Editorial

Criminalistica \n 2007
Prof. VASILE L+P+DU{I

The article presents aspects from the activity of the General Assembly of the Romanian Forensic
Science Association discussed on the 14th February 2008.

|n ziua de 14 februarie 2008, la Centrul Cultural al simpozionul interna]ional, cu aceea[i tem=, organizat \n luna
Ministerului Internelor [i Reformei Administrative a avut loc octombrie 2006.
Adunarea general= anual= a Asocia]iei Criminali[tilor din O contribu]ie important= la dezvoltarea [tiin]ei
România, la care au luat parte membri fondatori [i membrii criminalistice a avut-o lucr=rile editate [i articolele publicate \n
simpli, precum [i invita]i din cadrul institu]iilor statului de anul 2007, apar]inând domnilor: prof. univ. dr. Vasile
drept. La ordinea de zi s-au prezentat urm=toarele: Berche[an, prof. univ. dr. Laz=r Cârjan, prof. univ. dr.
 Raportul de activitate pe anul 2007; Tudorel Butoi, prof. univ. dr. Vladimir Beli[, conf. univ. dr.
 Programul de activitate pentru anul 2008; Gheorghe Popa, lector univ. dr. Iancu {tefan, lector univ. dr.
 Raportul trezorierului privind situa]ia logistic= [i Constantin Dr=ghici, lector univ. dr. Ioan Hurdubaie, expert
financiar= a Asocia]iei Criminali[tilor din România; judiciar ing. Mircea Fierbin]eanu, comisar [ef Gheorghe
 Raportul comisiei de cenzori; }âru, col. (r) prof. Vasile L=p=du[i, lector univ. drd. Marin
 Alegerea Consiliului director, a Comisiei de cenzori [i Ruiu, comisar drd. Cri[an Mucenic L=zureanu [.a.
a trezorierului;
 Stabilirea sec]iilor Asocia]iei Criminali[tilor din
România;
 Bugetul de venituri [i cheltuieli pe anul 2008.
Din con]inutul d=rii de seam= [i al interven]iei
participan]ilor s-au desprins urm=toarele:
Fa]= de anul 2006, num=rul membrilor asocia]iei a
crescut cu 50, astfel c=, de la \nfiin]are [i pân= la sfâr[itul lunii
decembrie 2007, se afl= \n eviden]= un num=r de peste 1.800
de membrii.
Cu sprijinul Institutului de Criminalistic= din cadrul
I.G.P.R s-a continuat constituirea filialelor teritoriale ale
Asocia]iei, ac]iune care se va finaliza pân= la sfâr[itul
semestrului I al anului 2008.
Prin activit=]ile organizate, Asocia]ia a promovat opinii,
metode [i mijloace tehnico-[tiin]ifice, prin care a contribuit la
prevenirea [i combaterea criminalit=]ii, aducându-[i astfel
Lucr=rile de criminalistic= [i Revista Român= de
contribu]ia la perfec]ionarea actului de justi]ie.
Criminalistic= au fost apreciate la “Salonul Interna]ional de
Este pozitiv faptul c= Asocia]ia a reu[it s= fie cunoscut=
Carte – 2007”, organizat de Direc]ia General= de Informare [i
\n rândul institu]iilor statului de drept [i de \nv=]=mânt din ]ara
Rela]ii Publice din cadrul M.I.R.A, \n perioada 24-27
noastr= [i din str=in=tate. Totodat=, Asocia]ia s-a f=cut
octombrie 2007.
cunoscut= [i \n cadrul unor structuri ale Uniunii Europene.
|n cadrul activit=]ilor de la Salonul de Carte au fost
Conform programului stabilit de Adunarea general= din
lansate mai multe lucr=ri de criminalistic= [i medicin= legal=.
februarie 2007, au fost elaborate de c=tre Asocia]ie, \n
Cu acest prilej, organizatorii au acordat diplome de onoare
parteneriat cu Institutul de Criminalistic= [i Universitatea
unor autori [i Asocia]iei Criminali[tilor din România.
Român= de {tiin]e [i Arte “Gheorghe Cristea” din Bucure[ti,
O alt= activitate organizat= de Asocia]ia Criminali[tilor
peste 70 de studii [i lucr=ri de cercetare [tiin]ific=. O parte din din România [i Inspectoratul General al Poli]iei Române
aceste lucr=ri au fost publicate \n Revista Român= de (Institutul de Criminalistic= [i Direc]ia Poli]iei Rutiere) a fost
Criminalistic= [i \n volumul de studii [i comunic=ri al Simpozionul interna]ional cu tema: “Investigarea
Universit=]ii Române de {tiin]e [i Arte “Gheorghe Cristea” criminalistic= a accidentelor rutiere. Rolul mass-media \n
sub denumirea “Juridica”. prevenirea acestora”, care a avut loc \n zilele de 30 [i 31
Prin eforturile materiale [i financiare ale Asocia]iei a fost octombrie 2007.
editat \ntr-un tiraj de 1.000 de exemplare volumul “Contribu]ia Aceast= manifestare a confirmat, \nc= o dat=, \naltul
criminalisticii la investigarea actelor teroriste [i a altor profesionalism [i cota deosebit= de apreciere de care se
evenimente cu consecin]e grave”, comunic=rile prezentate la bucur= criminalistica româneasc=. Cu acest prilej au fost

CRIMIN ALIS TIC A 1

 Adunarea General= a ales \n Consiliul Director
al Asocia]iei [i \n Comisia de Cenzori pe urm=torii:
Pre[edinte
Conf. univ. dr. Gheorghe Popa.
Prim Vicepre[dinte
Prof. univ. dr. Laz=r Cârjan.
Vicepre[edin]i:
Prof.univ.dr. Vasile Berche[an;
General maior magistrat dr. Dan Voinea;
Chestor principal drd. Iancu {tefan;
Comisar [ef de poli]ie Gheorghe }âru.
Secretar general
Col. (r) prof. Vasile L=p=du[i.
Secretar executiv
Comisar de poli]ie drd. Cri[an-Mucenic L=zureanu.
Membrii:
prezentate peste 80 de comunic=ri de \nalt= ]inut=, care au
Prof. univ. dr. Valentin Iftenie;
eviden]iat o serie de aspecte referitoare la tema supus=
Lector univ.dr. Ioan Hurdubaie;
dezbaterilor.
Conf. univ. dr. Gheorghe P=[escu;
Tot o activitate important= a Asocia]iei Criminali[tilor din
Conf. univ. dr. Marin Ruiu;
România a fost \ndreptat= c=tre realizarea prevederilor
Dr. ing. Mircea Fierbin]eanu;
Protocolului \ncheiat cu Universitatea Român= de {tiinte [i Arte
Ing. Anca B=lan;
“Gheorghe Cristea” din Bucure[ti [i Inspectoratul General al
Colonel magistrat drd. Pantelimon Bo[tin=;
Poli]iei Române privind “Masteratul \n specialitatea
General lt. (r) dr. Gavril Dorelu }=rmurean;
criminalistic=”. |n luna iunie 2007 a absolvit cea de-a doua
Comisar [ef de poli]ie dr. Constantin Duvac;
serie de cursan]i. O contribu]ie important= la realizarea
Comisar [ef de poli]ie Nicolae Gheorghe;
activit=]ilor \n cadrul masteratului au avut-o speciali[tii
Comisar [ef de poli]ie Grigore P=tru];
Institutului de Criminalistic=, care au dovedit competen]= [i
Comisar [ef de poli]ie Ionel Necula;
calit=]ile necesare pentru transmiterea c=tre cursan]i a
Comisar [ef de poli]ie drd. Nicolae Preda.
tehnicilor [i metodelor criminalistice folosite atât \n ]ar= cât [i \n
Comisia de cenzori:
str=in=tate.
Pre[dinte:
|n anul 2007 au participat la manifest=ri interna]ionale,
Economist Costic= T=nase.
pe linie de criminalistic=, 17 speciali[ti, majoritatea fiind din
Membrii:
cadrul Institutului de Criminalistic=, fiind sus]inu]i financiar de
Lector univ.drd. Nicolae Grofu;
c=tre I.G.P.R. Unele aspecte privind problematica dezb=tut=
Lector univ. drd. Florin Bobin.
la aceste manifest=ri sau \ntâlniri de lucru au fost publicate \n
Trezorier
Revista Român= de Criminalistic=.
Comisar de poli]ie Mihai Ivanici.
Printre activit=]ile, care urmeaz= s= le realizeze
Asocia]ia, \n anul 2008, se \nscriu urm=toarele: Adunarea general= a stabilit urm=toarele sec]ii:
 Dezvoltarea activit=]ilor de cercetare [tiin]ific=. Printre - sec]ia juridic=; - sec]ia tehnic= criminalistic=; - sec]ia tactic=
acestea se \nscrie [i proiectul “Sistemul integrat de securitate criminalistic=; - sec]ia metodologie criminalistic=; - sec]ia
rutier=”; amprenta genetic=; - sec]ia chimie judiciar=; - sec]ia istorie
 Organizarea simpozioanelor cu temele: criminalistic=, \nv=]=mânt, mass-media; - sec]ia organizare,
 Euroconformizarea activit=]ilor de criminalistic=, prin planificare, marketing [i rela]ii interna]ionale; - sec]ia
implementarea “managementului calit=]ii” – 16 aprilie 2008.
 Investigarea criminalistic= a infrac]iunilor cu
violen]= – 29-30 octombrie 2008;
 Organizarea unei manifest=ri dedicate \mplinirii
a 10 ani de la fondarea [i apari]ia Revistei Române de
Criminalistic=;
 Organizarea unor expozi]ii cu tehnic= [i produse
necesare laboratoarelor de criminalistic=;
 Editarea lucr=rii “Investiga]ia criminalistic= a
accidentelor de circula]ie” (comunic=rile Simpozionului
interna]ional din 30-31 octombrie 2007), precum [i a
Revistei Române de Criminalistic= ([ase numere);
 Organizarea de manifest=ri specifice (sesiuni de
comunic=ri, prezentarea de cazuri deosebite,
prezentarea rezultatelor unor studii [i cercet=ri etc.) de
c=tre sec]iile asocia]iei, la care vor participa criminali[ti
[i speciali[ti din alte domenii de activitate.

2 CRIMIN ALIS TIC A

 DISPOZITIV DE USCARE
URME BIOLOGICE
Subcomisar de poli]ie VALENTIN SITARU – Serviciul Criminalistic din cadrul D.G.P.M.B.

Device for drying biological traces

The idea for construction of this device shows up from the need to dry, in safety conditions, wet biological traces
that were collected from crime scene, using pharyngeal swabs.
The working principle consists in maintaining the trace wet in a box, isolated from environment, where it is
created a forced air circulation, which permits to maintain a dry environment.
The proofs protection from contamination agents is made trough sealing up the box with gum gaskets as well
as trough using some rayon fibers filters at the admission and at the evacuation ports.
The proofs are maintain in vertical position, fixed in a stand at a distance not to permit to contaminate each
other, by direct contact, by handling or during transport.
The wooden box is covered with a material which permits to be decontaminated with various substances used
for that purpose.
Materials:
Wooden box (thermo insulator) with hinged cover.
Cooler with Iris type diaphragm (for filter assembling, at the hole from inside the box, was attached a cylindrical
part over which was fixed the filter with a gum gasket which was taken from an old vacuum cleaner).
The air evacuation port (has been used a latent powder container whom has been removed the bottom and in
the container lid has been made an aperture; between the container lid and the box has been inserted the filter; for
filter protection has been stuck a plastic grid over the container lid surface.
The proofs stand, made from plywood, disposed about 1.5 cm high from the bottom of box.
Rayon fibers filter, used for electrical hoods
Silicone tube
Gum tape for sealing up the box
Ambition, skill, will.
Cost of materials : about 70 RON, execution time: about 10 hours

Photo 1 The device for drying in working position; Photo 2 A-gum tape for sealing up the box, B-cooler; C-air
admission filter
D-pharyngeal swabs stand; E-evacuation port; Photo 3 The cooler in “OFF” and “ON” position; Photo 4 The
evacuation port
Photo 5 Cooler’s filter; Photo 6 The evacuation port filter;

Materiale:

I  Cutie din lemn (izolator termic) prev=zut= cu capac

deea construc]iei dispozitivului \n cauz= a ap=rut
din necesitatea usc=rii, \n condi]ii de siguran]=, a
urmelor biologice recoltate de la fa]a locului \n
stare umed=, cu ajutorul recoltoarelor pentru exudat faringian.
Principiul de func]ionare const= \n men]inerea
probei umede \ntr-o incint=, izolat= de mediul ambiant, \n care
se creaz= o circula]ie for]at= a aerului, ceea ce permite
men]inerea unei atmosfere uscate.
Protejarea probei fa]= de agen]ii de contaminare este
f=cut= prin etan[area incintei, cu garnituri de etan[are din
cauciuc, cât [i prin aplicarea unor filtre din celofibr= la gura de
admisie [i evacuare a aerului circulat.
Probele sunt men]iunte \n pozi]ie vertical=, fixate \ntr-un
stativ, la o distan]= suficient=, care s= nu permit=
intercontaminarea acestora prin contact direct, fie la
manipulare fie \n timpul transportului.
Incinta din lemn (cutia) este placat= cu vinilin lipit cu
prenandez, ceea ce permite decontaminarea acesteia cu
diverse solu]ii destinate acestui scop.
fixat \n balamale;
 Ventilator cu diafragm= iris. Pentru montarea filtrului,
la cap=tul din interiorul cutiei, s-a ata[at un element de fixare
cilindric peste care s-a pus filtrul. Filtrul a fost fixat cu o
garnitur= din cauciuc, recuperat= de la un motor vechi de
aspirator;
 Gura de evacuare aer (s-a folosit o cutie de pulbere
relevant=, c=reia i s-a t=iat fundul, iar \n capac s-a decupat un
orificiu. |ntre capac [i cutie se insereaz= filtrul. Pentru
protec]ia filtrului s-a lipit un grilaj din plastic pe suprafa]a
capacului);
 Stativ probe, confec]ionat din placaj (ideal din plastic),
dispus la circa 1,5 cm \n=l]ime fa]= de baza incintei;
 Filtru celofibr=, folosit la hotele electrice;
 Tub silicon;
 Band= din cauciuc pentru etan[area ferestrelor;
 Ambi]ie, \ndemânare [i bun=voin]=.
Costul materialelor: aproximativ 70 lei; timp de execu]ie:
circa 10 ore.

CRIMIN ALIS TIC A 3

 Gura de evacuare

Dispozitivul pentru uscare \n pozi]ia de lucru

A – BAND+ ETAN{ARE CAUCIUC;
B – VENTILATOR;
C – FILTRU ADMISIE AER;
D – STATIV RECOLTOARE EXUDAT FARINGIAN;
E – GUR+ EVACUARE AER.

Filtrul ventilator

A. Ventilatorul \n pozi]ia oprit

B. Ventilatorul \n pozi]ia pornit

B
4 CRIMIN ALIS TIC A
CRIMIN ALIS TIC A 5
 O con[tiin]= neclintit= \n serviciul [tiin]ei
Prof. VASILE L+P+DU{I

This article refers to the adventures of a great coroner and forensic specialist, Alexandru Bircle.

M
din Copenhaga, Hajek din Praga, Suluk
ul]i \n]elep]i [i
din Bratislava, to]i fiind somit=]i \n
oameni de [tiin]= ne-
medicin= legal= [i criminalistic=.
au demonstrat, \n
Concluziiile comisiei au fost f=cute
operele lor, c= viitorul, pentru a fi
publice, \n noaptea de 29 spre 30
credibil, trebuie s= aib= pus \n el [i
aprilie 1943, de c=tre agen]iile de pres=
trecutul. De la apari]ia sa, revista
DNB [i TRANSOCEAN. Aceste concluzii
noastr= [i lucr=rile editate pe linie de
i-au derajat pe sovietici.
criminalistic= [i medicin= legal= au
Dup= \ncheierea celui de-al doilea
prezentat o serie de speciali[ti care,
r=zboi mondial, \n disputele din jurul
de-a lungul timpului, [i-au adus
masacrului de la Katyn, sovieticii au fost
contribu]ia la dezvoltarea [tiin]ei
exonera]i de orice r=spundere [i s-a
criminalistice [i la solu]ionarea unor
aruncat vina pe germani.
cauze complexe. Unul dintre cei care
Ulterior, serviciile speciale de
au fost uita]i, pe nedrept, este [i
informa]ii ale sovieticilor i-au vânat f=r=
Alexandru Bircle. S-a n=scut \n anul
mil= pe membrii fostei comisii
1899, la Bucure[ti, expert \n
interna]ionale, cu inten]ia clar= de a-i
criminalistic= [i medicin= legal=, fost
lichida, fiind considera]i martori
[ef de lucr=ri la Institutul de Medicin=
periculo[i. Imediat dup= 23 august 1944, au \nceput
Legal= “Mina Minovici”, recunoscut pe plan interna]ional
activit=]ile \mpotriva lui Alexandru Bircle.
pentru activitatea sa. |n toamna anului 1940, Alexandru
Prima tentativ= a ru[ilor de a-l aresta a fost \n ziua de
Bircle, \mpreun= cu al]i speciali[ti, a efectuat expertizele de
22 noiembrie 1944, dar nu a reu[it. |n anul 1946, Alexandru
specialitate asupra asasinatelor comise de legionari la
Bircle a fost condamnat la 20 de ani munc= silnic=, \n calitate
Penitenciarul Jilava [i \n alte locuri.
de “criminal de r=zboi”. Sentin]a s-a emis \n contumacie,
Dup= cum se [tie, \n noaptea de 26 spre 27 noiembrie
deoarece Alexandru Bircle reu[ise s= se ascund=, cu sprijinul
1940, din ordinul dat de Horia Sima, c=petenia legionar=
familiei [i al unor prieteni din poli]ie. |n toamna anului 1947,
Gheorghe Cre]u, comisar legionar \n cadrul Prefecturii Poli]iei
Alexandru Bircle a p=r=sit clandestin România, cu un
Capitalei, a pus la cale asasinarea a peste 60 de de]inu]i politici
pa[aport fals.
(\n mare parte demnitari ai regimului de atunci), afla]i la
Dup= mai multe peregrin=ri prin Elev]ia [i Fran]a, a
Penintenciarul Jilava [i \n comuna Strejnic, precum [i a peste 20
ajuns \n Argentina, la Buenos Aires. De aici a plecat \n Peru,
de poli]i[ti din cadrul Poli]iei Capitalei, printre care [i criminali[ti.
unde a fost \ncadrat ca profesor de medicin= legal= [i
Expertizele efectuate de Alexandru Bircle au constituit
criminalistic= la Universitatea din Lima.
probe indubitabile pentru instan]a militar=, astfel c= Gheorghe
|ntre timp, so]ia sa, Olimpia Bircle, a fost condamnat=,
Cre]u a fost condamnat la moarte, execu]ia consumându-se la
\n România, la 5 ani \nchisoare pentru “complicitate la crime
28 iulie 1941, \n Valea Piersicilor de lâng= Penitenciarul Jilava.
de r=zboi”. Alexandru Bircle a plecat din Peru \n S.U.A., iar,
|n anii r=zboiului, Alexandru Bircle a f=cut parte din
\n 1976, s-a stins din via]=. Pe parcursul vie]ii, Alexandru
comisia interna]ional= care a constatat c= miile de cadavre
Bircle a publicat mai multe lucr=ri de medicin= legal= [i
ale militarilor polonezi, \ngropate \n p=durea de la Katyn,
criminalistic=, care se g=sesc la bibliotecile unor universit=]i
lâng= Smolensk, erau opera unui asasinat colectiv, comis de
din Peru [i S.U.A.
sovietici.
Din aceast= comisie interna]ional= au mai f=cut parte
profesorii criminali[ti [i medicii legi[ti: Navile din Geneva, Bibliografie:
Speeler din Grud, Orsos din Budapesta, Srxen din Helsinki, Arhivele fostei securit=]i-fond documentar-date ob]inute
\n anul 1978.
Markov din Sofia, sau Burlett din Gröningen, Palmieri din Mihai Pelin, Un veac de spionaj, contraspionaj [i poli]ie
Neapole, Miloslavici din Zagreb, Buhtz din Wroclaw, Tramsen politic=, Editura Elion, Bucure[ti, 2003.

6 CRIMIN ALIS TIC A

 SFÂR{ITUL UNUI VIITOR PREOT

Subinspector de poli]ie DRAGO{ GIURGIU, I.P.J. Boto[ani

The article refers to the murder committed in Boto[ani County, Petcu Mirel Liviu a priest being
murdered with robbery as motif.

fiind mai sub]ire decât stratul de z=pad= a[ezat pe câmp, \n

I
nvestigarea locului faptei se situeaz= pe prima perioada anterioar= g=sirii cadavrului. Cadavrul era \mbr=cat
pozi]ie pe scara ierarhic= a probelor [i cu dou= pulovore [i dou= perechi de pantaloni, pantalonii de
mijloacelor materiale de prob=, apte de a deasupra fiind l=sa]i \n vine. La examenul extern, s-a
conduce la identificarea celor ce se fac r=spunz=tori de constatat c= victima prezenta leziuni la nivelul fe]ei, pe fa]a
\nc=lcarea legii. posterioar= a palmelor [i la \ncheieturile degetelor de la
|ntrep=trunderea dintre buna calitate a cercet=rii mâini, de aici desprinzându-se concluzia c= victima a avut un
locului faptei [i tehnica de vârf, care ne este pus= la conflict fizic cu cel pu]in o persoan=.
dispozi]ie, este premisa care a condus la aflarea
adev=rului [i \n cazul pe care \l prezent=m \n continuare.
Este vorba de fapta a c=rei victim= a fost numitul Petcu
Mirel Liviu, domiciliat \n localitatea Baia Mare, jud.
Maramure[, student la teologie \n ultimul an, care a
decedat ca urmare a loviturilor primite de la numi]ii C.F.C.
[i P.G., dosarul aflându-se pe rolul Tribunalului Boto[ani.
La data de 05.01.2008, lucr=torii Postului de Poli]ie
Frumu[ica, jud. Boto[ani, au fost sesiza]i de c=tre un
cet=]ean cu privire la faptul c=, pe câmpul situat lâng=
drum, \ntre localit=]ile Frumu[ica [i R=deni, jud.
Boto[ani, se afla un cadavru uman.
|n urma sesiz=rii, lucr=torii Postului de poli]ie s-au
deplasat la locul indicat de reclamant, unde au constatat Cu ocazia examin=rilor efectuate de ofi]erul criminalist la
c= sesizarea se confirma [i, mai mult, cadavrul prezenta locul faptei, au fost identificate dou= urme de rulare ale unui
la nivelul fe]ei [i mâinilor multiple semne de violen]=. Ca vehicul, slab vizibile datorit= z=pezii c=zute, care le-a acoperit.
atare, au luat m=suri de asigurare a perimetrului Aceste urme aveau punctele incipiente, \n locul \n care erau
infrac]ional [i au raportat cele constatate la dispeceratul vizibile, la marginea de lâng= drum a câmpului [i se continuau
I.P.J. Boto[ani. pe câmp, pe lâng= cadavru, \nc= 30 m dup= acesta, de unde
La nivelul I.P.J. Boto[ani s-a constituit o echip= de se \ntorceau c=tre drum, pe o linie paralel= cu urmele deja
cercetare, compus= din ofi]eri de investiga]ii criminale [i men]ionate [i la distan]a de 20 m de acestea. Atât punctele
criminali[ti, care, sub conducerea procurorului criminalist, s-a incipiente cât [i cele terminus ale urmelor de lâng= drum, erau
deplasat la fa]a locului. orientate c=tre localitatea Deleni, jud. Ia[i.
Ajun[i la fa]a locului, s-a constatat c= victima era \ntins=
pe câmp, la distan]= de aproximativ 80 m de drum, culcat= pe
partea dreapt=, cu capul c=tre carosabil, mâinile [i picioarele
flexate \n pozi]ia boxerului. Cadavrul era \nghe]at \n totalitate,
par]ial acoperit cu z=pad=, stratul de z=pad= pe care se afla,

|n urma m=tur=rii stratului de z=pad= ce acoperea

urmele, s-a reu[it identificarea modelelor de anvelop= ale
ro]ilor de pe osia din spate, ecartamentul [i, mai mult, s-a
identificat o singur= urm= de potcoav=, apropiat= de urma din
partea dreapt=. Aceasta ne-a dus la concluzia c= autorul(ii)
faptei, s-a/s-au deplasat cu un vehicul hipo, tras de un singur

CRIMIN ALIS TIC A 7

cal, \nh=mat pe partea dreapt= [i, mai mult, datorit= firelor
scurte de p=r de culoare alb=, g=site pe pantalonii de
dedesubt ai victimei, c= animalul de trac]iune era de culoare
sur.
|ntrucât nu se cuno[tea identitatea cadavrului, acest
fapt complica [i mai mult lucrurile. Perchezi]ionarea
buzunarelor, \n momentul g=sirii, a fost imposibil= \ntrucât
toate hainele erau \nghe]ate.
8 CRIMIN ALIS TIC A
Dup= dezghe]area gecii g=site lâng= cadavru [i a
pantalonilor, s-au g=sit \n buzunare mai multe bunuri, printre
care: c=r]i religioase \n miniatur=, iconi]e, agende cu sute de
numere de telefoane, un \nc=rc=tor de telefon mobil marca
NOKIA, care ne-a condus la ideea c= era posibil s= fi avut
telefon, [i o adeverin]= a unui mandat po[tal pe numele
destinatarului Petcu Mirel Liviu din localitatea Baia Mare. O parte
din bunurile g=site \n buzunar [i \nf=]i[area cadavrului, cu barb=
[i p=rul lung, ridica \ntrebarea: f=cea parte din clerul bisericii?
Cadavrul a fost transportat la morg=, \n vederea
efectu=rii necropsiei [i stabilirii cauzei mor]ii. |n dup=-amiaza
zilei de 06.01.2008, s-a efectuat necropsia, ocazie cu care s-
a stabilit c= victima prezenta dou= coaste rupte \n partea
stâng= superioar=, fractur= de coloan= cervical=, acestea
corelate cu celelalte leziuni f=cându-l pe medicul legist s=
afirme c= persoana g=sit= decedat= a fost victima unui
accident de circula]ie; constatare care a f=cut [i obiectul
concluziilor provizorii.
|n urma \nc=lzirii vremii, la data de 07.01.2008, s-a
dispus continuarea cercet=rilor la locul \n care a fost g=sit=
victima. Cu aceast= ocazie, \n locul \n care urmele de rulare
ale vehiculului hipo se \ntorceau c=tre drum, pe o suprafa]=
impresionant=, atât la exteriorul stratului de z=pad= u[or topit,
cât mai ales sub stratul de z=pad=, s-au identificat urme de
substan]= de culoare brun-ro[cat=, motiv care ne-a \nt=rit
ideea c= aveam de a face cu o crim= [i nu cu un accident de
circula]ie. Aceasta a fost [i cauza pentru care s-a dispus
renecropsierea cadavrului.
Cu ocazia renecropsierii [i datorit= dezghe]=rii
cadavrului, comisia, \ntocmit= din doi medici legi[ti, a constatat
c= victima prezenta toate leziunile sus descrise, mai pu]in
fractur= de coloan= cervical=, iar raportul final al medicilor a
fost c= moartea a survenit ca urmare a hipotermiei, \n
principal, [i a loviturilor primite, \n subsidiar, [i putea data de
aproximativ 7-9 zile, adic= perioada (28-30).12.2007.
 nefiind g=sit la aceasta.
|ntrucât acum [tiam c= victima avea asupra sa un
telefon mobil, cu ajutorul colegilor de la tehnic=, s-a reu[it
stabilirea loca]iei telefonului, traseul pe care se deplasa,
numerele care au fost apelate de la telefonul [i num=rul
victimei. Astfel, \n corela]ie cu celelalte probe administrate \n
cauz=, s-a reu[it formarea unui cerc de suspec]i [i, \n final,
identificarea autorilor infrac]iunii, numi]ii C.C.F. [i P.G.,
ace[tia având vârste de 22 ani, respectiv 23 ani. Pentru
moment, s-a reu[it re]inerea doar a lui C.C.F., cel=lalt autor
reu[ind s= se refugieze \n Italia. Asupra numitului C.C.F. s-au
|n urma examin=rii
g=sit mai multe bunuri, printre care [i un aparat foto marca
tuturor documentelor g=site \n
OLYMPUS, care apar]inea victimei. |n urma declara]iei lui
buzunarele de la hainele
victimei, s-a stabilit c= victima
este PETCU MIREL LIVIU, de
33 ani, din localitatea Baia
Mare, jud. Maramure[,
student \n ultimul an la
Facultatea de Teologie din
Sibiu, identitate care ne-a fost
confirmat= ulterior [i de fratele
victimei, care l-a identificat la
morg=. Fratele victimei ne-a

C.C.F., celelalte bunuri, produs al infrac]iunii, se afl= la P.G.

|n finalul cercet=rilor, s-a descins \n satul Leahu-Nacu,
com. Deleni, jud. Ia[i, compus din aproximativ 10 case, unde,
la locuin]a unei familii Cernescu, vecin= cu cei doi autori, s-a

relatat mai multe aspecte care aveau s= fie de o importan]=

covâr[itoare la elucidarea acestui caz, [i anume c= fratele s=u,
viitor preot, obi[nuia s= c=l=toreasc= foarte mult pe la
m=n=stiri, cu trenul sau cu ma[ini de ocazie, purta tot timpul cu
reu[it identificarea vehiculului hipo [i a calului ale c=ror urme
el un telefon mobil marca NOKIA, un aparat foto digital marca
au fost identificate la locul faptei.
OLYMPUS, un laptop, o geant= cu haine [i sume de bani Toate aspectele ar=tate au fost munca de o lun= de zile
consistente. Concluzia imediat= a fost uciderea \n scop de jaf, a unei echipe, format= din speciali[ti ai I.P.J. Boto[ani,
\ntrucât nici unul din bunurile, prezentate de fratele victimei, \ncununat= de succes, care a demonstrat, \nc= o dat=, c= o

