Sunteți pe pagina 1din 50

Prof.

VASILE L+P+DU{I
secretar general al Asocia]iei Criminali[tilor din România

Joi, 23 februarie 2006, a avut loc Adunarea Inspectoratul General al Poli]iei Române, cadre didactice din
general= a Asocia]iei Criminali[tilor din România, cu institu]iile de \nv=]=mânt, procurori, medici legi[ti [i avoca]i,
urm=toarea ordine de zi: au realizat 54 lucr=ri, o bun= parte dintre acestea fiind
 Raport privind activitatea Asocia]iei publicate \n Revista Român= de Criminalistic= [i \n volumul
Criminali[tilor din România \n anul 2005; «Metode [i tehnici de identificare criminalistic=». Din
 Raportul Comisiei de Cenzori; sondajele efectuate s-a desprins concluzia c= lucr=rile
 Programul de activit=]i pe anul 2006; respective au fost apreciate pentru problematica tratat=,
 Planul de venituri [i cheltuieli pe anul 2006; \ndeosebi pentru aspectele de noutate prezentate de autori.
 Probleme organizatorice. O contribu]ie important= la dezvoltarea [tiin]ei
Din con]inutul raportului [i discu]iile purtate a criminalistice române[ti au avut-o tratatele, cursurile
rezultat c= Asocia]ia Criminali[tilor [i-a \ndeplinit \n bune universitare [i alte lucr=ri elaborate \n domeniul criminalisticii,
condi]ii prevederile Programului de activit=]i pe anul medicinii legale [i psihologiei judiciare de: prof. univ. dr.
2005, dovedindu-[i pe deplin utilitatea public= \n Emilian Stancu, prof. univ. dr. Vasile Berche[an, prof.
perfec]ionarea actului de justi]ie \n prevenirea [i univ. dr.Tudorel Butoi, conf. univ. dr. Laz=r Cârjan, conf.
combaterea eficient= a criminalit=]ii. univ. dr. Gheorghe Popa, col. (r.) prof. Vasile L=p=du[i,
Prezent=m sinteza Raportului de activitate, conf. univ. dr. Valentin IftenIe, conf. univ. dr. Dan Voinea,
publicat= \n Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, conf. univ. dr. Petre Buneci, conf. univ. dr. Alexandru
Anul 174 (XVI) – Nr. 761, 8 martie 2006, raport aprobat \n Pintea, lector univ. dr. Bujor Florescu, lector univ. dr.
adumarea general=. Gheorghe Alecu, lector univ. dr. Anca Elena Mihu], lector
|n perioada de referin]=, Consiliul Director al Asocia]iei univ. dr. Constantin Dr=ghici, dr. Nicolae Lupulescu, dr.
Criminali[tilor din România a urm=rit [i realizat transpunerea Gheorghe Asanache, subcomisar Cri[an Mucenic
\n via]= a prevederilor Ordonan]ei nr. 26/2000, cu privire la L=zureanu, comisar-[ef Gheorghe Buzatu, comisar-[ef
asocia]ii [i funda]ii, modificat= prin Legea nr. 246/2005, a Ionel Necula [i subcomisar drd. Romic= Potorac.
celorlalte acte normative care reglementeaz= acest domeniu, |n prima parte a semestrului I/2005 a fost editat=, \n
precum [i a Statutului [i Programului de activit=]i, aprobat de 1000 de exemplare, lucrarea «Rolul probelor criminalistice
Adunarea general= din 24 februarie 2005. [i medico-legale \n stabilirea adev=rului», lucrare ce a
Ca urmare a m=surilor \ntreprinse, \n anul 2005, fost difuzat=, gratuit, la toate structurile de criminalistic=,
num=rul membrilor Asocia]iei a crescut cu 385, astfel c=, \n institu]iile statului de drept, bibliotecile din cadrul facult=]ilor
prezent, sunt \nscrise peste 1650 persoane, majoritatea de drept, autorilor [i unor membri ai Asocia]iei Criminali[tilor
provenind din rândul poli]i[tilor, procurorilor, avoca]ilor, din România.
medicilor legi[ti, cadrelor didactice din \nv=]=mântul |n cursul anului 2005, a continuat editarea Revistei
universitar [i studen]ilor de la facult=]ile de drept. Române de Criminalistic=, cu apari]ie la fiecare dou= luni,
Cu sprijinul Institutului de Criminalistic= s-a reu[it respectiv \n [ase numere anuale. |n luna octombrie, cu
constituirea la nivelul serviciilor teritoriale a filialelor prilejul Anivers=rii a 35 ani de la \nfiin]area Institutului de
Asocia]iei, f=r= ca acestea s= aib= personalitate juridic=. Criminalistic= din Poli]ia Român=, a fost editat un num=r
Urmeaz= ca, \n acest an, s= se ac]ioneze pentru definitivarea festiv al revistei, dedicat acestui eveniment, \n condi]ii grafice
tuturor documentelor necesare \n vederea \nscrierii filialelor deosebite. Apreciem c= toate articolele publicate \n revist= au
\n Registrul asocia]iilor [i funda]iilor, aflat la grefa judec=toriei avut un con]inut [tiin]ific ridicat [i au prezentat o serie de
\n a c=rei circumscrip]ie teritorial= \[i au sediul. nout=]i \n domeniu, contribuind la cunoa[terea unor metode
Pentru atingerea scopului, men]ionat \n Statutul
Asocia]iei, respectiv de a promova opinii, metode [i procedee
specifice, precum [i mijloace tehnico-[tiin]ifice, care s=
contribuie la perfec]ionarea actului de justi]ie, s= r=spund= la
prevenirea [i combaterea eficient= a criminalit=]ii, \n anul
2005, conform Programului adoptat, Asocia]ia Criminali[tilor
a desf=[urat multiple activit=]i, devenind tot mai cunoscut= \n
rândul institu]iilor statului de drept [i de \nv=]=mânt din ]ara
noastr=, precum [i \n departamentele de criminalistic= din
str=in=tate.
Pentru anul 2005 s-a prev=zut intensificarea activit=]ii
de elaborare a unor studii [i lucr=ri de cercetare tehnico-
[tiin]ific= privind investigarea infrac]iunilor, precum [i
identificarea infractorilor. Ca urmare, speciali[ti din structurile
centrale [i teritoriale ale Institutului de Criminalistic= din

CRIMIN ALIS TIC A 3


[i tehnici criminalistice folosite \n ]ar= [i \n str=in=tate, La propunerea Facult=]ii de Biocriminalistic= a
precum [i la generalizarea experien]ei pozitive din domeniul Universit=]ii din Huddennsfield – Marea Britanie, conform
criminalisticii [i al medicinii legale. \n]elegerilor anterioare, Asocia]ia Criminali[tilor din România,
Din fiecare num=r al revistei, aproape 1000 de Institutul de Medicin= Legal= «Dr. Mina Minovici», Institutul
exemplare au fost difuzate gratuit unor membri ai Asocia]iei de Criminalistic= al Poli]iei Române [i Catedra de
Criminali[tilor, autorilor articolelor, bibliotecilor facult=]ilor de Criminalistic= din cadrul Academiei de Poli]ie «Alexandru
drept, departamentelor de criminalistic= din str=in=tate cu Ioan Cuza» au organizat [i \n anul 2005 o vizit= de
care Asocia]ia colaboreaz=, precum [i unor studen]i ai documentare pentru un num=r de 30 studen]i [i 4 cadre
facult=]ilor de drept. didactice de la aceast= facultate. O alt= direc]ie important= de
|n luna martie a.c., se \mplinesc [apte ani de când s-a ac]iune a Asocia]iei Criminali[tilor din România a fost
fondat aceast= revist=, din care au fost editate 37 de numere, \ndreptat= c=tre realizarea activit=]ilor stabilite \n Protocolul
\ntr-un tiraj de 220.000 exemplare. \ncheiat cu Universitatea Român= de {tiin]e [i Arte
Pe lâng= cele men]ionate, Asocia]ia Criminali[tilor din «Gheorghe Cristea» din Bucure[ti [i Inspectoratul General al
România, \mpreun= cu Inspectoratul General al Poli]iei Poli]iei Române, privind «Masteratul European de
Române, au organizat, \n zilele de 26 [i 27 octombrie 2005, Criminalistic=». Directorul acestui masterat este domnul
Simpozionul Interna]ional cu tema «Metode [i tehnici de chestor conf. univ. dr. Gheorghe Popa, vicepre[edinte al
identificare criminalistic=», prin care s-a confirmat \nc= o Asocia]iei Criminali[tilor. Consider=m c= activit=]ile
dat= aprecierea de care se bucur= criminalistica desf=[urate pân= \n prezent au contribuit la adâncirea
româneasc=. Aceast= manifestare a fost consacrat= laturilor semnificative ale specializ=rii [i l=rgirii orizontului
Anivers=rii a 35 de ani de la \nfiin]area Institutului de teoretico-[tiin]ific, tehnic [i practic, cu noi cuno[tin]e din
Criminalistic=. Scopul reuniunii, stabilit de organizatori, a fost spa]iul [tiin]ei criminalistice contemporane. Consider=m c=
atins pe deplin, atât prin num=rul impresionant al aceast= form= superioar= de \nv=]=mânt \[i va atinge scopul
participan]ilor din ]ar=, dar [i din str=in=tate (Belgia, propus [i va deveni un model pentru \nv=]=mântul românesc.
Germania, Republica Moldova, Serbia, Spania, Turcia, |n conformitate cu Programul de activit=]i pe anul
Ucraina etc.), cât [i prin calitatea celor peste 70 de 2005, conducerea Asocia]iei a ac]ionat pentru ob]inerea
comunic=ri cuprinse \n program. Circumscrise unei tematici acordului Guvernului României privind recunoa[terea
care constituie \ns=[i esen]a profesiunii de criminalist – Asocia]iei Criminali[tilor din România ca fiind de utilitate
identificarea –, comunic=rile prezentate au abordat modalit=]i public=. Demersurile au fost finalizate \n [edin]a Guvernului
dintre cele mai diverse care converg, \n complementaritatea din 13 octombrie 2005, când s-a adoptat Hot=rârea nr. 1240,
lor, la descoperirea, punerea \n eviden]= [i probarea prin care Asocia]ia Criminali[tilor din România a fost
adev=rului judiciar, \n condi]iile atât de complexe oferite de recunoscut= ca fiind de utilitate public=.
societate. Dezbaterile care au avut loc pe timpul |n anul 2005, Asocia]ia Criminali[tilor din România a
simpozionului au emanat un tonic sentiment de for]=, realizat venituri \n sum= de 41.395 RON, din care 11.175
coeziune profesional=, determinat de prezen]a unor RON din cotiza]iile membrilor, 30.123 RON din sponsoriz=ri
speciali[ti, cu un nivel important de reprezentativitate [i efectuate de diverse persoane juridice [i 97 RON din dobânzi
autoritate pentru institu]iile lor, din practic toate domeniile \n bancare. La data de 31 decembrie 2005, fondul de rezerve
care criminalistica \[i g=se[te aplicarea: poli]ia, parchetele, legale existent \n contul bancar a fost \n sum= de 7.587 RON.
justi]ia, medicina legal=, \nv=]=mântul superior etc. De un Exerci]iul financiar al anului 2005 s-a \ncheiat cu un excedent
deosebit interes pentru participan]ii la simpozion a fost \n sum= de 16.101 RON.
Sper=m c=, prin m=surile \ntreprinse, \n anul 2006,
dialogul cu oaspe]ii din str=in=tate, ale c=ror interven]ii au
aportul fiec=rui membru va fi mult mai mare pentru
permis o informare competent= cu privire la preocup=rile
\ndeplinirea sarcinilor ce ne revin, iar membrii Comitetului
actuale ale criminali[tilor din unele ]=ri europene.
Director vor ac]iona cu toat= r=spunderea \n vederea
Tot anul trecut, \n ziua de 18 februarie, Catedra de realiz=rii managementului Asocia]iei.
criminalistic= din cadrul Academiei de Poli]ie «Alexandru Ioan Printre activit=]ile prev=zute \n program pentru anul
Cuza», cu sprijinul Asocia]iei Criminali[tilor din România, a 2006, se \nscriu [i Simpozioanele interna]ionale cu temele :
organizat simpozionul interna]ional cu tema «|nv=]=mântul “Aspecte de noutate \n \nv=]=mântul românesc de
românesc de criminalistic= [i medicin= legal=». Aflat la a criminalistic= [i medicin= legal=” (28 aprilie 2006) [i
doua edi]ie, aceast= manifestare [tiin]ific= a reunit cadre “Contribu]ia criminalisticii la investigarea actelor
didactice din structurile de \nv=]=mânt ale Ministerului teroriste [i a altor evenimente cu consecin]e grave”
Administra]iei [i Internelor, exper]i [i speciali[ti criminali[ti, (25-26 octombrie 2006).
procurori, judec=tori, medici legi[ti, cadre didactice din cadrul
facult=]ilor de drept din România [i Republica Moldova [i
alte persoane interesate.
Din toate comunic=rile a rezultat, ca un laitmotiv,
ideea reorganiz=rii \nv=]=mântului românesc de criminalistic=
[i medicin= legal= la nivelul cerin]elor actuale [i a[ezarea
probei [tiin]ifice \n locul care i se cuvine \n contextul celorlalte
probe [i mijloace de prob= destinate \nf=ptuirii justi]iei.
|ntre activit=]ile organizate, \n perioada de referin]=, se
\nscriu [i cele dou= expozi]ii organizate sub genericul
«Nout=]i \n domeniul mijloacelor tehnice criminalistice»,
exponatele fiind prezentate de firme din România, Germania,
Marea Britanie [i Turcia. Cu acest prilej, speciali[tii firmelor
respective au f=cut [i unele demonstra]ii practice.

4 CRIMIN ALIS TIC A


P r o f . VA S I L E L +P +D U {I
C o m i s a r - [e f d e p o l i ] i e d r d . L I V I U T +U T

Apari]ia, cu peste 100 de ani \n urm= a criminalisticii, mijloacelor de investiga]ie, iar pe de alta \n preg=tirea lui
ca [tiin]= de sine st=t=toare - definit= fie ca “o [tiin]= a special=, \n ini]ierea \n tainele disciplinei celei noi -
st=rilor de fapt din procesul penal”, fie ca o “poli]ie poli]ia tehnico-[tiin]ific=. La locul crimei [i al delictului, se
[tiin]ific=“ sau “poli]ie tehnic=“ -, s-a datorat cre[terii g=sesc, de cele mai multe ori, urme care \l tr=deaz= pe
fenomenului infrac]ional [i imposibilit=]ii contracar=rii faptelor autor, ele vor fi trecute neobservate [i neutilizate de
de natur= penal= doar prin simpla aplicare a normelor de poli]ist din cauza lipsei de aparate care s= le \nvedereze
drept. Treptat, proba [tiin]ific= a devenit indispensabil= \n [i de speciali[ti care s= le t=lm=ceasc=. Vor trece
procesul solu]ion=rii oric=rei cauze aflate \n instrumentarea neobservate din cauza imperfec]iunii sim]urilor sale; el
organelor judiciare, criminalistica fiind considerat=, \n toate nu va putea s= vad= cu ochii liberi o amprent= digital=, o
]=rile lumii, o adev=rat= “art=“ \n adev=ratul sens al minuscul= pat= de sânge, o frântur= dintr-un obiect, un
cuvântului. strop de substan]= chimic= [i alte urme din câte r=mân la
|n România, de-a lungul timpului, a existat preocupare locul crimei f=r= voia autorului [i \n dispre]ul
pentru crearea [i dezvoltarea mijloacelor [i metodelor precau]iunilor lui”.
criminalistice \mpotriva criminalit=]ii. |n finalul alocu]iunii acestui fost mare poli]ist se arat=
Zguduirea economic= [i moral= produs= de primul c= numai cu devotamentul [i h=rnicia poli]i[tilor nu se poate
r=zboi mondial a f=cut ca România s= treac= prin grave crize. salva onoarea institu]iei. “Trebuie s= fim cu luare aminte
Criminalitatea a sporit continuu, infractorii s-au perfec]ionat \n pentru viitor; nu se va putea merge mult= vreme cu
\nf=ptuirea crimelor [i delictelor. Ace[tia au adoptat metode sistemele de azi. Va veni o zi când cople[i]i de num=rul
noi, tinzând pe toate c=ile s= pun= \n inferioritate autorit=]ile celor r=i care r=sar tot mai numero[i \n putregaiul moral
\ns=rcinate cu urm=rirea [i prinderea lor. Situa]ia men]ionat= al societ=]ii de acum, cât [i de arta [i [tiin]a la care tot mai
i-a determinat pe guvernan]ii acelor vremuri s= \ntreprind= o mult se face apel pentru executarea crimei [i z=d=rnicirea
serie de m=suri, inclusiv cu privire la crearea unor mijloace [i identific=rii, agen]ii [i ofi]erii no[tri de poli]ie nu vor mai
metode criminalistice. Astfel c=, \n anul 1920, din ini]iativa putea face fa]= grelei lor chem=ri. Este vremea s= se
distinsului director general al Poli]iilor [i Siguran]ei Generale p=[easc= [i la noi la \nfiin]area unei [coli de poli]ie
a Statului, Romulus Voinescu, membru al Societ=]ii [tiin]ific= [i a unui serviciu de identificare organizat pe
Scriitorilor Români, s-a \nfiin]at o [coal= de ofi]eri de poli]ie. baze moderne, \n care tot individul \nregistrat s= aib= pe
Printre disciplinele de drept care s-au predat \n aceast= lâng= antecedentele judec=tore[ti [i fi[a sa dactiloscopic=
[coal=, s-a \nscris [i cursul de poli]ie practic= [i [tiin]ific=. La [i antropometric=“.
deschiderea primelor cursuri, docentul universitar profesor Pe parcurs, cu toate greut=]ile, poli]ia tehnico-[tiin]ific=
I.N. Fin]escu spunea: “Statul nu trebuie s= fac= economii s-a dezvoltat, o parte dintre speciali[ti s-au preg=tit \n
acolo unde imperios se cere o cheltuial= ne\nsemnat= str=in=tate, \ndeosebi \n S.U.A. [i Fran]a, ]=ri dotate cu
fa]= de rezultatele a[a de binef=c=toare pentru \ntreaga mijloace tehnice moderne. De exemplu, \n anul 1935, la
societate. Dar [coala trebuie \nzestrat= cu tot ceea ce Academia Na]ional= de Politie a Biroului Federal de
[tiin]a cere spre a reda Statului cei mai buni [i civiliza]i Investiga]ii al S.U.A. au fost instrui]i un grup de poli]i[ti
poli]i[ti”. români, \n frunte cu dr. Eugen Bianu, fost consilier regal,
Un alt coleg al s=u, inspector de poli]ie [i ulterior prefect al Poli]iei Capitalei. Ace[tia au fost preg=ti]i pe
coordonatorul Revistei “Poli]ia Modern=“ (ap=rut= la l urm=toarele domenii: dactiloscopie; circula]ia rutier=; chimie;
martie 1926), Constantin Georgescu, ar=ta: “Importan]a analiza [i fotografierea urmelor; fotografierea cu raze
pe care o dobândesc zilnic a[a-zisele metode de poli]ie ultraviolete a scrisurilor secrete; examinarea cu ajutorul
[tiin]ific= nu mai scap= nim=nui. Prin preciziunea [i razelor Rönghen; balistic= judiciar= etc.
fecunditatea lor, atât \n ce prive[te identificarea autorilor, |n leg=tur= cu dr. Eugen Bianu documentele vremii,
cât [i demonstrarea materialit=]ii faptelor penale au remarc= faptul c= a fost un jurist de valoare interna]ional= [i
devenit auxiliarul sine-quan-non al justi]iei represive. a contribuit la constituirea Asocia]iei de Poli]ie Interna]ional=
Pentru poli]ist ele sunt lumini care \i c=l=uzesc singur Mondial= (International World Police – I.W.P.).
pa[ii, condi]ionându-i de cele mai multe ori izbânda, |n anul 1933 a participat, la Chicago, la invita]ia
\nlesnindu-i descoperiri uimitoare, aproape miraculoase. domnului Barron Collier, la primul congres al I.W.P., unde a
Oricât de destoinic ar fi un poli]ist, de oricâte resurse ale militat pentru unirea eforturilor tuturor poli]i[tilor \mpotriva
min]ii [i putere de munc= ar dispune el, nu va putea s= criminalit=]ii. Cu acest prilej, participan]ii la congres au fost
dea \ntreaga m=sur= a geniului s=u dac= nu va avea primi]i de Rooseveld, pre[edintele Statelor Unite ale Americii
sprijin, pe deoparte \ntr-o organizare temeinic= a (foto 1).

CRIMIN ALIS TIC A 5


Foto 1

La Congresul I.W.P., din 25-27 octombrie 1937, care a


avut loc la Montreal, \n Canada, dr. Eugen Bianu a ]inut o
expunere, apreciat= [i ascultat= cu mult interes – spre
mândria Poli]iei Române – de c=tre to]i participan]ii.
|n expunerea sa, domnul E. Bianu s-a referit la
caracterul social al func]iei poli]iene[ti, precum [i la
dezvoltarea poli]iei tehnico-[tiin]ifice, expunere care formeaz=
un capitol al manualului s=u “Ordinea Ob[teasc=“.
Dup= \ncheierea lucr=rilor congresului, participan]ii s-
au deplasat la Washington, unde au vizitat Biroul Federal de
Investiga]ii (director domnul Edgar Hoover), care a surprins
prin dezvoltarea formidabil= privind metodele [i tehnicile de
lucru. Cu acest prilej, domnul Barran Collier, \n numele
Asocia]iei I.W.P., i-a \nmânat domnului dr. Eugen Bianu
insigna onorific= de aur cu inscrip]ia numelui s=u (foto 2 [i 3).
Foto 3

O contribu]ie important= la dezvoltarea criminalisticii a


avut-o [i Asocia]ia Interna]ional= pentru Identificare, \nfiin]at=
la ini]iativa lui John Edgar Hoover. Prin aceast= Asocia]ie s-a
f=cut prima colectare de amprente digitale cu un plan pentru
folosirea general= a acestora, ca o metod= de identificare. |n
anul 1938, la Divizia de Identificare a Biroului Federal de
Urm=riri se aflau peste 7.700.000 amprente digitale
\nregistrate. |n 81 de ]=ri s-au constituit, 11.000 de oficii
pentru colec]ionarea datelor de identificare criminal=.
Munca f=r= r=gaz depus= de Asocia]ia Interna]ional=
de Identificare s-a difuzat [i pe alte t=râmuri, unde [tiin]a
poate s=-[i exercite for]a sa dinamic=, descoperindu-i pe
infractori.
Este foarte adev=rat c= introducerea la multe poli]ii a
folosirii mijloacelor [tiin]ifice ca: spectroscopul, compara]ia
microscopic=, diferitele metode noi pentru dezvoltarea
amprentelor digitale latente, \ntrebuin]area razelor
ultraviolete [i razelor Röntgen [i alte arme [tiin]ifice, a
Foto 2 \ntâmpinat la \nceput opozi]ie.

6 CRIMIN ALIS TIC A


Pe parcurs, Criminalistica [i-a dovedit caracterul ei de investigarea [i identificarea autorilor unor crime sunt testele
[tiin]=, folosind mujloace tehnice, metode [i procedee proprii ADN. |nainte ca testele ADN s= fie posibile, medicina legal=
de lucru pe baza celor mai noi cuceriri ale [tiin]ei sau, dup= [i laboratoarele de criminalistic= analizau sângele [i sperma
caz, adapteaz=, dezvolt= [i perfec]ioneaz= altele, din diverse l=sate la locul crimei pentru a afla grupa de sânge a
domenii ale [tiin]ei. criminalului sau a violatorului. Citirea codului ADN, a[a-
Este de men]ionat faptul c=, \n elaborarea metodelor numita “amprent= genetic=“, a fost folosit= prima dat=, \n
sale, Criminalistica porne[te, \n principal, de la urm=toarele anchetarea crimelor, \n anii ‘80, chiar dac= structura ADN a
principii: fost descoperit= \n anul 1952.
• activitatea cercet=rii infrac]iunilor este o cunoa[tere Celulele umane con]in cromozomi \n care se g=se[te
a realit=]ii obiective; ADN, acidul dezoxiribonucleic. ADN-ul con]ine lan]uri de
• fapta infractorilor las= urme; patru substan]e diferite: adenin=, timin=, citosin= [i guanin=.
• consumarea unui fenomen legat de infrac]iune Aceste substan]e sunt aranjate \ntr-o \n[iruire de ADN, \ntr-un
produce, \n acelea[i condi]ii, acelea[i efecte; fel care este unic pentru fiecare persoan=, excep]ie f=când
• examinarea \n Criminalistic= se realizeaz=, \n gemenii identici care au acela[i ADN. Acela[i tip de ADN este
principal, prin compara]ie; g=sit \n celulele fiec=rei p=r]i a corpului unei persoane.
• f=ptuitorul care a s=vâr[it o infrac]iune sau orice Probele de ADN de la locul crimei pot fi luate de la mici urme
obiect, ce a fost utilizat la s=vâr[irea ei, poate fi asem=n=tor de saliv=, sânge, sperm= sau alt fluid al corpului. Dac= sunt
cu altele, dar nu poate fi identic decât cu el \nsu[i; g=site la locul crimei [i mici particule de piele sau p=r, ele pot
• exist= [i un raport invers propor]ional \ntre timpul fi folosite pentru a determina “amprenta genetic= “ a
scurs de la data comiterii faptei [i [ansele de descoperire a
suspectului.
autorului.
Testul ADN este folosit atât pentru a elimina poten]ialii
Sunt numeroase situa]ii când, prin trecerea unui timp
suspec]i cât [i pentru a dovedi vinov=]ia.
\ndelungat de la comiterea faptei, s-a ajuns foarte greu la
|n ultimii ani, s-au f=cut mari progrese \n ceea ce
identificarea f=ptuitorului, deoarece unele elemente necesare
prive[te utilizarea probelor ADN pentru a rezolva o cauz=
proba]iunii s-au distrus, uzat sau modificat.
penal=. Folosind noi tehnici medicale [i de calculator,
Metodele specifice criminalisticii sunt folosite pentru:
speciali[tii sunt capabili s= “citeasc=“ ADN-ul din
• descoperirea, fixarea, ridicarea, examinarea [i
transpira]ie (de exemplu, prin simpla atingere a unei
interpretarea urmelor [i mijloacelor materiale de prob=;
suprafe]e, chiar dac= nu a fost l=sat= nici un fel de amprent=).
• stabilirea apartenen]ei la gen [i identificare;
• efectuarea examin=rilor comparative; |n Marea Britanie [i Statele Unite exist= baze de date
• realizarea experimentelor; computerizate \n care sunt \nmagazinate detalii despre
• organizarea cartotecilor, eviden]elor informatizate, ADN-ul persoanelor condamnate pentru anumite infrac]iuni.
albumelor [i colec]iilor, \n scopul realiz=rii identific=rilor; Baza de date a ADN-ului din Marea Britanie con]ine
• studierea [i generalizarea experien]ei activit=]ilor 300.000 de profile, plus 27.000 analize ale ADN-ului g=sit la
de urm=rire penal= [i de judecat=; locul crimelor r=mase cu autori neidentifica]i. In Statele Unite
• elaborarea [i verificarea ipotezelor referitoare la ale Americii exist= o baz= de date cu profile ADN, cunoscut=
persoane, obiecte, activit=]i \ntreprinse, timp, loc, mod, scop, sub numele de CODIS (sistemul index combinat al ADN-ului),
mobil etc. \n care se p=streaz= datele genetice ale acuza]ilor
Criminalistica folose[te [i metode ale altor [tiin]e, cum condamna]i pentru comiterea unor infrac]iuni grave cum ar fi
ar fi: spectroscopia, electroforeza, cromatografia, serologia, crim=, viol, molestarea minorilor etc.
biologia, anatomia comparat=, histopatologia, matematica Aparatura ultramodern=, cum ar fi: gazcromatograful,
(calculul probabilit=]ilor, teoria mul]imilor vagi, programarea spectrometrul de mas= [i cromatograful, l=rge[te gama de
liniar=) etc. expertize fizico-chimice care pot fi realizate \n bune condi]iuni
|n cadrul acestor metode se folosesc procedee [i \n laboratoarele departamentelor de criminalistic= din ]=rile
tehnici de lucru sau de laborator pentru scopul urm=rit de europene, inclusiv \n cadrul Institutului de Criminalistic= din
criminalistic=. I.G.P.R. Datorit= performan]elor de excep]ie ale acestor
Dezvoltarea continu= [i rapid= a [tiin]ei [i tehnicii la tehnici, pot fi abordate genuri de analiz= fizico-chimic=
nivel mondial contribuie [i la perfec]ionarea metodelor [i
inaccesibile anterior, cum ar fi: analiza urmelor analitice de
tehnicilor criminalistice. Criminalistica are leg=tur= cu toate
vopsea, a microparticulelor de cauciuc din urmele primare
[tiin]ele juridice, \ndeosebi cu dreptul penal, dreptul
etc. Acest lucru este posibil, \n prezent, [i datorit= faptului c=,
procesual penal, dreptul civil, dar [i din rândul celorlalte
\n banca de date a calculatorului electronic, sunt
[tiin]e ca: medicina legal=, psihologia, psihiatria, criminologia,
\nmagazinate, spectrele de mas= a peste 120.000 de
logica, matematica, chimia, fizica, biologia, informatica etc.
substan]e organice diverse, permi]ând analize fizico-chimice.
Sfâr[itul mileniului doi a adus progrese spectaculoase
Un alt mijloc modern de examinare a urmelor ridicate
\n domeniul criminalisticii. Amprentele digitale [i palmare ale
persoanei au fost \nregistrate [i computerizate [i au fost din câmpul infrac]ional, \n special a celor create de
construite fi[iere cu date care sunt accesibile poli]iei din instrumentele de spargere, armele de foc, obiectele t=ietoare
lumea \ntreag=. |n ultimul timp, datorit= cre[terii num=rului etc., \l reprezint= macroscopul comparator.
infrac]iunilor pe str=zi, \n multe ]=ri ale lumii, au fost instalate Acestea sunt numai câteva dintre metodele [i mijloacele
camere video de supraveghere care sunt de mare folos tehnico-criminalistice care au evoluat de-a lungul timpului,
anchetatorilor. Oricum, cea mai important= descoperire \n dovedindu-[i utilitatea \n combaterea infrac]ionalit=]ii.

CRIMIN ALIS TIC A 7


Dr. GHEORGHE ASANACHE

|
n timp, am \ntâlnit suficient de numeroase cazuri
\n care au fost demonstrate, prin expertize
medico-biocriminalistice complexe, \ncerc=ri de
disimulare a omorului.
Prezent=m \n cele de mai jos unul dintre acestea:
Numitul G.V., fire retras=, nesociabil=, \ns= f=r= a i se
cunoa[te vreun viciu sau putea s= i se pun= \n sarcin= vreun
fapt reprobabil, spre surpriza multora, a fost g=sit decedat
\ntr-o postur= ce sugera – suficient de conving=tor la prima
vedere – sinucidere prin electrocutare.
Atitudinea tran[ant ambivalent= a apar]in=torilor fa]= de
versiunea de anchet= avansat= de c=tre organul de cercetare
penal= – sinucidere prin electrocutare – ce consta din:
 acceptarea necondi]ionat= a ipotezei comiterii
Foto 2 Foto 3
suicidului, din cauza st=rii de boal= ce, \n mod obsedant,
revenea \n actualitate prin simptomatologie subiectiv= [i
obiectiv=, pe plan psihic, orientat= c=tre autodistrugere;
 respingerea de plano a modalit=]ii practice de
realizare a actului suicidar, acel complicat montaj
multireprezentat, \n fapt câte unul pentru fiecare dintre
membre, pe motiv c= era dispropor]ionat de complicat [i de
“spectaculos” fa]= de: obi[nuit= manipulare, preocup=ri [i fel Foto 1-4.
cotidian de a-[i consuma, \n ultimul timp, destul de rarele Aspecte de la fa]a
momente de aparent= deplin=tate a facult=]ilor mentale. locului
Din p=cate – avea s= se dovedeasc=, ulterior, c=
rezervele formulate au fost justificate –, organul de resort nu
a vrut s= ]in= cont de cele opiniate.
Examinarea medico-biocriminalistic= complex= a
materialului cadaveric avea s= aduc= concludente dovezi c=
totul a fost \nscenat; victima prezenta letal traumatism cranio-
cerebral direct acut \nchis \n zona vertexului, cu dilatarea
cerebral= având caracter vital. Drept urmare, nu se putea Foto 5-6. Detalii Foto 4
sus]ine ipoteza sinuciderii, cel pu]in din urm=torul motiv:
subiectul anume vizat, \n cronoetapa de realizare a acelui
excesiv de complicat montaj respectiv, de imediat= urmare,
\n perioada de timp necesar= bran[=rii la surs= de energie
electric= domestic=, era \n stare de com= profund=, fiind \n
imposibilitate total= de a ac]iona – \n stare de con[tien]=,
chiar [i numai diminuat= par]ial –, \n vreun fel.
|n context, la reevaluarea bazat= eminamente pe
fapte de observa]ie, examinate \n materialitate obiectiv= [i
obiectivabil=, au mai fost eviden]iate [i alte elemente asupra
c=rora – acum [i aici – nu insist=m.

Foto 1
Foto 5

Foto 6

8 CRIMIN ALIS TIC A


Le c t. univ. d r. ELENA ANA MIHU}
I. |n categoria actelor de identitate [i de c=l=torie fi m=surate, relevate prin diferite procedee, ne convinge c=
sunt incluse buletinele de identitate, c=r]ile de identitate utilizarea ei este necesar=, atât pentru a putea \ntocmi o
[i pa[apoartele. Pe plan interna]ional se discut= tot mai eviden]= a persoanelor, a face o identificare, cât [i pentru a
frecvent despre buletinul de identitate [i pa[apoartele care limita accesul unor persoane \n diferite zone de risc ori cu
trebuie s= con]in= date biometrice. regim special sau pentru a putea accesa diferite servicii.
Biometria1 este o metod= tradi]ional= de identificare a Tehnicile biometrice permit identificarea, prin
individului cu ajutorul mijloacelor tehnico-[tiin]ifice moderne, compara]ia \nf=]i[=rii persoanei prezente la punctul de
pe baza caracteristicilor anatomice [i comportamentale ale identificare cu cele \nregistrate \n baza de date; verificarea
acestuia. Aceste caracteristici trebuie s= fie universale, unice, prin comparare a identit=]ii declarate cu identit=]ile asociate
permanente, colectabile [i m=surabile. pe baza tr=s=turilor fe]ei memorate; instantanee care permit
Finalitatea sistemului biometric const= \n verificarea [i urm=rirea imaginii unei persoane \n secven]e video;
autentificarea, identificarea ori codarea datelor care ajut= la supravegherea care permite g=sirea, \n timp real, a unei
ob]inerea unei chei biometrice. Astfel, se poate vorbi despre persoane \ntr-o secven]= video, plecând de la o list= de
biometria pentru autentificare [i biometria pentru identificare. \nf=]i[=ri.
a) Biometria pentru autentificare const= \n c=utarea Datele biometrice4 trebuie s= fie verificate [i apoi
unui individ “unu contra unu” pentru demonstrarea faptului c= identificate. Verificarea const= \n compararea e[antionului
un purt=tor de document este titularul legitim. Dac= amprenta biometric prezent la punctul de control cu datele biometrice
unei persoane figureaz= pe o cartel= biometric=, cu siguran]= \nregistrate apar]inând unei singure persoane. Rezultatul
persoana care prezint= cartela este adev=ratul posesor al poate fi acceptarea sau neacceptarea \n sistem, adic=
acesteia. Aceast= utilizare a datelor biometrice nu asigur= compara]ia s= fie pozitiv=, când persoana este recunoscut=
unicitatea identit=]ii, acela[i individ putând avea mai multe [i negativ=, când persoana nu este recunoscut= de sistem.
identit=]i. Aceste tehnici au fost perfec]ionate dar principiul a
Pornind de la identitatea unei persoane este posibil s= r=mas acela[i: adic= s= studieze un element biologic ori
se reg=seasc= datele biometrice. Eliberarea sau schimbarea comportamental al unei persoane, s= reduc= num=rul
unui act constituie o activitate simplificat= [i securizat=, semnificativ de puncte coincidente, rezultatele s= fie stocate
selec]ionând identitatea persoanei se poate ob]ine o pentru referin]=, codificate, iar apoi, dac= se stabilesc
caracteristic= biometric= pe care o compar= cu cea a coinciden]e, compara]ia este \ncheiat= [i identitatea stabilit=.
purt=torului. De asemenea, unicitatea eliber=rii actului este Amenin]area tot mai mare a terorismului face
asigurat= \n momentul eliber=rii acestuia. Dac= individul are necesar= implementarea unor tehnici biometrice mai
un alt act eliberat sub o alt= identitate, datele biometrice ale complexe care ar putea ajuta \n procesul de identificare
acestuia sunt deja \nregistrate \n baza de date [i sistemul \l a persoanelor, de securizare a institu]iilor de stat sau a
detecteaz=. celor de risc, a frontierelor ori \n activitatea
b) Biometria pentru identificare const= \n criminalistic=.
compararea datelor biometrice anonime cu cele con]inute \n Tranzitul persoanelor \n punctele de trecere a
baza de date, cu scopul de a reg=si identitatea persoanei frontierelor tot mai mare, pericolul terorismului, precum [i
\ntr-o a[a-zis= c=utare ”unu contra unu”. Sistemele de specializarea unor infractori \n diferite tipuri de fals impun
identificare asigur= unicitatea identit=]ii, dar pot avea [i alte luarea unor m=suri de siguran]= atât la punctele de trecere a
utiliz=ri: identificarea unei persoane amnezice, a unei frontierei cât [i respectarea [i perfec]ionarea elementelor de
persoane dezorientate, pe fug= ori disp=rut= sau a cadavrelor,
siguran]=, \n ceea ce prive[te eliberarea documentelor de
\n cazul catastrofelor naturale majore; identificarea unei
c=l=torie.
persoane care refuz= s= prezinte documentele de identitate, \n
|n România este necesar s= se introduc= datele
cazul unui control; identificarea unei persoane pornind de la
biometrice \n actele de identitate [i de c=l=torie, dar acest
urmele g=site la fa]a locului, \n cazul unei infrac]iuni.
lucru presupune anumite costuri pentru amenajarea
Tehnicile biometrice se clasific= \n trei categorii, [i
punctelor de identificare.
anume:
Sistemele actuale de citire a pa[apoartelor pot detecta
• Tehnici biometrice bazate pe analiza urmelor biologice
(miros, saliv=, urin=, ADN, sânge etc); un num=r mare de documente false, dar nu pot detecta dac=
• Tehnici biometrice bazate pe analiza comportamental= un individ utilizeaz= un pa[aport fals, \n timp ce sistemele
(semn=tur=, mod de ap=sare a tastaturii); biometrice pot recunoa[te dac= individul este acela[i cu cel
• Tehnici biometrice bazate pe analiza morfologic= din pa[aport dar nu vor putea verifica dac= un document este
(amprenta papilar=, forma mâinii, tr=s=turile fe]ei, iris, retin=)2. falsificat.
Al]i autori clasific= sistemele biometrice \n dou= Pe plan interna]ional, biometria este parte
categorii: integrant= din numeroase proiecte de refacere sau de
• Sisteme statice (amprenta papilar=, geometria mâini, creare a documentelor de identitate na]ional=, cum sunt,
tr=s=turile fe]ei, iris); Belgia, Noua-Zeeland=, Canada, Australia, Olanda, unde
Sisteme dinamice (voce [i semn=tur=)3. obiectivul este de a securiza tranzac]iile bancare, dar [i \n
• Tehnica biometric=, fiind bazat= pe ceea ce suntem noi Fran]a, unde proiectul cre=rii c=r]ii de identitate electronice
(adic= fa]= unic=, amprent= unic= etc,) \n cursul vie]ii, putând numit “INES” cunoa[te o faz= de testare \n Aquitaine.

