Sunteți pe pagina 1din 47

Comisar de poli]ie drd.

CRI{AN MUCENIC- L+ZUREANU


Perspectiva ader=rii României la Uniunea European= a [i sistemul IBIS, laboratorul de examinare a documentelor [i
constituit, prin angajamentele pre-aderare, un bun prilej CDN. A fost vizitat de asemenea laboratorul de expertize
pentru anumite sectoare din sistemul bugetar s= se dezvolte fizico-chimice \n care piesa de baz= a consituit-o microscopul
prin perfec]ionarea metodelor de lucru, preg=tirea electronic cu baleiaj, capabil s= fac= examin=ri [i determin=ri
personalului [i implementarea standardelor europene. cu o rezolu]ie fin= la nivel de microurme. Laboratorul de
Institutul de Criminalistic= din cadrul Poli]iei Române a genetic= judiciar=, despre care se poate spune c= are o
beneficiat de fonduri bugetare [i comunitare pentru structur= dintre cele mai moderne pe plan european, a
dezvoltarea anumitor capacit=]i de examinare, pentru m=rirea impresionat vizitatorii prin echipamentele de ultim= genera]ie
capabilit=]ilor \n efectuarea determin=rilor, ca urmare a existente [i de condi]iile aseptice \n care se lucreaz=.
importan]ei ce a fost acordat= de c=tre Ministerul Afacerilor
Interne, ca minister integrator [i de c=tre I.G.P.R. Constituirea
sau consolidarea bazelor de date pentru identificare
biometric= a fost unul dintre punctele de interes \n vederea
ader=rii României la Conven]ia de la Prum, \n scopul
consolid=rii unui spa]iu comunitar sigur.
Ca urmare a eforturilor de modernizare [i ambientare,
care au durat trei ani, la moment de bilan] pe anul 2006, \n
data de 25 ianuarie 2007, domnul ministru de interne Vasile
Blaga a inaugurat laboratoarele institutului. La acest
eveniment a fost al=turi doamna procuror general Laura
Codru]a Kove[i, precum [i al]i invita]i din conducerea M.A.I. ,
Ministerului Public [i altor ministere [i institu]ii, care au luat
act despre noile utilit=]i, ce confer= institutului credibilitatea
unei institu]ii din avangarda de lupt= \mpotriva criminalit=]ii,
prin utilizarea metodelor [tiin]ifice. Echipamentelor moderne existente li s-au al=turat o
ambientare exemplar= cu mobilier nou [i spa]ii amenajate,
conform exigen]elor pentru laboratoare. Cu aceast= ocazie,
onora]ii oaspe]i au fost informa]i despre eforturile depuse de
cadrele Institutului de Criminalistic=, care au reu[it s=
implemeteze un sistem de management al calit=]ii, prin
elaborarea unor proceduri generale [i specifice de lucru, ce
au conferit institu]iei, \n urma audit=rii, acreditarea de c=tre
organismul na]ional abilitat “RENAR” a 46 de metode de
determinare conform standardului european ISO 17025.
Aceast= acreditare a demonstrat tuturor c= investi]iile \n
tehnic= au fost completate de efortul exper]ilor, astfel \ncât
determin=rile efectuate s= fie credibile \n oricare dintre ]=rile
europene.
Domnul ministru a invocat importan]a dezvolt=rii
Din comanda Poli]iei Române la inaugurare a participat proba]iunii [tiin]ifice \n procesul judiciar, cât [i a bazelor de
domnul inspector general, chestor principal Dan Valentin date de identificare biometric= a persoanei care s= fie
F=tuloiu [i domnul chestor dr. Gheorghe Popa, care, \n urm= interconectate cu bazele de date exisente \n ]=rile membre, \n
cu trei ani, a fost ini]iatorul reformelor ce au avut loc \n respectul implement=rii conven]iei de la Prum [i a celorlalte
aceast= institu]ie pe care le-a supravegheat \ndeaproape [i sisteme de date din spa]iul Schengen.
le-a sprijinit pentru a fi \ndeplinite. Cu ocazia evalu=rii anuale a activit=]ilor desf=[urate de
Vizita institutului a \nceput cu prezentarea de c=tre Poli]ia Român=, au fost scoase \n eviden]= [i apreciate
domnul comisar-[ef Gabriel }\ru, directorul institutului, a eforturile de modernizare, dar [i cele privind eficien]a actului
laboratoarelor de stocare [i prelucrare a bazelor de date de preven]ie reactiv= [i proactiv= a criminalisticii, \n e[icherul
criminalistice, a laboratoarelor moderne de balistic= judiciar= organelor judiciare române[ti.

CRIMINALISTICA 1
Chestor de poli]ie dr. GHEORGHE POPA,
adjunct al inspectorului general al Poli]iei Române
au finalizat procedurile \n timp util, cu respectarea

|
n activitatea oric=rei institu]ii, indiferent de normativelor din sandard.
domeniul \n care activeaz=, reclama [i bonitatea Pentru a putea solicita comisia de auditare, a trebuit s=
sunt foarte importante. Satisfac]ia clien]ilor [i ne asigur=m c= sunt eliminate neconformit=]ile majore cu
beneficiarilor ca urmare a desf=[ur=rii unor activit=]i sau privire la spa]iul de func]ionare a laboratoarelor, ambientarea
servicii, sub raporturi contractuale sau institu]ionale, dau specific=, etalarea echipamentelor, precum [i func]ionarea pe
girul calit=]ii [i credibilit=]ii. baza procedurilor generale de circuit al documentelor, analiza
A[a cum prevede legisla]ia civil=, clien]ii fac parte comenzii etc, \nc= din luna august 2006. La elaborarea
din patrimoniul unei societ=]i, fiind integra]i \n investi]ia manualului calit=]ii a trebuit \ntocmit= o serie de documente
bazat= pe \ncredere, calitate [i oportunitate, deoarece de form= cu privire la declararea impar]ialit=]ii, independen]a
clientul poate s= constate calitatea serviciilor sau fa]= de beneficiar, confiden]ialitatea [i alte \nregistr=ri, prin
produselor furnizate. care s= se fac= dovada respect=rii prevederilor specifice.
Sistemul de examinare \n laborator prezint= |n luna decembrie 2006, comisia de auditori, investi]i de
anumite particularit=]i, \n sensul c= beneficiarul nu poate RENAR, format= din speciali[ti care au cuprins toate
avea capacitatea imediat= de a verifica rezultatele domeniile existente pe lista de acreditare, au realizat un audit
determin=rilor, iar pentru evitarea oric=ror erori trebuie asupra sistemului de management al calit=]ii, prin care au fost
s= se asigure c= laboratorul are implementat un sistem verificate toate procedurile generale [i specifice, modul de
de management al calit=]ii bine definit, iar fiecare abordare al examin=rilor [i respectarea conformit=]ilor din
determinare se face cu respectarea unei proceduri standard. Raportul final al comisiei de audit a fost prezentat,
specifice agreate. \n data de 16 decembrie, Consiliului de Acreditare RENAR,
|n acest sens, Organiza]ia Interna]ional= de care a hot=rât acreditarea laboratoarelor din Institutul de
Standardizare (ISO), pe baza experien]elor dobândite la Criminalistic= pe domeniile expertizei criminalistice clasice,
nivel mondial, a elaborat standarde pretabile pe domenii identific=ri judiciare, analize fizico-chimice \n domeniul
de activitate. Pentru activitatea de expertiz= criminalistic= chimiei judiciare [i al expertizelor biocriminalistice.
standardul recomandat [i de c=tre Re]eaua European= a
Institutelor de {tiin]e Criminalistice este ISO 17025/2005,
care cuprinde [i elemente din ISO 9000 privind controlul
calit=]ii. Acest standard a fost asimilat [i de c=tre
organismul na]ional de standardizare pentru activitatea de
determin=ri \n laboratoare, precum [i de grupul ILAC G-19,
care a formulat o variant= pentru laboratoarele forensic.
Standardul face preciz=ri cu privire la o serie de
elemente care trebuie s= confere laboratorului independen]=,
competen]= [i credibilitate, prin sistemul de management al
calit=]ii aplicat.
|n urm= cu trei ani am fixat pentru Institutul de
Criminalistic= al Poli]iei Române mai multe ]inte, printre care
aderarea la ENFSI, \ncurajarea activit=]ii de cerecetare
[tiin]ific= [i acreditarea laboratoarelor.
Dezvoltarea [i modernizarea capacit=]ilor de examinare [i
expertizare criminalistic= nu erau suficiente, dac= nu se oferea
institutului posibilitatea acredit=rii care s=-i confere credibilitate,
luând \n considerare c= probatoriul [tiin]ific este dezb=tut \n
furcile caudine ale contrariet=]ii din procesul judiciar.
Studierea standardelor [i preg=tirea pentru
implementare au fost efectuate cu ajutorul firmei de
consultan]= S.C. Prisma Quality din Ploie[ti, care a format, \n
cadrul institutului, o echip= de auditori interni autoriza]i [i a
consiliat activitatea de elaborare a procedurilor generale.
Procesul de elaborare a procedurilor specifice pentru
fiecare metod= acreditat= [i elaborarea instruc]iunilor de lucru Au primit acreditarea 46 de \ncerc=ri, determin=ri,
pentru echipamentele utilizate au c=zut \n sarcina exper]ilor, metode [i genuri de expertizare, conform listei pe care o
ata[ez.
care au \n]eles importan]a acredit=rii [i, prin eforturi sus]inute,

2 CRIMINALISTICA
Acreditarea ob]inut= este un mare pas pentru Perspectiva de dezvoltare a criminalisticii are \n vedere
criminalistica româneasc=, deoarece se poate demonstra \n extinderea acredit=rii laboratoarelor de la nivel na]ional, care
Europa c= \n Poli]ia Român= exist= o clas= profesional= de trebuie s= fie preg=tite pentru a face fa]= exigen]elor
exper]i bine definit=, care, prin intermediul echipamentelor standardelor, cuprinzând, la \nceput, activitatea de expertiz=
specifice, pot face performan]= prin respectarea unor [i constatare tehnico-[tiin]ific= [i apoi activitatea de investigare
tehnico-[tiin]ific= a locului faptei cu implementarea unui
normative interna]ionale, care garanteaz= seriozitatea [i
manual de bune practici \n domeniu.
credibilitatea. Din datele pe care le de]inem, rezult= c= suntem
Am certitudinea c=, a[a cum merit=, criminalistica
printre primele institute de criminalistic= din Europa care am
Poli]iei Române va fi enumerat= [i evaluat= la masa
reu[it s= acredit=m peste 80 % din metodele de analiz= [i european= al=turi de institutele cu tradi]ie din celelalte ]=ri.
expertiz=. Aceast= performan]= oblig= \n continuare la Doresc, cu acest prilej, s= adresez mul]umiri
men]inerea acestei acredit=ri, care se afl= sub monitorizare de colectivului implicat [i s=-l avertizez, totodat=, c= este la
c=tre RENAR, organism care, peste 6 luni, va face o nou= \nceputul unui drum, eforturile de men]inere trebuie s=
evaluare. continue [i s=-l asigur de tot sprijinul necesar.

CRIMINALISTICA 3
Dr. VALENTIN IFTENIE, dr. MIHNEA COSTESCU,
medici primari \n cadrul Institutului Na]ional de Medicin= Legal= “Mina Minovici” Bucure[tI

\ntreb=ri, s= preciz=m c=, \n prezent, stabilirea alcoolemiei

A
lcoolemia sau concentra]ia de alcool din presupune recoltarea a dou= probe de sânge, la o or= interval
sângele unei persoane, exprimat= \n g/l, a una fa]= de cealalt=, fiecare priz= constând \n câte 5-10 ml de
suscitat dintotdeauna interesul cu atât mai mult sânge. Men]ion=m c=, \n situa]ia \n care persoana respectiv=
cu cât, \n conformitate cu reglement=rile vizând circula]ia
refuz= recoltarea [i a celei de-a doua probe de sânge, pierde
autovehiculelor, “conducerea pe drumurile publice a unui
posibilitatea de a beneficia de calculul retroactiv al
autovehicul sau tramvai de c=tre o persoan=, care are o
alcoolemiei sau, a[a cum impropriu este cunoscut=,
\mbiba]ie alcoolic= de peste 0,8 g/l alcool pur \n sânge, se
“recalcularea”. Dup= analiza probelor de sânge efectuat= \n
pedepse[te cu \nchisoare de la unu la 5 ani” (art. 87 alin. 1)
laboratorul de toxicologie, institu]ia medico-legal= poate
iar “conducerea unui autovehicul sau tramvai sub influen]a
\ntocmi:
b=uturilor alcoolice (respectiv cu o alcoolemie sub 0,8 %o -
a) un buletin de analiz=, \n care se consemneaz=
n.n.) constituie contraven]ie [i se sanc]ioneaz= cu amenda
alcoolemia din momentul recolt=rii probelor biologice,
prev=zut= \n clasa a IV-a de sanc]iuni (de la 9 la 20 puncte -
valoare ob]inut= numai prin determin=ri toxicologice, de
amend=) [i suspendarea exercit=rii dreptului de a conduce
laborator;
pentru o perioad= de 90 de zile” (art. 102 alin. 3 lit. a).
b) un raport de expertiz=, realizat de o comisie (format=
Stabilirea concentra]iei de alcool \n organismul uman se
dintr-un medic legist primar, un farmacist sau un toxicolog),
face numai \n cadrul institu]iei medico-legale (art. 88 alin. 2),
numai la solicitarea organelor de urm=rire penal= sau a
\n timp ce aprecierea prezen]ei alcoolului \n aerul expirat se
instan]elor de judecat=, \ntocmit pe baza valorii alcoolemiei
realizeaz= de poli]ia rutier=, cu ajutorul unor mijloace tehnice
\nscris= \n buletinul de analiz= [i a unei declara]ii de consum
certificate (art. 88 alin. 3 [i 4). Dac= \n aerul expirat se
a persoanei respective, dat= \n fa]= organului de anchet= [i
constat= o concentra]ie a alcoolului mai mare de 0,4 g/l,
pus= la dispozi]ia institu]iei medico-legale. Acest raport de
persoana respectiv= este obligat= s= se supun= [i recolt=rii
expertiz=, numit [i de “recalculare”, se poate efectua, potrivit
probelor biologice sau test=rii cu un mijloc tehnic omologat [i
«Normelor procedurale privind efectuarea expertizelor,
verificat metrologic (art. 88 alin. 6), pentru ca, \n cazul \n care
constat=rilor [i a altor lucr=ri medico-legale» (art. 33, alin. 5 [i
concentra]ia alcoolului este sub 0,4 g/l, recoltarea probelor
biologice s= fie op]ional= (art. 88 alin. 5). Recoltarea probelor 6), numai pentru o singur= variant= de consum, iar \n situa]ia
biologice se realizeaz= la institu]ia medico-legal= sau \n alte \n care exist= mai multe variante de consum (?) solicit=rile de
institu]ii medicale autorizate, \n prezen]a unui reprezentant al efectuare a expertizei medico-legale pot fi f=cute: “de cel mult
poli]iei rutiere (art. 88 alin. 1). dou= ori la solicitarea organelor de poli]ie, a treia oar= la
Fapta conduc=torului care refuz= ori se sustrage solicitarea parchetului [i ori de câte ori solicit= instan]a de
recolt=rii probelor biologice sau test=rii aerului expirat se judecat=” (?? - se poate remarca grija cu care a fost
pedepse[te cu \nchisoare de la 2 la 7 ani (art. 87 alin. 5) iar respectat= competen]a ierarhic= cu privire la posibilitatea de
dac= consum= alcool dup= producerea unui accident rutier, a dispune efectuarea mai multor expertize medico-
ce a avut ca urmare moartea sau v=t=marea integrit=]ii legale pentru aceea[i persoan= !).
corporale ori a s=n=t=]ii unei persoane, pedeapsa este Deci persoanei culpabile, care “nu a [tiut” ori a “declarat
\nchisoarea \ntre unu [i 5 ani (art. 90 alin. 1). gre[it” ce [i cât alcool a consumat, atunci când a fost \ntocmit
Am prezentat, \n sintez=, aceste câteva reglement=ri procesul-verbal de cercetare sau când a dat declara]ia ini]ial=
legislative din Codul rutier - Ordonan]a de Urgen]= a de consum ([i, \n consecin]= prin expertiza medico-legal= nu
Guvernului nr. 195/2002 privind circula]ia pe drumurile se mai poate reduce valoarea alcoolemiei sub fatidica valoare
publice republicat=, astfel cum a fost aprobat= cu modific=ri [i penal= de 0,8 g/l), i se ofer= totu[i posibilitatea, de a-[i
complet=ri prin Legea nr. 49/2006 - pentru a se \n]elege atât “aminti” acest lucru, astfel \ncât expertiza s= poat= fi ref=cut=
importan]a modului \n care se stabile[te valoarea alcoolemiei \n sens favorabil, dar numai (!) “de cel mult dou= ori, la
unei persoane cât [i, mai ales, consecin]ele juridice cu care solicitarea organelor de poli]ie, a treia oar= la.....etc.”
se pot confrunta conduc=torii auto care consum= alcool sau Ne punem \ntrebarea, \n opinia noastr=, pertinent=,
se sustrag de la obiectivarea consumului, respectiv de la oare “amintirea” sau mai precis “corectarea” ulterioar= a
aprecierea alcoolemiei. declara]iei privind consumul de alcool nu are cumva leg=tur=
Dat= fiind rigurozitatea legislativ=, cu privire la cu valoarea alcoolemiei \nscris= \n buletinul de analiz= ? Este
consumul de alcool de c=tre conduc=torii de autovehicule sau oare posibil ca acest document medico-legal, aparent obiectiv
de tramvaie, cu atât mai mult apare surprinz=toare actuala [i inofensiv, respectiv buletinul de analiz= toxicologic=, s= fie
metodologie, prin care institu]ia medico-legal= poate proba un fel de avertisment?
consumul de alcool. Oare factorii abilita]i s= nu fi sesizat Cum adic= avertisment? ve]i fi tenta]i s= \ntreba]i.
lacuna metodologic= ce favorizeaz= eludarea realit=]ii faptice R=spunsul, destul de simplu, este urm=torul: redând
oferind, \n acela[i timp, [ansa “recalcul=rii? ... sau? ...”. valoarea alcoolemiei din momentul recolt=rii probei de sânge,
|ncercând s= ne distan]=m de aceste incomode \mprejurare care este diferit= de cea a producerii/implic=rii \n

4 CRIMINALISTICA
evenimentul rutier sau test=rii aerului expirat, efectuat= de subiectiv, legat de declara]ia de consum, astfel \ncât s= se
c=tre organele de poli]ie, buletinul de analiz= toxicologic= poat= determina alcoolemia cu valoare juridic= numai prin
ofer= date indirecte, dar precise, cu privire la modul \n care examen toxicologic de laborator, realizat \n cadrul institu]iei
trebuie schimbat= ori modificat= declara]ia de consum, astfel medico-legale. Practic, metoda const= \n recoltarea unei
\ncât s= se permit= \ntocmirea sau, dup= caz, refacerea singure probe de sânge, chiar la fa]a locului, de personal
raportului de expertiz=, de “recalculare”, \n a[a fel \ncât medical specializat [i \n prezen]a organelor de poli]ie, \n
alcoolemia din momentul determinant s= fie (s= “ias=”) sub conformitate cu prevederile legislative. Dup= ce va fi
valoarea de 0,8 g/l, ce delimiteaz= infrac]iunea de inscrip]ionat= [i sigilat=, proba respectiv= va fi \naintat=
contraven]ie. imediat institu]iei medico-legale, de organele de poli]ie,
Dar iat= cum o alt= \ntrebare devine sâcâitoare [i \mpreun= cu ordonan]a prin care se solicit= efectuarea
anume care este momentul, cu valoare juridic=, pentru care analizei toxicologice; \n aceast= ordonan]= nu mai trebuie s=
intereseaz= valoarea alcoolemiei? Cel al recolt=rii probei de fie men]ionat= ora implic=rii persoanei respective \n
sânge sau cel \n care s-a produs evenimentul rutier ori evenimentul rutier sau când a fost efectuat= testarea
conduc=torul autovehiculului a fost testat, \n aerul respirat, de prezen]ei alcoolului \n aerul expirat.
organul de poli]ie rutier=? Buletinul de analiz= toxicologic=, ce va fi \ntocmit, va fi
Suntem convin[i c=, [i f=r= o preg=tire de specialitate, preluat de la institu]ia medico-legal= numai de organul de
orice persoan= care nu cocheteaz= cu corup]ia ar putea anchet= care a dispus efectuarea analizei de eviden]iere a
r=spunde, f=r= urme de ambiguitate, c= alcoolemia cu valoare prezen]ei alcoolului \n sângele persoanei respective.
juridic= este cea din momentul producerii evenimentului rutier Aceast= metod= se poate aplica atunci când:
sau al test=rii efectuate de organele de poli]ie [i nu cea din  sunt realizate controale, “filtre” ale poli]iei rutiere de
momentul recolt=rii probei de sânge. depistare a persoanelor care au consumat alcool [i care
R=spunsurile formulate la \ntreb=rile, izvorâte [i din conduc autovehicule;
decen]a profesionistului onest, ne permit afirma]ia c=  s-a produs un eveniment rutier, f=r= ca p=r]ile
buletinul de analiz= toxicologic=, \ntocmit \n prezent de implicate s= necesite asisten]= medical= (nu s-au produs
institu]ia medico-legal=, are o valoare, cel pu]in \ndoielnic=, v=t=m=ri corporale care s= impun= un tratament medical
favorizând, \n unele cazuri, nu numai tergiversarea finaliz=rii imediat, eventual prin internare \n spital) iar organele de
juridice a spe]ei respective ci, mult mai grav, denaturarea poli]ie rutier= se deplaseaz= la fa]a locului.
realit=]ii faptice. Iat= de ce, pentru a veni \n \ntâmpinarea Prin simpla cooptare, \n cadrul echipei ce realizeaz=
rezolv=rii eficiente, profesioniste [i corecte a unor astfel de controlul \n trafic sau se deplaseaz= la fa]a locului, a unui
cazuri, astfel \ncât “ochiul dracului” s= r=mân= \nchis [i la cadru medical cu preg=tire medie (poate chiar din cadrul
distan]= de factorii implica]i \n solu]ionarea acestora (poli]i[ti, institu]iei medico-legale - se poate realiza, \n acest sens, un
procurori, judec=tori [i, inevitabil, medici legi[ti - cu to]ii fiin]e serviciu de permanen]=, chiar [i la domiciliu, iar persoana
umane supuse tenta]iei !) consider=m c= nu lipsit= de interes respectiv= s= asigure un fel de serviciu de gard=) se poate
ar fi urm=toarea propunere, sper=m viitoare norm= asigura recoltarea prizei de sânge, a[a cum am men]ionat,
metodologic=, de lucru. chiar la fa]a locului, \ntrucât recoltarea sângelui s-ar face
Demersul nostru este motivat de urm=toarele imediat dup= oprirea conduc=torului auto [i testarea
aspecte: alcoolului \n aerul expirat sau la un interval de timp redus (de
 alcoolemia cu valoare juridic= este cea din ordinul minutelor, deci f=r= semnifica]ie metabolico-biologic=
momentul producerii evenimentului rutier ori al test=rii asupra valorii alcoolemiei) pentru a ne referi numai la situa]iile
prezen]ei alcoolului \n aerul expirat [i nu alcoolemia din cel mai frecvent \ntâlnite, valoarea alcoolemiei, ob]inut=
momentul recolt=rii probelor biologice; exclusiv prin determinare de laborator, ar putea \nl=tura orice
 cre[terea alarmant= a solicit=rilor de specula]ie ulterioar=, cu atât mai mult cu cât nu ar fi
“recalculare”, pe baza unor noi declara]ii de consum influen]at= nici de declara]ia de consum [i nici de un interval
ref=cute [i, din p=cate, acceptate, uneori cu destul= de timp semnificativ (din momentul test=rii pân= la recoltarea
u[urin]=, (“\n]elegere”) de organele de anchet=; sângelui) \n care alcoolemia s= sufere modific=ri.
 prelungirea finaliz=rii juridice a spe]ei respective, Valoarea, mai ales juridic=, a acestei probe este
ceea ce determin=, \n anumite cazuri, un impact negativ evident= [i de necontestat, numai c= ar fi nevoie [i de
mediatic [i de imagine a organelor statului; asentimentul (of, alt factor subiectiv!) al celor de care depinde
 plata dubl= ([i pentru buletinul de analiz= [i pentru implementarea unei metodologii \ntrucâtva inedite, dar cu
raportul de expertiz=) achitat= \n prezent institu]iei medico- mare eficacitate probatorie.
legale pentru, \n realitate, o singur= presta]ie medico-legal= 2. Metoda mixt=
cu valoare juridic=, atunci când valoarea alcoolemiei este Ori de câte ori nu se poate realiza metoda obiectiv=,
diferit= de zero [i anume raportul de expertiz= (reiter=m, cum ar fi, spre exemplu, \n cazul persoanelor r=nite care sunt
denumit impropriu de “recalculare”, atâta vreme cât transportate la spital sau cele care se prezint= ulterior (dup=
stabile[te, de fapt, alcoolemia cu valoarea juridic= din un interval de timp - ore) la institu]ia medico-legal= solicitând
momentul determinat!). recoltarea probelor biologice (fie c= sunt nemul]umite de
|n opinia noastr=, \n func]ie de particularit=]ile fiec=rui rezultatul test=rii f=cute de organele de poli]ie, fie doresc [i o
caz, determinate de \mprejur=rile concrete de la fa]a locului, confirmare obiectiv=, printr-o analiz= a sângelui etc) etc.,
s-ar putea proceda optându-se fie pentru metoda obiectiv=, suger=m s= se procedeze astfel:
fie pentru metoda mixt= (subiectiv-obiectiv=). • se vor recolta, a[a cum se procedeaz= [i \n prezent,
1. Metoda obiectiv= cât mai repede (din considerente ce vor fi men]ionate ulterior,
Prin aceast= metod= se exclude interven]ia factorului propunem \n cel mult 3 ore) dou= probe de sânge la, de

