Sunteți pe pagina 1din 49

Editorial

Criminalistica \n 2007
Prof. VASILE L+P+DU{I

The article presents aspects from the activity of the General Assembly of the Romanian Forensic
Science Association discussed on the 14th February 2008.

|n ziua de 14 februarie 2008, la Centrul Cultural al simpozionul interna]ional, cu aceea[i tem=, organizat \n luna
Ministerului Internelor [i Reformei Administrative a avut loc octombrie 2006.
Adunarea general= anual= a Asocia]iei Criminali[tilor din O contribu]ie important= la dezvoltarea [tiin]ei
România, la care au luat parte membri fondatori [i membrii criminalistice a avut-o lucr=rile editate [i articolele publicate \n
simpli, precum [i invita]i din cadrul institu]iilor statului de anul 2007, apar]inând domnilor: prof. univ. dr. Vasile
drept. La ordinea de zi s-au prezentat urm=toarele: Berche[an, prof. univ. dr. Laz=r Cârjan, prof. univ. dr.
 Raportul de activitate pe anul 2007; Tudorel Butoi, prof. univ. dr. Vladimir Beli[, conf. univ. dr.
 Programul de activitate pentru anul 2008; Gheorghe Popa, lector univ. dr. Iancu {tefan, lector univ. dr.
 Raportul trezorierului privind situa]ia logistic= [i Constantin Dr=ghici, lector univ. dr. Ioan Hurdubaie, expert
financiar= a Asocia]iei Criminali[tilor din România; judiciar ing. Mircea Fierbin]eanu, comisar [ef Gheorghe
 Raportul comisiei de cenzori; }âru, col. (r) prof. Vasile L=p=du[i, lector univ. drd. Marin
 Alegerea Consiliului director, a Comisiei de cenzori [i Ruiu, comisar drd. Cri[an Mucenic L=zureanu [.a.
a trezorierului;
 Stabilirea sec]iilor Asocia]iei Criminali[tilor din
România;
 Bugetul de venituri [i cheltuieli pe anul 2008.
Din con]inutul d=rii de seam= [i al interven]iei
participan]ilor s-au desprins urm=toarele:
Fa]= de anul 2006, num=rul membrilor asocia]iei a
crescut cu 50, astfel c=, de la \nfiin]are [i pân= la sfâr[itul lunii
decembrie 2007, se afl= \n eviden]= un num=r de peste 1.800
de membrii.
Cu sprijinul Institutului de Criminalistic= din cadrul
I.G.P.R s-a continuat constituirea filialelor teritoriale ale
Asocia]iei, ac]iune care se va finaliza pân= la sfâr[itul
semestrului I al anului 2008.
Prin activit=]ile organizate, Asocia]ia a promovat opinii,
metode [i mijloace tehnico-[tiin]ifice, prin care a contribuit la
prevenirea [i combaterea criminalit=]ii, aducându-[i astfel
Lucr=rile de criminalistic= [i Revista Român= de
contribu]ia la perfec]ionarea actului de justi]ie.
Criminalistic= au fost apreciate la “Salonul Interna]ional de
Este pozitiv faptul c= Asocia]ia a reu[it s= fie cunoscut=
Carte – 2007”, organizat de Direc]ia General= de Informare [i
\n rândul institu]iilor statului de drept [i de \nv=]=mânt din ]ara
Rela]ii Publice din cadrul M.I.R.A, \n perioada 24-27
noastr= [i din str=in=tate. Totodat=, Asocia]ia s-a f=cut
octombrie 2007.
cunoscut= [i \n cadrul unor structuri ale Uniunii Europene.
|n cadrul activit=]ilor de la Salonul de Carte au fost
Conform programului stabilit de Adunarea general= din
lansate mai multe lucr=ri de criminalistic= [i medicin= legal=.
februarie 2007, au fost elaborate de c=tre Asocia]ie, \n
Cu acest prilej, organizatorii au acordat diplome de onoare
parteneriat cu Institutul de Criminalistic= [i Universitatea
unor autori [i Asocia]iei Criminali[tilor din România.
Român= de {tiin]e [i Arte “Gheorghe Cristea” din Bucure[ti,
O alt= activitate organizat= de Asocia]ia Criminali[tilor
peste 70 de studii [i lucr=ri de cercetare [tiin]ific=. O parte din din România [i Inspectoratul General al Poli]iei Române
aceste lucr=ri au fost publicate \n Revista Român= de (Institutul de Criminalistic= [i Direc]ia Poli]iei Rutiere) a fost
Criminalistic= [i \n volumul de studii [i comunic=ri al Simpozionul interna]ional cu tema: “Investigarea
Universit=]ii Române de {tiin]e [i Arte “Gheorghe Cristea” criminalistic= a accidentelor rutiere. Rolul mass-media \n
sub denumirea “Juridica”. prevenirea acestora”, care a avut loc \n zilele de 30 [i 31
Prin eforturile materiale [i financiare ale Asocia]iei a fost octombrie 2007.
editat \ntr-un tiraj de 1.000 de exemplare volumul “Contribu]ia Aceast= manifestare a confirmat, \nc= o dat=, \naltul
criminalisticii la investigarea actelor teroriste [i a altor profesionalism [i cota deosebit= de apreciere de care se
evenimente cu consecin]e grave”, comunic=rile prezentate la bucur= criminalistica româneasc=. Cu acest prilej au fost

CRIMIN ALIS TIC A 1


Adunarea General= a ales \n Consiliul Director
al Asocia]iei [i \n Comisia de Cenzori pe urm=torii:
Pre[edinte
Conf. univ. dr. Gheorghe Popa.
Prim Vicepre[dinte
Prof. univ. dr. Laz=r Cârjan.
Vicepre[edin]i:
Prof.univ.dr. Vasile Berche[an;
General maior magistrat dr. Dan Voinea;
Chestor principal drd. Iancu {tefan;
Comisar [ef de poli]ie Gheorghe }âru.
Secretar general
Col. (r) prof. Vasile L=p=du[i.
Secretar executiv
Comisar de poli]ie drd. Cri[an-Mucenic L=zureanu.
Membrii:
prezentate peste 80 de comunic=ri de \nalt= ]inut=, care au
Prof. univ. dr. Valentin Iftenie;
eviden]iat o serie de aspecte referitoare la tema supus=
Lector univ.dr. Ioan Hurdubaie;
dezbaterilor.
Conf. univ. dr. Gheorghe P=[escu;
Tot o activitate important= a Asocia]iei Criminali[tilor din
Conf. univ. dr. Marin Ruiu;
România a fost \ndreptat= c=tre realizarea prevederilor
Dr. ing. Mircea Fierbin]eanu;
Protocolului \ncheiat cu Universitatea Român= de {tiinte [i Arte
Ing. Anca B=lan;
“Gheorghe Cristea” din Bucure[ti [i Inspectoratul General al
Colonel magistrat drd. Pantelimon Bo[tin=;
Poli]iei Române privind “Masteratul \n specialitatea
General lt. (r) dr. Gavril Dorelu }=rmurean;
criminalistic=”. |n luna iunie 2007 a absolvit cea de-a doua
Comisar [ef de poli]ie dr. Constantin Duvac;
serie de cursan]i. O contribu]ie important= la realizarea
Comisar [ef de poli]ie Nicolae Gheorghe;
activit=]ilor \n cadrul masteratului au avut-o speciali[tii
Comisar [ef de poli]ie Grigore P=tru];
Institutului de Criminalistic=, care au dovedit competen]= [i
Comisar [ef de poli]ie Ionel Necula;
calit=]ile necesare pentru transmiterea c=tre cursan]i a
Comisar [ef de poli]ie drd. Nicolae Preda.
tehnicilor [i metodelor criminalistice folosite atât \n ]ar= cât [i \n
Comisia de cenzori:
str=in=tate.
Pre[dinte:
|n anul 2007 au participat la manifest=ri interna]ionale,
Economist Costic= T=nase.
pe linie de criminalistic=, 17 speciali[ti, majoritatea fiind din
Membrii:
cadrul Institutului de Criminalistic=, fiind sus]inu]i financiar de
Lector univ.drd. Nicolae Grofu;
c=tre I.G.P.R. Unele aspecte privind problematica dezb=tut=
Lector univ. drd. Florin Bobin.
la aceste manifest=ri sau \ntâlniri de lucru au fost publicate \n
Trezorier
Revista Român= de Criminalistic=.
Comisar de poli]ie Mihai Ivanici.
Printre activit=]ile, care urmeaz= s= le realizeze
Asocia]ia, \n anul 2008, se \nscriu urm=toarele: Adunarea general= a stabilit urm=toarele sec]ii:
 Dezvoltarea activit=]ilor de cercetare [tiin]ific=. Printre - sec]ia juridic=; - sec]ia tehnic= criminalistic=; - sec]ia tactic=
acestea se \nscrie [i proiectul “Sistemul integrat de securitate criminalistic=; - sec]ia metodologie criminalistic=; - sec]ia
rutier=”; amprenta genetic=; - sec]ia chimie judiciar=; - sec]ia istorie
 Organizarea simpozioanelor cu temele: criminalistic=, \nv=]=mânt, mass-media; - sec]ia organizare,
 Euroconformizarea activit=]ilor de criminalistic=, prin planificare, marketing [i rela]ii interna]ionale; - sec]ia
implementarea “managementului calit=]ii” – 16 aprilie 2008.
 Investigarea criminalistic= a infrac]iunilor cu
violen]= – 29-30 octombrie 2008;
 Organizarea unei manifest=ri dedicate \mplinirii
a 10 ani de la fondarea [i apari]ia Revistei Române de
Criminalistic=;
 Organizarea unor expozi]ii cu tehnic= [i produse
necesare laboratoarelor de criminalistic=;
 Editarea lucr=rii “Investiga]ia criminalistic= a
accidentelor de circula]ie” (comunic=rile Simpozionului
interna]ional din 30-31 octombrie 2007), precum [i a
Revistei Române de Criminalistic= ([ase numere);
 Organizarea de manifest=ri specifice (sesiuni de
comunic=ri, prezentarea de cazuri deosebite,
prezentarea rezultatelor unor studii [i cercet=ri etc.) de
c=tre sec]iile asocia]iei, la care vor participa criminali[ti
[i speciali[ti din alte domenii de activitate.

2 CRIMIN ALIS TIC A


DISPOZITIV DE USCARE
URME BIOLOGICE
Subcomisar de poli]ie VALENTIN SITARU – Serviciul Criminalistic din cadrul D.G.P.M.B.

Device for drying biological traces


The idea for construction of this device shows up from the need to dry, in safety conditions, wet biological traces
that were collected from crime scene, using pharyngeal swabs.
The working principle consists in maintaining the trace wet in a box, isolated from environment, where it is
created a forced air circulation, which permits to maintain a dry environment.
The proofs protection from contamination agents is made trough sealing up the box with gum gaskets as well
as trough using some rayon fibers filters at the admission and at the evacuation ports.
The proofs are maintain in vertical position, fixed in a stand at a distance not to permit to contaminate each
other, by direct contact, by handling or during transport.
The wooden box is covered with a material which permits to be decontaminated with various substances used
for that purpose.
Materials:
Wooden box (thermo insulator) with hinged cover.
Cooler with Iris type diaphragm (for filter assembling, at the hole from inside the box, was attached a cylindrical
part over which was fixed the filter with a gum gasket which was taken from an old vacuum cleaner).
The air evacuation port (has been used a latent powder container whom has been removed the bottom and in
the container lid has been made an aperture; between the container lid and the box has been inserted the filter; for
filter protection has been stuck a plastic grid over the container lid surface.
The proofs stand, made from plywood, disposed about 1.5 cm high from the bottom of box.
Rayon fibers filter, used for electrical hoods
Silicone tube
Gum tape for sealing up the box
Ambition, skill, will.
Cost of materials : about 70 RON, execution time: about 10 hours

Photo 1 The device for drying in working position; Photo 2 A-gum tape for sealing up the box, B-cooler; C-air
admission filter
D-pharyngeal swabs stand; E-evacuation port; Photo 3 The cooler in “OFF” and “ON” position; Photo 4 The
evacuation port
Photo 5 Cooler’s filter; Photo 6 The evacuation port filter;

Materiale:

I  Cutie din lemn (izolator termic) prev=zut= cu capac


deea construc]iei dispozitivului \n cauz= a ap=rut
din necesitatea usc=rii, \n condi]ii de siguran]=, a fixat \n balamale;
urmelor biologice recoltate de la fa]a locului \n  Ventilator cu diafragm= iris. Pentru montarea filtrului,
stare umed=, cu ajutorul recoltoarelor pentru exudat faringian. la cap=tul din interiorul cutiei, s-a ata[at un element de fixare
Principiul de func]ionare const= \n men]inerea cilindric peste care s-a pus filtrul. Filtrul a fost fixat cu o
probei umede \ntr-o incint=, izolat= de mediul ambiant, \n care garnitur= din cauciuc, recuperat= de la un motor vechi de
se creaz= o circula]ie for]at= a aerului, ceea ce permite aspirator;
men]inerea unei atmosfere uscate.  Gura de evacuare aer (s-a folosit o cutie de pulbere
Protejarea probei fa]= de agen]ii de contaminare este relevant=, c=reia i s-a t=iat fundul, iar \n capac s-a decupat un
f=cut= prin etan[area incintei, cu garnituri de etan[are din orificiu. |ntre capac [i cutie se insereaz= filtrul. Pentru
cauciuc, cât [i prin aplicarea unor filtre din celofibr= la gura de protec]ia filtrului s-a lipit un grilaj din plastic pe suprafa]a
capacului);
 Stativ probe, confec]ionat din placaj (ideal din plastic),
admisie [i evacuare a aerului circulat.
Probele sunt men]iunte \n pozi]ie vertical=, fixate \ntr-un
dispus la circa 1,5 cm \n=l]ime fa]= de baza incintei;
 Filtru celofibr=, folosit la hotele electrice;
stativ, la o distan]= suficient=, care s= nu permit=
 Tub silicon;
intercontaminarea acestora prin contact direct, fie la
manipulare fie \n timpul transportului.  Band= din cauciuc pentru etan[area ferestrelor;
Incinta din lemn (cutia) este placat= cu vinilin lipit cu  Ambi]ie, \ndemânare [i bun=voin]=.
prenandez, ceea ce permite decontaminarea acesteia cu Costul materialelor: aproximativ 70 lei; timp de execu]ie:
diverse solu]ii destinate acestui scop. circa 10 ore.

CRIMIN ALIS TIC A 3


Gura de evacuare

Dispozitivul pentru uscare \n pozi]ia de lucru


A – BAND+ ETAN{ARE CAUCIUC;
B – VENTILATOR;
C – FILTRU ADMISIE AER;
D – STATIV RECOLTOARE EXUDAT FARINGIAN;
E – GUR+ EVACUARE AER.

Filtrul ventilator

A. Ventilatorul \n pozi]ia oprit

B. Ventilatorul \n pozi]ia pornit

B
4 CRIMIN ALIS TIC A
CRIMIN ALIS TIC A 5
O con[tiin]= neclintit= \n serviciul [tiin]ei
Prof. VASILE L+P+DU{I

This article refers to the adventures of a great coroner and forensic specialist, Alexandru Bircle.

M
din Copenhaga, Hajek din Praga, Suluk
ul]i \n]elep]i [i
din Bratislava, to]i fiind somit=]i \n
oameni de [tiin]= ne-
medicin= legal= [i criminalistic=.
au demonstrat, \n
Concluziiile comisiei au fost f=cute
operele lor, c= viitorul, pentru a fi
publice, \n noaptea de 29 spre 30
credibil, trebuie s= aib= pus \n el [i
aprilie 1943, de c=tre agen]iile de pres=
trecutul. De la apari]ia sa, revista
DNB [i TRANSOCEAN. Aceste concluzii
noastr= [i lucr=rile editate pe linie de
i-au derajat pe sovietici.
criminalistic= [i medicin= legal= au
Dup= \ncheierea celui de-al doilea
prezentat o serie de speciali[ti care,
r=zboi mondial, \n disputele din jurul
de-a lungul timpului, [i-au adus
masacrului de la Katyn, sovieticii au fost
contribu]ia la dezvoltarea [tiin]ei
exonera]i de orice r=spundere [i s-a
criminalistice [i la solu]ionarea unor
aruncat vina pe germani.
cauze complexe. Unul dintre cei care
Ulterior, serviciile speciale de
au fost uita]i, pe nedrept, este [i
informa]ii ale sovieticilor i-au vânat f=r=
Alexandru Bircle. S-a n=scut \n anul
mil= pe membrii fostei comisii
1899, la Bucure[ti, expert \n
interna]ionale, cu inten]ia clar= de a-i
criminalistic= [i medicin= legal=, fost
lichida, fiind considera]i martori
[ef de lucr=ri la Institutul de Medicin=
periculo[i. Imediat dup= 23 august 1944, au \nceput
Legal= “Mina Minovici”, recunoscut pe plan interna]ional
activit=]ile \mpotriva lui Alexandru Bircle.
pentru activitatea sa. |n toamna anului 1940, Alexandru
Prima tentativ= a ru[ilor de a-l aresta a fost \n ziua de
Bircle, \mpreun= cu al]i speciali[ti, a efectuat expertizele de
22 noiembrie 1944, dar nu a reu[it. |n anul 1946, Alexandru
specialitate asupra asasinatelor comise de legionari la
Bircle a fost condamnat la 20 de ani munc= silnic=, \n calitate
Penitenciarul Jilava [i \n alte locuri.
de “criminal de r=zboi”. Sentin]a s-a emis \n contumacie,
Dup= cum se [tie, \n noaptea de 26 spre 27 noiembrie
deoarece Alexandru Bircle reu[ise s= se ascund=, cu sprijinul
1940, din ordinul dat de Horia Sima, c=petenia legionar=
familiei [i al unor prieteni din poli]ie. |n toamna anului 1947,
Gheorghe Cre]u, comisar legionar \n cadrul Prefecturii Poli]iei
Alexandru Bircle a p=r=sit clandestin România, cu un
Capitalei, a pus la cale asasinarea a peste 60 de de]inu]i politici
pa[aport fals.
(\n mare parte demnitari ai regimului de atunci), afla]i la
Dup= mai multe peregrin=ri prin Elev]ia [i Fran]a, a
Penintenciarul Jilava [i \n comuna Strejnic, precum [i a peste 20
ajuns \n Argentina, la Buenos Aires. De aici a plecat \n Peru,
de poli]i[ti din cadrul Poli]iei Capitalei, printre care [i criminali[ti.
unde a fost \ncadrat ca profesor de medicin= legal= [i
Expertizele efectuate de Alexandru Bircle au constituit
criminalistic= la Universitatea din Lima.
probe indubitabile pentru instan]a militar=, astfel c= Gheorghe
|ntre timp, so]ia sa, Olimpia Bircle, a fost condamnat=,
Cre]u a fost condamnat la moarte, execu]ia consumându-se la
\n România, la 5 ani \nchisoare pentru “complicitate la crime
28 iulie 1941, \n Valea Piersicilor de lâng= Penitenciarul Jilava.
de r=zboi”. Alexandru Bircle a plecat din Peru \n S.U.A., iar,
|n anii r=zboiului, Alexandru Bircle a f=cut parte din
\n 1976, s-a stins din via]=. Pe parcursul vie]ii, Alexandru
comisia interna]ional= care a constatat c= miile de cadavre
Bircle a publicat mai multe lucr=ri de medicin= legal= [i
ale militarilor polonezi, \ngropate \n p=durea de la Katyn,
criminalistic=, care se g=sesc la bibliotecile unor universit=]i
lâng= Smolensk, erau opera unui asasinat colectiv, comis de
din Peru [i S.U.A.
sovietici.
Din aceast= comisie interna]ional= au mai f=cut parte
profesorii criminali[ti [i medicii legi[ti: Navile din Geneva, Bibliografie:
Speeler din Grud, Orsos din Budapesta, Srxen din Helsinki, Arhivele fostei securit=]i-fond documentar-date ob]inute
\n anul 1978.
Markov din Sofia, sau Burlett din Gröningen, Palmieri din Mihai Pelin, Un veac de spionaj, contraspionaj [i poli]ie
Neapole, Miloslavici din Zagreb, Buhtz din Wroclaw, Tramsen politic=, Editura Elion, Bucure[ti, 2003.

6 CRIMIN ALIS TIC A


SFÂR{ITUL UNUI VIITOR PREOT

Subinspector de poli]ie DRAGO{ GIURGIU, I.P.J. Boto[ani

The article refers to the murder committed in Boto[ani County, Petcu Mirel Liviu a priest being
murdered with robbery as motif.

fiind mai sub]ire decât stratul de z=pad= a[ezat pe câmp, \n

I
nvestigarea locului faptei se situeaz= pe prima perioada anterioar= g=sirii cadavrului. Cadavrul era \mbr=cat
pozi]ie pe scara ierarhic= a probelor [i cu dou= pulovore [i dou= perechi de pantaloni, pantalonii de
mijloacelor materiale de prob=, apte de a deasupra fiind l=sa]i \n vine. La examenul extern, s-a
conduce la identificarea celor ce se fac r=spunz=tori de constatat c= victima prezenta leziuni la nivelul fe]ei, pe fa]a
\nc=lcarea legii. posterioar= a palmelor [i la \ncheieturile degetelor de la
|ntrep=trunderea dintre buna calitate a cercet=rii mâini, de aici desprinzându-se concluzia c= victima a avut un
locului faptei [i tehnica de vârf, care ne este pus= la conflict fizic cu cel pu]in o persoan=.
dispozi]ie, este premisa care a condus la aflarea
adev=rului [i \n cazul pe care \l prezent=m \n continuare.
Este vorba de fapta a c=rei victim= a fost numitul Petcu
Mirel Liviu, domiciliat \n localitatea Baia Mare, jud.
Maramure[, student la teologie \n ultimul an, care a
decedat ca urmare a loviturilor primite de la numi]ii C.F.C.
[i P.G., dosarul aflându-se pe rolul Tribunalului Boto[ani.
La data de 05.01.2008, lucr=torii Postului de Poli]ie
Frumu[ica, jud. Boto[ani, au fost sesiza]i de c=tre un
cet=]ean cu privire la faptul c=, pe câmpul situat lâng=
drum, \ntre localit=]ile Frumu[ica [i R=deni, jud.
Boto[ani, se afla un cadavru uman.
|n urma sesiz=rii, lucr=torii Postului de poli]ie s-au
deplasat la locul indicat de reclamant, unde au constatat Cu ocazia examin=rilor efectuate de ofi]erul criminalist la
c= sesizarea se confirma [i, mai mult, cadavrul prezenta locul faptei, au fost identificate dou= urme de rulare ale unui
la nivelul fe]ei [i mâinilor multiple semne de violen]=. Ca vehicul, slab vizibile datorit= z=pezii c=zute, care le-a acoperit.
atare, au luat m=suri de asigurare a perimetrului Aceste urme aveau punctele incipiente, \n locul \n care erau
infrac]ional [i au raportat cele constatate la dispeceratul vizibile, la marginea de lâng= drum a câmpului [i se continuau
I.P.J. Boto[ani. pe câmp, pe lâng= cadavru, \nc= 30 m dup= acesta, de unde
La nivelul I.P.J. Boto[ani s-a constituit o echip= de se \ntorceau c=tre drum, pe o linie paralel= cu urmele deja
cercetare, compus= din ofi]eri de investiga]ii criminale [i men]ionate [i la distan]a de 20 m de acestea. Atât punctele
criminali[ti, care, sub conducerea procurorului criminalist, s-a incipiente cât [i cele terminus ale urmelor de lâng= drum, erau
deplasat la fa]a locului. orientate c=tre localitatea Deleni, jud. Ia[i.
Ajun[i la fa]a locului, s-a constatat c= victima era \ntins=
pe câmp, la distan]= de aproximativ 80 m de drum, culcat= pe
partea dreapt=, cu capul c=tre carosabil, mâinile [i picioarele
flexate \n pozi]ia boxerului. Cadavrul era \nghe]at \n totalitate,
par]ial acoperit cu z=pad=, stratul de z=pad= pe care se afla,

|n urma m=tur=rii stratului de z=pad= ce acoperea


urmele, s-a reu[it identificarea modelelor de anvelop= ale
ro]ilor de pe osia din spate, ecartamentul [i, mai mult, s-a
identificat o singur= urm= de potcoav=, apropiat= de urma din
partea dreapt=. Aceasta ne-a dus la concluzia c= autorul(ii)
faptei, s-a/s-au deplasat cu un vehicul hipo, tras de un singur

CRIMIN ALIS TIC A 7


cal, \nh=mat pe partea dreapt= [i, mai mult, datorit= firelor Dup= dezghe]area gecii g=site lâng= cadavru [i a
scurte de p=r de culoare alb=, g=site pe pantalonii de pantalonilor, s-au g=sit \n buzunare mai multe bunuri, printre
dedesubt ai victimei, c= animalul de trac]iune era de culoare care: c=r]i religioase \n miniatur=, iconi]e, agende cu sute de
sur. numere de telefoane, un \nc=rc=tor de telefon mobil marca
NOKIA, care ne-a condus la ideea c= era posibil s= fi avut
telefon, [i o adeverin]= a unui mandat po[tal pe numele
destinatarului Petcu Mirel Liviu din localitatea Baia Mare. O parte
din bunurile g=site \n buzunar [i \nf=]i[area cadavrului, cu barb=
[i p=rul lung, ridica \ntrebarea: f=cea parte din clerul bisericii?

Cadavrul a fost transportat la morg=, \n vederea


efectu=rii necropsiei [i stabilirii cauzei mor]ii. |n dup=-amiaza
zilei de 06.01.2008, s-a efectuat necropsia, ocazie cu care s-
a stabilit c= victima prezenta dou= coaste rupte \n partea
stâng= superioar=, fractur= de coloan= cervical=, acestea
corelate cu celelalte leziuni f=cându-l pe medicul legist s=
afirme c= persoana g=sit= decedat= a fost victima unui
accident de circula]ie; constatare care a f=cut [i obiectul
concluziilor provizorii.
|n urma \nc=lzirii vremii, la data de 07.01.2008, s-a
dispus continuarea cercet=rilor la locul \n care a fost g=sit=
victima. Cu aceast= ocazie, \n locul \n care urmele de rulare
ale vehiculului hipo se \ntorceau c=tre drum, pe o suprafa]=
impresionant=, atât la exteriorul stratului de z=pad= u[or topit,
cât mai ales sub stratul de z=pad=, s-au identificat urme de
substan]= de culoare brun-ro[cat=, motiv care ne-a \nt=rit
ideea c= aveam de a face cu o crim= [i nu cu un accident de
circula]ie. Aceasta a fost [i cauza pentru care s-a dispus
renecropsierea cadavrului.

Cu ocazia renecropsierii [i datorit= dezghe]=rii


cadavrului, comisia, \ntocmit= din doi medici legi[ti, a constatat
|ntrucât nu se cuno[tea identitatea cadavrului, acest c= victima prezenta toate leziunile sus descrise, mai pu]in
fapt complica [i mai mult lucrurile. Perchezi]ionarea fractur= de coloan= cervical=, iar raportul final al medicilor a
fost c= moartea a survenit ca urmare a hipotermiei, \n
buzunarelor, \n momentul g=sirii, a fost imposibil= \ntrucât
principal, [i a loviturilor primite, \n subsidiar, [i putea data de
toate hainele erau \nghe]ate. aproximativ 7-9 zile, adic= perioada (28-30).12.2007.

