale ale omului; • legalit=]ii; • confiden]ialit=]ii; •
\n paractic=. echidistan]ei; • propor]ionalit=]ii; • transparen]ei [i apropierii
Având ca principal reper practica european= \n de comunitate; • priorit=]ii m=surilor preventive, \naintea
materie, Poli]ia Român= a dezvoltat un sistem propriu de celor coercitive; • descentraliz=rii; • responsabilit=]ii \n
planificare [i organizare al activit=]ilor profesionale, care exercitarea actului de autoritate poli]ieneasc=; •
situeaz= \n centrul aten]iei, deopotriv=, interesul general ce profesionaliz=rii \n toate domeniile de activitate; • cooper=rii [i
are ca finalitate integrarea european=, cât [i cel profesional, unit=]ii sociale; • viziunii globale [i unitare; • continuit=]ii.
care se dore[te a fi argumentat esen]ial \n ceea ce prive[te Procesul de euroconformizare a legisla]iei interne, \n
r=spunsul adecvat al serviciului poli]ienesc la comanda anul 2004, a fost marcat de evolu]ii semnificative, având ca
social=. punct de referin]= cerin]ele UE privind acquisul comunitar,
Prin sincronizarea benefic= a disponibilit=]ilor transpuse la nivelul Poli]iei Române \n Planul legislativ al
institu]ionale predictibile, cu perspectivele prefigurate de Ministerului Administra]iei [i Internelor. De asemenea, s-
studiile de marketing antiinfrac]ional, raportate la a avut \n vedere ca evolu]iile profesionale \n domeniu s= se
dezideratele strategice asumate de \ntreaga societate \nscrie \n efortul continuit=]ii novatoare a demersurilor ini]iate,
româneasc=, s-a realizat un context favorabil \ndeplinirii \n anii anteriori, care s= conduc= la alinierea euroconform=
prerogativelor poli]iene[ti la cele mai \nalte standarde. deplin=.
|n vederea prefigur=rii unor instrumente utile de lucru, Pe acest fond, intervalul de referin]= a consemnat
pentru fiecare domeniu de activitate, dar [i pentru o mai apari]ia unor reglement=ri juridice de nivel superior, la care
bun= coordonare a demersurilor de ordin profesional Inspectoratul General al Poli]iei Române [i-a adus o
\ntreprinse, au fost puse \n practic= “Programele contribu]ie substan]ial=, cuprinsul acestora fiind orientat spre
prioritare de ac]iune a Ministerului Administra]iei [i utilitate, eficien]= [i fiabilitate.
Internelor, pe anul 2004”, care au constituit findamentul Structurile componente din cadrul Poli]iei Române

CRIMINALISTICA 3
au fost orientate atât din punct de vedere tactic cât [i 1004 (-186) infrac]iuni.
institu]ional, \n deplin acord cu spiritul [i practica Consider=m c= Poli]ia Român= [i-a focalizat intens
eurocomunitar=, pe principiul descentraliz=rii, pentru ac]iunile desf=[urate \n sfera criminalit=]ii organizate [i
realizarea, \n plan practic, a unor modele func]ionale [i a unui antidrog, reu[ind un control eficient al fenomenului, \n pofida
sistem de lucru liniar, cu respectarea ierarhiei manageriale. unei recrudescen]e f=r= precedent a acestuia, principalul
Regula pentru evolu]ia structural-organizatoric= a resort constituindu-l mizele uria[e puse \n joc [i \mbog=]irea
constituit-o analiza obiectiv= a situa]iei operative [i rapid= a infractorilor, care [i-au diversificat [i tehnologizat
consultarea \n teritoriu, cu privire la propunerile de mijloacele de operare la niveluri foarte \nalte.
modificare, necesit=]ile privind resursele financiare de Activitatea de combatere a criminalit=]ii
personal [i dotare, reprezentând reperele ini]ierii proceselor economico-financiare a fost marcat=, \n principal, de
de schimbare [i constituire a unor noi structuri. reorganizarea problematicii de fond privind efectuarea
Poli]ia Român= a realizat progrese importante \n planul controalelor economice, care au condus la reducerea cu
colabor=rii inter-institu]ionale, palmaresul comun \nregistrând 27% a num=rului infrac]iunilor solu]ionate, dar [i o
performan]e notabile, \n contextul unei etape rela]ionale noi, \mbun=t=]ire a mediului de afaceri.
marcate de schimb=ri legislative [i de necesitatea Structurile specializate au vizat combaterea ilegalit=]ilor
intensific=rii combaterii fenomenului infrac]ional. comise cu ocazia privatiz=rii/postprivatiz=rii, folosirii
Având la baz= prevederile constitu]ionale, conform fondurilor alocate de organismele financiare interna]ionale,
c=rora “statul se organizeaz= conform principiului opera]iunilor ilegale de comercializare a produselor
separa]iei [i echilibrului puterilor \n cadrul democra]iei petroliere. alcool, contraband=, fraudelor bancare, fiscale,
constitu]ionale”, colaborarea, \n baza legii, cu entit=]i achizi]iilor publice, pie]e de capital, fondurilor de investi]ii, alte
apar]in=toare sferei legislative, executive ori judec=tore[ti, sectoare de importan]= deosebit= pentru stabilitatea
s-a raliat interesului general al societ=]ii române[ti, având la climatului economic [i social.
baz= realitatea c= siguran]a civic= este o valoare Maniera profesional= de abordare [i eforturile
fundamental=, la a c=rei ocrotire trebuie s= \[i aduc= \ntreprinse pentru descoperirea [i cercetarea infrac]iunilor,
contribu]ia toate for]ele responsabile. generatoare de prejudicii majore, tragerea la r=spundere
Activitatea Poli]iei Române s-a circumscris necesit=]ii penal= a persoanelor implicate, au condus, \n aceast=
profesionale de a face cât mai vizibile, \n fa]a partenerilor perioad= la ob]inerea de rezultate pozitive:
externi, demersurile proprii efectuate \n direc]ia racord=rii  cre[terea cu 14% a num=rului de infrac]iuni
metodice [i lucrative la practicile institu]ionale ale agen]iilor complexe solu]ionate, cu prejudicii de peste 2 miliarde;
de aplicare a legii, atât din spa]iul european cât [i din alte  amplificarea cu 102% a num=rului infrac]iunilor
spa]ii geografice. Pe acest fond, Poli]ia Român= a depus solu]ionate, prev=zute \n Legea nr. 656/2002, privind
eforturi considerabile pentru \ndeplinirea criteriilor de prevenirea [i combaterea sp=l=rii banilor;
integrare european=, prev=zute \n cuprinsul Capitolului  sporirea cu 125% a num=rului de infrac]iuni
24-JAI, reflectate atât de documentele Comisiei Europene, prev=zute [i pedepsite de Legea nr. 78/2000 privind
cât [i \n alte institu]ii de profil din statele membre sau pedepsirea [i sanc]ionarea faptelor de corup]ie.
candidate, rela]iile interna]ionale conturând noi direc]ii [i |n urma ac]iunilor concertate desf=[urate, Poli]ia
redimension=ri, conforme cu cerin]ele UE [i evolu]iile Român= a ridicat, \n vederea confisc=rii, importante
fenomenului infrac]ional. valori [i bunuri, constând \n: 112.493 Euro, 45.080 USD,
Aspecte privind evolu]ia criminalit=]ii peste 12 miliarde lei numerar, 25,4 kg aur, 29 kg argint,
Poli]ia Român= a fost sesizat= cu privire la comiterea a 39 kg alte metale pre]ioase, bunuri [i m=rfuri \n valoare
454.296 infrac]iuni (+25.719) volumul criminalit=]ii de 112 miliarde lei, 1838 arme de foc [i indisponibilizarea
+118) infrac]iuni la 100.000 de
sesizate \nregistrând 2090 (+ a 1055 autovehicule.
locuitori. Dup= mediul comiterii, din totalul infrac]iunilor
Din totalul infrac]iunilor sesizate, 95.934 (21%) sunt de solu]ionate - 128.967 (59%) au fost \nregistrate \n mediul
natur= economico-financiare, 224.063 (49%) judiciare [i urban, iar 87.650 (41%) \n mediul rural.
134.299 (30%) de alt= natur=. Poli]ia Român= s-a axat primordial, \n tratarea tuturor
|n acest interval, s-a dispus m=sura \nceperii urm=ririi segmentelor infrac]ionalit=]ii de natur= judiciar=, ripostând
penale pentru un num=r de 262.733 (-31.647) infrac]iuni, rapid prin mijloace [i procedee eficace, având \n vedere
(respectiv –11%) fa]= de perioada similar= a anului 2003, gravitatea [i impactul deosebit al acestui gen de fapte asupra
volumul infrac]iunilor constatate fiind de 1209 (-145) persoanei, \n plan fizic cât [i psihic, urm=rile produse,
infrac]iuni. pericolul crescut pe care \l reprezint= pentru comunitate [i la
|n aceast= perioad=, Poli]ia a propus [i \naintat nivel de individ.
Parchetelor solu]ii legale pentru un num=r de 218.239 Analiza fenomenului, comparativ cu indicatorii
infrac]iuni (-40.368), (respectiv-16%); fa]= de acela[i interval realiza]i \n anul precedent, eviden]iaz= un trend
din 2003, volumul infrac]iunilor solu]ionate consemneaz= descendent, concretizat \n sc=derea infrac]iunilor

4 CRIMINALISTICA
judiciare cu 12%, de la 80.300 la 70.392. Dintre persoanele cercetate pentru s=vâr[irea de
Tendin]a descendent=, pe ansamblu, a acestui gen de infrac]iuni, 29.374 erau \n aten]ia poli]iei, 40.982 (-14%) au
fapte este eviden]iat= de: fost prinse \n flagrant, fiind re]inute sau arestate
 sc=derea infrac]iunilor contra persoanei cu 4%, preventiv 12.039 (-34%) persoane.
de la 24.859 la 23.847; Rezultatele Poli]iei Române \n combaterea criminalit=]ii
 reducerea infrac]iunilor contra patrimoniului cu au fost, \n principal, realizate datorit= trecerii de la un sistem
15%, de la 89.779 la 76.309 (furturile, un regres de 17%, de de evaluare cantitativ= la cea calitativ= a muncii informative,
la 54.390 la 45.195); care a evoluat, \n anul de referin]=, prin aport extern
 diminuarea infrac]iunilor contra autorit=]ii cu (programul RIPE), fiind concretizat \n constituirea Serviciilor
16%, de la 869 la 728.
de analiz= a informa]iilor din cadrul DGCCOA [i la Direc]ia de
Tâlh=riile, \ns=, \nregistreaz= o ascenden]= de 11%, de
Investiga]ii Criminale, unit=]i ce beneficiaz= de o gestionare
la 2.584 la 2.870.
centralizat= a informa]iilor [i care creaz= posibilitatea
Analiza situa]iei infrac]iunilor deosebit de grave,
\ncadr=rii rapide a unor medii, grupuri, locuri, cu surse
comise cu violen]= extrem=, \nregistrate ini]ial cu autori
valoroase.
necunoscu]i, demonstreaz=, cu pregnan]=, profesionalismul
Astfel, supravegherea calificat=, urmat= de interven]ii
[i implicarea maxim=, \n rezolvarea acestor categorii de fapte,
ferme [i operative realizate cu sprijinul unor structuri
a poli]i[tilor, care au reu[it identificarea [i prinderea autorilor,
colaboratoare, a condus la destructurarea a 598 re]ele [i
\n 271 astfel de cazuri, dintr-un total de 350 infrac]iuni
grupuri criminale, fiind arestate 507 persoane, membre
\nregistrate, procentul de identificare fiind de 77,43%.
Pe genuri de fapte, rezultatele sunt urm=toarele: ale acestor grup=ri.
 omor – rezolvate 138 (87%) din 158; Aceste grup=ri infrac]ionale anihilate erau organizate [i
 tentativ= de omor – rezolvate 70 (68%) din 102 specializate \n s=vâr[irea de [antaje, instituirea de taxe de
 pruncucidere – rezolvate 10 (40%) din 25; protec]ie, trafic de carne vie, droguri, prostitu]ie, c=m=t=rie
 loviri cauzatoare de moarte – rezolvate 25 (68%) etc., prin apelarea la mijloace violente, având ca scop
din 37; ob]inerea unor sume mari de bani [i a suprema]iei \n anumite
 viol – victime sub 14 ani, urmat de moartea sau domenii infrac]ionale.
sinuciderea victimelor – rezolvate 13 (87%) din 15; Men]ion=m, astfel, cazurile privind clanurile
 tâlh=rie cu moartea victimei – 15 (115%). C+M+TARILOR, DUDUIANU, BELGIENILOR, {TOAC+,
Subliniem c=, \n anul 2004, nu s-au \nregistrat pe teritoriul CORDUNENILOR, SPUM+, BIBANUL, gruparea
]=rii omoruri la comand= sau pentru reglarea unor PARDAILAN [i CSIBI ISTVAN.
conturi, ceea ce a contribuit la cre[terea siguran]ei Anul 2004 reprezint= o perioad= \n care Poli]ia
cet=]eanului [i la neproliferarea acestor deosebit de grave Român= a reu[it lovituri decisive, prin arestarea unor
fapte. capi ai lumii interlope autohtone [i infractori notorii,
Activit=]ile de combatere a crimei organizate au efectul acestora fiind resim]it atât \n evolu]ia intern= a
\nregistrat progrese importante, materializate \n constatarea
+2.464) infrac]iuni, dintre acestea 2.971 (++1.933)
fenomenului criminalit=]ii cât [i \n aprecierile venite din
a 5.626 (+ partea popula]iei.
au fost declinate la parchet pentru continuarea cercet=rilor,
+165) fiind flagrante [i 1.021 (+ +376) s=vâr[ite \n
România are un interes major \n garantarea celor
571 (+
mai ridicate standarde legate de securitatea intern= [i
str=in=tate.
statul de drept, pentru cet=]enii proprii [i cei din statele
Rezultatele ob]inute pe linia combaterii crimei organizate
europene partenere [i nu numai.
au avut ca urmare [i confiscarea a 12 kg substan]e toxice, 3
|n acest context, respectarea legii, punerea \n
surse radioactive, 410 autoturisme [i 164 hard disck-uri,
practic= a mecanismelor democratice [i \nt=rirea
fiind retras= din circuitul economic moned= fals= reprezentând
capacit=]ii administrative trebuie s= devin= vizibile \n
peste 175 milioane lei, 69.091 dolari SUA, 187.865 Euro [i
absolut toate domeniile, ceea ce presupune accelerarea
alte monede convertite \n Euro.
reformei [i implementarea aquisului comunitar.
Urmare a ac]iunilor desf=[urate pe linie antidrog au
fost constatate 2.600 (++1.212) infrac]iuni, 2.432 (+
+1.260) Anul 2005 va avea semnifica]ii [i implica]ii deosebite
+493) descoperite \n flagrant,
declinate la parchet, 1.236 (+ pentru societatea româneasc=, deoarece, \n luna aprilie,
fiind confiscate 426,53 kg droguri, din care 72.18 kg de România urmeaz= s= primeasc= “avizul conform” pentru
mare risc, fapt ce a contribuit decisiv la diminuarea [i aderare, iar la data de 9 mai 2005, cu ocazia celebr=rii zilei,
controlul fenomenului de trafic [i consum ilicit de Europei, s= fie semnat tratatul de aderare.
droguri. Evident, reperele acestui calendar nu reprezint=
Anul 2004 consemneaz= pe linia activit=]ilor de finalul demersurilor institu]ionale de racordare la
cercetare penal= \nvinuirea/inculparea a 174.528 (-10%) exigen]ele eurocomunitare, ci constituie un prilej de
persoane, media la 100.000 locuitori fiind 803 (-85). mobilizare pentru \ntregul personal al Poli]iei Române.

CRIMINALISTICA 5
Conf. univ. dr. VALENTIN IFTENIE
Prof. univ. dr. DAN DERMENGIU

instrumenteaz= cazul [i, mai ales, nici instan]a de judecat=,

D
efinit= atât de sugestiv, prin cele trei care urmeaz= s= se pronun]e asupra vinov=]iei sale, tot a[a,
sintagme reliefate de auriul bronzului turnat
\n opinia noastr=, nu poate fi ales nici un medic legist ca
\n pl=cile metalice, preluate din “Morga
expert al unei p=r]i; aceast= alegere, consider=m c= nu ar
ora[ului Bucure[ti” (inaugurat= la data de 20.12.1892) [i
avea alt rol, \n realitate, decât s= tergiverseze finalizarea
armonios integrate \n arhitectonica actualului muzeu din
incinta I.N.M.L. “Mina Minovici” [i anume DREPTATE- judec=rii cauzei, prin diferite pseudoargumente prin care s=
{TIIN}+-ADEV+R, medicina legal= [i-a propus, \nc= de se \ncerce eludarea nivelelor de competen]= deja stabilite [i
la apari]ia sa ca [tiin]= bine definit=, s= ofere justi]iei s=-l \ndep=rteze pe medicul legist, \n mod flagrant, de la
mijloace de prob= veridice ori de câte ori, pentru statutul s=u de neutralitate, conferit de titulatura de expert \n
l=murirea unor aspecte juridice, sunt necesare elemente cadrul institu]iei de medicin= legal=. A[adar, se \ncearc=
bio-medicale. statuarea no]iunii de expert (medico-legal) al p=r]ii când, de
|n prezent, activitatea de medicin= legal= din fapt, medicul legist ob]ine calitatea de expert (oficial) \n
România se desf=[oar= \n conformitate cu prevederile momentul repartiz=rii lucr=rii medico-legale spre solu]ionare
Legii nr. 459/2001, modificat= [i completat= prin Legea de c=tre directorul/medicul [ef al institu]iei. {i iat= cum dintr-
nr.271/2004, a Regulamentului de aplicare [i a Normelor o sintagm= ce define[te o profesiune recunoscut= [i
procedurale. apreciat= ca atare [i anume aceea de medic legist,
Actele normative men]ionate stabilesc c= “activitatea de
considerat \ntotdeauna drept expert, au rezultat dou= no]iuni
medicin= legal= se realizeaz= de medici legi[ti \ncadra]i \n
ce \ncearc= s= acrediteze falsa disjunc]ie dintre medicul
institu]iile de medicin= legal=”(art. 2, alin 1 din Regulament).
legist expert oficial [i medicul legist expert parte (?!?)
Institu]iile de medicin= legal= aflate \n subordinea Ministerului
S=n=t=]ii, ce func]ioneaz= potrivit legii, sunt: Altfel spus, aceea[i persoan= poate fi când medic legist
 Institutul Na]ional de Medicin= Legal= “Mina expert oficial, când medic legist expert parte!
Minovici”, cu sediul \n Bucure[ti, Ne punem \ntrebarea - medicul legist expert al p=r]ii, ca
 Institutele de medicin= legal= din centrele medicale specialist privat, cui se subordoneaz=, de cine este controlat,
universitare: Timi[oara, Târgu-Mure[, Cluj-Napoca, Ia[i [i cine-i garanteaz= profilul moral- caracterial, neutralitatea [i
Craiova; virtutea \n fa]a unor avantaje materiale sau morale, cum \[i
 Serviciile de medicin= legal= jude]ene din fiecare jude] poate demonstra nep=rtinirea etc., cât= vreme \n structura
cu sediul \n localitatea re[edin]= de jude], care sunt arondate, medicinei legale române[ti exist= c=ile legale prin care orice
potrivit competen]ei teritoriale, unui institut de medicin= legal=. document medico-legal contestat, poate fi corectat (prin noua
 Cabinetele de medicin= legal=, aflate \n structura expertiz=, avizul Comisiei de Control [i Avizare sau al
unor Servicii de medicin= legal= jude]ene, cu sediul \n ora[e Comisiei Superioare) [i, \n consecin]=, s= satisfac= orice
sau municipii, care nu sunt re[edin]e de jude]. nemul]umire?
Am f=cut aceste preciz=ri deoarece, bazându-se pe
{i, de fapt, pentru ce?
prevederile art. 32 alin 2 [i art. 33 alin 1, din Regulamentul de
Oare numai pentru un iluzoriu câ[tig suplimentar?
aplicare ce introduce no]iunea de expert medico-legal numit
|n opinia noastr=, cât \nc= nu este prea târziu, problema
de organul judiciar, la cererea p=r]ilor (expert parte, medico-
legal) o serie de medici legi[ti, interpretând \n mod personal exper]ilor parte medico-legali ar trebui analizat=, sub toate
( a se \n]elege interesat !) dispozi]ia legal=, aduc prejudicii, nu aspectele pe care le implic=, \n cadrul Consiliului Superior de
numai morale, institu]iei cl=dite cu atâta migal= [i devotament Medicin= Legal= [i, dac= argumentele contra vor predomina,
de c=tre inegalabilul prof. Mina Minovici. s= se ini]ieze demersurile legale, astfel \ncât s= se poat=
Astfel, \n]elegând \n mod gre[it noile orient=ri renun]a la aceast= no]iune, pe care noi o apreciem ca fiind mai
democratice din ]ara noastr=, ace[ti (pseudo)colegi - medici mult decât p=gubitoare medicinei legale \n ansamblul s=u.
legi[ti au \ncercat s= transforme medicina legal= \ntr-o banal= Consider=m c=, atunci când este aruncat= de uraganul
dar, \n opinia lor, atât de fructuoas= afacere comercial=, incompeten]ei, ne[tiin]ei sau indiferen]ei pe malul stâncos [i
axat= pe principiul câ[tigului ilicit, \n pofida normelor neprimitor al disper=rii, fiin]a uman= \[i va c=uta reperele
deontologice [i, de ce nu, chiar legale, orientând spre un alt supravie]uirii \n jungla social=, \ncercând s= apeleze la cei
mod de abordare a problematicii specifice acestei atât de care, reprezentând organele abilitate ale statului (procurori,
utile [i, putem spune, chiar frumoase discipline. poli]i[ti, instan]e de judecat= etc.) \i pot sau, mai corect, ar
Consider=m c= institu]ia medico-legal= nu poate [i nici
trebui s=-i ofere siguran]=, \ncredere, sprijin, când sunt
nu trebuie s= ajung= o institu]ie cu dou= categorii de exper]i
\nc=lcate legile imuabile care \ncearc= s= asigure
(expert oficial [i expert parte) [i, cu atât mai mult, o institu]ie
convie]uirea social=.
privat=, activitatea ei desf=[urându-se pentru cet=]eni, dar
exclusiv prin intermediul organelor reprezentative ale statului, Iat= de ce se impune ca mecanismul ce asigur=
care sunt implicate \n solu]ionarea diferendelor dintre realizarea actului de justi]ie, din care face parte [i medicina
persoane [i anume: instan]e de judecat=, parchet, poli]ie (sau legal=, s= func]ioneze la parametrii irepro[abili, astfel \ncât
poate [i acestea ar trebui s= devin= particulare?). s= putem veni \n \ntâmpinarea suferin]elor celor v=t=ma]i, pe
A[a cum un infractor nu-[i poate alege poli]istul care-i c=i legale, f=r= a recurge la diverse tertipuri, ce nu-i pot onora
\ntocme[te dosarul penal, nici procurorul care decât pe cei care sfideaz= legea.

6 CRIMINALISTICA
Procuror militar dr. NICOLAE LUPULESCU

O
fenomenului criminal.5
tr=s=tur= esen]ial= a epocii contemporane,
Din examinarea acestei cooper=ri, respectiv a
determinat= de progresul vertiginos al s]iintei
legisla]iei interna]ionale care o reglementeaz=, rezult= c= ea
[i tehnicii, de schimbul intens de valori
cunoa[te dou= forme principale, [i anume:
 colaborarea sau conlucrarea statelor pentru
materiale [i spirituale, o constituie tendin]a de intensificare a
cooper=rii \ntre state pe diverse planuri ale activit=]ii politice, combaterea unor categorii de infrac]iuni;
sociale, culturale [i juridice.1  asisten]a juridic= interna]ional= \n materie penal=.
Fenomenul globaliz=rii, deschiderea frontierelor [i a) Colaborarea sau conlucrarea statelor pentru
explozia mijloacelor de comunica]ie au conferit o nou= combaterea unor categorii de infrac]iuni.
dimensiune criminalit=]ii transna]ionale organizate, c=reia nu Colaborarea statelor \n lupta \mpotriva criminalit=]ii se
i se poate face fa]= cu succes decât prin g=sirea celor mai realizeaz=, \n principal, prin semnarea sau aderarea la
flexibile mijloace de cooperare interna]ional= [i prin conven]ii interna]ionale, prin care statele \[i asum= obliga]ii
intensificarea asisten]ei juridice \ntre state. de a reprima, prin mijloace proprii, anumite categorii de
Problema criminalit=]ii interna]ionale a preocupat, infrac]iuni. Men]ion=m, \n acest sens:
\nc= de la apari]ia acestui fenomen, majoritatea statelor lumii, Conven]ia penal= privind corup]ia, adoptat= la
intrând \n aten]ia unor importante organiza]ii interna]ionale, Strasbourg, la 27 ianuarie 19996, instrument juridic elaborat
precum Societatea Na]iunilor (acum O.N.U.), Comisia \n urma recomand=rii din Rezolu]ia nr.1, adoptat= de mini[trii
Interna]ional= de Poli]ie Criminal= (\n prezent INTERPOL) [i europeni de justi]tie la cea de-a 21-a Conferin]= a lor (Praga,
Consiliul Europei.2 1997), \n scopul aplic=rii rapide a Programului de ac]iune
Prima manifestare a cooper=rii \n acest domeniu, a \mpotriva corup]iei.7
constituit-o crearea, \n 1923, la Viena, cu ocazia primului Conven]ia cuprinde prevederi referitoare la
Congres interna]ional al organelor de poli]ie criminal=, a incriminarea coordonat= a infrac]iunilor de corup]ie, o
“Comisiei Interna]ionale de Poli]ie Criminal=” (C.I.P.C.) care a cooperare interna]ional= mai strâns= \n cercetarea unor
avut ca sarcin= organizarea colabor=rii interna]ionale \n asemenea infrac]iuni [i un mecanism eficace de combatere a
domeniul descoperirii autorilor diferitelor infrac]iuni3. Comisia lor. Prin conven]ie sunt stabilite m=surile ce trebuie luate la
a fost reorganizat=, \n 1946, iar, \n 1956, s-a transformat \n nivel na]ional \mpotriva corup]iei active [i pasive din sectorul
Organiza]ia Interna]ional= de Poli]ie Criminal= (O.I.P.C.), cu public [i privat, \mpotriva corup]iei func]ionarilor
denumirea prescurtat= INTERPOL.4 O.I.P.C. este chemat= interna]ionali, judec=torilor cur]ilor interna]ionale [i membrilor
s= intervin=, la solicitarea serviciilor de poli]ie din diferite ]=ri adun=rilor parlamentare interna]ionale, abaterilor de la
membre, prin intermediul birourilor lor centrale (na]ionale), principiile generale ale cooper=rii \n domeniu [i dispozi]iilor
atât \n situa]ia \n care un infractor a fugit \n str=in=tate, cât [i referitoare la extr=dare (art. 27).
\n cazul \n care infrac]iunea a dobândit un caracter Conven]ia european= pentru reprimarea
interna]ional. Domeniul de activitate a Interpol-ului este limitat terorismului, adoptat= la Strasbourg la 27 ianuarie 19778,
la infrac]iunile de drept comun [i are atât un caracter prin care statele membre ale Consiliului Europei, constatând
procedural, cât [i unul informativ. \nmul]irea actelor de terorism, au stabilit m=suri pentru ca
De la aceste prime \ncerc=ri de unire a eforturilor autorii unor astfel de acte s= nu se poat= sustrage tragerii la
statelor \n combaterea crimei organizate [i pân= \n prezent, r=spundere penal=. Potrivit acestei conven]ii, sunt calificate
cooperarea interna]ional= [i-a extins [i diversificat formele de ca acte de terorism:
manifestare, atât pe plan universal, cât [i pe plan regional  infrac]iunile prev=zute de Conven]ia pentru
european, o contribu]ie deosebit= \n domeniu fiind adus= de reprimarea captur=rii ilicite de aeronave, semnat= la Haga, la
Consiliul Europei, sub egida c=ruia au fost adoptate, pân= \n 16 decembrie 1970;
prezent, peste 160 conven]ii [i acorduri, precum [i  infrac]iunile cuprinse \n câmpul de aplicare a
numeroase recomand=ri, prin care se stabilesc ac]iuni Conven]iei pentru reprimarea de acte ilicite \ndreptate contra
comune \n domeniile economic, social, cultural, s]iintific, siguran]ei avia]iei civile, semnat= la Montreal, la 23
juridic [i administrativ [i se reglementeaz=, printre altele, un septembrie 1971;
sistem de coordonare \ntre statele europene \n lupta contra  infrac]iunile grave, constând \ntr-un atac \mpotriva

CRIMINALISTICA 7
vie]ii, integrit=]ii corporale sau libert=]ii persoanelor care se necesare pentru incriminarea faptelor de sp=lare a banilor [i,
bucur= de protec]ie interna]ional=, inclusiv a agen]ilor la cerere, s=-[i acorde reciproc sprijin \n faza de urm=rire
diplomatici; penal=, prin furnizarea de informa]ii asupra produselor
 infrac]iunile care au ca obiect r=pirea, luarea de infrac]iunii [i luarea unor m=suri provizorii, precum
ostatici sau sechestrarea ilegal=; indisponibilizarea conturilor bancare, pentru a preveni orice
 infrac]iunile care au ca obiect folosirea de bombe, \nstr=inare a unui bun care, ulterior, poate face obiectul unei
grenade, rachete, arme de foc automate ori scrisori sau cereri de confiscare.
colete-bomb=, \n m=sura \n care aceast= folosire prezint= un Potrivit art. 13 din Conven]ie, o parte semnatar= se
pericol pentru persoane (art.1). oblig= ca, la cerere, s= pun= \n executare hot=rârea de
Fiecare stat contractant se oblig= s= ia m=surile confiscare emis= de partea solicitant=, dac= produsele
legislative necesare pentru ca aceste infrac]iuni s= nu fie infrac]iunii se afl= pe teritoriul s=u [i nu fac obiectul unei
considerate infrac]iuni politice sau conexe la infrac]iuni cercet=ri proprii. Conven]ia cuprinde printre altele [i dispozi]ii
politice ori inspirate de scopuri politice, iar \n situa]ia \n privind principiile generale de cooperare interna]ional=
care nu-l extr=deaz= pe cel suspectat de comiterea unui (art. 7), asisten]= reciproc= (art. 9), executarea confisc=rii
act terorist se oblig= s= supun= cauza, f=r= \ntârziere, (art. 14), recunoa[terea hot=rârilor str=ine (art. 22).
autorit=]ilor sale competente s= exercite ac]iunea penal= Conven]ia Na]iunilor Unite \mpotriva criminalit=]ii
(art. 7). transna]ionale organizate, adoptat= la New York, la 15
Conven]ia asupra substan]elor psihotrope, noiembrie 200013, are ca obiect promovarea cooper=rii \n
adoptat= la Viena, la 21 februarie 19719, [i Conven]ia contra scopul prevenirii [i combaterii mai eficiente a criminalit=]ii
traficului ilicit de stupefiante, de substan]e psihotrope, transna]ionale organizate (art.1).
adoptat= la Viena, la 2 decembrie 1988, prin care statele din |n vederea atingerii acestui scop, statele p=r]i se
Organiza]ia Na]iunilor Unite, care au aderat la aceste oblig= s= incrimineze participarea la un grup infrac]ional
instrumente interna]ionale, se oblig= s= colaboreze strâns \n organizat (art. 5), activit=]ile de sp=lare a produsului
scopul coordon=rii luptei \mpotriva traficului ilicit de substan]e infrac]iunii (art. 6) [i s= adopte, \n cadrul sistemelor lor
prihotrope [i s= asigure pe plan na]ional coordonarea judiciare na]ionale, m=surile necesare pentru a permite
ac]iunilor preventive \mpotriva acestui fenomen (art. 21). confiscarea bunurilor provenite din infrac]iuni, precum [i
Aceste instrumente interna]ionale, elaborate sub identificarea, blocarea ori sechestrarea acestora \n scopul
egida Consiliului Economic [i Social al O.N.U., urm=resc s= eventualei confisc=ri (art.12), la cererea statului solicitant
\mbun=t=]easc= cooperarea interna]ional= \n reprimarea care a pronun]at o hot=râre de confiscare (art.13) [i s=-[i
traficului ilicit de droguri pe uscat [i pe mare, statele fiind furnizeze reciproc informa]ii privind criminalitatea
con[tiente c= fenomenul respectiv amenin]= stabilitatea, organizat=.14
securitatea [i suveranitatea lor [i submineaz= bazele Conven]ia cuprinde [i dispozi]ii privind extr=darea (art.
economiilor na]ionale. 16), asisten]a judiciar= (art. 18), transferul persoanelor
Conven]ia asupra substan]elor psihotrope, adoptat= la condamnate (art. 17), precum [i dispozi]ii privind cooperarea
Viena, \n 1971, cuprinde, ca [i Conven]ia european= pentru direct= \ntre serviciile de investiga]ii [i de reprimare (art. 27).
reprimarea terorismului, men]ionat= mai \nainte, [i dispozi]ii La aceea[i dat= cu Conven]ia Na]iunilor Unite
cu caracter penal (art. 22), iar Conven]ia contra traficului ilicit \mpotriva criminalit=]ii transna]ionale organizate au fost
de stupefiante [i subatan]e psihotrope, din 1988, con]ine [i adoptate dou= protocoale adi]ionale ale acestui instrument
dispozi]ii privind extr=darea (art. 6), asisten]a judiciar= (art. 7) interna]ional:
[i transferul procedurilor represive (art. 8).  Protocolul privind prevenirea, reprimarea [i
Dorind s= intensifice \n mai mare m=sur= cooperarea, pedepsirea traficului de persoane, care are ca obiect
\n vederea suprim=rii traficului ilicit de droguri pe mare, cooperarea statelor p=r]i \n vederea combaterii traficului de
statele membre ale Consiliului Europei au completat, printr- persoane, acordându-se o aten]ie special= femeilor [i
un acord regional, dispozi]iile art.1710 din Conven]ia de la copiilor, protec]ia [i ajutorarea victimelor unui astfel de trafic
Viena din 198811, prin care p=r]ile se oblig= ca, f=r= a \nc=lca (art. 2), stabilindu-se [i m=surile de frontier= (art. 11), de
principiile libert=]ii de naviga]ie pe mare, s= colaboreze securitate [i control al documentelor (art. 12), care trebuie s=
pentru \mpiedicarea utiliz=rii navelor \n afara apelor teritoriale fie reglementate prin legisla]iile lor na]ionale;
\n astfel de infrac]iuni [i s= fac= schimb de informa]ii cu  Protocolul \mpotriva traficului ilegal de migran]i pe
privire la mi[carea navelor, \nc=rc=tura [i faptele comise la cale terestr=, aerului [i pe mare, care are ca obiect
bordul lor. promovarea cooper=rii dintre statele p=r]I, pentru
Prin acest acord se stabile[te [i procedura de combaterea acestui fenomen [i protec]ia drepturilor
autorizare a unui stat intervenient de a cere statului de migran]ilor implica]i \n acest trafic (art. 2).15
pavilion permisiunea de a opri nava [i de a urca la bordul |n scopul aplic=rii acestor instrumente interna]ionale,
acesteia \n afara m=rii teritoriale a oric=rei p=r]i. Conven]ia recomand= statelor p=r]i \ncheierea de acorduri
Conven]ia european= privind sp=larea, bilaterale sau multilaterale care s= reglementeze cooperarea
descoperirea, sechestrarea [i confiscarea produselor direct= \ntre serviciile lor de investiga]ii [i de reprimare
infrac]iunii, \ncheiat= la Strasbourg la 9 noiembrie 199012, (art. 27, pct. 2 din Conven]ie).
prin care p=r]ile se oblig= s= adopte m=surile legislative Recunoscând interesul lor reciproc \n combaterea