CRIMINALISTICA 5
preferat institu]ia medico-legal=, la un interval de o or= una test=rii alcoolului \n aerul expirat, nu va mai \ntocmi buletinul
fa]= de cealalt=; de analiz= toxicologic= [i va proceda a[a cum va fi men]ionat
 probele de sânge vor fi lucrate \n cadrul laboratorului \n continuare (la punctul 2.3.).
de toxicologie al institu]iei medico-legale. 2.3. ambele valori sunt mai mari decât zero.
Pân= acum nu am spus nimic nou dar, dac= vom |n aceast= situa]ie, indiferent care dintre cele dou=
men]iona c=, \n func]ie de valoarea alcoolemiei, ob]inut= prin valori este mai mare (prima sau a doua) institu]ia medico-
determinare toxicologic=, se pot contura mai multe posibilit=]i, legal= nu va mai \ntocmi buletinul de analiz= toxicologic= [i va
probabil c= am aprins deja lic=rul, chiar [i al unei firave, \n[tiin]a, cu respectarea solemnit=]ilor impuse de
aten]ii; posibilit=]ile la care ne vom referi sunt urm=toarele: adresabilitatea inter-institu]ional=, organul abilitat, precizând
2.1. valoarea alcoolemiei este zero pentru ambele totodat= c= se impune efectuarea unei expertize medico-
probe. legale pentru calculul retroactiv al alcoolemiei. Pentru a putea
|n aceast= situa]ie, deoarece s-a constatat, \n mod realiza expertiza, institu]ia medico-legal= va solicita organului
obiectiv, c= persoana respectiv= nu a consumat alcool, se va de anchet= un document din care s= rezulte greutatea
\ntocmi buletinul de analiz=, care va fi remis solicitantului, persoanei respective, tipul b=uturii alcoolice consumate, ora
dup= achitarea taxei aferente. la care a avut loc consumul (sau intervalul de timp), dac=
2.2. numai una dintre cele dou= valori indic= o persoana respectiv= a [i mâncat iar, \n caz afirmativ, ce fel de
alcoolemie egal= cu zero. alimente [i \n ce cantitate [i, evident, ora pentru care trebuie
|n aceast= ipostaz= fie prima prob= relev= o alcoolemie stabilit= alcoolemia.
egal= cu zero, fie cea de-a doua. Dup= primirea celor men]ionate [i achitarea taxei de
2.2.1. când prima prob= este zero, semnific= faptul c=, expertiz= (diferit= de cea a buletinului de analiz= toxicologic=
de[i a consumat alcool, dar cu pu]in timp \naintea implic=rii \n a c=rui valoare va fi inclus= \n taxa de expertiz=), raportându-
evenimentul rutier sau a test=rii prezen]ei alcoolului \n aerul se la valorile alcoolemiei din buletinul de analiz= (ce va fi
expirat, ceea ce-l situeaz= pe panta ascendent= a curbei anexat raportului de expertiz=), comisia medico-legal= va
alcoolemiei, cu cât ne vom deplasa spre originea curbei cu
\ntocmi raportul de expertiz= pentru calculul retroactiv al
atât ne vom apropia de valoarea zero. De unde [i concluzia
alcoolemiei, cu stabilirea alcoolemiei strict pentru/la ora
c=, dac= la un interval de timp dup= (de cel mult o or=!) când
indicat= de organul de anchet=.
are loc prima recoltare de sânge, alcoolemia este zero, atunci
|n situa]ia, particular= [i de nedorit, \n care organul de
[i \n momentul determinant, cu implica]ii juridice, alcoolemia
anchet= va pune la dispozi]ia institu]iei medico-legale (\n
va fi tot zero. In aceast= situa]ie, institu]ia medico-legal= va
acela[i timp sau succesiv!) mai multe documente cu date
\ntocmi [i elibera buletinul de analiz= toxicologic=, dup=
diferite privind consumul de alcool [i alimente, solicitând
achitarea taxei, la fel ca \n cazul \n care ambele probe de
efectuarea altei/altor expertize medico-legale, conform
sânge au indicat o alcoolemie egal= cu zero.
«Normelor procedurale privind efectuarea expertizelor,
2.2.2. când cea de-a doua prob= este zero, lucrurile
constat=rilor [i a altor lucr=ri medico-legale» vor putea fi
sunt, oarecum, mai complicate deoarece, \nscriindu-se pe
\ntocmite tot atâtea rapoarte de expertiz=, câte cereri \n acest
panta descendent= a alcoolemiei, semnific= consumul de
sens vor fi formulate. |n astfel de situa]ii suger=m ca, \n
alcool anterior [i la un interval de timp mai mare fa]= de
urm=torul raport de expertiz=, s= fie inserate [i concluziile
momentul determinant (cu implica]ii juridice). Având \n vedere
precedentului/elor rapoart/e de expertiz= \n speran]a c=,
rata de metabolizare a alcoolului \n organism (ce determin= o
poate, cineva se va \ntreba, totu[i, \n ce \mprejur=ri s-au
sc=dere relativ constant= a alcoolemiei, dar cu varia]ii de la
individ la individ) [i \n func]ie de intervalul de timp dup= care schimbat ori modificat datele ini]iale referitoare la consum,
a fost recoltat= prima prob= de sânge fa]= de momentul astfel \ncât a fost posibil= sc=derea alcoolemiei la o valoare
determinat pot exista dou= situa]ii: convenabil=, fa]= de valoarea alcoolemiei din precedentul
 recoltarea primei probe de sânge a fost f=cut= (a[a raport de expertiz= (care va fi anexat \n copie).
cum am propus) la cel mult 3 ore fa]= de momentul Ulterior, conform metodologiei medico-legale [i
determinat, caz \n care, la acel moment, alcoolemia va fi sub prevederilor Codului penal, se va putea solicita avizul
0,8 g/l, deci sub limita infrac]ionalit=]ii; Comisiei de control [i avizare din institutul medico-legal
 recoltarea primei probe de sânge a fost f=cut= la mai teritorial [i, \n final, cel al Comisiei superioare din cadrul
mult de 3 ore de la producerea evenimentului rutier sau a Institutului Na]ional de Medicin= Legal= “Mina Minovici”
test=rii aerului expirat, situa]ie \n care alcoolemia, din acel Bucure[ti.
moment, putând fi mai mare de 0,8 g/l va impune efectuarea Preciz=m c= metodologia propus= s-ar putea aplica, cu
unei expertize medico-legale pentru calculul retroactiv (din prec=dere \n vederea solu]ion=rii aspectelor penale de[i, \n
momentul determinant) al alcoolemiei. opinia noastr=, [i ipostaza civil= ar putea beneficia de
|n func]ie de momentul la care a fost efectuat= aceasta.
recoltarea primei probe de sânge (\nainte sau dup= 3 ore) F=r= a avea iluzia (de[art=?) elimin=rii, \n totalitate, a
institu]ia medico-legal= poate proceda \n felul urm=tor: ma[ina]iunilor, [mecheriilor, fraudelor, \ntr-un cuvânt a
• când recoltarea primei probe de sânge a fost infrac]ionalit=]ii legate de stabilirea alcoolemiei unei persoane
efectuat= \n primele 3 ore fa]= de momentul determinat, va implicate \ntr-un eveniment rutier sau testate de organele de
putea \ntocmi buletinul de analiz= toxicologic= [i s=-l poli]ie rutier=, dar convin[i de juste]ea [i utilitatea practic= a
elibereze, dup= achitarea taxei, la fel ca \n situa]iile solu]iilor propuse, sper=m s= nu fim prea aspru critica]i de cei
men]ionate la punctele 2.1. [i 2.2.1.; care au [i alte puncte de vedere, atât timp cât acestea
• când recoltarea primei probe de sânge a fost f=cut= la izvor=sc din aceea[i dorin]= de obiectivitate, de impar]ialitate
mai mult de 3 ore de la producerea evenimentului rutier sau a [i onestitate a factorilor implica]i \n actul de justi]ie.

6 CRIMINALISTICA
Expert criminalist subcomisar de poli]ie RADU TE{AN
Tehnician criminalist MARIUS GU}

Nerespectarea acestor cerin]e poate genera erori \n

E
xpertiza criminalistic= balistic= urm=re[te formularea unor concluzii certe.
identificarea [i argumentarea, prin fundamente Spre exemplificare, prezent=m modul prin care s-a
[tiin]ifice, a unor aspecte \n leg=tur= cu scena evitat o astfel de eroare care putea fi generat= la \ntocmirea
locului faptei [i probele prelevate cu ocazia investiga]iei unei constat=ri tehnico-[tiin]ifice, dispus= \ntr-o cauz= de
criminalistice, care s= contribuie la \nf=ptuirea just= a actului omor din culp=, s=vâr[it= cu ocazia unei partide de
de justi]ie. vân=toare.
Subiectul abordat \n acest material se va rezuma doar Ironia sor]ii a fost faptul c= autorul faptei a primit de la
la cartu[ele de vân=toare pentru armele cu ]evi lise. victim= cartu[ul de vân=toare, care i-a curmat via]a . Acesta
Cartu[ele destinate vân=torii con]in inscrip]ii suficiente, a fost un cartu[ de vân=toare pentru ]evi lise, calibrul 12,
pentru a stabili originea produc=torului, calibrul, tipul marca” RC-Italy” cu proiectil unic.
\nc=rc=turii [i echivalarea din alte sisteme, uneori chiar [i Cartu[ele puse la dispozi]ie pentru trageri experimentale
caracteristici tehnico-balistice. au fost de produc]ie diferit= fa]= de tubul aflat \n litigiu. Unele
Cartu[ele de acest gen se compun, \n general, din: tub, dintre acestea erau prev=zute cu rozet= confec]ionat= par]ial din
caps= de ini]ere, pulbere, bur=, proiectil sau alice. material plastic, care prezint= elasticitate (“Baschieri&Pellagri”)
Una din componentele cartu[ului de vân=toare, care [i nu din metal, cum sunt, \n general. De asemenea, capsele
prezint= interes \n procesul examin=rilor balistice, este capsa prezentau alte caracteristici.
de ini]iere . Cu ocazia examin=rilor microscopice comparative,
Acestea sunt confec]ionate din diferite metale a c=ror efectuate \ntre urma de percu]ie aflat= \n litigiu [i urmele de
structur= [i duritate difer=, la fel [i \nc=rc=tura exploziv= percu]ie model de compara]ie, create \n urma tragerilor
prezint= caracteristici deosebite de la o caps= la alta. experimentale , nu s-au constatat elemente de asem=nare.
Capsa, sub ac]iunea mecanic= a percutorului, ini]iaz= Din acest motiv, s-a solicitat investigatorilor, care au
explozia materialului pirotehnic. dispus efectuarea lucr=rii, punerea la dispozi]ie a unor cartu[e
Urmele produse de mecanismele armelor, care ajung \n de la acela[i produc=tor, chiar dac= acestea prezentau alt tip
contact direct cu tubul cartu[, sunt reduse, \n cazul armelor de \nc=rc=tur=.
de vân=toare cu ]evi lise, de obicei acestea sunt:
 urme de presare a suprafe]ei anterioare a rozetei
Compara]iile efectuate \ntre urmele de percu]ie de pe
capsa \n litigiu [i capsa model de compara]ie, ambele fabricate
tubului, create de culata ]evii la introducerea cartu[ului \n de acela[i produc=tor, au condus la concluzia cert pozitiv=:
camera detonatoare a armelor de vân=toare-lise cu repeti]ie; “Tubul cartu[ ridicat cu ocazia investig=rii tehnico-
 urme de presare-frecare eviden]iate pe suprafe]a [tiin]ifice a locului faptei a fost tras cu arma numitului …”.
anterioar= [i a pragului arunc=tor al rozetei tubului, produse
de ejector sau extractor, \n momentul expulz=rii tubului tras; Reprezint= rozetele cartu[elor puse la dispozi]ie cu
 urma percutorului (craterul) creat= pe capsele percutate.
capsa de ini]iere, care, prin pozi]ia [i forma ei,
ofer= posibilitatea identific=rii armei folosite la
tragere.
Pentru evitarea anumitor erori de
interpretare, cu ocazia examin=rii cartu[elor de
vân=toare pentru ]evi lise [i a tuburilor,
recomand=m a se lua \n considerare urm=toarele:
 starea cartu[elor [i dac= pot fi utilizate la
trageri;
 dac= cartu[ele [i tuburile prezint=
anumite urme de utilizare a acestora, ca urmare a
introducerii-scoaterii repetate din arm=;
 cartu[ele puse la dispozi]ie pentru trageri
experimentale s= aib= produc=tor comun, cu cel
al tuburilor aflate \n litigiu;
 dac= componentele [i \nc=rc=tura
cartu[elor puse la dispozi]ie pentru trageri
experimentale prezint= acelea[i caracteristici cu
tubul aflat \n litigiu (materialul tubului-rozetei, capsa, gramaj Reprezint= microfotografiile cu forma [i plasamentul
pulbere, proiectile sau alice ). urmelor de percu]ie.

CRIMINALISTICA 7
Litigiu Model de compara]ie

Reprezint= continuitatea liniar= a urmelor de percu]ie litigiu – model de compara]ie.

CRIMINALISTICA |N AC}IUNE, TERORISMUL


{I CRIMA ORGANIZAT+ (Vol.II)

|n ca de-a doua parte a anului trecut, Editura “Lumina LEX” din


Bucure[ti a realizat lucrarea “Criminalistica \n ac]iune –
Omorul, terorismul [i crima organizat=” (vol. II), al c=rei autor
este reputatul om de [tiin]=, procurorul criminalist conf. univ.
dr. Medeanu Tiberiu – Constantin.
Autorul a structurat lucrarea pe urm=toarele capitole:
• Pledoarii, Crime disimulate; • Moartea violent= [i
patologic=; • Victime femei; • Violen]a casnic=; • Urmele de
picioare pe diferite suporturi; • Expertizele medico-legale;
• Flagrantul; • Crima organizat=.
Meritul autorului const= [i \n faptul c= problemele
teoretice le sus]ine cu cazuistic= din activitatea practic= pe
care o desf=[oar= de peste 30 de ani \n slujba legii.
|n ultima parte a lucr=rii, domnul conf. univ. dr. Medeanu Tiberiu Constantin prezint= diferite
diagrame [i statistici privind starea infrac]ional=.
Aceast= carte nu trebuie s= lipseasc= din biblioteca fiec=rui criminalist.

VASILE L+P+DU{I

8 CRIMINALISTICA
Prof. VASILE L+P+DU{I

\napoi la Medfort. A stat foarte pu]in \n aceast= localitate, dup=

|
n foarte multe ]=ri ale lumii num=rul crimelor a care a plecat \n Los Angeles, pentru a lucra ca model \n
crescut de la o perioad= la alta. A[a, de Indianapolis. Locul unde \[i ptrecea Betty timpul era Bufetul
exemplu, \n S.U.A. \n anul 1997, erau 6,8 Hollywood, unde avea o prieten= apropiat=, pe nume
omucideri la 100.000 de persoane, iar \n anul 2006 Georgette Bauerdorf.
num=rul a crescut la 7,2 omucideri. De asemenea, \n Pe parcurs, Betty [i-a f=cut prietene \n rândul unor pilo]i
Marea Britanie, \n anul 1997, au fost 1,4 omucideri la [i actori, a[a cum au fost: pilotul locotenent Gordon Fickling [i
100.000 de persoane, iar \n anul 2006 num=rul actorul Franchot Tone [i Arthur James.
omuciderilor a fost de 1,8 la 100.000 de persoane. La scurt timp, prietena sa Georgette Bauerdorf a fost
Cu toate progresele existente \n domeniul g=sit= moart= \n baia apartamentului ei. Avea pe ea doar
criminalisticii, prin introducerea unor noi mijloace bluza de pijama [i z=cea \ntr-o balt= de sânge. Cu prilejul
tehnico-[tiin]ifice (de exemplu, amprentele digitale au fost autopsiei, s-a descoperit c= fusese [trangulat=. Bucata de
\nregistrate [i computerizate [i au fost constituite fi[iere prosop cu care fusese strâns= de gât i-a fost \ndesat= \n gur=.
cu date care sunt accesibile poli]iei din lumea \ntreag=; S-a constatat c= fusese violat= cu s=lb=ticie dup= ce murise.
perfec]ionarea testelor ADN, citirea codului ADN, a[a - Vân=t=ile de pe corp [i abdomen demonstrau c= femeia se
numita “amprent= genetic=”), un num=r mare de crime au luptase cu agresorul, \nainte de a fi ucis=.
r=mas nerezolvate. Suspectul principal \n aceast= crim= era un soldat
|n continuare, vom prezenta câteva cazuri \n care american cu care Georgette avusese o rela]ie, dar acesta nu
s-au folosit mijloace importante [i diversificate de a fost niciodat= g=sit. Crima a r=mas nerezolvat=.
investigare [tiin]ific=, prin care s-a \ncercat clarificarea
Dup= o c=l=torie spre Arizona, Betthy a ajuns la
enigmelor unor abominabile crime.
Chicago, dup= care s-a \ntors la Medford.
La sfâr[itul anului 1944, Betthy l-a cunoscut pe maiorul
Cazul Betthy – pilot Matt Gordon, cu care voia s=-[i petreac= restul vie]ii. La
|n ziua de 20 iulie 1925, \n Boston se n=[tea Elizabeth
scurt timp, pilotul a fost trimis \n misiune \n India, iar Betthy
Short, cunoscut= ulterior sub numele de Betthy. Tat=l ei, Cleo
s-a hot=rât s=-l a[tepte pentru a se c=s=tori cu el.
Alvin Short, a disp=rut, \n anul 1930, l=sându-[i ma[ina pe
|n ora[ul ei natal, Betthy a continuat o aventur= cu un
podul Chaarlestawin – un loc bine cunoscut pentru sinucideri.
fost prieten, pe nume Philip Jeffars.
De[i nu s-a g=sit nici un cadavru, s-a presupus c= a s=rit de
|n mai 1945 a primit ve[ti de la Detartamentul de R=zboi
pe pod [i [i-a g=sit sfâr[itul \n ap=.
c= avionul maiorului Gordon s-a pr=bu[it.
So]ia sa, Phoebe Short, a r=mas cu cinci fete pe care s=
Dup= primirea acestei ve[ti, Betthy a \nceput s= poarte
le creasc= singur=. Phoebe [i fetele erau mari amatoare de
haine negre. Datorit= acestei \nf=]i[=ri, Betthy a fost poreclit=
cinema, mersul la cinematograf era o evadare ieftin= din
“Dalia Neagr=”.
greut=]ile de zi cu zi. De la o vârst= fraged=, Elizabeth a visat
Betthy era curtat= de mai mul]i b=rba]i, dar nici unul
s= ajung= un star de cinema.
dintre ei nu a f=cut sex cu ea. Unul dintre ace[tia, pe nume
La vârsta de 16 ani, Betthy a p=r=sit liceul [i a plecat la
Miami (Florida), unde a g=sit de munc= [i lucra [i ca model cu Robert Monley, vânz=tor la un magazin de fier=rie, \n ziua de
jum=tate de norm=. Când a \mplinit 18 ani, mama ei a primit o 10 ianuarie 1947, a condus-o cu ma[ina la hotelul Biltmore din
scrisoare de la so]ul disp=rut, Cleo Short, care tr=ia [i lucra \n Los Angeles, dar nu [i-a \nchiriat o camer=, r=mânând \n holul
California. |ncercând s= se \ntoarc= la familia pe care o hotelului. Portarul hotelului a v=zut-o p=r=sind hotelul la orele
abandonase, \n urm= cu peste zece ani, el [i-a justificat 10 seara. A plecat \n noapte, unde [i-a \ntâlnit moartea.
dispari]ia prin faptul c= so]ia [i copii ar fi tr=it mai bine ajuta]i |n diminea]a zilei de 15 ianuarie 1947, la cinci zile dup=
de stat decât el. Phoebe a refuzat s=-l primeasc= \napoi. Se ce a fost v=zut= ultima oar= p=r=sind hotelul Biltmore, corpul
sim]ea furioas= [i tr=dat=, prin ceea ce f=cuse. gol [i mutilat al lui Betthy a fost g=sit pe Norton Avenue, \n
La \nceputul anului 1942, Betty s-a \ntors la Medford [i a cartierul Leimert Park din Los Angeles, de c=tre o femeie \n
\nceput s= lucreze ca plasatoare la cinematograf [i chelneri]=. vârst= de 25 ani, care se deplasa la un magazin cu feti]a.
La insisten]ele tat=lui s=u, Betty pleac= \n California, \n
Femeia a observat c= trupul persoanei \n cauz= era t=iat \n
localitatea Vallejo, dar, pe parcurs, nu se \n]elege cu acesta [i
dou= la mijloc [i aruncat \n mijlocul buruienilor [i al molozului.
\l p=r=se[te, angajându-se la o baz= militar= pe post de
Prima activitate \ntreprins= a fost aceea de a sesiza poli]ia.
casier=.
Cu timpul [i-a câ[tigat mul]i admiratori, chiar a câ[tigat |ntre timp, la fa]a locului, au sosit ofi]erii de poli]ie, Frank
concursul de frumuse]e desf=[urat la baza militar= Camp Perkins [i Will Fitzgerald, care au constatat c= victima avea
Cooke. |ntr-o zi, când Betty se afla cu un grup de prieteni picioarele larg deschise, iar \n vagin avea frunze introduse.
\ntr-un local, acceasta a fost arestat= de poli]ie [i acuzat= de De asemenea, cadavrul prezenta r=ni de cu]it [i existau
consum de alcool ca minor=. Ca urmare, poli]ia a trimis-o urme de frânghie pe membre [i \n jurul gâtului.

CRIMINALISTICA 9
Prin sta]ia radio, poli]i[tii au solicitat participarea la fa]a pentru sex.
locului a unor detectivi din cadrul Sec]iei Omoruri. Ziarele din Los Angeles au f=cut [i ele investiga]ii,
Comunicarea radio a fost \nregistrat= [i de biroul de [tiri al prezentând o serie de date [i chiar fotografii.
ziarului Los Angeles Ezaminea, care a trimis la locul faptei o Un raport de la Herald Express a prezentat-o pe Betthy
echip= de reporteri [i fotografi. Din p=cate, ace[tia au c= ar fi fost lesbian=.
\ngreunat efectuarea investiga]iilor. R=m=[i]ele lui Betthy au fost \ngropate \n cimitirul
La examinarea corpului [i a \mprejur=rilor, detectivii au Monutain View, din Oakland, California, \n ziua de 24 ianuarie
ajuns la concluzia c=, deoarece nu existau urme de sânge \n 1947, \n prezen]a mamei sale [i a celor patru surori.
apropiere, victima fusese ucis= [i corpul ei fisese t=iat \n dou=
|n ziua de 26 ianuarie 1947, o echip= de poli]i[ti a fost
\n alt= parte [i apoi l=sat \n locul unde a fost descoperit.
prezent= la deschiderea unui pachet adresat ziarului “Los
Dup= ce corpul a fost examinat [i fotografiat \n locul \n
Angeles Examiner” [i care avea pe el scris: “Aici sunt lucrurile
care a fost g=sit, cele dou= jum=t=]i ale corpului au fost duse
Daliei Negre. Urmeaz= scrisoarea” cu litere decupate din ziar
la morg=, iar a doua zi examinate. Obiectele care blocau
[i lipite pe hârtie.
rectul [i vaginul au fost \ndep=rtate.
Hârtia maro a pachetului avea un miros puternic de
Din rect, patologii au scos buc=]i de piele [i mu[chii
care se potriveau ]esutului t=iat cu s=lb=ticie de pe coapse. benzin=. |n=untru se aflau mai multe hârtii personale ale lui
Dar vaginul p=rea tot blocat, de[i iarba fusese \ndep=rtat=. Betthy Short, incluzând carnetul de asigurare social=,
Acest fapt i-a nedumerit pe dr. Newberr (chirurg) [i pe certificatul de na[tere, un jurnal din anul 1937, pe care era
anchetatori, pentru c= nu mai vedeau nimic \n=untru. inscrip]ionat numele lui Mark M. Hansen. Acesta fusese
Dup= amprentarea cadavrului, F.B.I. a stabilit c= victima folosit de Betthy ca agend= [i era plin de nume [i numere de
se numea Elizabeth Short. Deoarece fusese func]ionar telefon ale b=rba]ilor cu care se \ntâlnea.
guvernamental, când a lucrat la baza Camp Cooke, \n anul |n \ncercarea de a le [terge de amprente, obiectele din
1942, amprentele ei au fost \nregistrate la F.B.I., \n pachet fuseser= cl=tite [i [terse cu benzin=. Din moment ce
Washington. Astfel c= victima avea acum un nume [i o pachetul con]inea obiecte personale, pe care Betthy le avea
identitate. cu ea când a plecat de la hotelul Biltmore, \n acea sear=
|n raportul de autopsie s-a scris: “Exist= multiple r=ni la fatal=, s-a presupus c= el a fost trimis de b=rbatul care o
mijlocul frun]ii, \n partea dreapt= a frun]ii [i \n cre[tetul torturase, ucisese [i mutilase. Detectivul Fris Brown era
capului. Exist= unele julituri [i r=ni pe corp. Trupul este convins c= pachetul fusese trimis de criminal.
complet despicat \n dou= printr-o incizie, care trece prin Criminali[tii au reu[it s= ridice de pe pachet [i obiectele
abdomen... Exist= multiple r=ni \n zigzag deasupra zonei din interior 12 urme digitale. Din p=cate când urmele au ajuns
pubiare, care trec prin piele [i ]esuturi. Sunt r=ni pe intestin [i
la F.B.I., pentru verificare, acestea au devenit ni[te pete
pe ambii rinichi. Uterul este mic [i nu pare s= fi existat o
indescifrabile. Poli]ia din Los Angeles a \nceput s=-[i
sarcin=. Trompele, ovarele [i intestinul gros sunt intacte... |n
intensifice activit=]ile investigative, \n acest caz fiind angrena]i
vagin [i mai sus se afl= o bucat= de piele cu grosime [i ]esut
peste 50 de poli]i[ti.
subcutanat. Pe aceast= bucat= de piele apar câteva t=ieturi \n
Unii b=rba]i dezechilibra]i mintal au \nceput s=
zigzag. Au fost luate probe pentru identificarea spermei.
m=rturiseasc= c= ei au comis crima. Dar, \n anchet=, nici unul
Se pare c= unele dintre r=ni, inclusiv dilatarea anusului,
au fost f=cute dup= moartea femeii. Stomacul este plin cu o dintre ei nu a putut convinge c= au comis crima.
substan]= granular= maro-verzuie, \n cea mai mare parte Agenda [i scrisorile lui Betthy au furnizat multe sute de
fecale sau alte particule care au putut fi identificate. Toate suspec]i. To]i au fost g=si]i [i interoga]i, dar nici unul nu a fost
monstrele de sperm= au ie[it negative... ” ulterior acuzat.
Dr. Newberr a apreciat cauza mor]ii: “hemoragie Fostul [ef al Departamentului de Crime \n serie al F.B.I.,
cranian=”. John Douglas, a sugerat c= uciga[ul lui Betthy ar fi fost un
S-a mai desprins concluzia c= victima, dup= ce a fost b=rbat alb, care locuia singur, care era posibil s= fi avut
ucis=, a fost sp=lat=, astfel c= respectivul corp nu prezenta cazier, cu experien]= \n tran[area c=rnii, lucrând ca m=celar
urme de sânge. Nu exista nici o dovad= c= femeia a fost ucis= sau având ca hobby vân=toarea. Femeia a fost ucis= \ntr-o
prin [trangulare sau sufocare. pivni]= sau o zon= p=r=sit=, unde strig=tele ei de ajutor nu
Acela[i medic ar=ta, \n raportul s=u, c= Betthy “nu este puteau fi auzite, apoi i-a sp=lat corpul cu grij=, cur=]ând-o de
dezvoltat= complet din punct de vedere genital... zona pu]in sânge [i sp=lându-i p=rul. Uciga[ul a t=iat apoi corpul \n
adânc= indica faptul c= nu avea un canal vaginal complet”. dou=, atât dintr-o pl=cere sadic= cât [i pentru a putea b=ga
Acest lucru explic= comportamentul ei cu b=rba]ii: era posibil corpul \ntr-o geant= sau valiz=.
ca ea s= fi [tiut c= era incapabil= fizic s= aib= rela]ii sexuale E[ecul poli]iei \n g=sirea uciga[ului a dus la
[i nu putea explica acest lucru b=rba]ilor cu care se deschiderea unei anchete judiciare, care a concluzionat c=
\mprietenea. Fi[a ei medical= a scos \n eviden]= c= prima
sistemul de prindere a criminalului a fost gre[it.
menstrua]ie \i ap=ruse dup= vârsta de 20 ani.
Poli]ia a f=cut un nou plan de ac]iune, dar cazul Betthy
Pe timpul anchetei, unii dintre prietenii ei au declarat c=
este [i \n prezent deschis, dosarul aflându-se la poli]ia din
observaser= c=, sub lenjeria intim=, Betthy purta un tampon,
Los Angeles, la Departamentul Furturi – Omucideri.
chiar dac= nu p=rea s= fie menstrua]ie. P=rerea
anchetatorilor a fost aceea c= purta de obicei acel tampon,
pentru a evita rela]iile sexuale. (Material prelucrat dup= lucr=rile “Crime nerezolvate” –
Detectivii au considerat c= era posibil ca uciga[ul s= o Russell Gould [i “The Black Dahlia” – Ellory James, ap=rute
fi violat pe Betthy oral; descoperind c= vaginul era prea scurt \n S.U.A.)

10 CRIMINALISTICA
Dr. GHEORGHE ASANACHE

S
drenaj local larg (Foto nr. 2).
uprimarea vie]ii victimei (Foto nr. 1),

cunoscut= \n comuna de domiciliu ca fiind

cea mai mare consumatoare de b=uturi


alcoolice, de orice fel, din localitate, \n contrast cu s=r=cia

lucie \n care tr=ia, s-a dovedit a fi un act f=r= sens: f=ptuitorul,

f=r= a-[i mai periclita libertatea, dac= ar mai fi a[teptat cel

mult trei s=pt=mâni, ar fi constatat c= efectul dorit de el

anticipat s-ar fi realizat: moartea numitei L. M.

Plaga, provocat= de agent vulnerant exogen de natur=

\n]ep=tor-t=ietoare (cu]it de buc=t=rie), era unireprezentat=.

A fost provocat= hemoragie extern= cu sfâr[it letal

determinat, \n cazul concret dat, nu de gravitatea debitului

masei sanguine de extravazare, ci din cauza absen]ei

oric=rei reac]ii: chiar [i numai o banal= manoper= de

autoajutor, constând din tamponare-comprimare a solu]iei

de continuitate.

Starea de ca[exie terminal=, \n care se afla suferinda,

nu i-a mai permis acesteia nici m=car banal r=spuns mecanic

de intensitate neglijabil=, chiar dac= a ajuns s=-i fie pus= \n

joc via]a.

Altfel spus, starea prezent= de mizerie fiziologic=, \n

care se zb=tea, la final de existen]= printre ceilal]i oameni,

economia macroorganismului agresionat mecanic de f=ptuitor


Prin expertiz= medico-biocriminalistic= complex= am
cu intensitate moderat=, l-a ajutat pe acesta prin exacerbare
stabilit c= victima suferea de neoplasm mamar, \n stadiu clinic
a efectului local.
terminal; interven]ia chirurgical=, efectuat=, când era cu mult
A ad=uga [i faptul c= persoana violentat= nu a
prea târziu, nu a f=cut decât s= se constituie \n simplu paliativ;

[i acesta cu efect numai psihologic pentru suferind=: extirpare opus nicio rezisten]= fizic= de opozi]ie-ap=rare, pare

larg= ganglionar=, pe fond de metastazare generalizat=, cu deja prea mult.