CRIMIN ALIS TIC A 9


La scar= european=, pe lâng= proiectul unei baze de de azil [i imigran]ii sosi]i din alte state pe baza amprentelor
date ADN având utilizarea de fi[ier al poli]iei, problema digitale9. Se compune dintr-o unitate central= de comparare
recurgerii la datele biometrice pentru pa[aport [i pentru titlurile a amprentelor digitale administrate de Comisia european=, o
de identitate a diferi]ilor membrii ai Uniunii este de actualitate. baz= de date central= informatic=, ce cuprinde aproximativ
|nc= de la \nceputul anului 2004, Comisia a \ncurajat dou= milioane de candida]i imigran]i [i mijloace de transmisie
cercetarea asupra tehnologiilor de securitate, printre care [i securizate \ntre state [i baza de date.
biometria. Pe baza unui text preg=tit de Comisie s-a discutat Amprentele model nu sunt stocate vizibil ci printr-o
despre introducerea fotografiei de identitate numerizate, iar reprezentare matematic=, ceea ce face ca riscul de
Consiliul a sus]inut recurgerea la amprentele digitale falsificare, de piraterie a acestora s= fie minim. |n anul 2003,
(Germania, Italia, Grecia, Fran]a). \n cadrul EURODAC, au fost instalate [i zone speciale de
Nu toate statele sunt \ncântate de posibilitatea \nregistrare direct=, de scanare a amprentelor (de la degete
introducerii c=r]ilor de identitate con]inând date biometrice. [i palme) cu delimitarea zonei memorizate direct de pe
Crearea unei baze echivalente pentru stocarea datelor suprafa]a palmelor ori de pe fi[ele de lucru.
biometrice ale cet=]enilor europeni are anumite neajunsuri. |n mai 2003, s-a creat un grup de exper]i de \nalt nivel,
Informa]iile biometrice culese [i stocate \ntr-o baz= de date coprezidat de Fran]a [i Statele Unite, având drept obiectiv
centralizat=, accesibil= printr-un sistem de informare plasarea rapid= a tehnicilor biometrice, scopul comun fiind
Schengen, nu g=sesc o sus]inere majoritar=, implic= costuri lupta contra terorismului.
ridicate, o uniformizare a sistemelor biometrice, o participare |n iunie 2003, grupul statelor membre G8 (cele mai
activ= din partea institu]iilor statelor [i a cet=]enilor, elemente industrializate ]=rii: SUA, Germania, Japonia, Marea Britanie,
de securitate pentru aceste baze de date. Fran]a, Italia, Canada, Rusia) a decis integrarea datelor
|n acest sens, Comisia a pus deja bazele biometrice \n pa[aportul [i vizele resortisan]ilor. Tehnologia
reglement=rilor ce trebuie luate pentru introducerea re]ine amprentele digitale ori recunoa[terea dup= iris.
biometriei \n vizele [i permisele de [edere a reziden]ilor din II. Câteva probleme legate de folosirea tehniciilor
afara Uniunii. biometrice
Presiunea crescând= asupra ]=rilor partenere ale 1. Procentul recunoa[terii ori nerecunoa[terii depinde
S.U.A., \n cadrul programului US VISA WAIVER (program de propriet=]ile sistemului, de calitatea [i fiabilitatea sa, de
de eliberare a vizelor) aduce acestora \n discu]ie, \n mod procesul de \nregistrare. Conven]ia 108 pentru protec]ia
obligatoriu, problema referitoare la faptul c= cet=]enii vor persoanelor fa]= de prelucrarea automatizat= a datelor cu
trebui s= aib= pa[apoarte biometrice care includ date de caracter persoanal10 a Consiliului Europei stabile[te
recunoa[tere facial=5. principiile generale aplicabile \n protejarea datelor, pentru a
Din 11 septembrie 2001 “Departamentul pentru evita interferen]a \n via]a privat= a persoanelor11. Conven]ia
securitatea ]=rii” din S.U.A. a \ntreprins o politic= bazat= pe reprezint= rezultatul lucr=rilor \ntreprinse \n 2003 de c=tre
dezvoltarea [i implementarea biometriei \n toate sectoarele Grupul Proiect asupra Protec]iei Datelor sub egida
economice, având ca finalitate un salt spectaculos \n ceea ce Comitetului European de Cooperare Juridic= [i o urmare a
prive[te securizarea frontierelor. restructur=rii comitetelor de protec]ie a datelor efectuate \n
|ncepând cu luna ianuarie 2004, c=l=torii care au 2004-2005 de c=tre Comitetul Consultativ al Conven]iei
nevoie de viz= pentru a intra \n SUA trebuie s= se supun= pentru protec]ia persoanelor privitoare la prelucrarea
unui control pentru captarea datelor biometrice: tr=s=turile automatizat= a datelor cu caracter personal. Recomandarea
fe]ei [i amprentele digitale. |ncepând cu luna septembrie a nr. R (87)15 a Comitetului de Mini[tri ai Statelor membre
aceluia[i an, aceast= m=sur= a fost extins= \n \nc= 27 de ]=ri, vizeaz= reglementarea utiliz=rii datelor cu caracter personal
cum sunt: Italia, Luxemburg, Anglia, Japonia, Australia etc. (17 septembrie 1987) [i Recomandarea nr R(89) 2 asupra
Dispozitivele biometrice (\ntr-o continu= perfec]ionare) protec]iei datelor cu caracter personal utilizate cu scopuri de
sunt opera]ionale \n principalele puncte de intrare de pe angajare (18 ianuarie 1989) con]in unele elemente pertinente
teritoriul acestor ]=ri, avându-se \n vedere generalizarea la \n ceea ce prive[te biometria.
toate frontierele, aeroporturile, porturile, punctele de trecere 2. Tehnicile biometrice prezint= particularit=]i care pot
terestre etc. fi lucrate plecând de la toate sursele de tipuri de imagine
Obiectivul comun urm=rit este de a impiedica s= intre (foto, video) cu atât mai mult cu cât, \n lume, se abuzeaz= de
pe teritoriul acestor state a terori[tilor, trafican]ilor de droguri, camere de luat vederi, unele discrete altele situate la vedere.
falsificatorilor de carduri, de documente de identitate [i Unele persoane sunt indiferente, altele opun o rezisten]=
c=l=torie6. psihologic= la ideea c=, corpul uman va fi utilizat ca o surs=
Din decembrie 2002, Air France testeaz= o tehnic= de informare.
biometric= care utilizeaz= amprentele digitale \n aeroportul De asemenea, sunt persoane care nu accept= ideea
Roissy Charles de Gaulle. Aceast= experien]= se bazeaz= pe c= o parte din corpul lor este supus [i utilizat pentru analiza
voluntariat, obiectivul fiind de a se asigura c= au fost unei ma[ini. Rezisten]a poate s= fie de factur= socio-
\nregistrate corect bagajele persoanei care s-a \mbarcat \n cultural=, religioas= ori proprie fiec=rui individ.
avion. Amprenta digital= este relevat= prin intermediul unui Integritatea corpului uman [i maniera \n care el trebuie
mic dispozitiv electronic, instalat pe contorul de \nregistrare, folosit pentru biometrie pot constitui un aspect \n care se atinge
compararea f=cându-se \n momentul accesului la bordul demnitatea uman=. Articolul 8 din Conven]ia european= pentru
navei. ap=rarea drepturilor omului [i libert=]ilor fundamentale12 face
De asemenea, \n anul 2004, au fost amplasate referire la biometrie. Dreptul de a respecta via]a privat= implic=
sisteme de recunoa[tere a irisului \n 10 aeroporturi britanice, dreptul de a respecta corpul uman.
c=l=torii str=ini trebuind s= fac= o fotografie a irisului pentru a 3. Datele cu caracter persoanal trebuie s= fie ob]inute
alimenta o baz= de date. [i prelucrate corect [i legal. Folosirea datelor biometrice \n
|n materie de cooperare interna]ional= func]ioneaz= actele de c=l=torie implic=, \n particular, s= se fac= o
sistemul EURODAC,7 primul sistem de eviden]= a informare a persoanelor interesate (fiind numeroase
amprentelor digitale8, comun \n trei ]=ri europene: Elve]ia, persoane care nu au intrat \n posesia unor asemenea date),
Norvegia, Islanda. s= cunoasc= cu precizie finalitatea acestor colect=ri de date,
Acest sistem func]ioneaz= pentru a \nregistra doritorii cine le colecteaz=, \n ce condi]ii [i cine are r=spunderea

10 CRIMIN ALIS TIC A


prelucr=rii lor. Trebuie s= fie un responsabil de fi[ier13, care tradi]ional= ce permit o autentificare a documentului \n
decide care va fi finalitatea datelor, ce categorii de date vor fi absen]a echipamentului necesar exploat=rii biometrice;
colectate [i c=ror opera]ii vor fi supuse. De asemenea, • s= se utilizeze cel pu]in dou= date biometrice pentru
responsabilul trebuie s= prevad= m=surile tehnice [i a lua \n considerare [i anumite grupuri particulare, cum sunt:
organizatorice adecvate cu scopul de a proteja datele persoane cu degete t=iate ori care au relieful papilar distrus;
biometrice [i celelate date cu caracter personal care sunt • s= se men]in= un lucr=tor atât \n faza esen]ial= a
asociate cu acestea, \n cazul distrugerii-accidentale sau \nregistr=rii datelor cât [i \n func]ionarea sistemului pentru a
ilegale- contra pierderii accidentale sau contra accesului, facilita acceptarea biometriei15.
modific=rii, comunic=rii neautorizate sau oric=rei alte forme Biometria este o tehnologie sensibil= \n termenii
de prelucrare ilegal=. unei poten]iale primejdii \n ceea ce prive[te via]a privat=
4. Datele cu caracter personal colectate trebuie s= fie [i libert=]ile individuale, folosirea sa trebuind s= r=mân=
prelucrate pentru finalitatea determinat= [i, \n mod legal, limitat= la cazurile unde aceasta se justific= pe deplin [i
utilizarea unor date biometrice pentru controlul accesului \ntr- s= fie \ncadrat= \n mod sever printr-o legisla]ie adecvat=.
o ]ar=, \ntr-o anumit= zon= ori locuri protejate poate fi Mai trebuie s= ]inem seama [i de limitele pe care le au
considerat= ca o folosire legitim= a datelor biometrice. De aceste sisteme. |n acest sens, dau exemplul urm=tor: la
asemenea, este legitim= [i folosirea datelor biometrice \n ideea unui cercet=tor a fost pus= la punct o tehnic= pentru
pa[aport ori \n vize, \n vederea \mpiedic=rii utiliz=rii unor fabricarea amprentelor digitale false cu ajutorul latex-ului.
identit=]i false, a ob]inerii \n mod ilegal a unui al doilea Acestea au fost scanate [i comparate cu amprentele ridicate
pa[aport ori a emiterii pa[aportului de c=tre persoane de la persoanele vii, ce erau \n baza de date. Acest neajuns
neautorizate sau la persoane ne\ndrept=]ite. poate fi \nl=turat prin folosirea unor tehnici mai performante.
5. Indivizii care se \mboln=vesc pot s= sufere Astfel, a fost elaborat un nou sistem care se compune dintr-o
modific=ri ale caracteristicilor biometrice iar accidentele, camer= video [i un calculator ata[at. Camera beneficiaz= de
interven]iile chirurgicale pot afecta caracteristicile biometrice. raze infraro[ii [i permite controlul pulsului cardiac, putându-
|n acest sens, pe plan interna]ional, sunt preocup=ri pentru a se verifica dac= degetele sunt ale unui individ viu sau mort16.
g=si un punct de vedere comun cu privire la procentele de
acceptare sau respingere a datelor biometrice, la un moment BIBLIOGRAFIE:
dat, ale unei persoane care se prezint= la un punct de 1. Termenul de biometrie a fost introdus \n vocabularul [tiin]ific la sfâr[itul
identificare. secolului XIX (biometry ori biometrics pentru autorii americani reprezint= un
sistem statistic) iar \n Fran]a majoritatea autorilor de specialitate definesc
Articolul 6 din Conven]ia 108 prevede c= orice biometria ca fiind o [tiin]= care, folosind formule matematice, face o statistic=
persoan=, la cerere, ob]ine confirmarea existen]ei sau \n ceea ce prive[te varia]iile biologice \n interiorul unui grup determinat.
neexisten]ei \n fi[ierul automatizat14 a unor date cu caracter 2. Me rye m Ma rzoki, “Enje ux de s te chnique s de biom e trie .Un pre mie r
personal care o privesc ori dispune de o cale de recurs, dac= approche”, P a ris , 2001, pa g.1.
3. E.S ta ncu, G.Ma te i, “Evolu]ii \n s is te m e le de ide ntificare biome trice
nu s-a dat urmare unei cereri de confirmare sau, dac= este
nord -am e ricane” \n Rolul [i contribu]ia probe lor crimina lis tice [i me dico-
cazul, de comunicare, rectificare sau [tergere. le ga le \n s ta bilire a a de v= rului, Ed. ”Luce a f= rul”, Bucure [ti, 2005,
6. Colectarea datelor cu caracter personal [i tratarea pa g.53.
lor automat= pun probleme de protec]ie a datelor. Informa]iile 4. Da te le biome trice tre buie s = fie cons ide ra te ca o ca te gorie spe cia l=
sensibile, ce au leg=tur= cu o anumit= persoan= (de exemplu de da te , \n m= s ura \n ca re e ma nâ nd de la corpul uma n r= mâ n a ce le a [i
dife rite lor s is te me [i s unt ina lte ra bile .
aceasta sufer= de o anumit= boal=, handicap fizic), trebuie s= 5. |n S UA proie cte le biome trice inte rne s e re fe r= la ide ntifica re a
fie \n siguran]=. Astfel, persoana trebuie s= fie informat= cu a ge n]ilor fe de ra li, re a liza re a pa [a poa rte lor ce con]in da te biome trice
privire la identitatea responsabilului cu prelucrarea datelor cât pe ntru ce t= ]e nii a me rica ni ia r \n China viitoa re a ca rte de ide ntita te va
[i asupra datelor tratate [i categoriilor de persoane c=rora li purta [i a mpre nta ge ne tic= a pos e s orului.
se comunic= aceste date, \n m=sura \n care informa]iile sunt 6. S is te me ma i func]ione a z= pe ntru a \nre gis tra de ]inu]ii fra nce zi,
pe ntru a controla a cce s ul virtua l, pe ntru a ]ine o e vide n]= judicia r= ori
necesare pentru garantarea loialit=]ii prelucr=rii. De a utiliza torilor din dife rite dome nii de a ctivita te . Dos s ie r de ve ille n 12,
asemenea, are drept de acces, de rectifciare, de blocare [i http:://w.a e com.org/ve ille /012_biome trie _07022005.htm, pa g.4-7.
de [tergere a datelor. Acest drept se extinde la datele 7. Re pre zint= s is te mul ce ntra l e urope a n de s toca re a a mpre nte lor
biometrice, ce fac obiectul prelucr=rii automatizate, [i la s olicita n]ilor, \n ve de re a a plic= rii Re gula me ntului Dublin I, re gula me nt
ca re s ta bile [te ]a ra re s pons a bil= cu proce s a re a une i ce re ri de a zil.
persoanele c=rora li s-au comunicat aceste date.
8. Es te ope ra ]iona l din 15 ia nua rie 2003.
7. Transferul unor date \ntre institu]ii, corecta lor 9. P oa te compa ra a proxima tiv 500.000 a mpre nte pe s e cund= cu o
\nregistrare [i prelucrare, cum se vor putea asigura. De pre cizie de 99,9%.
asemenea, cum se va asigura corecta transferare [i siguran]a 10. P rin da te cu ca ra cte r pe rs ona l s e \n]e le ge orice informa ]ie privind
datelor spre ]=rile \n care sistemele biometrice existente nu pe rs oa na fizic= ide ntifica t= s a u ide ntifica bil= (a rt. 2 din Conve n]ia nr.
108)
ofer= nivelul minim de protec]ie. Poate exista situa]ia \n care 11. Româ nia a ra tifica t Conve n]ia la 27 fe brua rie 2002.
datele sunt \nregistrate inexact iar cei interesa]i pot s= cear= 12. Orice pe s oa na a re dre ptul la re s pe cta re a vie ]ii s a le priva te [i de
rectificarea acestora. fa milie , a domiciliului [i core s ponde n]e i s a le . Nu e s te a dmis a me ste cul
8. Prin securizarea identit=]ii se protejeaz= [i une i a utorit= ]i publice \n e xe rcita re a a ce s tui dre pt de câ t \n m= sura \n
drepturile legale ale unei persoane, dreptul de proprietate, ca re a ce s t dre pt e s te pre v= zut de le ge [i da c= cons tituie o m= sur=
ca re , \ntr-o s ocie ta te de mocra tic= , e s te ne ce s a r= pe ntru se curita te a
dreptul de liber= circula]ie. Dar trebuie s= se aib= \n vedere [i na ]iona l= , s igura n]a public= , bun= s ta re a a ce s te i ]= ri, a p= ra re a ordinii [i
rentabilitatea unor asemenea documente. De exemplu, pre ve nire a fa pte lor pe na le , prote ja re a s = n= ta ]ii [i a mora le i, ori
Marea Britanie a investit deja 150-200 mil. de euro pentru a prote ja re a dre pturilor [i libe rt= ]ilor pe rs oa ne lor.
finan]a infrastructurile necesare realiz=rii unor asemenea 13. Re s pons a bil de fi[ie r \ns e a mn= pe rs oa na fizic= s a u juridic= ,
a utorita te a public= , s e rviciul s a u orice a lt orga nis m ca re e s te
proiecte. Pl=tirea unor taxe pentru elaborarea unor astfel de
compe te nt, conform le gii na ]iona le , pe ntru a de cide cu privire la
documente ar responsabiliza posesorul [i s-ar reduce astfel fina lita te a fi[ie rului a utoma tiza t, ca te goriile de da te cu ca ra cte r pe rsona l
num=rul de pierderi, distrugeri ale documentelor de identitate. ca re tre buie \nre gis tra te [i ope ra ]iile ca re li s e vor a plica (a rt. 2 din
Desigur, pentru cei cu venit mic, deja ar constitui o problem= Conve n]ia 108).
eliberarea unor astfel de documente. 14. Fi[ie r a utoma tiza t \ns e a mn= orice a ns a mblu de informa ]ii ca re fa ce
obie ctul une i pre lucr= ri a utoma tiza te (a rt. 2 din Conve n]ia 108).
Pentru a se evita erorile \n implementarea 15. Jean-René Lecerf, Mission d’information de la comission des Lois sur la
sistemelor biometrice s-au propus câteva solu]ii: nouvelle génération des documents d’identité et fraude documentaire.
• s= nu se abandoneze sistemele de securitate 16. Le s e m pre inte s à la m ain qui ide ntifie , pa g.1-3. fia bilita te a

CRIMIN ALIS TIC A 11


Procuror NELU CIOBANU

IMPORTAN}A PROBLEMATICII DEZB+TUTE {I interne, \n caz de neconcordan]= \ntre acestea.


RELEVAN}A ACESTEIA |N DREPTUL INTERN ROMÂN Conform principiului monist, Conven]ia reprezint=
o parte substan]ial= a legisla]iei na]ionale române, \n
Dreptul la libertatea de exprimare nu este numai sensul c= judec=torii pot aplica prevederile acesteia de
un fundament al democra]iei, ci [i o condi]ie prealabil= \ndat= ce au intrat \n vigoare.
pentru exerci]iul altor drepturi [i libert=]i consacrate prin Principiul aplicabilit=]ii directe nu are un caracter
Conven]ia European= a Drepturilor Omului. automat, ci are nevoie de sprijinul jurispruden]ei, fiind
Acest drept este, \ns=, supus anumitor limit=ri, \n imposibil= disocierea textului Conven]iei de
condi]iile prev=zute \n art. 10, paragraful 2 din Conven]ie. jurispruden]a creat= de Curtea European= a Drepturilor
Problematica dreptului la liber= exprimare este cu Omului de-a lungul timpului.
atât mai complex= \ntr-o ]ar= ca România, unde exerci]iul Toate aceste aspecte au consecin]e inclusiv
drepturilor [i libert=]ilor democratice este relativ recent1. asupra procesului legislativ, \n sensul modific=rii
Astfel, nu rareori procesele (mai ales cele penale) au fost legisla]iei române[ti, pentru ca aceasta s= reflecte
dezb=tute \n pres= sau \n cadrul unor emisiuni de con]inutul unor hot=râri ale Cur]ii Europene a Drepturilor
televiziune, iar existen]a unor “procese \n pres=“ sau a Omului, a[a cum s-a \ntâmplat \n domeniul propriet=]ii.
unor “tribunale de hârtie” a ridicat numeroase \ntreb=ri Aderarea României la Conven]ie, \n anul 1994, a
cu privire la autoritatea justi]iei [i la impar]ialitatea \nsemnat [i aderarea la Protocoalele Conven]iei, dar [i la
instan]elor de judecat=. jurispruden]a vast= a Cur]ii. Rezultatul imediat a constat \n
|n principiu, faptul c= presa a relatat, \ntr-o reflectarea jurispruden]ei Cur]ii \n con]inutul hot=rârilor
manier= p=rtinitoare, despre un anumit proces nu este pronun]ate de c=tre instan]ele române.
relevant, atunci când se evalueaz= impar]ialitatea unei |n acest domeniu, prima cauz= penal=, \n care
instan]e de judecat=2. instan]ele române au f=cut aplicarea prevederilor art. 10,
Au existat situa]ii când ziari[ti, realizatori TV sau paragraful 1 din Conven]ie [i a jurispruden]ei Cur]ii, a fost cea
avoca]i au lansat acuza]ii cu privire la magistra]i sau la privind pe ziari[tii Sorin Ro[ca St=nescu [i Cristina Ardeleanu.
modul \n care ace[tia \[i exercit= atribu]iile, când Cei doi ziari[ti au fost trimi[i \n judecat= pentru
persoane anchetate sau judecate au fost prezentate ca s=vâr[irea infrac]iunii de ofens= adus= autorit=]ii, constând \n
având vinov=]ia deja stabilit= sau când mijloacele de faptul c= au publicat \n ziarul “Ziua”o serie de articole prin
prob= (actele dosarului) au f=cut obiectul unor dezbateri con]inutul c=rora ar fi adus ofens= institu]iei preziden]iale,
publice. respectiv pre[edintelui de atunci al României, domnul Ion
|ntrucât \n România nu a existat o practic= Iliescu.
judiciar= \n acest sens [i, pe fondul lacunelor legislative, Cei doi ziari[ti au fost achita]i, \ntrucât nu au s=vâr[it
jurispruden]a Cur]ii Europene a Drepturilor Omului s-a faptele imputate, motivarea instan]ei fiind aceea c= “o
dovedit a fi relevant= sub aspectul protej=rii dreptului la asemenea fapt= nu poate exista \n sfera publicisticii politice
libertatea de exprimare. protejat= de dispozi]iile paragrafului 1 al art. 10 din
Conform acestei jurispruden]e, pe de o parte, Conven]ia pentru drepturile omului [i a libert=]ilor
presa are sarcina de a comunica informa]ii [i idei legate fundamentale, care exclude interven]ia autorit=]ii \n libertatea
de cauzele aflate pe rolul instan]elor3 iar, pe de alt= parte, de exprimare, cu atât mai mult cu cât a vizat sfera politicului”.
\ntr-un stat de drept, instan]ele au nevoie, pentru a-[i
\ndeplini atribu]iile, de \ncrederea opiniei publice, fiind REGLEMENT+RILE EXISTENTE PE PLAN EUROPEAN
deci necesar s= fie protejate \mpotriva unor atacuri Libertatea de exprimare este reglementat= de art. 10
distructive lipsite de fundament.4 al Conven]iei:
Conven]ia are preeminen]= asupra dreptului “Orice persoan= are dreptul la libertatea de exprimare.
na]ional, \n virtutea principiului primatului dreptului Acest drept cuprinde libertatea de opinie [i libertatea de a
interna]ional, dar [i pentru c= aceasta este consacrat= primi sau de a comunica informa]ii ori idei f=r= amestecul
printr-o norm= constitu]ional=5. autorit=]ilor publice [i f=r= a ]ine seama de frontiere (…).
Astfel, instrumentul juridic, pentru aplicarea Exercitarea acestor libert=]i ce comport= \ndatoriri [i
prevederilor Conven]iei, este unul constitu]ional, care responsabilit=]i poate fi supus= unor formalit=]i, condi]ii,
poate fi reg=sit \n con]inutul art. 11 [i art. 20 din restrângeri sau sanc]iuni prev=zute de lege, care constituie
Constitu]ia României6. m=suri necesare, \ntr-o societate democratic=, pentru
Textele constitu]ionale au consacrat principiul securitatea na]ional=, integritatea teritorial= sau siguran]a
efectului direct [i principiul priorit=]ii reglement=rilor public=, ap=rarea ordinii [i prevenirea infrac]iunilor, protec]ia
interna]ionale privind drepturile omului fa]= de legile s=n=t=]ii sau a moralei, protec]ia reputa]iei sau a drepturilor

12 CRIMIN ALIS TIC A


altora, pentru a \mpiedica divulgarea de informa]ii informa]ii referitoare la fapte [i date, \n timp ce opiniile reflect=
confiden]iale sau pentru a garanta autoritatea [i gânduri, idei, credin]e sau judec=]i de valoare din partea
impar]ialitatea puterii judec=tore[ti”. societ=]ilor de pres=, a editorilor sau ziari[tilor.
Din punct de vedere al tehnicii legislative, articolul 10 Totodat=, \n jurnalism, informa]iile [i opiniile trebuie s=
al Conven]iei are o structur= asem=n=toare cu cea a altor respecte prezum]ia de nevinov=]ie, \n special \n cazuri care
articole, \n sensul c=, \ntr-un prim alineat, se indic= dreptul sunt \nc= sub judice [i trebuie s= nu emit= judec=]i.
protejat, iar \n al doilea alineat motivele de restrângere a Cum vom vedea, jurispruden]a Cur]ii Europene a
exerci]iului acestuia. Drepturilor Omului a conturat [i, ulterior, a aprofundat toate
Ca [i \n cazul altor drepturi [i libert=]i garantate de aceste no]iuni.
Conven]ie, statele pot restrânge exercitarea dreptului la
DOMENIUL DE APLICARE, COMPONENTELE {I
libertatea de exprimare [i informare, prin invocarea altor
LIMITELE DREPTULUI LA LIBERTATEA DE EXPRIMARE
articole ale Conven]iei.
{I INFORMARE
Un exemplu \l constituie art. 6 din Conven]ie: “orice
Domeniul de aplicare a dreptului la libera
persoan= are dreptul la judecarea \n mod echitabil, \n mod
exprimare
public [i \ntr-un termen rezonabil a cauzei sale, de c=tre o
Tendin]a organelor de aplicare a Conven]iei este
instan]= independent= [i impar]ial=, instituit= de lege, care va
aceea de a include \n sfera art. 10, paragraful 1 o arie extrem
hotâr\ fie asupra \nc=lc=rii drepturilor [i obliga]iilor sale cu
de larg= de forme de manifestare a libert=]ii de exprimare,
caracter civil, fie asupra temeiniciei oric=rei acuza]ii \n inclusiv mijloacele materiale [i tehnice folosite pentru
materie penal= \ndreptat= \mpotriva sa.” exercitarea acesteia9.
Comisia a \nf=]i[at \mpreun= art. 10 [i art. 6 \n Libertatea de exprimare are \n vedere toate categoriile
examinarea unor cereri, \n care persoanele implicate \n de informa]ii, crea]iile [i ideile, oricare ar fi con]inutul, forma,
preg=tirea [i \nregistrarea unei emisiuni de televiziune asupra suportul sau finalitatea acestora [i prive[te domenii diverse:
unui proces care prezenta un interes considerabil pentru politic10, artistic11, comercial12 sau alte domenii de interes
public se plângeau de faptul c= interzicerea emisiunii era public.
contrar= articolului 107. Sunt incluse \n sfera protec]iei art. 10 imaginile13,
Comisia a declarat cererile ca inadmisibile, motivând sunetele [i informa]iile transmise prin intermediul suportului
urm=toarele: “Libertatea de exprimare constituie unul dintre tip=rit14, al radioului15, televiziunii16, cinematografiei17 etc.
fundamentele esen]iale ale unei societ=]i democratice (…). |n Sunt protejate toate mijloacele de producere, transmitere [i
acest context, libertatea presei de a comunica informa]ii [i idei distribuire a informa]iei18.
[i dreptul publicului de a le primi \mbrac= o importan]= Libertatea de exprimare presupune din partea statelor
deosebit= (…). |n afar= de aceasta, Comisia aminte[te locul nu numai o obliga]ie general=, negativ=, de a se ab]ine de la
important pe care dreptul la un proces echitabil, astfel cum orice \ngr=diri ale dreptului, dar [i obliga]ia pozitiv= de a
este garantat de art. 6, par. 1 din Conven]ie, \l de]ine \ntr-o asigura caracterul pluralist al informa]iei, transmiterea liber=
societate democratic=, precum [i importan]a legat= de a acesteia prin mijloace tehnice sau orice alte forme de
publicitatea proceselor, ca unul din mijloacele ce permit expresie.
men]inerea \ncrederii \n justi]ie”. |n cauza Handyside c. Marii Britanii, Curtea a ar=tat
Comisia nu a f=cut vreo deosebire \ntre dispozi]iile c=, sub rezerva paragrafului 2 al articolului 10, libertatea de
restrictive ale celor dou= articole, ar=tând c= ocrotirea bunei exprimare “acoper= nu numai informa]iile [i ideile care sunt
administr=ri a justi]iei [i a dreptului la un proces echitabil privite favorabil sau considerate inofensive sau indiferente,
constituie obiective care contribuie la garantarea autorit=]ii [i dar [i pe acelea care ofenseaz=, [ocheaz= sau \ngrijoreaz=
a impar]ialit=]ii puterii judec=tore[ti, la care se refer= art. 10, statul sau un anumit segment al popula]iei”.
paragraful 2 din Conven]ie. Titularii dreptului la libertatea de exprimare sunt atât
Pe de alt= parte, drepturile fundamentale aflate \n persoanele fizice, cât [i cele juridice19.
discu]ie se reg=sesc [i \n cadrul Tratatului instituind o |n jurispruden]a specific= a Cur]ii este indiferent=
Constitu]ie pentru Europa, \n partea a II-a: “Carta drepturilor calitatea special= pe care o au anumite categorii de
fundamentale a Uniunii Europene”. persoane; totu[i, statutul special al anumitor persoane (de
Astfel, alineatul 1 al art. II – 71, intitulat “Libertatea de exemplu oamenii politici, ziari[tii, de]inu]ii, militarii, func]ionarii
exprimare [i informare”, reia prevederile art. 10 din Conven]ie, publici [i al]ii) poate restrânge sau m=ri protec]ia acordat=
afirmând dreptul oric=rei persoane la libertatea de exprimare. dreptului lor.
Alineatul 2 al articolului consacr= obliga]ia de a
respecta libertatea [i pluralismul mijloacelor de informare \n Componentele dreptului la libertatea de exprimare
mas=, ca un aspect important al libert=]ii de exprimare. Componentele dreptului rezult= din interpretarea
Corespunz=tor art. 6, paragraful 1 din Conven]ie, art. gramatical= a textului Conven]iei:
II – 107 (situat \n capitolul II, titlul VI “Justi]ia”) prevede c=  libertatea de a sus]ine propriile idei sau opinii;
“orice persoan= are dreptul de a i se analiza cauza \n mod  libertatea de a comunica informa]ii [i idei;
echitabil, public [i \ntr-un termen rezonabil de c=tre o instan]=  libertatea de a primi informa]ii [i idei.
independent= [i impar]ial=, stabilit= \n prealabil prin lege”. Din perspectiva dreptului intern, acestora li se adaug=
De altfel, problema raportului dintre libertatea de libertatea de a c=uta informa]ii, component= cuprins= \n
exprimare [i autoritatea [i impar]ialitatea justi]iei se reg=sesc [i Declara]ia Universal= a Drepturilor Omului.
\n documentele adoptate sub egida Consiliului Europei. Libertatea de exprimare cuprinde diverse domenii,
|n cuprinsul Rezolu]iei 1003/1883 a Adun=rii cum ar fi: libertatea de expresie artistic=, libertatea cuvântului
Parlamentare a Consiliului Europei, referitoare la etica \n comer] sau libertatea presei. Totodat=, cuprinde atât datele
jurnalistic=8, se face distinc]ia \ntre [tiri [i opinii, astfel \ncât s= verificabile, cât [i opiniile personale, criticile [i judec=]ile de
fie imposibil ca acestea s= fie confundate (art. 2). {tirile sunt valoare.

