Sunteți pe pagina 1din 59

CRIM+ {I PSIHANALIZ+

(Considera]ii pe marginea unui caz de incest fraterno-fraternal


urmat de omucidere)

Prof. dr. SCRIPCARU GHEORGHE, conf. dr. SCRIPCARU C+LIN, prep. ISAC LILIANA

|
n centrul ora[ului Ia[i, \n ni[te hrube istorice, se Din complexul Oedip primordial a r=mas atrac]ia
identific= cadavrul unei eleve de 16 ani. copiilor c=tre p=rin]ii de sex opus, atrac]ie care, datorit=
Examenul la fa]a locului relev= cadavrul interdic]iilor culturale impuse de p=rin]i, au ca efect
dezbr=cat, cu lenjeria intim= abandonat= al=turi, \ntr-o dezvoltarea supraeului. Declinul complexului Oedip \n
pozi]ie ginecologic= [i cu un la] de [trangulare \n jurul ata[amentul fa]= de p=rin]i (Bowlby) pot \ns= transforma
gâtului format din cureaua gen]ii sale [colare. Necropsia incestul \ntr-un act monstruos, tot astfel ca [i agresivitatea
stabile[te cauza mor]ii ca fiind asfixia mecanic= [i copiilor contra p=rin]ilor. Riscul major apare cu pubertatea [i
constat= [i semne recente de deflorare (asfixie sexual=). adolescen]a când reactivarea complexului Oedip are rolul
Dup= 7 luni de cercet=ri criminalistice ample [i ontogenetic de dep=[ire a complexului prin alegerea unui
minu]ioase, amprenta genetic= identific= drept autor pe obiect extrafamilial drept obiect al pl=cerii. Astfel se trece de
fratele victimei, de 22 ani, care, atât la audieri cât [i la la instinctul pl=cerii la controlul s=u prin supraeul cultural,
expertiza medico – legal= psihiatric=, relateaz= modul [i ceea ce aduce plasticitatea instinctului cu posibilitatea
\mprejur=rile comiterii faptei [i nu evoc= tulbur=ri psihice sublim=rii lui, ca [i a satisfac]iei sale substitutive prin
- \n cele ce urmeaz= ne intereseaz= doar aspectele fantasme. Comportamentul sexual devine astfel dirijat de
motiva]ionale ale actului de incest urmat de omucidere – norme morale, [i, per a contrario, \nc=lcarea tabu-ului
Consider=m c= cercetarea criminalistic= a cazului nu incestuos, aduce sentimente maxime de culpabilitate. |n lipsa
poate fi finalizat= [i deci fiabil= f=r= cunoa[terea plasticit=]ii instinctuale men]ionate se instaleaz= nevroza ca
motiva]iei faptei, ceea ce \n incest provoac= psihanaliza. imposibilitate a sublim=rii [i ca permanentizare a pl=cerii
(eros-ului), astfel c= fa]= de alte instincte (ex.instinctul de
Paricidul totemic justificat de complexul Oedip originar agresivitate, cu for]ele sale contraagresive, de asemenea
a realizat trecerea de la sexualitatea nediscriminatorie, \nn=scute), instinctul sexual se impune ca mult mai imperios
heteronom=, la sexualitatea exogam=, autonom=, astfel c= consum=rii sale.
interzicerea incestului este considerat=, de psihanaliz=, ca Drept urmare, orice analiz= de script a actelor de
fondatoare a societ=]ii umane. Culpa din aceast= dram= incest relev= caracterul s=u bizar, uneori chiar ritualizat, prin
incon[tient= a inventat o nou= ordine social= [i anume acceptarea unui p=rinte grijuliu [i suportiv, de unde puterea sa
interdic]ia incestului [i exogamia. Prin interdic]ia comlexului absolut= de control ce \ngreuneaz= clivajul desprinderii
Oedip, familia uman= s-a constituit ca o structur= biologic=, emo]ionale de p=rin]i [i aduce confuzia criteriilor distinctive
natural=, proiectat= \n social, inexisten]a incestului la dintre bine [i r=u, dintre un tat= excesiv de afectiv [i un tat=
primatele superioare fiind astfel o form= de abuziv. Modelul arhetipic tradi]ional de tat= p=str=tor al
protocomportament moral ce a precedat comportamentul integrit=]ii corporale a copilului, de tat= fondator al persoanei
uman de interdic]ie a incestului (dovad=, \n plus, c= (Fichte), este dep=[it de nivelul transgenera]ional al
fenomenele culturale au origini etologice). Cu alte cuvinte, incapacit=]ii trecerii de la natur= la cultur= (Levy Strauss), al
interdic]ia incestului are r=d=cini biologice, endogamia fiind trecerii de la dorin]a pulsional-sexual= la realitate, prin
exclus= datorit= consecin]elor ei biologice negative: incapacitatea p=rintelui de a-[i st=pâni pl=cerea. Banalizarea
malforma]ii ereditare, diminuare a fertilit=]ii, sensibilitate la actual= a interdic]iei incestului devine astfel o blocare a
infec]ii, scurtare a duratei de via]=, toate drept consecin]e ale accesului individului la libertate, mai ales a copiilor, puberi [i
consaghinit=]ii ca incapacitate \nn=scut= de a r=spunde adolescen]i, ce au dificult=]i \n demarcarea limitelor afective
modific=rilor mediului. Interdic]ia incestului este deci un pentru a spune NU, fapt ce explic= de ce doar 1 din 4 cazuri
comportament ereditar, \nscris \n gene [i ca atare evolutiv [i de incest ajunge \n justi]ie. Incestul, \n acest script
avantajos speciei. psihanalitic, prelunge[te mentalitatea de p=rinte posesor al
Pe fondul interdic]iei evolutiv-naturale a incestului, pl=cerilor copilului, conflictul dintre sinele filogenetic \nn=scut
arhetipurile (miturile) au devenit “instincte de ordin spiritual” (dominat de eros) [i sinele ontogenetic social (dominat de
(Jung) care, ca reprezent=ri colective (Levy-Strauss), au pus interiorizarea normelor) fiind, \n realitate, un conflict \ntre
bazele definitive ale societ=]ii umane. Arhetipurile de anima pl=cere [i realitate. Când tat=l este absent [i apare un
(femee), de mam=, de interdic]ie a incestului etc., au c=p=tat \nlocuitor al autorit=]ii paterne (fratele, \n spe]= un “orfan” ce
astfel o baz= onto-filogenetic=, transmiterea lor ereditar= [i devine propriul s=u p=rinte cu autoritate afirmat= prin
câ[tigat= devenind o achizi]ie definitiv= a evolu]iei umane. urm=rirea rela]iilor extrafamiliale ale sorei sale [i \n care se

1
amestec= tandre]ea cu amenin]=rile), pulsiunea sexual= a (En=chescu), triada incestuoas= va include o familie
fratelui de 22 de ani duce la incest, ca o imersiune brutal= \n dezmembrat= (broken home), cu o preluare a unui supraeu
realul persoanei (sorei de 15 ani), cu motiva]ia ca victima s= defectuos de la parentali, o caren]= afectiv= (\n care incestul
nu mai fie obiect al iubirii altora. Astfel, rela]iile fizice afective devine un fel de viol simbolic), un deficit al rela]iilor parentale
devin rela]ii fizice echivoce care sfâr[esc genital, ceea ce [i evident, o serie de factori de trecere la act. Sexualitatea
demonstreaz= c= incon[tientul, \n afara supraeului, nu este orientat= exclusiv spre pl=cere exprim= regresiunea ei c=tre
apt a face diferen]a dintre dorin]e [i realizarea lor. Frica forme instinctive de angoas= [i sadism, cu pierderea
victimei fa]= de p=rin]i \n cadrul unei familii dezorganizate controlului realit=]ii, lipsa de maturizare sexual= exogam=,
este \nlocuit= cu ata[amentul de securitate fa]= de fratele toate \ntr-o matrice confuzional= asupra nevoilor instinctive
agresor, pân= la identificarea cu el. ce aduce r=ceal= [i lipsa culpei fa]= de fapt=.

Incestul [i patologia sa. Rela]ia dintre sexualitate [i agresivitate.