8 CRIMINALISTICA
infrac]iunilor transfrontaliere [i \n dezvoltarea unei mai grave ale prevederilor Conven]iilor de la Geneva din 1949,
strânse cooper=ri regionale \n lupta \mpotriva acestui viol=rile legilor [i uzan]elor r=zboiului, crimele de genocid [i
fenomen, cu efecte nocive asupra economiei, fiscalit=]ii [i crimele \mpotriva omenirii.20
comer]ului, mai \nainte de adoptarea Conven]iei Na]iunilor Tribunalul Interna]ional pentru Rwanda, cu sediul la
Unite \mpotriva criminalit=]ii transna]ionale organizate, ]=rile Arusha (Tanzania) a fost creat de Consiliul de Securitate prin
din sud-estul Europei16 au \ncheiat: Rezolu]ia nr. 955 din noiembrie 1994, \n competen]a acestuia
Acordul de cooperare pentru prevenirea [i intrând judecarea crimelor de genocid, crimelor \mpotriva
combaterea infrac]ionalit=]ii transfrontaliere, semnat la umanit=]ii [i viol=rilor prevederilor art. 3 al Conven]iilor de la
Bucure[ti la 26 mai 199917, \n baza c=ruia s-a constituit Geneva, comise de rwandezi \n statele vecine.21
Centrul Regional al Ini]iativei de Cooperare \n Sud-Estul |n scopul de a se pune cap=t impunit=]ii autorilor celor
Europei – S.E.C.I., cu sediul la Bucure[ti. mai grave crime care privesc ansamblul comunit=]ii
Centrul S.E.C.I. are ca obiective identificarea, interna]ionale, prevenirii [i reprim=rii efective a acestor crime,
prevenirea, investigarea [i combaterea infrac]iunilor prin \nt=rirea cooper=rii interna]ionale, a fost adoptat, la
transfrontaliere, prin schimb de informa]ii [i documente, Roma, la 17 iulie 1988, Statutul Cur]ii Penale
asigurarea reciproc= de asisten]= tehnic=, efectuarea de Interna]ionale.22
livr=ri controlate [i coordonarea acestor activit=]i cu Interpol Prin acest statut s-a \nfiin]at Curtea Penal=
[i Organiza]ia Mondial= a V=milor; Interna]ional= (art. 1), cu sediul la Haga (Olanda), instan]= ce
Protocolul \mpotriva fabric=rii [i traficului ilicit de poate s=-[i exercite func]iile [i competen]ele pe teritoriul
arme de foc, piese [i componente ale acestora, precum oric=rui stat parte (art. 4), \n competen]a sa intrând: crimele
[i de muni]ii, adi]ional la Conven]ia Na]iunilor Unite de genocid, crimele \mpotriva umanit=]ii, crimele de r=zboi [i
\mpotriva criminalit=]ii transna]ionale organizate, adoptat la crima de agresiune (art. 5). Curtea \[i desf=soar= activitatea
New York la 31 mai 200118, care are ca obiect promovarea, [i judec=, potrivit propriului statut [i “Regulament de
facilitarea [i consolidarea cooper=rii \ntre statele p=r]i, \n procedur= [i probe” (art. 21), prin care sunt stabilite principii
vederea prevenirii, combaterii [i eradic=rii acestui fenomen generale de drept penal (art. 28), \ntre care imprescribilitatea
infrac]ional (art. 2). crimelor ce intr= \n competen]a sa (art. 29).
Prin semnarea sau aderarea la acest protocol, statele Statutul cuprinde, printre altele, dispozi]ii referitoare la
se oblig= s= incrimineze importul, exportul, achizi]ionarea, cooperarea interna]ional= (art. 87), asisten]a judiciar=,
livrarea, vânzarea, transportul [i transferul de arme \n mod extr=darea (art. 90), arestarea provizorie (art. 92), transferul
ilicit (art. 3), s= adopte m=suri legislative pentru confiscarea, persoanelor condamnate (art. 107) [i executarea pedepselor
indisponibilizarea, conservarea sau distrugerea lor (art. 6, 7) (art.103 [i urm.).
[i s= stabileasc= un regim riguros de control al transferului de b) Asisten]a juridic= interna]ional= \n materie
arme [i de acordare a autoriza]iilor de produc]ie, import, penal=.
export [i tranzit (art. 10). Spre deosebire de conlucrare sau colaborare,
Contribu]ia adus= de Organiza]ia Na]iunilor Unite [i asisten]a judiciar= interna]ional= \n materie penal= const= \n
Consiliul Europei la dezvoltarea colabor=rii interna]ionale \n ajutorul pe care statele [i-l acord= reciproc pentru
lupta \mpotriva criminalit=]ii transfrontaliere organizate nu se combaterea criminalit=]ii pe teritoriul propriu, pentru
limiteaz= la elaborarea unor conven]ii, protocoale sau realizarea justi]iei, ca atribut al suveranit=]ii lor. Asisten]a
acorduri, ca cele men]ionate19, acestea completându-se cu juridic= este o form= de cooperare interna]ional= care, spre
rezolu]ii, directive [i recomand=ri care jaloneaz= direc]ii deosebire de conlucrarea interna]ional= \n combaterea unor
comune de ac]iune \n domeniu, precum [i cu declara]ii anumite categorii de infrac]iuni transna]ionale comise de
commune ale [efilor de stat [i de guvern. asocia]ii sau grupuri criminale, se realizeaz= prin concursul
O form= specific= de colaborare sau conlucrare \ntre acordat de un stat altui stat de a-[i \ndeplini func]ia de
state \n reprimarea unor categorii de infrac]iuni se realizeaz= realizare a justi]iei, ca expresie a suveranit=]ii sale.
prin instituirea unor tribunale interna]ionale pentru judecarea Conceput ca o totalitate a normelor ce reglementeaz=
celor mai grave crime contra umanit=]ii. rela]iile de ap=rare a celor mai importante valori sociale,
La sfâr[itul celui de-al doilea r=zboi mondial, s-au dreptul penal este legat indisolubil de ordinea juridic= intern=
considerat necesare judecarea [i pedepsirea persoanelor a fiec=rui stat.23
responsabile pentru crime de r=zboi sau crime \mpotriva Dezvoltarea continu= pe care mijloacele de transport
omenirii, \n cadrul unor institu]ii judiciare interna]ionale. Au o cunosc ast=zi, viteza [i u[urin]a cu care se circul= dintr-o
fost \nfiin]ate astfel Tribunalul Militar Interna]ional de la parte \n alta a globului p=mântesc [i evolu]ia exploziv= a
Nürenberg pentru judecarea crimelor de r=zboi din Europa tehnicilor de comunicare, sporesc posibilitatea comiterii de
[i Tribunalul Militar Interna]ional de la Tokio pentru crimele infrac]iuni de c=tre cet=]enii unui stat pe teritoriul altui stat sau
din Asia. permit celor care au s=vâr[it o infrac]iune pe teritoriul unui
Prin rezolu]ia nr. 827 din 25 mai 1993, Consiliul de stat s= se refugieze cu u[urin]= \n alt= ]ar=.
Securitate al O.N.U. a \nfiin]at Tribunalul Penal Interna]ional |n multe cazuri, aplicarea legii penale a unui stat, \n
pentru ex-Iugoslavia, cu sediul la Haga, a c=rui competen]= vederea tragerii la r=spundere penal= a infractorilor, nu se
este limitat= la actele comise \n fosta Iugoslavie, \ncepând poate realiza f=r= concursul altor state, c=rora li se solicit=,
din 1991, [i se refer= la patru categorii de crime: viol=rile pe baza unor conven]ii sau declara]ii de reciprocitate,

CRIMINALISTICA 9
\ndeplinirea unor acte [i m=suri, precum identificarea [i este indispensabil= cunoa[terea exact= a faptelor [i, deci,
arestarea infractorilor, audieri de martori, expertize, examinarea tuturor probelor necesare. De multe ori, acestea
extr=darea celor refugia]i pe teritoriul lor etc.
nu pot fi \ns= ob]inute decât apelând la ajutorul altui stat. |n
Statele, recunoscându-[i reciproc dreptul de a
incrimina faptele, pe care le socotesc c= prezint= pericol esen]=, obiectul asisten]ei juridice interna]ionale \n materie
social, \n]eleg, totodat=, s=-[i acorde sprijin reciproc \n opera penal= \l constituie concursul sau ajutorul pe care statele [i-l
de realizare a justi]iei, independent de locul unde aceste
acord= reciproc, pe baza unor conven]ii, declara]ii de
fapte ar fi s=vâr[ite.24
reciprocitate sau \n]elegeri, \n vederea asigur=rii unei bune
Exist= un interes propriu al fiec=rui stat \n parte [i un
interes comun al tuturor statelor de a nu tolera impunitatea, administr=ri a justi]iei penale pe teritoriul lor.
acolo unde legea penal= a fost \nc=lcat=, de a nu l=sa loc Pentru a asigura un cadru juridic corespunz=tor
speran]ei c= infractorii s-ar putea sustrage de la aplicarea [i
rela]iilor sale interna]ionale, România a devenit parte la peste
executarea pedepsei.
Pe de alt= parte, pentru desf=[urarea \n bune condi]ii 3500 de tratate25, din care un procent ridicat prive[te
a proceselor penale [i pentru solu]ionarea corect= a cauzelor asisten]a juridic= interna]ional= \n materie penal=.

1 R. M. St=noiu. Asisten]a juridic= international= \n octombrie 2002, publicat= \n M.Of. nr.813 din 8 noiembrie
materie penal=. Editura Academiei. Bucure[ti, 1975, p.12. 2002. Prin aceea[i lege au fost ratificate [i cele dou=
2 Consiliul Europei, ap=rut \n 1949, este o organiza]ie protocoale adi]ionale la Conven]ie, respectiv Protocolul
politic= interguvernamental= cu caracter regional, ce \mpotriva traficului ilicit de migran]i pe cale terestr=, aerului [i
reune[te peste 40 de state din Europa [i care militeaz= pe mare [i Protocolul privind prevenirea, reprimarea [i
pentru realizarea unit=]ii europene prin ap=rarea [i \nt=rirea pedepsirea traficului de persoane, \n special al femeilor [i
democra]iilor pluraliste [i a drepturilor individului, prin g=sirea copiilor, ambele adoptate la New York la 15 noiembrie 2000.
[i stabilirea unor solu]ii comune la problemele grave cu care 14 Dispozi]ii asem=n=toare se reg=sesc [i \n Conven]ia
se confrunt= societatea contemporan= [i prin punerea \n european= privind sp=larea, descoperirea, sechestrarea [i
valoare a societ=]ii culturale europene. confiscarea produselor infrac]iunii, \ncheiat= la Strasbourg, la
3 C. Bulai, op. cit., p.107.
8 noiembrie 1990, prin care se reglementeaz= cooperarea
4 România a fost membru fondator a C.I.P.C. [i a
interna]ional= \n domeniu pe plan regional european.
participat activ la activitatea acesteia, organizând un congres 15 |n vederea \ndeplinirii obliga]iilor asumate prin
C.I.P.C. la Bucure[ti. C.I.P.C. [i-a \ntrerupt activitatea dup= aderarea la aceste instrumente interna]ionale, Parlamentul
cel de-al doilea r=zboi mondial, iar România a redevenit
României a adoptat:
membru INTERPOL, \n 1973.
5 I. Hurdubaie. Spa]iul penal paneuropean din Legea nr. 39 din 21 ianuarie 2003 privind prevenirea [i
combaterea criminalit=]ii organizate, publicat= \n M.Of. nr. 50
perspectivele Consiliului Europei. Editura Universal Pan,
din 29 ianuarie 2003;
Bucure[ti, 1999, p. 6.
6 Conven]ia a fost ratificat= de România prin Legea nr. 27 Legea nr. 678 din 21 noiembrie 2001 privind prevenirea [i
din 16 ianuarie 2002, publicat= \n Monitorul Oficial partea I, combaterea traficului de persoane, publicat= \n M.Of. nr.783
nr. 65 din 30.01.2002. din 11 decembrie 2001;
7 Programul de ac]iune \mpotriva corup]iei a fost adoptat Ordonan]a de urgen]= nr.194 din 12 decembrie 2002
de Comitetul Mini[trilor Consiliului Europei, \n noiembrie privind regimul str=inilor \n România, publicat= \n M.Of. nr.
1996. 955 din 27 decembrie 2002.
8 Ratificat= de România prin Legea nr.19 din 28 februarie 16 Republica Albania, Bosnia-Her]egovina, Republica
1997, publicat= \n Monitorul Oficial partea I, nr. 34 din Bulgaria, Republica Elen=, Republica Ungar=, Iugoslavia [i
04.03.1997. Macedonia, Republica Moldova, Republica Turcia [i
9 România a aderat la aceste Conven]ii prin Legea nr.118 România.
din 15 decembrie 1992, publicat= \n Monitorul Oficial nr. 341 17 Ratificat de România prin Legea nr. 208 din 31
din 30 decembrie 1992. decembrie 1999, publicat= \n M.Of. nr.654 din 31 decembrie
10 Art.17 “Traficul ilicit pe mare: 1. P=r]ile coopereaz=, \n
1999.
m=sura posibil=, pentru a pune cap=t traficului ilicit pe mare, 18 Prin Decretul nr. 823 din 8 decembrie 2003, publicat \n
\n conformitate cu dreptul interna]ional maritim.”… M.Of. nr. 886 din 12 decembrie 2003, s-a supus spre
11 Acord referitor la traficul ilicit pe mare, adoptat la
aprobare Parlamentului aderarea României la acest Protocol.
Strasbourg la 31 ianuarie 1995, \n aplicarea art.17 din 19 |n materie penal=, Consiliul Europei a adoptat peste 21
Conven]ia Na]iunilor Unite \mpotriva traficului ilicit de
de Conven]ii.
stupefiante [i substan]e psihotrope, \ntocmit= la Viena la 21 20 G. Ungureanu. Curtea Criminal= Interna]ional=.
decembrie 1988. Acordul a fost ratificat de România prin
Revista de drept penal, nr.1/1999, p.74 [i urm.
Legea nr. 394 din 14 iunie 2002, publicat= \n M.Of. nr. 494 din 21 N. B=rbulescu. Tribunalul Interna]ional pentru
10 iulie 2002.
12 Ratificat= de România prin Legea nr. 263 din 15 mai Rwanda. Revista de drept penal, nr.1/2000, p.100.
22 Ratificat de România prin Legea nr.111 din 13 martie
2002, publicat= \n M.Of. nr. 353 din 28 mai 2002. |n vederea
armoniz=rii legisla]iei interne cu instrumentul interna]ional 2002, publicat= \n M.Of. nr. 211 din 28 martie 2002.
23 Vintil= Dongoroz, Drept penal, Bucure[ti, 1939, p.23.
ratificat, Parlamentul României a emis Legea nr. 656 din 7
decembrie 2002 pentru prevenirea [i sanc]ionarea sp=l=rii 24 R. M.St=noiu, op.cit., p.14.
banilor, publicat= \n M.Of. nr. 904 din 12 decembrie 2002. 25 I. Neagu. Drept procesual penal. Tratat. Editura Global
13 Ratificat= de România prin Legea nr. 565 din 16 Lex, Bucure[ti, 2002, p. 879.

10 CRIMINALISTICA
Asist. univ. drd. NICOLAE GROFU
Academia de Poli]ie “Al. I. Cuza”

 dispozi]iile juridice \n vigoare \n ceea ce prive[te

E
xisten]a unei legisla]ii specifice care s= prelevarea de e[antioane de la presupu[ii autori ai infrac]iunii
permit= efectuarea de prelev=ri biologice de [i conservarea acestora.
la persoanele inculpate pentru o anumit= Baza de date genetice, constând \ntr-o colec]ie de
infrac]iune, dând posibilitatea \nscrierii \n cazierul judiciar, profiluri ADN stocate \n computer sub forma unor coduri
sau de la persoanele suspectate de comiterea unei alfanumerice, cuprinde, de regul=, 3 tipuri de fi[iere:
asemenea infrac]iuni, este esen]ial= \n vederea constituirii 1) profilurile ob]inute din urme ridicate de la locul
[i/sau aducerii la zi a unei baze de date genetice. Fiecare infrac]iunii comise de un autor necunoscut (profiluri
e[antion prelevat (“codul de bare”) va fi \nregistrat \n baza apar]inând a[a-numitelor “urme nerezolvate”);
na]ional= de date. Este evident c= analiza trebuie efectuat= 2) profilurile ADN ale autorilor condamna]i;
de laboratorul de biocriminalistic= desemnat de lege. 3) profilurile ADN ale persoanelor disp=rute sau ale
Statele pot avea puncte de vedere divergente \n ceea p=rin]ilor persoanelor disp=rute.
ce prive[te tipul de e[antion, care ar putea fi prelevat pentru De fiecare dat= când un nou profil este \nregistrat \n
\nregistrarea \n baza na]ional= de date genetice, cu sau f=r= baza de date, trebuie verificat \n fi[ierele 1 si 2, pentru a se
consim]=mântul persoanei \n cauz=1. Un alt element vedea dac= nu cumva acesta corespunde unui profil intrat \n
important, ce trebuie luat \n considerare, este costul cre=rii [i baza de date. Aceast= opera]ie poate avea ca rezultat
reactualiz=rii unei baze de date. conducerea anchetei \n direc]ii noi, datorit= compara]iilor
|n anul 1994, doar Regatul Unit al Marii Britanii [i care se pot realiza:
Olanda dispuneau de o baz= na]ional= de date genetice. |n  \ntre doua locuri, unde s-au s=vâr[it fapte antisociale
Marea Britanie, baza de date genetice, denumit= The ADN – descoperirea acelora[i profiluri genetice \n locuri diferite,
Index, a fost creat=, \n 1989, [i a devenit opera]ional= de la 1 unde s-au s=vâr[it infrac]iuni, permite anchetatorilor s=
ianuarie 1990. Aceasta se limiteaz= la acele persoane al stabileasc= leg=turi \ntre locurile unde s-au s=vâr[it
c=ror cazier judiciar are leg=tur= cu e[antioanele analizate, la infrac]iunile [i, astfel, s= rezolve cazul;
persoanele condamnate [i la probele biologice provenind din  \ntre doi indivizi – compara]ia indic= faptul c=
cazuri cu autori necunoscu]i. Principalele sale func]ii sunt de diferitele profiluri apar]in aceluia[i individ \n cazul \n care, de
a nominaliza principalii suspec]i, pe baza urmelor ridicate de exemplu, autorul infrac]iunii se prezint= sub mai multe
la locul faptei, de a evalua suspec]ii nominaliza]i de c=tre identit=]i, iar prin intermediul amprentelor digitale nu s-a putut
poli]ie, de a identifica eventualele crime \n serie [i de a ob]ine nici o confirmare;
elabora statistici referitoare la profilul ADN  \ntre individ [i urma prelevat= de la locul faptei – se
F.B.I.-ul a pus la punct un sistem pilot de stocare [i confirm= faptul c= individul, care face obiectul anchetei, se
comparare a profilurilor ADN, care func]ioneaz= pe trei afl= la originea urmei al c=rei profil ADN este inclus \n fi[ierul
niveluri: local, federal [i na]ional. Acest sistem pilot, denumit “urme nerezolvate” cu autori necunoscu]i.
The Combind ADN Index Sistem (CODIS) este structurat pe Atât baza de date genetice, cât [i legisla]ia care o
dou= tipuri de fi[iere: indexul profilurilor ADN de origine guverneaz= ar trebui s= permit= compararea profilelor ADN
necunoscut= (the forensic index) [i indexul infractorilor ale suspec]ilor, stabilite pentru aflarea culpabilit=]ii sau
condamna]i (the convicted offender index). Austria dispune nevinov=]iei acestora, cu alte profiluri ale “urmelor
de o baz= de date care reune[te amprentele genetice ale nerezolvate”, stabilite pe baza urmelor prelevate de la locul
agresorilor sexuali [i ale uciga[ilor. faptei sau din locul presupus al s=vâr[irii unei infrac]iuni.
Succesul unei eventuale baze europene de date Fi[ierele persoanelor disp=rute. Pentru a duce o
genetice este \n strâns= leg=tur= cu modalitatea \n care politica activ= \n domeniul c=ut=rii [i indentific=rii persoanelor
bazele na]ionale de date sunt organizate \n fiecare ]ar=. disp=rute se \ncurajeaz= crearea unui fi[ier separat pentru
Pentru fiecare stat, decizia de a crea o asemenea baz= de astfel de persoane. Profilul persoanei disp=rute se determin=
date depinde de un num=r de factori diver[i, cum ar fi: pornind de la materialul biologic recuperat de pe obiectele de
 acceptarea, de c=tre majoritatea societ=]ii, a utiliz=rii uz personal. De asemenea, ar trebui introduse \n baza de
analizei ADN-ului \n scopuri represive, \ns= numai atunci date [i profilurile p=rin]ilor [i/sau copiilor biologici ai celor
când se \ncalc= normele de convie]uire social=; disp=ru]i. |n acest fel se va putea determina [i dac= profilul
 solicitarea venit= din partea organelor \ns=rcinate cu unui cadavru neidentificat corespunde unui profil deja
punerea \n aplicare a legii; \nregistrat.
 utilizarea profilului ADN ca mijloc de prob= \n fa]a |n afara restric]iilor impuse de legisla]iile na]ionale,
instan]elor na]ionale; dimensiunea bazei de date este condi]ionat= din start de doi
 capacitatea laboratoarelor na]ionale; factori principali:

CRIMINALISTICA 11
 capacitatea laboratoarelor de criminalistic= de a numai unor anumite persoane, societ=]i, organe autorizate \n
r=spunde la timp cererii. O dat= stabilit= existen]a unei baza acordului client-furnizor. Se recomand= existen]a unei
veritabile cereri [i a unei produc]ii optimizate, se vor putea func]ii \n sistem care s= \nregistreze toate opera]iunile
justifica toate investi]iile f=cute \n personal [i \n echipamente efectuate \n baza de date [i la care se poate apela pentru a
suplimentare; afla ce fi[iere au fost accesate [i care este identitatea
 limitele num=rului sau tipului de profiluri care vor fi persoanelor care au intrat \n sistem.
\nregistrate \n baza de date. Acest num=r ar trebui s= poat= Acest sistem trebuie s= respecte toate condi]iile
fi m=rit \n func]ie de randamentul laboratorului. referitoare la transferul de date enun]ate \n acordurile
Ace[ti doi factori depind [i de opinia favorabil= sau, interna]ionale de cooperare \n domeniul poli]iei [i ratificate de
dimpotriv=, defavorabil= pe care o suscit= ideea cre=rii unei c=tre state.
baze de date genetice. De asemenea, nu trebuie sc=pat= din Metoda de analiz= a ADN -ului [i forma sub care trebuie
vedere existen]a unor exigen]e politice de orice gen. s= se prezinte profilul trebuie s= se conformeze normelor [i
Este adev=rat c= numeroase laboratoare (publice, recomand=rilor interna]ionale.
universitare, private) sunt \n m=sur= s= stabileasc= profiluri O dat= ce o ]ar= a luat hot=rârea s= creeze o baz= de
ADN. Cu toate acestea, orice stabilire de profil, ce urmeaz= a date genetice trebuie s= examineze din punct de vedere
fi \nregistrat= \ntr-o baz= na]ional= de date genetice, trebuie practic problema dimensiunilor acestei baze de date. Dou=
s= se conformeze condi]iilor aplicabile tuturor acestor considerente contradictorii se impun:
laboratoare: costurile legate de personal [i echipamentul de
1. Obiective principale analiz= trebuie s= fie cât mai sc=zute;
Nu trebuie s= existe decât o singur= baz= de date colec]ia de profiluri trebuie s= fie cât mai complet=,
na]ional= care s= permit= compararea profilurilor autorilor pentru a fi de folos \n anchetele viitoare.
infrac]iunii cu cele ob]inute pe baza e[antioanelor prelevate Pentru reducerea costurilor se impune stabilirea unui
de la locul faptei. num=r de cazuri, care se va \nregistra \n baza de date.
Baza de date trebuie astfel structurat= \ncât s= ajute Selec]ia acestora se va face pe baza unor criterii prestabilite.
organele \ns=rcinate cu elucidarea cazului. Ea trebuie s= |ntrucât omuciderile reprezint= agresiunea cu cel mai
faciliteze munca exper]ilor criminali[ti din celelalte ]=ri mare impact psihologic asupra popula]iei, orice succes,
europene, permi]ând schimbul de profiluri ADN la nivel ob]inut gra]ie bazei de date, justific= toate costurile efectuate.
interna]ional [i compararea acestor profiluri. Reprezentând un mijloc suplimentar pentru o elucidare mai
2. Sisteme informatice eficace a unor asemenea cazuri, autorit=]ile au obliga]ia
Sistemul informatic ales trebuie s= poat= primi moral= de a dota poli]ia cu un astfel de instrument.
programe specifice a c=ror utilizare se recomand= atât din {tiind c= persoanele susceptibile s= comit= omoruri
punct de vedere tehnic, cât [i din punct de vedere al sunt cele care s-au “perfec]ionat” \n infrac]iuni mai pu]in
func]ion=rii. Acest sistem trebuie s= fie suplu, s= con]in= grave la \nceputul “carierei” lor criminale, bazele de date
suficient spa]iu de memorare pentru a permite executarea genetice ar trebui s= con]in= [i profilurile indivizilor
simultan= a mai multor sarcini. De asemenea, sistemul nu condamna]i pentru infrac]iuni minore. Fiind con[tien]i c=
trebuie s= \ncalce recomand=rile Grupului de lucru al profilul lor genetic este deja \nregistrat \ntr-un fi[ier, pentru
E.N.F.S.I. (European Network of Forensic Sience Institutes) eventuale compar=ri cu urme prelevate de la locul s=vâr[irii
cu privire la analiza ADN. viitoarelor fapte, autorii vor ezita, poate, s= comit= infrac]iuni
Toate laboratoarele susceptibile s= comunice profiluri minore [i, mai mult ca sigur, vor fi constrân[i s= nu mai
ADN, \n scopul \nregistr=rilor \ntr-o baz= de date genetice, s=vâr[easc= acte grave de violen]=, care pot da na[tere unor
trebuie s= ob]in=, \n prealabil, o autoriza]ie care s= le permit= urme biologice la locul faptei.
demararea unor astfel de analize. Sistemul de asigurare a Furtul prin efrac]ie sau infrac]iunile legate de siguran]a
calit=]ii trebuie s= cuprind= func]ii specifice de gestiune a circula]iei pe drumurile publice sunt cele mai frecvente [i cele
calit=]ii [i de control al informa]iilor relative la diverse cazuri. mai susceptibile s= lase urme, din care se vor preleva,
|n plus, trebuie s= garanteze c= informa]iile respective au ulterior, e[antioane de ADN.
leg=tur= cu persoana sau cazurile anchetate. Pe plan interna]ional s-a decis limitarea capacit=]ii
Cercet=rile trebuie realizate cu toat= precizia necesar= bazei de date la urm=toarele categorii de infrac]iuni:
exper]ilor, pentru a determina \n ce m=sur= mai multe profiluri toate infrac]iunile comise cu violen]=;
s-ar putea asem=na. Pentru fiecare rezultat ob]inut, baza de toate infrac]iunile referitoare la via]a sexual=;
date trebuie s= furnizeze o evaluare statistic= bazat= pe toate furturile prin efrac]ie;
metodele de calcul al probabilit=]ilor. toate infrac]iunile referitoare la siguran]a circula]iei pe
Sistemul informatic trebuie s= furnizeze rapoarte drumurile publice;
statistice, care s= r=spund= nevoilor tuturor serviciilor alte infrac]iuni contra patrimoniului;
utilizatoare, ceea ce va facilita dezvoltarea bazei de date [i o alte infrac]iuni sanc]ionate de legisla]iile na]ionale.
monitorizare eficace. Trebuie s= fie capabil s= produc=
statistici, care s= informeze utilizatorul \n leg=tur= cu num=rul
de profiluri \nregistrate, categoriile c=rora le apar]in aceste
1. |n general, se poate observa urm=toarea diferen]= \ntre
profiluri [i utilitatea stabilirii profilurilor ADN \n func]ie de ]=rile cu common law (sistemul anglo-saxon) [i ]=rile cu continental
diferite infrac]iuni. law (sistemul romano-germanic); ]=rile cu common law solicit=
De asemenea, sistemul trebuie echipat cu elementele existen]a consim]=mântului pentru prelevarea unei probe de sânge
de securitate necesare, pentru a \mpiedica pierderea unor de la persoanele suspecte, \n timp ce ]=rile de continental law,
date sau accesul neautorizat (manipularea, modificarea, deseori, folosesc constrângerea fizic= pentru a ob]ine o prob= de
[tergerea unor date). Accesul \n sistem trebuie s= fie rezervat sânge.

12 CRIMINALISTICA
(I)
Drd. SORIN C+TINEAN, I.P.J. Harghita

CADRUL METODOLOGIC GENERAL AL Dup= aceast= privire sumar= asupra principiilor de baz=
INVESTIG+RII INFRAC}IUNILOR SILVICE ale criminalisticii, s= ne \ntoarcem la regulile metodologice de
investigare.
1. Aspecte introductive de ordin criminalistic Aceste reguli nu sunt prev=zute \ntr-un act normativ, ci
sunt rezultatul unei experien]e practice \ndelungate, câ[tigate
|n investigarea, termen folosit \n sensul de cercetare, a de genera]ii \ntregi de criminali[ti [i anchetatori.
oric=rei infrac]iuni, organul de cercetare penal= trebuie s= se
ghideze sau chiar s= respecte, al=turi de prevederi legale, o 2. Reguli generale metodologice de investigare a
serie de reguli metodologice generale sau particulare unei infrac]iunilor silvice:2
infrac]iuni sau a unui gen de infrac]iuni. a) – efectuarea cercet=rii de c=tre o echip= mixt=,
Mai mult de atât, am spune c=, \nainte de a respecta format= din lucr=tori de poli]ie [i speciali[ti din cadrul
aceste reguli metodologice, organul de investigare trebuie s= organelor silvice.
respecte [i s= se c=l=uzeasc= dup= principiile fundamentale Acest lucru este necesar [i permite concentrarea
ale criminalisticii1 pe care, pe scurt, dorim s= le amintim: cuno[tin]elor, a priceperii [i a form=rii unor speciali[ti \n
principiul legalit=]ii, un principiu care st= la valorificarea complet= [i operativ= a datelor despre fapta
fundamentul oric=rui sistem de drept. Art. 2 al Codului penal comis=.
[i art. 4 al Codului de procedur= penal= consacr= acest A[a cum rezult=, din cele ar=tate mai sus, domeniul
principiu constitu]ional. Esen]a principiului din punct de silvic presupune multe cuno[tin]e de specialitate, tehnice,
vedere al criminalisticii este aceea c= totalitatea activit=]ilor care nu pot fi cunoscute foarte bine de organul de urm=rire
de cercetare criminalistic= trebuie s= se desf=[oare \n penal= sau este nevoie de experien]a unor lucr=tori silvici. Pe
concordan]= perfect= cu prevederile legale; de alt= parte, cu ocazia desf=[ur=rii unor activit=]i, de
principiul afl=rii adev=rului. Art. 3 al Codului de exemplu o cercetare la fa]a locului sau o constatare \n
procedur= penal= prevede c=: “\n desf=[urarea procesului flagrant, este necesar= stabilirea volumului de mas=
penal trebuie s= se asigure aflarea adev=rului cu privire la lemnoas=, specia arborilor, puie]ilor sau l=starilor,
instrumentul de t=iere, dup= urmele l=sate pe arbori etc.
faptele cauzei, precum [i cu privire la persoana f=ptuitorului”.
|n practic= s-a constatat c= exist= p=durari care, la
Aflarea adev=rului este rezultatul unei activit=]i complexe de
vederea unui arbore t=iat, [tiu aproape cu exactitate, zona de
investigare a faptelor [i \mprejur=rilor concrete, obiective,
unde a fost sustras.
privind o anumit= cauz=; b) – asigurarea operativit=]ii, printr-o organizare
prezum]ia de nevinov=]ie. |n activitatea complex=, de eficient= a cercet=rii.
multe ori, de cercetare [i analiz= a urmelor unei infrac]iuni sau Spuneam mai devreme c= o prevedere legal= de natur=
a mijloacelor materiale de prob=, speciali[tii criminali[ti trebuie procesual penal=, privind “drumul” pe care \l parcurge
s= caute, \n egal= m=sur=, atât elementele prin care se poate procesul-verbal de constatare a infrac]iunii silvice de c=tre
stabili vinov=]ia, cât [i elementele de dovedire a nevinov=]iei; organele silvice, de la acestea, nu se \ndreapt= direct spre
s=vâr[irea unei infrac]iuni determin= modific=ri organul de poli]ie, aspect care este de natur= a influen]a
materiale \n mediul \nconjur=tor. Se [tie c= orice activitate a negativ operativitatea cercet=rilor.
omului, licit= sau ilicit=, produce transform=ri sau modific=ri \n Acest lucru \ns= se poate evita nu prin nerespectarea
mediul material \nconjur=tor. Cu alte cuvinte, se creeaz= dispozi]iei procesual penale, ci prin o bun= colaborare dintre
urme. Ceea ce trebuie re]inut, \n leg=tur= cu acest principiu, organele silvice [i cele ale poli]iei. Exist= chiar o obliga]ie
este necesitatea existen]ei raportului de cauzalitate \ntre legal= a primelor de a sesiza, de \ndat=, organele de poli]ie
activitatea infrac]ional= [i urm=; despre comiterea unor infrac]iuni silvice, pentru a se putea
principiul identit=]ii. |n centrul activit=]ilor de
declan[a activit=]ile de cercetare.
Infrac]iunile silvice, ca [i altele de altfel, se pot constata
investigare criminalistic= a infrac]iunilor, st= activitatea de
“\n flagrant” sau dup= s=vâr[ire. |n func]ie de aceste ipostaze,
identificare a persoanelor, obiectelor sau fenomenelor aflate \n
activit=]ile ce vor fi desf=[urate de organele de cercetare
leg=tur= direct=, cauzal=, cu faptele incriminate de legea penal=; difer=, \ntr-o oarecare m=sur=, fie prin ac]iunea desf=[ur=rii
principiul operativit=]ii \n efectuarea investiga]iei lor, fie chiar prin con]inut.
penale. Aceast= operativitate,care, din p=cate, nu se
manifest= \ntotdeauna, este impus= de necesit=]i practice. Când fapta se constat= \n flagrant
De multe ori, de rapiditatea cu care sunt luate primele m=suri, Organul de cercetare penal=, când surprinde pe
dup= primirea sesiz=rii despre comiterea unei infrac]iuni, f=ptuitor \n momentul comiterii faptei, desf=[oar=, \n
depinde identificarea unor probe de calitate. principal, urm=toarele activit=]i:

CRIMINALISTICA 13
 oprirea din ac]iune a f=ptuitorului [i identificarea  pentru c=utarea, fixarea [i ridicarea urmelor
acestuia; infrac]iunii, \n special \n cazul \n care autorul nu este
 stabilirea faptei comise [i a \mprejur=rilor comiterii cunoscut, dar [i pentru identificarea instrumentelor folosite [i
acesteia. Prin cercetarea la fa]a locului se vor stabili arborii, a mijloacelor de transport care, conform prevederilor legale,
puie]ii ori l=starii t=ia]i f=r= drept, esen]a, num=rul arborilor [i sunt supuse m=surii confisc=rii speciale;
al cioatelor, diametrul acestora, dac= toate buc=]ile provin  \n cazurile cu autori necunoscu]i, identificarea locului
dintr-un singur arbore sau mai mul]i etc. comiterii infrac]iunii constituie un element foarte important \n
 identificarea martorilor oculari; formarea unui cerc de persoane suspecte. |n acest scop, de
 ridicarea [i predarea \n custodie a corpurilor delicte multe ori, [i cunoa[terea timpului \n care s-a comis fapta
(materialul lemnos, uneltele folosite [i chiar mijlocul de poate ajuta foarte mult, chiar prin eliminarea din rândul
transport); suspec]ilor a unor persoane cunoscute c= \ntr-un anumit
 \ntocmirea procesului-verbal de constatare a interval de timp erau \ntr-un anume loc [i nu puteau comite
infrac]iunii. fapta;
Când fapta se constat= dup= s=vâr[ire  cunoscând locul comiterii faptei, acesta poate
 deplasarea la fa]a locului (locul comiterii faptei) constitui punctul de plecare \n cercetarea vecin=t=]ilor, a
\mpreun= cu f=ptuitorul, dac= este cunoscut [i este prins, cu anumitor trasee de deplasare, pentru descoperirea
organele silvice, doi martori asisten]i, pentru identificarea materialului lemnos, produs al infrac]iunii;
exact= a locului comiterii faptei [i unde se vor num=ra, marca  de asemenea, a[a cum locul comiterii faptei poate
[i m=sura cioatele g=site, se va stabili esen]a arborilor, dac= ajuta la formarea cercului de suspec]i, cunoscând locul se pot
au fost usca]i sau verzi, au fost t=ia]i de pe picior sau au fost identifica [i eventualii martori oculari.
doborâ]i de fenomene naturale; b) – identificarea mijloacelor [i metodelor folosite la
 efectuarea de investiga]ii [i controale pentru comiterea infrac]iunii.
identificarea materialului lemnos provenit din comiterea A[a cum am ar=tat mai \nainte, infrac]iunile silvice au o
infrac]iunii; diversitate de metode de s=vâr[ire propriu-zis= ori de
 calcularea valorii pagubei produse, pentru a se ascundere a infrac]iunii, unele mai “uzuale” iar altele \ntâlnite
stabili dac= fapta este infrac]iune sau contraven]ie; mai rar.
 identificarea martorilor [i luarea unei prime declara]ii; Cunoa[terea metodelor folosite este important= pentru
 identificarea autorului, dac= acesta nu este asigurarea descoperirii mijloacelor de prob= necesare
cunoscut. Sunt cazuri când exist= date c= autorul nu este dovedirii faptelor [i a vinov=]iei participan]ilor la comiterea lor.
departe de locul comiterii faptei, situa]ie \n care se trece la De aceea, activitatea infrac]ional= trebuie cercetat= \n mod
urm=rirea acestuia. concret, de la fapt= la fapt=.
c) – cercetarea atent=, complet=, a locului faptei. Identificarea mijloacelor folosite la comiterea
d) – planificarea judiciar= a \ntregii activit=]i de urm=rire infrac]iunilor silvice este important= cel pu]in din dou= motive:
penal=.  poate ajuta la identificarea autorilor;
e) – stabilirea cu exactitate a elementelor constitutive  \n vederea dispunerii m=surii confisc=rii speciale.
ale infrac]iunilor silvice, cât [i a celor concurente cu acestea. c) – identificarea persoanei v=t=mate [i stabilirea
A[a cum a rezultat din cele ar=tate mai sus, ancheta \n prejudiciului cauzat.
cazul infrac]iunilor silvice, poate pleca, \n mod obi[nuit, de la Desigur, aceast= problem= este general= pentru orice
fapt= la autor, dar se poate [i invers. A[a este cazul \n care gen de infrac]iune dar, \n cazul infrac]iunilor silvice, prezint=
se constat= transportarea de material lemnos, f=r= acte unele particularit=]i. Persoana v=t=mat= poate fi statul,
legale de provenien]=, ori se g=se[te materialul lemnos, f=r= persoane fizice, asocia]ii de proprietari, institu]ii de cult,
a se putea justifica provenien]a legal= a acestuia. consilii locale, proprietari sau de]in=tori. Ceea ce trebuie
f) – asigurarea continuit=]ii desf=[ur=rii urm=ririi penale, re]inut este c= statul este persoana v=t=mat= \n orice
\n sensul ca lucr=torii de poli]ie, care au participat de la infrac]iune silvic=, prin tr=s=tura legal= ce caracterizeaz=
\nceput la constatarea faptei, s= continue cercet=rile pân= la fondul forestier, care constituie “bun de interes na]ional”,
finalizarea anchetei penale. conform art.4 din Codul silvic.
g) – efectuarea cercet=rii \n strict= conformitate cu |ntr-un fel autorul, când este proprietarul p=durii sau
prevederile legii procesual penale. terenului cu vegeta]ie forestier=, poate fi, \n acela[i timp, [i
persoan= v=t=mat=. Se [tie faptul c=, \n acest caz, nu se
3. Principalele probleme care trebuie clarificate prin poate re]ine decât infrac]iunea silvic= de “t=iere”, f=r=
investigarea infrac]iunilor silvice [i care fac obiectul concursul cu infrac]iunea de “furt”.
proba]iunii. Prejudiciul cauzat trebuie stabilit, \n primul rând, pentru
a) – stabilirea exact= a locului [i momentului (timpului) a vedea dac= fapta este infrac]iune (la cele unde este
s=vâr[irii infrac]iunii. prev=zut acest element de incriminare) sau contraven]ie. |n al
Din cuprinsul Codului silvic, al O.G. nr. 96/1998 [i al doilea rând, desigur, c= la toate infrac]iunile de prejudiciere,
Legii nr. 298/2002, “locul” comiterii unei infrac]iuni silvice este cuantumul acestuia trebuie cunoscut pentru luarea m=surilor
circumstan]iat: acesta poate fi <p=durea> sau <teren cu legale \n vederea recuper=rii lui.
vegeta]ie forestier= din afara fondului forestier ori arii Ceea ce mai trebuie re]inut este procedura legal=
protejate>. special= pe baza c=reia se stabile[te cuantumul prejudiciului.
Deci, locul [i timpul când s-a comis infrac]iunea Este vorba de Legea nr.81/1993, publicat= \n Monitorul
intereseaz= din urm=toarele considerente: Oficial nr. 275 din 29.11.1993, Partea I, privind determinarea
 pentru o \ncadrare juridic= corect= a faptei, atât ca desp=gubirilor, \n cazul unor pagube produse fondului
gen de infrac]iune, cât [i o \ncadrare concret= \ntre forestier. |n esen]=, calculul se face pe baza unui tabel, \n
infrac]iunile silvice. Timpul prezint= importan]= sub aspectul func]ie de diametrul arborelui m=surat la cioat=, diametru
\ncadr=rii juridice, prin prisma formei agravante a faptei, dac= corespunz=tor unui coeficient. Acest coeficient se \nmul]e[te
este comis= \n timpul nop]ii (pentru infrac]iunile unde este cu pre]ul mediu al unui metru cub de mas= lemnoas= pe
prev=zut= aceast= agravant=); picior, \n vigoare la data constat=rii pagubei. Acest pre],

14 CRIMINALISTICA
conform legii, trebuie actualizat anual prin ordin al ministrului persoane, [tiind c= prin activitatea comun= se realizeaz=
de resort. nemijlocit latura obiectiv= a infrac]iunii.4
Pentru puie]i [i l=stari, sunt prev=zute pre]uri pe e) – existen]a concursului de infrac]iuni.
bucat=. |n situa]ia \n care pre]ul mediu al unui metru cub de Am ar=tat mai sus c= infrac]iunile silvice se pot comite
mas= lemnoas= pe picior se modific=, valoarea pagubei
\n concurs, unele cu altele, sau \n concurs cu alte genuri de
produse puie]ilor [i l=starilor se modific= prin multiplicarea
acesteia cu un coeficient rezultat din raportul dintre noul fapte.
pre] [i cel avut \n vedere la stabilirea valorilor precizate \n |n astfel de situa]ii, pentru investigarea acelor
tabelul din anexa la lege. infrac]iuni, se vor respecta regulile metodologice specifice
Stabilirea prejudiciilor \n cazul infrac]iunilor silvice este acelor infrac]iuni, de exemplu, la infrac]iunile de fals,
un atribut legal al Ocoalelor Silvice. delapidare, infrac]iuni de corup]ie, ultraj etc.
d) – identificarea f=ptuitorilor [i a participan]ilor la f) – stabilirea condi]iilor concrete care au favorizat
s=vâr[irea infrac]iunii. s=vâr[irea infrac]iunii.
Autor al infrac]iunii silvice poate fi, \n general, orice
Aceasta este o sarcin= a organului de urm=rire penal=
persoan=. Subiec]ii activi sunt circumstan]ia]i \n cazul
infrac]iunilor prev=zute de art. 32 din O.G. nr. 96/1998 care nu ]ine neap=rat de materialul probator, dar este
(proprietari sau de]in=tori). Legea mai circumstan]iaz= important= pentru aspectul de prevenire care caracterizeaz=
subiectul activ \n cazul unui contravenient silvic care repet= sistemul nostru de drept. Orice anchet= desf=[urat= trebuie
fapta \n decurs de doi ani. De regul=, infrac]iunile silvice de s= urm=reasc= [i rezolvarea scopului de preven]ie.
“t=iere” sau “furt” sunt comise de dou= sau mai multe Organul de urm=rire penal= are posibilitatea de a aduce
persoane \mpreun=, dar calitatea acestora, din punct de la cuno[tin]a organelor silvice ori altor institu]ii condi]iile care
vedere al formei de vinov=]ie, poate fi diferit=. au favorizat comiterea faptei, \n vederea elimin=rii acestora
Dac= infrac]iunea este s=vâr[it= \n participa]ie,
sau luarea altor m=suri adecvate situa]iilor negative
investigarea criminalistic= trebuie s= l=mureasc= toate
aceste aspecte privind calitatea procesual= a subiectului, constatate, pentru \nl=turarea lor.
forma de vinov=]ie cu care a participat, contribu]ia fiec=ruia la
executarea laturii obiective a infrac]iunii.
Comiterea faptei de c=tre dou= sau mai multe persoane
\mpreun= constituie o form= agravant= la infrac]iunile de 1 Emilian Stancu, Tratat de Criminalistic=, Editura ACTAMI,
“t=iere” [i “furt”, infrac]iuni pe care le putem denumi “clasice”. Bucure[ti 2001, pg. 23-29
Ca [i \n cazul altor infrac]iuni, [i \n cazul celor la regimul 2 Idem, pg. 549-550
silvic, pentru a stabili inten]ia cu care au ac]ionat coautorii, nu 3 Dr. Vasile Berche[an, Metodologia Investig=rii Infrac]iunilor,
este necesar ca fiecare coautor s= aib= inten]ia de autor unic
al faptei .3 Editura PARALELA 45 Pite[ti 2000, pg. 325
4 George Antoniu “Practica Judiciar= Penal=”, vol. I., Editura
Practica judiciar= a statuat, de asemenea, c= este
suficient= voin]a unui coautor de a ac]iona de a[a manier= Academiei Române, Bucure[ti 1988, pg. 88
\ncât activitatea sa infrac]ional= s= se completeze cu a altei

IDENTIFICAREA PERSOANELOR
DUP+ URMELE RELIEFULUI PAPILAR
Editura “Lumina LEX” - Bucure[ti a editat lucrarea “Identificarea persoanelor
dup= urmele reliefului papilar”, autor lector univ. dr. Elena Ana Mihu].
Lucrarea cuprinde cercetarea criminalistic=, sub toate aspectele, a urmelor create
nemijlocit de relieful papilar al omului.
Plecând de la un studiu \ndelungat al lucr=rilor de specialitate, ap=rute la noi \n
]ar= [i \n str=in=tate, precum [i de la numeroase cazuri de practic= judiciar= [i de
expertize criminalistice, doamna dr. Elena Ana Mihu] prezint=, \ntr-o succesiune
logic=, aspectele ce privesc dactiloscopia.
Capitolele lucr=rii se refer= la:  no]iuni introductive;  aplica]ii practice
ale reliefului papilar;  clasificarea reliefului papilar de pe suprafa]a palmelor;
 \nregistrarea dactiloscopic=;  c=utarea [i descoperirea urmelor de mâini;
 procedee de eviden]iere a urmelor papilare;  procesul identific=rii dactiloscopice;
 ob]inerea impresiunilor;  valorificarea urmelor papilare prin constatarea tehnico-
[tiin]ific= [i expertiza dactiloscopic=.
|n concluzie, apreciem c= aceast= lucrare reprezint= o interesant= realizare de
cercetare [tiin]ific=, o monografie de referin]= \n literatura noastr= criminalistic=.

Lector univ. FLORIN BOBIN

CRIMINALISTICA 15
Lect. univ. dr. ELENA ANA MIHU}

P
diferite obiecte cu care au venit \n contact, ilustrativ prezentând
rocedeele de eviden]iere a urmelor
cazul François Besse, complicele lui Jacques Messine, care a
descoperite \n stare latent= sunt foarte
fost demascat, cu ocazia s=vâr[irii unei crime, dup= urmele de
variate, de la cele mai simple, realizate \n
mâini l=sate pe o hârtie de ambalaj, \n care era \mpachetat= o
orice situa]ie, indiferent de natura suportului purt=tor, pân= la
bucat= de pâine. Aceast= hârtie a fost descoperit= \ntr-o ma[in=
unele mai complexe, care se pot aplica doar atunci când furat=, folosit= \n timpul s=vâr[irii infrac]iunii3.
urmele se afl= pe o anumit= categorie de obiecte. |n unele situa]ii, se folose[te metoda tradi]ional=:
Ultimele nout=]i \n domeniu sunt aduse de c=tre utilizarea pudrei, dar dac= suporturile au propriet=]i care nu
laboratoarele Serchie, unde se g=sesc o serie de camere permit eviden]ierea urmelor latente, prin aceast= metod=, se
de fumizare [i alte aparate de ultim= genera]ie, folosite vor folosi solu]ii chimice care vor corespunde unui anumit tip
\n relevarea amprentelor digitale \n stare latent=. Practica de suport.
utiliz=rii \n unele state, care beneficiaz= deja de aceste Astfel, urmele invizibile vor putea fi scoase \n eviden]=
aparate, a demonstrat o serie de avantaje \n activitatea cu ajutorul mijloacelor tehnico-criminalistice, \n func]ie de
de cercetare criminalistic=. natura obiectului primitor, folosindu-se: tratamente optice,
Speciali[tii români nu au \n dotare aceste aparate având mecanice sau chimice4.
[i un cost foarte ridicat de achizi]ie dar este bine s= se aib= \n |n afara tratamentului optic [i mecanic, urmele papilare
vedere avantajele pe care le prezint= folosirea lor \n latente pot fi eviden]iate cu o serie de substan]e chimice \n
activitatea desf=[urat= atât pe teren cât [i \n laborator, fiind stare de solu]ie sau vaporoase. Tratamentul chimic implic=,
necesare pentru o desf=[urare rapid= [i eficient= a cercet=rii \n unele cazuri, condi]ii specifice de laborator, substan]e
criminalistice. chimice [i materiale de protec]ie cu un cost ridicat, dar cu un
Pentru ca relevarea s= se fac= \n condi]ii optime, iar grad \nalt de eficien]=, \n situa]ia \n care celelalte procedee
redarea desenelor papilare s= fie fidel=, este necesar ca nu dau rezultate. Totodat=, se impune respectarea cu
substan]a folosit= pentru eviden]iere s= aib= anumite stricte]e a regulilor de protec]ie individual=, putându-se aplica
propriet=]i, de exemplu, s= fie de granula]ie fin=, pentru a reda acest procedeu [i la locul faptei, \n cazul obiectelor de mici
cele mai mici detalii [i s= se depun= \ntr-un strat sub]ire pe zona dimensiuni pe care se g=sesc urme vechi sau atunci când se
purt=toare de urme. De asemenea, mai trebuie ca substan]a s= utilizeaz= vaporizarea.
fie pu]in uleioas=, astfel \ncât s= adere, \n cantitate Procedeele prin vaporizare, cel mai des folosite \n
corespunz=toare, la suprafa]a obiectului purt=tor de urm=. eviden]ierea urmelor papilare, sunt: eviden]ierea urmelor
Pentru imprimarea unei urme de bun= calitate din punct digitale latente cu vapori de iod, acid fluorhidric, cianoacrilat
de vedere criminalistic, \n acela[i timp urma va trebui s= fie [i cu ajutorul vaporizatorului \n vid.
format= pe anumite obiecte, de obicei, obiecte cu suprafa]= Eviden]ierea urmelor digitale latente cu vapori de iod se
neted=, lucioas= care sunt apte de a primi asemenea urme [i a bazeaz= pe faptul c= vaporii de iod ader= repede pe unele
reda cu fidelitate detaliile de pe obiectul creator. Obiectul substan]e organice, producând o imagine temporar= galben-
primitor s= aib= un anumit grad de absorb]ie, astfel \ncât urma maronie5 [i aplicându-se, de obicei, la urmele l=sate pe
s= nu fie nici absorbit=, dar nici s= se scurg= pe suprafa]a lui1. perete sau hârtie.
Sunt situa]ii când trebuie valorificate urmele de mâini, Dezavantajul acestui procedeu const= \n faptul c=
imprimate pe obiecte care au stat mult timp \n ap=. Astfel, au urmele eviden]iate cu iod dispar foarte repede fiind
fost g=site amprentele fal[ilor so]i Turenge, pe o [alup= de recomandabil=, pentru evitarea acestui lucru, tratarea urmei,
cauciuc folosit= \ntr-un atentat \n anul 19852. Pielea uman= relevate cu iod, cu o past= de dextrin=. La realizarea acestei
este \ntotdeauna un suport delicat pentru eviden]ierea metode se va aplica unul din procedeele urm=toare:
urmelor de mâini, dar s-a reu[it luarea amprentelor degetelor  R=spândirea vaporilor de iod pe obiectele purt=toare
asasinului de pe corpul victimelor sale. de urm=, cu ajutorul unui pulverizator format dintr-un tub de
Locotenentul Patrik Chiliard de la Institutul de Cercetare sticl=. La unul din capete, tubul este deschis ca o pâlnie iar la
Criminalistic= al Jandarmeriei Na]ionale (IRCGN) a spus c= cel=lalt cap=t are fixat= o par= de cauciuc, ce ajut= la
numero[i f=ptuitori au fost prin[i dup= urmele de mâini l=sate pe pomparea aerului. |n interiorul tubului sunt a[ezate cristalele

16 CRIMINALISTICA
de iod fixate \ntre dou= dopuri din vat= sticlat=, care au rolul urmelor. Unitatea de \nc=lzire \n capsula de silicon este limitat=
de a permite filtrarea aerului [i de a \mpiedica ie[irea la temperaturi care s= nu dep=[easc= 450 de grade, dar se
cristalelor din tub. Sub ac]iunea c=ldurii mâinii, iodul se poate face [i un control de temperatur= programabil= digital=
evapor= iar aerul pompat elimin= vaporii astfel crea]i prin pentru temperatura din interiorul camerei7.
pâlnie, care vor adera la suprafa]a obiectului purt=tor de Vaporii de acid fluorhidric se aplic= numai \n cazul
urm=. |n timpul folosirii se recomand= ca tehnicianul s= fac= urmelor papilare r=mase pe sticl= [i se bazeaz= pe ac]iunea
un curent u[or de aer, cu ajutorul unei hârtii sau chiar cu coroziv= a acidului fluorhidric asupra sticlei. Zonele acoperite
palma pentru a ajuta la direc]ionarea vaporilor de iod spre cu crestele amprentelor papilare sunt ocrotite, \mpotriva
zona \n care se dore[te depunerea lor. acidului fluorhidric, de gr=simea din transpira]ia eliminat= de
Procedeul prezint= avantajul c= poate fi folosit cu organism, iar spa]iile neacoperite sunt atacate de acid.
u[urin]= [i la fa]a locului, \n special când suprafe]ele de pe Acest procedeu se realizeaz= prin a[ezarea por]iunii de
care se eviden]iaz= urmele sunt mai mari. sticl= purt=toare de urme papilare deasupra unui vas din
 Condensarea vaporilor de iod pe o plac= din sticl= material plastic, \n care s-a introdus acid fluorhidric concentrat,
care, apoi, se aplic= pe suprafa]a obiectului purt=tor de urm=. astfel \ncât vaporii concentra]i s= vin= \n contact cu sticla.
|n acest scop se \nc=lze[te la o lamp= de spirt o capsul= de Dup= ce urma a fost bine eviden]iat=, sticla se spal= cu
por]elan, umplut= pân= la jum=tate cu nisip, \n care se pun ap= din ambunden]=, iar apoi se usuc= cu o hârtie de filtru
câteva cristale de iod. Când iodul \ncepe s= se evapore, sau cu o cârp=.
placa de sticl= se ]ine la o distan]= de 25-30 cm deasupra |n lipsa acidului fluorhidric concentrat se poate folosi un
capsulei pân= se ob]ine o condensare corespunz=toare de amestec de 2-3 g florur= de sodiu cu calciu, \n concentra]ie
vapori, dup= care se aplic= peste obiectul \n cauz=. de 5-10 g acid sulfuric concentrat8.
Pasta de dextrin= se va lua pe deget [i se va trece peste Eviden]ierea cu acid osmic serve[te la relevarea
urma relevat=, f=r= a se freca, astfel ca la suprafa]= s= adere urmelor latente, formate prin depunerea unor substan]e
un strat foarte sub]ire. Urma astfel prelucrat= este durabil=, uleioase sau grase, [i se bazeaz= pe reac]ia chimic= de
\ns= imaginea ei se g=se[te \ntr-un strat de past= care se va reducere a gr=similor, care cap=t= o culoare \nchis=. Acest
colora intens \n albastru violet. Pentru acest motiv, hârtia nu procedeu, fiind foarte toxic, impune aten]ie \n aplicarea lui.
trebuie supus= unei ac]iuni v=t=m=toare, adic= s= nu fie Un procedeu mai modern este eviden]ierea urmelor
\ndoit=, umezit=. Aburirea nu este eficace pe urmele vechi, digitale latente cu vapori de cianoacrilat [i const= \n folosirea
fiind coroziv= pentru suporturile metalice6. vaporilor produ[i de eterul de cianoacrilat. El se bazeaz= pe
Prezint= un dezavantaj, \n situa]ia \n care obiectele reac]ia de atragere a moleculelor de vapori provenind de la
suport n-au suprafe]e \ntinse iar bucata de sticl= pe care s-au eterul de cianoacrilat, care sunt atrase de gr=simile secretate
condensat vapori de iod nu se suprapune perfect pe toat= de glandele sebacee, ceea ce permite colorarea crestelor
suprafa]a obiectului suport, fiind posibil s= r=mân= urme papilare \n alb. Permite relevarea urmelor r=mase pe
latente neeviden]iate care ar putea fi utile cercet=rii majoritatea suprafe]elor lise sau semiporoase, pe cauciuc, pe
criminalistice. |n asemenea situa]ii se va aplica un alt arme, piele, P.V.C, pe metale, lemn tratat cu vopsea, l=cuit.
procedeu de eviden]iere cum ar fi: fumizarea cu iod sau Rezultate foarte bune se ob]in \n eviden]ierea urmelor
eviden]ierea pe cale mecanic=. proaspete, timpul de relevare variind \ntre 5 [i 20 de minute,
Pentru fumizarea cu iod se poate folosi [i tubul de dar \n unele cazuri trebuie s= se prelungeasc= tratamentul
fumizare cu iod dispensabil, eficient pentru relevarea urmelor mai mult timp.
Substan]a generatoare de vapori este livrat= \n plicuri
de pe suprafa]a pere]ilor [i lambriurilor sau de pe orice alt
bine \nchise, ermetic, care se pot p=stra, timp de peste 6 luni,
obiect din lemn. |n tubul respectiv se g=sesc particule de iod
\n frigider f=r= a fi congelate, dar, \nainte de folosire, plicurile
iar, pentru u[urarea modului de lucru, tubul are la cap=t un
se aduc la temperatura camerei.
capac pentru fixarea particulelor de iod. |n timpul opera]iei de
Cianoacrilatul mai poate fi livrat [i \n sticle, situa]ie \n
vaporizare se scoate capacul, prezentând avantajul de a
care, pentru evaporare, se folosesc recipiente din sticl=
putea fi folosit [i la vaporizarea obiectelor de mici dimensiuni
prev=zute cu un aparat de \nc=lzire, reglabil \ntre 100-300
atât \n pozi]ie vertical= cât [i orizontal=.
grade Celsius, \n care se a[eaz= o cuv= cu solu]ie de
Relevarea amprentelor cu ninhidrin=, cianoacrilat [i iod se
cianoacrilat [i obiectele purt=toare de urme. Tot \n interiorul
poate realiza foarte bine cu ajutorul unei camere de tip laborator
cuvei se mai a[eaz= un obiect de culoare neagr= pe care a
cu spa]iu de \nc=lzire 214 CA. Toate elementele din interiorul fost creat= o urm= de control [i un pahar cu ap= cald= pentru
camerei sunt din o]el inox, iar pere]ii acesteia din fibr= de sticl= umezirea aerului.
Fiberglass nu sunt supu[i efectelor de coroziune a fumului de Dup= ce urma de control este bine relevat=, se
iod. Camerele sunt dotate cu trei bare de suspensie, 6 clipsuri deschide incinta iar urma relevat= se las= s= se usuce 10-15
pentru documente, spray de ninhidrin=, fixativ pentru ninhidrin=, minute. Urma se deta[eaz= de suport, dac= este vizibil=, apoi
ampule de cristale, t=vi]e pentru fumizare, ochelari de protec]ie, poate fi fotografiat= la lumina natural= sau artificial=. Dac= nu
toate venind \n ajutorul specialistului, avându-se \n vedere este vizibil= poate fi tratat= cu o pudr= clasic= sau
varietatea obiectelor suport [i particularit=]ile de formare a fluorescent= [i apoi se fotografiaz=9.

CRIMINALISTICA 17
Pe pia]a din România, se g=se[te un produs numit etan[de m=rime corespunz=toare, se scoate una din foliile de
“Super-Glue” care, prin propriet=]ile pe care le are, poate fi aluminiu [i se a[eaz= pachetul \n containerul \n care au fost
folosit pentru eviden]ierea urmelor l=sate pe suprafa]a puse probele.
pungilor din plastic, benzi adezive, sticle, suporturi vegetale. |n situa]ia \n care trebuie eviden]iate urme din
Aceast= metod= se bazeaz= pe faptul c= urmele latente autovehicule, acestea se \nchid pentru a nu p=trunde aerul
devin vizibile datorit= moleculelor emanate din adezivul de dinafar= [i se a[eaz= trei patru pachete \n diferite locuri din
“Super-Glue”, care, fiind \nc=rcate cu electricitate pozitiv=, interiorul ma[ini. Ma[ina se \nc=lze[te u[or, parcând-o la soare
sunt atrase de electricitatea negativ= a depunerilor de sau dând drumul la c=ldur=, dup= care se adaug= umiditate
gr=sime, con]inute de urmele papilare10. cu umidificatorul portabil SIRCHIE PUM 1002, furnizându-se
Pentru a se crea un mediu ideal de vaporizare [i de 20 de minute sau cât este necesar pentru a se ob]ine
desf=[urare \n bune condi]ii a reac]iilor chimice este folosit un rezultatul dorit.
recipient din sticl=, fixat \ntr-o ram= din lemn. Aceasta se Dup= ce urmele au fost eviden]iate, se fotografiaz=, se
a[eaz= pe o plac= din tabl=, deasupra unei surse de c=ldur=, pudreaz=, urmând a fi ridicate cu pelicula adeziv=, pentru a
astfel \ncât c=ldura s= fie transmis= spa]iului care con]ine putea fi valorificate \n laborator.
adezivul “Super-Glue”. Ultimele nout=]i \n domeniu sunt aduse tot de c=tre
Relevarea amprentelor este intensificat=, \n mod laboratoarele Serchie, unde se g=sesc camere de fumizare
substan]ial, \ntr-un mediu umed, care m=re[te pigmenta]ia, de unic= folosin]=, cum ar fi: Insta-Fumetent, compus= din 6
rezultând o amprent= clar=. |n acest scop \n interiorul piese ale unui stativ, [i Shake-n-fume, format= din 2 piese,
acvariului, se va introduce un pahar cu ap= iar obiectele confec]ionate din aluminiu sau fibr= de sticl=, care permite o
purt=toare de urme vor fi fixate \n partea superioar= a asamblare, \n câteva secunde, printr-o simpl= scuturare,14
camerei de sticl=, deasupra vasului \n care se afl= substan]a folosite la relevarea urmelor pe teren.
de relevare cu ajutorul unor cârlige prinse de capac. Se mai poate folosi camera FA 100 care asigur= un
Dup= aproximativ 5-7 minute, sub ac]iunea c=ldurii, va spa]iu \nchis pentru fumizarea cu cyanowand sau pentru
\ncepe vaporizarea [i formarea straturilor solide pe urmele fumizarea cu cianoacrilat camera portabil= CNA 900.
l=sate de crestele papilare. Procesul de vaporizare dureaz= Prezint= avantajul c= se pot asambla doar \n câteva minute [i
aproximativ 15-20 de minute iar sursa de c=ldur= se va au un spa]iu suficient de mare, care permite fumizarea mai
\ntrerupe dup= aproximativ 8-10 minute de func]ionare11. multor obiecte.
Dup= \ncetarea ac]iuni vaporilor de ester cianoacrilat, pe Pe lâng= acestea, camera are pere]ii transparen]i, care
suprafa]a obiectului se pun \n eviden]= urmele existente care ofer= posibilitatea de a observa procesul de fumizare. Raftul
prezint= o nuan]= de culoare alb=12. din interior [i clipsurile sunt necesare la fixarea probelor \n
Pentru fixare, \n vederea valorific=rii urmelor, se vor vederea fumiz=rii iar supapa de admisie este compatibil= cu
fotografia direct, diapozitiva [i ulterior pozitiva pentru umidificatorul15.
ob]inerea fotogramei reale a urmei cât [i prin tratarea |n laborator se pot folosi:
mecanic= cu diferite pulberi de relevare.  camera de fumizare, cu cianoacrilat prin accelerare
|n activitatea de pe teren speciali[tii criminali[ti pot avea de c=ldur=, format= dintr-un acvariu care are pe 5 laturi
\n dotare un aparat Serach Cyanowand \nc=rcat cu butan panouri transparente \nlocuibile permi]ând, astfel, o
care se aprinde singur [i este de fapt un generator de c=ldur=, monitorizare permanent= a procesului de fumizare [i camera
u[or de folosit, portabil. Se utilizeaz= cartu[e de unic= de fumizare cu cianoacrilat FR 100;
folosin]= ce se \ncarc= cu un monomer de cianoacrilat, pentru  camera de fumizare a cianoacrilatului cu filtru
a emite vapori de cianoacrilat \n fumizarea amprentei. |n Cyanosafe proiectat= pentru fumizarea protejat= [i eficient= a
vederea utiliz=rii la fa]a locului se ata[eaz= un cartu[ de probelor de culpabilitate, asigurând un mediu controlat pentru
cianoacrilat, se aprinde [i astfel \ncepe fumizarea. Bagheta se procesarea urmelor latente pe cele mai multe suprafe]e
]ine la câ]iva centimetri dep=rtare de suprafa]a presupus= de neporoase, eliminând expunerea la gaze \ntâmpl=toare.
a fi purt=toare de amprente [i se mi[c= \nainte [i \napoi. Cyanosafe utilizeaz= elemente solide de \nc=lzire, care
Urmele latente se eviden]iaz= \n timpul fumiz=rii cu accelereaz= polimerizarea cianoacrilatului.
Cyanowand, mai ales când este folosit \n corturile de Cyanosafe este echipat cu Air Seif control automat,
fumizare SIRCHIE13. Se folose[te pe teren pentru recoltarea care monitorizeaz= starea filtrelor [i permite procesarea
amprentelor de pe ma[inile furate sau din \nc=peri \nchise, automat= a urmelor latente.
dar bine aerisite, cu camere de fumizare. |n vederea fumiz=rii, cianoacrilatul se a[eaz= \n tava de
Pentru fumizarea, \n interiorul vehiculelor sau \n \nc=lzire, dup= care se apas= butonul process pe panoul de
camere, a obiectelor de mici dimensiuni se poate folosi [i control automat. |n acel moment camera se \nchide etan[[i se
gelul THE FINDER. |ntre dou= straturi de folie de aluminiu activeaz= un senzor de umiditate, atunci când \ncepe
este presat un gel unic care trebuie a[ezat \ntr-o camer= de procesul de fumizare. O dat= ce s-au ob]inut rezultatele
fumizare, f=r= a picura adeziv. dorite se apas= butonul purge care elimin= automat toate
Obiectele de mici dimensiuni sunt a[ezate \n containerul gazele d=un=toare de cianoacrilat din camera de fumizare.16