CRIMIN ALIS TIC A 13


Limitele dreptului la libertatea de exprimare care dispun autorit=]ile na]ionale pentru a hot=r\ \n privin]a
Art. 10, paragraful 2 din Conven]ie permite statelor s= oportunit=]ii limit=rii libert=]ii de exprimare este mai mare28.
aduc= limit=ri (numite \n literatura de specialitate “restric]ii Sintagma “necesar= \ntr-o societate democratic=“ a
speciale”, spre deosebire de “restric]iile generale”, prev=zute fost pentru prima dat= explicat= de Curte \n cauza
de art. 15, 16 [i 17 ale Conven]iei), formelor de manifestare a Handyside c. Marii Britanii, ar=tându-se c= adjectivul
libert=]ii de exprimare, cu condi]ia respect=rii cerin]elor “necesar” implic= faptul c= ingerin]a \n cauz= trebuie s=
impuse de Conven]ie. corespund= unei nevoi sociale imperioase. Pe de alt= parte,
Astfel, dup= stabilirea aplicabilit=]ii art. 10 a[a cum rezult= din jurispruden]a Cur]ii, motivele invocate de
(constatarea c= a avut loc o ingerin]= \n dreptul autorit=]ile na]ionale pentru a justifica ingerin]a respectiv=
reclamantului), Curtea constat= c= limitarea adus= de stat trebuie s= fie pertinente [i suficiente,29 iar m=sura \n litigiu
acestui drept este contrar= Conven]iei, dac= nu \ndepline[te trebuie s= fie propor]ional= cu scopul urm=rit30.
cele trei condi]ii cumulative prev=zute \n paragraful 2: Curtea a recunoscut statelor o marj= de apreciere,
 s= fie prev=zut= de lege; care nu este nelimitat=, cât prive[te oportunitatea lu=rii unei
 s= urm=reasc= cel pu]in unul dintre scopurile anumite m=suri restrictive care aduce atingere libert=]ii de
legitime prev=zute de textul Conven]iei; exprimare. |n concret, pentru stabilirea \ntinderii marjei de
 s= fie necesar= \ntr-o societate democratic=, pentru apreciere, Curtea ia \n considerare elemente legate de natura
atingerea acelui scop. [i tipul discursului, valoarea protejat= prin reprimarea
Curtea a interpretat \ntr-o manier= foarte larg= acestuia, calitatea specific= a autorului discursului, persoana
no]iunea de “ingerin]=“ considerând c= aceasta include o lezat=, mijlocul prin care a fost difuzat mesajul [i impactul
mare varietate de m=suri \ndreptate \mpotriva persoanelor acestuia, locul unde a fost ]inut discursul, publicul ]int= sau
care [i-au exercitat acest drept, indiferent dac= m=surile au alte circumstan]e specifice.
fost anterioare sau ulterioare exercit=rii acestuia20.
Astfel, spre exemplificare, au fost apreciate ca JURISPRUDEN}A CUR}II EUROPENE A
“ingerin]e”, m=suri, de natur= penal= sau civil=, cum ar fi: DREPTURILOR OMULUI
sanc]ionarea unor ziari[ti pentru diferite afirma]ii publicate \n Hot=rârea Cur]ii, cu valoare de principiu, privind
pres= sau f=cute \n timpul unor emisiuni de radio sau libertatea presei pe temeiul art. 10, este cea pronun]at= \n
televiziune, condamnarea unor persoane pentru calomnie, cauza Sunday Times (nr.1) c. Marii Britanii31.
interzicerea public=rii fotografiei unui suspect21, \nc=lcarea |n cauz=, reclaman]ii au preg=tit pentru publicare un
secretului judiciar22, \nc=lcarea obliga]iei de confiden]ialitate, reportaj indicând metodele de cercetare [tiin]ific= [i
“contempt of court”23, efectuarea unor perchezi]ii având ca experimentele utilizate de o societate farmaceutic= \nainte
scop descoperirea surselor de informare ale ziaristului24 sau s= comercializeze sedativul numit thalidomid=. |n perioada
confiscarea arhivelor, documenta]iei [i a bibliotecii unui ziar25. prev=zut= pentru publicare se aflase \n mod necontestat
Prima condi]ie pe care trebuie s= o \ndeplineasc= (prin mijloace independente de pres=) faptul c= mul]i copii
ingerin]a, pentru a nu ne afla \n prezen]a unei \nc=lc=ri a art. s-au n=scut cu tare grave pentru c= mamele au luat acest
10, este aceea a prevederii \n “lege”. medicament \n timpul sarcinii. Anumite familii aflate \n cauz=
Curtea a dat acestei no]iuni un sens material, [i nu au ajuns la un compromis extrajudiciar cu societatea
unul pur formal, incluzând toate normele care au for]= farmaceutic=, altele se g=seau \n primele etape ale unui
juridic=: atât actele legislative cu valoare normativ= general= proces, iar altele purtau \nc= negocieri.
care eman= de la puterea legiuitoare, cât [i normele cu o for]= Primind un exemplar al articolului respectiv, societatea
juridic= inferioar= legii \n sens formal26. a cerut judec=torului [i a ob]inut interzicerea public=rii sale.
No]iunea de “lege” cuprinde atât dreptul scris, cât [i Interdic]ia a fost confirmat= de c=tre cea mai \nalt= jurisdic]ie
jurispruden]a, incluzând chiar [i norme apar]inând dreptului intern=, cu motivarea c= publicarea articolului ar constitui un
interna]ional public. act de “contempt of court”, aducând atingere sau prejudiciind
Norma de drept intern care prevede posibilitatea unei mersul justi]iei \n cadrul unei proceduri judiciare aflate \n curs.
ingerin]e adus= libert=]ii de exprimare trebuie s= Curtea a declarat c= nefiind “necesar= \ntr-o societate
\ndeplineasc= dou= condi]ii cumulative: accesibilitatea (care democratic=“ interdic]ia constituia un amestec \n exercitarea
include [i enun]area cu suficient= precizie a normei) [i de c=tre ziarul respectiv a dreptului s=u la liber= exprimare,
previzibilitatea27. \n sensul articolului 10, paragraful 1.
Dup= constatarea existen]ei unei ingerin]e adus= Curtea a examinat argumentul guvernului, conform
libert=]ii de exprimare, Curtea verific= dac= ea urm=rea unul c=ruia au fost puse \n balan]= dou= interese de ordin public,
dintre scopurile legitime enumerate limitativ \n art. 10, libertatea de exprimare [i buna func]ionare a justi]iei: “dac=
paragraful 2, scopuri printre care se afl= [i garantarea mijloacele mass-media nu trebuie s= dep=[easc= limitele
autorit=]ii [i impar]ialit=]ii puterii judec=tore[ti. fixate, \n scopul unei bune administr=ri a justi]iei, le revine,
Identificarea de c=tre Curte a scopului legitim vizat de totu[i, obliga]ia de a comunica informa]ii [i idei atât cu privire
m=sura de restrângere a libert=]ii de exprimare are un rol la problemele cunoscute de tribunale cât [i la acelea
foarte important \n analiza celei de-a treia condi]ii prev=zute referitoare la alte sectoare de interes public. Func]ia
de paragraful 2 al art. 10, respectiv cerin]a ca m=sura \n litigiu constând \n a le comunica se adaug= doar dreptului
s= fii fost “necesar= \ntr-o societate democratic=“. publicului de a le primi”.
Curtea exercit= un control mai strict al necesit=]ii unor A[adar, prin solu]ionarea acestei cauze, Curtea a fixat
m=suri luate de c=tre autorit=]i, atunci când acestea un nivel ridicat al protec]iei presei, \ntemeindu-l pe prezum]ia
urm=resc ap=rarea autorit=]ii [i impar]ialit=]ii puterii c= interesul general este mai bine servit când i se ofer=
judec=tore[ti, pe când \n ceea ce prive[te alte categorii de publicului cele mai cuprinz=toare informa]ii cu putin]=.
scopuri legitime (cum ar fi, spre exemplu, protec]ia moralei |n cursul analizei având ca obiect dac= interferen]a
sau ap=rarea securit=]ii na]ionale), marja de apreciere de reclaman]ilor cu libertatea de exprimare a urm=rit realizarea

14 CRIMIN ALIS TIC A


unui scop legitim, Curtea a clarificat unele no]iuni utilizate \n efectuaser= o investiga]ie serioas= [i detaliat= [i, prin urmare,
acest domeniu: demonstraser=, \n mod conving=tor, elementele de fapt pe
“Termenul “puterea judec=toreasc=“ (pouvoir care [i-au bazat judecata de valoare referitoare la lipsa de
judiciare) se refer= la aparatul de justi]ie sau ramura impar]ialitate a magistra]ilor viza]i de articolul lor.
judec=toreasc= a guvernului, precum [i la judec=tori \n Curtea a reafirmat principiul c= articolul 10 nu
capacitatea lor oficial=“. protejeaz= doar substan]a ideilor [i a informa]iilor exprimate,
Fraza “autoritatea magistra]ilor” se refer=, \n special, ci [i forma \n care acestea sunt exteriorizate, re]inând faptul
la no]iunea c= instan]ele sunt, [i sunt acceptate de public \n c= “de[i comentariile reclaman]ilor con]ineau f=r= \ndoial=
general, ca fiind forumul potrivit pentru evaluarea drepturilor critici foarte severe, acestea sunt considerate de Curte ca
[i a obliga]iilor legale [i pentru solu]ionarea litigiilor referitoare fiind pe m=sura emo]iei [i a indign=rii cauzate de faptele
la acestea; mai mult, publicul \n general are respect pentru [i invocate \n respectivele articole”.
\ncredere \n capacitatea instan]elor de a-[i \ndeplini aceast= Acela[i principiu a fost aplicat de c=tre Curte \n cauza
func]ie”. Prager [i Oberschlick c. Austriei36, \n care s-a afirmat faptul
O alt= cauz= relevant= este cauza Lingens c. c= “libertatea presei acoper=, de asemenea, recurgerea la o
Austriei32, din analiza c=reia rezult= c= nu este important ca anumit= doz= de exagerare sau chiar de provocare”.
autorul afirma]iilor s= fie ziarist profesionist, aceea[i protec]ie |n aceast= spe]=, Curtea a aprobat decizia instan]elor
fiind acordat= [i altor persoane care \[i exprim= opinia prin na]ionale de a-i condamna pe ziari[tii care criticaser=
intermediul mass-media. presta]ia judec=torilor austrieci, acuzându-i de lips= de
Cauza se referea la condamnarea penal= pentru impar]ialitate [i de faptul c= ignor= prezum]ia de nevinov=]ie
calomnie a reclamantului (un ziarist) pentru afirma]iile a inculpa]ilor. Decizia Cur]ii s-a bazat, \n mare m=sur=, pe
referitoare la cancelarul federal austriac B. Kreisky. caracterul generalizator [i nenuan]at al afirma]iilor
Curtea a stabilit o foarte important= distinc]ie \ntre incriminate, pe faptul c= acestea au fost calificate drept fapte
afirmarea unor fapte [i cea a unor judec=]i de valoare: [i nu judec=]i de valoare, precum [i pe faptul c= cercet=rile
“existen]a faptelor poate fi demonstrat=, \n timp ce adev=rul \ntreprinse de ziari[ti nu p=reau s= fi fost suficiente pentru a
judec=]ilor de valoare nu este susceptibil de a fi dovedit”. justifica afirma]ii atât de grave.
|n cauza Worm c. Austriei33, ziaristul austriac Worm |n cauza Weber c. Elve]iei, un ziarist [i un ecologist
f=cuse cercet=ri, pe durata mai multor ani, referitoare la au fost declara]i vinova]i [i condamna]i pentru c=, \n timpul
comportamentul fraudulos al fostului ministru de finan]e unei conferin]e de pres=, au divulgat informa]ii confiden]iale
Androsch, mai precis asupra delictelor fiscale comise pe cu privire la o anchet= judiciar=. Curtea a admis c= pedeapsa
durata mandatului. Pe durata procesului, publica]ia lui Worm era “prev=zut= de lege” [i c= protec]ia autorit=]ii [i
a f=cut o analiz= detaliat= a judec=torului, procurorului, impar]ialit=]ii puterii judiciare constituia un scop legitim, \n
\nvinuitului [i ap=r=torului acestuia. Din analiza articolului conformitate cu articolul 10, paragraful 2, dar a considerat c=
p=rea s= se desprind= presupunerea c= Androsch era era totu[i vorba de o \nc=lcare a acestui articol, deoarece
vinovat, iar Worm a fost ulterior condamnat pentru reclamantul dezv=luise fapte care erau deja cunoscute de
“influen]area interzis= a procedurilor penale”. opinia public= la momentul desf=[ur=rii conferin]ei de pres=.
Oarecum surprinz=tor, Curtea a stabilit c= nu exist= o |n cauza Perna c. Italiei37, Curtea avut ocazia s=
\nc=lcare a articolului 10, f=r= s= sublinieze faptul c= nu se demonstreze c= acuza]iilor de lips= de impar]ialitate aduse
poate evita relatarea \n pres= a unui proces la nivel \nalt \n unui magistrat de c=tre pres=, li se aplic=, \n esen]=, acelea[i
care este implicat un politician. |n schimb, a insistat asupra principii ca [i \n celelalte situa]ii \n care este vorba despre
rolului acestuia \n subsidiar [i asupra doctrinei latitudinii de discutarea de c=tre ziari[ti a subiectelor de interes general.
apreciere. Curtea a costatat \nc=lcarea Conven]iei [i \n cauza
Pozi]iile diferite adoptate de Curte \n spe]ele Sunday Nikula c. Finlandei38 \n care reclamanta, avocata unei
Times [i Worm se explic=, \n primul rând, prin faptul c= \n persoane, acuzat= de s=vâr[irea unei infrac]iuni, fusese
cauza Sunday Times existase o cenzur= anterioar=, \n timp condamnat= deoarece criticase modul \n care procurorul
ce \n spe]a Worm ziaristul fusese pedepsit dup= publicare. |n instrumentase cauza \n care era implicat clientul s=u. Astfel,
al doilea rând, \n prima spe]=, Curtea a avut \n vedere ea l-a acuzat pe procuror \ntr-un memoriu prezentat \n fa]a
m=surile luate pentru a garanta “autoritatea magistra]ilor”, \n instan]ei, de manipulare [i de \nc=lcare a atribu]iilor sale de
timp ce \n a doua cauz=, m=surile restrictive fuseser= luate serviciu prin administrarea ilegal= a probelor, \ntrucât a
pentru a garanta \nvinuitului un proces echitabil. transformat un co-acuzat \n martor, pentru a sus]ine
|ntr-o alt= cauz= (Barfod c. Danemarcei)34, un ziarist acuzarea \mpotriva celorlal]i inculpa]i, \n timp ce \mpotriva
a fost condamnat pentru c= a acuzat doi judec=tori de lips= unui poten]ial martor \n favoarea acuzatului a formulat
de impar]ialitate \n modul \n care au rezolvat un litigiu fiscal. acuza]ii pentru a-l \mpiedica s= depun= m=rturie. Ulterior,
Curtea a re]inut ca fiind scopuri legitime urm=rite de c=tre stat procurorul a acuzat-o pe reclamant= de calomnie, ob]inând
“protec]ia reputa]iei judec=torilor” (care nu erau judec=tori condamnarea acesteia.
profesioni[ti) [i indirect “salvgardarea autorit=]ii puterii Curtea a ar=tat statutul specific al avoca]ilor [i “rolul
judec=tore[ti”. cheie” al acestora \n administrarea justi]iei; de[i a constatat c=
|n cauza De Haes [i Gijsels c. Belgiei (nr. 1)35 afirma]iile reclamantei nu se \nscriau \n cadrul unei dezbateri
Curtea a constatat o \nc=lcare a art. 10. Cauza privea privind chestiuni de ordin general, Curtea a subliniat c=
condamnarea unor ziari[ti pentru calomnie, deoarece acuza]iile \n cauz= nu dep=[iser= cadrul [edin]ei publice [i se
publicaser= câteva articole \n care au acuzat o serie de refereau la actele procurorului ac]ionând \n cadrul procedurii \n
judec=tori de lips= de impar]ialitate \n modul de tratare a unei care fusese implicat clientul s=u, nefiind, deci, \ndreptate
cauze referitoare la pretinsele abuzuri comise asupra unor \mpotriva calit=]ii profesionale a procurorului, \n general.
copii de tat=l lor, un celebru notar din localitate. |n De asemenea, Curtea a f=cut distinc]ia \ntre aceast=
argumentarea hot=rârii, s-a subliniat faptul c= ziari[tii cauz= [i altele anterioare, \n care acuza]iile \ndreptate

CRIMIN ALIS TIC A 15


\mpotriva actelor procurorilor aveau caracterul unor insulte cu scopul de a \mpiedica diseminarea de informa]ii
personale (spre exemplu, cauza Mahler c. Germaniei39, \n incorecte43.
care procurorul fusese acuzat de c=tre avocatul inculpatului |n acest context, amintim Recomandarea 13 a
c= redactase rechizitoriul aflându-se \ntr-o stare de be]ie Comitetului de Mini[tri al Consiliului Europei privind furnizarea
complet=). de informa]ii \n leg=tur= cu procedurile penale prin
Tot referitor la magistra]i, Curtea a apreciat (cauza intermediul mass-media (adoptat= la data de 10 iulie 2003).
Wille c. Liechtenstein) c= atunci când este pus= \n joc Recomandarea se adreseaz=, \n special, mass-media
libertatea de exprimare a persoanelor ocupând o asemenea [i autorit=]ilor (judiciare) [i reitereaz= necesitatea ca
pozi]ie (magistrat), drepturile [i obliga]iile prev=zute de art. 10 autorit=]ile judiciare s= furnizeze mass-media doar informa]ii
au o importan]= special=. Se a[teapt= de la magistra]i s= verificate (principiul 3), necesitatea respect=rii prezum]iei de
uzeze de libertatea de exprimare cu re]inere, ori de câte ori nevinov=]ie (principiul 2) [i cea a respect=rii dreptului la
sunt susceptibile s= fie puse \n discu]ie autoritatea [i intimitate al (familiilor) suspec]ilor, victimelor [i martorilor
impar]ialitatea puterii judiciare. O atingere adus= libert=]ii de (principiul 8).
exprimare a unui magistrat prin schimbarea sa din func]ie ca Al]i factori relevan]i pentru evaluarea rolului mass-
urmare a ideilor sale privind competen]a Cur]ii media, a[a cum rezult= ace[tia din analiza spe]ei Baragiola,
Constitu]ionale de a interveni \n cazul unui dezacord \ntre deja amintit=, sunt urm=torii:
[eful statului (prin]) [i cet=]eni a \nc=lcat articolul 10.  verificarea dac= relatarea complet= a presei a
Ilustrativ= pentru domeniul supus dezbaterii este [i exprimat \n mod unanim o anumit= evaluare a procedurilor
spe]a Craxi c. Italiei40. Dup= ce au fost descoperite nereguli judiciare;
grave, s-a declan[at procedura penal= \mpotriva lui Craxi,  stabilirea \mprejur=rii dac= mass-media este
care era primul ministru al Italiei, iar presa a relatat pe larg prevenit= de pericolul unui proces prematur instrumentat prin
despre ac]iunile penale. Craxi a \naintat Cur]ii o plângere \n pres=;
care sus]inea c= nu a avut parte de un proces echitabil  analiza influen]=rii poten]iale, de c=tre mass media,
datorit= acestei campanii de pres=. Curtea a constatat c= a procesului [i a judec=torilor na]ionali \n luarea deciziilor.
interesul mass-media se datora pozi]iei \nalte a celui \n Au existat [i hot=râri ale Cur]ii privind comentariile sau
cauz=, contextului politic [i gravelor acuza]ii aduse. discursurile unor oameni politici pe marginea proceselor
|n opinia Cur]ii, era inevitabil ca presa s= nu fac= aflate pe rol.
anumite comentarii dure \ntr-un dosar sensibil, care punea |n cauza Santransanta44, pre[edintele Ucrainei \i
sub semnul \ntreb=rii moralitatea unor func]ionari publici de trimisese pre[edintelui Tribunalului Suprem de Arbitraj o
rang \nalt [i leg=turile dintre lumea politic= [i cea de afaceri. scrisoare prin care \l \ndemna s= “apere interesele cet=]enilor
Curtea a luat not= c= dosarul lui Craxi fusese instrumentat de ucraineni” \ntr-un litigiu dintre o companie de stat din Rusia
un complet compus exclusiv din judec=tori de profesie [i c= [i o companie de stat din Ucraina. Curtea a decis c= o astfel
nimic nu sugera c= ace[ti judec=tori fuseser= influen]a]i de de interven]ie este incompatibil= cu no]iunea de tribunal
declara]iile de pres=. |n consecin]=, Curtea a decis c= nu “independent”: “Oricare ar fi motivele avansate de guvern
existase nici o \nc=lcare a art. 6 din Conven]ie, privind dreptul pentru a-[i justifica astfel de interven]ii, Curtea consider= c=,
la o audiere echitabil=. având \n vedere con]inutul acestora [i modalitatea \n care au
Un factor important \l reprezint= intervalul de timp fost f=cute (……) acestea erau ipso facto incompatibile cu
dintre momentul \n care cazul se bucur= de aten]ia mass- no]iunea unui “tribunal independent [i impar]ial”, \n sensul art.
media [i momentul \n care judec=torul (sau jura]ii) trebuie s= 6, paragraful 1 din Conven]ie”.
ajung= la un verdict. |n cauza X. c. Norvegia, jura]ii au trebuit |n cauza F=lcoianu c. României45, peten]ii s-au plâns
s= dea un verdict la un an dup= ce \n mass-media existase cu privire la independen]a Cur]ii Supreme de Justi]ie, care se
consternare cu privire la acest dosar. Din acest motiv, deta[ase de propria jurispruden]= \n urma unui discurs ]inut, \n
Comisia a considerat c= era foarte pu]in probabil ca jura]ii s= anul 1994, de c=tre pre[edintele României, domnul Ion Iliescu,
fie influen]a]i de relat=rile din pres=. \n cursul c=ruia acesta afirmase c= hot=rârile judec=tore[ti de
Responsabilitatea statului \n privin]a public=rii a f=cut restituire a propriet=]ilor na]ionalizate ilegal nu ar trebui puse \n
obiectul cauzei Hauschildt c. Danemarcei41: “o campanie executare. Curtea a constatat c= nimic nu sugera c= judec=torii
virulent= de pres= poate, \n anumite circumstan]e, s= care deliberaser= \n cauza peten]ilor fuseser= influen]a]i de
afecteze \n mod advers procesul echitabil [i s= implice semnalele pre[edintelui [i a decis \n unanimitate c= nu existase
responsabilitatea statului, \n special dac= este ini]iat= de unul nici o \nc=lcare a articolului 6, paragraful 1. |n aceast= spe]=,
dintre organismele statului”. Curtea a adoptat o atitudine destul de blând=, \n sensul c= se
Dac= sursa relat=rii din pres= ar putea fi una dintre va constata o \nc=lcare a articolului 6 doar dac= petentul poate
institu]iile statului, Comisia va fi mult mai pu]in tolerant= fa]= s= demonstreze c= judec=torul a fost influen]at \n fapt atunci
de autorit=]ile respectivului stat, iar leg=tura cauzal= dintre când a deliberat \ntr-un dosar anume, aceast= prob= fiind
relatarea faptelor \n pres= [i influen]a presei asupra foarte dificil=.
procesului va fi mai u[or de acceptat. A existat [i o situa]ie când s-a pus problema influen]=rii
Articolul 6, paragraful 2 nu interzice distribuirea justi]iei de c=tre dezbaterea parlamentar=. |n anul 1962,
anumitor informa]ii cu privire la procese aflate pe rol, \ns= Comisia a trebuit s= comenteze o dezbatere parlamentar=
aceasta trebuie s= fie astfel f=cut= \ncât s= nu \ncalce din Bundestag-ul german cu privire la organizarea justi]iei46.
prezum]ia de nevinov=]ie. Au fost considerate acceptabile \n Astfel, un membru al parlamentului s-a plâns \n cadrul
diferite cauze afirma]iile care nu fac decât s= descrie un dezbaterii cu privire la politica sentin]elor judec=tore[ti, care,
stadiu al suspiciunii, \n timp ce declara]iile care reflect= o \n opinia sa, erau mult prea blânde, f=când chiar trimitere la
opinie conform c=reia persoana respectiv= este vinovat=, vor anumite dosare, din care unul se afla pe rolul instan]ei.
fi de nepermis42. Totu[i, Comisia a acceptat faptul c= Comisia a decis c= judec=torul respectiv nu a fost influen]at
procuratura unui stat membru a emis un comunicat de pres= ilegal, subliniind c= \n cadrul dezbaterii se f=cuse trimitere

16 CRIMIN ALIS TIC A


explicit= la necesitatea unei independen]e a justi]iei [i c= dezv=luit= \n cadrul unei emisiuni de televiziune, \n cursul
dezbaterea nu avusese drept rezultat un vot sau o declara]ie c=reia a fost identificat ca autor al unei infrac]iuni, de[i vinov=]ia
adresat= judec=torului respectiv. sa nu fusese \nc= stabilit= \n mod legal.
Din practica recent= a Cur]ii privind libertatea de Curtea a luat act de conven]ia de rezolvare pe cale
exprimare, re]inem cauza Karhuvaara [i Iltalehti c. amiabil= asupra c=reia au convenit p=r]ile [i a hot=rât s=
Finlandei47. Reclaman]ii sunt o editur=, care public= un radieze cererea de pe rol.
cotidian na]ional, [i redactorul-[ef al acesteia. |n respectivul Ilustrativ= este [i practica \n domeniu a Comisiei
cotidian este publicat= o informa]ie privind procesul penal al Europene a Drepturilor Omului, care a respins ca inadmisibile
unei persoane, cu precizarea c= so]ia sa este deputat, de[i ea unele plângeri având ca obiect:
nu avea nici o leg=tur= cu procesul. |n urma plângerii  restric]ii impuse reportajelor privind un proces
deputatei, reclaman]ii sunt condamna]i penal pentru ofens=, penal52;
fiind obliga]i la plata unei amenzi [i la desp=gubiri. Curtea a  publicarea \n pres= a unei note a unui judec=tor de
amintit c= protec]ia vie]ii private trebuie echilibrat= cu instruc]ie \n care se men]iona implicarea reclaman]ilor \n
libertatea de exprimare. Publicul are dreptul s= fie informat, anumite infrac]iuni53;
inclusiv, \n anumite \mprejur=ri, cu privire la anumite aspecte  sanc]ionarea disciplinar= a unui avocat pentru
ale vie]ii private a figurilor publice, \n special a politicienilor. emiterea unui comunicat prin care aducea critici condi]iilor de
Având \n vedere faptul c= articolele de pres= nu con]in vreo deten]ie a clientului [i desf=[ur=rii procedurii54;
afirmare a unei implic=ri penale a deputatei [i nici nu dau  refuzul de a acorda unui ziarist acreditarea pe lâng=
detalii cu privire la via]a ei privat=, cu excep]ia faptului c= este instan]=55;
c=s=torit= cu persoana condamnat=, \mprejurare care este  sanc]ionarea disciplinar= a unui judec=tor pentru
deja public=, Curtea a stabilit c= articolul 10 din Conven]ie a comentariile exprimate fa]= de un ziarist \n particular56;
fost violat.  anularea condamn=rii la plata de daune interese de
Problematica legat= de dreptul la libertatea de c=tre ziari[ti c=tre doi magistra]i pentru comentariile publicate
exprimare a fost abordat= de Curtea de la Strasbourg [i \n de c=tre primii despre ace[tia \n pres=57;
cuprinsul unor cauze având ca obiect plângeri formulate de Cerin]a impar]ialit=]ii judec=torului poate interfera cu
c=tre cet=]eni români. libertatea de exprimare a acestuia. Astfel, judec=torul este
|n cauza Dalban c. României48, reclamantul (ziarist) primul ]inut s= respecte obliga]ia de a se ab]ine de la orice
a fost condamnat penal pentru publicarea unor acuza]ii declara]ie care s= reflecte \n vreun fel o prejudecat= cu
privind fraude comise de c=tre o persoan= care ocupa o privire la vinov=]ia acuzatului. |n situa]ia \n care astfel de
func]ie public= (pre[edinte de I.A.S.), acuza]ii bazate pe declara]ii sunt f=cute de martori, exper]i, procurori sau
informa]ii con]inute \n rapoarte \ntocmite de poli]ie. Curtea a avoca]i ai p=r]ii v=t=mate, judec=torul are obliga]ia de a
reamintit c= era de datoria presei, \n timp ce respecta interveni, \n caz contrar putând fi acuzat, la rândul s=u, de
reputa]ia celorlal]i, s= comunice informa]ii [i idei referitoare la p=rtinire58.
toate chestiunile de interes public. Ca [i \n alte cauze, Curtea
a luat \n considerare atitudinea subiectiv= a reclamantului [i CONCLUZII
efectul obiectiv al discursului acestuia. |n plus, din concluzia Jurispruden]a Cur]ii Europene a Drepturilor Omului a
Comisiei, \n sensul c= “nu s-a dovedit c= cele afirmate \n interpretat \n mod larg prevederile Conven]iei privind dreptul
articolele incriminate erau total false [i nu urm=reau decât s= la liber= exprimare, cât prive[te garantarea autorit=]ii [i
alimenteze o companie de def=imare \mpotriva p=r]ilor impar]ialit=]ii puterii judec=tore[ti, concluzia fiind aceea c=
lezate”, rezult= c= o inexactitate par]ial= a faptelor prezentate primeaz= interesul public, fiecare caz trebuind analizat
este, de asemenea, protejat= de articolul 10 al Conven]iei. individual, dar mass-media nu trebuie s= treac= grani]ele
|n cauza Constantinescu c. României,49 reclamantul, impuse de interesele corectei administr=ri a justi]iei.
pre[edinte de sindicat, a formulat \n numele sindicatului o Curtea European= a dezaprobat orice regul= absolut=
plângere penal= pentru delapidare, furt [i \n[el=ciune care \mpiedic= divulgarea de informa]ii privitoare la cazuri
\mpotriva fostului pre[edinte al sindicatului [i altor func]ionari. aflate \nc= pe rolul unei instan]e [i a sesizat importan]a
Ulterior, a avut loc o discu]ie cu un ziarist, \n cursul c=reia [i- evalu=rii necesit=]ii unei restrângeri \n func]ie de detaliile
a exprimat nemul]umirea cu privire la desf=[urarea greoaie a fiec=rui caz \n parte. Este, totu[i, necesar ca presa s=
cercet=rilor penale. difuzeze informa]ii [i idei care privesc chestiuni ce apar \n fa]a
Discursul s=u, \n care a numit persoanele reclamate instan]elor judec=tore[ti, la fel ca [i \n oricare alt domeniu de
“delapidatori”, a fost reprodus \n con]inutul unui articol ap=rut interes public.
\n ziarul “Tineretul liber”. Ulterior, persoanele pe care le Pe de alt= parte, legisla]ia româneasc= nu
reclamase l-au acuzat de s=vâr[irea infrac]iunii de calomnie, incrimineaz= ca atare “obstruc]ionarea justi]iei,” dar arat=
pentru care a [i fost condamnat. limitele pe care mass-media trebuie s= [i le autoimpun= \n
Curtea a apreciat c= “\n ciuda rolului special pe care leg=tur= cu problematica dezb=tut=.
l-a avut reclamantul \n calitate de reprezentant al unui Cu alte cuvinte, dac= o persoan= (eventual parte \n
sindicat, trebuia s= ac]ioneze \n limitele stabilite, mai ales cu procesul penal) exprim= prin mijloacele media opinii care
scopul “protej=rii reputa]iei sau drepturilor altor persoane”, aduc atingere autorit=]ii [i impar]ialit=]ii puterii judec=tore[ti
inclusiv a dreptului la prezum]ia de nevinov=]ie”. (face considera]ii neadev=rate sau neadecvate privind un
Prin urmare, Curtea a constatat c= instan]ele proces penal pe rol), persoana respectiv= nu poate fi tras= la
na]ionale nu au dep=[it marja de apreciere permis= acestora r=spundere penal= decât dac= s=vâr[e[te infrac]iuni comune,
[i c= art. 10 nu a fost \nc=lcat50. altele decât ceea ce legisla]ia din alte ]=ri consider=
|n cauza Notar c. României51, acesta a sesizat Curtea, “obstruc]ionarea justi]iei”.
printre altele, pentru \nc=lcarea dreptului s=u la respectarea Cu toate acestea, un asemenea comportament nu
prezum]iei de nevinov=]ie, motivând c= identitatea sa a fost poate r=mâne nesanc]ionat, deoarece ar aduce atingere altor

CRIMIN ALIS TIC A 17


prevederi ale Conven]iei, cum ar fi dreptul la o judecat= 19 Curtea EDO, cauza Autronic c. Elve]iei, Hot= rârea din 22 mai
echitabil=, care presupune existen]a unei instan]e 1990.
20 Curtea EDO, cauza Dalban c. României, Hot= rârea din 28
independent= [i impar]ial=.
|n actualul cadru legislativ din România, singura septembrie 1999.
21 Curtea EDO, cauza News Verlag GMBH [i Co KG c. Austriei,
posibilitate pentru sanc]ionarea pe cale administrativ= a unor
Hot= rârea din 11 ianuarie 2000.
asemenea comportamente care dep=[esc limitele dreptului la 22 Curtea EDO, cauza Weber c. Elve]iei, Hot= rârea din 22 mai
informare, f=r= a exista un interes public justificat, o constituie 1990.
sanc]ionarea contraven]ional= a radiodifuzorului sau altor 23 Curtea EDO, cauza Sunday Times c. Marii Britanii, Hot= rârea
distribuitori de servicii (inclusiv a posturilor de televiziune). din 26 aprilie 1979.
24 Curtea EDO, cauza Ernst [i al]ii c. Belgiei, Hot= rârea din 15 iulie
Sugestiv pentru lacunele legisla]iei este faptul c= un domeniu
atât de important ca cel al presei este reglementat printr-o 2003.
25 Curtea EDO, cauza Ozgur Gundem c. Turciei, Hot= rârea din 16
lege din 1974 (Legea nr. 3/1974), c=zut= \n desuetudine [i
martie 2000.
inaplicabil=. |n sectorul audiovizual, Comitetul Na]ional al 26 Curtea EDO, cauza Association Ekin c. Fran]ei, Hot= rârea din
Audiovizualului a emis câteva acte administrative ca caracter 17 iulie 2001.
normativ care con]in reglement=ri relevante (Decizia nr. 27 Pentru explicitarea acestor no]iuni a se vedea cauzele Sunday
248/2004 privind protec]ia demnit=]ii umane [i a dreptului la Times c. Marii Britanii; Groppera Radio AG [i al]ii c. Elve]iei, Tolstoy
propria imagine sau Decizia nr. 519/2005 privind asigurarea Miloslovski c. Marii Britanii, Hot= rârea din 13 iulie 1995; Radio France [i
inform=rii corecte [i a pluralismului59). al]ii c. Fran]ei, Hot= rârea din 30 martie 2004.
28 A. Tudoric= , D. Bogdan, op. cit., pagina 488.
Având \n vedere aceast= stare de lucruri, 29 Curtea EDO, cauza Barthold c. Germaniei, Hot= rârea din 25
jurispruden]a Cur]ii Europene a Drepturilor Omului este cu martie 1985.
atât mai important=, iar cunoa[terea acesteia de c=tre 30 Curtea EDO, cauza Chauvy [i al]ii c Fran]ei, Hot= rârea din 29
judec=torii români constituie un mijloc complementar \n iunie 2004.
aplicarea legisla]iei interne. 31 Curtea EDO, cauza Sunday Times c. Marii Britanii, Hot= rârea
din 26 aprilie 1979.
32 Curtea EDO, cauza Lingens C. Austriei, Hot= rârea din 8 iulie
1 Importan]a acestei probleme \n ]= rile est europene a fost 1986.
33 Curtea EDO, cauza Worm c. Austriei, Hot= rârea din 29 august
exprimat= chiar de c= tre Curte \n cauza Stankov [i Organiza]ia Unit=
1997.
Macedonean= Ilinden c. Bulgariei, unde libertatea de exprimare a fost 34 Curtea EDO, cauza Barfod c. Danemarcei, Hot= rârea din 22
calificat= ca o chestiune arz= toare, \n special \n cadrul dificilei tranzac]ii
de la totalitarism la democra]ie. februarie 1989.
2 M. Kuijer, The Blindfold of Lady Justice – Judicial Independence 35 Curtea EDO, cauza De Haes [i Gijsels c. Belgiei , Hot= rârea din

and Impartiality in Light of Article 6 ECHR, Wolf Legal Publishers, 2004. 24 februarie 1997.
3 Curtea EDO, cauza Sunday Times (nr. 1) c. Marii Britanii, 36 Curtea EDO, cauza Prager [i Oberschlick c. Austriei, Hot= rârea

Hot= rârea din 26 aprilie 1979. din 26 aprilie 1995.