CRIMINALISTICA 11
Comisar de poli]ie NICOLAE {ERFEZEU
Agent principal de poli]ie FLORIN L+Z+U

|n anul 2004, \n cursul lunii iunie, Serviciile pentru descrierea semnalmentelor persoanei suspecte, \n
Criminalistice din cadrul inspectoratelor jude]ene de poli]ie au vederea realiz=rii portretului robot. S-au efectuat c=ut=ri \n
fost dotate cu sta]ii de lucru “Imagetrak” – un sistem automat baza de date a sistemului Imagetrak, dar nu existau
de recunoa[tere [i potrivire facial=. implementate persoane cu asem=n=ri fizionomice cu cele ale
La \nceput, acest sistem a fost privit cu reticen]= de portretului.
c=tre lucr=torii din forma]iunile operative, considerându-l un La data de 16.08.2006, Poli]ia Municipiului Oradea,
plus de efort atât \n ceea ce prive[te aducerea la sediile de Biroul de Ordine Public=, a fost sesizat= despre s=vâr[irea
poli]ie a persoanelor cu antecedente penale [i a celor care unui furt dintr-un cabinet medical din cadrul Spitalului de Copii
fac obiectul bazei de date, cât [i responsabilitatea complet=rii Oradea, fapt pentru care,
dupa semnalmentele oferite
formularelor tip “Imagetrak”.
de martor (Szasz Tunde
Dar, iat= c=, dup= cca. 2 ani, acest sistem, aceast=
Eniko de 30 de ani) asistent=
baz= de date, care practic a fost format= de c=tre poli]i[ti
medical=, s-a \ntocmit un
pentru poli]i[ti, a \nceput s= dea roade.
portret robot.
Munca de identificare a autorilor de infrac]iuni, prin
Constatând c= \ntre cele
intermediul sistemului “Imagetrak” de c=tre operatorii sta]iei
dou= portrete robot exist=
de lucru, nu presupune doar efectuarea de c=ut=ri prin simpla
asem=n=ri atât fizice (cu
tastare de comenzi \n baza de date, ci [i implicarea unor
excep]ia faptului c= \n cea
factori [i calit=]i, care influen]eaz= \n mod direct [i
de-a doua cauz= suspecta
determinant rezultatul activit=]ii, cum ar fi: cunoa[terea
avea p=rul scurt) cât [i din
calculatorului la un nivel destul de ridicat, o bun= preg=tire
punct de vedere al profilului
profesional= pe linie de munc=, experien]= de criminalist,
mult= r=bdare [i o aten]ie deosebit=, bun psiholog, ochi Portret robot

artistic, un grafician cu talent \n mânuirea mouse-ului [i a


social al autoarei precum [i
creionului, \n cazul \ntocmirii portretelor robot.
folosirea aceluia[i mod de
|ntrucât aceast= baz= de date este una na]ional=,
operare, s-au repetat
esen]ial \n stabilirea identit=]ii f=ptuitorilor este colaborarea
c=ut=rile \n baza de date a
permanent= [i schimbul de informa]ii \ntre operatorii sta]iilor
sistemului Imagetrak dup=
de lucru “Imagetrak” din cadrul inspectoratelor jude]ene de
semnalmente [i portret
poli]ie.
robot, selectându-se dintr-
La Inspectoratul Jude]ean de Poli]ie Bihor, sta]ia
un [ir de persoane,
“Imagetrak” este deservit= de c=tre doi lucr=tori, a.s.a.
suspecta M.C. (Mocanu
G=vru]a Alin Dan [i a.p. L=z=u Florin, care, pe lâng=
Victoria, domiciliat= \n com.
activitatea zilnic= de implementare a persoanelor care fac Cojocna, satul Boju, jude]ul
obiectul bazei de date, mai desf=[oar= [i activit=]i de Portret robot
Cluj) care avea
\ntocmire de portrete robot la descrierea martorilor sau semnalmente apropiate cu
p=r]ilor v=t=mate, \n scopul c=ut=rii [i stabilirii identit=]ii
f=ptuitorilor, prin compararea portretului realizat cu fotografiile
persoanelor \nregistrate anterior \n baza de date, verific=ri [i
c=ut=ri \n sistem dup= date de stare civil=, date
antropometrice, fapt= [i mod de operare, semne particulare,
imagini, fotografii [i dup= portretul robot realizat cu aplica]ia
E-fit. Totodat=, execut= amprent=ri [i activit=]i specifice de
introduceri [i c=ut=ri persoane \n aplica]ia CDN, de recoltare
probe ADN, prin periaj bucal de la persoanele ce urmeaz= a
fi puse \n libertate de la Penitenciarul Oradea.
|n data de 29.06.2006, Poli]ia B=ile Felix a fost sesizat=
despre faptul c= A.N. a sustras din incinta Spitalului de
Recuperare B=ile Felix, bunuri [i bani.
La data de 05.07.2006 s-a pus la dispozi]ia lucr=torului
criminalist de la sta]ia Imagetrak martorul (Fogara[ C=t=lina
de 59 de ani) care se afla la tratament \n aceea[i institu]ie,

12 CRIMINALISTICA
folosindu-se de xerocopia unei c=r]i de identitate, care ulterior
s-a dovedit a fi fals=, a \nchiriat dou= autoturisme (fiind vorba
de autoturisme de lux), f=r= a le returna \ns=, conform
contractelor \ncheiate la fa]a locului.P=r]ile v=t=mate au
sus]inut c= fotografia aplicat= pe cartea de identitate
xerocopiat= ar corespunde fizionomiei autorului care a
\nchiriat practic autoturismele.

cele ale portretelor robot.

Xerocopia C.I. Foto xerocopie C.I.

Pe baza xerocopiei c=r]ii de identitate, pus= la dispozi]ia


lucr=torului criminalist de la sta]ia Imagetrak, s-au stabilit
câteva semnalmente statice esen]iale ale persoanei din
fotografie, trecându-se astfel la efectuarea de c=ut=ri \n baza
Portret robot M.V. autoare de date a sistemului, stabilindu-l ca suspect pe numitul S.N.G.
Portret robot M.V. autoare
(Stiller Nicolae Gheorghe din Satu Mare) implementat de
Efectuând verific=ri, a rezultat c= suspecta este re]inut= c=tre IPJ Satu Mare la eliberarea din Penitenciar, \n anul
\n Bra[ov pentru fapte asem=n=toare, respectiv furturi din 2005. De asemenea, din verific=ri a rezultat c= respectivul a
institu]ii. comis un furt de motocicluri [i pe raza jude]ului Prahova.
|n urma transfer=rii acesteia \n arestul IPJ Bihor [i a
cercet=rilor efectuate, s-a stabilit c=, \ntr-adev=r, numita
Mocanu Victoria este autoarea celor dou= furturi mai sus
amintite, iar \n urma extinderilor s-a mai probat vinov=]ia
acesteia [i \n alte cauze comise pe raza jude]ului Bihor.
La data de 19.08.2006 Poli]ia B=ile Felix a fost sesizat=
de c=tre administratorul unei Pensiuni din sta]iune, care
\nchiriaz= cu ora motoscutere, pe baza c=r]ii de identitate [i a
unui contract de \nchiriere, despre faptul c= A.N. au \nchiriat
dou= motocicluri, dar nu s-au mai \ntors cu acestea, conform
Foto xerocopie C.I. Portret robot S.N.G. autor Imagetrak
contractului \ncheiat la momentul \nchirierii. |n urma
verific=rilor s-a constatat urm=toarele: c=r]ile de identitate
apar]ineau altor persoane, una Existând asem=n=ri \ntre suspect [i portretul robot
efectuat \n cauza furtului de motocicluri din B=ile Felix, atât
fiind pierdut= iar alta sustras=.
dup= modul de operare folosit cât [i dup= semnalmente, a
Martorul, (Chis Ionu] de
fost stabilit ca suspect numitul S.N.G. [i la comiterea acestei
19 ani) angajat al societ=]ii, a fapte.
oferit date privind De asemenea, \n colaborare cu Serviciul de investigare
semnalmentele unuia dintre a fraudelor, din IPJ Bihor, \n urma extinderilor, s-a constatat
suspec]i, pe baza c=rora s-a c= suspectul este autorul mai multor infrac]iuni de natur=
\ntocmit portretul robot. economic=, prin emiterea de file CEC f=r= acoperire, comise
|n data de 07.11.2006, pe \ntreg teritoriul ]=rii.
Serviciul de Investiga]ii |n concluzie, sistemul Imagetrak func]ioneaz=, dar are
Criminale din cadrul IPJ Bihor a nevoie de oameni pricepu]i precum [i de date de interes
Portret robot
fost sesizat de c=tre operativ privind persoanele, ce fac obiectul introducerii \n
baza de date, de aceea trebuie “alimentat [i actualizat”
administratorii a dou= firme de
permanent.
profil, care \nchiriaz= autoturisme, despre faptul c= A.N.,

CRIMINALISTICA 13
Comisar-[ef VIOREL VASILE – [ef Serviciu omucideri – I.G.P.R.

Cercetarea \n echip= a infrac]iunilor contra vie]ii a devenit Dar, pentru a elucida modul de producere a \mpu[c=turii, a
de mult un principiu de investiga]ie unanim acceptat \n lumea fost nevoie de dou= lucruri. Unul este legat de ideea exprimat= la
speciali[tilor. Dac= aceast= necesitate metodologic= este ast=zi \nceputul materialului [i, \n acest caz, am format o echip=, \n
un adev=r evident, aproape un truism, revenirea asupra ei nu mi sensul celor men]ionate, cu specialistul criminalist subcomisar
se pare \ns= superflu= din moment ce nu asist=m \nc= la deplina }apu Costel, din Serviciul criminalistic al I.P.J. Gala]i, iar al
asumare, prin reducerea ei la un caracter exclusiv formal [i mai doilea aspect se refer= la faptul c= oricât de dificile ar fi condi]iile
ales, din moment ce implica]iile psiho-sociale derivate din \n care se efectueaz= cercetarea sau ancheta, oricât de ascunse
constituirea grupului de cercetare au fost ignorate, oricum ar fi c=ile care duc spre autorul unei fapte penale, poli]i[tii nu
diminuate. Ne referim deci, pe de o parte la tenta]ia cercet=rii trebuie s= se descurajeze, s= a[tepte ca probele “s= vin= de la
autonome, caracterizat= de independen]a fa]= de investiga]iile sine” ci, dimpotriv=, s= ac]ioneze operativ [i lucid pentru a
adiacente, complementare, minate permanent de pericolul identifica [i valorifica de \ndat= orice informa]ie, orice date utile
diletant, \n care se strecoar=, \n mod inerent, o subiectivitate pentru stabilirea adev=rului.
p=gubitoare [i pe de alt= parte la regulile deontologice, moral {i pentru a nu r=mâne \n sfera teoreticului, voi ar=ta modul
cognitive, care trebuie s= patroneze func]ionarea echipei de \n care “am f=cut echipa” cu subcomisarul }apu Costel, prin
cercetare ca microgrup social distinct. exemplificarea urmatoarelor aspecte:
Aceste reflec]ii mi-au fost reamintite cu prilejul solu]ion=rii  |n condi]iile \n care to]i cei implica]i \n incidente s-au aflat
unui caz deosebit, produs \n municipiul Gala]i, la care mi-am tot timpul pe pozi]ii de necooperare cu anchetatorii, singura
adus contribu]ia. [ansa era s= identificam “veriga slab=” [i s= o determin=m s=
|n noaptea de 26/27.11.2005, I.P.J. Gala]i a fost sesizat coopereze. Analiza cazului ne-a ar=tat c= N.L., posesorul
despre faptul c=, la Spitalul “Sf. Apostol Andrei”, persoane autoturismului GL – 08 – LIL, este persoana potrivit=, motiv
necunoscute l-au adus pe B.M. de 22 ani, care prezenta o plag= pentru care am insistat pe activit=]ile desf=[urate de el, \n
\mpu[cat= cu reten]ie de glon], \n regiunea paravertebral= noaptea respectiv=, iar colegul meu de echip= s-a deplasat la
stâng= lombar=.
locuin]a lui, pentru efectuarea cercet=rii criminalistice a
Din primele verific=ri a reie[it c= victima a fost \mpu[cat= \n
autoturismului, momentul de r=scruce al anchetei fiind acela \n
momentul \n care a coborât dintr-un autoturism marca BMW cu
care pe podeaua din spate a ma[inii a fost descoperit
num=r de \nmatriculare GL–10–SRY, condus de N.C. de 26 ani,
cartu[ul marca Wolf calibru 5,45 x 18 mm., fapt ce mi-a fost
disp=rut de la domiciliu, iar prezen]a sa \n cartierul Micro 21 a
conunicat telefonic; la momentul oportun, creat psihologic \n
avut ca scop participarea la o reglare de conturi \ntre dou=
anchet=, i-am adus la cuno[tin]a acestuia descoperirea, iar din
grup=ri infrac]ionale rivale. Pe lâng= agresiuni fizice, \n timpul
acest moment martorul a devenit cooperant;
 Al doilea aspect pe care \l relev este acela c=, dup= ce
conflictului, s-au distrus mai multe autoturisme, prin lovirea lor cu
bâte tip baseball, ceea ce a dus la spargerea farurilor, lunetelor,
martorul mi-a relatat c= victima a fost \mpu[cat= de G.P., prin
parbrizelor etc.
sp=tarul scaunului, i-am comunicat telefonic acest lucru
Având \n vedere gravitatea faptelor, am fost trimis la
“partenerului meu”, pentru a-mi confirma existen]a orificiilor de
I.P.J.Gala]i pentru coordonarea cercet=rilor [i clarificarea
intrare [i de ie[ire din sp=tarul scaunului din dreptul volanului,
\mprejur=rilor \n care s-a produs \mpu[carea lui B.M.
ceea ce s-a \ntamplat, \n scurt timp, iar din acest moment aveam
Dup= multiple investiga]ii [i audieri, efectuate \mpreun= cu
certitudinea c= afirma]iile lui N.L. erau reale;
colegii de la Serviciul de investiga]ii criminale, care au fost inclu[i
\n echipa de cercetare, am reu[it s= stabilim c=, \n noaptea de Ulterior, prin mai multe expertize criminalistice
26/27.11.2005, victima, \mpreun= cu G.P., N.L [i S.G. a mers \n efectuate de speciali[ti din cadrul Institutului de
Criminalistic= al I.G.P.R. s-a ar=tat c=:
 “glon]ul extras chirurgical din corpul victimei este de
cluburile “Kreta” [i “Mon Caprice” din municipiul Gala]i, pentru a
se distra. |n jurul orelor 400, G.P. a fost sunat pe telefonul mobil
de c=tre numitul N.C. care i-a solicitat sprijinul, \ntrucât era urm=rit acela[i calibru [i are acelea[i caracteristici constructive cu
de membrii grup=rii rivale “T...”, care vroiau s=-l agreseze. glon]ul cartu[ului ridicat din autoturismul GL – 08 – LIL”;
|n aceste condi]ii, cei patru s-au urcat \n autoturismul marca  “pistolul ridicat de la invinuitul G.P. este de caliru 5,45 x
AUDI, \nmatriculat cu num=rul GL – 08 – LIL, apar]inând lui N.L. 18 mm, iar cartu[ele sunt marca “Wolf” [i fac parte din marca
[i s-au deplasat \n cartierul Micro 21, la volan aflându-se victima, muni]iilor destinate armelor letale, militare”;
deoarece ceilal]i pasageri consumaser= b=uturi alcoolice.  “glon]ul extras chirurgical a fost tras cu pistolul ridicat de
|n acest loc, pentru a-i impresiona pe membrii grupului la \nvinuitul G.P.”;
rival, G.P. a scos din buzunar un pistol marca “Baikal” model 44,  “profilul genetic, stabilit pe baza microurmelor bologice
pe care l-a \nc=rcat, introducând cartu[ pe ]eav=. Datorit= descoperite [i ridicate de pe cartu[ul g=sit \n autoturismul GL –
sunetului sirenelor autoturismelor poli]iei, care se deplasau la 08 – LIL, este identic cu al \nvinuitului G.P.”
locul incidentului, participan]ii la r=fuial= s-au urcat precipitat \n Dup= administrarea \ntregului probatoriu, dosarul a fost
autoturismele proprii, pentru a p=r=si, \n timp scurt, locul \naintat procurorului, cu propunere de trimitere \n judecat= a
respectiv. inculpatului G.P.
|n aceste imprejur=ri, G.P. aflându-se pe bancheta din
spate a ma[inii GL – 08 – LIL, a inten]ionat s= extrag= |n concluzie, apreciem c=, f=r= conlucarea strâns= \ntre
cartu[ul aflat pe ]eava pistolului, dar f=r= s= scoat= anchetator [i specialistul criminalist, acest caz ar fi r=mas
\nc=rc=torul, iar \n momentul ap=s=rii tragaciului, l-a neelucidat, motiv pentru care pled=m pentru instrumentarea
\mpu[cat pe B.M. prin sp=tarul de la scaunul [oferului. \n echip= a cazurilor grave comise cu violen]=.

14 CRIMINALISTICA
Dr. GABRIELA MATEI

Anul acesta comemor=m al capitolului 3 (Traces) din Manuel de Technique Policière,


40 de ani de la trecerea \n publicat \n anul 1923, a f=cut urm=toarea observa]ie: “Il est
eternitate a eminentului
impossible au malfaiteur d’agir avec l’intensité que
profesor francez Edmond
suppose l’action criminelle sans laisser des traces de
Locard, cel care a formulat
son passage” (Este imposibil pentru un infractor s=
principiul de baz= al [tiin]ei
criminalistice “Fiecare contact ac]ioneze, cu intensitatea pe care o presupune o ac]iune
las= o urm=”, principiu numit [i criminal=, f=r= a l=sa urme ale trecerii sale).
“Principiul schimbului lui Locard”. Locard a fost cunoscut ca un profesor emerit [i un
Edmond Locard s-a n=scut, \n anul 1877, \n Fran]a. A
cercet=tor des=vâr[it. A publicat studii nenum=rate cum ar fi:
 Le tatouage chez les Hébreux, 1909;
urmat cursurile Colegiului Dominican din Quillins, dup= care a
devenit student al Universit=]ii din Lyon, unde l-a avut ca
 L’Identification des récidivistes, 1909;
profesor de medicin= legal= pe reputatul profesor Alexandre
Lacassagne, c=ruia ulterior i-a devenit asistent, nu \nainte  La Police: ce qu’elle est; ce qu’elle devrait être, 1919;
\ns= de a deveni doctor \n medicin= [i licen]iat \n drept.  Le crime et les criminels, 1920;
|n anul 1910, Locard a \nfiin]at Laboratorul Interregional  L’Enquête criminelle et les mèthodes scientifiques,
de Poli]ie Tehnic= din Lyon, aflat la \nceputurile sale \n dou=
1920;
 Manuel de technique policière, 1923;
camere modeste, la etajul II al tribunalului din Lyon, \n care se
aflau dou= instrumente: un microscop [i un spectroscop.
Aceasta a fost \ns= prima institu]ie medico-legal= din lume.  Instructions pour les recherches techniques dans les

Aceasta a fost [i spa]iul \n care Locard a \nceput s= duc= mai enquêtes criminelles (en collaboration avec Gabriela
departe ideile lui Lacassagne, f=când cercet=ri \n domeniul Petisné), 1924;
medicinii legale, investig=rii documentelor, analize detaliate  Policiers de roman et policiers de laboratoire, 1924;
 La police et les mèthodes scientifiques, 1934;
ale amprentelor – fiind \n fapt p=rintele Poroscopiei [i al

 La malle sanglante de millery, 1935;


Crestoscopiei - precum [i studii asupra fluidelor corpului. |n
prima decad= a secolului XX, Locard ajungea la concluzia c=
identitatea unei persoane poate fi stabilit= prin compararea  Emilienne (Etude de psychologie), 1935;

structurii poroase dintr-o urm= latent= necunoscut= cu o  Manuel du philatéliste, 1942;


impresiune \n cerneal=. El a descoperit, totodat=, c= exist= o  Confidences. Souvenirs d’un policier, 1951;
varietate, aproape f=r= limite, de forme [i loca]ii ale porilor.  La Défense contre le Crime, 1951.
Locard a investigat falsificarea amprentelor, descoperind, \n
Lucrarea sa monumental=, prin care a fost cunoscut de-
anul 1907, o procedur= de contrafacere a amprentei, prin
a lungul timpului de genera]ii de criminali[ti, este Traité de
folosirea unui mold.
criminalistique, \n 7 volume (tomes I et II: Les Empreintes et
|n perioada primului r=zboi mondial, Locard a colaborat
cu Serviciul Secret Francez, reu[ind s= determine locul les Traces; tomes III et IV: les Preuves de l’Identité; tomes V

decesului solda]ilor [i prizonierilor, prin examinarea petelor et VI: l’Expertise des documents écrits; tome VII: l’Enquête
de pe uniformele acestora. criminelle), pe care a publicat-o, \ncepând cu anul 1912.
Locard a fost, pân= la \ncheierea activit=]ii sale, director Dup= retragerea sa din activitate, \n anul 1951, Locard
al Institutului de Criminalistic=. [i-a continuat cercet=rile pân= \n anul 1966, când s-a stins din
A[a cum au afirmat mul]i autori, Locard [i-a câ[tigat via]=.
nemurirea prin studiile de valoare incontestabil= realizate \n La trecerea sa \n eternitate, Edmond Locard a l=sat \n
spa]iul investig=rii urmelor. Acesta spunea “A scrie istoria
urm= o oper= [tiin]ific= f=r= de care criminalistica modern= nu
identific=rii \nseamn= a scrie istoria criminalisticii”.
[i-ar fi putut \mplini menirea de [tiin]= pus= \n slujba
Principiul schimbului a devenit de-a lungul timpului o
adev=rului, a justi]iei, a societ=]ii. Lucr=rile sale au r=mas
axiom= a investig=rii criminalistice.
Principiul lui Locard a fost \ndelung comentat [i peste timp lucr=ri de referin]=, deopotriv= admirate [i studiate
interpretat. |n fapt, \n nici una dintre lucr=rile sale, Locard nu de o posteritate pentru care Locard va r=mâne un ve[nic
men]ioneaz= “Principiul schimbului”, ci \n primul paragraf exemplu de munc= [i pasiune.

CRIMINALISTICA 15
Inspector de poli]ie CLAUDIU TR+NC+N+U
Agent-[ef de poli]ie adj. VALENTIN DUMITRESCU
Serviciul identific=ri judiciare - Institutul de Criminalistic=

S
Sistemul na]ional EURODAC are mai multe loca]ii,
istemul european EURODAC func]ioneaz= \n situate \n Punctele de Control Trecere a Frontierei aflate la
baza Regulamentului Consiliului Uniunii frontiera extern= a Uniunii Europene, \n Centrele de primire [i
Europene nr.2725 din 11.12.2000, pentru cazare a solicitan]ilor de azil din R=d=u]i, Timi[oara, Gala]i,
{omcu]a Mare – Maramure[[i \n Centrele de luare \n custodie
compararea amprentelor, \n scopul aplic=rii eficiente a
public= a cet=]enilor str=ini cu [edere ilegal=, afla]i pe teritoriul
Conven]iei Dublin.Aceast= conven]ie a fost semnat= la data României.
de 15.06.1990, \n scopul stabilirii statului responsabil pentru
examinarea solicit=rilor de azil, depuse \n unul din statele
membre ale Comunit=]ii Europene.
|n scopul aplic=rii Conven]iei Dublin, este necesar=
stabilirea identit=]ii solicitan]ilor de azil [i a persoanelor
re]inute pentru trecerea ilegal= a grani]ei externe a
Comunit=]ii. De asemenea, este de dorit ca, \n scopul aplic=rii
eficiente a conven]iei, s= se permit= fiec=rui stat membru s=
verifice dac= un str=in, depistat cu [edere ilegal= pe propriul
teritoriu, a depus cerere de azil \ntr-un alt stat membru.
Datorit= faptului c= amprentele reprezint= un element
important \n stabilirea adev=ratei identit=]i a acestui tip de
persoane a fost necesar= \nfiin]area unui sistem cunoscut
sub numele de EURODAC. Sta]ie de amprentare electronic= Integrated Live Scan
Compararea amprentelor centralizate la nivel european System(ILS2)/CardScan utilizat= pentru sistemul EURODAC
ofer= posibilitatea de a se stabili dac= un solicitant de azil,
respectiv un cet=]ean str=in, care a intrat sau se afl= ilegal \n Categoriile de persoane care fac obiectul \nregistr=rii [i
România, a depus deja o cerere de azil \n alt stat membru, c=ut=rii \n sistemul EURODAC:
respectiv care este statul membru prin care acesta a intrat 1. Solicitan]ii de azil.
ilegal pe teritoriul Uniunii. Se reduce astfel num=rul de Fiecare stat membru amprenteaz= solicitan]ii de azil cu
investiga]ii de durat= pentru fundamentarea cererilor de vârsta de peste 14 ani [i transmite, \n mod prompt,
preluare, precum [i num=rul de cereri inutile de azil. urm=toarele tipuri de date, pentru a fi stocate \n baza de date
Regulile care guverneaz= sistemul se aplic= [i central=:
opera]iunilor efectuate de statele membre, de la transmiterea  statul membru de origine, locul [i data solicit=rii
datelor c=tre Unitatea Central= pân= la folosirea rezultatelor de azil;
compara]iei.  amprente;
Sistemul EURODAC este format dintr-o Unitate  sexul;
Central=, situat= la Luxemburg, care opereaz= o baz= de  num=rul de referin]= folosit de statul membru de
date computerizat= de stocare a amprentelor [i mijloacele origine;
electronice, care asigur= transmiterea de date \ntre statele  data amprent=rii;
membre [i baza de date central=.  data transmiterii c=tre unitatea central=;
Unitatea Central= este \nfiin]at= la nivelul Comisiei  data la care datele au fost introduse;
Europene, care este responsabil= pentru operarea bazei de  detalii privind recipien]ii datelor transmise.
date, \n numele statelor membre. Totodat=, aceasta are
Fiecare set de date se stocheaz= \n baza de date
obliga]ia de a \ntocmi, trimestrial, statistici privitoare la propria
central=, pe o perioad= de 10 ani de la data amprent=rii. La
activitate. Pentru prelevarea unor impresiuni papilare de
calitate, la nivelul Ministerului Administra]iei [i Internelor - expirarea acestei perioade, Unitatea Central= [terge automat
Oficiul Na]ional pentru Refugia]i, prin programul PHARE datele din baza de date. Aceste date pot fi [terse \nainte de
EURODAC RO 2004/016-772.03.13.2, s-au achizi]ionat expirarea perioadei stipulate mai sus, \n cazul \n care
sistemele electronice Integrated Live Scan System
solicitantul a primit cet=]enia oric=rui stat membru.
(ILS2)/CardScan produse de compania francez= SAGEM
Defense Securite, pentru amprentarea categoriilor de Datele referitoare la un solicitant de azil se blocheaz= \n
persoane prev=zute \n Regulamentul EURODAC. baza central= de date, \n cazul \n care persoana este