Incestul evoc= o patologie disociativ= \ntre pulsiune [i Rela]ia sexualitate-agresivitate este expresia rela]iei
realitate, \ntre dorin]= (eros) [i cutume, \n final \ntre sine [i dintre eros (instinctul pl=cerii) [i instinctul mor]ii (tanatos), o
supraeu. Consecutiv, victima este privat= de propria r=m=[i]= etologic= a puterii sexuale de reproducere, care, \n
identitate, iar agresorul pierde rolul simbolic de sprijin al st=ri patologice, merge pân= la actele de sadism puse \n
autonomiei victimei, \ntorcându-se la rolul de proprietar slujba instinctului sexual. Rememorarea unui act de
asupra victimei, ceea ce exclude iubirea ei de c=tre infidelitate duce la consumarea actului dup= legea “totul sau
altcineva. Nucleul incestului devine astfel, starea obsesivo- nimic”, autorul realizând ulterior absurdul faptei sale [i
fobic= de subordonare total= a victimei, la rândul s=u, c=utând explica]ii heteroacuzive de proiectare a vinei asupra
agresorul, \n 50% cazuri, fiind victima unui abuz sexual pe victimei. Dac= victima supravie]uie[te, \n atitudinile sale
care \l transmite transgenera]ional. Prin aceasta, majoritatea masochiste se evoc= sentimente incon[tiente de culp=.
autorilor incestului se \ncadreaz= \ntr-o patologie de border- Hedonismul ce aduce catarzis-ul eliberator este justificat apoi
line ce-[i transfer= perversiunea asupra victimei, \ntr-o rela]ie prin feti[izarea obiectului sexual [i acuza victimei c= a cerut
aparent tandr= cu aceasta, dar care ascunde fanteziile sale tandre]e pentru a-[i diminua o tensiune sexual= (\n spe]=,
sexuale. Astfel, incestul devine o infrac]iune cu fond [i victima intr= voluntar \n hrube pentru a-[i dovedi lipsa de via]=
motiva]ie sexual=, \n care agresiunea trebuie c=utat= \n sexual=?) ceea ce transform= violul incestuos (victima
copil=ria patologic= a autorului, de unde agenezia empatiei [i prezenta semne concomitente de deflorare) \ntr-un act
alterit=]ii ce devine maxim= [i absurd= (patologie oedipian=). pseudoconsim]it ,secret [i t=cut. Apoi, pentru a evita lipsa de
Ca patologie a incon[tientului (Foucault), a rela]iei publicizare ulterioar= a violului incestuos, autorul pretinde a
pl=cere-realitate, incestul exprim= o presiune a incon[tientului se fi declan[at agresiunea ce a dus la deces. Oricum,
asupra con[tientului, cu motiva]ii abisale de frustrare libidinal= incapacitatea autorului de a fi st=pân pe pulsiunile sale
incon[tient=, reflectat=, fie \n amorul pasional (stare de afect sexuale [i agresive, evoc= elementele de patologie ale
patologic cu \ngustarea con[tien]ei), fie \n gelozia patologic= incon[tientului, \n care, cuplul sexualitate-agresivitate se
(ca stare paranoiac= de personalitate sau delir de gelozie). suprapune peste cuplul victim=-agresor, pân= la urm=,
Toate acestea sunt dovezi c= incon[tientul, ca loc ereditar, pulsiunea libidinal= fiind invadat= de cea agresiv=. Erosul
este populat de fantasme, pasiuni [i discordante [i c=, al=turi (pl=cerea), subordonat etologic reproducerii, cap=t= un scop
de sex [i moarte, sunt \n centrul sufletului omenesc. suprapersonal, leg=tura eros-tanatos generând resentimente
Tipologia autorului incestuos este fie despotic=, fie de de tipul urii [i invidiei, care, refulate, cer a fi desc=rcate sub
cer[etor, \n ambele situa]ii descenden]a, victima, fiind semnifica]ia unei reac]ii inevitabile la rana narcisic= a
proprietatea sa, de unde, gelozia fa]= de rela]iile exogame autorului (Winnicott).
ale victimei. Raportul sexual devine astfel o pedeaps= pentru Finkelhar distinge 4 tipuri de dinamici traumatice \n
atari rela]ii, func]ia pervers= a incestului eviden]iind efortul de cuplul sexualitate-agresivitate din incest:
a men]ine familia \ntr-o “stare de putere” prin rela]ia de - preocupare fobic-sexual= prin “sexualizare traumatic=”;
tandre]e [i agresiune ale unui guru sexual, monstru, ce - stigmatizare [i \njosire a victimei de c=tre agresor;
\ncalc= atât legile sociale cât [i cele naturale (Freud). - neputin]= de eliberare din actul sexual agresiv;
Simbioza afectiv= fireasc=, \n loc s= conduc= la “t=ierea - parentificare [i inversare de roluri genera]ionale (\n
cordonului ombilical”, este \ntoars= la sincretismul afectiv spe]=, fratele ocrote[te sora de când era mic=, o
primar (originar), fapt ce blocheaz= evolu]ia victimei c=tre sanc]ioneaz= pentru lipsa de performan]e [colare [i pentru
autonomie [i statutul de subiect. Dorin]a oedipian= nu este tendin]ele de clivaj extrafamilial, iar odat= cu absen]a tat=lui,
dep=[it= [i este argumentat= de imposibilitatea victimei de a se transpune definitiv \n rolul acestuia). H.Kaan a ar=tat, \nc=
se opune, cât timp, aceasta, opozi]ia, apare odat= cu din 1844, caracterul “natural” al anomaliilor instinctului sexual
imaginea de sine autonom=. Fenomenologia incestului [i disjunc]ia dintre jocurile sexuale naturale [i imagina]ie,
devine astfel un mod de deconstruc]ie a incon[tientului caracterul imperios, impetuos [i extins al instinctului ducând
(Derrida) care, ca “arheologie”, face parte din istoria la separarea erosului de finalitatea sa social=, alienarea
subiectivit=]ii umane. Ca “un alt mod de a fi al nebuniei” sexual= consecutiv= fiind centrat= de reprezent=rile deviante