4 Curtea EDO, cauza Sabou [i Pârc= lab c. României, Hot= rârea din 37 Curtea EDO, cauza Perna c. Italiei , Hot= rârea din 6 mai 2003.
38 Curtea EDO, cauza Nikula c. Finlandei , Hot= rârea din 21 martie
28 septembrie 2004.
5 M. Voicu, Ultima speran]= pentru o justi]ie deplin= CEDO, Editura 2002.
39 Comisia EDO, cauza Mahler c. Germaniei , Decizia de
Juridica, pagina 22.
6 Conform art. 11 alin. 2 din Constitu]ia României – “tratatele inadmisibilitate din 14 ianuarie 1998, a se vedea [i Decizia Comisiei
ratificate de Parlament, conform legii, fac parte din dreptul intern”, iar EDO WR c. Austriei din 30 iunie 1997, \n care ap= rarea a descris
conform art. 20 – “dispozi]iile constitu]ionale privind dre pturile [i opinia unui judec= tor ca fiind “ridicol= “.
40 Curtea EDO, cauza Craxi c. Italiei , Hot= rârea din 5 decembrie
libert= ]ile cet= ]enilor vor fi interpretate [i aplicate \n concordan]= cu
Declara]ia Universal= a Drepturilor Omului, cu pactele [i cu celelalte 2002.
41 Curtea EDO, cauza Hauschildt c. Danemarcei, Decizia din 9
tra ta te la ca re Româ nia e s te pa rte \n ca zul \n ca re e xis t=
ne concorda n]= \ntre pa cte le [i tra ta te le privitoa re la dre pturile octombrie 1986.
42 Curtea EDO, cauza Minelli c. Elve]ia, Hot= rârea din 25 martie
fundamentale ale omului, la care România este parte [i legile interne, au
prioritate reglement= rile interna]ionale”. 1983.
7 Cererile nr. 11553/85 [i nr. 11658/85. 43 Comisia EDO, cauza Baragiola c. Elve]ia, Decizia din 21
8 Rezolu]ia a fost adoptat= la 1 iulie 1993, \n cadrul sesiunii a 42-a octombrie 1993.
44 Curte a EDO, ca uza S a ntra ns a nta Holding c. Ucra ine i,
a Adun= rii.
9 A. Tudoric= [i D. Bogdan – “Articolul 10. Dreptul la libertatea de Hot= rârea din 25 iulie 2002.
45 Curtea EDO, cauza F= lcoianu c. României, Hot= rârea din 9 iulie
e xprima re ”, \n volumul “Dre pturi [i libe rt= ]i funda me nta le \n
jurispruden]a Cur]ii Europene a Drepturilor Omului”, coordonatori D. 2002; alte plângeri idententice: Ciobanu c. României, Hot= rârea din 16
Bogdan [i M. Selegean, Editura All Beck, Bucure[ti 2005, pag 467. iulie 2002 sau Mo[teanu c. României, Hot= rârea din 26 noiembrie 2002.
10 Curtea EDO, cauza Lingens c. Austriei, Hot= rârea din 8 iulie 46 Comisia EDO, cauza K.C. c. Germaniei, Decizia din 16 iulie
1986. 1962.
11 Curtea EDO, cauza Muller [i al]ii, c. Elve]iei, Hot= rârea din 24 47 Curtea EDO, cauza Karhuvaara [i Iltalehti c. Finlandei,
mai 1988. Hot= rârea din 16 noiembrie 2004.
12 Curtea EDO, cauza Markt Intern Verlag GMBH [i Klaus 48 Curtea EDO, cauza Dalban c. României, Hot= rârea din 28
Beerman, c. Germaniei, Hot= rârea din 20 noiembrie 1990. septembrie 1999.
13 Curtea EDO, cauza Muller [i al]ii c. Elve]iei, amintit= mai sus. 49 Curtea EDO, cauza Constantinescu c. României, Hot= rârea din
14 Curtea EDO, cauza Handyside c. Marii Britanii, Hot= rârea din 7 27 iunie 2000.
decembrie 1976. 50 Pentru o apreciere nuan]at= a \mprejur= rilor cauzei, a se vedea
15 Curtea EDO, cauza Groppera Radio AG [i al]ii c. Elve]iei, [i opinia par]ial separat= a judec= torului Casadevall.
Hot= rârea din 28 martie 1990. 51 Curtea EDO, cauza Notar c. României, Hot= rârea din 20 aprilie
16 Curtea EDO, cauza Autronic c. Elve]iei, Hot= rârea din 22 mai 2004.
1990. 52 Comisia EDO, cererile nr. 11553/85 [i 11658/85, cauza G.M.T.
17 Curtea EDO, cauza Otto Premiger Institut c. Austriei, Hot= rârea Hodgson [i al]ii c. Marii Britanii, Decizia din 9 martie 1987.
din 20 septembrie 1990. 53 Comisia EDO, cererea nr. 13251/87, cauza Berns [i Ewert c.
18 Curtea EDO, cauza Gaweda c. Poloniei, Hot= rârea din 14 martie Luxemburgului, Decizia din 6 martie 1991.
2002. 54 Comisia EDO, cererea nr. 21861/93, , P. Zihlmann c. Elve]iei, ,

18 CRIMIN ALIS TIC A


Comisar-[ef de poli]ie VIOREL VASILE
Prof. VASILE L+P+DU{I

Anul 2005 s-a caracterizat printr-o cre[tere de 9% a nr. 774, situat la intersec]ia str=zilor Dimine]ii [i Radu Vod=,
num=rului de infrac]iuni contra vie]ii, integrit=]ii precum [i a intr=rii \n incinta acestuia [i a pozi]iei ap. 24 (foto
corporale [i s=n=t=]ii, din care 460 au fost omoruri, fapte 1 [i 2). |n continuare s-a examinat sistemul de \nchidere de la
antisociale cu consecin]e deosebit de grave. u[a de acces, prilej cu care s-au constatat urme de for]are la
Prin m=surile \ntreprinse de cei \ndritui]i cu sistemul de \nchidere (foto 3). La intrarea \n apartament, s-au
solu]ionarea omuciderilor s-a reu[it identificarea realizat, de c=tre procuror [i criminali[ti, delimitarea [i
majorit=]ii f=ptuitorilor [i probarea vinov=]iei acestora. marcarea por]iunilor care urmau s= fie examinate.
|n toate cazurile, activit=]ile desf=[urate de
organele de urm=rire penal= au demonstrat c= de modul
\n care s-a realizat investigarea locului faptei a depins,
\ntr-o m=sur= aproape determinant=, lansarea anchetei
pe o pist= corect=, gr=bind g=sirea drumului spre aflarea
adev=rului.
Un caz deosebit de grav a fost [i cel petrecut \n luna
decembrie 2005, pe raza municipiului Ia[i, unde membrii
echipei complexe de investigare a locului faptei, printr-o
activitate laborioas=, realizat= cu mult profesionalism, au
stabilit c= {tefan Ion [i Filip Mihaela – Viorica au fost
victimele unui omor, comis de persoane necunoscute.
Ulterior, prin administrarea tuturor probelor, inculpa]ii au fost
identifica]i [i deferi]i justi]iei.
Dublul asasinat din strada Dimine]ii
Vineri, 23 decembrie 2005, cu dou= zile \nainte de
s=rb=torile de Cr=ciun, Poli]ia Municipiului Ia[i a intrat \n
alert=. Ofi]erul de serviciu din cadrul Sec]iei V Poli]ie a
Foto 1 – Tronsonul nr. 1 (scara A) a blocului 774
consemnat, \n jurul orei 18.00, o sesizare \n care se arata c=,
\n apartamentul 24 din strada Dimine]ii nr. 13, blocul 774,
scara A, etajul 6, au fost descoperite cadavrele numi]ilor
{tefan Ion [i Filip Mihaela – Viorica, de 49 [i respectiv 38 ani.
}inând seama de pozi]ia cadavrelor, persoanele care au
semnalat evenimentul au presupus c= era vorba de o
omucidere [i o sinucidere. Echipa operativ= deplasat= la fa]a
locului, \n prezen]a persoanelor care au f=cut sesizarea [i a
unor vecini, a p=truns \n apartamentul 24 [i a constatat c=
{tefan Ion prezenta multiple pl=gi t=iate la nivelul corpului, iar
cadavrul numitei Filip Mihaela – Viorica era atârnat \ntr-un la]
fixat pe conducta de alimentare cu gaz, care trece prin holul
apartamentului.
Fiind vorba de un eveniment cu implica]ii deosebite,
poli]i[tii au luat m=suri de asigurare a pazei apartamentului \n
care se aflau cadavrele [i au pus \n mi[care echipa complex=
de investigare a locului faptei. |ntre timp, ace[tia au cules [i
unele date despre cele dou= persoane trecute \n lumea de
veci.
|n raport de particularit=]ile pe care \l prezenta cazul,
procurorul criminalist Vasile Pretula a stabilit, \mpreun= cu
poli]i[tii Georgel Grumezea, Adrian Stoian, Dumitru
Opinc= [i Mihai Radu, un plan dup= care urmau s= se
realizeze activit=]ile de investigare. La \nceput, s-au efectuat Foto 2 – U[a de acces \n apartamentul 24
fotografii de orientare asupra locului unde se afl= blocul

CRIMIN ALIS TIC A 19


Foto 3 – Detaliu privind sistemul de \nchidere de la u[a de acces \n
apartamentul 24. Se observ= urmele de for]are a u[ii.

|n holul apartamentului s-au g=sit cheile de la u[a de Foto 5 – Holul apartamentului 24. S=geata indic= pata de culoare
brun ro[cat=
acces (foto 4), iar pe un dulap erau urme de culoare brun
ro[cat= (foto 5). De asemenea, tot \n spa]iul holului se aflau cadavrului numitei Filip Mihaela – Viorica, care era atârnat
mai multe obiecte personale ale victimelor, printre care o \ntr-un la] pe o ]eav= metalic=, (foto 6 [i 7). Pe obiectele de
po[et=, un telefon mobil, o geac=, papuci de cas= etc. vestimenta]ie ale victimei nu s-au eviden]iat urme biologice,

Foto 4 – Cheile g=site lâng= u[a de acces

|ntrucât buc=t=ria [i una dintre camerele


apartamentului aveau defect= re]eaua electric= [i nu se
putea face o investigare criminalistic= de calitate, procurorul
criminalist Vasile Pretula a decis \ntreruperea cercet=rii
locului faptei, stabilind reluarea acesteia \n diminea]a zilei de
24 decembrie 2005. Pe timpul nop]ii, paza apartamentului a
fost asigurat= de o echip= de poli]i[ti.
A doua zi diminea]a, medicul legist [i ceilal]i membrii ai
Foto 6 – Pozi]ia \n care a fost g=sit cadavrul victimei
echipei de cercetare au trecut la examinarea atent= a
Filip Mihaela - Viorica

20 CRIMIN ALIS TIC A


Foto 9 – Detaliu metric al iinfiltratului sanguin, \n raport
cu cablul de spânzurare.

Foto 7 – Distan]a dintre ]eava metalic= [i nodul din partea


dreapt= a capului victimei

iar la nivelul gâtului, pe lâng= la]ul specific de spânzur=toare,


Foto 10
mai exista un [an] continuu ce se putea produce prin
[trangulare (foto 8 [i 9). |n apropierea cadavrului victimei se
|n sufrageria apartamentului [i \n cele dou= dormitoare
afla un scaun pliant, de pe suprafa]a c=ruia criminali[tii au
toate obiectele erau r=v=[ite, iar \n primul dormitor, pe un pat,
relevat urme papilare (foto 10).
se afla cadavrul numitului {tefan Ioan (foto 11 [i 12). Pe o
pern=, din acela[i dormitor, s-a descoperit un cu]it (foto 13),

Foto 8 – Detaliu metric al infiltratului sanguin prezent \n zona


Foto 11 – Cifra 9 indic= locul unde a fost g=sit un fier de c=lcat
frontal= a gâtului.

CRIMIN ALIS TIC A 21


Foto 12 – Patul unde a fost g=sit cadavrul lui {tefan Ioan Foto 15 – Detaliu unei urme de \nc=l]=minte

Trecându-se la examinarea cadavrului \n cauz=, s-a


constatat c= acesta prezenta la nivelul capului [i corpului, mai
multe pl=gi t=iate (foto 16, 17 [i 18).

Foto 13 – Detaliu metric al cu]itului indicat cu cifra “2”

iar pe tastatura calculatorului s-a g=sit un \nscris tip=rit la


imprimant=, din con]inutul c=ruia rezulta c= Filip Mihaela –
Foto 16 – Pozi]ia cadavrului apar]inând lui {tefan Ioan
Viorica este autoarea omorului, dup= care a recurs la actul de
suicid, fiindu-i team= de consecin]e. Criminali[tii au relevat de
pe ecranul aceluia[i calculator o urm= papilar= (foto 14).

Foto 14 – Cifra “3” indic= \nscrisul descoperit pe tastatura


calculatorului , urma papilar= relevat=.

|n apropierea patului, \n care se afla cadavrul lui {tefan


Foto 17 – Cifrele reprezint= pl=gi \n]epate – t=iate
Ioan, s-au descoperit urme de \nc=l]=minte create prin
descoperite pe cadavru
destratificare cu o substan]= de culoare brun-ro[cat= (foto 15).

22 CRIMIN ALIS TIC A


De asemenea, \n mai multe locuri din apartament, s-au
descoperit urme de sânge, papilare [i palmare, care au fost
ridicate \n vederea examin=rii lor \n laborator.
Din cercet=rile efectuate la locul faptei, pe parcursul a
12 ore, s-a desprins concluzia preliminar=, inclusiv a
medicului legist, c=, \n acest caz, era vorba de un dublu
asasinat.
Astfel, urmele [i mijloacele materiale de prob=, prin
natura, locul [i modul de dispunere, ar=tau c= cele dou=
victime au fost omorâte de persoane necunoscute.

Probe indubitabile
“Oglinda” locului faptelor comise \n apartamentul 24 le-
a dat posibilitatea procurorului criminalist [i conducerii I.P.J.
Ia[i s=-[i stabileasc= un plan am=nun]it cu activit=]ile care
urmau s= fie \ntreprinse pentru identificarea autorilor [i
probarea vinov=]iei acestora.
Investiga]iile complexe, \ntreprinse de poli]i[ti \n
Foto 18 – Detaliu metric al pl=gii t=iate leg=tur= cu cele dou= victime, au scos \n eviden]=
din zona gâtului – osul hioid urm=toarele:
• |ncepând cu anul 2003, victimele tr=iau \n concubinaj,
Cu prilejul examin=rii obiectelor cu care era \mbr=cat iar {tefan Ioan avea dintr-o c=s=torie anterioar= doi copii,
S.I. s-au identificat orificii provenite de la un corp t=ietor- respectiv {tefan Alexandru (22 ani) [i {tefan Claudia (19
\n]ep=tor, corespondente cu pl=gile de pe torace (foto 19). ani);
• Din parcarea de la domiciliul lui {tefan Ioan lipsea
autoturismul acestuia, care \l parcase pe timpul când se afla
\n Spania;
• Fiul victimei, {tefan Alexandru, se afla \n eviden]ele
poli]iei pentru activit=]i de proxenetism, fiind semnalat \n
anturajul unor pesoane suspecte de s=vâr[irea unor
infrac]iuni cu violen]=.
Trecându-se la audierea lui {tefan Alexandru, acesta a
sus]inut ipoteza c= tat=l s=u a fost ucis din motive de
r=zbunare de c=tre personae cu care a intrat \n leg=tur=. |n
sus]inerea declara]iei, {tefan Alexandru a relatat c=, \n cursul
anului 2004, a fost \n Spania cu {tefan Ioan, fiind g=zdui]I de
o familie de români. Din locuin]a acesteia au sustras aproape
dou= kg bijuterii din aur, \n compensarea unei sume de bani,
ce li s-ar fi cuvenit \n urma unor tranzac]ii cu acte false privind
\nmatricularea de autoturisme pe teritoriul Spaniei. De
asemenea, {tefan Alexandru a sus]inut c= victimele puteau fi
ucise la comanda unui cet=]ean turc cu care au fost asocial]I
Foto 19 – Fotografia metric= a orificiilor de pe c=ma[= la o firm= care a intrat \n faliment, \n cursul anului 2003, ca
urmare a unei administr=ri defectuoase.
|n cel de-al doilea dormitor, pe podea, s-a g=sit un cu]it Informa]iile furnizate pe timpul audierii de c=tre {tefan
care prezenta, urme brun-ro[cate (foto 20). Un alt cu]it Alexandru au fost verificate, dar nu s-au confirmat.
asem=n=tor se afla [i \n grupul sanitar. Aprofundându-se investiga]iile asupra activit=]ii fiului
victimei, s-a concluzionat c= dublul asasinat a fost pl=nuit de
acesta, \n scopul \nsu[irii bunurilor mobile [i imobile ale
tat=lui s=u. Pentru verificarea ipotezei men]ionate s-a
procedat la recoltarea unor probe biologice de la cel \n cauz=,
care au fost \naintate la Institutul de Criminalistic= al I.G.P.R.
\n vederea compar=rii profilului genetic cu cel identificat de pe
urmele ridicate cu prilejul investing=rii locului faptei.
O alt= activitate desf=[urat= a constat \n ob]inerea de la
companiile de telefonie a listingurilor convorbirilor purtate de
{tefan Alexandru, \n lunile noiembrie [i decembrie 2005,
precum [i localizarea acestuia \n timpul critic, dup= seria IMEI
Foto 20 – Detaliu metric al uni cu]it de buc=t=rie g=sit a aparatului telefonic de]inut.
pe podea \n dormitorul nr. 2 |n cea de-a doua parte a lunii ianuarie 2006,

CRIMIN ALIS TIC A 23


Laboratorul de Genetic= din cadrul Institutului de
Criminalistic= a dat o concluzie pozitiv= \n leg=tur= cu
compar=rile profilului genetic.
Coroborarea tuturor probelor existente a condus la
faptul c= {tefan Alexandru este unul din autorii dublului
asasinat.
|n ziua de 19 ianuarie 2006, sus-numitul a fost re]inut
sub \nvinuirea comiterii infrac]iunii de omor deosebit de grav.
Cu ocazia audierilor efectuate de procuror [i magistra]ii de la
Tribunalul [i Curtea de Apel Ia[i, {tefan Alexandru a negat
participa]ia [i a ascuns leg=turile infrac]ionale.
Pentru identificarea coautorilor, s-a derulat o serie de
activit=]I investigative [i informativ operative, aducându-[i o
contribu]ie important= [i unele structuri din cadrul Serviciului
Român de Informa]ii.
Dup= aproximativ zece zile, s-a reu[it identificarea
numitului Lupa[cu Wilhem – Constantin, care a declarat c=
a participat la comiterea faptelor \mpreun= cu {tefan
Alexandru [i cu \nc= o persoan= pe care o cuno[tea pe
numele de “Paul”. Ulterior, s-a stabilit c= cel de-al treilea
coautor se numea Holban Paul Marian. Dup= re]inerea
acestuia, \n completarea probatoriului, criminali[tii au Foto 23 – Lupa[cu indic= modul \n care
demonstrat, prin expertiza dactiloscopic=, faptul c= un a imobilizat-o pe Filip Mihaela
fragment de urm= palmar=, ridicat= din câmpul infrac]iunii, a
fost creat de c=tre \nvinuitul Holban Paul Marian.
Pe timpul reconstituirii, Lupa[cu Wilhem a prezentat, \n
detaliu, modul \n care cei trei au comis faptele. O parte din
secven]ele reconstituirii sunt redate, \n fotografiile 21, 22, 23, 24.
|n final, organele de urm=rire penal= au reu[it s=
delimiteze rolul avut de fiecare participant la comiterea
faptelor, astfel c= cei trei inculpa]i sunt judeca]i pentru
s=vâr[irea infrac]iunii de omor deosebit de grav.
Materialul a fost realizat cu sprijinul I.P.J. Ia[i, iar
fotografiile au fost executate de criminali[tii Mihai Radu,
Gheorghe Sobache, Gheorghe {coban [i Dan Pan]\ru.

Foto 23 – Lupa[cu indic= modul \n care {tefan Alexandru a


[trangulat-o pe Filip Mihaela

Foto 22 – Lupa[cu Wilhem indic= Foto 24 – Lupa[cu indic= modul \n care, atât el, cât [i {tefan Alexandru
u[a prin care a p=truns \n apartament [i Holban Paul, au suspendat cadavrul victimei Filip Mihaela

24 CRIMIN ALIS TIC A


Subcomisar de poli]ie DUCA R. CONSTANTIN, expert criminalist

Profitând de istoricul sistemelor de identificare serverului de corelare prin intermediul re]elei, pentru stocare
balistic= prezentat \n numerele anterioare, dorim s= [i compara]ii;
aducem la cuno[tin]a cititorilor revistei c=, \nc= din luna 3. RDAS – sta]ie de achizi]ie a datelor de la distan]=;
decembrie 2005, \n cadrul Institutului de Criminalistic= al prezint= aceea[i configura]ie ca LDAS, dar este dispus= \n alt
I.G.P.R. func]ioneaz= sistemul IBIS din ultima genera]ie loc decât laboratorul principal [i permite comunicarea prin
–”The TRAX Family”. re]ea cu serverul de corelare, pentru introducerea de date;
Dotarea cu acest sistem a fost analizat= \nc= din
4. Serverul de corelare [i concentratorul de date –
anul 1996, când speciali[ti din cadrul institutului au
constituie “motorul” IBIS-ului, prime[te, stocheaz=,
vizitat laboratoare de balistic= judiciar= din str=in=tate,
gestioneaz= [i compar= semn=turile digitale ale imaginilor
unde se utiliza deja acest sistem.
Dup= intrarea \n vigoare a Legii nr. 295/2004 privind gloan]elor [i tuburilor achizi]ionate prin sta]iile de achizi]ie;
regimul armelor [i al muni]iilor, \n care sunt cuprinse
prevederi referitoare la \nregistrarea proiectilelor [i
tuburilor-martor trase experimental cu armele de foc
letale, achizi]ionarea sistemului IBIS a devenit imperios
necesar=.
Pentru a se analiza oportunitatea achizi]ion=rii [i
beneficiile utiliz=rii unui sistem automatizat de
identificare balistic=, o delega]ie din I.G.P.R. a efectuat o
vizit= de documentare la BKA Wiesbaden din Germania,
\n luna septembrie 2005, unde sunt utilizate \n paralel
dou= astfel de sisteme: IBIS [i CONDOR (un sistem de
produc]ie ruseasc=).
|n urma vizitei, nu numai c= s-au cimentat rela]ii de
prietenie [i colaborare profesional=, dar s-a ajuns la
concluzia, determinat= [i de opiniile speciali[tilor
germani, c= IBIS-ul este solu]ia optim= pentru punerea \n
aplicare a prevederilor Legii 295/2004 [i crearea bazelor
de date din domeniul balisticii judiciare.
|n continuare, prezent=m foarte succint câteva date 5. BULLETTRAX – 3D – este o sta]ie complet
pertinente referitoare la sistemul integrat de identificare automatizat= de captur= a imaginilor tridimensionale ale
balistic= numit IBIS, iar despre bazele de date care se suprafe]elor gloan]elor (imaginile urmelor ghinturilor [i
construiesc \n cadrul Laboratorului de balistic= judiciar= plinurilor), ce se trimit apoi la serverul central de corelare;
vom reveni cu detalii \n urm=torul articol.
IBIS este produsul firmei Forensic Technology WAI Inc.
din Canada [i este conceput pentru achizi]ionarea, stocarea [i
corelarea automat= a imaginilor digitale ale gloan]elor [i
tuburilor trase, \n scopul identific=rii criminalistice a armelor
de foc, dup= urmele l=sate de acestea pe tuburi [i gloan]e.
Sistemul poate fi configurat \n mai multe variante, \n
func]ie de necesit=]ile utilizatorilor, dar \ntotdeauna va avea
\n componen]= o sta]ie de achizi]ie a imaginilor, un server de
corelare [i o sta]ie de analiz= a rezultatelor.
Din punct de vedere tehnic, IBIS poate prezenta
urm=toarele configura]ii [i componente:
1. IBIS “HUB” – configura]ie minim= necesar=
introducerii de date [i efectu=rii de compara]ii. Con]ine o
sta]ie de achizi]ie de date (DAS) conectat= la un server de
corelare [i o sta]ie de analiz= a semn=turii digitale (SAS);
2. LDAS – sta]ie local= de achizi]ie de date, dotat= cu
un microscop automat [i aparatur= pentru ob]inerea
imaginilor digitale. Imaginilor achizi]ionate cu LDAS li se
atribuie o “semn=tur= digital=“ unic=, ce este trimis=

CRIMIN ALIS TIC A 25


6. BR ASSTRAX – sta]ie automat= de captur= a sistemele IBIS. La finalizarea cursului, participan]ii au
imaginilor (2D) tuburilor-cartu[ trase, mai precis a imaginilor sus]inut examenul de absolvire, \n urma c=ruia au primit
urmelor de percu]ie, ale peretelui frontal al \nchiz=torului [i diplome de calificare \n domeniul utiliz=rii sistemului.
ejectorului. Imaginile se trimit apoi la serverul central de
corelare IBIS;

Capabilitatea componentelor IBIS-ului de a fi conectate


\n re]ea permite efectuarea de identific=ri balistice \n cadrul
unor re]ele locale, na]ionale sau interna]ionale, fapt realizat
deja prin conexiunile efectuate \ntre cazuri instrumentate de
agen]ii (for]e de poli]ie) diferite [i chiar \ntre state.
Men]ion=m pe aceast= cale faptul c= nu este de neglijat
aspectul privind utilizarea pe plan mondial a IBIS-ului, FTI
având instalate sisteme \n peste o sut= de loca]ii. Cea mai
elocvent= ilustrare a r=spândirii sistemului IBIS este
7. MatchPoint= – sta]ie de analiz= [i interogare de la Mapamondul de mai jos, pe care sunt indicate statele
distan]= (prin re]ea) a bazelor de date IBIS. Const= \ntr-un utilizatoare.
calculator cu software specializat, conectat la re]eaua IBIS,
ce permite consultarea bazelor de date din serverul central [i
efectuarea compara]iilor (identific=rilor).

|n prezent, \n cadrul Europol, cu sprijinul Marii Britanii,


Italiei, Irlandei, Poloniei, Belgiei etc., se lucreaz= la
constituirea EUROBIS-ului, ca re]ea european= de sisteme
IBIS, ce va permite schimbul de informa]ii \ntre state, pentru
rezolvarea rapid= a infrac]iunilor transfrontaliere comise cu
arme de foc.
Momentan, \n cadrul Laboratorului de balistic= judiciar=
Prin prisma ader=rii României la Uniunea European=,
func]ioneaz= sistemul \n configura]ia “IBIS Hub”, având \n
Poli]ia Român= este de pe acum preg=tit= pe linia balisticii
compunere un server de corelare [i concentrator de date, o
judiciare, fiind gata s= “adere” [i la re]eaua EUROBIS.
sta]ie BrassTRAX [i o sta]ie MatchPoint=, urmând ca, \n
cursul acestui an, s= fie achizi]ionat= [i sta]ia BulletTrax-3D.
Pentru buna utilizare a sistemului, speciali[tii
Laboratorului de balistic= judiciar= au participat la un “training
course”, la sediul firmei Forensic Technology Inc., din
Montreal – Canada, ocazie cu care au fost vizitate toate
laboratoarele [i atelierele firmei unde se construiesc

26 CRIMIN ALIS TIC A


Comisar de poli]ie PAUL ZORI – expert criminalist la Poli]ia Municipiului Topli]a

Inspectoratul de Poli]ie al Jude]ului Harghita – “cump=r=torilor”, f=r= ca, \n realitate, s= existe livr=ri de
Serviciul de Investigare a Fraudelor, a sesizat Garda mas= lemnoas=.
Financiar= cu privire la faptul c= administratorii S.C. NEO |n concluzie, s-a stabilit c= S.E.V. a comis
ROM LEMN S.R.L. S=rma[ [i a S.C. T&R Company S.R.L. infrac]iunile de:
G=l=u]a[, jude]ul Harghita, au utilizat facturi fiscale, • evaziune fiscal=, fapt= prev=zut= [i pedepsit= de
pentru a justifica masa lemnoas= achizi]ionat= din surse art. 10 alin. 2 din Legea nr. 87/1994, republicat= (punerea
ilegale. |n fapt, facturile fiscale având ca emitente S.C. \n circula]ie, f=r= drept, de formulare fiscale tipizate);
SANSTIL S.R.L. Târgu Mure[ [i S.C. IMPLEX MATEI • fals intelectual, fapt= prev=zut= [i pedepsit= de
S.R.L. Târgu Mure[ (la rubrica “Cump=r=tor” fiind art. 289 alin. 1 Cod penal, constând \n aplicarea f=r= drept
\nscrise societ=]ile men]ionate – S.C. NEO ROM LEMN a [tampilei pe documente fiscale care urmau s= fie
S.R.L. S=rma[ [i S.C. T&R Company S.R.L. G=l=u]a[), au \ntocmite \n fals;
fost completate \n fals, f=r= a fi livrate cantit=]ile de mas= • fals \n declara]ii, fapt= prev=zut= [i pedepsit= de
lemnoas= \nscrise \n acestea. art. 292 Cod penal, constând \n declararea
Procedându-se la efectuarea de compara]ii necorespunz=toare a adev=rului, \n sensul pierderii
grafoscopice \ntre scrisul depus pe facturi (scris documentelor financiar fiscale.
considerat \n litigiu) [i scrisul model de compara]ie R.L. a comis infrac]iunea de fals material \n
prelevat experimental de la administratorul societ=]ii \nscrisuri oficiale (art. 288 alin. 1 Cod penal), iar
emitente, s-a constatat existen]a elementelor grafice administratorii societ=]ilor “cump=r=toare” au comis
generale [i individuale de deosebire, iar din declara]ia infrac]iunile de evaziune fiscal=, fals intelectual, uz de
acestuia a rezultat c= societatea nu a avut rela]ii fals [i fals \n declara]ii.
comerciale cu societ=]ile “cump=r=toare”. Din raportul de expertiz=, vom prezenta câteva
|n urma examenelor grafoscopice efectuate \ntre aspecte de interes:
scrisul de pe facturi [i scrisul model de compara]ie
prelevat de la persoane din anturajul administratorilor I. |NTREB+RI FORMULATE:
societ=]ilor “cump=r=toare”, s-a concluzionat rezultate 1. Dac= semn=turile depuse la rubrica Furnizor
pozitive \n ce prive[te existen]a elementelor grafice (emitent) pe urm=toarele \nscrisuri:
(generale [i individuale) de identificare. - avizele de expedi]ie (materiale lemnoase), seria Blba,
Deoarece administratorul societ=]ii emitente a numerele: 7556619, 7556623; facturi fiscale, seria MS ACB,
declarat pierderea formularelor financiar-fiscale ridicate numerele: 9085367, 9085371, 8040389; chitan]ele fiscale,
de la organele de specialitate, s-a impus verificarea celor seria MS ALD, numerele: 3907260 – 3907263, 0107635,
declarate, sens \n care s-a procedat la examinarea 3907281, 3907282, 3907284, 3907285, corespondente
impresiunilor de [tampil=, constatând prezen]a impresiunii de [tampil= a S.C. SANSTIL S.R.L. Târgu Mure[,
elementelor de asem=nare (dimensionale [i a sunt executate de numitul {ANDOR EUGEN-VASILE, fiul lui
compozi]iei grafice), atât pe \nscrisurile fiscale ridicate Vasile [i Floarea, n=scut la data de 01.11.1963, \n municipiul
de la societate, cât [i pe \nscrisuri ce apar]ineau altor Târgu Mure[, jude]ul Mure[, cu acela[i domiciliu, str.
societ=]i. Astfel, a rezultat c= administratorul S.C. Gheorghe Pop de B=se[ti, nr. 15/11, cu re[edin]a pe str.
SANSTIL S.R.L. Târgu Mure[ ({ANDOR EUGEN-VASILE – Hunedoarei, nr. 17/A, apartament 28, jude]ul Mure[, posesor
S.E.V.) a pus \n circula]ie, f=r= drept, facturi [i chitan]e al C.I. seria MS, nr. 112771, CNP 1631101264408?
fiscale care, anterior comercializ=rii, au fost [tampilate 2. Dac= impresiunile de form= circular=, purtând
cu [tampila societ=]ii iar, ulterior, au fost completate de \nscrip]ia “SOCIETATEA COMERCIAL+ SANSTIL S.R.L.“
alte persoane din anturajul “cump=r=torilor”. TG. MURE{, România; 26-254-1997, depuse pe \nscrisurile
De asemenea, s-a stabilit c= semn=turile depuse la men]ionate, sunt create de aceea[i impresiune de [tampil=?
rubrica “Emitent”, nu apar]in “vânz=torului” (S.E.V.), II. MATERIALE PUSE LA DISPOZI}IE
acestea prezentând elemente grafice (generale [i Pentru efectuarea raportului de expertiz= grafic=, se
individuale) de asem=nare cu scirsul numitei ROMAN pun la dispozi]ie urm=toarele:
LUMINI}A (R.L.), persoan= din anturajul • \n litigiu: semn=turile depuse la rubrica Furnizori

CRIMIN ALIS TIC A 27


(emitent) pe urm=toarele \nscrisuri:
- avizele de expedi]ie (materiale lemnoase),
seria Blba, numerele: 7556619, 7556623;
- facturile fiscale, seria MS ACB, numerele:
9085367, 9085371, 8040389;
- chitan]ele fiscale, seria MS ALD, numerele:
3907260, 3907263, 0107635, 3907281, 3907282,
3907284, 3907285, corespondente impresiunii de
[tampil= a S.C. SANSTIL S.R.L. Târgu Mure[;
• compara]ie: probe de semn=tur=
administrate experimental de la numitul {ANDOR
EUGEN-VASILE;
- declara]ia sus-numitului, dat= \n fa]a
organului de cercetare penal=, la data de
09.09.2005.
Având \n vedere cele solicitate [i cunoscând
prevederile art. 116, 119, 203 Cod procedur=
penal=, art. 25 punctul 15, din Legea 218/2002 [i ale
art. 259 [i 260 Cod penal, se trece la stabilirea
adev=rului material, dup= cum urmeaz=:

III. DESCRIEREA DOCUMENTELOR PUSE


LA DISPOZI}IE
|n litigiu sunt considerate, din punct de vedere
al prezentei lucr=ri, semn=turile depuse la rubrica
Furnizor (emitent) a documentelor indicate la capitolul
anterior, Avizele de Expedi]ie (materiale lemnoase),
Facturi Fiscale [i Chitan]ele Fiscale, puse la
dispozi]ie (\n original), sunt modele tipizate, de
culoare albastr= [i neagr=, cu dimensiunile de (20,8 x
14,7) cm, (19,8 x 14,85) cm, respectiv (14,7 x 10,2)
cm, pe care sunt depuse cu caractere grafice
majuscule, minuscule, litere [i cifre, scrisuri de
completare, semn=turi [i facsimile circulare ale S.C.
IMPEX MATEI S.R.L. Târgu Mure[ [i S.C. SANSTIL
S.R.L. Târgu Mure[, folosind instrumente scripturale
prev=zute cu bil= [i past= de culoare albastr=.
Foto. 2

Foto. 3
Foto. 4
Foto. 1 Foto. 1 - 4 – ilustreaz= patru dintre \nscrisuri, cu semn=turile [i

28 CRIMIN ALIS TIC A


facsimilele circulare (indicate prin s=ge]i), considerate \n litigiu).

Compara]ie:
Pentru efectuarea examin=rilor grafice comparative au
fost puse la dispozi]ie:
• probe de semn=tur= administrate experimental de la
numitul {ANDOR EUGEN-VASILE pe reversul unei coli de
hârtie alb=, semivelin= format A4.
• declara]ia sus-numitului, dat= \n fa]a organului de
cercetare penal=, la data de 09.09.2005, pe aversul [i
reversul a dou= coli de hârtie alb=, semivelin=, format A4, cu
scrisul [i semn=turile executate de numitul {ANDOR
EUGEN-VASILE. Scrisul olograf [i semn=turile sunt depuse

culoare neagr=.
Foto. 5 – Reversul filei cu probele de semn=tur= administrate
experimental de numitul SANDOR EUGEN-VASILE (compara]ie).
Foto. 8
Foto. 6-8 – Ilustreaz= aversul [i reversul declara]iei (din
09.09.2005), cu scrisul [i semn=turile executate de {ANDOR
EUGEN-VASILE (compara]ie).

IV. EXAMIN+RI – CONSTAT+RI


1.. Examinând comparativ semn=turile (considerate \n
litigiu) [i cele model de compara]ie, executate de numitul
{ANDOR EUGEN-VASILE, se constat= c= semn=turile
depuse pe avizele de expedi]ie (materiale lemnoase),
cu instrumente scripturale prev=zute cu bil= [i past= de facturile fiscale [i chitan]ele fiscale (puse la dispozi]ie –
considerate \n litigiu), prezint= caracteristici grafice
comune unui singur autor, precum [i existen]a unor
caracteristici grafice generale [i individuale
(speciale) de asem=nare, dar [i deosebiri
esen]iale, dup= cum urmeaz=:
a) caracteristici grafice generale de
asem=nare: structur= simpl=, compozi]ie

semiliteral=, evolu]ie medie;


b) caracteristici grafice individuale de
Foto. 6 Foto. 7

CRIMIN ALIS TIC A 29


• viteza de execu]ie a tr=s=turilor mic=;
• dimensiune mare;
• \nclina]ie spre stânga;
• continuitate medie;
Compara]ie:
• vitez= medie spre mare;
• dimensiune medie;
• \nclina]ie spre dreapta;
• continuitate mare.

asem=nare:

Litigiu Compara]ie

d. caracteristici grafice individuale de deosebire:

Foto. 9 Foto. 10
Foto. 11 Foto. 12
Foto. 13 Foto. 14
Foto. 15 Foto. 16
Foto. 15 – Semn=turi \n litigiu (Foto 9, 11, 13, 15)
Foto. 16 – Semn=turi executate de SANDOR EUGEN-VASILE
(Foto 10, 12, 14, 16 – compara]ie).