16 CRIMINALISTICA
recunoscut= [i admis= ca refugiat pe teritoriul unui stat poate transmite Unit=]ii Centrale amprentele prelevate unui
membru. str=in cu vârsta de minim 14 ani.
Ca regul= general=, exist= motive, pentru a verifica
Datele de amprentare transmise de orice stat membru
dac= un str=in a depus anterior o solicitare de azil pe teritoriul
se compar= de c=tre Unitatea Central= cu datele de
unui alt stat membru, dac=:
amprentare transmise de alt stat membru [i deja stocate \n  str=inul declar= c= a depus solicitare de azil, f=r=
baza de date central=. Unitatea Central= transmite \n s= indice statul membru respectiv;
continuare conexiunea (potrivire de amprente) sau rezultatul  str=inul nu solicit= azil, dar se opune return=rii \n
]ara de origine, sus]inând c= se afl= \n pericol;
 str=inul \ncearc= s= \mpiedice \ndep=rtarea sa,
negativ al compara]iei c=tre statul membru de origine.
|n cazul \n care exist= o conexiune, rezultatele
refuzând s= coopereze \n stabilirea identit=]ii sale, \n
compara]iei sunt imediat verificate \n statul membru de
special prezentând documente de identitate false sau
origine, \n cooperare cu statele membre implicate.
neprezentând nici un document.
Datele de amprentare se transmit Unit=]ii Centrale, doar
2. Str=inii re]inu]i pentru trecerea ilegal= a
\n scopul compar=rii cu amprente ale solicitan]ilor de azil
frontierei.
transmise de alte state membre [i deja stocate \n baza
Fiecare stat membru amprenteaz= orice str=in cu vârsta
central= de date. Amprentele acestei categorii de str=ini nu se
de peste 14 ani, re]inut de c=tre autorit=]ile de control
stocheaz= \n baza central= de date.
competente trecând ilegal frontiera unui stat membru pe
uscat, ap= sau calea aerului, venind dintr-o ]ar= ter]= [i care
Responsabilitatea pentru utilizarea datelor:
nu este returnat.
Statul membru de origine este responsabil s= asigure
Statul membru respectiv transmite Unit=]ii Centrale
urm=toarele:
 amprentele s= fie prelevate respectând
acelea[i tipuri de date ca [i cele \naintate \n cazul solicitan]ilor
de azil. Aceste date se \nregistreaz= doar \n scopul
prevederile legale;
 seturile de date s= fie transmise Unit=]ii Centrale
compar=rii cu date privind solicitan]ii de azil transmise ulterior
Unit=]ii Centrale.
respectând prevederile legale;
 datele s= fie corecte [i actualizate, atunci când
Fiecare set de date este p=strat \n baza de date
central=, pe o perioad= de 2 ani de la data amprent=rii
sunt transmise Unit=]ii Centrale;
 datele din baza central= de date s= fie
str=inului.
Datele privind un str=in se [terg imediat din baza
\nregistrate, stocate, corectate [i [terse, respectând
central=, dac= statul membru de origine constat=
prevederile legale, f=r= a aduce atingere
urm=toarele:
 str=inul a primit un permis de [edere;
responsabilit=]ilor Comisiei;
 rezultatele compar=rii amprentelor transmise de
 str=inul a p=r=sit teritoriul statelor membre;
 str=inul a ob]inut cet=]enia unuia dintre statele
c=tre Unitatea Central= s= fie folosite respectând
prevederile legale.
Costurile pentru transmiterea
datelor de c=tre statul membru de
origine [i de transmitere a rezultatelor
compara]iei c=tre statul membru sunt
suportate de statul membru respectiv.
|n concordan]= cu cerin]ele
europene, \n domeniul justi]iei [i
afacerilor interne, Institutul de
Criminalistic= din cadrul
Inspectoratului General al Poli]iei
Române, va implementa, \n anul 2007,
sistemul AFIS PRINTRAK BIS, care va
deveni [i un Punct Na]ional de Acces
c=tre sistemul dactiloscopic european
membre. EURODAC.
Acest sistem are o baz= de date unic= din punct de
3. Cet=]enii str=ini care se afl= ilegal \ntr-un stat vedere al amprentelor papilare, cu o capacitate de stocare
membru. m=rit=, ce va include [i eviden]a dactiloscopic= a Cazierului
Pentru a verifica dac= un str=in, descoperit cu [edere Judiciar. AFIS PRINTRAK BIS va facilita examinarea urmelor
ilegal= pe teritoriul s=u, a depus anterior o solicitare de azil pe papilare digitale [i palmare, având inclus= o interfa]=
teritoriul altui stat membru, oricare dintre statele membre ANSI/NIST de rela]ionare cu alte tipuri de echipamente

CRIMINALISTICA 17
Conf. univ. dr. TIBERIU-CONSTANTIN MEDEANU

exploziile se pot repeta, \n cazul c= se men]ine sursa de

C
âmpul minier Valea Jiului este delimitat de aprindere.
zone montane metamorfice [i fragmentat \n Pentru evitarea exploziilor se ac]ioneaz= \n vederea
peste 20 straturi de c=rbune, dintre care prevenirii form=rii concentra]iei periculoase [i apari]iei sursei
numai jum=tate prezint= \ns= importan]= economic=. de ini]iere.4
Acestea sunt intersectate de numeroase falii [i blocuri Evitarea concentra]iilor periculoase de metan se
tectonice, care determin= emana]ii diferite de metan, \n realizeaz= prin aerajul general [i par]ial al fiec=rui loc de
cadrul celor zece unit=]i miniere.1 munc=, \n sistem absorbant sau refulant, astfel \ncât
Gazul metan este cea mai simpl= hidrocarbur=, concentra]ia de metan s= nu dep=[easc= limita maxim= de
g=sindu-se \n z=c=minte naturale [i \n minele de c=rbuni.2 1%. Determinarea concentra]iei de metan se realizeaz= prin
Minele de c=rbuni, nisipuri sau [isturi bituminoase, m=surarea cu metanometrele de diferite tipuri, bazate pe
\n care s-a constatat prezen]a metanului \n masivul de
sistemul absor]iei probei de aer [i al indic=rii nivelului de
roci se clasific= \n dou= categorii, incluzându-se \n ultima
metan pe ecranul sau pe scala aparatului.5
cele care elibereaz= peste 15 m3/ton= sau care au avut
La unit=]ile miniere cu concentra]ie mare de metan \n
erup]ii bru[te de metan.
z=c=mânt au fost montate sta]ii telegrizumetrice, axate pe
Faptul c= nu are culoare, miros sau gust determin=
instalarea unor capete de detec]ie, \n zone prestabilite, care
dificult=]i de detectare, iar greutatea mai redus= decât a
capteaz= probe de aer la interval de câteva minute.6
aerului favorizeaz= acumularea spre tavanul lucr=rilor
Concentra]ia metanului este transmis= la sta]ia central=, prin
miniere, sub form= de pânz= sau cuiburi. Combina]iile, \n
intermediul unor cabluri electrice, fiind memorat= pe
propor]ie de 5-16% cu aerul, formeaz= amestec exploziv,
diagrame corespunz=toare fiec=rui cap de detec]ie. |n cazul
\ns= aceste limite pot fi mai reduse \n alternativa combin=rii
dep=[irii concentra]iei prestabilite, sta]ia lanseaz= semnale de
cu praful de c=rbune sau cu alte substan]e volatile.
avertizare la locurile respective de munc=. Dac= se ajunge la
Intensitatea maxim= a exploziei se realizeaz=, \n cazul
limita de 2%, centrala decupleaz= alimentarea cu energie
concentra]iei de 9% sau \n combina]ia cu praf de c=rbune.
electric= a instala]iilor din zon=, pentru a se diminua riscul
Sub concentra]ia de 5% genereaz= o “aprindere violent=”,
apari]iei scânteii sau a fl=c=rii care ar putea declan[a
specific= deflagra]iei, cu efecte dinamice mai reduse decât
detona]ia. |n concentra]ie mai mare de 9% arde, chiar [i dup= explozia. Ventilatoarele [i celelalte instala]ii importante pot
\ndep=rtarea sursei de aprindere. func]iona cu aer comprimat, pân= la reducerea concentra]iei
Ini]ierea exploziei se poate realiza de la flac=r= metanului sub limita periculoas=. |n aceast= situa]ie vor fi
deschis=, scântei electrice, scântei mecanice produse prin anun]ate persoanele ierarhic superioare, care trebuie s=
lovire sau frecare, detonarea explozivului sau a capselor dispun= retragerea personalului din zon=, \ntreruperea
neadecvate, ori de la alt= surs= de c=ldur= cu o anumit= aliment=rii cu energie electric=, \n[tiin]area conducerii unit=]ii
temperatur= [i durat=. Aprinderea concentra]iei explozive se [i stabilirea unor m=suri \n raport cu condi]iile specifice.
realizeaz= la un anumit timp de la apari]ia sursei de c=ldur= Evitarea sursei de aprindere se realizeaz= prin
\n zon=, denumit= perioad= de induc]ie. Aceast= perioad= construc]ia special= a instala]iilor [i a conductorilor electrici
este de 10 secunde, la temperatura de 650°C, de o secund= din zonele cu emana]ii de metan. Construc]ia special= se
la temperatura de 750°C [i de o miime de secund= la bazeaz= pe includerea tuturor instala]iilor apte s= creeze
temperatura de 1000°C. Prezen]a hidrogenului sau a unor scântei, \n cofrete metalice de construc]ie special=, astfel
substan]e volatile determin= \ns= reducerea timpului de \ncât flac=ra din interior s= nu poat= ie[i spre exterior peste
aprindere [i ini]ierea exploziei la temperaturi mai mici decât temperatura critic=. Etan[area se realizeaz= prin intermediul
cele ar=tate. pere]ilor din metal [i al fantelor \nguste, care nu permit ie[irea
Explozia determin= efecte mecanice [i termice medii, unor scântei calde. Cablurile electrice sunt ecranate sub
constând \n und= de [oc, având viteza de cca. 340 mantaua exterioar= cu o re]ea metalic=, a c=rei deteriorare
m/secund= [i temperatur= de cca. 1800°C. determin= deconectarea automat= a energiei electrice pe
Efectele chimice constau \n: formarea oxidului de cablul respectiv. Materialele explozive [i capsele sunt de
carbon \n cantitate mare; cre[terea concentra]iei de hidrogen; construc]ie special=, \n a[a fel \ncât nu ini]iaz= aprinderea
formarea unor pic=turi de ap=, care se depun pe arm=turi [i amestecului de metan [i aer.
funingine pe \ntregul contur al lucr=rilor miniere. |n pofida numeroaselor m=suri de protec]ie, la
|n minele de c=rbuni, metanul se degaj= din z=c=mânt exploat=rile miniere [i \n alte domenii, s-au produs numeroase
[i din c=rbunele transportat sau depozitat \n silozuri. Se explozii, \n care a fost implicat metanul, \n combina]ie cu
acumuleaz= \n galeriile de la tavan sau \n partea de sus a aerul, cu praful de c=rbune sau cu alte gaze.
galeriei, permi]ând uneori deplasarea fl=c=rii pe distan]e Cele mai grave dintre acestea s-au produs la
mari, sub forma aprinderii violente. Unda de [oc poate exploat=rile miniere din Valea Jiului, dup= cum urmeaz=:
favoriza formarea concentra]iei optime, producându-se astfel
detona]ia caracteristic= exploziei.3 Depresiunea ap=rut= \n 2 noiembrie 1972 - Exploatarea minier= Uricani
urma exploziei poate determina absorbirea rapid= a unor Accidenta]i: 53, din care 43 au decedat, din cauza
cantit=]i mai mari de metan din pere]ii [i din tavanul lucr=rii exploziei de metan, la sectorul I blocul 3.
miniere sau din golurile r=mase \n galeriile inactive, astfel c= Cauza: \ntreruperea aerajului \n zona blocului 3, sector

18 CRIMINALISTICA
I, timp de cca. 2 ore, \n vederea \nlocuirii tuburilor de aeraj [i Cauza: Introducerea cartelei DRA, pentru decuplarea
repar=rii unui \ntrerup=tor aflat sub tensiune; automat= a energiei electrice, pe un alt circuit decât cel
Sursa aprinderii: scânteile produse de \ntrerup=torul prev=zut \n schema de func]ionare a sta]iei telegrizumetrice [i
model AG 25, aflat sub tensiune, la repararea c=ruia lucra o nerevizuirea acesteia la termenele fixate;
echip= de electricieni; Sursa aprinderii: arcul electric provocat de sec]ionarea
Alte deficien]e: cablului de alimentare al transportorului TR-3 nr.4, \n
 nerefacerea complet= a sec]iunii unui suitor surpat, momentul producerii unei surp=ri, corelat= cu degajare
care a redus aerajul general cu 15% \n zona blocului 3; masiv= de metan.
 nerealizarea aerajului par]ial la blocul 3 pe baza unor
proiecte, utilizându-se numai sistemul refulant; 21 martie 1986 – Exploatarea minier= Vulcan
 aerisirea unor lucr=ri \n serie, nedirijându-se aerul Accidenta]i: 19, din care 17 au decedat .
viciat direct spre exterior; Cauza: \mpu[carea cu dinamit=, pentru str=pungerea
 utilizarea tuburilor unor coloane de aeraj cu diametre unui bloc de steril intercalat \n c=rbune, de la orizontul 420,
diferite; strat 7, sector VII, de[i ar fi trebuit s= se utilizeze numai
 nemontarea ventilatoarelor la cap=tul coloanelor exploziv antigrizutos.
aspirante; Sursa aprinderii: flac=ra rezultat= de la \mpu[carea cu
 necorelarea prevederilor din preliminarele dinamit= \ntr-o zon= cu emana]ii de metan.
trimestriale [i anuale cu studiul tehnico-economic pe anii Alte deficien]e func]ionarea defectuoas= a
1971-1975, nerealizându-se un plan \nclinat [i o galerie de ventilatoarelor [i neetan[area coloanei de aeraj;
leg=tur= destinate \mbun=t=]irii aerajului \n blocul 3;  neprelungirea coloanei de aeraj pân= la unele locuri
 exploatarea blocului 3 prin abataje camer= \n avans, de munc=;
\n locul abatajelor frontale \n retragere, aerisite sub  nepr=bu[irea dirijat= a tavanului \n spa]iile
depresiunea general= a minei, fapt ce a determinat exploatate;
intensificarea emana]iei de metan, prin m=rirea suprafe]elor  montarea capetelor de detec]ie automat= a
de degajare [i ale golurilor neizolate; metanului \n curentul de aer proasp=t;
 ne]inerea corect= a eviden]ei lucr=rilor efectuate \n  neinstalarea unui cap de detec]ie automat= a
subteran de c=tre electricieni; metanului \ntr-o zon= cu acumulare mare de metan;
 nerealizarea verific=rilor periodice a instala]iilor [i  neeviden]ierea corect= a zonelor \n care erau
utilajelor electrice din subteran; pozi]ionate capetele de detec]ie;
 inexisten]a eviden]ei instala]iilor introduse \n  extragerea concomitent= a c=rbunelui din dou=
subteran; panouri, f=r= a se \nchide prin \ndiguire lucr=rile vechi;
 introducerea \n subteran a \ntrerup=torului AG 25,  neluarea unor m=suri pentru intensificarea aerajului,
recuperat de la o unitate de construc]ii miniere care l-a de[i existau frecvente concentra]ii periculoase de metan la
abandonat; unele locuri de munc=;
 acceptarea descomplet=rii unor utilaje pentru  nefixarea corespunz=toare a cablurilor de pu[care la
utilizarea pieselor la repararea altora; exploziv;
 nedotarea cu metanometre a forma]iei de lucru [i a  neevacuarea personalului din zonele apropiate.
personalului de control;
 ne\ntocmirea programului de lucru pentru echipele 22 martie 1986 – Exploatarea minier= Vulcan
de electricieni [i l=c=tu[i [i realizarea lucr=rilor f=r= cadre Accidenta]i: 17, din care 8 au decedat, \ntre ace[tia fiind
tehnice de specialitate; [ase speciali[ti de la Centrul de cercet=ri [i securitate minier=
 efectuarea deficitar= a scoaterii victimelor, decedând Petro[ani [i un ofi]er din cadrul Ministerului de Interne.
un salvator minier, \n timpul acestei opera]iuni. Cauza: explozia metanului \n zona orizontului 420 m, \n
timp ce echipa de cercetare \ncerca s= se apropie de locul
21 noiembrie 1980 – Exploatarea minier= Livezeni accidentului colectiv din 21 martie 1986.
Accidenta]i: 77, din care 53 au decedat, din cauza Sursa aprinderii: focul autogen din galeria
exploziei de metan, la sectorul III, stratul 5, blocul VI. necontrolabil= dinspre lucr=rile vechi, activat de intensificarea
Cauza: neasigurarea aerajului corespunz=tor \n zona aerajului \n zon=.
lucr=rilor active [i la locurile de munc= oprite.
Sursa aprinderii: Flama produs= de sec]ionarea 18 septembrie 1989 – Exploatarea minier= Vulcan
cablului de alimentare a cofretului troliilor din fa]a ni[ei nr.2, Accidenta]i: 38, din care 29 au decedat;
datorit= unui efect mecanic de genul c=derii unei roci. Cauze: nerealizarea m=surilor de combatere a
Alte deficien]e: acumul=rilor de metan [i praf de c=rbune \n panoul I, blocul 0,
 neurm=rirea corespunz=toare a acumul=rilor de stratul 5 [i utilizarea \n subteran a unor aparate cu flac=r=
gaze \n subteran; deschis=, f=r= luarea m=surilor corespunz=toare,
 \ntre]inerea [i exploatarea necorespunz=toare a producându-se explozia prafului de c=rbune [i a metanului .
instala]iilor electromecanice; Sursa aprinderii: aerul voltaic de la un aparat electric
 neevacuarea personalului din zon=, \n momentul de sudur=, utilizat la amenajarea unui siloz.
cre[terii concentra]iei de metan; Alte deficien]e:
 aerajul necorespunz=tor, \n serie, la abatajele cu  neefectuarea lucr=rilor de degazare, prev=zute
front lung din panourile 3 [i 5; pentru trim. III.;
 ne\ntre]inerea corespunz=toare a c=ilor de acces;  inexisten]a mecanismului de despr=fuire la cele dou=
 p=strarea necorespunz=toare a m=[tilor de combine din zon=;
autosalvare.  dezafectarea ventilatorului pneumatic de pe planul
\nclinat dinspre partea superioar= a silozului;
9 septembrie 1982 – Exploatarea minier= Paro[eni  nefunc]ionarea mecanismelor de stropire cu ap= de
Accidenta]i: 24, din care 17 au decedat, din cauza pe fluxul de transport al c=rbunelui;
exploziei de metan \n blocul 5, strat 5, panou 1, orizont 360 m.  nerealizarea lucr=rilor de [istificare;

CRIMINALISTICA 19
 ne\ntocmirea programului de lucru pentru lucr=ri de m=surarea diferen]ei de presiune [i analiza de laborator
sudur= la siloz; pentru probele prelevate din spatele digurilor cu care erau
 introducerea unui aparat de sudur= \n subteran, f=r= izolate focurile endogene;
documente [i aprob=ri;  nu a fost cercetat ultimul foc endogen de c=tre o
 bran[area acestuia la \ntrerup=torul unui transportor; echip= de speciali[ti.
 nerespectarea proiectului de aeraj par]ial la dou=
galerii, cu coloan= principal= refulant= [i coloan= secundar= Analiza \n ansamblu a accidentelor colective cu mai
aspirant=; mult de zece victime, determinate de explozia gazului metan,
 neetan[area coloanelor de aeraj; duce la concluzia c= exist= anumite exploat=ri miniere cu
deficien]e \n func]ionarea ventilatoarelor; pericol mai mare, cum este Mina Vulcan, la care s-au produs
 nerealizarea \nchiderii unor u[i de aeraj; cinci explozii de acest gen, \ntre anii 1896-2002, cu un num=r
 nerambleerea golurilor din tavanul [i pere]ii lucr=rilor total de 110 persoane accidentate, din care au decedat 78. La
miniere; alte unit=]i miniere s-au produs \ns= accidente mult mai
 neverificarea fiec=rui loc de munc= de cel pu]in dou= grave, ca de exemplu la Mina Livezeni, unde au fost
ori pe s=pt=mân=; accidentate 77 de persoane \ntr-o singur= explozie, din care
 ne\ntocmirea schemei monofilare pentru unele 53 au decedat. Toate exploziile din subteran i-au afectat letal
instala]ii electrice; pe majoritatea celor prezen]i, decedând 191 persoane din
 amplasarea necorespunz=toare a unor capete de cele 264 care se g=seau \n zon=, ceea ce reprezint= un
detec]ie a metanului; procent de mortalitate foarte ridicat, de cca 75%. {ansele de
 neinstruirea personalului la schimbarea locului de depistare a pericolelor [i de supravie]uire sunt reduse,
munc=; decedând, \ntr-un caz, chiar membrii echipei de cercetare.
 t=ierea unor elemente metalice cu fier=str=u mecanic, Toate accidentele au fost precedate de numeroase
\n apropierea frontului de lucru, f=r= program de m=suri; abateri \n privin]a aerajului, controlului metanului, \ntre]inerii
 neverificarea concentra]iei de metan cu instala]iilor electromecanice [i arm=rii lucr=rilor miniere, dar
metanometrele din dotare. acestea nu au fost depistate [i sanc]ionate la timp. Inspec]ia
muncii nu a f=cut constat=ri [i sesiz=ri anterioare cu privire la
7 august 2001 – Exploatarea minier= Vulcan abaterile grave, sub aspectul infrac]iunilor de pericol
Accidenta]i: 18, din care 14 au decedat \n abatajul prev=zute de Legea nr. 90/1996. Astfel, \n anii 1995-2000, au
nr.1, strat 3, bloc VIII; existat foarte pu]ine sesiz=ri cu privire la pericolele poten]iale
Cauza: nerealizarea aerajului par]ial corespunz=tor, din de accidente, iar condamn=rile definitive pentru infrac]iuni de
cauza opririi unui ventilator, care a determinat acumularea de acest gen au fost [i mai pu]ine, oscilând \ntre 9, \n anul 1995,
metan \n propor]ie de peste 5%. [i 47 \n anul 19967.
Sursa aprinderii: scânteile produse de scurtcircuitul Majoritatea exploziilor a determinat deteriorarea
existent pe cablul de \mpu[care al frontului de lucru, din cauza arm=turilor, a utilajelor sau chiar a instala]iilor, f=când dificil=
prelungirii acestuia cu dou= buc=]i de reofori neizola]i \n locul p=trunderea \n zon= a echipei de cercetare. Acumularea
de conectare. metanului a provenit uneori din c=rbunele exploatat [i
Alte deficien]e: depozitat sau transportat \n spa]ii cu aeraj necorespunz=tor.
 ne\ntre]inerea corespunz=toare a instala]iei de aeraj Astfel, la data de 20 iulie 1987, s-a produs o explozie \ntr-un
par]ial; siloz colector al Exploat=rii miniere Petrila. S-a stabilit c= nu
 \ntocmirea gre[it= a proiectului de aeraj par]ial; exista aeraj corespunz=tor \n zona acestuia [i a benzilor
 amplasarea suplimentar= a unui ventilator, care nu transportoare care \l alimentau. Explozia a fost declan[at= de
era prev=zut \n proiectul de aeraj; scânteile produse \n momentul repar=rii mecanismului de
 inexisten]a electroventilelor la ventilatoarele pornire de la distan]= a benzii transportoare.8
electropneumatice; Au existat dificult=]i cu privire la stabilirea faptului dac=
 ac]ionarea re]elei de \mpu[care de la distan]= mai a fost produs= explozia de metan sau de al]i factori cu
mic= decât cea legal=; poten]ial asem=n=tor, cum ar fi hidrogenul9 sau praful de
 utilizarea unui furtun cu aer comprimat f=r= ejector, c=rbune10.
pentru aerisire suplimentar= a frontului de lucru; Exploziile din ultimii doi ani de la Exploatarea minier=
 amplasarea capului de detec]ie a metanului la Vulcan au determinat trecerea de la metoda de exploatare cu
distan]= mai mare de tavan; surparea c=rbunelui [i a rocilor \nconjur=toare (SCRI), la
 nestabilirea lungimilor de coloan= de aeraj aferente metoda de exploatare cu abataj frontal, cu banc subminat \n
celor dou= ventilatoare; spatele liniei de front, de[i prima metod= prezenta indicatori
 neridicarea de la magazie a unui detector portabil de tehnico-[tiin]ifici net superiori fa]= de metodele tradi]ionale.
metan. Aceasta prezint= \ns= deficien]e, \ntrucât nu permite controlul
15 mai 2002 – Exploatarea minier= Vulcan riguros al extragerii integrale a c=rbunelui. Cantit=]ile mari de
Accidenta]i: 18, din care 14 au decedat; c=rbune r=mase \n zon= pot conduce la apari]ia focurilor
Cauza: migrarea metanului [i a altor gaze cu poten]ial endogene, prin autoaprindere, generând astfel pericole de
exploziv din stratul de c=rbune abandonat \n zona exploatat= declan[are a exploziilor.
spre lucr=rile miniere \nchise, de unde s-au transmis efectele Alteori a fost dificil= stabilirea cauzelor exploziilor sau a
\n zona abatajului nr.3, din stratul 3, bloc VI, sector I. succesiunii dintre acestea [i alte evenimente, cum ar fi
Sursa aprinderii: focul endogen din spa]iul exploatat surparea [i degajarea maxim= a metanului. Astfel, \n cazul
prin metoda surp=rii c=rbunelui [i a rocilor \nconjur=toare exploziei din anul 1989, de la Mina Vulcan, comisiile de
(SCRI); speciali[ti au concluzionat c= sursa de aprindere a constituit-
Alte deficien]e: o flac=ra de la aparatul de sudur=, care a cauzat o deflagra]ie
 proiectarea subetajului V al abatajului 3 s-a realizat propagat= prin pânza de metan de la tavan pân= \n zona de
f=r= cercetarea dezvolt=rii \n adâncime a stratului de c=rbune mijloc a galeriei magistrale, unde s-a produs detona]ia, din
[i a rocilor, de[i \nclinarea stratului se redusese sub 20%; cauza existen]ei concentra]iei optime de metan [i praf de
 nu s-au efectuat m=sur=tori de temperatur=, c=rbune. Ca urmare, la mai pu]in de trei luni de la producerea

20 CRIMINALISTICA
accidentului, s-a dispus trimiterea \n judecat= a patru 64,7°C.
inculpa]i, pentru infrac]iunile de distrugere din culp= [i la 3 A se vedea \n acest sens: Tiberiu Medeanu, “Accidentele de
protec]ia muncii, prev=zute de art.25 din Legea 5/1965.11 munc=”, Edit. Lumina-Lex, 1998, pg.261.
Pe parcursul judec=]ii, inculpa]ii au solicitat efectuarea 4 Norme specifice de protec]ia muncii pentru minele de c=rbune,
unei expertize tehnice, care a fost finalizat= numai dup= un an, sisturi [i nisipuri bituminoase, nr.46, Edi]ia 1997, capitolul 8.
concluzionând c= s-a produs ini]ial surparea, urmat= de 5 Controlul metanului se efectueaz= \n conformitate cu
degajare masiv= de metan, care s-a aprins din cauza scânteilor “Prescrip]iile Tehnice C-12”.
produse prin ruperea arm=turilor metalice, sec]ionarea unui 6 Aparatele [i instala]iile de detec]ie a metanului vor fi certificate
cablu electric sau energia degajat= de rocile dure. [i autorizate de INSEMEX Petro[ani, conform prevederilor art.8.2 din
Pentru contracararea acestui aspect s-au solicitat
MSPM nr.46/1997.
informa]ii medico-legale suplimentare, \n leg=tur= cu 7 Comisia Na]ional= de Statistic=, Anuarul statistic al României
mecanismul rupturii traheale [i urmele de ardere existente pe
pe anul 2001, pg.561, din care rezult= c= au existat, \n 1995-2000,
cele dou= cadavre g=site sub surparea principal= [i pe altele
condamn=ri definitive pentru infrac]iuni de pericol la protec]ia muncii,
din surp=rile secundare, confirmându-se c= leziunile s-au
produs prin hiperbarism brusc (presiune crescut=) [i prin \n num=r de 9, 47, 24, 22, 12 [i respectiv 16.
8 Parchetul de pe lâng= Tribunalul Hunedoara, dosar
ac]iunea fl=c=rii sau a altui agent termic.12
Instan]a [i-a \nsu[it concluziile expertizei, f=r= s= nr.162/P/1987.
9 La data de 26 iulie 1985 s-a produs o explozie \n stratul III bloc
justifice existen]a urmelor specifice [ocului suprabaric [i termic
la persoanele prinse sub surpare. |n consecin]=, s-a dispus 1 al Exploat=rii miniere Aninoasa, presupunându-se ini]ial c= a avut
achitarea pentru infrac]iunea prev=zut= de art. 232 al. 3 Cod ca suport metanul. Cercet=rile au stabilit \ns= c= a fost determinat=
penal [i \ncetarea urm=ririi penale pentru cealalt= infrac]iune, de hidrogenul ap=rut \n cantitate mare prin contactul dintre c=rbunele
care a fost \ntre timp amnistiat= prin Decretul-lege nr. incandescent, \n urma autoaprinderii [i cantitatea de ap= introdus= \n
3/1990.13 P=r]ile civile [i parchetul au ac]ionat prin c=ile de vederea stingerii incendiului. (Parchetul de pe lâng= Tribunalul
atac, \ns= hot=rârea a r=mas definitiv=.14 Hunedoara, dosar nr.134/P/1985)
*** 10 La data de 18 februarie 1982, la Exploatarea minier= Petrila s-
Aspectele prezentate demonstreaz= gravitatea a produs o explozie \n rostogolul metalic de la abatajul 331, bloc II, strat
exploziilor care au drept suport metanul, precum [i
3, fiind accidentate 29 de persoane, din care 14 au decedat. S-a stabilit
complexitatea cauzelor de acest fel. Pentru stabilirea
c= explozia s-a datorat prafului de c=rbune acumulat \n rostogolul
mecanismului de acumulare [i a sursei de ini]iere a
respectiv, care a fost aprins de dinamita cu care s-a \ncercat spargerea
amestecului exploziv, este necesar= respectarea tuturor
unor buc=]i mari de steril, care blocaser= gura rostogolului.
regulilor criminalistice, \n]elegerea unor fenomene tehnice [i
11 Parchetul de pe lâng= Tribunalul Hunedoara, rechizitoriul
cunoa[terea normelor de tehnic= a securit=]ii muncii.
nr.316/30.11.1989.
12 Laboratorul de medicin= legal= al jude]ului Hunedoara, adresa
BIBLIOGRAFIE
1 Exploat=rile miniere Dâlja, Livezeni, Aninoasa, Paro[eni, nr.192/A din 15 februarie 1991.
Vulcan, B=rb=teni, Uricani, Petrila [i Lonea. 13 Tribunalul Hunedoara, sent. pen. nr.19/1991, nepublicat=.
2 Formula chimic=: CHg; masa molecular=: 16,04 g: masa 14 Curtea Suprem= de Justi]ie, decizia penal= 727/1992,
specific=: 0,716 g/l; densitatea: 0,814; temperatura de fierbere nepublicat=.