2
ale sexualit=]ii. Astfel, rela]ia dintre patologia instinctului originar ce a stat la baza vie]ii sociale [i implic= deci o
sexual [i agresivitate (instinctul mor]ii) a fost descris=, \n sondare mai profund= a incon[tientului (Vaysse), aceasta
final, ca o nebunie lucid= de c=tre Trelat [i Prichard. fiind cea de a treia revolu]ie \n istoria omenirii, prin care s-a
ar=tat c= omul nu e \ntru totul “st=pân la el acas=”, \ntru totul
Rela]ie victim=-agresor \n incest. st=pân pe determinismele sale abisale.
Psihanaliza crimei reprezint=, \n esen]=, efortul de a
|n ce m=sur= autorul transfer= victimei propria idee descoperi motiva]iile incon[tiente, profunde, ale crimei,
despre sine [i lume, \n ce m=sur= o anumit= intimitate plecând de la adev=rul c= toate atitudinile contradictorii,
negativ= duce la leg=turi psihice nesesizate de victima, mai ambivalente, [i toate frustr=rile umane se refuleaz= \n
ales adult=, evoc= inevitabilitatea particip=rii victimei la
incon[tient, de unde, \n situa]ii favorabile, pot inunda pân= la
incest. |n practic= se re]ine vulnerabilitatea victimei la incest
obnubilare, câmpul con[tiin]ei. Psihanaliza descoper= astfel,
[i chiar a ambilor parteneri, autorul oferind sfaturi false [i
prin dialog, ceea ce este refulat \n incon[tient [i chiar dac=
disimulând nevoia de tandre]e prin interdic]ia victimei de a se
psihanaliza nu este o [tiin]=, este o hermeneutic= a
dezvolta independent, de a se construi autonom pe sine. Mai
profunzimilor (P. Ricoeur) ce nu poate fi infirmat= [tiin]ific (K.
mult, [i victima este dominat= de dorin]a de posesiune, iar
Popper).
jocul pulsional dintre pl=cerea sexual= [i agresivitate
Rela]ia diadic= incestuoas= este o situa]ie expresiv=
evocându-l, pe autor, ca un psihopat inafectiv ce transform=
ce confirm= acest adev=r [i \n care trinomul autor, victim=,
pretinsa ocrotire \ntr-o moned= de schimb pentru posesiunea
definitv= a obiectului sexual dorit. Se rupe astfel rela]ia situa]ie, plaseaz=, motiva]ional, autorul pe primul plan al unei
uman= dintre sine (pulsiune sexual=), eu (erotism sau personalit=]i inafective [i imature, nex al delincven]ei \n
pl=cere) [i supraeu (iubire specific uman=), (\n spe]=, victima general [i al incestului \n special (Pinatel).
solicit= coborârea \n hrube pentru a-i dovedi autorului c= nu |ntr-o societate a pl=cerii (hedonismului), e[ecul
are via]= sexual=) ceea ce dovede[te dificultatea victimei de remodel=rii pulsiunilor instinctive, a convertirii sexualit=]ii \n
a accede la statutul s=u de subiect autonom, tutelarea de iubire specific uman= [i a \nlocuirii agresivit=]ii prin con[tiin]=
c=tre frate fiind mai facil= decât p=trunderea unui ter] \n via]a moral=, relev=, \n psihanaliza judiciar=, dificultatea
sa (victima era preocupat= de o atare problem= [i o afirm= \n gestion=rii incon[tientului care poate sc=pa ”st=pânului
fa]a colegilor). Victima, plasându-se incon[tient pe terenul intern”, supraeului, cu rol de regularizare a pl=cerilor [i de
tandre]ei fraterno-paternale, iar autorul pe terenul genitalit=]ii reglementare a raportului cu alteritatea. |n acest sens,
fraterno-filiale, contribuie la transformarea incon[tient= a “c=derile \n incon[tient” trebuie analizate, pentru c=, dintr-o
planului simbolic al rela]iei lor fraternale \ntr-un plan natural atare analiz=, cum spunea Cioran, pot rezulta noi atitudini
de trecere la act. Rela]ia victim=-agresor permite ca autorul pentru civiliza]ie.
s= fie considerat un om obi[nuit, de 22 de ani, f=r=
antecedente [i cu rela]ii de clivaj extrafamilial (are o prieten=), BIBLIOGRAFIE
polul victimal atractiv “prost p=zit” relevând lipsa inocen]ei 1. Boia L., \ntre \nger [i fiar=, Ed.Humanitas, 2003.
totale a victimei. Erotizarea autorului de c=tre victim= [i 2. Butoi I. Teodora, Psihologie judiciar=, Ed. Funda]ia
leg=turile lor emo]ionale pot evoca [i lipsa de ap=rare ferm= România de mâine, 2003.
3. Derrida J., Roudinesco Elisabeth, \ntreb=ri despre ziua
a victimei, ca [i \n sindromul Stocholm, astfel \ncât crima,
de mâine, Ed.Trei, 2003.
dup= incest, devine o continuare simbolic= a incestului sau
4. En=chescu C., Fenomenologia nebuniei, Ed. Paidea,
o posibilitate a desp=r]irii definitive de victim=, o rupere 2003.
definitiv= a rela]iei lor diadice. 5. Ferreol J., Neculau A., Violen]a, Ed. Polirom, 2003.
6. Fischer G., Riedesser P., Tratat de psihotraumatologie,
Actualitatea investiga]iei psihanalitice a crimei Ed.Trei, 2001.
7. Foucault M., Anormalii, Ed. Univers, 2000.
Ceea ce este obscur \n comportamentul uman este 8. Lestel Dominique, Originile animale ale culturii, Ed. Trei,
2004.
deopotriv= blestemat dar [i util, deoarece poate deschide noi
9. Marcelli D., Tratat de psihopatologia copilului, Ed.
c=i de cunoa[tere a omului, poate aduce alteritatea mai
Funda]ia Genera]ia, 2003.
aproape de con[tiin]a uman=. Statutul oric=rei ipseit=]i \n 10. Marinov Al., Figuri ale crimei la Dostoevski, Ed. Trei,
raporturile sale cu alteritatea [i cu transcenden]a, cere, 2004.
spunea Heidegger, o mai bun= ascultare a fiin]ei, o mai bun= 11. Pandrea P.,Psihanaliz= judiciar=, Ed. Cultura
cunoa[tere a determinismului de jos al fiin]ei, pentru a putea Româneasc=,1934.
aspira liber la valorile umane superioare. Winnicott vorbea de 12. Ruffie J., De la biologie a la culture, Flammarion, 1976.
13. Vaysse J. Marie, Incon[tientul modernilor, Ed. Trei,
s=n=tatea psihic= incomplet=, iar Boia, de p=catele
2003.
ancestrale ale omului, ale c=rui obsesii, dintotdeauna, au fost
14. Winnicott W.D.,Natura uman=, Ed. Trei, 2004.
cunoa[terea, puterea, sexul sau nemurirea, astfel c=
15. Zamfirescu D.V., Introducere \n psihanaliza freudian=
fantasmele [i dorin]ele se schimb= prea pu]in la nivelul [i post freudian=, Ed.Trei, 2003.
determinismelor profunde, chiar dac= omul inten]ioneaz= s= 16. Zamfirescu D.V., Filosofia incon[tientului, Ed. Trei,
poarte, frecvent, masca omului diferit. Desoedipizarea mitului 2001.

3
EFECTUAREA CONFRUNT+RII {I EXPERIMENTULUI JUDICIAR |N
INVESTIGAREA ACCIDENTELOR DE MUNC+ {I AVARIILOR DIN DOMENIUL
MINIER
Drd. ROMULUS MOREGA

