Sunteți pe pagina 1din 46

Prof.

VASILE L+P+DU{I
Drd. CRI{AN-MUCENIC L+ZUREANU

Chaque année, l’Association des Criminalistes de Roumanie fait son bilan, présentant les difficultés, les résultats obtenus
et les progrés, les nouvelles directions du développement, ainsi que les personnalités qui, par leur scientifique activité,
font que la science criminalistique roumaine occupe un lieu important en Europe et au monde.

Dup= finalizarea acestei ac]iuni va urma \nscrierea fiec=rei

|
n ziua de 21 februarie 2006, la Centrul Cultural al filiale \n Registrul asocia]iilor [i funda]iilor, la grefa judec=toriei
M.I.R.A. a avut loc Adunarea general= a Asocia]iei \n a c=rei circumscrip]ie teritorial= \[i are sediul.
Criminali[tilor din România. |n anul 2006, prin activit=]ile organizate, Asocia]ia
Din darea de seam=, prezentat= de col. (r) prof. Vasile Criminali[tilor din România a reu[it s= promoveze opinii,
L=p=du[i, secretar general, [i din celelalte documente metode [i procedee specifice, precum [i mijloace tehnico-
prezentate, precum [i din interven]iile f=cute s-au desprins [tiin]ifice, prin care a contribuit la prevenirea [i combaterea
urm=toarele: eficient= a criminalit=]ii, r=spunzând astfel cerin]elor
Consiliul Director al Asocia]iei Criminali[tilor din România perfec]ion=rii actului de justi]ie.
a urm=rit [i realizat transpunerea \n practic= a prevederilor Prin activit=]ile desf=[urate, Asocia]ia Criminali[tilor din
Ordonan]ei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asocia]ii [i România a devenit tot mai cunoscut= \n rândul institu]iilor
funda]ii, modificat= prin Legea nr. 246/2005, a celorlalte acte statului de drept [i de \nv=]=mânt din ]ara noastr=, precum [i
normative care reglementeaz= acest domeniu, precum [i ale \n departamentele de criminalistic= din str=in=tate.
Statutului [i Programului de activit=]i ale Asocia]iei, aprobate Conform programului stabilit de Adunarea general=, \n
de Adunarea general= din 17 februarie 2006. parteneriat cu Institutul de Criminalistic= [i serviciile sale
Ca urmare a m=surilor \ntreprinse, \n anul 2006, num=rul teritoriale, institu]iile statului de drept, precum [i cu Catedra de
membrilor Asocia]iei a crescut cu 286, astfel c=, \n prezent, criminalistic= de la Academia de Poli]ie “Alexandru loan Cuza”,
avem peste 1.500 membri activi care particip= la activit=]ile au fost elaborate peste 80 de studii [i lucr=ri de cercetare
Asocia]iei. Majoritatea membrilor Asocia]iei provine din rândul [tiin]ific= privind investigarea infrac]iunilor [i identificarea
poli]i[tilor, magistra]ilor, procurorilor, cadrelor didactice din f=ptuitorilor. O bun= parte dintre aceste lucr=ri au fost publicate
\nv=]=mântul universitar [i studen]ilor facult=]ilor de drept. \n Revista Român= de Criminalistic= [i \n volumul “Contribu]ia
Cu sprijinul Institutului de Criminalistic= din Inspectoratul criminalistic= la investigarea actelor teroriste [i a altor
General al Poli]iei Române s-a reu[it realizarea unor activit=]i evenimente cu consecin]e grave”.
pentru continuarea constituirii filialelor teritoriale ale Asocia]iei. Din sondajele efectuate s-a desprins concluzia c=
lucr=rile respective au fost apreciate pentru
problematica tratat=, \ndeosebi pentru aspectele de
noutate prezentate de autori.
O contribu]ie important= la dezvoltarea [tiin]ei
criminalistice române[ti au avut-o [i lucr=rile editate, \n
anul 2006, pe linie de criminalistic=, apar]inând
criminali[tilor: prof. univ. dr. Emilian Stancu, prof. univ.
dr. Vasile Berche[an, prof. univ. dr. Laz=r Cârjan, prof.
univ. dr. Tudorel Butoi, conf. univ. dr. Gheorghe Popa,
lector univ. dr. Constantin Dr=ghici, expert judiciar ing.
Mircea Fierbin]eanu [.a. Lucr=rile de criminalistic= [i
Revista Român= de Criminalistic= au fost apreciate la
“Salonul de carte civic=, poli]ist= [i administrativ=”,
organizat de Direc]ia General= de Informare [i Rela]ii
Publice din cadrul Ministerului Internelor [i Reformei
Administrative, la care Asocia]ia Criminali[tilor a
participat cu un stand propriu. |n cadrul Salonului de

CRIMINALISTICA 1
carte au fost lansate lucr=rile :
1. Criminalistica [i [tiin]e de contact – bibliografie
selectiv=, edi]ia a Il-a revizuit= [i completat=, autor prof.
univ. dr. Laz=r Cârjan;
2. Cercetarea la fa]a locului - principal mijloc de
prob= \n procesul penal, autor prof. univ. dr. Vasile
Berche[an;
3. Expertiza tehnic= auto judiciar=, autor ing.
Mircea Fierbin]eanu;
4. Manualul poli]istului de pa[apoarte, autori fiind
un colectiv de speciali[ti din cadrul Direc]iei Generale
de Pa[apoarte, sub conducerea chestorului principal
de poli]ie prof. univ. dr. Laz=r Cârjan.
|n cadrul activit=]ilor care s-au desf=[urat pe
parcursul Salonului, organizatorii au acordat diplome [i
plachete unor institu]ii [i persoane care au contribuit la
dezvoltarea culturii [tiin]ifice [i profesionale. Printre cei
care au primit asemenea distinc]ii a fost [i Asocia]ia Academia de Poli]ie “Alexandru loan Cuza” [i cu contribu]ia
Criminali[tilor din România, precum [i domnii: chestor de deosebit= a domnului prof. univ. dr. Vasile Berche[an, la care
poli]ie dr. Gheorghe Popa, prof. univ. dr. Vasile au participat peste 200 de speciali[ti, cadre didactice
Berche[an, prof. univ. dr. Laz=r Cârjan [i col.(r) prof. universitare [i studen]i ai facult=]ilor de drept.
Vasile L=p=du[i. 2. Simpozionul interna]ional cu tema “Contribu]ia
|n prima parte a trimestrului 1/2006, a fost editat= de criminalisticii la investigarea actelor teroriste [i a altor
c=tre Asocia]ia Criminali[tilor din România, \n 1000 exemplare, evenimente cu consecin]e, grave”, organizat \n zilele de 23 [i
lucrarea “Metode [i tehnici de identificare criminalistic=”, care a 24 octombrie 2006, de Asocia]ia Criminali[tilor din România,
fost difuzat= gratuit la toate structurile de criminalistic= din \mpreun= cu Inspectoratul General al Poli]iei Române, la care
Ministerul Internelor [i Reformei Administrative, Ministerul
au participat peste 400 de speciali[ti din ]ar= [i str=in=tate.
Justi]iei, bibliotecile facult=]ilor de drept, speciali[tilor care au
Aceste dou= manifest=ri interna]ionale au confirmat,
prezentat comunic=ri la simpozion, precum [i unor membri ai
\nc= o dat=, \naltul profesionalism [i cota deosebit= de
Asocia]iei Criminali[tilor din România.
apreciere de care se bucur= criminalistica româneasc=.
|n cursul anului 2006, s-a continuat editarea, \n condi]ii
A[tept=rile organizatorilor au fost atinse, atât prin num=rul
grafice superioare, a Revistei Române de Criminalistic=,
impresionant al participan]ilor din ]ar=, dar [i din alte ]=ri cu
fiecare num=r având un tiraj de aproximativ 2500 exemplare.
tradi]ie \n domeniu, precum [i prin calitatea celor 70
Apreciem c= toate articolele publicate \n revist= au avut un
comunic=ri cuprinse \n program. Circumscrise unei tematici
caracter [tiin]ific [i au scos \n eviden]= nout=]ile din domeniul
care constituie una dintre marile provoc=ri ale lumii
criminalisticii, medicinii legale [i dreptului. Din fiecare num=r al
contemporane, inclusiv \n ceea ce prive[te criminalistica -
revistei, aproape 700 exemplare au fost difuzate gratuit unor
terorismul - comunic=rile prezentate la ultimul simpozion au
membri ai Asocia]iei Criminali[tilor, autorilor articolelor,
abordat modalit=]i dintre cele mai diverse care converg, \n
bibliotecilor din unit=]ile M.A.I., parchetelor, facult=]ilor de
complementaritatea lor, nu doar la descoperirea, punerea \n
drept, departamentelor de criminalistic= din str=in=tate cu
eviden]= [i probarea adev=rului judiciar \n materie de acte
care Asocia]ia colaboreaz=, precum [i unor studen]i [i
teroriste, ci [i la identificarea m=surilor necesare pentru
masteranzi. |n luna martie a.c., s-au \mplinit opt ani de când s-
prevenirea [i combaterea fenomenului. Mesajul adresat
a fondat aceast= revist=, din care au fost editate 42 numere,
participan]ilor la simpozion de c=tre fostul ministru al
\ntr-un tiraj total de peste 50.000 exemplare.
Ne propunem, având \n vedere c= un num=r de administra]iei [i internelor, domnul Vasile Blaga, a definit
exemplare al revistei este difuzat \n str=in=tate, ca fiec=rui cât se poate de limpede statutul lucr=rilor [i, implicit,
articol publicat, \n func]ie de posibilit=]i, s= i se fac= o a[tept=rile legate de aceast= manifestare [tiin]ific=, fiind \n
prezentare \n limba francez= [i eventual englez=. m=sur= s= contribuie la consolidarea [i cre[terea for]ei
criminalisticii române[ti, un domeniu \n care, prin tradi]ia [i
Conform prevederilor Programului adoptat la Adunarea
nivelul performan]elor sale, România se poate compara cu
general= din februarie 2006, Revista Român= de Criminalistic=
reu[itele ]=rilor cele mai avansate din Europa [i din lume.
este editat=, \ncepând cu nr. 3/2006, de Asocia]ia
De un deosebit interes pentru participan]ii la simpozion a
Criminali[tilor din România, dar trebuie s= men]ion=m c= [i
fost dialogul cu oaspe]ii din str=in=tate, ale c=ror interven]ii au
Institutul de Criminalistic= ne-a sprijinit foarte mult \n acest permis o informare competent= cu privire la preocup=rile
sens. O contribu]ie important= la realizarea activit=]ilor de actuale ale criminali[tilor din alte ]=ri \n materie de terorism. Un
tehnoredactare, culegere, corectur= [i difuzare [i-au adus-o loc aparte \n cadrul activit=]ilor a revenit, ca de obicei, atât
domnul profesor Constantin Gâdea, doamna Georgeta Axinte, expozi]iilor de tehnic= criminalistic=, organizate cu prilejul
domnul Sorinel C=r=u[u [i domnul Florin Grejdinoiu. simpozionului, cât [i standurilor de carte \n care au fost expuse
Printre cele mai importante activit=]i organizate de lucr=ri care au stârnit un interes legitim pentru participan]i.
Asocia]ia Criminali[tilor din România, \n anul 2006, se \nscriu: Organizarea expozi]iilor de tehnic=, folosit= \n cercetarea
1. Simpozionul interna]ional cu tema “Aspecte de criminalistic=, la care au participat firme specializate atât din
noutate \n \nv=]=mântul românesc de criminalistic=”, edi]ia a România, cât [i din str=in=tate, demonstra]iile, f=cute cu acest
III-a, organizat \n ziua de 28 aprilie 2006, \mpreun= cu prilej, [i-au adus o contribu]ie important= la cunoa[terea de

2 CRIMINALISTICA
1. Derularea demersurilor privind acreditarea
Revistei Române de Criminalistic= de c=tre Consiliul
Na]ional al Cercet=rii {tiin]ifice din |nv=]=mântul Superior,
activitate definitivat= \n luna iulie 2006, revista fiind
acreditat= cu avizul nr. 587/2006, \nscriindu-se la
categoria “C”. Prin activit=]ile care au fost \ntreprinse,
sper=m, ca, \n anul 2007, Revista Român= de
Criminalistic= s= poat= ob]ine categoria “B”.
La solicitarea Asocia]iei Crimmali[tilor din
România, domnul academician dr. Marius Sala, care,cu
mai mul]i ani \n urm=, a sprijinit Institutul de
Criminalistic=, personal pe generalul post-mortem dr,
loan Anghelescu, \n realizarea studiilor [i cercet=rilor
\ntreprinse pe linia expertizei vocii [i vorbirii \n limba
român=, a acceptat s= fie pre[edinte de onoare al
Consiliului {tiin]ific al Revistei Române de Criminalistic=
[i sper=m s= ne ajute \n acest domeniu al criminalisticii.
c=tre speciali[ti a unor moderne [i performante mijloace tehnice De asemenea, \n Consiliul Stiin]ific al Revistei au fost cooptate
[i aparatur= de investigare, folosite \n multe ]=ri ale lumii. [i alte dou= cadre universitare din str=in=tate:
Pentru contribu]ia adus= \n organizarea [i desf=[urarea 2. Sprijinirea a doi speciali[ti, cu suma de 5.000 RONI,
lucr=rilor celor dou= simpozioane din lunile aprilie [i octombrie \n realizarea unei preg=tiri pe linie de criminalistic= \n Marea
2006 \i scoatem \n eviden]=, \ndeosebi, [i le aducem Britanie;
respectuoase mul]umiri domnilor: chestor dr. Gheorghe 3. Sprijinirea masteranzilor \n realizarea lucr=rilor de
Popa, chestor principal dr. Laz=r Cârjan, general maior dizerta]ie;
magistrat dr. Dan Voinea, prof. univ.dr. Vasile Berche[an, 4. Realizarea demersurilor pentru ob]inerea unui
general de brigad= (r.) dr. Ioan Hurdubaie, general sediu pentru Asocia]ia Criminali[tilor din România. Ca
locotenent (r.) dr. Gavril Dorelu }=rmurean, comisar-[ef urmare a m=surilor \ntreprinse de domnii general maior
Gabriel }\ru, comisar drd. Cri[an Mucenic L=zureanu, magistrat dr. Dan Voinea [i chestor principal dr. Laz=r Cârjan,
comisar drd. Sorinel C=r=u[u, Florin Grejdinoiu, ing. Anca prin Hot=rârea Guvernului nr. 1544 din 1 noiembrie 2006, s-a
B=lan, Cezar Cioac= [.a. aprobat darea \n folosin]= gratuit=, pe o perioad= de 5 ani,
O alt= activitate important= a Asocia]iei Criminali[tilor din c=tre Asocia]ia Criminali[tilor din România, persoan= juridic=
România a fost \ndreptat= c=tre realizarea prevederilor român= de drept privat, a imobilului din Bulevardul Dacia nr.
Protocolului \ncheiat cu Universitatea Român= de {tiin]e [i Arte 55, apartament 1, sector 1.
“Gheorghe Cristea” din Bucure[ti [i Inspectoratul General al |n exerci]iul financiar al anului 2006, Asocia]ia
Poli]iei Române, privind “Masteratul \n specialitatea Criminali[tilor din România a realizat venituri \n sum= de
criminalistic=”. Prin acest masterat li s-a creat speciali[tilor \n 12.508,6 Iei, din care 8.050 lei din cotiza]iile membrilor,
criminalistic= posibilitatea de a-[i des=vâr[i preg=tirea, \n 57.120,16 lei din sponsoriz=ri efectuate de diverse persoane
condi]ii comparabile cu cele practicate pe plan interna]ional. juridice, 29.726,25 lei din sumele de 2% provenite din
Prima serie de absolven]i a fost \n luna iunie 2006, când veniturile unor membri ai Asocia]iei [i 159 lei din dobânzi
masteranzii [i-au prezentat lucr=rile de dizerta]ie (din cei 70 de bancare.
participan]i \nscri[i nu au absolvit decât 48). O contribu]ie O contribu]ie important= la cre[terea fondurilor
important= la realizarea activit=]ilor planificate \n cadrul Asocia]iei Criminali[tilor din România [i-au adus-o, prin
masteratului a avut-o, pân= \n prezent, [i sper=m [i \n viitor, sponsoriz=ri, domnii: general maior magistrat dr. Dan
speciali[tii Institutului de Criminalistic=, care au dovedit Voinea, chestor dr. Gheorghe Popa, col. (r) prof. Vasile
competen]a [i calit=]ile necesare pentru transmiterea c=tre Lâp=du[i, chestor principal dr. Laz=r Cârjan, chestor
cursan]i a tehnicilor [i metodelor criminalistice folosite atât \n principal drd. lancu {tefan, general locotenent (r.) dr.
]ar=, cât [i \n str=in=tate. Ca urmare a activit=]ilor didactice, Gavril Dorelu }=rmurean, comisar-[ef Gabriel }\ru,
realizate cu Universitatea Român= de {tiin]e [i Arte “Gheorghe comisar drd. Cri[an-Mucenic L=zureanu, ing. Anca B=lan.
Cristea”, Asocia]ia a \ncasat 9.700 lei pentru anul 2005. |n programul activit=]ilor Asocia]iei pentru anul 2007, s-a
Asocia]ia Criminali[tilor din România a continuat precizat o serie de manifest=ri, printre care nominaliz=m
colaborarea cu Facultatea de biocriminaiistic= din cadrul
Simpozionul cu tema “Investigarea criminalistic= a
Universit=]ii Huddennsfield din Marea Britanie. Conform
accidentelor de circula]ie”, care va avea loc \n luna octombrie
\n]elegerilor anterioare, la invita]ia Institutului Na]ional de
2007. Pentru acest simpozion s-a stabilit ca cei interesa]i s=
Medicin= Legal= “Dr. Mina Minovici” [i a Asocia]iei
trimit= comunic=rile pân= la sfâr[itul lunii august 2007.
Criminali[tilor din România, \n vara anului 2006, o grup=
de 30 studen]i, \nso]i]i de patru cadre didactice; au S-a apreciat c= activitatea Asocia]iei ar fi fost mai
efectuat, timp de o s=pt=mân=, o vizit= de documentare rodnic= dac= membrii s=i, precum [i cele cinci sec]ii
pe linie de medicin= legal= [i criminalistic=. constituite, [i-ar fi adus o contribu]ie mai substan]ial= la
Printre activit=]ile desf=[urate de c=tre Asocia]ia realizarea prevederilor din Programul de activit=]i pe anul
Criminali[tilor din România se mai \nscriu [i urm=toarele: 2006 [i din Statutul Asocia]iei.

CRIMINALISTICA 3
De temps à temps il y a des spécialistes et des
experts étrangers qui visitent notre Association.
Cette fois – ci se sont deux spécialistes d’IVA
Research and Consultancy d’Hollande.

Luni, 5 martie 2007, Consiliul Director al Asocia]iei Cei doi exper]i, REENE ROMKENS IhD [i HANS
Criminali[tilor din România a avut o \ntâlnire de lucru cu MOOAS, au venit \n România s= identifice deficien]ele din
doamna expert RENEE ROMKENJ IhD [i cu domnul expert organizarea sistemului de expertiz= din ]ara noastr=, urmare a
unei consult=ri cu institu]iile [i persoanele cu atribu]ii \n
HANS MOOAS din cadrul “IVA Policy Research and
domeniu, precum [i modalit=]ile de eliminare a deficien]elor,
Consultancy” – institut de cercetare afiliat Universit=]ii
având \n vedere standardele de calitate impuse de Uniunea
TIEBURG din OLANDA.
European=.
Vizita celor doi speciali[ti str=ini a avut drept scop
La \ntâlnirea de lucru, prof. VASILE L+P+DU{I,
realizarea unei inform=ri privind consolidarea Sistemului de
secretarul general al Asocia]iei Criminali[tilor din România, a
expertize din România – Uniunea European= - Proiect Matra -
prezentat activitatea desf=[urat= de Asocia]ia Criminali[tilor
Flex.
din România, precum [i preocup=rile acesteia \n
|n cadrul programului Matra – Flex, Ministerul Justi]iei
perfec]ionarea activit=]ii de expertiz= criminalistic=. Probleme
din România a elaborat Proiectul “Consolidarea sistemului
referitoare la aceast= tem= au prezentat [i domnii: chestor
de expertize din România ”.
principal, prof. univ. dr. LAZ+R C|RJAN, chestor, conf.
Obiectivul principal al programului a constat \n oferirea
univ. dr. GHEORGHE POPA, prof. univ. dr. VASILE
de asisten]= pentru implementarea acquis-ului comunitar [i
armonizarea legisla]iei na]ionale cu normele europene. BERCHE{AN, general maior dr. DAN VOINEA, conf. univ.
Prin acest proiect se urm=re[te identificarea dr. VALENTIN IFTENIE, comisar-[ef GABRIEL }|RU [i
deficien]elor actuale din sistem, pe deoparte, [i a celor mai comisar drd. CRI{AN MUCENIC L+ZUREANU. De
bune solu]ii pentru remedierea acestora, pe de alt= parte. asemenea, cei men]iona]i au r=spuns la \ntreb=rile celor doi
Având \n vedere importan]a deosebit= a colabor=rii dintre exper]i, fiind clarificat= o serie de probleme de interes \n
Ministerul Justi]iei din România [i cel din Olanda, acesta din domeniul criminalisticii. Una dintre acestea s-a referit la faptul
urm= a pus la dispozi]ia speciali[tilor români o echip= de ca activitatea de expertiz= judiciar=, care \n prezent este
exper]i \n domeniul organiz=rii activit=]ii de expertiz=. monopol de stat, s= fie desf=[urat= [i de laboratoare private
(exper]i priva]i). Domnul chestor conf. univ. dr. GHEORGHE
POPA, \n calitate de director de program al
Masterului \n Criminalistic=, le-a prezentat
oaspe]ilor, la solicitarea acestora, modul de
organizare [i desf=[urare a acestei activit=]i
superioare de preg=tire.
Pe timpul acestei vizite de documentare,
exper]ii olandezi au avut \ntrevederi [i cu
factori de r=spundere de la Institutul de
Criminalistic= al I.G.P.R., Institutul Na]ional de
Medicin= Legal= [i Institutul Na]ional de
Expertize Criminalistice din cadrul Ministerului
Justi]iei.
|n concluzie, Consiliul Director al
Asocia]iei Criminali[tilor din România a
apreciat c= \nt\lnirea de lucru cu speciali[tii
olandezi a fost benefic= pentru ambele p=r]i.

Drd. SORINEL C+R+U{U

4 CRIMINALISTICA
Comisar de poli]ie NICOLAE {ERFEZEU
- expert criminalist, [eful Serviciului criminalistic I.P.J. Bihor

Quand il y a un cadavre, l’investigation criminalistique doit établir la cause de la mort, en l’analysant de tous les
points de vue pour savoir si c’étaient une mort patologique, suicid ou accident. Dans le cas présenté dans cet ouvrage
c’était un accident.

din cadrul Serviciului investiga]ii criminale.

M
oartea violent= este consecin]a ac]iunii O dat= ajuns= echipa la fa]a locului, s-a constatat c=
factorilor traumatici din mediul extern locuin]a, unde se afla cadavrul, avea \ntrerupt= furnizarea
asupra organismului. energiei electrice, din motive necunoscute pentru \nceput, iar
Printre mor]ile violente, se num=r= [i accidentele pentru a putea continua, s-a folosit generatorul de curent din
casnice, ca [i consecin]e ale nerespect=rii unor reguli. dotarea autolaboratorului criminalistic.
Indiferent de \mprejur=rile \n care s-a curmat via]a Pân= la sosirea echipei, scena faptei a fost asigurat= de
unei persoane, investiga]ia tehnico-[tiin]ific= c=tre lucr=torii postului, iar apoi, s-a trecut la \mprejmuirea
criminalistic= are drept scop l=murirea aspectelor care s= perimetrului cu band= inscrip]ionat= "Poli]ia. Nu trece]i".
confirme [i s= conduc= la formularea unor concluzii Membri echipei au intrat \n posesia primelor informa]ii [i
pertinente cu privire la natura mor]ii, indiferent c= aceasta a m=surilor luate de c=tre poli]i[tii din localitate, iar procurorul
este patologic=, sinucidere sau accident. a dispus organizarea [i demararea activit=]ilor specifice.
Clarificarea acestei probleme, \nc= de la \nceputul |n partea din spatele locuin]ei, se afl= construite câteva
cercet=rii locului faptei, va r=spunde [i orienta anexe, \ntr-una din acestea s-a p=truns, constatându-se c=
investiga]iile urm=toare. era folosit= cu destina]ia unui atelier.
|n mijlocul \nc=perii, lâng= un banc de l=c=tu[=rie, se
Astfel, nu orice cadavru va presupune declan[area
afla un cadavru de sex b=rb=tesc, \n pozi]ia decubit lateral
unei investiga]ii sub aspectul unei infrac]iuni mai grave,
dreapta, orientat cu capul \n pozi]ia opus= mesei.
care denot= cu totul alt= complexitate \n cercetare.
|n zona capului-gâtului, sub acesta [i \n jur, pe sol, se
Cauzele [i mecanismele de producere a mor]ii vor
eviden]ia o urm= biologic=, de culoare brun-ro[cat=, cu aspect
aduce lumin= \n leg=tur= cu decesul acestuia.
de sânge. Pe fa]a [i gâtul acestuia, sub forma unor stropi, iar
Astfel, la data de 21.06.2006, agen]ii Postului de poli]ie
pe sol, sub forma unei acumul=ri.
O[orhei, jud. Bihor, au adus la cuno[tin]a ofi]erului de serviciu |n câmpul locului faptei, s-a g=sit, la cap=tul bancului de
de la I.P.J. Bihor cu privire la faptul c= au fost sesiza]i personal lucru, un fragment ceramic dintr-o ]igl=. Fragmentul ceramic
de c=tre Bakro Iolanda, de 53 ani, din satul Fughiu nr. 200 c=, avea marginile curate, motiv pentru care s-a b=nuit c= acest
\n jurul orelor 18, l-a g=sit pe so]ul s=u, Bakro Alexandru, fragment ceramic provenea, probabil, de la acoperi[ul
decedat. atelierului, \ntrucât se eviden]ia un orificiu, o ]igl= fiind cr=pat=.
Acesta se afla \ntr-un atelier din spatele locuin]ei, Continuând investigarea, \n partea opus= cadavrului,
prezentând o plag= la nivelul gâtului, iar \n jurul s=u se lâng= un perete, s-au eviden]iat mai multe fragmente dintr-o
eviden]ia o balt= de sânge. piatr= abraziv=, care con]ineau urme de natur= biologic= cu
Având \n vedere cele sesizate [i cunoscându-se doar aspect de sânge.
aceste date, la nivelul inspectoratului, s-a constituit o echip= |n aceste condi]ii, s-a formulat ipoteza preliminar= c=
complex= sub comanda [i \ndrumarea adjunctului [efului decedatul putea fi victima unui accident casnic, ca urmare a
I.P.J. Bihor, comisar-[ef Cantemir Ursu]a, \mpreun= cu folosirii unei ma[ini electrice.
procurorul criminalist Florian Demian din cadrul Parchetului de Examinând bancul de lucru, pe acesta se afla montat un
pe lâng= Tribunalul Jude]ean. motor electric folosit la ma[inile de sp=lat (600-800 rot./minut),
Din echipa de speciali[ti ai Serviciului criminalistic, au care avea confec]ionat artizanal, la unul din capete, un ax la
participat subcomisar Adrian Baba, inspectorul Virgil Ciprian cap=tul c=ruia se afla o piuli]=, care asigura dou= talere, care
Bodea [i tehnicianul criminalist agent-[ef Aurel Ioan Cornea, probabil au fixat o piatr= abraziv=.
to]i sub \ndrumarea [efului de serviciu, comisar Nicolae Alimentarea dispozitivului era realizat= cu ajutorul a doi
{erfezeu. conductori, f=r= [techer.
Ca investigatori pe linie de omoruri, au fost prezen]i [i S-au executat fotografiile, fixându-se pozi]ia cadavrului,
valoro[ii speciali[ti ai domeniului care privesc via]a persoanei: obiectele identificate \n jurul acestuia, respectiv fragmentele
comisar Iosif Mante - [ef serviciu [i comisar Gheorghe Laza, de piatr= abraziv=, fragmentul de ]igl= [i orificiul din acoperi[.

CRIMINALISTICA 5
De asemenea, s-a efectuat [i videofilmarea.
|n faza dinamic= a cercet=rii, s-a procedat la verificarea
urmelor de natur= biologic= de pe fragmentele de piatr=
abraziv=, folosind testele rapide "Hemophan" care au
eviden]iat c= urmele erau de natur= sanguin=.
Procedând la examinarea exterioar= a decedatului, am
constatat c= acesta prezenta la nivelul gâtului, \n partea
stâng=, o plag= de form= oval= cu dimensiunile de 3,5x6 cm,
nefiind identificate alte leziuni.
De men]ionat c=, \n interiorul pl=gii, se eviden]ia un
fragment de material abraziv, care prezenta aspecte de
asem=nare cu celelalte fragmente.
Având \n vedere c= la nivelul gâtului erau importante
forma]iuni anatomice, s-a concluzionat c= leziunile traumatice
de o asemenea gravitate, create de un obiect care dezvolt= o
energie cinetic= asem=n=toare unui proiectil, au provocat
victimei r=ni incompatibile cu via]a.
|n urma efectu=rii necropsiei, raportul de constatare Fotografie schi]= din interiorul atelierului, marcajul indic= fragmentul
medicalo-legal=, \ntocmit \n cauz=, a concluzionat c= moartea de ceramic= [i orificiul care s-a eviden]iat \n acoperi[.
numitului Bakro Alexandru a fost violent= [i s-a datorat
hemoragiei masive externe consecin]= a unei pl=gi contuze
cervicale, cu ruptura carotidei stângi, leziunile la nivelul
cervical s-au produs prin lovire cu un corp dur cu muchii [i
col]uri (fragment de piatr= de polizor).
Ca urmare a cercet=rilor efectuate, precum [i \n baza
raportului de constatare medico-legal=, s-a stabilit c= decesul
numitului Bakro Alexandru s-a produs accidental, dispunându-
se ne\nceperea urm=rii penale, \n conformitate cu prevederile
art. 228, alin. 4 [i art. 10, litera "b" din C.p.p.
Incon[tien]a [i impruden]a folosirii unor dispozitive,
confec]ionate artizanal, pot deveni arme redutabile,
capabile s= curme via]a unui om.
Reprezint= polizorul artizanal cu zona de unde s-a desprins piatra

Fotografie schi]= metric= reprezentând pozi]ia \n care s-a g=sit


cadavrul. abraziv=.
Reprezint= fragmentele de
piatr= abraziv= g=site
\mpr=[tiate \n atelier.

Reprezint= detaliul
fragmentelor din piatr= abraziv=
g=site \n atelier, pozi]ionate
pentru a reconstitui \ntregul.