Globalizarea traficului de copii


Recent, Editura SITECH din Craiova a scos de sub tipar o interesant= [i de
mare actualitate lucrare, intitulat= “Globalizarea traficului de copii”,
realizat= de un colectiv de profesori din cadrul Academiei de Poli]ie “Al. I. Cuza”
specializa]i \n problema criminalit=]ii organizate. Autorii acestei lucr=ri sunt: lector univ.
dr. Constantin Dr=ghici, prep. univ. Cristian Eduard {tefan, asist.univ.drd. Ligia Teodora
Pintilie, asist.univ.drd. Marin-Claudiu }upulan [i asist. univ. Gabriel Oloeriu.
Autorii prezint= \ntr-o succesiune logic= [i riguros argumentat= aspecte legate de
conceptul de criminalitate organizat= [i insist= asupra traficului de copii ca form= a
acestui gen de criminalitate, etapele traficului interna]ional de copii [i tineri, aspectele
juridice ce caracterizeaz= acest trafic, re]elele de trafican]i, munca for]at=, exploatarea
sexual=, prelevarea de organe, ]esuturi [i celule umane, adop]iile interna]ionale ilegale,
protec]ia juridic= a copiilor, repatrierea victimelor [i reintegrarea lor social=. Un capitol
aparte este rezervat cooper=rii interne [i interna]ionale pentru prevenirea [i combaterea
traficului de copii.
Lucrarea beneficiaz= de legisla]ia intern= [i interna]ional= actualizat= precum [i
de alte surse bibliografice, ce se refer= la aceast= form= a criminalit=]ii organizate.
Recomand=m aceast= carte tuturor procurorilor, magistra]ilor [i poli]i[tilor, ce au
atribu]ii \n domeniul criminalit=]ii organizate.
Pre]ul lucr=rii este de 25 RON, comenzile putând fi efectuate la numerele de telefon
0722.56.79.40 [i 0745.79.63.45.

Drd. MIRCEA LUPU

CRIMINALISTICA 21
Subcomisar de poli]ie chimist MIHAI STOICA

D
up= anul 1989, \n ]ara noastr= a \nceput
s=-[i fac= apari]ia o serie de evenimente
teroriste ce aveau drept scop suprimarea
de vie]i omene[ti [i producerea de pagube materiale,
existând condi]ii propice unor elemente de a desf=[ura
astfel de activit=]i, atât pentru procurarea materialelor
explozive din interiorul ]=rii cât [i pentru penetrarea [i
tranzitarea cu astfel de materiale [i utilizarea ilegal= \n
scopurile pe care [i le-au propus.
Pentru aceasta au fost folosite dispozitive explozive
improvizate (DEI) precum [i grenade de mân=.
Realizarea artizanal= a unor dispozitive explozive
cu ini]iere prin radiocomand=, ce necesit= cuno[tin]e de
specialitate mai ample, este de dat= mai recent= \n
România, unul dintre motivele probabile fiind controlul
existent, \nainte de anul 1989, \n privin]a emi]=toarelor
radio, a c=ror eviden]= era deosebit de strict=, fiind
interzis chiar [i importul prin persoane particulare a unor
emi]=toare cu raz= mai mic= de ac]iune destinat= De la fa]a
juc=riilor. Aceste m=suri, corelate cu un control riguros al locului se vor recolta
traficului radio, descurajau probabil \ncerc=rile de fragmente din
folosire a unor asemenea mijloace. dispozitivul exploziv,
Dispozitivele explozive improvizate folosite au avut probe de sol din
\n componen]= calupuri de dinamit=, exploziv plastic, epicentrul exploziei,
pulberi cu baz= dubl= (nitroglicerin= [i nitroceluloz=), alte materiale din
pulberi pe baz= de nitroceluloz= sau materiale imediata vecin=tate a
inflamabile (benzin=) precum [i capse electrice, locului exploziei (de
pirotehnice [i fitil Bickford. ex. resturi de
Grenadele de mân= folosite au fost defensive, conductori metalici,
ofensive sau din plastic. Grenadele defensive [i cele capse detonante,
ofensive con]in trinitrotoluen (TNT), iar cele din plastic rest focos grenad=, inel, [plint, fragmente metalice, pârghia
grenadei, ultimele dou= ilustrate \n fotografiile urm=toare).
con]in exploziv plastic (pentrit=, PETN).
La stereomicroscop se examineaz= fragmente din
|n continuare, se va prezenta schema de principiu
dispozitivul exploziv, identificându-se eventualele cristale de
pentru analiza probelor recoltate dup= explozie:
exploziv, prin comparare cu imaginile din album (vezi
imaginea de mai jos).

22 CRIMINALISTICA
Identificarea cert= a structurii cristalelor de exploziv se exploziilor de tip terorist, pot fi analizate prin cromatografie \n
poate face folosind difrac]ia de raze X sau microscopul faz= gazoas=, identificarea explozivului se face pe baza
electronic, metode foarte laborioase, ce implic= un timp de timpului de re]inere \n coloan= sau prin cromatografie \n faz=
analiz= mare, anali[tii americani identificând cristale de gazoas=, cuplat= cu spectrometrie de mas=. Identificarea
hexogen [i pentrit= (explozivi plastici) dup= câteva luni, pe o explozivului se face prin compararea spectrului de mas= al
bucat= de mochet= dintr-un avion comercial pr=bu[it \n ocean. acestuia cu spectrul de mas= din biblioteca WILEY ori NIST
Extrac]ia cu solven]i (aceton=) a probelor se execut= la
temperatura camerei, extractul este evaporat \n vid, iar
reziduul se reia cu cca. 1 ml. aceton=. Extractul \n aceton= se
analizeaz= prin cromatografie \n strat sub]ire pe pl=ci de
kieselgel. Se elueaz= cu un amestec de solven]i, iar pl=cile se
developeaz= cu reactiv Griess. Explozivii apar colora]i \n ro[u,
imaginea de mai jos prezentând compusul X ca fiind
hexogen.
Extractul acetonic al unei
cantit=]i suficiente de exploziv
nedetonat \n probele de la locul
exploziei ori extractul acetonic
al unei probe de exploziv pot fi
analizate [i prin spectrofo-
tometrie \n infraro[u, spectrul
ob]inut fiind comparat \n
biblioteca de spectre, imaginea
de mai jos prezentând
identificarea substan]ei
explozive \n biblioteca de
spectre ca fiind hexogen.

(ilustrate \n imaginile urm=toare).


|n acelea[i condi]ii, acestea pot fi analizate [i prin Identificarea anionilor azotat, azotit, clorat [i perclorat se
spectrofotometrie \n ultraviolet, spectrul \n ultraviolet, al=turi face prin reac]iile acestora cu reactivii specifici din chimia
de spectrul \n infraro[u, prezentând date despre structura analitic=. Identificarea sulfului se face prin reac]iile acestuia
cu reactivii specifici din chimia analitic= sau prin
cromatografie \n strat sub]ire.
Trebuie avut= o mare grij= la interpretarea rezultatelor
de laborator, deoarece existen]a doar a anionilor azotat [i
azotit \n probe nu semnific= c= a fost un exploziv, ace[ti anioni
fiind prezen]i \n solul tratat cu \ngr=[=minte pe baz= de azot
sau \n grupurile sanitare.
Prin existen]a la fa]a locului a unor fragmente metalice
de font= sau de tabl=, coroborate cu prezen]a la fa]a locului a
urmelor de trinitrotoluen (TNT), a focosului, pârghiei, [plintului
[i inelului de siguran]= sau a unora dintre acestea ca atare
sau fragmente, se poate stabili tipul grenadei folosite, \n cazul
exploziei de la Liceul “Jean Monnet” existând discu]ii
\ndelungate cu reprezentantul M.Ap.N. despre tipul grenadei.
substan]ei analizate, ca \n imaginea urm=toare. Sintetizând, putem spune c= o cercetare [i o prelevare
Dac= este o cantitate mic= de exploziv \n probe, corect= a probelor de la fa]a locului, \n cazul exploziilor de tip
extractele acetonice ale probelor de la fa]a locului, \n cazul terorist, \mpreun= cu rezultatele analizelor de laborator, pot

CRIMINALISTICA 23
Subcomisar de poli]ie MUSLEDIN SINAN, I.P.J. Constan]a

“O persoan= este recunosc=toare mai pu]in celei ce De aceea utilizarea


a prevenit-o despre eventualitatea comiterii unei capcanelor tehnico-criminalistice nu
infrac]iuni asupra sa [i mai mult celei ce a ajutat-o la trebuie neglijat=.
Mai mult, sub tot fluxul de
prinderea infractorului“
metode clasice sau moderne,
|n lupta \mpotriva faptelor antisociale, poli]istul trebuie simple sau complexe, r=mâne loc [i
s= recurg= la toate metodele [i mijloacele pentru prevenirea pentru altele ce pot \mbun=t=]i
comiterii acestora, respectiv pentru identificarea, prinderea [i aceast= tehnic= a capcan=rii, \n
vederea adapt=rii oric=ror situa]ii.
tragerea la r=spundere penal= a autorilor, cu condi]ia ca
|n acest sens, \mpreun= cu
acestea s= respecte imperativ normele morale [i juridice.
specialistul-biolog subinspector de
Astfel, poli]istul poate recurge la folosirea capcanelor
poli]ie Popescu D. am identificat o metod= de capcanare a
tehnico-criminalistice. Acestea sunt procedee de lucru ce
diferitelor bunuri, cu o substan]= chimic= \n granula]ie fin=,
constau \n utilizarea unor mijloace tehnice, dispuse \n ascuns
foarte slab vizibil= pe obiectele tratate care, la atingerea cu
\ntr-un loc precis determinat [i \n leg=tur= cu care se de]in
epiderma, cap=t= imediat o culoare intens= de verde, vizibil=
informa]ii sau b=nuieli \ntemeiate c= se va s=vâr[i o fapt=
cu ochiul liber, [i care nu poate fi \nl=turat= decât cu ap= [i
penal=, cu scopul de a descoperi autorii.
s=pun din abunden]=.
Utilizarea capcanelor tehnico-criminalistice, pe lâng=
Prin aceast= metod=, se pot organiza “momeli” pentru
rolul represiv de a prinde [i trage la r=spundere penal= a
prinderea \n flagrant a ho]ilor (ex. :din po[ete) mai ales pentru
autorilor, are \n primul rând rolul preventiv de a curma [irul de
c= ace[tia plaseaz= mai departe bunul furat fiind astfel dificil
fapte penale [i de a limita prejudiciul, mai ales c=, invariabil,
de probat vinov=]ia. Astfel, cel care a intrat \n contact direct
se au \n vedere infrac]iunile repetate sau continue.
cu bunul “capcanat” va fi foarte rapid identificat iar eventualii
Dar, chiar rolul represiv (de a prinde [i trage la
martori vor putea u[or observa substan]a de pe mâinile
r=spundere penal= a autorilor) are la rândul s=u un rol
acestuia, eliminându-se astfel orice dubiu asupra credibilit=]ii
preventiv, prin aceea c= duce la descurajarea [i a altor
probei.
persoane \n ceea ce prive[te s=vâr[irea de fapte penale.
|n continuare, v= prezint imagini cu acest= metod= de
Din punct de vedere al preven]iei, eficien]a utiliz=rii
capcanare.
acestor capacane nu poate fi niciodat= cuantificat= sau
materializat= exact printr-o situa]ie statistic=. Astfel, dac= prin
rolul represiv se poate stabili num=rul de autori descoperi]i cu
ajutorul acestui procedeu, prin rolul preventiv nu se poate afla
num=rul persoanelor care au fost descurajate \n acest sens.
Ca un exemplu, men]ionez c=, la nivel na]ional,
lucr=torii criminali[ti au aplicat, \n primul semestru al anului
2006, un num=r de 6377 capcane tehnico-criminalistice, ce
au dus la identificarea a 185 de autori, \ntr-un num=r 170 de
fapte penale.
Eficien]a poate p=rea foarte mic=, dar nimeni nu poate
stabilii care ar fi fost num=rul faptelor penale [i prejudiciile ce
puteau fi comise \n continuare de cei 185 de autori sau de
al]ii care au fost descuraja]i.
Aceast= situa]ie poate fi comparat= cu un aisberg.
Modelul “aisbergului” ne d= de \n]eles c= doar o mic=
parte dintr-un \ntreg este vizibil= la suprafa]=. Cele [ase Men]ionez c= substan]a este un colorant denumit
[eptimi dintr-un aisberg, aparent invizibile, aflate sub ap=, generic “verde briliant” care nu prezint= riscuri de a pune \n
sunt cele care determin= \ns= dimensiunea [i comportamentul pericol s=n=tatea persoanelor care vin \n contact cu ea.
aisbergului.

24 CRIMINALISTICA
Procuror VIOREL GHEORGHE GAVRA,
Parchetul de pe lâng= Tribunalul Bihor

n conformitate cu dispozi]ia art.62 C.p.p., \n |n data de 18.02.2006, \nvinuitul a revenit la locuin]a lui

| vederea afl=rii adev=rului, organele de urm=rire


penal= [i instan]ele de judecat= sunt obligate s=
l=mureasc= cauza sub toate aspectele, pe baz= de probe.
M.I., pentru a-i cere suma de 300.000 lei, datorat= pentru
repararea sobei. Deoarece acesta i-a spus c= nu are banii,
pentru c= nu a primit pensia, \nvinuitul a amenin]at c=-i va lua \n
Defini]ia no]iunii de prob= este con]inut= de textul art. 63 contul sumei de bani televizorul, luând \n acest sens o cârp=
al.1 C.p.p., potrivit c=ruia constituie prob= orice element de pentru a [terge praful de pe televizor. |n acel moment, M.I. l-a
fapt, care serve[te la constatarea existen]ei sau inexisten]ei prins de um=r pe \nvinuit \ncercând s=-l \mpiedice, dar \nvinuitul
unei infrac]iuni, la identificarea persoanei care a s=vâr[it-o [i s-a \ntors [i l-a \mpins, M.I. c=zând peste o m=su]= [i decedând
la cunoa[terea \mprejur=rii necesare pentru buna solu]ionare la pu]in timp.
a cauzei. La scurt timp dup= c=derea victimei, \n coridor au coborât
Calea legal=, prin care proba este administrat= \n fosta so]ie [i fiica, care l-au acuzat pe inculpat de uciderea
procesul penal, o reprezint= mijlocul de prob=, definit ca victimei.
mijloc legal utilizat pentru dovedirea unui fapt. |ntrucât cele dou= femei [i-au exprimat inten]ia de a anun]a
Legiuitorul s-a referit \n cuprinsul legii procesual poli]ia, \nvinuitul a luat un topor cu care le-a amenin]at cu moartea,
penale la mijloacele de prob=, numindu-le expres [i dup= care a t=iat firul telefonului [i a spart geamul din u[=.
limitativ. Fiecare mijloc de prob=, \n func]ie de specificul Cu ocazia cercet=rii la fa]a locului, procurorul [i
s=u, are propriile procedee de administrare. criminalistul au efectuat o examinare sumar= a victimei, pe
De[i probele [i mijloacele de prob= sunt categorii corpul acesteia neconstatându-se leziuni.
distincte, ele pot fi teoretic explicate \n mod conjugat. Dup= aproximativ 2 ore a fost identificat \nvinuitul \ntr-un
|n conformitate cu prev. art.63 C.p.p., probele sunt bar, iar cu ocazia audierii acestuia, \nvinuitul a relatat starea de
definite ca elemente de fapt care servesc la constatarea fapt expus= mai sus.
existen]ei sau inexisten]ei unei infrac]iuni, la identificarea Apreciind c= sunt suficiente probe \mpotriva \nvinuitului,
autorului acesteia [i la cunoa[terea \mprejur=rilor \n care procurorul a dispus \nceperea urm=ririi penale fa]= de acesta,
s-a comis, elemente necesare pentru justa solu]ionare a
pentru s=vâr[irea infrac]iunii prev. [i ped. de art.211 al.3,
cauzei.
re]inându-l pe timp de 24 ore.
Mijloacele prin care pot fi constatate unele elemente
|n data de 19.02.2006 s-a efectuat autopsia cadavrului
de fapt, care pot servi ca prob= \n procesul penal, sunt
victimei, constatându-se urm=toarele:
prev=zute \n art.64 C.p.p. [i ele constituie mijloace de prob=.
1. moartea numitului M.I. a fost neviolent= (patologic=). Ea
Printre mijloacele de prob= enun]ate \n cuprinsul art. 64
s-a datorat insuficien]ei cardio-respiratorii acute survenite \n
C.p.p. sunt incluse [i constat=rile medico-legale.
evolu]ia unei coronaromiocardoscleroze la o persoan= cu tare
Constat=rile medico-legale, de[i sunt enumerate \n
organice preexistente;
cuprinsul art. 64 C.p.p. printre mijloacele de prob=, ele nu sunt
2. \n momentul decesului, alcoolemia a fost de 0,45 grame
propriu-zis categorii de mijloace de prob=. Aceste constat=ri
la mie;
constituie procedee de proba]iune, adic= moduri de a opera
3. leziunile de violen]= de pe corpul victimei sunt dou=
asupra anumitor mijloace de prob= a c=ror folosire nu ar fi
echimoze, posibil produse prin comprimare cu degetele [i nu au
posibil=, f=r= cunoa[terea exact= a valorii lor probatorii.
|n spe]a pe care o vom detalia, \ncadrarea juridic= a faptei leg=tur= cu mecanismul tanatogenerator.
a avut la baz= constatarea medico-legal=, care a fost coroborat= |n aceast= situa]ie, neexistând un raport de cauzalitate
cu alte mijloace de prob=. \ntre agresiunea exercitat= de \nvinuit [i moartea victimei, s-a
|n data de 18.02.2006, \n jurul orelor 11.45, Poli]ia dispus schimbarea calific=rii juridice din art. 211 al.3 C.p. \n
Municipiul Oradea a fost sesizat= telefonic de c=tre fosta so]ie art.211 al.2/1 lit.c, procedând totodat= la reaudierea \nvinuitului
a lui M.I., c= acesta ar fi fost ucis la locuin]a sa situat= pe str. [i punerea \n mi[care a ac]iunii penale fa]= de inculpat.
L. Blaga de c=tre R.L.Z. Cu aceast= ocazie, inculpatul a declarat c=, dup= c=derea
La câteva minute dup= primirea apelului telefonic, la fa]a victimei, a \nceput s= caute bani printr-un dulap de buc=t=rie, iar
locului s-a deplasat procurorul, \mpreun= cu o echip= de de sub o pern= a sustras 1.600.000 lei, dup= care a fost surprins
lucr=tori din cadrul serviciului poli]iei criminale, stabilind din de fosta so]ie [i fiic=. De asemenea, a sus]inut c=, ulterior, a
primele cercet=ri urm=toarea stare de fapt: cheltuit 200.000 lei din banii fura]i, iar restul l-a ascuns \ntr-o
La \nceputul lunii octombrie 2005, R.L.Z. a \nchiriat o pivni]=, de unde a fost ridicat de organele de poli]ie.
camer= de la parterul imobilului de la adresa men]ionat=, \n care Men]inând \ncadrarea juridic= a faptei re]inute \n
mai locuiau, la parter M.I., iar la etaj fosta so]ie [i fiica. rechizitoriu [i re]inând \n favoarea inculpatului circumstan]ele
Pân= la 03.12.2005, \nvinuitul R.L.Z. a locuit la M.I., dar atenuante prev. de art.74-76 C.p., prin sentin]a penal=
pentru c= nu a putut pl=ti chiria, s-a mutat \n alt= parte, l=sându-[i nr.184/P/06.06.2006, pronun]at= \n dosarul nr.1547/2006,
temporar bunurile personale \n camer=. instan]a l-a condamnat la o pedeaps= de 5 ani [i 6 luni
|n data de 15.01.2006, \nvinuitul R.L.Z. a revenit la \nchisoare, hot=râre r=mas= definitiv= prin decizia Cur]ii de Apel
domiciliul lui M.I. pentru a-[i recupera bunurile personale, Oradea nr.161/A/26.09.2006, pronun]at= \n dosarul
solicitându-i totodat= acestuia s=-i remit= suma de 300.000 lei, nr.1547/2006.
reprezentând costul repar=rii unei sobe de teracot=. |ntrucât |n spe]a expus=, \ncadrarea juridic= a faptei s=vâr[ite de
b=trânul M.I. nu i-a putut achita datoria, \nvinuitul a plecat doar inculpat a avut \n vedere principalul mijloc de prob= –
cu bunurile personale. constatarea medico-legal=.

CRIMINALISTICA 25
Conf. univ. dr. VALERIC+ DABU
Comisar-[ef de poli]ie drd. SORIN C+TINEAN

Preocuparea pentru recunoa[terea, protec]ia [i fa]= de fiecare membru al colectivit=]ii [i pre]uirea fiec=ruia \n
garantarea demnit=]ii umane, ca valoare suprem=, a existat1, justa m=sur= a reputa]iei pe care [i-a creat-o singur. Onoarea
exist= [i va exista \nc= mult timp. |n acest sens, \n preambulul poate fi definit= \n sens subiectiv dar [i \n sens obiectiv.
Declara]iei Universale a Drepturilor Omului printre motivele Credem c=, prin onoare \n sens obiectiv se pot \n]elege
acesteia se afl= [i urm=toarea aser]iune: “Considerând c= acele \nsu[iri care exprim= gradul de integritate moral=,
recunoa[terea demnit=]ii inerente tuturor membrilor familiei probitate, corectitudine, de respectare a \ndatoririlor, a
umane [i a drepturilor egale [i inalienabile constituie obliga]iilor juste, cu orice pre], \n condi]ii de demnitate,
fundamentul libert=]ii, drept=]ii [i p=cii \n lume.” Astfel sunt recunoscute de societate, ca urmare a reflect=rii \n con[tiin]a
evidente locul [i rolul demnit=]ii umane \ntr-o lume a libert=]ii colectiv=.3 Onoare \n sens subiectiv, poate fi analizat= ca o
[i drept=]ii vizat= prin acest act de importan]= interna]ional=. stare moral= care decurge din imaginea pe care fiecare o
Ca urmare, chiar din art.1al Declara]iei Universale a are despre sine [i care inspir= cele mai temerare ac]iuni sau
Drepturilor Omului se consfin]e[te acest deziderat, astfel: refuzul de a ac]iona \ntr-un mod ru[inos, oricare ar fi tenta]ia
“Toate fiin]ele umane se nasc libere [i egale \n demnitate [i material= [i, \n acela[i timp, un mijloc de a reprezenta
\n drepturi. Ele sunt \nzestrate cu ra]iune [i con[tiin]= [i valoarea moral= a altora: virtutea, prestigiul, statutul lor, prin
trebuie s= se comporte unele fa]= de altele \n spiritul urmare dreptul lor de \ntâietate. Onoarea este individual=, dar
fraternit=]ii.” |n democra]iile avansate ap=rarea [i respectarea [i colectiv=4 [i se poate asocia unui grup social: familie, etnie,
drepturilor, libert=]ilor [i, \n mod deosebit, a demnit=]ii umane, neam, comunitate, na]ionalitate, popor etc. Se poate vorbi de
f=r= nici o discriminare, este recunoscut= ca o \ndatorire onoarea profesional=, onoarea armatei, onoarea poli]iei,
fundamental= a oamenilor, a societ=]ii precum [i a statului. onoarea de parlamentar, onoarea de cet=]en, onoarea de
De pild=, \n art.11 din Conven]ia American= pentru Drepturile român etc., \n func]ie de principiile specifice fiec=rei categorii.
Omului (1969), se dispune: “Fiecare are dreptul s= i se Onoarea nu se confund= cu conduita pe care o dicteaz=
respecte onoarea [i s= i se recunoasc= demnitatea. 2. onoarea \n sens subiectiv. Credem c= reputa]ia5 este o
Nimeni nu poate fi supus unei interven]ii arbitrare sau abuzive rezultant= [i, \n acela[i timp, component= a imaginii publice,
\n via]= privat=, \n familia, casa sau coresponden]a sa, sau no]iune prin care \n]elegem stima, respectul, considera]ia,
unor atacuri nelegale la adresa onoarei [i a reputa]iei sale. aprecierea, dezaprobarea, credibilitatea fa]= de o persoan=,
3. Fiecare are dreptul la protec]ia legii \mpotriva unor ca urmare a reflect=rii unor anumite \nsu[iri \n mentalul
asemenea interven]ii sau atacuri.” Este evident= importan]a colectiv. Uneori reputa]ia este un element esen]ial al imaginii
dat= dreptului persoanei la protec]ia prin lege a profesionale, cum ar fi imaginea de medic6, imaginea de
demnit=]ii. De aceea [i \n conven]iile europene se reg=sesc magistrat, imaginea de profesor, imaginea de demnitar etc.
acelea[i \ndatoriri pentru statele semnatare, \n vederea Credem c= demnitatea persoanei este dimensionat= de
ap=r=rii [i garant=rii demnit=]ii umane, a onoarei [i reputa]iei, gradul de autoritate moral= recunoscut= de colectivitate, iar
documente la care ne vom referi \n cele ce urmeaz=. demnitatea public= de gradul de autoritate instituit= de lege
Observ=m c= onoarea, reputa]ia [i demnitatea trebuie s= fie pentru \nalte func]ii sau demnit=]i publice, \n vederea
protejate prin lege numai fa]= de interven]ii arbitrare sau reflect=rii ca atare \n mentalul colectiv. Credem c= \n sens
abuzive, precum [i de atacuri nelegale. Per a contrario, \n larg demnitatea poate fi privit= ca o rezultant= a onoarei,
celelalte cazuri, are prioritate libertatea de exprimare. Dar ce reputa]iei, cinstei etc. ale unei persoane. Imaginea este o
reprezint= aceste concepte? Onoarea, reputa]ia, reprezentare, o reflectare mai mult sau mai pu]in precis= a
demnitatea [i, \n mod deosebit, dreptul la propria imagine2 realit=]ii, fie mental= fie material=.7 Imaginea poate fi [i ceva
sunt atribute ale fiin]ei omene[ti, fiind de esen]a acesteia [i, \nchipuit, care reprezint= o construc]ie, o concep]ie, ce nu au
totodat=, condi]ii indispensabile ale unei corecte convie]uiri corespondent \n realitatea prezent=, ci \n cea trecut= sau
sociale, ce necesit= protec]ie juridic=. Acestea valorizeaz= [i poate \n realitatea viitoare. Aici s-ar putea vorbi de crea]ie,
eficientizeaz= rela]iile sociale, asigurând o bun=, corect= [i imagina]ie, ca act premerg=tor crea]iei, precum [i de imagine,
dreapt= convie]uire social=. Fiecare om \[i creaz= singur rezultat al crea]iei. Imaginea are la baz= informa]ia care, la
sentimentul de onoare, dând celorlal]i m=sura stimei ce i se rândul ei, se \ntemeiaz= pe date. Prin date \n]elegem acele
cuvine, [i care face parte din imaginea ce [i-a format-o \n elemente care exprim= raportul temporal, spa]ial, material,
reflexia public=. Orice ac]iune din partea altuia, care ar avea obiectual sau virtual \ntre dou= sau mai multe entit=]i. Când
ca efect afectarea, jignirea sentimentului de onoare sau datele necunoscute sunt aduse la cuno[tin]a cuiva, implicând
schimbarea \n r=u a m=surii stimei, deformând imaginea elemente de noutate, le socotim c= devin informa]ii. De multe
public=, constituie o atingere adus= dreptului la propria ori, oamenii sunt ajuta]i s= aib= anumite imagini, bazate pe
imagine, a personalit=]ii subiectului. Dac= asemenea atacuri informa]ii formate din date care corespund mai mult sau mai
ar fi \ng=duite, ele ar conduce nu numai la o fireasc= ac]iune pu]in realit=]ii [i servesc sau deservesc anumite interese,
din partea celor ofensa]i [i deci la conflicte continui, dar ar influen]ându-le ac]iunea, inac]iunea. Memoria prime[te,
face imposibil= convie]uirea social=, care presupune respect re]ine, construie[te, red= un num=r mai mare sau mai mic de