} inând seama de specificul [i particularit=]ile necesar= amputarea a trei degete, \nvinuitul P=s=rescu
cercet=rii accidentelor de munc= [i avariilor \n domeniul Gheorghe a sus]inut c= a pornit circuitul de benzi \n urma
minier, informa]iile comunicate decei care au participat la semnalului de pornire dat de victim=. Fiind confruntat cu
procesul de produc]ie [i sunt implica]i \n producerea victima [i martorii ce se aflau la locul accidentului, \nvinuitul a
evenimentului de munc= trebuie s= reprezinte o complet= [i recunoscut c= a pus \n func]iune transportorul cu band= f=r=
corect= reproducere a \mprejur=rii s=vâr[irii faptelor. Ca a primi semnalul de avertizare conform codului afi[at2.
procedeu probatoriu cu caracter complementar, rolul Cauzele contradic]iilor \nvinui]ilor sau inculpa]ilor pot fi
confrunt=rii \n clarificarea unor fapte sau \mprejur=ri este pus multiple, fiind determinate de \ncerc=rile acestuia de a sc=pa
\n eviden]=, \ndeosebi \n cazurile \n care contradic]iile, de r=spundere penal=, prin punerea faptelor \n sarcina altor
neclarit=]ile, neconcordan]ele din declara]iile persoanelor persoane, sau recunoscând \ntreaga vin=, urm=rind s=-[i
ascultate nu pot fi \nl=turate pe baza examin=rii altor mijloace acopere eventualii complici. |n ce prive[te contradic]iile din
de prob=. Efectuarea confrunt=rii este condi]ionat= de declara]iile martorilor, acestea pot avea drept cauze, \n
existen]a unor declara]ii date de persoanele \n aceea[i primul rând factorii obiectivi [i subiectivi care influen]eaz=
cauz=, declara]ii \n care s-a constatat c= exist= contradic]ii procesul de percep]ie, memorare [i redare, iar \n al doilea
(art. 87 Cod de procedur= penal român). Este cu atât mai rând, tendin]a de influen]are a martorilor de c=tre p=r]ile
necesar acest act procedural, cu cât neconcordan]ele din interesate \n cauz= (\nvinui]i sau inculpa]i, parte v=t=mat=,
declara]ii vizeaz= \mprejur=ri esen]iale pentru cunoa[terea parte responsabil= civilmente etc.) prin rug=min]i, promisiuni
adev=rului. Un alt argument ce poate fi adus \n sprijinul sau amenin]=ri. Confruntarea \ntre persoanele care au f=cut
importan]ei confrunt=rii este [i acela conform c=ruia, prin declara]ii contradictorii se impune numai dac= aceasta este
efectuarea acestuia, este posibil= ob]inerea unor noi date sau oportun=, necesar= pentru l=murirea cauzei. Cu alte cuvinte,
informa]ii, necunoscute pân= \n acel moment de organul dac= exist= posibilitatea clarific=rii neconcordan]elor dintre
judiciar, cu privire la faptele [i \mprejur=rile cauzei.1 De declara]ii prin alte probe aflate la dosar (de obicei expertizele
asemenea [i \n plan tactic criminalistic, confruntarea \[i are tehnice mai ales \n cadrul accidentelor de munc= colective [i
importan]a sa, prin plusul de informa]ii pe care \l aduce \n avariilor), sau dac= contradic]iile vizeaz= \mprejur=ri
leg=tur= cu personalitatea, cu psihologia persoanelor neesen]iale, lipsite de semnifica]ie \n stabilirea adev=rului,
ascultate, mai ales \n ipoteza \n care acestea se dovedesc a este firesc s= nu se mai recurg= la acest procedeu probator.
fi nesincere, persistând \n \ncercarea de ascundere a Lipsa oportunit=]ii unei confrunt=ri poate genera dificult=]i sau
adev=rului. |n acela[i timp, confruntarea poate constitui un complica solu]ionarea cauzei. Astfel, \nvinui]ii sau inculpa]ii
element de stimulare a memoriei persoanelor ascultate, care, pot s=-[i men]in= sau s= revin= asupra declara]iilor
de[i de bun=-credin]=, nu reu[esc s=-[i reaminteasc= o serie anterioare, speculând contradic]iile \n interesul lor. Ei pot
de am=nunte referitoare la faptele [i \mprejur=rile percepute. sesiza punctele slabe ale probatoriului [i s= insiste, ca
Confruntarea reprezint= un valoros mijloc tactic de verificare urmare, \n nerecunoa[terea faptei de care sunt \nvinui]i,
a declara]iilor, de precizare a pozi]iei \nvinui]ilor sau manifestând tendin]e de sustragere de la r=spunderea
inculpa]ilor fa]= de abaterile de la normele de protec]ia muncii penal= prin simulare. Efectul negativ al confrunt=rii este cu
specifice ce au efect asupra vinov=]iei acestora. |n acest atât mai mare cu cât persoanele ascultate reu[esc s= se
context, consider=m necesar s= subliniem [i semnifica]ia pun= de acord asupra celor ce vor declara3.
tactic= a momentului psihologic creat prin punerea "fa]= \n |n cazul martorilor, confruntarea devine inutil= dac=
fa]=" a persoanelor care au f=cut declara]ii contradictorii. De contradic]iile reprezint= consecin]a unor factori obiectivi care
obicei, confruntarea determin= apari]ia unui stres psihologic au \mpiedicat procesul perceptiv. De exemplu, \ntre
aparte, astfel \ncât persoanele care persist= \n declara]iile lor declara]iile a doi martori apar neconcordan]e evidente
nesincere [i care [i-au controlat destul de bine emo]iile \n datorit= faptului c= unul a perceput evenimente din imediat=
ascult=rile anterioare pot avea reac]ii de natur= s= le dema[te apropiere, \n timp ce altul se afla la o distan]= mai mare.
reaua-credin]=, reac]ii pe care organul judiciar trebuie s= fie Confruntarea, comparativ cu ascultarea propriu-zis=, este
preg=tit s= le st=pâneasc= [i s= le valorifice \n interesul afl=rii cea mai dificil= datorit= faptului c= se procedeaz= la audierea
adev=rului. F=ptuitorul are uneori tendin]a de a invoca concomitent= a dou= persoane, deseori având o pozi]ie
elemente ireale, inclusiv defec]iuni la utilaje, autovehicule sau procesual= diferit=. Astfel, pe lâng= confruntarea dintre
instala]ii, care ar fi de natur= s= \nl=ture r=spunderea penal= martori sau dintre \nvinui]i sau inculpa]i, uneori este necesar
din cauza for]ei majore sau a cazului fortuit. Astfel, \n cazul s= se recurg= la confruntarea dintre un martor [i un \nvinuit
unui accident de munc= cu invaliditate produs la Exploatarea sau inculpat. Referitor la confruntarea dintre partea v=t=mat=
Minier= Dragote[ti, \n care victimei i-a fost prins= mâna [i \nvinut sau inculpat, aceasta este irelevant= pe motivul c=
stâng= \ntre role [i band= de cauciuc, zdrobind-o , fiind cele dou= p=r]i au interese contradictorii, ele men]inându-[i

4
declara]iile ini]iale. Dificult=]ile sunt [i mai mari \n ipoteza discu]ie a problemei principale. Num=rul persoanelor care
confrunt=rii a mai mult de dou= persoane, confruntare la care efectueaz= supravegherea trebuie s= fie cel pu]in egal cu cel
trebuie s= se recurg= numai dac= este absolut necesar=, \n al persoanelor confruntate [i este de la sine \n]eles c= ele
caz contrar ea fiind nerecomandabil=. Preg=tirea confrunt=rii, apar]in unit=]ii judiciare \n care are loc confruntarea. Pe lâng=
sub raport tactic criminalistic, presupune studierea \ntregului factorii proprii momentului unei ascult=ri obi[nuite, trebuie
material al cauzei, accentul fiind pus pe con]inutul men]iona]i factorii psihologici specifici acestui moment.
declara]iilor date de persoanele ascultate. Ascultarea Astfel, pe lâng= tensiunea psihic= existent= la persoana
prealabil= \n vederea confrunt=rii este o activitate care nu se ascultat= (raportat= la calitatea sa procesual=: \nvinuit,
confund= cu ascultarea propriu-zis=, ea având o finalitate martor, parte v=t=mat=, parte responsabil civilmente etc), cu
distinct=, de rezultatele sale depinzând organizarea ocazia confrunt=rii apar elemente suplimentare de emo]ie
ulterioar= a procedeului probator preconizat: Printre specifice acesteia. Tensiunea psihic= a celor confrunta]i
obiectivele principale ale ascult=rii prealabile, \n vederea poate avea cauze dintre cele mai diverse respectiv: team=
confrunt=rii, se afl= determinarea pozi]iei persoanei fa]= de fa]= de reac]iile celui care este confruntat, complexul de
cele declarate ini]ial, precum [i stabilirea faptului dac= acesta vinov=]ie sau preocuparea de a nu fi \nvinuit pe nedrept,
\[i men]ine sau revine asupra celor afirmate anterior, sentimente de mil= sau prietenie fa]= de cel confruntat, teama
existând posibilitatea ob]inerii unor date suplimentare cu de a nu se descoperi adev=rul, \n cazul celor nesinceri etc.
privire la fapta cercetat=, ce pot fi folosite \n timpul Este recomandabil ca persoanele confruntate s= stea cu fa]a
confrunt=rii. Obiectivele men]ionate se diferen]iaz= \n func]ie spre organul judiciar care conduce confruntarea, fiind
de buna sau reaua-credin]= a celui ce va fi confruntat, de contraindicat ca ei s= fie a[eza]i spate \n spate, pozi]ie
faptul c= recunoa[te sau neag= faptele care \i sunt imputate, considerat= cel pu]in umilitoare, mai ales pentru un martor de
c= este sincer sau mincinos. Persoana considerat= sincer= bun=-credin]=, sincer. |n acela[i timp, \n func]ie de situa]ia
va fi \ntrebat= dac= \[i men]ine declara]iile, trecându-i-se \n creat=, se recomand=, \n anumite cazuri, chiar a[ezarea fa]=
revist= cât mai multe am=nunte privind aspectele care vor \n fa]=, pozi]ie care incomodeaz= psihic pe persoana de rea-
constitui obiectul confrunt=rii, aducându-i-se la cuno[tin]= c= credin]=, creându-se astfel [i posibilitatea observ=rii mai bine
urmeaz= s= fie confruntat= cu o alt= persoan=. |n a persoanelor confruntate [i, eventual, sesizarea unor
eventualitatea manifest=rii re]inerii, dezorient=rii sau \ncerc=ri de simulare sau de comunicare nonverbal=.
\ncerc=rilor de a sugera c= nu vrea s= fie confruntat, trebuie Anterior \nceperii confrunt=rii propriu-zise, persoanelor
stabilit= [i \nl=turat= cauza acestor ezit=ri, \n caz contrar fiind confruntate li se pune \n vedere c= nu au voie s=-[i fac=
mai indicat s= se renun]e la confruntare. Persoana semne, s= vorbeasc= \ntre ele, atât \ntreb=rile cât [i
considerat= nesincer= care nu recunoa[te faptele sau r=spunsurile adresându-se numai prin intermediul organului
disimuleaz= adev=rul este ascultat= pentru a se vedea \n ce judiciar care conduce confruntarea. |n situa]ia \n care vreuna
m=sur= \[i men]ine sau nu declara]iile. Rezultatele ascult=rii din persoanele confruntate are calitatea de martor, se va
sunt consemnate cât mai am=nun]it, \ntrucât exist= fie proceda potrivit dispozi]iilor art. 85 Cod de procedur= penal=
posibilitatea apari]iei unor noi contradic]ii, cel ascultat român, cerându-i-se s= depun= jur=mântul, c= va spune
\ncurcându-se \n propriile declara]ii, fie posibilitatea revenirii adev=rul, \n caz contrar s=vâr[ind infrac]iunea de m=rturie
asupra declara]iilor anterioare [i recunoa[terea adev=rului, mincinoas= (art. 260 Cod penal român), aspecte ce vor fi
caz \n care este firesc s= se renun]e la confruntare. |n situa]ia men]ionate \n procesul-verbal de confruntare. Primele
\n care persoana \[i men]ine declara]iile, \n nici un caz nu i se \ntreb=ri au un caracter introductiv, ele vizând faptul dac=
atrage aten]ia asupra lor [i nici nu i se aduce la cuno[tin]= c= persoanele se cunosc [i care este natura raporturilor dintre
va fi confruntat=, \n scopul cre=rii unui moment psihologic, de ele. Aceste \ntreb=ri se justific= mai ales \n cazul confrunt=rii
natur= s= o determine s= renun]e la pozi]ia de dintre \nvinui]i ori inculpa]i ca [i dintre parte v=t=mat=,
nerecunoa[tere a adev=rului. |n cadrul organiz=rii \nvinui]i sau inculpa]i \ntrucât, \n eventualitatea \n care sus]in
confrunt=rii, de o importan]= deosebit= este alegerea locului c= nu se cunosc, procedeul probator al confrunt=rii se poate
[i a momentului tactic cel mai potrivit de desf=[urare a ordinii transforma \ntr-o prezentare pentru recunoa[tere. |n
\n care persoanele vor fi chemate la confruntare. Citarea se continuare, se procedeaz= la adresarea \ntreb=rilor,
va face potrivit regulilor procesuale cunoscute, indicat fiind s= problema destinat= clarific=rii contradic]iilor, evitându-se
se efectueze chiar \n diminea]a zilei \n care urmeaz= s= aib= simpla citire a declara]iilor, \ntreb=rile formulându-se \ntr-un
loc confruntarea. Se pune accent pe evitarea unor posibile mod clar [i concis. Prima \ntrebare se adreseaz= persoanei
\n]elegeri \ntre cei confrunta]i, dac= \n cauz= sunt mai mul]i considerate sincere. Ca [i \n cazul ascult=rii obi[nuite, vor fi
martori, \nvinui]i sau inculpa]i, afla]i \n stare de libertate, evitate elementele de sugestie din con]inutul \ntreb=rilor,
confrunt=rile urmând s= se organizeze \n aceea[i zi, una inclusiv din atitudinea organului judiciar. |n timpul confrunt=rii,
dup= alta ("confruntarea \n lan]"). Se va stabili succesiunea persoanele confruntate pot avea atitudini diferite, unii vor
\ntreb=rilor sau a problemelor care urmeaz= s= fie clarificate continua s= nege, s= nu recunoasc= cele afirmate de
prin confruntare, iar \ntreaga organizare a confrunt=rii, adversar, sau, pur [i simplu, s= se \nc=p=]âneze s= tac=. |n
\ndeosebi \n situa]iile dificile, complexe, va face obiectul unui aceast= situa]ie, organul de urm=rire penal= va insista cu
plan orientativ, care, ca [i \n cazul ascult=rii, poate fi \ntreb=ri de detaliu, care \n majoritatea cazurilor, \nfrâng
modificat, \n func]ie de aspectele noi ivite sau de pozi]ia celor rezisten]a persoanei nesincere apelându-se la procedee
confrunta]i. De asemenea, vor fi stabilite [i persoanele care tactice specifice ascult=rii martorului sau \nvinuitului. Se va
vor participa la supravegherea celor confrunta]i, persoane ce urm=ri cu aten]ie atitudinea, reac]iile celor confrunta]i, care
trebuie s= fie avizate asupra problemelor care fac obiectul pot oferi indicii cu privire la pozi]ia fa]= de aspectele de
confrunt=rii, astfel \ncât s= fie preg=tite s= surprind= cu clarificat, inclusiv \n leg=tur= cu sinceritatea lor. |n ultima faz=
exactitate reac]iile celor confrunta]i \n momentul punerii \n a confrunt=rii, persoanele confruntate sunt \ntrebate dac=