18 CRIMINALISTICA
Sec]ia de asisten]= de identificare judiciar= a GRC din fumizarea cu adeziv a obiectelor mai mari, a pungilor din
Ottawa folose[te o metod= de eviden]iere a urmelor latente plastic [ifonate23; Cyanovac II pentru a putea fi fumizate, \n
cu ajutorului unui vaporizator sub vid17. condi]ii optime, obiecte de mari dimensiuni care \ncap \n
Acest aparat18 poate genera presiuni vacuum, care acest aparat, cum ar fi: pistoale, arme, securi [i Cyanovac III
sunt suficiente pentru vaporizarea \n vid. cu vacuum, o combina]ie a celor dou= aparate, la care este
|n vederea folosirii acestei metode este nevoie de o ata[at= o pomp=.
incint= orizontal= de o]el, m=surând 900 mm lungime [i 600 Cercet=torii au demonstrat c= amprentele latente
mm diametru. fumizate \n vacuum colecteaz= depuneri de adeziv, \n mod
Obiectele purt=toare de urm= sunt fixate \n partea de
uniform pe structurile liniare ale amprentelor altele decât cele
sus, \n interiorul incintei, iar vasele de evaporare sunt a[ezate
fumizate \n alt mod. |ntr-un vacuum, adezivul este distribuit
orizontal, \n partea de jos a incintei.
mult mai uniform \n interiorul camerei. Din aceast= cauz=,
O combina]ie de pompe de difuzie rotative reduc
fumurile se mi[c= de jur \mprejur, \n col]uri [i \n toate cutele
presiunea \n interiorul incintei pân= la nivelele opera]ionale,
probei analizate.
\n mai pu]in de dou= minute. Pentru a ini]ia procesul de
Laboratoarele Sirchie au proiectat o camer= de vacuum
vidare, o sond= rece din interiorul incintei r=cit= cu un r=citor
Sirchie No Vac 150, special pentru fumizarea obiectelor
criogenic cu ciclu rapid accelereaz= procesul de vidare,
eliminând umiditatea [i alte molecule organice. Controlul g=site la locul faptei de diferite forme [i m=rimi. Pere]ii solizi
aparatului se face cu ajutorul unui microprocesor. de aluminiu asigur= integritate structural= \n timpul opera]iei
Obiectul purt=tor de urm= este a[ezat \ntr-o incint= sub iar capacul transparent din policarbonat permite
presiune, \n care se g=sesc pl=cile electrice pe care se monitorizarea vizual= a procesului.
\nc=lzesc 4-5 mg de aur [i mai multe grame de zinc19. Aurul
1. C. Suciu, Tratat de criminalistic=, Ed.Didactic= [i Pedagogic=,
se evapor=, suprafa]a obiectului suport fiind acoperit= cu un Bucure[ti, 1972, pag.206; I.Mircea, Criminalistic=, Ed.”Lumina Lex”,
strat fin de aur iar o parte din vaporii rezulta]i din evaporarea Bucure[ti, 1998, pg.68.
2. Jean Marc Biais et Eric Pelletier, Les methodes des police scientifique,
aurului sunt absorbi]i de urm=20, vaporii de zinc se depun \n
L’Expresse, ianuarie, 2003, pg. 3-4.
[an]urile papilare. Astfel, urmele papilare sunt puse \n 3. Idem, pg.4.
eviden]= colorându-se \n argintiu pe un fond gri [i apoi pot fi 4. Gh. P=[escu, I.R.Constantin, Secretele amprentelor papilare, Ed.
“Na]ional”, Bucure[ti, pg. 152.
fotografiate21. 5. Latent Print Development, Finger Print Laboratories Sirchie, INC,
|n Canada a fost efectuat un proiect de cercetare pe 2003-2004, Interna]ional CD-Rom catalog, pg.60.
6. Gh. P=[escu, I.R.Constantin, op.cit., pg.160.
circa 500 de amprente, pentru a se compara sensibilitatea
7. Latent Print Development, Finger Print Laboratories Sirchie, 2003 -
evapor=rii \n vid pe polietilen= cu evaporarea cu cianoacrilat 2004, pg.107.
urmat= de colorarea cu cerneal= fluorescent= [i pentru a se 8. C. Suciu, op.cit., pg. .221.
9. Gh.P=[escu, I.R.Constantin, op.cit., pg.163.
compara sensibilitatea evapor=rii \n vid pe suprafe]e de 10. I. Onul, I.Tru]=, Metod= chimic= de punere în eviden]= a urmelor
hârtie cu metoda efectuat= DFO [i NFN. papilare latente cu ajutorul adezivului universal “Super-Glue”, Revista de
|n acest scop fiecare amprent= a fost t=iat= \n dou=, o criminalistic=, Nr.4, iulie 2001, pg.18.
11. Idem, pg.19.
jum=tate a fost tratat= prin evaporare \n vid iar cealalt= a fost 12. “Super-Glue” este o substan]= care face parte din categoria esterilor
tratat= fie prin evaporare cu cianoacrilat plus cerneal= fie prin de cianoacrilat [i care confer= efecte similare vaporilor de cianoacrilat.
13. Latent Print Development, Finger Print Laboratories, Sirchie, 2003-
DFO sau NFN. Dup= tratare, amprentele, la diferite intervale, 2004, pg.89.
au fost unite [i le-a fost evaluat= valoarea criminalistic=. 14. Aceste camere de fumizare permit o observare constant= a
Testele s-au efectuat pe polietilen= constând \n: saci de procesului de fumizare iar dup= folosire se pot arunca, Latent Print
Development, Finger Print Laboratories Sirchie, 2003-2004, pg.97.
gunoi verde [i negru, pungi din plastic albe, pungi de 15. Umidificatorul este destinat s= asigure o surs= eficient= de umiditate
sandwich transparente, hârtie de ambalat din plastic pentru descoperirea urmelor latente care beneficiaz= de prezen]a unei
mari umidit=]i.
transparent [i dosare din acetat. De asemenea s-au mai
16. Latent Print Development, Finger Print Laboratories Sirchie, 2003-
efectuat pentru hârtie, cum ar fi: hârtie simpl=, hârtie de scris, 2004, pg.103.
hârtie colorat=, plicuri maro, dosare colorate pentru 17. A.H. Misner, TM-15-93, Fingerprint Detection Using Vacuum Metal
documente, prosoape din hârtie [i batiste din hârtie. Deposition, Centrul Canadian de Cercetare al Poli]iei, noiembrie,1993, pg.1.
18. A fost construit de Edwards High Vaccum International la Sussex
|n urma cercet=rilor s-a ajuns la concluzia c=:
(Anglia) costând 140.000 de dolari, Idem, pg.1.
”evaporarea \n vid este cea mai sensibil= tehnic= de 19. Jean-Marc Biais et Eric Pelletier, La police en quête d’ empreinte, L’
detectare a amprentelor pe polietilen=, indiferent de Expresse, ianuarie, 2003, pag.6; A.H.Misner, op.cit., pg.4.
20. A.H. Misner, op.cit., pg.3-4.
vechimea lor. Evaporarea \n vid este superioar= fa]= de DFO
21. Della Wilkinson, TM-02-98 F Tehnicques chimiques courantes de
sau NFN \n detectarea amprentelor pe hârtie, care depind de détection des empreintes digitales latentes, Centre Canadien de
vechimea urmei latente. Aceast= metod= trebuie considerat= Recherches Policières, octombrie, 1997, pg.4.
ca op]iune, când urmele l=sate pe hârtie sau plastic sunt 22. A.H. Misner, op.cit., pg. 6-9.
23. Fumizarea cu cianoacrilat necesit= ca aceste probe s= fie aduse
importante”22.
prima dat= la o form= plat=, altfel se poate ca anumite por]iuni din prob=
Laboratoarele Sirchie mai au \n dotare camere de s= fie slab fumizate iar altele tare fumizate, Latent Print Development,
fumizare: Cyanovac I pentru laborator care face posibil= Finger Print Laboratories Sirchie, 2003-2004, pg.109.

CRIMINALISTICA 19
Prof. VASILE L+P+DU{I
Comisar-[ef de poli]ie VIOREL VASILE,
[ef serviciu \n cadrul Direc]iei de Investiga]ii Criminale

D
Fran]a este vame[, c= a fost c=s=torit, are un singur b=iat
e-a lungul timpului a existat o preocupare care st= la mama lui, iar el va veni periodic \n România [i va
permanent= pentru l=rgirea ariei proba]iunii
avea nevoie de un ghid pentru c=, dup= ce se va pensiona,
judiciare, pentru g=sirea unor metode [i
inten]ioneaz= s= se stabileasc= definitiv \n ]ara noastr=. Cu
mijloace care s= conduc= la identificarea cert= a
aceast= ocazie, la cererea lui Jean Marie Dehon, i-am relatat
autorului unei anumite fapte penale.
[i eu situa]ia \n care m= aflam, spunându-i c= stau \n
|n urma unor studii [i cercet=ri, \n anul 1985, metoda
concubinaj cu Ganea George, c= am doi copii minori, c=
amprent=rii genetice [i-a demonstrat excep]ionala
situa]ia material= este destul de precar= [i c= pot s= fiu ghid
fiabilitate \n domeniul criminalisticii [i al medicinii legale.
Prin introducerea acestei metodologii s-a ajuns s= se pe perioada cât se afl= \n România, \n cazul \n care nu lucrez,
identifice un individ cu certitudine, pornind de la urmele dar contra cost, cu suma de 100 EURO/zi...
biologice pe care le-a l=sat la locul faptei. Cu ocazia primei discu]ii dintre mine [i Jean Marie Dehon
|n prezent, nici un organ de urm=rire penal= nu mai am aflat c= acesta se afl= \n Bra[ov de circa dou= s=pt=mâni [i
poate ignora informa]iile pe care le ofer= testul ADN. locuia, contra cost, la Anghelescu Mimi [i c= inten]iona s= se
|n omorul comis pe raza jude]ului Arad, asupra mute de la aceasta, fiind nemul]umit de comportamentul
cet=]eanului francez Jean Marie Dehon, analizele, efectuate deviant al ei [i c= este alcoolic=... Mi-a propus s= caut o alt=
de Laboratorul Institutului de Criminalistic= din cadrul locuin]= de \nchiriat \n Bra[ov, \n care s= stea [i el [i s= m= mut
Inspectoratului General al Poli]iei Române, au dat un [i eu cu concubinul [i feti]a minor=, \ntrucât va suporta toate
r=spuns cert asupra identific=rii f=ptuitorului, respectiv cheltuielile... Dup= aceast= discu]ie, a doua zi, i-am relatat
Redenciuc Daniela din Bra[ov, prietena victimei. concubinului aspectele men]ionate, lucru cu care a fost de
acord. Am contactat administratorul blocului \n care locuiam [i
Drum f=r= \ntoarcere! l-am rugat s= ne ajute cu \nchirierea unui apartament. Acesta
ne-a oferit o garsonier= la etajul IV, \n acela[i bloc cu noi. La
Dup= anul 1990, o dat= cu trecerea la economia de pia]=, scurt timp, francezul s-a mutat \n noua locuin]=, eu
o serie de cet=]eni str=ini au venit s= investeasc= \n România. asigurându-i urm=toarele servicii: ghid \n \mprejurimile
Bra[ovului, sp=latul rufelor [i menajul. Pentru o perioad= de 5
Unul dintre ace[tia a fost [i cet=]eanul francez Bernard Teteau,
zile, str=inul mi-a pl=tit 385 Euro...”
care, \n anul 1993, \mpreun= cu un cona]ional al s=u, a
Din declara]ia sus-numitei mai rezult= c=, \n timpul
\nfiin]at, \n municipiul F=g=ra[, jude]ul Bra[ov, S.C. “Benaro”
petrecut \n România, Jean Marie Dehon i-a spus c= \n Fran]a
S.R.L. Din informa]iile primite de Poli]ia francez= a rezultat c= este la mod= practicarea raporturilor sexuale anale, atât \ntre
Bernard Teteau, pe lâng= activit=]ile legale prev=zute \n actul persoane de acela[i sex (femei sau b=rba]i), cât [i \ntre
de constitiure a firmei, se ocupa cu traficul de femei din ]ara b=rba]i [i femei, \ncercând s=-i explice pl=cerile pe care le
noastr=, care urmau s= se prostituieze \n Fran]a. La firma simte \n momentul unui asemenea act sexual.
men]ionat= a lucrat, f=r= forme legale, \n calitate de secretar= |n acela[i interval de timp, Jean Marie Dehon a
[i Redenciuc Liliana-Daniela, \n vârst= de 30 ani, cu domiciliul determinat-o pe Liliana s= \ntre]in= un raport sexual normal.
\n Poiana Bra[ov. Din luna mai 2003, femeia a p=r=sit locul de Ulterior, când i-a propus un raport sexual anal, femeia s-a opus.
munc=, datorit= faptului c= Bernard Teteau a falimentat firma [i Pentru a convinge-o francezul i-a prezentat o substan]= care se
a plecat \n Fran]a. De men]ionat c=, \n anul 2001, Redenciuc folose[te pentru preg=tirea anusului \nainte de contactul sexual.
Liliana-Daniela a divor]at de so]ul s=u Popovici Radu Florin [i Despre aceste \ncerc=ri de a \ntre]ine raporturi sexuale anale,
a intrat \n rela]ii de concubinaj cu Ganea George, cu domiciliul Liliana i-a spus [i concubinului s=u, dar, fiind vorba de bani,
tot \n Poiana Bra[ov, dând na[tere unei feti]e. Dup= ce a plecat leg=turile cu Dehon au continuat, acesta din urm= promi]ându-i
c= o va ajuta s=-[i achizi]ioneze un calculator.
de la firma lui Bernard, Redenciuc [i concubinul au revenit la
Un aspect important, care mai rezult= din rela]iile
Poiana Bra[ov, lucrând, perioade scurte, pentru mai multe
numitei Redenciuc, se refer= la faptul c= Dehon i-a cerut s=-i
firme. |ntre timp, a dat un anun] \n ziarul local “TOTAL” prin
fac= cuno[tin]= cu minori, cu vârste \ntre 12-13 ani, care sunt
care \[i oferea servicii contra cost, respectiv: traduceri din
boschetari [i cer[esc prin jurul g=rii centrale din Bra[ov.
limba francez=, englez= [i german= [i invers; tehnoredactare,
Dup= comportamentul s=u, \n cele cinci zile cât a stat \n
proiectare [i design. Oferta a venit dup= aproximativ o lun=, Bra[ov, femeia a observat c= Dehon se \ndr=gostise de ea,
femeia fiind contactat= prin telefonul mobil de numita acesta afirmând c=: “E[ti un diamant care trebuie [lefuit!” “C=
Anghelescu Mimi, din Bra[ov, care i-a intermediat cuno[tin]a vei avea un viitor str=lucit [i c= eu \l voi sus]ine!”.
cu cet=]eanul francez Jean Marie Dehon. Când a ajuns \n Fran]a, de la domiciliul s=u, Dehon a
“|n luna septembrie 2003, l-am cunoscut pe Jean Marie sunat-o la telefon pe Liliana [i i-a spus c=-i trimite bani [i i-a
Dehon – ar=ta Redenciuc Liliana-Daniela \ntr-o declara]ie f=cut declara]ii de dragoste.
dat= la Parchetul de pe lâng= Tribunalul Arad – prilej cu care |ncepând cu luna noiembrie 2003, lunar, pân= la
am aflat mai multe delalii din via]a acestuia, \n sensul c= \n \nceputul lunii august 2004, Dehon i-a trimis numitei

20 CRIMINALISTICA
Redenciuc câte 400 Euro, iar zilnic vorbea cu ea prin
intermediul telefonului mobil.
“|n acest context – sus]ine Liliana \n declara]ia sa –
mi-am schimbat complet p=rerea despre cet=]eanul francez,
\ntr-un fel am \nceput s= ]in la el, iar rela]ia dintre mine [i
concubin s-a schimbat, \n sensul c= acesta [i-a dat seama c=
devin mai vis=toare, atrac]ia sexual= c=tre el nu mai era
aceea[i... Acest lucru a ridicat semne de \ntrebare pentru
Ganea George. Am avut discu]ii pe aceast= tem= cu el [i am
recunoscut c= sunt schimbat= [i c= nu [tiu ce se \ntâmpl= cu
mine... Dehon a insistat de mai multe ori la telefon,
sugerându-mi s= m= deplasez \n Fran]a cu cei doi copii [i s=
\nchei leg=turile cu concubinul... Eu l-am \ntrebat pe Dehon
de ce insist= a[a de mult s= merg \n Fran]a, iar el mi-a spus
c= nu mai poate tr=i singur, pe fosta so]ie nu o poate
suporta...”
|n Fran]a, Dehon a cunoscut un om de afaceri din
România, cu care a pus la cale deschiderea unei firme \n
municipiul Oradea, având ca obiect de activitate: export din
România c=tre Fran]a de produse de artizanat, sculptur= din
Foto 1
lemn [i lut, de dimensiuni mici.
Dup= ce a divor]at de so]ie, Dehon [i-a vândut casa [i
s-a hot=rât s= vin= \n ]ara noastr=, pentru a-[i pune \n
aplicare planul \n leg=tur= cu firma.
|n prima parte a lunii august 2004, francezul [i-a luat
bagajele [i câinele de vân=toare [i a pornit-o c=tre România,
cu autoturismul marca Opel-Frontera, nr. 5531-VY-02.

Enigma cadavrului din Opel-Frontera


|n ziua de 15 august 2004, o femeie din comuna
Vladimire[ti, jude]ul Arad, care se afla cu vitele la p=scut, a
descoperit pe un drum situat pe terenurile Fermei Vladilact,
cultivate cu porumb, o ma[in= marca Opel-Frontera, \n care
se afla cadavrul unui b=rbat. Evenimentul a fost semnalat la
I.P.J. Arad, conducerea acestui inspectorat luând m=suri de
trimitere cu operativitate, la locul faptei, a echipei complexe
de cercetare. }inând seama de particularit=]ile terenului, ce
urma s= fie investigat, procurorul criminalist a stabilit sarcini
concrete pentru membrii echipei [i modalit=]ile de examinare
a autoturismului [i cadavrului. (Din cadrul echipei au f=cut
parte: procurorul criminalist Micle Blag [i comisarii-[efi
Foto 2
de poli]ie Aurel Moisa, Dan Ardeleanu, Pavel Biti[ [i
Ovidiu Turlea).
Dup= num=rul de circula]ie, autoturismul era \nregistrat
\n Fran]a. Cadavrul b=rbatului era dezbr=cat, par]ial \ncovoiat,
[i prezenta urme de sânge. Toate obiectele din ma[in= erau
r=v=[ite, pe unele dintre acestea se aflau urme papilare [i
urme biologice, S-a luat m=sura scoaterii cadavrului din
autoturism [i supunerea acestuia examin=rii am=nun]ite de
c=tre medicul legist. Atât la nivelul capului, cât [i pe corp,
\ndeosebi \n zona inimii, victima prezenta leziuni provenite de
la un corp t=ietor-\n]ep=tor. Pe penis victima avea o leziune.
|n lanul de porumb, pe o p=tur=, criminali[tii au
descoperit câteva [erve]ele de hârtie, purt=toare de urme de
sânge, precum [i resturi de ]ig=ri. La intrarea din D.N.7, pe
câmpul agricol, la o barier= era spânzurat un câine de
vân=toare, care, ulterior, s-a stabilit c= \i apar]ine victimei.
Cu prilejul necropsiei, medicul legist a stabilit c= moartea
victimei a fost violent= [i s-a datorat hemoragiei, contuziei
dilacer=rii consecutiv comunisive fracturii de bolt= [i baz= de
craniu. Leziunile traumatice au putut fi produse prin lovituri
puternice, repetate cu un corp dur ascu]it, comprimare.
Aspectele de la locul faptei [i cu ocazia efectu=rii
Foto 3
necropsiei sunt prezentate \n foto 1-15.

CRIMINALISTICA 21
Foto 4
Foto 7

Foto 5 Foto 8

Foto 6 Foto 9

22 CRIMINALISTICA
Foto 10 Foto 13

Foto 11 Foto 14

Foto 12 Foto 15

CRIMINALISTICA 23
|n bagajele victimei s-au g=sit acte din care rezulta c= d) Profilul genetic al ADN extras din proba de referin]=
este cet=]ean francez, se nume[te Jean Marie Dehon, 23 (sânge) recoltat= de la numita Redenciuc Liliana Daniela.
Rue D’Epar Gnemaille 02100 Saint Quentin. Totodat=, printre e) Dac= profilul genetic ob]inut la punctul d) este identic
\nscrisuri se aflau adresele [i numerele de telefon ale unor sau se reg=se[te \n cele ob]inute la punctul a).
cet=]eni români, printre care al numitei Redenciuc Liliana- f) Dac= firele \n litigiu, ridicate de pe bancheta spate a
Daniela. autoturismului, proprietate a victimei, sunt de origine uman=
Cu sprijinul ofi]erului de leg=tur= francez, s-a confirmat sau animal= (specia).
identitatea cadavrului [i faptul c= autoturismul, \n care a fost g) Dac= fragmentul cu care victima a fost legat= la
g=sit, i-a apar]inut lui Dehon. mâini [i la picioare prezint= caracteristici asem=n=toare cu
Obiectele purt=toare de urme biologice [i urmele modelul de compara]ie ridicat dintr-un balot de pe câmpul din
papilare prelevate de la locul faptei au fost trimise, pentru apropierea locului unde a fost g=sit cadavrul.
examin=ri, \n laboratoarele Institutului de Criminalistic= din |n concluziile raportului de expertiz= se arat= c= probele
cadrul Inspectoratului General al Poli]iei. puse la dispozi]ie au pus, \n principal, \n eviden]= urm=toarele:
|n vederea solu]ion=rii acestui caz s-a constituit un • Profilul genetic al ADN extras din urmele de sânge
colectiv de speciali[ti, inclusiv din cadrul Direc]iei de uman de pe fragmentele vegetale este identic cu profilul
Investiga]ii Criminale, sub directa \ndrumare a organelor genetic al ADN-ului extras din proba de referin]= (fire de p=r
parchetului, care au declan[at mai multe ac]iuni investigative pubian) recoltat= de la victima Jean Marie Dehon;
[i de cercetare pe raza unor jude]e. • Profilul genetic al ADN extras din urmele de sânge de
La aceste activit=]i au participat [i speciali[ti din pe sfoara cu care a fost legat= victima de mâini [i din urmele

locilor analiza]i (SGM+), cu profilul genetic al ADN extras din


Direc]ia General= de Informa]ii [i Protec]ie Intern=, care au de sânge de pe [erve]elul alb este identic, corespunz=tor
contribuit la identificarea unor persoane din cercul de b=nui]i,
precum [i leg=turile pe care ace[tia le-au avut cu victima. proba de referin]= (fire de p=r pubian) recoltat= de la victima
Investiga]iile [i cercet=rile \ntreprinse au scos \n Jean Marie Dehon;
eviden]=, \n principal, urm=toarele: • Profilul genetic al ADN extras din celulele epiteliale
• Jean Marie Dehon a plecat din Fran]a \n ziua de 14 remanente \n urmele de saliv= identificate pe dou= resturi de
august 2004 [i a tranzitat Austria [i Ungaria, iar a doua zi a ]ig=ri marca “Winston super lights”, ridicate de la fa]a locului,
intrat \n România prin P.C.T.F. N=dlag, având \n autoturismul este identic cu profilul genetic ADN extras din proba de referin]=
proprietate personal= (marca Opel-Frontera, nr. 5531-VY-02) (sânge) recoltat= de la numita Redenciuc Liliana Daniela;
un câine de vân=toare. • Frecven]a de reg=sire a acestui profil genetic \n
• Victima a f=cut parte dintr-o re]ea de trafic de popula]ia european= este de 2,64 x 10-19, calculat= pentru
persoane, cu \nclina]ii spre pedofilie. A lucrat ca vame[, rezultatele ob]inute cu Kitul Multipex ABI-IDENTIFILER.
intrând \n leg=turi suspecte cu cet=]eni români, ucraineni, Posibilitatea de reg=sire a acestui profil genetic \n popula]ia
moldoveni [i din alte ]=ri est-europene. european= este de 1 la un num=r de 14,3 x 1017 persoane,
• Fiind audiat=, numita Redenciuc Liliana-Daniela, cu calculat= pentru rezultatele ob]inute cu Kitul Multiplex ABI-
domiciliul \n Bra[ov, aceasta a recunoscut despre rela]iile sale IDENTIFILER;
cu Jean Marie Dehon [i sumele de bani pe care le-a primit. |n • Profilul genetic al ADN extras din celulele epiteliale
declara]ia sa a recunoscut c= Dehon i-a comunicat data sosirii \n remanente \n urmele de saliv= identificate pe cele dou=

identic, corespunz=tor locilor analiza]I (SGM+) cu profilul


România, respectiv 14-15 august 2004, dar nu s-a \ntâlnit cu el. [erve]ele de culoare alb=, ridicate de la fa]a locului, este
• Investiga]iile efectuate au stabilit c= Redenciuc
Liliana-Daniela l-a a[teptat pe Dehon la Punctul de Frontier= genetic al ADN extras din probe de referin]= (sânge) recoltate
N=dlag [i \mpreun= cu acesta s-au deplasat \n municipiul de la numita Redenciuc Liliana Daniela;
Arad. Unele aspecte prezentate \n declara]ia acesteia s-au • Profilul genetic al ADN extras din celulele epiteliale
dovedit a fi reale. remanente \n urmele de saliv= prezentate pe restul de ]igar=-
marc= neidentificat=-ridicat de la fa]a locului, apar]ine unei
Expertiza bio-criminalistic=
persoane de sex masculin [i nu este identic cu nici unul dintre
a stabilit adev=rul \n cazul Dehon
profilele genetice ale ADN extras din urmele biologice
Urm=toarele probe materiale au fost ridicate de la fa]a identificate pe probele puse la dispozi]ie.
locului [i trimise Institutului de Criminalistic= pentru Pe [erve]elul ridicat din apropierea autoturismului s-au
efectuarea expertizei bio-criminalistice: eviden]iat urm=toarele:

este identic, corespunz=tor locilor analiza]I (SNG+) cu profilul


• trei resturi de ]ig=ri cu filtru de culoare alb=; • depozit • profilul genetic al ADN extras din urmele de sânge
subunghial; • fire de p=r g=site pe bancheta – spate a
autoturismului nr. 5531-VY-02; • resturi vegetale, cu stropi [i genetic al ADN extras din proba de referin]= (fire de p=r
pete de sânge; • o bucat= de hârtie igienic= de culoare roz; • un pubian) recoltat= de la victima Jean Marie Dehon;
[erve]el de culoare alb=; • dou= buc=]i de sfoar= cu care victima • profilul genetic al ADN extras din celulele epiteliale

locilor analiza]I (SNG+), cu profilul genetic al ADN extras din


a fost legat= la mâini [i la picioare; • fire de p=r ridicate de pe remanente \n urmele de saliv= este identic, corespunz=tor
capul victimei; • fire de p=r ridicate din zona pubian= a victimei;
• dou= flacoane cu sângele victimei; • o bucat= de sfoar= proba de referin]= (sânge) recoltat= de la numita Redenciuc
ridicat= de la un balot descoperit \n câmpul infrac]ional. Liliana Daniela.
Prin ordonan]= trimis=, organul de cercetare penal= a • fragmentele de sfoar= cu care au fost legate mâinile
solicitat urm=toarele: victimei sunt constituite din fire de prolipropilen=. Aceasta
a) Dac= pe probele puse la dispozi]ie se eviden]iaz= prezint= caracteristici fizico-chimice identice cu fragmentul
urme de natur= biologic= uman=, ce pot fi supuse unalizelor ridicat dintr-un balot de pe câmpul din apropierea locului unde
genetice. |n caz afirmativ s= se stabileasc= profilul genetic al a fost g=sit cadavrul.
persoanei (persoanelor) de la care provin. Activit=]ile investigative [I de cercetare au scos \n
b) Profilul genetic al ADN, extras din proba de referin]= eviden]= c= Dehon, dup= ce s-a \ntâlnit cu numita Redenciuc,
(sânge, fire de p=r pubian), recoltat= de la victima Jean Marie la ie[irea din municipiul Arad a intrat cu autoturismul pe un
Dehon. câmp din comuna Vladimire[ti. Aici s-au a[ezat pe o p=tur=, au
c) Dac= profilul genetic ob]inut la punctul b) este identic servit masa [i au avut rela]ii sexuale. |ntre cei doi au ap=rut
sau se reg=se[te \n cele ob]inute la punctul a). divergen]e, iar dup= ce s-au urcat \n ma[in= femeia l-a ucis.

24 CRIMINALISTICA
Jurist MARIUS DANIEL PE{TIN+
Ing. CIPRIAN MARIUS C+LUG+REANU

Semn=tura electronic= – un pilon important al Autentificarea reprezint= determinarea identit=]ii


Sistemelor de Management al Securit=]ii Informa]iei persoanei cu care vorbe[ti, \nainte de a dezv=lui informa]ii
importante sau de a intra \ntr-o afacere.
|n primele decenii ale existen]ei lor, re]elele de Non-repudierea se refer= la semn=tura electronic= [i
calculatoare au fost folosite de cercet=torii din universit=]i \nseamn= c= o dat= ce ai semnat electronic un document nu
pentru trimiterea po[tei electronice iar de c=tre func]ionarii mai po]i pretinde c= alcineva ar fi semnat \n locul t=u.
corpora]iilor pentru a partaja imprimantele. |n aceste Integritatea unui document electronic reprezint=
condi]ii, problema securit=]ii nu atr=gea prea mult aten]ia. garan]ia faptului c= respectivul mesaj a ajuns la destina]ie
Dar acum, când milioane de cet=]eni obi[nui]i folosesc \ntocmai cum a fost trimis de surs= (lipsa unei informa]ii este
re]elele pentru opera]iuni bancare, cump=r=turi [i plata
mai pu]in d=un=toare decât posesia unei informa]ii false), [i
taxelor, securitatea re]elei apare la orizont ca o mare
se asigur= tot prin intermediul semn=turii electronice.
problem= poten]ial=. |n acest articol vom studia securitatea
Toate aceste aspecte (confiden]ialitate, autentificare,
re]elei din mai multe unghiuri, eviden]iind numeroase
non-repudiere [i integritate) apar [i \n sistemele tradi]ionale,
pericole [i ar=tând cum acestea pot fi contracarate prin
dar cu câteva diferen]e semnificative.
implementarea unor sisteme de management al securit=]ii
informa]iei, conform standardelor interna]ionale \n vigoare Exceptând securitatea la nivel fizic (controlul accesului,
BS 7799 [i ISO 17799. supraveghere video etc.), aproape toat= securitatea se
Securitatea este un subiect vast [i acoper= o bazeaz= pe principii criptografice.
multitudine de imperfec]iuni. |n forma sa cea mai simpl=, ea
asigur= ca persoane curioase s= nu poat= citi sau, [i mai r=u, Semn=turi digitale
modifica mesajele adresate altor destinatari. Ea se ocup= de
cei care \ncearc= s= apeleze servicii de la distan]=, de[i nu |n prezentarea sumar= f=cut= mai sus problematicii
sunt autoriza]i s= le foloseasc=. Securitatea se ocup= de criptologiei au fost prezentate cititorului multe elemente de
problemele legate de capturarea [i falsificarea mesajelor baz= pentru criptarea documentelor [i a fi[ierelor, \n vederea
autorizate [i de cei ce \ncearc= s= nege faptul c= au trimis trensmisiei protejate a acestora prin Internet. O bun= parte a
anumite mesaje. prezent=rii de mai sus s-a concentrat pe verificarea faptului
Majoritatea problemelor de securitate sunt cauzate c= persoana care a primit documentul este chiar persoana
inten]ionat de persoane r=uvoitoare care \ncearc= s= ob]in= c=reia emi]=torul i-a trimis documentul. O alt= problem=
anumite beneficii, s= atrag= aten]ia sau s= provoace r=u semnificativ=, referitoare la orice informa]ie important= care
cuiva. Securizarea informa]iilor tranzitate \n cadrul unei re]ele trebuie transmis= sau recep]ionat= prin Internet, este
implic= ceva mai mult decât p=strarea ei f=r= erori de verificarea faptului c= presupusul autor al documentului este
programare. Aceasta implic= surclasarea unor adversari,
chiar autorul acestuia. Cu alte cuvinte, autentificarea
adeseori inteligen]i, dedica]i [i, uneori, bine dota]i material.
transmisiunilor este important=. O persoan= se poate asigura
Trebuie, de asemenea, s= fie clar c= m=surile care pot
c= al]i utilizatori \i pot identifica toate transmisiunile prin
contracara inamici accidentali vor avea un impact redus
semnarea digital= (digitally signing) a acestora. |n general, la
asupra unor adversari serio[i. Arhivele poli]iei arat= c= cele
mai multe atacuri nu au fost s=vâr[ite de str=ini, prin semnarea digital= a unui fi[ier, acestuia i se adaug= o
ascultarea unor linii telefonice, ci de c=tre angaja]i valoare numeric= unic=, prin care se arat= c= fi[ierul apar]ine
ranchiuno[i. |n consecin]=, sistemele de securitate ar trebui \ntr-adev=r presupusului emi]=tor [i c= nu a mai fost modificat
proiectate ]inând seama de acest fapt. \n urma transmisiunii. Acest capitol examineaz=, cu titlul de
Problemele securit=]ii informa]iilor, ce se vehiculeaz= prezentare general=, problematica semn=turii electronice,
\ntr-o re]ea de calculatoare, pot fi \mp=r]ite, \n mare, \n patru axându-se pe urm=toarele idei de baz=:
domenii strâns interconectate:
 confiden]ialitate;  O semnatur= digital= (digital signature) este o valoare
 autentificare; unic= pe care programele de creare a acestor semn=turi o
 non-repudiere; construiesc, prin aplicarea unei func]ii matematice [i a unei
 integritate. chei de criptare, unui mesaj sau fi[ier.
P=strarea secretului, denumit= de asemenea [i O semn=tur= digital= este o valoare unic=, prin care se
confiden]ialitate, se refer= la p=strarea informa]iei departe de confirm= atât identitatea autorului fi[ierului, cât [i faptul c=
utilizatorii neautoriza]i. fi[ierul nu a fost alterat \n timpul transmisiunii.

CRIMINALISTICA 25
 Certificatele digitale (digital certificates) sunt o indicatori de \nceput [i de sfâr[it ai fi[ierului. Figura de mai
reprezentare vizual= a unei valori unice, care verific= jos prezint= o modalitate de semnare digital= a unei scrisori:
informa]iile incluse \ntr-un fi[ier [i pe autorul acestuia printr-un Fig. 2: Programul de semnare semneaz= fi[ierul scrisoare
sistem de verificare [i semnare efectuate de un ter]. Pentru a verifica semn=tura, receptorul fi[ierului
 La transmiterea prin Internet a unei semn=turi ruleaz= un program pentru decriptarea valorii hash a
digitale, documentul este verificat de o firm= ter]=, denumit= semn=turii, folosind cheia public= a emi]=torului. Dup= ce
Autoritate de Certificare (Certificate
Authority), cum ar fi VeriSign.
O semn=tur= digital= este o valoare
unic= pe care programe special concepute o
ata[eaz= unui fi[ier. Prin semnarea fi[ierelor
(documentelor) se genereaz= semnatura
digital=, parcurgându-se un proces \n dou=
etape. Mai \ntâi, programul transfer= fi[ierul
printr-o func]ie matematic= denumit= hash
(func]ie de transformare unisens). Folosind
octe]ii care alc=tuiesc fi[ierul, func]ia hash
creaz= o valoare unic=. De asemenea,
func]ia hash calculeaz= valoarea astfel \ncât
con]inutul fi[ierului s= nu poat= fi determinat dac= se cunoa[te decripteaz= valoarea hash, programul o memoreaz= \ntr-o
func]ia hash – de aceea am numit-o func]ie unisens. loca]ie temporar=. Figura de mai jos prezint= modul de
Figura de mai jos prezint= un model de transformare a unui ob]inere a valorii hash criptate.
Fig. 3: Receptorul folose[te cheia public= a emi]=torului
pentru a decripta valoarea hash a semn=turii

Programul receptorului aplic= apoi fi[ierului


aceea[i func]ie hash, utilizat= de emi]=tor, pentru
crearea valorii hash, apoi compar= valoarea hash
calculat= cu valoarea hash decriptat=. Dac= valorile sunt
identice, programul receptorului informeaz= utilizatorul
c= semnatura este exact=. Figura de mai jos prezint=
modul \n care programul receptorului \[i calculeaz=
propria valoare hash [i o compar= cu valoarea hash
decriptat=.

fi[ier, ce este organizat dintr-o


succesiune de date:
Fig. 1: Fi[ierul trece prin func]ia hash [i
determin= un num=r unic

Dup= crearea valorii hash,


programul de semnare cripteaz=
valoarea cu cheia privat= a persoanei
care dore[te s= semneze fi[ierul (deci
semnarea este, de fapt, criptare cu
cheia privat=!). |n final, programul scrie o
versiune semnat= a fi[ierului, care, de
obicei, con]ine informa]ii despre programul de semnare [i

Fig. 4: Calculul [i compara]ia valorilor


hash

Datorit= importan]ei \n continu=


cre[tere a semn=turilor digitale \n zonele
comerciale, de comunica]ii on-line sigure [i a
transmisiilor de date, este important s= se
cunoasc= mai multe detalii despre
semn=turile digitale [i despre standardul
pentru semn=turi digitale (DSS).