26 CRIMINALISTICA
imagini care pot fi abstracte, virtuale, mai mult sau mai accept= oferte sau din proprie ini]iativ=, pentru sume
aproape de realitatea perceput= ori conceput=. Dintre imagini importante, procedeaz= la \nstr=inarea [i difuzarea unor
numai imaginea persoanei reprezint= o valoare fundamental= imagini sau a altor documente cu secrete intime, de familie
prev=zut= [i garantat= de Constitu]ie. Valoarea imaginii sau din via]a privat=, pentru a satisface, nu de multe ori
persoanei poate fi analizat= sub aspect social, politic, dezinteresat, curiozitatea cititorilor sau telespectatorilor
economic, afectiv etc., precum [i consecin]ele acesteia consumatori de senza]ional. |n Fran]a, de exemplu, s-au dat
asupra persoanei. |ntre celelalte drepturi [i libert=]i ale omului hot=râri judec=tore[ti, care au recunoscut dreptul de
pe de o parte [i dreptul la propria imagine pe de alt= parte proprietate al fiec=ruia asupra imaginii sale sub toate
exist= o intercondi]ionare. Dreptul la propria imagine este aspectele ei care, evident, include [i dreptul de dispozi]ie cu
un drept fundamental, dar complementar al dreptului la via]= privire la aceasta.10
intim=, familial= [i privat=. Lupt=m pentru a construi imagini, Credem c= se poate vorbi [i de o imagine favorabil=
suntem atra[i sau respin[i de imagini8, cump=r=m [i vindem sau de o imagine nefavorabil= ori de imagine dezirabil=
imagini, ne hr=nim sau hr=nim cu imagini. Imaginea, sau indezirabil=, \n func]ie de consecin]ele acesteia sub
rezultatul folosirii imaginii poate fi un act creator [i având la toate aspectele. |n func]ie de caracterul informa]iilor, ce stau
baz= informa]ii valoroase poate fi pre]uit=, valorificat=. la baza imaginii, aceea[i entitate poate avea imagini
Imaginea, rezultat al prelucr=rii informa]iei, poate fi un diferite, dup= cum informa]iile sunt diferite, complete sau
element important al puterii. Prelucrarea imaginii poate da incomplete, exacte ori inexacte etc.. Pe de alt= parte se poate
na[tere la noi informa]ii valoroase, ce pot constitui elemente vorbi de o imagine promovat=, care poate s= corespund=
ale unei noi imagini, de asemenea valoroas=. Imaginea se sau nu cu imaginea real= sau imaginea realizat=. Imaginea
ob]ine, de regul=, prin consum de energie, timp, materie etc., public= este esen]ial= pentru un om politic, dar [i pentru orice
[i ca urmare poate avea valoare economic=, spiritual=, persoan= [i, \n mod deosebit, atunci când este aleas=, numit=
cultural=, afectiv= etc. Or [i aceast= \nsu[ire a imaginii o sau dore[te s= fie acceptat= etc.. Interesul general, \n cazul
poate face obiect al aproprierii, al dreptului de proprietate func]iilor [i demnit=]ilor publice, are un rol hot=râtor \n
asupra acesteia. Imaginea proprie, \ntr-o prim= accep]iune, ]=rmurirea vie]ii intime, familiale [i private, inclusiv a dreptului
trebuie \n]eleas= \n contextul dreptului fundamental la propria la propria imagine a persoanei care candideaz= sau le ocup=,
imagine, ca fiind acea imagine public=, creat= sau l=sat= s= \n sensul c= tot ce este sau poate fi determinant \n eficien]a
se creeze, \n mod con[tient, de c=tre persoana fizic=, imagine func]iei publice, serviciului public [i demnit=]ii publice trebuie
public= dorit= [i acceptat= de aceasta care, evident, trebuie cunoscut de cet=]eni. |n asfel de situa]ii primeaz= interesul
respectat= [i ap=rat= de legiuitor. Dar \ntr-o a doua general fa]= de interesul particular al protec]iei demnit=]ii,
accep]iune se poate sus]ine c= orice persoan= are [i o onoarei, reputa]iei [i dreptului la propria imagine. Cu alte
imagine proprie, nedestinat= publicit=]ii, numit= [i cuvinte, cel care a s=vâr[it ilegalit=]i nu le poate acoperi
imaginea de sine9, imagine care, de asemenea, trebuie invocând necesitatea ap=r=rii demnit=]ii, onoarei, reputa]iei
respectat= [i ap=rat= de legiuitor. Spre exemplu, anumite sale sau dreptul s=u la propria imagine. Uneori, imaginea
tr=s=turi, defecte, \nsu[iri etc. sunt apreciate de persoana favorabil= se creeaz= u[or, dar dac= nu se fundamenteaz= pe
respectiv= c= nu trebuie cunoscute de nimeni \n afar= de ea informa]ii corecte persoana sau colectivitatea \n cauz= se
sau de membrii familiei, ori de alte persoane, cum sunt: compromite foarte repede. Alteori, \n mod inten]ionat, este
preotul, medicul, avocatul etc. Având \n vedere modul cum deformat= imaginea, sub toate aspectele ei, a fiin]elor,
este reglementat \n trei trepte dreptul la via]=, respectiv lucrurilor, serviciilor [i chiar a naturii, pentru a servi anumite
dreptul la via]= intim=, dreptul la via]= familial= [i dreptul la scopuri, de cele mai multe ori nedrepte. Pentru a reac]iona \n
via]= privat=, drepturi care presupun trei grade de secretizare, contra acestui r=u, care ar rezulta din atingerile aduse
se poate vorbi de trei tipuri de imagine. Astfel, ar fi imaginea reputa]iei, onoarei, demnit=]ii [i \n general dreptului la propria
de sine, care este definit= de toate informa]iile, tr=s=turile imagine, legiuitorul a incriminat, \n cadrul infrac]iunilor de
caracteristice ale persoanei, \n mod deosebit cele care fac insult= [i calomnie, o serie de acte [i fapte, prin care s-ar leza
parte din via]a intim= a acesteia, circumscris= secretului aceste valori, acte sanc]ionabile \n condi]iile \n care partea
personal. Altfel spus, imaginea de sine este imaginea intim=, v=t=mat= formuleaz= plângere penal=.11
imagine care nu este destinat= nici membrilor de familie. Un |ns=, din p=cate, \n ultimul timp, au ap=rut unele
alt gen de imagine ar fi imaginea de familie care este definit= dereglement=ri \n materia protec]iei demnit=]ii, onoarei,
de toate informa]iile, tr=s=turile caracteristice ale persoanei, reputa]iei persoanei [i a dreptului la propria imagine,12 \n
\n mod deosebit cele care fac parte din via]a de familie a contextul \n care manipularea \n comunicare a atins cote
acesteia circumscris= secretului familial. Raportat la via]a nemai\ntâlnite, cu toate consecin]ele ce decurg din aceasta.
privat= [i secretul acesteia, se mai poate vorbi de o imagine Socotim c= sunt de necontestat prejudiciile ce se aduc prin
privat= a persoanei, care este definit= de toate informa]iile, manipulare \n domeniul dezbin=rii sociale, al exprim=rii
tr=s=turile caracteristice ale persoanei, \n mod deosebit cele voin]ei prin voturi manipulate, al compromiterii [i demoniz=rii
care fac parte din via]a privat= a acesteia, circumscris= adversarului politic, economic, al alter=rii m=rcii comerciale,
secretului privat. Osebit de acestea se mai poate vorbi de [i \n altele adev=rate atentate la democra]ie. Nu putem s=
imaginea public= a persoanei. Credem c= aceste tipuri de omitem proliferarea st=rilor conflictuale, generate sau
imagini ale persoanei sunt protejate prin dreptul la imaginea \ntre]inute [i prin dezincriminarea insultei [i calomniei, ce pot
proprie [i pot fi f=cute publice total sau par]ial, de regul=, degenera \n acte [i fapte care s= afecteze dreptul la via]= [i
numai cu consim]=mântul expres al persoanei \n cauz= iar \n integritate al persoanei. Dezincriminarea insultei [i calomniei
mod excep]ional numai \n cazurile strict prev=zute de a f=cut ca astfel de fapte s= devin= instrumente tot mai
Constitu]ie, când interese superioare \ntr-o societate frecvente de dezinformare, de decredibilizare, de manipulare
democratic= o cer. Sunt numeroase cazurile când unele [i chiar [antaj, afectând ac]iunea legilor economiei de pia]=,
personalit=]i din domeniul cinematografiei, artei, sportului etc. precum [i a principiilor democratice \n campaniile electorale

CRIMINALISTICA 27
[i alegeri [i, nu \n ultimul rând, a concuren]ei loiale. La persoane un defect, boal= sau infirmitate care, reale de-ar fi,
acestea se adaug= [i concentrarea mijloacelor de informare nu ar trebui relevate”; or prin abrogarea art. 205 din C.p.
\n mas= \n mâinile unor grupuri de interese economice, fiind persoanele cu handicap sunt lipsite de protec]ia penal= care
tot mai evidente consecin]ele negative ce decurg din aceasta, era gratuit=, r=mânându-le protec]ia civil=, de care pot uza
\n mod deosebit din transformarea lor din câini de paz= ai numai dac= dispun de posibilit=]i materiale necesare
democra]iei \n câini care sfâ[ie democra]ia. Toate acestea suport=rii cheltuielile judiciare destul de ridicate;
ne-au determinat s= facem unele considera]ii legate de  obliga]ia constitu]ional= de prevenire a unor
demnitate, onoare, reputa]ie [i necesitatea protej=rii [i infrac]iuni grave sau foarte grave, cum ar fi chiar omorul se
garant=rii acestor valori \ntr-o societate democratic=. realizeaz= [i prin temerea indus= de incriminarea insultei [i
Ca [i \n legisla]iile altor ]=ri, \n capitolul IV din Codul calomniei, temere care, de multe ori, stopeaz= actul insult=tor
penal al României (1968-2006), intitulat “Infrac]iuni contra sau calomniator, ce ar putea degenera \n fapte infrac]ionale
demnit=]ii”, erau incriminate dou= infrac]iuni, respectiv mai grave, printr-o ripost= nepropor]ional=; or Constitu]ia,
insulta [i calomnia, infrac]iuni care puteau fi s=vâr[ite de garantând dreptul la via]=, presupune [i obliga]ia \nl=tur=rii
orice persoan= fizic=, inclusiv de persoanele fizice care din criminogeneza omorului a actului insult=tor sau
lucreaz= \n media. |n contrast cu conven]iile interna]ionale [i calomniator poten]ial generator al acestuia, ceea ce se
legisla]iile altor ]=ri, noul Cod penal al României publicat \n realiz= [i prin \ncriminarea unor acte [i fapte ca infrac]iunii de
Monitorul Oficial nr. 575 din 29 iunie 2004, \n capitolul VIII, insult= [i calomnie;
intitulat “Delicte contra demnit=]ii” a incriminat numai  art. 250 pct.1 din C.p. coroborat cu art.258 din C.p.
infrac]iunea de calomnie, fapta de insult= fiind pedepse[te cu \nchisoare sau cu amend=, sub denumirea de
dezincriminat=. Dup= cum se [tie, noul Cod penal urmeaz= s= “purtare abuziv=”, \ntrebuin]area de expresii jignitoare fa]= de
intre \n vigoare \n anul 2008. |ntre timp, dispozi]iile actualului o persoan=, de c=tre un func]ionar public sau privat \n
Cod penal care incriminau infrac]iunile de insult= [i calomnie exerci]iul atribu]iilor de serviciu; Raportând aceast= dispozi]ie
au fost abrogate prin art. 56 din Legea nr. 278/2006 de la art. 239 din C.p. modificat de Legea nr. 278/2006, prin
modificare a Codului penal actual, \n vigoare, elaborat \n abrogarea ultrajului s=vâr[it prin insult= sau calomnie, vom
1968. |n lumina Constitu]iei României [i a altor dispozi]ii legale constata c= s-a creat o tratare penal= diferit= a acelora[i acte
interna]ionale socotim c= dispozi]iile art. 56 din Legea nr. [i fapte, dup= cum sunt s=vâr[ite de orice func]ionar \n
278/2006 de modificare a Codului penal actual sunt exercitarea atribu]iilor de serviciu sau de orice persoan= fa]=
susceptibile de neconstitu]ionalitate [i contrare unor conven]ii de acest func]ionar. Aceasta ne facem s= credem c= cel pu]in
[i altor documente interna]ionale, precum [i \n not= una din cele dou= dispozi]ii sunt susceptibile de
discordant= cu legisla]iile altor ]=ri, a[a cum vom \ncerca s= neconstitu]ionalitate, astfel:
surprindem \n cele ce urmeaz=.  aceast= tratare legislativ= penal= diferit= \ntre faptele
I. Raportându-le la Constitu]ia României, credem c= func]ionarilor [i cele ale oric=rei persoane [i chiar ale
dispozi]iile art.56 din Legea nr. 278 din iulie 2006 care abrog= func]ionarilor, când sunt \n afara serviciului, contravine art.16
art. 205 [i art. 206 C.p. privind infrac]iunile de insult= [i din Constitu]ie;
calomnie sunt susceptibile de neconstitu]ionalitate  se \ncalc= [i art.1 pct. 3 din Constitu]ie, care oblig= la
deoarece: protec]ia demnit=]ii persoanei, inclusiv a func]ionarului public
 acestea contravin art.1 alin.3 din Constitu]ia revizuit=, sau privat prin mijloace penale;
care ridic= demnitatea omului la nivelul de valoare - se \ncalc= astfel [i principiul nediscrimin=rii, consacrat
suprem= [i dispune cu putere constitu]ional= garantarea \n art.4 pct. 2, [i art.16 din Constitu]ie;
acesteia13; or este evident c=, prin abrogarea dispozi]ilor II. Raportul dintre libertatea de exprimare pe de o parte
art. 205 [i 206 din C.p., garantarea demnit=]ii, onoarei [i [i necesitatea ap=r=rii demnit=]ii, onoarei [i reputa]iei
reputa]iei persoanei nu se mai realizeaz= prin mijloace persoanei, inclusiv a dreptului la propria imagine a fost deja
penale [i cu cheltuielile statului (protec]ie gratuit=), ceea ce, \n stabilit prin conven]ii15, declara]ii iar \n România prin
condi]iile actuale, contravine dispozi]iilor constitu]ionale. Pe Constitu]ie [i unele legi. Orice alt= situare a celor dou= valori
de alt= parte, credem c= mijloacele legisla]iei civile de constitu]ionale nu poate fi decât neconstitu]ional= [i contrar=
ap=rare a demnit=]ii omului sunt insuficiente pentru a o conven]iilor [i altor documente interna]ionale. Astfel, potrivit
garanta fa]= de actele [i faptele acelora care, dispunând de art. 30 pct. 6 din Constitu]ia revizuit=, libertatea de
sume mari de bani, pot pl=ti desp=gubirile civile sau o exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, via]a
eventual= amend= civil= f=r= a fi afecta]i [i a se realiza efectul particular= a persoanei [i nici dreptul la propria imagine.
preventiv scontat ori sanc]ionator al acestor m=suri.14 De asemenea, art. 30 pct. 8 din Constitu]ie prevede
Inegalitatea \ntre persoane, ca posibilit=]i de plat=, afecteaz=, posibilitatea responsabilit=]ii [i r=spunderii civile [i penale,
de regul=, efectul preventiv [i constrâng=tor al mijloacelor ca urmare a folosirii abuzive a libert=]ii de exprimare.
civile de ap=rare a demnit=]ii omului, mijloace de care, Conform art. 53, coroborat cu art. 57 din Constitu]ie, \n
datorit= taxelor judiciare [i cheltuielilor cu ap=r=torii, cu exercitarea libert=]ii de exprimare sunt esen]iale cel pu]in trei
martorii etc., nu to]i se pot folosi. Cu alte cuvinte, \n actuala condi]ii:
reglementare, cine nu are posibilit=]i materiale nu are nici  s= fie exercitat= cu bun=-credin]=;
acces la ap=rarea demnit=]ii, onoarei, reputa]iei [i dreptului la  s= nu \ncalce drepturile [i libert=]ile celorlal]i;
propria imagine prin mijloacele legii civile ceea ce, \n opinia  afectarea drepturilor [i libert=]ilor persoanei prin
noastr=, contravine principiilor unei societ=]ii democratice; libertatea de exprimare este justificat= numai \n condi]iile
 dezincriminarea infrac]iunii de insult= contravine [i art. art. 53 din Constitu]ie care, evident, astfel ap=r= libertatea de
50 din Constitu]ie care garanteaz= protec]ia special= a exprimare \n aceast= ipotez=; de pild= dreptul la propria
persoanelor cu handicap; prin pedepsirea infrac]iunii de imagine, dreptul la protec]ia demnit=]ii, reputa]iei [i
insult= se sanc]iona [i fapta celui care “atribuie unei onoarei nu trebuie s= \mpiedice aflarea adev=rului \n

28 CRIMINALISTICA
materie de interes public, justificat \n condi]iile art.53 din constitu]ional=.
Constitu]ie. |n sensul celor de mai sus s-a exprimat [i Avocatul
De aceea, \n condi]iile actuale, incriminarea infrac]iunii Poporului, a[a cum a re]inut Curtea Constitu]ional= \ntr-o
de insult= [i calomnie, potrivit art.205 [i art. 206 din C.p., este decizie prin care a constatat c= incriminarea actelor de insult=
o cerin]= constitu]ional= impus= de obligativitatea garant=rii [i calomnie nu \ncalc= prezum]ia de nevinov=]ie consacrat=
constitu]ionale a demnit=]ii, onoarei [i reputa]iei,16 fapt de art.23 pct. 8 din Constitu]ie, de art.11 pct.1 din Declara]ia
constatat [i de Curtea Constitu]ional=. Astfel, potrivit art. 57 Universal= a Drepturilor Omului cât [i de art. 6 pct. 2 din
din Constitu]ia revizuit=, cet=]enii români, cet=]enii str=ini [i CEDO, astfel, “Avocatul Poporului apreciaz= c= excep]ia de
apatrizii trebuie s=-[i exercite drepturile [i libert=]ile neconstitu]ionalitate (a art. 205 C.p.) este ne\ntemeiat=
constitu]ionale cu bun=-credin]=, f=r= s= \ncalce drepturile [i \ntrucât libertatea de exprimare, consfin]it= \n art.30 alin.1 din
libert=]ile celorlal]i; per a contrario atunci când drepturile [i Constitu]ia, republicat=, impune respectarea cerin]ei \nscrise
libert=]ile celorlal]i sunt \nc=lcate cu rea-credin]=, chiar \n \n alin. (6) al aceluia[i articol, suferind astfel limit=ri [i
exercitarea drepturilor sau libert=]ilor lor, legiuitorul trebuie s= restr\ngeri, necesare pentru ap=rarea drepturilor [i libert=]ilor
intervin= potrivit competen]elor sale [i obliga]iilor ce-i revin din cet=]ene[ti. Se arat= c= sanc]iunea ziari[tilor pentru
Constitu]ie. Protec]ia [i promovarea drepturilor [i libert=]ilor s=vâr[irea insultei are \n vedere obliga]ia constitu]ional= a
fundamentale constituie prima \ndatorire a guvernului.17 |n celor care folosesc mijloace de informare \n mas= [i care
acest sens, \n decizia nr. 346/28.06.2005 a Cur]ii trebuie s= asigure o informare corect= a publicului.”
Constitu]ionale, se dispune: “Curtea re]ine c= dispozi]iile art. III. Dezincriminarea infrac]iunii de insult= [i calomnie
205 [i art. 206 din C.p. care \ncrimineaz= [i sanc]ioneaz= contravine [i unor documente fundamentale interna]ionale,
faptele de insult= [i calomnie ca infrac]iuni contra demnit=]ii din care unele fac parte din dreptul nostru intern. Potrivit art.
persoanei, valoare suprem= garantat= \n statul de drept [i 20 din Constitu]ie «(1) Dispozi]iile constitu]ionale privind
consacrat= \n art.1 alin. (3) din Constitu]ie nu \ncalc= drepturile [i libert=]ile cet=]enilor vor fi interpretate [i aplicate
libertatea de exprimare, astfel cum este aceasta consfiin]it= \n concordan]= cu Declara]ia Universal= a Drepturilor Omului,
de dispozi]iile art. 30 alin.(1) din Constitu]ie, de cele ale art. cu pactele [i cu celelalte tratate la care România este parte.
10 paragraful 1 din Conven]ia pentru ap=rarea drepturilor (2) Dac= exist= neconcordan]e \ntre pactele [i tratatele
omului [i a libert=]ilor fundamentale [i ale art.19 din Declara]ia privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care
Universal= a Drepturilor Omului. Aceasta, \ntrucât libertatea România este parte, [i legile interne, au prioritate
de exprimare impune respectarea cerin]ei \nscrise la art. 30 reglement=rile interna]ionale, cu excep]ia cazului \n care
alin.6 din Legea fundamental= [i anume aceea de a nu Constitu]ia sau legile interne con]in dispozi]ii mai favorabile.»
prejudicia, demnitatea, onoarea, via]a particular= a persoanei Astfel abrogarea dispozi]iilor penale care incriminau
[i dreptul la propria imagine. |ncriminarea infrac]iunii de infrac]iunile de insult= [i calomnie este contrar= [i unor acte
insult= [i calomnie d= expresie, prin urmare, restrângerii juridice fundamentale, interna]ionale, dup= cum urmeaz=:
dreptului la exprimare, prev=zut de art. 30 alin. (6) din - dezincriminarea infrac]iunilor de insult= [i calomnie
Constitu]ie, \n scopul ap=r=rii unor valori care sunt de contravine [i art. 17 din Pactul interna]ional cu privire la
esen]a unei societ=]i democratice, \n concordan]= [i cu drepturile civile [i politice,19 \n care se dispune: “1. Nimeni nu
art. 10 paragraful 2 din Conven]ia pentru ap=rarea poate fi supus vreunor imixtiuni arbitrare sau ilegale \n via]a
drepturilor [i libert=]ilor fundamentale, care particular=, \n familia, domiciliul sau coresponden]a sa, nici la
reglementeaz= posibilitatea limit=rii libert=]ii de exprimare, atingeri ilegale aduse onoarei [i reputa]iei sale. 2. Orice
dup= cum urmeaz=: “Exercitarea acestor libert=]i, ce persoan= are drept la protec]ia legii \mpotriva unor
comport= \ndatoriri [i responsabilit=]i, potate fi supus= unor asemenea imixtiuni sau atingeri.” Acestea presupun obliga]ii
formalit=]i, condi]ii, restrângeri sau sanc]iuni prev=zute de pozitive inerente garant=rii efective a acestor drepturi.20
lege, care constituie m=suri necesare \ntr-o societate Jurisdic]ia european=21 [i Comitetul Drepturilor Omului
democratic=, pentru (…..) protec]ia reputa]iei sau a \mp=rt=[esc aceea[i opinie: obliga]iile prev=zute de articolul
drepturilor altora (…). |n acela[i sens, s-a pronun]at Curtea 8 al CEDO [i de articolele 17 [i 23 din Pact “impun statului
European= a Drepturilor Omului, care a subliniat, \n cauza adoptarea unor m=suri, de ordin legislativ sau de alt ordin,
Cump=n= [i Maz=re \mpotriva României, faptul c= dreptul destinate s= fac= efectiv= interdic]ia unor asemenea
prev=zut de art.10 din Conven]ie nu este absolut, exerci]iul imixtiuni [i atingeri aduse protec]iei acestui drept”.22 Or, a[a
libert=]ii de exprimare comportând, potrivit paragrafului 2 al cum am ar=tat, actuala cale civil= de protec]ie a demnit=]ii,
art. 10 din Conven]ie, \ndatoriri [i responsabilit=]i, care cap=t= onoarei, reputa]iei [i dreptului la propria imagine, nu asigur=
o importan]= sporit=, atunci când exist= riscul de a se aduce caracterul unei garant=ri efective;
atingere reputa]iei persoanelor, garantat= [i ea de Conven]ie  abrogarea dispozi]iilor penale, care incriminau
[i de a pune \n pericol drepturile altora”18. infrac]iunile de insult= [i calomnie contravine [i art. 19 pct.3
De aceea, credem c=, \n sus]inerea dezincrimin=rii din Pactul interna]ional cu privire la drepturile civile [i politice,
insultei [i calomniei, nu poate fi invocat articolul 30 din \n care se dispune: “Exercitarea libert=]ilor prev=zute la
Constitu]ie care, de fapt, stabile[te [i raportul dintre libertatea paragraful 2 al prezentului articol comport= \ndatoriri [i
de exprimare [i celelalte valori drepturi [i libert=]i r=spunderi speciale”. |n consecin]=, ea poate fi supus=
constitu]ionale, inclusiv demnitatea persoanei. Constitu]ia, anumitor limit=ri, care trebuie \ns= stabilite \n mod expres
prin acest articol, interzice prejudicierea nejustificat= a prin lege [i care sunt necesare:
demnit=]ii, onoarei [i a dreptului la propria imagine. Ca a) respect=rii drepturilor sau reputa]iei altora;
urmare, statul [i, \n mod deosebit, Parlamentul trebuie s= b) ap=rarea securit=]ii na]ionale, ordinii publice,
emit= legi \n acest sens [i nu s= exclud= \n mod total din s=n=t=]ii sau moralit=]ii publice. |n art. 26 din acela[i Pact se
sistemul garant=rii demnit=]ii omului mijloacele de natur= dispune: “Toate persoanele sunt egale \n fa]a legii [i au, f=r=
penal=, cel pu]in \n aceast= etap= [i \n actuala reglementare discriminare, dreptul la o ocrotire egal= din partea legii.” Or

CRIMINALISTICA 29
acum a fost abrogat= ocrotirea gratuit= prin mijloace cet=]enii acestor ]=ri ale Uniunii Europene se bucur= \n ]=rile
penale iar ocrotirea prin legile civile este discriminatorie \n lor de o protec]ie prin mijloace penale a demnit=]ii, onoarei,
raport de posibilit=]ile materiale ale celui lezat; reputa]iei [i dreptului la propria imagine iar când circul= prin
 dezincriminarea infrac]iunii de insult= [i calomnie România sau lucreaz= \n România s= nu beneficieze de o
contravine [i art. 12 din Declara]ia Universal= a Drepturilor astfel de protec]ie.
Omului, \n care se prevede obliga]ia statelor semnatare ale
De pild=, \n Codul penal austriac, referitor la infrac]iunile
Declara]iei de a garanta demnitatea23 persoanei, prin
de def=imare, se dispune: “Articolul 111 paragraful 1: cel
asigurarea protec]iei legii fa]= de orice atingeri aduse
care, \ntr-o manier= sesizabil= de un ter], acuz= pe cineva de
onoarei sau reputa]iei sale.24 Conform art.1 din Declara]ia
Universal= a Drepturilor Omului “Toate fiin]ele umane se o tr=s=tur= de caracter sau de o stare de spirit ori de o
nasc liber, [i egale \n demnitate [i \n drepturi.” Or chiar dac= atitudine contrar= onoarei sau moralit=]ii, de natur= s= atrag=
se asigur= desp=gubirii civile, acestea, \n multe cazuri, nu dispre]ul sau \njosirea public=, va fi pedepsit cu o pedeaps=
acoper= prejudiciile de imagine cu implica]ii politice, de cel mult 6 luni \nchisoare sau amend=. (2) Cel care comite
economice ori de alt= natur= [i nici nu sunt educative pentru aceast= infrac]iune \ntr-un material tip=rit, prin mijloace
cei care au [i le pl=tesc f=r= a fi afecta]i, cum de altfel [i pentru audiovizuale ori \n orice alt= modalitate prin care def=imarea
cei care nu au de unde s= le pl=teasc= [i evident nu pl=tesc. devine accesibil= unei largi sec]iuni a publicului, va fi pedepsit
De asemenea, contravine [i art.10 din Declara]ia Universal= a cu o pedeaps= de cel mult un an \nchisoare sau amend=. (3)
Drepturilor Omului, \n care se dispune c=: “To]i oamenii au Autorul afirma]iei nu va fi pedepsit dac= aceasta se
dreptul la o protec]ie egal= \mpotriva oric=rei discrimin=ri dovede[te a fi adev=rat=. R=spunderea penal= pentru
care ar \nc=lca prezenta Declara]ie [i \mpotriva oric=rei
infrac]iunea, definit= \n primul paragraf, va fi \nl=turat= dac=
provoc=ri la o astfel de discriminare;”
 conform art.10 pct. 2 din Conven]ia European= a
se dovede[te existen]a unor circumstan]e de natur= a-l fi
convins pe autorul afirma]iei de adev=rul acesteia.”
Drepturilor Omului \ntr-o societate democratic= exercitarea
|n Codul penal italian, modificat prin Legea nr.85 din 24
libert=]ii de exprimare poate fi supus= unor formalit=]i,
februarie 2006, \n cartea a II-a titlul XII capitolul II “Delicte
condi]ii, restrângeri sau sanc]iunii prev=zute de lege, dac=
contra onoarei” sunt \ncriminate ca infrac]iuni \n art. 594
acestea constituie m=suri necesare pentru ap=rarea
“injuria” iar \n art. 595 “def=imarea”, ambele pedepsite [i cu
reputa]iei25 sau a drepturilor altora. Astfel, este evident c=,
\nchisoare. |n art.226-10 din noul Cod penal francez printre
atunci când trebuie garantat= reputa]ia persoanei, sunt
alte fapte este incriminat= [i calomnia, pentru care se prevede
admise [i sanc]iunii prev=zute de lege, respectiv acele
pedeapsa \nchisorii [i a amenzii. “|n art. 435-5 din titlul III,
sanc]iunii necesare \ntr-o societate democratic=.26 Or \n
capitolul III – Ofense contra administra]iei publice comise de
condi]iile unei societ=]ii democratice când insulta [i calomnia
persoane particulare este incriminat dispre]ul prin cuvinte,
sunt frecvent folosite \n campaniile electorale, \n denigrarea
gesturi, amenin]=ri, documente scrise sau desene ori prin
concurentului \n afaceri, pe scena luptei pentru puterea
articole contra persoanelor care sunt \n \ndeplinirea unui
politic=, statal=, permanent=, generat= [i de clientelismul
serviciu public sau care exercit= autoritatea public=.
politic, a acapar=rii media de c=tre capitalul privat tot mai
Asemenea fapte sunt sanc]ionate cu \nchisoare sau
centralizat, al manipul=rii tot mai complexe [i ingenioase,
amend=.”30
socotim c= dezincriminarea actelor de insult= [i calomnie este
|n Codul penal german sunt incriminate “insulta”, \n
neinspirat= [i f=cut= chiar cu \nc=lcarea dispozi]iilor
paragraful 185, “calomnia” \n paragraful 186, “calomnia
constitu]ionale. |n cauzele Dalban contra României (2000) [i
mincinoas=” \n paragraful 187 [i “calomnia \mpotriva
Constantinescu contra României (2000), Curtea European=
func]ionarilor publici” \n paragraful 188, iar \n Codul penal
a constatat c= \ntre dispozi]iile art.206 din C.p. care
spaniol, \n art. 205-216 din titlul XI- Delicte contra onoarei,
incrimineaz= calomnia [i art.10 din Conven]ie nu exist=
sunt \ncriminate “calomnia” [i “injuria”.
incompatibilitate;27
Nu putem \ncheia cele câteva considera]ii f=r= a
 titlul I din partea II-a a Tratatului instituind o eviden]ia faptul c= dispozi]iile Codului penal care incriminau
Constitu]ie pentru Europa, denumit= Carta Drepturilor insulta, calomnia, ultrajul prin insult= [i calomnie erau
Fundamentale a Uniunii Europene este intitulat “Demnitatea”. oarecum dep=[ite deoarece:
Incontestabil este o recunoa[tere a valorii demnit=]ii omului. |n  nu distingeau \ntre insulta [i calomnia simplei
art.II-61 din acest titlu, cu denumirea marginal= “Demnitatea persoane fizice, \n sensul unei reglement=ri mai severe
uman=”, se dispune: “Demnitatea uman= este inviolabil=; ea decât \n cazul insultei [i calomniei func]ionarului [i
trebuie respectat= [i protejat=.” Deci, statele Uniunii sunt demnitarului public, când se urm=re[te un interes public;
obligate28 s= respecte [i s= protejeze demnitatea uman= [i s=  nu erau \n concordan]= cu conceperea mai larg= a
libert=]ii de exprimare [i chiar critic= admis= referitoare la
ia toate m=surile necesare \ntr-o societate democratic=, \n
actele [i faptele func]ionarului [i demnitarului public ori ale
acest sens, cum ar fi de natur= penal=, administrativ=, civil=
celor care candideaz= pentru aceste func]ii;
 nu vizau r=spunderea penal= a persoanei juridice
etc.29 Dup= adoptarea Constitu]iei Europene, evident aceste
obliga]ii ale statelor din Uniunea European= vor fi [i ale pentru insulte, calomnii etc.;
României.  nu vizau ap=rarea demnit=]ii, onoarei, reputa]iei [i
IV. |n ]=rile Uniunii Europene cum sunt Italia, Austria, dreptului la propria imagine a familiei, grupurilor, etniei,
Germania, Fran]a [i altele demnitatea persoanei este persoanei juridice etc.;
protejat= atât prin instrumente civile, administrative cât [i  nu se viza protec]ia impar]ialit=]ii justi]iei etc.
penale. Ni se pare discutabil, dac= nu inadmisibil, faptul c= 1 De pild= \n art. V din Declara]ia American= a Drepturilor [i |ndatoririlor