Reprezint= plaga care s-a eviden]iat la nivelul gâtului. Bibliografie

6 CRIMINALISTICA
Procuror VASILE DOAN+
Prof. VASILE L+P+DU{I

Corruption est un crime du functionnaire ou de l’employé qui trafique de son autorité ou de ceux qui cherchent à le
corrompre. Cette fois-ci, dans le cas présenté dans cet ouvrage, les corrompus sont aussi des chefs d’un Service
d’information, particulièrement et parmi d’autres.
|ncepând cu anul 1990, corup]ia \n România a c=, \nc= din toamna anului 1993, ofi]erul Enache Vasile a
cunoscut o evolu]ie accelerat=. Practic, \n aproape toate prezentat, repetat, conducerii Sec]iei de informa]ii Prahova,
domeniile de activitate, câ[tigul personal a fost ridicat la inclusiv col. P=ltânea Corneliu [i prim-loc]iitorului acestuia,
rang de scop general al existen]ei, nerespectarea Bucur Daniel, informa]ii culese din aceast= rafin=rie, din care
atribu]iilor de serviciu de c=tre func]ionarii publici, rezulta c= exist= tendin]a de coagulare a unor grupuri de
devenind o stare de normalitate. Câ[tigul personal nu a interese din care f=ceau parte factorii de conducere ai
fost realizat [i fundamentat de o cre[tere economic= a rafin=riei [i administratorii unor firme particulare, implica]I \n
societ=]ii, ci, dimpotriv=, pe o s=r=cire a acesteia. activit=]I comerciale cu produse petroliere, activit=]I de tip
Cazuistica instrumentat= de organele de urm=rire infrac]ional.
penal= a demonstrat c= actele de corup]ie, \n special |n mod nejustificat, ofi]erului Enache Vasile i s-a refuzat
darea [i luarea de mit=, se reg=sesc \n foarte multe cauze sistematic implementarea informa]iilor respective,
penale complexe, cu pagube mari \n domeniul public [i implementare care, dac= ar fi fost f=cut=, ar fi trebuit s=
privat, fiind comise, de cele mai multe ori, de \ns=[I conduc=, \n final, la sesizarea organelor de cercetare penal=
persoanele care, conform atribu]iunilor de serviciu, sunt (poli]ie, parchet), dup= ce, \n prealabil, trebuia deschis un caz
obligate s= asigure respectarea legii. informativ pentru a surprinde [i delimita amploarea
Un asemenea caz a fost solu]ionat de Sec]ia de fenomenului infrac]ional.
Combatere a Infrac]iunilor de Corup]ie S=vâr[ite de Aceste refuzuri nejustificate au fost repetate, situa]ie ce
Militarii din cadrul Departamentului Na]ional Anticorup]ie. a fost de natur= s=i reduc= artificial volumul de munc= al
Este borba de dosarul penal privind grupul de infractori ofi]erului, dar [i calitatea activit=]ii sale.
condus de: col. P=ltânea Corneliu – fost [ef al Sec]iei de Din acest motiv, \ntre ofi]erul Enache Vasile [i cei doi
informa]ii Prahova, col. Bucur Daniel – fost prim-loc]iitor [efi ai s=-i din conducerea institu]iei, s-a instaurat o stare de
\n cadrul Sec]iei de informa]ii Prahova, Nan Octavian – conflict de care au luat la cuno[tin]= [i al]I ofi]eri.
fost director general al Rafin=riei S.C. “Astra Român=” Deoarece Enache Vasile a protestat public la sediul
S.A. – Ploie[ti [i Iord=nescu Toma Lucian – consilier la unit=]ii fa]= de refuzurile celor doi [efi, devenind astfel
S.C. “Astra Român=” S.A. – Ploie[ti. “incomod”, ace[tia din urm= i-au interzis efectiv s= se mai
ocupe de Rafin=ria “Astra Român=” S.A. |n continuare, de
Grupare infrac]ional= organizat= aceast= rafin=ria s-a ocupat direct col. Bucur Daniel, cu toate
de col. P=ltânea Corneliu c= nu avea voie s= fac= acest lucru, având \n vedere func]ia
|n anul 1993, col. P=ltânea Corneliu \ndeplinea func]ia de pe care o de]inea.
[ef al Sec]iei de informa]ii Prahova, având ca prim-loc]iitor pe Din declara]iile lui Nan Octavian, a rezultat c= l-a chemat
col. Bucur Daniel. |n toamna aceluia[i an, P=ltânea Corneliu a pe ofi]erul Enache Vasile \n municipiul Ploie[ti, prilej cu care
\nceput s= aduc= \n curtea institu]iei pe care o p=storea mai “i-a fluturat” ni[te hârtii \n fa]=, explicându-i c=, din ordinul
multe autoturisme de fabrica]ie str=in=, primite de acesta, \n [efului s=u P=ltânea Corneliu, \i aduce la cuno[tin]= c= la
mod ilegal, de la o grupare de oameni de afaceri de cet=]enie Sec]ia de informa]ii Prahova exist= documente [i informa]ii
italian=, având ca preocup=ri dezvoltarea de afaceri pe despre activit=]I compromi]=toare ale sale, unele putând avea
teritoriul României, afaceri \n care era implicat [i ofi]erul. caracter ilegal, transmi]ându-i, \n acela[I timp, “sugestia”
Autoturismele respective urmau s= fie folosite de [efului s=u, col. P=ltânea Corneliu, s= mearg= pentru o
P=ltânea Corneliu, \n principal, \n interes personal, ele nefiind discu]ie \n biroul acestuia.
alocate la cota de combustibil a unit=]ii. Ca urmare, acestea La scurt timp, dup= aceast= \ntâlnire, Nan Octavian s-a
trebuia alimentate cu benzin= sau motorin= din alte surse. La deplasat la biroul col. P=ltânea Corneliu, prilej cu care, acesta
vremea respectiv=, P=ltânea Corneliu s-a orientat c=tre din urm=, i-a prezentat directorului rafin=riei un set de
Rafin=ria “Astra Român=” S.A. Ploie[ti, unde director general fotografii cu cisterne [i cu persoane, fotografii realizate \n fa]a
era Nan Octavian, pentru ob]inerea de combustibil. De acest Rafin=riei “Astra Român=” S.A. [i o serie de documente
obiectiv r=spundea pe “linie de munc= operativ=” ofi]erul despre care P=ltânea a sus]inut c= sunt fi[e cu informa]ii
Enache Vasile. compromi]=toare despre to]I factorii de conducere din jude]ul
Conform probelor administrate \n dosarul cauzei, rezult= Prahova. De asemenea, cu acest prilej, col. P=ltânea Corneliu

CRIMINALISTICA 7
i-a m=rturisit lui Nan Octavian c= de]ine dovezi despre posibila subofi]erul Gheorghe Gheorghe, din ordinul lui Nan Octavian,
implicare a acestuia \n afaceri ilegale cu produse petroliere, lua f=r= documente câte [apte butoaie metalice a câte 220 litri
precum [i despre rela]ii ale acestuia cu persoane de sex fiecare, cu benzin= [i motorin=, f=r= documente legale. De
feminin din rafin=rie. Totodat=, col. P=ltânea Corneliu i-a obicei, transportul se realiza cu o camionet= a S.R.I. Prahova.
sugerat lui N.O. c= ar fi dispus s= nu implementeze informa]iile Cu acest combustibil erau alimentate autoturismele str=ine
respective \n baza oficial= de date, a[a cum are obliga]ia de care se aflau \n interesul col. P=ltânea Corneliu. La ordinul
serviciu s= o fac=. Aceast= atitudine a col. P=ltânea Corneliu acestuia din urm=, eviden]ele cantit=]ilor de combustibil intrate
era \n realitate o \nc=lcare flagrant= a atribu]iilor de serviciu, au fost distruse de [oferul lui P=ltânea Corneliu.
urm=rind ca, prin atitudinea sa, s= realizeze “punerea \n Cantit=]I \nsemnate de combustibil au mai fost luate din
dependen]=” a lui Nan Octavian. Acesta din urm= nu a ignorat ordinul col. P=ltânea Corneliu, f=r= forme legale, [i de la:
nicidecum amenin]=rile respective. “Petrotel Lukoil” Ploie[ti, Benzin=ria OGIP din Câmpina
La scurt timp dup= aceast= discu]ie, Nan Octavian a
participat la o reuniune cu factori de r=spundere din domeniul Noi solu]ii dup= privatizare
petrolului, care a avut loc \ntr-un local public din jud. Prahova, La \nceputul anului 1998, Rafin=ria “Astra Român=” S.A.
unde a purtat anumite discu]ii profesionale. Ploie[ti a fost supus= procesului de privatizare, pachetul
Dup= câteva zile, Nan Octavian a fost chemat urgent de majoritar de ac]iuni fiind achizi]ionat de S.C. “INTERAGRO”
col. P=ltânea Corneliu, la birou lui, prilej cu care acesta din urm= S.A. Bucure[ti, administrat= de omul de afaceri Ioan Niculae.
i-a relatat atât con]inutul discu]iilor cât [i anumite gesturi Acesta, dup= privatizare, a continuat s=-l men]in= \n func]ia de
spontane pe care N.O. le f=cuse la reuniune, aducându-i [i unele director general pe Nan Octavian, func]ie ce a de]inut-o pân=
repro[uri. |n urma acestei discu]ii, Nan Octavian a \n]eles faptul \n luna mai 2000. |n func]ia de consilier personal, Ioan Nicolae
c= era permanent “monitorizat” de col. P=ltânea Corneliu. l-a numit pe Iord=nescu Toma Lucian. {i dup= privatizare, col.
|n continuarea acestei discu]ii, col. P=ltânea Corneliu i-a P=ltânea Corneliu a continuat s= fac=, \n acela[i ritm [i \n
explicat lui N.O. c= el [i subordona]ii s=i r=spund la nivel acela[i mod, aprovizion=ri de benzin= [i motorin= de la
na]ional de supravegherea traficului ilegal cu produse Rafin=ria “Astra Român=” S.A. Ploie[ti, \n condi]iile \n care,
petroliere \n fosta Iugoslavie (\n acea perioad= era impus \ncet-\ncet a intrat \n aceast= rela]ie infrac]ional= [i cu
embargoul O.N.U.) [i c=, aceste responsabilit=]I presupun consilierul Iord=nescu Toma Lucian. Acesta din urm= a fost
multe sarcini ce se realizeaz= prin deplas=ri repetate \n ]ar=, investit, conform fi[ei postului, cu puteri decizionale privind
pentru care S.R.I.-ul nu de]ine suficient carburant auto. Dup= \ntreaga activitate de comer], investi]ii, paza [i administrarea
aceste explica]ii, P=ltânea Corneliu i-a cerul lui N.O. s=-i dea patrimoniului.
din rafin=rie benzin= [i motorin=, atunci când o s= aib= nevoie, |n perioada 1999 – 2000, Rafin=ria “Astra Român=” S.A.
f=r= bani [i f=r= forme legale. nu mai de]inea, pe stoc, benzin= premium de care col.
Directorul general al rafin=riei a acceptat propunerea col. P=ltânea Corneliu avea nevoie. Dar, prin \n]elegere cu
P=ltânea Corneliu, chiar dac= [tia c= el va trebui s= sustrag= Iord=nescu Toma Lucian s-a hot=rât, \n aceste condi]ii [i
din gestiunea rafin=riei combustibilul respectiv. pentru a asigura “\n flux continuu” lui P=ltânea Corneliu
Cei doi s-au \n]eles ca Nan Octavian s=-i permit= benzina necesar=, ca Rafin=ria “Astra Român=” S.A. s=
subofi]erului Gheorghe Gheorghe ([oferul col. P=ltânea comande \n numele [i pe banii s=i la Sucursala “Petrobrazi”
Corneliu) s= intre \n rafin=rie cu autofurgonul Serviciului de din cadrul S.N.P., cantit=]ile de benzin= necesare lui P=ltânea
Informa]ii [i s= \ncarce butoaiele cu combustibil, precum [i Corneliu pe care [oferii s=i, respectiv subofi]erii Gheorghe
ie[irea nestingherit= pe poart= f=r= documente legale. |n baza Gheorghe [i Oancea Dumitru, s= mearg= cu autofurgoneta
acestei rezolu]ii infrac]ionale, s-a \nceput derularea ac]iunilor. S.R.I. s= o \ncarce direct din “Petrobrazi”, urmând ca plata s=
Primul transport s-a f=cut cu mijloace auto puse la fie f=cut= de Rafin=ria “Astra Român=” S.A. Pentru aceasta,
dispozi]ie de Nan Octavian (butoaie metalice [i alte recipiente era nevoie de acceptul directorului general al Sucursalei
din plastic – cu benzin= [i motorin=). “Petrobrazi” Nan Petre pentru ca s= se \ncarce benzina \n
|ntrucât [eful depozitului de combustibil al Sec]iei de butoaie metalice, \ntrucât de la rampa “Petrobrazi” se \nc=rcau
informa]ii Prahova (Gheorghi]= Aurelian Jan) a refuzat s= numai cisternele auto. Pentru a primi acceptul, col. P=ltânea
primeasc= \n depozit carburan]I pentru faptul c= nu avea acte Corneliu l-a trimis pe adjunctul s=u, col. Bucur Daniel, ca s=
legale, col. P=ltânea Corneliu i-a ordonat s= primeasc= marfa. vorbeasc= cu directorul Nan Petre, ceea ce a [i f=cut.
Dar [eful de depozit a propus s= se \ntocmeasc= un proces- Din verific=rile efectuate a rezultat c= \n gestiunea
verbal de custodie, propunere care a fost acceptat=. |n acest Rafin=riei “Astra Român=” S.A. “sc=derea” cantit=]ilor de
proces-verbal s- a trecut data de 17.11.1993, din care rezult= benzin= s-a f=cut prin emiterea unui num=r de [apte bonuri de
c= P=ltânea Corneliu i-a predat, f=r= documente legale, 200 consum intern, toate false, \n care s-a consemnat c= benzina,
litri benzin= premium CO98 [i 1784 litri motorin=. Din acest care, \n realitate a ajuns la Sec]ia de Informa]ii Prahova, ar fi
combustibil au fost alimentate ma[inile str=ine aduse de col. fost consumat= \n cadul Rafin=riei “Astra Român=” S.A.
P=ltânea Corneliu \n curtea unit=]ii (Toyota, Alfa Romeo [.a.).
Dup= terminarea cantit=]ii de combustibil men]ionat=, Abuzuri [i ilegalit=]I incredibile
subofi]erul Gheorghi]= Aurelian Jan a refuzat s= mai comise de cei doi [efi
primeasc= alt combustibil adus de [oferul lui P=ltânea Ancheta efectuat= a scos la iveal= c=, \n perioada anilor
Corneliu. Din aceast= cauz=, [eful unit=]ii a stabilit cu [oferul 1993 – 2001, col. P=ltânea Corneliu [i col. Bucur Daniel au
s=u s= depoziteze combustibilul adus de la rafin=rie \ntr-o adus \n curtea Sec]iei de informa]ii Prahova [i folosit \n interes
magazie. Pân= \n aprilie 2001, când col. P=ltânea Corneliu a personal, urm=toarele tipuri de autoturisme: 2 Alfa Romeo; 2
fost trecut \n rezerv=, \n magazia respectiv= s-au depozitat BMW, o rulot= Fiat Ducato; 1 Jeep, Mitsubishi Pajero; 1 Jeep
mari cantit=]I de benzin= [i motorin=. De fiecare dat=, Toyota Land Cruiser; 1 Jeep Mitsubishi Sport, 2 autoturisme

8 CRIMINALISTICA
Mercedes; 1 Jeep Toyota culoare alb=; 1 autoturism Toyota avea documente legale. Marfa a fost predat= f=r= documente
Corola; 1 autoturism Toyota Carina; 1 autoturism Mitsubishi legale.
Eclipse. Aceste autoturisme au fost folosite \ndeosebi de col. • |n anul 1997. col. P=ltânea Corneliu a demarat
P=ltânea Corneliu \n interes personal. Este relevant=, \n acest \mpreun= cu Sterian Marian construc]ia unei vile, proprietate
sens, declara]ia subofi]erului Gheorghe Gheorghe, care personal=. Construc]ia a fost realizat= cu materiale [i for]= de
precizeaz=: “declar faptul c= am pus \n mod repetat carburant munc= din cadrul S.C. “Apasco” S.A. Mâneciu, jud. Prahova
unui profesor care venea de la Bucure[ti s=-l mediteze \n (profil construc]ii hidrotehnice) f=r= ca P.C. s= achite acestei
Ploie[ti pe fiul col. P=ltânea Corneliu…Tot din ordinul lui societ=]I contravaloarea materialelor [i a for]ei de munc=.
P=ltânea Corneliu mai f=ceam plinul ma[inilor numi]ilor Nelu Pân= \n martie 1998, Sterian Marian demarase
Ardelean, George Alexandru, Grigore Ion, precum [i pentru construc]ia la vila lui P.C., dar acesta din urm= i-a propus s=-i
fratele lui P=ltânea Corneliu … Mai precizez faptul c= fiul lui dea \n loc de bani motorin= de la Rafin=ria “Astra Român=”
P=ltânea Corneliu folosea un Mitsubishi Pajero, pe care \l S.A., f=r= documente. Propunerea a fost acceptat= astfel c= a
alimenta de trei ori pe s=pt=mân= cu benzina luat= de la doua zi i-a trimis 20 tone. Ulterior, planul a fost pus \n aplicare,
Rafin=ria “Astra Român=”… Ca [ofer al comandantului eram cisternele erau \nso]ite pân= la depozitul din com. Homorâciu,
folosit zilnic de P=ltânea, cu precizarea c=, cel pu]in 80% din jud. Prahova (apar]inând lui Sterian Marian) de c=tre [oferul
timpul de lucru \i rezolvam probleme de familie [i personale, \n lui P.C. Pentru motorina ridicat= de la rafin=rie nu s-a \ntocmit
sensul c= m= trimitea s=-i fac pia]a… la cules de porumb, nici un document legal.
s=-I plimb câinele”… Pentru construirea vilei, col P.C. a pl=tit o parte cu bani
Cu prilejul audierilor, col. P=ltânea Corneliu a [i o parte prin compensare cu motorin= [i combustibil de
recunoscut, \n parte, faptul c=, pe perioada anilor 1993-2001, \nc=lzire luat ilegal de la rafin=rie.
ar fi pretins [i primit, \n mod periodic, de la Nan Octavian [i Din probele administrate s-a constatat c=, \n eviden]ele
Iord=nescu Toma Lucian, diverse cantit=]i de benzin= [i contabile ale S.C. “Apasco” S.A. Mâneciu, se afl= o serie de
motorin= ridicate de [oferii s=i din Rafin=ria “Astra Român=” documente fiscale, de aprovizionare cu produse petroliere
S.A. [i sucursala “Petrobrazi” a S.N.P., f=r= ca aceste care provin de la societ=]I comerciale ce nu exist= \n realitate,
autorit=]I s= fie pl=tite [i f=r= s= se \ntocmeasc= forme legale. fapt care a condus la concluzia c= actele respective sunt false,
Rela]ia infrac]ional= a col. P=ltânea Corneliu cu factorii de ele putând servi la “acoperirea” cantit=]ilor de motorin= [i
decizie din Rafin=ria “Astra Român=”, care a avut drept scop combustibil lichid, aduse de la Rafin=ria “Astra Român=” S.A.,
procurarea de c=tre P=ltânea Corneliu a unor cantit=]I f=r= documente legale.
\nsemnate de benzin= [i motorin= a fost cunoscut=, \ng=duit= Tot pe timpul anchetei a rezultat c=, din dispozi]ia celor
[i chiar \ntre]inut=, de prim-loc]iitorul s=u col. Bucur Daniel, doi factori de conducere (Nan Octavian [i Iord=nescu Toma-
care r=spundea de rafin=rie. De multe ori, acesta \i \nso]ea pe Lucian), cantit=]ile de benzin=, motorin= [i combustibil livrate
[oferii lui P=ltânea Corneliu pentru a putea lua cantit=]ile de (de ordinul sutelor [i miilor de tone anual) colonelului P=ltânea
carburant. Corneliu au fost trecute la capitolul “pierderi tehnologice.”
|n modul \n care a procedat col. Bucur Daniel [i-a Din probele administrate \n cauz= a mai reie[it c=, \n
\nc=lcat flagrant atribu]iunile de serviciu, deoarece, pe de o perioada 1998 – martie 2001, numi]ii Gheorghe Gheorghe [i
parte nu a f=cut demersurile legale pentru intrarea \n Gheorghi]= Jan, au fost trimi[i, lunar, (timp de 29 luni), pentru
legalitate, iar pe de alt= parte, \n toat= aceast= perioad=, s-a a ridica din biroul lui Iord=nescu Toma-Lucian [i din alte locuri
implicat direct \n alte acte materiale ale aceleia[i infrac]iuni, din cadrul Rafin=riei “Astra Român=” S.A. diferite sume de
acordând \n schimb, pe perioada \n cauz=, “protec]ie” lui Nan bani pe care Iord=nescu i le d=dea mit= col. P=ltânea
Octavian [i lui Iord=nescu Toma Lucian, prin nepromovarea Corneliu.
pe circuit oficial a unor informa]ii care relevau existen]a unor
fenomene infrac]ionale grave \n Rafin=ria “Astra Român=”
Dependen]= [i protec]ie a conducerii Rafin=riei
S.A. Ploie[ti [i \n care erau implica]I cei doi [efi men]iona]I.
Din cercet=rile efectuate \n aceast= cauz= penal= a
rezultat c= ceea ce i-a determinat pe Nan Octavian [i
Din activit=]ile infrac]ionale Iord=nescu Toma Lucian s= sustrag= din gestiunea rafin=riei,
• |n luna noiembrie 1994, col. P=ltânea Corneliu i-a dat \n mod repetat, mari cantit=]I de produse petroliere pentru col.
dispozi]ie col. Bucur Daniel s= se deplaseze \n poarta P=ltânea Corneliu, a fost rezultatul unei ac]iuni constante a
Rafin=riei “Astra Român=” S.A. Ploie[ti, de unde s= preia o acestuia de punere \n dependen]= a celor doi, de protec]ia pe
vidanj= \nc=rcat= cu combustibil de \nc=lzire, pe care s= o care le-o acorda prin neimplementarea informa]iilor despre
conduc=, urcând \n cabina acesteia, la vila “C=prioara” din faptele ilegale ale lui Nan Octavian [i Iord=nescu Toma
Sta]iunea Cheia, unde administrator era numitul Breajan Lucian aduse din teren de ofi]erii operativi [i chiar prin oferirea
Marin. Din anchet= a rezultat c= Breajan Marin i-a dat col.
unor documente [i tehnologii ob]inute “prin metode specifice”
Bucur Daniel un plic cu bani, spunându-i c= trebuie s=-I dea
de col. P.C. Astfel, atât col. P.C., cât [i col. Bucur Daniel au
col. P=ltânea Corneliu. Dar, col. B.D. nu [i-a mai amintit de
de]inut informa]ii despre Iord=nescu Toma Lucian c= era
aceast= situa]ie.
• Dup= un an de zile, \n luna noiembrie 1995, col. P.C. implicat \n activit=]I de sustragere de produse petroliere din
i-a mai trimis lui Breajan Marian, la Cheia, alte dou= vidanje cu rafin=rie, de \n[el=ciune \n dauna Rafin=riei “Astra Român=”
capacitate de 7 tone fiecare, \nc=rcate cu combustibil de S.A., de implicare \n grup=ri infrac]ionale ce desf=[urau
\nc=lzire, preluate de acela[i col. Bucur Daniel, din fa]a activit=]I ilegale de tip evazionist, cei doi ofi]eri [i-au \nc=lcat
Rafin=riei “Astra Român=” S.A. Ploie[ti, [i conduse pân= la atribu]iunile de serviciu neimplementând aceste informa]ii [i
Cheia, deoarece combustibilul era sustras din rafin=rie, [i nu blocându-le astfel calea spre destinatarul legal care trebuia s=

CRIMINALISTICA 9
fie organul judiciar. din gestiunea rafin=riei aceste produse \n schimbul c=rora le-
|n anul 1997, col. P.C. i-a oferit lui Nan Octavian, prin a acordat protec]ie, prin nepromovarea unor informa]ii despre
\nc=lcarea sarcinilor de serviciu, f=r= s= raporteze e[aloanelor pretinsele activit=]I ilegale ale acestora, \n condi]iile \n care s-
superioare, a[a cum avea obliga]ia, o tehnologie ce con]inea a erijat \n pozi]ia de lider al unei grup=ri infrac]ionale
un proiect al unei instala]ii de hidrocarcare, autorul proiectului constituit= o mare perioad= de timp [i \n care fiecare
fiind o firm= italian= de prestigiu “SAN PROGETI”, proiectul
participant \[i avea rolul s=u bine determinat. De asemenea, \n
fiind \n desf=[urare la o rafin=rie din Polonia.
mod repetat, a pretins [i primit, \n perioada 1998-2001, de la
Din declara]iile fostului ofi]er Radu Adrian Ovidiu, din
numitul Iord=nescu Toma-Lucian, \n scopul men]ionat, suma
cadrul Sec]iei de informa]ii Prahova, a rezultat c= acesta a
ob]inut, \n mod repetat, \n perioada 1998-2000, informa]ii total= de 650 milioane lei, \ndeplinesc elementele constitutive
valoroase [i documente despre activit=]I de sustragere, \n ale infrac]iunilor de luare de mit= (2 fapte), instigare la
mod organizat, a unor mari cantit=]i de produse petroliere din infrac]iunea de delapidare [i asociere pentru s=vâr[irea
Rafin=ria “Astra Român=” S.A. Din informa]iile ofi]erului infrac]iunii, prev=zut= [i pedepsit= de art. 25, raportat la art.
rezult= c=, \n gruparea infrac]ional=, sunt implica]I Nan 2151 alin. 1 [i 2 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod
Octavian [i Iord=nescu Toma-Lucian, precum [i numitul penal; art. 254 alin. 1, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C. pen.
Eschiur=u Gheorghe din Oradea, patronul unui lan] de referitor la art. 6 din Legea nr. 78/2000; art. 323 alin. 1 [i 2
benzin=rii de la frontiera de vest. Aceste informa]ii nu au fost C.pen., cu aplicarea art. 33 lit. a C.pen., pentru toate faptele,
promovate de cei doi [efi ai s=i, respectiv col. P.C. [i col. B.D.
precum [i art. 18 din Ordonan]a nr. 43/2002 (republicat=).
Dup= demiterea, \n anul 2001, a celor doi ofi]eri din
2. Inculpatul col. (r.) Bucur Daniel, care a f=cut parte din
conducerea Sec]iei de informa]ii Prahova, a crescut
aceea[i grupare infrac]ional=, ajutându-l pe col. (r.) P=ltânea
substan]ial volumul de informa]ii promovate de aceast=
unitate, \n leg=tur= cu fapte ilegale comise la Rafin=ria “Astra Corneliu s= sustrag= benzin=, motorin= [i combustibil lichid de
Român=” S.A. \nc=lzire din Rafin=ria “Astra Român=” S.A. Ploie[ti, produse
delapidate de Nan Octavian [i Iord=nescu Toma-Lucian, [i de
Tax= de protec]ie asigurat= de un ofi]er S.R.I. a pretinde [i primi, \n mod repetat, sume de bani [i bunuri de
|n afara celor prezentate, col. Bucur Daniel, dup= valoare, \n perioada 1998-2001, de la Mihai Florin pentru a-i
privatizarea Rafin=riei “Astra Român=” S.A. l-a introdus \n asigura protec]ie \n raport cu activit=]ile ilegale ale acestuia,
cercul de afaceri petroliere pe numitul Mihai Florin. |n acest \ntrunesc elementele constitutive ale infrac]iunilor: luare de
sens, i-a f=cut cuno[tin]= cu persoane din cadrul rafin=riei, \n mit=, complicitate la infrac]iunea de luate de mit= [i asociere
spe]= cu patronul Ion Niculae, cu directoarea comercial=
pentru s=vâr[irea de infrac]iuni, prev=zute de art. 254 alin. 1
Botezatu Marylenne [i cu alte cadre cu func]ii de r=spundere.
C.pen. cu aplicarea art. 41 alin. 2 C. pen. referitor la art. 6 din
|n schimbul acestui “efort”, col. Bucur Daniel i-a cerut lui Mihai
Legea nr. 78/2000; art. 26 raportat la art. 2151 alin. 1 [i 2 C.
Florin tax= de protec]ie, primind periodic sume de bani \n lei
sau valut=. Pe parcurs, preten]iile col. B.D. au \nceput s= pen., cu aplicarea art. 41 alin. 2 C. pen. referitor la art. 6 din
creasc=, cerându-i lui Mihai Florin un procent de 3% din Legea nr. 78/2000; art. 323 alin 1 [i 2 C.pen., cu aplicarea art.
volumul afacerilor sale, sume de bani care au fost utilizate 19 din Ordonan]a nr. 43/2002 (republicat=) [i art. 33 lit. a
pentru achizi]ionarea unor bunuri de mare valoare, respectiv: C.pen. pentru toate faptele;
trei autoturisme, dou= apartamente [i o vil= mobilat= \n 3. Inculpatul Nan Octavian care \n perioada noiembrie
comuna M=gurele, jud. Prahova. Plata acestei vile a fost f=cut= 1993-mai 2001, \n calitate de director general al Rafin=riei
firmei de construc]ii prin firma sa S.C. “Euroflot” S.R.L. Ploie[ti. “Astra Român=” S.A. Ploie[ti a fost determinat de inculpatul
Din denun]urile formulate de Mihai Florin rezult= c= i-a col. (r.) P=ltânea Corneliu s= sustrag= din gestiune
oferit col. Bucur Daniel, cu titlu de mit=, dou= autoturisme
urm=toarele cantit=]I petroliere: 46,160 tone benzin=, 82,756
marca Opel Vectra [i un autoturism marca Ford.
tone motorin= [i 111 tone combustibil lichid de \nc=lzire,
Pretinderea [i primirea acestor sume de bani [i foloase
produse petroliere, ce au fost date inculpatului col. (r.)
materiale s-au s=vâr[it de col. Bucur Daniel \n strict= leg=tur=
cu atribu]iile sale de serviciu. |n mod repetat, col. B.D. l-a P=ltânea Corneliu, f=când parte dintr-o grupare infrac]ional=
amenin]at pe Mihai Florin c=, \n cazul c= nu se va comporta \npreun= [i cu inculpatul. (r.) Bucur Daniel [i numitul
“corespunz=tor” (din punct de vedere financiar) fa]= de el, Iord=nescu Toma-Lucian, \ntrunesc elementele constitutive
de]ine destule informa]ii [i are oameni \n subordine, care, la ale infrac]iunii de delapidare [i asociare pentru s=vâr[irea
un simplu semnal al s=u, vor putea declan[a cercet=rile infrac]iunii, prev=zute [i pedepsite de art. 2151 alin. 1 [i 2 C.
privind activit=]ile cu produse petroliere. pen., cu aplicarea art. 41 alin. 2 C. pen. [i art. 75 lit. a C.pen.;
art. 323 alin. 1 [i 2 C.pen. cu aplicare art. 33 lit. a C.pen. [i art.
* * 74 lit a [i c C.pen. pentru ambele fapte; \mpotriva acestuia s-
*
au mai efectuat acte premerg=toare sub aspectul infrac]iunii
|ncadrarea judiciar= a faptelor comise se [efii
de dare de mit=, prev=zut= [i pedepsit= de art. 255 C.pen cu
grup=rii infrac]ionale:
aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen.
1. Col. (r) P=ltânea Corneliu de a pretinde [i primi, \n
mod repetat, \n perioada 1993-2001, \n baza unei singure 4. Ne\nceperea urm=ririi penale fa]= de Iord=nescu
rezolu]ii informa]ionale 55,780 tone benzin=; 88,9 tone Toma Lucian, deoarece pe parcursul anchetei a intervenit
motorin=; 111 tone combustibil lichid de \nc=lzire de la Nan decesul acestuia.
Octavian [i Iord=nescu Toma Lucian din Rafin=ria “Astra Dosarul a fost \naintat pentru judecare la Tribunalul
Român=” S.A. Ploie[ti, determinându-i pe ace[tia s= sustrag= Militar Teritorial Bucure[ti.

10 CRIMINALISTICA
Dr. GHEORGHE ASANACHE

D a n s c e rta in s c a s , l’in v e s tig a tio n ra d io lo g iq u e ju d ic ia re c o m p a ra tiv e c o n trib u e p la in e m e n t


à l’é ta b lis s e m e n t d e l’id e n tité d ’u n c a d a v re c o m m e c ’e s t l’e x e m p le q u i s u it.

specific= desf=[urat= \mpreun=: “... Am solicitat so]iei

D
escoperirea materialului cadaveric a fost astfel disp=rutului s= ne remit= o fotografie mai recent= a acestuia;
descris= de unul dintre martorii oculari: “... ea ne-a pus la dispozi]ie una imagine fotografic= pozitiv=
Dup= circa 30 minute, numitul P. I. ne-a chemat (Foto nr. 2) \mpreun= cu pa[aportul seria ... nr. .... emis la data
s= venim la circa 30 m de locul unde ne~am sc=ldat, s= ne de ...”. Caracteristicile cicatricei, având sediu corespondent cu
arate un schelet de om.Din curiozitate am alergat, \mpreun= modific=rile tisulare, descoperite la materialul cadaveric, erau
cu ceilal]i, spre acel loc [i am v=zut c=, lâng= o salcie, unde cu mult mai bine evidente \n imaginea fotografic= pozitiv=
erau adunate mai multe gunoaie, respectiv hârtii, resturi textile ata[at= de fila aferent= din pa[aport.
[i coceni, se afla un schelet uman (p=r]i) respectiv craniul, o
parte din bazin [i coloana vertebral= ...”.
Examinarea medico-biocriminalistic= complex= a
eviden]iat, printre altele, [i modific=ri ale ]esutului osos
cranian, la nivel suprasprâncenos stânga, cu vechime
cuprins=, probabil, \ntre 5-8 ani: stare sechelar= post-
agresiune cu agent vulnerant de natur= despic=tor-t=ietoare.
Investiga]iile anatomo-radiologice medico-biocriminalistice au
indicat nivel maxim de profunzime, pe tomografie plan=, de
17,5 cm (Foto nr. 1).

Foto 2

De la unitatea spitaliceasc=, indicat= de apar]in=tori ca


fiind cea \n care s-a internat de urgen]=, dup= agresiunea
suferit=, \mpreun= cu organul de resort am ridicat foaia de
observa]ie clinic= [i cli[eele radiografice, ce i-au fost
executate imediat dup= prezentare la camera de gard=.
Rezultatul examin=rilor radiologice, incluzând [i
efectuarea, dup= internare, de tomografii plane \n serviciul de
profil al spitalului jude]ean, devenite, \n context, material de
Foto 1
compara]ie, au servit la examin=ri medico-biocriminalistice
Acest criteriu de selec]ie a determinat includerea \n complexe, \n cadrul unui capitol anume destinat \n raportul de
cercul de disp=ru]i a unei singure persoane, numitul D. I. expertiz=.
Procesul-verbal, \ntocmit de organul de cercetare Concluzia de final de raport de expertiz= medico-
penal=, cuprinde [i aceste men]iuni despre activitatea biocriminalistic= complex= a fost cert pozitiv=.