5
mai au ceva de ad=ugat, iar dac= o persoan= revine asupra judiciar \n orice moment al desf=[ur=rii procesului penal,
declara]iilor date anterior, aspectul va fi consemnat \n dac= exist= condi]ii care s= permit= efectuarea verific=rii \n
procesul-verbal de confruntare, persoana urmând a fi \mprejur=ri cât mai apropiate ale producerii accidentului de
ascultat= \n mod obi[nuit. Ulterior, se face fixarea rezultatelor munc= sau avarie. Organul de urm=rire penal= este obligat
confrunt=rii printr-un proces-verbal, \n care sunt consemnate s= ]in= seama de oportunitatea acestuia, ceea ce face
data [i locul cronfrunt=rii, organul judiciar care a efectuat-o, necesar= examinarea probatoriului existent \n cauz=, pentru
persoanele care au fost confruntate, pentru care vor fi a se evita dispunerea unui act inutil. Efectuarea
men]ionate datele de identificare [i calitatea procesual=. Se experimentului presupune o preg=tire atent= cu participarea
vor men]iona \n ordine \ntreb=rile [i r=spunsurile date de unor speciali[ti, o organizare temeinic= sub raport tehnico-
fiecare dintre cei confrunta]i, inclusiv dac= au mai avut ceva tactic pe baza unui plan \ntocmit judicios. Acesta trebuie s=
de declarat, \n afara \ntreb=rilor. La sfâr[itul confrunt=rii, cuprind= determinarea cu exactitate a problemelor ce vor fi
procesul-verbal este citit celor confrunta]i sau dat lor spre a fi verificate, \n func]ie de obiectul experimentului, stabilirea
citit, dup= care se semneaz= pe fiecare pagin= [i la sfâr[it de persoanelor participante, asigurarea efectu=rii experimentului
organul judiciar [i de persoanele confruntate. |n situa]ia \n \n condi]iile de loc, timp [i mod cât mai apropiate de cele \n
care una dintre persoane refuz= s= semneze, se face care a avut loc accidentul de munc=, cât [i alte condi]ii ce pot
men]iunea \n procesul-verbal. Printre mijloacele tehnice de fi luate \n considerare dac= au avut o anumit= semnifica]ie \n
\nregistrare, banda videomagnetic= ofer= posibilitatea nu producerea acestuia sau \n percep]ia lui. }inând seama c= \n
numai a fix=rii integrale [i obiective a \ntreb=rilor [i cadrul majorit=]ii accidentelor de munc=, [i avariilor
r=spunsurilor, ci [i a comportamentului celor confrunta]i. experimentul are drept scop verificarea posibilit=]ilor de
Acest mijloc tehnic de \nregistrare este folosit frecvent \n executare a unor activit=]i cu caracter tehnic sau
practic=, mai ales \n cazurile complexe, deoarece \n situa]ia reproducerea experimental= a condi]iilor \n care a avut loc
\n care o persoan= confruntat= refuz= s= r=spund= la accidentul, este necesar s= fie invita]i [i speciali[ti din
\ntreb=ri sau \[i men]ine declara]iile f=r= vreo justificare, de[i domeniul respectiv. Pentru asigurarea obiectivit=tii acestui
exist= date privind nesinceritatea, \nregistrarea procedeu tactic, se impune \n orice situa]ie deosebit=
videomagnetic= ofer= avantajul unei studieri atente a participarea martorilor asisten]i, pentru a pre\ntâmpina o
reac]iilor emo]ionale ale acesteia. eventual= \ncercare de retragere a declara]iilor \ntr-o faz=
Termenul de experiment are \n]elesul de procedeu de ulterioar= a procesului penal. Organul de urm=rire penal=
cercetare \n [tiin]= care const= \n reproducerea artificial= a care organizeaz= efectuarea experimentului se va \ngriji de
unor fenomene \n condi]iile cele mai propice pentru studierea formarea unei echipe operative care s=-l sprijine \n
lor [i a legilor care le guverneaz=4. Experimentul judiciar, efectuarea acestuia precum [i de asigurarea mijloacelor
este \n esen]=, o activitate procedural= auxiliar=, un procedeu tehnice, a obiectelor de care este nevoie pe parcursul
probator destinat realiz=rii scopului procesual penal. Dat= desf=[ur=rii actului preconizat. Dup= organizarea
fiind natura [i complexitatea cercet=rii accidentelor de munc= experimentului, organul judiciar va trece la efectuarea sa \n
[i avariilor \n domeniul minier, \n unele situa]ii este necesar= condi]iile prev=zute de lege, o prim= faz= fiind aceea a
reproducerea cu caracter experimental, f=r= reconstituirea alegerii momentului experimentului, astfel \ncât s= nu se
momentelor faptei, a condi]iilor existente \n momentul repercuteze negativ asupra mersului cercet=rilor. Se are \n
producerii evenimentului de munc=, \n scopul verific=rii vedere o eventual= organizare \n condi]iile \n care nu se
directe de c=tre organul judiciar a veridicit=]ii lor, a de]ine un minimum de date necesar realiz=rii acestui act
posibilit=]ilor de percep]ie, precum [i al verific=rii unor date procedural ori nu este determinat cu precizie scopul
ob]inute prin alte mijloace de prob= (declara]ii de \nvinui]i sau experimentului. Urmeaz= faza verific=rii prealabile a
inculpa]i, confrunt=ri). Experimentul judiciar vizeaz= \ndeplinirii tuturor condi]iilor de timp, loc [i mod de producere
verificarea declara]iilor mai multor subiec]i procesuali a accidentului de munc= sau avariei, verificarea prezen]ei
(martori, \nvinui]i sau inculpa]i), a audibilit=]ii [i vizibilit=]ii persoanelor stabilite s= participe la efectuarea
acestora, ca [i a posibilit=]ilor de efectuare a anumitor acte experimentului, a martorilor asisten]i, a speciali[tilor din
ori de producere a unor rezultate. Acest procedeu tactic domeniul respectiv [i eventual a reprezentan]ilor
permite organului de urm=rire penal=, instan]ei de judecat= \ntreprinderii unde a avut loc accidentul de munc=. Tot \n faza
s= trag= concluzii nu numai cu privire la veridicitatea preliminar=, va fi verificat= existen]a mijloacelor tehnice
declara]iilor \nvinuitului sau inculpatului, ori ale martorului (ex: criminalistice necesare pe timpul efectu=rii experimentului, a
se poate verifica dac= martorul a putut s= vad= sau s= aud=, mijloacelor materiale de prob=, eventual a corpurilor delicte
\n condi]iile concrete, evenimentul relatat \n declara]ia sa), ci folosite \n s=vâr[irea infrac]iunii. |n continuare, organul de
[i \n leg=tur= cu versiunile elaborate \n cauza respectiv=. urm=rire penal=, care conduce desf=[urarea experimentului,
Importan]a experimentului judiciar rezult= din rolul pe care-l va proceda la explicarea participan]ilor a ac]iunilor pe care le
are acest procedeu probator \n conturarea elementelor au de efectuat, un rol important având speciali[tii din
constitutive ale infrac]iunii, \n aflarea adev=rului, datorit= domeniul \n care a avut loc accidentul de munc=, \n situa]ia
faptului c= elementele de prob= \ndoielnice sau simple indicii efectu=rii experimentelor de natur= tehnic= asupra utilajelor,
pot, dup= caz, s= fie re]inute ca probe serioase sau \nl=turate instala]iilor electrice, ma[inilor, instala]iilor de transport de la
ca lipsite de valoare. Experimentul poate fi dispus motivat de suprafa]= [i \n subteran. |n acela[i timp, martorilor asisten]i li
c=tre organul de urm=rire penal= sau de c=tre instan]a de se vor da explica]ii asupra obiectului [i scopului
judecat=, dac= aceasta consider= necesar s= verifice ori s= experimentului, fiind invita]i s= ocupe o pozi]ie din care s=
precizeze o serie de date ce prezint= importan]= pentru observe \ntreaga desf=[urare a ac]iunilor efectuate.
solu]ionarea cauzei [i care nu au fost clarificate prin alte Persoanele ale c=ror ac]iuni sau declara]ii se verific=,(cu
mijloace de prob=. Este posibil= dispunerea experimentului prec=dere acuitatea vizual= sau auditiv= a persoanei a c=rei