8 CRIMIN ALIS TIC A


nefiind g=sit la aceasta.
|ntrucât acum [tiam c= victima avea asupra sa un
telefon mobil, cu ajutorul colegilor de la tehnic=, s-a reu[it
stabilirea loca]iei telefonului, traseul pe care se deplasa,
numerele care au fost apelate de la telefonul [i num=rul
victimei. Astfel, \n corela]ie cu celelalte probe administrate \n
cauz=, s-a reu[it formarea unui cerc de suspec]i [i, \n final,
identificarea autorilor infrac]iunii, numi]ii C.C.F. [i P.G.,
ace[tia având vârste de 22 ani, respectiv 23 ani. Pentru
moment, s-a reu[it re]inerea doar a lui C.C.F., cel=lalt autor
reu[ind s= se refugieze \n Italia. Asupra numitului C.C.F. s-au
|n urma examin=rii
g=sit mai multe bunuri, printre care [i un aparat foto marca
tuturor documentelor g=site \n
OLYMPUS, care apar]inea victimei. |n urma declara]iei lui
buzunarele de la hainele
victimei, s-a stabilit c= victima
este PETCU MIREL LIVIU, de
33 ani, din localitatea Baia
Mare, jud. Maramure[,
student \n ultimul an la
Facultatea de Teologie din
Sibiu, identitate care ne-a fost
confirmat= ulterior [i de fratele
victimei, care l-a identificat la
morg=. Fratele victimei ne-a

C.C.F., celelalte bunuri, produs al infrac]iunii, se afl= la P.G.


|n finalul cercet=rilor, s-a descins \n satul Leahu-Nacu,
com. Deleni, jud. Ia[i, compus din aproximativ 10 case, unde,
la locuin]a unei familii Cernescu, vecin= cu cei doi autori, s-a

relatat mai multe aspecte care aveau s= fie de o importan]=


covâr[itoare la elucidarea acestui caz, [i anume c= fratele s=u,
viitor preot, obi[nuia s= c=l=toreasc= foarte mult pe la
m=n=stiri, cu trenul sau cu ma[ini de ocazie, purta tot timpul cu
reu[it identificarea vehiculului hipo [i a calului ale c=ror urme
el un telefon mobil marca NOKIA, un aparat foto digital marca
au fost identificate la locul faptei.
OLYMPUS, un laptop, o geant= cu haine [i sume de bani Toate aspectele ar=tate au fost munca de o lun= de zile
consistente. Concluzia imediat= a fost uciderea \n scop de jaf, a unei echipe, format= din speciali[ti ai I.P.J. Boto[ani,
\ntrucât nici unul din bunurile, prezentate de fratele victimei, \ncununat= de succes, care a demonstrat, \nc= o dat=, c= o

CRIMIN ALIS TIC A 9


IDENTIFICAREA TRASEOLOGIC+-
PRINCIPALUL MIJLOC DE PROBARE
A VINOV+}IEI
Subcomisar de poli]ie PAVEL MAGHIAR
Subcomisar de poli]ie RAFAEL-EMIL CIOBANU
I.P.J. Covasna

“In this paper, the authors try to emphasize the importance of the traseological techno-scientific
survey in finding out the truth about a theft offence from the private property”

particularit=]ile fine ale lamei t=ietoare a instrumentului (cu]it,

D
e[i Codul de procedur= penal= atribuie topor, patent, dalt=, foarfece, cle[te), ceea ce permite ca
valoare egal= tuturor mijloacelor de prob=, aceste particularit=]i s= fac= obiectul valorific=rii prin rapoarte
se remarc= o tendin]= de cre[tere a ponderii criminalistice [i s= conduc= la identificarea instrumentului
[i importan]ei proba]iunii [tiin]ifice \n raport cu celelalte folosit.
mijloace de prob=. Constat=rile tehnico-[tiin]ifice sunt Spre exemplificare, prezent=m o cauz= penal=,
mijloacele de prob= care valorific= urmele ridicate de la solu]ionat= de poli]i[tii criminali[ti cov=sneni, \n care s-a
fa]a locului, ducând la identificarea autorului [i probarea reu[it identificarea autorului unui furt, singurul mijoc de
vinov=]iei acestuia. probare a vinov=]iei acestuia fiind rezultatul final al
Aceasta se efectueaz= atunci când exist= pericol examin=rilor traseologice efectuate \n cadrul laboratorul
de dispari]ie a unor mijloace de prob= sau de schimbare criminalistic.
a anumitor situa]ii de fapt [i este necesar= l=murirea
urgent= a diferitelor fapte sau \mprejur=ri ale cauzei. De |n diminea]a zilei de 18.02.2008, Poli]ia ora[ului
regul=, constatarea tehnico-[tiin]ific= este efectuat= de |ntors=tura Buz=ului din jud. Covasna, a fost sesizat= c=, \n
speciali[ti sau tehnicieni ce func]ioneaz= \n cadrul, ori pe perioada 15-18.02.2008, persoane necunoscute au intrat prin
lâng= institu]ia de care apar]ine organul de cercetare sau efrac]ie \n {coala general= “Mihail Sadoveanu” din localitate,
de urm=rire penal=, f=r= ca ace[tia s=-[i \nsu[easc= de unde au sustras scule [i dispozitive folosite la lucr=rile de
atribu]ii de organ de urm=rire penal=. repara]ii ale [colii, prejudiciul ridicându-se la peste 5.840
Diversificarea modurilor de operare a infractorilor, RON.
profesionalizarea acestora [i m=surile pe care infractorii
le iau pentru a nu l=sa urme la fa]a locului, impun
ridicarea [i exploatarea tuturor urmelor criminalistice,
g=site cu ocazia investig=rii locului faptei.
Urmele instrumentelor de spargere formeaz= obiectul
de cercetare a traseologiei judiciare. Denumirea de
traseologie vine de la combinarea cuvintelor “trace” de origine
francez=, care se traduce prin- “urm= sau dâr=” [i “logos”
cuvânt de origine greac=, care se traduce prin- “ordine sau
idee”. Traseologia poate fi definit= ca fiind acea ramur= a
tehnicii criminalistice care studiaz= urmele ca impresiuni ale
structurii exterioare a obiectelor sau ca resturi deta[ate din
obiect, \n scopul identific=rii de gen [i individuale a persoanei
sau a obiectului creator, precum [i \n scopul l=muririi
\mprejur=rilor legate de formarea acestora.
|n situa]ia \n care autorul este interesat s= p=trund= \ntr-
o anumit= \nc=pere, s= deschid= un sertar, un fi[et, o cas= de
bani, el apeleaz= la cele mai diverse metode sau instrumente, Foto 1. {coala general= “Mihail Sadoveanu” din localitatea
denumite generic \n literatura de specialitate “instrumente de |ntors=tura Buz=ului.
spargere”.
Ac]iunea acestor instrumente de spargere creaz= La fa]a locului s-a deplasat echipa de cercetare,
asupra unui obiect, urme form= l=sate prin:- ap=sare, \mpreun= cu tehnicianul criminalist, care au stabilit c=
alunecare, frecare [i despicare.
sistemul de asigurare a u[ii de acces, \n camera unde erau
Prin t=iere, \n urm= se reproduce microrelieful exterior
depozitate materialele sustrase, era confec]ionat din fier
al t=i[ului [i al p=r]ilor laterale ale instrumentului folosit.
Calitatea acestor urme dinamice este condi]ionat= de natura beton. Acesta a fost sec]ionat cu o foarfec= de t=iat metale.
materialului obiectului primitor. Cu cât acest material este mai Tehnicianul criminalist a ridicat buc=]ile de fier beton
plastic, cu atât mai mult se reproduc, sub form= de stria]ii, sec]ionat, le-a ambalat [i transportat conform procedurii.

10 CRIMIN ALIS TIC A


Foto 2. Sistemul de asigurare a u[ii de acces, \n camera din
care s-au sustras materialele, s=geata indic= locul unde a fost
sec]ionat fier-betonul.

Buc=]ile din fier-beton au fost puse la dispozi]ia


speciali[tilor din cadrul laboratorului de expertize [i constat=ri
tehnico-[tiin]ifice. La examinarea acestora am constatat c=
cele dou= buc=]i din fier-beton au format un \ntreg, au indic= urmele consecutive de adâncime.
lungimea de 320 mm, respectiv 260 mm [i diametrul de 6 mm Foto 4. Foto 5.
fiecare. Acestea au forma unor trasee liniare [i sinuoase, cu Foto 4-5. Cele dou= foarfece de debitat metalele puse la
bucle mai mult sau mai pu]in pronun]ate, rezultate \n urma dispozi]ie
modului de realizare a sistemului de asigurare a u[ii de
acces. Capetele au aspect de sec]ionare recent= iar, \n
apropierea acestora, pe generatoarele diametral opuse, se |n vederea identific=rii autorului s-au pus la dispozi]ia
g=sesc mai multe urme consecutive de adâncime. |n urma
speciali[tilor criminali[ti dou= foarfece de debitat metale,
examin=rilor s-a stabilit c= urmele form= \n litigiu con]in, sub
ridicate de la dou= la persoane diferite, ambele fiind suspecte
de s=vâr[irea faptei.
Dup= crearea, \n mod experimental, pe acela[i tip de
material (fier-beton), a urmelor de sec]ionare pentru
compara]ie, am constatat c= acestea con]in urme stria]ii apte
pentru examin=ri comparative.
Examenul comparativ, efectuat cu microscopul
comparator “Leitz” a stabilit c= urma de sec]ionare \n litigiu,
prezint= asem=n=ri cu caracter general [i individual cu urma
de sec]ionare model de compara]ie, ob]inut= experimental cu
foarfeca ridicat= de la numitul P.R.V. (foto 5).
Prin preluarea imaginilor color cu aparatul fotografic
digital marca “NIKON”– COOL PIX 4500, [i prelucrarea
acestora cu programul “LUCIA FORENSIC”, au fost ob]inute
microfotografiile stria]iilor de pe zonele de sec]ionare,
stabilindu-se astfel:
Caracteristici generale comune
• existen]a celor trei tipuri de zone, respectiv: dou= zone
de contact (a), dou= zone de t=iere (b) [i zon= de rupere la
mijloc(c), ilustate \n foto 6-7;
• zonele de t=iere sunt dispuse \n planuri sub forma
literei “V”.
form= de stria]ii paralele, relieful lamei t=ietoare. Caracteristici individuale comune
Foto 3. Buc=]ile din fier-beton puse la dispozi]ie. S=geata de
Stria]ii liniare, paralele, cu l=]imi diferite, distan]ate
culoare ro[ie indic= urma de sec]ionare, iar s=ge]ile de culoare verde

CRIMIN ALIS TIC A 11


Foto 8.

inegal, ce prezint= continuitate liniar=, ilustrate \n foto 8-10.


Foto 6.
Foto 7.
Foto 6-7.
Zonele urmelor
de sec]ionare
Foto 9.
(foto 6 -litigiu,
foto 7- Foto 8-9. Microfotografiile stria]iilor urmelor de sec]ionare.(foto 8 -
compara]ie) litigiu, foto 9-compara]ie)
Foto 10. Microfotografia continuit=]ii liniare a stria]iilor urmei \n litigiu
(L) [i urmei model de compara]ie (C).

Raportul de constatare tehnico-[tiin]ific= a concluzionat


cu certitudine c= fierul-beton, parte component= din sistemul
de asigurare a u[ii de acces \n subsolul {colii generale
“Mihail Sadoveanu”, din ora[ul |ntors=tura Buz=ului,
jud.Covasna a fost sec]ionat cu foarfeca de t=iat metale,
ridicat= de la numitul P. R.V.
Conchidem, prin a sublinia importan]a ridic=rii [i
exploat=rii tuturor categoriilor de urme criminalistice, care
atest= \mprejur=ri legate de desf=[urarea unei activit=]i
infrac]ionale, \n condi]iile actuale, când descoperirea urmelor
papilare, care s= conduc= la identificarea autorului unei

12 CRIMIN ALIS TIC A


Co ntribu]ia utiliz=rii me to de lo r c riminalis tic e \n
de te c tare a urme lo r me c anis me lo r de manipulare a pie ]e i
burs ie re

A sound capital market is a feature of any functional market economy. The transparent carrying aut of
the operations with securities on the regulated markets involves a very careful supervision of any
deviation/infringement aiming at the distortion of the correct price formation. Forensic studies considerably
contribute to the subsequent identification of the mechanisms used for the manipulation of the stock
market.

 SSIF 1 trage ac]iunile din contul RRA, pe numele

|
n prezent, la nivelul statelor membre ale UE, se clientului vânz=tor, \n contul s=u deschis la SNCDD;
\ncearc= implementarea unui cadru legal unitar,  SSIF 1 transmite [i negociaz= electronic \n pia]a
pentru realizarea transparent= [i corect= a reglementat= ordinul clientului;
opera]iunilor cu valori mobiliare pe pie]ele reglementate.  la realizarea acordului \n pia]= (\ntâlnirea \ntre oferta
Comitetul European al Reglementatorilor de Valori Mobiliare ferm= a SSIF 1 [i cererea ferm= a unui cump=r=tor SSIF 2) se
a emis, \n luna iulie anul 2007, al doilea ghid privind realizeaz= tranzac]ia [i SSIF 2 transfer= ac]iunile cump=rate
implementarea uniform= a Directivei 2003/6/CE a \n contul s=u la SNCDD;
Parlamentului European [i a Consiliului European privind  exist= [i o opera]iune op]ional=, respectiv transferul
utiliz=rile abuzive ale informa]iei confiden]iale [i manipul=rile ac]iunilor de la SSIF 2 \n contul clientului cump=r=tor, la
pie]ei (abuzul de pia]=). cererea expres= a acestuia.
Pe teritoriul na]ional, autoritatea care are drept atribu]ii Conform directivei privind abuzul de pia]=,
reglementarea [i supravegherea pie]ei de capital este manipularea pie]ei \nseamn=:
Comisia Na]ional= a Valorilor Mobiliare. Luând \n considerare a. tranzac]ii sau ordine de tranzac]ionare:
normele europene, conform c=rora regulamentele adoptate - care dau sau ar putea da informa]ii false sau care
de Parlamentul European au for]= juridic= \n \ntreg spa]iul induc \n eroare \n leg=tur= cu cererea, oferta sau pre]ul
comunitar, f=r= a fi necesar= transpunerea acestora \n instrumentelor financiare (tranzac]ii false sau \n[el=toare);
legisla]ia na]ional= a statelor membre, acestea se aplic= - care men]in, prin ac]iunea uneia sau mai multor
direct [i \n România. persoane ac]ionând \mpreun=, pre]ul unuia sau al mai multor
Opera]iunile translative de proprietate, având ca obiect instrumente financiare, la un nivel anormal ori artificial
valori mobiliare, sau alte instrumente financiare create \n leg=- (manipularea pre]ului);
tur= cu valorile mobiliare, emise de o societate de]inut= public, b. tranzac]ii sau ordine de tranzac]ionare, care
se desf=[oar= doar pe pie]ele reglementate [i prin intermediul presupun procedee fictive sau orice alt= form= de \n[el=ciune
Societ=]ilor de Servicii de Investi]ii Financiare (SSIF). (procedee fictive);
Tranzac]iile realizate pe pia]a reglementat= din România c. diseminarea de informa]ii prin mass-media, inclusiv
sunt efectuate de c=tre SSIF-uri la ini]iativa de]in=torului de internet, sau prin orice alt= modalitate, care dau sau ar putea
valori mobiliare, prin introducerea de ordine de vânzare, da semnale false sau care induc \n eroare asupra
respectiv de cump=rare, \n cazul opera]iunilor de cump=rare. instrumentelor financiare, inclusiv diseminarea zvonurilor [i
Tranzac]ia reprezint= executarea de c=tre un SSIF a [tirilor false care induc \n eroare, \n condi]iile \n care persoana
ordinelor de vânzare/cump=rare transmise de client, \n care a diseminat informa]ia [tia sau trebuia s= [tie c=
numele SSIF [i \n contul clientului, urmat= de efectuarea informa]ia este fals= sau induce \n eroare. Referitor la
eviden]ierii \n contul clientului, ]inut la custode (SNCDD), a jurnali[ti, \n exercitarea profesiunii lor, diseminarea
men]iunilor privind dreptul de proprietate. informa]iilor va fi luat= \n considerare ]inându-se cont de
Execu]ia ordinelor clientului depinde de existen]a regulile care reglementeaz= activitatea acestora, excep]ie
fondurilor sau a valorilor mobiliare necesare \n conturile f=când persoanele care utilizeaz= aceste informa]ii \n scopul
clientului, pentru acoperirea tranzac]iilor, taxelor [i ob]inerii, directe sau indirecte, de avantaje sau profituri
comisioanelor aferente. |n cazul \n care fondurile existente nu (informa]ii false sau \n[el=toare).
acoper= \ntregul volum al ordinului clientului, SSIF poate
executa ordinul \n limita fondurilor existente, cu plata inclusiv Expertiza criminalistic= a \nscrisurilor, pe suport de
a taxelor [i comisioanelor datorate. hârtie, utilizate \n tranzac]iile cu valori mobiliare
Schematic, mecanismul reglement=rii tranzac]iilor cu Date fiind rolul [i pozi]ia investiga]iilor tehnice
valori mobiliare se prezint= conform celor ce urmeaz=. criminalistice \n procesul judiciar, examinarea falsului \n
|n cazul unui ordin de vânzare se efectueaz= \nscrisurile utilizate, \n vederea realiz=rii transferului de
urm=toarele opera]iuni: proprietate a titlurilor de valoare, trebuie s= se fac= \n primul
 de]in=torul emite un ordin de vânzare c=tre SSIF 1; rând pe baza prevederilor legii penale. Astfel, potrivit

CRIMIN ALIS TIC A 13


dispozi]iilor art. 288-290 C. pen., falsul \n \nscrisuri poate fi de succesiuni la executarea ordinelor pe pia]=, coroborat cu
natur= material= sau intelectual=. fluctua]ia pre]urilor orare [i zilnice pentru fiecare titlu oferit,
a. Falsul material, atât cel \n \nscrisuri oficiale, cât [i cel prezint= o importan]= deosebit=.
\n \nscrisuri sub semn=tur= privat=, este consecin]a Un caz \n care s-a cerut expertiza unor ordine de
contrafacerii sau alter=rii lor, \n orice mod, de natur= s= vânzare emise de un grup de fo[ti salaria]i ai unei societ=]i pe
produc= efecte juridice. El poate fi s=vâr[it printr-o modificare ac]iuni, organiza]i \n Asocia]ia Salaria]ilor (PAS), a condus la
fizic= a \nscrisului preexistent sau prin alc=tuirea \n totalitate constatarea manipul=rii pie]ei de capital, prin s=vâr[irea de
sau \n parte a unui \nscris oficial. c=tre lucr=torii unor societ=]i de intermediere specializate a
b. Falsul intelectual const= \n falsificarea unui \nscris infrac]iunii de fals sub semn=tur= privat=. Fapta cu
oficial, cu prilejul \ntocmirii acestuia de c=tre un func]ionar ori consecin]e penale a constat \n alterarea \nscrisurilor preluate
alt salariat aflat \n exerci]iul atribu]iilor de serviciu, prin de la proprietar, prin ad=ugarea unor elemente de natur= s=
atestarea unor fapte sau \mprejur=ri neadev=rate \n \nscrisul produc= consecin]e juridice.
astfel \ntocmit. Salaria]ii din cadrul PAS au reclamat organelor judiciare
Tranzac]iile cu ac]iuni dematerializate pe pia]a de presiuni din partea conducerii executive pentru vânzarea la
capital presupun \ncheierea de c=tre vânz=tor/cump=r=tor a pre]uri subevaluate a ac]iunilor de]inute de ace[tia, \n urma
unui contract cu intermediarul autorizat s= lanseze ordine \n programelor de privatizare \n mas=. |ntre conducerea
pia]= (societ=]i de servicii de investi]ii financiare), contracte \n societ=]ii [i brokerul unei societ=]i de servicii de investi]ii
baza c=rora brokerul care prime[te un ordin din partea financiare, respectiv un agent al aceluia[i SSIF, exista o
clientului este obligat s=-l execute \n cele mai favorabile leg=tur= de coniven]= pentru preluarea ordinelor de vânzare,
condi]ii. \n condi]ii care s= permit= manipularea ulterioar= a pre]urilor.
|n vederea efectu=rii opera]iunilor de vânzare a ac]iunilor, Salaria]ii au fost obliga]i s=-[i vând= titlurile prin intermediul
aflate \n contul personal la Registrul Român al Ac]ionarilor, un acestui SSIF la pre]uri dictate de cump=r=tor.
client care se adreseaz= societ=]ii de servicii de investi]ii, \n Din examinarea criminalistic= s-a constatat c= anumite
vederea valorific=rii unor titluri, semneaz= ordinul de vânzare. elemente \nscrise olograf, precum ora [i data emiterii
Acest \nscris poate avea urm=toarele op]iuni: ordinului, inclusiv pre]ul de vânzare la care titlurile trebuia
- ordin limit= – prin care clientul ordona vânzarea negociate pe pia]a bursier=, au fost ad=ugate de o alt=
titlurilor la o valoare cel pu]in egal= cu cea \nscris= la cererea persoan= decât agentul de valori mobiliare, care a completat
sa \n acest document; [i a preluat ordinul sub semn=tura vânz=torului, f=r= ca
- ordin la pia]= – prin care clientul accepta \nstr=inarea dispun=torul (vânz=tor) s= fie informat asupra complet=rilor.
titlurilor la pre]ul pie]ei, respectiv un anumit termen de Ordinele de vânzare atribuite membrilor PAS care
realizare a acestuia ce trebuia men]ionat de client \n rubrica le-au semnat (f=r= a \nscrie sau accepta \ns= pre]ul
“valabil pân= la data de”. ac]iunilor) au fost de tip limit=.
Ordinele de vânzare transmise societ=]ilor de Conform reglement=rilor date de autoritatea de
intermediere reprezint= acte sub semn=tur= privat=, emise \n supraveghere, SSIF-urile aveau datoria de a executa ordinele
executarea contractelor de intermediere valori mobiliare, prin clien]ilor la cel mai bun pre], \n condi]iile date ale pie]ei.
care SSIF-urile se oblig= ca, la vânzarea \n condi]iile |n urma cercet=rii caracteristicilor grafice ale
\nscrise \n ordin a ac]iunilor de]inute de proprietar, s= documentelor [i \nscrisurilor, ce au stat la baza transfer=rii
pl=teasc= acestuia o sum= de bani, reprezentând pre]ul ac]iunilor din conturile deschise pentru membrii PAS la
acestora, ob]inut \n urma negocierilor \n pia]a reglementat=. Registrul Român al Ac]ionarilor \n contul clien]ilor
Astfel de acte trebuie s= fie scrise \n \ntregime de cel care cump=r=tori, deschis la un SSIF, respectiv tranzac]ionarea
l-a subscris, \n conformitate cu dispozi]iile art. 1180 Cod civil. acestora pe pia]a bursier=, s-a constatat c= pre]ul de
|nainte de a negocia o anumit= valoare mobiliar= \n cont vânzare \nscris \n ordinele semnate de clien]ii care aveau [i
propriu sau \n contul unui ac]ionar semnificativ al SSIF, al calitatea de membrii PAS, a fost falsificat, prin ad=ugare de
unui membru al consiliului de administra]ie sau al unui text.
angajat al s=u, SSIF trebuie s= execute ordinele primite de Pentru a se realiza un pre] cât mai sc=zut pentru titlurile
la clien]i pentru acea valoare mobiliar=, la acela[i pre] sau la de]inute de membrii PAS, brokerul din cadrul SSIF a procedat
un pre] mai bun, \n cazul unui ordin limit=. la realizarea unor opera]iuni de agregare a ordinelor de
De asemenea, agentul de valori mobiliare care prelua vânzare provenite din partea unui num=r mai mare de
aceste ordine avea obliga]ia s= informeze clientul vânz=tor vânz=tori, astfel ca, prin realizarea unor tranzac]ii speciale,
asupra nivelului pre]urilor practicate pe pia]= la data emiterii cump=r=torul s= fie favorizat prin for]area unui pre] diminuat
ordinului [i respectiv s= \nscrie aceast= dat=, respectiv or=, \n fa]= de tranzac]iile pentru acela[i titlu derulate \n pia]=.
ordinul de vânzare. Ulterior, pre]ul la care se realiza tranzac]ia era \nscris de
|n vederea cercet=rii \ndeplinirii cu bun=-credin]= a broker pe ordinul de vânzare preluat (necompletat la rubrica
ordinelor primite din partea clien]ilor, organele de urm=rire data [i pre]ul) de la proprietarul membru al PAS.
penal= au decis c= examinarea scrierii reprezentând data [i Istoricul tranzac]iilor a relevat faptul c= majoritatea
ora emiterii ordinului, \n scopul stabilirii unor priorit=]i [i ac]iunilor, de]inute de membrii PAS, a fost direc]ionat= spre

14 CRIMIN ALIS TIC A


conturile a dou= persoane fizice care aveau [i calitatea de dreptul ac]ionarilor de a stabili pre]ul [i au procedat la
directori ai societ=]ii emitente. Ace[tia au dat SSIF-ului atât prejudicierea acestora.
ordine pe suport de hârtie cât [i ordine verbale, caz \n care Examinarea criminalistic= a urmelor \n suportul
SSIF a procedat la \nregistrarea pe suport magnetic a informatic
persoanei având calitatea de client cump=r=tor. |n realizarea unei investiga]ii criminalistice asupra
Ac]iunile care au fost achizi]ionate de cump=r=tori, al]ii urmelor \n sistemul informatic trebuie pornit de la asigurarea
decât cei doi directori, au fost “pierdute” de cei interesa]i \n c= toate materialele digitale (structurile de date, informa]iile \n
procesul de reglare a pre]ului prin tranzac]ii succesive cu format electronic, documentele electronice localizate sau
pre]uri \n sc=dere. recuperate) sunt ob]inute prin mijloace tehnice care respect=
Expertiza a stabilit realizarea de c=tre lucr=torii SSIF a dispozi]iile legale [i normele de aplicare \n vigoare, \n scopul
unor abuzuri pe pia]=, prin realizarea unor tranzac]ii, ce au de asigura eligibilitatea [i admisibilitatea probelor digitale \n
avut ca scop concentrarea c=tre doi din directorii unei societ=]i instan]=.
comerciale deschise a pachetului majoritar de ac]iuni. Practic, Un document electronic, care a fost stocat pe un suport
atât ordinele de vânzare cât [i cele de cump=rare se aflau la magnetic de memorie gestionat de un sistem de operare
dispozi]ia aceluia[i broker, care era motivat s= realizeze (creat \n mediul de stocare sau adus prin copiere de pe alte
tranzac]ia, respectiv scoaterea \n pia]= a celor dou= ordine, suporturi de memorie) [i care a fost ulterior [ters prin
atunci când pre]ul era adus la un nivel ce corespundea mijloacele puse la dispozi]ie de sistemul de operare, nu este
intereselor celor dou= persoane fizice cu func]ii de conducere. [ters efectiv de pe suprafa]a acelui suport de memorie.
Analiza fluxurilor b=ne[ti, derulate \ntre cump=r=tori [i SSIF, a Con]inutul integral al documentului electronic r=mâne \n
relevat efectuarea de c=tre broker a unor opera]iuni de continuare \nregistrat pe suportul de memorie.
cump=rare, de[i \n contul cump=r=torului nu existau resursele Pentru motive de reducere a duratei tehnice, la
b=ne[ti. Ac]ionând astfel, \n pia]= s-a creat un nivel anormal al executarea unei comenzi de [tergere a unui document
pre]ului pentru ac]iunile având acela[i simbol cu cele de]inute electronic are loc doar eliminarea pozi]iei din tabela de
de membrii PAS. Mijlocul prin intermediul c=ruia s-a realizat alocare a fi[ierelor (\n limbaj de specialitate FAT-File Alocation
aceast= opera]iune a fost inducerea \n eroare a proprietarilor Table) corespunz=toare acelui document electronic. Mai
de drept a ac]iunilor dematerializate (\n[elarea acestora), exact, pentru aceast= pozi]ie, se elimin= doar primul caracter
respectiv falsificarea ordinelor de vânzare, \n scopul din numele fi[ierului (motiv pentru care pentru primul caracter
deposed=rii de valorile mobiliare de]inute la pre]uri sc=zute, \n apare “?”, urmat de restul numelui). Concomitent, drept
mod for]at, situate sub nivelul ultimelor tranzac]ii \n pia]= consecin]= imediat=, pentru sistemul de operare Microsoft
pentru acelea[i titluri [i \n care nu intervenea brokerul mandatat Windows, spa]iul ocupat de c=tre documentul electronic,
de directorii societ=]ii emitente. fragmentat sau nu, devine disponibil altor necesit=]i de
Rubrica, \n care trebuia \nscris pre]ul pentru ordinele stocare.
limit=, a fost completat= cu un material de scriere diferit de Drept rezultat al [tergerii, con]inutul documentului
cel cu care au fost completate celelalte rubrici, inclusiv electronic nu mai este accesibil \n mod obi[nuit, \ntrucât pe
semn=tura vânz=torului. De asemenea, data calendaristic= la tabela de alocare a fi[ierelor nu mai exist= pozi]ia
care, aparent, au fost emise ordinele de vânzare a fost corespunz=toare numelui, caracteristicilor [i elementelor
complet= cu o cerneal= diferit= de cea folosit= la completarea descriptive pentru zona sau zonele pe care aceasta le ocupa.
men]iunilor privind numele clientului, CNP, codul de agent [i |n procesul de analizare a imaginii integrale a suportului
autoriza]ia CNVM a acestuia, simbolul ac]iunilor vândute [i de memorie (con]inut= de copia fizic=), \n cazul \n care zona
cantitatea oferit= spre vânzare. de pe suprafa]a suportului de memorie, unde a fost \nregistrat
Din examinarea caracteristicilor grafice, s-a constatat con]inutul documentului electronic, considerat= liber= de
totodat= c= anumite cifre, reprezentând data calendaristic= [i sistemul de operare, nu este acoperit= prin suprascriere, este
ora emiterii \nscrisului, au fost realizate prin folosirea unor posibil= recuperarea integral= a con]inutului documentului
caractere diferite de celelalte elemente, completate olograf \n electronic.
ordinul de vânzare tipizat apar]inând SSIF. |ntrucât Microsoft Word men]ine o statistic= intern=
Din coinciden]a pre]urilor limit=, \nscrise \n ordinele de privind data cre=rii, data ultimelor modific=ri, data ultimei
vânzare cu pre]ul la care s-au executat aceste ordine \n pia]=, tip=riri, utilizatorul electronic care a creat documentul,
respectiv \nscrierea acestor elemente cu o cerneal= [i utilizatorul electronic care a efectuat ultimele modific=ri [i
caractere diferite, a rezultat concluzia c= pre]urile au fost informa]ii privind istoricul documentului, care face parte
ad=ugate ulterior \n ordinul emis de client, f=r= acordul integrant= din fi[ierul care con]ine documentul electronic,
acestuia. selectarea pe imaginea fizic= a suportului de memorie a zonei
Prin preluarea spre executare a unor ordine tip limit=, ocupate de pe un document electronic poate conduce inclusiv
\n care pre]ul de vânzare nu era \nscris la data semn=rii de la recuperarea acestor caracteristici tehnice \nso]itoare.
c=tre ordonator, respectiv \nscrierea sa ulterioar= la pre]ul de Mijloacele de stabilire a adev=rului sunt orientate spre
realizare a tranzac]iei (sub nivelul cota]iilor anterioare din achizi]ia, analizarea [i valorificarea de dovezi digitate care
pia]=), agentul de valori mobiliare [i traderul SSIF au lezat constau \n amprente digitale sau urme ale fluxului de