CRIMINALISTICA 11
Dr. CRISTIAN STAN, medic primar legist,
I.N.M.L. “Mina Minovici” Bucure[ti
Avocat ARTHUR DUMITRESCU – Baroul Bucure[ti

Les auteurs de cet ouvrage apprécient la nécessité des mesures pour aligner la practique judiciare roumaine, surtout
les expertises médico-legales, à ce qui arrive dans la Communauté Européenne dont la Roumanie fait partie. On analyse
ainsi, la maniére dont s’effectue l’expertise médico-legale dans la jurisprudence de la Cour Européenne des Droits de
L’homme par comparaison à celle de Roumanie. On souligne, ainsi, que dans le système d’expertise médico-légale de
Roumanie il y a seulement des experts médico-legals officiaux et la procédure d’effectuer des constatations et des
expertises médico-légales permit l’implication directe d’un expert de la partie seulement dans quelques catégories
d’espertises médico-légales.
|ntre prevederile Codului de procedur= penal= \n materie

A
vând \n vedere recenta integrare a României \n de expertize medico-legale [i Conven]ia European= a
Uniunea European=, apreciem c= se impun cu Drepturilor Omului, exist= diferen]e pe teritoriul art. 2 al CEDO
necesitate m=suri pentru alinierea practicii privind “Dreptul la via]=” [i al art. 3 privind “Interzicerea torturii,
judiciare, cu accent pe expertizele medico-legale, la cerin]ele tratamentelor inumane sau degradante”; art. 6 al CEDO
impuse de comunitatea la care am aderat. privind “Dreptul la un proces echitabil”, art. 13 al CEDO privind
|ncerc=m deci, prin aceast= modalitate, a atrage aten]ia, “Dreptul la un recurs efectiv” [i art. 14 al CEDO privind
\n speran]a cre=rii unui curent de opinie, \n domeniul atât de “Interzicerea discrimin=rii”.
sensibil [i totu[i atât de agitat al realiz=rii actului de justi]ie. Aceste incompatibilit=]i cu legisla]ia CEDO reprezint= de
Evolu]ia legisla]iei din domeniul protec]iei drepturilor fapt diferen]a dintre sistemul expertizei \n colegiu, \n care
omului acord= o protec]ie sporit= p=r]ilor implicate \ntr-un singurul act care se poate intitula Raport de expertiz= medico-
proces, \n ceea ce prive[te dreptul la ap=rare [i accesul la un legal= este cel \ntocmit de expertul oficial, to]i exper]ii medico-
expert medical independent, care s= poat= contrazice legali fiind oficiali [i subordona]i autorit=]ilor [i sistemului
concluziile expertului propus de anchetator. expertizei plurale, care func]ioneaz= \n ]=rile UE, SUA,
|n sistemul de expertiz= medico-legal= din România Canada, Australia [.a. [i \n care fiecare dintre exper]ii
exist= numai exper]i medico-legali oficiali, iar procedura de desemna]i pentru efectuarea unei expertize \[i \ntocme[te un
efectuare a constat=rilor [i expertizelor medico-legale permite raport de expertiz= propriu, urmând ca instan]a sau organul
implicarea direct= a unui expert al p=r]ii doar \n câteva judiciar s= le analizeze pe toate [i s= dispun=, \n consecin]=,
categorii de expertize medico-legale. solu]ia corespunz=toare.
Discriminarea valoric= dintre raportul medico-legal oficial |n domeniul art. 2-privind “Dreptul la via]=” [i al art. 3-
[i opinia expertului parte este consecin]a direct= a prevederilor privind “Interzicerea torturii, tratamentelor inumane sau
art. 119 [i art. 122 C.p.p., care impun ca expertizele s= fie degradante”, pentru a se dovedi existen]a unei \nc=lc=ri a
f=cute numai de exper]i medico-legali oficiali, deci subordona]i acestor articole sarcina probei revine persoanei lezate,
ierarhic autorit=]ilor statului [i prev=d ca numai actul medico- jurispruden]a CEDO aflându-se, \n acest moment, \ntr-o
legal \ntocmit de expertul oficial s= constituie un “Raport de evolu]ie continu= spre a preveni, combate [i pedepsi
Expertiz=” [i deci un mijloc de prob=, iar “opinia” expertului infrac]iunile contra vie]ii sau integrit=]ii fizice.
parte s= reprezinte doar un punct de vedere consemnat \n Neacordarea dreptului de a efectua o constatare sau o
cuprinsul Raportului medico-legal oficial sau \ntr-o anex= a expertiz= medico-legal= extrajudiciar= cu valoare probant=
acestuia, aceast= “opinie” nereprezentând deci o expertiz= unei persoane lezate fizic [i limitarea acestui drept doar pentru
medico-legal= independent=, egal= ca valoare probant= cu cazurile \n care exist= o ordonan]= de efectuare a expertizei,
expertiza oficial=. emis= de organele judiciare, are ca efect limitarea accesului la
|n cazul constat=rilor medico-legale, partea nu are un mijloc de proba]iune, practic \nc=lcându-se flagrant
dreptul de a desemna un expert care s= participe la efectuarea drepturile omului.
constat=rii, de[i dificult=]ile tehnice impuse de metodologia de Când se constat= o violare a art. 2 sau a art. 3 din
efectuare a constat=rilor [i expertizelor medico-legale sunt CEDO, este obligatorie efectuarea unei anchete oficiale
acelea[i, atât pentru expertul oficial cât [i pentru cel efective pentru stabilirea [i pedepsirea vinova]ilor, \n aceast=
independent, iar examin=rile de specialitate pot fi efectuate \n anchet= fiind obligatoriu coopta]i [i exper]i medico-legali, care
unit=]i sanitare clinice, care nu au profil medico-legal [i sunt la trebuie s= fie nesubordona]i ierarhic autorit=]ilor implicate \n
fel de accesibile pentru ambele categorii de exper]i. evenimente.
Nu \n ultimul rând, trebuie prezecizat c=, sub multe CEDO consider= c= deten]ia, \n sine, antreneaz=
aspecte, dotarea laboratoarelor medico-legale este cu mult inevitabil efecte asupra de]inu]ilor suferind de afec]iuni grave,
sub cea a unor clinici sau chiar spitale la nivel jude]ean. precizând c= nu poate s= exclud= c= pot surveni situa]ii \n care

12 CRIMINALISTICA
buna administrare a justi]iei penale cere s= se ia m=suri de Curtea concluzioneaz= c= \n cauz= s-a aplicat un tratament
natur= umanitar=, \n cazul unei gravit=]i speciale a st=rii de inuman [i degradant, pe considerentul men]inerii \n deten]ie \n
s=n=tate a de]inutului [i concluzionând c= va fi sensibil= la condi]iile examinate, dispozi]iile art. 3 fiind \nc=lcate.
orice m=sur= pe care autorit=]ile na]ionale ar putea-o lua fa]= Conform principiului “egalit=]ii armelor”, derivat din art. 6
de reclamant, \n scopul atenu=rii efectelor deten]iei [i chiar al CEDO privind “dreptul la un proces echitabil”, fiecare parte
pentru a-i pune cap=t, atunci când \mprejur=rile o cer. trebuie s= beneficieze de o posibilitate rezonabil= de a-[i
Curtea European= a amintit recent c= men]inerea \n expune cauza \n fa]a instan]ei, \n condi]ii care s= nu o
deten]ie, pentru o perioad= \ndelungat=, a unei persoane dezavantajeze \n mod semnificativ, \n raport cu partea
foarte \n vârst= [i \n plus bolnav=, poate intra \n câmpul de advers= (acest principiu presupunând [i egalitatea cu
protec]ie al art. 3, chiar dac=, \n cauz=, a concluzionat c= Ministerul Public sau cu partea civil=)1, \nc=lcarea acestui
plângerea vizând aceast= dispozi]ie era nefondat=. principiu ap=rând atunci când nu se acord= posibilitatea de a
Starea de s=n=tate, vârsta [i un handicap fizic important contesta un raport medical, decisiv \n solu]ionarea cauzei2.
constituie ast=zi situa]ii pentru care se pune problema Tot dispozi]iile art. 6 al CEDO determin= [i principiul
capacit=]ii de a suporta deten]ia, fa]= de art. 3, \n cadrul contradictorialit=]ii, care impune existen]a posibilit=]ii pentru
statelor membre ale Consiliului Europei. p=r]ile unui proces penal, civil sau disciplinar, de a lua
Astfel, procedând la examinarea st=rii de s=n=tate a cuno[tin]= de toate piesele [i observa]iile prezentate
unui de]inut [i la efectele deten]iei asupra evolu]iei sale, judec=torului, posibilitatea indirect= [i pur ipotetic= pentru
Curtea European= a considerat c= anumite “tratamente” \nvinuit (inculpat) de a discuta argumentele acuzatorii inserate
\ncalc= art. 3 prin faptul c= ele sunt aplicate unei persoane \n textul unei decizii judiciare, neputând fi admis= ca
suferind de tulbur=ri psihice. echivalent valabil al dreptului acestuia de a le combate \n mod
De asemenea, men]inerea \n deten]ie a unui reclamant direct.3
handicapat la cele patru membre, \n condi]ii neadaptate st=rii Acest lucru este valabil [i \n cazul propunerii exper]ilor, \n
sale de s=n=tate, constituie un “tratament degradant”. cauza Bönisch, considerându-se c= “\ntrucât reclamantul nu a
Dac= nu se poate deduce o obliga]ie general= de a avut posibilitatea de a propune un expert care s= contrazic=
elibera un de]inut pentru motive de s=n=tate, art. 3 impune, \n concluziile prezentate de expertul desemnat de procuror,
orice caz, statelor s= protejeze integritatea fizic= a persoanelor dispozi]iile art. 6 al CEDO au fost \nc=lcate”4, la fel ca [i “\n
private de libertate, \n special prin administrarea tratamentelor cazul persoanei c=reia nu i se permite s= conteste raportul
medicale necesare. medical, pe care se \ntemeiaz= solu]ia judec=torului”5.
Curtea European= a insistat constant asupra dreptului CEDO a stabilit leg=tura dintre “principiul egalit=]ii armelor” [i
oric=rui de]inut la condi]ii de deten]ie conforme demnit=]ii “legalitatea dreptului procesual penal” care este, la rândul s=u,
umane, pentru a asigura modalit=]i de executare care s= nu \l un “principiu general de drept” ce corespunde, principiului
supun=, pe cel \n cauz=, unor pericole sau \ncerc=ri de o legalit=]ii din dreptul penal-nullum crimen sine lege-[i este
intensitate care s= dep=[easc= nivelul inevitabil de suferin]= consacrat de adagiul nullum judicium sine lege.
inerent priv=rii de libertate, ad=ugând c=, pe lâng= starea de “Reglement=rile procedurale urm=resc, \n primul rând, s=
s=n=tate a de]inutului, trebuie asigurat= bun=starea lui \ntr-un protejeze persoana acuzat= de s=vâr[irea unei fapte penale
mod adecvat fa]= de exigen]ele practice ale priv=rii de de riscurile abuzului de putere din partea organelor de
libertate, considerându-se c= procedurile judiciare sunt urm=rire penal=, astfel c= ap=rarea apare ca cea mai
susceptibile de a constitui garan]ii pentru a asigura s=n=tatea susceptibil= s= sufere de lacunele [i impreciziile acestor
[i bun=starea de]inu]ilor [i c= statul trebuie s= le concilieze cu reglement=ri, principiul egalit=]ii armelor aplicându-se oric=rei
exigen]ele legitime ale pedepselor privative de libertate. proceduri”6.
Curtea aminte[te c= portul c=tu[elor nu pune \n mod Tot conform principiului “contradictorialit=]ii”, expertul
normal probleme fa]= de art. 3, dac= este legat de o deten]ie desemnat de parte ar trebui s= aib= acces la toate elementele
legal= [i nu antreneaz= utilizarea for]ei [i nici expunerea care pot contribui la solu]ionarea pe fond a cauzei, pentru a le
public=, dincolo de ceea ce poate fi \n mod rezonabil putea combate \n mod direct, \n m=sura \n care exist=
considerat ca fiind necesar. argumente [tiin]ifice sau de fapt.
Sub acest aspect, trebuie avut \n vedere, \n special, |n domeniul art. 14 al CEDO privind “Interzicerea discrimin=rii”,
riscul de fug= sau de r=nire ori v=t=mare. \n situa]ii identice, procedura aplicat= nu mai este identic=,
|ntr-o cauz=, Curtea European= a re]inut starea de când este cazul unor categorii diferite de expertize, deoarece
s=n=tate a reclamantului, faptul c= era vorba de spitalizare, expertiza medico-legal= are un alt regim \n cadrul procesului
disconfortul [edin]elor de chimioterapie [i sl=biciunea fizic=, penal decât expertiza tehnic= sau cea financiar-contabil= (de
pentru a considera c= portul c=tu[elor \n cauz= era unde [i reglementarea de sine st=t=toare).
dispropor]ionat fa]= de nevoile de securitate. Cât prive[te |n domeniul expertizei tehnice funciare, persoana fizic=
periculozitatea acestuia, \n ciuda trecutului s=u judiciar, ea are dreptul s= fac= o expertiz= extrajudiciar=, ce are aceea[i
noteaz= absen]a antecedentelor [i indiciilor care s= permit= s= valoare probant= ca [i expertizele judiciare, pe când \n
se cread= c= subzista un risc important de fug= sau de ie[iri domeniul medico-legal Codul de procedur= penal= nu permite
violente. Curtea a fost de p=rere c= autorit=]ile medicale nu s= se efectueze constat=ri sau expertize medico-legale
au asigurat o \ngrijire a s=n=t=]ii reclamantului care s= permit= extrajudiciare, ceea ce constituie o m=sur= v=dit
evitarea tratamentelor, contrar art. 3. discriminatorie.
Men]inerea sa \n deten]ie a adus atingere demnit=]ii Prin neacordarea dreptului unei p=r]i – de a efectua o
sale. Ea a constituit o \ncercare realmente penibil= [i a cauzat expertiz= medico-legal= independent=, de c=tre un expert
o suferin]= mergând dincolo de ceea ce prespune inevitabil o medico-legal autorizat, din afara unui “serviciu medico-legal”,
pedeaps= privativ= de libertate [i un tratament anti-cancer. \n timp ce pentru alte categorii de expertize (contabil=, tehnic=

CRIMINALISTICA 13
etc.) exist= acest drept [i este func]ional – are loc o 1 CEDO, cauza Dombo BeheerB. V. c. Olandei, Hot=rârea din 27
discriminare \ntre diferitele categorii de expertize [i a gradului octombrie 1993, seria A nr. 274, p. 19; Comisia EDO, cauza nr.
de acces al unei persoane la o expertiz= privind integritatea sa 2804/66, Decizia din 16 iulie 1968, Annuaire de la Convention, vol.
corporal=. XI, p. 381; CEDO, cauza Georgiadis c. Greciei, Hot=rârea din 29 mai
Dreptul p=r]ilor dintr-un proces penal sau civil de a avea 1997. (cit. D. Bogdan, M. Selegean - “Drepturi [i libert=]i
acces la un expert medico-legal independent, care s= nu fie fundamentale \n jurispruden]a CEDO”, Ed. All Beck, pag. 240).
subordonat ierarhic autorit=]ilor statului, este \n concordan]= 2 CEDO, cauza Feldbrugge c. Olandei, Hot=rârea din 29 mai 1986,
cu dispozi]iile art. 14 al CEDO privind “interzicerea seria A nr. 99, p. 17-18; CEDO, cauza Riuz-Mateos c. Spaniei,
discrimin=rii”, deoarece chiar \n situa]ia alegerii unui expert Hot=rârea din 23 iunie 1993, seria A nr. 262, p. 25-26; CEDO, cauza
parte medico-legal, dac= acesta nu are drepturi egale cu Van de Hurk c. Olandei, Hot=rârea din 19 aprilie 1994, seria A nr.
expertul oficial [i nu poate face o expertiz= medico-legal= 288, p. 18-19 (cit. D. Bogdan, M. Selegean - “Drepturi [i libert=]i
independent=, se \ncalc= principiul “egalit=]ii armelor” care fundamentale \n jurispruden]a CEDO”, Ed. All Beck, pag. 241).
trebuie s= se aplice oric=rei proceduri. 3 CEDO, 28 august 1991, §68 (cit. C. B\rsan - “CEDO – comentariu
Deoarece constatarea medico-legal= este singurul pe articole, vol. I – Drepturi [i libert=]i” , Ed. All Beck 2005, pag.
mijloc de proba]iune a \nc=lcarilor dreptului la via]= [i la 513).
integritate fizic=, nu este firesc s= existe o limitare a accesului 4 CEDO, cauza Bönisch c. Austriei, Hot=rârea din 6 mai 1985, seria
persoanelor v=t=mate fizic la acest mijloc de prob=, un acces A, nr. 92, p. 14-16. A se vedea, de asemenea, CEDO, cauza
liber fiind esen]ial pentru prevenirea [i pedepsirea \nc=lc=rilor Mantovanelli c. Fran]ei, Hot=rârea din 18 martie 1997 (cit. D.
dreptului primordial al omului la via]=. Bogdan, M. Selegean - “Drepturi [i libert=]i fundamentale \n
|n acest sens, art. 9 [i art. 10 din Modificarea [i jurispruden]a CEDO”, Ed. All Beck, pag. 242).
Completarea Legii nr. 304/2004 sunt \n acord cu legisla]ia din 5 CEDO, cauza Feldbrugge c. Olandei, Hot=rârea din 29 mai 1986,
majoritatea ]=rilor membre UE, unde se folose[te sistemul seria A, nr. 99, p. 17, parag. 44 (cit. D. Bogdan, M. Selegean -
expertizei plurale, reprezentând o variant= legislativ= “Drepturi [i libert=]i fundamentale \n jurispruden]a CEDO”, Ed. All
compatibil= cu legisla]ia european= [i care permite atestarea Beck, pag. 243).
exper]ilor independen]i din ]=rile UE \n România, statutul 6 CEDO, 26 iunie 2000, §102 (cit. C. B\rsan - “CEDO – comentariu
profesional [i competen]a acestora neputând fi recunoscute, pe articole, vol. I – Drepturi [i libert=]i” , Ed. All Beck 2005, pag.
conform legisla]iei actuale. 510-511).

SIMPOZION INTERNA}IONAL DE CRIMINALISTIC+ – 2007


Asocia]ia Criminali[tilor din România [i Inspectoratul General al Poli]iei Române
vor organiza, \n zilele de 24 [i 25 octombrie 2007, la Centrul Cultural al Ministerului
Internelor [i Reformei Administrative, Simpozionul Interna]ional cu tema:
“I NVESTIGAREA CRIMINALISTIC+ A ACCIDENTELOR RUTIERE.
CONTRIBU}IA MASS-MEDIEI |N PREVENIREA ACESTORA.”
Pre[edinte al comitetului de organizare a manifest=rii a fost desemnat
dl. chestor conf. univ. dr. GHEORGHE POPA.
Cei interesa]i de sus]inerea unor comunic=ri la aceast= manifestare sunt ruga]i s=
ne trimit=, pân= la 15 august 2007, manuscrisul [i CD cu con]inutul comunic=rii (nu
trebuie s= dep=[easc= 7 pagini) la Institutul de Criminalistic= sau la sediul
Asocia]iei Criminali[tilor din România, din b-dul Dacia nr. 55.
Informa]ii de detaliu se pot ob]ine la
telefoanele : 0722 748 824;
0740 060 696;
0740 026 233;
0745 127 600.

Secretar general VASILE L+P+DU{I

14 CRIMINALISTICA
Conf. univ. dr. GEORGE-MARIUS }ICAL
Lector univ. drd. FLORIN-STELIAN BOBIN

L’ampleur du développement de la criminalité à travers les frontières, sa globalisation ont déterminé les états du
monde de perfectionner leur coopération policière régionale et internationale pour prévenir et combattre ce phénomène qui
se manifeste d’une manière diverse (terrorisme, trafic illégal d’êtres humaines, de drogues, criminalité organisée et
d’autres).
De nos jours, comme le montre cet ouvrage, il y a beaucoup et diverses formes de cooperations policières entre les
organisations repressives des états, mais pas suffisantes vu qu’il y a le même perfectionnement de la part des organisations
criminelles. Qui gagne? Plusieur fois les états. Mais ça dépend de leur collaboration.
Complexitatea societ=]ilor, care se reflect= \n chiar

L
a \nceputul mileniului III, dup= mai multe evolu]ia dreptului, duce la apari]ia unor probleme noi cu care
decenii de acumul=ri [i transform=ri, marile se confrunt= organele abilitate pentru aplicarea legii. De
regiuni dezvoltate ale lumii construiesc exemplu, la problematica complex= din punct de vedere
cadrul social, economic, cultural [i politic al unei noi juridic, generat= de utilizarea tot mai r=spândit= a internetului,
civiliza]ii. |n acela[i timp, mai mult ca oricând, lumea de la consecin]ele extrem de complexe ale unor inven]ii din
ast=zi este confruntat= cu un inamic nou, “crima
domeniul biotehnologiei.
strategic=”, care este o combina]ie profund ilegal= de
|n consecin]=, justi]ia se confrunt= pe de o parte cu o
crim= organizat=, trafic de droguri [i terorism, cu o
cre[tere rapid= a num=rului de cazuri, atât civile cât [i penale,
\ntindere [i un con]inut larg ce amenin]= grav puterea
[i pe de alt= parte cu noi \ntreb=ri pentru care trebuie s=
legitim= a statelor.
g=seasc= un r=spuns.
Exponen]ii acestor activit=]i criminale [i-au creat
Solicit=rile din ce \n ce mai numeroase \n ceea ce
propriul lor imperiu f=r= grani]e, speculând cu tenacitate
prive[te justi]ia, \n toate societ=]ile moderne, au condus [i la
[i imagina]ie diabolic= orice disfunc]ie din interiorul
cre[terea a[tept=rilor cu privire la calitatea actului de justi]ie.
statelor, fie ele bogate sau s=race.
Peste tot \n Europa \ntâlnim acelea[i dileme: o nevoie tot
Conjunctura interna]ional= \n care se manifest= din
mai mare de justi]ie, un sistem juridic care trebuie s= fac= fa]=
plin aceste grave fenomene a surprins nepreg=tite noile
unui volum de munc= \n cre[tere [i cerin]a cet=]enilor de a fi
democra]ii din Europa Central= [i de Est. Tranzi]ia la
asculta]i [i de a beneficia de o justi]ie de calitate, \n contextul
economia de pia]= a demarat \n majoritatea statelor de la
\n care resursele bugetare sunt adesea limitate…
zero, vidul legislativ ori insuficien]a cadrului juridic,
Globalizarea adaug= o nou= dimensiune acestor
precum [i criza de autoritate a institu]iilor statului de
fenomene. Deschiderea grani]elor pentru categorii diverse de
drept au constituit cauze care au favorizat apari]ia [i
proliferarea crimei organizate, au condus la crearea [i comer] [i c=l=torii este acum o realitate.
dezvoltarea unor economii subterane, la exacerbarea Sistemele juridice, care sunt expresia suveranit=]ii
marii violen]e, subminând puterea statului [i \ncrederea statale, trebuie s= se adapteze acestei noi dimensiuni.
unor cet=]eni \n capacitatea acestuia de a-i proteja. Grani]ele care au fost deschise pentru cet=]eni trebuie s= fie
Fa]= de aceste realit=]i, comunitatea interna]ional= deschise [i pentru justi]ie. Eforturile de adaptare la acest
caut= cu febrilitate remediile necesare. Din acordurile [i fenomen sunt deja foarte avansate \n UE.
conven]iile interna]ionale, respectiv Conven]ia Na]iunilor |n România sistemul juridic a trebuit s= evolueze de la
Unite de la Viena (1988) \mpotriva traficului ilicit de statutul de instrument de oprimare al statului, la o putere
stupefiante [i substan]e psihotrope, Conven]ia cu privire complet independent= \ntr-o societate democratic=. Justi]ia a
la sp=larea banilor, cercetarea, sechestrarea fost obligat= s= \[i asume responsabilitatea pentru aplicarea
[iconfiscarea profiturilor rezultate din infrac]iuni legii [i respectarea pe deplin a drepturilor fundamentale.
(Strasbourg-1990), Acordul [i Conven]ia de la Schenghen Con[tiente de pericolul cre[terii criminalit=]ii
(1985; 1990), precum [i din Directiva Comunit=]ii transfrontaliere, statele din comunitatea interna]ional= au
Europene (Luxembourg 1991) rezult= c= problematica \ncheiat o serie de conven]ii care prev=d reprimarea acestei
ridicat= de crima organizat= trebuie solu]ionat= \n for]=, \n categorii de infrac]iuni.
special prin mijloacele legii penale. Amploarea pe care o cunoa[te criminalitatea
Sistemul juridic -chiar l=sând deoparte reforma acestuia interna]ional= [i faptul c= aceasta afecteaz= toate statele lumii
– va fi \ntotdeauna un subiect dificil de abordat. Justi]ia este le-a determinat pe acestea s= dezvolte cooperarea
strâns legat= de oameni. Este f=cut= de oameni, [i, \n poli]ieneasc= interna]ional=, \n vederea prevenirii [i combaterii
consecin]=, este prin defini]ie imperfect=! acestui fenomen care, \n prezent, constituie un flagel ce se
Reforma justi]iei \n etapa actual= a ader=rii este [i a fost manifest= \n forme foarte variate de la terorism, trafic de
un subiect de o deosebit= importan]= pentru to]i membrii droguri, trafic de persoane, crim= organizat=, sp=larea banilor
actuali [i viitori ai Uniunii Europene, iar importan]a acestui murdari [i pân= la regl=ri de conturi \ntre structurile criminale
subiect va continua cu siguran]= s= creasc= \n viitor. sau execu]iile de tip mafiot, flagel ce creeaz= o psihoz=

CRIMINALISTICA 15
general= de insecuritate civic= [i de teroare. Astfel, \n anul 1914, se desf=[oar= prima conferin]=
Succesul luptei \mpotriva criminalit=]ii interna]ionale nu interna]ional=, care a avut ca subiect cooperarea \ntre poli]iile
poate fi conceput f=r= o cooperare \ntre autorit=]ile judiciare criminale ale statelor participante. Argumentând necesitatea
ale statelor interesate [i f=r= s= se bazeze pe o \ntreag= gam= ajutorului poli]ienesc reciproc \n lupta contra bandelor
de informa]ii operative, precise [i mereu actualizate. interna]ionale de infractori, unul dintre participan]ii la
Istoria luptei \mpotriva criminalit=]ii demonstreaz= c= congresul de \nfiin]are a OIPC1-INTERPOL, ar=ta c=: “Poli]iile
oricât de moderne ar fi mijloacele tehnice folosite de poli]iile na]ionale nu pot face uz decât \n mod restrâns de mijloacele
din diferite ]=ri, ele ar r=mâne total ineficace, f=r= o bun= moderne de comunica]ie, aflate la \ndemâna tuturor
coordonare a activit=]ii serviciilor poli]iene[ti na]ionale [i f=r= o particularilor. Dac= un infractor poate lua \n deplin= securitate
strâns= colaborare a acestora la scar= interna]ional=. expresul care-l va duce \ntr-o ]ar= unde s=-[i poat= pierde
Dezvoltarea mijloacelor de transport [i a c=ilor de urma, poli]istul se love[te de barierele vamale. Poli]ia care
comunica]ie la scar= mondial=, cre[terea vitezei acestor respect= reglement=rile legale interna]ionale trebuie s=
mijloace au permis [i deplasarea tot mai rapid= a infractorilor foloseasc= calea diplomatic=, mult mai \nceat= [i mai greoaie,
\n diferite ]=ri pentru s=vâr[irea de fapte penale, pentru a astfel c=, \n marea majoritate a cazurilor, infractorul va [ti s=
sc=pa de r=spunderea juridic=, ori pentru a ascunde ori profite de r=gazul ce i se acord= cu atâta generozitate”.
valorifica produsul infrac]iunii. De[i problemele abordate la acest congres au fost
|nc= de la \nceputul secolului XX, organele judiciare multiple, singurul acord la care s-a ajuns a fost instituirea unui
na]ionale s-au g=sit \n imposibilitatea de a instrumenta aceste sistem unic de clasificare a infractorilor, metoda dactiloscopic=
tipuri de infrac]iuni, confirmate ulterior ca infrac]iuni ob]inând câ[tig de cauz= \n dauna metodei antropometrice.
interna]ionale, comise de persoane particulare [i mai ales |n general, obiectul unei asemenea cooper=ri \ntre poli]iile
neputin]a de a-i descoperi [i condamna pe infractorii care statelor \l constituie combaterea criminalit=]ii na]ionale [i
p=r=seau ]ara ascunzându-se pe teritoriul altei ]=ri. Aceasta a interna]ionale \n ansamblu, urm=rirea [i arestarea infractorilor
impus ca o mare necesitate problema cooper=rii \ntre poli]iile da]i \n urm=rire interna]ional=, schimbul [i centralizarea
statelor \n vederea inform=rii, descoperirii, prinderii [i tragerii informa]iilor cu caracter poli]ienesc [i alte activit=]i.
la r=spundere juridic= a acestor categorii de infractori, \n Termenul de “criminalitate interna]ional=” nu se refer= \n
conformitate cu legisla]ia penal= a fiec=rui stat. mod expres la o anume categorie de infrac]iuni determinate, ci
Nevoia unei cooper=ri poli]iene[ti interna]ionale s-a cuprinde o gam= larg= a acestor fapte antisociale.
manifestat \nc= de la \nceputul secolului al XX-lea \n spa]iul Situa]iile de cooperare interna]ional= au la baz= tratate,
european, datorit= complexit=]ii mecanismelor societ=]ilor acorduri, conven]ii bilaterale [i multilaterale \ncheiate \ntre
moderne, dezvolt=rii schimburilor comerciale [i turistice, ceea state ori ministerele competente \n prevenirea [i combaterea
ce a furnizat condi]ii propice pentru existen]a criminalit=]ii infrac]ionalit=]ii.
interna]ionale care, la ora actual=, a luat propor]ii considerabile. Infrac]iunile interna]ionale sunt fapte ce aduc atingere
Cooperarea poli]ieneasc= este impus= obiectiv de \ns=[i dreptului interna]ional [i constau din ac]iuni sau inac]iuni ilicite
scopul acestei activit=]i. Activit=]ile poli]iene[ti, prin \ns=[i ale unui stat sau ale unei persoane \n rela]iile sale cu alt stat
natura lor, sunt ni[te opera]iuni care, de[i pot fi desf=[urate de sau alt= persoan=.
un singur stat, \n multe situa]ii, presupun cooperarea cu alte Elementul esen]ial al infrac]iunii interna]ionale \l
state ori cu alte organiza]ii interna]ionale de profil. constituie pericolul pe care \l prezint= pentru pacea [i
Nevoia unei cooper=ri poli]iene[ti \ntre state s-a securitatea interna]ional= ceea ce, \n mod obligatoriu, atrage
manifestat \nc= de la \nceputul secolului XX \n spa]iul sanc]iuni penale.
european. {efii poli]iilor din ]=rile europene au fost cei care au Potrivit reglement=rilor de drept interna]ional,
infrac]iunile interna]ionale se \mpart \n dou= categorii:
 infrac]iuni s=vâr[ite de persoane fizice, \n numele unui
sim]it nevoia unei cooper=ri \ntre state \n vederea combaterii
fenomenului infrac]ional.
Dac= nevoia de cooperare poli]ieneasc= s-a impus \nc= organ al statului. Din aceast= categorie fac parte crimele
de la \nceputul secolului XX, cu atât mai imperioas= este contra p=cii [i securit=]ii interna]ionale, crimele de r=zboi [i
reclamat= ast=zi, \n condi]iile unei permeabilit=]i f=r= crimele contra umanit=]ii;
precedent a frontierelor, ale extraordinarelor posibilit=]i de  infrac]iuni comise de persoane particulare \n nume
deplasare a persoanelor, ceea ce faciliteaz= mobilitatea propriu, din care fac parte terorismul, pirateria, sclavajul [i
fenomenului criminalit=]ii. traficul cu opere de art=, de ma[ini, traficul cu sclavi,
Dezvoltarea progresiv= a primelor forme de cooperare falsificarea de moned= etc. Persoanele particulare devin
poli]ieneasc= a determinat, \ntr-o anumit= faz=, principiile [i subiecte ale infrac]iunii dac= ac]iunile lor ilicite contravin
mecanismele acestei cooper=ri \ntre organele judiciare, \n normelor de drept interna]ional.
vederea inform=rii, descoperirii [i tragerii la r=spundere Persoanele particulare devin subiecte ale infrac]iunii din
juridic= a infractorilor interna]ionali. cea de a doua categorie dac= ac]iunile lor ilicite contravin
|n anul 1901, cu ocazia unui congres desf=[urat la normelor de drept interna]ional.
Montevideo, capitala Uruguaiului, argentinianul Juan |n ultimii ani, configura]ia criminalit=]ii interna]ionale a
Vucetich, directorul Serviciului de identitate judiciar= din cunoscut muta]ii importante, materializate mai ales prin
Buenos Aires, a propus crearea unui organism interna]ional recrudescen]a unor infrac]iuni, cum sunt: terorismul, traficul de
care s= asigure o colaborare mai strâns= \ntre autorit=]ile droguri, traficul de persoane, traficul de opere de art=, de
poli]iene[ti din \ntreaga lume. moned= fals= etc.
Peste câ]iva ani, ideea a fost avansat= [i \n Europa de Unele dintre aceste infrac]iuni sunt definite prin diverse
c=tre belgianul Hans Gross, judec=tor de instruc]ie, autorul conven]ii interna]ionale, cum sunt de exemplu: falsul de
celebrului “Manual pentru uzul judec=torilor de instruc]ie” moned= (Conven]ia din 1929) sau reprimarea exploat=rii fiin]ei
subintitulat “Criminalitatea sistematic=”. umane [i proxenetismul (Conven]ia din 1949), Conven]ia

16 CRIMINALISTICA
unic= privind stupefiantele din 1961, Conven]ia interna]ional= trebuie men]ionat obiectul |n]elegerilor, Protocoalelor,
privind combaterea criminalit=]ii transfrontaliere din 2000 etc. Conven]iilor [i Programelor \ncheiate de Ministerul Internelor
Alte infrac]iuni prezint= un caracter interna]ional \n [i Reformei Administrative din România [i ministerele similare
circumstan]e determinate de comportamentul autorului, ca de din alte ]=ri, conform c=rora p=r]ile se oblig= s= coopereze [i
exemplu: s=-[i acorde asisten]= \n domenii variate, cum sunt:
 actele preparatorii ale unei infrac]iuni, efectuate \ntr-o combaterea terorismului, a traficului de droguri, a activit=]ilor
]ar=, [i consumarea infrac]iunii \n alt= ]ar= sau \n mai multe ]=ri; economice ilegale, a traficului cu ma[ini furate, a trecerii
 infrac]iuni de acela[i gen, comise succesiv \n mai ilegale a frontierei, preluarea cet=]enilor, asigur=ri logistice
multe ]=ri; autorul unei infrac]iuni comis= \ntr-o ]ar= se (schimb de experien]=, specializ=ri, dot=ri cu tehnic= etc.).3
refugiaz= \n alt= ]ar=, pentru a nu fi tras la r=spundere juridic=; Con]inutul documentelor de cooperare cuprinde tot mai
 transferarea produsului unei infrac]iuni, a obiectelor des prevederi care \ncurajeaz= schimbul de speciali[ti \n
sau documentelor care au servit la comiterea ei, din ]ara materie, schimbul de tehnologie, preg=tirea cadrelor \n [coli
respectiv= unde s-a comis, pe teritoriul altei ]=ri. proprii (de exemplu: conform Declara]iei de colaborare \ntre
Acestea ar fi numai unele din situa]iile care ar putea Ministerul Internelor [i Reformei Administrative al României [i
constitui obiectul unei conlucr=ri interna]ionale \n materie Ministerul de Interne al Republicii Franceze [i al Programului
poli]ieneasc=, deoarece c=utarea [i descoperirea autorilor de cooperare \n domeniul siguran]ei interne pe anul 1991, se
acestor infrac]iuni, ori arestarea lor \n vederea extr=d=rii, prevede o serie de probleme privind schimbul de speciali[ti pe
presupun un amplu schimb de informa]ii, de investiga]ii [i domenii de activitate, inclusiv [colarizarea unor poli]i[ti români
cercet=ri la scar= interna]ional=. \n Fran]a pe termene diferite).
Cooperarea nu se limiteaz= numai la urm=rirea, Desigur, prevederile documentelor de colaborare
prinderea [i extr=darea infractorilor da]i \n urm=rire converg de fiecare dat= spre scopul principal al colabor=rii, [i
interna]ional=, ci vizeaz= [i alte aspecte. Lupta interna]ional= anume prevenirea [i combaterea a ceea ce practica
\mpotriva crimei \nseamn=, de fapt, adi]ionarea ac]iunilor interna]ional= denume[te “criminalitatea interna]ional=”.
desf=[urate de c=tre poli]iile na]ionale ale tuturor ]=rilor ce au Domeniile cooper=rii \ntre poli]iile na]ionale ale statelor
semnat conven]ii, tratate ori fac parte din organiza]ii sunt date de principalele forme ale criminalit=]ii interna]ionale,
interna]ionale specializate \n lupta \mpotriva criminalit=]ii.2 de evolu]ia acesteia \n timp [i de eforturile \ntreprinse pentru
|n limitele competen]elor lor na]ionale, stabilite prin legi, contracararea ei.
regulamente [i alte norme de drept, autorit=]ile poli]iene[ti |n acest context cooperarea interna]ional= \ntre state se
dintr-o ]ar= pot coopera [i ac]iona \n beneficiul unei poli]ii din realizeaz= \n principal \n urm=toarele domenii:
alt= ]ar=, la solicitarea acesteia. De re]inut, din cele expuse, c=  infrac]iunile interna]ionale;
lupta \mpotriva crimei pe plan mondial nu este opera [i  terorismul interna]ional;
atributul unor “superbrig=zi” interna]ionale de poli]ie, compuse  pirateria sau brigandajul maritim [i aerian;
din “superdetectivi”, care se deplaseaz= dintr-o ]ar= \n alta \n  sclavajul [i traficul cu sclavi;
urm=rirea [i arestarea infractorilor.  traficul ilicit de stupefiante;
Deci cooperarea poli]ieneasc= este o activitate care se  crima organizat=;
desf=[oar= \ntr-un cadru bine stabilit, cu respectarea unor  falsificarea de moned= [i traficul interna]ional de
norme de drept intern [i interna]ional. moned= fals=;
Din cele expuse pân= acum rezult= c= lupta \mpotriva  extr=darea infractorilor interna]ionali.
fenomenului infrac]ional, pe plan interna]ional, nu este opera [i Con[tientizând faptul c=, fa]= de un fenomen negativ
atributul unor “superbrig=zi” interna]ionale compuse din care transcede frontierele na]ionale, m=surile de limitare nu
“superdetectivi”. |n limita competen]elor lor na]ionale, stabilite pot fi luate decât la aceea[i scar=, statele au hot=rât ca, \n
prin legi, regulamente [i alte norme de drept, autorit=]ile cadrul cooper=rii interna]ionale, s= fie create ORGANISME
poli]iene[ti dintr-o ]ar= pot coopera [i ac]iona \n sprijinul unei DE COOPERARE POLI}IENEASC+ INTERNA}IONAL+.
poli]ii dintr-o ]ar= afiliat= la aceaste organiza]ii, \ntr-o serie de Aceste organisme sunt reprezentate de:
probleme, ca de exemplu: Organiza]ia Interna]ional= de Poli]ie Criminal= O.I.P.C.-
 schimbul de informa]ii cu caracter poli]ienesc, privind INTERPOL;
infractorii interna]ionali (identitate, antecedente penale, Institu]ia ofi]erilor de leg=tur= (ata[at de afaceri interne);
moduri de operare specifice anumitor grupuri de infrac]iuni, EUROPOLUL;
mijloace de transport utilizate de infractori, documente de SECI (Ini]iativa de cooperare \n sud-estul Europei pentru
identitate false aflate asupra lor etc.); combaterea infrac]iunii transfrontaliere).
 transmiterea unor documente; Cooperarea interna]ional= poli]ieneasc= se realizeaz= \n
 audierea unor martori sau persoane suspecte; principal prin:
 supravegherea activit=]ii unor persoane care se  asisten]= juridic= interna]ional= \n materie penal=;
deplaseaz= \n str=in=tate;  schimb de date [i informa]ii operative cu caracter
 efectuarea de investiga]ii pentru identificarea unui poli]ienesc.
infractor urm=rit sau a unor obiecte furate;
 efectuarea de arest=ri [i extr=d=ri ale infractorilor da]i |nfiin]at \n anul 2005, Centrul de Cooperare
\n urm=rire interna]ional=; Poli]ieneasc= Interna]ional= (C.C.P.I.), are \n structura sa
 prevenirea [i reprimarea infrac]iunilor interna]ionale Punctul Na]ional Focal [i Biroul Na]ional Interpol. Crearea
(terorismul crima organizat=, pirateria, sclavajul, falsurile de acestui important organism “de convergen]=”, dar [i de
moned=, traficul de persoane etc.). diseminare a informa]iilor a reprezentat un progres remarcabil,
Volumul [i varietatea motivelor de cooperare demonstrând eforturile deosebite ale României de a se alinia
poli]ieneasc= sunt considerabile [i diversificate. Spre edificare la standardele institu]ionale [i opera]ionale interna]ionale.