6
vizibilitate sau auditivitate se verific=), cu privire la \nregistrarea video [i fotografierea, rezumându-se numai
\ndeplinirea condi]iilor de efectuare a experimentului, asupra aspectelor \ntr-adev=r importante, relevante pentru
eventual cerându-le explica]ii suplimentare privind aspectele stabilirea veracit=]ii declara]iilor sau a posibilit=]ilor de
ce fac obiectul experimentului. Indiferent de natura obiectului s=vâr[ire a unor acte. Un alt mijloc tehnic superior de fixare a
verific=rii, experimentul trebuie s= se desf=[oare \ntr-o rezultatelor experimentului este \nregistrarea pe band=
atmosfer= de calm [i sobrietate, f=r= exager=ri, gesturi sau videomagnetic= sau filmare, \n cazurile deosebite ea fiind
ac]iuni spectaculoase, nesemnificative, inutile. |n cazul necesar= pentru re]inerea complet= [i exact= a modului \n
experimentelor de natur= tehnic=, vor fi luate m=suri pentru care s-a desf=[urat \ntregul experiment. Fotografiile, celelalte
evitarea producerii unor noi accidente, a unor incendii sau \nregistr=ri vor \nso]i procesul-verbal \n care vor fi f=cute
explozii, respectându-se normele de protec]ia muncii men]iunile referitoare la succesiunea \nregistr=rilor, la
specifice. Ritmul de desf=[urare a ac]iunilor va fi asem=n=tor modalit=]ile tehnice de redare, precum [i la secven]ele sau
cu cel \n care se presupune ori se declar= c= a avut loc scenele pe care le reprezint=. Fotografiile vor fi numerotate [i
accidentul de munc= sau avaria, recomandându-se ca lipite pe plan[e anex= la procesul-verbal, [tampilate [i vizate
ac]iunea s= fie efectuat= \ntr-un ritm mai lent pentru o de cei \n drept.
apreciere corect= a rezultatelor [i pentru evitarea unor erori
de percep]ie. Pe parcursul experimentului exist= posibilitatea
simplific=rii unor ac]iuni care se pot reduce numai la BIBLIOGRAFIE:
componentele sale esen]iale, cu semnifica]ie \n caz. |n 1.Tactica ascult=rii \nvinui]ilor, martorilor [i victimelor; confruntarea [i
vederea asigur=rii obiectivit=]ii [i a corectitudinii prezentarea pentru recunoa[tere, lucrare editat= de c=tre
experimentului, vor fi evitate sugestiile, "indica]iile" privind Procuratura Român=, Bucure[ti, 1958, p.129 [i urm. din fondul
efectuarea corect= a unui anumit gest ori fapte, persoana documentar al compartimentuiui de criminalistic= [i de criminologie al
Parchetului General.
verificat= fiind l=sat= s= ac]ioneze potrivit sus]inerilor sale
2. Vezi: dosar penal nr. 420/1999 al Judec=toriei Tg.Jiu.
anterioare. Consemnarea rezultatelor experimentului se face
3. S.I. Rozemblint, \n lucrarea Criminalistica, sub redac]ia lui CA.
\ntr-un proces-verbal, \n care se atest= condi]iile \n care s-a Golunski, Ed. [tiin]ific= Bucure[ti, 1961, p. 343; la confruntare trebuie
efectuat experimentul, ac]iunile efectuate, evitându-se s= se recurg= numai dac= nu exist= mijloace mai simple de verificare
concluziile sau interpret=rile referitoare la rezultatele ob]inute. a problemelor.
Ca [i \n cazul altor acte de urm=rire penal=, un mijloc tehnic 4. Mic dic]ionar enciclopedic, Edi]ia a Ii-a, Editura [tiin]ific= [i
de fixare a rezultatelor experimentului \l reprezint= enciclopedic=, Bucure[ti, 1975, p. 360, 812 [i 813.