26 CRIMINALISTICA
Pe masur= ce Statele Unite [i \ntreaga lume se digitale:
conecteaz= la Internet pe scar= tot mai larg=, importan]a Fig. 5: Semn=turile digitale vor permite, \ntr-o bun= zi,
semn=turilor digitale va cre[te. Semn=turile digitale au avut exercitarea dreptului de vot de la domiciliu
deja un impact semnificativ asupra Internetului [i vor fi unul Dup= cum s-a ar=tat, semn=turile digitale contribuie la
dintre instrumentele principale folosite de consumatori [i identificarea creatorilor [i emi]=torilor unui mesaj. |ntr-un
firme pentru a-[i modifica interac]iunea cu ciberspa]iul. De mesaj electronic, o semn=tur= electronic= are aceea[i
exemplu, s= ne imagin=m o perioad= când cet=]enii vor putea valoare ca a unei semn=turi olografe dintr-o corespondan]=
vota direct de la domicilii, deoarece semn=turile digitale unice
tip=rit= (Legea 455/2001 privind semn=tura electronic=).
ale acestora le vor certifica identitatea. Democra]ia ar deveni
Totu[i, spre deosebire de semn=turile olografe, semn=turile
astfel cu mult mai eficient=, deoarece mai multe persoane vor
digitale sunt practic imposibil de falsificat. Semn=turile
beneficia de o modalitate comod= [i legitim= de a lua parte la
digitale sunt dinamice, \n sensul c=
sunt unice pentru fiecare mesaj pe
care se aplic=. Datele din mesaj [i
cheia privat=, necesar= emi]=torului
pentru a trimite mesajul semnat,
reprezint= ele \nsele componente
matematice ale semn=turii digitale.
Ca atare, a[a cum am mai ar=tat \n
acest articol, verificarea integrit=]ii
mesajului este un avantaj
suplimentar al utiliz=rii unei
semn=turi digitale. Dac= un alt
alegeri. Figura de mai jos prezint= modul \n care, \n viitor, utilizator, un hacker de exemplu, intercepteaz= [i altereaz=
cet=]enii vor putea vota de acas= folosind semn=turile un mesaj, acest mesaj nu va trece de verificarea semn=turii

M A S T E R A T E U R O P E A N –
C R I M I N A L I S T I C +
|n ziua de 15 ianuarie 2005, s-au deschis cursurile de MASTERAT EUROPEAN –
specialitatea CRIMINALISTIC+. Organizate de Universitatea Român= de {tiin]e [i Arte
“Gheorghe Cristea”
Cristea din Bucure[ti, Institutul de Criminalistic= din Inspectoratul General al
Poli]iei Române [i Asocia]ia Criminali[tilor din România, jum=tate dintre activit=]i vor avea
caracter practic- aplicativ.
Despre modul de organizare [i desf=[urare a cursurilor de masterat au vorbit: domnii
conf. univ. dr. Gheorghe Popa, directorul Institutului de Criminalistic= [i prof. Vasile
L=p=du[i, secretar general al Asocia]iei Criminali[tilor din România.
Pe timp de doi ani, \n planul de \nv=]=mânt, sunt prev=zute urm=toarele module:
• Impactul [i influen]a normelor procesual penale asupra criminalisticii; • Fundamentul
criminalisticii; • Metode [i tehnici criminalistice de identificare a persoanei; • Urmele-obiect
de studiu al criminalisticii; • Investigarea criminalistic= a locului faptei; • Investigarea
criminalistic= a infrac]iunilor comise cu violen]= [i a celor din sfera crimei organizate;
• Investiga]ia judiciar=; • Baze de date \n criminalistic=; • Interpretarea criminalistic= a
urmelor la locul faptei; • Valorificarea urmelor prin expertize criminalistice; • Interferen]e \ntre
medicina legal= [i criminalistic=; • Instrumente de cooper=ri interna]ionale \n vederea
valorific=rii mijloacelor criminalistice de prob=.
La \ncheierea masteratului, fiecare masterant va sus]ine o lucrare de diserta]ie cu
sprijinul unor cadre didactice [i speciali[ti din cadrul Institutului de Criminalistic=.
Activit=]ile de \nv=]=mânt se vor desf=[ura \n imobilul din strada Matei Basarab nr. 18
bis, sector 3, Bucure[ti.

Lector univ. FLORIN BOBIN

CRIMINALISTICA 27
Lect. univ. dr. GHEORGHE ALECU,
Facultatea de Drept Constan]a, Universitatea “Spiru Haret”

Cercetarea la fa]a locului pasagerilor, ale pasagerilor, ale echipajului [i bunurile


|n accep]iunea unor autori de specialitate1, cercetarea transportate, aeronava distrus= [i resturile ei; cât [i
la fa]a locului reprezint= activitatea procedural= [i de aeroportul de decolare sau de aterizare; zonele de decolare
tactic= criminalistic= al c=rei obiect \l constituie sau aterizare, zonele limitrofe, turnul de control; sediul
perceperea nemijlocit= a locului unde s-au s=vâr[it operatorului aerian [i, uneori, uzina constructoare4;
infrac]iunea, descoperirea, relevarea, fixarea, ridicarea [i  \n situa]ia producerii catastrofelor feroviare: c=ile de
examinarea urmelor [i a mijloacelor materiale de prob=, acces spre locul producerii faptei [i de la acesta spre exterior;
precizarea pozi]iei [i st=rii acestora, având ca scop locomotivele, vagoanele [i cupele de realizare a leg=turilor
stabilirea naturii [i \mprejur=rilor comiterii faptei, precum dintre ele; birourile \n mi[care, linia electric= de contact; sta]ia
[i a datelor necesare identific=rii f=ptuitorului. de plecare, sta]ia de sosire [i por]iunea de linie curent=,
unde s-au produs urm=rile faptei5;
 \n situa]ia accidentelor navale: zona dintre locul unde
Importan]a acestei activit=]i rezid= \n faptul c= organul
de urm=rire penal= percepe nemijlocit \mprejur=rile \n care a
ac]ionat f=ptuitorul, obiectele folosite sau atinse de c=tre s-a produs catastrofa (sinistrul, incendiul, abordajul etc.) [i
cel unde s-a descoperit nava sau epava acesteia6, zon= ce
acesta, putându-se ob]ine probe deosebit de pre]ioase \n
include suprafa]a apei, ca un plan \n continu= mi[care (sub
cauz=. Ea reprezint= condi]ia de baz= pentru solu]ionarea cu
ac]iunea vântului, a curen]ilor), construc]iile [i aparatele
succes a cauzelor penale, \ntrucât, \n marea majoritate a
utilizate sau susceptibile de a fi folosite ca mijloace de
infrac]iunilor, rezultatele ob]inute, cu acest prilej, constituie
transport pe ap= [i por]iunile de uscat adiacente7.
punctul de plecare, determin= direc]iile \n care se vor
Atât practica judiciar=, cât [i literatura de specialitate
desf=[ura ulterior cercet=ril2.
sunt unanime \n a aprecia c= locul unde s-a s=vâr[it
|ntrucât cercetarea la fa]a locului, ca [i celelalte acte ori
infrac]iunea, unde s-au produs rezultatele ori care conserv=
activit=]i de investigare a faptelor, se face numai \n strict=
urmele acesteia, constituie sursa celor mai fidele informa]ii,
conformitate cu prevederile legale, poate fi dispus= motivat.
ce pot fi valorificate \n scopul afl=rii adev=rului.
|n faza de urm=rire penal=, cercetarea la fa]a locului
Cercetarea urmelor accidentelor feroviare vizeaz=
este dispus= printr-o rezolu]ie motivat= a organului de
urme de scoatere, sl=bire sau t=iere a [inelor de cale ferat=,
urm=rire penal=, de regul=, dup= \nceperea urm=ririi penale;
urme de modificare a indicatoarelor de semnalizare feroviare,
organul de urm=rire penal= efectueaz= cercetarea locului
urme ale unor obstacole a[ezate pe calea ferat=, urme de
s=vâr[irii faptei \n prezen]a obligatorie a martorilor asisten]i, distrugere a macazelor sau sistemelor de rulare.
cu excep]ia cazurilor \n care aceast= prezen]= nu este Consider=m c=, pentru o cercetare la fa]a locului
posibil=. De asemenea, dac= se consider= necesar, la complet=, aceast= activitate judiciar= ar trebui s= se
cercetare, pot participa [i p=r]ile, o eventual= neparticipare a desf=[oare simultan, cel pu]in asupra aeronavei,
p=r]ilor \ncuno[tiin]ate nefiind de natur= s= \mpiedice aeroportului, zonei de impact [i limitrofe aeroportului, precum
efectuarea cercet=rii. [i sediul operatorului aerian (compania de avia]ie).8
Dup= cum se afirm= \n literatura de specialitate3, [i, Cercetarea la fa]a locului se realizeaz= \ntotdeauna \n
cum de altfel [i practica o demonstreaz=, cercetarea la fa]a prezen]a unor speciali[ti de la c=ile ferate, ocazie cu care vor
locului efectuat= de instan]a de judecat= nu are nici cerceta locul unde s-a produs accidentul, sta]iile de plecare [i
\ntinderea [i nici adâncimea celei efectuate de organul de de sosire ale trenului respectiv, instala]iile de semnalizare,
urm=rire penal=; cu toate acestea, semnifica]ia este destul registrele privind circula]ia [i revizia instala]iilor.
de mare, \ntrucât instan]a are posibilitatea s= ia contact direct M=suri preg=titoare
cu anumite aspecte ale locului \n care s-a s=vâr[it M=surile preg=titoare, pân= la deplasarea la fa]a
infrac]iunea [i s= cânt=reasc= mai exact rezultatele locului, constau \n: primirea, consemnarea [i verificarea
desprinse din cercet=rile anterioare ale organelor de urm=rire sesiz=rii, asigurarea tehnico-material=, asigurarea deplas=rii
penal=. cu operativitate a echipei la fa]a locului, asigurarea prezen]ei
Caracteristicile domeniului naval, feroviar [i ale celui speciali[tilor, a ap=r=torului [i a martorilor asisten]i.
aerian, determin=, \n mod firesc, o metodologie aparte, a. Primirea, consemnarea [i verificarea sesiz=rii
specific=, de instrumentare a accidentelor care se produc \n Din momentul \n care a primit sesizarea, organul de
spa]iu acvatic, terestru [i aerian. urm=rire penal= \[i verific= competen]a, dac= este cazul
|n continuare, vom da câteva exemple de loc al faptei, informeaz= organul de urm=rire penal= competent [i oblig=,
respectiv locul de cercetat \n cazul catastrofelor aeriene, \n acela[i timp, s= efectueze cercetarea la fa]a locului9 [i are
feroviare, maritime [i fluviale: datoria s= \ndeplineasc= urm=toarele activit=]i:
 \n cazul catastrofelor aeriene: aeroportul; suprafa]a  identificarea persoanei care a f=cut plângerea sau
de teren, unde sunt r=spândite resturile aeronavei, corpurile denun]ul;

28 CRIMINALISTICA
 verificarea sesiz=rii, care se impune mai ales atunci locul accidentului sau incidentului de avia]ie civil=.
când aceasta s-a facut telefonic de c=tre persoane Fixarea locului faptei \n faza static= se face prin
necunoscute, pentru a se evita deplas=rile inutile; fotografii de orientare [i fotografii schi]= ale obiectelor
 se va lua leg=tura radio cu nava/trenul/aeronava principale [i ale urmelor – când exist= pericolul de dispari]ie
angajate \n accident, iar dac= acest lucru nu este posibil, cu a acestora.
alte mijloace de transport naval, feroviar sau aerian. Cercetarea \n faza dinamic=
|n cadrul verific=rii sesiz=rii se urm=re[te, \n primul Faza dinamic= a cercet=rii la fa]a locului \ncepe dup=
rând, stabilirea locului evenimentului, natura faptei comise, epuizarea activit=]ilor specifice primei faze [i se
propor]iile [i urm=rile activit=]ii ilicite - date care sunt caracterizeaz=, \n raport cu aceasta, prin examinarea
indispensabile pentru o bun= organizare a cercet=rii. minu]ioas= a tuturor obiectivelor, mijloacelor materiale de
b. Asigurarea tehnico-material= prob= aflate \n câmpul infrac]iunii, echipa având posibilitatea
Echipa de cercetare va avea asupra sa mijloace mi[c=rii obiectelor purt=toare de urme, \n func]ie de
tehnico-criminalistice, necesare realiz=rii unei cercet=ri posibilit=]ile tehnice din dotare.
complete la fa]a locului. Faza dinamic= este, deci, cea mai complex= [i
c. Asigurarea deplas=rii cu operativitate a echipei la laborioas= etap= a cercet=rii la fa]a locului, \ntrucât
fa]a locului. presupune participarea tuturor membrilor echipei, efectuarea
d. Asigurarea prezen]ei speciali[tilor, a ap=r=torului [i investiga]iilor [i folosirea integral= a mijloacelor tehnico-
a martorilor asisten]i. [tiin]ifice criminalistice aflate la dispozi]ia lor.
Imediat dup= sosirea echipei de cercetare la fa]a Consemnarea rezultatelor cercet=rii la fa]a locului
locului [i \nainte de a \ncepe examinarea propriu-zis=, trebuie Procesul –verbal de cercetare la fa]a locului, ca de altfel
s= se ia o serie de m=suri \n regim de urgen]=. [i actele premerg=toare urm=ririi penale: perchezi]ii,
Informarea operativ= asupra evenimentelor care au reconstituiri, confrunt=ri [.a. – au o semnifica]ie major= \n
avut loc [i au fost constatate de c=tre lucr=torii sosi]i primii la solu]ionarea cauzei.
fa]a locului; date importante pot fi ob]inute [i de la alte 1) Din punct de vedere al formei [i cuprinsului,
persoane g=site la locul faptei: victime, martori oculari, procesul-verbal va con]ine men]iunile consfiin]ite prin legea
f=ptuitori. procesual-penal=11.
Verificarea modului cum s-a ac]ionat pân= la sosirea 2). Referitor la conduita tactic=, urmat= \n redactarea
echipei de cercetare a rezultatelor ob]inute [i, \n raport cu procesului-verbal, consider=m necesar s= subliniem c=
situa]ia existent=, luarea m=surilor corespunz=toare. acesta, pentru a-[i \ndeplini \ntrutotul rolul de mijloc de prob=,
Depistarea modific=rilor care au survenit \n aspectul va trebui s= fie redactat, nu numai potrivit legii, ci [i \n
ini]ial al locului faptei. conformitate cu anumite cerin]e, impuse de practica judiciar=
Delimitarea corect= a locului de cercetat [i subliniate, deseori, de c=tre autorii de specialitate, ca de
La cercetarea la fa]a locului a unui accident feroviar, exemplu, descrierea s= porneasc= de la general la particular;
soldat cu victime omene[ti, este indicat ca aceasta s= s= fie clar=, complet= [i obiectiv=; obiectele de acela[i gen s=
urmeze traseul victim= - tren – periferie, \n direc]ia de unde a fie numite cu aceia[i termeni; s= nu se aglomereze procesul-
venit mijlocul de transport feroviar \n cauz=. verbal cu descrieri prea am=nun]ite; s= se evite termenii prea
|n cazul catastrofelor aeriene, cercetarea va fi extins= tehnici sau neologismele; descrierea fiec=rui obiect s= se
pân= la ultimul punct de dirijare aerian=, incluzând [i fac= \n mod complet12.
semnalizatoarele optice sau electronice ale aeroporturilor. Ridicarea de \nscrisuri
|n cazul catastrofelor navale (martime sau fluviale), [i alte mijloace materiale de prob=
limita locului faptei va fi extins=, pe direc]ia curentului apei, La stabilirea cauzelor care au condus la producerea
pân= la locul unde ar putea fi g=site arme având legatur= cu unui eveniment de naviga]ie, feroviar sau de avia]ie, o
evenimentul produs, luându-se \n calcul viteza curentului, importan]= deosebit= o are examinarea \nscrisurilor, a
timpul scurs de la declan[area catastrofei [.a. obiectelor care con]in sau poart= o urm= [i a oric=ror obiecte
e. Organizarea m=surilor de paz= a locului faptei; care pot servi la aflarea adev=rului.
f. Identificarea martorilor oculari [i stabilirea La nave, \n categoria \nscrisurilor care prezint= interes
persoanelor suspecte; pentru cercetare, intr=:
g. Stabilirea metodelor concrete de cercetare a locului 1. Jurnalul de bord, unde comandantul navei
faptei; consemneaz= activitatea zilnic= [i \n care se g=sesc date
h. Alte m=suri pe care trebuie s= le \ntreprind= echipa referitoare la:
de cercetare imediat dup= sosirea la fa]a locului:  existen]a unor defec]iuni la nav=, \nainte de
- culegerea de informa]ii, asigurarea relu=rii activit=]ii \n producerea accidentului;
p=r]ile neafectate, reluarea traficului rutier pe trasee deviate  drumul parcurs [i viteza de mar[;
sau normale [.a.:  direc]ia [i for]a curentului de maree sau a altor
Cercetarea \n faza static= curen]i;
|n aceast= prim= faz= sunt examinate urmele [i  starea vremii, direc]ia [i for]a vântului;
obiectele de la fa]a locului, f=r= a fi atinse sau mi[cate,  luminile purtate de nave \n diverse momente;
acordându-se mare aten]ie aspectului exterior [i pozi]iei  drumul aproximativ al acestora [i momentul \n care
acestora, prezen]ei [i amplas=rii urmelor vizibile [i distan]elor au fost semnalate \n rad=;
dintre ele10.  luminile observate \n momentele ce au precedat
|n cazul accidentelor aeriene, efectuarea primelor coliziunea [i ora când au fost observate;
investigatii tehnice la fa]a locului se vor baza, \n principal, pe  schimb=rile de drum [i m=surile luate pentru evitarea
executarea de fotografii aeriene/terestre [i \nregistr=ri video la coliziunii;

CRIMINALISTICA 29
 ora [i locul acestora; fundamentale de date [i metode [tiin]ifice, expertul aduce la
 semnalele sonore [i optice utilizate, observate [i cuno[tin]a organului judiciar concluzii motivate [tiin]ific cu
auzite;
 locul, data [i ora coliziunii, numele navelor implicate
privire la fapte pentru a c=ror l=murire sunt necesare
cuno[tin]e specializate15.
[i porturile lor de \nmatriculare etc.
Definitoriu pentru expertiza criminalistic=16 este faptul
2. Jurnalul de ma[in= este documentul \n care [eful
mecanic al navei sau ofi]erul de cart consemneaz= date c= ea reprezint= o cercetare [tiin]ific= a probelor materiale,
privind func]ionarea motorului principal [i a motoarelor destinat= identific=rii persoanelor, obiectelor, substan]elor [i
auxiliare, transferurile [i consumurile de carburan]i, situa]ia fenomenelor aflate \n legatur= cauzal= cu fapta, stabilirii
balastului [i santinelor, manevrele executate de ma[in= etc. anumitor propriet=]i ale acestora, precum [i a unor eventuale
3. Jurnalul radio- telefonic [i radio-telegrafic – este modific=ri de form=, con]inut sau structur=.
actul \n care operatorul radio \nscrie toate mesajele primite
Expertiza tehnic= se dispune atunci când, pentru
sau transmise de nav=, inclusiv apelurile de pericol auzite,
l=murirea unor fapte sau \mprejur=ri ale cazurilor – sunt
avizele de naviga]ie [i de furtun=, buletinul meteorologic [i
alte mesaje obligatorii, potrivit conven]iilor interna]ionale. necesare cuno[tin]ele unui expert. |n domeniul naval, feroviar
4. Caietul de manevr= este documentul \n care sunt sau aerian, speciali[tii desemna]i ca exper]i sunt chema]i s=
eviden]iate toate activit=]ile desf=[urate pe punte sau la rezolve diverse probleme referitoare la oportunitatea [i
ma[ini. calitatea manevrei efectuate, alegerea [i respectarea celui
5. Planurile navei sau sec]iuni ale acestora – sunt utile mai bun drum maritim, fluvial, feroviar, aerian, respectarea
pentru orientarea cercet=torilor [i \n]elegerea modului \n care
semnaliz=rilor fonice sau luminoase, respectarea regulilor de
s-a produs evenimentul de naviga]ie, mai ales când se pun
practic= \n timpul naviga]iei, circula]iei feroviere sau zborului,
probleme \n leg=tur= cu pierderea stabilit=]ii navei, folosirea
necorespunz=toare a balastului sau a circuitelor electrice13. pe timp de noapte sau de furtun=, stivuirea [i legarea
6. Planul capacit=]ii de \nc=rcare ce indic= volumul m=rfurilor etc.
spa]iilor pentru marf=, combustibil [i ap=, coordonatele
centrelor de greutate ale fiec=rui spa]iu, curba unghiului
maxim de \nclinare [i inundare, scara de \nc=rcare etc.
7. Rolurile navei sunt cele de la om la ap=, incendiu, 1. A. Ciopraga, “Criminalistica – Elemente de tactic=”, Universitatea
abandon etc. Ele reprezint= tabele privind repartizarea Al. I. Cuza, Ia[i, Facultatea de Drept, Edi]ia 1986, p. 24
membrilor de echipaj \n diverse posturi de siguran]=, semnale 2. C. Aioni]oaie, “Tactica cercet=rii la fa]a locului”, Curs de
de avertizare pentru fiecare rol, locul de adunare [i sarcinile criminalistic=, Academia de Poli]ie Al. I. Cuza, Bucure[ti, Edi]ia
1985, p. 2.
fiec=ruia. Se afi[eaz= la comanda navei [i \n locurile comune
3. E. Stancu, “Tratat de criminalistic=”, Ed. Actami, Bucure[ti,
echipajului, pentru a fi cunoscute de toate persoanele aflate
2002,p. 10-11.
la bord.
4. Nicolae Lupulescu, “Particularit=]ile cercet=rii la fa]a locului a
|nscrisurile men]ionate se ridic= de c=tre organul de
accidentelor aviatice”; Vol: “Investiga]ia criminalistic= a locului
cercetare cu ocazia cercet=rii evenimentului la fa]a locului [i
– \n m=sura \n care servesc la aflarea adev=rului – sunt faptei”, Editura Luceaf=rul, Bucure[ti, 2004, p. 483.
5. Marian Ruiu, “Cercetarea la fa]a locului \n cazul producerii
mijloace de prob=.
catastrofelor feroviare”; “Investiga]ia criminalistic= a locului faptei”,
La aeronave, \n categoria mijloacelor de prob= care
Editura Luceaf=rul, Bucure[ti, 2004, p. 280.
prezint= interes pentru cercetare sunt: 6. I. Anghelescu [i A. Konig, « Tratat de criminalistic= – Unele
benzile magnetice de imprimare a convorbirilor dintre particularit=]i privind catastrofele maritime [i fluviale”, vol. I,
organele de trafic [i dintre acestea [i echipajul aeronavei. Ministerul de Interne, 1976, p. 460-466.
(Interpretarea convorbirilor \nregistrate pe benzile magnetice 7. Alecu Alexandrescu, “R=spunderea juridic= \n abordajul
se va face numai \n prezen]a [efului comisiei de cercetare, maritim”, Editura Companiei Na]ionale Administra]ia Porturilor
sau a unui alt membru al acesteia desemnat, care va certifica Maritime Constan]a S.A., 2002, p.87.
8. Nicolae Lupulescu, “Particularit=]ile cercet=rii la fa]a locului a
exactitatea interpret=rii);
\nregistr=rile de bord;
accidentelor aviatice”; “Investiga]ia criminalistic= a locului faptei”,
Editura Luceaf=rul, Bucure[ti, 2004, p. 483.
buletinele de analiz= a sângelui celor implica]i. 9. E. Stancu, “Tratat de criminalistic=”, Editura Universul Juridic,
|n cazul accidentelor feroviare, unul din mijloacele de Bucure[ti, 2002, p. 216.
prob=, care prezint= interes pentru cercetare, este banda 10. Alecu Alexandrescu, “R=spunderea juridic= \n abordajul
vitezometrului. Dac= cercetarea accidentului feroviar nu maritim”, Editura Companiei Na]ionale Administra]ia Porturilor
implic= re]inerea trenului, [eful sta]iei, \n care se fac primele Maritime Constan]a S.A., p. 88.
11. Codul de procedur= penal= al României – art. 91 [i art. 131.
cercet=ri, va rupe sigiliul de la vitezometrul locomotivei, \n
12. C. Suciu, “Criminalistic=”, Ed. Didactic= [i Pedagogic=,
prezen]a mecanicului, [i va aplica [tampila sta]iei pe banda
Bucuresti, 1972, p. 520.
vitezometrului, f=r= a o scoate din aparat, dup= care va aplica 13. Alecu Alexandrescu, “R=spunderea juridic= \n abordajul
sigiliul sta]iei. Dac= trenul a fost re]inut \n sta]ie \n vederea maritim”, Editura Companiei Na]ionale Administra]ia Porturilor
cercet=rilor, banda vitezometrului va fi scoas= de c=tre un Maritime Constan]a S.A., p. 97.
membru al comisiei de cercetare, \n prezen]a mecanicului [i 14. Art. 52 din Ordinul ministrului transporturilor Nr.
va fi semnat= de amândoi14. 210/14.03.2000.
Expertiza tehnic= 15. E. Mihuleac “Expertiza judiciar=”, Editura [tiin]ific=, Bucure[ti
Expertiza tehnic= face parte din categoria mai larg= a 1971, p. 20.
expertizelor judiciare ce constituie un mijloc de prob=, un 16. N. V=duva, “Expertiza judiciar=”, Editura Universitaria, Craiova
procedeu probator valoros, prin care, pe baza unei cercet=ri 2001, p. 99.

30 CRIMINALISTICA
Comisar-[ef de poli]ie dr. GHEORGHE-PUIU ISAC, expert odorologie judiciar=
CENTRUL CHINOLOGIC SIBIU

1. Aspecte generale privind urmele de miros \nc=l]=mintei sau al altor obiecte cu care a intrat \n contact,
Urmele de miros, sau olfactive, reprezint= o categorie ce r=mâne \n “culoarul” format de deplasarea inevitabil= a
aparte de urme. unei persoane, reprezint= urma de miros uman.
Cele mai multe referiri la urma de miros au ap=rut \n Rezult=, deci, c= urma de miros uman este, la rândul ei,
domeniul chinologiei (ramura zootehniei care se ocup= cu o combina]ie de mirosuri \n care predomin= \ns= mirosul
studierea originii, cre[terii, dresajul, folosirea [i \ngrijirea specific al individului.
câinilor), deoarece folosirea câinilor pentru prelucrarea
urmelor de miros s-a impus ca o necesitate \n activitatea de 2.1. Structura urmei de miros
descoperire a f=ptuitorilor. |n structura sa, urma olfactiv= cuprinde mai multe
Mirosul fiind acea proprietate a substan]elor organice [i categorii de miros, pe lâng= cel de baz= al corpului uman,
anorganice de a excita receptorii olfactivi, este lesne de existând [i mirosul general sau cel al suportului.
\n]eles de ce urmele de miros nu sunt specifice numai omului Urma de miros este indivizibil=, volatil= [i
ci [i animalelor, inclusiv majorit=]ii substan]elor care con]in individual=.
elemente volatile, precum [i altor corpuri din natur=. Individualitatea prezint= o mare importan]=, deoarece
Urma de miros este format= din microparticule - face posibil= p=strarea specificului fiec=rei urme de miros \n
molecule de elemente chimice volatile - determinat= de parte, prin mirosul specific omului, chiar \n prezen]a altor
prezen]a unei persoane, obiect sau substan]e [i procesele mirosuri.
chimico-fizice la care sunt supuse acestea. Aceast= A. Amprenta olfactiv= sau mirosul individual este
categorie de urme este, din punct de vedere al esen]ei, urm= mirosul propriu, specific fiec=rui individ \n parte, mirosul
materie [i microurm= ca m=rime, deci invizibil=. natural al corpului, care se imprim= \n \mbr=c=minte,
Folosirea acestei categorii de urme \n interesul justi]iei, \nc=l]=minte [i obiecte din mediu, ce devin purt=toare de
al descoperirii infractorilor [i corpurilor delicte constitue miros.
obiectul odorologiei judiciare, ca ramur= a criminalisticii. Existen]a mirosului individual este \n strâns=
Urma de miros uman - amprenta olfactiv= - este interdependen]= cu procesele fiziologice ce au loc \n
categoria de urme de miros care poate oferi date \n mod organismul uman, \n cursul metabolismului normal [i
direct pentru identificarea unei persoane. anormal.
|n cursul metabolismului normal, corpul uman emite
2. Urmele de miros uman prin surse originale de miros (saliv=, respira]ie, transpira]ie,
Formarea urmelor olfactive este practic inevitabil=, logic urin= etc.) un num=r mare de substan]e chimice ce sunt
fiind faptul c= orice persoan= \[i las= particulele de miros preluate [i sintetizate de mediul \nconjur=tor.
specific peste tot pe unde se deplaseaz=, pe fiecare obiect |n stare de stres a organismului, \n cazul
atins, \nc=l]=mintea, \mbr=c=mintea sau m=nu[ile nereu[ind metabolismului anormal, emana]iile volatile, ce con]in peste
s= \mpiedice formarea acestui gen de amprent=, amprenta 130 de substan]e [i clase de compu[i (eteri, esteri, alcooli,
olfactiv=. hidrocarburi, cetone [.a.) sunt de circa 4 ori mai intense.
A[a cum se afirm=, \n practic=, orice m=sur= de Se apreciaz= c= mirosul uman este dat \n principal de
precau]ie s-ar lua, este imposibil s= se \mpiedice emisia secre]ia glandelor sudoripare. Compozi]ia chimic= a sudorii
permanent= de c=tre corpul uman a moleculelor de miros, este variabil=, \n func]ie de intensitatea proceselor
care cad pe sol sau se fixeaz= pe obiectele atinse. metabolice ale organismului, de \mboln=virea unor organe,
Mirosul se prezint= sub forma unor particule invizibile, de schimbarea hranei, de folosirea unor medicamente etc.
de natur= organic=. Cantitatea [i natura particulelor de miros Cantitatea de transpira]ie, eliminat= normal de om \n
emanate de organismul uman difer= de la organism la timpul unei zile, este de circa 500-700 cm3 (mililitri), dar, la o
organism, \n func]ie de metabolismul fiec=ruia, de starea solicitare fizic= deosebit=, la supra\nc=lzirea organismului ori
emo]ional= la un moment dat, de efortul fizic depus, de \n st=ri de emo]ie-team=, situa]ii specifice infractorilor,
anotimp, temperatur=, igiena corporal=, precum [i de al]i secre]ia ajunge pân= la 2000-2500 cm3.
factori. Mirosul este caracteristic fiec=rei persoane, deoarece |n aceste emana]ii, se adaug= descuam=rile fiziologice
oamenii sunt diferi]i \ntre ei [i au metabolism specific, diferit. [i patologice ale pielii, precum [i gr=simile produse de
Mirosul uman, specific corpului, al \mbr=c=min]ii, glandele sebacee.

CRIMINALISTICA 31
Principalele zone de origine a mirosului (c) Lungimea urmei este lungimea traseului parcurs de
individual sunt: o persoan=. Cu cât traseul este mai mare, deci urm= de miros
 suprafa]a pielii lipsite de p=r (regiunile plantare [i mai lung=, cu atât cantitatea de miros (de particule care intr=
palmare); \n compunerea urmei de miros) este mai mare, datorit=
 suprafe]ele pielii cu \nveli[ pilos (trunchiul, efortului fizic.
membrele, regiunile axilar= [i pubian=); (d) Direc]ia - forma urmei este forma drumului parcurs
 suprafe]ele cu un bogat \nveli[ pilos (regiunea de persoan= [i poate fi:
p=roas= a capului).  dreapt=;
Astfel, unele por]iuni ale corpului au mirosul lor  curb=;
caracteristic, denumit [i miros regional (regiunea plantar=,  \n unghi;
axilar= etc.).  \n bucle;
B. Mirosul general este o component= a urmei de  paralele;
miros uman [i vizeaz= totalitatea mirosurilor cu care omul  \ntret=iate;
vine \n contact permanent sau ocazional [i care poate ap=rea  \ntrerupte.
la mai mul]i indivizi. Practica a demonstrat \ns= c= la locul faptei g=sim
Mirosul general poate fi structurat \n: urme combinate sau complexe care cuprind mai multe forme
 miros profesional, cel al locului de munc=, care este (direc]ii) de urme.
prezent la toate persoanele care \[i desf=[oar= activitatea \n Urma de miros se compune din “VATR+” (punctul de
acela[i loc sau \n locuri identice (abatoare, zootehnie, mine, plecare) [i traseu sau “urm=” propriu-zis=.
etc.);
 miros familial, care se imprim= la toate persoanele 2.3. Propriet=]ile urmei de miros
care locuiesc [i convie]uiesc \n acela[i loc; Urma de miros uman are dou= propriet=]i:
 miros ocazional, rezultat dintr-un contact \ntâmpl=tor  intensitatea urmei – reprezentat= de cantitatea de
cu diferite medii sau substan]e, din folosirea produselor particule de miros l=sate de persoan= [i care cre[te
cosmetice, fumat [.a. propor]ional cu emana]iile surselor originale, \n func]ie de
Trebuie \ns= re]inut c= cele dou= grupe de mirosuri, efort, emo]ie, team= etc.
individual [i general, formeaz= mirosul complex al omului, La o urm= de miros, intensitatea nu este o constant=,
\n care constanta este mirosul individual, deci amprenta ea variind func]ie de traseu, de distan]a parcurs=, de efortul
olfactiv=. sau starea psihic= a autorului, de natura suportului pe care se
C. Mirosul de mediu. Mirosul complex al omului nu imprim=, o urm= fiind mai intens= acolo unde solul este
poate fi reg=sit \n urma de miros uman decât alternat sau acoperit cu iarb=, umed, pu]in c=lcat sau, dimpotriv=, mai
combinat, mai bine zis, cu mirosul din mediul exterior. Se are rarefiat= pe terenurile stâncoase [i asfaltate, cu putere de
\n vedere, \n acest caz, \n primul rând, mirosul suportului pe absorb]ie redus=.
care se p=streaz= urma (teren, obiecte etc.). Din practic=, s-a constatat c= \ntre intensitate [i
Aceste mirosuri, specifice suportului, la care se mai vechimea urmei este o leg=tur= invers propor]ional=, \n
adaug= mirosurile existente \n aer, a[a cum am mai ar=tat, se sensul c= atunci când vechimea urmei cre[te, intensitatea
suprapun, modificând sau chiar alterând esen]a urmei de miros. scade, cauza fiind interac]iunea factorilor distructivi din
Mirosul de mediu tinde s= anihileze mirosul complex al mediul \nconjur=tor (raze solare, precipita]ii, varia]ii mari de
omului din urma de miros, iar din \ntrep=trunderea lor rezult= temperatur= etc.).
urma de miros uman.  persisten]a urmei este elementul care se refer= la
Trebuie precizat faptul c= urma de miros uman nu este timpul scurs de la crearea urmei [i pân= la dispari]ia sa [i se
un produs static, ci unul dinamic al permanentelor modific=ri analizeaz= din punct de vedere al dinamicii de formare
chimice, biologice [i biochimice \n câmpul de mirosuri. (cantitate de miros), al influen]elor [i modific=rilor la care este
supus=, prin prisma timpului de când a fost creat=.
2.2. Caracteristicile urmei de miros uman
Astfel, sunt mai persistente acele urme de miros care
Analizând urma de miros uman din punct de vedere al
au o \nc=rc=tur= mai mare de microelemente.
dimensiunilor geometrico-spa]iale, distingem urm=toarele:
Terenurile umede ori acoperite cu vegeta]ie m=runt=,
(a) L=]imea urmei care este egal= aproximativ cu
precipita]iile reduse, temperatura normal= saunt favorabile
l=]imea persoanei care a l=sat urma. Aceasta se m=re[te o
persisten]ei urmei.
dat= cu \nvechirea urmei, iar un curent de aer o l=]e[te
Persisten]a urmei de miros este influen]at= negativ de
(disperseaz=) sau o deplaseaz= spre dreapta ori spre stânga,
aerul uscat, vântul puternic, temperatura ridicat= sau prea
\n func]ie de direc]ia curentului respectiv.
sc=zut=, ploile toren]iale.
(b) |n=l]imea urmei reprezint= distan]a de la sol \n plan
vertical \n care exist= urma de miros. |n=l]imea este o 2.4. Influen]a factorilor de mediu asupra persisten]ei
dimensiune variabil=. urmelor de miros
Vântul influen]eaz= \n=l]imea \n sens propor]ional, o Descoperirea [i prelucrarea urmelor de miros uman
cre[tere a intensit=]ii vântului produce o cre[tere \n \n=l]ime sunt activit=]i deosebit de complexe, strâns legate de
a urmei de miros. “calitatea” urmei.