CRIMIN ALIS TIC A 9

 IDENTIFICAREA TRASEOLOGIC+-
PRINCIPALUL MIJLOC DE PROBARE
A VINOV+}IEI
Subcomisar de poli]ie PAVEL MAGHIAR
Subcomisar de poli]ie RAFAEL-EMIL CIOBANU
I.P.J. Covasna

“In this paper, the authors try to emphasize the importance of the traseological techno-scientific
survey in finding out the truth about a theft offence from the private property”

particularit=]ile fine ale lamei t=ietoare a instrumentului (cu]it,

D
e[i Codul de procedur= penal= atribuie topor, patent, dalt=, foarfece, cle[te), ceea ce permite ca
valoare egal= tuturor mijloacelor de prob=, aceste particularit=]i s= fac= obiectul valorific=rii prin rapoarte
se remarc= o tendin]= de cre[tere a ponderii criminalistice [i s= conduc= la identificarea instrumentului
[i importan]ei proba]iunii [tiin]ifice \n raport cu celelalte folosit.
mijloace de prob=. Constat=rile tehnico-[tiin]ifice sunt Spre exemplificare, prezent=m o cauz= penal=,
mijloacele de prob= care valorific= urmele ridicate de la solu]ionat= de poli]i[tii criminali[ti cov=sneni, \n care s-a
fa]a locului, ducând la identificarea autorului [i probarea reu[it identificarea autorului unui furt, singurul mijoc de
vinov=]iei acestuia. probare a vinov=]iei acestuia fiind rezultatul final al
Aceasta se efectueaz= atunci când exist= pericol examin=rilor traseologice efectuate \n cadrul laboratorul
de dispari]ie a unor mijloace de prob= sau de schimbare criminalistic.
a anumitor situa]ii de fapt [i este necesar= l=murirea
urgent= a diferitelor fapte sau \mprejur=ri ale cauzei. De |n diminea]a zilei de 18.02.2008, Poli]ia ora[ului
regul=, constatarea tehnico-[tiin]ific= este efectuat= de |ntors=tura Buz=ului din jud. Covasna, a fost sesizat= c=, \n
speciali[ti sau tehnicieni ce func]ioneaz= \n cadrul, ori pe perioada 15-18.02.2008, persoane necunoscute au intrat prin
lâng= institu]ia de care apar]ine organul de cercetare sau efrac]ie \n {coala general= “Mihail Sadoveanu” din localitate,
de urm=rire penal=, f=r= ca ace[tia s=-[i \nsu[easc= de unde au sustras scule [i dispozitive folosite la lucr=rile de
atribu]ii de organ de urm=rire penal=. repara]ii ale [colii, prejudiciul ridicându-se la peste 5.840
Diversificarea modurilor de operare a infractorilor, RON.
profesionalizarea acestora [i m=surile pe care infractorii
le iau pentru a nu l=sa urme la fa]a locului, impun
ridicarea [i exploatarea tuturor urmelor criminalistice,
g=site cu ocazia investig=rii locului faptei.
Urmele instrumentelor de spargere formeaz= obiectul
de cercetare a traseologiei judiciare. Denumirea de
traseologie vine de la combinarea cuvintelor “trace” de origine
francez=, care se traduce prin- “urm= sau dâr=” [i “logos”
cuvânt de origine greac=, care se traduce prin- “ordine sau
idee”. Traseologia poate fi definit= ca fiind acea ramur= a
tehnicii criminalistice care studiaz= urmele ca impresiuni ale
structurii exterioare a obiectelor sau ca resturi deta[ate din
obiect, \n scopul identific=rii de gen [i individuale a persoanei
sau a obiectului creator, precum [i \n scopul l=muririi
\mprejur=rilor legate de formarea acestora.
|n situa]ia \n care autorul este interesat s= p=trund= \ntr-
o anumit= \nc=pere, s= deschid= un sertar, un fi[et, o cas= de
bani, el apeleaz= la cele mai diverse metode sau instrumente, Foto 1. {coala general= “Mihail Sadoveanu” din localitatea
denumite generic \n literatura de specialitate “instrumente de |ntors=tura Buz=ului.
spargere”.
Ac]iunea acestor instrumente de spargere creaz= La fa]a locului s-a deplasat echipa de cercetare,
asupra unui obiect, urme form= l=sate prin:- ap=sare, \mpreun= cu tehnicianul criminalist, care au stabilit c=
alunecare, frecare [i despicare.
sistemul de asigurare a u[ii de acces, \n camera unde erau
Prin t=iere, \n urm= se reproduce microrelieful exterior
depozitate materialele sustrase, era confec]ionat din fier
al t=i[ului [i al p=r]ilor laterale ale instrumentului folosit.
Calitatea acestor urme dinamice este condi]ionat= de natura beton. Acesta a fost sec]ionat cu o foarfec= de t=iat metale.
materialului obiectului primitor. Cu cât acest material este mai Tehnicianul criminalist a ridicat buc=]ile de fier beton
plastic, cu atât mai mult se reproduc, sub form= de stria]ii, sec]ionat, le-a ambalat [i transportat conform procedurii.

10 CRIMIN ALIS TIC A

 Foto 2. Sistemul de asigurare a u[ii de acces, \n camera din
care s-au sustras materialele, s=geata indic= locul unde a fost
sec]ionat fier-betonul.
Buc=]ile din fier-beton au fost puse la dispozi]ia
speciali[tilor din cadrul laboratorului de expertize [i constat=ri
tehnico-[tiin]ifice. La examinarea acestora am constatat c=
cele dou= buc=]i din fier-beton au format un \ntreg, au
lungimea de 320 mm, respectiv 260 mm [i diametrul de 6 mm
fiecare. Acestea au forma unor trasee liniare [i sinuoase, cu
bucle mai mult sau mai pu]in pronun]ate, rezultate \n urma
modului de realizare a sistemului de asigurare a u[ii de
acces. Capetele au aspect de sec]ionare recent= iar, \n
apropierea acestora, pe generatoarele diametral opuse, se
g=sesc mai multe urme consecutive de adâncime. |n urma
examin=rilor s-a stabilit c= urmele form= \n litigiu con]in, sub
form= de stria]ii paralele, relieful lamei t=ietoare.
Foto 3. Buc=]ile din fier-beton puse la dispozi]ie. S=geata de
culoare ro[ie indic= urma de sec]ionare, iar s=ge]ile de culoare verde
CRIMIN ALIS TIC A
indic= urmele consecutive de adâncime.
Foto 4. Foto 5.
Foto 4-5. Cele dou= foarfece de debitat metalele puse la
dispozi]ie
|n vederea identific=rii autorului s-au pus la dispozi]ia
speciali[tilor criminali[ti dou= foarfece de debitat metale,
ridicate de la dou= la persoane diferite, ambele fiind suspecte
de s=vâr[irea faptei.
Dup= crearea, \n mod experimental, pe acela[i tip de
material (fier-beton), a urmelor de sec]ionare pentru
compara]ie, am constatat c= acestea con]in urme stria]ii apte
pentru examin=ri comparative.
Examenul comparativ, efectuat cu microscopul
comparator “Leitz” a stabilit c= urma de sec]ionare \n litigiu,
prezint= asem=n=ri cu caracter general [i individual cu urma
de sec]ionare model de compara]ie, ob]inut= experimental cu
foarfeca ridicat= de la numitul P.R.V. (foto 5).
Prin preluarea imaginilor color cu aparatul fotografic
digital marca “NIKON”– COOL PIX 4500, [i prelucrarea
acestora cu programul “LUCIA FORENSIC”, au fost ob]inute
microfotografiile stria]iilor de pe zonele de sec]ionare,
stabilindu-se astfel:
Caracteristici generale comune
• existen]a celor trei tipuri de zone, respectiv: dou= zone
de contact (a), dou= zone de t=iere (b) [i zon= de rupere la
mijloc(c), ilustate \n foto 6-7;
• zonele de t=iere sunt dispuse \n planuri sub forma
literei “V”.
Caracteristici individuale comune
Stria]ii liniare, paralele, cu l=]imi diferite, distan]ate
11
 Foto 8.

inegal, ce prezint= continuitate liniar=, ilustrate \n foto 8-10.

Foto 6.
Foto 7.
Foto 6-7.
Zonele urmelor
de sec]ionare
Foto 9.
(foto 6 -litigiu,
foto 7- Foto 8-9. Microfotografiile stria]iilor urmelor de sec]ionare.(foto 8 -
compara]ie) litigiu, foto 9-compara]ie)
Foto 10. Microfotografia continuit=]ii liniare a stria]iilor urmei \n litigiu
(L) [i urmei model de compara]ie (C).

Raportul de constatare tehnico-[tiin]ific= a concluzionat

cu certitudine c= fierul-beton, parte component= din sistemul
de asigurare a u[ii de acces \n subsolul {colii generale
“Mihail Sadoveanu”, din ora[ul |ntors=tura Buz=ului,
jud.Covasna a fost sec]ionat cu foarfeca de t=iat metale,
ridicat= de la numitul P. R.V.
Conchidem, prin a sublinia importan]a ridic=rii [i
exploat=rii tuturor categoriilor de urme criminalistice, care
atest= \mprejur=ri legate de desf=[urarea unei activit=]i
infrac]ionale, \n condi]iile actuale, când descoperirea urmelor
papilare, care s= conduc= la identificarea autorului unei

12 CRIMIN ALIS TIC A

 Co ntribu]ia utiliz=rii me to de lo r c riminalis tic e \n
de te c tare a urme lo r me c anis me lo r de manipulare a pie ]e i
burs ie re
A sound capital market is a feature of any functional market economy. The transparent carrying aut of
the operations with securities on the regulated markets involves a very careful supervision of any
deviation/infringement aiming at the distortion of the correct price formation. Forensic studies considerably
contribute to the subsequent identification of the mechanisms used for the manipulation of the stock
market.
|
n prezent, la nivelul statelor membre ale UE, se
\ncearc= implementarea unui cadru legal unitar,
pentru realizarea transparent= [i corect= a
opera]iunilor cu valori mobiliare pe pie]ele reglementate.
Comitetul European al Reglementatorilor de Valori Mobiliare
a emis, \n luna iulie anul 2007, al doilea ghid privind
implementarea uniform= a Directivei 2003/6/CE a
Parlamentului European [i a Consiliului European privind
utiliz=rile abuzive ale informa]iei confiden]iale [i manipul=rile
pie]ei (abuzul de pia]=).
Pe teritoriul na]ional, autoritatea care are drept atribu]ii
reglementarea [i supravegherea pie]ei de capital este
Comisia Na]ional= a Valorilor Mobiliare. Luând \n considerare
normele europene, conform c=rora regulamentele adoptate
de Parlamentul European au for]= juridic= \n \ntreg spa]iul
comunitar, f=r= a fi necesar= transpunerea acestora \n
legisla]ia na]ional= a statelor membre, acestea se aplic=
direct [i \n România.
Opera]iunile translative de proprietate, având ca obiect
valori mobiliare, sau alte instrumente financiare create \n leg=-
tur= cu valorile mobiliare, emise de o societate de]inut= public,
se desf=[oar= doar pe pie]ele reglementate [i prin intermediul
Societ=]ilor de Servicii de Investi]ii Financiare (SSIF).
Tranzac]iile realizate pe pia]a reglementat= din România
sunt efectuate de c=tre SSIF-uri la ini]iativa de]in=torului de
valori mobiliare, prin introducerea de ordine de vânzare,
respectiv de cump=rare, \n cazul opera]iunilor de cump=rare.
Tranzac]ia reprezint= executarea de c=tre un SSIF a
ordinelor de vânzare/cump=rare transmise de client, \n
numele SSIF [i \n contul clientului, urmat= de efectuarea
eviden]ierii \n contul clientului, ]inut la custode (SNCDD), a
men]iunilor privind dreptul de proprietate.
Execu]ia ordinelor clientului depinde de existen]a
fondurilor sau a valorilor mobiliare necesare \n conturile
clientului, pentru acoperirea tranzac]iilor, taxelor [i
comisioanelor aferente. |n cazul \n care fondurile existente nu
acoper= \ntregul volum al ordinului clientului, SSIF poate
executa ordinul \n limita fondurilor existente, cu plata inclusiv
a taxelor [i comisioanelor datorate.
Schematic, mecanismul reglement=rii tranzac]iilor cu
valori mobiliare se prezint= conform celor ce urmeaz=.
|n cazul unui ordin de vânzare se efectueaz=
urm=toarele opera]iuni:

de]in=torul emite un ordin de vânzare c=tre SSIF 1;
CRIMIN ALIS TIC A

SSIF 1 trage ac]iunile din contul RRA, pe numele
clientului vânz=tor, \n contul s=u deschis la SNCDD;

SSIF 1 transmite [i negociaz= electronic \n pia]a
reglementat= ordinul clientului;

la realizarea acordului \n pia]= (\ntâlnirea \ntre oferta
ferm= a SSIF 1 [i cererea ferm= a unui cump=r=tor SSIF 2) se
realizeaz= tranzac]ia [i SSIF 2 transfer= ac]iunile cump=rate
\n contul s=u la SNCDD;

exist= [i o opera]iune op]ional=, respectiv transferul
ac]iunilor de la SSIF 2 \n contul clientului cump=r=tor, la
cererea expres= a acestuia.
Conform directivei privind abuzul de pia]=,
manipularea pie]ei \nseamn=:
a. tranzac]ii sau ordine de tranzac]ionare:
- care dau sau ar putea da informa]ii false sau care
induc \n eroare \n leg=tur= cu cererea, oferta sau pre]ul
instrumentelor financiare (tranzac]ii false sau \n[el=toare);
- care men]in, prin ac]iunea uneia sau mai multor
persoane ac]ionând \mpreun=, pre]ul unuia sau al mai multor
instrumente financiare, la un nivel anormal ori artificial
(manipularea pre]ului);
b. tranzac]ii sau ordine de tranzac]ionare, care
presupun procedee fictive sau orice alt= form= de \n[el=ciune
(procedee fictive);
c. diseminarea de informa]ii prin mass-media, inclusiv
internet, sau prin orice alt= modalitate, care dau sau ar putea
da semnale false sau care induc \n eroare asupra
instrumentelor financiare, inclusiv diseminarea zvonurilor [i
[tirilor false care induc \n eroare, \n condi]iile \n care persoana
care a diseminat informa]ia [tia sau trebuia s= [tie c=
informa]ia este fals= sau induce \n eroare. Referitor la
jurnali[ti, \n exercitarea profesiunii lor, diseminarea
informa]iilor va fi luat= \n considerare ]inându-se cont de
regulile care reglementeaz= activitatea acestora, excep]ie
f=când persoanele care utilizeaz= aceste informa]ii \n scopul
ob]inerii, directe sau indirecte, de avantaje sau profituri
(informa]ii false sau \n[el=toare).
Expertiza criminalistic= a \nscrisurilor, pe suport de
hârtie, utilizate \n tranzac]iile cu valori mobiliare
Date fiind rolul [i pozi]ia investiga]iilor tehnice
criminalistice \n procesul judiciar, examinarea falsului \n
\nscrisurile utilizate, \n vederea realiz=rii transferului de
proprietate a titlurilor de valoare, trebuie s= se fac= \n primul
rând pe baza prevederilor legii penale. Astfel, potrivit
13
dispozi]iilor art. 288-290 C. pen., falsul \n \nscrisuri poate fi de
natur= material= sau intelectual=.
a. Falsul material, atât cel \n \nscrisuri oficiale, cât [i cel
\n \nscrisuri sub semn=tur= privat=, este consecin]a
contrafacerii sau alter=rii lor, \n orice mod, de natur= s=
produc= efecte juridice. El poate fi s=vâr[it printr-o modificare
fizic= a \nscrisului preexistent sau prin alc=tuirea \n totalitate
sau \n parte a unui \nscris oficial.
b. Falsul intelectual const= \n falsificarea unui \nscris
oficial, cu prilejul \ntocmirii acestuia de c=tre un func]ionar ori
alt salariat aflat \n exerci]iul atribu]iilor de serviciu, prin
atestarea unor fapte sau \mprejur=ri neadev=rate \n \nscrisul
astfel \ntocmit.
Tranzac]iile cu ac]iuni dematerializate pe pia]a de
capital presupun \ncheierea de c=tre vânz=tor/cump=r=tor a
unui contract cu intermediarul autorizat s= lanseze ordine \n
pia]= (societ=]i de servicii de investi]ii financiare), contracte \n
baza c=rora brokerul care prime[te un ordin din partea
clientului este obligat s=-l execute \n cele mai favorabile
condi]ii.
|n vederea efectu=rii opera]iunilor de vânzare a ac]iunilor,
aflate \n contul personal la Registrul Român al Ac]ionarilor, un
client care se adreseaz= societ=]ii de servicii de investi]ii, \n
vederea valorific=rii unor titluri, semneaz= ordinul de vânzare.
Acest \nscris poate avea urm=toarele op]iuni:
- ordin limit= – prin care clientul ordona vânzarea
titlurilor la o valoare cel pu]in egal= cu cea \nscris= la cererea
sa \n acest document;
- ordin la pia]= – prin care clientul accepta \nstr=inarea
titlurilor la pre]ul pie]ei, respectiv un anumit termen de
realizare a acestuia ce trebuia men]ionat de client \n rubrica
“valabil pân= la data de”.
Ordinele de vânzare transmise societ=]ilor de
intermediere reprezint= acte sub semn=tur= privat=, emise \n
executarea contractelor de intermediere valori mobiliare, prin
care SSIF-urile se oblig= ca, la vânzarea \n condi]iile
\nscrise \n ordin a ac]iunilor de]inute de proprietar, s=
pl=teasc= acestuia o sum= de bani, reprezentând pre]ul
acestora, ob]inut \n urma negocierilor \n pia]a reglementat=.
Astfel de acte trebuie s= fie scrise \n \ntregime de cel care
l-a subscris, \n conformitate cu dispozi]iile art. 1180 Cod civil.
|nainte de a negocia o anumit= valoare mobiliar= \n cont
propriu sau \n contul unui ac]ionar semnificativ al SSIF, al
unui membru al consiliului de administra]ie sau al unui
angajat al s=u, SSIF trebuie s= execute ordinele primite de
la clien]i pentru acea valoare mobiliar=, la acela[i pre] sau la
un pre] mai bun, \n cazul unui ordin limit=.
De asemenea, agentul de valori mobiliare care prelua
aceste ordine avea obliga]ia s= informeze clientul vânz=tor
asupra nivelului pre]urilor practicate pe pia]= la data emiterii
ordinului [i respectiv s= \nscrie aceast= dat=, respectiv or=, \n
ordinul de vânzare.
|n vederea cercet=rii \ndeplinirii cu bun=-credin]= a
ordinelor primite din partea clien]ilor, organele de urm=rire
penal= au decis c= examinarea scrierii reprezentând data [i
ora emiterii ordinului, \n scopul stabilirii unor priorit=]i [i
14
succesiuni la executarea ordinelor pe pia]=, coroborat cu
fluctua]ia pre]urilor orare [i zilnice pentru fiecare titlu oferit,
prezint= o importan]= deosebit=.
Un caz \n care s-a cerut expertiza unor ordine de
vânzare emise de un grup de fo[ti salaria]i ai unei societ=]i pe
ac]iuni, organiza]i \n Asocia]ia Salaria]ilor (PAS), a condus la
constatarea manipul=rii pie]ei de capital, prin s=vâr[irea de
c=tre lucr=torii unor societ=]i de intermediere specializate a
infrac]iunii de fals sub semn=tur= privat=. Fapta cu
consecin]e penale a constat \n alterarea \nscrisurilor preluate
de la proprietar, prin ad=ugarea unor elemente de natur= s=
produc= consecin]e juridice.
Salaria]ii din cadrul PAS au reclamat organelor judiciare
presiuni din partea conducerii executive pentru vânzarea la
pre]uri subevaluate a ac]iunilor de]inute de ace[tia, \n urma
programelor de privatizare \n mas=. |ntre conducerea
societ=]ii [i brokerul unei societ=]i de servicii de investi]ii
financiare, respectiv un agent al aceluia[i SSIF, exista o
leg=tur= de coniven]= pentru preluarea ordinelor de vânzare,
\n condi]ii care s= permit= manipularea ulterioar= a pre]urilor.
Salaria]ii au fost obliga]i s=-[i vând= titlurile prin intermediul
acestui SSIF la pre]uri dictate de cump=r=tor.
Din examinarea criminalistic= s-a constatat c= anumite
elemente \nscrise olograf, precum ora [i data emiterii
ordinului, inclusiv pre]ul de vânzare la care titlurile trebuia
negociate pe pia]a bursier=, au fost ad=ugate de o alt=
persoan= decât agentul de valori mobiliare, care a completat
[i a preluat ordinul sub semn=tura vânz=torului, f=r= ca
dispun=torul (vânz=tor) s= fie informat asupra complet=rilor.
Ordinele de vânzare atribuite membrilor PAS care
le-au semnat (f=r= a \nscrie sau accepta \ns= pre]ul
ac]iunilor) au fost de tip limit=.
Conform reglement=rilor date de autoritatea de
supraveghere, SSIF-urile aveau datoria de a executa ordinele
clien]ilor la cel mai bun pre], \n condi]iile date ale pie]ei.
|n urma cercet=rii caracteristicilor grafice ale
documentelor [i \nscrisurilor, ce au stat la baza transfer=rii
ac]iunilor din conturile deschise pentru membrii PAS la
Registrul Român al Ac]ionarilor \n contul clien]ilor
cump=r=tori, deschis la un SSIF, respectiv tranzac]ionarea
acestora pe pia]a bursier=, s-a constatat c= pre]ul de
vânzare \nscris \n ordinele semnate de clien]ii care aveau [i
calitatea de membrii PAS, a fost falsificat, prin ad=ugare de
text.
Pentru a se realiza un pre] cât mai sc=zut pentru titlurile
de]inute de membrii PAS, brokerul din cadrul SSIF a procedat
la realizarea unor opera]iuni de agregare a ordinelor de
vânzare provenite din partea unui num=r mai mare de
vânz=tori, astfel ca, prin realizarea unor tranzac]ii speciale,
cump=r=torul s= fie favorizat prin for]area unui pre] diminuat
fa]= de tranzac]iile pentru acela[i titlu derulate \n pia]=.
Ulterior, pre]ul la care se realiza tranzac]ia era \nscris de
broker pe ordinul de vânzare preluat (necompletat la rubrica
data [i pre]ul) de la proprietarul membru al PAS.
Istoricul tranzac]iilor a relevat faptul c= majoritatea
ac]iunilor, de]inute de membrii PAS, a fost direc]ionat= spre
CRIMIN ALIS TIC A
conturile a dou= persoane fizice care aveau [i calitatea de
directori ai societ=]ii emitente. Ace[tia au dat SSIF-ului atât
ordine pe suport de hârtie cât [i ordine verbale, caz \n care
SSIF a procedat la \nregistrarea pe suport magnetic a
persoanei având calitatea de client cump=r=tor.
Ac]iunile care au fost achizi]ionate de cump=r=tori, al]ii
decât cei doi directori, au fost “pierdute” de cei interesa]i \n
procesul de reglare a pre]ului prin tranzac]ii succesive cu
pre]uri \n sc=dere.
Expertiza a stabilit realizarea de c=tre lucr=torii SSIF a
unor abuzuri pe pia]=, prin realizarea unor tranzac]ii, ce au
avut ca scop concentrarea c=tre doi din directorii unei societ=]i
comerciale deschise a pachetului majoritar de ac]iuni. Practic,
atât ordinele de vânzare cât [i cele de cump=rare se aflau la
dispozi]ia aceluia[i broker, care era motivat s= realizeze
tranzac]ia, respectiv scoaterea \n pia]= a celor dou= ordine,
atunci când pre]ul era adus la un nivel ce corespundea
intereselor celor dou= persoane fizice cu func]ii de conducere.
Analiza fluxurilor b=ne[ti, derulate \ntre cump=r=tori [i SSIF, a
relevat efectuarea de c=tre broker a unor opera]iuni de
cump=rare, de[i \n contul cump=r=torului nu existau resursele
b=ne[ti. Ac]ionând astfel, \n pia]= s-a creat un nivel anormal al
pre]ului pentru ac]iunile având acela[i simbol cu cele de]inute
de membrii PAS. Mijlocul prin intermediul c=ruia s-a realizat
aceast= opera]iune a fost inducerea \n eroare a proprietarilor
de drept a ac]iunilor dematerializate (\n[elarea acestora),
respectiv falsificarea ordinelor de vânzare, \n scopul
deposed=rii de valorile mobiliare de]inute la pre]uri sc=zute, \n
mod for]at, situate sub nivelul ultimelor tranzac]ii \n pia]=
pentru acelea[i titluri [i \n care nu intervenea brokerul mandatat
de directorii societ=]ii emitente.
Rubrica, \n care trebuia \nscris pre]ul pentru ordinele
limit=, a fost completat= cu un material de scriere diferit de
cel cu care au fost completate celelalte rubrici, inclusiv
semn=tura vânz=torului. De asemenea, data calendaristic= la
care, aparent, au fost emise ordinele de vânzare a fost
complet= cu o cerneal= diferit= de cea folosit= la completarea
men]iunilor privind numele clientului, CNP, codul de agent [i
autoriza]ia CNVM a acestuia, simbolul ac]iunilor vândute [i
cantitatea oferit= spre vânzare.
Din examinarea caracteristicilor grafice, s-a constatat
totodat= c= anumite cifre, reprezentând data calendaristic= [i
ora emiterii \nscrisului, au fost realizate prin folosirea unor
caractere diferite de celelalte elemente, completate olograf \n
ordinul de vânzare tipizat apar]inând SSIF.
Din coinciden]a pre]urilor limit=, \nscrise \n ordinele de
vânzare cu pre]ul la care s-au executat aceste ordine \n pia]=,
respectiv \nscrierea acestor elemente cu o cerneal= [i
caractere diferite, a rezultat concluzia c= pre]urile au fost
ad=ugate ulterior \n ordinul emis de client, f=r= acordul
acestuia.
Prin preluarea spre executare a unor ordine tip limit=,
\n care pre]ul de vânzare nu era \nscris la data semn=rii de
c=tre ordonator, respectiv \nscrierea sa ulterioar= la pre]ul de
realizare a tranzac]iei (sub nivelul cota]iilor anterioare din
pia]=), agentul de valori mobiliare [i traderul SSIF au lezat
CRIMIN ALIS TIC A
dreptul ac]ionarilor de a stabili pre]ul [i au procedat la
prejudicierea acestora.
Examinarea criminalistic= a urmelor \n suportul
informatic
|n realizarea unei investiga]ii criminalistice asupra
urmelor \n sistemul informatic trebuie pornit de la asigurarea
c= toate materialele digitale (structurile de date, informa]iile \n
format electronic, documentele electronice localizate sau
recuperate) sunt ob]inute prin mijloace tehnice care respect=
dispozi]iile legale [i normele de aplicare \n vigoare, \n scopul
de asigura eligibilitatea [i admisibilitatea probelor digitale \n
instan]=.
Un document electronic, care a fost stocat pe un suport
magnetic de memorie gestionat de un sistem de operare
(creat \n mediul de stocare sau adus prin copiere de pe alte
suporturi de memorie) [i care a fost ulterior [ters prin
mijloacele puse la dispozi]ie de sistemul de operare, nu este
[ters efectiv de pe suprafa]a acelui suport de memorie.
Con]inutul integral al documentului electronic r=mâne \n
continuare \nregistrat pe suportul de memorie.
Pentru motive de reducere a duratei tehnice, la
executarea unei comenzi de [tergere a unui document
electronic are loc doar eliminarea pozi]iei din tabela de
alocare a fi[ierelor (\n limbaj de specialitate FAT-File Alocation
Table) corespunz=toare acelui document electronic. Mai
exact, pentru aceast= pozi]ie, se elimin= doar primul caracter
din numele fi[ierului (motiv pentru care pentru primul caracter
apare “?”, urmat de restul numelui). Concomitent, drept
consecin]= imediat=, pentru sistemul de operare Microsoft
Windows, spa]iul ocupat de c=tre documentul electronic,
fragmentat sau nu, devine disponibil altor necesit=]i de
stocare.
Drept rezultat al [tergerii, con]inutul documentului
electronic nu mai este accesibil \n mod obi[nuit, \ntrucât pe
tabela de alocare a fi[ierelor nu mai exist= pozi]ia
corespunz=toare numelui, caracteristicilor [i elementelor
descriptive pentru zona sau zonele pe care aceasta le ocupa.
|n procesul de analizare a imaginii integrale a suportului
de memorie (con]inut= de copia fizic=), \n cazul \n care zona
de pe suprafa]a suportului de memorie, unde a fost \nregistrat
con]inutul documentului electronic, considerat= liber= de
sistemul de operare, nu este acoperit= prin suprascriere, este
posibil= recuperarea integral= a con]inutului documentului
electronic.
|ntrucât Microsoft Word men]ine o statistic= intern=
privind data cre=rii, data ultimelor modific=ri, data ultimei
tip=riri, utilizatorul electronic care a creat documentul,
utilizatorul electronic care a efectuat ultimele modific=ri [i
informa]ii privind istoricul documentului, care face parte
integrant= din fi[ierul care con]ine documentul electronic,
selectarea pe imaginea fizic= a suportului de memorie a zonei
ocupate de pe un document electronic poate conduce inclusiv
la recuperarea acestor caracteristici tehnice \nso]itoare.
Mijloacele de stabilire a adev=rului sunt orientate spre
achizi]ia, analizarea [i valorificarea de dovezi digitate care
constau \n amprente digitale sau urme ale fluxului de
15
informa]ii prezentate sub form= de extras de text, captur= de
ecran, fotografie sau \nregistrare audio/video.
Datorit= volatilit=]ii [i dinamicii con]inutului de date ale
suporturilor de memorie, toate activit=]ile de prelevare de
dovezi digitale statice sau de con]inut de date, \n vederea
analiz=rii lor ulterioare, trebuie respectate principii specifice
tehnologiei informa]iei.
Scopul investiga]iilor criminalistice este de a stabili dac=
pe suportul de memorie al echipamentului obiectiv se pot
localiza informa]ii, \n format electronic, referitoare la
documente care con]in \n[iruiri de cifre [i litere caracteristice
unor r=spunsuri la teste gril=, stabilirea con]inutului acestora
[i a caracteristicilor temporale \nso]itoare (\n cazul \n care
acest lucru este posibil).
Obiectivul avut \n vedere la stabilirea st=rii de fapt
prive[te urm=toarele aspecte:
1. dac= \n sistemul informatic au fost create documente
con]inând \n[iruiri de cifre [i litere caracteristice unor
r=spunsuri gril=;
2. stabilirea con]inutului acestora, \n cazul \n care ele exist=;
3. stabilirea datei la care ele au fost create/
modificate/[terse [i \n ce a constat modificarea.
Având \n vedere modalit=]ile de sesizare privind
comiterea unor infrac]iuni specifice pie]ei de capital, toate
materialele digitale, relevate \n vederea prob=rii acesteia,
sunt ob]inute prin localizarea [i extragerea contextual= din
con]inutul copiilor logice [i fizice (“probe reci”) [i nu provin din
interceptarea unor fluxuri de date.
|n realizarea unor ac]iuni de constatare a abuzului de
pia]= reclamat de B. V. N., client al unui SSIF, c=tre care
ordonase vânzarea unui num=r de 12.198 ac]iuni, de]inute
la o societate comercial=, au fost analizate ini]ial
documentele care au stat la baza \nstr=in=rii titlurilor. Din
investiga]iile preliminare s-a constatat efectuarea de c=tre
angaja]ii SSIF a unor \nscrieri neautorizate \n ordinele de
vânzare, respectiv manipularea pre]ului pentru ac]iunile
emitentului la care reclamantul de]inea titluri. |n arhiva
societ=]ii de servicii de investi]ii financiare au fost identificate
5 ordine de vânzare, semnate de reclamant (4 originale [i o
copie xerox). Din declara]iile [i \nscrisurile, puse la dispozi]ie
de SSIF, rezulta c= cele 12.198 ac]iuni de]inute de B.V.N. au
fost vândute la data de 17.07.2005, pentru pre]ul de 1.800 lei
pe ac]iune (ordin 1003 care poart= \nscris= ora emiterii
13:54), de[i SVM avea din partea aceluia[i client un ordin
(1002) datat (prin \nscriere cu o cerneal= diferit= fa]= de restul
men]iunilor) 24.05.2005, pentru pre]ul de 4.000 lei/ac]iune.
Ac]iunile membrului PAS au fost transferate \ntr-un cont
opera]ional deschis la RRA. Ulterior, SSIF a transferat
ac]iunile din contul reclamantului, deschis \n registru, spre
depozitar (SNCDD), \n data de 02.04.2005 [i 16.04.2005.
De[i, \n intervalul 16.04.2005-17.07.2005, pre]ul ac]iunilor \n
cauz= a evoluat \n intervalul 4000 lei -5.800 lei/ac]iune,
societatea de intermediere sus]inea c= nu a indisponibilizat
titlurile pân= la data de 17.07.2005, când a executat un ordin
pentru un pre] limit= de 1.800 lei/ac]iune.
16
Comisia Na]ional= a Valorilor Mobiliare a efectuat
investiga]ii asupra tranzac]iilor cu ac]iuni efectuate de SSIF
cu ac]iunile reclamantului, [i a constatat c= ordinul
reclamantului a fost preluat \n data de 24.05.2005 [i a fost
executat \n data de 17.07.2005.
|n realitate, societatea de intermediere verificat= a
realizat o raportare fals= c=tre organismul de supraveghere
privind ordinele emise de B. V. N. [i de asemenea un fals \n
raportarea tranzac]iilor, \n arhiva SSIF reg=sindu-se atât un
ordin datat 24.05.2005 pentru pre]ul de 4.000 lei/ac]iune cât [i
un ordin datat 17.07.2005, pentru pre]ul de 1.800 lei/ac]iune,
ambele fiind semnate de B. V. N.
Conform dispozi]iilor regulamentelor care
reglementeaz= practica tranzac]iilor pe pia]a de capital,
folosirea semn=turii clientului pe un document, f=r=
autorizarea clientului, respectiv prezentarea unor date
falsificate de c=tre CNVM conduce la concluzia unor angaj=ri
\n activit=]i frauduloase.
B. V. N. a semnat o “dispozi]ie de plat=”, la data de
18.07.2005, prin care a \ncasat suma de 21.193.415 ROL,
reprezentând contravaloarea ac]iunilor vândute. |n registrul
de cas= din 18.07.2005 al SSIF, plata sumei de 21.193.415
ROL a fost eviden]iat= al=turi de pl=]ile c=tre \nc= doi clien]i
speciali: P. A. [i M. R.A., respectiv persoanele ale c=ror ordine
de vânzare pentru acela[i tip de ac]iuni au fost agreate, \n
vederea realiz=rii unei tranzac]ii cross - raportat= a fi
efectuat= la 17.07.2005, ora 13:58 de SSIF.
Formularul de transfer pentru ac]iunile apar]inând
numitului B.V.N. nu a fost pus la dispozi]ia organului judiciar.
De asemenea, SSIF a sus]inut c=, \ntr-o prim= etap=, \n
fi[ierul con]inând confirm=rile de vânzare/cump=rare, arhivare
electronic, nu a fost reg=sit clientul B. V.N.
Ulterior, SSIF a transmis organului judiciar, \n format
electronic, un document nereal – ordinul de execu]ie [i
confirmarea tranzac]iei nr. 12345, pentru clientul B.V.N. cu ID
6789. Conform informa]iilor din aceast= confirmare, vânzarea
celor 12.198 ac]iuni s-a realizat \n data de 17.07.2005, la ora
13:54, pentru pre]ul de 1.800 lei/ac]iune. Informa]ia
respectiv= nu era conform= realit=]ii \ntrucât, din istoricul
tranzac]iilor pe pia]=, la ora indicat= de SSIF, 13:54, \n sistem
ap=rea ca fiind realizat= o alt= tranzac]ie cross, pentru
acela[i tip de ac]iuni, dar apar]inând unui alt vânz=tor,
respectiv pentru 2.220 ac]iuni, la pre]ul de 1.800 lei/ac]iune.
Ca urmare a perchezi]iei domiciliare, efectuate la sediul
societ=]i de servicii de investi]ii financiare, a fost ridicat=, \n
scopul efectu=rii unei perchezi]ii informatice, o unitate
central= a unui calculator marca AMD64 ATHLON, identificat
prin num=r serial A&C-ABCD. Unitatea a fost sigilat= [i
ridicat= \n vederea efectu=rii unei investiga]ii specifice.
La sediul organului judiciar a fost efectuat= ulterior
perchezi]ia informatic=, \n prezen]a \nvinuitului, a ap=r=torului
ales [i a doi martori asisten]i.
|n vederea inspect=rii [i efectu=rii de copii logice [i fizice,
dup= con]inutul suporturilor de memorie, echipamentul a fost
fotografiat, \n scopul stabilirii integrit=]ii sigiliilor [i a protec]iei;
a fost desigilat, identificat [i documentat.
CRIMIN ALIS TIC A
 Suportul intern de memorie al echipamentului obiectiv,
demontat din componen]a unit=]ii centrale, a fost montat pe
un calculator investigator, pe care au fost lansate [i executate
copierea fizic= a con]inutului integral [i copierea logic=
selectiv=.
O prim= evaluare, prin mijloace neinvazive, a
con]inutului suportului de memorie obiectiv a avut drept
rezultat o structur= de date organizat= pe dou= parti]ii: prima
parti]ie de aproximativ 20 GB care con]inea sistemul de
operare Microsoft Windows XP, iar a doua, de aproximativ 57
GB con]inea stocate, pe mai multe directoare, fi[iere
corespunz=toare unor programe utilitare.
|n structura primei parti]ii s-a identificat prezen]a, \n
form= activ=, a utilizatorului electronic cu numele “user”,
precum [i structura de date corespunz=toare acestuia, \n
directorul “c:/documents and settings”.
|n structura de date a celei de-a doua parti]ii se
distingea un director cu numele “Hard vechi”, corespunz=tor
con]inutului unui suport mai vechi de memorie, de tip hard-
disk, ceea ce conduce la concluzia c= fi[ierele provin de pe un
alt suport de memorie, utilizat anterior [i al c=rui con]inut de
documente a fost copiat pe suportul de memorie obiectiv.
Din con]inutul datelor de identificare s-a mai constatat
faptul c= sistemul de calcul din care f=cea parte unitatea
central= obiectiv a fost conectat= la serviciile de Internet [i
po[t= electronic=.
Standardele \n domeniul investiga]iilor \n tehnologia
informa]iei reglementeaz= inspectarea datelor de interes pe
copii logice [i pe imagini restaurate, pe alte sisteme de calcul
decât cele obiectiv, dup= copiile fizice preluate de pe
suporturile de memorie de inspectat.
Copia fizic=, prelevat= dup= con]inutul integral al
suportului de memorie obiectiv, era constituit= din 398 fi[iere
segment cu numerele WD800JB [i extensia corespunz=toare
unei numerot=ri cresc=toare, \n func]ie de deplasamentul fa]=
de cap=tul de \nceput: WD800JB.GHO, WD800JB.001, …,
WD800JB.398. Segmentarea \n aceste fi[iere a fost efectuat=
\n mod automat de instrumentul software de copiere, la data
efectu=rii perchezi]iei informatice, pentru motive tehnice de
stocare, compatibilitate, asigurarea accesului [i posibilit=]ii de
transfer.
Activit=]ile de inspec]ie asupra copiei fizice au fost
efectuate cu deschiderea simultan= a celor 398 fi[iere
segment, fiind asigurate condi]iile de procesare [i acces
global la con]inutul integral al acesteia.
|n conexiune direct= cu rezultatele ob]inute \n etapele
anterioare, a fost stabilit= o serie de cuvinte, considerate
relevante pentru parametrizarea procedurilor de inspectare \n
vederea localiz=rii unor documente electronice sau a unor
sec]iuni de document electronic, stocate [i gestionate la un
moment dat pe suportul de memorie obiectiv.
Rezultatul c=ut=rii, dup= secven]a de caractere
reprezentând simbolul ac]iunilor ce fuseser= de]inute de
B.V.N. pe imaginea integral= a suportului de memorie obiectiv
(pe cele 398 de fi[iere care constituie copia fizic=), s-a
concretizat \n 62 de inciden]e. Pentru fiecare din acestea,
CRIMIN ALIS TIC A
contextul \n care a fost localizat= secven]a de caractere,
reprezentând simbolul ac]iunilor de]inute de reclamant, a fost
preluat= sub form= de ecran captat (print screen).
Contextul captat la inciden]a nr. 57 constituia o structur=
de caractere din care rezulta tranzac]ionarea a 12.198,
ac]iuni pentru pre]ul de 4.500 lei, la data 15.07.2005.
Se mai re]ine observa]ia c=, \n urma perchezi]iei
informatice efectuate asupra documentului reprezentând
confirmarea tranzac]iei efectuate pentru ac]iunile de]inute de
B.V.N., s-a concluzionat c= actul a fost [i tip=rit, momentul
ultimei tip=riri a fost corespunz=tor datei de 15.07. 2005, orele
12:33, dat= la care documentul avea alt con]inut decât cel
prezent \ntrucât forma actual= a documentului electronic, f=r=
elemente semnificative de con]inut, a fost salvat= la data de
28.11. 2005, orele 13:00, data [i ora calculatorului.
Coroborat cu faptul c= s-a constatat c= data
calendaristic= setat= pentru sistemul de calcul obiectiv era cu
o zi \naintea datei calendaristice reale, s-a concluzionat c=
momentul ultimelor modific=ri asupra documentului electronic
“confirm=ri” corespundea datei de 27.11. 2005, orele 13:00.
{tergerea con]inutului semnificativ al documentului
electronic a fost efectuat= de utilizatorul electronic “user” prin
editare \n meniul Microsoft Word, utilizator identificat ca fiind
activ \n structura logic= a sistemului de operare instalat pe
sistemul de calcul obiectiv.
Este important de re]inut c= elementele privind datele
calendaristice [i coordonatele orare privind momentul cre=rii,
ale ultimelor modific=ri efectuate [i salvate prin Microsoft
Word [i ale ultimei tip=riri, num=rul de minute consumate
pentru editare [i num=rul de salv=ri efectuate nu modific=
decât mediul exterior de lucru al Microsoft Word, acestea
nefiind accesibile utilizatorului \n vederea modific=rii.
De asemenea, toate aceste informa]ii, \ncapsulate \n
interiorul fi[ierului de tip document Microsoft Word [i care
formeaz= imaginea statistic= a fi[ierului, nu se modific= la
nivel de sistem de operare prin opera]iuni de copiere (direct=
sau prin comenzi ale sistemului de operare sau cu programe
utilitare) de pe un sistem de calcul pe altul, indiferent dac=
versiunile de Windows sunt sau nu identice (dup= Windows
95) sau dac= sistemele de calcul au setate date
calendaristice [i/sau ore identice sau diferite.
Concluzionând, re]inem c=, pentru realizarea
transparent= [i corect= a opera]iunilor cu valori mobiliare pe
pie]ele reglementate, este necesar= o supraveghere atent= a
opera]iunilor derulate [i semnalarea abaterilor \n timp real,
pentru evitarea manipul=rii pre]ului \n dauna unor proprietari
de valori mobiliare. O pia]= corect= determin= atragerea de
investitori de portofoliu, opera]iunea având consecin]e la nivel
macroeconomic. Popularizarea consecin]elor realiz=rii unei
manipul=ri pe pie]ele reglementate, corelat= cu posibilit=]ile
oferite de criminalistic= pentru identificarea [i interpretarea
urmelor l=sate de interven]iile nepermise, având drept rezultat
manipularea pre]ului, se \nscriu \ntr-o strategie mai ampl= de
descurajare a fenomenului infrac]ional.
17
 CERCETAREA LA FA}A LOCULUI
A ACCIDENTELOR RUTIERE |N UNGARIA
Lt. col. ISTVAN JAMBOR
Maior ZSOFIA SZASZ
Historical background Working hours: stand-by, 12 or 24 hours
Task of the accident scene examinator
At the end of the 19th century, 500-600 traffic accidents Examining, exploring and recording the characteristic
were registered in Budapest, the examination of which was features of the:
the task of the detectives. accident scene;
1895. the vehicle and;
200 carriages for hire, the participants of the accident.
50 collective carriages, Recording the scene examination proceedings and the
250 freight carriages revealed circumstances by
The first automobile describing
1901. sketching
Publication of the first traffic rule taking pictures (photo or video)
Number of vehicles and traffic accidents: securing the original objects
Vehicles Traffic accidents
1906. 202 7 The necessary instruments
1910. 617 47 (37 fatal) Record book:
Number of traffic accidents: Simple way of completing, list of questions and possible
1918. 837 answers
1920. 1671 Sheets
1929. 2601 For each involved person and vehicle
For each accident type (pedestrian knockdown, collision
1926. with train, limited visibility, one-vehicle accidents, etc.)
Visibility:
THE ESTABLISHMENT OF THE TRAFFIC POLICE
daytime
1929.
twilight
Publication of the predecessor of today’s traffic
night
regulation
good visibility
1930.
poor visibility
30 thousand registered vehicles, of which 15 thousand
operating public lighting
in Budapest
not operating public lighting
1934.
inefficiently operating public lighting
On 1st August, the accident scene examinators started
Road section without public lighting at night
operating
The Moon
10 persons, equipped with full
2 motorcycles with side-cars half
Measuring rod, sketch block, marking chalk, quarter
20 meter long measuring tape, searchlight, torch, decreasing
cameras. increasing
They had 1,900 to 2,300 cases per year. Whereabouts of the accident:
1941. Built-up area outside built-up area
On 9th November at 3 am Budapest changed to right Surface of the road:
hand traffic. standard asfalt
The change did not cause any accidents rough asfalt
Present situation concrete
The tasks related to accident scene examination: ceramics cobblestones
Accidents without personal injuries: uniformed police mud road
staff, other:
Accidents with slight injuries: traffic patrol staff or Weather conditions:
accident scene examinator, clear sky
Accidents resulting in serious injury or death, or traffic cloudy sky
crimes: accident scene examinator rain
rainstorm
Different training and equipment: freezing rain
Training: cca. 500 hour course hail
Equipment: The general patrols have practically no foggy, humid weather
equipment at hand but the camera snow
Special clothing and equipment adequate for the task. snowstorm
The accident scene examinators and the traffic crime other:
investigators belong to the traffic enforcement service. Image recording instruments
Number of accidents per year: Traditional camera
With personal injury: cca. 20 thousand Digital camera
Material damage: cca. 100 thousand (high-performance flash)
Staff numbers: Traditional and digital camcorder
Accident scene examinators: cca. 850 persons Special instruments