CRIMIN ALIS TIC A 15


informa]ii prezentate sub form= de extras de text, captur= de Comisia Na]ional= a Valorilor Mobiliare a efectuat
ecran, fotografie sau \nregistrare audio/video. investiga]ii asupra tranzac]iilor cu ac]iuni efectuate de SSIF
Datorit= volatilit=]ii [i dinamicii con]inutului de date ale cu ac]iunile reclamantului, [i a constatat c= ordinul
suporturilor de memorie, toate activit=]ile de prelevare de reclamantului a fost preluat \n data de 24.05.2005 [i a fost
dovezi digitale statice sau de con]inut de date, \n vederea executat \n data de 17.07.2005.
analiz=rii lor ulterioare, trebuie respectate principii specifice |n realitate, societatea de intermediere verificat= a
tehnologiei informa]iei. realizat o raportare fals= c=tre organismul de supraveghere
Scopul investiga]iilor criminalistice este de a stabili dac= privind ordinele emise de B. V. N. [i de asemenea un fals \n
pe suportul de memorie al echipamentului obiectiv se pot raportarea tranzac]iilor, \n arhiva SSIF reg=sindu-se atât un
localiza informa]ii, \n format electronic, referitoare la ordin datat 24.05.2005 pentru pre]ul de 4.000 lei/ac]iune cât [i
documente care con]in \n[iruiri de cifre [i litere caracteristice un ordin datat 17.07.2005, pentru pre]ul de 1.800 lei/ac]iune,
unor r=spunsuri la teste gril=, stabilirea con]inutului acestora ambele fiind semnate de B. V. N.
[i a caracteristicilor temporale \nso]itoare (\n cazul \n care Conform dispozi]iilor regulamentelor care
acest lucru este posibil). reglementeaz= practica tranzac]iilor pe pia]a de capital,
Obiectivul avut \n vedere la stabilirea st=rii de fapt folosirea semn=turii clientului pe un document, f=r=
prive[te urm=toarele aspecte: autorizarea clientului, respectiv prezentarea unor date
1. dac= \n sistemul informatic au fost create documente falsificate de c=tre CNVM conduce la concluzia unor angaj=ri
con]inând \n[iruiri de cifre [i litere caracteristice unor \n activit=]i frauduloase.
r=spunsuri gril=; B. V. N. a semnat o “dispozi]ie de plat=”, la data de
2. stabilirea con]inutului acestora, \n cazul \n care ele exist=; 18.07.2005, prin care a \ncasat suma de 21.193.415 ROL,
3. stabilirea datei la care ele au fost create/ reprezentând contravaloarea ac]iunilor vândute. |n registrul
modificate/[terse [i \n ce a constat modificarea. de cas= din 18.07.2005 al SSIF, plata sumei de 21.193.415
ROL a fost eviden]iat= al=turi de pl=]ile c=tre \nc= doi clien]i
Având \n vedere modalit=]ile de sesizare privind speciali: P. A. [i M. R.A., respectiv persoanele ale c=ror ordine
comiterea unor infrac]iuni specifice pie]ei de capital, toate de vânzare pentru acela[i tip de ac]iuni au fost agreate, \n
materialele digitale, relevate \n vederea prob=rii acesteia, vederea realiz=rii unei tranzac]ii cross - raportat= a fi
sunt ob]inute prin localizarea [i extragerea contextual= din efectuat= la 17.07.2005, ora 13:58 de SSIF.
con]inutul copiilor logice [i fizice (“probe reci”) [i nu provin din Formularul de transfer pentru ac]iunile apar]inând
interceptarea unor fluxuri de date. numitului B.V.N. nu a fost pus la dispozi]ia organului judiciar.
|n realizarea unor ac]iuni de constatare a abuzului de De asemenea, SSIF a sus]inut c=, \ntr-o prim= etap=, \n
pia]= reclamat de B. V. N., client al unui SSIF, c=tre care fi[ierul con]inând confirm=rile de vânzare/cump=rare, arhivare
ordonase vânzarea unui num=r de 12.198 ac]iuni, de]inute electronic, nu a fost reg=sit clientul B. V.N.
la o societate comercial=, au fost analizate ini]ial Ulterior, SSIF a transmis organului judiciar, \n format
documentele care au stat la baza \nstr=in=rii titlurilor. Din electronic, un document nereal – ordinul de execu]ie [i
investiga]iile preliminare s-a constatat efectuarea de c=tre confirmarea tranzac]iei nr. 12345, pentru clientul B.V.N. cu ID
angaja]ii SSIF a unor \nscrieri neautorizate \n ordinele de 6789. Conform informa]iilor din aceast= confirmare, vânzarea
vânzare, respectiv manipularea pre]ului pentru ac]iunile celor 12.198 ac]iuni s-a realizat \n data de 17.07.2005, la ora
emitentului la care reclamantul de]inea titluri. |n arhiva 13:54, pentru pre]ul de 1.800 lei/ac]iune. Informa]ia
societ=]ii de servicii de investi]ii financiare au fost identificate respectiv= nu era conform= realit=]ii \ntrucât, din istoricul
5 ordine de vânzare, semnate de reclamant (4 originale [i o tranzac]iilor pe pia]=, la ora indicat= de SSIF, 13:54, \n sistem
copie xerox). Din declara]iile [i \nscrisurile, puse la dispozi]ie ap=rea ca fiind realizat= o alt= tranzac]ie cross, pentru
de SSIF, rezulta c= cele 12.198 ac]iuni de]inute de B.V.N. au acela[i tip de ac]iuni, dar apar]inând unui alt vânz=tor,
fost vândute la data de 17.07.2005, pentru pre]ul de 1.800 lei respectiv pentru 2.220 ac]iuni, la pre]ul de 1.800 lei/ac]iune.
pe ac]iune (ordin 1003 care poart= \nscris= ora emiterii Ca urmare a perchezi]iei domiciliare, efectuate la sediul
13:54), de[i SVM avea din partea aceluia[i client un ordin societ=]i de servicii de investi]ii financiare, a fost ridicat=, \n
(1002) datat (prin \nscriere cu o cerneal= diferit= fa]= de restul scopul efectu=rii unei perchezi]ii informatice, o unitate
men]iunilor) 24.05.2005, pentru pre]ul de 4.000 lei/ac]iune. central= a unui calculator marca AMD64 ATHLON, identificat
Ac]iunile membrului PAS au fost transferate \ntr-un cont prin num=r serial A&C-ABCD. Unitatea a fost sigilat= [i
opera]ional deschis la RRA. Ulterior, SSIF a transferat ridicat= \n vederea efectu=rii unei investiga]ii specifice.
ac]iunile din contul reclamantului, deschis \n registru, spre La sediul organului judiciar a fost efectuat= ulterior
depozitar (SNCDD), \n data de 02.04.2005 [i 16.04.2005. perchezi]ia informatic=, \n prezen]a \nvinuitului, a ap=r=torului
De[i, \n intervalul 16.04.2005-17.07.2005, pre]ul ac]iunilor \n ales [i a doi martori asisten]i.
cauz= a evoluat \n intervalul 4000 lei -5.800 lei/ac]iune, |n vederea inspect=rii [i efectu=rii de copii logice [i fizice,
societatea de intermediere sus]inea c= nu a indisponibilizat dup= con]inutul suporturilor de memorie, echipamentul a fost
titlurile pân= la data de 17.07.2005, când a executat un ordin fotografiat, \n scopul stabilirii integrit=]ii sigiliilor [i a protec]iei;
pentru un pre] limit= de 1.800 lei/ac]iune. a fost desigilat, identificat [i documentat.

16 CRIMIN ALIS TIC A


Suportul intern de memorie al echipamentului obiectiv, contextul \n care a fost localizat= secven]a de caractere,
demontat din componen]a unit=]ii centrale, a fost montat pe reprezentând simbolul ac]iunilor de]inute de reclamant, a fost
un calculator investigator, pe care au fost lansate [i executate preluat= sub form= de ecran captat (print screen).
copierea fizic= a con]inutului integral [i copierea logic= Contextul captat la inciden]a nr. 57 constituia o structur=
selectiv=. de caractere din care rezulta tranzac]ionarea a 12.198,
O prim= evaluare, prin mijloace neinvazive, a ac]iuni pentru pre]ul de 4.500 lei, la data 15.07.2005.
con]inutului suportului de memorie obiectiv a avut drept Se mai re]ine observa]ia c=, \n urma perchezi]iei
rezultat o structur= de date organizat= pe dou= parti]ii: prima informatice efectuate asupra documentului reprezentând
parti]ie de aproximativ 20 GB care con]inea sistemul de confirmarea tranzac]iei efectuate pentru ac]iunile de]inute de
operare Microsoft Windows XP, iar a doua, de aproximativ 57
B.V.N., s-a concluzionat c= actul a fost [i tip=rit, momentul
GB con]inea stocate, pe mai multe directoare, fi[iere
ultimei tip=riri a fost corespunz=tor datei de 15.07. 2005, orele
corespunz=toare unor programe utilitare.
12:33, dat= la care documentul avea alt con]inut decât cel
|n structura primei parti]ii s-a identificat prezen]a, \n
prezent \ntrucât forma actual= a documentului electronic, f=r=
form= activ=, a utilizatorului electronic cu numele “user”,
elemente semnificative de con]inut, a fost salvat= la data de
precum [i structura de date corespunz=toare acestuia, \n
28.11. 2005, orele 13:00, data [i ora calculatorului.
directorul “c:/documents and settings”.
Coroborat cu faptul c= s-a constatat c= data
|n structura de date a celei de-a doua parti]ii se
calendaristic= setat= pentru sistemul de calcul obiectiv era cu
distingea un director cu numele “Hard vechi”, corespunz=tor
o zi \naintea datei calendaristice reale, s-a concluzionat c=
con]inutului unui suport mai vechi de memorie, de tip hard-
disk, ceea ce conduce la concluzia c= fi[ierele provin de pe un momentul ultimelor modific=ri asupra documentului electronic
alt suport de memorie, utilizat anterior [i al c=rui con]inut de “confirm=ri” corespundea datei de 27.11. 2005, orele 13:00.
documente a fost copiat pe suportul de memorie obiectiv. {tergerea con]inutului semnificativ al documentului
Din con]inutul datelor de identificare s-a mai constatat electronic a fost efectuat= de utilizatorul electronic “user” prin
faptul c= sistemul de calcul din care f=cea parte unitatea editare \n meniul Microsoft Word, utilizator identificat ca fiind
central= obiectiv a fost conectat= la serviciile de Internet [i activ \n structura logic= a sistemului de operare instalat pe
po[t= electronic=. sistemul de calcul obiectiv.
Standardele \n domeniul investiga]iilor \n tehnologia Este important de re]inut c= elementele privind datele
informa]iei reglementeaz= inspectarea datelor de interes pe calendaristice [i coordonatele orare privind momentul cre=rii,
copii logice [i pe imagini restaurate, pe alte sisteme de calcul ale ultimelor modific=ri efectuate [i salvate prin Microsoft
decât cele obiectiv, dup= copiile fizice preluate de pe Word [i ale ultimei tip=riri, num=rul de minute consumate
suporturile de memorie de inspectat. pentru editare [i num=rul de salv=ri efectuate nu modific=
Copia fizic=, prelevat= dup= con]inutul integral al decât mediul exterior de lucru al Microsoft Word, acestea
suportului de memorie obiectiv, era constituit= din 398 fi[iere nefiind accesibile utilizatorului \n vederea modific=rii.
segment cu numerele WD800JB [i extensia corespunz=toare De asemenea, toate aceste informa]ii, \ncapsulate \n
unei numerot=ri cresc=toare, \n func]ie de deplasamentul fa]= interiorul fi[ierului de tip document Microsoft Word [i care
de cap=tul de \nceput: WD800JB.GHO, WD800JB.001, …, formeaz= imaginea statistic= a fi[ierului, nu se modific= la
WD800JB.398. Segmentarea \n aceste fi[iere a fost efectuat= nivel de sistem de operare prin opera]iuni de copiere (direct=
\n mod automat de instrumentul software de copiere, la data
sau prin comenzi ale sistemului de operare sau cu programe
efectu=rii perchezi]iei informatice, pentru motive tehnice de
utilitare) de pe un sistem de calcul pe altul, indiferent dac=
stocare, compatibilitate, asigurarea accesului [i posibilit=]ii de
versiunile de Windows sunt sau nu identice (dup= Windows
transfer.
95) sau dac= sistemele de calcul au setate date
Activit=]ile de inspec]ie asupra copiei fizice au fost
calendaristice [i/sau ore identice sau diferite.
efectuate cu deschiderea simultan= a celor 398 fi[iere
Concluzionând, re]inem c=, pentru realizarea
segment, fiind asigurate condi]iile de procesare [i acces
transparent= [i corect= a opera]iunilor cu valori mobiliare pe
global la con]inutul integral al acesteia.
pie]ele reglementate, este necesar= o supraveghere atent= a
|n conexiune direct= cu rezultatele ob]inute \n etapele
opera]iunilor derulate [i semnalarea abaterilor \n timp real,
anterioare, a fost stabilit= o serie de cuvinte, considerate
relevante pentru parametrizarea procedurilor de inspectare \n pentru evitarea manipul=rii pre]ului \n dauna unor proprietari
vederea localiz=rii unor documente electronice sau a unor de valori mobiliare. O pia]= corect= determin= atragerea de
sec]iuni de document electronic, stocate [i gestionate la un investitori de portofoliu, opera]iunea având consecin]e la nivel
moment dat pe suportul de memorie obiectiv. macroeconomic. Popularizarea consecin]elor realiz=rii unei
Rezultatul c=ut=rii, dup= secven]a de caractere manipul=ri pe pie]ele reglementate, corelat= cu posibilit=]ile
reprezentând simbolul ac]iunilor ce fuseser= de]inute de oferite de criminalistic= pentru identificarea [i interpretarea
B.V.N. pe imaginea integral= a suportului de memorie obiectiv urmelor l=sate de interven]iile nepermise, având drept rezultat
(pe cele 398 de fi[iere care constituie copia fizic=), s-a manipularea pre]ului, se \nscriu \ntr-o strategie mai ampl= de
concretizat \n 62 de inciden]e. Pentru fiecare din acestea, descurajare a fenomenului infrac]ional.

CRIMIN ALIS TIC A 17


CERCETAREA LA FA}A LOCULUI
A ACCIDENTELOR RUTIERE |N UNGARIA
Lt. col. ISTVAN JAMBOR
Maior ZSOFIA SZASZ
Historical background Working hours: stand-by, 12 or 24 hours
Task of the accident scene examinator
At the end of the 19th century, 500-600 traffic accidents Examining, exploring and recording the characteristic
were registered in Budapest, the examination of which was features of the:
the task of the detectives. accident scene;
1895. the vehicle and;
200 carriages for hire, the participants of the accident.
50 collective carriages, Recording the scene examination proceedings and the
250 freight carriages revealed circumstances by
The first automobile describing
1901. sketching
Publication of the first traffic rule taking pictures (photo or video)
Number of vehicles and traffic accidents: securing the original objects
Vehicles Traffic accidents
1906. 202 7 The necessary instruments
1910. 617 47 (37 fatal) Record book:
Number of traffic accidents: Simple way of completing, list of questions and possible
1918. 837 answers
1920. 1671 Sheets
1929. 2601 For each involved person and vehicle
For each accident type (pedestrian knockdown, collision
1926. with train, limited visibility, one-vehicle accidents, etc.)
Visibility:
THE ESTABLISHMENT OF THE TRAFFIC POLICE
daytime
1929.
twilight
Publication of the predecessor of today’s traffic
night
regulation
good visibility
1930.
poor visibility
30 thousand registered vehicles, of which 15 thousand
operating public lighting
in Budapest
not operating public lighting
1934.
inefficiently operating public lighting
On 1st August, the accident scene examinators started
Road section without public lighting at night
operating
The Moon
10 persons, equipped with full
2 motorcycles with side-cars half
Measuring rod, sketch block, marking chalk, quarter
20 meter long measuring tape, searchlight, torch, decreasing
cameras. increasing
They had 1,900 to 2,300 cases per year. Whereabouts of the accident:
1941. Built-up area outside built-up area
On 9th November at 3 am Budapest changed to right Surface of the road:
hand traffic. standard asfalt
The change did not cause any accidents rough asfalt
Present situation concrete
The tasks related to accident scene examination: ceramics cobblestones
Accidents without personal injuries: uniformed police mud road
staff, other:
Accidents with slight injuries: traffic patrol staff or Weather conditions:
accident scene examinator, clear sky
Accidents resulting in serious injury or death, or traffic cloudy sky
crimes: accident scene examinator rain
rainstorm
Different training and equipment: freezing rain
Training: cca. 500 hour course hail
Equipment: The general patrols have practically no foggy, humid weather
equipment at hand but the camera snow
Special clothing and equipment adequate for the task. snowstorm
The accident scene examinators and the traffic crime other:
investigators belong to the traffic enforcement service. Image recording instruments
Number of accidents per year: Traditional camera
With personal injury: cca. 20 thousand Digital camera
Material damage: cca. 100 thousand (high-performance flash)
Staff numbers: Traditional and digital camcorder
Accident scene examinators: cca. 850 persons Special instruments

18 CRIMIN ALIS TIC A


Instrument for measuring the slowing down of vehicles Sarcinile examinatorului locului faptei: examinarea,
Measuring rod and ruler for taking pictures with dimensional exploatarea [i \nregistrarea elementelor caracteristice ale
accuracy locului producerii accidentului vehiculului implicat [i
Marking signs persoanelor implicate:
Chalk  examinarea, exploatarea [i \nregistrarea elementelor
Tool kit caracteristice ale locului producerii accidentului vehiculului
Air pressure and tire tread depth measurer implicat [i persoanelor implicate;
 \nregistrarea opera]iunilor efectuate \n timpul
Informa]ii istorice examin=rii locului faptei [i a circumstan]elor descoperite prin:
• descriere;
La finalul secolului al XIX-lea, erau \nregistrate 500-600 • schi]e;
de accidente rutiere \n Budapesta, iar examinarea acestora • fotografiere sau \nregistr=ri video;
se efectua de c=tre detectivi. • protejarea obiectelor principale.
1895. Instrumente de \nregistrare
200 de tr=suri \nchiriate, Agend=:
50 de tr=suri colective, • o modalitate simpl= care permite \ntocmirea listei de
\ntreb=ri [i consemnarea r=spunsurilor .
250 de tr=suri pentru transportul \nc=rc=turilor,
Formulare:
primul automobil.
1901. • pentru fiecare persoan= implicat= [i pentru fiecare
Publicarea primelor instruc]iuni rutiere vehicul;
Num=rul de vehicule [i accidente rutiere: • pentru fiecare tip de accident (accidentarea unui
Vehicule Accidente rutiere pieton, coliziunea cu un tren, vizibilitate redus=, accidente \n
1906. 202 7 care a fost implicat un singur vehicul etc.)
Vizibilitate:
1910. 617 47 (37 mortale)
timp de zi;
Num=rul accidentelor rutiere:
amurg ;
1918. 837
noapte;
1920. 1671
vizibilitate bun=;
1929. 2601 vizibilitate slab=;
1926. iluminat public care func]iona;
|NFIIN}AREA POLI}IEI RUTIERE iluminat public care nu func]iona;
1929. iluminat public ineficient;
Publicarea regulamentului rutier, care a stat la baza sector de drum f=r= iluminat public pe timp de noapte.
actualului Cod Rutier Lumina lunii
1930. lun= plin=;
30 de mii de vehicule \nregistrate, din care 15 mii \n semilun=;
Budapesta p=trar al lunii;
1934. \n cre[tere;
Pe 1 august, a \nceput s= func]ioneze echipa de \n descre[tere.
cercetare la fa]a locului \n cazul accidentelor rutiere: Locul producerii accidentului:
10 persoane, echipate cu 2 motociclete cu ata[ zon= locuit=, \n afara zonelor locuite.
M=surarea drumului, \ntocmirea schi]ei, acordarea Suprafa]a drumului:
amenzilor; asfalt standard;
band= metric= de 20 de metri lungime, proiectoare, asfalt cu asperit=]i;
torch, camera. ciment;
Au solu]ionat, \ncepând de la 1.900 la 2.300 cazuri pe an. pavaj ceramic;
1941. drum cu noroi;
|n data de 9 noiembrie, la ora 3, Budapesta a \nceput altele:
s= aplice regulile priorit=]ii de dreapta. Condi]iile meteo:
Modificarea nu a produs accidente cer senin;
Situ]ia din prezent cer \nnorat;
Sarcinile corespunz=toare cercet=rii la fa]a locului: ploaie;
 accidente soldate cu pagube materiale: poli]i[ti \n furtun=;
uniform=; lapovi]=;
 accidente soldate cu r=nirea u[oar= a pasagerilor:
grindin=;
cea]=, vreme umed=
patrule ale poli]iei sau examinatori ai locului faptei;
 accidente soldate cu r=nirea grav= sau moartea
z=pad=;
viscol;
pasagerilor: examinatori ai locului faptei.
altele.
Preg=tirea profesional= [i echipamentul: Instrumente de \nregistrare a imaginilor:
Preg=tirea profesional=: aproximativ 500 de ore de curs. • aparat foto standard;
Echipamentul: patrulele obi[nuite nu au alt echipament • aparat foto digitale;
decât un aparat foto; • (blitz de \nalt= performan]=);
|mbr=c=minte special= [i echipament adecvat \n • camer= video analog [i digital.
vederea \ndeplinirii sarcinilor. Instrumente speciale
Examinatorii locului faptei [i investigatorii infrac]iunii • instrumente pentru m=surarea urmelor de frânare ale
rutiere apar]in Serviciului de Trafic Rutier. vehiculelor;
Num=rul de accidente \nregistrate \ntr-un an, din care a • m=surarea drumului [i utilizarea unor elemente
rezultat r=nirea pasagerilor: aproximativ 20 de mii. metrice \n vederea efectu=rii fotografiilor cu acurate]e
Pagube materiale: aproximativ 100 de mii. dimensional=.Semne de marcare:
Num=rul personalului: examinatori ai locului faptei: • marc=ri cu cret=;
aproximativ 850 de persoane. • truse;
Programul de munc=: repaus, 12 sau 24 de ore. • m=sur=tor al presiunii [i benzii de rulare.

CRIMIN ALIS TIC A 19


ASCUNDEREA CRIMEI PRIN INCENDIU...

Procuror criminalist Elena EMILIEA GAVADIA


Parchetul de pe lâng= Tribunalul Bucure[ti
Prof. VASILE L+P+DU{I

The article presents a murder committed by Ilie Florin who has murdered his ex-wife Gheorghe
Margareta Magdalena. To hide his crime the offender set fire to the victim house.

Procurorul a dispus efectuarea necropsiei, aceasta

L
egile timpului nostru ocrotesc persoana realizându-se de Serviciul de Medicin= Legal= al jude]ului Ilfov.
uman=, \n Codul penal sunt prezentate |n raportul \ntocmit de medicul legist s-a concluzionat c=
infrac]iunile care apar= via]a omului, moartea numitei Gheorghe Margareta-Magdalena a fost
integritatea lui corporal= [i s=n=tatea, libertatea violent= [i s-a datorat asfixiei mecanice prin comprimarea
persoanei, via]a sexual= [i demnitatea. Omorul este cea gâtului cu mâinile, respectiv femeia a fost sugrumat=. Medicul
mai grav= infrac]iune contra vie]ii [i se sanc]ioneaz= cu legist a stabilit c= \ntre comprimarea gâtului [i deces exista o
toat= asprimea. “Nu-i nici o mil=, ci crim= s= ier]i pe leg=tur= de cauzalitate direct=, necondi]ionat=. Exceptând
uciga[”, spunea W. Sheakespeare. leziunile traumatice, produse prin comprimarea gâtului, la
|n fiecare an, a[a cum se arat= \n statistici, a existat autopsie s-au constatat [i leziuni traumatice (echimoze, pl=gi
o serie de asemenea fapte, unele deosebit de grave. |n contuze, infiltrate sanguine epicraniene, fracturi costale
anul 2007 s-au constatat 378 de omoruri. Formele \n care hemitorace drept, contuzie pulmonar= dreapta, contuzie
acestea s-au s=vâr[it au fost variate, ca [i st=rile splin=, contuzie anse intestinale, plag= mu[cat= de limb=),
suflete[ti pe care le-au \ncercat criminalii \n momentul care s-au putut produce prin lovire cu corpuri [i planuri dure,
s=vâr[irii acestor fapte. Modul \n care s-a comis un omor [i prin comprimarea limbii \ntre arcadele dentare, \n acela[i
a fost diferit, existând multiple \nf=]i[=ri ale inten]iei context traumatic.
cirminalului. De asemenea, tot cu prilejul autopsiei, medicul legist a
Din studiile efectuate de organele judiciare rezult= constatat unele leziuni traumatice f=r= caracter vital (arsuri
c= s-au comis mai multe omucideri din gelozie, din post-mortem [i carboniz=ri) produse prin ac]iunea fl=c=rilor,
interese materiale, \n urma unor certuri, consumul urmare a incendierii cadavrului. Caracterul post-vital al
exagerat de b=uturi alcoolice când min]ile erau leziunilor de arsur= prin flac=r= – a[a cum se arat= \n raportul
\nfierbântate, din diferite nein]elegeri etc. medico-legal – este sus]inut de morfologia macroscopic= a
Este semnificativ \n acest sens, cazul inculpatului acestor leziuni, de lipsa leziunilor de arsur= a c=ilor respiratorii
Ilie Florian, care a s=vâr[it infrac]iunile de omor, violare superioare, lipsa funinginei \n c=ile respiratorii superioare [i de
de domiciliu, furt calificat [i distrugere, fapte prev=zute [i lipsa carboxihemoglobinei \n sângele cadaveric.
pedepsite de art. 174, art. 192 alin.1 [i 2 Codul penal, art. Cercet=rile gazcromatografice – masspectrometrice
208-209, lit. d, g, i [i art. 217 alin. 4 Codul penal, cu efectuate pe materialul cadaveric, au dat rezultate negative
aplicarea dispozi]iilor art. 33 lit. a din Codului penal. pentru substan]ele toxice; sângele analizat a con]inut 0,90‰
Dosarul a fost solu]ionat de Sec]ia de urm=rire penal= a alcool etilic [i nu avea carboxihemoglobin=; alcoolemia a fost
Parchetului de pe lâng= Tribunalul Bucure[ti. de 1,00 g ‰ alcool etilic.
|n secre]ia vaginal=, recoltat= de la cadavru, nu s-au
Stabilirea cauzei mor]ii g=sit urme de sperm=.
|n noaptea de 17 spre 18 iulie 2007, \n apartamentul
nr. 3, situat la parterul blocului 19 din strada Automi[tilor nr. Pe urmele adev=rului
240 de pe raza ora[ului M=gurele, Jude]ul Ilfov, a izbucnit un Din investiga]iile efectuate de poli]i[ti s-a stabilit c=,
incendiu. Interven]ia pompierilor a pus cap=t fl=c=rilor. pân= \n anul 1993, victima Gheorghe Margareta-Magdalena a
|n interiorul apartamentului, pompierii au descoperit fost c=s=torit= cu numitul Ilie Florian din localitatea
cadavrul numitei Gheorghe Margareta-Magdalena, care era Dumitrana, jude]ul Ilfov. Din rela]ia lor au rezultat doi copii,
par]ial carbonizat [i prezenta multiple leziuni traumatice la respectiv Ilie C=t=lin [i Ilie Roxana. Dup= desfacerea
nivelul fe]ei [i capului. Fiind sesizate organele de poli]ie, la c=s=toriei, victima Gheorghe Margareta-Magdalena a r=mas
fa]= locului s-a deplasat o echip= complex=, condus= de s= locuiasc= cu cei doi copii \n apartamentul nr.3, din blocul
procurorul criminalist, \n vederea efectu=rii cercet=rilor. |n 19, situat pe strada Atomi[tilor nr. 240 - ora[ul M=gurele, iar
raport de primele informa]ii primite [i locul \n care se afla fostul so] Ilie Florian [i-a stabilit re[edin]a la p=rin]ii s=i, \n
amplasat cadavrul, s-au stabilit activit=]ile care urmau s= se localitatea Dumitrana, angajându-se ca [ofer la o firm=. Dup=
desf=[oare, inclusiv ob]inerea unor date despre Gheorghe divor], Ilie Florian a fost obligat la plata unei pensii de
Margareta-Magdalena, care era angajat= ca factor po[tal \n \ntre]inere \n beneficiul celor doi copii minori, dar acesta s-a
localitate. achitat de obliga]ie \n mod sporadic. Pân= la sfâr[itul anului
Criminali[tii au examinat \ntreg apartamentul, prilej cu 2006, \ntre Ilie Florian [i fosta so]ie [i copii nu a existat nici un
care au descoperit, fixat [i ridicat diferite categorii de urme, ce fel de rela]ii. Leg=turile \ntre ei au fost reluate cu ocazia
aveau leg=tur= cu incendiul produs [i cu moartea victimei. majoratului fiului lor, Ilie C=t=lin.