I NVEST IG AR EA C RI M IN ALI STI C+ A I NF RAC }I UNI LO R


CO NTR A S ECUR IT +}I I NA }I ONA LE {I D E TE RO RI SM
Editura SOLNESS din Timi[oara a realizat lucrarea “Investigarea
criminalistic= a infrac]iunilor contra securit=]ii na]ionale [i de
terorism”, autor domnul dr. Ioan Cristescu, procuror [i cadru didactic universitar,
având o bogat= experien]= \n domeniul cercet=rii [tii[ifice criminalistice.
Lucrarea reprezint= un vast studiu monografic al problematicii referitoare la
metode tactice [i procedee tehnice de investiga]ie a infrac]iunilor contra
securit=]ii na]ionale.
A[a cum arat= autorul: “Replica, riposta [i represiunea fa]= de orice
manifestare ilicit= ce vizeaz= securitatea, intern= [i extern=, a României [i a
actelor de terorism devine promt= [i eficient= doar \n condi]iile \n care,
\ntreaga palet= de mijloace, metode [i procedee aflate \n arsenalul
organelor r=spunz=toare cu aplicarea legii \n domeniu, se armonizeaz=,
printr-o \mpletire coordonat= [tiin]ific [i aplicat= consecvent, ceea ce este
posibil prin instaurarea unei metodologii unitare de investigare [tiin]ific= a
infrac]iunilor contra securit=]ii na]ionale [i de terorism”.
Lucrarea poate fi considerat= un \ndrumar practic \n sprijinul
practicienilor ce \[i deruleaz= activitatea \n prevenirea [i combaterea
criminalit=]ii [i a actelor de terorism, un cadru general metodologic de
investigare a infrac]iunilor de acest gen.
|n cele 650 de pagini, grupate \n zece capitole, autorul prezint=
urm=toarele probleme din domeniu: • direc]ii metodologice generale ale
investig=rii infrac]iunilor contra securit=]ii na]ionale [i de terorism; • c=i, mijloace [i
metode cunoscute, specifice s=vâr[irii infrac]iunilor contra securit=]ii na]ionale [i de terorism; •
problemele ce trebuie clarificate prin investigarea infrac]iunilor contra securit=]ii na]ionale [i de terorism;
• efectuarea actelor premerg=toare; • particularit=]i tactice ale constat=rii flagrantului \n cazul infrac]iunilor contra securit=]ii
na]ionale [i de terorism; • particularit=]ile tactice privind cercetarea la fa]a locului; • planificarea activit=]ilor de urm=rire penal=;
• perchezi]ia [i ridicarea de obiecte [i \nscrisuri; • ascultarea persoanelor \n cazul investig=rii infrac]iunilor contra securit=]ii
na]ionale [i de terorism; • dispunerea [i valorificarea constat=rilor tehnico-[tiin]ifice.
F=r= teama de a gre[i, lucrarea domnului dr. Doru Ioan Cristescu este o realizare excep]ional= de cercetare [tiin]ific=,
ridicându-se la nivelul monografiilor de referin]= din literatura de specialitate.

Lector univ. FLORIN BOBIN

7
INVESTIGAREA CRIMINALISTIC+ A SINUCIDERII

AUTOR??????????

U
frecvent= a spânzur=rii este mizeria-grija zilei de mâine
n studiu foarte interesant, care a preocupat o devine pentru cel \n mizerie o problem= care \l macin= la tot
serie de autori de-a lungul timpului, este cel pasul. Influen]a ei se manifest= mai \ntâi asupra fizicului apoi
al sinuciderii prin spânzurare. asupra st=rii mintale. Cei care recurg la sinucidere nu sunt
O defini]ie a spânzur=rii s-a \ncercat de foarte mult cer[etorii, vagabonzii, ci cei care \[i doresc un loc de munc=
timp \ncoace [i a dat mult de lucru oamenilor. Prof. Brouardel sau care muncesc din greu [i realizeaz= \ntr-o zi c= nu le
spunea c= ”fiecare dintre noi [tie ce-i acela un spânzurat, dar ajunge pentru un trai cât de cât decent; bolile cronice -
nimeni nu poate da o defini]ie exact= a spânzur=rii”. Cu titlu aceste boli, prin durata lor lung=, sl=besc organismul atât fizic
de exemplu, Tardieu definea, de pild=, spânzurarea ca fiind cât [i psihic care, \n final, se traduce printr-o stare de dezgust
suspendarea corpului, de gât, prin mijlocul unei leg=turi a fa]= de via]=; certurile de familie - când un sentiment ia
c=rei presiune cauzeaz= moartea, producând o asfixie subit=, propor]ii extraordinare, pân= la gradul de a preocupa \n mod
favorizat= mai mult sau mai pu]in, printr-o tulburare a exclusiv aten]ia unui individ, el devine pasiune care, nu rare
circula]iei [i inerva]iei. ori, \n combina]ie cu o alt= cauz=, poate fi g=sit ca motiv al
O defini]ie mai recent=, \ntâlnit= [i \n tratatele de spânzur=rii. |n final degenereaz= \n certuri frecvente, gelozii,
medicin= legal=, ar fi aceea c= spânzurarea este ac]iunea de pasiuni nebune iar solu]ia este sinuciderea.
compresiune a gâtului cu un la], \n care for]a care realizeaz=
compresiunea este constituit= din greutatea corpului. Studiul asupra spânzur=rii realizat de Nicolae Minovici
Dac= ar trebui s= spunem câteva lucruri despre istoria Moartea prin spânzurare a fost cercetat= pe “viu” de
spânzur=rii, am putea \ncepe cu perioada de dinaintea sec. al c=tre dr. Nicolae Minovici \n lucrarea “Studiu asupra
XVII-lea când spânzurarea era \ntâlnit= sub forma pedepsei. spânzur=rii”, 1904, studiu \n care g=sim experien]ele de
Astfel, aceasta era aplicat= celor care comiseser= ho]ii, comprimare mecanic= a gâtului.
tâlh=rii sau fapte mi[ele[ti. |n 1961, Brancoveanu \l Elementele \ntâlnite la spâzurare:
condamna pe celebrul Staiko Paharnicul la spânzur=toare. |n  leg=tura – frânghie, sfoar=, prosop, fâ[ie de
Istoria Românilor scris= de Vasile Ureche g=sim c= cearceaf etc.;
Alexandru Moruzzi pedepsea, la 1794, prin spânzurare pe cei  la]ul – cu nod culant sau nod fix;
care furau la cântar. |n Muntenia pedeapsa cu moartea a  nodul – de regul= \n partea posterioar= a gâtului, e
existat pân= la 1852, sub Barbu {tirbei, iar ultimile spânzur=ri fixat sau \n fa]= sub b=rbie (spânzurare atipic=), sau \n spate,
ar fi fost cele ale celor doi greci din Eterie, care, fiind pe ceaf= (spânzurare tipic=).
c=peteniile unui complot urzit \mpotriva Domnului Grigore
Ghica, au fost spânzura]i \n Târgul Mo[ilor. Semnele proprii spânzur=rii:
|n ceea ce privesc statisticile, acestea ne dovedesc c=  [an]ul – poate lipsi total-atunci când spânzurarea a
felul cel mai frecvent de sinucidere, aproape \n toate ]=rile, fost de prea scurt= durat= sau când \ntre la] [i gât s-a
este spânzurarea. S-au f=cut astfel câteva clasific=ri dup= interpus un corp moale (guler, fular, barb=) sau par]ial-
vârsta-cele mai multe cazuri de spânzurare au fost [i la femei compresiunea inegal=, dintr-o \mprejurare ori alta, fie prin
[i la b=rba]i \ntre 40-50 de ani. Aceast= vârst= ar fi explicat= confec]ionarea la]ului din buc=]i de consisten]= diferit=
prin faptul c=, dup= o lupt= de atâ]ia ani pentru a-[i atinge (moale [i aspr=);
scopul vie]ii, omul p=r=sit de iluziile ce l-au sus]inut, \ncepe  num=rul [an]urilor – [an]ul poate fi excep]ional [i
s= se simt= dezgustat de a mai tr=i. O alt= clasificare ar fi multiplu dup= num=rul circularelor. Intervalul dintre [an]uri
dup= starea civil=-medicii, filosofii, legiuitorii din toate prezint= o creast=;
timpurile au considerat c= cei nec=s=tori]i sunt mai predispu[i  direc]ia – indiferent de locul unde se afl= nodul, \n
la sinucidere decât cei c=s=tori]i \ntrucât ace[tia din urm= se spânzurarea complet=, [an]ul este totdeauna oblic
simt \mplini]i. Clasificarea dup= profesii-cei f=r= profesie, ascendent; \n spânzurarea incomplet= [antul poate fi
servitorii, muncitorii, cismarii ar fi mai predispu[i decât orizontal numai excep]ional.
medicii, profesorii, func]ionarii.  adâncimea – este \n func]ie de gradul de strâmtare
a la]ului, de greutatea corpului [i de durata spânzur=rii.
Cauzele spânzur=rii:  consisten]a [i aspectul – moale, [an]ul e palid [i
|n România, \n ordinea frecven]ei lor, cauzele sunt vân=t; aspru, [an]ul e colorat \n diverse nuan]e de cafeniu.
urm=toarele: alcoolismul-abuzul zilnic de alcool provoac=
tulbur=ri a[a de profunde \n organism \ncât \i schimb= cu Mecanismul mor]ii prin spânzurare:
des=vâr[ire constitu]ia fiziologic=. Intoxica]ia alcoolic= d= Comprimarea c=ilor respiratorii, obstruc]ionarea
na[tere la fenomene morbide \nsemnate distrugând treptat vaselor cervicale [i fenomenul inhibitoriu (ac]iunea asupra
sistemul nervos. Astfel \ncep s= se manifeste ideile pesimiste sistemului nervos).
[i individul \ngrozit de fobii \ncepe s= vad= \n fiecare om un
du[man, \n fiecare vorb= o insult=, toate aceste lucruri Obstruc]ionarea vaselor cervicale
\ntunecându-i judecata [i foarte repede pune \n practic= Experien]ele gradate ale dr. Nicolae Minovici au
gesturile sinuciga[e; nebunia-multe din spânzur=ri sunt ar=tat:
efectul tulbur=rilor patologice ale creierului, latente adesea [i  dup= trecerea a 3-5 secunde a sim]it c= un v=l din
r=mase nediagnosticate. Idei fixe [i obsedante apar brusc \n ce \n ce mai gros se las= peste ochi, simptom premerg=tor
mintea acestor persoane, iar bolnavii se pomenesc de o dat= pierderii cuno[tin]ei;
st=pâni]i de ideea de a se omor\; mizeria - o alt= cauz=  \ntrerupând presiunea, circula]ia s-a restabilit, iar