18 CRIMIN ALIS TIC A

 Instrument for measuring the slowing down of vehicles Sarcinile examinatorului locului faptei: examinarea,
Measuring rod and ruler for taking pictures with dimensional exploatarea [i \nregistrarea elementelor caracteristice ale
accuracy locului producerii accidentului vehiculului implicat [i
Marking signs persoanelor implicate:
Chalk
examinarea, exploatarea [i \nregistrarea elementelor
Tool kit caracteristice ale locului producerii accidentului vehiculului
Air pressure and tire tread depth measurer implicat [i persoanelor implicate;

\nregistrarea opera]iunilor efectuate \n timpul
Informa]ii istorice examin=rii locului faptei [i a circumstan]elor descoperite prin:
• descriere;
La finalul secolului al XIX-lea, erau \nregistrate 500-600 • schi]e;
de accidente rutiere \n Budapesta, iar examinarea acestora • fotografiere sau \nregistr=ri video;
se efectua de c=tre detectivi. • protejarea obiectelor principale.
1895. Instrumente de \nregistrare
200 de tr=suri \nchiriate, Agend=:
50 de tr=suri colective, • o modalitate simpl= care permite \ntocmirea listei de
\ntreb=ri [i consemnarea r=spunsurilor .
250 de tr=suri pentru transportul \nc=rc=turilor,
Formulare:
primul automobil.
1901. • pentru fiecare persoan= implicat= [i pentru fiecare
Publicarea primelor instruc]iuni rutiere vehicul;
Num=rul de vehicule [i accidente rutiere: • pentru fiecare tip de accident (accidentarea unui
Vehicule Accidente rutiere pieton, coliziunea cu un tren, vizibilitate redus=, accidente \n
1906. 202 7 care a fost implicat un singur vehicul etc.)
Vizibilitate:
1910. 617 47 (37 mortale)
timp de zi;
Num=rul accidentelor rutiere:
amurg ;
1918. 837
noapte;
1920. 1671
vizibilitate bun=;
1929. 2601 vizibilitate slab=;
1926. iluminat public care func]iona;
|NFIIN}AREA POLI}IEI RUTIERE iluminat public care nu func]iona;
1929. iluminat public ineficient;
Publicarea regulamentului rutier, care a stat la baza sector de drum f=r= iluminat public pe timp de noapte.
actualului Cod Rutier Lumina lunii
1930. lun= plin=;
30 de mii de vehicule \nregistrate, din care 15 mii \n semilun=;
Budapesta p=trar al lunii;
1934. \n cre[tere;
Pe 1 august, a \nceput s= func]ioneze echipa de \n descre[tere.
cercetare la fa]a locului \n cazul accidentelor rutiere: Locul producerii accidentului:
10 persoane, echipate cu 2 motociclete cu ata[ zon= locuit=, \n afara zonelor locuite.
M=surarea drumului, \ntocmirea schi]ei, acordarea Suprafa]a drumului:
amenzilor; asfalt standard;
band= metric= de 20 de metri lungime, proiectoare, asfalt cu asperit=]i;
torch, camera. ciment;
Au solu]ionat, \ncepând de la 1.900 la 2.300 cazuri pe an. pavaj ceramic;
1941. drum cu noroi;
|n data de 9 noiembrie, la ora 3, Budapesta a \nceput altele:
s= aplice regulile priorit=]ii de dreapta. Condi]iile meteo:
Modificarea nu a produs accidente cer senin;
Situ]ia din prezent cer \nnorat;
Sarcinile corespunz=toare cercet=rii la fa]a locului: ploaie;

accidente soldate cu pagube materiale: poli]i[ti \n furtun=;
uniform=; lapovi]=;

accidente soldate cu r=nirea u[oar= a pasagerilor:
grindin=;
cea]=, vreme umed=
patrule ale poli]iei sau examinatori ai locului faptei;

accidente soldate cu r=nirea grav= sau moartea
z=pad=;
viscol;
pasagerilor: examinatori ai locului faptei.
altele.
Preg=tirea profesional= [i echipamentul: Instrumente de \nregistrare a imaginilor:
Preg=tirea profesional=: aproximativ 500 de ore de curs. • aparat foto standard;
Echipamentul: patrulele obi[nuite nu au alt echipament • aparat foto digitale;
decât un aparat foto; • (blitz de \nalt= performan]=);
|mbr=c=minte special= [i echipament adecvat \n • camer= video analog [i digital.
vederea \ndeplinirii sarcinilor. Instrumente speciale
Examinatorii locului faptei [i investigatorii infrac]iunii • instrumente pentru m=surarea urmelor de frânare ale
rutiere apar]in Serviciului de Trafic Rutier. vehiculelor;
Num=rul de accidente \nregistrate \ntr-un an, din care a • m=surarea drumului [i utilizarea unor elemente
rezultat r=nirea pasagerilor: aproximativ 20 de mii. metrice \n vederea efectu=rii fotografiilor cu acurate]e
Pagube materiale: aproximativ 100 de mii. dimensional=.Semne de marcare:
Num=rul personalului: examinatori ai locului faptei: • marc=ri cu cret=;
aproximativ 850 de persoane. • truse;
Programul de munc=: repaus, 12 sau 24 de ore. • m=sur=tor al presiunii [i benzii de rulare.

CRIMIN ALIS TIC A 19

ASCUNDEREA CRIMEI PRIN INCENDIU...
The article presents a murder committed by Ilie Florin who has murdered his ex-wife Gheorghe
Margareta Magdalena. To hide his crime the offender set fire to the victim house.
L
egile timpului nostru ocrotesc persoana
uman=, \n Codul penal sunt prezentate
infrac]iunile care apar= via]a omului,
integritatea lui corporal= [i s=n=tatea, libertatea
persoanei, via]a sexual= [i demnitatea. Omorul este cea
mai grav= infrac]iune contra vie]ii [i se sanc]ioneaz= cu
toat= asprimea. “Nu-i nici o mil=, ci crim= s= ier]i pe
uciga[”, spunea W. Sheakespeare.
|n fiecare an, a[a cum se arat= \n statistici, a existat
o serie de asemenea fapte, unele deosebit de grave. |n
anul 2007 s-au constatat 378 de omoruri. Formele \n care
acestea s-au s=vâr[it au fost variate, ca [i st=rile
suflete[ti pe care le-au \ncercat criminalii \n momentul
s=vâr[irii acestor fapte. Modul \n care s-a comis un omor
a fost diferit, existând multiple \nf=]i[=ri ale inten]iei
cirminalului.
Din studiile efectuate de organele judiciare rezult=
c= s-au comis mai multe omucideri din gelozie, din
interese materiale, \n urma unor certuri, consumul
exagerat de b=uturi alcoolice când min]ile erau
\nfierbântate, din diferite nein]elegeri etc.
Este semnificativ \n acest sens, cazul inculpatului
Ilie Florian, care a s=vâr[it infrac]iunile de omor, violare
de domiciliu, furt calificat [i distrugere, fapte prev=zute [i
pedepsite de art. 174, art. 192 alin.1 [i 2 Codul penal, art.
208-209, lit. d, g, i [i art. 217 alin. 4 Codul penal, cu
aplicarea dispozi]iilor art. 33 lit. a din Codului penal.
Dosarul a fost solu]ionat de Sec]ia de urm=rire penal= a
Parchetului de pe lâng= Tribunalul Bucure[ti.
Stabilirea cauzei mor]ii
|n noaptea de 17 spre 18 iulie 2007, \n apartamentul
nr. 3, situat la parterul blocului 19 din strada Automi[tilor nr.
240 de pe raza ora[ului M=gurele, Jude]ul Ilfov, a izbucnit un
incendiu. Interven]ia pompierilor a pus cap=t fl=c=rilor.
|n interiorul apartamentului, pompierii au descoperit
cadavrul numitei Gheorghe Margareta-Magdalena, care era
par]ial carbonizat [i prezenta multiple leziuni traumatice la
nivelul fe]ei [i capului. Fiind sesizate organele de poli]ie, la
fa]= locului s-a deplasat o echip= complex=, condus= de
procurorul criminalist, \n vederea efectu=rii cercet=rilor. |n
raport de primele informa]ii primite [i locul \n care se afla
amplasat cadavrul, s-au stabilit activit=]ile care urmau s= se
desf=[oare, inclusiv ob]inerea unor date despre Gheorghe
Margareta-Magdalena, care era angajat= ca factor po[tal \n
localitate.
Criminali[tii au examinat \ntreg apartamentul, prilej cu
care au descoperit, fixat [i ridicat diferite categorii de urme, ce
aveau leg=tur= cu incendiul produs [i cu moartea victimei.
20
Procuror criminalist Elena EMILIEA GAVADIA
Parchetul de pe lâng= Tribunalul Bucure[ti
Prof. VASILE L+P+DU{I
Procurorul a dispus efectuarea necropsiei, aceasta
realizându-se de Serviciul de Medicin= Legal= al jude]ului Ilfov.
|n raportul \ntocmit de medicul legist s-a concluzionat c=
moartea numitei Gheorghe Margareta-Magdalena a fost
violent= [i s-a datorat asfixiei mecanice prin comprimarea
gâtului cu mâinile, respectiv femeia a fost sugrumat=. Medicul
legist a stabilit c= \ntre comprimarea gâtului [i deces exista o
leg=tur= de cauzalitate direct=, necondi]ionat=. Exceptând
leziunile traumatice, produse prin comprimarea gâtului, la
autopsie s-au constatat [i leziuni traumatice (echimoze, pl=gi
contuze, infiltrate sanguine epicraniene, fracturi costale
hemitorace drept, contuzie pulmonar= dreapta, contuzie
splin=, contuzie anse intestinale, plag= mu[cat= de limb=),
care s-au putut produce prin lovire cu corpuri [i planuri dure,
[i prin comprimarea limbii \ntre arcadele dentare, \n acela[i
context traumatic.
De asemenea, tot cu prilejul autopsiei, medicul legist a
constatat unele leziuni traumatice f=r= caracter vital (arsuri
post-mortem [i carboniz=ri) produse prin ac]iunea fl=c=rilor,
urmare a incendierii cadavrului. Caracterul post-vital al
leziunilor de arsur= prin flac=r= – a[a cum se arat= \n raportul
medico-legal – este sus]inut de morfologia macroscopic= a
acestor leziuni, de lipsa leziunilor de arsur= a c=ilor respiratorii
superioare, lipsa funinginei \n c=ile respiratorii superioare [i de
lipsa carboxihemoglobinei \n sângele cadaveric.
Cercet=rile gazcromatografice – masspectrometrice
efectuate pe materialul cadaveric, au dat rezultate negative
pentru substan]ele toxice; sângele analizat a con]inut 0,90‰
alcool etilic [i nu avea carboxihemoglobin=; alcoolemia a fost
de 1,00 g ‰ alcool etilic.
|n secre]ia vaginal=, recoltat= de la cadavru, nu s-au
g=sit urme de sperm=.
Pe urmele adev=rului
Din investiga]iile efectuate de poli]i[ti s-a stabilit c=,
pân= \n anul 1993, victima Gheorghe Margareta-Magdalena a
fost c=s=torit= cu numitul Ilie Florian din localitatea
Dumitrana, jude]ul Ilfov. Din rela]ia lor au rezultat doi copii,
respectiv Ilie C=t=lin [i Ilie Roxana. Dup= desfacerea
c=s=toriei, victima Gheorghe Margareta-Magdalena a r=mas
s= locuiasc= cu cei doi copii \n apartamentul nr.3, din blocul
19, situat pe strada Atomi[tilor nr. 240 - ora[ul M=gurele, iar
fostul so] Ilie Florian [i-a stabilit re[edin]a la p=rin]ii s=i, \n
localitatea Dumitrana, angajându-se ca [ofer la o firm=. Dup=
divor], Ilie Florian a fost obligat la plata unei pensii de
\ntre]inere \n beneficiul celor doi copii minori, dar acesta s-a
achitat de obliga]ie \n mod sporadic. Pân= la sfâr[itul anului
2006, \ntre Ilie Florian [i fosta so]ie [i copii nu a existat nici un
fel de rela]ii. Leg=turile \ntre ei au fost reluate cu ocazia
majoratului fiului lor, Ilie C=t=lin.
CRIMIN ALIS TIC A
 Pe parcurs, respectiv \n prim=vara anului 2007, Ilie |n timpul agresiunii, victima a \ncercat s= se apere,
Florian a vândut o suprafa]= de teren, iar din suma ob]inut= zgârâindu-l la nivelul fe]ei pe autor. Sub acest aspect,
i-a dat fostei so]ii, Gheorghe Margareta-Magdalena, suma de Serviciul de Medicin=-Legal= al jude]ului Ilfov, printr-un raport
10.000 roni, pentru ca aceasta s=-[i achite unele credite pe de expertiz= medico-legal, a concluzionat c= “numitul Ilie
care le contractase la diverse b=nci. Florian prezint= leziuni traumatice care ar fi putut fi produse
Ulterior, rela]iile \ntre cei doi au devenit mai apropiate, prin zgâriere cu corp dur, cât [i prin lovire cu/sau de corp dur,
dar acestea s-au deteriorat, \n noaptea de 14 spre 15 iulie pentru care necesit= 1-2 zile \ngrijiri medicale de la data
2007, când se aflau la o discotec= pe raza localit=]ii Clinceni, producerii”.
jude]ul Ilfov. |n urma conflictului, Gheorghe Margareta- |n drept, a[a cum se arat= din rechizitoriul \ntocmit de
Magdalena i-a interzis fostului so] s= o mai viziteze la procurorul criminalist, faptele inculpatului Ilie Florian \ntrunesc
domiciliu. La rândul s=u, Ilie Florian i-a cerut acesteia s=-i elementele constitutive ale infrac]iunii de omor, violare de
\napoieze suma de 10.000 roni pe care i-o d=du-se anterior. domiciliu, furt calificat [i distrugere, fapte aflate \n concurs
Pân= \n seara zilei de 15 iulie 2007, Ilie Florian a \ncercat real. Pe parcursul cercet=rilor \n cauz= s-a dispus [i
de mai multe ori s= ia leg=tura cu fosta so]ie, recurgând [i l-a efectuarea unei expertizze medico-legale psihiatrice, care a
sprijinul fiului lor Ilie C=t=lin, dar femeia i-a interzis s= mai vin= concluzionat c= “numitul Ilie Florian prezint= diagnosticul
la locuin]a ei. tulburare de personalitate de tip disocial. P=streaz=
|n seara zilei de 17 iulie 2007, Ilie Florian, dup= ce a capacitatea psihic= de apreciere critic= a con]inutului [i
stabilit c= fosta so]ie e singur=, \ntrucât fiica lor Ilie Roxana se consecin]elor faptelor sale. Are discern=mânt p=strat \n raport
afla \n localitatea Dumitrana, iar Ilie C=t=lin era la ni[te cu fapta pentru care este cercetat”.
prieteni \n ora[, s-a deplasat cu autoturismul \n spatele Inculpatul a fost trimis \n judecat=, \n stare de arest
blocului B19, urm=rindu-i activitatea numitei Gheorghe preventiv, dosarul aflându-se pe rol la Tribunalul Bucure[ti,
Margareta-Magdalena. |n jurul orei 22.30, Gheorghe Sec]ia a II-a Penal=.
Margareta-Magdalena s-a \ntors la domiciliu de la serviciu, iar PLAN{E FOTO EXECUTATE LA FA}A LOCULUI
la scurt timp, \mpreun= cu o vecin=, a mers la un magazin din
zon=, unde a f=cut unele cump=r=turi. Când a revenit acas=,
\n jurul orelor 23.00, fiica sa Ilie Roxana i-a comunicat
telefonic acesteia c=, \n spatele blocului, se afla Ilie Florian [i
supraveghea apartamentul. Aceste informa]ii le-a confirmat [i
un vecin, care \[i plimba câinele prin spatele blocului.
Singura persoan= introdus= de poli]i[ti \n cercul de
b=nui]i a fost Ilie Florian.
Scenariul crimei
Trecându-se la audierea lui Ilie Florian, acesta nu a
recunoscut comiterea infrac]iunii, creându-[i un alibi, pe care
nu a putut s=-l probeze. |n continuare, s-a luat m=sura test=rii
la poligraf, rezultatul fiind \n defavoarea lui.
Pân= la urm=, Ilie Florian [i-a recunoscut comiterea
infrac]iunii, recunoa[terile sale fiind coroborate cu probele
existente la dosarul cauzei. Cum a procedat?
Dup= orele 23.00, când Gheorghe Margareta-Magdalena
a stins lumina din buc=t=rie [i s-a deplasat \n dormitor pentru a
se culca, Ilie Florian a escaladat balconul, a p=truns \n locuin]=
[i s-a deplasat spre dormitorul unde se afla fosta so]ie.
Aceasta, când l-a observat, a \nceput s= ]ipe la el [i s=-i cear=
insistent s= plece. Fiind sub impulsul nevoilor, Ilie Florian i-a
aplicat fostei so]ii mai multe lovituri cu palmele [i pumnii,
reu[ind s= o trânteasc= la podea. Apoi, s-a a[ezat peste corpul
victimei [i cu ajutorul mâinilor a strâs-o de gât.
|n momentul \n care a realizat c= victima a decedat, Ilie
Florian a luat hot=rârea de a [terge urmele infrac]iunii,
respectiv incinerarea cadavrului, astfel, a a[ezat pe corpul
victimei ni[te obiecte de mobilier din camer=, a tras de pe pat
a[ternuturile, iar capul victimei l-a \nf=[urat cu o p=tur=, dup=
care a pus deasupra o pern=. Apoi, a luat din buc=t=rie un plic
[i o bucat= de material plastic pe care le-a pus pe cadavru [i
le-a dat foc. Din locuin]= a sustras telefonul mobil al victimei [i
a p=r=sit locul faptei, prin escaladarea balconului spre exterior.
|nainte de a ajunge la domiciliul s=u din localitatea
Dumitrana, Jud. Ilfov, autorul faptei s-a deplasat \n zona
râului Arge[, unde s-a sp=lat [i, ulterior, a aruncat \n râu
telefonul mobil, sustras din locuin]a victimei.