30 CRIMINALISTICA
Omului se prevede: “Fiecare persoan= are dreptul la ocrotirea legii \mpotriva demnit=]i, ceea ce are un puternic efect preventiv, necesar \nf=ptuirii garan]iei
atacurilor abuzive asupra onoarei [i a reputa]iei, a vie]ii de familie [i a vie]ii prev=zute de Constitu]ie pentru demnitatea persoanei.
private.”
15 |n art. 16 al Declara]iei Drepturilor Omului [i Cet=]eanului se
2 A se vedea dr. Dabu Valeric=, Ana Maria Gu[anu, Imaginea. Dreptul
dispune: “Orice societate care nu asigur= garan]ia drepturilor [i nu statornice[te
la o imagine corect=. Marca. Dreptul la propria imagine, \n Revista Pro lege,
nr. 2/2006, p.167-197. separarea puterilor este lipsit= de constitu]ie.”
3 A se vedea, Valeric= Dabu, Remus Borza, Dreptul la imagine [i 16 A se vedea “Drepturile omului, democra]ia [i statul de drept” \n
protec]ia imaginii prin norme de dreptul propriet=]ii intelectuale, \n Revista Carta de la Paris pentru o nou= Europ=.
Român= de Dreptul Propriet=]ii Intelectuale, nr.2/2006, p.145-170.
17 Decizia Cur]ii Constitu]ionale nr. 346/28.06.2005 publicat= \n M.Of.
4 |n Declara]ia de Independen]= a S.U.A. este prev=zut= ca obliga]ie
cet=]eneasc= aceea de a ap=ra “onoarea noastr= sacr=”. nr. 705/04.08.2005.
5 Din ce \n ce mai mult buna reputa]ie a devenit o condi]ie cerut= de 18 Prin Dct.212 din 31 dec.1994 România a ratificat Pactul
lege pentru ocuparea unor demnit=]i [i func]ii publice. Or evident reputa]ia interna]ional cu privire la drepturile civile [i politice.
trebuie ap=rat= [i din acest punct de vedere.
19 “Aceast= garantare a demnit=]ii omului, \n sens restrâns, se
6 De pild=, sec]iunea I din Codul deontologic al medicilor este intitulat=
realizeaz= prin incriminarea [i sanc]ionarea penal= a faptelor contra demnit=]ii,
« Integritatea [i imaginea medicului ».
7 Imaginea este o reprezentare, o reflectare a realit=]ii, fie mental= fie \ntre care [i insulta.” Decizia Cur]ii Constitu]ionale nr.40/7.02.2002, M.Of. nr.
material=. Dup= unii, imaginea este reprezentarea perceput= doar \n m=sura \n 243/10.04.2003.
care dureaz= \n absen]a intui]iei [i face obiectul unor tratamente pentru a fi 20 Frederic Sudre, Drept european [i interna]ional al drepturilor omului”
fixat=, de c=tre memorie, sau pentru a fi deformat=, de c=tre imagina]ie.
Editura Polirom, Ia[i, 2006, p.358-364.
Imaginea ocup=, \n acest caz, un loc \ntr-un decupaj no]ional care o opune pe
de o parte percep]iei, \n calitate de contact efectiv cu o realitate prezent=, [i, pe 21 Frederic Sudre, Drept european [i interna]ional al drepturilor
de alt= parte, conceptului, surs= detemporalizat= a unei informa]ii lipsit= de omului” Editura Polirom, Ia[i, 2006, p.314.
orice element empiric. Imaginea se plaseaz=, \n acest caz, pe post de
22 Recunoa[terea [i protec]ia demnit=]ii este unul dintre principalele
intermediar \ntre percep]ia adev=rat= [i conceptul lucrului perceput. M. Denis
define[te imaginea ca fiind o modalitate de reprezentare mental= care are drept obiective ale Declara]iei Universale a Drepturilor Omului. Chiar \n preambul se
caracteristic=, conservarea informa]iei perceptive sub o form= ce posed= un arat=: “Considerând c= recunoa[terea demnit=]ii inerente tuturor membrilor
grad ridicat de similitudine structural= cu percep]ia. M. Denis, Image et familiei umane [i a drepturilor lor egale [i inalienabile constituie fundamentul
cognition, PUF, 1989, p.9.
libert=]ii, drept=]ii [i p=cii \n lume.”
8 Imaginea nu se confund= cu atitudinea, dar contribuie la formarea
23 |n art. 12 din Declara]ia Universal= Drepturilor Omului \n care se
acesteia. Atitudinea este definit= ca “o stare de preg=tire mental= [i neural=,
organizat= prin experien]=, care exercit= o influen]= diriguitoare sau prevede: “Nimeni nu va fi supus la imixtiuni arbitrare \n via]a personal=, \n
dinamizatoare asupra r=spunsului individual la toate obiectele [i situa]iile cu familia sa, \n domiciliul lui, sau \n coresponden]a sa, nici la atingeri aduse
care este \n rela]ie”. Gordon W. Allport, apud Septimiu Chelcea, Opinia Public=,
onoarei sau reputa]iei sale. Orice persoan= are dreptul la protec]ia legii
Editura Economic=, Bucure[ti, 2002,p.70. Atitudinea presupune trei tipuri de
componente: a) componenta afectiv= (emo]ii, sim]=minte, sentimente, \mpotriva unor asemenea atingeri.”
\mpreun= cu rela]iile fiziologice subiacente); b) componenta cognitiv= 24 “|n acela[i spirit al jurispruden]ei europene se \nscrie [i afirma]ia
(cuno[tin]e despre obiectul atitudinii, despre \nsu[irile acestuia, credin]e pe
potrivit c=reia “libertatea de comunicare a informa]iilor autorizeaz= publicarea
baza c=rora se fac judec=]ile evaluative); c) componenta comportamental=
de imagini ale persoanelor implicate \ntr-un anumit eveniment, cu singura
(inten]ia de a ac]iona pro sau contra obiectului atitudinii). Componenta afectiv=
se formeaz=, \n principal, pe baza imaginii sau a compunerii imaginilor; condi]ie s= se respecte demnitatea persoanei” (Cass. 1re civ., 20 februarie
componenta cognitiv= are la baz= informa]ia [i imaginea; componenta 2001, societatea Hachette Filipacchi [i asocia]ii, JCP G, 2001, II, 10533, not=
comportamental= este rezultat al imaginii [i presupune imaginea virtual= a
J. Ravanas, publicarea fotografiei unei victime a atentatului din RER; de
comportamentului. Daniel Katz a propus patru func]ii ale atitudinii: a) func]ia
instrumental=, constând \n orientarea persoanelor spre obiecte care asigur= asemenea , Cass. 1re civ., 20 decembrie 2000, societatea Cogedipresse [i al]ii
recompense [i evitarea obiectelor cu sanc]iuni negative; or atât recompensele contra d-na Marchand, v=duv= Erignac, JPC G, 2001, II, 10 488, concl. J.
cât [i sanc]iunile sunt eligibile pe baza consecin]elor imaginate fa]= de subiect;
Sainte-Rose, not= J. Ravanas). Supra, nr.226. \n Frederic Sudre, Drept
b) func]ia de ap=rare a eului, de protejare a imaginii de sine; c) func]ia de
cunoa[tere, de sistematizare a stimulilor din lumea \nconjur=toare; Or se [tie european [i interna]ional al drepturilor omului” Editura Polirom, Ia[i, 2006,
c= la baza cunoa[terii st= informa]ia [i imaginea. A se vedea Septimiu Chelcea p.359.
Petru, Ilu], Enciclopedie de psihologie, Editura Economic=, Bucure[ti 2003, 25 A se vedea D. Bogdan, M. Selegean, Drepturi [i libert=]i
p.47.
fundamentale \n jurispruden]a Cur]i Europene a Drepturilor Omului, Editura All
9 A se vedea Maxwell Maltz, Magia imaginii personale, Editura Curtea
Beck, p. 503-526.
veche, Bucure[ti 2002.
10 A se vedea, Valeric= Dabu, Remus Borza, Dreptul la imagine [i 26 Decizia Cur]ii Constitu]ionale nr. 129/16.04.2002 publicat= \n M.Of.

protec]ia imaginii prin norme de dreptul propriet=]ii intelectuale, \n Revista nr. 399/11.06.2002.
Român= de Dreptul Propriet=]ii Intelectuale, nr.2/2006, p.160. 27 Referitor la obliga]iile statelor \n acest sens art.I-37 pct.1din Tratatul
11 |n ceea ce ne prive[te socotim c= modul de incriminare a
instituind o Constitu]ie pentru Europa se dispune:”1. Statele membre iau toate
infrac]iunilor de insult= [i calomnie nu era suficient pentru garantarea onoarei,
reputa]iei, demnit=]ii [i dreptului la propria imagine a persoanei fizice, juridice m=surile de drept intern necesare pentru a pune \n aplicare actele obligatorii
precum [i a colectivit=]ilor de orice fel. din punct de vedere juridic ale Uniunii.”
12 A se vedea Marin F=g=ra[, Ultrajul s=vâr[it prin insult= sau 28 |n art.29 pct.2 din Declara]ia Universal= a Drepturilor Omului se
calomnie, \n Revista de drept penal, nr. 3/2006, p.123.
dispune c= legiuitorul trebuie s= dispun= \ngr=diri numai \n scopul exclusiv al
13 |n art.1 alin. 3 din Constitu]ia revizuit= se dispune: “România este
asigur=rii recunoa[terii [i respectului drepturilor [i libert=]ilor celorlal]i [i \n
stat de drept, democratic [i social, \n care demnitatea omului, drepturile [i
vederea satisfacerii cerin]elor juste ale moralei, ordinii publice [i bun=st=rii
libert=]ile cet=]enilor, libera dezvoltare a personalit=]ii umane, dreptatea [i
pluralismul politic reprezint= valori supreme, \n spiritul tradi]iilor democratice generale, \ntr-o societate democratic=, astfel: “\n exercitarea drepturilor [i
ale poporului român [i idealurilor Revolu]iei din decembrie 1989, [i sunt libert=]ilor sale, fiecare persoan= este supus= numai \ngr=dirilor stabilite de
garantate.” lege, \n scopul exclusiv al asigur=rii recunoa[terii [i respectului drepturilor [i
14 |n Decizia Cur]ii Constitu]ionale nr.258 din 5 decembrie 2000 libert=]ilor celorlal]i [i \n vederea satisfacerii cerin]elor juste ale moralei, ordinii
publicat= \n M.Of. nr.194 din 18.04.2001 se arat=: “Aceast= garantare a publice [i bun=st=rii generale, \ntr-o societate democratic=.”
demnit=]ii omului se \nf=ptuie[te [i prin \ncriminarea [i sanc]ionarea penal= a
29 Marin F=g=ra[, Ultrajul s=vâr[it prin insult= sau calomnie, \n revista
faptelor prin care se aduce atingere demnit=]ii.” Se [tie c= uneori, potrivit legii,
cazierul penal poate constitui o piedic= \n a candida pentru anumite func]ii, de Drept Penal nr.3/2006, p.126.

CRIMINALISTICA 31
Comisar de poli]ie drd. CRI{AN MUCENIC L+ZUREANU
Inginer MIHAI B+NULEASA, masterand \n Criminalistic=

PROCEDEE DE DESCHIDERE PRIN UTILIZAREA

N
ecesitatea asigur=rii bunurilor [i a siguran]ei FOR}EI.
locuin]elor a condus la dezvoltarea sistemelor M+SURI DE CONTRACARARE
de asigurare prin care oamenii se pun la
ad=post \mpotriva r=uf=c=torilor.
O dat= cu evolu]ia tehnicii [i a nivelului de trai, s-a Atacul asupra tocului u[ii
dezvoltat o adev=rat= industrie care, \n func]ie de cerin]e,
Reprezint= atacul direct, prin ruperea-distrugerea
fabric= sisteme mecanice de asigurare. Perfec]ionarea
sistemelor mecanice de asigurare [i/sau a suportului
efrac]iilor [i a modurilor ingenioase de anihilare a acestor
acestora, prin utilizarea for]ei brute cu ajutorul a diverse scule
sisteme a creat o adev=rat= competi]ie \ntre produc=tori [i [i dispozitive, fie scule de uz general (ciocane, cle[ti, leviere,
infractori. |n aceast= competi]ie intervine criminalistica care, [urubelni]e etc.) fie scule special confec]ionate.
prin rolul s=u de elaborare [i folosire a mijloacelor [i metodelor Una dintre cele mai folosite metode de p=trundere prin
tehnico-[tiin]ifice \n scopul prevenirii [i descoperirii utilizarea for]ei o constituie atacul asupra tocului u[ii, prin
infrac]iunilor [i a altor fapte antisociale, colaboreaz= cu folosirea unei prese combinate, care, concomitent,
tehnica cercet=rii din acest domeniu. \ndep=rteaz= de la nivelul \ncuietorilor tocurile laterale [i
\mpinge u[a \n interior. Prin aceast= flambare a tocului se
Colaborarea confer= posibilitatea speciali[tilor \n
realizeaz= scoaterea z=voarelor \ncuietorilor din loca[urile
proiectare de a lua act despre vulnerabilit=]ile sistemelor de
acestora.
asigurare existente, precum [i ale modurilor de operare
folosite la efrac]ii. Acestea sunt constatate [i examinate de
c=tre criminali[ti, cu ocazia investig=rii tehnico-[tiin]ifice a
locului faptei [i cu ocazia examin=rilor efectuate \n expertize.
O alt= latur= benefic= a acestei colabor=ri const= \n faptul c=
ace[ti criminali[ti se pot consulta cu speciali[tii \n tehnica
antiefrac]ie, pentru stabilirea dinamicii [i a urmelor ce pot fi
identificate, ca urmare a folosirii diverselor instrumente
specializate \n deschideri frauduloase.
Elaborarea de noi metode [i tehnici de protec]ie
mecanic= antiefrac]ie a \nregistrat o evolu]ie \n timp. Cele mai
rudimentare au fost \ncuietorile simple, caracterizate prin
ac]ionarea direct= a cheii asupra z=vorului sau lac=telor cu
[urub, evoluând spre \ncuietori cu opritori tip pl=cu]e
Wertheim, \ncuietorile cu cilindru sau butuc pe [tifturi. Cele
mai evoluate sunt \ncuietorile speciale, care sunt destinate
u[ilor [i caselor de bani, \n special \ncuietori prev=zute cu cifru
mecanic.
|n func]ie de importan]a obiectivului asigurat [i a locului
pe care acesta este amplasat, au fost proiectate sisteme de
asigurare pe diferite clase de securitate, care ofer= o
rezisten]= \n timp real la sisteme frauduloase de o anumit=
agresivitate sau ,,inteligen]=”. Exist=, \n acest sens, clasific=ri
interna]ionale reglementate prin standarde, care
catalogheaz= sistemele de \ncuiere \n func]ie de timpul de
deschidere frauduloas=, f=r= a utiliza mijlocul proiectat de
deschidere (cheie, cod combina]ie etc.)
Sistemele mecanice de asigurare pot fi deschise prin
efrac]ie prin utilizarea for]ei, prin manipulare sau combina]ii
ale acestor metode.

32 CRIMINALISTICA
 Atacul asupra cilindrului DIN (tip butuc \ngropat)

Analizând statisticile patrunderilor prin efrac]ie, s-a


constatat c= cilindrul \ncuietorilor este for]at fie prin ruperea
corpului acestuia fie prin extragerea rotitorului.
Ruperea corpului cilindrului se realizeaz= prin
intermediul unei scule numit= “ruptor” [i este prezentat= mai
jos. Practic aceast= scul= este un dispozitiv ce transmite
cap=tului vizibil al cilindrului un moment datorat unui bra] de
pârghie, ce este ac]ionat manual de c=tre infractori.

Speciali[tii \n tehnica de securitate au \mbun=t=]it construc]ia cilindrilor prin armarea mijlocului acestuia cu o]el c=lit, astfel
\ncât ruperea devine practic imposibil=.

Extragerea rotitorului sau chiar a \ntregii jum=t=]i de corp se poate face prin utilizarea unor prese speciale, ce sunt capabile
s= ancoreze cap=tul rotitorului, prin intermediul unor banale [uruburi.

CRIMINALISTICA 33
Contracararea efectului acestor dispozitive se face prin utilizarea unor [ilduri/m=[ti de protec]ie special poroiectate,
prev=zute [i cu pastile c=lite de protec]ie. Astfel, chiar dac= s-ar produce distrugerea fizic= a cilindrului, acesta nu ar putea fi
extras, astfel \ncât s= permit= ac]ionarea mecanismelor broa[telor din interiorul u[ii.

 Atacul asupra ramelor de la ferestre [i u[i de la balcon

Paradoxal, cu cât u[a de la intrare este mai bine protejat=, cu atât infractorii \[i \ndreapt= aten]ia c=tre alte c=i de a p=trunde
\n imobil. Cele mai vulnerabile c=i o reprezint= toc=ria ferestrelor [i a u[ilor de la balcon.
De obicei se folosesc, la p=trunderile prin efrac]ie, scule uzuale cum ar fi levierele, [urubelni]ele etc.
Se folose[te o serie de sisteme auxiliare de \ncuiere, precum cele prezentate \n continuare.

34 CRIMINALISTICA
 Atacul (for]area) unei u[i
\ntredeschise

Deseori, infractorii abuzeaz= de


persoane b=trâne, cu handicap sau copii,
prin \mpingerea/for]area u[ilor
\ntredeschise. De aceea, proiectan]ii din
industria de securitate au conceput o serie
de dispozitive sigure de deschidere
limitat= a u[ilor, cum ar fi lan]urile [i
dispozitivele opritoare.

 Atacul prin intermediul g=urii vizorului

O metoda mai pu]in utilizat=, dar totu[i eficace, este deschiderea u[ii
prin ac]ionarea mânerului interior. Se [tie c=, \n cazul u[ilor prev=zute la
exterior cu mânere tr=g=tor sau rozete (cazul [ildurilor de siguran]=), u[a se
poate deschide fie folosind cheia din exterior, fie din interior prin ac]ionarea
mânerului, aceasta dac= broasca nu a fost blocat= prin intermediul
cilindrului. Acestea sunt situa]iile \n care doar “tragem” u[a dup= noi, atunci
când p=r=sim \nc=perea pentru scurt timp, [i nu o asigur=m [i cu cheia. |n
aceste situa]ii, p=trunderea prin efrac]ie cea mai rapid= este prin
deteriorarea vizorului u[ii [i folosirea unei unelte, special confec]ionat=, care
permite ac]ionarea mânerului interior, \n vederea deschiderii u[ii.

Sfatul specialistului, \n aceast= situa]ie, este: \ncuia]i u[a cu cheia


chiar [i pentru deplas=ri de 3 minute !

CRIMINALISTICA 35
 Atacul prin t=ierea/for]area lac=telor

|n mod uzual, belciugul lac=telor este cel mai supus la atacuri mecanice: lovire, t=iere etc. Mai rar se for]eaz= sistemul de
\ncuiere a acestora. De aceea exist= o serie de metode de protec]ie suplimentar= a acestuia, suplimentar c=lirii o]elului din care
este confec]ionat.

PROCEDEE DE DESCHIDERE PRIN MANIPULARE. M+SURI DE CONTRACARARE.

 Atacul asupra cilindrilor

Cilindrii sunt cele mai vulnerabile dispozitive de asigurare mecanic= \mpotriva atacului, f=r= a utiliza for]a. Uzual se
folose[te o serie de scule, special concepute, denumite palpatoare, ca cele prezentate mai jos.

36 CRIMINALISTICA
M=sura cea mai eficace de protec]ie \mpotriva acestor metode de manipulare const= \n proiectarea unor cilindri speciali, la
care, practic, se elimin= posibilitatea palp=rii. Putem enumera cilindrii cu [tifturi care, pe lâng= mi[carea axial=, execut= [i mi[c=ri
radiale, imposibil de realizat cu palpatoarele, cilindrii cu chei magnetice etc.

 Atacul asupra \ncuietorilor tip Wertheim

De[i sigure, [i \ncuietorile de tip Wertheim pot fi deschise prin efrac]ie. Exist= o serie de dispozitive speciale \n acest sens.
Ca o m=sur= de contracarare a acestor metode, constructorul a dezvoltat o serie de broa[te de \nalt= siguran]= Wertheim. Acesta
este motivul pentru care, \n prezent, predomin= aceste tipuri de \ncuietori \n sistemul bancar, utilizate la echiparea u[ilor de
tezaur, a casetelor de p=strat valori, a safe-urilor bancare etc.

CRIMINALISTICA 37
 Atacul asupra \ncuietorilor de safe-uri

O categorie aparte o constituie \ncuietorile de \nalt= siguran]= de tip safelock. Acestea sunt dispozitive mecanice cu cifru,
de o construc]ie special=. Se utilizeaz= o serie de dispozitive de deschis prin efrac]ie. Acestea variaz= de la dispozitive pur
mecanice pân= la dispozitive electro-mecanice.

38 CRIMINALISTICA
Atacul asupra tâmpl=riei tip “termopan”

|n afar= de atacul fizic asupra u[ilor de balcon [i a ferestrelor, mai exist= [i posibilitatea ca acestea s= fie atacate f=r= for]=.
Iat= mai jos un exemplu de deschidere prin efrac]ie, f=r= a utiliza for]a. Ca m=suri de contracarare, specialistul recomand=
utilizarea de sisteme suplimentare de asigurare.