CRIMINALISTICA 17
Toate demersurile autorit=]ilor române s-au concentrat asupra concrete, prin apelarea la instrumentele de cooperare instituite
unui obiectiv prioritar: integrarea României \n Uniunea de OIPC.
Europeran=. Crearea C.C.P.I. a fost impus= de evolu]iile fire[ti |n plus, ofi]erul de leg=tur= mai are sarcina de a
ale agen]iilor române[ti de aplicare a legii, atât la nivel monitoriza problemele importante ale poli]iei din statul
regional,- SECI, Europol, cât [i la nivel global - Interpol. |n acreditar, inclusiv m=surile pentru combaterea criminalit=]ii, \n
cadrul Centrului, au fost unificate toate canalele de cooperare special a criminalit=]ii organizate interna]ionale.
poli]ieneasc= interna]ional= cu un singur centru de Ofi]erii de leg=tur= nu desf=[oar= activit=]i ce implic=
monitorizare a solicit=rilor [i datelor operative primite [i exercitarea autorit=]ii statului trimi]=tor \n statul acreditar [i
transmise, respectându-se principiul “o singur= cale de intrare, trebuie s= respecte prevederile dreptului interna]ional,
o singura cale de ie[ire”. S-a redus, astfel, timpul de r=spuns, legisla]ia statului acreditar, precum [i prevederile acordurilor
schimbul de informa]ii [i mesaje vizând combaterea \ncheiate cu statul acreditar.
infrac]ionalit=]ii transfrontaliere fiind mai eficient gestionat. |n |n concluzie, institu]ia ofi]erului de leg=tur= constituie
primul trimestru al anului 2006, Centrul de Cooperare una dintre modalit=]ile de apropiere a cooper=rii poli]iene[ti
Poli]ieneasc= Interna]ional= a acordat o aten]ie deosebit= interna]ionale de unit=]ile operative ale poli]iei, astfel \ncât s=
sarcinilor ce i-au revenit din Planul de m=suri prioritare pentru permit= rezolvarea \n cel mai scurt timp [i cu eficien]= sporit=
integrarea \n Uniunea European=, 2006-2007. Referitor la a solicit=rilor de colaborare primite din str=in=tate sau trimise
progresele \nregistrate \n domeniul afacerilor interne, domnul de autorit=]ile statului \n alte ]=ri.
Olli Rehn - comisarul european pentru extindere a remarcat Volumul [i varietatea motivelor de cooperare
eficien]a schimbului de informa]ii [i a cooperarii poli]iene[ti poli]ieneasc= \ntre state sunt considerabile. |n anumite
interna]ionale desf=[urate de autorit=]ile române. Centrul de circumstan]e, aceast= cooperare depinde de factori politici
Cooperare Poli]ieneasc= Interna]ional= s-a implicat \n exteriori, \ndeosebi atunci când poli]ia ac]ioneaz= la ordinele
crerarea Unit=]ii Na]ionale Europol, realizându-se, astfel, magistraturii. Dar [i \n aceast= ipostaz= cooperarea
institu]ionalizarea canalului de cooperare poli]ieneasc= poli]ieneasc= aduce mari servicii autorit=]ilor de poli]ie
Europol, la nivelul României. Proiectul de extindere Europol va judiciar=, deoarece poli]ia solicit= magistra]ilor [i transmite
asigura cooperarea activ= a României cu Oficiul European de cererile lor la nivel interna]ional. A[a se explic= faptul c=, gra]ie
Poli]ie, \nainte de aderare [i participarea intens= la activitatea cooper=rii poli]iene[ti interna]ionale, tratatele de extr=dare
acestui organism European de Poli]ie, dup= 1 ianuarie 2007. devin mult mai eficace, \ntrucât, mai \nainte de a se solicita
Totodat=, ]inând seama de acest context, s-au creat noi extr=darea unui infractor urm=rit, trebuie cunoscut= ]ara \n care
instrumente [i mijloace necesare [i cu randament crescut, se afl=, sarcin= ce intr= \n sfera de activitate a poli]iei.
cum ar fi, institu]ia ofi]erului de leg=tur= (ata[at de afaceri Cooperarea poli]ieneasc= interna]ional= faciliteaz=, de
interne). }=rile implicate \n cooperarea interna]ional= asemenea, contactele directe \ntre poli]i[ti. Astfel, \n cazurile
utilizeaz= ofi]eri de leg=tur= pe probleme de poli]ie, cu scopul deosebit de grave [i complexe, se poate ivi necesitatea ca un
de a promova, accelera [i intensifica cooperarea. |n acest, poli]ist dintr-o ]ar= s= se deplaseze \n alt= ]ar= pentru a-i
sens aceast= cooperare se realizeaz= prin intermediul sprijini pe colegii s=i locali, având avantajul cunoa[terii unor
ofi]erilor de leg=tur= care, \n baza \n]elegerilor \ncheiate \ntre detalii rezultate din ancheta efectuat= \n propria sa ]ar=.
state, sunt trimi[i \n statele membre [i \[i desf=[oar=
Bibliografie
activitatea \n cadrul reprezentan]elor din str=in=tate ale
Conven]ia din 1904 privind traficul cu fiin]e umane
statelor respective. Conven]ia din 1929 privind falsificarea de moned=
Atât timp cât ofi]erii de leg=tur= au fost trimi[i la post, \n Conven]ia din 1961 privind traficul de stupefiante
baza protocolului de resort, ei sunt parte a reprezent=rii Pele Gh., Hurdubaie I., Interpolul [i criminalitatea interna]ional=, Ed.
Ministerului de Interne, Biroul Na]ional Interpol, Bucure[ti, 1983, pag.5-7
intereselor generale ale ambasadei. |n aceast= direc]ie ei
Wolfgang Wehner – Echec au crime. Histoire de la criminologie, Casternuan,
trebuie s= ]in= seama de acest lucru la primirea sarcinilor. 1966
|n baza atribu]iilor repartizate prin lege, ofi]erii de Lucr=rile “Primului Congres de poli]ie judiciar=”, 14-18 aprilie 1914, Principatul
leg=tur= au sarcina de a acorda sprijin [i de a efectua schimb Monaco
Geam=nu G, Drept interna]ional penal, Ed. Academiei, Bucure[ti, 1977
de informa]ii cu autorit=]ile competente pentru aceste sarcini
Suceav= I, Coman F, Criminalitatea [i organiza]iile interna]ionale, Ed.
din statul acreditar, precum [i cu alte servicii specializate Romcartexim, Bucure[ti, 1997
suprastatale [i interstatale. }ical G., Iamandi L., Cooperarea interna]ional= poli]ieneasc=, Ed. Dun=rea de
Atribu]iile ofi]erilor de leg=tur= sunt urm=toarele: Jos, Gala]i, 2006.
 s= documenteze [i s= evalueze, sub raport strategic
NOTE:
[i tactic, situa]ia evolu]iilor \nregistrate \n domeniul 1 Conven]ia din 1904 privind traficul cu fiin]e umane. Conven]ia din 1929
infrac]ionalit=]ii transfrontaliere; privind falsificarea de moned=. Conven]ia din 1961 privind traficul de
 s= culeag= informa]ii [i s= procedeze la schimb de stupefiante. Conven]ia din 1988 privind traficul de stupefiante.
2 Gh.Pele, Ioan Hurdubaie – Interpolul [i criminalitatea interna]ional=, Ed.
informa]ii, \n scopul sprijinirii [i \ndeplinirii sarcinilor;
 s= men]in= contacte cu:
Ministerului de Interne, Biroul Na]ional Interpol, Bucure[ti, 1983, pag.5-7.
3 Ibidem
1. autorit=]ile competente din statul acreditar [i din 4 Wolfgang Wehner – Echec au crime. Histoire de la criminologie, Casternuan,

statele ter]e care i-au fost date \n domeniul de 1966, pag. 171.
5 O.I.P.C. – Organiza]ia Interna]ional= a Poli]iei Criminale
responsabilitate; 6 Lucr=rile “Primului Congres de poli]ie judiciar=”, 14-18 aprilie 1914,
2. al]i ofi]eri de leg=tur= reziden]i \n statul acreditar sau Principatul Monaco
statele ter]e, care i-au fost date \n domeniul s=u de 7 Grigore Geam=nu – Drept interna]ional penal, Ed. Academiei, Bucure[ti,

responsabilitate; 1977, pag. 127.


8 }ical G., Iamandi L., Cooperarea interna]ional= poli]ieneasc=, Ed. Dun=rea
3. alte persoane, institu]ii [i autorit=]i. de Jos, Gala]i, 2006, pag. 9
Acord= asisten]= de specialitate pentru stabilirea [i 9 }ical G., Iamandi L., Cooperarea interna]ional= poli]ieneasc=, Ed. Dun=rea
clarificarea problemelor ce pot fi rezolvate, \n cauze penale de Jos, Gala]i, 2006, pag. 18.

18 CRIMINALISTICA
Comisar-[ef de poli]ie drd. CRISTIAN NISTORESCU

L’investigation criminalistique du trafic des êtres humaines, en utilisant les investigateurs secrets, se
déroule conformément à la loi. Ce sont des offciers et des agents de la police judiciare spécialement désignés
pour ce travail et avec l’ autorisation motivée du procureur.

Dispozi]iile art. 22 din Legea 678/2001 privind folosirea investigatorilor sub acoperire, trebuie s= cuprind=, pe
efectuarea actelor premerg=toare se refer= la folosirea lâng= men]iunile prev=zute de art. 203 C. p. p., [i
investigatorilor sub acoperire, institu]ie care a fost men]ionat= urm=toarele date:
pentru prima dat= \n România \n Legea 143/2000 privind  indicii temeinice [i concrete care justific= m=sura [i
combaterea consumului [i traficului de stupefiante. motivele pentru care m=sur= este necesar=;
La data apari]iei Legii 678/2001 nu existau prevederi  activit=]ile pe care le poate desf=[ura investigatorul
generale relative la activitatea investigatorului sub acoperire, sub acoperire;
\ns=, prin Legea 281/2003 prin care a fost modificat Codul de  persoanele fa]= de care exist= presupunerea c= au
procedur= penal=, au fost introduse art. 224 indice 1 [i s=vâr[it o infrac]iune;
urm=toarele [i s-a prev=zut c=, \n aceast= materie, dispozi]iile  identitatea sub care investigatorul sub acoperire
Codului de procedur= penal= se completeaz= cu cele din urmeaz= s= desf=[oare activit=]ile autorizate;
legile speciale.  perioada pentru care se d= autorizarea.
Este cazul prevederilor Legii 39/2003 privind |n conformitate cu prevederile art. 224 indice 2, alin 2 din
combaterea [i prevenirea criminalit=]ii organizate care, \n art. C.p.p., perioada pentru care se poate autoriza folosirea
17, fac referire la poli]i[ti sub acoperire din cadrul structurilor investigatorilor sub acoperire este de cel mult 60 de zile.
specializate ale Ministerului Internelor [i Reformei Aceast= perioad= poate fi prelungit= pentru motive temeinic
Administrative, care pot fi folosi]i \n vederea strângerii datelor justificate, fiecare prelungire neputând dep=[i 30 de zile, iar
privind s=vâr[irea infrac]iunilor [i identificarea f=ptuitorilor. durata total= a autoriz=rii \n aceea[i cauz= [i cu privire la
Legea nr. 508/2004, \n dispozi]iile art. 17, define[te aceea[i persoan= nu poate dep=[i un an.
no]iunea de “investigatori sub acoperire” ca fiind ofi]eri sau Pentru ca actele \ntocmite de investigatorul sub
agen]i ai poli]iei judiciare special desemna]i \n acest scop [i acoperire s= aib= valoare de mijloc de prob=, instan]a de
care pot efectua investiga]ii numai cu autorizarea motivat= a judecat= va verifica respectarea condi]iilor de form= [i de fond
procurorului anume desemnat. ale autoriza]iei, astfel cum sunt prev=zute de art. 224, indice 2
|n prevederile art. 224 indice 1 C.p.p. se sugereaz= c= C.p.p. dar p=strarea secretului identit=]ii investigatorului sub
investigatorul \[i desf=[oar= activitatea numai \n faza actelor acoperire este esen]ial= atât fa]= de instan]a de judecat= cât
premerg=toare, \n vederea strângerii datelor privind existen]a [i de p=r]ile din dosar sau ap=r=torii acestora.
unor infrac]iuni [i identific=rii presupu[ilor autori. Conform art. Se impune astfel s= nu fie men]ionate, \n actele de
17 din Legea 508/2004 se pot folosi investigatori sub procedur= care se efectueaz=, numele [i prenumele,
acoperire doar \n condi]iile existen]ei autoriz=rii motivate a domiciliul, locul de munc=, profesia [i nici alte informa]ii
procurorului desemnat de procurorul-[ef. pentru identificarea investigatorului sub acoperire, putând fi
Condi]iile premis= pentru ob]inerea autoriz=rii utilizate pentru aceasta alt nume, num=r sau parol=.
procurorului sunt urm=toarele: Pentru reu[ita opera]iunii, p=strarea confiden]ialit=]ii
 existen]a indiciilor temeinice [i concrete despre identit=]ii agentului sub acoperire este esen]ial=, \n sensul c=
s=vâr[irea ori preg=tirea unei infrac]iuni privind traficul de despre autorizarea introducerii investigatorului trebuie s= aib=
persoane; cunostin]= cât mai pu]ine persoane, de preferin]= doar
 infrac]iunea respectiv= s= nu poat= fi descoperit= ori procurorul, [eful serviciului din care face parte investigatorul
f=ptuitorii s= nu poat= fi identifica]i prin alte mijloace; desemnat ca persoan= de leg=tur= a agentului sub acoperire.
 scopul urm=rit s= fie acela de descoperire a faptelor, |n Legea 678/2001 nu sunt prev=zute reguli procedurale
de identificare a autorilor [i de ob]inere a mijloacelor de prob=. privind audierea investigatorului sub acoperire: nici pentru
Cererea scris= \mbrac= forma scris=, se adreseaz= faza urm=ririi penale [i nici pentru faza cercet=rii judec=tore[ti
procurorului [i, potrivit art. 224 indice 2, alin. 3 C. p. p., va ori asupra modului \n care trebuie p=strate datele esen]iale ale
cuprinde datele [i informa]iile privitoare la faptele [i opera]iunii.
persoanele fa]= de care exist= presupunerea c= au s=vâr[it o Astfel exist= o singur= prevedere cu aplicabilitate
infrac]iune o perioad= pentru care se cere autorizarea. general=, respectiv art. 33, alin. 2 din Legea 218/2002 privind
Ordonan]a procurorului, prin care se autorizeaz= organizarea [i func]ionarea Poli]iei Române, care prevede c=

CRIMINALISTICA 19
“sursele de informare, metodele [i mijloacele activit=]ii de re]ele de televiziuni care s= realizeze distorsionarea vocii, a
culegere a informa]iilor au caracter confiden]ial [i nu pot fi imaginii, caz \n care p=r]ile [i ap=r=torii acestora particip= la
dezv=luite de nimeni \n nici o \mprejurare”. audiere, fiind respectat astfel principiul contradictorialit=]ii.
Pentru evitarea riscului deconspir=rii investigatorului sub |n dispozi]iile art. 17, pct. 3 din Legea nr. 508/2004 se
acoperire, conform art. 86 indice 1 din C.p.p., se poate efectua prevede c= art. 22 din Legea nr. 39/2003 privind combaterea
ascultarea martorului \n procesul penal, dar sub o alt= [i prevenirea criminalit=]ii organizate se aplic= \n mod
identitate decât cea real=. corespunz=tor, \n sensul c= investigatorul sub acoperire poate
Procedura special= instituit= de art. 86 indice 2 din beneficia de recompense financiare, \n condi]iile stabilite de
C.p.p. prevede dou= modalit=]i de ascultare: procurorul desemnat de procurorul-[ef al Direc]iei. M=suri
 prima fiind cea \n care p=r]ile nu sunt prezente, caz \n speciale de protec]ie \n condi]iile prev=zute de Legea nr.
care declara]ia investigatorului se \nregistreaz= cu mijloace 682/2003 privind protec]ia martorilor pot fi instituite pentru
video [i audio [i se red= \n forma scris=; investigatorul sub acoperire, precum [i pentru membrii familiei
 cea de-a doua modalitate presupune existen]a unei acestuia.

La revue de l’Association des Criminalistes de Roumanie appuie le développement


de la science criminalistique roumaine par différentes activités y compris par la
présentation dans ces pages des plus importantes ouvrages nouvellement parus.

Editura Europolis din Constan]a a realizat dou= lucr=ri,


apar]inând domnului conf. univ. dr. Gheorghe Alecu, membru al
Asocia]iei Criminali[tilor din România, prodecan al Facult=]ii de
drept Constan]a din cadrul Universit=]ii “Spiru Haret”: Drept
penal; • Criminalistic=. No]iuni teoretice [i practice. Ambele
lucr=ri sunt edi]ia a II-a revizuit= [i ad=ugit=.
Prima lucrare trateaz=, \n principal, urm=toarele:
 Considera]ii privind partea general= [i partea special=
a dreptului penal;
 Dreptul penal ca ramur= de drept [i [tiin]= a
dreptului penal;
 Izvoarele dreptului penal;
 Aplicarea legii penale \n timp [i \n spa]iu;
 Raportul juridic penal;
 Infrac]iunea;
 Con]inutul infrac]iunii;
 Formele infrac]iunii interna]ionale, dup= fazele ei
de desf=[urare;
 Infractorul;
 Unitatea de infrac]iune;
 Cauzele care \nl=tur= caracterul penal al faptei;
 R=spunderea penal=;
 Sanc]iunile de drept penal;
 Aplicarea [i executarea pedepsei;
 Cauzele care \nl=tur= sau modific= executarea pedepsei [i
consecin]ele condamn=rii.
Cea de-a doua lucrare este pentru uzul studen]ilor facult=]ilor
de drept, reprezentând un adev=rat “caiet de seminar”, pentru
disciplina “Criminalistic=”, menit s= asigure aprofundarea cuno[tin]elor teoretice, dar [i
o real= preg=tire practic= a studen]ilor, precum [i a practicienilor ce lupt= nemijlocit cu
criminalitatea.
|n con]inutul lucr=rii sunt redate \n mod [tiin]ific, \n principal, urm=toarele probleme:
• identificarea criminalistic=; • tehnici de identificare a persoanei dup= semnalmente,
voce [i prin alte metode criminalistice; • procedura de efectuare a constat=rilor tehnico-
[tiin]ifice [i a expertizei criminalistice; tehnicile de laborator destinate investiga]iilor
criminalistice; • fotografia judiciar=; • traseologia; • balistica judiciar=; • cercetarea
criminalistic= a falsului; • elemente de tactic= criminalistic=; • tactica efectu=rii
perchezi]iei; • metodologia investig=rii omorului.
Prof. VASILE L+P+DU{I

20 CRIMINALISTICA
DR. MICHAEL WATSON, Senior Lecturer \n Law
University of Huddersfield United Kingdom

La Grande Bretagne a été forcée de s’occupper avec les menaces terroristes depuis plus de deux siécles
et est maintenant un but majeur pour les radicaux islamistes. Cet ouvrage examine la nature de l’actuelle
menace et des problèmes contre lesquels la Police de la Grande Bretagne et les forces de sécurité doivent
lutter.
T h e U n ite d K in g d o m h a s b e e n fo rc e d to d e a l w ith te rro ris t th re a ts fo r a t le a s t tw o
c e n tu rie s a n d is n o w a m a jo r ta rg e t fo r ra d ic a l Is la m is ts . T h is p a p e r e x a m in e s th e
n a tu re o f th e c u rre n t th re a t a n d th e p ro b le m s fa c e d b y th e B ritis h p o lic e a n d s e c u rity

Introducere numele de Palestina. |n consecin]=, na]ionali[tii arabi fac


Mai mult se vorbe[te despre generalii care au purtat r=spunz=toare Marea Britanie de \nfiin]area statului Israel.
r=zboaie decât despre cei care se preg=tesc s= fac= fa]= R=zboiul din 2003 cu Irak este o alt= problem= major=.
noilor confrunt=ri. O observa]ie similar= poate fi f=cut= cu Dimensiunea amenin]=rii
privire la anumite persoane importante din agen]iile de De[i este imposibil s= se calculeze dimensiunea
securitate occidentale. amenin]=rii, cu siguran]= se poate afirma c= aceasta este
Mul]i au fost len]i \n a r=spunde cre[terii rapide a serioas= [i \n cre[tere. Acest lucru rezult= clar din activitatea
amenin]=rii terorismului islamist. Ace[tia au preferat s= se Serviciului Britanic de Securitate Intern= (MI5). |n 2001, MI5 a
concentreze asupra pericolelor cunoscute, dar \n rapida identificat, pe teritoriul Regatului Unit, 250 de persoane
sc=dere prezentat= de grupurile na]ionaliste [i revolu]ionare. suspectate de terorism, a[a-numitele “]inte primare de
De exemplu, separati[tii basci, corsicani [i irlandezi din Spania, investigat”. Pân= \n anul 2006, 1.600 erau sub supraveghere.
Fran]a [i respectiv Regatul Unit. Majoritatea constituind-o membrii ai aproximativ 200 de
Grupurilor islamiste radicaliste li s-au permis s= opereze grupuri sau re]ele teroriste.
cu supraveghere minim= \n Londra, Paris [i \n alte ora[e De[i activit=]ile MI5 primesc o publicitate limitat=, Eliza
europene. Protestele ambasadorilor din ]=ri ca Arabia Saudit= Manningham-Buller, director general, a dezv=luit, \n noiembrie
au fost ignorate. 2006, c= agen]ia investiga 30 de conspira]ii “prioritate nr. 1”;
Când adevarata natur= [i dimensiune a amenin]=rii de exemplu, comploturi vizând ucideri [i distrugeri de
islamiste radicaliste a devenit evident= (mai ales dup= propriet=]i1. Aceasta a afirmat:
distrugerea World Trade Center din New York, \n 2001) “Sinuciderea [i uciderea altora este… o op]iune atractiv=
majoritatea agen]iilor de securitate era nepreg=tit= [i echipat= pentru unii cet=]eni ai acestei ]=ri… Amenin]area este
necorespunz=tor, pentru a face fa]= noii situa]ii. serioas=, este \n cre[tere, [i cred c= va fi cu noi timp de o
Islami[tii radicali[ti [i Regatul Unit genera]ie. Este o campanie sus]inut=, nu o serie de incidente
Lucrarea se va concentra asupra situa]iei din Regatul izolate. Urm=re[te epuizarea voin]ei noastre de a rezista…
Unit, asigurând un studiu de caz folositor. Poli]ia britanic= [i Ast=zi vedem folosirea dispozitivelor improvizate.
serviciile secrete sunt printre cele mai experimentate din lume. Amenin]area de mâine poate include, [i sugerez c= va include,
Ele au trebuit s= lupte cu amenin]=rile teroriste de cel pu]in folosirea agen]ilor chimici, bacteriologici, a materialelor
dou= secole. radioactive [i chiar a tehnologiei nucleare.”
Regatul Unit este probabil ]inta primar= a re]elei Al- Declara]ia a fost f=cut= la scurt timp dup= ce Dhiren
Qaeda [i a organiza]iilor similare. Un factor major este num=rul Barot, un membru Al-Qaeda, a fost condamnat pentru
mare [i \n cre[tere al popula]iei musulmane \n ]ar=. De[i pl=nuirea atacurilor cu ma[ini capcan= \n Londra. A fost
majoritatea respect= legea [i cet=]enii ei, mul]i tineri condamnat la 40 de ani de \nchisoare. Câteva zile mai târziu,
musulmani par s= fie din ce \n ce mai \nstr=ina]i [i nemul]umi]i. Ministerul Britanic al Afacerilor Externe a organizat un
De asemenea, ace[tia au tendin]a de a petrece \n fiecare an instructaj asupra contraterorismului pentru mass-media. Când
mari perioade de timp \n Pakistan sau \n alte ]=ri musulmane. a fost \ntrebat dac= exist= vreo \ndoial= cu privire la faptul c=
Nu este dificil pentru islami[tii radicali[ti s= manipuleze [i s= Al-Qaeda pl=nuie[te s= atace ]=rile occidentale – inclusiv
recruteze astfel de indivizi. Regatul Unit – cu arme nucleare, un oficial superior a r=spuns:
Al]i factori includ rela]ia apropiat= a Marii Britanii cu “Nu exist= nici o \ndoial=… {tim c= la aceasta aspir=, [tim c=
Statele Unite, sprijinul acordat statului Israel, activit=]ile \ncearc= s= ob]in= material, [tim c= \ncearc= s= ob]in=
anterioare ca putere colonial= (mai ales \n Orientul Mijlociu). tehnologie.”2
Dup= primul r=zboi mondial, Liga Na]iunilor a dat Marii Britanii De[i declara]iile de acest fel sunt greu de verificat, sunt
responsabilitatea fostului teritoriu otoman, cunoscut sub tot mai multe dovezi c= tribunalele penale din Marea Britanie

CRIMINALISTICA 21
se str=duiesc s= fac= fa]= num=rului \n continu= cre[tere de secrete \n Irlanda au fost adesea periculoase. Cele \n
cazuri de terorism. |n octombrie 2006 erau 34 de procese, \n Pakistan [i Afghanistan sunt mult mai periculoase.
care erau implica]i 99 de acuza]i, situa]ie pe care tribunalele Investiga]iile \n Regatul Unit implic=, \n mod normal,
nu au mai experimentat-o \nainte.3 Acestea au un impact suspec]i [i asocia]i, care sunt dispu[i s= moar= [i s= ucid=
serios [i negativ asupra proceselor penale conven]ionale. pentru convingerile lor.
Opera]iunile de supraveghere Arest=ri [i acuz=ri
Imaginea popular= a opera]iunilor de supraveghere este |n Evul Mediu, anumite biserici aveau dreptul s= acorde
de obicei diferit= de realitate. |n c=r]i [i \n filme o echip= de refugiu persoanelor acuzate de activit=]i criminale. |n Anglia
investigatori captureaz= un individ sau o serie de indivizi \ntr- acest privilegiu – de care s-a f=cut abuz- a fost abolit \n 1623.
o anumit= ordine. De[i locurile cre[tine de rug=ciune nu se mai bucur= de acest
|n Regatul Unit, aproximativ 2.800 de angaja]i ai MI5 privilegiu, sunt dovezi c= ofi]erii de poli]ie sunt extrem de
investigheaz=, \n mod curent, aproximativ 1.600 suspec]i. Unii reticen]i s= intre \n moscheele musulmane f=r= permisiune. |n
dintre ace[tia sunt mult mai periculo[i decât al]ii, dar este ianuarie 2007, un suspect de terorism din Manchester a c=utat
extrem de dificil s=-i identifici pe cei care reprezint= cel mai ad=post [i protec]ie la o moschee. Se pare c= a sc=pat
mare risc; de exemplu, cei antrena]i de c=tre profesioni[tii Al- folosind o ie[ire din spatele cl=dirii, \n timp ce ofi]erii de poli]ie
Qaeda (precum domnul Barot). negociau cu oficialii ata[a]i ai moscheei. Se crede c= mai târziu
De obicei, poten]ialii terori[ti nu au profiluri clare. a plecat \n Pakistan, folosind un pa[aport fals. 7
Conspira]iile lor pot fi comploturi serioase, fantezii de Hainele purtate de c=tre mul]i musulmani pot cauza, de
adolescent, sau ceva \ntre aceste dou= categorii. Se asemenea, probleme serioase. Pe data de 21 iulie 2005 patru
presupune c= multe comploturi nu au fost detectate. tineri au \ncercat s= detoneze bombe \n Londra. Nici unul nu
Probleme majore pot ap=rea atunci când conspira]ia a avut succes. Unul dintre ei, Yassin Omar, se pare c= a fugit
devine activ=; de exemplu, atunci când se \ntrevede o din capital= cu un autobuz spre Birmingham purtând o burka
amenin]area real= [i iminent=. A existat o astfel de amenin]are (un costum care acoper= corpul [i fa]a). |n decembrie 2006,
la aeroportul Heathrow din Londra [i zborurile transatlantice Mustaf Jamma, care se presupune c= a ucis un ofi]er de poli]ie
din vara anului 2006. Un asemenea pericol poate consuma o britanic, a ob]inut permisiunea de a se \mbarca \ntr-un avion
propor]ie mare din resursele umane [i materiale ale MI5, pe aeroportul Heathrow, purtând un costum similar [i folosind
resurse care inevitabil sunt redirec]ionate de la alte pa[aportul surorii sale. Exist= dovezi c= mai târziu a ajuns \n
investiga]ii. Dac= mai multe conspira]ii ar deveni active \n Somalia.8
acela[i timp, MI5 s-ar confrunta cu serioase dificult=]i. 4 O problem= asem=n=toare este utilizarea multiplelor
De asemenea, ar trebui observat faptul c= opera]iunile identit=]i [i adrese.9 Unul dintre b=rba]ii care sunt \n prezent
de supraveghere [i alte m=suri de securitate pot \ncuraja judeca]i, \n urma opera]iunilor sinucigase nereu[ite din data de
terori[tii s=-[i schimbe tacticile. Fabricarea [i detonarea 21 iulie 2005, a stat la trei “case sigure” \n Londra, \nainte de
explozivilor \n locuri publice este o munc= complex=. Mul]i a lua avionul spre Italia. Acesta a folosit cinci nume diferite [i
oameni vor fi adesea implica]i [i secretul este greu de p=strat a pretins c= este somalez [i eritreean.
\n aceste circumstan]e. Când terori[tii islami[ti suspecta]i sunt aresta]i,
R=pirile [i crimele rituale sunt mai u[or [i mai sigur de strângerea dovezilor poate fi extrem de dificil=. Cei mai mul]i
organizat. Efectiv \nregistrate, acestea pot avea o mare locuiesc \n comunit=]i predominant musulmane. Rudele,
valoare propagandistic=.5 prietenii [i vecinii pot fi reticen]i s= depun= m=rturie \mpotriva
Resursele [i personalul lor. Poate c= nu este surprinz=tor faptul c= majoritatea
Resursele disponibile pentru MI5 [i alte agen]ii de arest=rilor nu duc la condamn=ri – [i arest=rile pot aduce unor
securitate din Marea Britanie au crescut rapid [i considerabil \n persoane un statut de erou \n anumite sec]iuni ale
ultimii ani. Este de \n]eles. Fiecare persoan= suspectat= de comunit=]ilor lor.
terorism, identificat= de obicei, conduce la mai multe. Sunt Dup= cum s-a ar=tat mai sus, acuza]iile pentru ac]iuni
dovezi c= num=rul agen]iilor de securitate cresc poate prea teroriste creaz= mari tensiuni \n sistemul juridic. Num=rul
repede. Este nevoie de timp pentru formarea ofi]erilor. cazurilor se pare c= reprezint= o problem= mai mic= decât
Relativ pu]ini ofi]eri britanici au o experien]= personal= complexitatea lor [i pericolele care rezult= din aceste procese.
direct= cu islamul. De[i majoritatea musulmanilor britanici, Nevoia de a proteja martorii este un exemplu evident.
95%, sunt de etnie asiatic=, numai 6% din personalul MI5 Majoritatea tribunalelor nu este echipat= corespunz=tor,
provin din minorit=]i etnice.6 P=trunderea \n Armata pentru a face fa]= aranjamentelor de securitate necesare.
Republican= Irlandez= (IRA) [i a altor grupuri republicane a Avoca]ii ap=r=rii pot utiliza strategii variate [i dubioase,
fost relativ u[oar= ([i relativ sigur=) \n compara]ie cu pentru a proteja clien]ii acuza]i de activit=]i teroriste. Din cauza
penetrarea grupurilor islamiste radicaliste. naturii lor, multe dintre dovezile citate de c=tre procurori sunt
Pe parcursul anilor 1970 [i 1980 un num=r mic de celule acoperite de imunitatea interesului public. De exemplu, nu pot
IRA a operat pe teritoriul Regatului Unit (dou= sau trei la un fi citate la tribunal, din motive de securitate, identit=]ile
moment dat). De[i au avut o autonomie considerabil=, acestea ofi]erilor MI5 [i ale informatorilor poli]iei. O provocare efectiv=,
au func]ionat \n cadrul unor structuri semi-militare. pentru folosirea acestor dovezi, poate opri procesul.10
Comandan]ii celulelor r=spundeau \n fa]a “Consiliului Armatei” Arestarea [i interogarea celor suspecta]i de activit=]i teroriste
al Armatei Republicane Irlandeze. Amenin]area islamist= pot \nstr=ina mai mult membrii comunit=]ilor lor. |n prezent,
radicalist= este mult mai difuz=. astfel de persoane pot fi ]inute \n custodie pân= la 28 de zile
Exista, de asemenea, [i problema riscului. Opera]iunile f=r= a fi acuza]i. Acest lucru este controversat \n prezent.