20 CRIMIN ALIS TIC A


Pe parcurs, respectiv \n prim=vara anului 2007, Ilie |n timpul agresiunii, victima a \ncercat s= se apere,
Florian a vândut o suprafa]= de teren, iar din suma ob]inut= zgârâindu-l la nivelul fe]ei pe autor. Sub acest aspect,
i-a dat fostei so]ii, Gheorghe Margareta-Magdalena, suma de Serviciul de Medicin=-Legal= al jude]ului Ilfov, printr-un raport
10.000 roni, pentru ca aceasta s=-[i achite unele credite pe de expertiz= medico-legal, a concluzionat c= “numitul Ilie
care le contractase la diverse b=nci. Florian prezint= leziuni traumatice care ar fi putut fi produse
Ulterior, rela]iile \ntre cei doi au devenit mai apropiate, prin zgâriere cu corp dur, cât [i prin lovire cu/sau de corp dur,
dar acestea s-au deteriorat, \n noaptea de 14 spre 15 iulie pentru care necesit= 1-2 zile \ngrijiri medicale de la data
2007, când se aflau la o discotec= pe raza localit=]ii Clinceni, producerii”.
jude]ul Ilfov. |n urma conflictului, Gheorghe Margareta- |n drept, a[a cum se arat= din rechizitoriul \ntocmit de
Magdalena i-a interzis fostului so] s= o mai viziteze la procurorul criminalist, faptele inculpatului Ilie Florian \ntrunesc
domiciliu. La rândul s=u, Ilie Florian i-a cerut acesteia s=-i elementele constitutive ale infrac]iunii de omor, violare de
\napoieze suma de 10.000 roni pe care i-o d=du-se anterior. domiciliu, furt calificat [i distrugere, fapte aflate \n concurs
Pân= \n seara zilei de 15 iulie 2007, Ilie Florian a \ncercat real. Pe parcursul cercet=rilor \n cauz= s-a dispus [i
de mai multe ori s= ia leg=tura cu fosta so]ie, recurgând [i l-a efectuarea unei expertizze medico-legale psihiatrice, care a
sprijinul fiului lor Ilie C=t=lin, dar femeia i-a interzis s= mai vin= concluzionat c= “numitul Ilie Florian prezint= diagnosticul
la locuin]a ei. tulburare de personalitate de tip disocial. P=streaz=
|n seara zilei de 17 iulie 2007, Ilie Florian, dup= ce a capacitatea psihic= de apreciere critic= a con]inutului [i
stabilit c= fosta so]ie e singur=, \ntrucât fiica lor Ilie Roxana se consecin]elor faptelor sale. Are discern=mânt p=strat \n raport
afla \n localitatea Dumitrana, iar Ilie C=t=lin era la ni[te cu fapta pentru care este cercetat”.
prieteni \n ora[, s-a deplasat cu autoturismul \n spatele Inculpatul a fost trimis \n judecat=, \n stare de arest
blocului B19, urm=rindu-i activitatea numitei Gheorghe preventiv, dosarul aflându-se pe rol la Tribunalul Bucure[ti,
Margareta-Magdalena. |n jurul orei 22.30, Gheorghe Sec]ia a II-a Penal=.
Margareta-Magdalena s-a \ntors la domiciliu de la serviciu, iar PLAN{E FOTO EXECUTATE LA FA}A LOCULUI
la scurt timp, \mpreun= cu o vecin=, a mers la un magazin din
zon=, unde a f=cut unele cump=r=turi. Când a revenit acas=,
\n jurul orelor 23.00, fiica sa Ilie Roxana i-a comunicat
telefonic acesteia c=, \n spatele blocului, se afla Ilie Florian [i
supraveghea apartamentul. Aceste informa]ii le-a confirmat [i
un vecin, care \[i plimba câinele prin spatele blocului.
Singura persoan= introdus= de poli]i[ti \n cercul de
b=nui]i a fost Ilie Florian.
Scenariul crimei
Trecându-se la audierea lui Ilie Florian, acesta nu a
recunoscut comiterea infrac]iunii, creându-[i un alibi, pe care
nu a putut s=-l probeze. |n continuare, s-a luat m=sura test=rii
la poligraf, rezultatul fiind \n defavoarea lui.
Pân= la urm=, Ilie Florian [i-a recunoscut comiterea
infrac]iunii, recunoa[terile sale fiind coroborate cu probele
existente la dosarul cauzei. Cum a procedat?
Dup= orele 23.00, când Gheorghe Margareta-Magdalena
a stins lumina din buc=t=rie [i s-a deplasat \n dormitor pentru a
se culca, Ilie Florian a escaladat balconul, a p=truns \n locuin]=
[i s-a deplasat spre dormitorul unde se afla fosta so]ie.
Aceasta, când l-a observat, a \nceput s= ]ipe la el [i s=-i cear=
insistent s= plece. Fiind sub impulsul nevoilor, Ilie Florian i-a
aplicat fostei so]ii mai multe lovituri cu palmele [i pumnii,
reu[ind s= o trânteasc= la podea. Apoi, s-a a[ezat peste corpul
victimei [i cu ajutorul mâinilor a strâs-o de gât.
|n momentul \n care a realizat c= victima a decedat, Ilie
Florian a luat hot=rârea de a [terge urmele infrac]iunii,
respectiv incinerarea cadavrului, astfel, a a[ezat pe corpul
victimei ni[te obiecte de mobilier din camer=, a tras de pe pat
a[ternuturile, iar capul victimei l-a \nf=[urat cu o p=tur=, dup=
care a pus deasupra o pern=. Apoi, a luat din buc=t=rie un plic
[i o bucat= de material plastic pe care le-a pus pe cadavru [i
le-a dat foc. Din locuin]= a sustras telefonul mobil al victimei [i
a p=r=sit locul faptei, prin escaladarea balconului spre exterior.
|nainte de a ajunge la domiciliul s=u din localitatea
Dumitrana, Jud. Ilfov, autorul faptei s-a deplasat \n zona
râului Arge[, unde s-a sp=lat [i, ulterior, a aruncat \n râu
telefonul mobil, sustras din locuin]a victimei.

CRIMIN ALIS TIC A 21


22 CRIMIN ALIS TIC A
INSTABILITATEA {AN}URILOR DE FLEXIUNE-ELEMENTE
ADIACENTE ALE DESENULUI PAPILAR
Inspector de polite COSTIN- CLAUDIU TR+NC+N+U, Institutul de Criminalistic=
Agent [ef de poli]ie CORNELIU-DANIEL B+ICU{, I.P.J. Mehedin]i-Serviciul Criminalistic

Abstract
The article describes instability for the furrow of flexions of palmar fingerprints. Below is presented
one case about change for the layout of the furrow of flexions after 10 years.

No]iuni introductive de flexiune marcate cu culoare ro[ie, iar \n interiorul regiunilor


Identificarea criminalistic= a persoanei pe baza se afl= alte [an]uri de flexiune, marcate aici cu culoare
amprentelor papilare are ca fundament [tiin]ific albastr=.
urm=toarele propriet=]i: unicitatea (individualitatea) [i Examenul dactiloscopic comparativ al amprentelor
fixitatea (stabilitatea). palmare
Unicitatea desenului papilar a fost demonstrat= pe |n activitatea de examinare a urmelor palmare cu
baza studiilor efectuate, ajungându-se la concluzia cert= impresiuni palmare, prelevate de la diverse persoane, un rol
c= este imposibil a se \ntâlni dou= persoane cu desene deosebit de important \l joac= stabilirea zonei palmare din
papilare identice, la nivelul degetelor sau palmei. care provine urma. Acest lucru se poate realiza ]inându-se
Prin dezvoltarea organismului omului, intervine o cont de [an]urile de flexiune existente \n urma palmar=, iar in
serie de schimb=ri datorit= vârstei [i anumitor boli care lipsa acestora de liniile albe. De asemenea, compara]ia
dactiloscopic= a urmelor palmare se face, \n cele mai multe
afecteaz= structura pielii. Cercet=rile experimentale
cazuri, prin raportarea desenelor ori diverselor elemente
efectuate prin compararea seturilor de amprente, create
dactiloscopice existente \n urme, la [an]urile de flexiune sau
de o persoan= la diferite intervale de timp, au ar=tat c=
la liniile albe.
structura desenelor papilare r=mâne aceea[i,
O astfel de metod= prezint= avantajul c= dactiloscopul
modificându-se doar dimensiunile.
are posibilitatea de a stabili cu operativitate locul dintr-o
Identificarea dactiloscopic= a unei persoane se
anumit= regiune a palmei \n care se poate reg=si un element
realizeaz=, \n general, \n urma examin=rii detaliilor
dactiloscopic sau un anumit desen papilar, ce \l poate ajuta \n
caracteristice coincidente, formate de traseul crestelor
procesul de identificare. |n condi]ii normale, aceast= metod=
papilare, [i a caracteristicilor porilor de pe crestele
poate da rezultatele scontate, dar poate de asemenea s=
papilare. Uneori, pentru identificarea unei amprente se produc= erori, \n cazul \n care dactiloscopul examineaz=
utilizeaz= [i elementele adiacente ale desenelor papilare superficial urma, raportându-se doar la [an]urile de flexiune
(cicatrici, [an]urile de flexiune, liniile albe, negi, sau la liniile albe. Acest lucru este posibil deoarece
malforma]ii). Examinarea comparativ= a acestor categorii elementele adiacente, de[i sunt parte integrant= a amprentei
de detalii se realizeaz= avându-se \n vedere acelea[i palmare - asemenea crestelor papilare - spre deosebire de
puncte de referin]= ca [i cele create de traseul crestelor acestea din urm=, ele nu respect= principiul fixit=]ii. Astfel, o
papilare: form=, dimensiune [i plasament. dat= cu \naintarea \n vârst= a unei persoane, [an]urile de
Amprenta palmar= – regiuni componente [i flexiune [i liniile albe \[i pot modifica atât pozi]ia, cât [i forma,
elemente adiacente deplasându-se, estompându-se sau adâncindu-se. Acesta
Palma cuprinde trei mari regiuni, având ca limite este motivul pentru care, \n anumite cazuri, desenul papilar
[an]urile de flexiune palmare, [i anume: regiunea digito- palmar, prelevat de la aceea[i persoan= la intervale mari de
palmar=, regiunea tenar= [i regiunea hipotenar=. |n afara timp, poate prezenta diferen]e vizibile \n ceea ce prive[te
[an]urilor de flexiune, care delimiteaz= regiunile palmei, exist= forma ori pozi]ia [an]urilor de flexiune [i a liniilor albe.
[i alte [an]uri de flexiune, care se formeaz= pe suprafa]a Pentru a demonstra cele expuse mai sus, vom prezenta
palmei. De asemenea, amprenta palmar= poate con]ine [i un un studiu de caz privind impresiunile palmare ale aceleia[i
alt element adiacent, ce poate constitui un ajutor \n activitatea persoane, n=scute \n anul 1974, prelevate la un interval de
de examinare [i anume “liniile albe”. zece
ani
(\n
Fig. nr. 1 anii
|n fig. nr.1, a fost redat= 1989
distribu]ia celor trei regiuni ale
[i
palmei notate cu majusculele
“A”, “B” [i “C”, dup= cum
urmeaz=:
-regiunea digito-palmar= -A
-regiunea tenar= -B
-regiunea hipotenar= -C

Dup= cum se
observ=, cele trei regiuni
sunt separate de trei [an]uri 1999).

CRIMIN ALIS TIC A 23


Fig. nr. 2 Fig. nr. 3  linia [an]ului de flexiune “1”, ce separa regiunile
Fig. 2 – Fotografia de ilustrare a impresiunii palmei tenar= [i hipotenar= se estompeaz= \n zona median=, dând
drepte, prelevat= \n anul 1989 na[tere, \n impresiunea prelevat= \n anul 1999, la reliefuri
Fig. 3 – Fotografia de ilustrare a impresiunii, prelevat= papilare inexistente \n impresiunea prelevat= \n anul 1989;
\n anul 1999.  linia [an]ului de flexiune “2”,\[i modific= atât lungimea
Prin examinarea dactiloscopic= a impresiunilor palmei cât [i forma, devenind mai scurt= [i deplasându-se c=tre baza
drepte, se poate observa c= ambele impresiuni au fost palmei, \n impresiunea prelevat= \n anul 1999;
prelevate de la aceea[i persoan=. Dup= o examinare  linia [an]ului de flexiune “3”se deplaseaz= c=tre
am=nun]it= a acestora, se observ= anumite deosebiri legate stânga [i se scurteaz=, oprindu-se \n vârful deltei numerotat=
de pozi]ionarea [i cu “4”, \n impresiunea
forma [an]urile de prelevat= \n anul 1999, \n timp
flexiune. ce \n impresiunea prelevat= \n
anul 1989, aceast= linie, mult
mai lung=, trece pe lâng=
delta, prin partea dreapt= a
acesteia (fig. nr. 5);

Impresiune prelevat=
\n anul 1989

Fig. nr. 5
Fragment din regiunea
hipotenar=, al impresiunilor
palmei drepte,
prelevate pe cele dou= fi[e
dactiloscopice supuse
analizei

Dac= deosebirile
Impresiune prelevat= prezentate mai sus, pot fi u[or explicate, \n contextul
\n anul 1999 examin=rii comparative a dou= impresiuni, compara]ia
dactiloscopic= devine mai dificil= \n cazul examin=rii unui
fragment de urm= palmar= descoperit la fa]a locului, \n anul
1999, iar dactiloscopul care efectueaz= compara]ia are la
dispozi]ie doar fi[a decadactilar=, prelevat= \n anul 1989.
Explica]iile modific=rii traseului [an]urilor de flexiune pot
fi multiple: cauze patologice (boli ale pielii, boli de colagen,
fracturi ale oaselor din zona palmei, tumori etc.), practicarea
unor meserii care presupun manevrarea repetat= a
obiectelor grele, modific=ri survenite prin cre[terea
dimensiunilor palmei, ca urmare a dezvolt=rii organismului
(impresiunea din anul 1989 a fost prelevat= când persoana
avea 15 ani, iar impresiunea din anul 1999 a fost prelevat=
când persoana avea vârsta de 25 ani).
Pe lâng= aceste modific=ri determinate de traseul
[an]urilor de flexiune, mai trebuie luat= \n considerare [i
calitatea imprim=rii reliefului papilar pe fi[a dactiloscopic=. Din
acest considerent se recomand= ca ori de câte ori exist=
posibilitatea amprent=rii unei persoane ale c=rei impresiuni
figureaz= deja \n baza de date cu impresiuni papilare,
amprentarea s= fie repetat=, astfel \ncât impresiunile
papilare s= fie mereu actualizate.
Având \n vedere cele prezentate [i demonstrate
anterior, se poate concluziona c= [an]urile de flexiune nu au
Fig. nr. 4 stabilitatea absolut= a crestelor papilare, putându-se modifica
Fragment din regiunile hipotenar= [i tenar=, ale impresiunilor palmei la intervale diferite de timp. Astfel, se recomand= ca
drepte, prelevate pe cele dou= fi[e dactiloscopice supuse analizei dactiloscopul s= nu se limiteze la examinarea sumar= a
desenelor papilare, ci examenul dactiloscopic comparativ s=
Comparând cele dou= impresiuni se constat=
urmatoarele deosebiri: fie extins la \ntreaga suprafa]= vizibil= a reliefului papilar,
pentru a se evita pronun]area unor concluzii eronate. Totu[i,

24 CRIMIN ALIS TIC A


O NOUA METOD+ DE PRELEVARE A
AMPRENTELOR LATENTE DE PE PIELEA UMAN+

Comisar [ef de poli]ie drd. NICOLAE PREDA

After numerous experiments performed, the author presents a new method for lifting latent marks
from human skin.

Din practica judiciar= am constatat c=, de nenumarate preseaz= uniform pe frunz=, f=r= a o mi[ca, asem=n=tor foliei.
ori, corpul victimei intr= \n contact direct cu mâinile Se introduce frunza de ficus \n instala]ia de vaporizare
agresorului. Plecând de la aceast= idee, am efectuat
numeroase experimente [tiin]ifice, prin diferite metode,
ajungând la unele concluzii irefutabile.
Acest studiu prezint= o tehnic= nou=, elaborat=, [i au
fost obtinute rezultate pozitive \n cadrul experimentelor.
Fac precizarea c= urmele papilare latente nu se
observ= pe pielea uman= cu ochiul liber, de aceea am
prelevat din locuri diferite, prin deduc]ie, de unde ar fi putut
autorul pune mâna pe victim=.
Acest procedeu, folosit de mine, consider c= este cel
mai rapid, eficace [i sigur [i \l recomand ca având un
poten]ial avantaj \n prelevarea amprentelor de pe corpul
uman.
Pentru c= aceast= metod= este un pionierat al
criminalisticii moderne, expun mai jos metoda \n sine. a cianoacrylatului
Materiale folosite:
 frunze de ficus;
 instala]ie de cianoacrylat.
Procedeul \n sine:
sine
Se prelev= o frunz= de ficus, se cura]= cu alcool pe
ambele fe]e (cu mâinile protejate de m=nu[i chirurgicale), iar
dup= ce se zvânteaz=, se aplic= prin palpare pe zona unde se
presupune c= autorul a pus mâna pe victim=, se ridic= frunza
asem=n=tor unei folii adezive [i se introduce \n instala]ia de
cianoacrylat iar, dup= cca. 30 min., rezultatele sunt
spectaculoase.
Fotografii cu aspecte de la prelevarea [i relevarea urmei

Se
cur=]= o
frunz= de ficus

Se aplic=
frunza pe
pielea uman=,
unde se
presupune c=
s-a creat o
urm= papilar=
Se

CRIMIN ALIS TIC A 25


Frunza de ficus, dup= tratarea \n instala]ia de
vaporizare a cianoacrylatului, urmele papilare relevate pe
aceasta.
ridicate. Este foarte plauzibil= vorba unui mare criminalist,
Propriet=]ile frunzei de ficus:
cum c= “{i plantele vorbesc”, dar eu vin [i adaug “Cu cine
Frunza de ficus este compus= din 75% latex [i 25%
vor”.
ap=, ceea ce o face rezistent= la umiditate [i temperaturi

Ma[inile drept arme:


MA{INILE-CAPCAN+ |N MAREA BRITANIE
Jurist RENATA-MINODORA WATSON

From the point of view of the organizations connected with AL-Qaeda, the western civilization is the
most serious threat and the United Kingdom is confronted with a greater danger from islamic terrorists than
any other state of the European Union. The 2007 terrorists were members of active and interventionist
professions. Mass media has a major role in the fight against terrorism.

|
|n diminea]a zilei de 29 iunie s-a \ncercat uciderea
n Orientul Mijlociu [i oriunde \n lume ma[inile-
persoanelor dintr-un club de noapte londonez. Se pare c=
capcan= sunt una dintre cele mai eficiente arme
dou= ma[ini care sta]ionau erau \nc=rcate cu explozibil [i/sau
disponibile terori[tilor [i insurgen]ilor. Evident o
substan]e inflamabile. Prima ma[in= era destinat= uciderii
ma[in= este destul de mare pentru a con]ine o cantitate oamenilor, avarierii cl=dirilor [i cre=rii panicii. A doua trebuia
considerabil= de material explozibil, \mpreun= cu [uruburi, s= explodeze [i s= provoace mai multe victime când oamenii
cuie [i alte forme de shrapnel. Poate fi condus= [i parcat= \ncercau s= ias= din club. Din fericire, exploziile nu s-au
f=r= a ridica suspiciuni. Un terorist/insurgent se poate sim]i produs. Dac= ar fi avut loc, consecin]ele ar fi fost catastrofale.
mai sigur de sine \ntr-o ma[in=, probabil \nso]it [i de un |n ziua urm=toare, o ma[in=, care con]inea o mare
prieten. cantitate de petrol [i cilindri cu gaz propan, s-a izbit de u[ile
Persoanele care folosesc aceste arme mortale aeroportului din Glasgow. Glasgow este cel mai mare ora[ [i
inten]ioneaz= sau nu s= se sinucid= când ma[inile centru comercial al Sco]iei. De[i era \n fl=c=ri, cea mai mare
explodeaz=. O organiza]ie secular= \n general prefer= s= parte din petrol nu s-a aprins. Cilindrii cu propan nu au
arunce \n aer vehicule f=r= ocupan]i. |n ultimele decenii ale explodat.
secolului douazeci Armata Republican= Irlandez= a f=cut Nu este \n totalitate clar de ce exploziile nu au avut loc.
acest lucru de nenum=rate ori \n Irlanda de Nord [i \n Marea Erau dou= detonatoare conectate la telefonul mobil. O teorie
Britanie. Radicalii islami[ti sunt preg=ti]i s= foloseasc= ma[ini plauzibil= sugereaz= c= ventila]ia neadecvat= a fost un factor
care sta]ioneaz=. De asemenea, \nclin= s=-[i conduc= important. De[i poten]ial foarte periculos, petrolul [i propanul
ma[inile c=tre ]inte selectate cu aten]ie – sinucigându-se [i nu sunt explozibile \n mod natural. Devin explozibile dac=
ucigând ceilal]i pasageri. oxigenul este prezent \n cantit=]i suficiente, iar combina]ia s=

26 CRIMIN ALIS TIC A


fie corect=. Dac= este semnificativ mai mic= de 90%, fondator al Al-Qa’eda, ucis \n 1989. O teorie sugereaz= c=
aprinderea nu are loc. medicina [i ingineria sunt profesiuni active [i interven]ioniste.
Aceasta nu este o problema major= \n Orientul Mijlociu. Ac]iunea, chiar una distructiv=, poate p=rea obi[nuit= la mul]i
Cei angaja]i \n “opera]iuni de martiraj” \n Irak, Liban, Gaza [i practicieni. Foarte pu]ini avoca]i [i contabili se angajeaz= \n
oriunde \n lume nu trebuie s= se bazeze pe petrol [i propan. acte de terorism.
Nici nu se tem de groaza asociat= decesului prin ardere. Mass-media joac= un rol important \n atragerea aten]iei
Detonatorii de \nalt= calitate sunt ieftini [i foarte la \ndeman= asupra problemelor [i amenin]=rilor, informeaz= publicul [i
\n aceste locuri. Ma[inile pot fi \nc=rcate cu explozibil \ncurajeaz= vigilen]a. Aceasta este o problem= major= pentru
industrial, mine de teren [i obuze de artilerie f=r= mare terori[ti, care sunt obliga]i, \n mod constant, s=-[i schimbe
dificultate. Acestea sunt greu de ob]inut \n Marea Britanie, iar strategiile datorit= vigilen]ei popula]iei.
orice \ncercare de a le ob]ine ar atrage cu siguran]= aten]ia Mass-media poate ajuta la prevenirea form=rii celulelor
poli]iei [i for]elor de securitate. teroriste [i s= atrag= aten]ia asupra sentin]elor severe pe care
Este dificil s= se fac= un profil exact al terori[tii (inclusiv aceia care nu-[i ating scopurile) le primesc
radicalislamistului, care se poate angaja \n acte de terorism \n
de la tribunalele britanice, dac= sunt condamna]i. Aceasta are
Regatul Unit. Mul]i dintre terori[ti sunt dezavantaja]i din punct
f=ra= \ndoial= valoare de intimidare. Faptul c= multe
de vedere social [i sunt tineri cu o slab= educa]ie, \n general
opera]iuni teroriste e[ueaz= din cauza preg=tirii neadecvate
barba]i, care sunt aliena]i de societatea \n care traiesc. Mul]i
sau a tehnologiei deficiente este semnificativ \n acest context.
dintre cei care s-au angajat \n acte de terorism, \n Londra, \n
Mass-media are, de asemenea, un rol important \n ceea ce
iunie 2005, pot fi descri[i \n ace[ti termeni.
prive[te capturarea [i arestarea terori[tilor care nu au avut
Potrivit unui studiu recent, comandat de Ministerul de
succes [i a partenerilor lor.
Interne Britanic, 963 de oameni au fost aresta]i, \n baza
Mai pu]in pozitiv, mass-media poate exagera
legisla]iei anti-terorism, \ntre 2001 [i 2005. Dintre ace[tia, 232
amenin]area terorist=. Exist= puternice interese comerciale
(24%) solicitaser= azil \n Regatul Unit. Num=rul terori[tilor
de a face acest lucru. Acest fapt poate \ncuraja fatalismul
\ncarcera]i \n \nchisorile britanice [i \n institu]iile de reeducare
public [i paranoia. Este pu]in probabil s= \ncurajeze bunele
este o problem= tot mai serioas=. Este recunoscut pe scar=
rela]ii comunitare, de exemplu \ntre musulmani [i
larg= faptul c= persoanele \ncarcerate pentru diferite
nemusulmani.
infrac]iuni au fost \ndoctrinate de radicalii islami[ti. Mesajul lor
{i mai controversat= este problema propagandei
aduce ordine \n vie]ile lor dezordonate.
islamice radicaliste. |n pofida recentei introduceri a variatelor
Dar acest punct de vedere nu este complet. Dac= ar fi
restric]ii legale, aceasta este prezent= \n car]i, reviste, filme
fost complet, amenin]area terorist= ar fi putut fi efectiv
video sau DVD-uri. Islami[tii britanici au acces liber la site-
abordat= prin corectarea problemelor sociale, culturale [i
urile extremiste de pe internet [i la canalele de televiziune
educa]ionale. De fapt, mul]i terori[ti sunt boga]i [i educa]i. Ei
prin satelit.
nu sunt motiva]i de s=r=cie, disperare sau alienare social=.
Acestea tind s= glorifice actele de terorism. O mare
Exist= dovezi concludente c= Al-Qa’eda are succes \n
parte din con]inut ia forma imaginilor radicalilor islami[ti, care
recrutarea membrilor din cadrul marilor universit=]i ale lumii
cum ar fi Oxford [i Cambridge. \[i sacrific= vie]ile (adeseori \n ma[ini) pentru a pune cap=t

Rapoartele sugereaz= c= principalii participan]i la ocupa]iei vestice din Irak, Afganistan [i Palestina.

evenimentele din iunie 2007 erau b=rba]i tineri, cu studii |ncurajeaz=, de asemenea, musulmanii britanici s=

superioare, la \nceputul carierei. B=rbatul care conducea c=l=toreasc= \n Orientul Mijlociu [i oriunde \n lume pentru a

jeep-ul \n aeroportul Glasgow avea un doctorat \n inginerie. dobândi preg=tire militar= [i/sau terorist=.
Partenerul s=u era medic. Al]i membri ai profesiunii medicale Mass-media local= [i na]ional= joac= un rol important \n
au fost aresta]i. lupta \mpotriva terorismului. Mul]i dintre radicalii islami[ti par
Surprinz=tor. Principala \ndatorire a medicilor este s= tr=iasc= [i s= lucreze \n ceea ce de fapt sunt mari
salvarea vie]ilor, nu distrugerea lor. Conceptul de medici care comunit=]i izolate. Ei tind s= fie membri ai unor familii
comit acte de terorism este \n mod sigur tulbur=tor. De fapt numeroase. Mul]i membri ai acestor comunit=]i dezaprob= cu
aceste profesiuni joac= un rol \nsemnat \n extremismul t=rie activit=]ile teroriste, dar sunt reticen]i \n a raporta
islamic. Osama bin Laden nu este deloc un dezavantajat. poten]ialii sau actualii terori[ti la poli]ie.
Familia lui saudit= este bogat= [i privilegiat=. Reprezentantul A[adar, este u[or de realizat o puternic= propagand=
s=u, Ayman al-Zawahirim este medic egiptean (dintr-o familie anti-vestic=, radical=, violent= \n aceste comunit=]i. Preluarea
de medici [i farmaci[ti). Mentorul lui Osama bin Laden din anii efectiv= a controlului asupra acestui material ar fi un pas
optzeci a fost Abdullah Azzam, medic palestinian, adev=ratul valoros \n direc]ia corect=.

CRIMIN ALIS TIC A 27


Accidente de ma[in= fatale
\n Regatul Unit
Dr. MICHAEL WATSON, conferen]iar \n drept,
Universitatea Huddersfield, Regatul Unit
Jurist RENATA-MINODORA WATSON

Introduction caused by criminal behaviour.


Statistical Evidence
In August 1869 when Ireland was part of the United
In theory, a rapid increase in the number of motor
Kingdom, Mary Ward, an amateur ut highly regarded Irish
vehicles on British roads in the twentieth century should have
scientist, was killed when she fell out of a steam powered car
led to a commensurate increase in road fatalities. This did not
built by two of her cousins. Her neck was broken by one of
occur. In reality, as the number of vehicles increased, the
its steel wheels. She appears to be the world’s first motor
number of fatalities decreased. In 1931 there were 2.3 million
vehicle accident victim. Unfortunately, she was not the last.
vehicles and around 7,000 fatalities on Britain’s roads.
In 2005, for example, there were 3,336 road fatalities in
Precise numbers are not available. By 2005 the number of
the United Kingdom (and 337 in Ireland). In the same year,
vehicles was approximately 32 million. The number of
approximately 38,310 people died on the roads of the
fatalities was less than half the figure for 1931.
European Union’s member states (which then did not include
The United Kingdom’s roads are also relatively safe by
Romania or Bulgaria).
European Union standards. In 2006, 56 British citizens per
This is clearly unacceptable. Many - perhaps most - of
million died as a result of road traffic accidents. The figures
these deaths are preventable.
for Italy, Greece and Lithuania were 92, 150 and 223
Some road fatalities are essentially unfortunate
respectively. The European average was 86. The figure for
accidents. Brakes may not function, motorists often fail to
Romania was 122.2
interpret situations correctly, rain or fog can reduce visibility,
ice or oil on a road can cause a vehicle to skid. However
Who Is Killed?
regrettable the outcomes, these cases do not normally
Motor vehicle accidents can cause the deaths of drivers,
warrant serious police investigations. They are essentially
passengers and other road users, e.g. cyclists, pedestrians
personal tragedies and not the concern of state authorities.
and horse riders. Young drivers and passengers are
But road fatalities are frequently associated with
generally at greater risk than older ones. A recent study
criminal activities. These may be criminal in the most obvious commissioned by the British government’s Department for
sense; e.g. driving a ‘getaway’ car at high speed after a bank Transport revealed that 1,106 drivers and 557 passengers
robbery. They may also become criminal when associated were killed in 2005. Severe head and chest injuries were the
with driving; e.g. driving when intoxicated with alcohol or most common causes of death. The statistics exclude bus
causing death by dangerous driving. passengers and other road users. Approximately 41 per cent
It must be acknowledged that this distinction is often of all drivers were aged under 30. The figure for passengers
blurred in reality. Brakes may fail for a variety of reasons. is 62 per cent.
Vehicle owners or mechanics may be negligent. Other It seems clear that young drivers (and young males in
parties may cut the necessary cables in order to induce particular) behave in ways that increase the likelihood of
‘accidents’. Vehicle owners may arrange for ‘accidents’ to serious accidents. Young friends may encourage
happen for personal reasons; e.g. in order to make fraudulent irresponsible behaviour. There is often peer pressure to drive
claims from insurance companies.1 Some road traffic deaths aggressively and take risks. Inexperience is another factor.
- a significant minority - appear to be suicide cases. Social class is also significant. This is particularly
This paper will examine road fatalities in the United marked in the case of child pedestrian fatalities. A child from
Kingdom, but it may be of value to police officers and others the lowest social class (i.e. whose parents have been
who are concerned about such ‘accidents’ in Romania and unemployed for a long period or have never worked) is twenty
elsewhere. Although the legal systems within the United times more likely to be killed by a motor vehicle than a child
Kingdom (there are three) differ from the Romanian one, the whose parents have professional or higher managerial
issues are similar and the object is ultimately the same - to occupations.3 The reasons for this are currently unclear but
reduce the number of unnecessary deaths on roads which are deserve serious investigation..