CRIMIN ALIS TIC A 21

22 CRIMIN ALIS TIC A
INSTABILITATEA {AN}URILOR DE FLEXIUNE-ELEMENTE
ADIACENTE ALE DESENULUI PAPILAR
Inspector de polite COSTIN- CLAUDIU TR+NC+N+U, Institutul de Criminalistic=
Agent [ef de poli]ie CORNELIU-DANIEL B+ICU{, I.P.J. Mehedin]i-Serviciul Criminalistic
Abstract
The article describes instability for the furrow of flexions of palmar fingerprints. Below is presented
one case about change for the layout of the furrow of flexions after 10 years.
No]iuni introductive
Identificarea criminalistic= a persoanei pe baza
amprentelor papilare are ca fundament [tiin]ific
urm=toarele propriet=]i: unicitatea (individualitatea) [i
fixitatea (stabilitatea).
Unicitatea desenului papilar a fost demonstrat= pe
baza studiilor efectuate, ajungându-se la concluzia cert=
c= este imposibil a se \ntâlni dou= persoane cu desene
papilare identice, la nivelul degetelor sau palmei.
Prin dezvoltarea organismului omului, intervine o
serie de schimb=ri datorit= vârstei [i anumitor boli care
afecteaz= structura pielii. Cercet=rile experimentale
efectuate prin compararea seturilor de amprente, create
de o persoan= la diferite intervale de timp, au ar=tat c=
structura desenelor papilare r=mâne aceea[i,
modificându-se doar dimensiunile.
Identificarea dactiloscopic= a unei persoane se
realizeaz=, \n general, \n urma examin=rii detaliilor
caracteristice coincidente, formate de traseul crestelor
papilare, [i a caracteristicilor porilor de pe crestele
papilare. Uneori, pentru identificarea unei amprente se
utilizeaz= [i elementele adiacente ale desenelor papilare
(cicatrici, [an]urile de flexiune, liniile albe, negi,
malforma]ii). Examinarea comparativ= a acestor categorii
de detalii se realizeaz= avându-se \n vedere acelea[i
puncte de referin]= ca [i cele create de traseul crestelor
papilare: form=, dimensiune [i plasament.
Amprenta palmar= – regiuni componente [i
elemente adiacente
Palma cuprinde trei mari regiuni, având ca limite
[an]urile de flexiune palmare, [i anume: regiunea digito-
palmar=, regiunea tenar= [i regiunea hipotenar=. |n afara
[an]urilor de flexiune, care delimiteaz= regiunile palmei, exist=
[i alte [an]uri de flexiune, care se formeaz= pe suprafa]a
palmei. De asemenea, amprenta palmar= poate con]ine [i un
alt element adiacent, ce poate constitui un ajutor \n activitatea
de examinare [i anume “liniile albe”.
Fig. nr. 1
|n fig. nr.1, a fost redat=
distribu]ia celor trei regiuni ale
palmei notate cu majusculele
“A”, “B” [i “C”, dup= cum
urmeaz=:
-regiunea digito-palmar= -A
-regiunea tenar= -B
-regiunea hipotenar= -C
Dup= cum se
observ=, cele trei regiuni
sunt separate de trei [an]uri
CRIMIN ALIS TIC A
de flexiune marcate cu culoare ro[ie, iar \n interiorul regiunilor
se afl= alte [an]uri de flexiune, marcate aici cu culoare
albastr=.
Examenul dactiloscopic comparativ al amprentelor
palmare
|n activitatea de examinare a urmelor palmare cu
impresiuni palmare, prelevate de la diverse persoane, un rol
deosebit de important \l joac= stabilirea zonei palmare din
care provine urma. Acest lucru se poate realiza ]inându-se
cont de [an]urile de flexiune existente \n urma palmar=, iar in
lipsa acestora de liniile albe. De asemenea, compara]ia
dactiloscopic= a urmelor palmare se face, \n cele mai multe
cazuri, prin raportarea desenelor ori diverselor elemente
dactiloscopice existente \n urme, la [an]urile de flexiune sau
la liniile albe.
O astfel de metod= prezint= avantajul c= dactiloscopul
are posibilitatea de a stabili cu operativitate locul dintr-o
anumit= regiune a palmei \n care se poate reg=si un element
dactiloscopic sau un anumit desen papilar, ce \l poate ajuta \n
procesul de identificare. |n condi]ii normale, aceast= metod=
poate da rezultatele scontate, dar poate de asemenea s=
produc= erori, \n cazul \n care dactiloscopul examineaz=
superficial urma, raportându-se doar la [an]urile de flexiune
sau la liniile albe. Acest lucru este posibil deoarece
elementele adiacente, de[i sunt parte integrant= a amprentei
palmare - asemenea crestelor papilare - spre deosebire de
acestea din urm=, ele nu respect= principiul fixit=]ii. Astfel, o
dat= cu \naintarea \n vârst= a unei persoane, [an]urile de
flexiune [i liniile albe \[i pot modifica atât pozi]ia, cât [i forma,
deplasându-se, estompându-se sau adâncindu-se. Acesta
este motivul pentru care, \n anumite cazuri, desenul papilar
palmar, prelevat de la aceea[i persoan= la intervale mari de
timp, poate prezenta diferen]e vizibile \n ceea ce prive[te
forma ori pozi]ia [an]urilor de flexiune [i a liniilor albe.
Pentru a demonstra cele expuse mai sus, vom prezenta
un studiu de caz privind impresiunile palmare ale aceleia[i
persoane, n=scute \n anul 1974, prelevate la un interval de
zece
ani
(\n
anii
1989
[i
1999).
23
 Fig. nr. 2 Fig. nr. 3  linia [an]ului de flexiune “1”, ce separa regiunile
Fig. 2 – Fotografia de ilustrare a impresiunii palmei tenar= [i hipotenar= se estompeaz= \n zona median=, dând
drepte, prelevat= \n anul 1989 na[tere, \n impresiunea prelevat= \n anul 1999, la reliefuri
Fig. 3 – Fotografia de ilustrare a impresiunii, prelevat= papilare inexistente \n impresiunea prelevat= \n anul 1989;
\n anul 1999.  linia [an]ului de flexiune “2”,\[i modific= atât lungimea
Prin examinarea dactiloscopic= a impresiunilor palmei cât [i forma, devenind mai scurt= [i deplasându-se c=tre baza
drepte, se poate observa c= ambele impresiuni au fost palmei, \n impresiunea prelevat= \n anul 1999;
prelevate de la aceea[i persoan=. Dup= o examinare  linia [an]ului de flexiune “3”se deplaseaz= c=tre
am=nun]it= a acestora, se observ= anumite deosebiri legate stânga [i se scurteaz=, oprindu-se \n vârful deltei numerotat=
de pozi]ionarea [i cu “4”, \n impresiunea
forma [an]urile de prelevat= \n anul 1999, \n timp
flexiune. ce \n impresiunea prelevat= \n
anul 1989, aceast= linie, mult
mai lung=, trece pe lâng=
delta, prin partea dreapt= a
acesteia (fig. nr. 5);

Impresiune prelevat=
\n anul 1989

Fig. nr. 5
Fragment din regiunea
hipotenar=, al impresiunilor
palmei drepte,
prelevate pe cele dou= fi[e
dactiloscopice supuse
analizei

Dac= deosebirile
Impresiune prelevat= prezentate mai sus, pot fi u[or explicate, \n contextul
\n anul 1999 examin=rii comparative a dou= impresiuni, compara]ia
dactiloscopic= devine mai dificil= \n cazul examin=rii unui
fragment de urm= palmar= descoperit la fa]a locului, \n anul
1999, iar dactiloscopul care efectueaz= compara]ia are la
dispozi]ie doar fi[a decadactilar=, prelevat= \n anul 1989.
Explica]iile modific=rii traseului [an]urilor de flexiune pot
fi multiple: cauze patologice (boli ale pielii, boli de colagen,
fracturi ale oaselor din zona palmei, tumori etc.), practicarea
unor meserii care presupun manevrarea repetat= a
obiectelor grele, modific=ri survenite prin cre[terea
dimensiunilor palmei, ca urmare a dezvolt=rii organismului
(impresiunea din anul 1989 a fost prelevat= când persoana
avea 15 ani, iar impresiunea din anul 1999 a fost prelevat=
când persoana avea vârsta de 25 ani).
Pe lâng= aceste modific=ri determinate de traseul
[an]urilor de flexiune, mai trebuie luat= \n considerare [i
calitatea imprim=rii reliefului papilar pe fi[a dactiloscopic=. Din
acest considerent se recomand= ca ori de câte ori exist=
posibilitatea amprent=rii unei persoane ale c=rei impresiuni
figureaz= deja \n baza de date cu impresiuni papilare,
amprentarea s= fie repetat=, astfel \ncât impresiunile
papilare s= fie mereu actualizate.
Având \n vedere cele prezentate [i demonstrate
anterior, se poate concluziona c= [an]urile de flexiune nu au
Fig. nr. 4 stabilitatea absolut= a crestelor papilare, putându-se modifica
Fragment din regiunile hipotenar= [i tenar=, ale impresiunilor palmei la intervale diferite de timp. Astfel, se recomand= ca
drepte, prelevate pe cele dou= fi[e dactiloscopice supuse analizei dactiloscopul s= nu se limiteze la examinarea sumar= a
desenelor papilare, ci examenul dactiloscopic comparativ s=
Comparând cele dou= impresiuni se constat=
urmatoarele deosebiri: fie extins la \ntreaga suprafa]= vizibil= a reliefului papilar,
pentru a se evita pronun]area unor concluzii eronate. Totu[i,

24 CRIMIN ALIS TIC A

 O NOUA METOD+ DE PRELEVARE A
AMPRENTELOR LATENTE DE PE PIELEA UMAN+

Comisar [ef de poli]ie drd. NICOLAE PREDA

After numerous experiments performed, the author presents a new method for lifting latent marks
from human skin.

Din practica judiciar= am constatat c=, de nenumarate preseaz= uniform pe frunz=, f=r= a o mi[ca, asem=n=tor foliei.
ori, corpul victimei intr= \n contact direct cu mâinile Se introduce frunza de ficus \n instala]ia de vaporizare
agresorului. Plecând de la aceast= idee, am efectuat
numeroase experimente [tiin]ifice, prin diferite metode,
ajungând la unele concluzii irefutabile.
Acest studiu prezint= o tehnic= nou=, elaborat=, [i au
fost obtinute rezultate pozitive \n cadrul experimentelor.
Fac precizarea c= urmele papilare latente nu se
observ= pe pielea uman= cu ochiul liber, de aceea am
prelevat din locuri diferite, prin deduc]ie, de unde ar fi putut
autorul pune mâna pe victim=.
Acest procedeu, folosit de mine, consider c= este cel
mai rapid, eficace [i sigur [i \l recomand ca având un
poten]ial avantaj \n prelevarea amprentelor de pe corpul
uman.
Pentru c= aceast= metod= este un pionierat al
criminalisticii moderne, expun mai jos metoda \n sine. a cianoacrylatului
Materiale folosite:

frunze de ficus;

instala]ie de cianoacrylat.
Procedeul \n sine:
sine
Se prelev= o frunz= de ficus, se cura]= cu alcool pe
ambele fe]e (cu mâinile protejate de m=nu[i chirurgicale), iar
dup= ce se zvânteaz=, se aplic= prin palpare pe zona unde se
presupune c= autorul a pus mâna pe victim=, se ridic= frunza
asem=n=tor unei folii adezive [i se introduce \n instala]ia de
cianoacrylat iar, dup= cca. 30 min., rezultatele sunt
spectaculoase.
Fotografii cu aspecte de la prelevarea [i relevarea urmei

Se
cur=]= o
frunz= de ficus

Se aplic=
frunza pe
pielea uman=,
unde se
presupune c=
s-a creat o
urm= papilar=
Se