22 CRIMINALISTICA
Dovezile disponibile sugereaz= faptul c= for]ele de poli]ie ar NOTE
1 M. Evans, ‘More Britons are Turning to Terror, says MI5 Director’ (Mai mul]i
vrea ca aceast= perioad= s= se extind= pân= la 90 de zile. MI5
britanici apeleaz= la teroare, spune directorul MI5), The Times, 10 noiembrie 2006.
consider= c= orice cre[tere ar fi contraproductiv=, c= 2 V. Dodd, ‘ Al-Qaeda Plotting Nuclear Attack on UK, Officials Warn’ (Al-Qaeda
avantajele ar putea fi dep=[ite de dezavantaje. |nse[i acuza]iile pl=nuind atacul nuclear asupra Regatului Unit, oficialii avertizeaz=), Guardian,
care au succes sunt problematice. |nchisorile 14 noiembrie 2006.
3 S. O’Neill si F. Gibb, ‘Terror Cases Run Out Of Courtrooms and Judges’
supraaglomerate ale Marii Britanii con]in o popula]ie
(Cazurile de terrorism r=mân f=r= tribunale [i judec=tori), The Times, 26
musulman= din ce \n ce mai numeroas= [i mai radicalizat=. octombrie 2006.
Aceast= tendin]= probabil va continua. 4 F. Nelson, ‘Fiasco Royale: How the Ineptitude of Labour Betrayed the Real
Bond’ (E[ec la Cazinoul regal; cum inep]ia laburi[tilor a tr=dat realul James
Concluzii Bond), Spectator, 18 noiembrie 2006.
5 O conspira]ie pentru r=pirea [i uciderea membrilor musulmani ai for]elor
Islamul radicalist reprezint= o amenin]are serioas= [i
armate britanice \n afara serviciului a fost descoperit= \n Birmingham; D.
\n cre[tere \n societ=]ile occidentale. Nu exist= solu]ii McGrory, S. Tendler [i D. Kennedy, ‘ Muslim Soldiers Faced Kidnap and
u[oare. Metodele contrateroriste, care s-au dovedit Beheading’ (Solda]ii musulmani au \nfruntat r=pirea [i decapitarea), The Times,
eficiente \mpotriva republicanilor irlandezi [i grupurilor 1 februarie 2007.
6 Nota 1 de mai sus.
similare, sunt neadecvate \n lupta cu islami[tii radicali[ti. 7 D. McGrory [i R. Ford, ‘Terrorist Suspect Flees Police in Mosque’ (Suspectul
Totu[i, o \ntelegere a problemelor majore, cu care se fuge de poli]ie \n moschee), The Times, 17 ianuarie 2007.
confrunt= for]ele de securitate \n Regatul Unit [i oriunde 8 A. Gillan [i S. Jones, ‘Beshenivsky Suspect Fled Britain Wearing Veil’
altundeva, poate ajuta la informare, \n procesul lu=rii de (Suspectul Beshenivsky a fugit din Marea Britanie purtând un voal), Guardian,
decizii \n România [i la prevenirea gre[elilor. 20 decembrie 2006.
9 ‘Bomb Suspects Used Many Aliases, Bank Reveals’ (Suspec]ii atacurilor cu
bombe au folosit multe identit=]i false, relev= banca), The Times, 5 august 2005.
10 Nota 3 de mai sus.

Editura Funda]iei Universitatere “Dun=rea de


Jos” a realizat lucrarea “CRIMA ORGANIZAT+ {I
TERORISMUL”, autor George Marius }ical, cadru
didactic \n Academia de Poli]ie “Alexandru Ioan
Cuza”. Autorul a reu[it s= conceap= o lucrare
de mare valoare teoretic= [i practic=,
prezentând, \n mod [tiin]ific, leg=tura
indisolubil= dintre terrorism, traficul de
droguri [i crima organizat=. Existen]a
acestei triade deosebit de nocive pentru
lumea civilizat=, [i nu numai, a fost
eviden]iat= de o serie de speciali[ti \n domeniu,
ace[tia cu scos \n eviden]= faptul c= grupurile
organizate [i re]elele de crim= organizat= colaborareaz= din ce
\n ce mai mult, amplificându-[i capacit=]ile de a provoca daune
societ=]ilor democratice. Lucrarea cuprinde urm=toarele capitole: •
delimit=ri conceptuale; • crima organizat=; • terorismul; • terorism,
trafic de droguri [i crim= organizat=; • formarea narco-statelor; •
cum prohibi]ia drogurilor finan]eaz= [i permite terorismul; •
radiografia crimei organizate \n unele regiuni.
|n \ncheierea lucr=rii, autorul prezint= unele concluzii care
trebuie luate \n seam= pentru prevenirea [i combaterea acestor
fenomene.

Prof. VASILE L+P+DU{I

CRIMINALISTICA 23
Subinspector de poli]ie asist. univ. drd. ALEXANDRU MOCANU

Toate aceste preg=tiri au fost f=cute \n vederea unui


P o u r fa ire u n e p h o to g ra p h ie d e moment, de cele mai multe ori, mult mai scurt ca durata unei
secunde – [i anume declan[area sau “momentul decisiv”.
q u a lité , il fa u t re s p e c te r c e rta in e s règ le s .
Alegerea momentului declan[=rii ]ine foarte mult de sim]urile
L a lu m ière e t l’u n e d e s p lu s im p o rta n te s . individului, dar de mare importan]= este [i temeinica
cunoa[tere a ceea ce dorim s= fotografiem.

D
Pentru ca declan[area s= fie f=cut= corect, sunt
ac= dorim s= ob]inem o imagine cu camera
necesare câteva reguli de la care nu trebuie s= ne abatem:
 dac= aparatul de fotografiat sau camera digital=
digital= trebuie s= [tim r=spunsul la \ntrebarea:
ce trebuie fotografiat [i cum? Cei talenta]i
trebuie ]inute ferm \n mân=, degetul care execut= declan[area
descoper= r=spunsul “dup= ureche”, a[a cum \nva]= l=utarii,
trebuie s= se mi[te u[or, f=r= a fi ac]ionat violent sau crispat;
 oricât de mult ne-am gr=bi, ap=sarea butonului
dar pentru rezultate mai bune, chiar [i ace[tia studiaz= \n plus.
Când cineva \[i procur= un automobil, acesta nu va
declan[ator nu trebuie f=cut= brusc, ci cât se poate de lin;
 mi[carea degetului trebuie f=cut= continuu, f=r=
putea fi condus, chiar dac= \i sunt cunoscute performan]ele [i
este prezentat, \n cartea tehnic=, modul de pornire a
sacad=ri;
 \n timpul declan[=rii respira]ia trebuie re]inut=.
motorului. Conducerea automobilului se \nva]= vreme destul
de \ndelungat= [i se spune c= un automobilist este cu adev=rat
|ncadrarea subiectului de fotografiat. Este prima [i
st=pân pe conducere, abia dup= ce a parcurs 100 de mii de
poate cea mai vulnerabil= la erori dintre toate. Chiar [i cei mai
km. De aceea, exist= stadiul de \ncep=tor, chiar dup=
versa]i fotografi descoper= ori li se arat=, dup= ce au f=cut o
absolvirea [colii de [ofer [i promovarea examenului de
fotografie, c= subiectul trebuia \ncadrat pe \nalt, c= era mai
conducere.
bine dac= \n dreapta mai era pu]in spa]iu, sau c= \n cadru apar
Cu camera digital= este mult mai simplu; am cump=rat-
[i lucruri nedorite.
o din magazin sau am primit-o \n dotare [i \ncepem s=
declan[=m \n stânga [i-n dreapta. Rezultatele spun totul. Chiar \nainte de a vizualiza pe ecranul camerei digitale
Este clar, deci, de ce trebuie s= cunoa[tem atât modul de este de dorit ca cel care execut= fotografia s= se gândeasc=
func]ionare a camerei digitale cât [i ce s= facem cu ea. dac= subiectul ales nu s-ar fi “potrivi” mai bine pe formatul
Pentru vizare [i declan[are, modul \n care ]inem camera \nalt, decât pe cel lat. A[ insista asupra acestui aspect,
digital= sau aparatul de fotografiat \n mân= ori, altfel spus, deoarece foarte mul]i “fotografi”, din comoditate, nu mai
priza acestora, este de mare importan]=. Dac= nu putem r=stoarn= camera digital= pentru a \ncerca s= fac= \ncadrarea
spune despre un fotograf c= este bun, doar pentru faptul c= [i pe \nalt. Aceast= omisiune apare frecvent [i din cauz= c=
are o priz= corect= a camerei digitale, putem spune aproape aparele de fotografiat sunt concepute pentru a fi ]inute pe
sigur c= nu este un fotograf bun cel care nu [tie s= ]in= o orizontal=.
camer= digital= \n mân= când vizualizeaz= [i execut= Distan]a fa]= de subiect. Una dintre cele mai comune
declan[area. erori ale fotografilor \ncep=tori este de a fotografia de la prea
Camera digital= sau aparatul de fotografiat trebuie ]inute mare distan]=. Este foarte important ca subiectul s= fie
astfel \ncât s= permit= o vizualizare [i o \ncadrare u[oar= a \ncadrat “aerisit”, adic= marginile cadrului s= nu fie tangente la
subiectului de fotografiat. Degetele trebuie s= se afle \n subiect. La fel de important este \ns= [i faptul ca spa]iul din jur
vecin=tatea comenzilor, astfel \ncât s= nu acoperim \n vreun s= nu fac= de neglijat subiectul. Un alt aspect nepl=cut apare
fel ecranul de vizualizare, cu atât mai pu]in lentila frontal= a când, din lips= de pricepere sau neglijen]=, o parte important=
obiectivului. a subiectului este l=sat= \n afara cadrului.
Priza corect= se stabile[te dup= modelul camerei digitale Punctul de sta]ionare [i perspectiva. Modul de
sau aparatului de fotografiat. O mân= (stânga) trebuie a[ezat= \ncadrare [i distan]a fa]= de subiect depind, de fapt, de locul
sub aparat pentru sprijin, iar cealalt= (dreapta), cu care se de unde fotografiem sau de punctul de sta]ionare. Un astfel de
execut= declan[area, trebuie ]inut= lateral [i deasupra, \n punct bine ales, \n combinare cu o priz= corect= a camerei
partea declan[atorului. digitale, duce, de cele mai multe ori, la o imagine
Camerele digitale sau aparatele de fotografiat trebuie corespunz=toare. La stabilirea punctului de sta]ionare se va
]inute ferm \n mâini, dar nu crispat sau foarte strâns. Cu cât ]ine seama de obiectele de care este \nconjurat subiectul de
suntem mai crispa]i [i le strângem mai tare \n mâini, cu atât fotografiat, \n a[a fel \ncât ceea ce nu se “potrive[te” s= fie, pe
mai mare este riscul apari]iei a[a-numitelor “contrac]ii cât posibil, evitat.
miografice”. Acestea sunt o serie de tremur=turi foarte fine pe Cel mai important element, care depinde numai de
care nu le putem controla, dar care vor face o imagine neclar=. punctul de sta]ionare este “perspectiva” sau profunzimea. |n

24 CRIMINALISTICA
linii mari spus, perspectiva sau profunzimea se ocup= de diferitelor materiale.
raportul aparent dintre obiectele situate la diferite distan]e de Lumina dac= vine din spatele subiectului sau
privitor, pentru ob]inerea senza]iei de volum \ntr-o imagine plan=. contralumina are calitatea de a “ascunde” complet detaliile,
Lumina \n luarea imaginii. De cea mai mare importan]= r=mânând iluminat numai conturul obiectelor.
\ns=, idiferent de optic=, de tipul aparatului de fotografiat sau Exist= [i o lumin= vertical=, situat= deasupra subiectului,
de toate celelalte, este lumina. care este foarte rar utilizat=. Lumina natural= vertical= exist=
Lumina [i modul ei de distribu]ie fac posibil= observarea la amiaz= [i numai la Ecuator.
mediului \nconjur=tor prin cel mai important dintre sim]urile |n opozi]ie cu lumina vertical= este “lumina de jos” sau
noastre – vederea. Trebuie f=cut= o precizare: noi nu vedem lumina de ramp=. Acest fel de iluminare este \n general ob]inut
lumina. Ceea ce vedem sunt efectele luminii, manifestat= ca pe cale artificial= [i este folosit \n special \n teatre [i cinema.
umbre, str=luciri (reflexe) [i culori. Considerat= cea mai convenabil= pentru lumina
Pentru o fotografie, cea mai important= este direc]ia de principal= este lumina dat= de sursa de lumin= de “450”.
unde vine lumina spre subiect. La iluminarea subiectului Pentru a ob]ine acest gen de lumin= s= ne imagin=m c=
deosebim trei direc]ii principale: iluminarea frontal= (din fa]=), distan]a dintre aparatul de fotografiat sau camera digital= [i
lateral= [i din spate. subiectul de fotografiat este o latur= a bazei unui cub. Dac=
Lumina frontal= produce o iluminare corect= dar plat=, punem sursa de lumin= \n col]ul opus, pe diagoinala cubului
datorit= faptului c= nu las= umbre vizibile dinspre aparatul de
ob]inem aceast= lumin= de 450, care are multe avantaje: nu
fotografiat. Calitatea principal= a luminii frontale este c=
este o lumin= frontal=, nu las= umbre prea adânci pe figur=,
scoate \n eviden]=, cel mai bine, detaliile.
“vine” \n mod firesc, a[a cum privim de obicei lumina de la
Lumina lateral= are calitatea c= d= umbrele cele mai
soare, este situat= \n planul aparatului de fotografiat, deci nu
evidente, producând o puternic= senza]ie de relief. O astfel de
d= reflexe nedorite [i este suportat= bine de subiectul de
lumin= este indicat= pentru scoaterea \n eviden]= a texturii
fotografiat.

Practica judiciar= a demonstrat c= \n stabilirea adev=rului,


\n cauzele penale un rol impotrtant \l au investiga]iile [tiin]ifice
criminalistice [i medico-legale. O parte dintre acestea din urm=
ne sunt prezentate de doamna dr. Mihaela Ada Coroam=,
medic legist, \n lucrarea “Leziuni Marker – cunoa[tere
epistemologic= [I interpretare hermeneutic=”.
Lucrarea abordeaz= cerin]ele legale ale
investing=rii mor]ii violente [i metodologia investing=rii
leziunilor cu valoare marker (de amprent=) ce
condi]ioneaz= diagnosticul pozitiv de moarte violent=.
“Lucrarea scoate \n eviden]= – cum arat= prof. univ.
dr. Gheorghe Scripcaru \n prefa]a c=r]ii – aportul
leziunilor cu valoare marker \n stabilirea adev=rului
judiciar [i \ndeosebi \n identificarea unei fapte ca
având o exprimare penal= [i consecutivi \n
identificarea autorului prin posesiunea obiectului
utilizat ca [i \n evaluarea de c=tre organele de
urm=rire penal= a vinov=]iei sale, ceea ce
constituie trepiedul de competen]= al proba]iunii
judiciare”.
|n cele [apte capitole ale lucr=rii sunt prezentate urm=toarele: •
epistemologia cunoa[terii descriptive a leziunilor de violen]=; • hermeneutic=
expertal=; • metodologia investiga]iei leziunilor de violen]=; • concluden]a probelor; • markeri
lezionali [I agen]I vulneran]I; • criteriologia medico-legal= privind complementarietatea leziune
– obiect produc=tor; • valoarea [i limitele investiga]iei medico-legale a adev=rului judiciar prin
leziuni marker.
|n concluzie, trebuie s= men]ion=m c=, prin cele prezentate \n lucrare, sunt scoase \n
eviden]= rolul [i contribu]ia expertizei medico-legale \n stabilirea cu certitudine a adev=rului
judiciar [i a \nl=tur=rii riscului de eroare judiciar=.
Lucrarea se adreseaz= tuturor speciali[tilor (medici legi[ti, procurori, poli]i[ti,
magistra]i, avoca]i, masteranzi etc.) care concur= la stabilirea adev=rului probelor [i reprezint=
un merit deosebit al doamnei dr. Mihaela Ada Coroam= \n \mbog=]irea literaturii de
specialitate.
|n numele Asocia]iei Criminali[tilor din România o felicit [i \i doresc success \n
activitatea de cercetare [i \n realizarea de noi lucr=ri.

Prof. VASILE L+P+DU{I

CRIMINALISTICA 25
Lector univ. dr. CONSTANTIN DR+GHICI
Prep.univ. CRISTIAN EDUARD {TEFAN
Academia de Poli]ie “AL. I. CUZA”

Il y a des cas quand des personnes qui ont violé la loi essayient de s’échapper en se cachant dans le pays ou en
passant ses frontières. Pour les trouver et les juger pour leur infractions, il y a toute une procédure légale qu’il faut bien
conna\tre par les autorités de l’etat, comme le dit l’auteur. Autrement ils restent perdus pour certain temps. Plusieurs
fois pas pour toujours.
mandatul”.

U
rm=rirea [i prinderea persoanelor care se A[adar, acestea erau singurele men]iuni referitoare la
sustrag urm=ririi penale, judec=]ii sau punerii procedura d=rii \n urm=rire a persoanelor care se sustr=geau
\n executare a hot=rârilor judec=tore[ti punerii \n aplicare a unor hot=râri judec=tore[ti.
creeaz= premisele necesare rezolv=rii, \n timp scurt, a Problemele ap=rute \n practica judiciar= recent=
dosarelor penale \n care sunt implicate. Prinderea acestora, \n
referitoare la c=utarea, localizarea [i prinderea unei persoane,
timp cât mai scurt, duce la prevenirea s=vâr[irii de noi
\n scopul aducerii acesteia \n fa]a organelor judiciare ori
infrac]iuni, unele dintre acestea putând fi deosebit de grave.
punerii \n executare a anumitor hot=râri judec=tore[ti [i lipsa
|n multe situa]ii, de[i \n prim= faz= a cercet=rilor, se
unor reglement=ri riguroase \n aceast= materie, au fost de
impune arestarea preventiv= a \nvinui]ilor sau inculpa]ilor,
natur= s= influen]eze negativ, direct [i imediat, unele cauze
instan]ele de judecat= nu dispun aceast= m=sur=, pentru
(dosare) aflate \n curs de urm=rire penal= sau judecat=.
diferite considerente (pericolul social al faptei, al f=ptuitorului,
De aceea a fost necesar ca activitatea de urm=rire a
prejudiciul, num=rul infrac]iunilor s=vâr[ite etc.).
unor categorii de persoane, respectiv procedura d=rii \n
Pe m=sur= ce organele de urm=rire penal= extind
urm=rire s= fie reglementat= \n Codul de procedur= penal=,
cercet=rile [i cu privire la alte fapte sau administreaz= noi
cum este [i \n alte state europene.
probe \n leg=tur= cu activitatea infrac]ional= a \nvinui]ilor sau
|n ]=rile occidentale (Belgia, Fran]a, Germania, Austria,
inculpa]ilor, judec=torii emit mandate de arestare pe numele
Spania, Italia etc.) activitatea de c=utare [i urm=rire a unor
lor, \ns= ace[tia nu mai sunt de g=sit, sustr=gându-se urm=ririi
persoane care se sustrag cercet=rilor sau punerii \n executare a
penale sau judec=]ii.
unor hot=râri judec=tore[ti (mandate, sentin]e penale etc.) este
Pân= la modificarea [i completarea Codului de
reglementat= de Codul de procedur= penal= al fiec=rei ]=ri.
procedur= penal= prin Ordonan]a de Urgen]= a Guvernului nr.
60 din 06.09.2006, cu privire la activitatea [i procedura de Din studiul [i analiza legisla]iei \n vigoare, se constat= c=
urm=rire a unor persoane, \n scopul aducerii acestora \n fa]a nici un act normativ nu define[te activitatea de urm=rire sau
organelor judiciare ori punerii \n executare a anumitor hot=râri darea \n urm=rire a persoanei.
judec=tore[ti, \n legisla]ia procesual – penal= din România Dic]ionarul explicativ al limbii române define[te
existau referiri minime [i tangen]iale, respectiv numai la art. “urm=rirea” ca fiind ac]iunea de a merge, a se deplasa, a fugi
154 [i 422 C.p.p. dup= cineva, pe urmele cuiva pentru a supraveghea, a ajunge
Astfel, pentru punerea \n executare a mandatului de sau a prinde respectiva persoan=.
arestare preventiv=, \n art. 154 C.p.p., referitor la neg=sirea Cu privire la activitatea de urm=rire, OUG nr. 60/2006
persoanei prev=zute \n mandat, erau prev=zute urm=toarele: reglementeaz= urm=toarele aspecte:
“Când persoana prev=zut= \n mandat nu a fost g=sit=, organul  cazurile \n care se dispune urm=rirea;
\ns=rcinat cu executarea \ncheie un proces-verbal, prin care  categoriile de persoane care fac obiectul urm=ririi;
constat= aceasta [i \n[tiin]eaz= organul judiciar care a emis  cine solicit= urm=rirea;
mandatul, precum [i organele competente pentru darea \n  prin ce se dispune aceasta;
urm=rire”.  cui se comunic= ordinul de urm=rire [i cine face
Asem=n=tor acestei prevederi la art. 422 Cp.p., alin (1) comunicarea.
[i (3), referitor la executarea mandatului se precizeaz=: Potrivit art.4931 C.p.p., “darea \n urm=rire se solicit= [i
(1)“Pe baza mandatului de executare organul de poli]ie se dispune pentru identificarea, c=utarea, localizarea [i
procedeaz= la arestarea condamnatului. Celui arestat i se prinderea unei persoane \n scopul aducerii acesteia \n fa]a
\nmâneaz= un exemplar al mandatului [i este dus la locul de organelor judiciare ori punerii \n executare a anumitor hot=râri
de]inere cel mai apropiat, unde organul de poli]ie pred= judec=tore[ti.”
cel=lalt exemplar al mandatului”. Darea \n urm=rire se solicit= [i se dispune \n
(3) “Dac= persoana \mpotriva c=reia s-a emis mandatul urm=toarele cazuri:
nu a fost g=sit=, organul de poli]ie constat= aceasta printr-un a) când nu s-a putut executa un mandat de arestare
proces-verbal [i ia m=suri pentru darea \n urm=rire. Un preventiv=, un mandat de executare a unei pedepse
exemplar de pe procesul-verbal \mpreun= cu un exemplar al privative de libertate, m=sura educativ= a intern=rii \ntr-un
mandatului de executare se trimit instan]ei care a emis centru de reeducare, m=sura intern=rii medicale sau

26 CRIMINALISTICA
m=sura expulz=rii, \ntrucât persoana fa]= de care s-a luat prindere a persoanei urm=rite.
una dintre aceste m=suri nu a fost g=sit=, la solicitarea Institu]iile publice sunt obligate s= sprijine, \n condi]iile
organului de poli]ie care a constatat imposibilitatea legii [i conform competen]elor legale, organele de poli]ie care
execut=rii acestor m=suri. efectueaz= urm=rirea unei persoane date \n urm=rire.
Pentru a se putea solicita darea \n urm=rire a persoanei, Activitatea de urm=rire a unei persoane arestate
\n aceste cazuri, trebuie \ntrunite cumulativ urm=toarele preventiv, desf=[urat= de organele de poli]ie, este
condi]ii: supravegheat= de procurori anume desemna]i din cadrul
 \mpotriva persoanei s= fie emis un mandat de Parchetului de pe lâng= Curtea de Apel \n a c=rei
arestare preventiv=, mandat de executare a pedepsei circumscrip]ie se afl= sediul instan]ei competente care a
\nchisorii, o hot=râre judec=toreasc= de internare \ntr-un solu]ionat \n fond propunerea de arestare preventiv=. Când
centru de reeducare, internare medical= sau s= fi fost dispus= mandatul de arestare preventiv= a fost emis \ntr-o cauz= de
m=sura expulz=rii; competen]a Parchetului de pe lâng= |nalta Curte de Casa]ie [i
 organul de poli]ie desemnat cu punerea \n executare Justi]ie, supravegherea activit=]ii de urm=rire este efectuat=
a hot=rârilor judec=tore[ti s= constate sustragerea persoanei de procurori, anume desemna]i din cadrul structurii
de la executarea acestor m=suri. competente, care efectueaz= sau au efectuat urm=rirea
b) când persoana a evadat din starea legal= de penal= \n cauz=.
re]inere sau de]inere, la solicitarea administra]iei locului |n celelalte cazuri, activitatea de urm=rire a persoanelor
de de]inere ori a fugit dintr-un centru de reeducare sau date \n urm=rire este supravegheat= de procurori anume
din unitatea \n care executa m=sura intern=rii medicale, la desemna]i din cadrul Parchetului de pe lâng= Curtea de Apel,,
solicitarea centrului de reeducare sau unit=]ii medicale. \n a c=rei circumscrip]ie se afl= sediul instan]ei de executare
Pentru a se putea solicita darea \n urm=rire a persoanei, ori al altei instan]e competente, potrivit legii speciale.
\n aceste cazuri, trebuie \ntrunite cumulativ urm=toarele |n vederea identific=rii, c=ut=rii, localiz=rii [i prinderii
condi]ii: persoanelor date \n urm=rire pot fi efectuate, \n condi]iile
 persoana s= se afle \n stare legal= de re]inere sau prev=zute de lege, urm=toarele activit=]i:
de]inere (s= execute o m=sur= privativ= de libertate \ntr-un a) interceptarea [i \nregistrarea convorbirilor sau
penitenciar sau centru de re]inere al Ministerului Internelor [i comunic=rilor efectuate prin telefon sau prin orice mijloc
Reformei Administrative), internat= \ntr-un centru de electronic de comunicare, precum [i alte \nregistr=ri, cu
reeducare sau alt= unitate medical=; autorizarea instan]ei de executare;
 persoanele s= fi evadat din locul de de]inere sau s= fi b) re]inerea [i predarea coresponden]ei [i a obiectelor,
fugit din centrul de reeducare sau din unitatea medical=, unde cu autorizarea instan]ei de executare;
executau pedepsele sau hot=rârile judec=tore[ti luate c) perchezi]ia, cu autorizarea unui judec=tor al instan]ei
\mpotriva lor. competente potrivit legii speciale;
c) \n vederea depist=rii unei persoane urm=rite d) ridicarea de obiecte [i \nscrisuri;
interna]ional, despre care exist= date c= se afl= \n România, e) punerea sub supraveghere a conturilor bancare [i a
la solicitarea procurorului competent potrivit legii. conturilor asimilate acestora.
Pentru a se putea solicita darea \n urm=rire a persoanei, Activit=]ile prev=zute la lit. d) [i e) pot fi efectuate numai
\n aceste cazuri, trebuie \ntrunite cumulativ urm=toarele cu autorizarea procurorului care supravegheaz= activitatea
condi]ii: organelor de poli]ie ce efectueaz= urm=rirea persoanei date \n
 persoana, str=in sau apatrid, s= fie dat= \n urm=rire urm=rire. De asemenea, procurorul poate dispune s= i se
interna]ional= de alt stat pentru comiterea unei (unor) transmit= \nscrisuri, documente bancare, financiare sau
infrac]iuni; contabile.
 s= existe date [i informa]ii potrivit c=rora persoana Potrivit art. 4937 C.p.p., modificat prin OUG nr. 60/2006,
urm=rit= interna]ional se ascunde pe teritoriul ]=rii noastre. “urm=rirea se revoc= \n momentul prinderii persoanei urm=rite
Darea \n urm=rire se dispune, prin ordin, de c=tre sau atunci când au disp=rut temeiurile care au justificat darea
Inspectoratul General al Poli]iei Române. Ordinul de dare \n \n urm=rire”.
urm=rire se comunic= de organele de poli]ie, \n cel mai scurt Revocarea se dispune, prin ordin, de c=tre Inspectoratul
timp, organelor competente s= elibereze pa[aportul, care au General al Poli]iei Române, care se transmite, \n copie, de
obliga]ia s= refuze eliberarea pa[aportului sau, dup= caz, s= \ndat= procurorului competent care supravegheaz= activitatea
ridice provizoriu pa[aportul pe durata m=surii, precum [i de urm=rire a persoanei date \n urm=rire, organelor
organelor de frontier= pentru darea \n consemn. competente s= elibereze pa[aportul [i organelor de frontier=.
Comunicarea ordinului de dare \n urm=rire cât mai Procurorul care supravegheaz= activitatea de urm=rire a
urgent posibil organelor competente s= elibereze pa[aportul [i persoanei date \n urm=rire trebuie s= dispun=, de \ndat=,
organelor de frontier= este foarte important= \n activitatea \ncetarea imediat= a activit=]ilor de supraveghere luate
organelor de urm=rire penal=, \ntrucât poate preveni dispari]ia conform legii.
persoanelor urm=rite de pe teritoriul ]=rii. Putem afirma c=, \n prezent, \n ]ara noastr=, cadrul legal
De asemenea, ordinul de dare \n urm=rire se comunic=, ce reglementeaz= activitatea de urm=rire este conform cu
\n copie, organului sau institu]iei \n fa]a c=reia urmeaz= s= fie normele juridice europene [i corespunde standardelor impuse
adus= persoana urm=rit=, \n momentul prinderii sale, [i de Uniunea European=.
procurorului competent care supravegheaz= activitatea de Competen]ele oferite de legisla]ie sunt \n m=sur= s=
urm=rire a persoanei date \n urm=rire. satisfac= exigen]ele \n domeniu [i, totodat=, s= sus]in=
Ordinul de dare \n urm=rire se pune \n executare, de eforturile organelor de urm=rire penal= \n activitatea de
\ndat=, de c=tre structurile competente ale Ministerului urm=rire [i depistare a persoanelor care se sustrag execut=rii
Internelor [i Reformei Administrative, care vor desf=[ura, la unor hot=râri judec=tore[ti - al c=ror scop final este tocmai
nivel na]ional, activit=]i de identificare, c=utare, localizare [i \nf=ptuirea justi]iei.