28 CRIMIN ALIS TIC A


For statistical purposes, the United Kingdom has eight young men may be driving with friends and while intoxicated.
social classes. Although the top two classes account for It seems that 565 drivers and passengers of all ages
around 40 per cent of the population, these classes only were not wearing seat belts when they died in 2005. If they
account for 22 per cent of road traffic fatalities. One factor had done so, it has been estimated that around 65 per cent
would be alive at this time.5
seems to be the nature of the vehicles used. Affluent
members of society are likely to drive cars which are new, The Media

have modern safety features, and are in good mechanical In the United Kingdom, numerous well-illustrated
condition. They are also likely to be heavier - and therefore magazines discuss the merits of fast, expensive high-
more stable - than older vehicles. The disadvantaged will performance cars. There are similar television programmes.
tend to drive less modern cars, as will young people who may Given the costs involved, the market for such vehicles is
be students, at the beginning of their careers or unemployed. quite small - but growing.
Problems such as faulty brakes, defective steering or worn Most of the people who buy the magazines and watch
tyres may be ignored. It is also reasonable to assume that the
the television programmes (mainly young men) may be
owners of expensive vehicles will generally drive with greater
unable to obtain the cars - but they can certainly fantasise
care than the owners of inexpensive ones.
about doing so.6
In general, the disadvantaged lead less satisfying lives
than more affluent citizens. This could encourage reckless Similar arguments can be applied to products such as

driving as a form of escapism. People who have limited social alcohol. The United Kingdom has placed restrictions on what
status - and young people in particular -may also attach may be depicted in advertisements for alcoholic drinks but
excessive importance to driving skills - and displaying their most advertising still tends to focus on attractive young
skills to impress their friends and gain prestige. people drinking heavily and enjoying themselves while in the
company of actual or potential sexual partners.
Contributory Factors
The media therefore promotes a superficially attractive
Road traffic fatalities are often closely associated with
image which incorporates alcohol, excitement, fast cars and
criminal, anti-social or irresponsible behaviour. These
categories are not mutually exclusive. They are also closely sexual partners. Many young people are strongly influenced

associated with young male drivers. There is a well-known by this.


tendency for young men to drive recklessly and at excessive Conclusion
speed. They often lose control of their vehicles, especially on In the United Kingdom and in many other jurisdictions,
bends in the road. The consumption of alcohol and/or the courts draw a sharp distinction between road traffic
prohibited drugs is often a related factor. A 2007 study
offences which are associated with fatalities and those which
suggests that 27 per cent of fatal traffic accidents in 2005
are not. The former are treated very severely. The latter
where the driver was under the age of 30 involved the driver
leniently. Lawyers refer to ‘result crimes’. In general, what
being over the legal alcohol limit or being impaired by drugs.
matters is the outcome - not the danger created by the
Obviously, a person who is intoxicated by alcohol or
drugs will be incapable of driving in a responsible manner. He criminal conduct.
or she will also have a much lower perception of risk than A man who drives after consuming a couple of bottles of
someone who is sober. wine can expect - if detected - to lose his driving licence for a
Measuring the blood alcohol level of a dead person is year. If he kills a cyclist he can expect a prison sentence.
an inexact science, but one British study suggests that drivers Driving with excessive speed is very dangerous. In reality, it
who are killed after consuming alcohol have on average 176
is treated as a trivial matter. A modest fine is the most likely
mg per 1000 ml - over twice the United Kingdom’s legal limit
outcome. Causing death by dangerous driving, however, can
(and roughly equivalent to the consumption of ten glasses of
lead to a prison sentence of up to ten years.
wine).4
In extreme cases, motorists may be convicted of
The wearing of seat belts is another matter. British
manslaughter. The maximum sentence is life imprisonment.
drivers and front seat passengers have been legally required
to wear seat belts since 1983 (the rule was extended to rear
seat passengers in 1991). In reality, the law is widely ignored There are no easy answers but the available evidence
- especially by the young. Only 60 per cent of drivers under suggests that apparently minor motoring offences should be
the age of 30 who were killed in 2005 were wearing seat belts. punished far more severely than is currently the case. Issues
The wearing of seat belts is especially low at night - when relating to the media also need to be addressed.

CRIMIN ALIS TIC A 29


Introducere 7.000 de accidente pe [oselele din UK. Un num=r exact nu
exist=. Pân= \n 2005, num=rul de autovehicule era de
|n august 1869, când Irlanda f=cea \nc= parte din aproximativ 32 de milioane, iar num=rul de accidente era mai
Regatul Unit, Mary Ward, amatoare dar v=zut= ca om de mic de jum=tate din cifra pe 1931.
[tiin]= irlandez, a fost ucis= când a c=zut din ma[ina cu aburi {oselele din Regatul Unit sunt relativ sigure dup=
construit= de doi dintre verii s=i. Gâtul i-a fost rupt de una standardele Uniunii Europene. |n 2006, 56 de cet=]eni
dintre ro]ile sale de o]el. Ea pare s= fie prima victim= din toat= britanici la un million mureau ca rezultat al accidentelor din
lumea a unui accident de ma[in=. Din nefericire nu a fost [i traficul rutier. Cifrele pentru Italia, Grecia [i Lituania erau 92,
ultima. |n 2005, de exemplu, erau 3.336 de accidente rutiere 150 [i respectiv 223. Media european= era de 86. Cifra
\n Regatul Unit ([i 337 \n Irlanda). |n acela[i an, aproximativ pentru România era de 122.2
38.310 persoane au decedat pe drumurile statelor membre
ale Uniunii Europene (care atunci nu includea România [i Cine este ucis?
Bulgaria). Este inacceptabil. Multe dintre aceste decese -
poate cele mai multe - puteau fi prevenite. Accidentele de ma[in= pot cauza decesul [oferilor,
Unele accidente rutiere sunt nefericite. Frânele pot s= pasagerilor [i al altor utilizatori ai [oselelor, de exemplu
nu func]ioneze, motocicli[tii, adeseori, nu interpreteaz= bicicli[ti, pietoni [i c=l=re]i. {oferii tineri [i pasagerii sunt \n
corect situa]iile, ploaia sau cea]a pot reduce vizibilitatea, general expu[i unui risc mai mare decât cei mai \n vârst=. Un
ghea]a sau uleiul de pe carosabil pot provoca deraparea studiu recent, ordonat de Ministerul Transporturilor din
autovehiculului. Oricât de regretabile ar fi rezultatele, aceste Guvernul Britanic, a relevant c= 1.106 [oferi [i 557 pasageri
cazuri nu justific= o anchet= serioas= din partea poli]iei. au fost uci[i \n 2005. R=nile grave la cap [i la piept au fost
Acestea sunt, \n mare m=sur=, tragedii personale [i nu cauza cea mai comun= a acestor decese. Statisticile exclud
intereseaz= autorit=]ile statului. pasagerii autobuzelor [i al]i utilizatori ai [oselelor.
Dar accidentele rutiere sunt \n mod frecvent asociate cu Aproximativ 41% din to]i [oferii aveau vârsta sub 30 de ani.
activit=]i criminale. Acestea pot fi infrac]ionale \n cel mai clar Cifra pentru pasageri este de 62%.
sens: de exemplu, conducând o ma[in= "de sc=pare" cu mare Este clar c= [oferii tineri ([i \n special b=rba]ii tineri) se
vitez= dup= jefuirea unei b=nci; sau pot deveni infrac]ionale comport= de o manier= care duce la cre[terea probabilit=]ii
când sunt asociate cu condusul: cum ar fi, conducerea sub accidentelor grave. Prietenii tineri pot \ncuraja
influen]a alcoolului sau cauzarea decesului printr-o comportamentul iresponsabil. Adeseori exist= o presiune
conducere periculoas=. Trebuie recunoscut c= aceast= egal= de a conduce agresiv [i de a-[i asuma riscuri. Lipsa de
distinc]ie este \n realitate adeseori estompat=. Frânele pot experien]= este un alt factor.
ceda, din diferite motive, proprietarii autovehiculelor sau Clasa social= este de asemenea important=. Aceasta
mecanicii pot fi neglijen]i, al]ii pot t=ia anumite cabluri pentru este vizibil= \n cazul accidentelor pietonului copil. La un copil
a provoca "accidente" sau proprietarii de autovehicule pot din cea mai joas= clas= social= (de exemplu, ai c=rui p=rin]i
aranja "accidente", din motive personale, cum ar fi solicitarea au fost [omeri mult timp sau nu au lucrat niciodat=) exist=
de desp=gubiri companiilor de asigur=ri.1 Unele decese probabilitatea de douazeci de ori mai mare de a fi ucis de o
cauzate de trafic - o minoritate semnificativ= - par a fi cazuri ma[in= decât un copil ai c=rui p=rin]i au ocupa]ii profesionale
de sinucidere. sau manageriale mai \nalte.3 Motivele pentru acest aspect
Aceast= lucrare va examina accidentele rutiere \n sunt neclare, dar merit= o anchet= serioas=.
Regatul Unit, dar poate avea valoare informativ= pentru
|n scopuri statistice, \n Regatul Unit, sunt opt clase
ofi]erii de poli]ie din România care sunt interesa]i de astfel de
sociale. De[i primele dou= clase superioare num=r= \n jur de
accidente. De[i sistemele legislative \n Regatul Unit (sunt trei)
40% din popula]ie, aceste clase au numai 22% din
difer= de cel din România, problemele sunt similare [i scopul
accidentele rutiere. Un factor pare s= fie tipul autovehiculului
este \n ultim= instan]= acela[i - reducerea num=rului
folosit. Membrii boga]i ai societ=]ii conduc ma[ini noi, cu
deceselor cauzate de un comportament criminal.
caracteristici moderne [i \ntr-o bun= condi]ie tehnic=. Probabil
c= aceste ma[ini sunt mai grele - \n consecin]= mai stabile -
Dovezi statistice
decât cele mai vechi. Dezavantaja]ii tind s= conduc= ma[ini

Din punct de vedere teoretic, o cre[tere rapid= a mai pu]in moderne, a[a cum sunt tinerii, care pot fi studen]i,
num=rului de ma[ini pe [oselele britanice \n secolul dou=zeci la \nceputul carierei sau [omeri. Probleme ca frâne defecte,
ar fi trebuit s= conduc= la o cre[tere propor]ional= a direc]ie slab= sau cauciucuri uzate pot fi ignorate. Este de
accidentelor rutiere. Aceasta nu s-a intamplat; num=rul de asemenea rezonabil s= presupunem c= proprietarii de
ma[ini a crescut, dar num=rul de accidente rutiere a sc=zut. autovehicule scumpe vor conduce \n general cu mai mare
|n 1931 erau 2,3 milioane de autovehicule [i aproximativ aten]ie decât proprietarii de ma[ini ieftine.

30 CRIMIN ALIS TIC A


|n general, dezavantaja]ii duc o via]= mai pu]in fi prezentat \n reclamele pentru b=uturile alcoolice, dar
satisf=c=toare decât cei mai mul]i dintre cet=]enii boga]i. majoritatea reclamelor tind s= se concentreze asupra tinerilor
Aceasta poate \ncuraja condusul nechibzuit, ca form= de fug= atractivi care beau [i se distreaz= \n compania actualilor sau
de realitate. Persoanele care au un statut social limitat - tinerii poten]ialilor parteneri sexuali.
\n mod special - pot ata[a o importan]= excesiv= abilit=]ii de |n concluzie, mass-media promoveaz= o imagine
condus pentru a-[i impresiona prietenii [i pentru a câ[tiga atractiv=, superficial=, care include alcoolul, excitarea,
faim=. ma[inile de vitez= [i partenerii sexuali. Mul]i tineri sunt foarte
influen]a]i de aceasta.
Factori care \[i aduc contribu]ia
Concluzie
Accidentele rutiere sunt adeseori asociate cu un
comportament criminal, anti-social sau iresponsabil. Aceste |n Regatul Unit, tribunalele au trasat o distinc]ie clar=
categorii nu sunt exclusive. Sunt asociate cu [oferii tineri \ntre \nc=lc=rile regulamentului traficului rutier, care sunt
b=rba]i. Exist= o tendin]= bine cunoscut= a acestora de a asociate cu accidente, de cele care nu sunt asociate cu
conduce nechibzuit [i cu vitez= foarte mare. Adesea pierd acestea. Avoca]ii fac referire la "rezultat". |n general, ceea ce
controlul ma[inilor, \n special la viraje, iar consumul de alcool conteaz= este rezultatul, nu pericolul creat de
[i/sau droguri interzise este adeseori un element cauzal. Un comportamentul criminal.
studiu din 2007 sugereaz= c= 27% din accidentele de trafic, O persoan= care conduce, dup= ce a consumat dou=
soldate cu mor]i \n 2005, unde [oferul avea vârsta sub 30 de pahare de vin se poate a[tepta, dac= este detectat=, s=-[i
ani, acesta dep=[ea limita legal= a alcoolului sau era drogat. piard= permisul de conducere pentru un an. Dac= omoar= un
Bine\n]eles c= o persoan= care a consumat alcool sau droguri biciclist, se poate a[tepta la \nchisoare. Conducerea cu vitez=
va fi incapabil= s= conduc= \ntr-o manier= responsabil=, va excesiv= este foarte periculoas=. |n realitate este tratat= ca o
avea o percep]ie mai mic= a riscului decât o persoan= treaz=. chestiune trivial=. O amend= modest= este rezultatul cel mai
M=surarea nivelului alcoolului \n sânge la o persoan= probabil. Cauzarea decesului prin conducere periculoas=,
decedat= nu este o [tiin]= exact=, dar un studiu britanic poate duce la \nchisoare pân= la 10 ani. |n cazuri extreme,
sugereaz= c= [oferii care au murit, dup= ce au consumat automobili[tii pot fi condamna]i pentru omor prin impruden]=,
alcool, au \n medie 176 mg la 1000 ml - de dou= ori peste sentin]a maxim= fiind \nchisoarea pe via]=.
limita legal= admis= \n Regatul Unit ([i reprezint= echivalentul Nu exist= r=spunsuri u[oare, dar dovezile disponibile
a zece pahare de vin consumate).4 sugereaz= c= delictele, aparent minore, ar trebui condamnate
Purtarea centurilor de siguran]= este o alt= chestiune. mai sever decât \n prezent. Problemele referitoare la mass-
{oferii britanici [i ocupan]ii locurilor din fa]= trebuie s= poarte media trebuie reconsiderate.
\n mod obligatoriu centurile de siguran]= \nc= din 1983 (regula
a fost extins= la pasagerii locurilor din spate \n 1991). |n
realitate legea este ignorat=, \n special de c=tre tineri. Numai
60% din [oferii sub 30 de ani care au decedat \n 2005 purtau
centurile de siguran]=. Purtarea centurilor de siguran]= este
sc=zut= noaptea, când b=rba]ii tineri conduc \mpreun= cu
1) De[i este u[or s= se fac= referire la "accidente de ma[in=",
prietenii [i sub influen]a alcoolului. Se pare c= 565 de [oferi
utilizarea mai degrab= imprecis= a termenului este adeseori criticat=.
[i pasageri de toate vârstele nu purtau centurile de siguran]=
Poate sugera c= nu este vina nim=nui. Unele for]e de poli]ie britanice
\n momentul \n care au murit, \n 2005. Dac= le-ar fi purtat, se se refer= mai degrab= la "coliziunile de trafic pe [osele" (CTS) decât
apreciaz= c= aproximativ 65% ar fi fost \n via]= \n prezent.5 la "accidentele de trafic pe [osele" (ATS). |n 2007 Edi]ia Codului
rutier (ghidul oficial de conducere pe [oselele britanice) evita
Mass media termenul; B. Webster, "Accidente \nl=turate din Codul Rutier", The
Times, 12 mai 2007.
|n Regatul Unit numeroase reviste frumos ilustrate pun 2) Siguran]a [oselelor: Ce face ]ara dumneavoastr=? (Comisia
\n discu]ie meritul ma[inilor rapide, de \nalt= performan]=. European=, Direc]ia General= pentru Energie [i Transport, 2007).

Exist= programe de televiziune similare. Dat fiind costurile 3) "Tendin]e \n accidentele fatale ale ocupan]ilor ma[inii"
(Ministerul Transporturilor, Siguran]a {oselelor, Raport num=rul 76,
ridicate, pia]a pentru aceste autovehicule este destul de mic=,
2007), 3.6.
dar \n cre[tere. Cele mai multe persoane care cump=r=
4) Ibid., 3.2. Vezi "Coliziuni fatale ale ocupan]ilor ma[inilor: Un
revistele sau se uit= la programele de televiziune nu au
studiu \n profunzime" (Ministerul Transporturilor, Siguran]a {oselelor,
posibilitatea de a ob]ine ma[inile, dar cu siguran]= pot visa c= Raport num=rul 75).
le au.6 5) Nota 3 de mai sus, 5.
Argumente similare se pot aplica [i produselor 6) Toate acestea sunt sporite de filmele de ac]iune ca cele din
alcoolice. Regatul Unit a dispus restric]ii cu privire la ce poate seria James Bond.

CRIMIN ALIS TIC A 31


Din c e m o tiv v ite z a e x c e s iv = d e v in e c a u z = a
p ro d u c e rii a c c id e n te lo r ru tie re \n c a re s u n t im p lic a te
m ijlo a c e d e tra n s p o rt (ART)?
Profesor Kostadin Kirilov BOBEV
Asociat Emil Tzvetkov STOYANOV
Direc]ia de Criminalistic= din cadrul Ministerului de Interne al Bulgariei

The road traffic safety hinged on different factors: for the infraction and the non reasonable speed limits on
 the speed to motion to the transportation vehicle; some sections of the road.
 the driving conditions; The all round analysis of RTA shows that the movement
 the geometric characteristics of the road and the with many high speed is voluntary act by the side of the driver.
loading (intensity, consistency), the wideness and the number This deduction is confirmed by one poll among traffic
of the ribbons of traffic; policemen in the Republic of Bulgaria, according to which the
 the distance of visibility; bad discipline of the drivers and their derogative attitude to
 the appointment of the road with road signs, traffic the introduced high speed limits are the main reason (80,5%)
lights and horizontal markup; for non respect to these limits.
 the atmospheric environment and the state of the road The missing to enough rigorous sanctions for
cover; movement with exceeded speed is next in meaning factor
 the degree of professional preparation of the driver (52,2 %) according to the traffic policemen, it makes the non
and his psychological and physiological state; respect to the introduced limits.
 the background, the age and the sex of the driver; The amount of the fines practically hasn’t any
 the brand and the make of the car ; restraining effect on the demeanor of most of the drivers that
 the cautionary warnings of another transport go with high speeds, as well very little part of them know what
vehicles etc. fines expected them at discovering the infraction.
Between these factors the speed matters materially on More from half of the drivers consciously violate the
high speed limits.
 The exceeded speed is two times more frequent
the safety to the traffic. The consequences of a falling in road
traffic accident depend on the speed of the motor vehicle. For
avoiding conflict situations that can cause RTA, the most perpetrated infraction by the drivers, in comparison with
important recommendation is to the driver to slow down or deprivation of right of way from road vehicle and a pedestrian
stop the vehicle. The driver that had fallen in conflict situation and three times more frequently in comparison with the non
respect to a distance or the use of alcohol.
 The statistic testifies that the exceeded or
as well, has not taken measures for speed decrease, very
often puts himself before tort with “punitive responsibility”.
inappropriate speed is the reason for:
 41% of the road traffic accidents;
The legislative averages for the road traffic officially grant to
 49,2 % of the killed;
the drivers to decide themselves in which cases to slow down
 40,4 % of the injured persons;
as well with how, or stop the vehicle.
 the significance of these accidents is measured with
At inquiry of RTA, important group of circumstances,
related with the speed of the motor vehicle, are subject to
an one killed to each seventh RTA.
 Close each third infraction, committed by drivers of
verification and to prove. The drivers are inclined to
overestimate their opportunities and the dependability of the
motor vehicles, is exceeding the speed.
brake systems, and for that reason they normally reduce the
The high relative partition to the accidents because
speed barely in the last moment, when the stopping is not
of inappropriate speed is due to the subjective factor!
effective anymore. Associated with this, there isn’t in the rules
At inquiry to RTA different circumstances are cleared,
any concrete arrow on the values to the speed at the different
checked and evaluated; they are associated, as with the
conditions of movement. human’s factor, as with some objective causes like the state
The drivers frequently excuse themselves, that they of the road flooring, the construction of the car etc. The
have not managed to master their car, despite moving in the investigator must settle:
high speed limit. Therefore the legislator has foresaw the Is there an human fault that have been provoked the
opportunity for the driver to choose himself its safe speed that unfortunate accident and the crash. The police often doesn’t
will have not been higher from the introduced, but will have attribute enough care of the behavior of the driver by as
been conformable with his professional skills and experience. evaluating only his knowledge and got habits, without
Why the high speed limits are violated? discovering the social environments in which this behavior
The stature of the road transport emergency in world has been formed.
order in the last years is due to the promoted advanced cars, Are there objective factors, associated with the road
as well to the good characteristics of the roads that permit setting, the vertical and horizontal markup, the presence of
motion with higher speeds. lateral objects, influencing indirectly the behavior of the drivers.
In the end of 2005 the number of the drivers in the Motion to speeds higher than the introduced limitations
Republic of Bulgaria exceeded the limit of 4 millions (4 086 needs to be subject of deep clarification, because the
218). With the addition of its number the feeling for responsibility subjective factor in extreme situation can difficultly be
of one part of the participants in the road traffic is reduced. evaluated by the accumulated data from a witness’s evidence
 The increasing intensity of the road traffic in the last and experiments. It is properly consistent to answer to the
years has caused aggression about numerous drivers, who question whether the driver has precisely discovered the
more frequently and more “bravely” violate the high speed driving conditions and have been able to avoid the accident.
limits. The causes must be searched in: The bad discipline to At description of the circumstances the investigating
big part of the drivers, the lack of enough rigorous sanctions RTA policeman always aims to build a certain system for

32 CRIMIN ALIS TIC A


interpretation of the behavior of the guilty driver. The s= controleze autoturismul, \n ciuda vitezei excesive cu care
interpretation of the behavior of the driver can be established se deplasau. De aceea, legiuitorul a anticipat ocazia
on the consent on the causes of such behavior. But in the favorabil= ca [oferul s=-[i aleag= el \nsu[i o vitez= care s=
conditions of deficit of information it is possible to attribute permit= deplasarea \n siguran]= [i care s= nu fie mai mare
reasons on behavior, as well as the concrete models of decât cea reglementat=, dar care s= fie convenabil= din punct
behavior or some more general characteristics. “The de vedere al \ndemân=rii [i experien]ei acestuia.
attribution is happening in conformity of the involved in the De ce nu sunt respectate reglement=rile privind
inquiry person’s behavior with another standard, which exists viteza legal=?
in the passed experience of the subject of perception, or on |n ultimul an, la nivel interna]ional, m=rimea
the base of analysis of some proper motifs, supposed in transportului terestru s-a datorat atât vehiculelor noi
analogical situations”. promovate pe pia]=, cât [i \mbun=t=]irii calit=]ii sectoarelor de
These acts of the organ of the inquiry can be explained drum, care permit deplasarea cu o vitez= mai mare.
with the “fundamental mistake of the attribution” that is La finalul anului 2005, num=rul de conduc=tori auto din
introduced by the American psychologist L.Ross in the end of Bulgaria a dep=[it 4 milioane (4.086.218). La acest num=r se
the Seventy years of last century. adaug= responsabilitatea redus= a unui procent din
The cause is always concrete and immediately related participan]ii la trafic.
with the aftermaths that it has raised. Each circumstance in |n ultimii ani, intensitatea crescut= a traficului rutier a
one case proves cause, in another case – condition for provocat accidentarea unui num=r mare de conduc=tori auto
originating of RTA. For example, the main reason to one care, din ce \n ce mai frecvent [i mai “curajos”, \ncalc= limitele de
accident can be the iced section of the road that the driver vitez=. Cauzele trebuie c=utate \n: disciplina incorect= a unui
couldn’t foresee. In this case the driver doesn’t have to bear num=r mare de conduc=tori auto, lipsa unor sanc]iuni riguroase
responsibility for a RTA that has happened. But if the accident privind infrac]iunile [i dep=[irile nejustificate ale limitei de vitez=
has happened in due to underestimation of the driving pe anumite sectoare de drum.
conditions on the part of the driver, the ice on the road would Din toate punctele de vedere, analiza mijloacelor de
be estimated as reason for arising of RTA, and the cardinal transport (ART) indic= c= deplasarea cu vitez= excesiv=
reason would have been the incorrect acts to the driver. reprezint= un act voluntar al conduc=torului auto. Aceast=
The determination or pointing the speed as unique cause deduc]ie este confirmat= de un sondaj efectuat la Poli]ia Rutier=
for the advent of RTA frequently provokes orientation of the a Bulgariei, conform c=ruia indisciplina \n trafic a [oferilor [i
acts of the inquiring organs in incorrect direction. The available atitudinea lor selectiv= privind limitele de vitez= reprezint=
information in the documents for registration of the road traffic principala cauz= (80,5%) a nerespect=rii regulilor rutiere.
accidents must hold all visible infractions at report, that the Conform datelor, furnizate de c=tre Poli]ia Rutier=, lipsa
investigator to be able to execute successfully the procedural unor sanc]iuni riguroase privind nerespectarea limitei de
acts upon proving the incrimination to the drivers, as well to vitez= reprezint= urm=torul factor (52,2%), iar acest fapt
steer properly the preventive activity of the traffic police. conduce la nerespectarea limitelor existente.
Cuantumul amenzilor nu are practic nici un efect
Siguran]a traficului rutier se bazeaz= pe preventiv asupra celor mai mul]i conduc=tori auto care \ncalc=
anumi]i factori: limitele de vitez=, de asemenea foarte pu]ini cunoscând
 viteza de deplasare a vehiculului de transport; valoarea amenzii care se aplic= la comiterea faptei.
 condi]iile meteo; Mai mult de jum=tate dintre conduc=torii auto nu
 caracteristicile geometrice ale drumului [i \nc=rc=turii respect=, \n mod con[tient, limitele de vitez=.
(greutatea [i consisten]a), aglomera]ia [i num=rul benzilor de Viteza excesiv= este o infrac]iune de dou= ori mai
trafic; frecvent \nc=lcat= de c=tre conduc=torii auto, spre deosebire
 distan]a de vizibilitate; de acordarea priorit=]ii pentru pietoni [i de trei ori mai
 repartizarea indicatoarelor pe sectorul de drum, a frecvent= decât nerespectarea distan]ei regulamentare sau
semafoarelor [i marcajelor orizontale; conducerea sub influen]a b=uturilor alcoolice.
 condi]iile atmosferice [i de asfaltare; Statisticile indic= c= viteza excesiv= sau neadecvat=
 experien]a, vârsta [i sexul [oferului; reprezint= cauza principal= pentru:
 marca [i anul de fabrica]ie ale autoturismului;  41% din num=rul total de accidente rutiere;
 semnele de avertizare primite de la un alt vehicul de  49,2% din num=rul de deceda]i;
transport etc.  40,4% din num=rul de r=ni]i.
Dintre ace[ti factori viteza are, din punct de vedere fizic, Semnifica]ia acestor accidente reprezint= un decedat la
un rol esen]ial \n ceea ce prive[te siguran]a traficului. fiecare [apte accidente rutiere.
Consecin]ele negative ale unui accident rutier depind de De asemenea, fiecare al treilea accident, comis de
viteza motorului vehiculului implicat. |n vederea evit=rii c=tre conduc=torii auto sau de motocicli[ti, este produs ca
situa]iilor care pot provoca accidente rutiere, \n care sunt urmare a nerespect=rii vitezei legale.
implicate mijloace de transport (ART), cea mai important= Num=rul relativ mare de accidente rutiere, produse
recomandare pentru [ofer este de a \ncerca s= \ncetineasc= ca urmare a vitezei neadecvate, este o consecin]= a
sau s= opreasc= vehiculul. factorului subiectiv!
|n investigarea accidentelor rutiere, \n care sunt implicate Prin cercetarea diferitelor accidente rutiere se clarific=
mijloace de transport (ART), o serie de circumstan]e privind anumite circumstan]e, se verific= [i se evalueaz=, se coreleaz=,
viteza [i motorizarea vehiculului formeaz= obiectul verific=rii [i atât \n ceea ce prive[te factorul uman, cât [i anumite cauze
prob=rii vinov=]iei. |n general, conduc=torii auto au tendin]a de obiective, cum ar fi materialul drumului, construc]ia autoturis-
a-[i supraestima posibilit=]ile [i dependen]a de sistemul de mului etc. Investigatorii trebuie s= stabileasc=:
frânare, din acest motiv ei reducând viteza aproape \n ultimul 1. exist= o eroare uman= care a produs regretabilul
moment, atunci când oprirea nu mai este efectiv=. Corelat cu accident [i impactul? De multe ori poli]ia nu investigheaz=
acest fapt nu exist= nici o regul= privind valorile vitezei raportate suficient aspectele privind comportamentul conduc=torului
la diferite condi]ii de mi[care. auto, investigând numai cuno[tin]ele [i starea psihic=, f=r=
|n mod frecvent, conduc=torii auto se scuz= c= au reu[it \ns= a cerceta mediul social \n care s-a format acest