CRIMIN ALIS TIC A 25

 Frunza de ficus, dup= tratarea \n instala]ia de
vaporizare a cianoacrylatului, urmele papilare relevate pe
aceasta.
Propriet=]ile frunzei de ficus:
Frunza de ficus este compus= din 75% latex [i 25%
ap=, ceea ce o face rezistent= la umiditate [i temperaturi
Ma[inile drept arme:
MA{INILE-CAPCAN+ |N MAREA BRITANIE
From the point of view of the organizations connected with AL-Qaeda, the western civilization is the
most serious threat and the United Kingdom is confronted with a greater danger from islamic terrorists than
any other state of the European Union. The 2007 terrorists were members of active and interventionist
professions. Mass media has a major role in the fight against terrorism.
|
n Orientul Mijlociu [i oriunde \n lume ma[inile-
capcan= sunt una dintre cele mai eficiente arme
disponibile terori[tilor [i insurgen]ilor. Evident o
ma[in= este destul de mare pentru a con]ine o cantitate
considerabil= de material explozibil, \mpreun= cu [uruburi,
cuie [i alte forme de shrapnel. Poate fi condus= [i parcat=
f=r= a ridica suspiciuni. Un terorist/insurgent se poate sim]i
mai sigur de sine \ntr-o ma[in=, probabil \nso]it [i de un
prieten.
Persoanele care folosesc aceste arme mortale
inten]ioneaz= sau nu s= se sinucid= când ma[inile
explodeaz=. O organiza]ie secular= \n general prefer= s=
arunce \n aer vehicule f=r= ocupan]i. |n ultimele decenii ale
secolului douazeci Armata Republican= Irlandez= a f=cut
acest lucru de nenum=rate ori \n Irlanda de Nord [i \n Marea
Britanie. Radicalii islami[ti sunt preg=ti]i s= foloseasc= ma[ini
care sta]ioneaz=. De asemenea, \nclin= s=-[i conduc=
ma[inile c=tre ]inte selectate cu aten]ie – sinucigându-se [i
ucigând ceilal]i pasageri.
26
ridicate. Este foarte plauzibil= vorba unui mare criminalist,
cum c= “{i plantele vorbesc”, dar eu vin [i adaug “Cu cine
vor”.
Jurist RENATA-MINODORA WATSON
|n diminea]a zilei de 29 iunie s-a \ncercat uciderea
persoanelor dintr-un club de noapte londonez. Se pare c=
dou= ma[ini care sta]ionau erau \nc=rcate cu explozibil [i/sau
substan]e inflamabile. Prima ma[in= era destinat= uciderii
oamenilor, avarierii cl=dirilor [i cre=rii panicii. A doua trebuia
s= explodeze [i s= provoace mai multe victime când oamenii
\ncercau s= ias= din club. Din fericire, exploziile nu s-au
produs. Dac= ar fi avut loc, consecin]ele ar fi fost catastrofale.
|n ziua urm=toare, o ma[in=, care con]inea o mare
cantitate de petrol [i cilindri cu gaz propan, s-a izbit de u[ile
aeroportului din Glasgow. Glasgow este cel mai mare ora[ [i
centru comercial al Sco]iei. De[i era \n fl=c=ri, cea mai mare
parte din petrol nu s-a aprins. Cilindrii cu propan nu au
explodat.
Nu este \n totalitate clar de ce exploziile nu au avut loc.
Erau dou= detonatoare conectate la telefonul mobil. O teorie
plauzibil= sugereaz= c= ventila]ia neadecvat= a fost un factor
important. De[i poten]ial foarte periculos, petrolul [i propanul
nu sunt explozibile \n mod natural. Devin explozibile dac=
oxigenul este prezent \n cantit=]i suficiente, iar combina]ia s=
CRIMIN ALIS TIC A
fie corect=. Dac= este semnificativ mai mic= de 90%,
aprinderea nu are loc.
Aceasta nu este o problema major= \n Orientul Mijlociu.
Cei angaja]i \n “opera]iuni de martiraj” \n Irak, Liban, Gaza [i
oriunde \n lume nu trebuie s= se bazeze pe petrol [i propan.
Nici nu se tem de groaza asociat= decesului prin ardere.
Detonatorii de \nalt= calitate sunt ieftini [i foarte la \ndeman=
\n aceste locuri. Ma[inile pot fi \nc=rcate cu explozibil
industrial, mine de teren [i obuze de artilerie f=r= mare
dificultate. Acestea sunt greu de ob]inut \n Marea Britanie, iar
orice \ncercare de a le ob]ine ar atrage cu siguran]= aten]ia
poli]iei [i for]elor de securitate.
Este dificil s= se fac= un profil exact
radicalislamistului, care se poate angaja \n acte de terorism \n
Regatul Unit. Mul]i dintre terori[ti sunt dezavantaja]i din punct
de vedere social [i sunt tineri cu o slab= educa]ie, \n general
barba]i, care sunt aliena]i de societatea \n care traiesc. Mul]i
dintre cei care s-au angajat \n acte de terorism, \n Londra, \n
iunie 2005, pot fi descri[i \n ace[ti termeni.
Potrivit unui studiu recent, comandat de Ministerul de
Interne Britanic, 963 de oameni au fost aresta]i, \n baza
legisla]iei anti-terorism, \ntre 2001 [i 2005. Dintre ace[tia, 232
(24%) solicitaser= azil \n Regatul Unit. Num=rul terori[tilor
\ncarcera]i \n \nchisorile britanice [i \n institu]iile de reeducare
este o problem= tot mai serioas=. Este recunoscut pe scar=
larg= faptul c= persoanele \ncarcerate pentru diferite
infrac]iuni au fost \ndoctrinate de radicalii islami[ti. Mesajul lor
aduce ordine \n vie]ile lor dezordonate.
Dar acest punct de vedere nu este complet. Dac= ar fi
fost complet, amenin]area terorist= ar fi putut fi efectiv
abordat= prin corectarea problemelor sociale, culturale [i
educa]ionale. De fapt, mul]i terori[ti sunt boga]i [i educa]i. Ei
nu sunt motiva]i de s=r=cie, disperare sau alienare social=.
Exist= dovezi concludente c= Al-Qa’eda are succes \n
recrutarea membrilor din cadrul marilor universit=]i ale lumii
cum ar fi Oxford [i Cambridge.
Rapoartele sugereaz= c= principalii participan]i la
evenimentele din iunie 2007 erau b=rba]i tineri, cu studii
superioare, la \nceputul carierei. B=rbatul care conducea
jeep-ul \n aeroportul Glasgow avea un doctorat \n inginerie.
Partenerul s=u era medic. Al]i membri ai profesiunii medicale
au fost aresta]i.
Surprinz=tor. Principala \ndatorire a medicilor este
salvarea vie]ilor, nu distrugerea lor. Conceptul de medici care
comit acte de terorism este \n mod sigur tulbur=tor. De fapt
aceste profesiuni joac= un rol \nsemnat \n extremismul
islamic. Osama bin Laden nu este deloc un dezavantajat.
Familia lui saudit= este bogat= [i privilegiat=. Reprezentantul
s=u, Ayman al-Zawahirim este medic egiptean (dintr-o familie
de medici [i farmaci[ti). Mentorul lui Osama bin Laden din anii
optzeci a fost Abdullah Azzam, medic palestinian, adev=ratul
CRIMIN ALIS TIC A
fondator al Al-Qa’eda, ucis \n 1989. O teorie sugereaz= c=
medicina [i ingineria sunt profesiuni active [i interven]ioniste.
Ac]iunea, chiar una distructiv=, poate p=rea obi[nuit= la mul]i
practicieni. Foarte pu]ini avoca]i [i contabili se angajeaz= \n
acte de terorism.
Mass-media joac= un rol important \n atragerea aten]iei
asupra problemelor [i amenin]=rilor, informeaz= publicul [i
\ncurajeaz= vigilen]a. Aceasta este o problem= major= pentru
terori[ti, care sunt obliga]i, \n mod constant, s=-[i schimbe
strategiile datorit= vigilen]ei popula]iei.
Mass-media poate ajuta la prevenirea form=rii celulelor
teroriste [i s= atrag= aten]ia asupra sentin]elor severe pe care
al terori[tii (inclusiv aceia care nu-[i ating scopurile) le primesc
de la tribunalele britanice, dac= sunt condamna]i. Aceasta are
f=ra= \ndoial= valoare de intimidare. Faptul c= multe
opera]iuni teroriste e[ueaz= din cauza preg=tirii neadecvate
sau a tehnologiei deficiente este semnificativ \n acest context.
Mass-media are, de asemenea, un rol important \n ceea ce
prive[te capturarea [i arestarea terori[tilor care nu au avut
succes [i a partenerilor lor.
Mai pu]in pozitiv, mass-media poate exagera
amenin]area terorist=. Exist= puternice interese comerciale
de a face acest lucru. Acest fapt poate \ncuraja fatalismul
public [i paranoia. Este pu]in probabil s= \ncurajeze bunele
rela]ii comunitare, de exemplu \ntre musulmani [i
nemusulmani.
{i mai controversat= este problema propagandei
islamice radicaliste. |n pofida recentei introduceri a variatelor
restric]ii legale, aceasta este prezent= \n car]i, reviste, filme
video sau DVD-uri. Islami[tii britanici au acces liber la site-
urile extremiste de pe internet [i la canalele de televiziune
prin satelit.
Acestea tind s= glorifice actele de terorism. O mare
parte din con]inut ia forma imaginilor radicalilor islami[ti, care
\[i sacrific= vie]ile (adeseori \n ma[ini) pentru a pune cap=t
ocupa]iei vestice din Irak, Afganistan [i Palestina.
|ncurajeaz=, de asemenea, musulmanii britanici s=
c=l=toreasc= \n Orientul Mijlociu [i oriunde \n lume pentru a
dobândi preg=tire militar= [i/sau terorist=.
Mass-media local= [i na]ional= joac= un rol important \n
lupta \mpotriva terorismului. Mul]i dintre radicalii islami[ti par
s= tr=iasc= [i s= lucreze \n ceea ce de fapt sunt mari
comunit=]i izolate. Ei tind s= fie membri ai unor familii
numeroase. Mul]i membri ai acestor comunit=]i dezaprob= cu
t=rie activit=]ile teroriste, dar sunt reticen]i \n a raporta
poten]ialii sau actualii terori[ti la poli]ie.
A[adar, este u[or de realizat o puternic= propagand=
anti-vestic=, radical=, violent= \n aceste comunit=]i. Preluarea
efectiv= a controlului asupra acestui material ar fi un pas
valoros \n direc]ia corect=.
27
 Accidente de ma[in= fatale
\n Regatul Unit
Introduction
In August 1869 when Ireland was part of the United
Kingdom, Mary Ward, an amateur ut highly regarded Irish
scientist, was killed when she fell out of a steam powered car
built by two of her cousins. Her neck was broken by one of
its steel wheels. She appears to be the world’s first motor
vehicle accident victim. Unfortunately, she was not the last.
In 2005, for example, there were 3,336 road fatalities in
the United Kingdom (and 337 in Ireland). In the same year,
approximately 38,310 people died on the roads of the
European Union’s member states (which then did not include
Romania or Bulgaria).
This is clearly unacceptable. Many - perhaps most - of
these deaths are preventable.
Some road fatalities are essentially unfortunate
accidents. Brakes may not function, motorists often fail to
interpret situations correctly, rain or fog can reduce visibility,
ice or oil on a road can cause a vehicle to skid. However
regrettable the outcomes, these cases do not normally
warrant serious police investigations. They are essentially
personal tragedies and not the concern of state authorities.
But road fatalities are frequently associated with
criminal activities. These may be criminal in the most obvious
sense; e.g. driving a ‘getaway’ car at high speed after a bank
robbery. They may also become criminal when associated
with driving; e.g. driving when intoxicated with alcohol or
causing death by dangerous driving.
It must be acknowledged that this distinction is often
blurred in reality. Brakes may fail for a variety of reasons.
Vehicle owners or mechanics may be negligent. Other
parties may cut the necessary cables in order to induce
‘accidents’. Vehicle owners may arrange for ‘accidents’ to
happen for personal reasons; e.g. in order to make fraudulent
claims from insurance companies.1 Some road traffic deaths
- a significant minority - appear to be suicide cases.
This paper will examine road fatalities in the United
Kingdom, but it may be of value to police officers and others
who are concerned about such ‘accidents’ in Romania and
elsewhere. Although the legal systems within the United
Kingdom (there are three) differ from the Romanian one, the
issues are similar and the object is ultimately the same - to
reduce the number of unnecessary deaths on roads which are
28
Dr. MICHAEL WATSON, conferen]iar \n drept,
Universitatea Huddersfield, Regatul Unit
Jurist RENATA-MINODORA WATSON
caused by criminal behaviour.
Statistical Evidence
In theory, a rapid increase in the number of motor
vehicles on British roads in the twentieth century should have
led to a commensurate increase in road fatalities. This did not
occur. In reality, as the number of vehicles increased, the
number of fatalities decreased. In 1931 there were 2.3 million
vehicles and around 7,000 fatalities on Britain’s roads.
Precise numbers are not available. By 2005 the number of
vehicles was approximately 32 million. The number of
fatalities was less than half the figure for 1931.
The United Kingdom’s roads are also relatively safe by
European Union standards. In 2006, 56 British citizens per
million died as a result of road traffic accidents. The figures
for Italy, Greece and Lithuania were 92, 150 and 223
respectively. The European average was 86. The figure for
Romania was 122.2
Who Is Killed?
Motor vehicle accidents can cause the deaths of drivers,
passengers and other road users, e.g. cyclists, pedestrians
and horse riders. Young drivers and passengers are
generally at greater risk than older ones. A recent study
commissioned by the British government’s Department for
Transport revealed that 1,106 drivers and 557 passengers
were killed in 2005. Severe head and chest injuries were the
most common causes of death. The statistics exclude bus
passengers and other road users. Approximately 41 per cent
of all drivers were aged under 30. The figure for passengers
is 62 per cent.
It seems clear that young drivers (and young males in
particular) behave in ways that increase the likelihood of
serious accidents. Young friends may encourage
irresponsible behaviour. There is often peer pressure to drive
aggressively and take risks. Inexperience is another factor.
Social class is also significant. This is particularly
marked in the case of child pedestrian fatalities. A child from
the lowest social class (i.e. whose parents have been
unemployed for a long period or have never worked) is twenty
times more likely to be killed by a motor vehicle than a child
whose parents have professional or higher managerial
occupations.3 The reasons for this are currently unclear but
deserve serious investigation..
CRIMIN ALIS TIC A
 For statistical purposes, the United Kingdom has eight
social classes. Although the top two classes account for
around 40 per cent of the population, these classes only
account for 22 per cent of road traffic fatalities. One factor
seems to be the nature of the vehicles used. Affluent
members of society are likely to drive cars which are new,
have modern safety features, and are in good mechanical
condition. They are also likely to be heavier - and therefore
more stable - than older vehicles. The disadvantaged will
tend to drive less modern cars, as will young people who may
be students, at the beginning of their careers or unemployed.
Problems such as faulty brakes, defective steering or worn
tyres may be ignored. It is also reasonable to assume that the
owners of expensive vehicles will generally drive with greater
care than the owners of inexpensive ones.
In general, the disadvantaged lead less satisfying lives
than more affluent citizens. This could encourage reckless
driving as a form of escapism. People who have limited social
status - and young people in particular -may also attach
excessive importance to driving skills - and displaying their
skills to impress their friends and gain prestige.
Contributory Factors
Road traffic fatalities are often closely associated with
criminal, anti-social or irresponsible behaviour. These
categories are not mutually exclusive. They are also closely
associated with young male drivers. There is a well-known
tendency for young men to drive recklessly and at excessive
speed. They often lose control of their vehicles, especially on
bends in the road. The consumption of alcohol and/or
prohibited drugs is often a related factor. A 2007 study
suggests that 27 per cent of fatal traffic accidents in 2005
where the driver was under the age of 30 involved the driver
being over the legal alcohol limit or being impaired by drugs.
Obviously, a person who is intoxicated by alcohol or
drugs will be incapable of driving in a responsible manner. He
or she will also have a much lower perception of risk than
someone who is sober.
Measuring the blood alcohol level of a dead person is
an inexact science, but one British study suggests that drivers
who are killed after consuming alcohol have on average 176
mg per 1000 ml - over twice the United Kingdom’s legal limit
(and roughly equivalent to the consumption of ten glasses of
wine).4
The wearing of seat belts is another matter. British
drivers and front seat passengers have been legally required
to wear seat belts since 1983 (the rule was extended to rear
seat passengers in 1991). In reality, the law is widely ignored
- especially by the young. Only 60 per cent of drivers under
the age of 30 who were killed in 2005 were wearing seat belts.
The wearing of seat belts is especially low at night - when
CRIMIN ALIS TIC A
young men may be driving with friends and while intoxicated.
It seems that 565 drivers and passengers of all ages
were not wearing seat belts when they died in 2005. If they
had done so, it has been estimated that around 65 per cent
would be alive at this time.5
The Media
In the United Kingdom, numerous well-illustrated
magazines discuss the merits of fast, expensive high-
performance cars. There are similar television programmes.
Given the costs involved, the market for such vehicles is
quite small - but growing.
Most of the people who buy the magazines and watch
the television programmes (mainly young men) may be
unable to obtain the cars - but they can certainly fantasise
about doing so.6
Similar arguments can be applied to products such as
alcohol. The United Kingdom has placed restrictions on what
may be depicted in advertisements for alcoholic drinks but
most advertising still tends to focus on attractive young
people drinking heavily and enjoying themselves while in the
company of actual or potential sexual partners.
The media therefore promotes a superficially attractive
image which incorporates alcohol, excitement, fast cars and
sexual partners. Many young people are strongly influenced
by this.
Conclusion
In the United Kingdom and in many other jurisdictions,
the courts draw a sharp distinction between road traffic
offences which are associated with fatalities and those which
are not. The former are treated very severely. The latter
leniently. Lawyers refer to ‘result crimes’. In general, what
matters is the outcome - not the danger created by the
criminal conduct.
A man who drives after consuming a couple of bottles of
wine can expect - if detected - to lose his driving licence for a
year. If he kills a cyclist he can expect a prison sentence.
Driving with excessive speed is very dangerous. In reality, it
is treated as a trivial matter. A modest fine is the most likely
outcome. Causing death by dangerous driving, however, can
lead to a prison sentence of up to ten years.
In extreme cases, motorists may be convicted of
manslaughter. The maximum sentence is life imprisonment.
There are no easy answers but the available evidence
suggests that apparently minor motoring offences should be
punished far more severely than is currently the case. Issues
relating to the media also need to be addressed.
29
 Introducere
|n august 1869, când Irlanda f=cea \nc= parte din
Regatul Unit, Mary Ward, amatoare dar v=zut= ca om de
[tiin]= irlandez, a fost ucis= când a c=zut din ma[ina cu aburi
construit= de doi dintre verii s=i. Gâtul i-a fost rupt de una
dintre ro]ile sale de o]el. Ea pare s= fie prima victim= din toat=
lumea a unui accident de ma[in=. Din nefericire nu a fost [i
ultima. |n 2005, de exemplu, erau 3.336 de accidente rutiere
\n Regatul Unit ([i 337 \n Irlanda). |n acela[i an, aproximativ
38.310 persoane au decedat pe drumurile statelor membre
ale Uniunii Europene (care atunci nu includea România [i
Bulgaria). Este inacceptabil. Multe dintre aceste decese -
poate cele mai multe - puteau fi prevenite.
Unele accidente rutiere sunt nefericite. Frânele pot s=
nu func]ioneze, motocicli[tii, adeseori, nu interpreteaz=
corect situa]iile, ploaia sau cea]a pot reduce vizibilitatea,
ghea]a sau uleiul de pe carosabil pot provoca deraparea
autovehiculului. Oricât de regretabile ar fi rezultatele, aceste
cazuri nu justific= o anchet= serioas= din partea poli]iei.
Acestea sunt, \n mare m=sur=, tragedii personale [i nu
intereseaz= autorit=]ile statului.
Dar accidentele rutiere sunt \n mod frecvent asociate cu
activit=]i criminale. Acestea pot fi infrac]ionale \n cel mai clar
sens: de exemplu, conducând o ma[in= "de sc=pare" cu mare
vitez= dup= jefuirea unei b=nci; sau pot deveni infrac]ionale
când sunt asociate cu condusul: cum ar fi, conducerea sub
influen]a alcoolului sau cauzarea decesului printr-o
conducere periculoas=. Trebuie recunoscut c= aceast=
distinc]ie este \n realitate adeseori estompat=. Frânele pot
ceda, din diferite motive, proprietarii autovehiculelor sau
mecanicii pot fi neglijen]i, al]ii pot t=ia anumite cabluri pentru
a provoca "accidente" sau proprietarii de autovehicule pot
aranja "accidente", din motive personale, cum ar fi solicitarea
de desp=gubiri companiilor de asigur=ri.1 Unele decese
cauzate de trafic - o minoritate semnificativ= - par a fi cazuri
de sinucidere.
Aceast= lucrare va examina accidentele rutiere \n
Regatul Unit, dar poate avea valoare informativ= pentru
ofi]erii de poli]ie din România care sunt interesa]i de astfel de
accidente. De[i sistemele legislative \n Regatul Unit (sunt trei)
difer= de cel din România, problemele sunt similare [i scopul
este \n ultim= instan]= acela[i - reducerea num=rului
deceselor cauzate de un comportament criminal.
Dovezi statistice
Din punct de vedere teoretic, o cre[tere rapid= a
num=rului de ma[ini pe [oselele britanice \n secolul dou=zeci
ar fi trebuit s= conduc= la o cre[tere propor]ional= a
accidentelor rutiere. Aceasta nu s-a intamplat; num=rul de
ma[ini a crescut, dar num=rul de accidente rutiere a sc=zut.
|n 1931 erau 2,3 milioane de autovehicule [i aproximativ
30
7.000 de accidente pe [oselele din UK. Un num=r exact nu
exist=. Pân= \n 2005, num=rul de autovehicule era de
aproximativ 32 de milioane, iar num=rul de accidente era mai
mic de jum=tate din cifra pe 1931.
{oselele din Regatul Unit sunt relativ sigure dup=
standardele Uniunii Europene. |n 2006, 56 de cet=]eni
britanici la un million mureau ca rezultat al accidentelor din
traficul rutier. Cifrele pentru Italia, Grecia [i Lituania erau 92,
150 [i respectiv 223. Media european= era de 86. Cifra
pentru România era de 122.2
Cine este ucis?
Accidentele de ma[in= pot cauza decesul [oferilor,
pasagerilor [i al altor utilizatori ai [oselelor, de exemplu
bicicli[ti, pietoni [i c=l=re]i. {oferii tineri [i pasagerii sunt \n
general expu[i unui risc mai mare decât cei mai \n vârst=. Un
studiu recent, ordonat de Ministerul Transporturilor din
Guvernul Britanic, a relevant c= 1.106 [oferi [i 557 pasageri
au fost uci[i \n 2005. R=nile grave la cap [i la piept au fost
cauza cea mai comun= a acestor decese. Statisticile exclud
pasagerii autobuzelor [i al]i utilizatori ai [oselelor.
Aproximativ 41% din to]i [oferii aveau vârsta sub 30 de ani.
Cifra pentru pasageri este de 62%.
Este clar c= [oferii tineri ([i \n special b=rba]ii tineri) se
comport= de o manier= care duce la cre[terea probabilit=]ii
accidentelor grave. Prietenii tineri pot \ncuraja
comportamentul iresponsabil. Adeseori exist= o presiune
egal= de a conduce agresiv [i de a-[i asuma riscuri. Lipsa de
experien]= este un alt factor.
Clasa social= este de asemenea important=. Aceasta
este vizibil= \n cazul accidentelor pietonului copil. La un copil
din cea mai joas= clas= social= (de exemplu, ai c=rui p=rin]i
au fost [omeri mult timp sau nu au lucrat niciodat=) exist=
probabilitatea de douazeci de ori mai mare de a fi ucis de o
ma[in= decât un copil ai c=rui p=rin]i au ocupa]ii profesionale
sau manageriale mai \nalte.3 Motivele pentru acest aspect
sunt neclare, dar merit= o anchet= serioas=.
|n scopuri statistice, \n Regatul Unit, sunt opt clase
sociale. De[i primele dou= clase superioare num=r= \n jur de
40% din popula]ie, aceste clase au numai 22% din
accidentele rutiere. Un factor pare s= fie tipul autovehiculului
folosit. Membrii boga]i ai societ=]ii conduc ma[ini noi, cu
caracteristici moderne [i \ntr-o bun= condi]ie tehnic=. Probabil
c= aceste ma[ini sunt mai grele - \n consecin]= mai stabile -
decât cele mai vechi. Dezavantaja]ii tind s= conduc= ma[ini
mai pu]in moderne, a[a cum sunt tinerii, care pot fi studen]i,
la \nceputul carierei sau [omeri. Probleme ca frâne defecte,
direc]ie slab= sau cauciucuri uzate pot fi ignorate. Este de
asemenea rezonabil s= presupunem c= proprietarii de
autovehicule scumpe vor conduce \n general cu mai mare
aten]ie decât proprietarii de ma[ini ieftine.
CRIMIN ALIS TIC A
 |n general, dezavantaja]ii duc o via]= mai pu]in
satisf=c=toare decât cei mai mul]i dintre cet=]enii boga]i.
Aceasta poate \ncuraja condusul nechibzuit, ca form= de fug=
de realitate. Persoanele care au un statut social limitat - tinerii
\n mod special - pot ata[a o importan]= excesiv= abilit=]ii de
condus pentru a-[i impresiona prietenii [i pentru a câ[tiga
faim=.
Factori care \[i aduc contribu]ia
Accidentele rutiere sunt adeseori asociate cu un
comportament criminal, anti-social sau iresponsabil. Aceste
categorii nu sunt exclusive. Sunt asociate cu [oferii tineri
b=rba]i. Exist= o tendin]= bine cunoscut= a acestora de a
conduce nechibzuit [i cu vitez= foarte mare. Adesea pierd
controlul ma[inilor, \n special la viraje, iar consumul de alcool
[i/sau droguri interzise este adeseori un element cauzal. Un
studiu din 2007 sugereaz= c= 27% din accidentele de trafic,
soldate cu mor]i \n 2005, unde [oferul avea vârsta sub 30 de
ani, acesta dep=[ea limita legal= a alcoolului sau era drogat.
Bine\n]eles c= o persoan= care a consumat alcool sau droguri
va fi incapabil= s= conduc= \ntr-o manier= responsabil=, va
avea o percep]ie mai mic= a riscului decât o persoan= treaz=.
M=surarea nivelului alcoolului \n sânge la o persoan=
decedat= nu este o [tiin]= exact=, dar un studiu britanic
sugereaz= c= [oferii care au murit, dup= ce au consumat
alcool, au \n medie 176 mg la 1000 ml - de dou= ori peste
limita legal= admis= \n Regatul Unit ([i reprezint= echivalentul
a zece pahare de vin consumate).4
Purtarea centurilor de siguran]= este o alt= chestiune.
{oferii britanici [i ocupan]ii locurilor din fa]= trebuie s= poarte
\n mod obligatoriu centurile de siguran]= \nc= din 1983 (regula
a fost extins= la pasagerii locurilor din spate \n 1991). |n
realitate legea este ignorat=, \n special de c=tre tineri. Numai
60% din [oferii sub 30 de ani care au decedat \n 2005 purtau
centurile de siguran]=. Purtarea centurilor de siguran]= este
sc=zut= noaptea, când b=rba]ii tineri conduc \mpreun= cu
prietenii [i sub influen]a alcoolului. Se pare c= 565 de [oferi
[i pasageri de toate vârstele nu purtau centurile de siguran]=
\n momentul \n care au murit, \n 2005. Dac= le-ar fi purtat, se
apreciaz= c= aproximativ 65% ar fi fost \n via]= \n prezent.5
Mass media
|n Regatul Unit numeroase reviste frumos ilustrate pun
\n discu]ie meritul ma[inilor rapide, de \nalt= performan]=.
Exist= programe de televiziune similare. Dat fiind costurile
ridicate, pia]a pentru aceste autovehicule este destul de mic=,
dar \n cre[tere. Cele mai multe persoane care cump=r=
revistele sau se uit= la programele de televiziune nu au
posibilitatea de a ob]ine ma[inile, dar cu siguran]= pot visa c=
le au.6
Argumente similare se pot aplica [i produselor
alcoolice. Regatul Unit a dispus restric]ii cu privire la ce poate
CRIMIN ALIS TIC A
fi prezentat \n reclamele pentru b=uturile alcoolice, dar
majoritatea reclamelor tind s= se concentreze asupra tinerilor
atractivi care beau [i se distreaz= \n compania actualilor sau
poten]ialilor parteneri sexuali.
|n concluzie, mass-media promoveaz= o imagine
atractiv=, superficial=, care include alcoolul, excitarea,
ma[inile de vitez= [i partenerii sexuali. Mul]i tineri sunt foarte
influen]a]i de aceasta.
Concluzie
|n Regatul Unit, tribunalele au trasat o distinc]ie clar=
\ntre \nc=lc=rile regulamentului traficului rutier, care sunt
asociate cu accidente, de cele care nu sunt asociate cu
acestea. Avoca]ii fac referire la "rezultat". |n general, ceea ce
conteaz= este rezultatul, nu pericolul creat de
comportamentul criminal.
O persoan= care conduce, dup= ce a consumat dou=
pahare de vin se poate a[tepta, dac= este detectat=, s=-[i
piard= permisul de conducere pentru un an. Dac= omoar= un
biciclist, se poate a[tepta la \nchisoare. Conducerea cu vitez=
excesiv= este foarte periculoas=. |n realitate este tratat= ca o
chestiune trivial=. O amend= modest= este rezultatul cel mai
probabil. Cauzarea decesului prin conducere periculoas=,
poate duce la \nchisoare pân= la 10 ani. |n cazuri extreme,
automobili[tii pot fi condamna]i pentru omor prin impruden]=,
sentin]a maxim= fiind \nchisoarea pe via]=.
Nu exist= r=spunsuri u[oare, dar dovezile disponibile
sugereaz= c= delictele, aparent minore, ar trebui condamnate
mai sever decât \n prezent. Problemele referitoare la mass-
media trebuie reconsiderate.
1) De[i este u[or s= se fac= referire la "accidente de ma[in=",
utilizarea mai degrab= imprecis= a termenului este adeseori criticat=.
Poate sugera c= nu este vina nim=nui. Unele for]e de poli]ie britanice
se refer= mai degrab= la "coliziunile de trafic pe [osele" (CTS) decât
la "accidentele de trafic pe [osele" (ATS). |n 2007 Edi]ia Codului
rutier (ghidul oficial de conducere pe [oselele britanice) evita
termenul; B. Webster, "Accidente \nl=turate din Codul Rutier", The
Times, 12 mai 2007.
2) Siguran]a [oselelor: Ce face ]ara dumneavoastr=? (Comisia
European=, Direc]ia General= pentru Energie [i Transport, 2007).
3) "Tendin]e \n accidentele fatale ale ocupan]ilor ma[inii"
(Ministerul Transporturilor, Siguran]a {oselelor, Raport num=rul 76,
2007), 3.6.
4) Ibid., 3.2. Vezi "Coliziuni fatale ale ocupan]ilor ma[inilor: Un
studiu \n profunzime" (Ministerul Transporturilor, Siguran]a {oselelor,
Raport num=rul 75).
5) Nota 3 de mai sus, 5.
6) Toate acestea sunt sporite de filmele de ac]iune ca cele din
seria James Bond.
31
 Din c e m o tiv v ite z a e x c e s iv = d e v in e c a u z = a
p ro d u c e rii a c c id e n te lo r ru tie re \n c a re s u n t im p lic a te
m ijlo a c e d e tra n s p o rt (ART)?
Direc]ia de Criminalistic= din cadrul Ministerului de Interne al Bulgariei
The road traffic safety hinged on different factors:
 the speed to motion to the transportation vehicle;
 the driving conditions;
 the geometric characteristics of the road and the
loading (intensity, consistency), the wideness and the number
of the ribbons of traffic;
 the distance of visibility;
 the appointment of the road with road signs, traffic
lights and horizontal markup;
 the atmospheric environment and the state of the road
cover;
 the degree of professional preparation of the driver
and his psychological and physiological state;
 the background, the age and the sex of the driver;
 the brand and the make of the car ;
 the cautionary warnings of another transport
vehicles etc.
Between these factors the speed matters materially on
the safety to the traffic. The consequences of a falling in road
traffic accident depend on the speed of the motor vehicle. For
avoiding conflict situations that can cause RTA, the most
important recommendation is to the driver to slow down or
stop the vehicle. The driver that had fallen in conflict situation
as well, has not taken measures for speed decrease, very
often puts himself before tort with “punitive responsibility”.
The legislative averages for the road traffic officially grant to
the drivers to decide themselves in which cases to slow down
as well with how, or stop the vehicle.
At inquiry of RTA, important group of circumstances,
related with the speed of the motor vehicle, are subject to
verification and to prove. The drivers are inclined to
overestimate their opportunities and the dependability of the
brake systems, and for that reason they normally reduce the
speed barely in the last moment, when the stopping is not
effective anymore. Associated with this, there isn’t in the rules
any concrete arrow on the values to the speed at the different
conditions of movement.
The drivers frequently excuse themselves, that they
have not managed to master their car, despite moving in the
high speed limit. Therefore the legislator has foresaw the
opportunity for the driver to choose himself its safe speed that
will have not been higher from the introduced, but will have
been conformable with his professional skills and experience.
Why the high speed limits are violated?
The stature of the road transport emergency in world
order in the last years is due to the promoted advanced cars,
as well to the good characteristics of the roads that permit
motion with higher speeds.
In the end of 2005 the number of the drivers in the
Republic of Bulgaria exceeded the limit of 4 millions (4 086
218). With the addition of its number the feeling for responsibility
of one part of the participants in the road traffic is reduced.
 The increasing intensity of the road traffic in the last
years has caused aggression about numerous drivers, who
more frequently and more “bravely” violate the high speed
limits. The causes must be searched in: The bad discipline to
big part of the drivers, the lack of enough rigorous sanctions
32
Profesor Kostadin Kirilov BOBEV
Asociat Emil Tzvetkov STOYANOV
for the infraction and the non reasonable speed limits on
some sections of the road.
The all round analysis of RTA shows that the movement
with many high speed is voluntary act by the side of the driver.
This deduction is confirmed by one poll among traffic
policemen in the Republic of Bulgaria, according to which the
bad discipline of the drivers and their derogative attitude to
the introduced high speed limits are the main reason (80,5%)
for non respect to these limits.
The missing to enough rigorous sanctions for
movement with exceeded speed is next in meaning factor
(52,2 %) according to the traffic policemen, it makes the non
respect to the introduced limits.
The amount of the fines practically hasn’t any
restraining effect on the demeanor of most of the drivers that
go with high speeds, as well very little part of them know what
fines expected them at discovering the infraction.
More from half of the drivers consciously violate the
high speed limits.
 The exceeded speed is two times more frequent
perpetrated infraction by the drivers, in comparison with
deprivation of right of way from road vehicle and a pedestrian
and three times more frequently in comparison with the non
respect to a distance or the use of alcohol.
 The statistic testifies that the exceeded or
inappropriate speed is the reason for:

41% of the road traffic accidents;

49,2 % of the killed;

40,4 % of the injured persons;

the significance of these accidents is measured with
an one killed to each seventh RTA.
 Close each third infraction, committed by drivers of
motor vehicles, is exceeding the speed.
The high relative partition to the accidents because
of inappropriate speed is due to the subjective factor!
At inquiry to RTA different circumstances are cleared,
checked and evaluated; they are associated, as with the
human’s factor, as with some objective causes like the state
of the road flooring, the construction of the car etc. The
investigator must settle:
Is there an human fault that have been provoked the
unfortunate accident and the crash. The police often doesn’t
attribute enough care of the behavior of the driver by as
evaluating only his knowledge and got habits, without
discovering the social environments in which this behavior
has been formed.
Are there objective factors, associated with the road
setting, the vertical and horizontal markup, the presence of
lateral objects, influencing indirectly the behavior of the drivers.
Motion to speeds higher than the introduced limitations
needs to be subject of deep clarification, because the
subjective factor in extreme situation can difficultly be
evaluated by the accumulated data from a witness’s evidence
and experiments. It is properly consistent to answer to the
question whether the driver has precisely discovered the
driving conditions and have been able to avoid the accident.
At description of the circumstances the investigating
RTA policeman always aims to build a certain system for
CRIMIN ALIS TIC A
interpretation of the behavior of the guilty driver. The
interpretation of the behavior of the driver can be established
on the consent on the causes of such behavior. But in the
conditions of deficit of information it is possible to attribute
reasons on behavior, as well as the concrete models of
behavior or some more general characteristics. “The
attribution is happening in conformity of the involved in the
inquiry person’s behavior with another standard, which exists
in the passed experience of the subject of perception, or on
the base of analysis of some proper motifs, supposed in
analogical situations”.
These acts of the organ of the inquiry can be explained
with the “fundamental mistake of the attribution” that is
introduced by the American psychologist L.Ross in the end of
the Seventy years of last century.
The cause is always concrete and immediately related
with the aftermaths that it has raised. Each circumstance in
one case proves cause, in another case – condition for
originating of RTA. For example, the main reason to one
accident can be the iced section of the road that the driver
couldn’t foresee. In this case the driver doesn’t have to bear
responsibility for a RTA that has happened. But if the accident
has happened in due to underestimation of the driving
conditions on the part of the driver, the ice on the road would
be estimated as reason for arising of RTA, and the cardinal
reason would have been the incorrect acts to the driver.
The determination or pointing the speed as unique cause
for the advent of RTA frequently provokes orientation of the
acts of the inquiring organs in incorrect direction. The available
information in the documents for registration of the road traffic
accidents must hold all visible infractions at report, that the
investigator to be able to execute successfully the procedural
acts upon proving the incrimination to the drivers, as well to
steer properly the preventive activity of the traffic police.
Siguran]a traficului rutier se bazeaz= pe
anumi]i factori:

viteza de deplasare a vehiculului de transport;

condi]iile meteo;

caracteristicile geometrice ale drumului [i \nc=rc=turii
(greutatea [i consisten]a), aglomera]ia [i num=rul benzilor de
trafic;

distan]a de vizibilitate;

repartizarea indicatoarelor pe sectorul de drum, a
semafoarelor [i marcajelor orizontale;

condi]iile atmosferice [i de asfaltare;

experien]a, vârsta [i sexul [oferului;

marca [i anul de fabrica]ie ale autoturismului;

semnele de avertizare primite de la un alt vehicul de
transport etc.
Dintre ace[ti factori viteza are, din punct de vedere fizic,
un rol esen]ial \n ceea ce prive[te siguran]a traficului.
Consecin]ele negative ale unui accident rutier depind de
viteza motorului vehiculului implicat. |n vederea evit=rii
situa]iilor care pot provoca accidente rutiere, \n care sunt
implicate mijloace de transport (ART), cea mai important=
recomandare pentru [ofer este de a \ncerca s= \ncetineasc=
sau s= opreasc= vehiculul.
|n investigarea accidentelor rutiere, \n care sunt implicate
mijloace de transport (ART), o serie de circumstan]e privind
viteza [i motorizarea vehiculului formeaz= obiectul verific=rii [i
prob=rii vinov=]iei. |n general, conduc=torii auto au tendin]a de
a-[i supraestima posibilit=]ile [i dependen]a de sistemul de
frânare, din acest motiv ei reducând viteza aproape \n ultimul
moment, atunci când oprirea nu mai este efectiv=. Corelat cu
acest fapt nu exist= nici o regul= privind valorile vitezei raportate
la diferite condi]ii de mi[care.
|n mod frecvent, conduc=torii auto se scuz= c= au reu[it
CRIMIN ALIS TIC A
s= controleze autoturismul, \n ciuda vitezei excesive cu care
se deplasau. De aceea, legiuitorul a anticipat ocazia
favorabil= ca [oferul s=-[i aleag= el \nsu[i o vitez= care s=
permit= deplasarea \n siguran]= [i care s= nu fie mai mare
decât cea reglementat=, dar care s= fie convenabil= din punct
de vedere al \ndemân=rii [i experien]ei acestuia.
De ce nu sunt respectate reglement=rile privind
viteza legal=?
|n ultimul an, la nivel interna]ional, m=rimea
transportului terestru s-a datorat atât vehiculelor noi
promovate pe pia]=, cât [i \mbun=t=]irii calit=]ii sectoarelor de
drum, care permit deplasarea cu o vitez= mai mare.
La finalul anului 2005, num=rul de conduc=tori auto din
Bulgaria a dep=[it 4 milioane (4.086.218). La acest num=r se
adaug= responsabilitatea redus= a unui procent din
participan]ii la trafic.
|n ultimii ani, intensitatea crescut= a traficului rutier a
provocat accidentarea unui num=r mare de conduc=tori auto
care, din ce \n ce mai frecvent [i mai “curajos”, \ncalc= limitele de
vitez=. Cauzele trebuie c=utate \n: disciplina incorect= a unui
num=r mare de conduc=tori auto, lipsa unor sanc]iuni riguroase
privind infrac]iunile [i dep=[irile nejustificate ale limitei de vitez=
pe anumite sectoare de drum.
Din toate punctele de vedere, analiza mijloacelor de
transport (ART) indic= c= deplasarea cu vitez= excesiv=
reprezint= un act voluntar al conduc=torului auto. Aceast=
deduc]ie este confirmat= de un sondaj efectuat la Poli]ia Rutier=
a Bulgariei, conform c=ruia indisciplina \n trafic a [oferilor [i
atitudinea lor selectiv= privind limitele de vitez= reprezint=
principala cauz= (80,5%) a nerespect=rii regulilor rutiere.
Conform datelor, furnizate de c=tre Poli]ia Rutier=, lipsa
unor sanc]iuni riguroase privind nerespectarea limitei de
vitez= reprezint= urm=torul factor (52,2%), iar acest fapt
conduce la nerespectarea limitelor existente.
Cuantumul amenzilor nu are practic nici un efect
preventiv asupra celor mai mul]i conduc=tori auto care \ncalc=
limitele de vitez=, de asemenea foarte pu]ini cunoscând
valoarea amenzii care se aplic= la comiterea faptei.
Mai mult de jum=tate dintre conduc=torii auto nu
respect=, \n mod con[tient, limitele de vitez=.
Viteza excesiv= este o infrac]iune de dou= ori mai
frecvent \nc=lcat= de c=tre conduc=torii auto, spre deosebire
de acordarea priorit=]ii pentru pietoni [i de trei ori mai
frecvent= decât nerespectarea distan]ei regulamentare sau
conducerea sub influen]a b=uturilor alcoolice.
Statisticile indic= c= viteza excesiv= sau neadecvat=
reprezint= cauza principal= pentru:
 41% din num=rul total de accidente rutiere;
 49,2% din num=rul de deceda]i;
 40,4% din num=rul de r=ni]i.
Semnifica]ia acestor accidente reprezint= un decedat la
fiecare [apte accidente rutiere.
De asemenea, fiecare al treilea accident, comis de
c=tre conduc=torii auto sau de motocicli[ti, este produs ca
urmare a nerespect=rii vitezei legale.
Num=rul relativ mare de accidente rutiere, produse
ca urmare a vitezei neadecvate, este o consecin]= a
factorului subiectiv!
Prin cercetarea diferitelor accidente rutiere se clarific=
anumite circumstan]e, se verific= [i se evalueaz=, se coreleaz=,
atât \n ceea ce prive[te factorul uman, cât [i anumite cauze
obiective, cum ar fi materialul drumului, construc]ia autoturis-
mului etc. Investigatorii trebuie s= stabileasc=:
1. exist= o eroare uman= care a produs regretabilul
accident [i impactul? De multe ori poli]ia nu investigheaz=
suficient aspectele privind comportamentul conduc=torului
auto, investigând numai cuno[tin]ele [i starea psihic=, f=r=
\ns= a cerceta mediul social \n care s-a format acest
33
comportament;
2. exist= factori obiectivi, asocia]i cu condi]iile specifice
drumului, cu indicatoarele verticale [i orizontale, cu prezen]a
unor obiecte \n lateral, care influen]eaz= indirect
comportamentul conduc=torilor auto?
3. nevoia de a circula cu o vitez= mai mare decât cea
reglementat= legal trebuie s= reprezinte obiectul unei
investig=ri profunde, deoarece factorul subiectiv, \n situa]ii
extreme, poate fi cu greu evaluat prin datele acumulate de la
martori sau prin experimente. Este indicat s= se r=spund= la
\ntrebarea dac= un conduc=tor auto cuno[tea efectele
anumitor condi]ii meteo [i ar fi putut evita accidentul auto.
La descrierea circumstan]elor, \n care s-a produs un
accident rutier, obiectivul poli]iei este de a consolida un anumit
sistem al interpret=rii vinov=]iei comportamentale a
conduc=torului auto. Interpretarea comportamentului
conduc=torului auto poate fi stabilit= \n baza consim]=mântului.
|ns=, \n cazul unei lipse de informa]ii, este posibil s= fie atribuite
anumite motive comportamentale, precum modelele concrete
sau alte caracteristici generale. “Vinov=]ia se produce având la
baz= comportamentul suspectului, care este influen]at de
experien]ele anterioare ale acestuia, pe baza analizei unor
motive corespunz=toare existente \n situa]ii similare”.
Aceste ac]iuni ale organului de cercetare pot fi explicate
prin “gre[eala fundamental= a vinov=]iei”, concept care a fost
introdus de psihologul american L. Ross, la sfâr[itul anilor ‘70
din secolul trecut.
Aceast= cauz= este \ntotdeauna concret= [i imediat
corelat= cu cea din care s-a produs. Fiecare circumstan]=
probeaz= \ntr-un caz vinov=]ia, iar \n alt caz condi]iile care au
condus la producerea accidentului rutier. De exemplu,
principalul motiv al producerii unui accident poate fi reprezentat
de o por]iune acoperit= cu ghea]= a carosabilului, fapt care nu
a putut fi anticipat de conduc=torul auto. |n acest caz, [oferul nu
este considerat vinovat pentru producerea accidentului. |ns=,
dac= accidentul s-ar produce ca urmare a subestim=rii de c=tre
conduc=torul auto a condi]iilor meteo, ghea]a de pe carosabil
ar fi considerat= cauz= a producerii accidentului, iar motivul
principal ar fi incorecta apreciere a [oferului.
Considerarea sau indicarea vitezei ca unic= cauz= a
producerii accidentelor rutiere provoac= frecvent orientarea
ac]iunilor organelor judiciare c=tre o direc]ie gre[it=.
Informa]iile disponibile \n documentele de \nregistrare a
accidentelor rutiere trebuie s= men]ioneze, \ntr-un raport,
toate infrac]iunile descoperite, astfel \ncât investigatorul s=
poat= efectua cu succes actele procedurale, \nainte de a le
aduce la cuno[tin]= conduc=torilor auto, cât [i s= conduc= o
activitate eficient= de prevenire a producerii accidentelor