CRIMINALISTICA 27
Jurist RENATA-MINODORA WATSON
Marea Britanie

Quoi que les menaces des radicaux islamistes agrandissent toujours de nos jours, elles ont des racines
trés profondes.
Cet article veut situer ce danger dans son contexte historique. Il veut documenter que l’islame radical
est principalement une réponse à la désintégration effective du monde islamique en tant que puissance majeure
aux 19 iéme et 20 iéme siécles. Il examine, aussi, la force attractive présente de l’ islamisme parmis les
citoyens de cet origine.
Although the threat posed by radical Islamists is new and growing, it has deep roots. This paper
attempts to put the current danger \n its historical context. It argues that radical Islam is essentially a
response to the effective disintegration of the Islamic world as a major power \n the 19th and 20th centuries.
It also examines the personal characteristics of these currently attracted to radical Islam.
“Ciocnirea civiliza]iilor [i refacerea ordinii mondiale”, a lui clare. Acest lucru este subliniat de profesorul Olivier Roy:4
Samuel Huntington, a fost una dintre cele mai influente c=r]i “Radicali[tii insist= asupra ideii c= ac]iunea este mai
publicate \n anii ´ 90. A pus sub semnul \ntreb=rii teza important= decât rezultatele.
“sfâr[itului de istorie” a unor scriitori, cum ar fi Francis Participarea la jihad este mai important= decât victoria,
Fukuyama; \n esen]=, ideea conform c=reia pr=bu[irea care este prezentat= ca un plus [i care nu ar trebui s= fie
regimului comunist ar preveni conflicte globale majore [i ar motiva]ia unui r=zboinic; de aici tendin]a printre radicali[ti
conduce, \n cele din urm=, la triumful aproape universal al c=tre misiuni de sacrificiu sau chiar de sinucidere...Scopul
democra]iei liberale.1 este s=-l mul]ume[ti pe Dumnezeu, nu s= \ndepline[ti un
Huntington a sus]inut cu convingere c= umanitatea este anumit program”.
\nc= divizat= de civiliza]ii diferite. Mai exact, el a afirmat c= Conform lui Bernard Lewis, unul dintre cei mai importan]i
lumea islamic= traverseaz= o perioad= de re\nnoire. Dup= istorici specializa]i \n islam: 5
secole de declin, aceasta devine din ce \n ce mai hot=rât=. “Pe parcursul a patrusprezece secole de istorie
Conform teoriei lui Huntington, “Rena[terea Islamic=” curent= musulman= \nregistrat=, jihad-ul a fost interpretat \n mod
este cel pu]in la fel de semnificativ= ca [i Revolu]ia obi[nuit ca lupta armat= pentru ap=rarea sau cre[terea puterii
American=, Revolu]ia Francez= sau Revolu]ia Rus=.2 Dac= musulmane... Se presupune c= datoria jihad-ului va continua...
acest lucru este adev=rat, \nseamn= c= va avea implica]ii pân= când toat= lumea fie accept= credin]a musulman=, fie se
majore pentru politica global= – [i pentru lupta \mpotriva supune conducerii musulmane”.
terorismului. Primul r=zboi sfânt sau jihad s-a \ncheiat \n anul 630,
|n ciuda faptului c= islamul radicalist din secolul XXI este când ora[ul arab Mecca a fost cucerit de Mohammed. Sabia
\n esen]= un fenomen modern, acesta are r=d=cini adânci \n pe care acesta a folosit-o \mpotriva inamicilor islamului poate
istorie. fi v=zut= la Muzeul Topkapi din Istambul.6 |ntr-un secol
Religia [i civiliza]ia islamic= s-au extins pe durata a musulmanii au avansat pân= \n sudul Fran]ei. Imperiul
peste o mie de ani. Conceptul de cucerire a lumii a existat \nc= Bizantin a fost cucerit \n anul 1453. |n 1683, armatele turce[ti
de la \nceput [i, odat=, p=rea c= este un scop care poate fi au asediat Viena.7 Pân= la acel moment, expansiunea
atins. Limbajul utilizat este semnificativ. “Islam” \nseamn= islamic= suferise câteva lovituri. Pierderea sudului Spaniei, \n
“supunere”. Ideea c= o parte a lumii se poate supune voin]ei 1492, a fost mai mult decât compensat= prin cuceriri
lui Dumnezeu [i o parte poate s= aleag= s= nu se supun= spectaculoase \n Africa, India [i Asia de Est.
acestei voin]e este complet de ne\n]eles pentru o astfel de Dup= e[ecul asediului Vienei, lumea islamic= a intrat
gândire. \ntr-o perioad= de declin rapid. “Biciul cre[tin=t=]ii” a devenit
|nc= din timpuri \ndepartate, musulmanii au fost \nv=]a]i “bolnavul Europei”8. Ca [i declinul Imperiului Roman, acest
c= este de datoria lor s= lupte pentru credin]=. Coranul lucru nu a fost probabil observat de contemporani. Aparent
men]ioneaz=:3 “Dumnezeu a promis recompens= tuturor celor Imperiul Otoman a r=mas o principal= putere mondial=.
care cred, dar El \i r=splate[te pe cei care lupt=, fa]= de cei Totul s-a schimbat \n anul 1798, când o mic= armat=
care stau acas=, cu o recompens= mare”. francez=, condus= de tân=rul general Bonaparte, a cucerit [i a
Musulmanii radicali[ti folosesc des termenul jihad. Ca ocupat Egiptul. Armata egiptean= a fost \nfrânt= cu pierderi
majoritatea termenilor religio[i [i acesta este supus diverselor minime ale armatei franceze. La scurt timp, o flot= din Marea
interpret=ri. De[i este uneori utilizat \n sensul de “lupt= Britanie, condus= de amiralul Nelson, i-a for]at pe francezi s=
spiritual=”, sensul s=u principal este cel de “r=zboi sfânt”. Fa]= se retrag=. Popula]ia nativ= a urm=rit lupta f=r= a putea
de r=zboaiele conven]ionale, jihad-ul adeseori nu are obiective interveni.

28 CRIMINALISTICA
|n secolul urm=tor, majoritatea lumii musulmane a intrat pr=bu[it. |n 1979, Imperiul Iranian a devenit Republica
sub controlul politic, militar [i economic al puterilor cre[tine din Islamic=. Majoritatea guvernelor au \ncercat s= fac= concesii
vest. Ceea ce odat= fusese puternicul Imperiu Otoman, islami[tilor pentru a reduce opozi]ia.
condus de Sultanul turcilor [i Calif (lider spiritual) al tuturor Potrivit lui Samuel Huntington:11 “|n 1995, fiecare ]ar=
musulmanilor, a \nceput s= se dezintegreze. Imperiul rus s-a cu o popula]ie predominant musulman=, cu excep]ia Iranului,
extins c=tre Marea Neagr= [i a anexat zone imense din Asia era mai islamic= [i mai islamist= din punct de vedere cultural,
Central=. |n Africa de Nord, Fran]a a preluat controlul Algeriei, social [i politic decât \n urm= cu cincisprezece ani”. Mar[ul
Tunisiei [i Marocului, \n 1830, 1881, 1911. Marea Britanie a progresiv al islamului a continuat din momentul \n care s-a
ocupat Egiptul \n 1882 [i Sudanul \n 1898. De asemenea, publicat “Ciocnirea civiliza]iilor [i refacerea ordinii mondiale” ,
Marea Britanie l-a detronat pe ultimul \mp=rat musulman din \n anul 1996.
India, \n 1857. Regina Victoria [i-a luat titlul imperial \n 1876. Iranul este chiar mai radical decât era acum un deceniu.
Cam \n acela[i timp, na]iunile balcanice, care fuseser= Pre[edintele Mahmoud Ahmadinejad caut= puterea nuclear=
sub controlul Imperiului Otoman din Evul Mediu, [i-au afirmat [i vorbe[te deschis despre distrugerea Israelului. Regimul, \n
autonomia. Procesul a \nceput cu Grecia. România [i Serbia esen]= secular al Irakului, condus de Saddam Hussein, a fost
[i-au câ[tigat deplina independen]= \n 1878. Aceasta a \nl=turat \n anul 2003. Ceea ce va urma este neclar, dar o
condus la recunoa[terea diplomatic= a faptului c= ambele ]=ri democra]ie liberal= unificat= pare s= fie pu]in probabil=. |n
au devenit na]iuni libere. A urmat Bulgaria \n 1908. Bosnia a ianuarie 2006 s-au desf=[urat alegeri \n Teritoriile
fost anexat= Imperiului Habsburgic \n acela[i an. Patru ani mai Palestiniene (acele p=r]i din Palestina care nu erau direct
târziu, turcii au pierdut majoritatea teritoriilor europene care le controlate de Israel). Hamas (un partid islamist) [i alia]ii s=i au
mai r=mâseser=. Albania [i-a câ[tigat independen]a, iar câ[tigat majoritatea locurilor \n Adunarea Legislativ=. |n iunie
Macedonia a fost divizat=. 2006, islami[tii au câ[tigat puterea efectiv= \n Somalia, dup=
Dup= \nfrângerea din Primul R=zboi Mondial, Imperiul un lung [i anarhic r=zboi civil. Guvernul prezent secular
Otoman s-a dezmembrat. Palestina, Siria [i Irak au devenit depinde de sprijinul militar al Etiopiei pentru a exista. Viitorul
protectorate vestice. Ultimul Sultan a fost obligat s= abdice \n Afganistanului este \n prezent neclar, dar restaurarea unui
1922. Poate cel mai important lucru, Califatul a fost abolit \n guvern islamic puternic pare foarte posibil=. Regiunile care
1924. Islamul [i-a pierdut liderul spiritual. Nimeni nu a odat= erau cunoscute pentru toleran]a lor religioas= (Africa de
revendicat titlul. Pentru prima dat= din secolul al [aptelea, Est [i Indonezia, de exemplu) devin din ce \n ce mai
lumea islamic= nu avea un stat nucleu. Lumea antic= [i sigur= combative.12
cu care se obi[nuiser= milioane de musulmani secole de-a Majoritatea statelor cu o popula]ie predominant
rândul s-a destr=mat.9 |ntemeierea statului Israel, \nfrângerile musulman= au guverne autoritariste. |n lumea modern= este
militare [i pierderea Ierusalimului au reprezentat alte lovituri. dificil s= \nl=turi astfel de regimuri. Majoritatea este foarte bine
Motivele acestui declin sunt controversate, dar p=rerea militarizat= [i angajeaz= importante efective de securitate.
general= este c= izolarea tehnologic= [i cultural= au Dar, dup= cum a descoperit {ahul Iranului, \n 1979, doar
reprezentat factori majori. Tip=rirea c=r]ilor a ap=rut \n Imperiul câteva sunt sigure. Chiar mai pu]ine ar supravie]ui unor
Otoman la \nceputul secolului al XVIII-lea – cu aproape trei alegeri democratice adevarate.13 |n majoritatea cazurilor, cel
secole mai târziu decât \n Europa Central=. Profesorul Lewis mai probabil regim care va urma ar fi unul islamist. Gânditorii
citeaz=, ca exemplu de izolare cultural=, aproape total=, musulmani cei mai progresivi tind s= resping= valorile
ignoran]a; apari]ia Statelor Unite [i ridicarea acestora ca vestice.14
putere mondial= pân= \n prima jum=tate a secolului al XX-lea. Importan]a factorilor economici [i demografici nu poate fi
|ntr-o perioad= scurt=, o ]ar= relativ necunoscut= a devenit exagerat=. }=rile din Asia de Est [i din alte zone au beneficiat
“Marele Satan”. de o cre[tere economic= rapid=. China este cel mai clar
|n a doua jum=tate a secolului al XX-lea, diverse exemplu. India este un altul. De[i câteva state musulmane au
mi[c=ri [i grupuri au pus la \ndoial= conducerea guvernelor rate de cre[tere economic= impresionante, altele nu au deloc.
autoritariste. }=rile istoric cre[tine, \n general liberale [i Venitul din petrol este o surs= de venit instabil= [i
democratice, [i-au \ndeplinit obiectivele. Revolu]iile care au nesigur=. Câteva economii na]ionale de succes s-au bazat pe
m=turat Europa Central= [i de Est, \n 1989, constituie cel mai exportul unui singur mineral (iar dependen]a de acest fel
bun exemplu. Merit= men]ionate [i luptele anticolonialiste din creaz= de obicei inegalit=]i sociale profunde). Un declin brusc
Asia [i Africa. Marea Britanie a renun]at la controlul asupra \n ceea ce prive[te pre]ul petrolului ar avea implica]ii serioase
Indiei \n 1947. India se afirma tot mai mult ca o superputere, pentru multe guverne.
ca o democra]ie. Cre[terea popula]iei este o alt= problem= major= pentru
Situa]ia \n lumea musulman= era foarte diferit=. De[i majoritatea statelor musulmane. |n esen]=, acestea se
exista o opozi]ie puternic= care trebuia controlat= de puterile confrunt= cu problema cre[terii num=rului de tineri educa]i
coloniale, liberalii [i democra]ii au jucat un rol minor. care nu-[i pot g=si un loc de munc= satisf=c=tor. Mul]i sunt
Na]ionali[tii [i sociali[tii erau considerabil mai importan]i. atra[i de islamul radicalist.
Când puterile coloniale au plecat, regimurile autoritariste le-au Poli]ia vestic= [i for]ele de securitate se angajeaz=, de
luat locul.10 Acestea erau \n general seculare [i, de obicei, obicei, \n ceea ce numim schi]area profilului social. Ele
aveau sprijin popular foarte limitat. Principala opozi]ie la \ncearc= s= identifice profilele sau caracteristicile poten]ialilor
aceste regimuri este acum, \n esen]=, islamic=. Câteva s-au terori[ti. Dovezile disponibile sugereaz= c= islami[tii radicali[ti

CRIMINALISTICA 29
din ]=rile vestice au multe \n comun cu fra]ii lor din statele Aceast= lucrare \ncearc= s= plaseze pericolul prezent \n
predominant musulmane. contextul s=u istoric. Men]ioneaz= c= islamul radicalist este \n
De[i s=r=cia ar putea fi un motiv pentru ca oamenii s= esen]= un r=spuns la dezintegrarea efectiv= a lumii islamice
sprijine o revolu]ie, majoritatea revolu]ionarilor nu este ca mare putere \n secolele XIX [i XX. Examineaz= de
membr= a proletariatului. Acestia sunt, de obicei, membri asemenea caracteristicile personale ale celor atra[i de islamul
frustra]i ai clasei de mijloc \n ascensiune. |n ]=rile musulmane, radicalist.
locuitorii s=raci ai zonelor rurale interpreteaz=, \n general,
islamul \ntr-o manier= tradi]ional= [i ritual=. Concep]ia lor s-a
schimbat pu]in pe durata ultimilor o mie de ani. NOTE:
Cercet=rile recente din Egipt sugereaz= c= radicali[tii 1 The End of History (Free Press, 1992)
islami[ti moderni tind s= aib= patru caracteristici majore:15 2 The Clash of Civilisations and the Remaking of the
 Sunt tineri (mai ales \n jurul vârstei de douazeci- World Order (Ciocnirea civiliza]iilor [i refacerea ordinii
treizeci de ani);
 Majoritatea are o diplom= universitar= sau o constituie
mondiale) (1996). Profesorul Fukuyama [i-a exprimat de
atunci \ndoieli serioase cu privire la aceast= viziune optimist=
studen]ii (\n special, la disciplinele tehnice, cum ar fi medicina
[i ingineria); a istoriei.
 Majoritatea provine din clasa de mijloc inferioar=. De[i
3 Sura IV, 95, Alte exemple similare ar putea fi date.
familiile lor nu sunt s=race, este pu]in probabil ca p=rin]ii “Coran” \nseamn= “povestire”. |n sens literal, acesta este
acestora s= fie absolven]i ai unor universit=]i; cuvântul lui Dumnezeu.
 Majoritatea s-a n=scut \n zone rurale [i acum 4 Globalised Islam (Londra, 2004; prima edi]ie publicat=
locuie[te \n zone urbane care se dezvolt= rapid. la Paris, 2004), 246-247.
Aceste profile sunt asem=n=toare cu cele ale terori[tilor 5 The Crisis of Islam: Holy War and Unholy Terror
care au comis atrocit=]i \n New York, Madrid [i Londra \n (Criza islamului – r=zboiul sfânt [i teroarea nesfânt=) (Londra,
2001, 2004, 2005.
2003), 27. Belgrad, capitala Serbiei, a fost numit= Dar-al-
Trebuie, de asemenea, luat \n considerare faptul c=
Jihad (Casa R=zboiului) când a fost cucerit= de turci. A fost
radicali[tii islami[ti, indiferent dac= sunt din Europa, Orientul
baz= militar= \n r=zboiul \mpotriva puterilor cre[tine din
Mijlociu sau Asia de Est, tind s= tr=iasc= \n comunit=]i care \i
Europa Central=. “Conflictul din secolul dou=zeci \ntre
sprijin=. Se poate ca prietenii [i vecinii s= le dezaprobe opiniile
democra]ia liberal= [i marxism-leninism este doar un
[i activit=]ile, dar sunt tolera]i. Investiga]iile poli]iei sunt foarte
fenomen efemer [i superficial, \n compara]ie cu rela]ia
dificile \n astfel de circumstan]e.
conflictual= serioas= [i continu= dintre islam [i cre[tinism”,
Conform opiniei lui Huntington:16 “Problema de baz=
Huntington, nota 2 de mai sus, 209.
pentru Vest nu este fundamentalismul islamic. Este islamul, o 6 Sabia r=mâne simbolul islamului. Este desenat=, de
civiliza]ie diferit= ale c=rei popoare sunt convinse de
exemplu, pe steagul Arabiei Saudite.
superioritatea culturii lor [i sunt obsedate de inferioritatea 7 Turcii au mai asediat Viena \n 1529.
puterii lor”. Islami[tii radicali[ti nu se consider= extremi[ti. Ei 8 J.L. Exposito, Islamic Threat: Myth or Reality
se descriu ca Salafis (literal, urma[i ai celor mai loiali [i
(Amenin]area islamic= – mit sau realitate) (New York,
devota]i sus]in=tori ai lui Mohammed). Ei se consider=
1992), 44
adevara]i musulmani [i cred c= lumea credin]ei lor este
9 Pân= \n anul 1920 doar patru ]=ri musulmane puteau
amenin]at=.
fi considerate state independente: Arabia Saudit=, Iranul,
Nu se poate nega faptul c= frontierele musulmanilor au
fost martorele multor conflicte armate pe durata secolului Turcia [i Afganistanul.
10 Foarte pu]ine state musulmane – [i nici unul arab –
trecut: Bosnia, Kosovo, Palestina, Ka[mir, Cecenia, Cipru,
Liban, Somalia, Sudan [i Sri Lanka. Irak [i Afganistan sunt pot fi numite democra]ii liberale. Pu]inele excep]ii au, \n
dou= state musulmane ale c=ror guverne au fost \nl=turate general, importante minorit=]i care nu sunt musulmane.
prin interven]ia armat= a puterilor vestice. Malaiezia este un exemplu bun.
11 Nota 2 de mai sus, 111
Majoritatea musulmanilor nu dore[te s= participe la
12 J. Clayton, ‘How a Relaxed Region was converted to
activit=]i teroriste. Dore[te s=-[i tr=iasc= via]a \n pace. Dar
mul]i dintre cei care sunt nemul]umi]ti sau \nstr=ina]i sunt Radicalism’ (Cum a fost convertit= o regiune relaxat= la
atra[i de islamul radicalist. Num=rul acestora va cre[te, cum radicalism), The Times, 18 decembrie 2006.
13 Succesul Hamas \n alegerile electorale din 2006 \n
va cre[te [i amenin]area lor. Natura acestei amenin]=ri
\mpotriva societ=]ilor ve[tice este unic=, ca [i dimensiunea sa. Teritoriile Palestiniene sus]ine aceast= opinie. Alegerile din
Câteva cauze, cum ar fi [omajul \n rândul tinerilor, se pot Algeria din 1992 au fost anulate, pentru a preveni o posibil=
rezolva. Dar exist= pu]ine posibilit=]i pentru a se ajunge la un victorie a partidelor islamiste.
compromis cu islamul radicalist. Nu se poate negocia cu cei 14 Fatima Mernissi, Islam and Democracy: Fear of the
care privesc jihad-ul ca o datorie religioas=. Rena[terea Modern World (Islam [i democra]ie – teama de lumea
islamic= trebuie s= fie recunoscut= pentru ceea ce este – o modern=) (1992)
amenin]are pentru civiliza]ia vestic=. 15 Huntington, nota 2 de mai sus, 113. Vede]i, de
De[i amenin]area pe care o prezint= islami[tii radicali[ti asemenea, Roy, nota 5 de mai sus, 269-270.
este nou= [i \n continu= cre[tere, ea are r=d=cini adânci. 16 Nota 2 de mai sus, 217.

30 CRIMINALISTICA
Conf. univ. dr. VALERIC+ DABU
Procuror-[ef MARIUS IACOB,
Parchetul de pe lâng= |nalta Curte de Casa]ie [i Justi]ie

Parfois c’est trés difficile à constater et punir les infractions économiques, parce que la loi ne prevoit
tous les aspects qui arrivent dans ce domaine. Quelques contradictions des prévisions de la loi sont présentées
dans cet ouvrage.

1.1. Necesitatea instituirii r=spunderii penale a mijloacelor de care dispun, sunt la originea unor grave
persoanei juridice prejudicii aduse s=n=t=]ii publice2, mediului \nconjur=tor3,
Prin Legea nr. 278/2006 [i Legea nr.356/2006, \n ordinii economice sau sociale, prin fapte de natur= penal=;
dreptul penal românesc s-a instituit r=spunderea penal= a  echitatea reclam= ca reprezentan]ii legali s= nu fie
persoanei juridice de drept privat precum [i o nou= procedur= obliga]i sistematic s= suporte responsabilitatea persoanelor
special= \n cazul acesteia. Modul de reglementare a acestei juridice pe care le conduc \n virtutea unei prezum]ii de
noi institu]ii ne ofer= ocazia s= facem câteva considera]ii cu responsabilitate penal= a acestora, cu atât mai mult când al]ii
privire la unele probleme ce pot ap=rea \n cercetarea [i sunt beneficiarii faptei persoanei juridice; de pild= \n ipoteza
tragerea la r=spundere penal= a persoanei juridice. execut=rii unei hot=râri ilegale a adun=rii generale r=spunde
O prim= chestiune ar fi dac= aceast= reglementare era penal numai administratorul de “paie” executant iar persoana
sau nu necesar=? |n doctrin=, argumentându-se necesitatea juridic= continu= s= func]ioneze \n avantajul altora, ceea ce nu
instituirii r=spunderii penale a persoanei juridice se arat=: este echitabil;
“r=spunderea administratorilor nu mai este \n m=sur= s= fac=  pierderea sau reducerea fondului de comer], a
fa]= cre[terii criminalit=]ii persoanelor juridice. Proba vinov=]iei dreptului de a nu mai utiliza marca serviciului sau produsului
lor este dificil de g=sit \n masa de decizii [i omisiuni de a folosit la s=vâr[irea infrac]iunii, afectarea imaginii
decide, de ac]iuni exaltate sau somnolen]e de rutin=, de organiza]ionale, inclusiv a persoanei juridice, au un efect
inova]ii imprudente sau conformism neglijent, iar \n final preventiv pentru societate [i p=gubitor pentru cei care au
aceast= dificil= prob= se dovede[te inutil=, \n fa]a s=vâr[it [i vor s= mai s=vâr[easc= infrac]iuni;
insolvabilit=]ii acestor persoane fizice.”1  cur=]irea mediului de afaceri de astfel de societ=]i
De asemenea, se poate sus]ine c= instituirea periculoase (societ=]i care au s=vâr[it infrac]iuni) prin
r=spunderii penale a persoanei juridice era necesar= având declan[area procedurii suspend=rii sau lichid=rii,
printre altele [i urm=toarele consecin]e: premerg=toare dizolv=rii ca pedeaps= penal= [i radierii
 prin sanc]ionarea penal= a persoanei juridice se acestora;4 de pild= reducerea num=rului de societ=]i fictive
reduc posibilit=]ile ac]ionarilor sau proprietarilor de p=r]i sociale folosite la crearea unor “circuite fictive de bani,”5 circuite
de a mai folosi ilegal, direct sau indirect, \n scop infrac]ional, folosite la ob]inerea de a[a-zise “documente \n curs de
avantajele unei societ=]ii comerciale, cum ar fi de pild=: decontare” (ordine de plat=, bilete la ordin, cecuri f=r=
disiparea deciziei infrac]ionale, a activit=]ii \n cadrul laturii acoperire etc.), “documente de pl=]i fictive”, acceptate \n mod
obiective a infrac]iunilor, distan]area \n timp [i spa]iu a gre[it ca garan]ii la creditare (\mprumut, cump=rare pe datorie,
actului \nsu[irii, beneficierii de produsul infrac]iunii, de data cump=rare cu plata dup= revânzare etc.), sau la ramburs=ri de
[i locul s=vâr[irii faptei penale, sp=larea produsului T.V.A., ori la \n[elarea partenerilor de afaceri; de asemenea
infrac]iunii printr-o societate “curat=”, folosirea principiului se contribuie la reducerea num=rului de “societ=]i c=pu[=,”
subordon=rii \n munc= etc.; folosite la opera]iuni fictive, cum ar fi cele de ridicare a pre]ului
 de multe ori persoanele juridice, prin amploarea sau diminuare a pre]ului \n detrimentul statului, al

CRIMINALISTICA 31
consumatorului [i, nu \n ultimul rând, al produc=torului sau (organe colective, colegiale) iar \n cazul persoanei juridice cu
chiar comerciantului; ac]ionar unic voin]a persoanei juridice se suprapune pe o
 \nl=turarea unor persoane juridice paravan6, anumit= parte a voin]ei exprimat= ca persoan= fizic=, asociat
mijloc al criminalit=]ii organizate sau al posibilit=]ii de disipare unic [i administrator. |n primul rând, conduc=torii sunt cei care
a responsabilit=]ii ori sustragerii de la r=spundere a persoanei fac s= func]ioneze societatea [i apoi ceilal]i salaria]i care pun
fizice; deciziile \n executare;
 \nl=turarea posibilit=]ii de “legalizare aparent=” a  persoana juridic= \[i exteriorizeaz= voin]a prin
unei structuri infrac]ionale sau de suprapunere a unei organele sale,16 constituite din persoane numite prin actul
organiza]ii infrac]ionale pe o structur= care func]ioneaz= legal, constitutiv sau numite ori alese potrivit legii. Socotim c=
cum ar fi cea a unei societ=]i comerciale, grup de interese etc.; trebuie f=cut= distinc]ie \ntre organele persoanei juridice, care
de asemenea, \nl=turarea st=rii de \nt=rire psihic= sunt reprezentan]ii legali ai persoanei juridice, organele
reciproc=,7 \n rezolu]iile infrac]ionale ale persoanelor fizice executive ale acesteia [i al]i reprezentan]i ai persoanei
care s=vâr[esc faptele penale \n structuri organizate; juridice, cum ar fi reprezentan]ii conven]ionali. Credem c=
 apropierea legisla]iei române de alte legisla]ii din aceast= distinc]ie este necesar=, deoarece, potrivit actualei
Uniunea European=, cum ar fi cea francez=, englez=, reglement=ri, pot angaja r=spunderea penal= a persoanei
german= etc. juridice numai organele sale, care au calitatea de
Astfel, socotim c= instituirea r=spunderii penale a reprezentan]i legali. De[i legea nu define[te explicit conceptul
persoanei juridice, al=turi de incriminarea sp=l=rii produsului de organ al persoanei juridice, socotim c= prin acesta se
infrac]iunii, acoper= o alt= ni[= \n lupta \mpotriva criminalit=]ii \n]elege orice persoan= sau grup de persoane pe care legea
economico-financiare [i \n mod deosebit a criminalit=]ii o nume[te astfel (organ) stabilindu-i statutul juridic \n cadrul
organizate.8 persoanei juridice, inclusiv \n rela]iile cu ter]ii. Administratorul,
Instituirea r=spunderii penale a persoanei juridice este Consiliul de administra]ie, Adunarea general= etc., sunt
posibil=, deoarece: organe ale persoanei juridice având un statut stabilit de lege [i
 teoria fic]iunii potrivit c=reia persoana juridic=, “fiind misiunea de a personifica societatea comercial=. Credem c=,
fictiv=, nedispunând prin ea \ns=[i nici de voin]= [i nici de \n lipsa unor prevederi speciale, aceasta rezult= din art. 35 din
libertate, nu poate comite nici o fapt= ilicit= [i nici nu poate Dct. 31/1954 cât [i art.45, art.55 din Legea nr. 31/1990
cunoa[te \nchisoarea.”9, [i-a dovedit ineficien]a, fiind izolat= [i republicat=.17 Ori organele persoanei juridice exprim= voin]a
abandonat=;10 acesteia, \n limitele prev=zute de lege, de actul de \nfiin]are
 persoana juridic= este un subiect de drepturi, sau statutul acesteia cât [i de obiectul de activitate autorizat
libert=]i [i obliga]ii, care apar prin \nfiin]are11, func]ioneaz= [i potrivit legii. Actele organelor reprezentative sunt actele
\[i \nceteaz= existen]a dup= proceduri prev=zute de lege; persoanei juridice \ns=[i, pentru c= organul nu este ceva
evident, ea nu este n=scut= prin lege ci se na[te prin propriile distinct de persoana juridic= ci o parte a acesteia.18 De pild=,
activit=]i ale persoanelor fizice care voiesc acest lucru cu “\n raporturile cu ter]ii, societatea pe ac]iuni, \n comandit= pe
recunoa[terea, autorizarea [i garan]ia legii \n exercitarea ac]iuni sau cu r=spundere limitat= este angajat= prin actele
anumitor drepturi, libert=]i [i obliga]ii12; patrimoniul persoanei organelor sale, chiar dac= aceste acte dep=[esc obiectul de
juridice este distinct de patrimoniul administratorilor sau activitate19, \n afar= de cazul \n care ea dovede[te c= ter]ii
asocia]ilor acesteia, iar persoanele fizice care exercit= cuno[teau sau, \n \mprejur=rile date, trebuia s= cunoasc=
func]iile de administrare a acesteia se pot schimba, f=r= a dep=[irea acestuia….”20;
afecta existen]a [i func]ionalitatea persoanei juridice;  \n doctrin= cât [i \n legisla]ie este admis=
 limitele voin]ei persoanei juridice sunt cele r=spunderea civil= delictual= a persoanei juridice pentru fapta
prev=zute de lege, de actul de \nfiin]are sau statutul acesteia ilicit=21; astfel \n art. 35 din Dct.31/1954 se dispune: “Faptele
cât [i de obiectul de activitate autorizat potrivit legii; ilicite s=vâr[ite de organele sale oblig= \ns=[i persoana
persoanele fizice care exercit= func]iile de administrare nu juridic=, dac= au fost \ndeplinite cu prilejul exercit=rii func]iei.
ac]ioneaz= conform voin]ei lor nelimitate ci potrivit voin]ei Faptele ilicite atrag [i r=spunderea personal= a celui ce le-a
persoanei juridice, exprimat= \n condi]iile legii de adunarea s=vâr[it, atât fa]= de persoana juridic=, cât [i fa]= de cel de-al
general= a ac]ionarilor, de consiliul de administra]ie conform treilea.” Or a se limita numai la r=spunderea civil= sau
legii13, precum [i conform statutului [i obiectului persoanei administrativ=, \n cazul faptelor ilicite cu un pericol deosebit
juridice; voin]a persoanei juridice se exprim= prin vot,14 \n sau prejudicii specifice infrac]iunilor, \nseamn= a accepta o
cazul Adun=rii generale [i al Consiliului de administra]ie15 diferen]= de tratament \ntre persoane juridice [i persoane

32 CRIMINALISTICA
fizice [i chiar \ntre persoane fizice, care ac]ioneaz= nemijlocit, condi]iile Legii nr.85/2006. De asemenea, dup= r=mânerea
[i persoanele fizice care ac]ioneaz= prin intermediul unei definitiv= a hot=rârii de condamnare [i pân= la executarea
persoane juridice. pedepselor aplicate persoanei juridice, nu se poate ini]ia
Când [i cum r=spunde penal persoana juridic= fuziunea, divizarea, dizolvarea sau lichidarea acesteia.
potrivit noilor prevederi? Textul art.10 din C.pr.pen., care Din art.19 indice 1 C.p. credem c= se desprind câteva
reglementeaz= cazurile \n care punerea \n mi[care a ac]iunii idei:
penale sau exercitarea ac]iunii penale este \mpiedicat=, a fost  se instituie r=spunderea juridic= numai a
completat la lit.g, cu “radierea persoanei juridice, atunci persoanelor juridice de drept privat,26 f=r= a distinge \ntre
când are calitatea de f=ptuitor”22, cauz= care face ca comercian]i, persoane juridice de drept civil, sau organiza]iile
ac]iunea penal= \ndreptat= \mpotriva unei persoane juridice s= nonguvernamentale; socotim c= nu pot r=spunde penal
fie lipsit= de obiectiv. Aceast= completare reprezint= societ=]ile de fapt, societ=]ile \n participa]iune [i grupurile care
consecin]a introducerii, \n premier= pentru sistemul nostru nu sunt persoane juridice27, persoanele fizice autorizate s=
juridic, \n Codul penal, a r=spunderii penale a persoanei desf=[oare activit=]i economice precum [i asocia]iile familiale;
juridice, mai \ntâi, prin noul Cod penal aprobat prin Legea  \n art. 53 indice 1 din C.p. legiuitorul a prev=zut c=
nr.301/200423, apoi prin unele legi speciale24 [i \n fine, prin persoanelor juridice de drept privat li se aplic= \n cadrul
Legea nr.278 din 4 iulie 200625, care stabile[te, \n art.19 indice r=spunderii penale numai unele pedepse, respectiv: amenda
1, c= “persoanele juridice, cu excep]ia statului, a autorit=]ilor de la 2.500 lei la 2.000.000 lei vechi ca pedeaps= principal=;
publice [i a institu]iilor publice care desf=[oar= o activitate ce iar ca pedepse complementare au fost prev=zute: a)
nu poate face obiectul domeniului privat, r=spund penal dizolvarea persoanei juridice; b) suspendarea activit=]ii
pentru infrac]iunile s=vâr[ite \n realizarea obiectului de persoanei juridice pe o durat= de 3 luni la 1 an sau
activitate sau \n interesul ori \n numele persoanei juridice, suspendarea uneia dintre activit=]ile persoanei juridice \n
dac= fapta a fost s=vâr[it= cu forma de vinov=]ie prev=zut= de leg=tur= cu care s-a s=vâr[it pe o durat= de la 3 luni la 3 ani;
legea penal=”. Or este evident c=, dac= persoana juridic= a fost c) \nchiderea unor puncte de lucru ale persoanei juridice pe o
radiat=, nu se mai pune problema r=spunderii penale a durat= de la 3 luni la 3 ani; d) interzicerea de a participa la
acesteia, deoarece dup= radiere nu mai exist=. Socotim c=, de procedurile de achizi]ii publice pe o durat= de 1 la 3 ani; e)
la data aplic=rii pedepsei complementare a dizolv=rii afi[area sau difuzarea hot=rârii de condamnare;
persoanei juridice [i pân= la r=mânerea definitiv=, dac= nu  dintre pedepsele principale [i complementare,
a intervenit radierea, din alte motive, nu se poate vorbi de prev=zute de lege a fi aplicabile persoanelor juridice de drept
cauza de \mpiedicare a punerii \n mi[care sau exercitarea privat, legiuitorul a exclus pedepsele dizolv=rii [i
ac]iunii penale prev=zut= de art.10 lit.g) teza a II-a mai sus suspend=rii pentru partide politice, sindicate, patronate [i
citat=. Conform art. 712 alin. ultim din C.pr.pen. pedeapsa organiza]ii religioase ori apar]inând minorit=]ilor, constituite
complementar= a dizolv=rii persoanei juridice se aplic= \n trei potrivit legii, inclusiv pentru persoanele juridice care \[i
ipoteze strict prev=zute lege: desf=[oar= activitatea \n domeniul presei. Socotim c=, dat fiind
 atunci când persoana juridic= a fost constituit= \n principiul pluralismului politic [i al rolului pe care trebuie s= \l
scopul s=vâr[irii de infrac]iuni; aib= aceste structuri \ntr-o societate democratic=, legiuitorul a
 când obiectul s=u de activitate a fost deturnat \n exclus cele dou= pedepse complementare, deoarece afectau
scopul s=vâr[irii de infrac]iuni; substan]ial existen]a persoanelor juridice la care se refer=
 \n caz de neexecutare, cu rea-credin]=, a uneia excep]ia. |n acest sens, \n art. 71 indice 4 alin.1 din C. p., s-a
dintre pedepsele prev=zute de art. 531 alin.3 lit.b)-d) din dispus: “pedepsele complementare prev=zute \n art. 53 indice
C.pr.pen. unu, alin. 3 lit.a) [i b), (dizolvarea [i suspendarea) nu pot fi
Per a contrario \n alte cazuri aceast= pedeaps= nu aplicate partidelor politice, sindicatelor, patronatelor [i
poate fi aplicat=. organiza]iilor religioase ori apar]inând minorit=]ilor,
Pedeapsa complementar= a dizolv=rii persoanei constituite potrivit legii. Dispozi]iile prev=zute \n alin.1 se
juridice are ca efect deschiderea procedurii de lichidare, iar o aplic= [i persoanelor juridice care \[i desf=[oar= activitatea \n
copie dup= dispozitivul hot=rârii definitive de condamnare, domeniul presei.” Astfel, pedepsele complementare, care nu
prin care s-a aplicat aceast= pedeaps= va fi comunicat=, de se aplic= acestor persoane juridice de drept privat sunt:
\ndat=, instan]ei civile competente, care va proceda la dizolvarea persoanei juridice; suspendarea activit=]ii
desemnarea lichidatorului. Evident c= lichidarea se va efectua persoanei juridice pe o durat= de la 3 luni la 1 an sau
potrivit hot=rârii judec=tore[ti definitive de condamnare, \n suspendarea uneia dintre activit=]ile persoanei juridice \n