CRIMIN ALIS TIC A 33


comportament; prin “gre[eala fundamental= a vinov=]iei”, concept care a fost
2. exist= factori obiectivi, asocia]i cu condi]iile specifice introdus de psihologul american L. Ross, la sfâr[itul anilor ‘70
drumului, cu indicatoarele verticale [i orizontale, cu prezen]a din secolul trecut.
unor obiecte \n lateral, care influen]eaz= indirect Aceast= cauz= este \ntotdeauna concret= [i imediat
comportamentul conduc=torilor auto? corelat= cu cea din care s-a produs. Fiecare circumstan]=
3. nevoia de a circula cu o vitez= mai mare decât cea probeaz= \ntr-un caz vinov=]ia, iar \n alt caz condi]iile care au
reglementat= legal trebuie s= reprezinte obiectul unei condus la producerea accidentului rutier. De exemplu,
investig=ri profunde, deoarece factorul subiectiv, \n situa]ii principalul motiv al producerii unui accident poate fi reprezentat
extreme, poate fi cu greu evaluat prin datele acumulate de la de o por]iune acoperit= cu ghea]= a carosabilului, fapt care nu
martori sau prin experimente. Este indicat s= se r=spund= la a putut fi anticipat de conduc=torul auto. |n acest caz, [oferul nu
\ntrebarea dac= un conduc=tor auto cuno[tea efectele este considerat vinovat pentru producerea accidentului. |ns=,
anumitor condi]ii meteo [i ar fi putut evita accidentul auto. dac= accidentul s-ar produce ca urmare a subestim=rii de c=tre
La descrierea circumstan]elor, \n care s-a produs un conduc=torul auto a condi]iilor meteo, ghea]a de pe carosabil
accident rutier, obiectivul poli]iei este de a consolida un anumit ar fi considerat= cauz= a producerii accidentului, iar motivul
sistem al interpret=rii vinov=]iei comportamentale a principal ar fi incorecta apreciere a [oferului.
conduc=torului auto. Interpretarea comportamentului Considerarea sau indicarea vitezei ca unic= cauz= a
conduc=torului auto poate fi stabilit= \n baza consim]=mântului. producerii accidentelor rutiere provoac= frecvent orientarea
|ns=, \n cazul unei lipse de informa]ii, este posibil s= fie atribuite ac]iunilor organelor judiciare c=tre o direc]ie gre[it=.
anumite motive comportamentale, precum modelele concrete Informa]iile disponibile \n documentele de \nregistrare a
sau alte caracteristici generale. “Vinov=]ia se produce având la accidentelor rutiere trebuie s= men]ioneze, \ntr-un raport,
baz= comportamentul suspectului, care este influen]at de toate infrac]iunile descoperite, astfel \ncât investigatorul s=
experien]ele anterioare ale acestuia, pe baza analizei unor poat= efectua cu succes actele procedurale, \nainte de a le
motive corespunz=toare existente \n situa]ii similare”. aduce la cuno[tin]= conduc=torilor auto, cât [i s= conduc= o
Aceste ac]iuni ale organului de cercetare pot fi explicate activitate eficient= de prevenire a producerii accidentelor

Victimologie [i psihologie victimal=


compediu universitar
De curând, Editura Pinguin Book din Bucure[ti a realizat lucrarea
“Victimologie [i psihologie victimal=”- compediu universitar, avându-i ca autori pe
reputa]ii speciali[ti: prof.univ.dr.psiholog Tudorel Badea Butoi (coordonator),
magistrat dr. Doinel Dinuic=, general maior magistrat dr. Dan Voinea, prof.
univ.dr. Valentin Iftenie (medic legist), medic Alexandru Butoi, judec=tor dr.
Mariana Rud=reanu, magistrat Florin F=ini[, avocat Ioana Teodora Butoi, avocat
Constantin Z=rnescu, avocat Lumini]a Georgeta Nicolae.
A[a cum se arat= \n Introducere, \n ansamblul ei, lucrarea reafirm= idea
central= a realit=]ii \n materie [i anume faptul c= justi]ia s-a n=scut o dat= cu
strig=tul disperat al victimei lezat= \ntr-un drept al s=u, ulterior revenind
\ns= institu]iilor statului problema ap=r=rii dreptului lezat, f=r= a se \n]elege
c=, prin aceasta, victima ar trebui \nl=turat= din raporturile de reciprocitate
juridic=, \n care se afl= fa]= de autor.
Autorii au meritul de a fi eviden]iat \n lucrare o serie de proiecte,
studii [i programe moderne reformatoare: proba]iunea judiciar= [i
asisten]a victimal=, de altfel tratate \n detaliu, care, din perspectiva
justi]iei restaurative, vorbesc deja de schimbarea unor mentalit=]i [i de armonizare cu
politicile penale europene, dar mai ales cu cele anglo-saxone \n materie.
Pe bun= dreptate, autorii consider= c= victimologia devine deosebit de important= \n ansamblul
procesului investigativ [i aceasta nu numai pentru c= ne spune cine sunt victimele, care este istoria lor
personal=, obiceiurile sociale sau personalitatea acestora, dar ne furnizeaz=, de asemenea, r=spunsuri la
\ntrebarea “de ce au fost alese ca victime”, reliefând a[adar “poten]ialul latent de victimizare” al
persoanei, neglijente, provocatoare, ini]iatoare, vulnerabil= nu o dat= prin riscuri asumate nechibzuit [i
având iat= rolul ei \n algoritmul infrac]ional declan[ator.
|n cele patru p=r]i ale lucr=rii sunt tratate, \n principal, urm=toarele:
Victimologia - o provocare \n altgoritmul \nf=ptuirii actului de justi]ie; No]iuni juridice din
perspectiva cuplului penal agresor-victim=; Infractorul (psihologie, comportament, personalitate);
Psihologia infractorului din perspectiva declan[=rii [i consum=rii actului infrac]ional; Victima [i
victimologia din perspectiva etiologic= [i juridic=; Tipologia victimal=; Demers cauzal-etiologioc pe
terenul victimiz=rii; Victima din perspectiva gestului suicidar; Victima \n dinamica infrac]ionl=; Victima
din perspectiv= preventiv-protectiv=.
Lucrarea cuprinde nou= anexe, care completeaz= problematica teoretic= prezentat= [i clarific= o
serie de aspecte din activitatea practic=.
|n final, apreciez c= aceast= lucrare este foarte bine documentat=, meritul principal fiind al prof. univ.
dr. Tudorel Butoi, care a [tiut s= reuneasc= o redutabil= echip= de speciali[ti de mare valoare, contribuind
la dezvoltarea [tiin]ei române[ti.
Col. ( r. ) prof. VASILE L+P+DU{I

34 CRIMIN ALIS TIC A


IMAG E TRAK
VS .
TÂLHARII DIN BE N ZIN +RII
Comisar [ef de poli]ie IOAN TOMA -expert criminalist
Comisar de poli]ie ADRIAN RUSU -expert criminalist

In the content of this material is presented a rubbery committed by unknown authors, who were
identified with the facial recognition system IMAGETRAK.

A
[a cum este definit=, de Codul penal, art.
211, infrac]iunea de tâlh=rie este furtul
s=vâr[it prin utilizarea violen]ei sau
amenin]=rii, punerea victimei \n stare de incon[tien]= sau
neputin]a de a se ap=ra, precum [i furtul urmat de
\ntrebuin]area unor astfel de mijloace, pentru \nl=turarea
urmelor infrac]iunii ori pentru ca f=ptuitorul s=-[i asigure
sc=parea.
Acest gen de infrac]iune este considerat de poli]i[ti,
unul dintre cele mai dificile de solu]ionat, datorit=
complexit=]ii, implica]iilor sociale [i atingerilor aduse
integrit=]ii corporale a victimelor. Faptul c=, la comiterea
infrac]iunii, este folosit= violen]a oblig= to]i factorii
implica]i s= urgenteze activit=]ile de identificare [i
prindere a autorilor, care pot deveni din ce \n ce mai
\ndr=zne]i [i agresivi de la o fapt= la alta, considerandu-se Foto 1. – Sta]ia ROMPETROL EXPRES, din comuna Z=bala,
jude]ul Covasna.
infailibili. Mai ales c=, de regul=, acest gen de infrac]iuni
se comite ini]ial cu autori necunoscu]i [i devine, pentru
Cu ocazia investig=rii tehnico-[tiin]ifice a locului faptei
un timp, dosare cu A.N., constituie co[marul oric=rui
au fost descoperite [i ridicate urm=toarele urme criminalistice
ofi]er sau subofi]er de poli]ie.
[i mijloace materiale de prob=:
 urme papilare;
Nu exist=, practic, nici un birou de poli]ie din lume
 urme cu aspect ovoidal, probabil de m=nu[=;
\n sertarele c=ruia s= nu se afle cel pu]in câteva dosare
 o m=nu[= de protec]ie din material textil de culoare
de infrac]iuni ce poart= pe copert=, cele dou= ini]iale, ce
provoac= nelini[te [i insomnii: “A.N.” - adic=, “autori
alb=, corespunz=toare mâinii stângi (din interiorul biroului
necunoscu]i”. De[i aceste dosare con]in o multitudine de
sta]iei);
 urme biologice;
date privind investigarea tehnico-[tiin]ific= a locului
 o urm= de \nc=l]=minte;
faptei, declara]ii de martori, rezultatele unor expertize,
probe criminalistice, fotografii [i \nscrisuri etc., fiind  un cuter (\n exteriorul biroului sta]iei);
“beton”, din punct de vedere al posibilit=]ilor de  un DVR, marca AVTECH, ce stocheaz= imaginile de
fundamentare [tiin]ific= a proba]iunii, ele nu pot fi la camerele de supraveghere a sta]iei ROMPETROL
\ncheiate [i \naintate instan]ei pentru c= lipse[te “un mic EXPRES.
am=nunt” – identitatea f=ptuitorului. Extinzând câmpul infrac]ional, la o distan]= de 1,2 km
Tocmai \n acest sens, serviciile criminalistice au de indicatorul de ie[ire din localitatea Z=bala, spre mun.Tg-
fost dotate cu tehnic= de ultim= genera]ie, ce face Secuiesc, pe acostament a fost descoperit= o m=nu[= din
posibil= identificarea autorilor, folosind o categorie mai
larg= de urme criminalistice. O contribu]ie din ce \n ce
mai important= pe aceast= linie este adus= [i de sistemul
de recunoa[tere [i potrivire facial= “IMAGETRAK” care, la
\nceput, a fost privit cu re]inere de c=tre poli]i[ti.
*
* *
La data de 18.01.2008, \n jurul orelor 05.00, \n timp ce
numita H.S.M., se afla de serviciu, la sta]ia ROMPETROL
EXPRES, din comuna Z=bala, jude]ul Covasna, la pompa de
alimentare a oprit un autoturism, din care au coborât doi
tineri. Sus-numita a ie[it din biroul sta]iei, moment \n care a
fost lovit= \n zona fe]ei, de unul din tineri [i \mbrâncit= \n
interiorul biroului, dup= care agresorii au sustras casa de
marcat, cu suma de 410 RONI, p=r=sind locul faptei cu material textil de culoare alb=, corespunz=toare mâinii drepte.
acela[i autoturism.

CRIMIN ALIS TIC A 35


Foto 2. – Locul \n care a fost descoperit= o manu[= folosit= de supraveghere, am constatat urm=toarele:
autori la comiterea faptei.
a). mijlocul de transport: autoturism marca BMW,
seria 3, anul de fabrica]ie 1992-1999, cu eleron pe capota
spate, trap=, anten= \n zona median= a laturii din fa]= a
plafonului, de culoare, probabil gri;
b). autori: tineri cu vârste cuprinse \ntre 17-23 ani, iar
din declara]ia victimei, unul dintre agresori avea pe partea
stâng= a gâtului un tatuaj-probabil simboluri chineze[ti;
c). obiecte de \mbr=c=minte vestimenta]ie tip sport –
treninguri [i tricouri cu diferite inscrip]ion=ri, hanorace cu Foto 3.
glug=, [epci cu cozoroc, geci, pantofi sport;
d). victim=: tân=r=, aflat= singur= de serviciu;
e). timpul [i locul faptei: pe timp de noapte, sta]ie
izolat=, la primele ore ale dimine]ii.
Se constat= c=, \n urma activit=]ilor de investigare
tehnico-[tiin]ific= a locului faptei, au fost descoperite suficiente
probe care puteau fundamenta comiterea infrac]iunii, \ns=
lipsea acel mic am=nunt... “identitatea autorilor”. Solu]ia, \n
acest caz, nu era valorificarea urmelor papilare, \ntrucât
autorii folosiser= m=nu[i la comiterea faptei. Acest fapt a
canalizat eforturile lucr=torilor criminali[ti pe direc]ia
exploat=rii detaliilor surprinse de camerele de supraveghere.

Foto 4.
Foto 3 [i 4 – Imagini surprinse de camerele de supraveghere
\n timpul comiterii infrac]iunii.
Din examinarea imaginilor camerelor de supraveghere
ale sta]iei, nu am putut stabili num=rul de \nmatriculare a
autoturismului [i imaginea fizic= a autorilor, motiv pentru care
am extins cercet=rile, examinând [i imaginile camerelor de
supraveghere de la alte sta]ii de pe raza jude]ului, cu 2-3 zile
anterior comiterii faptei. De asemenea, am vizionat [i casetele
de la radarele poli]iei rutiere.
|n urma acestor activit=]i am constatat c= la sta]ia
PETROM Tg-Secuiesc, jud. Covasna, la data de 16.01.2008,

Examinând imaginile filmate de cele dou= camere de


\n jurul orelor 23.00, camerele de supraveghere au surprins

36 CRIMIN ALIS TIC A


imagini, reprezentând trei anterioare [i care permit
tineri [i un autoturism, ale \ntocmirea
c=ror semnalmente erau unui portret robot.
corespondente, dar care,
nici de aceast= dat=, nu De[i identificarea
ofereau posibilit=]i de dup= fotografie, \n
identificare. Cu toate sistemul IMAGETRAK, nu
acestea aveam era posibil=, datorit=
convingerea c= cei trei unghiului de \nregistrare
al camerei (situat= \n plan
superior), s-a procedat la

tineri erau autorii tâlh=riei din \ntocmirea unui portret


data de 18.01.2008 din robot, ce putea fi c=utat \n
comuna Z=bala, jud.Covasna. baza de date a sistemului.
Foto 5. – Imagine \n care se
observ=, pe gâtul persoanei, un Acesta a fost completat [i
tatuaj asem=n=tor celui descris cu semnalmentele indicate
de victim=.
de victim= care, marcat=
de eveniment, ini]ial a oferit
Concomitent s-a
procedat la efectuarea unui numai informa]ii sumare.
schimb de date [i informa]ii cu Singurul element cert,
inspectoratele de poli]ie descris de victim=, era
limitrofe, stabilindu-se c= Poli]ia ora[ One[ti, jud. Bac=u, a tatuajul de pe partea
cercetat o tâlh=rie la o sta]ie de distribu]ie a carburan]ilor, stâng= a gâtului, format din
comis= \n noaptea de 18/19.01.2008, de autori necunoscu]i. simboluri chineze[ti.
Fiind constatate elemente de asem=nare cu cele ale faptei Folosind portretul robot, c=ut=rile, efectuate \n baza de
comise \n jude]ul nostru, \n aceea[i zi, ne-am deplasat la date a sistemului IMAGETRAK, au dat rezultatul mult asteptat,
Poli]ia ora[ One[ti, de unde am preluat, \n format electronic, atât de lucr=torii criminali[ti, cât [i de colegii lor de la
imagini de la camerele de supraveghere ale sta]iei DELIA-
forma]iunile operative. Potrivirea facial= [i tatuajul de pe partea
GABI, unde se comisese talh=ria, cât [i de la alte sta]ii de
stâng= a gâtului \l recomandau pe numitul T.L.F., de 18 ani, din
carburan]i din aceea[i localitate.
municipiul Bra[ov, a fi autorul faptei. Aceast= convingere a fost
De data aceasta, datorit= perseveren]ei, “norocul” a
surâs lucr=torilor criminali[ti, imaginile preluate de la camerele \nt=rit=, \n momentul \n care victima tâlh=riei l-a recunoscut cu
de supraveghere ale sta]iei MOL, din ora[ul One[ti, au certitudine pe numitul T.L.F., dintr-un grup de 12 fotografii,
surprins acela[i autoturism [i trei persoane cu semnalmente asem=n=toare ca semnalmente.
asem=n=toare, iar imaginea fizic= a unui tân=r prezenta
semnalmente, ce puteau fi exploatate \n bazele de date
criminalistice.
Foto 6

Foto 9 – Portretul robot \ntocmit pe baza imaginilor surprinse de


camerele de supraveghere, folosit pentru c=utarea \n baza de date
a sistemului IMAGETRAK.

Foto 7

Foto 8

Foto 6, 7, 8 – Imagini
surprinse de camerele
de supreveghere, ale
unei sta]ii MOL, din Foto 10 – Fotografia numitului T.L.F., adus= \n [irul de suspec]i, \n
ora[ul One[ti, \n care
urma c=ut=rilor \n baza de date a sistemului.
se observ=
asem=narea cu
semnalmentele

CRIMIN ALIS TIC A 37


Din via]a [i activitatea fra]ilor Minovici
Dr. ADRIAN MAJURU-istoric

Comunicare prezentat= cu prilejul anivers=rii a 115 ani de la \nfiin]area primului institut de medicin= legal=.

The notice show the life and the activity of the three brothers Minovici laid down in a development
work for forensic medicine and forensic science.

cutare carte [i trebuie s= o cumperi,

M
ina Minovici a fost c=ci altminteri nu \nve]i nimic. Pân=
cel dintâi n=scut al \n acest moment nu am avut nevoie
Sofiei Minovici [i de \mbrac=minte [i tot nu-mi
{tefan Minovici, fost negustor ajunge ce am. Frigul m-a zgârcit de
angrosist \n portul Br=ilei. La câ]iva tot. Toate acestea nu le simt \n
ani de la na[terea primului s=u copil, timpul zilei, nici chiar foamea, c=
{tefan Minovici s-a retras din sunt ocupat cu lucrul, \ns= când
afacerea construit= al=turi de al]i doi intru seara \n cas= m=
fra]i ai s=i [i s-a retras la Râmnicu demoralizez.|n condi]iile \n care
S=rat, \n mahalaua Vatra. A[adar, tr=iesc nu [tiu cum o s-o duc”
Mina Minovici s-a n=scut la Br=ila \n (N.Ioanid, B.Angelescu, 1970).
1858 (30 aprilie), ora[ unde a urmat |n anul 1886, Mina Minovici a
cursurile [colii primare de patru ani [i trecut primul examen de doctorat \n
cursul inferior al gimnaziului. Situa]ia medicin= la Paris, ob]inând un
grea a familiei l-a determinat s= renun]e la terminarea certificat “de Scholarité”, fapt care l-a introdus \n lumea
gimnaziului, pentru a se \nscrie la {coala Superioar= de [tiin]ific= parizian=. Simpatia cu care era \nconjurat de
Farmacie, \nfin]at= de dr. Carol Davila, \n 1885. Aici a urmat profesorii s=i, sprijinul pe care \l avea din partea acestora
3 ani de practic= farmaceutic= ca bursier intern, urmând un al periodic, nu \i alina situa]ia precar= a lipsurilor de tot felul,
doilea stagiu de 2 ani de practic= la farmacia Petzalis din cum el \nsu[i recuno[tea:
Br=ila. |n anul 1878, Mina Minovici ob]ine certificatul de “(...) nu pot s=-mi dea s= m=nânc [i s= m= \mbrac. |n
asistent \n farmacie, care i-a dat dreptul s= urmeze cursurile fa]a lor trebuie s= am o ]inut= corect=, nu m= pot prezenta cu
academice de 2 ani, pentru a ob]ine licen]a \n farmacie. hainele sau ghetele rupte sau cu c=ma[a nesp=lat=, c=ci
Mina Minovici s-a \nscris apoi la Facultatea de Medicin= suntem \n Germania. De vreo dou=-trei s=pt=mâni m= cam uit
din Bucure[ti, reu[ind sa ob]in= licen]a \n farmacie (1881), cu regret la hainele [i ghetele cu care am sosit aici, c=ci au
bacalaureatul \n litere [i [tiin]e (1884) [i apoi s= finalizeze \nceput s= m= lase. C=r]ile m= omoar=, examenele nu le pot
cursurile Facult=]ii de Medicin= (1885). trece, c=ci nu am cu ce pl=tii consigna]iile” (N.Ioanid,
|ncepând cu anul 1883, la recomandarea lui Davila, B.Angelescu, 1970).
Mina Minovici a lucrat ca diurnist auxiliar pentru lucr=rile |n ciuda greut=]ilor, Mina Minovici a urm=rit [i lucr=rile
chimico-juridice \n laboratorul {colii Na]ionale de Medicin= [i lui Louis Pasteur, \n laboratorul acestuia, redactând raportul
Farmacie condus de dr. Bernard. |n 1889 a fost numit “Tratamentul profilactic al turb=rii [i metoda lui Pasteur” pe
preparator la laboratorul de chimie al Faculta]ii de Medicin=. care \l va trimite Ministerului de Interne din Bucure[ti. De
Devenind capul familiei, dup= decesul tat=lui s=u (1876), problema material= va sc=pa, \ntr-un mod foarte original, abia
aduce la Bucure[ti pe mama [i fra]ii s=i, \ntr-o cas= – azi \n anul 1887, prin abila mi[care a profesorului Paul Brouardel.
disp=rut= – de pe bulevardul Schitu M=gureanu. Acesta i-a propus lui Mina Minovici s= cear= naturalizarea
|ncepând cu anul 1885, Mina Minovici [i-a continuat francez=, pentru a-[i putea face o carier= universitar= la
studiile la Paris, ob]inând doctoratul \n medicin= [i apoi s-a Paris, \ns= “cu toat= lipsa de mijloace materiale, am rezistat
specializat \n toxicologie. Aici a urmat [i cursurile de medicin= ispitei atât de ademenitoare, ceea ce m-a ridicat \n ochii
legal=, intrând \n contact cu profesorii de renume, precum: maestrului. Far= [tirea mea, a scris lui Dimitrie Sturza,
Paul Brouardel, A. Dastre, A. Lacassagne. ministrul al instruc]iunii publice, c= dac= statul român nu m=
Din rândurile trimise doctorului I.C.Istrati afl=m despre ajut= s= \mi termin studiile, el Brouardel, va interveni s= se
situa]ia financiar= dificil= a studentului Mina Minovici: fac= o burs= francez=, [i apoi nu m= va mai l=sa s= m= \ntorc
” (...) Crede-m= c= ceea ce am nu \mi este suficient. \n România. Efectul acestui [antaj pios a fost fulger=tor: prin
Luna aceasta am avut de pl=tit \ntre]inerea [i lucr=rile mandat telegrafic Ministerul Instruc]iunii mi-a trimis suma de
practice pe primul trimestru [i am fost for]at, ca s= pot pl=ti
9.000 de lei” (N. Ioanid, B. Angelescu, 1970).
acestea, s= renun] a mânca de dou= ori pe zi, astfel c=
Aceast= sum= i-a u[urat existen]a, drept pentru care
manânc numai seara, iar dimine]ile iau o cea[c= cu lapte,
Mina Minovici va sus]ine teza de doctorat \n medicin=, la 7
care trebuie s= \mi ]in= pâna seara. {i dup= cum v=d, aceasta
o s= fiu for]at a o face din trei \n trei luni. Afar= de aceasta am iunie 1888, cu lucrarea “Étude médico-légale sur la mort
trebuin]= de o mul]ime de c=r]i pe care nu [tiu cum o s= mi le subite à la suite des coups sur l`abdomen et le larynx”. |n
procur, deja am cump=rat o mul]ime, dar tot \mi mai trebuie. anul 1888 a fost ales membru al Societ=]ii de Medicin=
Când vrei s= lucrezi ceva, ]i se spune numaidecât: cump=r= Legal= din Fran]a.

38 CRIMIN ALIS TIC A


|ntors \n ]ar=, Mina Minovici a reu[it ca medic legist s= 1911), Blasius, Kundt, Stumpf [i Liebreich. |n anul 1894,
inaugureze cu mari eforturi, \n 1892, primul institut medico- profesorul Fischer a intervenit pentru ca {tefan s= ocupe
legal din lume, care ulterior i-a purtat numele. |ncepând cu postul de asistent (al s=u personal) la Institutul “Kaizerul
anul 1896, Mina Minovici a fost autorizat s= ]in= un curs liber Wilhelm”. A lucrat sub \ndrumarea profesorului Fischer pân=
de medicin= legal= la Facultatea de drept din Bucure[ti. Apoi, la ob]inerea licen]ei, \n prim=vara anului 1897. |ntre timp, \n
\n anul 1897, a fost numit suplinitor al catedrei de medicin= urma unui concurs, a ob]inut postul de profesor la {coala
legal=, iar \n anul 1899 a fost definitivat pe acest post. Devine Superioar= de Farmacie din Bucure[ti (februarie 1897).
membru fondator al Societ=]ii de {tiin]e Fizice (1890), iar \n Una dintre primele realiz=ri ale profesorului {tefan
anul 1909 a fost numit membru \n Consiliul Sanitar Superior Minovici a fost organizarea laboratorului catedrei de chimie
(1909); \ncepând cu anul 1912 \ndepline[te func]ia de analitic= care se afla \n [opronul unui imobil din strada
director general al Serviciului sanitar. Scaune. |n anul 1907 a reu[it s= g=seasc= un nou sediu
A fost voluntar \n r=zboiul din 1877-1878, iar \n timpul pentru laborator, \n localul fostei [coli primare de pe actualul
r=zboiului balcanic din 1913 a participat ca medic maior de bulevard Ferdinand, unde a func]ionat pân= \n anul 1930.
rezerv=. |n anii primului r=zboi mondial a primit ordin s= {tefan Minovici a luat ini]iativa organiz=rii “Asocia]iei
r=mân= \n Bucure[ti, pe lâng= Crucea Ro[ie [i Institutul Generale a Corpului Farmaceutic din România” (1899) care a
Medico-Legal. Pe 15 iunie 1919 a fost ales decan al Facult=]ii publicat un buletin pân= \n 1919. |n acest din urm= an, {tefan
de medicin= din Bucure[ti, alegere repetat= \n 1923,1925 [i Minovici \nfiin]eaz= ”Societatea de Chimie din România”, care
1930. La numai un an de la p=r=sirea catedrei, Mina Minovici a devenit organismul oficial al României \n Uniunea
a \ncetat din via]=, \n ziua de 25 aprilie 1935, la 75 de ani. Interna]ional= de Chimie Pur= [i Aplicat= cu sediul la Paris,
Ultima sa dorin]= a fost citit= \n aceea[i zi \n fa]a familiei [i a organism care l-a onorat, \n 1925, cu func]ia de vicepre[edinte.
fo[tilor colaboratori: ”Oriunde voi muri, corpul meu s= fie adus |n anul 1924 a fost chemat la Catedra de chimie
la Institutul Medico-Legal, unde voi fi depus \n capel=. organic= din cadrul Facult=]ii de [tiin]e din Bucure[ti iar peste
Serviciul religios se va face de un singur preot. Nu se va face doi ani a devenit membru corespondent al Academiei
nici un doliu. Nici un discurs. Nici o floare. Nici o parad=. Voi Române. |ntreaga sa activitate [tiin]ific= a fost r=spl=tit= de
fi transportat la cavoul meu din cimitirul Bellu cu dricul Facultatea de farmacie care i-a decernat diploma “Doctor
automobil. So]ia mea, care dispune de corpul meu, este Honoris Cauza” (1932).
rugat= s= nu-mi calce ultima dorin]=. Mina Minovici, 30 aprilie Profesorul {tefan Minovici a murit pe nea[teptate, la 29
1933” (N.Ioanid, B.Angelescu, 1970). decembrie 1935, la Pite[ti, “unde se dusese s= petreac=
s=rb=torile cu ni[te rude”, \n urma unei hemoragii cerebrale. |n
{tefan Minovici (Râmnicu S=rat, scrisoarea sa testamentar=, redactat= la Mor=[ti, pe 23 iulie
1867-Bucure[ti,1935) 1933, printre ultimele sale dorin]e a fost: “Ridica]i-v= prin via]=
Al [aselea copil \n via]= al so]ilor {tefan [i Sofia spiritual=, care \nal]=, [i prin jertf= care \nnobileaz=. Ca s= nu
Minovici s-a n=scut la 18 iulie 1867. A fost botezat cu numele gre[i]i, asculta]i \ntotdeauna de glasul con[tiin]ei; con[tiin]a e
bunicului, {tefan. A fost “un copil pl=pând, boln=vicios, cu o sufletul [i sufletul e divin. Dispar fericit c= am facut ce am
fire blând=, mai \nchis=… ducea o via]= aparte, izolat=, putut. {tefan Minovici.” (N.Ioanid, B.Angelescu, 1970)
contemplativ=”. Datorit= grijilor materiale, la vârsta de 7 ani
(1875), va pleca la Br=ila unde, sub obl=duirea unchilor s=i, Dr. Nicolae Minovici (1868-1941)
va urma cursurile {colii comunale nr. 1. Medicina este prin excelen]= un domeniu al [tiin]ei
La \nceputul anului urm=tor, {tefan prime[te vestea strâns legat de condi]iile [i de realit=]ile cele mai concrete ale
mor]ii tat=lui s=u, [i \ntreaga sa famile se mut= la Br=ila. mediului social.
Pentru a-[i ajuta mama, micul {tefan mergea duminicile [i De aceea, marile personalit=]i medicale au avut
s=rb=torile mari la biserica din mahalaua sa, “unde tr=gea \ntotdeauna o viziune \n adâncime a problemelor societ=]ii
clopotele [i b=tea toaca sau, \mbr=când ve[minte de contemporane, str=duindu-se s= dep=[easc= domeniul
anagnost, ajuta preotului la oficierea slujbei, cântând [i \n restrâns al specialit=]ii lor, [i l=rgindu-l pân= la \mbr=]i[area
stran=, al=turi de paracliser. (…) Cei câ]iva lei pe care-i aduna determinantelor sociale ale problemelor de patologie.
astfel \i ducea mamei…” ( N. Ioanid, B. Angelescu, 1970). Un asemenea om de [tiin]=, pe care specialitatea sa
Aceast= situa]ie grea va lua sfâr[it \n anul 1882 când l-a apropiat de cele mai concrete, mai stringente [i mai
\ntreaga familie se mut= la Bucure[ti, fiind adus= aici de dureroase probleme ale vie]ii sociale, [i c=rora a \ncercat s=
fratele mai mare Mina Minovici. |ntre timp, {tefan a \nceput le dea, cu mijloacele [tiin]ei sale, o rezolvare practic=, a fost
cursurile de gimnaziu la Br=ila, unde a absolvit doar trei ani, profesorul Nicolae Minovici.
iar restul i-a urmat la Liceul Sf. Sava din Bucure[ti. Dup= N=scut la 23 octombrie 1868, la Râmnicul S=rat unde,
absolvirea examenului de bacalaureat, \n toamna lui 1887, dup= ce a urmat cursurile Liceului Sf. Sava, s-a dedicat
{tefan s-a \nscris la Facultatea de [tiin]e a Universit=]ii [tiin]elor naturii, \n a c=ror cercetare voca]ia sa a urmat
Bucure[ti, la sec]ia fizico-chimice. idealurile celor doi fra]i mai mari: profesor Mina Minovici,
|n 1889 a fost r=spl=tit cu prima sa reu[it= \n plan ilustru \ntemeitor al Institutului de Medicin= Legal= din
profesional fiind numit - la sugestia doctorului I.C. Istrati – Bucure[ti [i profesorul {tefan Minovici, savant de renume
preparator la cursurile de fizic= [i chimie, la Liceul Sf. Sava. mondial \n domeniul chimiei [i farmacologiei.
Ulterior, {tefan a ob]inut licen]a \n [tiintele fizico- Sus]inându-[i teza de doctorat, \n anul 1898, Nicolae
chimice (1893) [i peste numai un an, \l g=sim la Berlin, unde Minovici a \mbr=]i[at aceea[i specialitate, medicina legal=,
a urmat cursurile Universit=]ii “Friedrich Wilhelm”, luând c=reia i se dedicase [i fratele s=u Mina [i a urmat, \ntre anii
contact cu profesori de renume, printre care Emil Fischer 1897 [i 1901, temeinice studii de specializare, atât \n acest
(distins \n 1902 cu premiul Nobel [i cu medalia Berzeliu \n domeniu, cât [i \n domeniile \nrudite ale psihiatriei [i