Victimologie [i psihologie victimal=

compediu universitar
De curând, Editura Pinguin Book din Bucure[ti a realizat lucrarea
“Victimologie [i psihologie victimal=”- compediu universitar, avându-i ca autori pe
reputa]ii speciali[ti: prof.univ.dr.psiholog Tudorel Badea Butoi (coordonator),
magistrat dr. Doinel Dinuic=, general maior magistrat dr. Dan Voinea, prof.
univ.dr. Valentin Iftenie (medic legist), medic Alexandru Butoi, judec=tor dr.
Mariana Rud=reanu, magistrat Florin F=ini[, avocat Ioana Teodora Butoi, avocat
Constantin Z=rnescu, avocat Lumini]a Georgeta Nicolae.
A[a cum se arat= \n Introducere, \n ansamblul ei, lucrarea reafirm= idea
central= a realit=]ii \n materie [i anume faptul c= justi]ia s-a n=scut o dat= cu
strig=tul disperat al victimei lezat= \ntr-un drept al s=u, ulterior revenind
\ns= institu]iilor statului problema ap=r=rii dreptului lezat, f=r= a se \n]elege
c=, prin aceasta, victima ar trebui \nl=turat= din raporturile de reciprocitate
juridic=, \n care se afl= fa]= de autor.
Autorii au meritul de a fi eviden]iat \n lucrare o serie de proiecte,
studii [i programe moderne reformatoare: proba]iunea judiciar= [i
asisten]a victimal=, de altfel tratate \n detaliu, care, din perspectiva
justi]iei restaurative, vorbesc deja de schimbarea unor mentalit=]i [i de armonizare cu
politicile penale europene, dar mai ales cu cele anglo-saxone \n materie.
Pe bun= dreptate, autorii consider= c= victimologia devine deosebit de important= \n ansamblul
procesului investigativ [i aceasta nu numai pentru c= ne spune cine sunt victimele, care este istoria lor
personal=, obiceiurile sociale sau personalitatea acestora, dar ne furnizeaz=, de asemenea, r=spunsuri la
\ntrebarea “de ce au fost alese ca victime”, reliefând a[adar “poten]ialul latent de victimizare” al
persoanei, neglijente, provocatoare, ini]iatoare, vulnerabil= nu o dat= prin riscuri asumate nechibzuit [i
având iat= rolul ei \n algoritmul infrac]ional declan[ator.
|n cele patru p=r]i ale lucr=rii sunt tratate, \n principal, urm=toarele:
Victimologia - o provocare \n altgoritmul \nf=ptuirii actului de justi]ie; No]iuni juridice din
perspectiva cuplului penal agresor-victim=; Infractorul (psihologie, comportament, personalitate);
Psihologia infractorului din perspectiva declan[=rii [i consum=rii actului infrac]ional; Victima [i
victimologia din perspectiva etiologic= [i juridic=; Tipologia victimal=; Demers cauzal-etiologioc pe
terenul victimiz=rii; Victima din perspectiva gestului suicidar; Victima \n dinamica infrac]ionl=; Victima
din perspectiv= preventiv-protectiv=.
Lucrarea cuprinde nou= anexe, care completeaz= problematica teoretic= prezentat= [i clarific= o
serie de aspecte din activitatea practic=.
|n final, apreciez c= aceast= lucrare este foarte bine documentat=, meritul principal fiind al prof. univ.
dr. Tudorel Butoi, care a [tiut s= reuneasc= o redutabil= echip= de speciali[ti de mare valoare, contribuind
la dezvoltarea [tiin]ei române[ti.
Col. ( r. ) prof. VASILE L+P+DU{I

34 CRIMIN ALIS TIC A

 IMAG E TRAK
VS .
TÂLHARII DIN BE N ZIN +RII
Comisar [ef de poli]ie IOAN TOMA -expert criminalist
Comisar de poli]ie ADRIAN RUSU -expert criminalist

In the content of this material is presented a rubbery committed by unknown authors, who were
identified with the facial recognition system IMAGETRAK.

A
[a cum este definit=, de Codul penal, art.
211, infrac]iunea de tâlh=rie este furtul
s=vâr[it prin utilizarea violen]ei sau
amenin]=rii, punerea victimei \n stare de incon[tien]= sau
neputin]a de a se ap=ra, precum [i furtul urmat de
\ntrebuin]area unor astfel de mijloace, pentru \nl=turarea
urmelor infrac]iunii ori pentru ca f=ptuitorul s=-[i asigure
sc=parea.
Acest gen de infrac]iune este considerat de poli]i[ti,
unul dintre cele mai dificile de solu]ionat, datorit=
complexit=]ii, implica]iilor sociale [i atingerilor aduse
integrit=]ii corporale a victimelor. Faptul c=, la comiterea
infrac]iunii, este folosit= violen]a oblig= to]i factorii
implica]i s= urgenteze activit=]ile de identificare [i
prindere a autorilor, care pot deveni din ce \n ce mai
\ndr=zne]i [i agresivi de la o fapt= la alta, considerandu-se Foto 1. – Sta]ia ROMPETROL EXPRES, din comuna Z=bala,
jude]ul Covasna.
infailibili. Mai ales c=, de regul=, acest gen de infrac]iuni
se comite ini]ial cu autori necunoscu]i [i devine, pentru
Cu ocazia investig=rii tehnico-[tiin]ifice a locului faptei
un timp, dosare cu A.N., constituie co[marul oric=rui
au fost descoperite [i ridicate urm=toarele urme criminalistice
ofi]er sau subofi]er de poli]ie.
[i mijloace materiale de prob=:

urme papilare;
Nu exist=, practic, nici un birou de poli]ie din lume

urme cu aspect ovoidal, probabil de m=nu[=;
\n sertarele c=ruia s= nu se afle cel pu]in câteva dosare

o m=nu[= de protec]ie din material textil de culoare
de infrac]iuni ce poart= pe copert=, cele dou= ini]iale, ce
provoac= nelini[te [i insomnii: “A.N.” - adic=, “autori
alb=, corespunz=toare mâinii stângi (din interiorul biroului
necunoscu]i”. De[i aceste dosare con]in o multitudine de
sta]iei);

urme biologice;
date privind investigarea tehnico-[tiin]ific= a locului

o urm= de \nc=l]=minte;
faptei, declara]ii de martori, rezultatele unor expertize,
probe criminalistice, fotografii [i \nscrisuri etc., fiind
un cuter (\n exteriorul biroului sta]iei);
“beton”, din punct de vedere al posibilit=]ilor de
un DVR, marca AVTECH, ce stocheaz= imaginile de
fundamentare [tiin]ific= a proba]iunii, ele nu pot fi la camerele de supraveghere a sta]iei ROMPETROL
\ncheiate [i \naintate instan]ei pentru c= lipse[te “un mic EXPRES.
am=nunt” – identitatea f=ptuitorului. Extinzând câmpul infrac]ional, la o distan]= de 1,2 km
Tocmai \n acest sens, serviciile criminalistice au de indicatorul de ie[ire din localitatea Z=bala, spre mun.Tg-
fost dotate cu tehnic= de ultim= genera]ie, ce face Secuiesc, pe acostament a fost descoperit= o m=nu[= din
posibil= identificarea autorilor, folosind o categorie mai
larg= de urme criminalistice. O contribu]ie din ce \n ce
mai important= pe aceast= linie este adus= [i de sistemul
de recunoa[tere [i potrivire facial= “IMAGETRAK” care, la
\nceput, a fost privit cu re]inere de c=tre poli]i[ti.
*
* *
La data de 18.01.2008, \n jurul orelor 05.00, \n timp ce
numita H.S.M., se afla de serviciu, la sta]ia ROMPETROL
EXPRES, din comuna Z=bala, jude]ul Covasna, la pompa de
alimentare a oprit un autoturism, din care au coborât doi
tineri. Sus-numita a ie[it din biroul sta]iei, moment \n care a
fost lovit= \n zona fe]ei, de unul din tineri [i \mbrâncit= \n
interiorul biroului, dup= care agresorii au sustras casa de
marcat, cu suma de 410 RONI, p=r=sind locul faptei cu material textil de culoare alb=, corespunz=toare mâinii drepte.
acela[i autoturism.

CRIMIN ALIS TIC A 35

 Foto 2. – Locul \n care a fost descoperit= o manu[= folosit= de supraveghere, am constatat urm=toarele:
autori la comiterea faptei.
a). mijlocul de transport: autoturism marca BMW,
seria 3, anul de fabrica]ie 1992-1999, cu eleron pe capota
spate, trap=, anten= \n zona median= a laturii din fa]= a
plafonului, de culoare, probabil gri;
b). autori: tineri cu vârste cuprinse \ntre 17-23 ani, iar
din declara]ia victimei, unul dintre agresori avea pe partea
stâng= a gâtului un tatuaj-probabil simboluri chineze[ti;
c). obiecte de \mbr=c=minte vestimenta]ie tip sport –
treninguri [i tricouri cu diferite inscrip]ion=ri, hanorace cu Foto 3.
glug=, [epci cu cozoroc, geci, pantofi sport;
d). victim=: tân=r=, aflat= singur= de serviciu;
e). timpul [i locul faptei: pe timp de noapte, sta]ie
izolat=, la primele ore ale dimine]ii.
Se constat= c=, \n urma activit=]ilor de investigare
tehnico-[tiin]ific= a locului faptei, au fost descoperite suficiente
probe care puteau fundamenta comiterea infrac]iunii, \ns=
lipsea acel mic am=nunt... “identitatea autorilor”. Solu]ia, \n
acest caz, nu era valorificarea urmelor papilare, \ntrucât
autorii folosiser= m=nu[i la comiterea faptei. Acest fapt a
canalizat eforturile lucr=torilor criminali[ti pe direc]ia
exploat=rii detaliilor surprinse de camerele de supraveghere.

Foto 4.
Foto 3 [i 4 – Imagini surprinse de camerele de supraveghere
\n timpul comiterii infrac]iunii.
Din examinarea imaginilor camerelor de supraveghere
ale sta]iei, nu am putut stabili num=rul de \nmatriculare a
autoturismului [i imaginea fizic= a autorilor, motiv pentru care
am extins cercet=rile, examinând [i imaginile camerelor de
supraveghere de la alte sta]ii de pe raza jude]ului, cu 2-3 zile
anterior comiterii faptei. De asemenea, am vizionat [i casetele
de la radarele poli]iei rutiere.
|n urma acestor activit=]i am constatat c= la sta]ia
PETROM Tg-Secuiesc, jud. Covasna, la data de 16.01.2008,

Examinând imaginile filmate de cele dou= camere de

\n jurul orelor 23.00, camerele de supraveghere au surprins

36 CRIMIN ALIS TIC A

 imagini, reprezentând trei anterioare [i care permit
tineri [i un autoturism, ale \ntocmirea
c=ror semnalmente erau unui portret robot.
corespondente, dar care,
nici de aceast= dat=, nu De[i identificarea
ofereau posibilit=]i de dup= fotografie, \n
identificare. Cu toate sistemul IMAGETRAK, nu
acestea aveam era posibil=, datorit=
convingerea c= cei trei unghiului de \nregistrare
al camerei (situat= \n plan
superior), s-a procedat la

tineri erau autorii tâlh=riei din \ntocmirea unui portret

data de 18.01.2008 din robot, ce putea fi c=utat \n
comuna Z=bala, jud.Covasna. baza de date a sistemului.
Foto 5. – Imagine \n care se
observ=, pe gâtul persoanei, un Acesta a fost completat [i
tatuaj asem=n=tor celui descris cu semnalmentele indicate
de victim=.
de victim= care, marcat=
de eveniment, ini]ial a oferit
Concomitent s-a
procedat la efectuarea unui numai informa]ii sumare.
schimb de date [i informa]ii cu Singurul element cert,
inspectoratele de poli]ie descris de victim=, era
limitrofe, stabilindu-se c= Poli]ia ora[ One[ti, jud. Bac=u, a tatuajul de pe partea
cercetat o tâlh=rie la o sta]ie de distribu]ie a carburan]ilor, stâng= a gâtului, format din
comis= \n noaptea de 18/19.01.2008, de autori necunoscu]i. simboluri chineze[ti.
Fiind constatate elemente de asem=nare cu cele ale faptei Folosind portretul robot, c=ut=rile, efectuate \n baza de
comise \n jude]ul nostru, \n aceea[i zi, ne-am deplasat la date a sistemului IMAGETRAK, au dat rezultatul mult asteptat,
Poli]ia ora[ One[ti, de unde am preluat, \n format electronic, atât de lucr=torii criminali[ti, cât [i de colegii lor de la
imagini de la camerele de supraveghere ale sta]iei DELIA-
forma]iunile operative. Potrivirea facial= [i tatuajul de pe partea
GABI, unde se comisese talh=ria, cât [i de la alte sta]ii de
stâng= a gâtului \l recomandau pe numitul T.L.F., de 18 ani, din
carburan]i din aceea[i localitate.
municipiul Bra[ov, a fi autorul faptei. Aceast= convingere a fost
De data aceasta, datorit= perseveren]ei, “norocul” a
surâs lucr=torilor criminali[ti, imaginile preluate de la camerele \nt=rit=, \n momentul \n care victima tâlh=riei l-a recunoscut cu
de supraveghere ale sta]iei MOL, din ora[ul One[ti, au certitudine pe numitul T.L.F., dintr-un grup de 12 fotografii,
surprins acela[i autoturism [i trei persoane cu semnalmente asem=n=toare ca semnalmente.
asem=n=toare, iar imaginea fizic= a unui tân=r prezenta
semnalmente, ce puteau fi exploatate \n bazele de date
criminalistice.
Foto 6

Foto 9 – Portretul robot \ntocmit pe baza imaginilor surprinse de

camerele de supraveghere, folosit pentru c=utarea \n baza de date
a sistemului IMAGETRAK.

Foto 7

Foto 8

Foto 6, 7, 8 – Imagini
surprinse de camerele
de supreveghere, ale
unei sta]ii MOL, din Foto 10 – Fotografia numitului T.L.F., adus= \n [irul de suspec]i, \n
ora[ul One[ti, \n care
urma c=ut=rilor \n baza de date a sistemului.
se observ=
asem=narea cu
semnalmentele

CRIMIN ALIS TIC A 37

 Din via]a [i activitatea fra]ilor Minovici
Comunicare prezentat= cu prilejul anivers=rii a 115 ani de la \nfiin]area primului institut de medicin= legal=.
The notice show the life and the activity of the three brothers Minovici laid down in a development
work for forensic medicine and forensic science.
M
ina Minovici a fost
cel dintâi n=scut al
Sofiei Minovici [i
{tefan Minovici, fost negustor
angrosist \n portul Br=ilei. La câ]iva
ani de la na[terea primului s=u copil,
{tefan Minovici s-a retras din
afacerea construit= al=turi de al]i doi
fra]i ai s=i [i s-a retras la Râmnicu
S=rat, \n mahalaua Vatra. A[adar,
Mina Minovici s-a n=scut la Br=ila \n
1858 (30 aprilie), ora[ unde a urmat
cursurile [colii primare de patru ani [i
cursul inferior al gimnaziului. Situa]ia
grea a familiei l-a determinat s= renun]e la terminarea
gimnaziului, pentru a se \nscrie la {coala Superioar= de
Farmacie, \nfin]at= de dr. Carol Davila, \n 1885. Aici a urmat
3 ani de practic= farmaceutic= ca bursier intern, urmând un al
doilea stagiu de 2 ani de practic= la farmacia Petzalis din
Br=ila. |n anul 1878, Mina Minovici ob]ine certificatul de
asistent \n farmacie, care i-a dat dreptul s= urmeze cursurile
academice de 2 ani, pentru a ob]ine licen]a \n farmacie.
Mina Minovici s-a \nscris apoi la Facultatea de Medicin=
din Bucure[ti, reu[ind sa ob]in= licen]a \n farmacie (1881),
bacalaureatul \n litere [i [tiin]e (1884) [i apoi s= finalizeze
cursurile Facult=]ii de Medicin= (1885).
|ncepând cu anul 1883, la recomandarea lui Davila,
Mina Minovici a lucrat ca diurnist auxiliar pentru lucr=rile
chimico-juridice \n laboratorul {colii Na]ionale de Medicin= [i
Farmacie condus de dr. Bernard. |n 1889 a fost numit
preparator la laboratorul de chimie al Faculta]ii de Medicin=.
Devenind capul familiei, dup= decesul tat=lui s=u (1876),
aduce la Bucure[ti pe mama [i fra]ii s=i, \ntr-o cas= – azi
disp=rut= – de pe bulevardul Schitu M=gureanu.
|ncepând cu anul 1885, Mina Minovici [i-a continuat
studiile la Paris, ob]inând doctoratul \n medicin= [i apoi s-a
specializat \n toxicologie. Aici a urmat [i cursurile de medicin=
legal=, intrând \n contact cu profesorii de renume, precum:
Paul Brouardel, A. Dastre, A. Lacassagne.
Din rândurile trimise doctorului I.C.Istrati afl=m despre
situa]ia financiar= dificil= a studentului Mina Minovici:
” (...) Crede-m= c= ceea ce am nu \mi este suficient.
Luna aceasta am avut de pl=tit \ntre]inerea [i lucr=rile
practice pe primul trimestru [i am fost for]at, ca s= pot pl=ti
acestea, s= renun] a mânca de dou= ori pe zi, astfel c=
manânc numai seara, iar dimine]ile iau o cea[c= cu lapte,
care trebuie s= \mi ]in= pâna seara. {i dup= cum v=d, aceasta
o s= fiu for]at a o face din trei \n trei luni. Afar= de aceasta am
trebuin]= de o mul]ime de c=r]i pe care nu [tiu cum o s= mi le
procur, deja am cump=rat o mul]ime, dar tot \mi mai trebuie.
Când vrei s= lucrezi ceva, ]i se spune numaidecât: cump=r=
38
Dr. ADRIAN MAJURU-istoric
cutare carte [i trebuie s= o cumperi,
c=ci altminteri nu \nve]i nimic. Pân=
\n acest moment nu am avut nevoie
de \mbrac=minte [i tot nu-mi
ajunge ce am. Frigul m-a zgârcit de
tot. Toate acestea nu le simt \n
timpul zilei, nici chiar foamea, c=
sunt ocupat cu lucrul, \ns= când
intru seara \n cas= m=
demoralizez.|n condi]iile \n care
tr=iesc nu [tiu cum o s-o duc”
(N.Ioanid, B.Angelescu, 1970).
|n anul 1886, Mina Minovici a
trecut primul examen de doctorat \n
medicin= la Paris, ob]inând un
certificat “de Scholarité”, fapt care l-a introdus \n lumea
[tiin]ific= parizian=. Simpatia cu care era \nconjurat de
profesorii s=i, sprijinul pe care \l avea din partea acestora
periodic, nu \i alina situa]ia precar= a lipsurilor de tot felul,
cum el \nsu[i recuno[tea:
“(...) nu pot s=-mi dea s= m=nânc [i s= m= \mbrac. |n
fa]a lor trebuie s= am o ]inut= corect=, nu m= pot prezenta cu
hainele sau ghetele rupte sau cu c=ma[a nesp=lat=, c=ci
suntem \n Germania. De vreo dou=-trei s=pt=mâni m= cam uit
cu regret la hainele [i ghetele cu care am sosit aici, c=ci au
\nceput s= m= lase. C=r]ile m= omoar=, examenele nu le pot
trece, c=ci nu am cu ce pl=tii consigna]iile” (N.Ioanid,
B.Angelescu, 1970).
|n ciuda greut=]ilor, Mina Minovici a urm=rit [i lucr=rile
lui Louis Pasteur, \n laboratorul acestuia, redactând raportul
“Tratamentul profilactic al turb=rii [i metoda lui Pasteur” pe
care \l va trimite Ministerului de Interne din Bucure[ti. De
problema material= va sc=pa, \ntr-un mod foarte original, abia
\n anul 1887, prin abila mi[care a profesorului Paul Brouardel.
Acesta i-a propus lui Mina Minovici s= cear= naturalizarea
francez=, pentru a-[i putea face o carier= universitar= la
Paris, \ns= “cu toat= lipsa de mijloace materiale, am rezistat
ispitei atât de ademenitoare, ceea ce m-a ridicat \n ochii
maestrului. Far= [tirea mea, a scris lui Dimitrie Sturza,
ministrul al instruc]iunii publice, c= dac= statul român nu m=
ajut= s= \mi termin studiile, el Brouardel, va interveni s= se
fac= o burs= francez=, [i apoi nu m= va mai l=sa s= m= \ntorc
\n România. Efectul acestui [antaj pios a fost fulger=tor: prin
mandat telegrafic Ministerul Instruc]iunii mi-a trimis suma de
9.000 de lei” (N. Ioanid, B. Angelescu, 1970).
Aceast= sum= i-a u[urat existen]a, drept pentru care
Mina Minovici va sus]ine teza de doctorat \n medicin=, la 7
iunie 1888, cu lucrarea “Étude médico-légale sur la mort
subite à la suite des coups sur l`abdomen et le larynx”. |n
anul 1888 a fost ales membru al Societ=]ii de Medicin=
Legal= din Fran]a.
CRIMIN ALIS TIC A
 |ntors \n ]ar=, Mina Minovici a reu[it ca medic legist s=
inaugureze cu mari eforturi, \n 1892, primul institut medico-
legal din lume, care ulterior i-a purtat numele. |ncepând cu
anul 1896, Mina Minovici a fost autorizat s= ]in= un curs liber
de medicin= legal= la Facultatea de drept din Bucure[ti. Apoi,
\n anul 1897, a fost numit suplinitor al catedrei de medicin=
legal=, iar \n anul 1899 a fost definitivat pe acest post. Devine
membru fondator al Societ=]ii de {tiin]e Fizice (1890), iar \n
anul 1909 a fost numit membru \n Consiliul Sanitar Superior
(1909); \ncepând cu anul 1912 \ndepline[te func]ia de
director general al Serviciului sanitar.
A fost voluntar \n r=zboiul din 1877-1878, iar \n timpul
r=zboiului balcanic din 1913 a participat ca medic maior de
rezerv=. |n anii primului r=zboi mondial a primit ordin s=
r=mân= \n Bucure[ti, pe lâng= Crucea Ro[ie [i Institutul
Medico-Legal. Pe 15 iunie 1919 a fost ales decan al Facult=]ii
de medicin= din Bucure[ti, alegere repetat= \n 1923,1925 [i
1930. La numai un an de la p=r=sirea catedrei, Mina Minovici
a \ncetat din via]=, \n ziua de 25 aprilie 1935, la 75 de ani.
Ultima sa dorin]= a fost citit= \n aceea[i zi \n fa]a familiei [i a
fo[tilor colaboratori: ”Oriunde voi muri, corpul meu s= fie adus
la Institutul Medico-Legal, unde voi fi depus \n capel=.
Serviciul religios se va face de un singur preot. Nu se va face
nici un doliu. Nici un discurs. Nici o floare. Nici o parad=. Voi
fi transportat la cavoul meu din cimitirul Bellu cu dricul
automobil. So]ia mea, care dispune de corpul meu, este
rugat= s= nu-mi calce ultima dorin]=. Mina Minovici, 30 aprilie
1933” (N.Ioanid, B.Angelescu, 1970).
{tefan Minovici (Râmnicu S=rat,
1867-Bucure[ti,1935)
Al [aselea copil \n via]= al so]ilor {tefan [i Sofia
Minovici s-a n=scut la 18 iulie 1867. A fost botezat cu numele
bunicului, {tefan. A fost “un copil pl=pând, boln=vicios, cu o
fire blând=, mai \nchis=… ducea o via]= aparte, izolat=,
contemplativ=”. Datorit= grijilor materiale, la vârsta de 7 ani
(1875), va pleca la Br=ila unde, sub obl=duirea unchilor s=i,
va urma cursurile {colii comunale nr. 1.
La \nceputul anului urm=tor, {tefan prime[te vestea
mor]ii tat=lui s=u, [i \ntreaga sa famile se mut= la Br=ila.
Pentru a-[i ajuta mama, micul {tefan mergea duminicile [i
s=rb=torile mari la biserica din mahalaua sa, “unde tr=gea
clopotele [i b=tea toaca sau, \mbr=când ve[minte de
anagnost, ajuta preotului la oficierea slujbei, cântând [i \n
stran=, al=turi de paracliser. (…) Cei câ]iva lei pe care-i aduna
astfel \i ducea mamei…” ( N. Ioanid, B. Angelescu, 1970).
Aceast= situa]ie grea va lua sfâr[it \n anul 1882 când
\ntreaga familie se mut= la Bucure[ti, fiind adus= aici de
fratele mai mare Mina Minovici. |ntre timp, {tefan a \nceput
cursurile de gimnaziu la Br=ila, unde a absolvit doar trei ani,
iar restul i-a urmat la Liceul Sf. Sava din Bucure[ti. Dup=
absolvirea examenului de bacalaureat, \n toamna lui 1887,
{tefan s-a \nscris la Facultatea de [tiin]e a Universit=]ii
Bucure[ti, la sec]ia fizico-chimice.
|n 1889 a fost r=spl=tit cu prima sa reu[it= \n plan
profesional fiind numit - la sugestia doctorului I.C. Istrati –
preparator la cursurile de fizic= [i chimie, la Liceul Sf. Sava.
Ulterior, {tefan a ob]inut licen]a \n [tiintele fizico-
chimice (1893) [i peste numai un an, \l g=sim la Berlin, unde
a urmat cursurile Universit=]ii “Friedrich Wilhelm”, luând
contact cu profesori de renume, printre care Emil Fischer
(distins \n 1902 cu premiul Nobel [i cu medalia Berzeliu \n
CRIMIN ALIS TIC A
1911), Blasius, Kundt, Stumpf [i Liebreich. |n anul 1894,
profesorul Fischer a intervenit pentru ca {tefan s= ocupe
postul de asistent (al s=u personal) la Institutul “Kaizerul
Wilhelm”. A lucrat sub \ndrumarea profesorului Fischer pân=
la ob]inerea licen]ei, \n prim=vara anului 1897. |ntre timp, \n
urma unui concurs, a ob]inut postul de profesor la {coala
Superioar= de Farmacie din Bucure[ti (februarie 1897).
Una dintre primele realiz=ri ale profesorului {tefan
Minovici a fost organizarea laboratorului catedrei de chimie
analitic= care se afla \n [opronul unui imobil din strada
Scaune. |n anul 1907 a reu[it s= g=seasc= un nou sediu
pentru laborator, \n localul fostei [coli primare de pe actualul
bulevard Ferdinand, unde a func]ionat pân= \n anul 1930.
{tefan Minovici a luat ini]iativa organiz=rii “Asocia]iei
Generale a Corpului Farmaceutic din România” (1899) care a
publicat un buletin pân= \n 1919. |n acest din urm= an, {tefan
Minovici \nfiin]eaz= ”Societatea de Chimie din România”, care
a devenit organismul oficial al României \n Uniunea
Interna]ional= de Chimie Pur= [i Aplicat= cu sediul la Paris,
organism care l-a onorat, \n 1925, cu func]ia de vicepre[edinte.
|n anul 1924 a fost chemat la Catedra de chimie
organic= din cadrul Facult=]ii de [tiin]e din Bucure[ti iar peste
doi ani a devenit membru corespondent al Academiei
Române. |ntreaga sa activitate [tiin]ific= a fost r=spl=tit= de
Facultatea de farmacie care i-a decernat diploma “Doctor
Honoris Cauza” (1932).
Profesorul {tefan Minovici a murit pe nea[teptate, la 29
decembrie 1935, la Pite[ti, “unde se dusese s= petreac=
s=rb=torile cu ni[te rude”, \n urma unei hemoragii cerebrale. |n
scrisoarea sa testamentar=, redactat= la Mor=[ti, pe 23 iulie
1933, printre ultimele sale dorin]e a fost: “Ridica]i-v= prin via]=
spiritual=, care \nal]=, [i prin jertf= care \nnobileaz=. Ca s= nu
gre[i]i, asculta]i \ntotdeauna de glasul con[tiin]ei; con[tiin]a e
sufletul [i sufletul e divin. Dispar fericit c= am facut ce am
putut. {tefan Minovici.” (N.Ioanid, B.Angelescu, 1970)
Dr. Nicolae Minovici (1868-1941)
Medicina este prin excelen]= un domeniu al [tiin]ei
strâns legat de condi]iile [i de realit=]ile cele mai concrete ale
mediului social.
De aceea, marile personalit=]i medicale au avut
\ntotdeauna o viziune \n adâncime a problemelor societ=]ii
contemporane, str=duindu-se s= dep=[easc= domeniul
restrâns al specialit=]ii lor, [i l=rgindu-l pân= la \mbr=]i[area
determinantelor sociale ale problemelor de patologie.
Un asemenea om de [tiin]=, pe care specialitatea sa
l-a apropiat de cele mai concrete, mai stringente [i mai
dureroase probleme ale vie]ii sociale, [i c=rora a \ncercat s=
le dea, cu mijloacele [tiin]ei sale, o rezolvare practic=, a fost
profesorul Nicolae Minovici.
N=scut la 23 octombrie 1868, la Râmnicul S=rat unde,
dup= ce a urmat cursurile Liceului Sf. Sava, s-a dedicat
[tiin]elor naturii, \n a c=ror cercetare voca]ia sa a urmat
idealurile celor doi fra]i mai mari: profesor Mina Minovici,
ilustru \ntemeitor al Institutului de Medicin= Legal= din
Bucure[ti [i profesorul {tefan Minovici, savant de renume
mondial \n domeniul chimiei [i farmacologiei.
Sus]inându-[i teza de doctorat, \n anul 1898, Nicolae
Minovici a \mbr=]i[at aceea[i specialitate, medicina legal=,
c=reia i se dedicase [i fratele s=u Mina [i a urmat, \ntre anii
1897 [i 1901, temeinice studii de specializare, atât \n acest
domeniu, cât [i \n domeniile \nrudite ale psihiatriei [i
39
anatomiei patologice.
El studiaz= la Berlin cu celebrul profesor Wirchov,
anatomia patologic=, cu profesorul Strassman medicina
legal= [i cu profesorul Lipmann psihiatria. Trece apoi la Paris,
unde este colaboratorul profesorilor Paul Ganier [i Magnan,
ce ilustrau pe atunci psihiatria francez= [i urmeaz= \n acela[i
timp cursuri de antropologie cu profesorul Manouvrier.
Re\ntors \n ]ar= cu aceast= solid= preg=tire [tiin]ific=
Nicolae Minovici este numit medic legist la Tribunalul Ilfov.
Specialitatea sa medical= \l f=cea mai mult ca pe oricare
medic s= considere mai de apoape dramaticele realit=]i,
n=scute din organizarea societ=]ii acelei vremi, cu care func]ia
sa \l punea \n contact. Iar concep]ia sa umanist= despre
misiunea medicului \l \ndemna s= ia o atitudine activ= \n fa]a
acestor realit=]i, s= \ncerce cu mijloacele sale, o cât de mic=
\ndreptare. Fiindc= Nicolae Minovici \ntelegea s= dea medicinii
nu numai o satisfac]ie [tiin]ific=, ci [i una social= [i moral=.
“|ngrijind bolnavii, spunea el, medicul face o oper=
social= [i moral=, el activeaz= \n domeniul eticei, care
\nseamn= adev=r [i virtute, nu minciun= [i viciu...”
Aceast= concep]ie de larg= umanitate se baza, \n
ac]iunile ei, pe un spirit profund realist, atât prin temperament
cât [i prin realiz=rile practice. Aceast= aplecare spre realism [i
concret s-a v=dit chiar de la primele sale cercet=ri [tiin]ifice, a
c=ror tematic= atac= probleme concrete [i practice, \n cele mai
delicate domenii. Dintr-o asemenea tendin]= s-a n=scut
desigur [i celebrul s=u studiu asupra simptomatologiei prin
spânzurare. Pentru a stabili cu o precizie [tiin]ific=, riguroas=,
fenomenele concrete ce \ntov=r=[esc moartea prin
spânzurare, Nicolae Minovici nu a ezitat s= realizeze o auto
observa]iune, r=mas= celebr= \n analele medicinii, asupra sa
\ns=[i la o opera]ie de spânzurare [i descriind \n cele mai
precise am=nunte succesiunea fenomenelor dureroase [i
asfixiante care preced momentul mor]ii prin constric]ia
laringelui. Publicate sub titlul “Studiu asupra spânzur=rii”
,\ntr-un volum de peste 200 de pagini, ap=rut \n române[te \n
1904 [i \n limba francez= \n 1905, rezultatele acestei
experien]e au intrat \n patrimoniul [tiin]ei medicale, fiind citate
\n toate marile tratate de medicin= legal=.
Cea mai important= oper= social= este f=r= \ndoial=
crearea Societ=]ii de Salvare, \n anul 1906. El a condus-o
pân= la decesul s=u, adic= timp de 35 de ani, f=r= s= aib= din
partea autorit=t]ilor de atunci, decât sprijin moral [i \ncuraj=ri,
toat= latura financiar= fiind rezolvat= prin contribu]ia unor
oameni genero[i. Una dintre primele sale realiz=ri a fost
lichidarea \n mod [tiin]ific a unei groaznice pl=gi sociale de la
\nceputul veacului XX, cer[etoria [i vagabondajul. Numai \n
capital= existau, \n acel moment, 15.000 de cer[etori.
Profesorul Nicolae Minovici, timp de cinci ani de munc=
asidu=, a examinat 13.000 indivizi, depista]i c= se ocup= cu
cer[etoria, tratând pe bolnavi, internând \n azile pe cei
invalizi, punând la munc= pe cei valizi [i demascând un mare
num=r de simulan]i invalizi. A organizat [i un birou de
asisten]= social= prin munc= a cer[etorilor din Bucure[ti la
sediul Societ=]ii Salvarea. Tot el a \nfiin]at primele c=mine
pentru ad=postirea femeilor-mame nec=s=torite \n preajma
na[terii [i dup= na[tere, pân= la g=sirea unei ocupa]ii. El a
ini]iat construc]ia de vespasiene subterane, a fondat azile de
noapte, a instalat primele fântâni publice pe str=zi.
|n anul 1915 a sus]inut [i ob]inut docen]a \n medicin=
legal= [i a devenit conferen]iar. |n 1916, \n timpul primului
r=zboi mondial, a fost numit director general al Serviciului
Transporturilor R=ni]ilor; apoi a fost medicul-[ef al Spitalului
nr. 423 de tifos exantematic din Ia[i.
|n anul 1919 a fost numit profesor la Universitatea din
Cluj, de unde, \n 1932, a fost chemat la Catedra de medicin=
legal= din Bucure[ti, fiind numit, totodat=, director al
Institutului Medico-Legal. |n anul 1934, dup= numeroase
interven]ii, a reu[it s= determine autorit=]ile s= \nfiin]eze un
spital de urgen]=, corolar necesar al Salv=rii. |n 1936 apare
prima Revist= de Medicin= Legal= din ]ara noastr= sub
\ndrumarea dr. Nicolae Minovici.
Ca secretar general a organizat, \n condi]ii memorabile,
al XVII-lea Congres Interna]ional de Antropologie, ]inut la
Bucure[ti, \n 1937, sub pre[eden]ia prof. Pitard.
Ca primar al comunei B=neasa a activat energic pentru
dezvoltarea modern= a acestei comune; a donat suma de
500.000 lei, pentru ca venitul s= fie alocat comunei B=neasa,
\n vederea ajutor=rii elevilor s=raci [i merituo[i. |ntre anii
1931-1936 a donat \ntreaga sa avere Ateneului Român
(tablouri), elevilor s=raci (bani \n numerar), Comunei
Bucure[ti (frumoasa vil= de la [osea, cel dintâi muzeu
etnografic din Bucure[ti). Moare \n anul 1941, ca urmare a
unei afec]iuni a coardelor vocale.