1. traseu grafic descendent;


2. oval cu punct de atac dextrogir;
3. grame legate inferior, semiunghiular;
4. depasant= cu bucl= real= sau virtual=, \ntret=iat=
inferior sau median.

c. caracteristici grafice generale de deosebire:

Litigiu:

30 CRIMIN ALIS TIC A


Litigiu: Compara]ie: \nscrip]ia “SOCIETATEA COMERCIAL+ SANSTIL S.R.L.”
Foto.17 Foto. 18 TG. MURE{, România; 26-254-1997, depuse pe \nscrisurile
Foto.19 Foto. 20 men]ionate la Capitolul “OBIECTUL EXPERTIZEI”, a pus \n
Foto. 21 Foto. 22 eviden]= elemente de asem=nare, atât din punct de vedere
Foto. 23 Foto. 24 dimensional, cât [i al compozi]iei grafice, astfel:
Litigiu: • diametrul exterior este de 28,5 mm;
1. atac cu semioval alungit, buclat; • diametrul interior este de 26,5 mm;
2. traseu orizontal, u[or ascendent, legat unghiular, • \n=l]imea majusculelor cuvântului “SANSTIL” este de
semiunghiular; 2,0 mm;
3. baston liniar ascendent absent; • \n=l]imea majusculelor “S.R.L.” [i a cifrelor “26-254-
4. gram= repasat= cu final amputat; 1997” este de 1,5 mm;
5. oval rotund; • \n=l]imea majusculelor textului “SOCIETATEA
6. trasee grafice semilaterale, paraf= liniar COMERCIAL+ TG. MURE{” este de 2,0 mm;
descendent=. • \n=l]imea minusculelor cuvântului “România” este de
Compara]ie: 1,0 mm;
1. atac ascendent, reluat virtual, buclat; • cuvintele “SOCIETATEA COMERCIAL+ TG. MURE{
2. traseu ascendent, legat unghiular, virtual; România” sunt scrise cu litere majuscule [i minuscule;
3. baston liniar ascendent; • lips= material de pe conturul exterior al facsimilului,
4. gram= legat= superior unghiular sau repasat= par]ial, superior majusculei “O” din cuvântul “COMERCIAL+”
cu final rotunjit concav; (indicat= prin s=geata “a”).
5. oval cu atac dextrogir, buclat real sau virtual;
6. partea final= absent=. Fa]= de cele constatate [i demonstrate prin descrieri [i
imagini, se formuleaz= urm=toarele.
2. Examenul grafic comparativ efectuat \ntre CONCLUZII:
impresiunile de [tampil=, de form= circular=, purtând 1. Semn=turile depuse la rubrica Furnizor (emitent) pe
urm=toarele \nscrisuri:
• avizele de expedi]ie (materiale
lemnoase), seria Blba, numerele:
7556619, 7556623;
• facturile fiscale, seria MS
ACB, numerele: 9085367, 9085371,
8040389;
• chitan]ele fiscale, seria MS
ALD, numerele: 3907260-3907263,
0107635, 3907281, 3907282,
3907284, 3907285, nu au fost
executate de numitul {ANDOR
EUGEN-VASILE, fiul lui Vasile [i
Foto. 25 – Facsimilul circular depus pe Avizul de Expedi]ie, Seria Blba, Nr. 7556619. Floarea, n=scut la data de
Foto. 26 – Facsimilul circular depus pe Factura Fiscal=, Seria MS ACB, Nr. 9085367. 01.11.1963, \n municipiul Târgu
Mure[, jude]ul Mure[, cu acela[i
domiciliu, str. Gheorghe Pop de
B=se[ti, nr. 15/11, cu re[edin]a pe
str. Hunedoarei, nr. 17/A, apartament
28, jude]ul Mure[, posesor al C.I.
seria MS, nr. 11271, CNP
1631101264408, a c=rui semn=tur=
(model de compara]ie) mi-a fost pus=
la dispozi]ie.
2. Impresiunile de form=
circular=, purtând inscrip]ia
“SOCIETATEA COMERCIAL+
SANSTIL S.R.L.” TG. MURE{,
România; 26-254-1997, depuse pe
Foto. 27 – Facsimilul circular depus pe Chitan]a Fiscal=, Seria MS ALD, Nr. 3907282.
Foto. 28 – Facsimilul circular depus pe Chitan]a Fiscal=, Seria MS ALD, Nr. 3907261. \nscrisurile sus-men]ionate, sunt
create de aceea[i impresiune de

CRIMIN ALIS TIC A 31


Conf. univ. dr. VALERIC+ DABU,
Prim-procuror PETRE VOINESCU,
Drd. SORIN C+TINEAN
|n art. 9 lit. c) din noua lege se dispune: constituie fiscale sau de alte mijloace de stocare a datelor referitoare la
infrac]iune eviden]ierea, \n actele contabile sau \n alte contribu]iile prev=zute de alte legi cât [i taxele vamale nu
documente legale, a cheltuielilor care nu au la baz= sunt cuprinse \n latura obiectiv= a acestei infrac]iuni, ceea ce
opera]iuni reale ori eviden]ierea altor opera]iuni fictive, \n ni se pare regretabil; o astfel de reglementare ni se pare, de
scopul sustragerii de la \ndeplinirea obliga]iilor fiscale;22 asemenea, c= nu este \n concordan]= cu preocup=rile
Comparând aceast= \ncriminare cu \ncriminarea din declarate pentru reducerea economiei subterane;
art. 11lit. c), teza a II-a din Legea nr. 87/1994, se constat=: |n noua lege, elementul material al laturii obiective a
 actuala incriminare s-a f=cut tot ca infrac]iune de fost extins, incluzând [i “ascunderea”;
pericol23 ca [i cea din Legea nr. 87/1994; Referitor la modalitatea de s=vâr[ire a acestei
 noua incriminare a redus valorile protejate prin art. infrac]iuni, respectiv: “ascunderea de acte contabile, memorii
11 lit. c), teza a II-a din Legea nr. 87/1994, contra sustragerii ale aparatelor de taxat ori de marcat electronice fiscale sau
de la \ndeplinirea obliga]iilor legale, respectiv de la impozit, de alte mijloace de stocare a datelor”, dac= sunt s=vâr[ite \n
taxe [i contribu]ie numai la obliga]iile fiscale care, potrivit scopul sustragerii de la \ndeplinirea obliga]iilor fiscale,
defini]iei date \n art. 2 lit. e) din Legea nr. 241/2005, nu includ constat=m c= se impun unele discu]ii:
atât contribu]iile prev=zute de alte legi cât [i taxele vamale; o a) A[a cum am ar=tat, “ascunderea” se poate realiza
astfel de reglementare ni se pare, de asemenea, c= nu este \n dou= felurii: ascunderea \n sens fizic [i ascunderea \n sens
\n concordan]= cu preocup=rile declarate pentru reducerea juridic. Socotim c= ascunderea \n sens fizic a actelor
economiei subterane; contabile, memorii ale aparatelor de taxat ori de marcat
 socotim c= mai eficient= [i actual= era vechea electronice fiscale sau de alte mijloace de stocare a datelor
reglementare din Legea nr. 87/1994, \n care se dispunea: nu comport= discu]ii;
“\nregistrarea de opera]iuni sau cheltuieli nereale, \n scopul b) O problem= s-ar ivi atunci când ascunderea se
de a nu pl=ti ori a diminua impozitul, taxa sau contribu]ia.” Se efectueaz= prin mijloace juridice. |n primul rând se constat=
observ= c= aceast= reglementare protejeaz= atât contribu]iile c= fapta incriminat= \n art. 12 lit. a) din Legea nr. 87/1994
stabilite de lege, cât [i taxele vamale, nef=când distinc]ie republicat= nu se mai reg=se[te identic \n vreun articol din
\ntre taxele prev=zute de Codul vamal [i cele prev=zute de noua lege, respectiv: “sustragerea de la plata obliga]iilor
cele dou= coduri, fiscal [i de procedur= fiscal=; fiscale prin cesionarea p=r]ilor sociale de]inute \ntr-o
 referindu-ne la formularea din noua lege nu putem societate cu r=spundere limitat=, efectuat= \n acest scop;”
s= nu constat=m c= expresia “cheltuieli care nu au la baz= periculozitatea unei astfel de fapte ap=rea ca urmare a
opera]iuni reale” este inclus= \n expresia “opera]iuni fictive” faptului c= persoana care primea p=r]ile sociale, arhiva,
folosite \n acela[i text24; credem c=, potrivit principiului contabilitatea nu era de g=sit iar urm=rirea acesteia era
economiei textului, infrac]iunea prev=zut= \n art. 9 lit. c) din ineficient= sub aspectul \ndeplinirii obliga]iilor fiscale. Credem
Legea nr. 241/2005 putea fi formulat= astfel: “\nregistrarea, \n c= modul de redactare a art. 12 lit. a) din Legea nr. 87/1994
actele contabile sau alte documente legale a opera]iunilor republicat= era susceptibil de neconstitu]ionalitate deoarece
fictive.” Aceast= formulare va trebui s= fie coroborat= evident instituia o protec]ie, mai favorabil= propriet=]ii statului decât
cu extinderea sferei obliga]iilor fiscale [i la contribu]iile [i alte propriet=]ii private, a creditorilor nedesp=gubi]i ai cedentului,
taxe la bugetul general consolidat, prev=zute de Codul vamal contrar art. 44 din Constitu]ie. Iar [i sub aspectul art. 136 pct.
la alte legi. 3 din Constitu]ie s-ar putea sus]ine c= textul de lege prin care
|n art. 9 lit. d) din noua lege se dispune: constituie se abrog= o dispozi]ie legal= ce contribuia la garantarea
infrac]iune de evaziune fiscal= “alterarea, distrugerea sau propriet=]ii [i prin mijloace penale este neconstitu]ional.
ascunderea de acte contabile, memorii ale aparatelor de Credem c= ascunderea actelor contabile, memorii ale
taxat ori de marcat electronice fiscale sau de alte aparatelor de taxat ori de marcat electronice fiscale sau de
mijloace de stocare a datelor”, dac= sunt s=vâr[ite \n alte mijloace de stocare a datelor prin cesionarea aportului de
scopul sustragerii de la \ndeplinirea obliga]iilor fiscale.25 capital social, p=r]i sociale, ac]iuni, predarea contabilit=]ii, a
Comparând cu vechea reglementare din art. 11 lit. d arhivei27 la persoane fictive sau de neg=sit, prin procedura
din Legea nr. 87/1994 republicat=26 se constat=: legal= a cit=rii, care face imposibil= \ndeplinirea obliga]iei
 ambele reglement=ri nu vizeaz= alterarea, fiscale chiar [i prin urm=rirea silit=28 \ntrune[te elementele
distrugerea de alte documente prev=zute de lege, cum ar fi constitutive ale infrac]iunii prev=zute de art. 9 lit. d) din noua
documentele de eviden]= primar=, documentele justificative lege. De asemenea, socotim c=, atunci când cesiunea s-a
[i documentele fiscale care nu sunt acte contabile; f=cut cu respectarea tuturor dispozi]iilor legale la persoane
 noua incriminare a redus valorile protejate prin art. reale, precum [i predarea societ=]ii noilor administratori, nu
11lit. d), teza a II-a din Legea nr. 87/1994, contra sustragerii se mai poate vorbi de ascunderea de acte contabile, memorii
de la \ndeplinirea obliga]iilor legale, respectiv de la impozite, ale aparatelor de taxat ori de marcat electronice fiscale sau
taxe [i contribu]ii numai la obliga]iile fiscale care, potrivit de alte mijloace de stocare a datelor;
defini]iei dat= \n art. 2 lit. e) din Legea nr. 241/2005, nu includ c) |n literatura de specialitate s-a sus]inut c=
atât contribu]iile prev=zute de alte legi cât [i taxele vamale; ascunderea banilor \n conturi bancare de c=tre contribuabil
ori alterarea, distrugerea sau ascunderea de acte contabile, “constituie o modalitate de ascundere a unei surse
memorii ale aparatelor de taxat ori de marcat electronice impozabile, deoarece sumele depuse \n conturi bancare sunt

32 CRIMIN ALIS TIC A


produc=toare de dobânzi, adic= de venituri;”29 Avem rezerve autoriza]i, cu modific=rile [i complet=rile ulterioare, care
asupra acestei opinii deoarece: r=spund, potrivit legii. (4) La persoanele juridice la care
 conturile bancare, pe numele contribuabilului, contabilitatea nu este organizat= \n compartimente distincte,
nedeclarate de acesta, nu \nseamn= c= sunt ascunse, care nu au personal calificat \ncadrat, potrivit legii, sau
deoarece deschiderea [i func]ionarea contului bancar pe contracte de prest=ri de servicii \n domeniul contabilit=]ii,
numele contribuabilului nu constituie activitate de ascundere \n \ncheiate cu persoane fizice sau juridice autorizate \n
raport cu drepturile organelor de urm=rire penal=, ale condi]iile Ordonan]ei Guvernului nr. 65/1994 [i care au
instan]elor, executorilor bancari, judiciari, organelor de control \nregistrat o cifr= de afaceri anual= de pân= la echivalentul \n
fiscal etc., de a afla [i a dispune anumite m=suri fa]= de acestea lei a 50.000 euro, r=spunderea pentru ]inerea contabilit=]ii,
potrivit legii; folosirea banilor societ=]ii comerciale prin transferul potrivit legii, revine administratorului sau altei persoane care
acestora \n conturi produc=toare de dobânzi \n favoarea altor are obliga]ia gestion=rii unit=]ii respective. (5) Institu]iile
persoane, urmate de retransferare nu poate fi considerat= un publice la care contabilitatea nu este organizat= \n
act de evaziune \n sensul art. 9 lit. a) din noua lege. Actul de compartimente distincte sau care nu au personal \ncadrat cu
\nsu[ire a dobânzilor bancare, ob]inute \n acest mod, poate contract individual de munc=, potrivit legii, pot \ncheia
ap=rea sub aspectul infrac]iunii de delapidare. |ns= numai contracte de prest=ri servicii, pentru conducerea contabilit=]ii
atunci când sumele respective au fost sustrase de la na[terea [i \ntocmirea situa]iilor financiare trimestriale [i anuale, cu
obliga]iei fiscale, prin ascundere \n conturi nedeclarate [i pe societ=]i comerciale de expertiz= contabil= sau cu persoane
numele altor persoane, se poate pune problema evaziunii fizice autorizate conform legii. |ncheierea contractelor se face
fiscale prev=zute de art. 9 lit. a din noua lege; cu respectarea reglement=rilor privind achizi]iile publice de
 nedeclararea conturilor bancare de c=tre bunuri [i servicii. Plata serviciilor respective se face din
contribuabil, atunci când este obligat s= le declare, nu este fonduri publice cu aceast= destina]ie. Socotim c=, potrivit
decât o simpl= nedeclarare [i nu o ascundere care acestor dispozi]ii ale legii, conceptele de “organizare [i
presupune o activitate mai complex= iar fapta credem c= conducere” includ [i activit=]ile de “executare a eviden]ei
poate fi analizat= sub aspectul art. 9 lit. b) din noua lege; contabile”, dar cu care nu se confund=;
 importan]a contului bancar al contribuabilului pentru  organizarea [i conducerea eviden]ei contabile
obliga]iile fiscale este dat= nu numai de dobând=, ca venit, ci presupun o activitate complex= definit= de legiuitor, \n timp ce
[i de suma din cont care poate constitui \n totalitate un venit “executarea de eviden]e contabile” credem c= presupune
impozabil; numai \ntocmirea de eviden]e contabile dup= ceva prestabilit;
 dobânzile bancare se impoziteaz= la surs=.  expresia “executarea de eviden]e contabile duble”,
Prin art. 9 lit. e) din noua lege se dispune: “executarea \n spiritul legii \n cauz=, credem c= presupune \ntocmirea \n
de eviden]e contabile duble, folosindu-se \nscrisuri sau alte paralel cu eviden]a contabil= real= a unei eviden]e contabile
mijloace de stocare a datelor”, \n scopul sustragerii de la pentru o perioad= mai mic= sau mai mare de timp folosindu-se
\ndeplinirea obliga]iilor fiscale. Comparând cu dispozi]iile art. \nscrisuri sau alte mijloace de stocare a datelor, \n a[a fel
11 lit. d) din Legea nr. 87/1994, putem face urm=toarele \ncât s= se permit= realizarea scopului de sustragere de la
considerente: \ndeplinirea obliga]iilor fiscale, prin prezentarea ca real= a
 \n con]inutul laturii obiective a infrac]iunii nu se mai eviden]ei contabile mistificate;31
reg=sesc cuvintele “organizarea” [i “conducerea”, fiind  \n literatura de specialitate,32 s-a ar=tat c= prin
introdus un alt cuvânt, respectiv “executarea”; sintagma “eviden]e contabile duble”se \n]elege existen]a a
 prin art. 1 din Legea nr. 82/1991 republicat= \n 2005 dou= seturi de eviden]= contabil= de acela[i tip [i referitoare
legiuitorul a instituit obliga]ia de organizare [i conducere a la acelea[i bunuri [i valori, din care unul reflect= realitatea
contabilit=]ii proprii, respectiv contabilitatea financiar= [i economico-financiar= a contribuabilului (p=strat ascuns), iar
contabilitatea de gestiune pentru persoanele juridice [i fizice; cel de-al doilea este m=sluit, \nregistrându-se date [i opera]ii
executarea contabilit=]ii se poate face de cel care din care rezult= venituri inferioare celor reale, \n scopul
organizeaz= [i conduce sau de o alt= persoan= fizic= sau diminu=rii impozitelor, taxelor [i contribu]iilor datorate de
juridic=, \n virtutea rela]iilor de serviciu sau pe baz= de contribuabil. |ntr-o alt= opinie se sus]ine c= “organizarea sau
contract de prest=ri servicii; conducerea de eviden]e contabile duble nu presupun
 organizarea, conducerea [i executarea contabilit=]ii neap=rat o \ntreag= contabilitate paralel= cu cea oficial=, fiind
trebuie f=cute potrivit legii, \ncepând cu Legea nr. 82/1991 suficient= organizarea sau conducerea doar a unora dintre
republicat= \n 200530 ; documentele care alc=tuiesc o contabilitate.33 Pe de alt=
 \n art. 10 din Legea nr. 82/1991 republicat= \n 2005 parte, \n doctrin= cât [i \n practica judiciar=, s-a sus]inut [i
sunt stabilite reguli privind r=spunderea pentru organizarea [i respectiv decis c= “un caiet cu eviden]a \ncas=rilor zilnice,
conducerea contabilit=]ii: “(1) R=spunderea pentru provenite din vânz=rile de m=rfuri - \ntocmit de o vânz=toare,
organizarea [i conducerea contabilit=]ii la persoanele f=r= cuno[tin]a administratorului – trimis \n judecat= pentru
prev=zute la art. 1 (din Legea nr. 82/1991 republicat= \n s=vâr[irea altei infrac]iuni de evaziune fiscal=, respectiv cea
2005) revine administratorului, ordonatorului de credite sau prev=zut= de art. 13 din Legea nr. 87/1994, nu constituie
altei persoane care are obliga]ia gestion=rii unit=]ii document de eviden]= contabil= dubl= [i, \n consecin]=, nu
respective. (2) Persoanele prev=zute la art. 1 organizeaz= [i este realizat= infrac]iunea de evaziune fiscal= prev=zut= de
conduc contabilitatea, de regul=, \n compartimente distincte, art. 14 alin. 1 din Legea nr. 87/1994, pentru a putea fi re]inut=
conduse de c=tre directorul economic, contabilul – [ef sau \n sarcina aceluia[i administrator.”34 Aceste opinii sau
alt= persoan= \mputernicit= s= \ndeplineasc= aceast= func]ie. exprimat \n perioada când Legea nr. 87/1994 era \n vigoare.
Aceste persoane trebuie s= aib= studii economice superioare Potrivit art. 9 lit. e din Legea nr. 241/2005 executarea de
[i r=spund, \mpreun= cu personalul din subordine, de eviden]e contabile duble trebuie s= fie f=cut= prin \nscrisuri
organizarea [i conducerea contabilit=]ii \n condi]iile legii. (3) sau alte mijloace de stocare a datelor; observ=m c=
Contabilitatea poate fi organizat= [i condus= pe baz= de legiuitorul nu precizeaz= ce fel de \nscrisuri, respectiv dac=
contracte de prest=ri de servicii \n domeniul contabilit=]ii, pe formulare prev=zute de lege sau pe orice \nscris. Credem
\ncheiate cu persoane fizice sau juridice, autorizate \n c= eviden]e contabile duble putem avea \n urm=toarele
condi]iile Ordonan]ei Guvernului nr. 65/1994 privind ipoteze:
organizarea activit=]ii de expertiz= contabil= [i a contabililor a) eviden]a real= [i eviden]a contabil= dubl= sunt

CRIMIN ALIS TIC A 33


]inute pe formulare prev=zute de lege; contabile” [i cu atât mai mult ale unei “eviden]e contabile
b) eviden]a real= este ]inut= pe alte formulare decât duble” (respectarea planului de conturi, a formularelor
cele prev=zute de lege iar eviden]a contabil= mistificat=, \n prev=zute de lege, dublarea pentru substituire “când este
scopul sustragerii de la \ndeplinirea obliga]iilor fiscale, este cazul” etc.). |ntr-un astfel de caz credem c= fapta poate fi
]inut= atipic pe orice \nscris; analizat= sub aspectul infrac]iunii prev=zute de art. 9 lit. b)
c) eviden]a contabil= ]inut= pe formularele prev=zute sau art. 9 lit. c din noua lege.
de lege este mistificat= prin omisiunea eviden]ierii |n ipoteza de la litera (d) socotim c= nu sunt \ndeplinite
opera]iunilor comerciale, majorarea fictiv= a cheltuielilor etc., condi]iile pentru a se re]ine infrac]iunea de executare a
iar a doua eviden]= extracontabil= este ]inut= atipic urm=rind eviden]elor contabile duble, deoarece nici una din cele dou=
cunoa[terea permanent= a sumelor ce nu se vor mai pl=ti ca “eviden]e” nu este apt= de a fi o “eviden]= contabil= dubl=”,
impozite sau taxe [i urmeaz= a fi \nsu[ite; ne\ndeplinind minimum de caracteristici ale unei “eviden]e
d) atât eviden]a real= cât [i eviden]a mistificat=, \n contabile” [i cu atât mai mult ale unei “eviden]e contabile
scopul sustragerii de la \ndeplinirea obliga]iilor fiscale, sunt duble” (respectarea planului de conturi, a formularelor
]inute atipic pe orice \nscris; prev=zute de lege, dublarea pentru substituire “când este
Socotim c=, \n ipoteza de la litera (a), pentru a se cazul” etc.). |ntr-un astfel de caz credem c= fapta poate fi
putea re]ine c= suntem \n prezen]a execut=rii de eviden]e analizat= sub aspectul infrac]iunii prev=zute de art. 9 lit. b)
contabile duble, folosindu-se \nscrisuri sau alte mijloace de sau art. 9 lit. c) din noua lege.
stocare a datelor, \n scopul sustragerii de la \ndeplinirea |n art. 9 lit. (f) din noua lege a fost incriminat=
obliga]iilor fiscale, ar trebui \ndeplinite urm=toarele condi]ii: urm=toarea fapt=: “sustragerea de la efectuarea verific=rilor
 cele dou= eviden]e contabile, respectiv cea real= [i financiare, fiscale sau vamale, prin nedeclararea, declararea
cea mistificat=, \n scopul evazion=rii, s= fie apte \nlocuirii fictiv=, ori declararea inexact= cu privire la sediile principale
uneia cu a alteia, dup= caz; sau secundare ale persoanelor verificate;” Cu privire la
 periculozitatea eviden]elor contabile duble este dat= aceast= dispozi]ie penal= vom face numai unele observa]ii:
de existen]a eviden]ei contabile reale care oricând poate fi  se constat= c=, spre deosebire de celelalte articole,
prezentat= organelor de control cât timp exist= un risc mare \n acesta se asigur= o protec]ie [i verific=rilor vamale;
de descoperire a ilegalit=]ilor, \n cazul prezent=rii eviden]ei  observ=m c= aceast= infrac]iune se refer= numai la
contabile mistificate, cum ar fi \n flagrant; când riscul sedii principale sau secundare, or acestea sunt specifice
descoperirii [i prob=rii faptelor ilicite se diminueaz= f=ptuitorul persoanelor juridice nu [i persoanelor fizice contribuabile.
\nlocuie[te eviden]a contabil= real= cu eviden]a contabil= Codul de procedur= fiscal= folose[te sintagma “Domiciliul
mistificat= realizând apoi sustragerea de la \ndeplinirea fiscal” pe care o define[te \n art. 29, incluzând \n aceast=
obliga]iilor fiscale; sintagm= sediile principale [i secundare ale persoanelor
 s= fie prezentat= ca eviden]= real= eviden]a juridice, pentru persoane fizice domiciliul, potrivit legii, sau
mistificat=, \n scopul sustragerii de la \ndeplinirea unei obliga]ii adresa unde locuiesc efectiv ….; ca urmare subiect al acestei
fiscale; \n acest sens socotim c= este suficient ca eviden]a infrac]iuni nu poate fi persoana fizic= contribuabil.
contabil= mistificat= s= fie p=strat= \n sediul agentului  \n art. 8 lit. l) din Legea nr. 31/1991 republicat= \n
economic ca [i când ar fi cea real=; concomitent sau ulterior s= 2005 se dispune: “sediile secundare” – sucursale, agen]ii,
se g=seasc= ascuns= [i eviden]a contabil= real=; reprezentan]e sau alte asemenea unit=]i f=r= personalitate
 eviden]a contabil= prezentat= ca real= sau l=sat s= juridic= -, atunci când se \nfiin]eaz= o dat= cu societatea, sau
se \n]eleag= c= este real= s= fie mistificat= cu inten]ie, \n condi]iile pentru \nfiin]area lor ulterioar=, dac= se are \n
scopul sustragerii de la \ndeplinirea obliga]iilor fiscale, [i apt= vedere o atare \nfiin]are, dar acestea sunt numai pentru
\n acest sens; de pild=, o astfel de eviden]= contabil= nu persoane juridice;
reflect= toate documentele justificative sau toate opera]iunile Referitor la sediul principal, legiuitorul mai folose[te [i
economico – financiare fie cantitativ fie valoric, \n scopul al]i termeni: “sediul social”, “sediul declarat” (art. 36 pct. 2 lit.
diminu=rii obliga]iilor fiscale reale; c) din Legea nr. 31/1990 republicat=) dar acestea sunt numai
 eviden]a contabil= dubl= s= fie executat= \n scopul pentru persoane juridice;
sustragerii de la \ndeplinirea obliga]iilor fiscale [i nu reprezint=, Comparând aceast= infrac]iune cu infrac]iunea
de pild=, o refacere a eviden]ei contabile cu scopul de a prev=zut= de art. 48 din Legea nr. 26/199035 republicat=, se
corecta erorile f=cute de unii salaria]i insuficient preg=ti]i; poate afirma c=:
|n ipoteza de la litera (b) se poate sus]ine c=: 1. infrac]iunea prev=zut= de art. 9 lit. f) din noua lege,
 “eviden]a contabil= mistificat=” ]inut= atipic, cum ar spre deosebire de infrac]iunea prev=zut= de art. 48 din Legea
fi de pild= pe altfel de formulare decât cele prev=zute de lege, nr. 26/1990,36 republicat= presupune \n plus:
nu este apt= de a \nlocui eviden]a real= pentru a permite a) s= fi o sustragere de la efectuarea verific=rilor
sustragerea de la plata obliga]iilor fiscale [i ca atare socotim financiare, fiscale sau vamale, ca urmare a nedeclar=rii,
c= nu sunt \ndeplinite condi]iile prev=zute de lege pentru declar=rii fictive ori declararea inexact= cu privire la sediile
existen]a infrac]iunii de evaziune fiscal= prin executarea de principale sau secundare ale persoanelor verificate;
eviden]e contabile duble; \ntr-o astfel de situa]ie s-ar putea b) sustragerea de la efectuarea verific=rilor financiare,
pune problema \ncadr=rii faptei \n dispozi]iile art. 9 lit. b) din fiscale sau vamale, prin modalit=]ile prev=zute, s= fie \n
noua lege; scopul sustragerii de \ndeplinirea obliga]iilor fiscale;
 potrivit art. 72 pct. 6 din Codul de procedur= fiscal=: 2. singurul rezultat cerut de infrac]iunea prev=zut= de
“organul fiscal poate lua \n considerare orice eviden]e art. 48 din Legea nr. 26/1990 este ca, \n baza declara]iilor
relevante pentru impunere ]inute de contribuabil.” Aceasta nu inexacte, s= se fi operat o \nmatriculare ori s= se fi f=cut o
\nseamn= c= eviden]a contabil= pe acte atipice, incomplet=, men]iune \n Registrul comer]ului;
poate fi considerat= eviden]= contabil= dubl=. 3. infrac]iunea prev=zut= de art. 48 din Legea nr.
|n ipoteza de la litera (c) se poate sus]ine c= nu sunt 26/199037 republicat= are caracter subsidiar [i nu poate fi \n
\ndeplinite condi]iile pentru a se re]ine infrac]iunea de concurs cu infrac]iunea prev=zut= de art. 9 lit. f) din noua
executare a eviden]elor contabile duble, deoarece a doua lege; aceasta rezult= chiar din textul art. 48 din Legea nr.
“eviden]=” nu este apt= de a fi o “eviden]= contabil= dubl=” 26/199038 republicat=, respectiv din dispozi]ia: “dac=, potrivit
ne\ndeplinind minimum de caracteristici ale unei “eviden]e legii, fapta nu constituie o infrac]iune mai grav=;”

34 CRIMIN ALIS TIC A


|n ceea ce prive[te raportul dintre infrac]iunea de cheltuirea \n sine poate reprezenta o opera]ie fictiv= neavând la baz=
bancrut= frauduloas=, prev=zut= de art. 282 din Legea nr. opera]iunea real= de cheltuire care presupune :contract, serviciu sau bun de
pl=tit , plat= efectiv=, furnizor sau vânz=tor al serviciului sau bunului primitor al
31/1991 republicat= [i infrac]iunile prev=zute de art. 9 din pl=]ii direct sau indirect.
Legea nr. 241/2005, s-ar putea sus]ine c=, atunci când cele 25. |n cazul \n care scopul activit=]ilor ilicite nu este sustragerea de la
dou= reglement=ri se intersecteaz=, ar putea ap=rea ca leza]i \ndeplinirea obliga]iilor fiscale, ci de la plata datoriilor c=tre creditori acestea
concomitent atât creditorii priva]i cât [i creditorul public, trebuie analizate sub aspectul infrac]iunii de bancrut= frauduloas=, prev=zut=
statul. Aici ar ap=rea o problem= de constitu]ionalitate dac= de art. 282 din Legea nr. 31/1991 republicat= \n 2005: “Se pedepsesc cu
\nchisoare de la 3 la 12 ani persoanele vinovate de bancrut= frauduloas=,
ne referim la faptul c= infrac]iunea prev=zut= de art. 282 din
constând \n una dintre urm=toarele fapte: a) falsificarea, sustragerea sau
Legea nr. 31/1991 republicat= ap=r= proprietatea creditorilor distrugerea eviden]elor societ=]ii ori ascunderea unei p=r]i din activul societ=]ii,
agentului economic-societate comercial= - care, de regul=, \nf=]i[area de datorii inexistente sau prezentarea \n registrul societ=]ii, \n alt act
sunt priva]i, cu un regim sanc]ionator diferit de cel prev=zut ori \n situa]iile financiare a unor sume nedatorate, fiecare dintre aceste fapte
de art. 9 din Legea nr. 241/2005 prin care se ap=r= bugetul fiind s=vâr[it= \n vederea diminu=rii aparente a valorii activelor; b) \nstr=inarea,
general consolidat, respectiv proprietatea public=, situa]ie ce \n frauda creditorilor, \n caz de faliment al unei societ=]i, a unei p=r]i \nsemnate
din active. ” A se vedea [i art. 141 din Legea nr. 64/1995 privind procedura
contravine, \n opinia noastr=, art. 44 alin. 1 [i 2, [i art. 136 din
reorganiz=rii judiciare [i a falimentului, republicat= \n 2004.
Constitu]ie. Credem c=, \n astfel de ipotez=, potrivit 26. |n art. 11 lit. d) din Legea nr. 87/1994, republicat= se dispunea:
Constitu]iei, tratamentul juridic trebuie s= fie acela[i. “Constituie infrac]iuni…. urm=toarele drepturi:a)…d) organizarea [i
Din cele prezentate se constat= c=, prin art. 16 din conducerea de eviden]e contabile duble, alterarea sau distrugerea de acte
noua lege, a fost abrogat= Legea nr. 87/1997 republicat= [i contabile, memorii ale aparatelor de taxat ori de marcat electronice fiscale sau
prin aceasta au fost dezincriminate unele fapte penale, a[a alte mijloace de stocare a datelor, \n scopul diminu=rii veniturilor sau surselor
impozabile.”
cum am ar=tat, astfel:
 faptele incriminate \n infrac]iunea prev=zut= de art.
27. Socotim c= a[a-zisele procese-verbale \n care se consemneaz=
simplist c= s-a predat contabilitatea [i arhiva precum [i c= toate drepturile [i
9 din Legea nr. 87/1994 republicat= “refuzul de a prezenta obliga]iile contribuabilului, chiar dac= sunt \ntocmite \n fa]a notarului nu sunt
organelor de control, \mputernicite conform legii, acte legale de desc=rcare de gestiune. De multe ori, \n astfel de procese-
documentele justificative [i actele de eviden]= contabil=, verbale, se omite s= se eviden]ieze activul [i pasivul inventariat la data a[a-
precum [i bunurile materiale supuse impozitelor, taxelor [i zisei cesiuni, care, de regul=, nu mai exist=. Cesiunea care nu este f=cut= cu
acordul creditorului este susceptibil= de nulitate [i cu atât mai mult cesiunea de
contribu]iilor la fondurile publice, \n vederea stabilirii
datorie.
obliga]iilor bugetare”, dac= aceast= fapt= este s=vâr[it= la 28. Potrivit art. 87 pct. 3 din Legea nr. 31/1990 republicat= “Fa]= de ter]i,
prima [i la a doua soma]ie;
 faptele incriminate \n infrac]iunea prev=zut= de art.
cedentul r=mâne r=spunz=tor, potrivit art. 225. ” Iar \n art. 225 se dispune:
“Asociatul exclus r=mâne obligat fa]= de ter]i pentru opera]iunile f=cute de
10 alin. 1 din Legea nr. 87/1994 republicat= “ne\ntocmirea, societate, pân= \n ziua r=mânerii definitive a hot=rârii de excludere. Dac=, \n
\ntocmirea incomplet= sau necorespunz=toare a momentul excluderii, sunt opera]iuni \n curs de executare, asociatul este
obligat s= suporte consecin]ele [i nu-[i va putea retrage partea ce i se cuvine
documentelor primare ori acceptarea de astfel de
decât dup= terminarea acestor opera]iuni. ”
documente, \n scopul \mpiedic=rii verific=rilor financiar- 29. Cosmin Balaban, Evaziunea fiscal=, Editura Rosetti, Bucure[ti,2003,
contabile, dac= fapta a avut drept consecin]= diminuarea p. 67.
veniturilor sau surselor impozabile”; 30. A se vedea [i “Ordinul ministrului finan]elor publice pentru aprobarea
 faptele incriminate \n infrac]iunea prev=zut= de art. Normelor metodologice privind organizarea [i conducerea eviden]ei contabile
10 alin. 2 din Legea nr. 87/1994 republicat= “Cu pedeapsa \n partid= simpl= de c=tre persoanele fizice care au calitatea de contribuabil, \n
conformitate cu prevederile Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. ”, publicat
prev=zut= la aliniatul 1 se sanc]ioneaz= [i de]inerea, \n
\n M. Of. nr. 642 din 16 iulie 2004.
vederea punerii \n circula]ie, f=r= drept, a documentelor 31. Sunt cazuri când la unele case de schimb valutar pe acela[i calculator
financiare [i fiscale”, [i punerea \n circula]ie, \n orice mod, sunt organizate [i ]inute dou= eviden]e contabile una real= [i alta ce va fi
f=r= drept, a documentelor financiare altele decât cele fiscale; prezentat= ulterior ca real= \n cadrul c=reia volumul opera]iunilor de schimb
 faptele incriminate \n infrac]iunea prev=zut= de art. este mic[orat, cum de altfel [i cursul practicat, sustr=gând o parte din veniturile
11 lit. a) din Legea nr. 87/1994 republicat=: ”sustragerea de ob]inute de la plata obliga]iilor fiscale.
32. Gh. Diaconescu, Infrac]iuni \n legi speciale [i legi extrapenale, Editura
la plata obliga]iilor fiscale prin ne\nregistrarea unor activit=]i
All, Bucure[ti, 1995, p. 310, citat de Gh. Vizitiu, Evaziunea fiscal=, Editura
necomerciale pentru care legea prevedea obliga]ia Lumina Lex, Bucure[ti, 2001, p. 95.
\nregistr=rii sau prin exercitarea de activit=]i neautorizate, \n 33. Cosmin Balaban, Evaziunea fiscal=, Editura Rosetti, Bucure[ti, 2003,
scopul ob]inerii de venituri”; p. 105.
 faptele prev=zute de art. 12 lit. (a) din Legea nr. 34. Tribunalul Bucure[ti, Sec]ia a II-a Penal=, Dec. Pen. , nr. 308 A. din
24. 02. 1999, definitiv= prin nerecurare, citat= de Theodor Mrejeru, Dan Safta
87/1994 republicat= de “sustragere de la plata obliga]iilor
[i colectiv, \n Evaziunea fiscal=, Editura Tribuna Economic=, Bucure[ti, 2000,
fiscale prin cesionarea p=r]ilor sociale de]inute \ntr-o p. 79-82.
societate comercial= cu r=spundere limitat=, efectuat= \n 35. |n art. 48 din Legea nr. 26/1990 republicat= se dispune; “Persoana
acest scop” cu excep]ia celor care se \ncadreaz= \n care, cu rea-credin]=, a f=cut declara]ii inexacte, \n baza c=rora s-a operat o
dispozi]iile art. 9 lit. d) din noua lege, au fost dezincriminate. \nmatriculare ori s-a f=cut o men]iune \n Registrul comer]ului, se pedepse[te
cu \nchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amend= de la 1.000.000. lei la
5.000.000. lei, dac=, potrivit legii, fapta nu constituie o infrac]iune mai grav=. ”
BIBLIOGRAFIE: 36. |n art. 48 din Legea nr. 26/1990 republicat= se dispune; “Persoana
22. |n vechea redactare (art. 11 lit. c) teza a-II-a din Legea nr. 87/1994)
care, cu rea-credin]=, a f=cut declara]ii inexacte, \n baza c=rora s-a operat o
aceast= infrac]iune era mai succint formulat=: “\nregistrarea de opera]iuni sau
\nmatriculare ori s-a f=cut o men]iune \n registrul comer]ului, se pedepse[te cu
cheltuieli nereale, \n scopul de a nu pl=ti ori a diminua impozitul, taxa sau
\nchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amend= de la 1.000.000. lei la 5.000.000.
contribu]ia”.
lei, dac=, potrivit legii, fapta nu constituie o infrac]iune mai grav=. ”
23. |n situa]ia când se cauzeaz= un prejudiciu mai mare de 100. 000 de
euro sau 500. 000 de euro \n cauz= sunt aplicabile dispozi]iile art. 9 pct. 2 [i 3 37. |n art. 48 din Legea nr. 26/1990 republicat= se dispune; “Persoana
din noua lege. Socotim c= aceste prevederi exclud concursul cu \n[el=ciunea, care, cu rea-credin]=, a f=cut declara]ii inexacte, \n baza c=rora s-a operat o
prev=zut= de art. 215 din C. p. \nmatriculare ori s-a f=cut o men]iune \n registrul comer]ului, se pedepse[te cu
24. “Cheltuiala” care nu are la baz= o opera]iune real= poate fi: a) o sum= \nchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amend= de la 1.000.000. lei la 5.000.000.
dat= sau virat= \n realitate cu alt titlu (\n scop de ascundere, sp=lare, \nsu[ire lei, dac=, potrivit legii, fapta nu constituie o infrac]iune mai grav=. ”
pentru sine sau pentru altul) [i prezentat= \n scripte ca o cheltuial= legal= a 38. |n art. 48 din Legea nr. 26/1990 republicat= se dispune; “Persoana
contribuabilului, scripte care astfel nu reflect= o opera]iune real= de cheltuial=; care, cu rea-credin]=, a f=cut declara]ii inexacte, \n baza c=rora s-a operat o
b) suma este \nsu[it= pur [i simplu iar pentru acoperirea sustragerii sau furtului \nmatriculare ori s-a f=cut o men]iune \n registrul comer]ului, se pedepse[te cu
s-a \ntocmit un act fals de cheltuire;c) o lips= \n gestiune de orice natur= \nchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amend= de la 1.000.000. lei la 5.000.000.
acoperit= prin \ntocmirea unui act fals de cheltuire. De aici rezult= c= chiar lei, dac=, potrivit legii, fapta nu constituie o infrac]iune mai grav=. ”

CRIMIN ALIS TIC A 35


Conf. univ. dr. GHEORGHE P+{ESCU, expert criminalist, I.N.E.C.- Ministerul Justi]iei