CRIMIN ALIS TIC A 39


anatomiei patologice. partea autorit=t]ilor de atunci, decât sprijin moral [i \ncuraj=ri,
El studiaz= la Berlin cu celebrul profesor Wirchov, toat= latura financiar= fiind rezolvat= prin contribu]ia unor
anatomia patologic=, cu profesorul Strassman medicina oameni genero[i. Una dintre primele sale realiz=ri a fost
legal= [i cu profesorul Lipmann psihiatria. Trece apoi la Paris, lichidarea \n mod [tiin]ific a unei groaznice pl=gi sociale de la
unde este colaboratorul profesorilor Paul Ganier [i Magnan, \nceputul veacului XX, cer[etoria [i vagabondajul. Numai \n
ce ilustrau pe atunci psihiatria francez= [i urmeaz= \n acela[i capital= existau, \n acel moment, 15.000 de cer[etori.
timp cursuri de antropologie cu profesorul Manouvrier. Profesorul Nicolae Minovici, timp de cinci ani de munc=
Re\ntors \n ]ar= cu aceast= solid= preg=tire [tiin]ific= asidu=, a examinat 13.000 indivizi, depista]i c= se ocup= cu
Nicolae Minovici este numit medic legist la Tribunalul Ilfov. cer[etoria, tratând pe bolnavi, internând \n azile pe cei
Specialitatea sa medical= \l f=cea mai mult ca pe oricare invalizi, punând la munc= pe cei valizi [i demascând un mare
medic s= considere mai de apoape dramaticele realit=]i, num=r de simulan]i invalizi. A organizat [i un birou de
n=scute din organizarea societ=]ii acelei vremi, cu care func]ia asisten]= social= prin munc= a cer[etorilor din Bucure[ti la
sa \l punea \n contact. Iar concep]ia sa umanist= despre sediul Societ=]ii Salvarea. Tot el a \nfiin]at primele c=mine
misiunea medicului \l \ndemna s= ia o atitudine activ= \n fa]a pentru ad=postirea femeilor-mame nec=s=torite \n preajma
acestor realit=]i, s= \ncerce cu mijloacele sale, o cât de mic= na[terii [i dup= na[tere, pân= la g=sirea unei ocupa]ii. El a
\ndreptare. Fiindc= Nicolae Minovici \ntelegea s= dea medicinii ini]iat construc]ia de vespasiene subterane, a fondat azile de
nu numai o satisfac]ie [tiin]ific=, ci [i una social= [i moral=. noapte, a instalat primele fântâni publice pe str=zi.
“|ngrijind bolnavii, spunea el, medicul face o oper= |n anul 1915 a sus]inut [i ob]inut docen]a \n medicin=
social= [i moral=, el activeaz= \n domeniul eticei, care legal= [i a devenit conferen]iar. |n 1916, \n timpul primului
\nseamn= adev=r [i virtute, nu minciun= [i viciu...” r=zboi mondial, a fost numit director general al Serviciului
Aceast= concep]ie de larg= umanitate se baza, \n Transporturilor R=ni]ilor; apoi a fost medicul-[ef al Spitalului
ac]iunile ei, pe un spirit profund realist, atât prin temperament nr. 423 de tifos exantematic din Ia[i.
cât [i prin realiz=rile practice. Aceast= aplecare spre realism [i |n anul 1919 a fost numit profesor la Universitatea din
concret s-a v=dit chiar de la primele sale cercet=ri [tiin]ifice, a Cluj, de unde, \n 1932, a fost chemat la Catedra de medicin=
c=ror tematic= atac= probleme concrete [i practice, \n cele mai legal= din Bucure[ti, fiind numit, totodat=, director al
delicate domenii. Dintr-o asemenea tendin]= s-a n=scut Institutului Medico-Legal. |n anul 1934, dup= numeroase
desigur [i celebrul s=u studiu asupra simptomatologiei prin interven]ii, a reu[it s= determine autorit=]ile s= \nfiin]eze un
spânzurare. Pentru a stabili cu o precizie [tiin]ific=, riguroas=, spital de urgen]=, corolar necesar al Salv=rii. |n 1936 apare
fenomenele concrete ce \ntov=r=[esc moartea prin prima Revist= de Medicin= Legal= din ]ara noastr= sub
spânzurare, Nicolae Minovici nu a ezitat s= realizeze o auto \ndrumarea dr. Nicolae Minovici.
observa]iune, r=mas= celebr= \n analele medicinii, asupra sa Ca secretar general a organizat, \n condi]ii memorabile,
\ns=[i la o opera]ie de spânzurare [i descriind \n cele mai al XVII-lea Congres Interna]ional de Antropologie, ]inut la
precise am=nunte succesiunea fenomenelor dureroase [i Bucure[ti, \n 1937, sub pre[eden]ia prof. Pitard.
asfixiante care preced momentul mor]ii prin constric]ia Ca primar al comunei B=neasa a activat energic pentru
laringelui. Publicate sub titlul “Studiu asupra spânzur=rii” dezvoltarea modern= a acestei comune; a donat suma de
,\ntr-un volum de peste 200 de pagini, ap=rut \n române[te \n 500.000 lei, pentru ca venitul s= fie alocat comunei B=neasa,
1904 [i \n limba francez= \n 1905, rezultatele acestei \n vederea ajutor=rii elevilor s=raci [i merituo[i. |ntre anii
experien]e au intrat \n patrimoniul [tiin]ei medicale, fiind citate 1931-1936 a donat \ntreaga sa avere Ateneului Român
\n toate marile tratate de medicin= legal=. (tablouri), elevilor s=raci (bani \n numerar), Comunei
Cea mai important= oper= social= este f=r= \ndoial= Bucure[ti (frumoasa vil= de la [osea, cel dintâi muzeu
crearea Societ=]ii de Salvare, \n anul 1906. El a condus-o etnografic din Bucure[ti). Moare \n anul 1941, ca urmare a
pân= la decesul s=u, adic= timp de 35 de ani, f=r= s= aib= din unei afec]iuni a coardelor vocale.

SIMPOZION INTERNA}IONAL DE CRIMINALISTIC+


Asocia]ia Criminali[tilor din România [i Inspectoratul General al Poli]iei Române vor
organiza, \n zilele de 29 [i 30 octombrie 2008, la Centrul Cultural al Ministerului Internelor [i
Reformei Administrative, Simpozionul Interna]ional cu tema:
“Investigarea criminalistic= a infrac]iunilor cu violen]=”.
|ntrucât, conform normelor interna]ionale, organizatorii trebuie s= \nainteze dosarul cu
documentele necesare aprob=rilor, v= rug=m ca persoanele interesate de sus]inerea unor
comunic=ri la aceast= manifestare s= ne trimit=, pân= la 15 august 2008, manuscrisul [i CD-ul
cu con]inutul comunic=rii (nu trebuie s= dep=[easc= 7 pagini), la Institutul de Criminalistic= sau
la sediul Asocia]iei Criminali[tilor din România din B-dul Dacia nr. 55. Comunic=rile trebuie s=
aib= un rezumat al con]inutului \n limba englez=.
Informa]ii de detaliu se pot ob]ine la telefoanele: 210.33.44; 0740.060.696;
0740.026.233; 0745.127.600.
Secretar general – administrator Col. (r) prof. VASILE L+P+DU{I

40 CRIMIN ALIS TIC A


PROCESUL BIOLOGIC DE |MB+TRÂNIRE;
EFECTUL DE |MB+TRÂNIRE FACIAL+
|N SPRIJINUL CRIMINALISTICII

Comisar de poli]ie NICOLAE {ERFEZEU


Agent [ef adjunct de poli]ie FLORIN L+Z+U
I.P.J. Bihor, Serviciul Criminalistic

Knowdledge a phenomen of biological ageing, the characteristic changes of a ageing phenomen show
a crucial importance in a whork of peoples identification which are involved in crime activityes.

Semne ale \mb=trânirii intrinsece

|
mb=trânirea este un fenomen biologic evident. Cu
trecerea anilor, apar modific=ri caracteristice  ridurile fine;
fenomenului de maturizare iar mai apoi de  piele sub]ire [i transparent=;
\mb=trânire.  pielea de pe mâini [i gât este lipsit= de fermitate;
Numeroase date demonstreaz= diferen]ele dintre  sc=derea densit=]ii osoase care confer= un aspect de
tinere]e si b=trâne]e. piele l=sat=;
|ntre 30 si 91 de ani mu[chii pierd 30 % din greutatea  procesul de transpira]ie este redus, fapt care
lor. Se reduce, \n aceea[i perioad=, num=rul celulelor renale afecteaz= \mprosp=tarea pielii;
[i al papilelelor gustative de pe suprafa]a limbii. Capacitatea  \nc=run]irea p=rului;
func]ional= a pl=mânilor scade la jum=tate. Memoria este mai  c=derea p=rului;
pu]in fidel=, capacitatea de efort se reduce, acuitatea vizual=  pilozitate excesiv=;
sau gustul declin=.  unghii sub]iri care se rup u[or.
Radicalii liberi, speciile reactive ale unor atomi, radia]iile
[i al]i factori cauzeaz= \mb=trânirea componen]ilor celulari.
Fundamental, este vorba de ruperea unor leg=turi chimice
s=n=toase (sau caracteristice tinere]ii) [i/sau de crearea unor
leg=turi chimice nes=n=toase (sau caracteristice b=trâne]ii).
Unele dintre genele care provoac= \mb=tr=nirea sunt
legate [i de comportamentul alimentar. Studiile realizate
pân= \n prezent pe animale au ar=tat ca restric]ionarea
drastic= a regimului de via]=, prin impunerea unei alimenta]ii
s=n=toase, poate ajuta, de asemenea, la prelungirea duratei
de via]= [i la \ncetinirea procesului de \mb=trânire.
Cercet=rile \n domeniu arat= c= exist= dou= tipuri
distincte de “\mb=trânire a pielii”: una cauzat= de genele
mo[tenite - \mb=trânirea intrinsec= - [i cealalt= determinat=
de factorii poluan]i din mediul \nconjur=tor - \mb=trânirea
extrinsec=.

|mb=trânirea intrinsec= 30 de ani 70 de ani

Procesul natural [i continuu de \mb=trânire a pielii


\ncepe, \n mod normal, de la vârsta de 20 de ani. Scade |mb=trânirea extrinsec=
produc]ia de colagen [i elastin=, dou= substan]e proteice
care asigur= elasticitatea pielii. Capacitatea epidermei de Numero[i factori din mediul \nconjur=tor se aliaz=
“re\nnoire” este tot mai \nceat=: celulele moarte sunt [i accelereaz= procesul natural de \mb=trânire a pielii. Cel
\ndep=rtate greu [i generarea de noi celule tot mai sc=zut=. mai frecvent \mb=trânirea prematur= este cauzat= de
Cu toate c= procesul de \mb=trânire se declan[eaz= de la o expunerea solar=. |ns= nici repetarea unor expresii faciale,
vârst= fraged=, semnele vizibile nu vor ap=rea decât peste pozi]iile de somn [i fumatul nu sunt deloc benefice pentru
câ]iva ani. piele.

CRIMIN ALIS TIC A 41


Cei mai frecvent \ntâlni]i factori care accelereaz= unitar= [i, \n procesul de \mb=trânire, aceasta este
procesul de \mb=trânire sunt: deformat= de gravita]ie, \ns= noile descoperiri au scos la
iveal= nu numai c= fa]a este alc=tuit= din compartimente
 fumatul; separate de gr=sime, ci [i c= aceste compartimente câ[tig= [i
 predispozi]ia genetic=; pierd \n greutate \n propor]ii diferite.
 stresul emo]ional; Fa]a poate fi asem=nat= cu un puzzle 3D, cu gr=simea
 bolile; repartizat= \n unit=]i distincte \n jurul frun]ii, ochilor, obrajilor [i
 schimb=rile, oscila]iile bru[te \n greutate; gurii. O fa]= tân=r= este caracterizat= de o tranzi]ie fin= \ntre
 expunerile la clime extreme: soare, temperaturi aceste compartimente dar, pe m=sur= ce \mb=trânim, apar
sc=zute ori vânt; schimb=ri ale contururilor acestor regiuni datorate pierderilor
 Stilul de via]=, vicii. sau câ[tig=rii \n volum [i rea[ez=rii compartimentelor.
Rolul pe care realizarea efectului de \mb=trânire \l are \n
Fumatul - tutunul cauzeaz= schimb=ri biochimice \n activitatea criminalistic= se reg=se[te \n identificarea
organism care accelereaz= procesul de \mb=trânire a pielii. operativ= a persoanelor tinere ori minore, disp=rute cu mult
Cercet=rile arat= c= o persoan= care fumeaz= 10 sau mai timp \n urm=. Aceast= metod= este utilizat= cu success [i
multe ]ig=ri pe zi pe o perioad= de 10 ani prezint= un risc mult \n cazurile persoanelor care se sustrag urm=ririi penale,
mai crescut de a se confrunta cu ridurile adânci [i o piele urm=ri]i general sau interna]ional.
aspr=, \n compara]ie cu una nefum=toare. De asemenea, s-a |n ultima vreme, sesiz=rile de dispari]ii ale minorilor de la
constatat c= fum=torii \nr=i]i tind s= dezvolte dup= câ]iva ani domiciliu sunt tot mai frecvente, mediatizarea \n mass-media
o nuan]= g=lbuie nes=n=toas= a tenului. este \n cre[tere, modul de ac]iune, etapele de reac]ie ale
Comparând o persoan= care a fumat [i fumeaz= poli]iei, precum [i procedurile [i mobilizarea for]elor de c=utare
constant un pachet de ]ig=ri pe zi cu una nefum=toare, se [i investigare, \n aceste cauze, sunt tot mai complexe, practic,
constat= c= fa]a fum=torului va ar=ta de 1,4 ori mai putem spune c= ne confrunt=m cu un fenomen.
\mb=trânit= decât cea a nefum=torului, astfel : Frecvent ni se solicit= de c=tre forma]iunile operative
 un fum=tor de 20 de ani va ar=ta ca un nefum=tor de
realizarea portretelor robot ale minorilor ai c=ror p=rin]i sau
apar]in=tori nu de]in fotografii ale acestora; ori exist= situa]ii
28 de ani.
 un fum=tor de 30 de ani va ar=ta ca un nefum=tor de
când ni se pun la dispozi]ie fotografii ale minorilor disp=ru]i cu
mult timp \n urm=, \n diverse \mprejur=ri, interval \n care pot
42 de ani.
 un fum=tor de 40 de ani va ar=ta ca un nefum=tor de
interveni unele schimb=ri ale fizionomiei persoanei, \n
general ale fe]ei, punându-ne \ntrebarea: “Oare cum arat=
56 de ani.
 un fum=tor de 50 de ani va ar=ta ca un nefum=tor de
acea persoan= acum?”
R=spunsul \l putem ob]ine prelucrând acea fotografie
70 de ani.
cu ajutorul computerului, prin utilizarea unor editori grafici,
sau prin intermediul unui criminalist cu abilit=]i artistice,
Aceasta este o compara]ie conservativ=, o descriere
(forensic artist), grafician, ]inând cont bine\n]eles de factorii
bun= o putem avea, de exemplu, prin constatarea
enumera]i mai sus, \mprejur=rile dispari]iei, a modului [i
diferen]elor dintre doi gemeni identici, din care unul fum=tor
stilului de via]= avut pân= la data dispari]iei, eventualele vicii
iar altul nefum=tor, prin compararea fotografiilor efectuate la
ale persoanei \n cauz=.
intervale diferite de timp, pe m=sura \naint=rii \n vârst=.
Exemplu: s-a realizat efectul de \mb=trânire, utilizând
Poluarea este [i ea un factor ce accelereaz= procesul
computerul, prin intermediul unor editori grafici, pornind de la
de \mb=trânire a pielii. Particulele poluante din aer contribuie
fotografia unei persoane \n vârst= de aprox. 14 ani,
la accelerarea produc]iei de radicali liberi la nivelul pielii.
anticipând transform=rile tr=s=turilor faciale, \n anumite
Pielea se irit=, devine tern= [i se \ngroa[=, iar ridurile apar
intervale de timp.
unul câte unul.
Cunoa[terea multilateral= a modului de via]=, a
nivelului [i a mediului de trai, a viciilor persoanei, are o
Aprox. 14 ani
importan]= major= \n anticiparea modific=rilor tr=s=turilor
faciale survenite \n procesul de \mb=trânire.
Prin identitate se \n]elege \nsu[irea unei
persoane,obiect sau fenomen de a-[i manifesta
individualitatea \n timp [i spa]iu prin caracteristicile
fundamentale, ce le deosebesc de toate celelalte (persoane,
obiecte, fenomene) [i le determin= s= r=mân= ele \nsele pe
toat= perioada existen]ei lor.

|mb=trânirea facial=:
Fa]a omului este compus= din compartimente de
gr=sime distincte, care se modific= individual, o dat= cu
vârsta.
Aprox. 20 de ani
Gradul \n care fa]a noastr= \mb=trâne[te este
dependent, \n parte, de cum se modific= aceste
compartimente \n timp. Contrar p=rerii generale, fa]a omului
nu \mb=trâne[te uniform. Se credea c= gr=simea fe]ei este

42 CRIMIN ALIS TIC A


Ridurile din jurul ochilor [i nu numai sunt rezultate prin
plierea repetat= a pielii, datorit= mi[c=rilor continue ale
mu[chilor fe]ei, procesului de \mb=trânire [i ac]iunii factorilor
externi. Când ne gândim la \mb=trânirea fe]ei, de obicei ne
referim la ]esutul moale, piele [i gr=sime, care se
deterioreaz=, devine mai mare [i mai flasc.

Exist= semnalmente anatomice (statice) care nu \[i


schimb= forma \n timp, decât \n urma unor traume sau
opera]ii plastice, cum ar fi: b=rbia, urechile, nasul, acestea
schimbându-[i doar m=rimea, pe m=sura \naint=rii \n vârst=.
Aspectele prezentate pot fi luate \n considerare de
c=tre criminali[tii care \[i desf=[oar= activitatea \n cadrul
Compartimentelor de Identific=ri Judiciare.

Aprox. 60 de ani
Bibliografie:
O aten]ie deosebit= se acord= ochilor, care devin mai
pu]in expresivi, observ=m excesul de piele la pleoapa “Men and aging” by Dr. Andrew Myers
superioar=, pungile de sub ochi, c=derea sprâncenelor.

CRIMIN ALIS TIC A 43


EXAMINAREA {I E{ANTIONAREA SOLURILOR
|N VEDEREA IDENTIFIC+RII CRIMINALISTICE
A URMELOR
Comisar de poli]ie drd. CRI{AN-MUCENIC L+ZUREANU, Institutul de Criminalistic=

The article refers to the identification characteristics of the soils and sampling process with the
purpose of forensic identification.

|
n interac]iunea omului cu mediul \nconjur=tor pentru azot [i alte substan]e nutritive. Unele grupe de
intervine contactul inevitabil cu stratul superficial microorganisme consum= indivizi din alte grupe. Ciupercile
afânat al litosferei care este solul. Indiferent de secret= substan]e bactericide – care ucid bacterii ; bacteriile
ac]iunea unui subiect \ntr-un areal, preluarea de materie secret= substan]e fungicide – care ucid ciuperci.
corespondent= solului, sub form= de praf sau de materie |n fiecare sol [i \n fiecare perioad= a anului se realizeaz=
consistent=, este imposibil de evitat. \ntre diferitele grupe de microorganisme anumite echilibre
Solurile au fost tratate \n criminalistic= \n mod restrâns, dinamice, caracteristice biocenozelor respective.
chiar dac= \n realitate urmele din aceast= categorie reprezint= Importan]a cea mai mare o au microorganismele vegetale –
bacterii, actinomycete, - ciuperci care alc=tuiesc microflora solului.
un num=r \nsemnat, iar metodele analitice de examinare ofer=
O activitate [i un rol \nsemnat \n sol au [i microorganismele
din ce \n ce mai multe posibilit=]i de examinare.
animale (microfauna solului), precum [i animalele mai mari
Este foarte important s= \n]elegem modul de
(fauna interioar= a solului).
identificare, recoltare, ambalare [i transport al probelor de sol
Aceast= imens= lume – de importan]= primordial= \n sol –
\n litigiu, pentru evitarea degrad=rii contamin=rii [i
formeaz=, atât un constituient, cât [i un factor activ al solului.
intercontamin=rii precum [i modul de e[antionare [i prelevare Pe lâng= complexul organico – mineral de materie moart=,
a probelor pentru compara]ie. Pentru a putea \n]elege mai la suprafa]a c=ruia au loc cele mai multe reac]ii din sol, trebuie,
bine modalitatea prin care aceste urme pot folosi crimina- deci, s= distingem \n sol [i un complex de foarte numeroase
listicii este necesar s= cunoa[tem morfologia solurilor, grupe vii – de microorganisme \n special – care activeaz= materia
elementele componente, modul de dispunere [i de prelevare. moart=, d= solului via]= [i \nsu[irea de a \ntre]ine via]a.
Prin sol, \n general, se \n]elege stratul superficial afânat al Pentru a cunoa[te cu adev=rat solul, pe lâng= complexul
litosferei, care, \ndelung [i continuu este transformat prin material al masei lui moarte, trebuie s= cunoa[tem [i acest imens
ac]iunea forma]iilor vegetale successive, a agen]ilor atmosferici “Edafon” al fiin]elor vii, vegetale [i animale, cu func]iile lor
[i a altor factori naturali. multiple \n sol. Spre a exprima mai categoric apartenen]a micro
Solurile iau na[tere sub diferite forma]ii vegetale, din rocile [i macroorganismelor la ceea numim sol [i rolul hot=râtor al
de la suprafa]a litosferei, care, sub ac]iunea agen]ilor naturali, acestora \n dinamica solului, este indicat s= le cuprindem sub
sufer= puternice transform=ri fizice, chimice [i biochimice, [i din termenul generic de “complexul biologic” al solului, un complex
materia organic= moart= a plantelor superioare, a viu, cel pu]in tot atât de important ca [i “complexul coloidal” al
microorganismelor [i a altor organisme. acestuia. In acest mod ajungem la concep]ia mai just= despre
|n studiul solului s-a acordat aten]ie tuturor materialelor sol, despre importan]a diver[ilor factori de ordin fizic, chimic [i
constitutive, naturii [i func]iilor lor \n sol. O deosebit= importan]= s- biologic din sol [i despre rela]iile dintre ace[ti factori.
Activitatea biologic= interioar= a solului influen]eaz= nu
a atribuit complexului coloidal al solului [i proceselor de ordin chimic
numai \nsu[irile solului [i procesele de evolu]ie a acestuia, ci [i
[i fizico-chimic ce se petrec \n formarea [i evolu]ia acestui complex.
procesele fiziologice din via]a planatelor.
Cu acestea, \ns=, solul este departe de a fi cunoscut, c=ci
De aceea, studiul vie]ii interioare a solului este indispensabil,
el nu este numai un corp organico-mineral polidispers, structurat
atât pentru pedologi, pentru naturali[ti, \n genere, silvicultori [i
[i rânduit \n orizonturi, a[a cum l-am v=zut pân= acum, \n care au
agricultori cât [i pentru exper]ii criminali[ti.
loc numai procese caracteristice materiei moarte. Dac= solul ar fi
Cunoa[terea organismelor care tr=iesc \n p=tura de sol, a
numai un mediu organico-mineral steril, transform=rile lui variate,
modului lor de via]= [i a rolului diferitelor grupe [i specii de
via]a plantelor [i fertilitatea nu s-ar putea concepe. Solul nu este
microorganisme \n sol, formeaz= obiectul biologiei solului [i are o
un corp mort [i steril, ci un mediu de via]=, un adev=rat “cosmos”
esen]ial= importan]= pentru \n]elegerea dinamicii solului [i a
al fiin]elor de mici dimensiuni, dar de importan]= uria[= pentru
problemelor fertilit=]ii lui.
sol, plante [i via]a \ns=[i. In sol tr=ie[te, activeaz= neobosit [i
moare, un num=r enorm [i mereu re\nnoit de micro [i
macroorganisme, care \ndeplinesc func]ii esen]iale pentru
MICROFLORA SOLULUI
BACTERIILE DIN SOL
procesele [i transform=rile din sol [i pentru fertilitatea acestuia.
Aceast= imens= lume alc=tuie[te “biocenoza solului” - Sunt microorganismele vegetale cele mai numeroase \n sol,
comunitatea interioar= de via]= a acestuia. cu sistematica cea mai vast= [i cu ac]iunile cele mai variate.
|n aceast= comunitate, fiin]ele vii au rela]ii de strâns= |n microbiologia solului, cea mai obi[nuit= clasificare a
interdependen]=, raporturi de simbioz=, de concuren]= [i chiar de bacteriilor este dup= fiziologia diverselor grupe. Astfel, dup=
exterminare. modul \n care \[i procur= bioxidul de carbon [i energia necesar=
Ac]iunea [i modul de via]= al anumitor grupe de sintetiz=rii materiei organice proprii, se \mpart \n:
microorganisme pot favoriza sau \mpiedica dezvoltarea altor  bacterii autotrofe – care \[i procur= bioxidul de carbon
grupe. O concuren]= aprig= se produce, de obicei, \ntre diferitele direct din aer, ca [i plantele, iar energia necesar= sintetiz=rii
grupe de microorganisme [i \ntre acestea [i plantele superioare, materiei lor organice prin oxidarea substan]elor neorganice sau a