32 CRIMINALISTICA
Calitatea urmei de miros [i persisten]a sa sunt este un teren acoperit cu iarb=.
influen]ate de urm=torii factori: Dac= ploaia este \n cantit=]i mari, care provoac= [iroire
pe suport [i cade pe timpul form=rii urmei sau dup= aceea,
(a) Natura [i forma terenului atunci ea [terge particulele de miros, care sunt luate de ap=.
 Natura terenului trebuie studiat= din punct de  Z=pada c=zut= \nainte de crearea urmei, este un
vedere: factor favorabil, dar dac= z=pada a c=zut pe timpul form=rii
 al acoperirilor. Acestea sunt importante deoarece
sau dup= aceea [i a creat un strat mai gros de 3-5 cm,
vegeta]ia [i celelalte acoperiri (cl=diri, alte construc]ii) pot
prelucrarea devine foarte greu de realizat, iar dac= ninsoarea
favoriza prelucrarea urmei, particulele de miros fiind protejate
continu=, prelucrarea este imposibil=.
contra vântului [i temperaturii excesive.
 Roua [i bruma, c=zute \nainte, pe timpul tras=rii [i
 al compozi]iei [i structurii. Sunt terenuri care absorb
particulele de miros, le men]in mult timp, chiar dac= intervin chiar al prelucr=rii constituie factori care favorizeaz=
factori atmosferici nefavorabili, cum ar fi cele argiloase, p=strarea [i prelucrarea urmei. Dar, trebuie re]inut c=
umede. Terenurile nisipoase, pietroase, \ns=, imprim= pu]in \nc=lzirea aerului face ca apa provenit= din aceste forme de
mirosul [i \l re]in scurt timp. precipita]ii s= se evapore, antrenând, \n acest proces, [i
 Forma terenului influen]eaz= [i ea, \n oarecare particulele de miros, fapt ce contribuie la alterarea urmei [i
m=sur=, men]inerea particulelor de miros. Un teren plan \ngreunarea treptat= a prelucr=rii ei. |ntr-un mediu umed [i
prime[te razele solare \n alt mod decât un teren \nclinat, pe relativ rece, urma de miros se p=streaz= \n condi]ii mai bune,
care cad razele oblic, la fel, vântul sufl= cu mai mult= timp mai \ndelungat.
intensitate pe un teren plan decât \ntr-un teren contra pant=  Chiciura, cea]a, lapovi]a, fiind mult mai umede decât
fa]= de direc]ia vântului [i razelor solare. roua sau bruma, influen]eaz= negativ p=strarea urmei, prin
Ace[ti factori atmosferici fac ca particulele de miros s=
dizolvarea microelementelor.
se g=seasc= mai mult sau mai pu]in timp. O vale, o
depresiune, \n care soarele [i vântul p=trund cu greu, acolo
(c) Vechimea urmei
se p=streaz= foarte bine mirosul, pe asemenea teren
Reprezint= timpul scurs de la formarea urmei de miros
putându-se prelucra o urm= cu o vechime de 24-26 ore.
pân= la \nceperea prelucr=rii sau ridic=rii sale.

(b) Starea atmosferic= |n practic=, vechimea delimiteaz= urmele astfel:


 Temperatura influen]eaz= r=mânerea sau dispari]ia  urme proaspete, calde pân= la o or=;
urmelor de miros. Microelementele c=zute pe teren r=mân  urme normale pân= la trei ore;
mai mult sau mai pu]in \n raport de temperatura solului [i  urme vechi, reci peste trei ore.
atmosferei. Vechimea urmei influen]eaz= foarte mult asupra calit=]ii
Cre[terea temperaturii antreneaz= mi[c=ri de aer pe prelucr=rii urmei, \ntrucât particulele de miros l=sate de om se
vertical=, producând risipirea particulelor de miros, dispari]ia volatilizeaz= treptat, persisten]a mirosului fiind influen]at=
lor cu timpul, deci volatilizarea. direct de trecerea timpului [i de factorii de mediu.
Când temperatura este moderat=, prelucrarea urmelor Func]ie de factorii perturbatori, limita normal= de
de miros se face \n condi]ii mai bune decât la temperaturi prelucrare fiind de aproximativ 24-26 ore.
ridicate.
Extremele de temperatur=, deci, influen]eaz= negativ
(d) Al]i factori
persisten]a urmei de miros, dar au [i o ac]iune direct=
Urmele de miros uman se p=streaz= mai bine \n timpul
negativ= asupra capacit=]ii de lucru a câinelui.
 Vântul este un factor negativ care influen]eaz=
nop]ii decât ziua, datorit= diferen]elor de temperatur=,
exploatarea urmelor de miros. Vântul, \n raport de puterea cu umezelii aerului, lipsei razelor solare.
care sufl=, poate s=: Degradarea sau distrugerea urmei sunt determinate de
deplaseze particulele de miros \n direc]ia curen]ilor existen]a pe terenurile, unde este trasat=, a unor substan]e
de aer, pe o distan]= de 1-8 m, func]ie \ns= [i de acoperirile puternic mirositoare sau iritante, care provin din procesul de
din teren, dac= sufl= slab pân= la potrivit; produc]ie, folosite ca materiale de cur=]enie [i dezinfec]ie sau
spulbere mirosul, s=-l \mpr=[tie [i distrug=, \n situa]ia inten]ionat r=spândite de elementele infractoare.
când are intensitate mare. |n raport de ace[ti factori, care influen]eaz= persisten]a
 Precipita]iile atmosferice care influen]eaz=
mirosului, se poate stabili \n ce cazuri [i când sunt posibile
existen]a [i prelucrarea urmelor de miros sunt: ploaia,
prelucrarea urmelor de miros [i ridicarea acestora \n vederea
z=pada, roua, bruma, chiciura, lapovi]a, cea]a.
expertiz=rii comparative.
Aceste precipita]ii trebuie analizate dup= cantitatea [i
timpul \n care au c=zut, raportat la momentul form=rii urmei Pentru stabilirea persisten]ei urmei de miros uman \n
de miros. diferite condi]ii, la CENTRUL CHINOLOGIC SIBIU au fost
 Ploaia, c=zut= \n cantit=]i mici (burni]=), \nainte [i pe efectuate mai multe experimente, practic, \n dou= etape
timpul tras=rii sau prelucr=rii urmei, nu o deterioreaz=, ci distincte, prima, \n perioada 1966-1972, conduse de
produce chiar o “igienizare” a acesteia, atunci când suportul col. dr. Greblea Aurel, iar a doua, \ntre anii 1996-2000.

CRIMINALISTICA 33
Dr. ALEXANDRU PINTEA

|
n România, la baza solu]ion=rii temeinice [i legale a principalele mijloace de a ob]ine probe \n mediul informatizat, iar
oric=rei cauze penale, stau probele. Dar, pentru a se stocarea acestor date se face pe diferite suporturi cum sunt:
putea uza de informa]iile pe care le con]in, aceste discurile, benzile magnetice, listele de la imprimant=, unele date
“elemente de fapt” trebuie aduse la cuno[tin]a organelor judiciare. g=site pe ecranul calculatorului accesat etc.
Calea legal= prin care proba este adus= [i administrat= \n |n aceste condi]ii, activit=]i procesuale [i procedurale cum
procesul penal o constituie mijlocul de prob=. Din formularea art. sunt: intercept=rile [i \nregistr=rile audio sau video, ridicarea
64 C.pr.pen., rezult= c= mijloacele de prob= sunt acele mijloace de obiecte sau \nscrisuri, efectuarea de perchezi]ii, re]inerea
legale prin care se constat= existen]a elementelor de fapt ce pot [i predarea coresponden]ei, constat=rile tehnico-[tiin]ifice [i
servi ca probe. Mijloacele de prob= sunt: declara]iile \nvinuitului expertizele, dau posibilitate organelor judiciare de a strânge
sau ale inculpatului, declara]iile p=r]ii v=t=mate, ale p=r]ii probe, \n vederea l=muririi cauzei [i \n cazul infrac]iunilor
civile [i ale p=r]ii responsabile civilmente, declara]iile informatice.
martorilor, \nscrisurile, intercept=rile [i \nregistr=rile audio- |n cele ce urmeaz=, vom face referire, pe scurt, la fiecare din
video, fotografiile, mijloacele materiale de prob=, constat=rile activit=]ile de proba]iune mai sus men]ionate.
tehnico-[tiin]ifice, constat=rile medico-legale [i expertizele. Intercept=rile [i \nregistr=rile audio sau video sunt
Sarcina administr=rii probelor \n procesul penal revine reglementate \n Codul de procedur= penal=, \n Cap. II, Sec]iunea
organelor judiciare, la cererea c=rora orice persoan= care V1, art. 911 – 916.
cunoa[te vreo prob= sau de]ine vreun mijloc de prob= este Condi]iile [i cazurile de interceptare [i \nregistrare a
obligat= s= le aduc= la cuno[tin]= sau s= le \nf=]i[eze. convorbirilor [i comunic=rilor (deci [i a comunic=rilor de date
Nu trebuie confundat= no]iunea de mijloc de prob= cu aceea informatice) sunt men]ionate \n art. 911 C.pr.pen. \n care se arat=
de “procedeu de proba]iune”, care este un mod de examinare a c=, atunci când sunt date sau indicii temeinice privind preg=tirea
mijloacelor de prob=. |n func]ie de specificul s=u, fiecare mijloc de sau s=vâr[irea unei infrac]iuni, pentru care urm=rirea penal= se
prob= \[i are procedeele sale de administrare. efectueaz= din oficiu, iar interceptarea [i \nregistrarea unor
De asemenea, utilizarea mijloacelor de prob=, \n cadrul convorbiri ori comunic=ri se impune pentru aflarea adev=rului \ntr-
procesului penal, nu se face dup= o ordine dinainte stabilit=, ci \n o cauz= dat=, pre[edintele instan]ei c=reia i-ar reveni competen]a
raport de nevoi [i de ansamblul probelor existente \n cauz=. s= judece acea cauz= \n prim= instan]=, la cererea procurorului,
Principiul libert=]ii probelor func]ioneaz= [i \n cazul mijloacelor de din oficiu sau la propunerea organului de cercetare penal=, \n
prob=, \n sensul c=, deducerea \n fa]a organelor judiciare a cazurile [i \n condi]iile prev=zute de lege, poate autoriza
situa]iilor de fapt, care constituie probe, se poate realiza prin efectuarea de intercept=ri [i \nregistr=ri pe band= magnetic= sau
oricare din mijloacele de prob= prev=zute de lege. pe orice alt tip de suport.
Folosirea mijloacelor de prob=, pentru instrumentarea Legea precizeaz= c= autoriza]ia poate fi dat= \n cazul
delictelor informatice, necesit= o bun= cunoa[tere a mecanismelor infrac]iunilor contra siguran]ei na]ionale [i al altor infrac]iuni cum
ce stau la baza comiterii infrac]iunilor din acest domeniu, iar pe sunt traficul de stupefiante, traficul de arme, traficul de persoane,
cale de consecin]=, se impune folosirea unor speciali[ti de \nalt= acte de terorism, sp=lare de bani, falsificare de moned=, infrac]iuni
calificare, a unei aparaturi tehnice de ultim= genera]ie [i, nu \n de corup]ie [i \n cazul infrac]iunilor care se s=vâr[esc prin mijloace
ultimul rând, necesit= existen]a unui cadru juridic clar [i adecvat de comunicare telefonic= sau prin orice alte mijloace de
care s= ofere posibilitatea organelor judiciare de a preveni, comunica]ie.
combate [i limita efectele acestui gen de criminalitate. Autoriza]ia se d= pentru o perioad= de cel mult 30 de zile,
|n acest context, noul Cod penal român con]ine cu posibilitatea prelungirii cu câte 30 de zile, dar nu mai mult de 4
reglement=ri precise cu privire la delictele contra datelor [i luni. Intercept=rile [i \nregistr=rile pot fi f=cute [i la cererea motivat=
sistemelor informatice. Potrivit acestuia, infrac]iunile informatice au a persoanei c=reia \i sunt adresate, cu autorizarea instan]ei de
fost \mp=r]ite \n dou= categorii [i anume: “Delicte contra judecat=.
confiden]ialit=]ii [i integrit=]ii datelor [i sistemelor |n caz de urgen]=, când \ntârzierea ob]inerii autoriz=rii de la
informatice”, \n care intr=: accesul ilegal la un sistem informatic, instan]= ar aduce prejudicii activit=]ii de investigare, procurorul
interceptarea ilegal= a unei transmisii de date informatice, poate dispune, cu titlu provizoriu, interceptarea [i \nregistrarea pe
alterarea integrit=]ii datelor informatice, perturbarea func]ion=rii band= magnetic= sau pe orice alt suport a convorbirilor sau
sistemelor informatice, opera]iuni ilegale cu dispozitive sau comunic=rilor, informând despre aceasta, \n termen de cel mult 24
programe informatice”, [i “Delictele informatice” din care fac de ore, instan]a competent=, care poate confirma sau infirma
parte falsul informatic [i frauda informatic=. m=sura luat= de procuror.
Aceast= \mp=r]ire este de natur= s= ajute organele judiciare Dup= efectuarea intercept=rilor [i \nregistr=rilor, procurorul
\n stabilirea cu exactitate a infrac]iunilor informatice, s= fac= o sau organul de cercetare penal= (dup= caz) \ntocme[te un
\ncadrare juridic= corect=, s= adune probe \n cuno[tin]= de cauz= proces-verbal, \n care se men]ioneaz= autoriza]ia dat= de instan]=,
[i s= foloseasc= mijloacele de prob= adecvate acestui domeniu num=rul sau numerele posturilor telefonice (sau re]ele informatice)
infrac]ional. \ntre care s-au purtat convorbirile, date de identificare a
Având \n vedere normele penale [i procesual penale, la care persoanelor care au comunicat \ntre ele, data [i ora fiec=rei
facem referire, vom \ncerca s= trecem \n revist= câteva aspecte comunic=ri precum [i num=rul de ordine a tipului de suport, pe
legate de procedura penal= \n cazul delictelor din mediului care s-a f=cut \nregistrarea. La procesul-verbal se anexeaz=
informatizat, respectiv dreptul [i posibilitatea organelor judiciare de transcrierea integral= a convorbirilor sau a materialelor pe care
a aduna probe \n astfel de mediu, dreptul de a pune sub sunt imprimate comunic=rile, care trebuie certificate pentru
supraveghere re]elele informatice \n cauz=, depistarea datelor autenticitate de organul judiciar care a efectuat \nregistrarea.
stocate \n memoria computerelor, analizarea acestora [i |n art. 914 C.pr.pen. se arat= c= procedura mai sus
confiscarea celor care fac obiectul cauzei penale. men]ionat= se aplic= \n mod corespunz=tor [i \n cazul \nregistr=rii
Este [tiut faptul c=, \n practic=, identificarea [i confiscarea de de convorbiri efectuate prin alte mijloace de telecomunica]ie
date \nregistrate sau tratate pe sisteme informatice sunt autorizate, deci [i prin cele specifice mediului informatizat.

34 CRIMINALISTICA
La cererea procurorului sau a p=r]ilor \n proces, cu p=r]ile [i expertul, stabilesc obiectul expertizei, \ntreb=rile la
autenticitatea intercept=rilor [i \nregistr=rilor efectuate poate fi care trebuie s= r=spund= expertul [i termenul (perioada de timp) \n
confirmat= (sau infirmat=) de o expertiz= tehnic=. care urmeaz= a fi efectuat= expertiza.
O alt= modalitate, prin care organele judiciare pot strânge Dup= efectuarea expertizei, expertul sau, dup= caz, exper]ii
probele necesare \n cazul infrac]iunilor informatice, o constituie \ntocmesc un raport de expertiz= care va con]ine o parte
efectuarea perchezi]iei. A[a cum se cunoa[te, perchezi]ia poate introductiv= (denumirea organului care a dispus efectuarea
fi domiciliar= sau corporal=. expertizei, numele expertului, locul [i data efectu=rii, obiectul
Perchezi]ia domiciliar= poate fi dispus= numai de judec=tor, expertizei etc.) dup= care urmeaz= o descriere am=nun]it= a
prin \ncheiere motivat=, \n cursul urm=ririi penale, la propunerea opera]iilor efectuate, obiec]iile sau explica]iile p=r]ilor implicate [i,
procurorului sau \n cursul judec=]ii din oficiu. \n final, concluziile care trebuie s= cuprind= r=spunsurile la
Legea prevede c=, atunci când unei persoane i s-a cerut de \ntreb=rile puse anterior [i p=rerea expertului asupra obiectului
c=tre organul judiciar s= predea vreun obiect sau vreun \nscris [i expertizei.
aceasta refuz=, t=g=duind existen]a sau de]inerea acestora, Atunci când organul judiciar constat= c= expertiza nu este
precum [i ori de câte ori exist= indicii temeinice c= efectuarea unei complet= poate dispune efectuarea unui supliment de expertiz=,
perchezi]ii este necesar= pentru descoperirea [i strângerea fie de c=tre acela[i expert fie de alt expert.
probelor, instan]a de judecat= poate dispune, \n scris [i motivat, O alt= modalitate care, dup= p=rerea noastr=, poate fi avut=
efectuarea acesteia. \n vedere, \n cazul infrac]iunilor informatice, este cea prev=zut= de
Perchezi]ia poate fi dispus= numai dup= \nceperea urm=ririi art. 127 C.pr.pen. [i anume prezentarea [i analizarea unor scripte
penale. de compara]ie. Chiar dac= norma respectiv= nu face trimitere
Excep]ie de la aceast= regul= sunt cazurile infrac]iunilor direct= la fraudele comise cu ajutorul calculatorului, credem c=
flagrante sau când persoana \n cauz= consimte, \n scris, c= este legea ofer= posibilitatea, prin interpretare, ca [i unele materiale
de acord cu efectuarea perchezi]iei. scrise cu ajutorul calculatorului s= poat= fi comparate cu cele
Ridicarea silit= de obiecte [i \nscrisuri precum [i efectuarea tip=rite de imprimanta sau imprimantele persoanei care a comis
perchezi]iei domiciliare se pot face \ntre orele 6,00 – 20,00, iar \n fapta.
celelalte ore numai \n caz de infrac]iune flagrant= sau când Suntem de p=rere c= din categoria mijloacelor de prob=,
perchezi]ia urmeaz= s= se efectueze \ntr-un local public. care trebuie folosite \n probarea infrac]iunilor informatice, fac parte
Perchezi]ia \nceput= \ntre orele 6,00 –20,00 poate continua [i \n [i declara]iile \nvinuitului sau inculpatului, declara]iile
timpul nop]ii. celorlalte p=r]i \n proces [i, bine\n]eles, declara]iile martorilor.
Activit=]ile specifice ridic=rii de obiecte sau \nscrisuri, Cu ajutorul elementelor de fapt pe care le con]in declara]iile
precum [i perchezi]ia domiciliar=, se fac numai \n prezen]a celui respective (coroborate cu alte mijloace de prob=) organul judiciar
perchezi]ionat, a unui reprezentant al acestuia – dac= el nu poate poate s=-[i fac= o imagine mai clar= cu privire la tehnicile folosite
fi prezent, a unui membru al familiei sau a unui vecin cu capacitate
pentru p=trunderea \n sistemele informatice fraudate, scopul
de exerci]iu [i \n prezen]a unor martori asisten]i.
urm=rit de infractor, loca]ia sistemului folosit, eventualii complici
Organul judiciar este obligat s= se limiteze la ridicarea numai
interni sau externi, dimensiunile prejudiciului cauzat etc.
a obiectelor [i \nscrisurilor, care au leg=tur= cu fapta s=vâr[it=, [i s=
Un alt element de noutate este cel cu privire la folosirea
ia totodat= m=suri ca faptele [i \mprejur=rile din via]a personal= a
investigatorilor acoperi]i pentru strângerea probelor necesare \n
celui \n cauz= [i care nu au leg=tur= cu infrac]iunea respectiv= s=
anume cauze. Credem c=, [i \n cazul delictelor informatice, se
nu devin= publice.
poate uza (\n faza premerg=toare \nceperii urm=ririi penale) de
Un alt mijloc de prob=, cu ajutorul c=ruia organul judiciar
prevederile legii procesual penale, care reglementeaz= folosirea
poate ob]ine date \n leg=tur= cu infrac]iunile informatice, este
investigatorilor sub acoperire.
constatarea tehnico-[tiin]ific=.
Acest lucru rezult= din con]inutul art. 2241 C.pr.pen. \n
Potrivit art. 112 C.pr.pen., atunci când exist= pericol de
care se arat= c=, atunci când exist= indicii temeinice [i concrete
dispari]ie a unor mijloace de prob= sau de schimbare a unor situa]ii
de fapt [i este necesar= l=murirea a unor fapte sau \mprejur=ri ale c= s-a s=vâr[it sau c= se preg=te[te s=vâr[irea unei infrac]iuni,
cauzei, organul judiciar poate folosi cuno[tin]ele unui specialist, \n contra siguran]ei na]ionale, \n cazul infrac]iunilor de trafic de
vederea efectu=rii unei constat=ri tehnico-[tiin]ifice. stupefiante [i de arme, trafic de persoane, acte de terorism,
Organul judiciar formuleaz= \ntreb=rile la care trebuie s= se sp=lare a banilor, falsificare de moned= sau alte valori, infrac]iuni
r=spund=, termenul \n care urmeaz= a fi efectuat= lucrarea, iar de corup]ie, ori a unei infrac]iuni grave care nu poate fi
constat=rile se fac asupra materialelor [i datelor puse la dispozi]ie descoperit= sau ai c=ror f=ptuitori nu pot fi identifica]i prin alte
sau indicate de organul care a dispus efectuarea lor. mijloace, pot fi folosi]i, \n vederea strângerii datelor privind
Este de la sine \n]eles c=, \n cazul delictelor informatice, existen]a infrac]iunii [i identificarea persoanelor, fa]= de care
specialistul sau speciali[tii vor fi din acest domeniu, ace[tia fiind exist= presupunerea c= au s=vâr[it o infrac]iune, investigatori
numi]i din cadrul organului de urm=rire penal= (dac= exist=) sau sub o alt= identitate decât cea real=.
din cadrul altei institu]ii de specialitate. Datele [i informa]iile ob]inute de investigatorii sub
Dup= efectuarea constat=rii tehnico-[tiin]ifice, specialistul acoperire pot fi folosite numai \n cauza penal= respectiv= [i \n
sau tehnicianul consemneaz=, \ntr-un raport scris, opera]iile leg=tur= cu persoanele la care face referire autoriza]ia dat= de
efectuate [i concluziile la care a ajuns. procuror. |n alte cauze, aceste date pot fi folosite numai dac=
Mai trebuie men]ionat faptul c=, potrivit legii procesual sunt concludente [i utile.
penale române, constat=rile tehnico-[tiin]ifice se dispun, de regul=, Codul de procedur= penal= con]ine [i reglement=ri cu
\n prima parte a procesului penal, respectiv \n faza de urm=rire privire la persoanele care pot fi folosite ca investigatori sub
penal=. acoperire, persoanele care pot autoriza folosirea unui asemenea
|n schimb expertizele ca mijloc de prob= se dispun procedeu, condi]iile ce trebuie \ndeplinite pentru a se putea emite
pentru aflarea adev=rului [i l=murirea unor fapte sau \mprejur=ri o asemenea autoriza]ie, precum [i m=surile ce trebuie luate \n
ale cauzei atât \n faza de urm=rire penal= cât [i \n faza de vederea protec]iei investigatorilor sub acoperire atât pe timpul
judecat=. ac]iunii cât [i dup= aceea.
Codul de procedur= penal= prevede unele situa]ii concrete, Dat fiind faptul c=, \n cazul infrac]iunilor informatice,
când expertiza este obligatorie, dar cum infrac]iunile informatice nu anonimatul, cifrarea, codificarea etc. sunt elemente specifice
fac parte din aceast= categorie, suntem de p=rere c=, \n cazul acestui gen de fraude, apreciem c= modalitatea cea mai eficient=
acestor delicte, efectuarea expertizei r=mâne la latitudinea (uneori singura) pe care o are la \ndemân= organul judiciar este ca
organului de urm=rire penal= [i instan]ei de judecat=, pe de o investigatorul sub acoperire s= p=trund= (prin metode specifice) \n
parte, iar, pe de alt= parte, la \ndemâna persoanelor (fizice sau intimitatea [i \n cercul de prieteni al persoanelor care comit
juridice) care au interes \n cauz=, respectiv p=r]ile \n proces. asemenea delicte, astfel ca, din interior, s= poat= ac]iona pentru
Ca [i \n cazul constat=rilor tehnico-[tiin]ifice [i \n cazul depistarea \ntregii re]ele [i a \ntregului mecanism tehnic pus la
expertizelor organul judiciar fixeaz= un termen la care, \mpreun= punct de infractori.

CRIMINALISTICA 35
Dr. Lawrence Kobilinsky

Dr. Lawrence Kobilinsky lucreaz= la Colegiul John Jay din cre=rii bazelor de date la nivel de state [i la nivel na]ional, de
septembrie 1975 , dat= la care a intrat la Departamentul interdisciplinar producerea unui echipament tot mai sofisticat [i mai sensibil [i a unor
de [tiin]e criminalistice \n calitate de biolog criminalist. A absolvit kituri multiplex tot mai puternice. In particular, alocarea crescând= de
Colegiul Universit=]ii din New York \n 1971 [i a ob]inut titlul de doctor \n fonduri pentru programele legate de ADN de c=tre legislaturile federale
[tiin]e la aceea[i universitate, cu o tez= de doctorat preg=tit= la {coala [i ale statelor \n Statele Unite a avut un profund impact asupra
de Medicin= Sinai, \n departamentul de biochimie. Dup= ob]inerea laboratoarelor criminalistice americane. Exist= costuri uria[e asociate
doctoratului [i-a continuat activitatea la Institutul Sloan-Kettering din cu educa]ia [i training-ul personalului laboratoarelor, cu construc]ia unor
New York, \n calitate de cercet=tor asociat [i investigator. noi laboratoare, cu achizi]ionarea unui mai bun echipament [i provizii [i
La Colegiul John Jay a fost promovat succesiv ca asistent, cu men]inerea [i \mbun=t=]irea controlului calit=]ii [i asigur=rii calit=]ii \n
profesor asociat [i profesor definitiv [i a activat \n domeniul laborator. Imbun=t=]irile \n privin]a fondurilor au fost cu siguran]= o
administrativ ca decan, iar \n prezent este rector asociat. Este membru binecuvântare pentru analiza ADN [i [tiin]a judiciar=. Cu toate aceste
al Comisiei de doctorat \n biochimie al Centrului de licen]e al avans=ri \n [tiin]= [i tehnologie [i cu fonduri mai multe pentru
Universit=]ii din New York. A fost solicitat \n calitate de consultant la laboratoarele de criminalistic=, putem \nc= s= medit=m la viitorul
CBS [i alte canale de [tiri pe probleme referitoare la criminalistic=. De tehnologiei ADN?
asemenea, a fost trimis \n Ucraina \n calitate de consilier al F=r= un balon de cristal noi putem numai s= vis=m la viitorul care
Departamentului de Stat pe probleme referitoare la laboratoarele de i se va deschide [tiin]ei judiciare. |n laborator, tendin]a este c=tre
criminalistic=. sisteme automate [i robotizate, capabile s= reduc= munca implicat= \n
A fost membru Consiliului de Conducere al Societ=]ii cercetare. Deja \n câteva mari laboratoare criminalistice sunt folosite
Microscopice din New York, precum [i al Simpozionului Analitic sta]ii de lucru automate. Acestea au fost folosite ini]ial pentru extragerea
R=s=ritean. Este membru al unui num=r de 18 organiza]ii profesionale. ADN din baze de date simple, \ns= este de dorit ca acela[i instrumentar
Datorit= renumelui s=u interna]ional de expert criminalist a servit s= fie folosit pentru extragerea ADN din specimene de la cazuri \n lucru
drept consilier pentru laboratoarele de criminalistic= din mai multe ]=ri, [i s= conduc= la amplificarea cercet=rilor. Urmând tendin]a
inclusiv Mexic, China, Brazilia [i altele. Este diplomat al Colegiului miniaturiz=rii instrumentelor de analiz=, este de dorit ca, \n viitor,
American al Exper]ilor Judiciari [i de]ine titlul de expert judiciar atestat. investigatorii de la locul faptei s= fie capabili s= realizeze analiza ADN a
A ob]inut numeroase burse, atât pentru proiecte de cercetare, cât urmelor descoperite la fa]a locului, folosind un echipament portabil.
[i pentru proiecte de dezvoltare institu]ional=. A primit numeroase Analiza va fi f=cut= rapid [i profilele determinate genetic vor fi transmise
distinc]ii, \ntre care “Premiul Civil” al Ofi]erilor Federali de Aplicare a laboratorului principal ADN de stat prin linii de telecomunica]ii codificate
Legii. A publicat numeroase articole referitoare la utilizarea analizei pentru a interoga baza de date a infractorului. Aceasta ar putea avea ca
ADN [i a avut numeroase interven]ii la reuniuni regionale, na]ionale [i rezultat descoperirea timpurie a unui suspect \n investigarea unei crime
interna]ionale, \ntre care [i cea prezentat= \n continuare, ocazionat= de violente. Ar fi de dorit, de asemenea, ca noua tehnologie excitant=,
cea de-a 7-a Conferin]= bienal= “Perspective interna]ionale asupra cunoscut= ca analiza SNP, s= fie mai favorizat= cu timpul [i s= poat= fi
criminalit=]ii, justi]iei [i ordinii publice”, organizat= de Colegiul de justi]ie utilizat= nu numai pentru a completa test=rile existente, dar chiar s=
penal= John Jay al Universit=]ii din New York, Guvernul României, \nlocuiasc= analiza PCR – STR folosit= azi \n mod obi[nuit. Acesta este
Poli]ia metropolitan= londonez= (New Scotland Yard) [i Biroul Federal un proiect \n curs denumit Proiectul HapMap, cu un effort de 100
de Investiga]ii (FBI) din cadrul Ministerului de Justi]ie al S.U.A. milioane dolari, suportat, \n special, de c=tre NIH pentru a crea h=r]i de
Suntem ast=zi aici pentru a discuta problemele globale ale haplotipuri pentru trei categorii de popula]ii , 90 persoane din Utah cu
criminalit=]ii, securit=]ii [i terorismului. Opinia mea este c= [tiin]a se afl= originea \n nordul [i vestul Europei, 90 asiatici – jum=tate japonezi [i
\ntr-o situa]ie critic= dac= noi trebuie s= câ[tig=m b=t=lia [i s= reducem jum=tate chinezi [i 90 de iorubani din Nigeria. Aceast= hart= a
inciden]a crimelor majore, dar [i s= rezolv=m aceste crime care se genomului uman va descompune, \n ultim= instan]=, cele 10 milioane
comit, \ndeosebi cele prin violen]=. Folosirea extensiv= a tehnicilor SNP- uri comune ale genomului uman [i ne va permite, \n felul acesta,
criminalistice a revolu]ionat lupta \mpotriva criminalit=]ii \n orice na]iune s= determin=m cauzele genetice ale diferitelor boli, de la diabet la
civilizat= din lume. Ceea ce a[ dori s= discut ast=zi este un subiect rar cancer. Abilitatea de a determina genul sursei probei ADN a fost un
abordat de c=tre criminali[ti: problema erorii umane [i impactul ei remarcabil pas \nainte. In viitor este foarte de dorit ca anali[tii s= fie
asupra aprecierii probelor, a raportului expertului criminalist [i a capabili s= determine etnicitatea persoanelor, precum [i genul. O firm=
depozi]iei acestuia. denumit= “DNA Print Genomics, Inc.” ofer= clien]ilor s=i informa]ii
Voi vorbi, \n continuare, despre mai multe domenii ale [tiin]ei privind “propor]iile lor ancestrale”. Multe persoane [i-au amestecat
criminalistice care, cred eu, trebuie s= fie examinate cu mai mult= originile lor rasiale. Rezultatele testului SNP care folose[te kitul lor
aten]ie [i \nt=rite \n lumina experien]elor noastre cu analiza ADN din ancestral indic= propor]iile lor ancestrale \n termeni de indo-european,
ultimele dou= decade. african sub-saharian, american nativ sau asiatic. Ace[tia testeaz= un
Dezvoltarea tehnicilor de analiz= criminalistic= ADN la num=r de elemente de popula]ie specific= care poate fi identificat
mijlocul anilor ‘80 a fost urmat= de unele progrese \nsemnate, atât \n folosind detec]ia SNP. Totu[i, \ntr-o zi va fi posibil s= se testeze un
[tiin]=, cât [i \n tehnologie. Am asistat astfel la apari]ia [i la dezvoltarea specimen ADN, pentru a determina aparen]a fizic= [i comportamentul
tehnologiei RFLP (cunoscut= [i ca amprentarea ADN). Cu foarte pu]ine unui simplu donator.
excep]ii, laboratoarele criminalistice nu utilizeaz= prea mult aceast= O alt= probabilitate pentru viitor este aceea ca tot mai multe
analiz=. persoane s=-[i g=seasc= profilele ADN colectate \n baza de date a
Tehnicile folosite, \n prezent, \n laboratoarele criminalistice sunt SUA, cunoscut= sub numele de CODIS. Este de dorit ca legisla]ia s= fie
oarecum diferite fa]= de cele utilizate la \nceputul anului 1990. Metodele modificat= astfel \ncât s= impun= ca tinerii care comit infrac]iuni grave
curente sunt mai precise, mai rapide, mai specifice, mai sigure, mai s= fie inclu[i \n baza de date. Este posibil ca, eventual, fiec=rui cet=]ean
economice [i necesit= mai pu]in= munc= de laborator. [tiin]a nu este s= i se cear= s= aib= profilul s=u \ntr-o baz= na]ional= de date \n pofida
static=. Ea se schimb= \n mod constant cunoscând noi perfec]ion=ri [i preocup=rilor privind problemele de securitate [i protec]iile
progrese. {tiin]a este strâns legat= de tehnologie [i, deci, perfec]ion=rile constitu]ionale. Dac= baza na]ional= de date se m=re[te, este mult mai
[tiin]ifice duc la schimb=ri tehnologice. |mbun=t=]irile aduse \n u[or ca autorii unor infrac]iuni violente repetate s= fie captura]i. Este,
metodologia de examinare judiciar= de-a lungul timpului sunt a[teptate de asemenea, mult mai de dorit ca tot mai multe infrac]iuni comune,
[i binevenite. Ele se vor \ntâlni cu un nou val de studii de validare, cum sunt spargerile sau furturile cu violen]= s= fie rezolvate prin
articole revizuite publicate, educa]ie [i formare, dar, \n acela[i timp, cu utilizarea analizei ADN, astfel \ncât, dac= f=ptuitorul a l=sat 10-20
dezbateri [i deliber=ri de c=tre practicieni legali. Progresele [tiin]ifice celule \n urma sa, acestea s= fie suficiente pentru a-l identifica.
sunt adesea reflectate \ntr-o tehnologie mai nou= [i mai bun=. Cine ar De[i rezerva de programe referitoare la ADN este binevenit= [i
fi b=nuit c= dezvoltarea PCR va avea un asemenea impact profund extraordinar de avantajoas=, este de dorit ca s= fie re\nnoit interesul
asupra atât de multor domenii [tiin]ifice [i medicale? Analiza [tiin]ific= pentru \mbun=t=]irea multor altor discipline [i tehnologii de
ADN a beneficiat enorm de pe urma computeriz=rii [i instrument=rii, a criminalistic=, pentru c=, \n timp ce ADN a avansat foarte rapid \n