Aparent, dactiloscopia constituie un capitol \nchis  prezen]a porilor;


al identific=rii criminalistice \n care, de-a lungul timpului,  concordan]a perfect= \ntre forma crestelor papilare,
au fost clarificate toate problemele controversate. direc]ia acestora [i valoarea unghiular= a bifurca]iilor.
Practica expertizei criminalistice se confrunt= |n acest caz, identitatea dintre urm= [i amprent= poate
totu[i cu o serie de aspecte contradictorii referitoare la fi stabilit= \n urma discut=rii cazului concret de cel pu]in doi
criteriile ce definesc identificarea unei persoane pe baza speciali[ti competen]i.
urmelor papilare. Cu titlu de exemplu, voi enumera c. \n situa]ia unui num=r limitat de detalii coincidente
câteva \ntreb=ri legate de aceast= problem=: se poate exprima o concluzie de probabilitate propor]ional=
 când \ntre o urm= [i o amprent= nu se constat= cu num=rul de puncte coincidente observabile clar”.
nici o diferen]= \ns= crestele papilare ale urmei nu con]in Majoritatea exper]ilor europeni \n amprente digitale
num=rul de 12 detalii, cerut de “regula de aur” a este favorabil= abord=rii cantitative pure, ignorând, \n
identific=rii, se poate pronun]a o concluzie de formularea concluziilor, poten]ialele contribu]ii ale
identificare cert=? concordan]ei calitative dintre urm= [i amprenta unei
 este mai credibil= o identificare \n care \ntre o persoane cunoscute.
urm= [i o amprent= digital= au fost marcate 12 detalii, |n acest sens, \n anul 1998, au fost elaborate de
coincidente decât una \n care au fost descoperite doar Grupul European de Exper]i \n Identificarea Amprentelor
11? De ce ultima este validat= de practica judiciar= [i a Digitale (IEEGFI) un standard numeric predeterminat de
doua nu? puncte caracteristice coincidente, pe baza c=ruia se poate
 care este num=rul minim de caracteristici admite identitatea dintre o urm= [i o amprent=. Acest
coincidente pe baza c=rora se poate constata identitatea standard numeric reprezint= limita inferioar= de care trebuie
dintre o urm= [i o amprent= palmar=, având \n vedere s= se ]in= seama \n identificare, \ns= interpretarea lui este
suprafa]a urmei [i num=rul de detalii mult mai mari \n diferit= de la ]ar= la ]ar= [i de la expert la expert.
compara]ie cu urmele digitale? Tabelul din anexa 1 prezint= num=rul minim de puncte
 se poate formula o concluzie de probabilitate, \n coincidente acceptate de diferite ]=ri. Interesant= este
cazul identific=rii dactiloscopice? precizarea c= acest standard nu se aplic= \n cazul
amprentelor palmare sau al urmelor l=sate de alte p=r]i ale
|n literatura de specialitate [i \n laboratoarele de corpului uman.
criminalistic= de pe \ntreg Mapamondul se contureaz=, \n Comitetul de standardizare al Asocia]iei Interna]ionale
momentul de fa]=, dou= criterii distincte cu privire la pentru Identificare (IAI), dup= trei ani de studii, a stabilit \ns=,
identificarea persoanei dup= urmele digitale: c= nu exist= nici o baz= valabil= pentru a recunoa[te un
 criteriul empiric, bazat \n exclusivitate pe analiza num=r minim predeterminat de detalii caracteristice
cantitativ= a num=rului de detalii caracteristice coincidente coincidente \ntre o urm= [i o amprent= \n vederea identific=rii.
\ntre o urm= digital= [i o amprent= cunoscut=; |n 1995, la Conferin]a asupra tehnicilor de identificare
 criteriul holistic, care \mbin= aspectele calitative cu a amprentelor digitale, g=zduit= de Poli]ia Na]ional= din
cele cantitative \n analiza comparativ= a coresponden]ei Israel, 28 de exper]i, reprezentând 11 ]=ri, au ajuns, \n
dintre o urm= [i o amprent= digital=. unanimitate, la concluzia c= “Nu exist= nici o baz= [tiin]ific=
pentru a statua c= un num=r minim predeterminat de minu]ii
1. Abordarea empiric= a identific=rii dup= urmele digitale trebuie s= fie prezent \n dou= impresiuni, pentru a stabili o
Primul care a propus stabilirea unui num=r minim de identificare pozitiv=”.
minu]ii (detalii caracteristice) necesare identific=rii dup= |n concluzie se poate afirma c= nu este justificabil [i
urmele digitale a fost celebrul criminalist francez Edmond nici m=car [tiin]ific s= reducem problema identific=rii dup=
Locard, \n anii 1911-1914, care a stabilit trei posibile situa]ii amprente numai la num=rul de detalii coincidente.
astfel:
a. dac= exist= mai mult de 12 puncte coincidente \ntre 2. Abordarea holistic= a identific=rii dactiloscopice
urm= [i amprent= iar urma este clar=, atunci identificarea Acest criteriu pune \n balan]=, atât valoarea cantitativ=
este cert= (cu condi]ia imperativ= a absen]ei oric=rei diferen]e (num=rul de detalii coincidente), cât [i aspectele calitative
semnificative \ntre urm= [i impresiune; (aspectul general al urmei, tipul de minu]ii, porii, marginile
b.dac= se constat= \ntre 8-12 puncte coincidente, crestelor) vizibile \n urm=. Abordarea cantitativ=/calitativ= a
atunci certitudinea identific=rii depinde de: fost descris= de Ashbaugh (1999) [i de Vanderkolk (2001).
 claritatea urmei digitale; |n abordarea holistic= se ]ine seama de o serie de
 raritatea minu]iilor (detaliilor); observa]ii incontestabile, din care exemplific=m:
 prezen]a detaliilor \n zona central= sau \n zona  faptul c= acela[i tip de minu]ie poate fi mai selectiv
deltei; fa]= de altul (de exemplu o bifurca]ie dubl= la periferia urmei

36 CRIMIN ALIS TIC A


este de [ase ori mai frecvent= decât dou= bifurca]ii distincte); 3. Cu privire la concluziile ce se pot formula
 absen]a oric=rei minu]ii \ntr-o zon= a urmei poate fi Pe plan mondial s-au exprimat dou= doctrine cu
la fel de decisiv= ca [i prezen]a acesteia; privire la formularea concluziilor \n domeniul expertizei
 \n mod excep]ional s-ar putea \ntâmpla ca, \n zona dactiloscopice: doctrina pozitivit=]ii [i cea a probabilit=]ii.
nucleului sau a deltei, crestele papilare s= nu con]in= nici un Prima doctrin=, acceptat= de exper]ii dactiloscopi din
detaliu caracteristic. majoritatea ]=rilor, sus]ine c= examinarea unei urme digitale
Observarea acestor aspecte particulare ale urmei ar re]inut= pentru comparare poate conduce fie la o opinie
oferi un suport puternic pentru identificarea sursei acesteia. categoric= de identificare, fie la excludere sau urma este
Când ne sunt puse la dispozi]ie grupaje de urme considerat= ca fiind insuficient= (inapt=) pentru a se ajunge la
l=sate de degete, \n succesiunea anatomic=, se poate utiliza o concluzie. Exprimarea opiniilor \n termeni de probabilitate
toat= informa]ia con]inut= de acestea, cu condi]ia ca etapa de nu este acceptat=.
analiz= [i interpretare s= stabileasc= faptul c= urmele au fost Toate compara]iile dactiloscopice, care nu se
create simultan de degetele aceleia[i mâini. finalizeaz= cu o identificare sau cu o excludere, sunt
Un alt argument \mpotriva standardului numeric reiese considerate “neconcluzive”.
din cunoa[terea morfogenezei liniilor papilare. Diversele Aceast= doctrin= a fost acceptat= [i generalizat= la
schimb=ri implicate \n acest proces (regresia, sub]ierea, Conferin]ele IAI din 1979 [i 1980, care au statuat c=
\ngro[area sau adunarea crestelor \n multiple loca]ii pe identificarea dactiloscopic= poate fi pozitiv=, negativ= sau
suprafa]a desenului papilar), conduc la formarea stohastic= a imposibil=.
minu]iilor, \n privin]a formei [i pozi]iei acestora. |mpotriva doctrinei probabilistice practicienii folosesc
Procesul de individualizare nu poate fi redus la trei argumente:
num=rul minu]iilor; fiecare identificare reprezint= un set unic  probabilit=]ile nu pot fi folosite \n acest domeniu
de circumstan]e [i evaluarea valorii tr=s=turilor concrete \ntre datorit= unicit=]ii desenului papilar al pielii (unicitatea
o urm= [i o amprent= depinde de o varietate de condi]ii care biologic= previne [i existen]a oric=rui duplicat, de unde
automat exclude orice standard minim. rezult= axioma c= “nu exist= dou= amprente identice”);
|n practica interna]ional=, majoritatea exper]ilor  opiniile probabilistice ar trebui evitate pân= se va
dactiloscopi recunosc c= identificarea nu ]ine cont de num=rul pune la dispozi]ia examinatorului un instrument destinat
minim de puncte coincidente prestabilit, admis de institu]iile evalu=rii probabilistice a gradului de asem=nare;
judiciare. Dimpotriv=, expertul ajunge la o concluzie de  admiterea afirma]iilor probabilistice ar diminua
identificare bazat= pe un spectru larg de tr=s=turi comune, valoarea probant= a urmelor papilare.
\nainte de finalizarea num=rului prestabilit de puncte
coincidente. Studiile statistice referitoare la minu]ii sunt deosebit
|n momentul de fa]= o serie de ]=ri au abandonat regula de valoroase, \ns= nu se pot desf=[ura la scar= larg= [i nici
num=rului minim prestabilit de puncte coincidente. Astfel, pe cazuri concrete. Nici unul dintre modelele propuse nu a
S.U.A., Canada [i ]=rile Scandinave (Finlanda, Suedia, fost dus mai departe pentru a deveni un studiu extins de
Danemarca, Islanda, Norvegia), respect= rezolu]ia IAI validare empiric=.
(Interna]ional Association of Identification) din 1973, conform Pân= acum nici un model statistic nu a inclus diver[ii
c=reia “nu exist= nici o baz= valabil= pentru a recunoa[te un factori al individualit=]ii (modelul general, devia]iile majore ale
num=r minim predeterminat de detalii coincidente”. Marea crestelor papilare, marginile acestora sau porii). Modelele
Britanie [i Australia au abandonat standardul numeric \n 2001. simplific= complexitatea adoptând o perspectiv= atomist=
Evett [i Wiliams, \n urma unui studiu, \n care au fost asupra factorilor globali, punând accent pe studiul
implica]i 130 exper]i dactiloscopi din Anglia, au ajuns la comportamentului statistic al minu]iilor.
urm=toarele concluzii: Oricum, imperfec]iunea oric=rui model (neincluderea
 “doctrina adoptat= de numero[i examinatori tuturor elementelor unei abord=ri holistice) nu exclude
conform c=reia identificarea dactiloscopic= este o “[tiin]= utilitatea sa \n criminalistic= dac= acesta a demonstrat c=
exact=”, este o prejudecat=. Esen]a [tiin]ei este inferen]a este solid [i s-a supus rigorilor [tiin]ifice.
inductiv=. Inferen]a este un proces mintal, care nu poate fi Datele statistice adunate prin modele neextensive nu
exact sau deductiv. Identificarea dup= amprentele digitale pot decât s= sprijine criminalistica c=tre descoperirea unor
este [tiin]ific= \n acest sens; metode mai transparente [i mai de \ncredere \n evaluarea
 precizia pe care o presupune orice num=r prestabilit valorii probante.
de puncte coincidente (12, 16 etc.) este, de asemenea, o Studiile \nterprinse pân= acum nu ofer= un instrument
iluzie. Determinarea minu]iilor sau detaliilor caracteristice solid pentru evaluarea m=sur=rii probabilit=]ii de potrivire
este foarte subiectiv=. Folosirea oric=rui standard numeric asociat= cu toate categoriile de tr=s=turi de la toate degetele,
rigid favorizeaz= tendin]a de a ajunge cu orice pre] la num=rul din urm=toarele motive:
magic de puncte coincidente prestabilite (Tiller 1983);  modelele adoptate \n prezent nu cuprind rela]ia
 ca modalitate de atingere a calit=]ii, numai spa]ial= \ntre minu]ii;
standardul numeric nu este suficient. Calea de urmat este  soliditatea afirma]iilor de baz= ale fiec=rui model nu
concentrarea asupra standardelor profesionale mai degrab= a fost pe deplin analizat=;
decât asupra regulei privind num=rul de minu]ii comune. Este  studiile se concentreaz= pe estimarea probabilit=]ii
necesar= o schem= de management al calit=]ii, care include de potrivire cu o \nregistrare s=rac= a toleran]elor, datorat=
preg=tirea exper]ilor dactiloscopi, testarea performan]ei distorsiunii sau clarit=]ii urmelor, inclusiv a ambiguit=]ilor
acestora, examenele periodice ale acestora [i procesele legate de leg=turile care se pot face \ntre elemente diverse;
simulate.  efectul celorlalte variabile cum ar fi: modelul

CRIMIN ALIS TIC A 37


general, num=rul degetului, sexul sau originea etnic= a sursei REFERIN}E BIBLIOGRAFICE:
a fost foarte pu]in adus \n discu]ie; 1. Anon. (1972), An analysis of standards in fingerprint
 nici unul dintre modelele propuse nu a fost supus identification, FBI Law Enforcement Bull., 39, 7-11
unei valid=ri empirice extinse. 2. Anon. (1973), International Association for Identification:
Foloasele pe care le putem trage de pe urma statisticii standardization committee report, FBI Law Enforcement Bull., 42, 7-8
aplicate \n domeniul identific=rii dup= amprente sunt: 3. Ashbaugh, D.R. (1999b), Qualitative-Quantitative Friction
 nou= parte a cercet=rii [tiin]ifice care va sprijinii la Ridge Analysis – An Introduction to Basic and Advanced Ridgeology,
modul empiric variabilitatea extrem= a tr=s=turilor folosite de V.J. Geberth, ed., Boca Raton, FL: CRC Press.
examinatorii urmelor latente; 4. Champod, C. (1995), Locard, numerical standards and
 modalitate de m=surare a valorii statistice a urmelor probable identification, J. Forensic Identification, 45, 132-159.
declarate inapte pentru identificare; 5. Champod, C. And Evett, I.W. (2001), A probabilistic approach
 un model ar trebui s= permit= atribuirea to fingerprint evidence, J. Forensic Identification, 51, 101-122.
probabilit=]ilor \n cazul urmelor fragmentate;
 un astfel de studiu ofer= date valoroase pentru
6. Champod, C.,Lennard C.Margot P.,Stoilovic M., Fingerprints
andOther Ridge Skin Impressions,CRC Press2004, ISBN
verificarea p=rerilor subiective ale exper]ilor \n ceea ce 041527175
prive[te raritatea detaliilor caracteristice [i pentru 7. Evett, I.W. and Williams, R.L. (1995), A review of the sixteen
armonizarea acestora pe plan interna]ional. points fingerprint standard in England and Wales, Fingerprint Whorld,
Dup= trecerea \n revist= a principalelor doctrine [i
21, 125-143
practici, admise \n diferite ]=rii ale lumii, \ncheiem prin
8. Grieve, D.L. (1999b), Reflections on quality standards – an
exprimarea, cu modestia necesar=, a p=rerilor personale cu
American viewpoint, Fingerprint Whorld, 15, 108-111
privire la acest subiect:
 instituirea unui standard numeric prestabilit cu
9. Groenendal, H. (1996), Forged Latent Prints, in Proceedings of
the International Symposium on Fingerprint Detection and
privire la num=rul de detalii coincidente necesar, identific=rii,
pe baza urmelor papilare, este contraproductiv= pentru Identification, Israel National Police, Ne’urim, Israel, June 26-30,
procesul judiciar [i poate genera erori; 1995, pp. 373-379
 abordarea holistic= a identific=rii dactiloscopice 10. Interpol (1995), European Fingerprint Standards, 24th
este \n concordan]= cu celelalte genuri de expertiz= European Regional Conference, Ljubljana, Slovenia, May 10-12
criminalistic=, traseologic=, balistic=, grafologic= etc, [i poate 11. Interpol (2000), Interpol European Expert Group on
asigura concluzii mai credibile [i mai bine documentate; Fingerprint Identification (IEEGFI), 29th European Regional
 concluziile exprimate \n termeni de probabilitate, nu Conference, Reykjavik, Iceland, May 17-19
sunt adecvate \n domeniul expertizei dactilosocopice unde 12. Kingston, C.R. and Kirk, P.L. (1965), Historical development
este mai corect s= se explice c= o urm= digital= nu este apt= and evaluation of the twelve point rule in fingerprint identification, Int.
pentru identificare decât s= se exprime un grad de Criminal Police Rev., 20 (186), 62-69
probabilitate a potrivirii acesteia cu amprenta unui deget al 13. Locard, E. (1914), La preuve judiciaire par les empreintes
persoanei suspecte; digitales, Archives d’Anthropologie Criminelle, de Médecine Légale
 \n domeniul urmelor palmare [i plantare et de Psychologie Normale et Pathologique, 29, 321-348
standardele numerice folosite pentru identificarea urmelor 14. Margot, P. and German, E. (1996), Fingerprint Identification
digitale sunt nesatisf=c=toare, dac= avem \n vedere Breakout Meeting, in Proceedings of the International Symposium on
suprafa]a mult mai mare a acestora corelat= cu diversitatea Fingerprint Detection and Identification, Israel National Police,
morfologic= a desenului papilar din diferite zone ale palmei Ne’urim, Israel, June 26-30, 1995, p.21
sau plantei. Aici se impun studii statistice serioase pentru
15. Olsen, R.D. (1981), Friction ridge characteristics and points of
fundamentarea [tiin]ific= a concluziilor.
identity: an unresolved dichotomy of terms, Identification News, 31
ANEXA 1 (11), 12-13
16. Ostrowski, S.H. (2001), Simultaneous impressions: revisiting
STANDARDELE NUMERICE PREDETERMINATE, the controversy,TheDetail,13; http://www.clpex.com./
UTILIZATE |N DIFERITE }+RI Articles/TheDetail/TheDetail13.htm.
17. Robertson, B. And Vignaux, G.A.
(1994), The interpretation of fingerprints,
Expert Evidence, 3, 3-8
18. Roux, C., Gill, K., Sutton, J., and
Lennard, C. (1999), A further study to
investigate the effect of fingerprint
enhancement techniques on the DNA
analysis of bloodstains, J Forensic
Identification, 49, 357-376
19. Saviers, K.D. (1987), Friction Skin
Characteristics: A Study and Comparison
of Proposed Standards, in Proceedings of
the International Forensic Symposium on
Latent Prints, FBI Academy, Quantico,
VA, pp. 157-163
20. Saviers, K.D. (1989), Friction skin
characteristics: a study and comparison of
proposed standards, J. Forensic Identification, 39, 157-163
Not=: Standardul numeric este diferit pentru
identificarea urmelor l=sate de alte p=r]i anatomice \n afara
degetelor.

38 CRIMIN ALIS TIC A


Subcomisar de poli]ie OANA-ROXANA GRIGORESCU
Subcomisar de poli]ie GABRIEL-M+LIN POPA

La ultimul simpozion interna]ional organizat de descul]e pe jeratic \nsemna c= spunea adev=rul.


Asocia]ia Criminali[tilor din România a fost subliniat= Vollmer [tia c= aceste metode sunt primitive [i false.
importan]a deosebit= pe care o are, pentru stabilirea Totu[i, f=r= s= se descurajeze, continu= s= studieze aceast=
adev=rului \n cauzele penale, investigarea criminalistic= problem= [i descoperi c= Lombroso, \n Italia, Marston [i
realizat= cu ajutorul unor mijloace [tiin]ifice performante, Gesell, \n Statele Unite, f=cuser= studii foarte aprofundate
capabile s= duc= la ob]inerea unei proba]iuni f=r= cusur. Unul asupra detect=rii minciunii. Vollmer decise c= [i el are nevoie
dintre aceste mijloace de descoperire a adev=rului \l de cineva care s=-l ajute s= fac= experien]e \n leg=tur= cu
reprezint= poligraful cunoscut, la \nceputurile sale, dar chiar acest subiect.
[i \n zilele noastre, ca “detectorul de minciuni”. Ni s-a p=rut Se gândi c= John Larson, unul dintre “poli]i[tii-
interesant, deci, s= prezent=m, \n continuare, pentru studen]i” s-ar putea interesa de latura respectiv=, el fiind unul
genera]iile mai tinere de criminali[ti, o pagin= din istoria de dintre cei mai str=luci]i recru]i ai s=i. Larson pusese deja la
debut a acestui mijloc de investigare, descris= \n lucrarea punct o metod= \mbun=t=]it= de prelevare a amprentelor
scriitorului american Alfred Parker, intitulat= “|n numele digitale.
legii”, a c=rei versiune \n limba francez= a ap=rut \n 1970, \n |l chem= la el [i-i zise:
colec]ia “Que sais-je?” a editurii pariziene Presse – John, ai studiat chestiunea detect=rii minciunii?
Universitaire de France. Cartea este consacrat= carierei unui – Nu, r=spunse John, p=rând uimit de \ntrebare.
mare poli]ist american, August Vollmer, [eriful din or=[elul – Este una din problemele noastre cele mai serioase.
californian Berkeley, \ntemeietorul celebrului Birou Federal – |n]eleg.
de Investiga]ii, cu sediul la Washington. – Mi-ar pl=cea s= g=se[ti un mijloc de detectare a
minciunii.
|n afara activit=]ii sale de rutin=, August Vollmer – Mi se pare dificil.
consacra mult timp studiului personalit=]ii umane. Astfel, el – Nu sunt chiar atât de sigur de asta, urm= Vollmer,
concluzionase c= atunci când erau interoga]i de c=tre poli]ie, c=ci Lombroso, \n Italia, a \ncercat un sistem de determinare
b=rba]ii [i femeile aveau, \n mod frecvent, tendin]a de a min]i. a faptului dac= un subiect minte sau nu. Marston, la noi, a
A determina dac= o persoan= spune adev=rul sau nu, utilizat un aparat pentru \nregistrarea tensiunii sistolice a
gândea el, iat= o problem= cu care poli]ia se confrunt= \nc= sângelui \n timpul interog=rii subiectului, iar Robert Gesell, de
de la \nceputurile sale. la serviciul psihologie al Universit=]ii noastre, a inventat un fel
El revenea mereu la ceea ce afirma Hans Gross cu de aparat pentru a \ncerca s= detecteze minciuna.
privire la minciun= \n cartea sa asupra psihologiei criminale: – Este foarte interesant, zise Larson, a[ vrea s= stau
“Exist= dou= feluri de oameni care mint. Mincino[ii pozitivi, de vorb= cu profesorul Gesell.
oameni cu spirit inventiv, care roman]eaz= faptele [i le – Mergi la el, r=spunse Vollmer, poate vei ajunge s=
exagereaz=, [i mincino[ii negativi, ce fac \n a[a fel \ncât s= inventezi o ma[in= pe care noi s-o punem la \ncercare. Te voi
scurteze povestirea lor, din care ei omit o mare parte, \n a[a ajuta cu toate mijloacele necesare.
fel \ncât aceasta nu mai este \n mod exact aceea[i”. De – Voi vedea ce pot face, zise Larson.
asemenea, Hans Gross mai spunea c= anumite manifest=ri – |n cursul s=pt=mânilor care urmar=, Larson petrecu
psihice puteau s= stabileasc= dac= o persoan= minte. Spre tot timpul s=u liber cu studiul [i punerea la punct a unei
exemplu, unui copil care minte \i tremur= mâinile, sau i se ma[ini rudimentre [i sumare, r=spunzând sugestiilor lui
dilat= n=rile, ori \[i ridic= brusc capul [i r=spunde repede. La Vollmer. Când ma[ina fu terminat=, Vollmer ceru ca primul
adul]i, din contr=, o arter= bate puternic pe una din p=r]ile subiect pus la prob= s= fie el.
gâtului sau afi[eaz= un sânge rece excesiv, ori \[i fr=mânt= A[ezat aproape de ma[ina lui Larson, Vollmer
degetele sau \[i balanseaz= picioarele. Toate aceste semne, gândea: “Are o alur= bizar= ! La prima vedere nu este decât
\[i zicea Vollmer, pot atrage aten]ia asupra minciunii, dar ele o arm=tur= de furtunuri de cauciuc, fire electrice, de sfere [i
nu constituie o prob=, sunt doar o pur= prezum]ie. tuburi de sticl=”.
A studiat [i mai profund domeniul [i afl= c= chinezii Larson \ncepu s= râd= v=zându-[i [eful examinând
posedau un mijloc foarte vechi de a dovedi minciuna. Ei aparatul cu un aer dubios. El fix= tubul de cauciuc pe bra]ul
umpleau gura acuzatului cu orez [i, dac= acesta putea s=-l lui Vollmer [i, cu ajutorul unei pere de cauciuc, \ncepu s=-l
scuipe afar=, \nsemna c= a spus adev=rul; dac= nu, era umple cu aer. |n acest timp, Larson explica:
condamnat. Cu secole mai \nainte, se utiliza tortura. Dac= o – Acul aflat la cel=lalt cap=t al tubului va face, la
persoan= putea, spre exemplu, s= mearg= cu picioarele fiecare b=taie a inimii dumneavoastr=, un semn alb pe hârtia

CRIMIN ALIS TIC A 39


neagr=. Când spune]i adev=rul, aceste semne vor marca o – V= place Universitatea din California?
linie continu=, iar când ve]i min]i, linia va deveni sinusoidal=. – Da.
– S= sper=m c= va merge, zise Vollmer. – V= plac sporturile?
– Nu m-am gândit niciodat= c= va veni o zi \n care v= – Da.
voi prinde \n flagrant delict de minciun=, zise Larson – V= plac limbile str=ine?
surâzând. – Nu.
– Bine, d=-i drumul, descoper=-m= dac= po]i. – Sunte]i logodit=?
– Bine [efule, va trebui s= r=spunde]i la \ntreb=ri prin – Da.
da sau nu, [i vom vedea. – Acest test v= inspir= team=?
Vollmer privi cu aten]ie acul [i Larson \[i \ncepu – Nu.
interogatoriul. – A]i furat \mbr=c=minte [i c=r]i apar]inând altor fete
– A]i dejunat ast=zi? din pensiunea \n care locui]i?
– Da. – Nu.
– V= place s= \nota]i? Larson se opri [i Vollmer, privind atent acul, constat=
– Da. c= trasase o linie perfect regulat= pe hârtia neagr= a
– V-a]i culcat dup= miezul nop]ii ieri sear=? aparatului.
– Nu. Larson puse \nc= o \ntrebare:
– V= place \nghe]ata? – A]i spus adev=rul?
– Da. – Da.
– V-a]i culcat dup= miezul nop]ii ieri sear=? Dar [i acum acul se men]inu pe linia perfect dreapt=.
– Nu. “Aceast= tân=r=, gândi Vollmer, nu minte, poate doar dac=
Larson surâse privind acul. ma[ina noastr= nu func]ioneaz=”.
– Bine, [efule, m-a]i min]it deja de dou= ori. V-a]i Tân=ra plec= [i Larson \i zise lui Vollmer:
culcat dup= miezul nop]ii ieri sear=, nu-i a[a? – Dup= ma[in=, tân=ra a spus adev=rul.
– Este exact, r=spunse Vollmer. Am r=spuns de dou= – F=r= \ndoial=, John.
ori la aceast= \ntrebare printr-o minciun=. Dou= ore fur= necesare pentru a chestiona primul lot
– Vollmer era \ncântat, bizara ma[in= func]ionând de fete [i Vollmer st=tu tot timpul lâng= Larson. “Iat=, gândea
bine. El examin= cu aten]ie traseele ascendente indicate de el, una dintre experien]ele cele mai importante, niciodat=
ac. realizat= de un birou de poli]ie”.
– Ei bine, John, cred c= e[ti pe calea cea bun=, dar s= |n dup=-amiaza urm=toare, Vollmer era din nou lâng=
nu ne precipit=m. Va trebui s= prob=m valoarea ma[inii tale Larson, \n timp ce acesta, calm [i deliberat, chestina dou=
\ncercând-o pe un caz veritabil. fete care, potrivit aparatului, spuseser=, de asemenea,
– Gândesc c= vom putea reu[i. adev=rul.
– {i eu la fel, dar continu=-]i \ncerc=rile. Pune bine la A treia, o blond= cu ochii alba[tri, p=rea deosebit de
punct tehnica \ntreb=rilor. |ncearc= ma[ina pe mai mul]i nervoas=. Larson \i puse \ntreb=rile preliminare uzuale [i
dintre oamenii no[tri. Vollmer privea acul trasând o linie dreapt= pe hârtie. Apoi,
Larson urm= sfatul lui Vollmer, supunând aparatului Larson continu= :
un anumit num=r dintre colegii s=i [i, de fiecare dat=, reu[i s= – A]i furat \mbr=c=minte [i c=r]i apar]inând altor fete
determine momentul \n care ace[tia min]eau. Apoi, \ntr-o zi, din pensiunea \n care locui]i ?
Vollmer \l chem=: – Nu, r=spunse tân=ra cu o voce puternic=.
– John, cred c= am o afacere pentru tine. Dintr-o – A]i spus adev=rul?
pensiune a Universit=]ii dispar \n mod continuu \mbr=c=minte – Da ! strig= aceasta pur [i simplu [i, \ntorcându-se
[i c=r]i. Directoarea pensiunii o b=nuie[te pe una dintre c=tre Larson, ad=ug= : G=sesc \ntreb=rile dumneavoastr=
locatarele sale. Fisher a f=cut o anchet= [i toate fetele insult=toare!
accept= s= treac= proba. Sunt treizeci [i opt. Vollmer privea mereu hârtia; tân=ra \l urm=rea cu
– Treizieci [i opt de fete, exclam= Larson, trebuie s= privirea. |n timpul r=spunsurilor la ultimele dou= \ntreb=ri acul
aplic testul la treizeci [i opt de fete [i s-o g=sesc pe hoa]= ! f=cuse un salt, traseul parcurs fiind net ascendent.
Ei bine, dac= reu[esc vom putea spune \n mod sigur dac= Numai pentru c= sunt nervoas= [i furioas= din cauza
ma[ina merge sau nu. \ntreb=rilor dumneavoastr= s-a mi[cat acul, izbucni din nou
– Testele \ncepur= a doua zi. Larson fix= tubul pe blonda.
bra]ul unei fete brunete, prima care trecea testul. Tân=ra fat= – Nu utiliz=m acest test pentru a v= acuza, zise
era calm=, surâz=toare [i p=rea c= se amuz=. Vollmer.
– V= voi pune câteva \ntreb=ri, \i spuse Larson. – Dar acul se mi[c= [i eu sunt tratat= ca o mincinoas=.
Ab]ine]i-v= de la orice comentarii [i r=spunde]i numai prin da – Nimeni nu v-a tratat ca mincinoas=, r=spunse calm
sau nu. Larson.
Vollmer [i Larson preg=tiser= câteva \ntreb=ri – |ncerca]i s= m= scoate]i o hoa]=, dar nu voi tolera
preliminare, f=r= importan]=, pentru a elimina toate fluctua]iile asta, v= asigur.
anormale ale acului, datorate posibilei enerv=ri cauzate de Tân=ra se d=du \napoi [i Larson \i deta[= tubul de pe
acest test atât de nou. Larson \ncepu: bra].

40 CRIMIN ALIS TIC A


– A]i terminat cu aceste reclame sfor=itoare? \ntreb= ea. – Nu [tiu ce e =la un detector de minciuni, dar accept,
– Da, noi am terminat, r=spunse Larson. zise Hahn, cu o voce ce v=dea un dezinteres total fa]= de
Fata ie[i repede din camer=. Larson [i Vollmer se ceea ce ar putea s= i se \ntâmple. |n aceea[i zi, Larson \i
privir=. aplic= testul lui Hahn, care r=spundea cu o voce monoton= [i
Nu pe ea o b=nuie directoarea, dar pariez c= aceasta
obosit=. El \i puse \ntrebare dup= \ntrebare, pe unele le
este hoa]a, zise Larson.
repet= de mai multe ori, dar, spre marea sa surpriz=, linia
Cred acela[i lucru, dar nu avem o m=rturisire. Voi
pune s= fie supravegheat= [i poate c= vom descoperi ceva. trasat= de ac continua s= fie dreapt=.
Vollmer \i chem= pe William Wiltberger [i pe Jack – Nu mai \n]eleg nimic, zise Larson [efului s=u, Hahn
Fisher [i le ceru s= o supravegheze pe tân=ra fat=. Dou= zile pare un om paralizat.
mai târziu, ei o surprindeau la pr=v=lia unui \mprumut=tor pe – Arat=-mi \nregistrarea.
gaj din Oakland, unde \ncerca s= vând= dou= obiecte de Larson trecu documentul lui Vollmer. Dup= ce-l studie
\mbr=c=minte. Când d=du cu ochii de poli]i[ti fata \[i pierdu cu aten]ie, acesta zise:
seme]ia [i m=rturisi toate furturile. M=rturisi chiar c=, \n ziua
– John, aici este cu siguran]= \nregistrarea unui om
precedent= testului, nu dormise toat= noaptea [i b=use mult=
care spune adev=rul. Poate este bolnav mintal, nu pot spune
cafea, \n speran]a c= a doua zi va fi atât de nervoas= \ncât
nimic, dar ma[ina ne asigur= c= spune adev=rul.
testul ma[inii s= devin= fals.
Vollmer era entuziasmat. Dispunea de o ma[in= care – Este adev=rat, dar pân= \n prezent aceast= ma[in=
avea s= detecteze minciuna chiar de la prima \ncercare. nu s-a \n[elat. Dac= admitem c= ea se \n[eal= o singur=
Problema minicunii putea fi tratat= pe fond. Strict tehnic, dat=, \[i pierde toat= valoarea. Or, eu am o \ncredere imens=
ma[ina sa era un cardio-pneumo-psihograf, dar ziari[tii o \n ea, John. Trimite-mi-l pe Hahn, a[ vrea s=-i vorbesc din
botezar= “detector de minciuni”. |n scurt timp, aparatul fu nou. Hahn se a[ez= \n fa]a lui Vollmer care, descoperindu-i
cunoscut [i adoptat peste tot, marcând o nou= reu[it= a lui aceea[i privire vag=, gândea: “M= \ntreb, ce om este \n
Vollmer, cu o contribu]ie excep]ional= \n lupta \mpotriva
realitate. Este un bolnav mintal ? Este acel tip de om, unul la
crimei.
un milion, ale c=rui reac]ii emo]ionale sunt anormale [i nu pot
Totu[i, Vollmer era ner=bd=tor s= vad= cum se va
comporta ma[ina \n prezen]a unor criminali \nvedera]i. |l fi descoperite de un detector de minciuni ?” Nu [tia ce s=
\ns=rcin= pe Larson s= munceasc= tot timpul la detector [i cread=.
aplic= testul la to]i r=uf=c=torii ce i se aduceau. Numero[i – Hahn, \l \ntreb= el cu blânde]e, doresc sincer s= te
infractori, b=rba]i [i femei, fur= surprin[i \n flagrant delict de ajut. Dar \mi faci sarcina dificil=. Recuno[ti c= te aflai la Salt
minciun= [i, \n mod frecvent, atunci când li se ar=t= proba Lake City, c= ai fost \n magazinul \n care victima a fost
furnizat= de ma[in=, ei se recunoscur= vinova]i. asasinat=, ai spus chiar [i c= poate ai ucis-o. ]ii neap=rat s=
Ma[ina era folosit= de mai multe luni când, la fii spânzurat, omule? Nu dore[ti s= continui s= tr=ie[ti?
Richmond, un ora[ situat la nord de Berkeley, fu arestat,
– {efule, zise Hahn, nu sunt sigur de nimic. Asta
pentru vagabondaj, un b=rbat numit Hahn.
\ncerc s= spun. Am fost la Salt Lake City. Poate c= l-am ucis
Hahn, care nu avea resurse de trai, era b=nuit de a fi
comis o crim= \ngrozitoare la Salt Lake City, \n Utah. Fu adus pe acel om, dar habar n-am ce-am f=cut.
la Berkeley pentru a fi supus testului cu detectorul de – Ascult=-m= bine, zise Vollmer, \ncearc= s=-]i aduni
minciuni. ideile, vreau s= [tiu unde ai fost pe 2 decembrie ? Spune-mi
Vollmer \l privi pe Hahn, a[ezat de cealalt= parte a unde ai fost pe 2 decembrie?
biroului s=u. V=zu un om de talie mijlocie, cu ochi cenu[ii [i Hahn ezit= :
fa]a tras=. – Nu-mi amintesc de 2 decembrie. Dar cred c= acum
– Ai fost de curând la Salt Lake City, Hahn? \ntreb=
câtva timp am fost la Stockton, unde m-au arestat pentru
Vollmer exminându-l [i constatând privirea n=uc= din ochii s=i.
vagabondaj.
– A[ fi putut s= fiu acolo, zise Hahn.
– E[ti sigur de asta?
– Ai fi putut ? Nu e[ti sigur?
– Nu sunt sigur de asta. – Da, [efule, sunt sigur.
– Ai ucis un om la Salt Lake City, \i zise Vollmer, Era fraza cea mai categoric= pe care Hahn o
\ntinzându-i o circular= a poli]iei. Prive[te aceast= hârtie, iat= pronun]ase de la \ncarcerarea sa.
semnalmentele tale [i circumstan]ele crimei. Vollmer trimise fotografia [i amprentele digitale ale lui
Hahn lu= circulara, o duse aproape de ochi, citind-o [i Hahn la Stockton [i a[tept= ner=bd=tor r=spunsul. A treia zi
Vollmer a[tepta, ca efect al lecturii, o schimbare de expresie r=spunsul sosea: “\n perioada respectiv=, inclusiv pe 2
a fe]ei sale, dar asta nu se \ntâmpl=, ochii acestuia p=strând
decembrie, Hahn a fost \nchis \n penitenciarul din Stockton”.
aceea[i privire r=t=cit=.
La citirea acestei note, inima lui Vollmer b=tu mai s=-i
– Ascult=-m= Hahn, zise ferm Vollmer, toate probele
par s= fie \mpotriva ta. Trei martori veni]i de la Salt Lake City sparg= pieptul. Deci Hahn nu min]ise. Detectorul de minciuni
te-au recunoscut ca asasin. Autorit=]ile din Utah cer func]iona corect. Era o nou= [i important= cucerire: ma[ina
extr=darea ta. |]i r=mâne o singur= [ans=. Accep]i s= te supui permitea nu numai descoperirea vinovatului, ci [i
testului cu detectorul de minciuni? eviden]ierea nevinov=]iei unui \nvinuit.