CRIMINALISTICA 33
leg=tur= cu care s-a s=vâr[it pe o durat= de la 3 luni la 3 ani; informare31. Sintagma “domeniul presei” nu este \n
 statul, autorit=]ile publice [i institu]iile publice concordan]= cu art. 30 pct.1, 5 [i art. 31 pct.4 din Constitu]ie,
care desf=[oar= o activitate, ce nu poate face obiectul \n care se folosesc expresiile: “mijloace de comunicare \n
domeniului privat, nu fac obiectul r=spunderii penale, public”, “mijloacele de comunicare \n mas=” [i “mijloacele de
deoarece sunt servicii publice, respectiv servicii care slujesc informare \n mas= publice [i private”, care includ toate
interesul public, \n regim de drept public, iar publicul nu poate mijloacele de comunicare nu numai cele scrise ci [i mijloacele
fi sanc]ionat penal direct sau indirect; pe de alt= parte, aceste audiovizuale. Credem c=, pe bun= dreptate, constituantul prin
entit=]i publice, fiind servicii publice, func]ioneaz= pe libertatea presei a \n]eles numai libertatea mijloacelor de
principiul continuit=]ii [i principiul satisfacerii informare prin scris, atunci când \n art. 30 pct.3 a dispus
necesit=]ilor publice, principii incompatibile cu “Libertatea presei implic= [i libertatea de a \nfiin]a publica]ii”,
discontinuitatea sau \ncetarea satisfacerii trebuin]elor publica]iile presupunând, cel pu]in pân= \n prezent, forma
publice.28 Credem c= statul, autoritatea public= sau institu]ia scris=, tip=rit=. Ca urmare, dispozi]iile art. 71 indice 4 alin.2 din
public= nu r=spund penal nici atunci când fapta s=vâr[it= este C. p. [i art. 71 indice 5 alin.2 din C. p. sunt susceptibile de
\n administrarea [i gestionarea propriet=]ii private a statului neconstitu]ionalitate [i pentru c= trateaz= diferit persoanele
sau a autorit=]ii publice, deoarece aceste persoane juridice de juridice din domeniul presei de cele din domeniul
drept public desf=[oar= alte activit=]ii care sunt principale, audiovizualului; nu aceea[i situa]ie este \n art. 83 pct.2 [i 3 din
continui [i necesare \n domeniul public, ori pedepsindu-le noul Cod penal aprobat prin Legea nr.301/2004, \n care se
penal s-ar face deservicii dispropor]ionate poporului, publicului vorbe[te atât de domeniul presei cât [i de cel al
[i colectivit=]ilor administrative; audiovizualului astfel: “2)
 socotim c= pot r=spunde penal persoanele  dizolvarea nu poate fi aplicat= persoanelor juridice
juridice de drept privat la care statul sau autorit=]ile care \[i exercit= activitatea \n domeniul presei sau al

publice sunt ac]ionari, deoarece acestea sunt distincte de audiovizualului. 3) Activitatea \n domeniul presei sau al

stat sau autorit=]ile publice iar sanc]ionarea penal= a lor nu audiovizualului nu poate fi suspendat=.” De aceea credem c=,

afecteaz= activitatea principal=, respectiv serviciul public al sub acest aspect, solu]ia dat= de noul Cod penal este mai

statului sau al autorit=]ilor publice. bun= decât cea folosit= de Legea nr.278/2006, care este

Cu privire la art. 71 indice 4 alin.2 din C. p. [i art. 71 susceptibil= de neconstitu]ionalitate;

indice 5 alin.2 din C. p. prin care sunt exceptate persoanele  coroborând dispozi]iile art. 71 indice 2 din C.pen.
care limiteaz= strict cazurile când se poate aplica pedeapsa
juridice, care \[i desf=[oar= activitatea \n domeniul presei,
complementar= a dizolv=rii persoanei juridice, cu restric]iile
de la aplicarea pedepselor dizolv=rii, suspend=rii persoanei
prev=zute de art. 71 indice 4 [i art.71 indice 5 din C.pen., \n
juridice [i respectiv \nchiderea unor puncte de lucru ale
cazul persoanelor juridice, care \[i desf=[oara activitatea \n
acesteia, vom face câteva observa]ii:

domeniul presei se poate ajunge la concluzia c= persoanelor
aceast= reglementare \n domeniul presei este
juridice din domeniul presei,32 care au s=vâr[it infrac]iuni nu li
discutabil=, deoarece persoanele juridice pot avea \n obiectul
se pot aplica pedeapsa dizolv=rii când: a) persoana juridic= a
lor de activitate [i activit=]ii lucrative [i astfel apare o
fost constituit= \n scopul s=vâr[irii de infrac]iuni; b) obiectul
discriminare de tratament juridic \ntre societ=]ile cu scop
s=u de activitate a fost deturnat \n scopul s=vâr[irii de
lucrativ din afara presei [i cele din domeniul presei, ceea ce
infrac]iuni; c) nu s-a executat, cu rea-credin]=, una dintre
face s= nu fie la ad=post de eventuale critici de
pedepsele prev=zute de art. 531 alin.3 lit.b)-d) din C.pr.pen.
neconstitu]ionalitate;

ceea ce, \n opinia noastr=, este inadmisibil. De aceea [i sub
sintagma “domeniul presei” nu este prea fericit
acest aspect credem c= dispozi]iile art. 71 indice 4 alin.2 [i
aleas=, putând da na[tere la interpret=ri, respectiv c= s-ar
art.71 indice 5 alin.2 din C.pen. sunt susceptibile de
limita numai la “pres=” [i ar exclude radioul, televiziunea,
neconstitu]ionalitate, ca urmare a trat=rii discriminatorii a
internetul etc.; Socotim c=, pe bun= dreptate, \n doctrin=, \n
persoanelor juridice din domeniul presei precum [i \nc=lc=rii
Constitu]ie, se consider= insuficient= expresia “libertatea
art. 8 pct.2, art.40 pct.2 [i art.53 din Constitu]ia României.
presei”29, fiind \nlocuit= cu “libertatea mijloacelor de informare
Conform art.131-139 din C.pen. francez persoanele
\n mas=”, care este mai complet= [i precis= incluzând toate juridice din domeniul presei nu sunt excluse de la pedepsele
mijloacele de informare \n mas= scrise, electronice, verbale prev=zute pentru persoanele juridice \n general, inclusiv
etc. |n doctrin= [i \n legisla]ie se face deosebirea \ntre dizolvarea [i astfel \n cadrul Uniunii Europene \ntre legisla]ia
comunicarea scris= [i comunicarea audiovizual=, \ntre francez= [i cea român= apare o tratare discriminatorie a
mijloace scrise de informare30 [i mijloace audio-vizuale de cet=]enilor europeni.

34 CRIMINALISTICA
NOTE: 17 A se vedea art. 45, 55 din Legea nr.31/1990 republicat=. De
1 P. Pignarre, La répréssion pénale des atteintes à l’environnment asemenea \n art. 35 din Dct.31/1954, se dispune: “Persoana juridic= \[i
causées par les entreprises, tez=, Nice, 1996, p.84. citat de Florin exercit= drepturile [i \[i \ndepline[te obliga]iile prin organele sale. Actele
Streteanu, Radu Chiri]=, R=spunderea penal= a persoanei juridice, Editura juridice f=cute de organele persoanei juridice, \n limitele puterilor ce le-au
Rosetti, Bucure[ti 2002, p 68. fost conferite, sunt actele persoanei juridice \ns=[i.”
2 De pild=, falsurile de b=uturi alcoolice, falsuri de produse 18 |n Anglia, Camera Lorzilor, prin decizia \n cazul Tesco
alimentare etc. Supermarkets Ltd.v. Nattrass din 1972, a re]inut: “...o companie poate fi
3 De exemplu, poluarea infrac]ional=, t=ieri ilegale de p=duri etc. foarte bine comparat= cu un corp uman. Ea are un creier [i un centru
4 |n Codul comercial român era incriminat= o serie de fapte penale ca nervos care controleaz= ceea ce face. Are de asemenea bra]e care dispun
infrac]iuni de bancrut= simpl=, ce se s=vâr[eau [i de persoana juridic= de unelte [i ac]ioneaz= \n conformitate cu instruc]iunile primite de la centrii
pentru a se “salva” de la faliment: art. 876 pct. 3, 5,6; art.877 pct.1; art.879; nervo[i. O parte a acestor bra]e ale companiei sunt simpli prepu[i [i agen]i,
art.880. care nu sunt altceva decât for]a de munc= [i nu se poate spune c= ar
5 De pild=, \ntr-o cauz=, o grupare infrac]ional= a falsificat contracte reprezenta inteligen]a sau voin]a companiei. O alt= parte sunt directorii [i
autentificate de notar, prin care o firm= fictiv= era \mprumutat= cu managerii, care reprezint= inteligen]a directoare [i voin]a companiei, care
18.000.000.000.lei, sum= pe care o “depune“ fictiv la o banc= (falsificând foi controleaz= ceea ce face aceasta. Starea de spirit a acestor manageri
de v=rs=mânt cu complicitatea func]ionarilor bancari, apoi a actelor fictive de este, a[adar, starea de spirit a companiei [i ea trebuie tratat= ca atare de
circula]ie a sumei prin conturile b=ncii ca o plat= \n favoarea unei alte c=tre juri[ti.” Florin Streteanu, Radu Chiri]=, R=spunderea penal= a
societ=]ii fictive) [i, \n final, “scoaterea” \ntregii sume din banc= cu acte fictive, persoanei juridice, Editura Rosetti, Bucure[ti 2002, p. 38.
ca numerar (pl=]i produc=tori agricoli, pl=]i, salarii etc.); Pe baza actelor 19 A se vedea art. 34 din Dct. 31/1954, care sanc]ioneaz= cu nulitatea
falsificate, \n cadrul acestui circuit bancar fictiv, s-au solicitat [i ob]inut ilegal actele juridice ale persoanei juridice, care nu sunt f=cute \n realizarea
sume de ordinul miliardelor de lei cu titlu de rambursare TVA c=tre aceste scopului acesteia stabilit prin lege, prin actul de \nfiin]are sau statut.
societ=]i fictive. 20 A se vedea art.55 pct. 1 din Legea nr.31/1990 republicat=.
6 Tolerarea folosirii unor persoane juridice, paravan, situate \n 21 Art.35 alin.3 [i 4 din Dct.31/1954.
paradisuri fiscale, favorizeaz= sustragerea de la r=spunderea penal= a 22 Potrivit art. 131 din Legea nr.85/2006, judec=torul-sindic, prin
persoanei juridice ca urmare a: principiului dublei \ncrimin=ri, a inexisten]ei sentin]a de \nchidere a procedurii falimentului dispune [i radierea
conven]iilor de cooperare judiciar= precum [i a unor obliga]ii legale de debitorului din registrul \n care este \nmatriculat.
organizare [i p=strare a eviden]elor contabile, fiscale, ce puteau constitui 23 Publicat= \n “Monitorul Oficial al României”, Partea I, nr.303 din
probe ale faptelor infrac]ionale. Credem c= pentru cei care produc \ntr-o 12 aprilie 2004.
]ar=, f=r= a pl=tii impozitele, ar trebui interzise transferurile profiturilor 24 Este vorba de Legea nr.299/2004 privind r=spunderea penal= a
neimpozitate \n paradisuri fiscale [i astfel s= se pun= cap=t acestei forme persoanei juridice pentru infrac]iunile de falsificare de monede sau de alte
a evaziuni fiscale tolerate. Se cunoa[te c=, \n ]ara unde produce marfa, valori, publicat= \n “Monitorul Oficial al României”, Partea I, nr.593 din 1
seviciile [i le vinde, benficiaz= de toate condi]iile de mediu, infrastructur=, iulie 2004, \n prezent abrogat= prin Legea nr.278/2006, precum [i de O.U.G.
ordine public=, s=n=tate public=, ap=rare etc., finan]ate de la bugetul ]=rii nr.113 din 14 iulie 2005, publicat= \n “Monitorul Oficial al României”, Partea
respective la care evazionistul tolerat nu contribuie la fel ca orice cet=]ean. I, nr.658 din 25 iulie 2005, care introduce art.1302 \n O.U.G. nr.194 din 12
7 Uneori, apartenen]a la o organiza]ie are ca efect o sc=dere a temerii decembrie 2002 privind regimul str=inilor.
fa]= de sanc]iunea penal=, efectul inhibitor al constrângerii penale ce se 25 Publicat= \n “Monitorul Oficial al României”, Partea I, nr.601 din
manifest= la nivel individual scade atunci când autorul se consider= 12 iulie 2006.
protejat de calitatea de membru al unei persoane juridice. Este vorba de 26 Dup= cum se [tie, conform art.1 Legea nr. 85/2006, procedura
a[a-zisa psihologie a ascunderii \n mul]ime. insolven]ei se aplic= numai: societ=]ilor comerciale; societ=]ilor cooperative;
8 |n Fran]a, de la 1 martie 1994, o dat= cu intrarea \n vigoare a noului organiza]iilor cooperatiste; societ=]ilor agricole; grupurilor de interes economic;
Cod penal, persoanele juridice [i \n primul rând societ=]ile comerciale oric=rei alte persoane juridice de drept privat care desf=[oar= [i activit=]i
r=spund penal (art.121 alin.1 din C.p.). economice; comercian]ii persoane fizice, ac]ionând individual; asocia]ii
9 B. Dejemeppe, Responsabilité pénale des personnes morales, \n familiale. Ca urmare, acestor persoane juridice li se poate aplica m=sura
“Anale de droit de Louvain”, 1983, p.70. radierii la \ncheierea procedurii falimentului. |ns= sunt [i alte persoane juridice
10 Domnul prof. I. Deleanu, referindu-se la teoria fic]iunii, arat=: “Pe scurt care pot fi radiate potrivit legii.
, teoria fic]iunii nu explic= [i nu justific= nimic”. A se vedea I. Deleanu, Fic]iunile 27 A se vedea art.28 din Codul fiscal privind “Asocieri f=r=
juridice, Editura All Beck, Bucure[ti, 2005, p.438-439. personalitate juridic=”.
11 |n art. 28 din Dct. 31/1954, legiuitorul vorbe[te de fiin]a persoanei 28 |mpotriva acestei opinii se sus]ine c= principiul egalit=]ii
juridice când folose[te expresia: “Persoana juridic= ia fiin]=, dup= caz….”. persoanelor \n fa]a legii ar impune r=spunderea penal= a statului,
Conform art.41 pct.1 din Legea nr.31/1990 republicat= “Societatea autorit=]ilor publice [i institu]iilor publice care desf=[oar= o activitate ce nu
comercial= este persoan= juridic= de la data \nmatricul=rii \n registrul face obiectul dreptului privat. Suntem de acord cu r=spunderea civil= a
comer]ului.” |n art. 33 din Dct. 31/1954 se dispune: “Persoanele juridice, acestor entit=]i pentru prejudiciile cauzate, inclusiv cu r=spunderea penal=
care sunt supuse \nregistr=rii, au capacitatea de a avea drepturi [i a func]ionarilor [i demnitarilor publici f=r= discrimin=ri, dar nu cu
obliga]ii de la data \nregistr=rii lor.” r=spunderea penal= a acestor entit=]i a c=ror menire principal= este
12 A se vedea Maurice Cozian, Alain Viandier, Droit de sociétés, satisfacerea trebuin]elor publice. Or aplicarea pedepsei dizolv=rii unei
Editions Litec, Paris, 1992, p.76. astfel de entit=]i ar contraveni unor tr=s=turi ale pedepsei penale,
13 Legiuitorul recunoa[te actele de voin]= ale persoanei juridice. De respectiv: caracterul educativ, preventiv, [i \n mod deosebit al
pild=, \n art.55 pct.2 din Legea nr.31/1990, se folosesc conceptele de propor]ionalit=]ii, consecin]ele unei astfel de pedepse ar fi dispropor]ionat
hot=râre [i putere care au la baz= voin]a [i astfel dispune: “Clauzele actului mai mari decât cele ale faptei generatoare (multitudinea de persoane
constitutiv ori hot=rârile organelor statutare ale societ=]ilor prev=zute \n afectate, prejudicii mult mai mari etc.).
aliniatul precedent, care limiteaz= puterile conferite de lege acestor 29 |n Actul final de la Helsinki al Conferin]ei pentru Securitate [i
organe, sunt inopozabile ter]ilor, chiar dac= au fost publicate.” Cooperare \n Europa din 1 august 1975, \n capitolul privind “\mbun=t=]irea
14 |n art.21 pct.3 din Declara]ia Universal= a Drepturilor Omului se difuz=rii informa]iei, a accesului la informa]ie [i a schimbului de informa]ii”,
arat= c= voin]a poporului se exprim= prin alegeri oneste, care trebuie s= se trateaz= diferit informa]ia oral= de informa]ia scris= precum [i fa]= de
aib= loc periodic, prin sufragiu universal egal [i prin vot secret sau dup= o informa]ia filmat=, radiodifuzat= [i televizat= precum [i organe de informare
procedur= echivalent= care s= asigure libertatea votului. Ca urmare, \n mas=, agen]iile de pres=, organiza]iile de editori [i edituri precum [i
acestea sunt modalit=]ii recunoscute prin care o colectivitate \[i poate organiza]ii de radio [i televiziune. Iar la capitolul 2 lit.b aliniatul ultim
exprim= voin]a. folose[te exprimarea “exper]i din domeniul presei, radioului [i televiziunii”.
15 De pild=, Adunarea general= sau Consiliul de administra]ie pot Este evident c= astfel conceptul de “pres=” se refer= numai la mijloacele
hot=r\ sp=larea produsului unei infrac]iunii, \nc=lcând art.23 din Legea de informare scris= \n mas=.
nr.656/2002, sau emiterea unui cec f=r= acoperire [i ob]inerea unei m=rfi 30 A se vedea Legea presei nr. 3/1974, act normativ dep=[it [i
pl=tite cu acest= fapt= pedepsit= penal, conform art.215 din C.p. abrogat par]ial prin O.U.G. nr. 53/2000.
16 De exemplu, \n Codul penal francez art. 121-2, când se vorbe[te de 31 A se vedea Legea nr.504/2002 privind comunicarea audio-vizual=;
r=spunderea penal= a persoanei juridice, se folose[te expresia “prin 32 |n mod corespunz=tor se poate ra]iona [i \n cazul partidelor politice,
organele lor sau reprezentan]i”, ceea ce este cu totul altceva fa]= de sindicatelor, patronatelor [i organiza]ilor religioase ori apar]inând
legisla]ia din România. minorit=]ilor.

CRIMINALISTICA 35
Chestor principal dr. MIHAI MARIUS DAN – medic primar
Chestor-[ef dr. FLORIAN D+BOVEANU – medic primar

De nos jours, les terroristes diversifient de plus en plus leur activités. Au futur, il peuvent utiliser des agents chimiques,
bactériologiques, des matières radioactives et même nuclaires. C’est pourquoi, les autorités et la population doivent savoir comment
se protéger. Dans cet ouvrage on apprend comment préter le premier secours.
TERORISMUL gre[i cu u[urin]= [i de a \ngreuna misiunea de salvare.
Defini]ie – este o tactic= de lupt= neconven]ional= folosit=
pentru atingerea unor scopuri strict politice care se bazeaz= pe ATACUL NUCLEAR
acte de violen]=, sabotaj sau amenin]are, exercitate \mpotriva Defini]ie – exolozie ce produce radia]ie luminoas= foarte
unui stat, organiza]ii, categorii sociale sau \mpotriva unui grup de intens= [i provoac= o und= de [oc foarte devastatoare,
persoane civile, având ca scop precis producerea unui efect de r=spândind pe o suprafa]= mare materiale radioactive ce pot
fric= [i intimidare. contamina aerul, apa [i suprafa]a p=mântului pe zeci de km.
Terorismul \mbrac= mai multe forme:
M=suri:
ATAC CHIMIC TERORIST  o apreciere cât mai bun= a situa]iei, folosind toate
Defini]ie – eliberarea \n atmosfer=, \n mod inten]ionat, a informa]iile posibile;
gazelor toxice, lichide toxice sau a substan]elor solide care pot  autorit=]ile medicale de salvare vor aprecia (\n cazul unei
intoxica popula]ia [i mediul \nconjur=tor. amenin]=ri semnificative) dac= este sau nu cazul s= avizeze
Agen]i chimici – reprezint= substan]e otr=vitoare, care pot administrarea de iodur= de potasiu;
ucide sau afecta grav s=n=tatea, fiind materiale create de om.  dozajul corect pentru iodura de potasiu precum [i alte
C=i de p=trundere: date medicale specifice fiec=rui membru de familie pot fi aflate din
 inhalare; timp, preventiv, de la medicul de familie sau de la cei desemna]i
 absorb]ie prin piele, ochi; s= asigure asisten]a medical= \n zon=.
 prin \n]epare;
 prin hran= [i ap=. IRADIEREA TERORIST+
O metod= deosebit= de \mpr=[tiere a armelor chimice o Defini]ie – amenin]are terorist= cu iradierea (“bomba
constituie gazele sau spray-ul cu aerosoli. murdar=”) \nseamn= folosirea explozivilor comuni, pentru a
Clasificare: - agen]i care afecteaz= sistemul nervos; r=spândi materiale radioactive asupra unei zone ]int=.
 agen]i care afecteaz= sângele; M=suri – \n cazul \n care mijloacele de informare au
 agen]i care afecteaz= epiderma; c=zut/defectat, vor fi urmate sfaturile autorit=]ilor publice [i ale
 agen]i care afecteaz= sistemul respirator. personalului medical destinat salv=rii, care vor avea oblga]ia s=
M=suri: anun]e prin sta]ii portabile/mobile sau puncte de informare ad - hoc.
 \nt=rirea capacit=]ii epidemiologice de dotare [i r=spuns
fa]= de atacurile chimice; BIOTERORISMUL
 \nt=rirea instruirii \n acest domeniu pentru lucr=torii din Defini]ie: un atac biologic reprezint= eliberarea cu bun=
serviciile medicale de urgen]=, pentru ofi]erii de poli]ie, pompieri, [tiin]= a unor agen]i patogeni sau a altor substan]e biologice, care
doctori [i asistente medicale; pot s= provoace \mboln=virea oamenilor, animalelor sau plantelor.
 asigurarea antidoturilor necesare; O mare parte dintre ace[ti agen]i trebuie s= fie inhala]i, s= intre
 preg=tirea unor materiale informa]ionale destinate printr-o poart= de intrare (ran=, arsur= etc.) la nivelul pielii sau s=
publicului \n timpul [i dup= atacul chimic. fie ingera]i, astfel \ncât s= produc= boala.
Adesea atacurile chimice sunt urmate de explozii, incendii Agen]ii biologici sunt organisme sau toxine derivate din
sau chiar pr=bu[irea cl=dirilor. Modalitatea de ac]iune, \n organisme vii, care pot fi utilizate \mpotriva oamenilor, animalelor
asemenea situa]ii, trebuie s= fie rapid=, iar persoana afectat= sau culturilor agricole.
s=-[i p=streze calmul [i st=pânirea de sine. Agen]ii utiliza]i pentru r=zboiul biologic sunt produ[i din
|n caz de explozie: agen]i patogeni [i toxine care exist= \n natur=. Printre ace[ti agen]i
 se monteaz= pe figur= masca contra gazelor; patogeni utiliza]i \n r=zboi se num=r= cei care produc variola,
 se ia trusa de prim ajutor. antraxul, ciuma, bruceloza [i febra Q.
|n cazul pr=bu[irii cl=dirilor
 se evit= mi[c=rile inutile, astfel \ncât s= nu se provoace
Clasificarea agen]ilor biologici folosi]i ca poten]iale
arme \n functie de gradul de amenin]are.
mi[carea imprevizibil= a resturilor de cl=dire, instabile [i s= se Categoria A
stârneasc= praf – fapt periculos pentru respira]ie, r=ni [i pentru a Agen]ii de prim= prioritate:
nu fi acoperit [i greu de g=sit de c=tre salvatori; Includ organisme cu risc pentru securitatea na]ional=,
 se acoper= nasul [i gura cu orice se g=se[te la \ndeman= putând fi disemina]i u[or sau transmi[i de la persoan= la persoan=,
(materiale din bumbac gros, cele mai bune filtre contra prafului). având impact puternic asupra publicului cauzând nivel \nalt de
Se \ncearc= s= se respire prin astfel de materiale filtrante [i dac= mortalitate [i, prin urmare, panic=.
exist= posibilitatea s= se umezeasc= cu ap=; ideal, se utilizeaz= Categoria B
masca contra gazelor; Agen]ii celei de-a doua priorit=]i:
 se strig= [i se cere ajutor numai când salvatorii sunt sunt u[or de diseminat din punct de vedere al mediului;
aproape sau \n ultima clip=, \nainte de a fi salvat. A striga f=r= a fi cauzeaz= morbiditate moderat= (\mboln=viri moderate) [i
auzit este inutil [i \nseamn= a se pierde energie, a inhala pulberi mortalitate sc=zut=, necesitând capacitate specific= de
[i prafuri nocive [i a cre[te posibilitatea de a intra \n panic=, de a diagnosticare [i supraveghere a maladiilor.

36 CRIMINALISTICA
Categoria C  p=r=se[te zona de urgen]=;
|n aceast= categorie sunt inclu[i agen]ii patogeni ai celei  acoper= gura [i nasul cu straturi de pânz= deas=
de-a treia mari priorit=]i, precum [i agen]ii patogeni care pot fi (material textil), care s= poat= filtra aerul, dar, \n acela[i timp,
folosi]i \n viitor, deoarece: s=-]i permit= o respira]ie bun=. Astfel de materiale textile trebuie
 sunt u[or de ob]inut; s= aib= 2-3 starturi de bumbac [i pot fi: prosop, batist=, fular,
 se produc [i se disemineaz= u[or; basma, tricou, c=ma[= etc. [i este recomandabil s= fie udate cu
 au mare poten]ial de morbiditate [i chiar mortalitate, cu ap=. |n lipsa lor, pot fi utile chiar [i câteva straturi de pânz= mai
impact major asupra s=n=t=]ii. rar= sau de prosoape/[erve]ele de hârtie;
 panseaz=-]i toate r=nile, chiar [i cele superficiale, cu
|n general, caracteristicile care fac dintr-un agent biologic pansamente sterile;
arma ideal= pentru un atac terorist sunt urm=toarele:  p=streaz= igiena personal= (sp=lare cu ap= [i s=pun).
 d= \mboln=viri constante, cu evolu]ie previzibil=;
 are infec]iozitate mare \n doze reduse; CUM SA FIM PREG+TI}I |N CAZUL UNUI ATAC TERORIST
 are o perioad= de incuba]ie scurt=, cu evolu]ie previzibil=; Trusa de supravie]uire
 presupune existen]a unei imunit=]i limitate \n popula]ia Majoritatea locuin]elor trebuie s= aib= o trus= (kit) de
]int=; supravie]uire pentru urgen]e comune, cum ar fi c=derile de curent,
 presupune existen]a mijloacelor terapeutice limitate; inunda]iile sau z=pada abundent=, dar care pot fi utile [i \n
 presupune capacitatea atacatorilor de a se proteja; situa]iile de atacuri cu arme bacteriologice, chimice sau nucleare
 presupune existen]a unui poten]ial de producere \n -denumite \n prezent arme NBC.
cantit=]i apreciabile; Din cauza tensiunilor cauzate de atacurile teroriste,
 este u[or de depozitat [i transportat; petrecute, \n ultimii ani la nivel mondial, tot mai multe persoane se
 este u[or de r=spândit; gândesc la crearea unei astfel de truse (kit) de supravie]uire. Este
 nu persist= \n mediu. bine s= preg=ti]i un astfel de kit chiar dac= nu exist= un pericol
C=ile posibile de diseminare a armelor biologice: real, pentru c= aceasta v= ofer= un plus de siguran]= [i este bine
 Aer; s= fi]i dota]i pentru orice eventualitate.
 Apa; Dac= vrei s=-]i faci singur un astfel de kit (trus= de
 Alimente; supravie]uire) ai nevoie de urm=toarele lucruri de baz= :
 Sol;  un radio AM-FM cu baterii [i cel pu]in o lantern= la 2
Semnalarea unui atac biologic produce, de obicei, nelini[te membri ai familiei [i cu baterii de rezerv=;
\n rândul popula]iei, team= sau chiar panic=. De cele mai multe ori  lumân=ri, chibrituri, lemne de foc;
oamenii au tendin]a s= pun= la \ndoial= capacitatea de interven]ie  ap= potabil= cel pu]in 4 litri/zi de persoan= pentru o
a autorit=]ii competente, ceea ce, pe lâng= starea de anxietate perioad= de 3-7 zile;
indus= de situa]ia de criz= creat=, poate genera instabilitate  mâncare \mpachetat=, sigilat= sau conservat=, care nu
social= \ntr-un grup popula]ional, localitate, regiune sau chiar la necesit= refrigerare sau preparare [i un deschiz=tor de conserve;
nivel de ]ar=.  o p=tur= sau un sac de dormit pentru fiecare membru al
familiei. P=stra]i p=turi \n plus pentru situa]ii de vreme rece;
Atitudinea \n caz de atac bioterorist  rezerv= de hârtie igienic= [i prosoape de hârtie;
Ce trebuie [tiut  obiecte speciale (scutece pentru copii, haine pentru
Spre deosebire de o explozie pe câmpul de lupt=, atacul b=trâni, invalizi),
biologic poate s= fie sesizat imediat sau tardiv. Este posibil s= fie  ochelari, lentile de contact, provizii;
sesizate semnele unui atac biologic imediat (a[a cum este cazul  telefon mobil (cu acumulatori \nc=rca]i de rezerv=);
trimiterilor po[tale cu antrax), dar uneori este dificil ca personalul  o lad= frigorific= cu ghea]=.
medical specializat s= raporteze carcateristicile unei \mboln=viri
neobi[nuite. Cea mai probabil= este apara]ia, \n mod brusc, a unui Trusa de prim-ajutor
val de \mboln=viri ce necesit= asisten]= medical= de urgen]=.  s= includ= toate recomand=rile medicamentoase speciale
Este, la fel de posibil, s= auzi]i despre pericol-atac-criz= prin (insulin= pentru diabetici, pentru tratamentul afec]iunilor cardiace
intermediul mass-mediei, prieteni (cuno[tin]e) sau prin alte etc.), \n func]ie de afec]iunile medicale pe care le au membrii
mijloace stabilite \n cadrul comunit=]ii locale. familiei;
La ce s= ne a[tept=m  pansamente [i comprese sterile;
|n cazul unui atac biologic se poate ca autorit=]ile de  solu]ii pentru dezinfectarea pl=gilor [i arsurilor;
s=n=tate public= s= nu poat= informa popula]ia imediat cu  ap= oxigenat=, alcool sanitar;
m=surile ce trebuie urmate. {i aceasta pentru c= este necesar= o  leucoplast, fa[=, garou, vat=, foarfec=;
perioad= de timp pentru a se stabili ce fel de afec]iune este  medicamente pentru calmarea durerilor, \mpotriva febrei,
prezent=, (identificarea agentului cauzal), cum trebuie s= fie antitusive, antivomitive, antidiareice, antialergice, cloramin= [i
tratat= [i cine este \n pericol. Oricum, trebuie s= fie urm=rite dezinfectante;
posturile de TV [i radio [i trebuie verificat pe Internet (dac= este  antibioticele vor fi incluse \n trus= dac= unul din membrii
posibil) pentru a se afla [tirile [i comunicatele oficiale cu privire la: familiei este obligat s= fac= un tratament periodic;
 dac= te afli \ntr-o zon= sau grup pe care autoritatea  iodur= de potasiu;
competent= le consider= zon= de risc sau \n pericol;  vitamine [i energizante
 care sunt semnele [i simptomele bolii; |n azul unor atacuri \n urma carora rezulta pierderi masive
 dac= se distribuie medicamente [i vaccinuri; de vie]i omene[ti, o condi]ie esen]ial= este acordarea primului-
 unde se distribuie acestea; ajutor.
 cine le distribuie [i la ce persoane este necesar s= fie |n acest sens, \n zonele afectate, cl=dirile [colilor,
administrate; internatelor, s=lile de spectacole, cinematografele etc., pot fi
 care sunt punctele de prim-ajutor \n cazul \mboln=virii. dezafectate \n vederea organiz=rii punctelor de triaj medical.
Cum s= te protejezi singur Salvatorii vor fi instruiti astfel \ncât s= preleveze eventualele
 dac= ]i-ai dat seama sau ai aflat cu certitudine c= te probe care pot conduce la conturarea unor rezultate utile din
g=se[ti \ntr-o zon= \n care este eliberat= o substan]= sau agent punct de vedere criminalistic.
biologic suspect sau necunoscut, nu trebuie s=-]i pierzi calmul [i
trebuie s= ai o atitudine de \ncurajare fa]= de cei din jurul t=u NOT+: Articolul este o sintez= a comunic=rii prezentate de
(familie, colegi, prieteni sau chiar oameni necunoscu]i); autori la Simpozionul din luna octombrie 2006.