36 CRIMINALISTICA
ultimele dou= decenii, multe alte tehnologii nu au f=cut acest lucru. concluzie asem=n=toare numai dup= ce a descoperit 8 puncte
Este, de asemenea, de dorit s= se acorde mai mult= aten]ie educ=rii caracteristice. Un altul poate s= spun= c= \i sunt necesare 9 puncte
persoanelor care caut= de lucru \n laboratoarele criminalistice, educ=rii pentru a declara asem=narea. In mod obi[nuit, Biroul Federal de
continue [i training-ului pentru cei care ac]ioneaz= la locul faptei [i Investiga]ii nu a stabilit nici un standard pentru acest tip de analiz= [i, ca
pentru cei care lucreaz= deja \n laboratoarele criminalistice, [i ca s= se atare, deciziile privind asem=n=rile sunt luate de c=tre exper]i
prevad= mai multe fonduri pentru cerecetarea criminalistic=. Pe aceast= individuali. In 2002, un caz, cunoscut sub denumirea de Statele Unite
cale, [tiin]a [i tehnologia pot fi mai bine folosite pentru a rezolva versus. Carlos Ivan Llera Plaza, a fost judecat \n Philadelphia. Ap=rarea
problema criminalit=]ii \n societatea noastr=. a solicitat o audiere privind admisibilitatea probei de identificare a
Amprentele digitale reprezint= o alt= categorie de probe fizice amprentelor. Judec=torul Cur]ii Federale, pe nume Myron Pollock, a
utilizate pentru identificarea uman= [i, de asemenea, pentru a lega o decis, la 7 ianuarie 2002, c=: (1) dactiloscopii autoriza]i pot depune
persoan= de un loc al faptei sau de o victim=. Amprentele reprezint= m=rturie cu privire la: - principiile pe care se sprijin= identificarea dup=
impresiuni create de “crestele papilare” de pe anumite vârfuri de degete. amprente (unicitatea [i permanen]a pe via]=), principii despre care
Aceste creste epidermice sunt aranjate foarte diferit sau \ntr-un desen curtea a luat not=, - metodele folosite pentru descoperirea, relevarea [i
unic pe fiecare dintre vârfurile degetelor noastre. Aceste desene nu se compararea amprentelor latente cu amprentele infractorilor cunoscu]i, -
schimb= pe perioada de la na[tere pân= la moarte. Amprentele dau asem=n=rile [i deosebirile \ntre amprentele astfel comparate, (2) c=
dovada absolut= a identit=]ii. [tiin]a identific=rii amprentelor este exper]ilor ap=r=rii li se permite s= resping= proba procuraturii, dar (3) c=
denumit= “dactiloscopie”. Desene similare pot fi descoperite pe palme, exper]ii nu vor avea voie s= depun= m=rturie c= amprenta latent= \n
precum [i pe degetele [i t=lpile picioarelor. De[i desenul unei amprente litigiu [i amprenta de compara]ie au fost produse de acela[i deget –
poate fi descris ca o bucl=, vârtej sau arc, \n cadrul fiec=reia din aceste m=rturia despre “potrivire”, care a fost admis= \n mod obi[nuit \n toate
configura]ii, crestele pot fi aranjate \ntr-o varietate de c=i. In 1880, Henry tribunalele statelor [i federale pân= ce Curtea Suprem= din Illinois a
Faulds [i William Herschel au descoperit c= fiecare persoan= are un decis \n cazul People versus Jennings, (1911). Pe scurt, un expert
desen unic, permanent, pe vârfurile degetelor sale. Aceast= dactiloscop nu poate depune m=rturie c= amprenta latent= seam=n= cu
descoperire a fost, ulterior, verificat= de c=tre Sir Francis Galton care a o amprent= de compara]ie dac= el va depune ca un expert []iin]ific, totu[i
propus un sistem de clasificare a amprentelor bazat pe desenele m=rturia ar fi permis= dac= expertul ar depune m=rturie ca un artist.
crestelor papilare. Sir Edward Henry a dezvoltat un sistem de Examinarea amprentelor este un exemplu de analiz= a
clasificare bazat pe lucr=rile lui Galton. Henry a devenit [eful poli]iei modelelor. Analiza [tiin]ific= trebuie s= aib= un fundament [tiin]ific, o
metropolitane din Londra. Sistemul de calsificare al lui Henry a fost validare, o acceptare de c=tre comunitatea [tiin]ific= [i publica]ii.
publicat \n 1900 [i a fost folosit pentru a colecta [i clasifica amprentele Decizia lui Pollak a n=scut o controvers= aprig=. Judec=torul Pollak a
infractorilor, fiind utilizat [i ast=zi. |n afar= de sistemul lui Henry mai f=cut efortul de a discuta metodologia folosit= \n compararea
exist= [i un sistem, folosit \n mare m=sur=, denumit sistemul de amprentelor, denumit= ACE-V (Analiz=, Comparare, Evaluare [i
clasificare NCIC conform c=ruia FBI-ul clasific= un num=r total de opt Verificare) [i a descoperit c= “evaluarea” pare a nu fi o metod= [tiin]ific=,
modele de amprente. Un alt sistem de clasificare a amprentelor bazat \ntrucât ea implic= o apreciere subiectiv=, [i, probabil, c= deoarece
pe lucr=rile lui Galton a fost inventat de Juan Vucetich, un argentinian, metodologia ACE-V, folosit= pentru a descrie procesul de compara]ie a
\n 1888, [i acest sistem este \nc= folosit \n multe ]=ri latino-americane. ap=rut pe scena amprentelor digitale relativ recent. Dup= ce a fost
Cu toate c= impresiunile l=sate de crestele de pe vârfurile obiectul unor enorme presiuni din partea a diferite grupuri, judec=torul
degetelor noastre, atunci când atingem obiecte, nu sunt \ntotdeauna Pollak [i-a schimbat el \nsu[i pozi]ia, la 13 martie 2002, \ntr-o decizie de
vizibile, ele pot fi f=cute vizibile prin intermediul unei trat=ri chimice. O 60 pagini, când a declarat c= m=rturia unui expert \n amprente despre
amprent= invizibil= cu ochiul liber este denumit= amprent= latent=. asem=narea cu o urm= latent= ar putea fi admisibil=.
Amprentele latente sunt create de obicei dup= atingerea unui obiect sau Un alt exemplu: |n ianuarie 2004, un criminal condamnat care
a unei suprafe]e [i depunerea pe acestea, \n acest fel, a unei secre]ii isp=[ea 6 ani de \nchisoare pentru \mpu[carea unui ofi]er de poli]ie din
naturale sau a unui material luat din mediul \nconjur=tor. Totu[i, dup= Massachusetts a fost exonerat [i eliberat din penitenciar. Aceast=
un contact al unui deget cu obiectul, nu \ntotdeauna este l=sat= o exonerare s-a datorat muncii grele a avoca]ilor folosi]i de c=tre Proiectul
amprent= perfect= (Barnett [i Berger, 1977). Uneori, r=mâne doar o Inocen]= [i testului ADN utilizat ca prob=. |n 1997, un atacator [i–a
parte a desenului papilar; o amprent= par]ial= putând fi descoperit= \n pierdut p=l=ria, atunci când l-a \mpu[cat \n fese pe ofi]erul de poli]ie
locul care a fost atins. Alteori, nu r=mâne la punctul de contact nici o Gregory Gallagher. Dup= \mpu[c=tur=, atacatorul a intrat \ntr-o cas=, a
informa]ie util= despre amprent=. Dactiloscopii vor compara amprentele b=ut un pahar cu ap= [i [i-a pierdut tricoul, \nainte de a disp=rea.
latente sau amprentele de compara]ie prin examinarea punctelor Victima \mpu[c=turii a reu[it apoi s=-l identifice pe Stephen Cowans,
specifice de identificare ale desenului care const= fie din puncte, insule, chiar dac= femeia, care era proprietara casei, nu a fost de acord. El a
sfâr[it de creast= sau bifurca]ii. De[i o amprent= relevat= cu tu[ poate fost cel de-al 141-lea de]inut eliberat prin testarea ADN. ADN-ul de pe
con]ine pân= la 100 asemenea puncte, amprentele latente pot avea p=l=rie, tricou [i paharul de ap= proveneau, toate, de la aceea[i
numai o mic= frac]iune din aceste puncte. Anumi]i dactiloscopi cer cel persoan=, dar aceasta nu era Cowans. |n cazurile \n care o persoan=
pu]in 7 sau 8 puncte identice \nainte de a se putea declara c= amprenta a fost condamnat= pe nedrept, avoca]ii trebuie, \n primul rând, s= se
latent= [i cea de compara]ie au aceea[i origine. Totu[i, nu exist= un \ntoarc= \n timp [i s= se \ntrebe de ce a fost condamnat=. |n cazul lui
num=r anume care s=-i satisfac= pe to]i dactiloscopii. Stephan Cowans, au existat declara]iile martorilor oculari [i o
La \nceputul anilor ‘70 agen]iile de aplicare a legii au \nceput s= determinare gre[it= a amprentelor digitale. To]i cei care suntem
foloseasc= computerele pentru a clasifica, stoca [i reg=si informa]iile prezen]i \n aceast= sal= suntem con[tien]i de problema identific=rii de
privind amprentele. |n prezent, laboratoarele criminalistice dispun de c=tre martorii oculari, dup= o mul]ime de fotografii, sau dintre suspec]ii
Sisteme Automate de Identificare a Amprentelor (AFIS) care scaneaz= a[eza]i \ntr-un rând, supu[i unor observa]ii succesive sau concurente,
imaginea amprentei [i convertesc punctele caracteristice \n informa]ii deschi[i c=tre o identificare oarb=, dubl= sau simpl=. Semnifica]ia
digitale (Wilson, 1986). Computerul \nregistreaz=, totodat=, pozi]ia ultimei chestiuni este c= martorul ocular poate fi influen]at de c=tre
relativ= [i orientarea punctelor caracteristice [i stocheaz= datele ofi]erul de poli]ie sau de c=tre investigator. Rezultatul ar putea fi ca
geometrice. Bazele de date computerizate au fost create pentru a \ncrederea \n martorul ocular s= fie \nt=rit= \n special la judecat=. |ns=,
\nregistra numai amprentele acelor persoane care au fost arestate sau \n cazul Cowans, convingerea s-a bazat foarte mult pe o m=rturie
care [i-au dat amprentele pentru angajare (for]ele armate sau g=rzile de defectuoas= a amprentelor digitale. Ini]ial, urma latent= a fost dirijat=
securitate) ori posesorii de arme de foc. Cu ajutorul AFIS, agen]iile de c=tre baza de date AFIS. Ca [i cum n-ar fi fost destul, de[i amprentele
aplicare a legii au fost \n m=sur= s= stocheze datele digitale privind sale erau \n baza de date, asem=narea nu a fost descoperit=. Dup= ce
amprentele \n mari baze de date. Folosind aceste dosare digitalizate [i Cowans a devenit suspect, \n acest caz, un expert \n amprente i-a
un puternic algoritm de c=utare, amprentele ob]inute de la noile locuri comparat amprentele sale cu urma latent= [i a declarat c= exist= o
ale faptei pot fi comparate cu cele din dosarele infractorilor cunoscu]i. asem=nare. Un al doilea expert, care [tia c= primul a declarat c= exist=
Computerul determin=, totodat=, [i gradul de corelare al modelului, o asem=nare, a fost solicitat s= verifice aceast= constatare. Acesta este
localizarea [i orientarea punctelor caracteristice. El permite compararea un exemplu de verificare transparent=, nu de o simpl= sau dubl=
a sute [i mii de amprente din dosare \ntr-o secund= sau dou=. AFIS-ul verificare oarb=. In acest caz, al doilea examinator a confirmat falsa
preg=te[te apoi o list= a acelor amprente care se potrivesc cel mai mult asem=nare. Este absolut esen]ial ca exper]ii judiciari s= dezvolte o cale
cu amprenta \n litigiu, astfel \ncât un dactiloscop s= poat= face ultima mai obiectiv= pentru a examina urmele papilare latente [i a le compara
apreciere privind identificarea sau nu. |n anii din urm=, utilizarea cu baza de date a amprentelor luate infractorilor. Este vital s= fie
amprentelor pentru verificarea cazierului persoanelor care \ncearc= s= stabilite anumite standarde pentru realizarea acestor analize, iar
ob]in= slujbe \n anumite domenii a devenit un lucru obi[nuit. constat=rile s= fie consemnate \ntr-un raport legal [i \n m=rturie. De[i
Una dintre cele mai serioase probleme ale analizei [i compar=rii noi atribuim condamnarea improprie erorii [tiin]ifice, putem s= o
amprentelor latente este faptul c= nu exist= \n mod curent standarde atribuim [i erorii umane. Dac= eroarea uman= exist= \n acest domeniu
na]ionale. Un dactiloscop care examineaz= o amprent= latent= poate s= al analizei [tiin]ifice, atunci trebuie s= fim capabili s= o cuantific=m [i s=
decid=, dup= ce a observat 7 puncte caracteristice identice cu cele din declar=m probabilitatea erorii umane.
amprenta de compara]ie c= exist= asem=nare [i c= cele dou= amprente Un alt exemplu despre o concluzie referitoare la asem=narea
au o origine comun=. Un alt dactioloscop poate spune c= ar trage o urmelor papilare latente prive[te cazul procuraturii din Oregon, referitor

CRIMINALISTICA 37
la un b=rbat de 37 ani, Brandon Mayfield. Acesta a fost arestat, la 6 mai care un odontolog folosit de procuratur= a indicat, \ntr-un caz \nregistrat
2004, [i a fost folosit ca martor material \n leg=tur= cu atentatele cu la New York, c= suspectul a produs urma de mu[c=tur= asupra victimei
bombe de la Madrid din 11 martie, \n care 191 persoane au fost ucise ucise cu o certitudine [tiin]ific= de 99,99%, \n timp ce odnotologul
[i peste 2000 r=nite. Urme papilare latente au fost descoperite pe o angajat de c=tre ap=rare a declarat, \n depozi]ia sa, c= nici m=car nu s-
pung= de plastic, care con]inea detonatori, g=sit= \n apropierea locului a gândit ca vân=taia observat= s= fi fost cauzat= de o mu[c=tur=..
plas=rii bombelor. Autorit=]ile spaniole au declarat c= amprentele Problemele stabilirii profilului ADN, ale analizei amprentelor
apar]in unui cet=]ean algerian, \ns= FBI-ul \nc= crede c= pe pung= se digitale [i ale urmelor de mu[c=turi, ale examin=rii probelor digitale, [i
alf= urmele lui Mayfield. In fapt, de[i el a fost pus \n libertate, un mare ale altor forme de examinare a probelor, scot \n eviden]= problema
juriu urmeaz= s= se pronun]e \n aceast= afacere. Inc= o dat=, problema metodologiilor [tiin]elor judiciare care nu dispun de o bun=
standardelor se impune, \n ceea ce prive[te modul \n care asem=narea fundamentare [tiin]ific=, a metodologiilor [tiin]ei judiciare prea
amprentelor poate fi determinat=. subiective, a metodelor [tiin]ei judiciare care nu au o validare proprie,
Ultima zon= despre care a[ dori s= vorbesc o constituie proba nici suficient= recunoa[tere practic=. Ceea ce este necesar este o larg=
urmelor de mu[c=turi. Cu câ]iva ani \n urm=, \n 1999, \n statul infuzie de bani pentru a \nt=ri toate disciplinele [tiin]ei judiciare [i nu
Massachusetts, o femeie \n vârst=, pe nume Irene Kennedy, a fost numai testarea ADN. Când acest lucru se va \ntâmpla, justi]ia penal= va
agresat= sexual, b=tut= pe sâni [i ucis= prin [trangulare [i \njunghiere cunoa[te o adev=rat= revolu]ie nu numai \n Statele Unite, ci [i pe plan
de 29 ori, \n timp ce se \ndep=rtase de pe drumul s=u obi[nuit printr-un interna]ional. Chiar dac= crima va fi \ntotdeauna cu noi, progresele \n
parc dintr-o suburbie a Bostonului. Ea a fost eviscerat=, un sân i-a fost [tiin]a judiciar= ne vor ajuta s=-i condamn=m pe vinova]i [i s=-i
mu[cat [i un cu]it i-a distrus globul ocular. Pe cadavrul victimei a fost exoner=m de r=spundere pe cei nevinova]i.
Explica]ii ale unor prescurt=ri folosite \n text:
- tehnologia RIFLE = analiza RFLP (Polimorfismul Lungimii
g=sit p=r de pisic=, dar victima nu avea pisic=. Investigatorii au controlat
vecin=t=]ile cu câini pentru a-l descoperi pe suspect, ajungând la un

- HLA-DQA1 = numele comercial al unui kit DNA.


b=rbat cam excentric, pe nume Eddie Burke, de 48 ani, un om priceput Fragmentelor Restric]ionate).

- PCR = reac]ie polimeric= \n lan] (tehnic= utilizat= pentru a


la toate. Acesta locuia cu mama sa [i cu 32 de pisici. El mai avea chiar
[i 5 pisici moarte, p=strate \n frigider. Eddie a fost decoperit cu sânge
pe mâinile [i hainele sale [i nu a fost capabil s= furnizeze un alibi pentru amplifica/copia mostre de ADN de la o simpl= copie la milioane de
timpul \n care femeia a fost ucis=. El a fost arestat [i a fost chemat un copii). |n acest fel, o cantitate mic= de mostr= ADN poate fi multiplicat=

- analiza SNP = analiza polimorfismului simplu al nucleotidului


odontolog, dentist judiciar, pentru clarificarea cazului. Poli]ia a pentru a oferi suficient ADN pentru o testare mai extins=.
fotografiat urma de mu[c=tur=, iar odontologul a preparat un model
ortodontic al denti]iei suspectului. Când analiza sa a fost complet=, (reprezint= o tehnic= \n care analistul prive[te pe o baz= simpl= muta]iile

- analiza PCR-STR = reprezint= procedura, cunoscut=, \n


media a transmis c= el a declarat constatarea unei asem=n=ri care din genom [i apoi compar= un specimen cunoscut cu unul necunoscut).
denot= c= suspectul este reponsabil de urma de mu[c=tur=. Ulterior, \n
acest caz, s-a decis c=, deoarece era vorba de o urm= de mu[c=tur=, prezent, de amplificare primar= a ADN – din cantit=]i mici \n cantit=]i
era posibil s= se ob]in= saliva din urm= [i s= se fac= analiza ADN a mari [i apoi analiza anumitor regiuni din ADN denumite “perechi scurte
tuturor celulelor prezente care nu apar]ineau victimei. Rezultatul repetate”. Perechile scurte repetate reprezint= grupuri de 3-5 nucleotide
surprinz=tor a fost c= suspectul nu era sursa salivei recoltate din urma de baz= repetate mereu [i mereu [i conectate adiacent unul, la altul ca

- NIH = Institutul Na]ional pentru S=n=tate al S.U.A.


de mu[c=tur=. El fost complet exonerat de r=spundere [i eliberat, dup= \n exemplul urm=tor : AATT-AATT-AATT-AATT-AATT-AATT

- sistemul de clasificare NCIC = sistemul de clasificare al


41 de zile de la arestarea sa, \n ciuda gradului de certitudine al
expertului, exprimat dup= propria sa analiz=. Sângele g=sit pe mâinile
[i pe hainele sale apar]inea felinei. Urma palmar= descoperit= pe Centrului Na]ional de Informa]ii Criminale, baz= de date folosit= de c=tre
coapsa Irenei Kennedy nu-i apar]inea suspectului. Acesta este un alt F.B.I.
exemplu al analizei probelor model care, \n opinia mea, reprezint= mai Traducere [i adaptare de
mult o art= decât o [tiin]=. Odontologul a sus]inut c= el nu a declarat General de brigad= (rez.) dr. Ioan Hurdubaie,
niciodat= c= Burke a fost f=r= echivoc cel care a mu[cat, a[a cum a Inspector principal M=lin Gabriel Popa
pretins mass-media. Mai exist= [i un alt exemplu, pe care \l citez, \n

Dr. GHEORGHE ASANACHE


|n toamna anului 199., spre surprinderea general= a locuitorilor Ceea ce aduce oarecare not= de particularizare, la cazul
comunei C. din jude]ul B., numita P.E., despre care se [tia c= este concret dat, este c= f=ptuitoarea nu a recunoscut acuza]iile aduse de
gravid= \n ultima lun= de sarcin=, a ap=rut vesel= [i, cu o talie supl=, procuror, apoi de instan]a de judecat=, legate de omorârea nou-
de invidiat. n=scutului [i distrugerea cadavrului, prin calcinare, \n cuptor.
Necunoscându-se starea nou-n=scutului [i, mai ales, unde se |n permanen]= a sus]inut c= “fiul ei a fost luat de concubin,
afl=, din oficiu, autorit=]ile de resort s-au sesizat [i au demarat tat=l biologic al copilului, care, pentru a nu fi obligat s=-l
activit=]i specifice \n asemenea cazuri. recunoasc=, l-a luat imediat dup= na[tere [i au plecat \mpreun=
|n curtea casei, \ntr-un cuptor, rareori folosit, s-a g=sit o mare \ntr-un loc pe care ea nu \l [tia, dar era sigur= c= \l va afla foarte
cantitate de cenu[=, zgur=, fragmente de lemn ars [i c=rbune, iar curând”.
amestecate printre acestea numeroase fragmente carbonizate/
carbonizate-calcinate/calcinate de oase.
Prin expertizare medico-biocriminalistic= complex= nu s-a
g=sit decât un singur fragment osos de origine uman=, aflat
\ncorporat \n masa de cenu[= [i zgur=; aceast= realitate de fapt s-a
concluzionat bazat= pe rezultate ale examin=rii radiologice judiciare,
ale studiilor morfologice-macroscopice [i morfologic-microscopice pe
suprafe]e de sec]iune transversal= seriate [i serologice judiciare,
pentru determinarea apartenen]ei de specie.
Practic, din \ntreg corpul unui nou-n=scut la termen nu a r=mas
decât un fragment din piciorul drept, restul materialului biologic de
origine uman= fiind distrus prin calcinare.
Coroborate [i cu rezultatele examin=rii obstetrico-ginecologice
ce au ar=tat semne clinice specifice st=rii de imediat dup= na[tere,
respectiv celelalte fapte de observa]ie reie[ite din activit=]i de
anchet=, concluziile expertizei, \ntocmite \n cauz=, au fost suficiente
pentru ca sus-numita s= fie dovedit= ca autoare a infrac]iunii de
pruncucidere.

38 CRIMINALISTICA
Comisar de poli]ie psiholog IONEL T+NASE
Comisar de poli]ie EUGEN GOLDAN

Cercetarea locului faptei Deoarece rudele victimei nu au g=sit leg=tura de chei,


La data de 21.02.2004, Postul de Poli]ie Secuieni, cu care se p=trundea \n casa propriu-zis=, au procedat la
jude]ul Bac=u, a fost sesizat de c=tre numitul C.Gh., din for]area u[ii de acces de la un chiler, echipa p=trunzând
municipiul Bac=u c=, mergând la locuin]a mamei sale, C.E. pentru cercetare [i \n interiorul acestei locuin]e. Corpul de
79 ani, din comuna Secuieni, sat Odobe[ti, jude]ul Bac=u, a cl=dire este tip vagon, fiind compus din: chiler (buc=t=rie), un
g=sit-o pe aceasta decedat= prezentând urme de violen]= \n dormitor, un hol \ntrebuin]at drept dormitor [i o sufragerie. |n
zona fe]ei. Pân= la sosirea echipei de cercetare (format= din buc=t=rie nu au fost identificate urme de r=v=[ire a bunurilor.
procuror criminalist, specialist criminalist [i ofi]erii operativi |n primul dormitor se afl= un recamier cu lad=, dou= noptiere,
din cadrul Serviciului de Investiga]ii Criminale) locul faptei a o mas= [i un [ifonier cu dou= u[i. |n continuarea patului se
fost asigurat de lucr=torii Postului de Poli]ie Secuieni din afl= o sob= de teracot=. Rudele au constatat c= bunurile din
cadrul I.J.P. Bac=u. lada recamierului au fost scoase de la locul lor, iar \n
O dat= sosit=, echipa operativ= a trecut la cercetarea dul=piorul unde victima \[i ]inea buletinul de identitate [i banii
locului faptei, \n cuprinsul procesului-verbal de cercetare la erau urme de r=v=[ire.
fa]a locului consemnându-se, \n principal, urm=toarele: |n urma trat=rii, cu pigment verde fluorescent [i negru
• Locuin]a numitei C.E. este situat= \n satul Odobe[ti, de fum, au fost identificate, relevate, fixate [i ridicate dou=
comuna Secuieni, jude]ul Bac=u, se \nvecineaz= la sud cu fragmente de urm= papilar=, care au fost analizate cu
drumul s=tesc, la nord teren agricol, la est teren viran pân= la impresiunile rudelor victimei, ce au avut acces \n locuin]=.
locuin]a lui A.L., la vest teren viran [i apoi locuin]a lui C.E. Investigarea conduitei simulate
• Accesul \n curte se face printr-o poart=, \ntr-un singur La data de 23.02.2004, Laboratorului de detec]ie a
canat, g=sit= deschis=, dezasigurat=. De la poart=, pe o cale comportamentului simulat Bac=u i-a fost adresat=
betonat=, se ajunge, \n partea stâng=, la un corp de cl=dire, rug=mintea de c=tre comanda I.J.P. Bac=u s= anuleze orice
cas=, tip vagon. Fiind examinat= din exterior, s-a constatat c= examinare planificat=, pentru a veni \n sprijinul ofi]erilor
ferestrele [i u[ile acestei cl=diri erau \nchise, asigurate, f=r= anchetatori, \n vederea identific=rii [i prinderii autorului faptei.
urme de for]are. La cap=tul aleii se afl= o buc=t=rie prev=zut= |n prima faz=, din cercul de suspec]i format, a fost examinat
cu o u[= \ntr-un singur canat, de o parte [i de alta a acesteia un num=r de 5 persoane, toate pretabile la comiterea unei
sunt dou= ferestre. U[a a fost g=sit= dezasigurat=, f=r= a astfel de infrac]iuni (persoane cu un comportament violent,
prezenta urme de for]are a sistemului de \nchidere [i asigurare. mai mult sau mai pu]in “apropiate” cu victima; cele care
• Pe pat se afla cadavrul numitei C.E., n=scut= la data cuno[teau locuin]a [i anexele, obiceiurile [i veniturile victimei
de 04.06.1924, \n satul Odobe[ti, comuna Secuie[ti, jude]ul etc.).
Bac=u. Cadavrul era \nvelit cu o plapum=, având o pern= \n Toate cele cinci persoane examinate cu tehnica poligraf
lateral [i una lâng= cap, \ndoit= spre frunte. Picioarele femeii nu au prezentat, \n traseele biodiagramelor, indicii cu
erau scoase de sub plapum=. caracteristici ai comportamentului simulat, fiind excluse, cu
• Dup= \nl=turarea plapumei, s-a constatat c= numita certitudine, din cercul de b=nui]i.
C.E. era dezbr=cat= complet, a[ezat= cu fa]a \n sus, piciorul La data de 24.02.2004 a fost adus pentru examinare [i
drept fiind peste piciorul stâng. Ochiul stâng al victimei numitul T.C.I., vecin cu victima, inclus \n cercul de suspec]i
prezenta o tumefac]ie care sângera; \n zona buzelor se aflau deoarece nu putea s= justifice timpul critic din seara zilei
urme de sânge. Pe sânul stâng s-a constatat prezen]a a dou= de 18.02.2004 (dat= la care a fost v=zut= pentru ultima oar=
zgârieturi cu lungimea de 4 cm [i, respectiv, 3 cm. Mâna victima). Preciz=m c= medicina legal= nu s-a putut pronun]a
stâng= era \ndoit= din cot spre cap, având un batic de culoare clar asupra datei mor]ii, aceast= dat= reie[ind din
verde \nnodat ca o leg=tur= \n zona antebra]ului. Mâna avea investiga]iile efectuate de c=tre ofi]erii de poli]ie operativi.
degetele \nchise. Mâna dreapt= avea cotul ridicat [i \ndoit |n cadrul discu]iilor pre-test subiectului i-au fost
spre cap, iar degetele erau \ntinse. prezentate: tehnica poligraf, pe scurt metodologia de
S-a luat m=sura transport=rii cadavrului numitei C.E. la examinare, \ntreb=rile critice, relevante care \i vor fi adresate,
morga Spitalului Jude]ean Bac=u, concluziile comisiei acesta dându-[i acordul pentru a fi examinat. |ntreb=rile
medico-legale fiind urm=toarele: critice au fost dup= cum urmeaz=:
• moartea numitei C.E. a fost violent= [i s-a datorat Nr. 4: “{tii sigur cine a violat-o [i omorât-o pe C.E.?” – R.: – Nu;
insuficien]ei respiratorii acute consecutiv asfixiei mecanice Nr. 6: “Tu ai omorât-o pe C.E.? – R.: – Nu;
prin comprimarea forma]iunilor anterioare ale gâtului; vasculo Nr. 9: “Miercuri – 18.02.2004 – ai fost \n cas= la C.E. [i i-ai luat
– nervoase [i c=ii aeriene (laringe, trahee) cu ajutorul banii [i alte lucruri?” – R. – Nu;
degetelor mâinii; Nr. 11: “Miercuri 18.02.2004 – ai lovit-o [i ai strâns-o de gât
• leziunile din regiunea gâtului erau specifice unei asfixii pe C.E?” – R.: Nu, dup= care s-a trecut la examinarea
prin sugrumare, având capacitate tanatogeneratoare direct=, propriu-zis=. Biodiagrama obi[nuit= \n cadrul Testului nr. 3
imediat=; (dup= simularea specific=) a fost concludent= (vezi Anexa)
• sus-numita a fost agresat= [i sexual, fapt demonstrat pentru a trage o concluzie cert= de implicare direct= a
prin identificarea spermatozoizilor \n frotiurile vaginale numitului T.C.I. \n comiterea faptei. Testul nr. 4 avea s= vin=
recoltate. ca o confirmare a celor constatate pu]in mai \nainte.