CRIMIN ALIS TIC A 41


Conf. univ. dr. TIBERIU MEDEANU, prim-procuror
Parchetul de pe lâng= Tribunalul Hunedoara

|n conformitate cu prevederile Codului de recunoa[terii unor infrac]iuni de furt, r=mase cu autori


procedur= penal=, declara]iile \nvinuitului sau ale nedescoperi]i. A invocat existen]a unor amenin]=ri,
inculpatului, f=cute \n cursul procesului penal, pot servi promisiuni, oferirea de cantit=]i mari de ]ig=ri, cafea [i a altor
la aflarea adev=rului, numai \n m=sura \n care sunt produse. O parte din plângeri au fost respinse, iar altele sunt
coroborate cu fapte sau \mprejur=ri ce rezult= din \n curs de solu]ionare.5
ansamblul probelor existente \n cauz=.1 |n alte situa]ii, prin retractarea recunoa[terii, s-a
Aceast= prevedere procedural=, aplicat= \n mod \ncercat ob]inerea unei solu]ii de achitare a celui \n cauz= sau
rigid [i excesiv, a determinat, uneori, adoptarea unor a altor persoane.
solu]ii contrare principiilor legale, prin care nu se Astfel, inculpatul U.G.S. a fost condamnat la o
urm=re[te aflarea adev=rului [i nici nu se \ncearc= pedeaps= de 10 ani \nchisoare pentru infrac]iunea de
administrarea tuturor probelor. tâlh=rie, prev=zut= de art. 211alin. 2 lit. a, b, c, d, f din Codul
|n cazul infrac]iunilor grave se amplific= [i penal cu aplic. art. 37 lit. a [i b Cod penal.; \n baza art. 39
responsabilitatea aprecierii corecte a valorii probante a alin. 2 s-a contopit restul neexecutat de 2.105 zile din
recunoa[terii sau autodenun]ului. Astfel, unii infractori pedeapsa de 9 ani \nchisoare aplicat= printr-o alt= sentin]a
au recunoscut comiterea faptelor, dar au revenit ulterior penal= \n pedeapsa de 10 ani \nchisoare, urmând s= execute
asupra acestui aspect, \n faza de judecat= sau de o pedeaps= de 12 ani \nchisoare, urmare a faptului c=
urm=rire penal=. pedeapsa de 10 ani \nchisoare a fost sporit= cu 2 ani.6
|n unele situa]ii au existat suficiente probe pentru a Condamnatul U.G.S. a solicitat revizuirea hot=rârii,
se considera c= cei ce au recunoscut fapta erau autorii motivând c= declara]iile date \n faza de urm=rire penal= i-au
acesteia. Prin retractarea recunoa[terii sau prin nuan]area fost smulse cu for]a de c=tre organele de poli]ie, iar un
declara]iei s-a \ncercat diminuarea r=spunderii penale prin colonel de la Poli]ia ora[ului C=lan l-a [antajat c= \i va \ntocmi
acordarea de circumstan]e sau prin schimbarea \ncadr=rii dosar penal pentru tentativ= la infrac]iunea de omor, \n
juridice \ntr-o infrac]iune mai pu]in grav=. situa]ia \n care nu va da declara]ii \n sensul celor cerute de
Este semnificativ, \n acest sens, cazul inculpatului G.I., c=tre organele de poli]ie. A mai invocat faptul c= cei 3
care a urm=rit-o pe partea v=t=mat= C.G., cu inten]ia de a-i coinculpa]i din cauz= nu au premeditat infrac]iunea de
sustrage o geant=, iar când a ajuns \ntr-o zon= \ntunecat= a tâlh=rie, ci doar infrac]iunea de furt [i \mprejurarea c=, prin
lovit-o \n cap cu o creang= rupt= dintr-un copac, m=rturia sa mincinoas=, a fost condamnat pentru infrac]iunea
determinându-i c=derea. I-a sustras apoi geanta [i suma de de tâlh=rie inculpatul P.P., de[i acesta din urm= nu a agresat
250.000 lei din buzunarele hainelor. |n declara]ia scris= p=r]ile v=t=mate.
personal, a precizat acest mod de comitere a faptei [i S-a constatat c=, al=turi de inculpatul U.G.S., au fost
\mprejurarea c= a ascuns geanta \n subsolul unui bloc. condamna]i [i inculpa]ii B.N. [i P.P. la o pedeaps= de 10 ani
Aceea[i declara]ie a dat-o, \n calitate de \nvinuit, \n prezen]a \nchisoare pentru infrac]iunea de tâlh=rie.
avocatului. |n partea final= a ultimei declara]ii a men]ionat Referitor la sus]inerea condamnatului U.G.S. c=
personal c= a citit-o, este de acord cu cele scrise, regret= declara]iile date \n faza de urm=rire penal= i-au fost smulse
faptele [i nu mai are de propus probe. Dup= numai o zi, când cu for]a de c=tre organele de poli]ie [i c= a fost [antajat cu
a fost ascultat de procuror, a declarat c= a luat \ntr-adev=r \ntocmirea unui dosar pentru tentativ= la infrac]iunea de
geanta care s-a g=sit asupra lui, dar nu a lovit-o pe partea omor, \n situa]ia \n care nu va da declara]ii \n sensul celor
v=t=mat=, \ntrucât era deja c=zut= [i p=rea c= se g=se[te \n cerute de c=tre organele de poli]ie, actele de la dosar nu au
stare de ebrietate. Acela[i aspect l-a sus]inut cu prilejul dovedit acest lucru. De altfel, nici \n faza de urm=rire penal=
prezent=rii materialului de urm=rire penal=. [i nici \n faza de cercetare judec=toreasc= inculpa]ii U.G.S.,
Declara]iile p=r]ii v=t=mate erau \ns= \n sens B.N. [i P. P. nu au invocat acest lucru.
contrar, precizând c= fusese dep=[it= pe trotuar de \nvinuit, Afirma]ia condamnatului U.G.S. c= el nu a premeditat
l-a v=zut când a rupt o creang= dintr-un copac, cu care a \mpreun= cu ceilal]i doi inculpa]i infrac]iunea de tâlh=rie, ci
lovit-o de câteva ori \n cap, \n timp ce \i spunea “nu o s= te doar infrac]iunea de furt, este irelevant= \n ceea ce prive[te
lovesc tare”. A mai precizat c=, dup= voce, i s-a p=rut c= era \ncadrarea juridic= a faptei re]inute \n sarcina sa, \ntrucât din
numitul G.I., respectiv \nvinuitul. actele dosarului a rezultat, f=r= echivoc c=, \n noaptea de
S-a dispus trimiterea \n judecat= pentru infrac]iunea de 15/16.04.1998, cei trei inculpa]i au p=truns \n locuin]a so]ilor
tâlh=rie2, iar instan]a l-a condamnat la 6 ani \nchisoare, I.E. [i I.C., i-au b=tut [i amenin]at, obligându-i s= deschid= un
\ntrucât era recidivist.3 Pedeapsa a fost majorat= la 7 ani [i 6 seif \n care aveau obiecte de valoare [i au sustras de acolo
luni \nchisoare, \n urma apelului parchetului.4 bunuri evaluate la 22.230.000 lei.
Pe parcursul judec=]ii [i \n perioada ulterioar=, Cererea de revizuire a fost respins= [i \n ceea ce
inculpatul G.I. a formulat numeroase memorii la toate forurile, prive[te afirma]ia condamnatului U.G.S. c=, urmare a
solicitând schimbarea \ncadr=rii juridice \n furt. |n unele comiterii de c=tre el a infrac]iunii de m=rturie mincinoas=,
plângeri erau relatate aspecte referitoare la \ncercarea inculpatul P. P. a fost condamnat pe nedrept pentru
poli]i[tilor de a-l determina s= dea declara]ii contrare infrac]iunea de tâlh=rie. Nu poate fi vorba de comiterea
adev=rului, atât \n leg=tur= cu tâlh=ria cât [i \n privin]a infrac]iunii de m=rturie mincinoas= \ntrucât, \n cauza

42 CRIMIN ALIS TIC A


respectiv=, U.G.S. a avut calitate de coinculpat [i nu de cu cele rezultate din condamn=rile anterioare, urmând s=
martor, iar condamnarea inculpatului P. P. a avut loc urmare execute 20 de ani.11
a corobor=rii tuturor probelor administrate \n cauz=.7 Cazurile prezentate demonstreaz= dificultatea
|ntr-un alt caz, prin sentin]a penal= nr. 206/20038, a fost instrument=rii unor cauze penale \n care exist=
condamnat inculpatul V.A. (minor la data s=vâr[irii faptei), la recunoa[terea faptei de c=tre inculpat sau chiar autodenun]ul
o pedeaps= de 4 ani \nchisoare pentru infrac]iunea de acestuia. |n astfel de cazuri se minimalizeaz= uneori
tâlh=rie. administrarea tuturor probelor, mizându-se pe faptul c= nu
Condamnatul V.A. a solicitat revizuirea hot=rârii, sunt necesare expertize, confrunt=ri, reconstituiri sau chiar
motivând c= declara]iile date \n faza de urm=rire penal=, prin ascultarea tuturor martorilor. Alteori se administreaz= probele
care l-a incriminat [i pe fratele s=u V.I. pentru s=vâr[irea cu prea mare dezinvoltur=, omi]ându-se unele faze, cum ar fi
infrac]iunii de tâlh=rie, i-au fost dictate de c=tre organele de nominalizarea martorilor asisten]i \n faza ini]ial= [i
poli]ie [i ele nu corespundeau adev=rului \ntrucât acesta nu a participarea lor efectiv= la toate activit=]ile pentru care au fost
participat la comiterea faptei respective. Mai sus]inea c= men]iona]i \n actele procedurale.
partea v=t=mat= C.C. a fost amenin]at= de c=tre organele de Unii inculpa]i iau cuno[tin]= pe parcursul judec=]ii de
poli]ie s= dea declara]ii \n sensul celor dorite de c=tre aspectele vulnerabile ale cauzei, invocându-le ulterior chiar
acestea. |n sus]inerea “nevinov=]iei” condamnatului V.I., dac= au recunoscut ini]ial fapta. Al]i inculpa]i \[i preconstituie
condamnatul V.A. a solicitat reaudierea p=r]ii v=t=mate C.C. probe pentru dovedirea vinov=]iei, chiar dac= s-au
[i a tuturor celor implica]i \n dosarul respectiv. autodenun]at pentru unele fapte.
Pozi]ia procesual= a condamnatului V.A., \n faza de Autodenun]ul poate fi real ori fictiv, realizându-se de
urm=rire penal=, a fost de a recunoa[te comiterea infrac]iunii cele mai multe ori \n vederea ob]inerii unor avantaje materiale
pentru care a fost trimis \n judecat= [i condamnat, iar \n faza sau procesuale. Organele de urm=rire penal= trebuie s=
de cercetare judec=toreasc= nu a mai recunoscut s=vâr[irea manifeste pruden]= \n aprecierea aspectului real al
faptei. |n ceea ce-l prive[te pe condamnatul V.I., acesta, \n denun]ului [i s= \l trateze \n conformitate cu prevederile
mod constant, nu a recunoscut s=vâr[irea infrac]iunii pentru procedurale, pentru c= orice divaga]ie poate deveni ulterior
care a fost trimis \n judecat= [i condamnat. Din actele periculoas=. |ntrebuin]area de promisiuni sau amenin]=ri
dosarului a rezultat \ns= f=r= echivoc c=, \n noaptea de 23/24 \mpotriva unei persoane aflate \n curs de cercetare, pentru
mai 2003, pe o strad= din municipiul Hunedoara, \n ob]inerea de declara]ii, constituie latura obiectiv= a
apropierea barului existent \n incinta Sta]iei Peco Shell, infrac]iunii de cercetare abuziv= prev=zut= de art. 266 alin. 2
inculpa]ii V.I. [i V.A. au sustras suma de 2.500.000 lei, prin Cod penal. Inculpa]ii sau chiar persoanele condamnate la
aplicarea de lovituri cu pumnii [i picioarele, de la partea
mul]i ani ori pentru mai multe infrac]iuni nu ezit= s= fac=
v=t=mat= C.C.
referire la orice comportament nelegal sau neprocedural [i
Referitor la sus]inerea condamnatului V.A. c= declara]iile
chiar s= le inventeze ori s= le accentueze importan]a.
date \n faza de urm=rire penal=, prin care l-a incriminat [i pe
Activitatea organelor de urm=rire [i de cercetare penal=
fratele s=u V.I., i-au fost dictate de c=tre organele de poli]ie,
trebuie s= fie deci axat= pe prevederile procedurale [i pe
actele de la dosar nu au dovedit acest lucru.
administrarea tuturor probelor, indiferent de recunoa[terea
Afirma]ia condamnatului V.A. c= partea v=t=mat= C.C.
\nvinuitului sau de aparen]ele cu privire la complexitatea
a fost amenin]at= de c=tre organele de poli]ie s= dea
cauzei.
declara]ii \n sensul celor dorite de c=tre acestea, de
Desf=[urarea unor activit=]i procedurale complete [i
asemenea, nu este sus]inut= de nici o prob= de la dosar.9
laborioase ar necesita \ns= mai mult personal operativ, cel pu]in
|ntr-o alt= situa]ie, inculpatul L.D., cercetat pentru
pân= la nivelul schemelor prev=zute \n organigrame. Ar mai fi
sustragerea unui autoturism, s-a autodenun]at \n leg=tur= cu
necesar= simplificarea unor prevederi procedurale [i pruden]=
dou= infrac]iuni de perversiune sexual= [i respectiv de
\n adoptarea altor acte normative care ar putea perturba [i mai
tâlh=rie, comise \n anul 1998. Au fost efectuate reconstituiri [i
a recunoscut constant comiterea faptelor, inclusiv \n mult operativitatea sau eficien]a actului de justi]ie.
declara]ia luat= de procuror, dispunându-se astfel trimiterea Eficientizarea activit=]ii ar mai presupune dotarea
\n judecat= [i pentru infrac]iunile respective.10 tehnic= adecvat=, pentru a se putea respecta \ntocmai
La instan]= nu a mai recunoscut decât sustragerea prevederile procedurale \n acest sens, inclusiv prin
autoturismului [i conducerea acestuia f=r= permis. A precizat \nregistrarea video sau audio a unor declara]ii importante,
c= a recunoscut celelalte dou= fapte \ntrucât organele de confrunt=ri sau reconstituiri.
cercetare penal= i-au f=cut unele favoruri, f=r= s= fie \ntrebat
de unde [tia unele am=nunte \n privin]a lor.
Instan]a a audiat martorii asisten]i [i persoana 1. Codul de procedur= penal=, art.69.
v=t=mat= \n cazul perversiunilor sexuale, dar declara]iile 2. Parchetul de pe lâng= Tribunalul Hunedoara, rechizitoriul
acestora nu au fost concludente. Partea v=t=mat= nu reu[ise nr.452 din 19.08.2002.
s=-l recunoasc= pe agresor dintr-un grup de persoane nici \n 3. Tribunalul Huendoara, sentin]a penal= nr.315/2002,
nepublicat=.
faza de urm=rire penal=, declarând c= nu dore[te s= fie citat= 4. Curtea de Apel Alba Iulia, sec]ia penal=, decizia nr.62A/2003,
\n instan]=, \ntrucât este traumatizat=. Una dintre martorele nepublicat=.
asistente a declarat c= un poli]ist a intrat \n biroul societ=]ii ei 5. Parchetul de pe l\ng= Tribunalul Hunedoara, cererea de
pentru a scrie procesul-verbal, rugând-o apoi s= \l semneze, revizuire nr. 1245/III/6/2004.
de[i nu a fost prezent= la reconstituire. A doua martor= 6. Tribunalul Hunedoara, sentin]a penal= nr. 257 din 16
septembrie 1998, nepublicat=.
asistent= a relatat c= a fost prezent= \n zona reconstituirii dar 7. Parchetul de pe lâng= Tribunalul Huendoara, revizuirea nr.
nu a observat am=nunte, nu a auzit relat=rile inculpatului [i 791/III/6/2004
nici nu putea preciza cum ar=ta, pentru a-l compara cu 8. Tribunalul Hunedoara, dosar nr. 4778/2003.
persoana judecat=. 9. Parchetul de pe lâng= Tribunalul Hunedoara, cererea de
Ca urmare, instan]a a dispus achitarea inculpatului revizuire nr. 45/III/6/2005
10. Parchetul de pe lâng= Tribunalul Hunedoara, rechizitoriul
pentru cele dou= infrac]iuni, condamnându-l numai pentru nr.434/P/2003, privind pe inculpatul Lingurar Dorel.
sustragerea autoturismului [i conducerea f=r= permis, la 7 11. Tribunalul Hunedoara, dos. nr.8131/2003, sentin]a penal= nr.
ani, respectiv 2 ani \nchisoare. Aceste pedepse s-au contopit 64/2004.

CRIMIN ALIS TIC A 43


Ing. MIRCEA FIERBIN}EANU, expert tehnic auto judiciar

Activitatea exper]ilor criminali[ti este reglementat= locului, provin de la anvelopele autovehiculului b=nuit a fi cel
prin H.G. nr. 368/1998 privind \nfiin]area Institutului cu care s-a comis accidentul \n cauz=;
Na]ional de Expertize Criminalistice - I.N.E.C. [i Ordonan]a  dac= peliculele de vopsea g=site la fa]a locului provin
Guvernului nr. 75/2000 privind autorizarea exper]ilor de la acela[i autovehicul cu care s-a produs accidentul;
criminali[ti, care a ap=rut ca urmare a Deciziei nr.  referiri la resturile de tegumente, buc=]i de materie
143/05.10.1999 privind excep]ia de neconstitu]ionalitate a organic=, smocuri de p=r etc., g=site la autovehiculul \n
dispozi]iilor art. 120 alin. 5 din Codul de procedur= penal=, cauz=;
ce a fost aprobat= prin Legea nr. 488/2002, iar prin Ordinul  ruperi de haine, resturi textile, nasturi, catarame
Ministrului Justi]iei nr. 2985/C din 15.11.2000 a fost provenite de la \mbr=c=mintea victimei;
reglementat= [i autorizarea exper]ilor criminali[ti care pot  comentarea leziunilor victimei;
fi recomanda]i de p=r]i s= participe la efectuarea expertizei  corelarea leziunilor victimelor cu deforma]iile
criminalistice. autovehiculelor.
Exper]ii care activeaz= \n cadrul I.N.E.C. au statut de De cele mai multe ori, organele judiciare dispun
func]ionari publici, conform art. 13 din H.G. nr. 368/1998, efectuarea expertizei criminalistice, stabilind obiective cu
activând \ntr-o structur= direct subordonat= Ministerului caracter strict ale expertizei tehnice auto judiciare. |n aceast=
Justi]iei, spre deosebire de alte categorii de exper]i situa]ie se pune \ntrebarea: ce este de f=cut, \n acest sens,
criminali[ti, ce activeaz= \n diverse structuri care se bucur= pentru a nu se provoca confuzii?
de un statut neutru, fiind complet independen]i. |n primul rând, pentru ca expertiza dispus= s= se
|n privin]a delimit=rii domeniului expertizei tehnice, fa]= bucure de for]= probant= absolut=, trebuie s= fie elaborat= de
de domeniul expertizei criminalistice, este necesar= o un expert neutru. A[a cum a fost \nfiin]at I.N.E.C., rezult= c=
abordare mai profund= sub aspectul competen]ei [i regulilor expertul criminalist, având statut de func]ionar public,
procedurale de efectuare a expertizelor, astfel \ncât s= nu institutul fiind subordonat Ministerului Justi]iei nu poate fi
existe excep]ii sau incertitudini, fa]= de principiile de drept ce considerat totodat= expert neutru.
ac]ioneaz= [i asupra c=rora nu se mai pot face comentarii, Se consider= c=, \n situa]ia \n care expertiza a fost
deoarece exist= riscul denatur=rii con]inutului expertizei \n elaborat= de c=tre o institu]ie, ce are un control ierarhic
sine ca for]= probant=, \n procesul civil sau penal. superior, nu se poate bucura de for]= probant= absolut=,
Sunt domenii \n care obiectivele expertizei decât numai \n situa]ia \n care este reprezentat statul român,
criminalistice, stabilite de c=tre organele judiciare, fie ele de ce se judec= \ntr-o cauz= cu un alt stat, sau o persoan= ce nu
cercetare penal= sau instan]ele judec=tore[ti, se confund=, \n are cet=]enie român=, \n cazul \n care expertiza ca atare este
totalitate, cu obiectivele expertizei tehnice judiciare, cu considerat= criminalistic= [i are de r=spuns la probleme care
prec=dere \n domeniul “autovehicule [i circula]ie rutier=“. fac obiectul, de regul=, al unei expertize tehnice, cu atât mai
Pentru a nu propaga confuzia, vom exemplifica tipul [i natura mult obiectivitatea acelei lucr=ri este \ndoielnic=.
obiectivelor, pentru fiecare tip de expertiz= dispus= de c=tre |n plus, \n situa]ia \n care obiectivele unei expertize
organele judiciare. criminalistice din domeniul auto se confund= cu cele ale unei
Obiectivele expertizei tehnice auto sunt: expertize tehnice auto judiciare, iar expertiza criminalistic=
 stabilirea direc]iilor de deplasare a autovehiculelor \n dispus= se elaboreaz= de c=tre un expert criminalist, care nu
cauz=; are [i calitatea de expert tehnic auto judiciar, cu atât mai
 identificare locului producerii impactului; mult expertiza este mai vulnerabil=, putând fi atins= de
 apari]ia momentului st=rii de pericol [i cine l-a creat; nulitate absolut=.
 vitezele de deplasare a autovehiculelor sau Atâta timp cât, o dat= cu \nfiin]area I.N.E.C. [i pân= la
pietonilor, implica]i \n accident, \n momentele premerg=toare aprobarea Ordonan]ei nr. 75/2000 prin lege, au fost abilita]i
producerii accidentului; s= efectueze expertize criminalistice acele persoane (cu sau
 stabilirea vitezei \n momentul producerii impactului; f=r= studii superioare), care au desf=[urat o activitate de cel
 viteza de evitare a producerii impactului; pu]in 4 ani sau au studii de specialitate, dovedite cu diplom=
 posibilit=]i de evitare a producerii accidentului; (aici nu se precizeaz= ce fel de diplom=), organele judiciare
 dinamica producerii accidentului \n cauz=; au dreptul s= se \ndoiasc= de calitatea acestor expertize.
 distan]a de proiectare a victimei, dup= producerea Se na[te o serie de \ntreb=ri:
impactului cu autovehiculul \n cauz=;  De ce, la nivelul organelor judiciare, s-a n=scut o
 scurtarea ampatamentului bicicletei sau motocicletei cutum= procedural=, ca drept de ultim= opinie \n materie de
[i, \n func]ie de aceasta, stabilirea vitezei; expertize, fie ele tehnice auto judiciare sau criminalistice?
 adâncimea remanent= de p=trundere a unei  Poate fi credibil= o expertiz= criminalistic= din domeniul
motociclete \n caroseria unui autoturism. auto, ce a fost elaborat= de un expert cu 4 ani vechime, despre
Obiectivele expertizei criminalistice auto sunt: care nu se cunoa[te dac= are studii superioare [i care nu
 s= stabileasc= dac= cioburile de la faruri [i l=mpi figureaz= pe listele exper]ilor judiciari din domeniu, ce sunt
provin de la autovehiculul cu care s-a comis accidentul; publicate anual \n Monitorul Oficial, partea a IV-a, iar un expert
 s= stabileasc= dac= urmele de frânare, g=site la fa]a criminalist auto parte \ndepline[te toate condi]iile de mai sus,

44 CRIMIN ALIS TIC A


inclusiv titluri [tiin]ifice [i are alt= opinie? judec=toreasc= a competen]elor I.N.E.C., la faza de
 A[a cum se define[te \n art. 2, alin. (2) din Legea nr. cercetare penal=, datorit= paralelismului existent \n legisla]ie,
488/11.07.2002, specialitatea \n care se poate ob]ine este sau nu o dep=[ire de mandat?
calitatea de expert criminalist autorizat, aferent= cazului \n Prin gândirea la \ntreb=rile astfel n=scute [i
spe]= “expertiza criminalistic= \n accidentele de trafic formularea r=spunsurilor respective, se desprinde faptul
terestru....“ se produce o \nc=lcare a normelor de specializare c=, la nivelul Ministerului Justi]iei, s-a format o structur=
profesional=, \n sensul c= traficul terestru cuprinde toate strict subordonat= din punct de vedere administrativ [i
felurile de transporturi de la sol. |ntrebarea care se na[te profesional. Spunem din punct de vedere profesional,
este: este competent expertul I.N.E.C. s= presteze \n deoarece pân= [i statutul profesional al eventualelor
domeniul accidentelor de circula]ie rutiere, \n domeniul asocia]ii profesionale de exper]i criminali[ti autoriza]i
accidentelor de circula]ie a materialului rulant (cale ferat=, trebuie aprobat de c=tre ministrul justi]iei, \n
metrou, tramvaie, trenule]e etc) [i invers?
 Prin H.G. nr. 368/03.07.1098 privind \nfiin]area
conformitate cu art. 11, alin, 2 din Legea nr. 488/11.07.2002
de aprobare a Ordonan]ei Guvernului nr. 75/2000 privind
I.N.E.C. art. 10 se stabilesc atribu]iile principale, printre care
autorizarea exper]ilor criminali[ti.
la lit. a): “efectueaz=, \n toate cazurile, noua expertiz=
|n concluzie, atât timp cât exper]ii criminali[ti autoriza]i
criminalistic=; \n cazurile de o complexitate mai mare sau
de c=tre Ministerul Justi]iei la I.N.E.C. nu se bucur= de un
pentru care laboratoarele interjude]ene nu au condi]ii tehnice,
statut neutru, o parte dintre ei nu sunt \n specialitatea lor [i
efectueaz= prima expertiz=“ ce se refer= strict numai la faza
judec=toreasc= a cauzelor, explicitat= [i prin cei care exper]i judiciari, de asemenea unii au fost admi[i (prin efectul
contrasemneaz=: ministrul justi]iei, ministrul finan]elor [i legii) cu o vechime de cel pu]in 4 ani cu diplom= de
ministrul muncii [i protec]iei sociale. Dac= aceast= atribu]ie specialitate dar nu cu studii superioare, iar ca exper]i
s-ar fi referit [i la faza de cercetare judiciar=, \n acest caz, ar criminali[ti parte sunt persoane care \ndeplinesc toate
fi fost imperios necesar= [i contrasemn=tura ministrului de celelalte condi]ii, inclusiv titluri [tiin]ifice, cele dou= categori
interne. De altfel, aici, se creeaz= un paralelism \ntre I.N.E.C., de exper]i nu sunt compatibile. |n consecin]= se poate preciza
ce are atribu]ii numai \n faza judec=toreasc= [i Institutul de cu t=rie c=, \n domeniul expertizei criminalistice, de orice
Criminalistic= din cadrul I.G.P. (care este dotat [i specializat specialitate ar fi ea, nu exist= drept de ultim= opinie, iar
corespunz=tor), ce are atribu]ii exprese pentru faza de organele judiciare de orice fel ar fi ele, de cercetare
cercetare judiciar=, anterioar= celei judec=tore[ti, \ntrebarea penal= sau instan]ele de judecat=, trebuie s= ]in= seama
ce se na[te este urm=toarea: Extinderea de la faza de acest aspect.

Dr. CONSTANTIN RIZESCU


Student ALEXANDRA ANDREEA IONESCU

M
S-a observat \ns= c= cea mai mare parte dintre cei care
ultitutinea de incidende soldate cu leziuni se sinucid, apar]ine unor familii \n care se g=sesc urme de
sau care au drept consecin]= chiar decesul
aliena]ie mintal= sau suicidul este consecin]a apari]iei unor
unei persoane ne invadeaz= prin intermediul
agen]i traumatici psihici, cum ar fi: emo]iile puternice sau
mijloacelor media, \ncât consider=m a fi necesar= o
stresul dar, \n majoritatea cazurilor, au \n trecutul lor [i alte
explicare detaliat= a circumstan]elor de producere a
\ncerc=ri nereu[ite de suicid.
leziunilor, \n spe]=, prin intermediul armelor de foc, pentru
Dup= ordinea \n care se comit sinuciderile, prin arme de
a se delimita elementele medico-legale specifice ale
foc, men]ion=m: desc=rcând \n gur=, tâmple, inim=, sub
sinuciderii fa]= de cele ale omorului sau accidentului, \n
b=rbie [i sub ureche, \n unele cazuri orificiul de intrare este
scopul evit=rii situa]iilor \n care se pune mult prea u[or
mai greu de g=sit ca, de exemplu, atunci când este mascat
eticheta de sinucidere sau accident unui incident mortal.
de pliurile naturale ale pielii, ca \n cazul \mpu[c=rii sub sân la
Astfel expertizele medico-legale \[i aduc o
contribu]ie substan]ial= la activitatea de \ncadrare juridic= femei sau când tragerea s-a t=cut \n orificiile naturale ale
a unei fapte penale, analiza am=nun]it= a leziunilor de la corpului.
nivelul organismului uman furnizând pilonul fundamental Când arma de foc, care a servit la o sinucidere, a fost
al calific=rilor juridice, pilon denumit “prob=“. prea \nc=rcat=, ea poate exploda [i atunci, \n afar= de rana
Analiza pl=gilor prin arme de foc furnizeaz= informa]ii mortal=, se mai v=d [i diferite mutil=ri, cum ar fi: degetele
precum: calibrul armei, distan]a de la care s-a tras, direc]ia rupte.
tragerii, num=rul de \mpu[c=turi, unghiul de tragere, Se mai \ntâmpl= ca pulberea ce con]ine proiectilul s=
succesiunea \n timp a \mpu[c=turilor, precum [i cauza aprind= cravata sau gulerul victimei, când arma a fost
medical= a mor]ii. desc=rcat= \n gur=, sau s= ard= c=ma[a, când a fost
|n cazul infrac]iunilor care au drept rezultat decesul desc=rcat= \n piept. Astfel se impune o examinare
persoanei aflate \n via]=, pentru a se putea preciza dac= minu]ioas= a hainelor decedatului.
victima a fost omorât=, s-a sinucis sau moartea a intervenit \n B=nuim c= este o sinucidere, atunci când mâna victimei
urma unui accident sunt emise criteriile care privesc forma ]ine arma strâns= cu putere. Dar [i când arma este slab
medico-legal= de moarte. ]inut=, tot nu trebuie s= credem c= i-a fost pus= \n mân= de

CRIMIN ALIS TIC A 45


c=tre asasin, c=ci mâna sinuciga[ului poate uneori s= se Sunt cazuri \n care sinuciga[ul vrea s= simuleze sau s=
sl=beasc= atât \ncât abia s= ]in= arma dup= ce a tras sau, disimuleze \mpu[carea, reg=sindu-se astfel \mpu[c=turi
alteori, s= fie chiar aruncat= cu putere la o distant= mare. atipice \n ceaf=, spate, membre, anus [.a.m.d., de aceea se
Un prim criteriu este acela al localiz=rii leziunii, impun examin=ri minu]ioase pentru a se putea stabili dac=
sinuciga[ul alegându-[i regiunea care duce rapid la moarte: leziunile [i le-a provocat decedatul.
regiunea pericardic=, regiunea temporal= dreapta pentru |n disimularea auto\mpu[c=rii, cu condi]ia ca moartea
dreptaci sau stâng= pentru stângaci. Leziunea va fi reg=sit=
s= nu se fi produs imediat, se poate \nscena un atac, pentru
\ntr-o zon= accesibil= mâinii.
a pune \n sarcina altei persoane s=vâr[irea unei fapte infame.
Un al doilea criteriu \l reprezint= distan]a: astfel arma
este foarte apropiat= de corp (3-5 cm) sau chiar lipit= de corp, Astfel, pentru determinarea circumstan]ei de producere
fiind prezente urmele l=sate de unul sau mai mul]i factori a decesului, trebuie analizate \ndeaproape aspectele
secundari, se depune pulberea nears= sau par]ial ars=, se men]ionate. |n cazul \n care se b=nuie[te a nu fi vorba despre
reg=sesc \ncrust=ri ale pulberei \n piele (tatuaj), depunerea o sinucidere, criteriile precizate vor folosi la determinarea
de fum, [i chiar pârlirea perilor [i a fibrelor textile, formarea subiectului activ al infrac]iunii. Spre exemplu, ciupituri ale
orificiilor de intrare stelate, neregulate, datorate ac]iunii epidermului se vor reg=si \n spa]iul dintre police [i index de la
gazelor. Mai pot exista contuzii puternice ale pielii din jurul mâna presupusului suspect, de asemenea, se vor putea g=si
orificiului de intrare propriu-zis. urme de sânge ale victimei, eschile de os ale victimei lipite de
mâna agresorului. Din analiza orificiului poate rezulta c= s-a
Criterii ob]inute din examinarea armei:
tras de la o distant= mai mare decât cea care ar fi putut fi
Se va analiza prezen]a ei lâng= corpul victimei sau \n
acoperit= de decedat. Poate, totodat=, rezulta c= direc]ia de
apropiere, fiind un criteriu mai pu]in sigur, intervenind aici o
serie de \mprejur=ri care se \ntâlnesc [i \n omucidere- tragere ar fi fost imposibil a fi impus= de c=tre decedat [i, nu
subiectul activ al unei infrac]iuni, care are drept rezultat \n ultimul rând, \n func]ie de succesiunea \mpu[c=turilor, \n
decesul persoanei aflat= \n via]=, poate s= \ncerce simularea cazul \n care moartea ar fi intervenit dup= prima \mpu[c=tur=,
unei sinucideri, punând \n mâna subiectului pasiv arma-mijloc conform reac]iilor vitale, urm=toarele \mpu[c=turi ar fi fost
de producere a infrac]iunii. imposibil de realizat de c=tre cel decedat.
|n regula general=, arma nu se g=se[te \n mâna Se mai pot g=si amprente pe arm=, \n cazul \n care nu
victimei deoarece, \n urma flaccidit=]ii musculaturii, ea cade se g=sesc amprente-situa]ie \n care arma ar fi fost [tears= [i
din mân=. Excep]ional de rar o reg=sim \n rigiditatea l=sat= \n apropierea victimei, sau dac=, dup= ce a fost
cataleptic= a mâinii. [tears=, a fost pus= \n mâna victimei, pentru a se simula o
|mbr=c=mintea este adesea \nl=turat= din regiunea
auto\mpu[care, se va analiza modul de dispunere a
\mpu[cat=, astfel c= este necesar a fi examinat= [i
amprentelor victimei. Dac= \ntr-adev=r este vorba de o
\mbr=c=mintea celui presupus a se fi sinucis. De asemenea
se pot g=si \mpu[c=turi multiple, dac= \ns= prima a fost rapid sinucidere, se vor g=si amprentele decedatului pe toat= arma
mortal= cel=lalte, \n mod cert, nu se mai datoreaz= [i foarte bine conturate datorit= puterii cu care a fost ]inut=
sinuciderii. arma, [i nu doar firav relevate, ca \n cazul unei simple
atingeri a armei.
Criterii importante de pe mân=: Accidentele prin diferite arme de foc sunt variate.
Pe mâna cadavrului se pot g=si anumite urme care ne Realizându-se o expertiz= minu]ioas=, se vor putea g=si
trimit cu gândul la ideea de sinucidere, se poate examina din criterii pro sau contra accidentului, \n coroborare cu datele
acest punct de vedere [i presupusul agresor, la care se vor anchetei. Astfel un exemplu de accident ar fi de]inerea \n
caut= acelea[i indicii ca [i \n cazul subiectului decedat. buzunar a unei arme de foc [i desc=rcarea ei, independent
Din r=nile capului ]â[nesc, din orificiu, pic=turi de sânge
de voin]a celui \n al c=rui buzunar se afla. Arma mai poate
pe mâna celui care trage, fiind necesar= examinarea
c=dea de la o anumit= \n=l]ime [i se poate desc=rca \n
sângelui, pentru a se determina regiunea corpului din care
provine [i, \n special, dac= este al victimei. Uneori sar [i direc]ia persoanei aflat= \n apropiere. Accident se mai
eschile fine de os care pot r=ni mâna sau r=mân lipite de consider= situa]ia \n care, datorit= unei erori de utilizare,
mân=. arma se descarc= [i provoac= leziuni persoanei care o de]ine
La revolverele cu butoi se depune pe deget depozit de sau unei alte persoane din apropiere. De asemenea, se mai
fum, mai ales pe degetul indicator sau pe palm=. La poate impune o anumit= direc]ie de tragere iar, datorit=
pistoalele automate cu repeti]ie nu se depune fum. Dac= \ns= calit=]ii sc=zute a armei sau defectuozit=]ii ei, s= se modifice
sinuciga[ul prinde arma cu ambele mâini [i acoper= regiunea direc]ia de tragere, r=nind o persoana din apropiere. Este
de aruncare a tuburilor, se depune fum pe mâna stâng=. Se imperios a fi subliniat faptul c= nu trebuie pierdute din vedere
vor \ncerca [i probele chimice, pentru dovedirea fumului, la elementele de balistic=, deoarece [i ele pot oferi informa]ii
care se vor ad=uga probe, pentru a se constata dac=
concludente.
pulberea sau fumul sunt de la arma cu care se presupune c=
Important este ca, \n momentul descoperirii unui
s-a sinucis.
Tot pe mân=, \n cazurile de auto\mpu[care, se vor incident, s= se ini]ieze examinarea riguroas= a locului
reg=si, \n spa]iul dintre police [i index, ciupituri datorate producerii, armei-mijloc de producere (dac= se afl= la locul
reculului camerei armei, important de subliniat este faptul c= faptei), a trupului persoanei ne\nsufle]ite, a vestimenta]iei
aceste ciupituri pot lipsi dac= s-a tras cu o arm= modern= cu acesteia, precum [i a \mprejur=rilor producerii faptei, pentru
recul minim. corectitudinea realiz=rilor calific=rilor juridice.