SIMPOZION INTERNA}IONAL DE CRIMINALISTIC+

Asocia]ia Criminali[tilor din România [i Inspectoratul General al Poli]iei Române vor
organiza, \n zilele de 29 [i 30 octombrie 2008, la Centrul Cultural al Ministerului Internelor [i
Reformei Administrative, Simpozionul Interna]ional cu tema:
“Investigarea criminalistic= a infrac]iunilor cu violen]=”.
|ntrucât, conform normelor interna]ionale, organizatorii trebuie s= \nainteze dosarul cu
documentele necesare aprob=rilor, v= rug=m ca persoanele interesate de sus]inerea unor
comunic=ri la aceast= manifestare s= ne trimit=, pân= la 15 august 2008, manuscrisul [i CD-ul
cu con]inutul comunic=rii (nu trebuie s= dep=[easc= 7 pagini), la Institutul de Criminalistic= sau
la sediul Asocia]iei Criminali[tilor din România din B-dul Dacia nr. 55. Comunic=rile trebuie s=
aib= un rezumat al con]inutului \n limba englez=.
Informa]ii de detaliu se pot ob]ine la telefoanele: 210.33.44; 0740.060.696;
0740.026.233; 0745.127.600.
Secretar general – administrator Col. (r) prof. VASILE L+P+DU{I

40 CRIMIN ALIS TIC A

 PROCESUL BIOLOGIC DE |MB+TRÂNIRE;
EFECTUL DE |MB+TRÂNIRE FACIAL+
|N SPRIJINUL CRIMINALISTICII

Comisar de poli]ie NICOLAE {ERFEZEU

Agent [ef adjunct de poli]ie FLORIN L+Z+U
I.P.J. Bihor, Serviciul Criminalistic

Knowdledge a phenomen of biological ageing, the characteristic changes of a ageing phenomen show
a crucial importance in a whork of peoples identification which are involved in crime activityes.

Semne ale \mb=trânirii intrinsece

|
mb=trânirea este un fenomen biologic evident. Cu
trecerea anilor, apar modific=ri caracteristice  ridurile fine;
fenomenului de maturizare iar mai apoi de  piele sub]ire [i transparent=;
\mb=trânire.  pielea de pe mâini [i gât este lipsit= de fermitate;
Numeroase date demonstreaz= diferen]ele dintre  sc=derea densit=]ii osoase care confer= un aspect de
tinere]e si b=trâne]e. piele l=sat=;
|ntre 30 si 91 de ani mu[chii pierd 30 % din greutatea  procesul de transpira]ie este redus, fapt care
lor. Se reduce, \n aceea[i perioad=, num=rul celulelor renale afecteaz= \mprosp=tarea pielii;
[i al papilelelor gustative de pe suprafa]a limbii. Capacitatea  \nc=run]irea p=rului;
func]ional= a pl=mânilor scade la jum=tate. Memoria este mai  c=derea p=rului;
pu]in fidel=, capacitatea de efort se reduce, acuitatea vizual=  pilozitate excesiv=;
sau gustul declin=.  unghii sub]iri care se rup u[or.
Radicalii liberi, speciile reactive ale unor atomi, radia]iile
[i al]i factori cauzeaz= \mb=trânirea componen]ilor celulari.
Fundamental, este vorba de ruperea unor leg=turi chimice
s=n=toase (sau caracteristice tinere]ii) [i/sau de crearea unor
leg=turi chimice nes=n=toase (sau caracteristice b=trâne]ii).
Unele dintre genele care provoac= \mb=tr=nirea sunt
legate [i de comportamentul alimentar. Studiile realizate
pân= \n prezent pe animale au ar=tat ca restric]ionarea
drastic= a regimului de via]=, prin impunerea unei alimenta]ii
s=n=toase, poate ajuta, de asemenea, la prelungirea duratei
de via]= [i la \ncetinirea procesului de \mb=trânire.
Cercet=rile \n domeniu arat= c= exist= dou= tipuri
distincte de “\mb=trânire a pielii”: una cauzat= de genele
mo[tenite - \mb=trânirea intrinsec= - [i cealalt= determinat=
de factorii poluan]i din mediul \nconjur=tor - \mb=trânirea
extrinsec=.

|mb=trânirea intrinsec= 30 de ani 70 de ani

Procesul natural [i continuu de \mb=trânire a pielii

\ncepe, \n mod normal, de la vârsta de 20 de ani. Scade
produc]ia de colagen [i elastin=, dou= substan]e proteice
care asigur= elasticitatea pielii. Capacitatea epidermei de
“re\nnoire” este tot mai \nceat=: celulele moarte sunt
\ndep=rtate greu [i generarea de noi celule tot mai sc=zut=.
Cu toate c= procesul de \mb=trânire se declan[eaz= de la o
vârst= fraged=, semnele vizibile nu vor ap=rea decât peste
câ]iva ani.
|mb=trânirea extrinsec=
Numero[i factori din mediul \nconjur=tor se aliaz=
[i accelereaz= procesul natural de \mb=trânire a pielii. Cel
mai frecvent \mb=trânirea prematur= este cauzat= de
expunerea solar=. |ns= nici repetarea unor expresii faciale,
pozi]iile de somn [i fumatul nu sunt deloc benefice pentru
piele.

CRIMIN ALIS TIC A 41

 Cei mai frecvent \ntâlni]i factori care accelereaz=
procesul de \mb=trânire sunt:
 fumatul;
 predispozi]ia genetic=;
 stresul emo]ional;
 bolile;
 schimb=rile, oscila]iile bru[te \n greutate;
 expunerile la clime extreme: soare, temperaturi
sc=zute ori vânt;
 Stilul de via]=, vicii.
Fumatul - tutunul cauzeaz= schimb=ri biochimice \n
organism care accelereaz= procesul de \mb=trânire a pielii.
Cercet=rile arat= c= o persoan= care fumeaz= 10 sau mai
multe ]ig=ri pe zi pe o perioad= de 10 ani prezint= un risc mult
mai crescut de a se confrunta cu ridurile adânci [i o piele
aspr=, \n compara]ie cu una nefum=toare. De asemenea, s-a
constatat c= fum=torii \nr=i]i tind s= dezvolte dup= câ]iva ani
o nuan]= g=lbuie nes=n=toas= a tenului.
Comparând o persoan= care a fumat [i fumeaz=
constant un pachet de ]ig=ri pe zi cu una nefum=toare, se
constat= c= fa]a fum=torului va ar=ta de 1,4 ori mai
\mb=trânit= decât cea a nefum=torului, astfel :
 un fum=tor de 20 de ani va ar=ta ca un nefum=tor de
28 de ani.
 un fum=tor de 30 de ani va ar=ta ca un nefum=tor de
42 de ani.
 un fum=tor de 40 de ani va ar=ta ca un nefum=tor de
56 de ani.
 un fum=tor de 50 de ani va ar=ta ca un nefum=tor de
70 de ani.
Aceasta este o compara]ie conservativ=, o descriere
bun= o putem avea, de exemplu, prin constatarea
diferen]elor dintre doi gemeni identici, din care unul fum=tor
iar altul nefum=tor, prin compararea fotografiilor efectuate la
intervale diferite de timp, pe m=sura \naint=rii \n vârst=.
Poluarea este [i ea un factor ce accelereaz= procesul
de \mb=trânire a pielii. Particulele poluante din aer contribuie
la accelerarea produc]iei de radicali liberi la nivelul pielii.
Pielea se irit=, devine tern= [i se \ngroa[=, iar ridurile apar
unul câte unul.
Cunoa[terea multilateral= a modului de via]=, a
nivelului [i a mediului de trai, a viciilor persoanei, are o
importan]= major= \n anticiparea modific=rilor tr=s=turilor
faciale survenite \n procesul de \mb=trânire.
Prin identitate se \n]elege \nsu[irea unei
persoane,obiect sau fenomen de a-[i manifesta
individualitatea \n timp [i spa]iu prin caracteristicile
fundamentale, ce le deosebesc de toate celelalte (persoane,
obiecte, fenomene) [i le determin= s= r=mân= ele \nsele pe
toat= perioada existen]ei lor.
unitar= [i, \n procesul de \mb=trânire, aceasta este
deformat= de gravita]ie, \ns= noile descoperiri au scos la
iveal= nu numai c= fa]a este alc=tuit= din compartimente
separate de gr=sime, ci [i c= aceste compartimente câ[tig= [i
pierd \n greutate \n propor]ii diferite.
Fa]a poate fi asem=nat= cu un puzzle 3D, cu gr=simea
repartizat= \n unit=]i distincte \n jurul frun]ii, ochilor, obrajilor [i
gurii. O fa]= tân=r= este caracterizat= de o tranzi]ie fin= \ntre
aceste compartimente dar, pe m=sur= ce \mb=trânim, apar
schimb=ri ale contururilor acestor regiuni datorate pierderilor
sau câ[tig=rii \n volum [i rea[ez=rii compartimentelor.
Rolul pe care realizarea efectului de \mb=trânire \l are \n
activitatea criminalistic= se reg=se[te \n identificarea
operativ= a persoanelor tinere ori minore, disp=rute cu mult
timp \n urm=. Aceast= metod= este utilizat= cu success [i
\n cazurile persoanelor care se sustrag urm=ririi penale,
urm=ri]i general sau interna]ional.
|n ultima vreme, sesiz=rile de dispari]ii ale minorilor de la
domiciliu sunt tot mai frecvente, mediatizarea \n mass-media
este \n cre[tere, modul de ac]iune, etapele de reac]ie ale
poli]iei, precum [i procedurile [i mobilizarea for]elor de c=utare
[i investigare, \n aceste cauze, sunt tot mai complexe, practic,
putem spune c= ne confrunt=m cu un fenomen.
Frecvent ni se solicit= de c=tre forma]iunile operative
realizarea portretelor robot ale minorilor ai c=ror p=rin]i sau
apar]in=tori nu de]in fotografii ale acestora; ori exist= situa]ii
când ni se pun la dispozi]ie fotografii ale minorilor disp=ru]i cu
mult timp \n urm=, \n diverse \mprejur=ri, interval \n care pot
interveni unele schimb=ri ale fizionomiei persoanei, \n
general ale fe]ei, punându-ne \ntrebarea: “Oare cum arat=
acea persoan= acum?”
R=spunsul \l putem ob]ine prelucrând acea fotografie
cu ajutorul computerului, prin utilizarea unor editori grafici,
sau prin intermediul unui criminalist cu abilit=]i artistice,
(forensic artist), grafician, ]inând cont bine\n]eles de factorii
enumera]i mai sus, \mprejur=rile dispari]iei, a modului [i
stilului de via]= avut pân= la data dispari]iei, eventualele vicii
ale persoanei \n cauz=.
Exemplu: s-a realizat efectul de \mb=trânire, utilizând
computerul, prin intermediul unor editori grafici, pornind de la
fotografia unei persoane \n vârst= de aprox. 14 ani,
anticipând transform=rile tr=s=turilor faciale, \n anumite
intervale de timp.
Aprox. 14 ani

|mb=trânirea facial=:
Fa]a omului este compus= din compartimente de
gr=sime distincte, care se modific= individual, o dat= cu
vârsta.
Aprox. 20 de ani
Gradul \n care fa]a noastr= \mb=trâne[te este
dependent, \n parte, de cum se modific= aceste
compartimente \n timp. Contrar p=rerii generale, fa]a omului
nu \mb=trâne[te uniform. Se credea c= gr=simea fe]ei este

42 CRIMIN ALIS TIC A

 Ridurile din jurul ochilor [i nu numai sunt rezultate prin
plierea repetat= a pielii, datorit= mi[c=rilor continue ale
mu[chilor fe]ei, procesului de \mb=trânire [i ac]iunii factorilor
externi. Când ne gândim la \mb=trânirea fe]ei, de obicei ne
referim la ]esutul moale, piele [i gr=sime, care se
deterioreaz=, devine mai mare [i mai flasc.

Exist= semnalmente anatomice (statice) care nu \[i

schimb= forma \n timp, decât \n urma unor traume sau
opera]ii plastice, cum ar fi: b=rbia, urechile, nasul, acestea
schimbându-[i doar m=rimea, pe m=sura \naint=rii \n vârst=.
Aspectele prezentate pot fi luate \n considerare de
c=tre criminali[tii care \[i desf=[oar= activitatea \n cadrul
Compartimentelor de Identific=ri Judiciare.

Aprox. 60 de ani
Bibliografie:
O aten]ie deosebit= se acord= ochilor, care devin mai
pu]in expresivi, observ=m excesul de piele la pleoapa “Men and aging” by Dr. Andrew Myers
superioar=, pungile de sub ochi, c=derea sprâncenelor.