CRIMINALISTICA 37
Procuror ALEXANDRU – BOGDAN GEORGESCU
Avocat MIHAELA IRINA CONSTANTINESCU
Prof. VASILE L+P+DU{I
Dans le Roumanie, la loi pénale réprimande sévèrement un criminel, surtout quand le crime a été commis dans des
situations qui ont produit des résultats particulièrement graves, Dans de tels cas la réclusion peut être la peine à
perpétuité. Voilà un exemple.
Legile tuturor timpurilor au ocrotit persoana uman=, persoan= care s= participe \n calitate de martor asistent la
sanc]ionându-i pe cei care atentau la via]a [i integritatea cercetarea la fa]a locului.
corporal=, la libertatea [i demnitatea omului. Legea Despre victime [i eveniment s-au ob]inut
penal= ocrote[te via]a persoanei chiar \nainte de a ie[i din urm=toarele date:
pântecele mamei, pedepsind pe cei care ucid pruncul 1. Pantazi Alina Marinela era c=s=torit= cu victima
pân= \n momentul când urmeaz= s= se nasc=, sau pe cei Pantazi Valentin, având cu acesta un copil minor, respectiv
care lovesc o femeie \ns=rcinat=, provocându-i un avort Pantazi Alexandra, to]i având domiciliul \n casa \n care a avut
spontan. Ocrotirea vie]ii se extinde pân= la moarte. loc triplul asasinat.
Suprimarea vie]ii unei persoane constituie o fapt= |n perioada 2003-2004, victima Pantazi Alina Marinela a
antisocial= grav=, care trebuie sanc]ionat= cu toat= fost plecat= \n Elve]ia la munc=, prilej cu care l-a cunoscut pe
asprimea. “Nu-i nici o mil=, ci crim= s=-l ier]i pe uciga[”, Sgueglia Jean Pierre François, \ncepând cu acesta o rela]ie
spunea W.Shakespeare. de concubinaj.
Legea penal= \l sanc]ioneaz= mai aspru pe criminal, Pe fondul acestei rela]ii, \ntorcându-se \n România,
mergând pân= la pedeapsa deten]iunii pe via]= când victima a \naintat un proces de divor], care s-a \ncheiat \n vara
omorul se comite \n \mprejur=ri care \i imprim= un pericol anului 2005. Ca urmare a rela]iei de concubinaj, Sgueglia
deosebit. A[a, de exemplu, omorul comis cu premeditare, Jean Pierre François a venit de mai multe ori \n România. |n
ceea ce presupune o preg=tire anterioar= [i o cugetare vara acelui an când s-a \ncheiat divor]ul, cet=]eanul str=in a
\ndelungat=, a infrac]iunilor asupra modului de s=vâr[ire petrecut vacan]a pe litoralul românesc, \mpreun= cu Pantazi
a faptei. Un asemenea caz a fost al inculpatului Sgueglia Alina Marinela, cu feti]a ei [i cu Vache Maria (mama sa).
Jean Pierre François, \n vârst= de 37 ani, cet=]ean italian, |n toamna anului 2005, rela]ia dintre Sgueglia Jean
cu re[edin]a \n Elve]ia (Geneva), care a comis un triplu Pierre François [i Pantazi Alina Marinela s-a degradat. Ca
asasinat \n Bucure[ti, victime fiind: Pantazi Alina urmare, \n luna septembrie 2005, Pantazi Alina Marinela s-a
Marinela, Pantazi Valentin [i Vache Maria (fost= Pascali), \mp=cat cu fostul ei so], Pantazi Valentin, hot=rându-se s=
to]i trei domicilia]i \n strada Fagului nr. 2A, sector 1, locuiasc= \mpreun= cu copilul lor minor \n strada Fagului nr.
Bucure[ti. 2A. Aflând de situa]ia ap=rut=, Sgueglia Jean Pierre François
Dosarul penal a fost instrumentat de Parchetul de pe a venit \n România, \n perioada 27-28 noiembrie 2005.
lâng= Tribunalul Bucure[ti [i \naintat instan]iei, \n a doua Convingându-se c= rela]ia sa cu Pantazi Alina s-a terminat, s-
parte a lunii decembrie 2006. a retras la Geneva, hot=rându-se s= se r=zbune. Astfel, a
cump=rat de la un prieten (Schwab Luc) un pistol Glock 19 [i
Filmul triplului asasinat! a procurat o hart= a Bucure[tiului pe care a delimitat zona
unde locuia familia Pantazi, precum [i o hart= de detaliu a
Duminic=, 4 decembrie 2005, \n jurul orelor 15.00, acestei zone, pe care a \nsemnat locul exact al adresei fostei
Dispeceratul Poli]iei Capitalei a fost sesizat c=, \n strada concubine.
Fagului nr. 2A, sector 1, a avut loc un triplu asasinat. Primii |n ziua de 3 decembrie 2005, Sgueglia Jean Pierre
care au intrat \n alert= au fost ofi]erii Serviciului omoruri. Fiind François a venit la Bucure[ti cu un autoturism marca BMW nr.
un caz deosebit, la fa]a locului, s-au deplasat cadre din GE 562830, apar]inând lui Offreda Giovani. Dup= ce s-a cazat
conducerea Direc]iei Generale de Poli]ie a Municipiului la Hotelul Intercontinental, a trimis de pe telefonul s=u mobil
Bucure[ti, \n frunte cu chestorul principal Marian Tutilescu, pe telefonul mobil al so]ilor Pantazi mesaje vocale [i scrise de
cadre din Direc]ia Investiga]ii Criminale a I.G.P.R., [eful amenin]are.
Serviciului criminalistic comisarul [ef-Grigore P=tru], precum |n dup=-amiaza zilei de duminic=, 4 decembrie 2005,
[i al]i speciali[ti \n domeniul investig=rii unor asemenea cazuri Sgueglia Jean Pierre François s-a deplasat la domiciliul
grave. familiei Pantazi, unde se aflau: Pantazi Alina, Pantazi Valentin,
La sosirea procurorului criminalist, Alexandru Bogdan Pantazi Alexandra, Vache Maria, Curiman Petre [i Anghel
Georgescu, \n raport de primele constat=ri f=cute de poli]i[ti, Daniel.
s-a format echipa complex= de cercetare a locului faptelor Sgueglia Jean Pierre François a p=truns \n curte [i \n
comise. cas= [i a ucis prin \mpu[care trei persoane, tr=gând asupra
Dat= fiind natura infrac]iulor s=vâr[ite [i sentimentul de lor, \n cap [i corp, 15 focuri de arm= cu pistolul: Pantazi Alina
team=/oroare provocat de acestea, nu s-a oferit nici o (\mpu[cat= \n interiorul casei – \n buc=t=rie – cu 8 focuri de

38 CRIMINALISTICA
arm=); Pantazi Valentin (\mpu[cat \n pragul u[ii principale de
acces \n cas=, cu 6 focuri de arm=). Evenimentele, a[a cum
s-au petrecut, au fost v=zute [i memorate de feti]a celor doi
so]i Pantazi [I de cele dou= persoane aflate \n vizit= (Curiman
Petre [i Anghel Daniel). Mai mul]i vecini, care au fost alerta]i
de zgomotele de arm= au ie[it imediat din cas= [i l-au v=zut
pe Sgueglia Jean Pierre François plecând de la fa]a locului.
Ulterior, to]i martorii au redat, \n declara]iile lor,
semnalmentele [i \mbr=c=mintea criminalului.
Dup= ce a plecat de la locul faptei, Sgueglia Jean Pierre
François s-a deplasat la Hotelul Intercontinental cu un taxi [i i-
a telefonat prietenului s=u Schwab Luc faptul c= a ucis trei
persoane [i urmeaz= s= se \ntoarc= \n Elve]ia.
De team=, Sgueglia nu a mai urcat \n camera de hotel,
abandonându-[i acolo o parte din bagaje, a mers \n interiorul
parcajului subteran pentru a-[i lua autoturismul BMW. |n
Foto 3
interiorul parcajului, cel \n cauz= ]inea \n mân= pistolul, \n
pozi]ie de tragere (\n aceast= pozi]ie a fost surprins de
camerele video de supraveghere). Apoi, a plecat cu
autoturismul \n Bulgaria prin punctul de frontier= Kalotina (\n
jurul orelor 16.00). Dup= ce a tranzitat teritoriul Bulgariei a
intrat \n Serbia [i Muntenegru. La scurt timp a fost re]inut de
autorit=]ile din Serbia [i Muntenegru, \n regiunea Mari Macri
Lung. A aruncat pistolul pe traseul de deplasare. Imediat dup=
ce a fost prins, criminali[tii au pus \n eviden]= pe mâinile lui
Sgueglia factori suplimentari ai \mpu[c=turii.

Investigarea locului faptei


Echipa complex= de cercetare a locului faptei, \n baza
planului stabilit de procurorul criminalist, a f=cut o investigare
am=nun]it= a imobilului, \n care s-au produs evenimentele.
Casa de locuit era alc=tuit= din hol, dou= dormitoare,
buc=t=rie [i baie. Cadavrul lui Pantazi Valentin a fost
descoperit \n pragul u[ii principale de acces \n cas=, \n pozi]ia
[ezând cu um=rul drept sprijinit de u[a deschis=, coapsa

Foto 4

Foto 1

Foto 2 Foto 5

CRIMINALISTICA 39
Foto 7

Foto 6

dreapt= \n semiflexie, gamba dreapt= flectat= sub coaps= [i


gamba stâng= semiflectat=.
Cadavrul victimei Pantazi Alina – Marinela se afla \n
buc=t=rie \n pozi]ia decubit lateral stâng, cu antebra]ul stâng
flectat pe bra] [i antebra]ul drept \n semiflexie, cu picioarele
orientate spre prag, u[a buc=t=riei fiind complet deschis=.
Cea de-a treia victim=, Vache Maria, fusese transportat=
la Spitalul Universitar de Urgen]= Bucure[ti, unde a decedat la
scurt timp.
Criminali[tii au descoperit la locul faptei mai multe tuburi
de cartu[, inclusiv pe \mbr=c=mintea victimelor [i sub corpul
acestora. De asemenea, s-au descoperit urme specifice
ac]iunii proiectilelor: • un orificiu \n geamul u[ii de la intrarea
principal= \n cas=; • un orificiu \nfundat \n partea inferioar=
stâng= a u[ii de la intrarea principal= \n cas=, partea
exterioar=; • un orificiu de intrare \n peretele magaziei, situat
fa]= \n fa]= cu casa [i un orificiu de ie[ire, situat \n peretele
lateral dreapta al magaziei; • pe peretele zidului imobilului de
la nr. 2 (care delimiteaz= curtea \n partea dreapt=) urme de Foto 8
rico[eu; • \n vi]a de vie, situat= lâng= peretele zidului imobilului
de la nr. 2, urme de rico[eu; • dou= orificii \n pardoseala
buc=t=riei, sub cadavrul numitei Pantazi Alina; • un orificiu \n
capacul aragazului din buc=t=rie; • un orificiu \nfundat \n
faian]a din buc=t=rie.
Criminali[tii au ridicat factori suplimentari ai \mpu[c=turii
de pe obiectele de \mbr=c=minte.
Pe timpul examin=rii locului faptei [i cu prilejul autopsiei
s-au efectuat fotografii judiciare [i filmare pe band= video –
magnetic=. (Foto 1 – 13).
Din locuin]= au fost ridicate mai multe fotografii
prezentând-o pe Pantazi Alina – Marinela \mpreun= cu
Sgueglia, precum [i scrisori reprezentând coresponden]a
dintre cei doi (scrise \n limba italian= sau englez=). Foto 9

Rezultatele autopsierii cadavrelor hemoragiei [i delacer=rii meningo-cerebrale, consecutiv= unor


Din rapoartele medico-legale de necropsie au rezultat fracturi de bolt= [i baz= cranian=. Leziunile s-au putut produce
prin ac]iunea unor proiectile (\mpu[care), fiind \n leg=tur= de
urm=toarele:
cauzalitate direct necondi]ionat= cu decesul. La autopsie s-au
Moartea numitei Pantazi Alina a fost violent=, datorându-se

40 CRIMINALISTICA
Foto 10

Foto 13

mai constatat multiple pl=gi \mpu[cate la nivelul membrelor


superioare bilateral [i toracelui, cu leziuni viscerale [i osoase.
Asupra victimei au mai ac]ionat multiple proiectile (minim 5): la
nivelul extremit=]ii cefalice; la nivelul membrului superior
drept; la nivelul axilelor bra]; la nivelul regiunii mamare
dreapta; la nivelul mâinii stângi. Au fost recuperate dou=
proiectile restante \n cavitatea toracic=. Sângele recoltat de la
cadavru nu con]inea alcool.
 Moartea numitului Pantazi Valentin a fost violent=.Ea
s-a datorat hemoragiei [i delacer=rii meningo-cerebrale,
consecutiv= unor fracturi de bolt= [i baz= cranian=. Leziunile
s-au putut produce prin ac]iunea unor proiectile (\mpu[care),
fiind \n leg=tur= de cauzalitate direct= [i necondi]ionat= cu
decesul. La autopsie s-au constatat multiple pl=gi \mpu[cate
toracice, [i la nivelul membrului superior drept, fiind lezate
organe interne (pl=mân bilateral), coloan= vertebral= (leziune
Foto 11
mielic=), vasele mari de la baza gâtului, fracturi de omoplat
drept [i clavicul= stâng=.
Asupra victimei au ac]ionat [ase
proiectile, toate \n sens postero-
anterior. Sângele recoltat de la cadavru
con]inea 0.50 g ‰ alcool.
 Moartea numitei Vache Maria a
fost violent=, datorându-se hemoragiei
[i delacer=rii meningo-cerebrale,
consecutive unui traumatism cranio-
cerebral cu fracturi de bolt= [i baz=
cranian=. Leziunile s-au produs prin
\mpu[care, fiind \n leg=tur= de
cauzalitate direct= necondi]ionat= cu
Foto 12 decesul.

CRIMINALISTICA 41
A ac]ionat un singur proiectil, de la dreapta la stânga [i pe mâinile infractorului, imediat dup= prinderea acestuia, au
u[or anteroposterior [i cranio-cerebral, \n limita de ac]iune a fost puse \n eviden]= componente ale prafului de pu[c=.
factorilor suplimetari ai \mpu[c=rii. Din examin=rea tehnic= a telefonului mobil al victimelor
a rezultat c=, \n cazul zilei de 3 decembrie 2005, Sgueglia a
Alte probe administrate
transmis de pe telefonul s=u mobil mai multe mesaje vocale [i
Din declara]iile feti]ei so]ilor Pantazi, respectiv numita
scrise \ntr-un amestec de limb= italian= [i limb= englez=. Prin
Pantazi Monica-Alexandra, care se re\ntoarcea de la un vecin,
aceste mesaje, infractorul le-a amenin]at cu moartea.
a v=zut-o pe bunica ei, Vache Maria, c=zut= \n curte, iar pe
De la Hotelul Intercontinental s-au ridicat imaginile
tat=l ei, victima Pantazi Valentin, c=zut lâng= u[a de intrare \n
\nregistrate de camerele de supraveghere ale parcajului
cas=.
subteran, momentele când infractorul se deplasa cu pistolul \n
Totodat=, a auzit-o pe mama ei strigând dup= ajutor,
pozi]ie de tragere [i se urca \n autoturism.
dup= care l-a v=zut [i recunoscut pe criminal, care avea \n
La re]inerea infractorului, autorit=]ile din Belgrad au
mân= un pistol [i tr=gea focuri de arm=.
descoperit \n servieta acestuia h=r]i ale Bucure[tiului, unde
Ceilal]i martori (vecini cu victimele) l-au v=zut pe
erau \nsemnate cartierul [i adresa locuin]ei victimelor, care au
criminal, unii dintre ei chiar \n momentul când \mpu[ca
fost trimise, prin Interpol, autorit=]ilor române. Tot prin Interpol
victimele, dar de team= nu au intervenit. Infractorul a fost
a fost predat [i infractorul, respectiv \n ziua de 20 iulie 2006.
indicat [i recunoscut de martori [i \n plan[a fotografic=
prezentat= de anchetatori. Cu acest prilej a fost predat autoturismul acestuia [i alte

Din raportul de constatare tehnico-[tiin]ific= obiecte personale.


criminalistic= traseologic=, \ntocmit de Serviciul criminalistic Prin comisia rogatorie dispus= \n Confedera]ia Elve]ian=
din cadrul Poli]iei Capitalei, rezult= c= obiectele de s-au ob]inut declara]ii de la Schwab Luc – prieten [i fost coleg
\mbr=c=minte ale victimelor prezint= multiple orificii specifice de serviciu al inculpatului Sgueglia. Martorul a declarat c= i-a
unei \mpu[c=ri, atât orificii de intrare cât [i orificii de ie[ire. De vândut prietenului s=u un pistol marca Glock 19 nr. GAM115,
exemplu, s-a stabilit c= tragerea asupra victimei Pantazi Alina f=r= cartu[e. De asemenea, martorul a mai declarat [i \n
Marilena s-a efectuat oblic descendent din partea lateral leg=tur= cu faptul c=, \n ziua de 4 decembrie 2005, Sgueglia l-
dreapta a victimei, iar aceasta se afla \n pozi]ie de a apelat pe telefonul mobil [i i-a spus c= a asasinat trei
autoap=rare, având bra]ul drept ridicat [i corpul \nclinat spre persoane.
stânga. Tragerea asupra victimei Pantazi Valentin s-a efectuat La perchezi]ia domiciliar= efectuat= la locuin]a
oblic descendent din spatele victimei. Atât autorul cât [i infractorului, situat= \n Geneva, nu s-au g=sit arme de foc [i
victima se aflau \n mi[care. muni]ie, dar s-a descoperit un cofret gol pentru pistol Glok [i o
|n raportul de constatare tehnico-[tiin]ific= balistic=, revist= de specialitate pentru pistoalele Glock.
\ntocmit de Institutul de Criminalistic= din I.G.P.R., s-a precizat
c= cele 15 tuburi de cartu[, ridicate de la locul faptei, sunt de Recunoa[terea faptelor abominabile
calibru 9x19 mm Luger (Parabellum), marca Sellier Bellot, |n declara]iile sale, printre altele, Sgueglia a ar=tat c= a
pentru cartu[e cu glon] destinate armelor de foc letale militare avut o rela]ie cu victima Pantazi Alina, pe care a cunoscut-o,
sau de ap=rare [i paz= gen pistol sau pistol automat. \n anul 2004, la Geneva, c= aceasta a divor]at de victima
Elementele de muni]ie puse la dispozi]ie cu fost trase cu un Pantazi Valentin, urmând s= se c=s=toreasc= cu el. Pantazi
pistol semiautomat sau automat, marca Glock. Alina a revenit \n România pentru a reglementa situa]ia
Toate cele 15 cartu[e supuse examin=rilor au fost trase copilului minor, pe care dorea s=-l ia la Geneva. Din vara
cu aceea[i arm=. anului 2005, când [i-a petrecut vacan]a \n România cu
Din raportul de constatare tehnico-[tiin]ific= fizico- Pantazi Alina, a mai venit, \n 28 noiembrie 2005, când i-a dat
chimic=, realizat tot de Institutul de Criminalistic=, rezult= c= suma de 10.000 de Euro numitei Pantazi Alina, pentru a-[i
pe obiectele de \mbr=c=minte ale victimelor Pantazi Alina [i rezolva problemele cu fostul ei so]. V=zând c= a fost \n[elat de
Pantazi Valentin s-au pus \n eviden]= factori suplimentari ai Alina, \n ceea ce prive[te banii, a luat m=sura s= plece la
\mpu[c=rii, \n zonele orificiilor de intrare. Prezen]a factorilor Geneva, pentru a se preg=ti \n vederea re\ntoarcerii \n
secundari ai \mpu[c=turilor pe obiectele de \mbr=c=minte ale România [i \mpu[c=rii celor trei.
victimelor indic= faptul c= distan]a de la care s-a tras a fost de Infractorul a fost condus \n teren [i s-a efectuat
aproximativ un metru. Pe obiectele de \mbr=c=minte recunoa[terea, indicând am=nun]it modul cum a omorât
examinate nu s-au pus \n eviden]= particule de pulbere victimele.
nearse. * *
De asemenea, acela[i Institut de Criminalistic=, printr-un *
raport de constatare tehnico-[tiin]ific= fizico-chimic=, a stabilit Fapta inculpatului Sgueglia Jean Pierre François
c= pe haina [i \nc=l]=mintea lui Sgueglia s-au pus \n eviden]= \ntrune[te elementele constitutive ale infrac]iunii de omor
factori suplimentari ai \mpu[c=turii. calificat [i deosebit de grav, prev=zute de art. 174-175 lit. a -
Din raportul \ntocmit de autorit=]ile din Belgrad rezult= c= 176 lit b. C.pen.

42 CRIMINALISTICA
Subcomisar de poli]ie RADU TE{AN
Subcomisar de poli]ie ADRIAN BABA
Tehnician criminalist MARIUS GU}

Les empreintes laissées sur le terrain par les chaussures d’un suspect aident bien à son identification, surtout quand
on les étudie soigneusement. Si les chaussueres sont trés usées, tant mieux pour les experts.

acestora, a condus la imposibilitatea valorific=rii la justa lor

S
atisfac]ia identific=rii traseologice prin valoare.
expertiza urmelor de \nc=l]=minte [i studiul Un factor generator [i distructiv al urmelor de aceast=
lucr=rilor de specialitate \ntocmite de criminali[tii natur= poate fi [i neasigurarea corespunz=toare a perimetrului
practicieni consacra]i ai domeniului abordat ne-au determinat câmpului infrac]ional, prin p=trunderea \n scena crimei [i a
s= redact=m acest material actualizat conform noilor cerin]e, altor persoane.
fiind influen]a]i de noile tehnici [i metode ap=rute. O urm= de adâncime creat= \n timpul nop]ii \n sol,
Urmele care se preteaz= cel mai bine la individualizare identificat= \n zorii zilei, dar care nu este fixat= [i ridicat= \n
sunt cele produse prin contact.Datorit= faptului c= acestea timp util, poate s= fie compromis=, alterarea acesteia fiind
redau integral sau par]ial conturul [i desenul obiectului influen]at= de factorii atmosferici(uscare [i deteriorarea
creator, acestea sunt denumite urm=-form=. anumitor elemente \n relief sau dispersia \n mas= datorat=
Reflectarea caracteristicilor \nc=l]=mintei infractorului, \n precipita]iilor).
urma g=sit= la locul faptei, poate fi identificat= [i folosit= ca La \nc=l]=mintea creatoare de urm=, pot surveni, \n timp,
mijloc de prob=. modific=ri \n configura]ia desenului, care pot induce uneori
erori de interpretare.
Fundamentul [tiin]ific al expertizei urmelor l=sate de
\nc=l]=minte poate fi definit de obiectul receptor, care const= Examinarea urmelor de \nc=l]=minte l=sate pe obiecte
\n redarea cât mai fidel= a desenului urmei create de Examinarea urmelor de \nc=l]=minte presupune
\nc=l]=minte. folosirea de c=tre criminalist a unor mijloace tehnice de
Calitatea caracteristicilor generale [i individuale ale examinare, care vor fi utilizate \n func]ie de natura obiectului
urmelor-form= de \nc=l]=minte, eviden]iate pe obiecte, este primitor:
divizat= de c=tre obiectul primitor, \n func]ie de capacitatea  etaloane metrice, [ublere, conforme standardului
acesteia de reflectare [i stabilitate relativ temporar=, sub global "ISO 17025";
ac]iunea factorilor interni [i externi.  lupa cu mâner;
Num=rul caracteristicilor generale sau chiar caracteristici  dispozitivul cu folie electrostatic= pentru ridicarea
individuale, de \nalt= valoare probant=, create de \nc=l]=minte, urmelor de stratificare [i destratificare, aflat \n dotarea
poate conduce la stabilirea apartenen]ei de gen sau laboratorului criminalistic;
identificarea obiectului creator.  aparatul cu surs= de lumin= "Polilight" pentru urmele
latente;
Considera]ii privind urmele de \nc=l]=minte  microscopul din dotarea autolaboratorului
Categoriile de urm=-form= de acest gen sunt: criminalistic;
Urmele de adâncime; urmele de stratificare [i de  scanarea urmelor -amprentelor cu ajutorul tehnicii de
destratificare, urmele latente de suprafa]= . calcul;
O importan]= deosebit=, \n identificarea urmelor de  tehnica de calcul a programului "Lucia Forensic" care
aceast= natur=, o reprezint= activitatea de fixare, ridicare a [i-a dovedit utilitatea [i eficien]a.
amprentei urmei, la fa]a locului, respectând cu stricte]e regulile |n procesul examin=rilor comparative, se vor stabili
specifice. caracteristicile generale [i individuale care sunt urm=toarele:
Anumite caracteristici, la \nc=l]=mintea care a creat
urma, pot fi eviden]iate chiar din stadiul fabrica]iei, dar cele Caracteristicile generale:
mai edificatoare sunt l=sate de suprafa]a \nc=l]=mintei uzate,  tipul \nc=l]=mintei [i genul probabil al persoanei
care, fiind purtat= \n timp, poate recepta anumite caracteristici purt=toare;
de individualizare.  lungimea [i l=]imea, care sunt influen]ate de
Din experien]a proprie, am concluzionat c=, \n general, dinamicitate;
urmele form= de \nc=l]=minte, nu au fost exploatate suficient,  l=]imea t=lpii, \n zona glencului (median=) [i tocului;
iar neprotejarea, \n timp real [i \n mod corespunz=tor a  formele geometrice ale desenului \nc=l]=mintei;

CRIMINALISTICA 43
 forma vârfului, tocului ; doar un element individual forte, creat accidental, ca urmare
 inscrip]ii referitoare la m=rime sau marc=. a interac]iunii cu un obiect incandescent sau \ncastrat \n masa
materialului, acesta va fi m=surat sub aspectul adâncimii,
Caracteristicile individuale: lungimii, l=]imii [i unghiului creat \n raport cu alte elemente ale
 amplasamentul zonei celei mai uzate fa]= de alte desenului.
elemente;
 continuitatea sau discontinuitatea anumitor trasee ale
Demonstra]ia
Pentru demonstrarea constat=rilor, se utilizeaz=
desenului \nc=l]=mintei;
 uzura pronun]at= a unor reliefuri din desenul
programul "Lucia Forensic", care prezint= o varietate de
func]ii, ce sprijin= expertul pentru demonstrarea, vizualizarea
\nc=l]=mintei, amplasament, dimensiuni [i grada]ia uzurii pe
acel segment; [i formularea unor concluzii [tiin]ifice pertinente [i care pot s=
 anumite repara]ii, survenite \n timp la talpa sau tocul contribuie \n probarea ac]iunii infrac]ionale.
\nc=l]=mintei, sub aspectul materialului, form= [i dimensiuni; Identific=ri prin expertiza urmei de \nc=l]=minte
 deta[=ri sau rupturi de material, amplasament, form= Dintre lucr=rile efectuate, \n ultima perioad=, la nivelul
[i dimensiune;
 jonc]iuni ale matri]elor cu materialul turnat al
compartimentului expertize [i constat=ri tehnico-[tiin]ifice din
cadrul Serviciului criminalistic - Bihor, prezent=m cele mai
\nc=l]=mintei, form=, dimensiune;
 crearea accidental= a unor desene individuale, ca
semnificative demonstra]ii vizuale.
|n aceste lucr=ri, la \ntreb=rile solicitate de organele de
urmare a contactului cu obiecte incandescente sau ca urmare
urm=rire penal=, concluziile au fost cert pozitive, adic= urmele
a contactului cu obiecte ascu]ite, perforatoare sau t=ietoare,
de \nc=l]=minte ridicate de la fa]a locului au fost create de
amplasament, form= [i dimensiune;
 \ncastrarea unor obiecte sau corpuri str=ine \n masa
\nc=l]=mintea ridicat= de la suspec]i.
sau profilul materialului \nc=l]=mintei, amplasament, form= [i
dimensiune;
 lipsa flecului din tocul \nc=l]=mintei, amplasamentul [i
forma orificiului de fixare.

Etapele examin=rii
Examinarea separat=:
 prima etap= presupune examinarea urmei \n litigiu,
pentru a stabili caracteristici de identificare;
 apoi se va compara urma direct cu suprafa]a
\nc=l]=mintei;
 \nc=l]=mintea, presupus= a fi creatoarea urmei, va fi
cur=]at= cu un jet de ap= spre a elimina impurit=]ile care pot
constitui un impediment major \n individualizare, dar f=r= a
elimina diferite corpuri sau obiecte \ncastrate accidental [i Reprezint= o urm= de \nc=l]=minte de adâncime creat=
care pot constitui elemente individuale de identificare; \n sol, ridicat= cu mulaj din ghips, cu ocazia investig=rii
 se vor studia modelele create experimental cu tehnico-[tiin]ifice a locului faptei din data de 13.06.2006 , \n
\nc=l]=mintea care se presupune c= a creat urma \n litigiu. cauza privind distrugerea prin incendiere a locuin]ei, comis= \n
Realizarea modelelor de compara]ie se va efectua \n dauna numitului B.F. din comuna Brusturi, jud. Bihor.
condi]ii cu [i pe materiale (supor]i) asem=n=toare, exercitând Pentru o mai bun= vizualizare a elementelor
o for]= apropiat= cu a celei \n care a fost l=sat= urma aflat= \n caracteristice [i pentru a putea efectua compara]iile pe
litigiu, deoarece pot influen]a prin dinamic= anumite negativele urmei aflat= \n litigiu [i a \nc=l]=mintei ridicate de la
caracteristici.
suspect, am procedat la ridicarea mulajelor cu ajutorul pastei
Spre exemplu, o urm=, creat= \n sol umed, va prezenta
"MIKROSIL" de culoare maron, de pe mulajul pus la dispozi]ie
\n zonele marginale forma]iuni dinamice cu l=]imi diferite fa]=
(mulajul din ghips este alb, lipsit de contrast) [i cizma
de desenul \nc=l]=mintei.
presupus= a fi creat urma.
|n cazul fragmentelor de urm= de \nc=l]=minte, suprafa]a
de contact a obiectului creator interac]ioneaz= doar cu un
segment din obiectul respectiv, for]a de ap=sare fiind orientat=
unilateral. Men]ion=m c= se pot imprima inclusiv golurile
dintre profile sau protuberan]ele (proeminen]ele) care sunt
curbate ca urmare a presiunii exercitate.

Examinarea comparativ=:
Identificarea unei caracteristici pre]ioase, amplasat= cu
certitudine \n aceea[i zon= a urmei \n litigiu [i modelului de
compara]ie, va constitui punctul de pornire \n c=utarea
celorlalte elemente de asem=nare.
|n continuare, se vor puncta formele specifice,
dimensiunile [i plasamentul caracteristicilor individuale \n
raport de celelalte elemente identificate.
Dac= este o urm= de \nc=l]=minte la care se eviden]iaz= Ligiu

44 CRIMINALISTICA
Model de compara]ie

cu ajutorul tu[ului tipografic.

Litigiu Model de compara]ie

Litigiu
Model de compara]ie

Reprezint= urmele de \nc=l]=minte de adâncime [i de


stratificare create \n sol [i pe un material textil, ridicate prin
fotografiere direct=, cu ocazia investig=rii tehnico-[tiin]ifice a
locului faptei, \n data de 01.03.2007, \n cauza privind omorul
deosebit de grav comis asupra lui C.I. din comuna Diosig, jud.
Bihor. Litigiu
Modelele de compara]ii au fost realizate prin scanare [i

CRIMINALISTICA 45
Litigiu Model de compara]ie
Litigiu Model de compara]ie

Reprezint= urma de \nc=l]=minte latent= relevat= cu


negru de fum, creat= pe un semicarton lucios, ridicat= cu folie
adeziv= [i suport, cu ocazia investig=rii tehnico-[tiin]ifice a

Model de compara]ie

Reprezint= urma de \nc=l]=minte de stratificare cu


sânge, creat= pe padimentul din gresie, ridicat= prin
fotografiere direct=, cu ocazia investig=rii tehnico-[tiin]ifice a
locului faptei, \n data de 01.03.2005, \n cauza privind omorul
deosebit de grav comis asupra lui B.M., vânz=toare \ntr-un
magazin din municipiul Oradea.
Modelul de compara]ie a fost
locului faptei din data de 18.02.2007, \n
cauza privind furtul comis \n dauna
S.C."BazaIndimex" S.R.L. din ora[ul {tei.
Litigiu Model de compara]ie

Modelul de compara]ie a fost realizat


cu ajutorul tu[ului tipografic.

|n aceast= lucrare, nu au fost tratate


aspecte \n leg=tur= cu urmele de
\nc=l]=minte l=sate pe corpul uman, [i urmele l=sate de fe]ele
\nc=l]=mintei.
Prin lucrarea prezent=, am adus \n
actualitate un segment major al
traseologiei, deoarece acest subiect nu a
fost abordat \n lucr=rile de specialitate din
ultima vreme , cu speran]a c= se va dovedi
un material documentar satisf=c=tor .

realizat cu ajutorul tu[ului tipografic.

Bibliografie:
- Tratat practic de Criminalistic= - vol. III, cap. I (T. Barbu [i

46 CRIMINALISTICA