46 CRIMIN ALIS TIC A


Comisar-[ef de poli]ie drd. SORIN GÂFEI

|nc= din cele mai vechi timpuri s-a c=utat un mijloc districtul Hooghli din Bengal dar, dup= ce acesta a p=r=sit
infailibil, o dovad= irecuzabil=, care s=-l stigmatizeze pe serviciul, sistemul a fost p=r=sit.
delicvent [i s= poat= permite identificarea recidivistului. Marc Sir Francis Galton, studiind memoriile lui sir
Bishoff, \n lucrarea sa “Poli]ia {tiin]ific=”, arat= c=, pân= \n a W. Herschel, reia studiul dactiloscopiei [i stabile[te
doua jum=tate a secolului XIX, poli]ia nu poseda nici o arm=, caracterele de individualitate [i perenitate al desenelor
care s= poat= servi acestui scop. amprentelor digitale, dând [i un sistem de clasificare al lor.
|ntr-adev=r, a fost \n Fran]a, Anglia, Germania [i alte Sistemul acesta de identificare, cunoscut sub numele
]=ri, uzul marc=rii, prin care criminalii, ho]ii, falsificatorii [i al]i de sistemul Galton-Henry, a fost \ntrebuin]at \n Anglia [i
delicven]i erau [tampila]i cu fierul ro[u, imprimându-le pentru America de Nord. Acest sistem, modificat de Windt [i
toat= vai]a stigmatul infamiei. Dar uzul acesta, suprimat \n Kodiceck, s-a aplicat \n Germania [i Elve]ia.
Fran]a \n 1791, a fost introdus din nou dup= marea revolu]ie, |n anul 1896, Juan Vucetich a produs, \n La Plata, un
ca, \n 1832, Legea Marcatului s= fie definitiv abrogat=. sistem de clasare dactiloscopic=, care, sub numele s=u, a
Alphonse Bertillon, urm=rind ideea unei caracteriz=ri fost \ntrebuin]at \n America de Sud [i \n câteva state latine
individuale imuabile, a prezentat, \n 1882, Prefecturii Poli]iei din Europa.
Parisului metoda sa de antropometrie, instituit= apoi oficial, \n Este interesant de amintit, c= Alphonse Bertillon nu
1888, metod= care s-a r=spândit foarte repede \n toat= lumea \ntrebuin]a amprentele digitale, decât ca un mijloc accesoriu
[i era \ntrebuin]at= pân= ce s-a \nlocuit prin dactiloscopie. pentru identificare [i nu avea nici o \ncredere \n
Invariabilitatea desenelor papilare pare s= fi atras invariabilitatea lor, ceea ce este demonstrat prin felul cum a
aten]ia multora dintr-un timp imemorial [i se poveste[te c= comb=tut sistemele dactiloscopice.
anumi]i fabrican]i chinezi de por]elanuri de art= \[i marcau Steciali[tii au constatat c= pe suprafa]a palmar= a
operele cu desenul personal al latelor policelui mâinii stângi, mâinilor, inclusiv a degetelor, se observ=, \n primul rând, un
amprent= inimitabil= [i imprimat= \n a[a chip, ca s= dureze sistem de linii care merg \n diferite direc]ii [i care sunt
cât dura [i vasul. produse de \ndoitura pielii, prin faptul \nchiderii mâinei [i
|n anul 1823, Purkenje, profesor de fisiologie [i flexiunii degetelor. Liniile acestea nu au nici o importan]= \n
patologie a ]inut la Universitatea din Breslau o comunicare dactiloscopie [i-i intereseaz= \n special pe chiroman]i.
asupra amprentelor digitale [i asupra unei clasific=ri a F=când abstrac]ie de aceste \ndoituri ale pielii pe toat=
acestor amprente. Comunicarea sa a trecut f=r= ca cineva suptafa]a palmar=, adic= a regiunii carpului, metacarpului [i
s=-i dea aten]ia pe care o merita. falangelor, pielea prezint= un sistem de linii paralele produse
Sir E. R. Henry ne citeaz= cazul gravorului Benvick care de [an]uri [i brazde \n relief, care se numesc creste papilare.
\[i semna operele de gravur= cu amprentele sale digitale. Nu este cunoscut rolul fiziologic al acestor creste, dar cum
Cu ocazia imigr=rii chinezilor \n America, ceea ce a glandele sudoripare ale suprafe]ei palmare se g=sesc \n
produs o mare agita]ie, s-a propus s= se \nregistreze profunzimea pielii, tocmai sub aceste creste, [i cum canalele
amprentele digitale ale acestora, ca un mijloc de identificare, de ie[ire traverseaz= crestele, pentru a ajunge la suprafa]= \n
dar m=sura aceasta nu a fost aplicat=. form= de mici creste, s-a crezut c= respectivele creste sunt
Primele studii sistematice asupra amprentelor digitale create ca un ajutor, care s= \nlesneasc= fluxul sudoral.
au fost f=cute de sir Wiliam Herschel din Serviciul Civil al Cum glandele sudoripare secret= \n permanen]=
Indiei, care a [i introdus \nregistrarea dactiloscopic= \n produsul lor, eminen]a crestelor se g=se[te \n permanen]=

CRIMIN ALIS TIC A 47


uns= de substan]a secretat= de glande. Aplicând palma Desenul amprentelor digitale, cu toat= diversitatea
mâinii pe un obiect cu suprafa]a neted=, pe o foaie de hârtie desenelor, nu este mutabil nici patologic [i nici prin voin]a
de exemplu, crestele papilare vor imprima pe hârtie desenul individului. Dac= sunt unele maladii care le pot face s=
lor. Pres=rând deasupra hârtiei c=rbune de animal redus \n dispar=, nici o afec]iune morbid= nu le poate modifica
pulbere fin=, particulele de c=rbune vor adera pe traseele de desenul. Dac= epiderma este distrus= de vreun accident,
sudoare [i vor desena \n negru \ntregul sistem al liniilor arsur= etc., acesta, ref=cându-se, prezint= exact acelea[i
papilare. desene. O t=ietur= \n profunzimea pielii las= o dung=, care se
{an]urile [i crestele papilare se g=sesc formate \nc= din traduce printr-o linie alb= transversal= când amprenta este
luna a [asea a vie]ii intra-uterine a fetusului, se p=streaz= pe
relevat=.
tot cursul vie]ii individului pân= la moarte [i se pot conserva
Amprenta nu poate dispare accidental, decât numai
[i dup= moarte, dac= pielea este ferit= de putrefac]ie.
când pielea distrus= las= o cicatrice inform=.
Dac= s-ar compara diferitele amprente digitale ale unui
individ, luate la diferite intervale \n cursul vie]ii, de la na[tere Cu toat= diversitatea formidabil= a amprentelor digitale,
pân= la b=trâne]e, ar da impresia unei aceleia[i amprente acestea se pot reduce la cinci tipuri generale, adic= la tipurile
privit= succesiv prin diferite lentile amplificatoare progresiv. arc, bucl= \ndreptat= spre stânga, bucl= \ndreptat= spre
Studiul amprentelor digitale a demonstrat perenitatea [i dreapta, verticilul sau vârtejul [i combina]ia a dou= tipuri ca
absoluta lor individualitate pentru c=, cu toate eforturile dublul verticil sau bucla \n la]ele.
perseverente ale detractorilor acestui sistem de identificare, Desenul papilelor \n tot cursul vie]ii fetusului pân= la
nu s-au g=sit doi indivizi, ale c=ror amprente papilare s= moartea individului de b=trâne]e evolueaz= \n dimensiune,
prezinte acela[i desen. tipul desenului r=mânând neschimbat.

Colonel magistrat dr. VIOREL SISERMAN

M
nr. 522/24.11.2004) privind combaterea traficului [i
odernizarea legislativ= a sistemului consumului ilicit de droguri;
probatoriu \n procesul penal, \n materia pe  art. 23 din Legea nr. 678/2001 privind prevenirea [i
care o supunem analizei, [i-a g=sit o prim= combaterea traficului de persoane;
consacrare \n Legea nr.141/1996 prin care, \ntre multe alte  art. 27 alin. l lit.b [i c din Legea nr. 78/2000 pentru
noi reglement=ri, \n titlul III al p=r]ii generale a Codului de prevenirea, descoperirea [i sanc]ionarea faptelor de corup]ie;
procedur= penal= a fost introdus= Sec]iunea V/I intitulat=  art. 57, titlul III, capitolul IV din Legea nr. 161/2003 [i
“Intercept=rile [i \nregistr=rile audio sau video”. |n art. 16 alin. l lit. c din O. U. G. nr. 43/2002 privind Parchetul
literatura de specialitate, publicat= ulterior, s-a apreciat c= Na]ional Anticorup]ie (prin Legea nr. 503/2002 de aprobare a
este vorba de un progres real \n ceea ce prive[te materia acestei ordonan]e s-a extins sfera intercept=rilor de la cele
probelor, ]inându-se seama de faptul c= posibilit=]ile de privind telecomunica]iile, la toate genurile de comunica]ii,
trucare a \nregistr=rilor pot fi contracarate prin m=surile de men]inându-se prevederile referitoare la sistemele
prevenire [i de verificare a acestora.1 informa]ionale);
Reglement=rile anterioare concepeau interceptarea  art. 20 din Legea nr. 535/24.11.2004 privind
convorbirilor telefonice ca o modalitate de “coerci]iune prevenirea [i combaterea terorismului, care se refer= la
procesual= real=“, aceast= activitate fiind calificat= ca “mijloc interceptarea [i \nregistrarea “comunica]iilor” la fel ca [i art.
de investigare”, iar rezultatul era considerat mijloc de prob=.2 13 alin. l din Legea nr. 51/1991 privind siguran]a na]ional= a
Dup= intrarea \n vigoare a Legii nr. 141/1996 au fost României.
formulate opinii potrivit c=rora \nregistr=rile audio sau video Dispozi]iile legale din Sec]iunea V/1 a Codului de
constituie doar mijloace de investigare folosite de organele procedur= penal= referitoare la intercept=rile [i \nregistr=rile
judiciare.3 Potrivit acestei opinii (Gh.Mateu], n.n.), dac= audio sau video au fost substan]ial modificate prin Legea nr.
\nregistr=rile erau efectuate \nainte de \nceperea urm=ririi 281/2003, aceste modific=ri vizând, \n mod firesc [i \n deplin
penale, acestea nu puteau avea decât valoare de acte acord cu legile speciale mai sus ar=tate, extinderea
premerg=toare [i care nu puteau fi utilizate decât prin intercept=rilor [i \nregistr=rilor [i la alte categorii de
intermediul procesului-verbal de consemnare a acestor acte. “comunica]ii” decât cele avute \n vedere de Legea nr.
Dup= \nceperea urm=ririi penale, ele ar dobândi caracterul 141/1996. Sediul actual al materiei \n discu]ie \l g=sim \n
unui “procedeu probatoriu ce ar deveni mijloc de prob=“ prin dispozi]iile art. 91/1 - 91/6 din C.pr.pen.
intermediul procesului-verbal de consemnare.4 Preciz=m c=, Una dintre cele mai importante modific=ri, cu efecte \n
prin aceea[i lege (141/1996), \nregistr=rile audio sau video practica judiciar=, se refer= la autorizarea intercept=rilor [i
au fost trecute, \n art. 64 din C. pr. pen., \n rândul mijloacelor \nregistr=rilor de c=tre judec=tor, apreciindu-se c=, \n acest
de prob=. fel, s-ar da o mai mare garan]ie acestor mijloace de prob=.
Se impune a sublinia faptul c=, ulterior, prin mai multe |n literatura de specialitate, \n perioada relativ scurt=
legi speciale, ap=rute dup= 1996, a fost extins= posibilitatea care a trecut de la adoptarea [i intrarea \n vigoare a Legii
intercept=rilor [i la sistemele informatice: 281/2003, prin care a fost modificat Codul de procedur=
 art. 23 din Legea nr. 143/2000 (modificat= prin Legea penal= (circa 1 an) au ap=rut câteva articole referitoare la

48 CRIMIN ALIS TIC A


subiectul \n discu]ie, acestea propunându-[i s= ofere solu]ii la este necesar= sesizarea instan]ei sau nu, dac= \ncheierea
problemele ap=rute \n practic=. Astfel, a fost definit= no]iunea instan]ei, prin care se dispune distrugerea, se pune imediat \n
de intercept=ri, s-a stabilit importan]a acestora, condi]iile \n aplicare sau nu, iar \n situa]ia \n care nu se dispune
care se efectueaz= [i s-au oferit unele solu]ii menite s= distrugerea, care este termenul de p=strare [i cine le
acopere lacunele legii.5 arhiveaz=, având \n vedere c= p=r]ile pot face plângere
Art. 91/3 — Certificarea \nregistr=rilor \mpotriva m=surilor [i actelor de urm=rire penal=.
Având \n vedere opiniile exprimate pentru clarificarea Pornind de la lacunele textului de lege, \n practic= s-au
problemelor, ap=rute \n ceea ce prive[te intercept=rile sau purtat discu]ii [i au existat p=reri diferite \n leg=tur= cu
\nregistr=rile audio sau video, opinii pe care le \mp=rt=[im, \n momentul sesiz=rii instan]ei.
cele ce urmeaz= consider=m oportun a ne opri aten]ia asupra |ntr-o opinie, cererea prin care se solicit= certificarea (?)
dispozi]iilor art. 913 din C. pr. pen. (denumit marginal \nregistr=rilor trebuie f=cut= dup= terminarea \nregistr=rilor,
“Certificarea \nregistr=rilor”) [i a implica]iilor acestora \n respectiv dup= expirarea termenului prev=zut \n autoriza]ie sau,
practic=, cu deosebire a celor din alineatul 3 din acest articol, atunci când intercept=rile nu se mai justific=, la \ncetarea lor.
al c=rui con]inut a suscitat discu]ii \ntre magistra]ii chema]i s= Aplicarea acestor dispozi]ii, \n modalitatea ar=tat=,
le aplice. poate produce consecin]e nedorite \n practic=. Faptul c=,
Potrivit art. 913 alin. 3 “banda magnetic= sau orice alt tip pân= \n momentul respectiv, nu au fost administrate toate
de suport cu \nregistrarea convorbirii, redarea scris= a probele ar putea compromite ancheta \n cauz=. De exemplu,
acesteia [i procesul-verbal se \nainteaz= instan]ei care, dup= o persoan=, b=nuit= de vinderea unor droguri, ale c=rei
ce ascult= procurorul [i p=r]ile, hot=r=[te care din informa]iile convorbiri au fost interceptate - iar aceste convorbiri nu sunt
culese prezint= interes \n cercetarea [i solu]ionarea cauzei, elocvente \ntrucât ea a discutat cifrat cu presupu[ii
\ncheind un proces-verbal \n acest sens”. cump=r=tori -, o dat= ce va lua cuno[tin]= de con]inutul
|n lipsa altei preciz=ri, rezult= c=, la \ncetarea \nregistr=rilor ar putea \nceta, pentru o perioad= de timp,
intercept=rilor, procurorul \nainteaz= suportul cu \nregistrarea orice activitate, ar putea influen]a martorii sau, pur [i simplu,
convorbirii, redarea scris= [i procesul-verbal (cu certificarea s= se sustrag= de la urm=rirea penal=.
pentru autenticitate) la instan]=. Aceasta stabile[te un termen Potrivit altei opinii, momentul sesiz=rii instan]ei pentru
la care ascult= p=r]ile [i hot=r=[te care dintre informa]iile certificarea \nregistr=rilor se situeaz= dup= investirea
rezultate din redarea scris= a \nregistr=rilor prezint= interes \n instan]ei cu rechizitoriu, mai precis, \nainte de primul termen
cercetarea cauzei. de judecat=. Principalul argument adus \n sprijinul acestei
Cu toate c= denumirea marginal= a art. 913 din C. pr. teze ar consta \n faptul c= instan]a investit= cu solu]ionarea
pen. este “Certificarea \nregistr=rilor”, din analiza \ntregului dosarului ar decide, \n cuno[tin]= de cauz=, care dintre
articol rezult= c= aceast= activitate este distribuit= atât \nregistr=ri prezint= interes \n solu]ionarea cauzei [i nu ar fi
organului de urm=rire penal= [i procurorului, cât [i instan]ei pus= \n situa]ia de a accepta solu]ia unei instan]e care a fost
(alin.2 [i 3). investit= numai cu certificarea \nregistr=rilor, aceasta \ntr-o
Observ=m c=, \n alineatul 3 din art. 913 din C. pr. pen., faz= \n care nu erau adunate toate probele.
se folose[te cuvântul instan]=, pe când \n art. 911 se Argumentele aduse \n sprijinul acestui punct de vedere
precizeaz= c= “autoriza]ia se d= de c=tre pre[edintele nu pot fi ignorate \ns= nu trebuie pierdut din vedere aspectul
instan]ei c=reia i-ar reveni competen]a s= judece cauza \n c= aceste \nregistr=ri reprezint= elemente de fapt care
prim= instan]=, \n camera de consiliu”. servesc la constatarea existen]ei sau inexisten]ei unei
Aceast= formulare ar putea duce la concluzia c= infrac]iuni, reprezentând probe ori, potrivit art. 63 din
certificarea (?) \nregistr=rilor ar putea fi f=cut= nu numai de C.pr.pen., probele nu au o valoare mai dinainte stabilit= iar
cel ce a dat autoriza]ia, adic= de pre[edinte, ci [i de orice alt aprecierea fiec=rei probe se face de organul de urm=rire
judec=tor desemnat de pre[edinte, acesta hot=rând, dup= ce penal= sau instan]a de judecat=, \n urma aprecierii tuturor
ascult= p=r]ile, care dintre informa]iile culese prezint= interes probelor administrate, \n scopul afl=rii adev=rului. Mai mult, s-
\n cercetarea cauzei. ar putea ajunge la situa]ia \n care inculpatul trimis \n judecat=
Problema care se pune, \n concret, este de a r=spunde ar afla despre con]inutul \nregistr=rilor, dup= investirea
la \ntrebarea: ce face de fapt instan]a? Triaz= [i apoi d= un instan]ei, neavând posibilitatea de a formula cereri \n
nou atestat de certificare pentru autenticitate, peste cel dat ap=rarea sa decât \n aceast= faz=. Consecin]ele ar putea fi
ini]ial de procuror (alin. 2), sau pur [i simplu exercit= o urm=toarele: prelungirea duratei procesului, restituirea cauzei
verificare? la procuror (atunci când completarea urm=ririi penale \n fa]a
Dac= \n]elegem prin aceast= opera]ie o simpl= triere a instan]ei nu s-ar putea face decât cu mare \ntârziere) sau
informa]iilor, \n sensul separ=rii celor ce prezint= interes \n achitarea - solu]ie ce ar putea fi evitat= dac= \n faza de
cercetarea [i solu]ionarea cauzei de cele ce nu au nici o urm=rire ar fi administrate toate probele.
leg=tur= cu aceasta, lucrurile ar putea fi considerate Credem c= voin]a legiuitorului a fost aceea de a u[ura
clarificate. urm=rirea penal= [i c= solu]ia cea mai bun= este aceea ca
Neclar este \ns= faptul c= textul de lege nu precizeaz= procedura prev=zut= de art. 13 alin.3 s= aib= loc \nainte ca
momentul \n care procurorul trebuie s= solicite instan]ei procurorul s= pronun]e vreo solu]ie \n cauz=.
certificarea \nregistr=rilor [i nici ce se \ntâmpl= cu aceste |ntr-o atare situa]ie, s-ar da posibilitatea organului de
\nregistr=ri, \n situa]ia \n care procurorul dispune o solu]ie de urm=rire penal= ca, \n momentul prezent=rii materialului de
netrimitere \n judecat= sau dac= instan]a dispune distrugerea urm=rire penal=, s= pun= la dispozi]ia inculpatului toate
\nregistr=rilor iar, ulterior, procurorul redeschide urm=rirea actele de urm=rire penal=, iar acestuia din urm= posibilitatea
penal=. de a formula cereri noi ori de a da declara]ii suplimentare.
Aceste neclarit=]i ale legii genereaz= altele. Ne putem Textul \n discu]ie prezint= [i alte neclarit=]i.
\ntreba, pe bun= dreptate, dac= \n situa]ia \n care informa]iile Una dintre acestea const= \n faptul c= nu se precizeaz=
culese nu prezint= nici un interes \n solu]ionarea cauzei mai ce se \n]elege prin no]iunea de p=r]i, limitându-se a ar=ta c=

CRIMIN ALIS TIC A 49


instan]a ascult= procurorul [i p=r]ile. |nregistr=rile ce nu au fost folosite ca mijloc de prob=
Dac= \n]elegem prin p=r]i persoanele definite de sunt distruse la r=mânerea definitiv= a hot=rârii, urmare
articolele 23 [i 24 din Codul de procedur= penal=, adic= \ncheierii dispuse de instan]=, \n timp ce informa]iile folosite
inculpatul, partea civil=, partea civilmente responsabil=, ca mijloc de prob= sunt arhivate, \mpreun= cu dosarul, având
\nseamn= c= prezen]a acestora este obligatorie, atât timp cât acela[i termen de p=strare.
nu se precizeaz= faptul c= instan]a poate \ncheia procesul-
Credem c= aceasta este interpretarea corect=, ce poate
verbal \n lipsa lor.
fi dat= celui de-al 7-lea alineat al art. 913 din C. pr. pen.,
|n alt= ordine de idei, ascultarea p=r]ilor \n camera de
confuz redactat, datorit= preciz=rii “celelalte \nregistr=ri vor fi
consiliu, \ntr-un proces cu multe p=r]i [i inculpa]i aresta]i, ar
putea cauza greut=]i \n administrarea actului de justi]ie. p=strate pân= la arhivarea dosarului”, dispozi]ii ce conduc la
Ace[tia pot solicita termen pentru a se prezenta cu un avocat, concluzia c=, la r=mânerea definitiv= a hot=rârii, dosarul va fi
termen pentru lecturarea transcrierilor sau, pur [i simplu, s= depus \n arhiva instan]ei de fond, iar aceste \nregistr=ri vor fi
se sustrag=, \n situa]ia \n care au fost cerceta]i \n stare de distruse, \n timp ce cele care nu au fost folosite ca mijloace
libertate. Mai mult, având \n vedere infrac]iunile pentru care de prob= sunt distruse la data pronun]=rii \ncheierii, prin care
pot fi autorizate intercept=rile, ascultarea tuturor p=r]ilor nu se se hot=r=[te care din informa]iile culese prezint= interes \n
justific= \n aceast= faz= a procesului penal care, dup= cum se solu]ionarea cauzei.
[tie, are un caracter preponderent secret [i necontradictoriu. F=r= a intra \n detalii referitoare la probe, consider=m
Ne punem \ntrebarea: cum poate fi realizat= aceast=
c= nici nu intr= \n discu]ie posibilitatea distrugerii
procedur= de c=tre instan]a de judecat= altfel decât cu citarea
\nregistr=rilor folosite drept probe, [tiut fiind c= acestea, la fel
p=r]ilor din proces, punerea la dispozi]ie a transcrierilor
ca celelalte probe aflate la dosar, se distrug la expirarea
pentru a fi lecturate [i ascultarea p=r]ilor \n ordinea stabilit=
de art. 340 C. pr. pen., precum [i dac= aceast= procedur= de termenului de p=strare a dosarului.
triere a informa]iilor \[i are alt= justificare \n afar= de faptul c= Legea nu face nici un fel de preciz=ri cu privire la
instan]a separ= informa]iile ce prezint= interes pentru \nregistr=rile care r=mân la parchet, \n situa]ia \n care se
solu]ionarea cauzei de cele ce nu prezint= interes pentru ca, adopt= o solu]ie de netrimitere \n judecat=. Apreciem c=, \n
ulterior, ap=rarea s= poat= specula lipsa acestora sau s= aceast= situa]ie, de[i s-a ob]inut autorizarea de la
apar= situa]ii \n care informa]ii, aparent f=r= leg=tur= cu pre[edintele instan]ei competente s= judece cauza \n fond,
cauza, s= fie absolut necesare? nu se justific= deloc ca aceste documente s= fie arhivate la
Consider=m c= aceste dispozi]ii ar trebui modificate cu instan]=, cu atât mai mult cu cât ele ar putea fi valorificate
prima ocazie, \n sensul de a fi ascultate doar persoanele fa]= ulterior. Credem c=, mai degrab=, s-ar impune ca distrugerea
de care s-a emis autoriza]ie, persoanele care sunt cercetate
ori arhivarea lor s= se fac= la arhiva parchetului, chiar dac=
\n cauz=, dar fa]= de care nu s-a emis autoriza]ie [i partea
aceasta se dispune de c=tre instan]=.
v=t=mat= atunci când autoriza]ia s-a dat la cererea ei.
Consider=m c=, la urm=toarea modificare a C.pr.pen.,
Textul pus \n discu]ie suscit= controverse [i \n ceea ce
prive[te momentul distrugerii informa]iilor care nu prezint= ar trebui s= se ]in= seama de aceste aspecte, adoptându-se
interes \n solu]ionarea cauzei, datorit= modului \n care sunt reglement=ri adecvate, inclusiv modificarea denumirii
redactate [i a[ezate reglement=rile acestor aspecte. marginale a art. 913 din C.pr.pen. care, potrivit celor mai sus
Si \n acest sens s-au conturat mai multe opinii. ar=tate, nu corespunde \ntru totul cu ceea ce este
Potrivit unui punct de vedere, distrugerea informa]iilor reglementat prin textul de lege.
care nu prezint= interes pentru solu]ionarea cauzei se
dispune de c=tre instan]=, prin \ncheiere, \n momentul \n care
hot=r=[te care dintre informa]iile culese prezint= interes
pentru solu]ionarea cauzei [i se face de \ndat=. BIBLIOGRAFIE
|n ceea ce ne prive[te, consider=m c= instan]a investit=
1. A se vedea, I. Neagu, Drept procesual penal, Tratat, Editura
s= hot=rasc= ce informa]ii prezint= interes pentru
Global Lex, Bucure[ti, 2002, pag.364
solu]ionarea cauzei va trebui s= precizeze \n \ncheiere c=
2. A se vedea, Traian Pop, Dreptul procesual penal, partea
informa]iile care nu au fost folosite ca probe vor fi distruse, la
r=mânerea definitiv= a hot=rârii prin care s-a solu]ionat general=, vol. III, Tipografia Na]ional=, Cluj, pag. 474-475; Angela
fondul, dând astfel posibilitate p=r]ilor s= consulte p=r]ile din H=r=st=[an, Interceptarea si \nregistrarea convorbirilor sau
\nregistrare [i transcrierea integral= depuse la grefa, care nu comunic=rilor, Revista de drept penal nr. 2/2004, pag. 69.
sunt consemnate \n procesul-verbal. Dac= s-ar proceda 3. Gheorghi]= Mateu], In leg=tur= cu noua reglementare
altfel, credem c= dispozi]iile art. 913 alin. 6 nu ar mai avea privind \nregistr=rile audio sau video \n proba]iunea penal=, Revista
nici o ra]iune. Dreptul nr. 8/1997, pag.70.
Apreciem c=, \ntr-o astfel de situa]ie, ar trebui procedat 4 Angela H=r=st=[an, Op. cit., pag. 69
\n felul urm=tor: \ntr-o prim= etap=, instan]a investit= cu |n acest sens, a se vedea: Augustin Laz=r, Intercept=rile [i
certificarea \nregistr=rilor hot=r=[te care dintre acestea
\nregistr=rile audio [i video, Revista de Drept penal nr.4/2003, pag.36
prezint= interes pentru solu]ionarea cauzei [i \ntocme[te un
[i urm.; Alexandru }uculeanu, Câteva considera]ii asupra
proces-verbal \n acest sens. Originalul acestui proces-verbal
intercept=rilor [i \nregistr=rilor audio sau video, Revista Dreptul
cu informa]iile considerate ca prezentând interes pentru
solu]ionarea cauzei, este ata[at la dosar, \n timp ce banda nr.5/2004, pag.21-27; Alexandru }uculeanu, Modific=rile [i
magnetic=, transcrierea integral= [i copia dup= procesul- complet=rile aduse Codului de procedur= penal= \n privin]a
verbal, sunt arhivate \n locuri special amenajate, putând fi perchezi]iei. Noile reglement=ri privind intercept=rile audio [i video,
consultate pe parcursul solu]ion=rii cauzei, cu aprobarea Revista Pro Lege nr. 1/2004, pag.205-215; Angela H=r=st=[an, op.
instan]ei. cit. pag. 69-76.

50 CRIMIN ALIS TIC A


Comisar de poli]ie GINEL POSTOLACHE, expert criminalist
\n cadrul Parchetului de pe lâng= |nalta curte de Casa]ie [i Justi]ie – Direc]ia Na]ional= Anticorup]ie

P
des=vâr[ire (\n ambele cazuri cel ce aplica pentru o viz= nu
a[aportul electronic devine, \ntr-un mod rapid, era decât un simplu de]in=tor al acesteia). Paginile din
o realitate. La scurt timp dup= adoptarea de pa[aport cu vize con]in diferite caracteristici optice, unele
c=tre Organiza]ia Interna]ional= a Avia]iei dintre acestea putând interfera cu cititoarele. Aceste
Civile (ICAO) a pa[apoartelor electronice, foarte multe ]=ri au interferen]e au f=cut practic imposibil= printarea codurilor
f=cut progrese deosebite \n scopul implement=rii acestui
program. Odat= cu intrarea \n anul 2006 se apreciaz= o
dublare a ]=rilor care vor introduce acest sistem – pa[aportul
electronic, cunoscut [i sub numnele de e-passport.
Absen]a unui termen oficial de realizare a acestui
deziderat \nseamn= c= introducerea noului sistem r=mâne o
chestiune la care \nc= se lucreaz=. Cu toate acestea ICAO a
indicat, \ns=, c= absolut toate pa[apoartele trebuie s= fie
prezentate \n format electronic (citire electronic= a
informa]iilor stocate) pân= \n aprilie 2010. Pentru a fi mult
mai preci[i, acest lucru presupune ca pa[apoartele s= con]in=
un cod alfa numeric \n partea inferioar= a paginii cu datele de
identificare a titularului, conform structurii descrise de ICAO
\n Documentul 9303, partea 1.
De[i termenul impus de ICAO nu este unul exhaustiv,
totu[i asemenea termene exist=. S= ne gândim, spre
exemplu, la cerin]ele impuse de Programul Visa al Statelor
Unite sau la cele ale unor entit=]i multi na]ionale, cum ar fi
Uniunea European=. vizelor direct pe suport (paginile pa[aportului) [i astfel au
Astfel UE a optat pentru octombrie 2006, dat= la care ap=rut vizele autocolante (fig. 1).
toate statele membre trebuie s= emit= un e-passport, care s= Fig. 1 – Actuala form= a vizelor (suport autocolant)
con]in= o imagine facial=. Un termen pentru introducerea
amprentelor nu a fost \nc= hot=rât=. Vizele sun emise ([i au valoare) pe baza unei legisla]ii
Toate cele men]ionate mai sus sugereaz= urm=toarea reciproce. Cu alte cuvinte, fiecare na]iune prime[te exact
\ntrebare “ce se \ntâmpl= cu vizele?”. Din p=cate viitorul, din acela[i tratament pe care ea le impune. Acest lucru se aplic=
acest punct de vedere, este mai pu]in clar decât \n privin]a [i \n cazul taxelor pe care ]=rile \l solicit= cet=]enilor altor
pa[apoartelor electronice. De aceea, pentru a face lumin= [i na]iuni. Exist= numeroase clase de vize, incluzându-le pe
\n aceast= privin]=, ar fi foarte util s= privim pu]in \n trecut [i cele diplomatice, turistice, de afaceri, pentru studen]i, pentru
s= ne \ntreb=m ce reprezint= o viz=, ce presupune o viz= [i investitori. De asemenea, exist= mai multe tipuri de vize, care
care sunt standardele la care s-a ajuns. reflect= profesia celui ce o de]ine, incluzând aici cele pentru
Astfel o viz= reprezint= un document ce \i permite unei atle]i, muzicieni, vize pentru personalul medical [i profesori.
persoane s= aplice pentru admiterea intr=rii pe teritoriul unei Perioada de valabilitate a unei vize depinde de scopul
anumite ]=ri. Trebuie \ns= men]ionat c= o viz= nu d=, \n mod vizitei. Unele vize sunt emise pentru o perioad= de 1 an de
automat, dreptul de admitere. Acest lucru datorit= faptului c= zile, \n vreme ce altele sunt valide pentru o zi (sau
o persoan= poate deveni inapt pentru folosirea vizei care i-a eveniment). De[i \n istoria vizelor exist= [i unele emise pe
fost emis=. Dac=, spre exemplu, persoana \n cauz= se perioade nedeterminate, acest lucru este de neconceput \n
\mboln=ve[te, dreptul de a aplica pentru admitere poate fi zilele de azi, datorit= instabilit=]ii climatului de securitate.
revocat. |n mod similar, de]inerea de produse ilegale poate Frecven]a cu care unei persoane \i este permis s= intre
duce la anularea vizei. |n ciuda a ceea ce pot crede unii, vizele pe teritoriul unei ]=ri este de asemenea restrictiv=. Cu toate
nu sunt concepute \n mod exclusiv pentru a impune taxe. acestea, \n cazurile \n care exist= persoane care lucreaz= \n
|nainte ca \ntreaga lume s= cad= victim= terorismului imediata apropiere a grani]ei ]=rii \n care \[i au re[edin]a, o viz=
interna]ional, lucru ce necesit= un r=spuns concertat a marilor cu multiple intr=ri reprezint= cea mai bun= solu]ie. Cheltuielile
guverne, ob]inerea unei vize era foarte facil= [i, de asemenea, generate de emiterea zilnic= a unei vize ar putea fi considerate
lipsit= de taxe. Datorit= faptului c= emiterea unei vize a prohibitive, atât pentru emitent, cât [i pentru solicitant.
devenit un procedeu complex, rezultatul a constat \n
scumpirea lor. |ntr-adev=r, foarte multe ministere de externe Tipuri de vize [i elementele de securitate
au generat o parte foarte mare din bugetele lor pentru Vizele sub form= de etichete emise \n acord cu ICAO
relizarea vizelor. sunt prezentate \n dou= m=rimi: ID-2 [i format A (dimensiune
aproximativ egal= cu cea a unei pagini de pa[aport ID-3). |n
Vizele \n activitatea practic= vreme ce vizele format ID-2 permit \nc= perforarea, formatul
Prioritar introducerii cititoarelor standardizate, vizele nu A ofer= mai mult spa]iu pentru printare.
reprezentau altceva decât o simpl= impresiune de [tampil=. Vizele sunt protejate \n diferite moduri. |n primul rând,
Numele aplicantului era, fie scris de mân= sau chiar lipsea cu elemnte de securitate realizate \n procesul tip=ririi, respectiv

CRIMIN ALIS TIC A 51


tipar intaglio, \ncorporarea de imagini latente, folosirea de vizelor.
cerneluri optic variabile [i microprintare. De asemenea, unele O cale de realizare a acestor idei este de a introduce
elemente de securitate sunt incluse \n suport (masa hârtiei), informa]iile biometrice pe perioada aplic=rii pentru viz= [i,
care devin vizibile \n spot de lumin= normal= sau ultraviolet= ulterior, de stocare a acestor date \n fi[ierul electronic al
(fig. 2) [i nu \n ultimul rând imaginile holografice (fig. 3). solicitantului. Folosirea sistemul API (Advance Passanger
Forma actual= a vizelor poate fi folosit= pentru a Information) asigur= faptul c= ]ara de recep]ie, care a emis
\nregistra fotografia titularului, datele de identificare ale viza, prime[te o list= a pasagerilor transporta]i de o anumit=
firm=. Datele biometrice, asociate cu pasagerii pot fi salvate
\ntr-un fi[ier local. Când pasagerul sose[te la destina]ie,
informa]iile biometrice din fi[ier pot fi accesate folosind datele
stocate pe viz=. Aceast= solu]ie este perfect= [i, nu \n ultimul
rând pentru c= informa]iile biometrice sunt re]inute de sistem
(pot fi utilizate doar atunci când o viz= este verificat=).
Exist= \ns= [i un impediment pentru c= toate celelalte
entit=]i care verific= viza (agen]ii de turism, controlorii de
bilete, personalul liniei aeriene, etc.) nu au acces la acelea[i
informa]ii. Ca urmare, o persoan= poate circula nestingherit o
bun= perioad= de timp pân= s= fie detectat=.
Implementarea imediat= a oric=rora din solu]iile
propuse ridic= probleme considerabile. Astfel, chip-ul
pa[aportului electronic este scris doar o singur= dat= [i citit de
nenum=rate ori. Ca o consecin]=, ar fi practic imposibil de a
ad=uga \n chip informa]ii legate de viz=. Folosirea unui chip
acestuia [i condi]iile de acordare ale vizei. autocolant ridic=, de asemenea, numeroase probleme –
Fig. 2 – Elemente de securitate vizibile \n lumin= dezlipirea [i relipirea pe un alt pa[aport.

ultraviolet= De asemenea, prezen]a mai multor chip-uri pe acela[i


Fig. 3 – Holograma, element de securitate suport poate cauza probleme de comunicare, din punct de
vedere electronic.
Datele de identificare a titularului vizei sunt verificate |n aceste condi]ii, solu]ia spre care ne \ndrept=m este
\ntr-o baz= de date numit= “watch list”, ce con]ine numele folosirea unui card separat pentru vize.
persoanelor care nu sunt autorizate s= intre pe teritoriul unei
anumite ]=ri. Aceast= baz= de date difer= ca form= [i, O alt= problem= major= este legat= de capacitatea
bine\n]eles, con]inut de la o ]ar= la alta. |n mod normal o de stocare a cip-ului. Datorit= capacit=]ii mici, cip-urile
astfel de baz= de date con]ine informa]ii despre persoane cu actuale nu pot stoca decât foarte pu]ine informa]ii,
trecut infrac]ional, persoane care au aderat la organiza]ii cu aproximativ, 15-20kb.
statut terorist, persoane care au \ncercat s= falsifice
documente de c=l=torie sau persoane despre care exist= A[adar, exist= piedici semnificative \ntre e-passport [i
informa]ii privind implicarea \n anumite infrac]iuni. Calitatea e-visa. Experien]a dobândit= cu dezvoltarea [i
acestor verific=ri poate fi \mbun=t=]it= prin introducerea unor implementarea pa[apoartelor electronice poate fi folosit= –
informa]ii biometrice (facial/amprente), acest lucru datorit= chiar \n condi]iile unor modific=ri – \n scopul realiz=rii vizelor
faptului c= timpul de luare a unei decizii este diferit, \n cazul
electronice. Cu toate acestea, exist= un num=r important de
organiza]iei emitente, fa]= de personalul de la grani]=.
necunoscute, atât \n termeni tehnologici [i de politic=, cât [i \n
Viitoarele tipuri de vize privin]a problemelor r=mase f=r= r=spuns. Cum vor putea
Luând \n considerare toate aceste variabile men]ionate aceste probleme s= fie rezolvate? Care vor fi inova]iile
anterior, nu exist= o procedur= standard pentru emiterea unei care vor face posibil acest lucru? O nou= legisla]ie? Alte
vize. |n schimb, fiecare procedur= subliniaz= o multitudine de dezastre vor da r=spuns? Ce se va \ntâmpla \n viitor nu ne
condi]ii comerciale [i na]ionale. |n ciuda celor afirmate, exist=
este cunoscut [i, de[i \n aceast= chestiune nu exist= o
totu[i o baz= solid= [i o metodologie func]ional= pentru
presiune legat= de timp, explor=rile deja au \nceput. |ncep s=
introducerea cititoarelor documentelor de c=l=torie [i a vizelor
interna]ionale. Solu]ia const= \n introducerea unor elemente se contureze principalele caracteristici ale vizei electronice.
de biometrie, adi]ionale actualelor proceduri de realizare a Un lucru este foarte clar: tranzi]ia de la pa[apoartele

52 CRIMIN ALIS TIC A