CRIMINALISTICA 39
Comisar-[ef de poli]ie MIH+I}+ TE{AN,
[ef Birou de investigare tehnico-[tiin]ific= din
cadrul Serviciului Criminalistic al I.P.J.Bihor

n lume au existat preocup=ri dintotdeauna macabr=, a sesizat telefonic postul de poli]ie;

| pentru a se stabili cauzele care \i \mping pe unii


oameni la crim=. Treptat, s-au cristalizat
concep]ii [i s-au acumulat date care au permis o mai
 \n urm= cu circa 3 s=pt=mâni vecina victimei a
asistat involuntar la o discu]ie aprins= \ntre aceasta [i numitul
M.T. (un cons=tean de 59 ani care, dup= moartea so]ului
bun= st=pânire a situa]iilor limit= ivite. Problema nu este victimei, o ajuta la diverse munci \n gospod=rie) repro[ându-i
simpl= [i va necesita \nc= mult timp [i eforturi. faptul c= a vândut calul [i c=ru]a, f=r= a-l consulta [i pe el; cu
Exist= crime al c=ror deznod=mânt tragic este prilejul acestei discu]ii a amenin]at-o tran[ant c= “o va
condi]ionat de atitudinea [i reac]ia victimei. |n aceste termina”;
cazuri, uneori victima poate \mpiedica s=vâr[irea crimei,  la locul faptei s-a folosit [i câinele de urm=rire, urma
poate schimba deznod=mântul \n favoarea sa ori poate de miros fiind luat= de pe iarba din apropierea cadavrului;
\ntrerupe desf=[urarea acestui grav eveniment. |ns= este traseul parcurs de acesta a fost direct, prin gr=dinile
la fel de adev=rat c=, de cele mai multe ori, victima, chiar \nvecinate, pân= la gardul dinspre uli]a al=turat=, \n apropiere
dac= [tie c= este amenin]at= de un pericol, nu
de locuin]a numitului M.T.;
 \nc=perile locuin]ei [i anexele nu prezentau aspecte
con[tientizeaz= \ndeajuns de suficient gravitatea
acestuia.
de deranj sau r=v=[eal= [i nu s-a constatat lipsa unor bunuri
|ntr-o situa]ie asem=n=toare s-a aflat numita M.M.
ori valori, motiv pentru care s-a concluzionat c= locul g=sirii
dintr-un sat bihorean. Astfel, la data de 03.08.2006, \n jurul
cadavrului era de fapt [i locul comiterii faptei, iar mobilul nu
orelor 11,00, Postul de Poli]ie Giri[u de Cri[ a fost sesizat cu
putea fi altul decât r=zbunarea;
 din examenul medico-legal rezult= c= moartea
privire la faptul c= sus-numita, \n vârst= de 70 ani, din satul
Toboliu, nr.59 , a fost g=sit= de o vecin= \n gr=din=, ucis= cu
victimei s-a datorat [ocului hipovolemic, survenit \n contextul
bestialitate.
unei hemoragii externe masive, consecin]a unei pl=gi t=iate,
S-a format o echip= operativ= complex= compus= din:
cu depensarea extremit=]ii cefalice la nivel cerebral [i
procurorul criminalist FLORIAN DEMIAN, comisar-[ef
sec]ionarea pachetelor vasculo-nervoase adiacente regiunii;
 aspectul franjurat al marginii t=ieturii [i urmele-form=
CANTEMIR URSU}A- prim adjunct al [efului I.P.J.Bihor,
comisar GHEORGHE LAZA [i al]i ofi]eri speciali[ti din cadrul
de tatonare eviden]iate pe corp \n jurul acesteia (foto 6)
Serviciului de investiga]ii criminale, comisar-[ef MIH+I}+
denot= c= pentru sec]ionare s-ar fi putut folosi o secer= bine
TE{AN, subcomisar RADU TE{AN [i al]i lucr=tori din cadrul
ascu]it=.
Serviciului criminalistic, precum [i lucr=tori din cadrul Biroului
Cu acordul judec=torului, s-a procedat la efectuarea
de Poli]ie Rural=, care s-au deplasat urgent la fa]a locului.
Tabloul general al locului faptei, din punct de vedere unei perchezi]ii la domiciliul numitului M.T., fiind ridicate unele
criminalistic, era simplu, \ns= deosebit de \ngrozitor: victima obiecte de \mbr=c=minte [i \nc=l]=minte care au fost
se afla \n pozi]ie de decubit dorsal(culcat= pe spate), pe o examinate criminalistic [i apoi tratate cu o solu]ie apoas= de
fâ[ie cu iarb=, la limita dintre gr=dina acesteia [i gr=dina luminol [i testate cu reactivul Hemophan, constatându-se c=
imobilului \nvecinat, capul fiind sec]ionat [i a[ezat \n unele dintre aceste obiecte prezentau urme de sânge. S-au
prelungirea corpului(foto 1-3), iar lâng= picioare se eviden]ia ridicat probe biologice de sânge de la victim= [i suspect ,
o balt= de sânge [i un batic(foto 4) ; \n apropiere au fost materialele fiind \naintate la Institutul de Criminalistic=
g=site o sap= [i un sac \n care se g=sea ceap= (foto 5). Bucure[ti pentru examinare [i stabilirea profilelor ADN.
|n urma constat=rilor efectuate, dup= efectuarea Pe baza primelor probe administrate \n cauz= , avându-
cercet=rii la fa]a locului, a necropsiei cadavrului [i a se \n vedere pericolul deosebit pe care l-ar avea l=sarea \n
investiga]iilor primare, au rezultat urm=toarele aspecte: stare de libertate a numitului M.T., s-a dispus arestarea
 \n seara zilei de 02.08.2006, \n jurul orelor 21,30, acestuia, prin \ncheiere.
victima a fost v=zut= \n fa]a locuin]ei de c=tre vecina [i Inculpatul a fost supus unei expertize psihiatrice,
prietena sa M.A., \n timp ce-[i \ntâmpina vaca sosit= cu ciurda rezultând c= nu sufer= de boal= psihic=, iar discern=mântul
de la p=[une iar, \n diminea]a zilei de 03.08.2006, \n jurul este p=strat. Totodat= a fost supus [i testului Poligraf,
orelor 10,00 vecina a venit la victim= constatând c= u[a de la rezultând modific=ri psiho-fiziologice semnificativ reactivit=]ii
intrarea \n curte era \nchis=, dar neasigurat=; a strigat-o pe emo]ionale, care conduc la concluzia prezen]ei detec]iei
nume, dar nu i-a r=spuns nimeni, motiv pentru care s-a comportamentului simulat al subiectului.
deplasat \n gr=din=, unde a g=sit-o \n pozi]ia descris= mai Din raportul de expertiz= biocriminalistic= \ntocmit a
sus, iar dup= ce [i-a revenit din [ocul provocat de imaginea rezultat c= pe cizma din cauciuc, ridicat= de la numitul M.T.,

40 CRIMINALISTICA
se g=seau microurme de sânge uman cu profil genetic identic comportamentului social al acestuia, consider c=, de[i din
celor din probele de sânge ridicate de la cadavrul victimei punct de vedere psihic, nu sufer= de vreo boal= [i are
M.M. Aceast= concluzie i-a fost prezentat= inculpatului M.T. discern=mântul p=strat, fapta a fost probabil comis= pe fondul
Fiind \ntrebat cum \[i explic= prezen]a urmelor de sânge de la
unei crize temporare de psihonevroz= obsesional=,
victim= pe cizma sa, acesta a declarat c= nu-[i poate da
declan[at= \n momentul când a v=zut victima singur= \n
seama de unde proveneau, \ntrucât el nu a comis fapta.
gr=din=, pe fondul abandon=rii “luptei” cu “obsesia” sa
Inculpatul M.T. a fost trimis \n judecat=, \ns= [i \n
prezent acesta neag= cu vehemen]= comiterea omorului. (pierderea principalei sale surse de venit: calul [i c=ru]a
Analizând comportamentul inculpatului pe timpul victimei, pe care le folosea \n cea mai mare parte a timpului
efectu=rii perchezi]iei, al audierilor [i “antecedentele” pentru satisfacerea nevoilor proprii).

PLAN{+ FOTO – Aspecte de la locul faptei

Foto 1 Foto 2

Foto 3 Foto 4

Foto 5 Foto 6

CRIMINALISTICA 41
General de brigad= (r.) dr. IOAN HURDUBAIE

exploatarea sexual= a copiilor (BDIESE) care va fi pus= la

L
a 17 ianuarie, la Paris, cu ocazia unei reuniuni
dispozi]ie \n cursul acestui an, prin intermediul sistemului de
privind copiii disp=ru]i [i exploata]i sexual,
comunica]ii Interpol. BDIESE va permite anchetatorilor din
secretarul general al Interpolului, Ronald K.
serviciile na]ionale s= accead= cu mai mult= u[urin]= la baza
Noble, a anun]at crearea, \n cadrul Secretariatului General al
de date existent= la Interpol, precum [i la cele ale poli]iilor din
organiza]iei, a unei celule speciale \ns=rcinat= cu lupta
alte ]=ri; ace[tia vor putea astfel verifica, \n mod automat,
\mpotriva unei noi amenin]=ri pe care Internetul o face s=
imaginile [i stabili dac= o victim= a fost deja identificat=.
planeze asupra copiilor. Intervenind, \n cursul unei reuniuni,
Conform celor declarate de secretarul s=u general,
organizat= \n capitala Fran]ei, asupra problemei copiilor
Interpolul [i cele 186 ]=ri membre ale sale au identificat trei
disp=ru]i [i exploata]i sexual, domnul Noble a dezv=luit c=, \n
zone care privesc \n mod deosebit aceast= problem=:
cadrul sprijinului pe care \l aduce anchetelor, \n cazul
Internetul prezint= un pericol pentru copii, prin a[a-
abuzurilor comise asupra copiilor prin intermediul Internetului,
numitele “camere de [uet=”, unde adul]ii se angajeaz= \n
Interpolul a eviden]iat o nou= tendin]= dintre cele mai
conversa]ie cu ace[tia \n a[teptare s= “se dichiseasc=” ori \i
preocupante : utilizarea de c=tre infractori a unor situri care
preg=tesc pentru o conduit= sexual=, abuz sau exploatare,
difuzeaz= fotografii puse de minori pentru a \ntâlni, fizic
prin procurarea unor imagini sexuale explicite ori prin
vorbind, al]i copii. Aceste situri nu con]in imagini sexuale
facilitarea unor \ntâlniri \n care se pot produce abuzuri
explicite, dar servesc de fa]ad= pedofililor pentru a-i contacta
sexuale.
pe proprietarii acestora, cu scopul de a avea contact fizic cu
Internetul permite r=pitorilor de copii [i pedofililor s=
«modelele» [i de a cump=ra imaginile acestor abuzuri.
vad=, s= cumpere, s= vând= ori s= schimbe imagini, filme sau
«De[i este urgent ca serviciile de aplicare a legii s= se
\nregistr=ri video, care prezint= abuzuri sexuale explicite
aplece asupra acestei probleme, cea mai mare parte a
asupra copiilor.
for]elor de poli]ie na]ionale nu dispun pur [i simplu de
O tendin]= \n curs este aceea \n care Internetul ofer=
mijloace importante de anchet= necesare, [i iat= de ce
Interpolul lanseaz= Proiectul Guardian» a declarat secretarul situri \n[el=toare [i deghizate, cum ar fi “modelul tân=r” \n

general al Interpolului, Ronald Noble. care tinere fete sunt ar=tate \mbr=cate [i prezentate drept

«Poli]i[tii afecta]i acestei celule speciale vor ancheta [i modele de copii, dar, \n realitate, o dat= intrat \n site po]i
asupra elementelor noi care tind s= probeze faptul c=, \n ob]ine imagini explicite ale unor copii abuza]i sexual sau chiar
spatele a numeroase dintre aceste situri, se afl= crima accesul la \ns=[i fata filmat=, astfel \ncât po]i s= faci propriile
organizat=, care se ocup= astfel, \n mod cotidian, cu tale fotografii ori po]i abuza fizic de fat=.
exploatarea sexual= a copiilor» Investigarea acestui tip de conduit= criminal= este
Proiectul va fi integrat activit=]ilor unuia dintre centrele dificil= pentru poli]i[ti. Ei sunt obliga]i s= vad= zilnic aceste
mondiale anticriminalitate a c=ror creare este prev=zut= de imagini – imagini ale acestor crime atât de brutale [i care sunt
Interpol, respectiv cel care se va ocupa de traficul de fiin]e comise \mpotriva celor care sunt cei mai vulnerabili \n
umane [i de abuzurile c=rora le sunt victime copiii. Gra]ie societatea noastr=, \ncât oricine crede c= nu s-a f=cut destul
B=ncii de imagini a Interpolului asupra abuzurilor c=rora le pentru a le opri. Deci, cum s= \ncerc=m s= facem cât mai mult
sunt victime copiii (ICAID) [i a softului s=u de recunoa[tere posibil pentru a stopa aceste crime, pentru a salva ace[ti
specializat, anchetatorii sunt capabili s= stabileasc= o copii victime [i pentru a aduce infractorii \n fa]a justi]iei ?
apropiere \ntre imaginile care apar]in unei aceleia[i serii de Interpolul a folosit tehnologia [i o re]ea interna]ional=
abuzuri, sau luate \n acela[i loc, dar care privesc mai multe de exper]i pentru a ajuta la identificarea, localizarea [i
victime. Pân= \n prezent, banca ICAID a contribuit la salvarea copiilor victime. Cât prive[te tehnologia, a fost
identificarea [i salvarea a peste 5oo victime din lumea dezvoltat= Baza de date Interpol privind Imagini ale Copiilor
\ntreag=. Abuza]i, folosindu-se ca model Baza de date na]ional=
Fondurile acordate de ]=rile G8 au permis, de suedez=, date privind imagini ale copiilor abuza]i.
asemenea, crearea Bazei de date interna]ionale privind Principiul este simplu : baza de date ia o imagine [i o

42 CRIMINALISTICA
compar= \n mod automat cu imaginile deja stocate (peste imagini cu abuzuri asupra copiilor (2), o re]ea de 50 speciali[ti
500.000). Dup= aceea, când un poli]ist descoper= o imagine din poli]ie \n 20 ]=ri [i (3) cele 186 Birouri Centrale Na]ionale
de copil abuzat [i \ntreab= “Cine este acest copil?” [i “Este el din ]=rile membre, Interpolul a fost capabil s= creasc=
\nc= abuzat sexual?” Interpolul ofer= o cale rapid= [i eficient= num=rul copiilor identifica]i, localiza]i [i recupera]i de la numai
pentru a g=si r=spunsurile la \ntreb=rile sale. 30 \n 2001 la peste 500 \n 2006.
Trimi]ând imaginea la Interpol, unitatea specializat= a Baza de date con]inând imagini privind copiii
acestuia poate adesea s= spun= dac= victima este deja exploata]i sexual a crescut de la 50.000 imagini, \n 2001, la
identificat=, prin compararea acesteia cu alte imagini din baza peste 500.000 \n 2006.
de date. Ofi]erul de poli]ie, care a descoperit imaginea, poate Abordarea Interpolului reduce num=rul activit=]ilor
s= spun=: “O cunosc pe aceasta, a fost salvat=” sau “Aceasta investigative duplicate [i adesea ofer= ]=rilor membre ultima
este o imagine nou=, iat= de ce am nevoie s= m= ajuta]i”. pies= din mozaicul necesar pentru identificarea sau
|n cursul reuniunii de la Paris, secretarul general al localizarea unei noi victime. |ns= munca unit=]ilor specializate
Interpolului a prezentat [i un caz real: “|n octombrie 2003, ale Interpolului este \n continu= cre[tere [i niciodat=
poli]ia suedez= a descoperit circa 100 fotografii de tinere fete terminat=. De exemplu, cu câteva zile mai \nainte de
abuzate sexual [i a trimis fotografiile la Interpol, la unitatea reuniune, poli]ia german= a trimis Interpolului un hard drive
specializat= de la Subdirec]ia trafic de fiin]e umane. Dup=
con]inând 120.000 imagini referitoare la abuzuri sexuale
vizionarea imaginilor, exper]ii Interpol au concluzionat c=
\mpotriva copiilor. Fiecare imagine reprezint=, de fapt, locul
fotografiile au fost produse cel mai probabil \n estul Europei.
unei infrac]iuni; fiecare imagine necesit= deci o analiz=
Chiar [i dup= consultarea unei re]ele interna]ionale de
atent=, deoarece con]ine un num=r foarte important de indicii
investigatori specializa]i, locul exact nu a putut fi stabilit. Doi
pentru anchetatori. A[a de exemplu, \n anii anteriori,
ani mai târziu, \n august 2005, \ntr-o alt= parte a lumii, poli]ia
Interpolul a identificat victime [i abuzatori, prin intermediul
din Toronto/Canada a descoperit 20 filme porno. |n loc s= fie
unei largi variet=]i de indicii, cum ar fi tricouri cu numele unei
transformate \ntr-un caz nerezolvat, la nivel na]ional, filmele
[coli din SUA, o sticl= de [ampon dintr-o marc= abia
au fost trimise la Interpol. Rezultatul: a fost f=cut= o
\nregistrat= \n Germania, borne, iarb=, pietre [i postere pe
descoperire! Aceea[i fat= care ap=rea \n fotografiile suedeze
ziduri. Pentru a identifica aceste obiecte [i a face leg=tura cu
era prezent= [i \n aceste filme. Cu acest nou exemplu, munca
un loc anume, Interpol a cooperat cu botani[ti, geologi, firme
Interpolului s-a intensificat. Filmele au fost analizate manual
private, cu Centrul Interna]ional pentru Copiii Disp=ru]i [i
[i dureros de c=tre un expert Interpol secondat de unul
Exploata]i (ICMEC) [i cu al]i exper]i.
suedez; ace[tia au fost, la un moment dat, capabili s=
Cea mai important= afacere de difuzare de material
g=seasc= un film, \n care copilul victim= putea fi auzit
pedofil din Austria a c=zut recent \n plasa poli]iei. Potrivit unui
spunând câteva cuvinte \ntr-o limb= pe care exper]ii nu au
comunicat al Ministerului de Interne Austriac, din 6 februarie
putut-o identifica. Un clip sonor a fost extras [i a fost apoi
a.c., ancheta a permis identificarea a 2.361 utilizatori
trimis Birourilor Centrale Na]ionale Interpol din ]=rile est-
europene. De asemenea, \ntreg staff-ul Secretariatului prezuma]i \n 77 ]=ri, mai ales din Statele Unite [i Germania.

General Interpol de la Lyon a fost solicitat s= dea o mân= de Suspec]ii au fost identifica]i, dup= ce au vizionat

ajutor, pentru identificarea limbii respective. |ntr-un final, s-a pornografia infantil= pe un sit internet, \n iulie anul trecut. Deja
stabilit c= limba vorbit= de tân=r= era poloneza. Un raport cu 23 suspec]i au fost interoga]i \n Austria, 607 fac obiectul unei
informa]ia relevant= a fost expediat la Interpol Var[ovia, iar un anchete a FBI-ului american, 466 \n Germania [i 114 \n
poli]ist polonez a fost deta[at la Interpol timp de o lun= pentru Fran]a.
a ajuta exper]ii de acolo s= analizeze aceste filme. S-a stabilit Ancheta a fost lansat=, \n iulie 2006, dup= ce o firm=
astfel c= abuzul sexual \nregistrat \n film s-a petrecut probabil austriac= a descoperit c= opt filme video pedofile au fost, \n
la Var[ovia. Dup= mai multe luni de verific=ri poli]iene[ti mod clandestin, g=zduite pe situl s=u internet. Aproape 8.000
extreme de minu]ioase, locul faptei a fost descoperit, tân=ra de persoane au vizionat situl internet, \n cursul celor 24 ore
fat= salvat= [i infractorul arestat. Nefericita copil= avea [apte care au precedat \nchiderea sa de c=tre poli]ie. Potrivit
ani, când a \nceput abuzul sexual asupra ei [i 11 ani, când a anchetatorilor, aceste video, care probabil erau propuse \n
fost salvat=. Infractorul era o rud= de-a ei [i na[ul acesteia”. tele\nc=rcare de c=tre un sit rusesc, au fost realizate, dup=
Cazul descris arat= cum se combin= tehnologia cu toate aparen]ele, \n Europa de Est.
experien]a poli]ieneasc=, pentru rezolvarea cazurilor [i cât de Poli]ia a urm=rit suspec]ii prin intermediul adreselor lor
intens= poate fi munca de solu]ionare a unui caz. |ns= acest de internet, \n cursul unei opera]iuni botezate «Flo», dup=
lucru mai demonstreaz= [i faptul c= Interpolul [i ]=rile sale porecla persoanei care a alertat poli]ia. Ancheta continu= \n
membre pot dobândi eficien]= \n lupta \mpotriva acestei Marea Britanie [i Federa]ia Rus= pentru identificarea
conduite criminale. animatorilor re]elei.
|ntre 2001 [i 2006, folosind (1) Baza de date privind (Preluare [i adaptare dup= situl Interpol [i Le Monde)

CRIMINALISTICA 43
Subinspector de poli]ie MARCEL CERNOVSCHI , I.J.P.F. Boto[ani

frauduloas= a frontierei (c=l=uzirea, contrabanda cu bunuri

A
ceste infrac]iuni sunt speciale [i sunt cu valoare de patrimoniu, valut= fals=, autoturisme furate,
reglementate prin acte normative speciale cu infrac]iuni la regimul armelor, muni]iilor [i materiilor explozive;
dispozi]ii penale, formând un grup omogen de infrac]iuni la regimul produselor [i substan]elor toxice sau
infrac]iuni unite prin obiectul juridic de grup1. |n forma simpl=, stupefiante), diferen]ierile fiind doar locul comiterii faptelor,
fapta const= \n intrarea sau ie[irea din ]ar= prin trecerea \mprejur=rile concrete \n care au ac]ionat f=ptuitorii, modul de
frauduloas= a frontierei de stat, trecere frauduloas= \n]eleas=
operare folosit [i urm=rile produse prin activitatea
\n sensul c= intrarea sau ie[irea din ]ar= s-a realizat fie prin
infrac]ional=4.
alte locuri decât cele destinate trecerii frontierei, fie prin
punctele de control stabilite, dar folosind diferite mijloace,
cum ar fi: ascunderea \n locuri special amenajate \n mijloace
de transport, folosirea de documente false, intrarea cu viz= de
tranzit [i r=mânerea \n ]ar=.

Foto nr. 2. Fotografie redând o pereche de ochelari de soare g=si]i


atârnând pe creanga unui copac

Accep]iunea de loc al infrac]iunii include:


 por]iunea de teren, de ap= sau de aer care alc=tuie[te
Foto nr. 1: Fotografie schi]= reprezentând urme plantare de
frontiera de stat, fâ[ia de control, punctele de control al
adâncime, descoperite pe malul râului Prut trecerii frontierei de la grani]=, de pe aeroporturi, din g=ri,
porturi sau orice alt loc de \mbarcare a persoanelor sau
Trecerea frauduloas= a frontierei poate fi s=vâr[it= [i \n bunurilor, de pe teritoriul românesc \ntr-un mijloc de transport
alte modalit=]i, ce confer= un grad sporit de pericol social. care urmeaz= s= treac= frontiera de stat;
Astfel, dac= f=ptuitorul a trecut ilegal frontiera cu scopul:  zonele apropiate sau alte locuri ce con]in urme privind
 de a se sustrage de la executarea unei pedepse preg=tirea, s=vâr[irea sau urm=rile faptei;
privative de libertate2;  c=ile de acces [i de deplasare;
 \ndrum=rii ori c=l=uzirii de persoane, \n vederea  nave, aeronave, ambarca]iuni, trenul sau mijlocul de
trecerii ilegale peste frontier=3; transport utilizat;
 scoaterii din ]ar= de bunuri din patrimoniul cultural  locul unde s-a s=vâr[it ultimul act de racolare sau
na]ional, de bunuri de valoare deosebit=; \ndrumare ori a \ncetat c=l=uzirea, ori s-au valorificat bunurile
 trafic=rii de arme, muni]ii, materiale explozive sau traficate.
radioactive, de produse ori substan]e stupefiante, psihotrope
sau toxice[i atunci ne afl=m \n fa]a unui concurs de
infrac]iuni, ce constituie elementul material al infrac]iunii de
trecere frauduloas= a frontierei \n form= agravant=.
|n raport cu variatele modalit=]i normative [i faptice, \n
care poate fi s=vâr[it= infrac]iunea de trecere frauduloas= a
frontierei se stabilesc [i problemele care trebuie l=murite \n
cursul cercet=rii: activitatea ilicit= desf=[urat=, metode [i Foto nr. 3. Fotografie de
mijloace de realizare; scopul activit=]ii ilicite; f=ptuitorii, detaliu reprezentând o
calitatea [i contribu]ia fiec=ruia la s=vâr[irea faptei; existen]a scurt= mozaicat=, \n
concursului de infrac]iuni [i m=surile ce se impun pentru buzunarele c=reia a fost
extinderea cercet=rilor, procesul-verbal de cercetare la fa]a descoperit= o pereche de
locului \ncheiat, având un con]inut asem=n=tor cu cel care se [osete de culoare neagr=
\ncheie \n cazul infrac]iunilor s=vâr[ite \n concurs cu trecerea

44 CRIMINALISTICA
Activit=]i specifice cercet=rii la fa]a locului:

1. |n faza static=:
Descoperirea indiciilor ( diferite semne care de cele mai
multe ori apar sub forma unor tipare imprimate pe sol [i/sau
din obiecte pierdute ori abandonate pe itinerarul de deplasare
sau \n locurile de sta]ionare) care atest= trecerea ilegal=:
 diferite urme: tiparele p=r]ilor anatomice ale corpului
uman care pot veni \n contact cu solul (amprenta t=lpii
piciorului, a palmei, a cotului, a genunchiului); tipare ale
\nc=l]=mintei sau \mbr=c=mintei (amprentele pantofilor sau
ale diferitelor tipuri de ]es=turi, nasturi)(foto nr.1); tiparele unor
bagaje sau al unor obiecte utilizate ca accesorii (gen]i, valize,
saco[e sau schiuri, rachete, be]e); tipare ale copitelor de
animale folosite pentru transport; tipare specifice unor de ]ig=ri marca “Bond”, de provenien]= R.Ucraina,lâng= stâlpul de
mijloace de transport (hipo sau auto); urme de acostare a frontier=
ambarca]iunilor sau de mijloace improvizate, folosite la
trecerea cursurilor de ap=; urme specifice locurilor de
ad=postire sau de ascundere (foto nr. 2); sigilii deteriorate sau
schimbate, prelate t=iate [i lipite etc;
 diferite obiecte: de uz personal sau de \mbr=c=minte/
\nc=l]=minte) (foto nr.3); materiale pentru ac]iuni informative
(h=r]i, schi]e, scrisori, radiotelefoane, telefoane mobile);
materiale folosite sau preg=tite, \n vederea trecerii frontierei
(mijloace de plutire, schiuri, echipamente de scafandru, rame,
saci de plastic); resturi de hran=, ambalaje, pachete, resturi
de ]ig=ri, chibrituri (foto nr.4); obiecte plutitoare sau de alt=
natur= l=sate inten]ionat sau pierdute de c=tre nave \n apele
de frontier= sau \n marea teritorial= (ambarca]iuni, butoaie,
l=zi, bidoane, sticle, cutii, parâme) (foto nr. 5); mijloace de
transport abandonate(autoturisme, biciclete, ambarca]ii)5; Foto nr. 5. Fotografie schi]= reprezentând locul unde a fost
 cenu[= [i resturi de lemn carbonizat, vegeta]ie culcat=
descoperit “petul” de ap= mineral= de provenien]= R.Ucraina
Foto nr. 6. Fotografie de detaliu reprezentând stâlpul
la de frontier= 866
p=mânt,
rupt= [.a.

Foto
nr.4.

 cercetarea \mprejurimilor, pentru a culege noi


informa]ii;
 orientarea topografic= [i criminalistic= a locului,
unde s-a produs fapta (se stabile[te distan]a [i pozi]ia fa]=
de frontier=) (foto nr.6,7) ;
 stabilirea [i marcarea locurilor unde se afl=
urmele [i obiectele despre care se presupune c= au
leg=tur= cu cauza (foto nr.5,12);
 stabilirea [i marcarea locurilor, \n care s-ar putea
afla microurme;
 stabilirea locurilor, unde s-ar putea ascunde
infractorul, a c=ilor de acces folosite [i cine l-a putut ajuta
Fotografie schi]= reprezentând locul unde a fost descoperit pachetul (foto nr.8,9,10);

CRIMINALISTICA 45
 re]inerea persoanei [i imobilizarea acesteia; vizibilitate;
 marcarea drumului de acces \n perimetrul
cercetat;
Foto nr. 7. Fotografie de orientare reprezentând p=durea din
localitate, pe directia stâlpului de frontier= 866

 marcarea locului [i protejarea urmelor;

 executarea fotografiilor judiciare sau filmarea de

ansamblu (foto nr.11,12,13);

 folosirea câinelui de urm=rire pentru prelucrarea

urmei de miros, \n cazul intr=rii frauduloase;

 conlucrarea cu organele similare din statele vecine, \n

situa]ia ie[irii frauduloase.  caracterul [i destina]ia terenului unde se g=se[te


Foto nr. 8. Fotografie schi]= reprezentând drumul de acces c=tre persoana (umiditatea solului, existen]a sau absen]a lucr=rilor
stâlpul de frontier= 866

agricole \n apropierea frontierei, vegeta]ia);


Foto nr. 9. Fotografie
schi]= reprezentând
2. |n faza dinamic=: calea de acces \n
 Se stabile[te: modul de deplasare a persoanei (la p=dure, indicat= de c=tre
vedere sau \n ascuns, \n grup sau individual, cu mijloace de f=ptuitori, unde este
transport rutiere, feroviare, navale sau aeriene, ori amplasat stâlpul de
improvizate – ambarca]iuni, mijloace plutitoare, mascat=, frontier= 866
profitându-se de caracteristicile terenului, de activit=]ile ce se
desf=[oar= \n apropierea frontierei, prin sustragerea de la  comportarea
control, \n for]=, ziua sau noaptea, indiferent de or=,
persoanei \n momentul
speculând influen]a unor factorii de mediu – ploi abundente,
ninsori, temperaturi sc=zute sau foarte ridicate); descoperirii, obiectele
 direc]ia de ac]iune sau deplasare, sensul de trecere; pe care le are asupra
 ora la care se face deplasarea, condi]iile meteo [i de
sa [i activit=]ile ce le

46 CRIMINALISTICA
[i corespondentul de pe teritoriul R.Ucraina.

desf=[ura;

Foto nr. 13. Fotografie schi]= reprezent\nd o moned= din aluminiu.

 vechimea indiciilor;
 fotografierea [i filmarea de detaliu a obiectelor

Foto nr. 14 . Fotografie de detaliu reprezentând un pachet de ]ig=ri


marca “Bond”, de provenien]= R.Ucraina.
Foto nr. 15. Fotografie de detaliu reprezentând o scurt=
mozaicat= \n buzunarele c=reia au fost descoperite o pereche de
[osete de culoare neagr= [i o cutie de chibrituri inscrip]ionat= cu
litere slavone, fabricat= \n Bielorusia.
Foto nr. 16. Reprezent= detaliul locului unde faptuitorii au
abandonat gen]ile cu ]ig=ri, \ncercând s= fug= de la locul faptei
principale, a urmelor [i a c=r=rii de urme (foto nr.15,16,18);
 efectuarea m=sur=torilor [i \ntocmirea schi]ei locului  fixarea, ridicarea [i ambalarea urmelor de picioare [i a
celor ce constituie indicii de trecere;
 consemnarea rezultatelor cercet=rii la fa]a locului \n
faptei;
Foto nr. 10. Fotografie schi]= reprezentând calea de acces de pe
procesul – verbal;
 consemnarea declara]iilor martorilor oculari;
teritoriul R.Ucraina. |n plan apropiat se afl= stâlpul de frontier= 866

 descoperirea [i ridicarea urmelor specifice


Foto nr.11. Fotografie schi]= prin care sunt indicate cu marcatori infrac]iunilor \ndreptate \mpotriva vie]ii, integrit=]ii corporale
(3 [i 4) urmele plantare descoperite pe malul drept al râului Prut [i sau s=n=t=]ii, urmelor principale [i secundare ale \mpu[c=rii,
totodat= diverse lucruri, ce au fost abandonate (5 [i 6) de c=tre urme caracteristice distrugerilor s=vâr[ite prin incendii,
f=ptuitori explozii, urme produse \n cazul evenimentelor rutiere [.a., \n
cazul trecerii frauduloase a frontierei prin for]= ori prin
Foto nr. 12. Fotografie schi]= reprezentând stâlpii de frontier= 866

CRIMINALISTICA 47