44 CRIMIN ALIS TIC A


compu[ilor simpli ai carbonului, iar \n unele cazuri, cu ajutorul 10. harta solului [i textura lui;
unui pigment analog clorofilei, din lumina solar=; 11. harta st=rii de p=strare morfologic= a solului [i a
 bacterii heterotrofe – care \[i procur=, atât carbonul, cât eroziunii solului;
[i energia de sintetizare a materiei organice proprii, prin oxidarea 12.harta planta]iilor silvice, pomicole, viticole;
materiei organice din sol. 13.harta utiliz=rii actuale,
14.harta re]elei minimale de perdele, \mp=duriri [i alte
MICROFAUNA SOLULUI m=suri agrosilvoameliorative;
Protozoarele – sunt grupa cea mai numeroas= a 15.harta suprafe]elor irigabile [i desecabile;
microfaunei din sol, reprezentat= prin foarte numeroase specii [i 16.harta utiliz=rii de perspectiv= a terenului.
un num=r imens de indivizi. Sunt organisme microscopice Num=rul acestor h=r]i ar putea fi redus prin gruparea a câte
unicelulare, mai mari decât bacteriile. 2 – 3 elemente de complex \n câte o hart=.
Nematozii, prin num=rul lor mare [i prin modul lor variat de Cercetarea pe teren a solului [i a condi]iilor naturale \n
trai, joac= un rol foarte complex \n sol. Unii p=trund \n ]esuturile
care acesta s-a format [i a evoluat trebuie astfel executat=, \ncât
r=d=cinilor, v=t=mând astfel plantele – legumele mai ales – [i
s= aduc= un maximum de caracteriz=ri, pe baza observa]iei
cauzând pagube \nsemnate. Consum= bacterii, cuperci [i
elementelor morfologice [i a determin=rilor expeditive. Aceast=
protozoare din sol. Iau parte activ= la descompunerea materiei
cercetare trebuie s= realizeze atât cunoa[terea \naintat= a
organice \n sol, amestec= intim materialul mineral cu cel organic
principalelor \nsu[iri ale solului, cât [i interpretarea genetic= a
[i amelioreaz= aerisirea solului.
acestora, stabilirea unit=]ii genetice, \n care se \ncadreaz= solul.
Cele mai complete rezultate ale cercet=rilor (pe teren) se
MACROFAUNA SOLULUI
ob]in \n studiul solurilor din forma]ii vegetale naturale – p=duri,
|n afar= de organismele apar]inând microfaunei, \n sol
tr=iesc toat= via]a sau o parte din via]a lor numeroase animale mai paji[ti, turb=rii – unde cercetarea atent= a profilului solului [i a
mari – viermi, miriapode, insecte etc. [i vertebrate – care ansamblului condi]iilor de vegeta]ie, clim=, relief, roc= mam=, ap=
cauzeaz= \nsemnate modific=ri \n masa solului. freatic= etc. conduce la cunoa[terea \naintat= a solului, \n sensul
Râmele sunt organismele animale cele mai active \n ar=tat mai sus. Când \ns= aceste cercet=ri de teren pot fi
procesele de solificare, cu consecin]e \nsemnate pentru fertilitatea completate [i \nt=rite cu cercet=ri analitice de laborator,
solului. Acestea se g=sesc \n num=r foarte mare, cu deosebire \n cunoa[terea solului devine mult mai complet= [i mai sigur=. De
solurile umede, unde p=trund pân= la 2 – 3 m adâncime. aceea, cercetarea analitic= de laborator trebuie s= devin=, \n
studiul solurilor forma]iilor vegetale naturale, un mijloc de
CARTAREA SOLURILOR cunoa[tere nu numai \n cercet=rile [tiin]ifice, ci [i \n cele tehnico-
Cartarea sau cartografierea solurilor este complexul de [tiin]ifice [i de expertiz= criminalistic=.
operan]= prin care se identific= [i se separ= pe teren [i se Cercetarea suprafe]ei solului pentru e[antionare.
delimiteaz= pe hart= sau plan anumite suprafe]e care \n cuprinsul Este foarte important= e[antionarea solurilor, mai ales
lor au practic acelea[i condi]ii de sol din punct de vedere al atunci când trebuie s= fie l=murite aspecte cu privire la zona care
criteriilor de clasificare adaptate – au adic=, acela[i sol sau a fost parcurs= de un anumit obiect sau persoan=.
acela[i complex de soluri. Deoarece urmele de sol pot s= fie prelevate \ntr-o mic=
Rezultatul lucr=rilor de cartografiere a solurilor unui teritoriu cantitate de pe obiectele purt=toare, criminalistul trebuie s= se
(o anumit= unitate agricol= sau forestier=, un raion, o regiune, o informeze cu privire la ipotezele de lucru formulate de investigatorii
]ar=) este harta, respectiv, planul solurilor acelui teritoriu, adic= judiciari, pentru a stabili traseele prezumtive. Urm=toarea etap= o
reprezentarea grafic= a repartiz=rii geografice a diferitelor reprezint= studierea arealului de diversitate a solurilor existente [i,
categorii taxonomice de soluri ale teritoriului cercetat, \mpreun= pe baza h=r]ilor pedologice, s= se stabileasc= un plan de
cu textul sau memoriul \nso]itor. e[antionare, care va avea \n vedere prelevarea pentru compara]ii
Opera]ia de cartografiere a solurilor este de deosebit= din zonele cu diversitate pedologic= diferit=, pentru a facilita
importan]= economic= [i [tiin]ific=. H=r]ile de soluri fac posibil= examinarea ulterioar= de laborator. Planurile de e[antionare vor
cunoa[terea fondului agro [i silvoproductiv \n diferitele regiuni
stabili cantitatea [i zonele de unde se vor preleva probele, astfel
geografice ale ]=rii [i p=r]i ale diverselor teritorii, adic= a bazei
\ncât acestea s= fie reprezentative [i s= surprind=, \n mod cert, sol
naturale de produc]ie, \n vederea aplic=rii economiei agricole [i a
din zona \n litigiu. |n timpul execut=rii s=p=turii, criminalistul face
celei forestiere, planificate [i dirijate, iar \n criminalistic= are un rol
observa]iile [i nota]iile necesare asupra vegeta]iei lemnoase,
determinant \n e[entionarea recolt=rii probelor de compara]ie,
identificând neap=rat tipul natural de p=dure, [i asupra p=turii vii a
dup= formularea versiunilor. Astfel se pot identifica, la nivelul
solului, \ndeosebi asupra plantelor indicatoare.
unit=]ii administrativ teritoriale, h=r]ile de detaliu obligatorii care
se g=sesc la subdiviziunile pedologice subordonate Ministerului
Agriculturii. Aceste h=r]i pot con]ine:
UNELTE, INSTRUMENTE {I APARATE
H=r]i de detaliu obligatorii PENTRU CERCETAREA SOLULUI PE TEREN
1. harta situa]iei geografice [i a unit=]ilor geomorfologice; Pentru aplicarea metodelor expeditive ar=tate la
2. harta unit=]ilor de pant= [i de uniformitate mijloace; recunoa[terea pe teren a caracterelor solului, este necesar un
3. harta fenomenelor geologice de suprafa]=; minim de unelte [i aparate. Acestea sunt:
4. harta rocilor mam= de sol [i textura acestora; a. Busola, necesar= pentru orient=ri pe teren [i pentru
5. harta cimatelor [i a microclimatelro; stabilirea exact= a pozi]iei.
6. harta arealelor de vegeta]ie spontan= existent=; b. Pentru deosebirea preg=tirii profilului [i pentru luarea
7. harta arealelor de vegeta]ie, re\nf=]i[at=; probelor de sol, sunt necesare:
8. harta suprafe]elor de scurgere orientat= a apei, de  un cu]it de o]el sau un [paclu;
scurgere la suprafa]a p=mântului;  s=cule]i de pânz=, pungi sau hârtie de pergament, un
9. harta pânzelor de ap= subteran= [i ivirile acesteia \n briceag, sfoar=, hârtie pentru etichete;
izvoare;  un sac pentru transportarea probelor.

CRIMIN ALIS TIC A 45


Violen]a la adolescen]i [i copii – sindrom al dezvolt=rii
tehnologice sau al lipsei de comunicare dintre copii [i adul]i?
Plutonier adjutant CONSTANTIN BR+E{TEANU, S.T.S.

This article presents some violence cases committed by teenagers and children in the United States
of America and Republic of Moldova.

popular=. Dislexic fiind, se sim]ea “oaia neagr=” a familiei,

A
nul 1990 p=rea s= fie cuprins de o epidemie p=rin]ii fiind intelectuali. Dar lucrurile aveau s= ia o turnur= [i
neobi[nuit=, ce a lovit [colile americane. Era mai sumbr=. B=iatul sim]ea c= nu are alt= alegere [i nici vreo
vorba de o violen]= juvenil= neobi[nuit=. alt= cale decât s= ia via]a p=rin]ilor lui. |n acel moment, el a
Copiii f=ceau rost de arme, muni]ie [i bombe, apoi
pl=nuit cum avea s= o fac=, se gândea c= ar fi putut [i el s=
mergeau la [coal= s=-[i ucid= profesorii [i colegii de clas=.
moar=, dar nu \nainte s= le-o pl=teasc= colegilor de clas=
S-a dat vina pe diverse influen]e culturale, cum ar fi
care l-au ironizat de-a lungul timpului. Modul \n care a pus la
nuvela lui Stephen King, “Rage”, filmul “The Basketball
cale [i dus la \ndeplinire fapta a relevant ceva [i mai
Diaries” [i videoclipul lui Pearl Jam, “Jeremy”.
maligniant. B=iatul putea fi psihopat.
Jocurile video violente au fost puse \n discu]ie,
precum [i influen]ele unor culte, cum ar fi Satanismul. Jonathan Kellerman, specialist \n Psihologia Copilului,
Voi prezenta, pe scurt, câteva dintre numeroasele autor al c=r]ii “Transformare s=batic=: Reflec]ii asupra
cazuri, ce s-au petrecut, \n acea perioad=, \n S.U.A., [i copiiilor violen]i”, \l include pe Kinkel \n lista copiilor ce \[i
unul recent, petrecut nu departe de ]ara noastr= [i premediteaz= faptele cu cruzime [i “sânge rece”. El arat=
anume, \n Republica Moldova. modul \n care Kinkel [i-a m=cel=rit p=rin]ii, cum acesta [i-a
|n Ianuarie 1979, Brenda Spencer, de 17 ani, a luat o petrecut noaptea cu cadavrele lor \n cas=, cum a “plantat”
pu[c= [i a \nceput s= trag= \n [coala primar=, ce se afla peste bombe \n jurul casei, ca apoi s= fure ma[ina familiei,
drum de casa sa, din ora[ul San Diego, California. conducând-o pân= la [coal=. Ajuns acolo, \narmat cu o arm=
Opt copii [i un ofi]er de poli]ie au fost r=ni]i, iar doi semi-automat= [i cu un pistol Glock, avea inten]ia de a trage
oameni [i-au pierdut via]a \ncercând s=-i protejeze pe copii. multe gloan]e \n cei pe care \i cuno[tea. Aceasta era lumea
Când, dup= [ase ore de suspans, Brenda a \ncetat, ea a lui [i dorea cu t=rie s= o distrug= ca pe o \nc=lcare minor= a
explicat cu non[alan]= c= nu-i plac zilele de luni. regulilor [colare. Avea chiar [i un cu]it, legat la picior, precum
Nathan Ferris, un elev eminent al [colii sale din [i câteva spray-uri cu piper, pe care a \ncercat s= le
Missouri, se s=turase s= tot fie ironizat de colegi. A[a c=, pe foloseasc= \mpotriva ofi]erilor de poli]ie.
data de 2 martie 1987, [i-a luat cu el la [coal= un pistol [i, \n Crima lui a indicat o premeditare bine pus= la punct. |n
momentul \n care un coleg a \nceput s=-l ironizeze, l-a anii ateriori, el s-a \narmat, f=r= a se gr=bi, cu numeroase
\mpu[cat mortal. Apoi [i-a \ndreptat arma c=tre el \nsu[i, \n arme [i explozivi. Detaliile uciderii p=rin]ilor lui sunt de-a
prealabil \[i prevenise un prieten s= nu vin= la [coal= \n acea dreptul [ocante.
zi, semnalându-[i inten]iile, dar acesta nu l-a luat \n serios. Voi reda mai jos un articol ap=rut \n ziarul “Evenimentul
La 15 Noiembrie 1995, Jamie Rouse, \n vârst= de 17 zilei”, din data de 29.10.2007, care scoate \n eviden]= faptul
ani, s-a \mbr=cat \n negru, s-a \narmat cu un pistol Remington c= astfel de comportamente la adolescen]i [i copii \ncep s=
Viper de calibrul 22, apoi a plecat spre {coala Richland din apar= [i \n ]=rile fost comuniste, unde industrializarea,
districtul Giles, statul Tennesse. {i-a \mpu[cat doi dintre progresul tehnologic, curentele culturale, jocurile [i filmele
profesori \n cap, pe unul dintre ei fatal. Apoi, zâmbind, a violente au p=truns \n for]= pe un teren, a[ putea spune,
\ndreptat arma c=tre echipa de fotbal a [colii dar, \n acel nepreg=tit.
moment, \n calea sa a ie[it o student= ce a fost \mpu[cat= “Un copil de 15 ani din Chi[in=u a angajat, cu 4.000
mortal \n gât. Cinci prieteni de-ai lui fuseser= anun]a]i de de dolari, asasini care s=-i omoare p=rin]ii. Explica]ia lui: se
c=tre atacator despre planurile lui, dar nici unul nu l-a crezut. plictisise de ei. Norocul p=rin]ilor: “asasinii” erau poli]i[ti sub
Barry Loukaitis de 14 ani, \mbr=cat ca un pistolar din acoperire. Politi[tii sub acoperire l-au re]inut pe copil, \n timp
vestul s=lbatic, a venit la [coala sa din Moses Lake, ce pl=tea o parte din suma promis= pentru omor. La \nceput,
Washington, \namat cu dou= pistoale, 78 de \nc=rc=toare [i o b=iatul a pus la cale uciderea tat=lui, un om de afaceri
carabin= puternic=. A intrat \n clasa de algebr= [i a tras \n prosper. A f=cut \ns= prea mult= vâlv=, a[a c= poli]ia a aflat
prima sa victim=, colegul s=u Manuel Vela, \mpu[cându-l \n c= exista cineva care c=uta asasini de profesie.
piept. Ceva mai târziu, acesta a decedat. Un alt coleg de clas= Pentru a demonstra c= treaba a fost dus= la cap=t,
a fost \mpu[cat \n piept, apoi a urmat profesorul ce a fost poli]i[tii au simulat moartea b=rbatului, ar=tându-i copilului
\mpu[cat \n spate, acesta fiind \ntors c=tre tabl=. A luat apoi fotografii \n care acesta z=cea ”mort” la p=mânt. Potrivit
ostatici, permi]ând totu[i scoaterea r=ni]ilor din zon=. Unul poli]i[tilor, b=iatul n-a avut nici o emo]ie când a v=zut pozele.
dintre profesori l-a imobilizat, punând astfel cap=t asediului. {i-a exprimat doar dorin]a s= o vad= moart= [i pe mama
Barry a dat vina pe plictiseal=. Unul dintre colegi a declarat c= vitreg=, apoi a pl=tit prima ”rat=”, a dat noua comand= [i a fost
Barry spunea cândva c= ar fi distractiv s= ucizi la \ntâmplare. re]inut pentru comandarea unui dublu asasinat.
|n momentul când Kipland Kinkel a fost exmatriculat B=iatul le-a m=rturisit poli]i[tilor c= a vrut s= scape de
din [coal=, pentru c= avea asupra lui un pistol \nc=rcat, p=rin]i pentru c= ”se plictisise de ei” [i era nemul]umit c= nu-i
acesta a fost \ngrozit de ceea ce ar fi putut spune tat=l lui. Se ajungeau banii de buzunar, pe care \i primea, regulat. Poli]i[tii
sim]ea terminat [i ru[inat de faptul c= nu se putea ridica la cred c= pu[tiul voia, \n orice caz, s= pun= mâna pe averea
nivelul surorii sale mai mare, care era o fat= atletic= [i familiei: un apartament, un automobil [i o sum= de bani.

46 CRIMIN ALIS TIC A


Minorul a fost re]inut [i arestat pentru 30 de zile. deasupra mai amenin]= [i cu violen]a, e mult mai probabil ca
Procuratura a pornit o anchet= penal= pentru ”tentativ= de acesta s= treac= la fapte, \n compara]ie cu unul care nu are
omor”. Dac= va fi g=sit vinovat, risc= s= fac= pân= la zece ani un astfel de comportament.
de \nchisoare, cea mai aspr= pedeaps= pentru minori. Anumite conduite ale copiilor [i adolescen]ilor ar trebui
Primea 300 de dolari pe s=pt=mân=, bani de buzunar. s= fie un semnal de alarm= din partea p=rin]ilor, tutorilor,
”Dac= p=rin]ii \l vor ierta, pedeapsa ar putea fi mai pu]in educatorilor, profesorilor, psihologilor [colari etc., [i anume:
aspr=”, ne-a declarat Valentin Zubic, viceministru al Afacerilor  minciuna;
 obiceiul de a da vina pe al]ii;
 fuga de r=spundere;
Interne de la Chi[in=u. P=rin]ii copilului n-au [tiut cine a

 evitarea eforturilor de a \ndeplini sarcinile date;


comandat asasinarea lor decât la \nchiderea cazului. Au fost

 pl=cerea de a tortura animale, jocul cu focul, urinatul


[oca]i, când au aflat c= era vorba chiar de cel pe care l-au
crescut.
\n pat peste vârsta la care un copil cu o dezvoltare normal=
Ei au declarat c= nu-[i explic= \n nici un fel gestul,
nu ar mai face a[a ceva (triada McDonalds, semn \ntâlnit
deoarece \[i iubeau copilul [i-l r=sf=]au cu câte 200-300 de
adesea \n copil=ria criminalilor \n serie);
 utilizarea decep]iei cu scopul de a-i intimida [i
dolari pe s=pt=mân=, bani de buzunar.”
Cazuri, precum cele expuse mai sus, ar putea continua,
manipula pe ceilal]i;
 manifest= lips= de simpatie fa]= de al]ii;
dar scopul acestui material este de a atrage aten]ia asupra
faptului c= astfel de comportamente, ce apar la anumi]i  exploateaz= sl=biciunile altora;
adolescen]i [i copii, nu sunt datorate lipsurilor materiale (cei  se implic= \n mici infrac]iuni, cum ar fi mici furturi sau
mai mul]i provin din familii cu o bun= situa]ie material=), distrugerea bunurilor altora;
educa]iei (unii dintre micii uciga[i erau elevi eminen]i) sau, cu  adopt= un comportament de “ga[c= de cartier” – un
excep]ia unor cazuri relativ rare, unor tulbur=ri psihice. fenomen \n cre[tere chiar [i \n ]ara noastr=;
Analizând aceste cazuri, am putea spune celebre, dar  foarte irascibili, “fac din ]ân]ar arm=sar”, r=spund
\n sens negativ, producerea acestor fapte, ie[ite din comun, discordant \n raport cu o situa]ie care i-ar putea deranja;
se datoreaz= mai degrab= urm=torilor factori:  au antecedente \n \nf=ptuirea unor acte infrac]ionale,
 lipsa comunic=rii dintre copii [i p=rin]i (\n cazuri destul f=r= o motiva]ie anume;
de rare familiile copiilor erau destr=mate, cu probleme maritale  fuga de acas=;
ori consumatori de droguri sau alcool), p=rin]ii, pur [i simplu nu  sunt \nchi[i \n ei \n[i[i, mereu sup=ra]i;
mai au timp pentru copii [i pentru problemele lor, prin aceste  dezvolt= un intens dezinteres pentru [coal=;
metode extreme, copilul sau adolescentul \ncearc= s= atrag=  se plâng c= mai tot timpul colegii de [coal= \i trateaz=
aten]ia asupra sa; r=u sau \i ironizeaz=;
 lipsa unei “cenzuri” din partea tutorilor privind cercul  obi[nuiesc s= urm=reasc= filme violente sau s= joace
de prieteni, jocurile pe care copiii le practic= cu amicii, sau astfel de jocuri pe computer (mai mult de trei ore pe zi);
cele de pe computer;  obi[nuiesc s= poarte arme albe;
 \n timp ce adul]ii tind s= ac]ioneze solitari,  se plâng c= se simt singuri;
adolescen]ii sunt instiga]i adesea de c=tre grupul de prieteni,  arat= resentimente intense.
intervenind acel teribilism; Conform unui sondaj efectuat \n S.U.A. de c=tre canalul
 fa]= de adul]i, adolescen]ii povestesc \nainte de televiziune Discovery, \mpreun= cu campania na]ional=
prietenilor ceea ce au de gând s= fac=, propunându-le uneori \mpotriva violen]ei din rândul tinerilor, acesta a scos la iveal=
s= fie martori la ceea ce vor s= fac=; faptul c= majoritatea p=rin]ilor are o percep]ie gre[it= asupra
 adolescen]ii pot colabora \ntre ei [i pot convinge [I pe siguran]ei copiilor lor la [coal=.
al]ii s= ucid= \mpreun=; O treime din copiii chestiona]i au spus c= au fost
 adesea gr=besc punerea \n aplicare a planului lor; martorii unor incidente violente, dar mai pu]in de 10 procente
 \n timp ce problemele mentale sunt comune, mai au fost crezu]i de p=rin]i.
pu]ini copii decât adul]i comit acte suicidare; Ca o p=rere personal=, aceste pulsiuni, cum sunt cele
 aproape jum=tate dintre tinerii implica]i \n astfel de \ntâlnite \n triada McDonalds, ce se contureaz= \n copil=rie,
\ntâlnite adesea la uciga[ii \n serie, se pot \ntâlni [i la copiii ce
cazuri prezentau tulbur=ri mentale, unii având anumite
comit acte violente, cu precizarea c= ace[tia sunt viitori adul]i,
halucina]ii [i iluzii;
 o atitudine prea autoritar= din partea unuia sau a
care, ironic vorbind, au avut “[ansa” s= “calce strâmb” mult
mai devreme. Probabil acei uciga[i \n serie provin din rândul
ambilor p=rin]i;
 o atitudine prea \ng=duitoare, copilul este mult prea
acelor copii violen]i, care nu “[i-au dat \n petic” (cum s-a
petrecut \n cazul Kinkel, care [i-a adunat cu meticulozitate
r=sf=]at, dup= cum am observat \n cazul care s-a petrecut la armele [i explozibilii de-a lungul mai multor ani, acesta fiind
Chi[in=u, \n care acel copil primea 200-300 de dolari pe cunoscut \n rândul prietenilor ca un “expert” \n explozibili)
s=pt=mân=. Personal \nclin s= cred c=, de fapt, acei p=rin]i \i pân= când au trecut pragul vie]ii adulte, comi]ând acele fapte
d=deau b=iatului acei bani pentru a compensa lipsa timpului abominabile. Desigur nu este o regul= general=. Acest fapt ce
alocat pentru comunicarea cu el. |n spe]=, ironic vorbind, ne duce cu gândul c= \nc= din copil=rie, pân= \n via]a matur=,
p=rin]ii \[i pl=teau rata pentru propria moarte. Acela[i tipar l-am ace[tia au avut suficient timp s=-[i premediteze cu sânge
observat [i \n cazurile anterioare celui de la Chi[in=u, \n care rece faptele, tensiunile lor acumulându-se. Planurile de
copiii aveau resursele financiare pentru a cump=ra arme, ac]iune devenind mult mai rafinate, mai calculate, groz=via
muni]ie [i explozibili, care, de multe ori, sunt scumpe [i pentru faptelor comise de criminalii \n serie devenind greu de
o persoan= adult=, independent= din punct de vedere financiar; imaginat pentru o minte normal=.
 abuzurile fizice [i sexuale.
Bibliografie
Orice model comportamental al copiilor [i Ewing, C. P. Kids Who Kill. New York: Avon, 1990.
adolescen]ilor, implica]i \n astfel de crime prin violen]=, Garbarino, J. Lost Boys: Why Our Sons Turn Violent. New York: Free Press,
persist= de-a lungul timpului [i pare chiar s= se intensifice. 1999.
Goodstein, Laurie, and William Glaberson. “The Well-Marked Roads to Homicidal
Asta nu \nseamn=, desigur, c= un copil mai “n=zdr=van” va
Rage,” The New York Times, April, 2000.
deveni un uciga[ al colegilor lui. Dar atunci când un copil Internet : http://www.crimelibrary.com/
dezvolt= o obsesie pentru arme sau jocuri violente, [i care, pe Ziarul Evenimentul Zilei

CRIMIN ALIS TIC A 47


SOMMAIRE SUMMARY

1. LA CRIMINALISTIQUE DANS L’ ANNÉE 2007


VASILE L+P+DU{I 1. FORENSIC SCIENCE IN 2007
3. L’APPAREIL POUR SÉCHER LES EMPREINTES VASILE L+P+DU{I
BIOLOGIQUES 3. DEVICE FOR DRYING BIOLOGICAL EVIDENCE
VALENTIN SITARU VALENTIN SITARU
6. UNE CONSCIENCE MISE AU SERVICE DE LA SCIENCE 6. AN UNWAVERING CONSCIENCE IN THE SERVICE OF
VASILE L+P+DU{I SCIENCE.
7. LA FIN D’UN FUTUR PRÊTRE VASILE L+P+DU{I
DRAGO{ GIURGIU
7. THE END OF A FUTURE PRIEST.
10. L IDENTIFICATION TRASÉOLOGIQUE - PRINCIPAL
DRAGO{ GIURGIU
MOYEN POUR PROUVER LA CULPABILITÉ
10. TRASEOLOGYC IDENTIFICATION-FIRST WAY TO
PAVEL MAGHIAR, RAFAEL-EMIL CIOBANU
13. LA CONTRIBUTION DE L’UTILISATION DES MÉTHODES PROVE A GUILT
CRIMINALISTIQUES POUR DÉTECTER LES TRACE DES PAVEL MAGHIAR, RAFAEL-EMIL CIOBANU
MÉCANISMES DE LA MANIPULATION DU MARCHÉ 13. USING FORENSIC SCIENCE METHODS FOR
BOURSIER INVESTIGATING THE MECHANISM FOR STOCK MARKET
SORIN FUSEA MANIPULATION
18. LA RECHERCHE AU LIEU DU CRIME AU CAS DES SORIN FUSEA
ACCIDENTS ROUTIERS EN HONGRIE 18. CRIME SCENE INVESTIGATION AT TRAFFIC CCIDENTS
ISTVAN JAMBOR, ZSOFIA SZASZ
IN HUNGARY.
20. LA MANIÉRE DE DISSIMULER UN CRIME PAR UN
ISTVAN JAMBOR, ZSOFIA SZASZ
INCENDIE
20. HIDING A MURDER BY ARSON.
ELENA EMILIA GAVADIA, VASILE L+P+DU{I
ELENA EMILIEA GAVADIA, VASILE L+P+DU{I
23. L’INSTABILITÉ DES FOSSÉS DE FLEXION – DES
ÉLÉMENTS ADJACENTS DU DESSIN PAPILLAIRE 23. INSTABILITY OF THE FLEXION FURROWS - ADJACENT
COSTIN CLAUDIU TR+NC+N+U, ELEMENT OF THE FRICTION RIDGES.
CORNELIU DANIEL B+ICU{ COSTIN CLAUDIU TR+NC+N+U,
25. UNE NOUVELLE MÉTHODE DU PRÉLÉVEMENT DES CORNELIU DANIEL B+ICU{
EMPREINTES SUR LA PEAU DES HOMMES 25. A NEW METHOD FOR LIFTING LATENT MARKS FROM
NICOLAE PREDA HUMAN SKIN.
26. LES VÉHICULES UTILISÉS COMME UNE ARME: LES NICOLAE PREDA
VEHICULES QUET-APENS
26. CARS AS WEAPONS: CAR BOMBS IN GREAT BRITAIN
RENATA MINODORA WATSON,
RENATA MINODORA WATSON
28. DES ACCIDENTS D’AUTO AU ROYAUME – UNI
28. FATALITY ACCIDENTS IN THE UNITED KINGDOM
MICHAEL WATSON,
EMIL TZVETKOV STOYANOV,
RENATA MINODORA WATSON
32. POURQUOI LA VITESSE EXCESSIVE DEVIENT LA RENATA MINODORA WATSON
CAUSE DES ACCIDENTS ROUTIERS OÙ SONT IMPLIQUÉS 32. WHY EXCESSIVE HIGH-SPEED BECAME A CAUSE OF
LES MOYENS DE TRANSPORT (ART)? ROAD ACCIDENTS GENERATION IN WHICH ARE INVOLVED
KOSTADIN KIRILOV BOBEV, TRANSPORT FACILITIES.
EMIL TZVETKOV STOYANOV KOSTADIN KIRILOV BOBEV,
35. IMAGETRAK CONTRE LES CAMBRIOLEURS DES EMIL TZVETCOV STOYANOV
STATIONS DE CARBURANT 35. IMAGETRAK VERSUS GAS STATION ROBBERIES.
IOAN TOMA, ADRIAN RUSU IOAN TOMA, ADRIAN RUSU
38. LA VIE ET L’ACTIVITÉ DES FRÈRES MINOVICI
38. FROM LIFE AND ACTIVITY OF MINOVICI BROTHERS
ADRIAN MAJARU
ADRIAN MAJURU
41. LE PROCÈS BIOLOGIQUE DE LA VIEILLESSE; L’EFFET
41. THE BIOLOGIC PROCESS OF AGEING, THE EFFECT OF
DE LA VIEILLESSE FACIALE À L’ APPUI DE LA
CRIMINALISTIQUE FACIAL AGEING TO SUPPORTING THE FORENSIC
NICOLAE {ERVEZEU, FLORIN L+Z+U SCIENCE.
44. LA RECHERCHE ET L’ECHANTILLONNAGE DU TERRAIN NICOLAE {ERFEZEU, FLORIN L+Z+U
PAR RAPORT À SA NATURE DANS L’IDENTIFICATION 44. EXAMINATION AND SAMPLING OF SOILS WITH THE
CRIMINALISTIQUES DES EMPREINTES PURPOSE OF FORENSIC IDENTIFICATION.
CRI{AN MUCENIC - L+ZUREANU CRI{AN MUCENIC - L+ZUREANU
46. LA VIOLENCE DES ADOLESCENTS ET DES ENFANTS – 46. THE TEENAGER'S AND CHILDREN'S VIOLENCE -
SYNDROME DU DÉVELOPPEMENT TECHNOLOGIQUE OU SYNDROME OF THE TECHNOLOGICAL DEVELOPMENT OR
MANQUE DE COMMUNICATION ENTRE ENFANTS ET LES
OF THE ADULT'S LACK OF COMMUNICATION?
ADULTES
CONSTANTIN BR+E{TEANU
CONSTANTIN BR+E{TEANU

CRIMIN ALIS TIC A 48


CRIMIN ALIS TIC A 49