CRIMIN ALIS TIC A 43

 EXAMINAREA {I E{ANTIONAREA SOLURILOR
|N VEDEREA IDENTIFIC+RII CRIMINALISTICE
A URMELOR
Comisar de poli]ie drd. CRI{AN-MUCENIC L+ZUREANU, Institutul de Criminalistic=
The article refers to the identification characteristics of the soils and sampling process with the
purpose of forensic identification.
|
n interac]iunea omului cu mediul \nconjur=tor
intervine contactul inevitabil cu stratul superficial
afânat al litosferei care este solul. Indiferent de
ac]iunea unui subiect \ntr-un areal, preluarea de materie
corespondent= solului, sub form= de praf sau de materie
consistent=, este imposibil de evitat.
Solurile au fost tratate \n criminalistic= \n mod restrâns,
chiar dac= \n realitate urmele din aceast= categorie reprezint=
un num=r \nsemnat, iar metodele analitice de examinare ofer=
din ce \n ce mai multe posibilit=]i de examinare.
Este foarte important s= \n]elegem modul de
identificare, recoltare, ambalare [i transport al probelor de sol
\n litigiu, pentru evitarea degrad=rii contamin=rii [i
intercontamin=rii precum [i modul de e[antionare [i prelevare
a probelor pentru compara]ie. Pentru a putea \n]elege mai
bine modalitatea prin care aceste urme pot folosi crimina-
listicii este necesar s= cunoa[tem morfologia solurilor,
elementele componente, modul de dispunere [i de prelevare.
Prin sol, \n general, se \n]elege stratul superficial afânat al
litosferei, care, \ndelung [i continuu este transformat prin
ac]iunea forma]iilor vegetale successive, a agen]ilor atmosferici
[i a altor factori naturali.
Solurile iau na[tere sub diferite forma]ii vegetale, din rocile
de la suprafa]a litosferei, care, sub ac]iunea agen]ilor naturali,
sufer= puternice transform=ri fizice, chimice [i biochimice, [i din
materia organic= moart= a plantelor superioare, a
microorganismelor [i a altor organisme.
|n studiul solului s-a acordat aten]ie tuturor materialelor
constitutive, naturii [i func]iilor lor \n sol. O deosebit= importan]= s-
a atribuit complexului coloidal al solului [i proceselor de ordin chimic
[i fizico-chimic ce se petrec \n formarea [i evolu]ia acestui complex.
Cu acestea, \ns=, solul este departe de a fi cunoscut, c=ci
el nu este numai un corp organico-mineral polidispers, structurat
[i rânduit \n orizonturi, a[a cum l-am v=zut pân= acum, \n care au
loc numai procese caracteristice materiei moarte. Dac= solul ar fi
numai un mediu organico-mineral steril, transform=rile lui variate,
via]a plantelor [i fertilitatea nu s-ar putea concepe. Solul nu este
un corp mort [i steril, ci un mediu de via]=, un adev=rat “cosmos”
al fiin]elor de mici dimensiuni, dar de importan]= uria[= pentru
sol, plante [i via]a \ns=[i. In sol tr=ie[te, activeaz= neobosit [i
moare, un num=r enorm [i mereu re\nnoit de micro [i
macroorganisme, care \ndeplinesc func]ii esen]iale pentru
procesele [i transform=rile din sol [i pentru fertilitatea acestuia.
Aceast= imens= lume alc=tuie[te “biocenoza solului” -
comunitatea interioar= de via]= a acestuia.
|n aceast= comunitate, fiin]ele vii au rela]ii de strâns=
interdependen]=, raporturi de simbioz=, de concuren]= [i chiar de
exterminare.
Ac]iunea [i modul de via]= al anumitor grupe de
microorganisme pot favoriza sau \mpiedica dezvoltarea altor
grupe. O concuren]= aprig= se produce, de obicei, \ntre diferitele
grupe de microorganisme [i \ntre acestea [i plantele superioare,
44
pentru azot [i alte substan]e nutritive. Unele grupe de
microorganisme consum= indivizi din alte grupe. Ciupercile
secret= substan]e bactericide – care ucid bacterii ; bacteriile
secret= substan]e fungicide – care ucid ciuperci.
|n fiecare sol [i \n fiecare perioad= a anului se realizeaz=
\ntre diferitele grupe de microorganisme anumite echilibre
dinamice, caracteristice biocenozelor respective.
Importan]a cea mai mare o au microorganismele vegetale –
bacterii, actinomycete, - ciuperci care alc=tuiesc microflora solului.
O activitate [i un rol \nsemnat \n sol au [i microorganismele
animale (microfauna solului), precum [i animalele mai mari
(fauna interioar= a solului).
Aceast= imens= lume – de importan]= primordial= \n sol –
formeaz=, atât un constituient, cât [i un factor activ al solului.
Pe lâng= complexul organico – mineral de materie moart=,
la suprafa]a c=ruia au loc cele mai multe reac]ii din sol, trebuie,
deci, s= distingem \n sol [i un complex de foarte numeroase
grupe vii – de microorganisme \n special – care activeaz= materia
moart=, d= solului via]= [i \nsu[irea de a \ntre]ine via]a.
Pentru a cunoa[te cu adev=rat solul, pe lâng= complexul
material al masei lui moarte, trebuie s= cunoa[tem [i acest imens
“Edafon” al fiin]elor vii, vegetale [i animale, cu func]iile lor
multiple \n sol. Spre a exprima mai categoric apartenen]a micro
[i macroorganismelor la ceea numim sol [i rolul hot=râtor al
acestora \n dinamica solului, este indicat s= le cuprindem sub
termenul generic de “complexul biologic” al solului, un complex
viu, cel pu]in tot atât de important ca [i “complexul coloidal” al
acestuia. In acest mod ajungem la concep]ia mai just= despre
sol, despre importan]a diver[ilor factori de ordin fizic, chimic [i
biologic din sol [i despre rela]iile dintre ace[ti factori.
Activitatea biologic= interioar= a solului influen]eaz= nu
numai \nsu[irile solului [i procesele de evolu]ie a acestuia, ci [i
procesele fiziologice din via]a planatelor.
De aceea, studiul vie]ii interioare a solului este indispensabil,
atât pentru pedologi, pentru naturali[ti, \n genere, silvicultori [i
agricultori cât [i pentru exper]ii criminali[ti.
Cunoa[terea organismelor care tr=iesc \n p=tura de sol, a
modului lor de via]= [i a rolului diferitelor grupe [i specii de
microorganisme \n sol, formeaz= obiectul biologiei solului [i are o
esen]ial= importan]= pentru \n]elegerea dinamicii solului [i a
problemelor fertilit=]ii lui.
MICROFLORA SOLULUI
BACTERIILE DIN SOL
Sunt microorganismele vegetale cele mai numeroase \n sol,
cu sistematica cea mai vast= [i cu ac]iunile cele mai variate.
|n microbiologia solului, cea mai obi[nuit= clasificare a
bacteriilor este dup= fiziologia diverselor grupe. Astfel, dup=
modul \n care \[i procur= bioxidul de carbon [i energia necesar=
sintetiz=rii materiei organice proprii, se \mpart \n:
 bacterii autotrofe – care \[i procur= bioxidul de carbon
direct din aer, ca [i plantele, iar energia necesar= sintetiz=rii
materiei lor organice prin oxidarea substan]elor neorganice sau a
CRIMIN ALIS TIC A
compu[ilor simpli ai carbonului, iar \n unele cazuri, cu ajutorul
unui pigment analog clorofilei, din lumina solar=;
 bacterii heterotrofe – care \[i procur=, atât carbonul, cât
[i energia de sintetizare a materiei organice proprii, prin oxidarea
materiei organice din sol.
MICROFAUNA SOLULUI
Protozoarele – sunt grupa cea mai numeroas= a
microfaunei din sol, reprezentat= prin foarte numeroase specii [i
un num=r imens de indivizi. Sunt organisme microscopice
unicelulare, mai mari decât bacteriile.
Nematozii, prin num=rul lor mare [i prin modul lor variat de
trai, joac= un rol foarte complex \n sol. Unii p=trund \n ]esuturile
r=d=cinilor, v=t=mând astfel plantele – legumele mai ales – [i
cauzând pagube \nsemnate. Consum= bacterii, cuperci [i
protozoare din sol. Iau parte activ= la descompunerea materiei
organice \n sol, amestec= intim materialul mineral cu cel organic
[i amelioreaz= aerisirea solului.
MACROFAUNA SOLULUI
|n afar= de organismele apar]inând microfaunei, \n sol
tr=iesc toat= via]a sau o parte din via]a lor numeroase animale mai
mari – viermi, miriapode, insecte etc. [i vertebrate – care
cauzeaz= \nsemnate modific=ri \n masa solului.
Râmele sunt organismele animale cele mai active \n
procesele de solificare, cu consecin]e \nsemnate pentru fertilitatea
solului. Acestea se g=sesc \n num=r foarte mare, cu deosebire \n
solurile umede, unde p=trund pân= la 2 – 3 m adâncime.
CARTAREA SOLURILOR
Cartarea sau cartografierea solurilor este complexul de
operan]= prin care se identific= [i se separ= pe teren [i se
delimiteaz= pe hart= sau plan anumite suprafe]e care \n cuprinsul
lor au practic acelea[i condi]ii de sol din punct de vedere al
criteriilor de clasificare adaptate – au adic=, acela[i sol sau
acela[i complex de soluri.
Rezultatul lucr=rilor de cartografiere a solurilor unui teritoriu
(o anumit= unitate agricol= sau forestier=, un raion, o regiune, o
]ar=) este harta, respectiv, planul solurilor acelui teritoriu, adic=
reprezentarea grafic= a repartiz=rii geografice a diferitelor
categorii taxonomice de soluri ale teritoriului cercetat, \mpreun=
cu textul sau memoriul \nso]itor.
Opera]ia de cartografiere a solurilor este de deosebit=
importan]= economic= [i [tiin]ific=. H=r]ile de soluri fac posibil=
cunoa[terea fondului agro [i silvoproductiv \n diferitele regiuni
geografice ale ]=rii [i p=r]i ale diverselor teritorii, adic= a bazei
naturale de produc]ie, \n vederea aplic=rii economiei agricole [i a
celei forestiere, planificate [i dirijate, iar \n criminalistic= are un rol
determinant \n e[entionarea recolt=rii probelor de compara]ie,
dup= formularea versiunilor. Astfel se pot identifica, la nivelul
unit=]ii administrativ teritoriale, h=r]ile de detaliu obligatorii care
se g=sesc la subdiviziunile pedologice subordonate Ministerului
Agriculturii. Aceste h=r]i pot con]ine:
H=r]i de detaliu obligatorii
1. harta situa]iei geografice [i a unit=]ilor geomorfologice;
2. harta unit=]ilor de pant= [i de uniformitate mijloace;
3. harta fenomenelor geologice de suprafa]=;
4. harta rocilor mam= de sol [i textura acestora;
5. harta cimatelor [i a microclimatelro;
6. harta arealelor de vegeta]ie spontan= existent=;
7. harta arealelor de vegeta]ie, re\nf=]i[at=;
8. harta suprafe]elor de scurgere orientat= a apei, de
scurgere la suprafa]a p=mântului;
9. harta pânzelor de ap= subteran= [i ivirile acesteia \n
izvoare;
CRIMIN ALIS TIC A
10. harta solului [i textura lui;
11. harta st=rii de p=strare morfologic= a solului [i a
eroziunii solului;
12.harta planta]iilor silvice, pomicole, viticole;
13.harta utiliz=rii actuale,
14.harta re]elei minimale de perdele, \mp=duriri [i alte
m=suri agrosilvoameliorative;
15.harta suprafe]elor irigabile [i desecabile;
16.harta utiliz=rii de perspectiv= a terenului.
Num=rul acestor h=r]i ar putea fi redus prin gruparea a câte
2 – 3 elemente de complex \n câte o hart=.
Cercetarea pe teren a solului [i a condi]iilor naturale \n
care acesta s-a format [i a evoluat trebuie astfel executat=, \ncât
s= aduc= un maximum de caracteriz=ri, pe baza observa]iei
elementelor morfologice [i a determin=rilor expeditive. Aceast=
cercetare trebuie s= realizeze atât cunoa[terea \naintat= a
principalelor \nsu[iri ale solului, cât [i interpretarea genetic= a
acestora, stabilirea unit=]ii genetice, \n care se \ncadreaz= solul.
Cele mai complete rezultate ale cercet=rilor (pe teren) se
ob]in \n studiul solurilor din forma]ii vegetale naturale – p=duri,
paji[ti, turb=rii – unde cercetarea atent= a profilului solului [i a
ansamblului condi]iilor de vegeta]ie, clim=, relief, roc= mam=, ap=
freatic= etc. conduce la cunoa[terea \naintat= a solului, \n sensul
ar=tat mai sus. Când \ns= aceste cercet=ri de teren pot fi
completate [i \nt=rite cu cercet=ri analitice de laborator,
cunoa[terea solului devine mult mai complet= [i mai sigur=. De
aceea, cercetarea analitic= de laborator trebuie s= devin=, \n
studiul solurilor forma]iilor vegetale naturale, un mijloc de
cunoa[tere nu numai \n cercet=rile [tiin]ifice, ci [i \n cele tehnico-
[tiin]ifice [i de expertiz= criminalistic=.
Cercetarea suprafe]ei solului pentru e[antionare.
Este foarte important= e[antionarea solurilor, mai ales
atunci când trebuie s= fie l=murite aspecte cu privire la zona care
a fost parcurs= de un anumit obiect sau persoan=.
Deoarece urmele de sol pot s= fie prelevate \ntr-o mic=
cantitate de pe obiectele purt=toare, criminalistul trebuie s= se
informeze cu privire la ipotezele de lucru formulate de investigatorii
judiciari, pentru a stabili traseele prezumtive. Urm=toarea etap= o
reprezint= studierea arealului de diversitate a solurilor existente [i,
pe baza h=r]ilor pedologice, s= se stabileasc= un plan de
e[antionare, care va avea \n vedere prelevarea pentru compara]ii
din zonele cu diversitate pedologic= diferit=, pentru a facilita
examinarea ulterioar= de laborator. Planurile de e[antionare vor
stabili cantitatea [i zonele de unde se vor preleva probele, astfel
\ncât acestea s= fie reprezentative [i s= surprind=, \n mod cert, sol
din zona \n litigiu. |n timpul execut=rii s=p=turii, criminalistul face
observa]iile [i nota]iile necesare asupra vegeta]iei lemnoase,
identificând neap=rat tipul natural de p=dure, [i asupra p=turii vii a
solului, \ndeosebi asupra plantelor indicatoare.
UNELTE, INSTRUMENTE {I APARATE
PENTRU CERCETAREA SOLULUI PE TEREN
Pentru aplicarea metodelor expeditive ar=tate la
recunoa[terea pe teren a caracterelor solului, este necesar un
minim de unelte [i aparate. Acestea sunt:
a. Busola, necesar= pentru orient=ri pe teren [i pentru
stabilirea exact= a pozi]iei.
b. Pentru deosebirea preg=tirii profilului [i pentru luarea
probelor de sol, sunt necesare:
 un cu]it de o]el sau un [paclu;
 s=cule]i de pânz=, pungi sau hârtie de pergament, un
briceag, sfoar=, hârtie pentru etichete;
 un sac pentru transportarea probelor.
45
 Violen]a la adolescen]i [i copii – sindrom al dezvolt=rii
tehnologice sau al lipsei de comunicare dintre copii [i adul]i?
Plutonier adjutant CONSTANTIN BR+E{TEANU, S.T.S.
This article presents some violence cases committed by teenagers and children in the United States
of America and Republic of Moldova.
A
nul 1990 p=rea s= fie cuprins de o epidemie
neobi[nuit=, ce a lovit [colile americane. Era
vorba de o violen]= juvenil= neobi[nuit=.
Copiii f=ceau rost de arme, muni]ie [i bombe, apoi
mergeau la [coal= s=-[i ucid= profesorii [i colegii de clas=.
S-a dat vina pe diverse influen]e culturale, cum ar fi
nuvela lui Stephen King, “Rage”, filmul “The Basketball
Diaries” [i videoclipul lui Pearl Jam, “Jeremy”.
Jocurile video violente au fost puse \n discu]ie,
precum [i influen]ele unor culte, cum ar fi Satanismul.
Voi prezenta, pe scurt, câteva dintre numeroasele
cazuri, ce s-au petrecut, \n acea perioad=, \n S.U.A., [i
unul recent, petrecut nu departe de ]ara noastr= [i
anume, \n Republica Moldova.
|n Ianuarie 1979, Brenda Spencer, de 17 ani, a luat o
pu[c= [i a \nceput s= trag= \n [coala primar=, ce se afla peste
drum de casa sa, din ora[ul San Diego, California.
Opt copii [i un ofi]er de poli]ie au fost r=ni]i, iar doi
oameni [i-au pierdut via]a \ncercând s=-i protejeze pe copii.
Când, dup= [ase ore de suspans, Brenda a \ncetat, ea a
explicat cu non[alan]= c= nu-i plac zilele de luni.
Nathan Ferris, un elev eminent al [colii sale din
Missouri, se s=turase s= tot fie ironizat de colegi. A[a c=, pe
data de 2 martie 1987, [i-a luat cu el la [coal= un pistol [i, \n
momentul \n care un coleg a \nceput s=-l ironizeze, l-a
\mpu[cat mortal. Apoi [i-a \ndreptat arma c=tre el \nsu[i, \n
prealabil \[i prevenise un prieten s= nu vin= la [coal= \n acea
zi, semnalându-[i inten]iile, dar acesta nu l-a luat \n serios.
La 15 Noiembrie 1995, Jamie Rouse, \n vârst= de 17
ani, s-a \mbr=cat \n negru, s-a \narmat cu un pistol Remington
Viper de calibrul 22, apoi a plecat spre {coala Richland din
districtul Giles, statul Tennesse. {i-a \mpu[cat doi dintre
profesori \n cap, pe unul dintre ei fatal. Apoi, zâmbind, a
\ndreptat arma c=tre echipa de fotbal a [colii dar, \n acel
moment, \n calea sa a ie[it o student= ce a fost \mpu[cat=
mortal \n gât. Cinci prieteni de-ai lui fuseser= anun]a]i de
c=tre atacator despre planurile lui, dar nici unul nu l-a crezut.
Barry Loukaitis de 14 ani, \mbr=cat ca un pistolar din
vestul s=lbatic, a venit la [coala sa din Moses Lake,
Washington, \namat cu dou= pistoale, 78 de \nc=rc=toare [i o
carabin= puternic=. A intrat \n clasa de algebr= [i a tras \n
prima sa victim=, colegul s=u Manuel Vela, \mpu[cându-l \n
piept. Ceva mai târziu, acesta a decedat. Un alt coleg de clas=
a fost \mpu[cat \n piept, apoi a urmat profesorul ce a fost
\mpu[cat \n spate, acesta fiind \ntors c=tre tabl=. A luat apoi
ostatici, permi]ând totu[i scoaterea r=ni]ilor din zon=. Unul
dintre profesori l-a imobilizat, punând astfel cap=t asediului.
Barry a dat vina pe plictiseal=. Unul dintre colegi a declarat c=
Barry spunea cândva c= ar fi distractiv s= ucizi la \ntâmplare.
|n momentul când Kipland Kinkel a fost exmatriculat
din [coal=, pentru c= avea asupra lui un pistol \nc=rcat,
acesta a fost \ngrozit de ceea ce ar fi putut spune tat=l lui. Se
sim]ea terminat [i ru[inat de faptul c= nu se putea ridica la
nivelul surorii sale mai mare, care era o fat= atletic= [i
46
popular=. Dislexic fiind, se sim]ea “oaia neagr=” a familiei,
p=rin]ii fiind intelectuali. Dar lucrurile aveau s= ia o turnur= [i
mai sumbr=. B=iatul sim]ea c= nu are alt= alegere [i nici vreo
alt= cale decât s= ia via]a p=rin]ilor lui. |n acel moment, el a
pl=nuit cum avea s= o fac=, se gândea c= ar fi putut [i el s=
moar=, dar nu \nainte s= le-o pl=teasc= colegilor de clas=
care l-au ironizat de-a lungul timpului. Modul \n care a pus la
cale [i dus la \ndeplinire fapta a relevant ceva [i mai
maligniant. B=iatul putea fi psihopat.
Jonathan Kellerman, specialist \n Psihologia Copilului,
autor al c=r]ii “Transformare s=batic=: Reflec]ii asupra
copiiilor violen]i”, \l include pe Kinkel \n lista copiilor ce \[i
premediteaz= faptele cu cruzime [i “sânge rece”. El arat=
modul \n care Kinkel [i-a m=cel=rit p=rin]ii, cum acesta [i-a
petrecut noaptea cu cadavrele lor \n cas=, cum a “plantat”
bombe \n jurul casei, ca apoi s= fure ma[ina familiei,
conducând-o pân= la [coal=. Ajuns acolo, \narmat cu o arm=
semi-automat= [i cu un pistol Glock, avea inten]ia de a trage
multe gloan]e \n cei pe care \i cuno[tea. Aceasta era lumea
lui [i dorea cu t=rie s= o distrug= ca pe o \nc=lcare minor= a
regulilor [colare. Avea chiar [i un cu]it, legat la picior, precum
[i câteva spray-uri cu piper, pe care a \ncercat s= le
foloseasc= \mpotriva ofi]erilor de poli]ie.
Crima lui a indicat o premeditare bine pus= la punct. |n
anii ateriori, el s-a \narmat, f=r= a se gr=bi, cu numeroase
arme [i explozivi. Detaliile uciderii p=rin]ilor lui sunt de-a
dreptul [ocante.
Voi reda mai jos un articol ap=rut \n ziarul “Evenimentul
zilei”, din data de 29.10.2007, care scoate \n eviden]= faptul
c= astfel de comportamente la adolescen]i [i copii \ncep s=
apar= [i \n ]=rile fost comuniste, unde industrializarea,
progresul tehnologic, curentele culturale, jocurile [i filmele
violente au p=truns \n for]= pe un teren, a[ putea spune,
nepreg=tit.
“Un copil de 15 ani din Chi[in=u a angajat, cu 4.000
de dolari, asasini care s=-i omoare p=rin]ii. Explica]ia lui: se
plictisise de ei. Norocul p=rin]ilor: “asasinii” erau poli]i[ti sub
acoperire. Politi[tii sub acoperire l-au re]inut pe copil, \n timp
ce pl=tea o parte din suma promis= pentru omor. La \nceput,
b=iatul a pus la cale uciderea tat=lui, un om de afaceri
prosper. A f=cut \ns= prea mult= vâlv=, a[a c= poli]ia a aflat
c= exista cineva care c=uta asasini de profesie.
Pentru a demonstra c= treaba a fost dus= la cap=t,
poli]i[tii au simulat moartea b=rbatului, ar=tându-i copilului
fotografii \n care acesta z=cea ”mort” la p=mânt. Potrivit
poli]i[tilor, b=iatul n-a avut nici o emo]ie când a v=zut pozele.
{i-a exprimat doar dorin]a s= o vad= moart= [i pe mama
vitreg=, apoi a pl=tit prima ”rat=”, a dat noua comand= [i a fost
re]inut pentru comandarea unui dublu asasinat.
B=iatul le-a m=rturisit poli]i[tilor c= a vrut s= scape de
p=rin]i pentru c= ”se plictisise de ei” [i era nemul]umit c= nu-i
ajungeau banii de buzunar, pe care \i primea, regulat. Poli]i[tii
cred c= pu[tiul voia, \n orice caz, s= pun= mâna pe averea
familiei: un apartament, un automobil [i o sum= de bani.
CRIMIN ALIS TIC A
 Minorul a fost re]inut [i arestat pentru 30 de zile.
Procuratura a pornit o anchet= penal= pentru ”tentativ= de
omor”. Dac= va fi g=sit vinovat, risc= s= fac= pân= la zece ani
de \nchisoare, cea mai aspr= pedeaps= pentru minori.
Primea 300 de dolari pe s=pt=mân=, bani de buzunar.
”Dac= p=rin]ii \l vor ierta, pedeapsa ar putea fi mai pu]in
aspr=”, ne-a declarat Valentin Zubic, viceministru al Afacerilor
Interne de la Chi[in=u. P=rin]ii copilului n-au [tiut cine a
comandat asasinarea lor decât la \nchiderea cazului. Au fost
[oca]i, când au aflat c= era vorba chiar de cel pe care l-au
crescut.
Ei au declarat c= nu-[i explic= \n nici un fel gestul,
deoarece \[i iubeau copilul [i-l r=sf=]au cu câte 200-300 de
dolari pe s=pt=mân=, bani de buzunar.”
Cazuri, precum cele expuse mai sus, ar putea continua,
dar scopul acestui material este de a atrage aten]ia asupra
faptului c= astfel de comportamente, ce apar la anumi]i
adolescen]i [i copii, nu sunt datorate lipsurilor materiale (cei
mai mul]i provin din familii cu o bun= situa]ie material=),
educa]iei (unii dintre micii uciga[i erau elevi eminen]i) sau, cu
excep]ia unor cazuri relativ rare, unor tulbur=ri psihice.
Analizând aceste cazuri, am putea spune celebre, dar
\n sens negativ, producerea acestor fapte, ie[ite din comun,
se datoreaz= mai degrab= urm=torilor factori:
 lipsa comunic=rii dintre copii [i p=rin]i (\n cazuri destul
de rare familiile copiilor erau destr=mate, cu probleme maritale
ori consumatori de droguri sau alcool), p=rin]ii, pur [i simplu nu
mai au timp pentru copii [i pentru problemele lor, prin aceste
metode extreme, copilul sau adolescentul \ncearc= s= atrag=
aten]ia asupra sa;
 lipsa unei “cenzuri” din partea tutorilor privind cercul
de prieteni, jocurile pe care copiii le practic= cu amicii, sau
cele de pe computer;
 \n timp ce adul]ii tind s= ac]ioneze solitari,
adolescen]ii sunt instiga]i adesea de c=tre grupul de prieteni,
intervenind acel teribilism;
 fa]= de adul]i, adolescen]ii povestesc \nainte
prietenilor ceea ce au de gând s= fac=, propunându-le uneori
s= fie martori la ceea ce vor s= fac=;
 adolescen]ii pot colabora \ntre ei [i pot convinge [I pe
al]ii s= ucid= \mpreun=;
 adesea gr=besc punerea \n aplicare a planului lor;
 \n timp ce problemele mentale sunt comune, mai
pu]ini copii decât adul]i comit acte suicidare;
 aproape jum=tate dintre tinerii implica]i \n astfel de
cazuri prezentau tulbur=ri mentale, unii având anumite
halucina]ii [i iluzii;
 o atitudine prea autoritar= din partea unuia sau a
ambilor p=rin]i;
 o atitudine prea \ng=duitoare, copilul este mult prea
r=sf=]at, dup= cum am observat \n cazul care s-a petrecut la
Chi[in=u, \n care acel copil primea 200-300 de dolari pe
s=pt=mân=. Personal \nclin s= cred c=, de fapt, acei p=rin]i \i
d=deau b=iatului acei bani pentru a compensa lipsa timpului
alocat pentru comunicarea cu el. |n spe]=, ironic vorbind,
p=rin]ii \[i pl=teau rata pentru propria moarte. Acela[i tipar l-am
observat [i \n cazurile anterioare celui de la Chi[in=u, \n care
copiii aveau resursele financiare pentru a cump=ra arme,
muni]ie [i explozibili, care, de multe ori, sunt scumpe [i pentru
o persoan= adult=, independent= din punct de vedere financiar;
 abuzurile fizice [i sexuale.
Orice model comportamental al copiilor [i
adolescen]ilor, implica]i \n astfel de crime prin violen]=,
persist= de-a lungul timpului [i pare chiar s= se intensifice.
Asta nu \nseamn=, desigur, c= un copil mai “n=zdr=van” va
deveni un uciga[ al colegilor lui. Dar atunci când un copil
dezvolt= o obsesie pentru arme sau jocuri violente, [i care, pe
CRIMIN ALIS TIC A
deasupra mai amenin]= [i cu violen]a, e mult mai probabil ca
acesta s= treac= la fapte, \n compara]ie cu unul care nu are
un astfel de comportament.
Anumite conduite ale copiilor [i adolescen]ilor ar trebui
s= fie un semnal de alarm= din partea p=rin]ilor, tutorilor,
educatorilor, profesorilor, psihologilor [colari etc., [i anume:
 minciuna;
 obiceiul de a da vina pe al]ii;
 fuga de r=spundere;
 evitarea eforturilor de a \ndeplini sarcinile date;
 pl=cerea de a tortura animale, jocul cu focul, urinatul
\n pat peste vârsta la care un copil cu o dezvoltare normal=
nu ar mai face a[a ceva (triada McDonalds, semn \ntâlnit
adesea \n copil=ria criminalilor \n serie);
 utilizarea decep]iei cu scopul de a-i intimida [i
manipula pe ceilal]i;
 manifest= lips= de simpatie fa]= de al]ii;
 exploateaz= sl=biciunile altora;
 se implic= \n mici infrac]iuni, cum ar fi mici furturi sau
distrugerea bunurilor altora;
 adopt= un comportament de “ga[c= de cartier” – un
fenomen \n cre[tere chiar [i \n ]ara noastr=;
 foarte irascibili, “fac din ]ân]ar arm=sar”, r=spund
discordant \n raport cu o situa]ie care i-ar putea deranja;
 au antecedente \n \nf=ptuirea unor acte infrac]ionale,
f=r= o motiva]ie anume;
 fuga de acas=;
 sunt \nchi[i \n ei \n[i[i, mereu sup=ra]i;
 dezvolt= un intens dezinteres pentru [coal=;
 se plâng c= mai tot timpul colegii de [coal= \i trateaz=
r=u sau \i ironizeaz=;
 obi[nuiesc s= urm=reasc= filme violente sau s= joace
astfel de jocuri pe computer (mai mult de trei ore pe zi);
 obi[nuiesc s= poarte arme albe;
 se plâng c= se simt singuri;
 arat= resentimente intense.
Conform unui sondaj efectuat \n S.U.A. de c=tre canalul
de televiziune Discovery, \mpreun= cu campania na]ional=
\mpotriva violen]ei din rândul tinerilor, acesta a scos la iveal=
faptul c= majoritatea p=rin]ilor are o percep]ie gre[it= asupra
siguran]ei copiilor lor la [coal=.
O treime din copiii chestiona]i au spus c= au fost
martorii unor incidente violente, dar mai pu]in de 10 procente
au fost crezu]i de p=rin]i.
Ca o p=rere personal=, aceste pulsiuni, cum sunt cele
\ntâlnite \n triada McDonalds, ce se contureaz= \n copil=rie,
\ntâlnite adesea la uciga[ii \n serie, se pot \ntâlni [i la copiii ce
comit acte violente, cu precizarea c= ace[tia sunt viitori adul]i,
care, ironic vorbind, au avut “[ansa” s= “calce strâmb” mult
mai devreme. Probabil acei uciga[i \n serie provin din rândul
acelor copii violen]i, care nu “[i-au dat \n petic” (cum s-a
petrecut \n cazul Kinkel, care [i-a adunat cu meticulozitate
armele [i explozibilii de-a lungul mai multor ani, acesta fiind
cunoscut \n rândul prietenilor ca un “expert” \n explozibili)
pân= când au trecut pragul vie]ii adulte, comi]ând acele fapte
abominabile. Desigur nu este o regul= general=. Acest fapt ce
ne duce cu gândul c= \nc= din copil=rie, pân= \n via]a matur=,
ace[tia au avut suficient timp s=-[i premediteze cu sânge
rece faptele, tensiunile lor acumulându-se. Planurile de
ac]iune devenind mult mai rafinate, mai calculate, groz=via
faptelor comise de criminalii \n serie devenind greu de
imaginat pentru o minte normal=.
Bibliografie
Ewing, C. P. Kids Who Kill. New York: Avon, 1990.
Garbarino, J. Lost Boys: Why Our Sons Turn Violent. New York: Free Press,
1999.
Goodstein, Laurie, and William Glaberson. “The Well-Marked Roads to Homicidal
Rage,” The New York Times, April, 2000.
Internet : http://www.crimelibrary.com/
Ziarul Evenimentul Zilei
47
 SOMMAIRE
1. LA CRIMINALISTIQUE DANS L’ ANNÉE 2007
VASILE L+P+DU{I
3. L’APPAREIL POUR SÉCHER LES EMPREINTES
BIOLOGIQUES
VALENTIN SITARU
6. UNE CONSCIENCE MISE AU SERVICE DE LA SCIENCE
VASILE L+P+DU{I
7. LA FIN D’UN FUTUR PRÊTRE
DRAGO{ GIURGIU
10. L IDENTIFICATION TRASÉOLOGIQUE - PRINCIPAL
MOYEN POUR PROUVER LA CULPABILITÉ
PAVEL MAGHIAR, RAFAEL-EMIL CIOBANU
13. LA CONTRIBUTION DE L’UTILISATION DES MÉTHODES
CRIMINALISTIQUES POUR DÉTECTER LES TRACE DES
MÉCANISMES DE LA MANIPULATION DU MARCHÉ
BOURSIER
SORIN FUSEA
18. LA RECHERCHE AU LIEU DU CRIME AU CAS DES
ACCIDENTS ROUTIERS EN HONGRIE
ISTVAN JAMBOR, ZSOFIA SZASZ
20. LA MANIÉRE DE DISSIMULER UN CRIME PAR UN
INCENDIE
ELENA EMILIA GAVADIA, VASILE L+P+DU{I
23. L’INSTABILITÉ DES FOSSÉS DE FLEXION – DES
ÉLÉMENTS ADJACENTS DU DESSIN PAPILLAIRE
COSTIN CLAUDIU TR+NC+N+U,
CORNELIU DANIEL B+ICU{
25. UNE NOUVELLE MÉTHODE DU PRÉLÉVEMENT DES
EMPREINTES SUR LA PEAU DES HOMMES
NICOLAE PREDA
26. LES VÉHICULES UTILISÉS COMME UNE ARME: LES
VEHICULES QUET-APENS
RENATA MINODORA WATSON,
28. DES ACCIDENTS D’AUTO AU ROYAUME – UNI
MICHAEL WATSON,
RENATA MINODORA WATSON
32. POURQUOI LA VITESSE EXCESSIVE DEVIENT LA
CAUSE DES ACCIDENTS ROUTIERS OÙ SONT IMPLIQUÉS
LES MOYENS DE TRANSPORT (ART)?
KOSTADIN KIRILOV BOBEV,
EMIL TZVETKOV STOYANOV
35. IMAGETRAK CONTRE LES CAMBRIOLEURS DES
STATIONS DE CARBURANT
IOAN TOMA, ADRIAN RUSU
38. LA VIE ET L’ACTIVITÉ DES FRÈRES MINOVICI
ADRIAN MAJARU
41. LE PROCÈS BIOLOGIQUE DE LA VIEILLESSE; L’EFFET
DE LA VIEILLESSE FACIALE À L’ APPUI DE LA
CRIMINALISTIQUE
NICOLAE {ERVEZEU, FLORIN L+Z+U
44. LA RECHERCHE ET L’ECHANTILLONNAGE DU TERRAIN
PAR RAPORT À SA NATURE DANS L’IDENTIFICATION
CRIMINALISTIQUES DES EMPREINTES
CRI{AN MUCENIC - L+ZUREANU
46. LA VIOLENCE DES ADOLESCENTS ET DES ENFANTS –
SYNDROME DU DÉVELOPPEMENT TECHNOLOGIQUE OU
MANQUE DE COMMUNICATION ENTRE ENFANTS ET LES
ADULTES
CONSTANTIN BR+E{TEANU
CRIMIN ALIS TIC A
SUMMARY
1. FORENSIC SCIENCE IN 2007
VASILE L+P+DU{I
3. DEVICE FOR DRYING BIOLOGICAL EVIDENCE
VALENTIN SITARU
6. AN UNWAVERING CONSCIENCE IN THE SERVICE OF
SCIENCE.
VASILE L+P+DU{I
7. THE END OF A FUTURE PRIEST.
DRAGO{ GIURGIU
10. TRASEOLOGYC IDENTIFICATION-FIRST WAY TO
PROVE A GUILT
PAVEL MAGHIAR, RAFAEL-EMIL CIOBANU
13. USING FORENSIC SCIENCE METHODS FOR
INVESTIGATING THE MECHANISM FOR STOCK MARKET
MANIPULATION
SORIN FUSEA
18. CRIME SCENE INVESTIGATION AT TRAFFIC CCIDENTS
IN HUNGARY.
ISTVAN JAMBOR, ZSOFIA SZASZ
20. HIDING A MURDER BY ARSON.
ELENA EMILIEA GAVADIA, VASILE L+P+DU{I
23. INSTABILITY OF THE FLEXION FURROWS - ADJACENT
ELEMENT OF THE FRICTION RIDGES.
COSTIN CLAUDIU TR+NC+N+U,
CORNELIU DANIEL B+ICU{
25. A NEW METHOD FOR LIFTING LATENT MARKS FROM
HUMAN SKIN.
NICOLAE PREDA
26. CARS AS WEAPONS: CAR BOMBS IN GREAT BRITAIN
RENATA MINODORA WATSON
28. FATALITY ACCIDENTS IN THE UNITED KINGDOM
EMIL TZVETKOV STOYANOV,
RENATA MINODORA WATSON
32. WHY EXCESSIVE HIGH-SPEED BECAME A CAUSE OF
ROAD ACCIDENTS GENERATION IN WHICH ARE INVOLVED
TRANSPORT FACILITIES.
KOSTADIN KIRILOV BOBEV,
EMIL TZVETCOV STOYANOV
35. IMAGETRAK VERSUS GAS STATION ROBBERIES.
IOAN TOMA, ADRIAN RUSU
38. FROM LIFE AND ACTIVITY OF MINOVICI BROTHERS
ADRIAN MAJURU
41. THE BIOLOGIC PROCESS OF AGEING, THE EFFECT OF
FACIAL AGEING TO SUPPORTING THE FORENSIC
SCIENCE.
NICOLAE {ERFEZEU, FLORIN L+Z+U
44. EXAMINATION AND SAMPLING OF SOILS WITH THE
PURPOSE OF FORENSIC IDENTIFICATION.
CRI{AN MUCENIC - L+ZUREANU
46. THE TEENAGER'S AND CHILDREN'S VIOLENCE -
SYNDROME OF THE TECHNOLOGICAL DEVELOPMENT OR
OF THE ADULT'S LACK OF COMMUNICATION?
CONSTANTIN BR+E{TEANU
48
CRIMIN ALIS TIC A 49