CRIMINALISTICA 39
Prezentându-i-se rezultatul examin=rii, cât [i traseele acestea. Joi 19.02.2004, am mers acas= la A.L. [i am cump=rat
biodiagramelor, numitul T.C.I. a \nceput s= fac= m=rturisiri cu suma de 700.000 lei o pereche de blugi, o bluz=, o pereche
complete asupra comiterii faptei, astfel: \n data de 18.02.2004, de adida[i, iar restul sumei am cheltuit-o”.
dup= ce a consumat mai multe b=uturi alcoolice cu cei din Ulterior, la reconstituire, aveau s= fie descoperite [i
anturajul s=u, s-a hot=rât cu unul dintre ace[tia s= comit= un identificate toate mijloacele materiale de prob= pe care
furt de animale de la o alt= persoan= din localitate. Refuzat la autorul \ncercase ini]ial s= le ascund=, cât [i confirmarea, \n
telefon de unul dintre trafican]ii de animale, se desparte de cel timp [i spa]iu, a celor declarate de f=ptuitor.
cu care pl=nuise comiterea acestei infrac]iuni [i, “\narmat” cu un
bidon de vin, pleac= spre locuin]a prietenei sale din aceea[i Date despre autor; scurt profil psihologic:
localitate. Refuzat [i de aceasta, pe motivul c= este sub • T.C.I. – n=scut la data de 07.09.1984 \n Secuieni, Bac=u;
influen]a b=uturilor alcoolice, “d= gata” tot vinul [i se \ndreapt= • acela[i domiciliu;
spre cas=. Când a ajuns \n dreptul locuin]ei lui C.E., a intrat \n • na]ionalitatea: român=;
curte, iar \n continuare (spicuim din declara]ia lui dat= \n fa]a • studii: 7 clase;
procurorului): “eu am strigat la u[= <tanti E.>... Când am intrat • ocupa]ie: f=r=;
\n cas= am constatat c= C.E. era \n pat [i se trezise. eu i-am zis • nec=s=torit;
numitei C.E.: <,hai bab= s= te...>. Aceasta mi-a r=spuns <hai • stagiul militar: nesatisf=cut;
m=i b=iete, dar s= nu m= ba]i>. C.E. [i-a dat fusta de pe ea jos, • f=r= antecedente.
iar eu i-am dat tricoul. S-a dezbr=cat la pielea goal=. {i eu Expertiza psihiatric= concluzioneaz= c= T.C.I. nu sufer=
m-am dezbr=cat de haine. Eu am avut raport sexual cu C.E. o de nici o boal= psihic=, având discern=mânt asupra faptelor
dat=, C.E. mi-a cerut s= mai am o dat= raport sexual cu ea [i s=vâr[ite; chiar dac= M.P. Raven [i celelalte teste de
am acceptat. Eu i-am cerut numitei C.E. s=-mi dea 100.000 lei, inteligen]= aplicate de noi indic= un intelect de limit=.
sub form= de \mprumut. C.E. mi-a spus s= iau cheile din
sertarul dulapului de lâng= mas= (...). C.E. mi-a spus s= deschid Testul Szondi prin scalele ob]inute:
u[a de la cas=, s= intru \n chiler [i apoi \n cas=, s= caut \ntr-o • vectorul S (al pulsiunilor sexuale subliniaz= ambivalen]a
noptier=, \ntr-un caiet [i s= iau 100.000 lei. Am luat cele dou= fa]= de nevoia de virilitate, prezen]a unui subiect u[or efeeminat
leg=turi de chei (...) am pus cheile pe mas=, dup= care am mers cu tendin]e latente spre inversiunea scopului sexual;
lâng= pat [i am strâns-o de gât, am \mpins la baza gâtului • vectorul P (al pulsiunilor paroxismale) sugereaz= o
lateral cu degetele mari. (...) C.E. se zb=tea, aceasta a [i criz= cu o acumulare latent= a afectelor;
horc=it. Deoarece mai horc=ia, \n acela[i fel, am prins-o \nc= o • vectorul Sch (al pulsiunilor Eului) prezint= un EU
dat= cu degetele. Eu mi-am dat seama c= C.E. a murit. Am inhibat (cu r=bufniri spontane) care utilizeaz= ca mecanisme
mers la locuin]=, am deschis lac=tul cu una din chei [i am intrat de defens= nega]ia [i represiunea;
\n cas=. Am intrat \ntr-o alt= camer= [i am deschis u[a de la • vectorul C (al pulsiunilor de contact, al leg=turii cu
noptier=. Am luat caietul cu toate actele. Am v=zut c= \n caietul lumea exterioar=) subliniaz= tendin]e de infidelitate, de
respectiv era [i o sum= de bani. Am luat caietul cu actele \n c=utare permanent= [i instabilitate: indic= clar imaturitate
mân=, am ie[it din cas=, am \nchis u[a [i am plecat. Am \ncuiat intelectual= (incapacitatea subiectului de a prevedea
numai cu cheia de la broasc=, lac=tul l-am luat cu mine. Din consecin]ele ac]iunilor sale, centrat, prin modul de ac]iune,
curtea locuin]ei am ie[it \n gr=din= [i am mers pe lâng= gardul asupra prezentului), cât [i o imaturitate afectiv=, principiul
numitului M.V. (...) Acesta are lâng= gard un [opron care este pl=cerii surclasând pe cel al realit=]ii.
acoperit cu tabl=, am ridicat o bucat= de tabl= [i am aruncat |n ceea ce prive[te victima, dac=, prin comportamentul
cele dou= leg=turi cu chei [i lac=tul, apoi am trecut peste drum s=u neglijent, nu ar fi \ncurajat autorul \n diferite momente
\n locul unde M.V. are ni[te glugi de coceni. Eu am vrut s= dau (acceptarea rela]iilor sexuale, oferirea cheilor, indicarea locului
foc la acele acte [i la caiet. (...) Deoarece nu ardeau, am unde se afl= banii) posibil s= nu se fi ajuns la acest sfâr[it tragic.
renun]at s= le dau foc, stingând orice urm= de foc cu z=pad= ca |n cadrul discu]iilor post-test s-a \ncercat [i o “protec]ie”
s= nu ia foc gluga de coceni (...) [i caietul cu toate actele l-am a autorului \n momentul desf=[ur=rii ac]iunii infrac]ionale, o
ascuns sub un snop. Eu am dormit, \n acea noapte, sub ni[te explica]ie logic= a celor \ntâmplate, fapt ce nu a putut fi dus
ciocani \n gluga de coceni, a doua zi, \n jur de ora 7,30, la bun sfâr[it, subiectul afirmând cu senin=tate c= a[a au stat
mergând acas=. |nainte de a merge acas= am v=zut suma de lucrurile, dar cu aceea[i senin=tate [i legea [i-a spus
bani luat= [i am v=zut, c= era 1.500.000 lei \n bancnote de câte cuvântul, acesta fiind trimis \n judecat= cu propunerea de a
100.000 [i 50.000 lei, nu re]in num=rul pentru fiecare dintre se aplica pedeapsa maxim=.

DIAGRAMA OB}INUT+ |N URMA EXAMIN+RII NUMITULUI T.C.I.

40 CRIMINALISTICA
MARIUS IACOB – prim procuror adjunct
al Parchetului de pe lâng= Tribunalul Bucure[ti
REMUS BUD+I – procuror-[ef la Sec]ia de Urm=rire Penal= a Parchetului
de pe lâng= Tribunalul Bucure[ti

|n preocuparea de a asigura o maxim= ocrotire a baza acestor examin=ri, s-a stabilit diagnosticul “ectopie
integrit=]ii corporale [i s=n=t=]ii persoanei, legea penal= testicular=”, precizându-se c= este nevoie de o interven]ie
are \n vedere toate treptele de gravitate a faptelor, chirurgical=. |n discu]iile purtate de dr. Ciomu cu pacientul, a
\ncepând de la simpla lovire la omorârea victimei, ca rezultat c= acestuia din urm= trebuie s=-i fie extirpat testiculul
urmare a v=t=m=rilor provocate. etopic, printr-o opera]ie, \ntrucât putea deveni cancerigen.
|n ziua de 12 iulie, Jiga Ion a revenit din nou la Spital [i s-
Lovirea, violen]a nu constituie numai un prejudiciu
a internat pentru efectuarea interven]iei chirurgicale. Medicul
adus corpului victimei, dar [i o \nc=lcare a demnit=]ii Ciomu a decis ca opera]ia s= aib= loc a doua zi, ceea ce s-a
acesteia, o traumatizare a psihicului celui lovit. Nim=nui \ntâmplat. Pacientul a fost adus din salonul de internare \n sala
nu-i este \ng=duit= o atare comportare, indiferent de de opera]ie, unde se afla echipa medical=, compus= din:
rela]iile \n care se pot g=si dou= sau mai multe persoane. medicul chirurg Ciomu N, medicul Stoican Nicolae, asistenta
|n ultimii ani, organele de urm=rire penal= din medical= Nedu Mariana-Liliana, medicul anestezist Sandu
Capital= s-au confruntat cu foarte multe cazuri de Daniela [i asistenta medical= Mazilu Doina Carmen.
v=t=mare corporal= din culp=, unele dintre ele cu |n timpul efectu=rii opera]iei, medicul Ciomu, folosind
consecin]e grave, provocând victimei o mutilare, bisturiul [i electrocauterul asupra pacientului Jiga Ion, a
pierderea unui sim] sau organ, o infirmitate permanent=, executat manevre chirurgicale gre[ite, care au avut ini]ial la
baz= confuzia pe care a f=cut-o \ntre suprafa]a testiculului [i
fizic= sau psihic=.
suprafa]a corpilor caverno[i. Ca urmare a acestor opera]iuni
Un asemenea caz a fost al inculpatului Ciomu
gre[ite, generate de tratarea superficial= a cazului, a fost
Naum-Niculae, 56 ani, conferen]iar univ. dr. la Facultatea produs= sec]ionarea penisului \n trei fragmente, rezultând
de Medicin= din Bucure[ti, care a fost trimis \n judecat= astfel amputa]ia acestuia. Cu privire la momentul interven]iei
pentru s=vâr[irea infrac]iunii prev=zut= de art. 184 al. 2 [i chirurgicale, membrii personalului echipei medicale, care \l
4 C. pen. (v=t=mare corporal= grav= din culp=). |ntrucât asistau pe dr. Ciomu, au declarat c= nu au observat nimic
cazul a fost foarte mediatizat, vom prezenta, \n sintez=, neobi[nuit \n comportamentul acestuia, cu excep]ia unei mici
principalele aspecte, rezultate la finalizarea urm=ririi st=ri tensionale, când a ridicat glasul la medicul Stoican
penale, \n scopul elucid=rii unor probleme ap=rute \n Nicolae [i a cerut asistentei medicale s= vad= punga unde a
mod eronat. pus resturile anatomice extrase din corpul pacientului.
Realizând ceea ce s-a \ntâmplat, medicul Ciomu a spus:
“Ce am f=cut? L-am nenorocit!”.
Manevre chirurgicale gre[ite
Ziua de 13 iulie 2004 a fost o zi cu “ghinion” pentru
medicul chirurg Ciomu Naum-Niculae de la Spitalul “Prof. dr.
Theodor Burghele”.
|n diminea]a acestei zile a efectuat o interven]ie
chirurgical= de ectopie testicular=, pacientului Jiga Ion. Prin
realizarea unor manevre chirurgicale gre[ite, medicul Ciomu
i-a cauzat v=t=m=ri grave lui J.I., amputându-i penisul.
Potrivit raportului de expertiz= medico-legal= al
Institutului Na]ional de Medicin= Legal= “Prof. dr. Mina
Minovici”, aceste leziuni i-au pus victimei \n primejdie via]a
prin sec]ionarea unor vase sanguine importante [i prin
reten]ia acut= de urin= consecutiv=. Totodat=, i-au produs o
infirmitate fizic= permanent= prin pierderea ireversibil= a
func]iei copulatorii [i i-au cauzat distrugerea unui organ.
|n aceast= cauz=, Parchetul de pe lâng= Tribunalul
Bucure[ti s-a sesizat din oficiu, \ncepând urm=rirea penal= Dup= acest moment, cel \n cauz= a cerut asistentei
sub aspectul s=vâr[irii infrac]iunii prev=zute de art. 184 alin. Nedu Mariana Liliana s= anun]e conducerea spitalului. La
2 [i 4 C.pen. fa]= de dr. Ciomu, iar, dup= aproximativ 15 zile, sala de opera]ii au ap=rut medicii Persu Stelian [i G=lu[anu
a pus \n mi[care ac]iunea penal= fa]= de acesta, sub Mihail Bucur-Eugen, care au constatat modul gre[it \n care
aspectul s=vâr[irii aceleia[i infrac]iuni. s-a efectuat interven]ia chirurgical=, hot=rându-se
Din materialul probator a rezultat c= partea v=t=mat= transferarea victimei la alt spital, \n vederea \ncerc=rii
Jiga Ion, \n urma unor dureri testiculare, s-a prezentat, la efectu=rii unei interven]ii chirurgicale reparatorii de
\nceputul lunii iulie 2004, la Spitalul, “Prof. dr. Theodor reconstruc]ie a penisului. Având \n vedere complexitatea
Burghele”, unde a fost consultat de medicul de gard= Stoican malforma]iei congenitale [i riscul prezen]ei altor malforma]ii
Nicolae. Ulterior, pacientul a fost consultat [i de medicul arteriale sau venoase [i neavând posibilitate de chirurgie
chirurg Ciomu, care a dispus efectuarea unei ecografii. |n medico-vascular= \n Spitalul Clinic “Prof. dr. Theodor

CRIMINALISTICA 41
l-am auzit ]ipând. Apoi, am sim]it o usturime \n zona \n care
am fost operat. Am spus c= m= doare ceva, iar doctori]a
anestezist= m-a [ters pe frunte [i mi-a spus s= stau lini[tit, au
ap=rut unele complica]ii, dar totul va fi bine. Dup= aceea, mi
s-a f=cut anestezie din nou [i nu-mi amintesc nimic, m-am
trezit pe o bancard=, \n afara spitalului, când eram urcat \n
salvare [i eram dus la Spitalul Universitar…Despre faptul c=
dr. Ciomu mi-a amputat penisul am aflat abia la spitalul
Floreasca…”
• Expertiza medico-legal= a Institutului Na]ional de
Medicin= Legal= “Prof. dr. Mina Minovici”.
Examinarea medico-legal= a pacientului [i a
preparatelor histopatologice a scos \n eviden]= urm=toarele:
1. “Numitul Jiga Ion, \n vârst= de 33 ani, prezint= lipsa
penisului prin amputa]ie, postoperatorie (iatrogen=).
2. Leziunile s-au putut produce prin ac]iunea unui corp
t=ietor (bisturiu) [i pot data din 13 iulie 2004.
3. Leziunile au necesitat circa 30-35 zile de \ngrijiri
medicale [i au pus via]a victimei \n primejdie, atât prin
sec]ionarea unor vase sanguine importante, cât [i prin reten]ia
acut= de urin= consecutiv=, care a necesitat cistoscopie.
4. |n urma leziunilor produse, sus-numitul prezint=
infirmitate fizic= permanent=, prin pierderea inevitabil= a
func]iei copulatorii.
5. Lipsa prin amputa]ie a penisului reprezint= pierdere
de organ [i este de natur= a produce victimei un prejudiciu
moral major.
6. La momentul examin=rii (la trei s=pt=mâni de la
trauma suferit=), pacientul prezint= o stare depresiv-anxioas=
reactiv= de intensitate medie, a c=rei evolu]ie, \n timp, nu
poate fi prognosticat= \n prezent.
Burghele”, de reconstruc]ie, s-a luat m=sura transfer=rii de
7. Examenul fragmentelor peniene la SUUB [i la INML
urgen]= a pacientului la Clinica de Chirurgie Plastic= [i
“Mina Minovici” Bucure[ti indic= prezen]a a trei fragmente
Reparatorie a Spitalului de Urgen]= Universitar Bucure[ti.
(unul proximal, unul intermediar [i unul distal), rezultatul a trei
Atât dr. Ciomu N. cât [i dr. Stoican M. au \nso]it victima la
sec]iuni complete, efectuate perpendicular pe axul
clinica men]ionat=, stabilindu-se diagnosticul “amputa]ie
longitudinal al penisului, dou= subtegumentar (una proximal=
complet= de penis pe trei nivele (una transcutant=, dou= [i una intermediar=) [i una transcutan=, situat= distal.
subtegumentare); bont de amputa]ii inversat, ligaturat”. La
8. Suprafa]a testiculului [i suprafa]a corpilor caverno[i
aceast= clinic=, Jiga Ion a fost consultat, atât de medicul
seam=n= izbitor de mult, cele dou= elemente anatomice
Jecan Cristian-Radu, cât [i de [efa clinicii, medicul Doina
Dumitrescu care au decis c= reconstruc]ia penisului, \n acel putând fi confundate de un ochi neexperimentat. Confuzia
moment, era practic imposibil= [i, totodat=, contraindicat=. celor dou= elemente anatomice este deci posibil=, dar
(De men]ionat c= cei doi medici au efectuat fotografii ale inadmisibil= pentru orice chirurg, deoarece exist=, pe lâng=
fragmentelor de organ amputat, pe care le-au pus la aceast= asem=nare superficial=, diferen]e majore de pozi]ie
dispozi]ia organelor de urm=rire penal=). Ulterior, Jiga Ion a anatomic= [i de consisten]=. |n acest caz, chirurgul a
fost transferat la Spitalul Fundeni pentru efectuarea unei considerat c= are de-a face cu un testicul, având \n partea
cistoscopii. La acest spital, medicii chirurgi au intervenit proximal= funicul spermatic (confundat cu r=d=cina corpilor
chirurgical, practicându-se cistoscopie minim= suprapubian=. caverno[i) [i \n partea distal= aderen]e tisulare (confundate
Dup= dou= zile, pacientul a fost readus la Spitalul Clinic cu partea distal= a corpilor caverno[i).
de Urgen]= Bucure[ti – Clinica de Chirurgie Plastic=, cu Cel mai posibil, sec]iunea distal= a fost efectuat= prima
diagnosticul: “Amputa]ie iatrogen= de penis. Incizie (rezultând o hemoragie relativ redus=, care nu era de natur=
postoperatorie recent=, zona inghinal= stâng=, \n curs de s= alarmeze medicul [i s=-I fac= s= \[i dea seama de eroare).
transformare septic=. drenaj urinar extern cu cistofix“. {i la A fost urmat= de sec]iunea proximal=, care a determinat o
acest spital s-a intervenit operator, iar, la data de 30 iulie hemoragie important=.
2004, pacientul a fost externat, cu recomandarea continu=rii Realizarea acestor sec]iuni reprezint= gre[eli de
tratamentului chirurgical. tehnic= \n cadrul unei cure chirurgicale pentru ectopie
Mijloace de prob= testicular=, reprezentând gesturi inadecvate [i nejustificate,
Din probele aflate la dosarul cauzei vom reda aspecte denotând o abordare superficial= a cazului.
de interes, \n vederea stabilirii adev=rului. Caracteristicile morfologice [i topografice ale sec]iunilor
exclud producerea lor, \n totalitate sau par]ial, prin “alunecarea
• Declara]ia p=r]ii v=t=mate:
bisturiului” (a[a cum afirm= medicul operator \n declara]ia sa).
“… am fost anesteziat, iar din timpul opera]iei nu-mi 9. Din fotografiile puse la dispozi]ie se constat=, pe
amintesc prea multe. |mi amintesc c=, la un moment dat, tegument, la nivelul fragmentului distal, la 2-3 mm de planul
când mi-am revenit pu]in l-am auzit pe dr. Ciomu r=stindu-se de sec]iune, un [an] uniform, circumferen]ial, lat de cca 1 mm
la cineva [i având o stare de agita]ie. Nu pot s= precizez [i adânc de cca 1mm (raportul la scara la care sunt realizate
exact ce cuvinte a pronun]at dr. Ciomu, \ns= ar=t c= sigur fotografiile). Acesta s-a produs prin comprimarea

42 CRIMINALISTICA
(ligaturarea) regiunii, f=r= a se putea preciza motiva]ia \n momentul \n care ne preg=team s= \nchidem plaga
aplic=rii acestei ligaturi, mai ales la acest nivel. operatorie, dr. Ciomu a observat faptul c= a sec]ionat o parte
10. Studierea fragmentelor dup= fixarea, prin sec]iuni din penisul pacientului. |mi amintesc c= a existat un moment
longitudinale, a pus \n eviden]= amprenta [an]ului deschis, de tensiune \n care dr. Ciomu a luat o atitudine gânditoare,
f=r= infiltrate sanguine. gândindu-se probabil la alternativele de urmat (...) Men]ionez
11. Din protocolul operator nu rezult=, de[i ar fi trebuit, \nc= o dat= c= nu-mi explic gesturile chirurgicale de
momentul extirp=rii testiculului stâng ectopic, atrofic. sec]ionare ale dr. Ciomu. Men]ionez c= nu s-a realizat nici o
12. Conduita medico-chirurgical= ulterioar=, \n spitalele sec]ionare din exterior a penisului, toate manevrele operatorii
Fundeni, SUUB [i Clinic de Urgen]= a fost corect= [i efectuându-se prin plaga operatorie, prin abord inghinal (...)
adecvat= fiec=rei etape evolutive a cazului”. Acesta este [i motivul pentru care am realizat, \n final, c=
• Declara]ia medicului Ciomu Naum-Niculae: lipse[te o parte din penis.”
“Am plecat de acas=, \n jurul orei 6.40, [i am ajuns \n • Declara]ia medicului Sandu Daniela
spital \n jurul orei 7,00. Men]ionez c= m= aflam \ntr-o stare “… Am participat \n calitate de anestezist [i la alte
psihic= normal=. Primul lucru pe care I-am f=cut a fost acela opera]ii efectuate cu dr. Ciomu, iar comportamentul s=u, \n
de a-mi vedea bolnavii opera]i anterior, \n reanimare [i pe cadrul interven]iei asupra pacientului Jiga lon, nu a diferit fa]=
sec]ii. Am trecut [i prin salonul unde se afla d-nul Jiga (sau de cel din alte interven]ii chirurgicale efectuate. Opera]ia \n
I-am v=zut pe culoar, nu-mi mai amintesc exact) [i i-am spus sine nu a avut nimic neobi[nuit decât prelungirea ei \n timp.
c= vom fi primii la opera]ie. M-am deplasat apoi la et. 1 la sala |n mod obi[nuit o asemenea interven]ie dureaz= aproximativ
de opera]ie [i am spus c= poate fi adus bolnavul (...) Am o or=. Opera]ia asupra lui Jiga lon a durat peste trei ore.
practicat o incizie inghinal= stâng=, am p=truns \n canalul Precizez c= opera]ia a \nceput la ora 7,50. Totul a p=rut a fi
inghinal, folosindu-m= de bisturiu [i de electrocauter. Am \n regul= pân= \n momentul \n care dr. Ciomu a analizat piesa
individualizat funiculul spermatic care era atrofic, funiculul sec]ionar=. Nu pot s= precizez exact cuvintele dr. Ciomu, \n
spermatic este de fapt cordonul testiculului pe unde vin acele momente, dar au fost ceva de genul «I-am nenorocit».
vasele [i nervii. Continuând disec]ia am individualizat \n baza Dup= acest moment pentru c= pacientul nu mai avea
ecografiei testiculul de cca 2/2 cm, situat intern de orificiu, analgezic am intervenit practicând anestezie general=.
spre r=d=cina corpului cavernos (penisul). Testiculul era lipit Doctorul Ciomu a cerut s= fie anun]at prof. Persu. Personal
de r=d=cina penisului fiind situat intern de orificiul testicular, nu I-am v=zut pe dr. Ciomu s= cad= \n genunchi \n acele
am \ncercat s= disec testiculul [i, \ntrucât erau aderen]e c=tre momente. Dup= acest moment a \nchis plaga inghinal= (...)”
r=d=cina penisului, accidental s-au sec]ionat corpii caverno[i • Declara]ia asistentei Dedu Mariana-Liliana:
(penisul). |n acel moment am sim]it o tensiune intracranian= “Pe tot parcursul desf=[ur=ri interven]iei chirurgicale nu
iar vederea mi-a devenit \n]e]o[at=. Pre] de câteva secunde am observat nimic anormal \n comportamentul doctorului
mi-am pierdut tranzitoriu cuno[tin]a, f=r= s= cad \ns=. Atunci Ciomu Naum-Niculae (...) Eu nu am putut s= observ cu
mi-a alunecat bisturiul pentru a doua sec]iune a penisului. exactitate ce opera]iuni a efectuat doctorul Ciomu Naum-
Aveam impresia c= efectuam o alt= opera]ie (de fapt este Niculae [i mi s-a p=rut c= opera]ia decurge normal. |ntr-o
vorba de o senza]ie, nu de o impresie). Alt= dat= nu am mai opera]ie, atribu]ia mea este aceea de a fi atent= la ce \mi cere
avut asemenea st=ri. Era pentru prima oar= când mi s-a doctorul [i s=-i respect indica]iile, \ns= nu intr= \n atribu]iile
\nt=mplat a[a ceva. Nu cred c= persoanele din jurul meu au mele observarea manevrelor chirurgicale din plag=. De altfel,
sesizat ceea ce mi s-a \ntâmplat. Dr. Stoican nu avea dac= m= apropii de chirurg, exist= riscul desteriliz=rii
experien]a necesar= pentru a vedea ceea ce fac [i a m= opri. acestuia. |n timpul opera]iei eu am fost aceea care am ]inut
Men]ionez c= opera]ia aceasta a durat peste dou= ore, or, \n punga din plastic \n care medicul Ciomu Naurn a introdus
principiu, aceast= opera]ie ar trebui s= dureze circa o or=. piesele anatomice extrase din corpul pacientului, \ns=, \n acel
Când mi-am revenit din aceast= stare, de scurt= durat=, am moment, eu nu mi-am putut da seama c= sunt buc=]i din
observat c=, \n mâna dreapt=, aveam o bucat= din corpul penisul pacientului. Am observat c= s-a schimbat ceva \n
cavernos. Bisturiul \l aveam \n mâna stâng=. Precizez c= sunt comportamentul doctorului Ciomu atunci când a ridicat tonul
stângaci, dar operez la fel de bine cu mâna dreapt=. Am pus la medicul care \l ajuta. Ulterior opera]ia s-a desf=[urat f=r=
aceast= bucat= pe masa operatorie [i imediat am scos [i incidente \ns=, la un moment dat, dr. Ciomu Naum s-a uitat
cealalt= bucat= pe care am pus-o tot pe masa operatorie. A \nspre punga \n care erau ]inute piesele anatomice extrase
treia pies= s-a desf=cut de pe corpul cavernos. Am realizat c= de la pacient [i a exclamat «ce am f=cut...i-am t=iat corpii
am gre[it ceva [i mi-am pus m=inile pe masa operatorie (de caverno[i...» I-am \ntrebat pe doctor ce s-a \ntâmplat [i
fapt pe câmpul operator) [i am spus «Ce am f=cut?» I-am atunci mi-a spus s= \l chem pe prof. Persu, fapt pe care I-am
spus asistentei s=-I cheme pe [eful clinicii, prof. Persu…” [i f=cut. M-am \ntors, \nainte de apari]ia prof. Persu, [i am
•Declara]ia medicului Stoican Nicolae: observat c=, \n sala de opera]ie dr. Ciomu Naum s-a l=sat \n
“Era pentru mine prima oar= când participam la o astfel genunchi [i a spus «L-am nenorocit ...» Am observat c= avea
de opera]ie - orhiectomie pe testicul ectopic. |n timpul ochii \nl=crima]i. S-a ridicat din genunchi, \nainte de apari]ia
interven]iei, dr. Ciomu s-a comportat normal, nu am observat profesorului Persu care, dup= ce a intrat, a examinat piesele
s= aib= vreun moment de c=dere [i nici nu mi s-a p=rut nimic prelevate (....)”
anormal \n comportamentul s=u. Men]ionez c=, \n timpul • Declara]ia asistentei Mazilu Doina Carmen
opera]iei, eu nu am avut câmp vizual pentru a vedea exact Nu am realizat c= s-a \ntâmplat ceva neobi[nuit \n
opera]iunile efectuate de dr. Ciomu. |n timpul opera]iei nu am timpul opera]iei decât \n finalul acesteia, atunci când medicul
observat c= au fost sec]iona]i corpii caverno[i ai penisului. Ciomu Naum s-a uitat \nspre punga unde se aflau piesele
T=ierea corpilor caverno[i s-a f=cut \n urma controlului anatomice extrase de la pacient [i a exclamat «I-am
manual [i probabil vizual al doctorului Ciomu, f=r= ca eu s= nenorocit». Colega mea, asistenta Nedu Mariana, I-a \ntrebat
am posibilitatea de a observa [i de a interveni [i nici calitatea ce s-a \ntâmplat [i dânsul a repetat aceea[i expresie (...)”
de a evalua gesturile chirurgicale. |n timpul opera]iei, dr. • Declara]ia so]iei pacientului (Jiga Liliana-Cecilia)
Ciomu mi-a explicat, pân= la un moment dat, manevrele “|n jurul orei 7.30-8.00, so]ul meu a intrat \n opera]ie.
efectuate, \ns= la un moment dat a \ncetat s= mai spun= Dup= aproximativ dou= ore a ie[it din sala de opera]ie o
verbal gesturile chirurgicale efectuate. |nspre finalul opera]iei, asistent=, foarte agitat=, alergând pân= la parter. Dup= ce

CRIMINALISTICA 43
aceasta s-a \ntors, \n urma ei a intrat un medic mai \n vârst=, materialului probator, aceste fotografii s-ar putea trage concluzia
mai gr=su], pe care nu-I cunosc. Apoi din sal= a ie[it dr. gre[it= c= fapta este rezultatul unei inten]ii infrac]ionale.
Ciomu foarte agitat, I-am \ntrebat despre ce este vorba, dac= Exist= \ns= mai multe elemente ale dosarului care
s-a \ntâmplat ceva. Mi-a spus c= este r=u, dar nu poate s=-mi argumenteaz= ideea c= inculpatul a ac]ionat din culp=, \ns= o
spun= ce s-a \nt=mplat (...). L-am \ntrebat din nou ce s-a grav= culp= medical= inadmisibil= pentru un medic chirurg cu
\ntâmplat. Mi-a spus c= testiculul a fost foarte aproape de experien]= care a efectuat anterior alte zeci de opera]ii
r=d=cina penisului [i, din acest motiv, a fost nevoit s=-i taie [i asem=n=toare [i care, \n plus, de]ine [i func]ia de conferen]iar
o bucat= din r=d=cina penisului (...)” universitar la Catedra de anatomie a Facult=]ii de Medicin=.
• Declara]ia medicului Persu Stelian Se au \n vedere, \n primul rând, cele dou= expertize
“Am fost anun]at de asistenta Nedu Mariana c= medico-legale efectuate \n cauz=. Din expertize, privind
doctorului Ciomu i s-a \ntâmplat un accident \ntr-o opera]ie, leziunile victimei, reiese c= exist= o asem=nare izbitoare \ntre
f=r= s=-mi dea alte am=nunte. M-am deplasat, \mpreun= cu suprafa]a testiculului [i suprafa]a corpilor caverno[i, ele putând
asistenta, pân= la blocul operator unde, \n afara s=lii de fi u[or confundate de un ochi neexperimentat, confuzia fiind
opera]ie, m-am \nt=lnit cu dr. Ciomu Naum care, la \ntrebarea \ns= inadmisibil= la un chirurg, fapt ce denot= o abordare
mea ce s-a \ntâmplat, mi-a r=spuns c= a t=iat corpul spongios superficial= a cazului, \nc= de la \nceput. Din aceast= confuzie
al penisului. I-am cerut dr. Ciomu s=-mi arate piesa care a rezultat prima incizie, pe care inculpatul Ciomu Naum-Niculae
s-a scos, intrând cu acesta \n sala de opera]ie. a efectuat-o \n condi]iile unui discern=mânt p=strat, lucru care
Fragmentele anatomice extrase se aflau \ntr-o pung= din rezult= atât din concluziile expertizei medico-legale psihiatrice,
plastic obi[nuit= pentru a fi trimise la anatomie patologic=. efectuate \n cauz=, dar [i din declara]ia inculpatului: “Am
Uitându-m= \n aceast= pung= mi-am data seama c= n-a \ncercat s= disec testiculul [i, \ntrucât erau aderen]e c=tre
fost t=iat doar corpul spongios, ci era o sec]iune complet= r=d=cina penisului, accidental s-au sec]ionat corpii caverno[i
de penis, \n trei fragmente. L-am \ntrebat pe dr. Ciomu cum
(penisul propriu-zis)”. Con[tientizarea acestui gest neadecvat,
a procedat [i mi-a spus c= nu-[i d= seama cum a sec]ionat
pe fondul tulbur=rilor neuropsihice preexistente (insuficien]=
penisul, de[i a afirmat c= disec]ia a fost dificil=. Precizez
circulatorie cerebral=, personalitate de tip mixt predominant
c=, \n mod normal, o asemenea opera]ie de ectopie
introvert paranoid instabil-impulsiv, \n contextul unui factor de
testicular= dureaz= cca. 30 de minute, \ntrucât nu se punea
stresor major) a condus la continuarea erorilor de tehnic=
decât problema orhectomiei (...)”.
chirurgical= care, de aceast= dat=, au fost efectuate, a[a cum
• Expertiza medico-legal= psihiatric= a I.N.M.L.
reiese din expertiza medico-legal= psihiatric=, \n condi]iile unui
“Mina Minovici” privindu-l pe Ciomu Naum-Niculae:
discern=mânt diminuat.
1. Subiectul expertizat nu prezint=, \n general, tulbur=ri
Pe lâng= cele dou= expertize, faptul c= s-a ac]ionat din
psihice sau de personalitate, conform defini]iilor OMS.
culp= rezult= [i din comportamentul inculpatului Ciomu
Prezint= o personalitate accentuat= de tip mixt predominant
introvertit, paranoid, instabil-impulsiv. Naum-Niculae atât anterior cât [i concomitent [i ulterior
2. Nu simuleaz= [i nu disimuleaz= afec]iuni psihice. s=v=r[irii infrac]iunii. |n ceea ce prive[te factorii anteriori nu
3. La momentul examin=rii actuale are capacitate exist= elemente din care s-ar putea trage concluzia c= \ntre
psihic= de apreciere critic= a con]inutului [i a consecin]elor medic [i pacient ar fi existat anumite rela]ii care s= genereze
faptelor sale, având discern=mântul p=strat. o anumit= stare, care s= fi condus la s=vâr[irea inten]ionat=
4. Numitul Ciomu Naum-Niculae prezint= semnele a faptei. |ntre inculpatul Ciomu Naum-Niculae [i victima Jiga
neurologice clinice [i imagistice ale unui accident vascular lon nu a existat decât o rela]ie ca de la medic la pacient. |n
cerebral a c=rui dat= de producere nu poate fi precizat=. Pe ceea ce prive[te factorii concomiten]i s=vâr[irii infrac]iunii
fondul acestor modific=ri neurologice obiectivate prin investiga]ii trebuie observat c=, din declara]iile personalului, care I-a
clinice [i paraclinice rezult= cu certitudine existen]a unei asistat \n efectuarea interven]iei chirurgicale, nu reiese
insuficien]e circulatorii cerebrale. Asociat= cu o personalitate un comportament anormal al inculpatului, mai ales \n raport
accentuat= de tip mixt predominant introvert paranoid instabil- cu alte interven]ii pe care le-a efectuat. Trebuie avut \n
impulsiv, insuficien]= circulatorie cerebral=, pe fondul unui factor vedere aici [i comportamentul chirurgului I-a finalul
stressor major, poate duce la alterarea st=rii de con[tien]= [i, interven]iei (cuvintele sale au fost “Ce-am f=cut? L-am
implicit, a diminu=rii capacit=]ii psihice. Ca atare, capacitatea de nenorocit!”- denotând atitudinea subiectiv= \n raport cu fapta
discern=mânt a fost p=strat= pân= \n momentul primei incizii, la s=vâr[it=). De asemenea, \n raport cu factorii ulteriori
nivelul corpilor caverno[i, care s-a constituit ca factor s=vâr[irii infrac]iunii, este de men]ionat [i atitudinea sa de a
declan[ator al tulbur=rii de con[tien]=, cu diminuarea capacit=]ii telefona la Spitalul Universitar de Urgen]= Bucure[ti [i de a
psihice de apreciere critic= a con]inutului [i consecin]elor \nso]i, chiar, victima, pân= la acest spital, \n ambulan]a cu
actelor respective, având, \n continuare, discern=mântul care a fost transportat=, \n speran]a posibilit=]ii unei
diminuat. Cu privire la expertiza psihiatric=, expertul parte al interven]ii chirurgicale de refacere a penisului amputat.
p=]ii v=t=mate, prof. Dr. Vladimir Beli[ a men]ionat “accept Este de remarcat [i faptul c= interven]ia chirurgical=
concluzia, cu urm=toarea precizare: con[tientizarea erorii de s-a f=cut nu prin exterior, ci prin incizie inghinal=.
tehnic= chirurgical=, rezultat= \n condi]ii de discern=mânt Sintetizând, se poate trage concluzia c= gre[eala de
p=strat, s-a putut constitui ca factor declan[ator (pe fondul tehnic= medical= s-a produs \n modul urm=tor: ini]ial, din
tulbur=rilor neuropsihice preexistente) al diminu=rii capacit=]ii cauza abord=rii superficiale a cazului [i \n condi]iile unui
psihice de apreciere critic= a con]inutului [i consecin]elor actului discern=mânt p=strat, inculpatul a confundat suprafa]a
operator, determinând recurgerea la tehnici operatorii eronate, testiculului cu suprafa]a corpilor caverno[i, iar, ulterior,
\n condi]iile unui discern=mânt diminuat”. con[tientizarea acestei gre[eli, I-a care s-au ad=ugat
|ncadrarea juridic= a faptei afec]iunile neuropsihice de care sufer= inculpatul, a condus,
Analizând fotografiile digitale efectuate, chiar \n ziua \n condi]iile unui discern=mânt diminuat, [i la efectuarea
interven]iei chirurgicale, de c=tre medicii de la Spitalul Universitar celorlalte incizii.
de Urgen]= Bucure[ti, \n care sunt prezentate cele trei fragmente |n concluzie, \ncadrarea juridic= a faptei este aceea
ale penisului amputat, gestul doctorului Ciomu Naum apare ca prev. \n art. 184 al. 2 [i 4 C.pen. (v=t=mare corporal= grav=
inexplicabil [i dac= am interpreta, \n afara contextului din culp=).

44 CRIMINALISTICA