8
simultan a avut senza]ia unei fierbin]eli [i a unor furnic=turi; Studiul complet f=cut de Nicolae Minovici, atesta \ns= c= nu
 repetând experien]a \n pozi]ia tipic= [i atipic= a po]i sta \n la]ul de spânzurare f=r= pericolul pierderii vie]ii mai
nodului, a constatat c= atunci când nodul se g=sea pe ceaf=, mult de 26 de secunde.
comprimarea vaselor [i a c=ilor respiratorii se f=cea mai
repede ca \n pozi]ia lateral= a nodului, când experien]a a Considera]ii psiho-sociologice asupra sinuciderii
putut fi suportat= timp de 8-9 secunde. Termenul de sinucidere, conform Dic]ionarului
Explicativ al Limbii Române, deriv= din francezul suicider
Comprimarea c=ilor respiratorii care s-ar traduce prin “a-[i lua singur via]a”, “a se omor\”, fiind
Asfixia mecanic=, dup= cum a demonstrat deci vorba de contopirea a dou= cuvinte \ntr-unul singur: sine
experimental, e provocat= nu atât prin comprimarea direct= a (Eul, entitate fizic=, dar mai ales spiritual=)+ ucide.
laringelui, cât prin lipirea bazei limbii de peretele posterior al Câteva defini]ii: ….Suicidul este tulburarea
faringelui. Ca manifest=ri, s-au remarcat convulsiuni faciale, instinctului de conservare, prin care persoana se distruge
convulsii ale membrelor [i picioarelor, sl=birea sfincterelor. singur=, alegând o metod= fizico-chimic= (spânzurare, \nec,
electrocutare etc.); ...Suicidul este actul prin care un individ
Simptomele [i perioadele spânzur=rii, \n urma studiului caut= s= se autodistrug=, cu inten]ia mai mult sau mai pu]in
realizat de Nicolae Minovici: autentic= de a-[i pierde via]a, fiind mai mult sau mai pu]in
Prima perioad=- aceast= perioad= este caracterizat= con[tient de motivele sale.
printr-o anestezie cu pierderea cuno[tin]ei [i \n ordine |n fenomenologia suicidar= se \ntâlnesc diferite forme
cronologic= se caracterizeaz= prin urm=toarele simptome: de suicid. Exist= spre exemplu suicidul tentativ= \n care
ro[ea]a fe]ei (aceasta are loc atunci când la]ul nu face turul finalitatea nu este acceptat= de individ, fiind pus= la \ncercare
complet al gâtului), o senza]ie de c=ldur= a fe]ei, vâjâieturi \n \nc= de la \nceput, el inten]ionând de fapt s= ob]in= un anumit
urechi, tulbur=ri de vedere, o greutate exagerat= a corpului scop: s= impresioneze anturajul, s= ob]in= un anumit avantaj
care ]i se pare de 2-3 ori mai mare. Autorul poveste[te c= etc.
existau [i dureri foarte mari \ncât, \n timpul celor 12 sedin]e Din numeroasele categorii de suicid, cel care
de spânzurare complet=, las= s= treac= un timp de 15-20 intereseaz= sub multitudinea de implica]ii pe care le poate
min. de la o sedin]= la alta, nu din cauza fricii de a-[i pierde avea, este suicidul “vero”, act prin care individul \[i suprim=
cuno[tin]a ci din cauza durerilor care \ngreunau trecerea la o \n mod deliberat propria via]=.
nou= [edin]=.
O dat= ce via]a individului care s-a spânzurat [i a Modalit=]ile de realizare a suicidului vero (metode fizico-
sc=pat s-a restabilit, se constat= adesea c= bolnavul [i-a chimice):
pierdut memoria, el uita momentele care s-au petrecut cu spânzurarea - cu o gam= ampl= de modalit=]i de
câteva secunde \nainte [i poate uita [i lucruri sau fapte mai realizare;
vechi. Uneori când suspendarea a durat pu]in timp [i hemoragia extern= - prin t=ierea vaselor de sânge, \n
persoana a sc=pat [i o \ntreb=m asupra faptului dac= a special a celor de la \ncheietura mâinii;
suferit sau nu de dureri, ne va spune c= nu le-a sim]it sau c= electrocutarea - cu tensiuni v=dit alese, cu efect
au fost de mic= importan]=. Acest fapt este departe de mortal;
realitate ca [i deosebirea dintre faptul c= a voit s= moar= [i precipitarea - saltul \n gol de la \n=l]ime;
nu a murit. \mpu[carea - cu cele mai diverse arme de foc;
A doua perioad= - e numit= convulsiv= [i e \necarea - uneori cu ancorarea unor greut=]i;
caracterizat= prin spasmuri [i contrac]ii musculare, care au sec]ionarea gâtului sau pl=gi cardiace - folosirea unor
fost semnalate de aproape to]i autorii [i mai ales de martorii obiecte dure, ascu]ite.
oculari la execu]iile din ]=rile \n care aceast= pedeaps= era
aplicat=. Este caracterizat= prin convulsiile fe]ei urmat= de Metoda chimic= - otr=virea.
cele ale membrelor superioare [i inferioare care \ncep s=
loveasc= obiectele din jur. Aceste zbateri pot fi comparate, Cercetarea criminalistic=
dup= prof. Brouardel, cu cele ale epilepticilor. De cele mai Din punct de vedere al investig=rii criminalistice,
multe ori au fost g=site de c=tre criminali[ti [i medici legi[ti cunoa[terea leziunilor specifice, produse prin diverse
lâng= cadavrele celor spânzura]i obiecte c=zute, r=sturnate obiecte, dau posibilitatea, pe lâng= diferen]ierea mor]ii
sau chiar corpurile spânzura]ilor c=zute la podea datorit= violente de o moarte neviolent=, [i a sesiz=rii elementelor
faptului c= de ex. din cauza convulsiilor ace[tia s-au zb=tut [i specifice sinuciderii.
la extremitatea frânghiei s-a g=sit cuiul scos din zid care nu Moartea prin spânzurare este indicat= prin
l-a mai putut sus]ine. elementul s=u esen]ial [i anume [an]ul de spânzurare,
A treia perioad= - numit= [i asfixia sau a mor]ii acesta prezentându-se sub forma unei zone denivelate.
aparente (indivizii g=si]i \n aceast= perioad= pot avea [ansa Spânzurarea este definit= ca fiind ac]iunea de compresiune a
de a fi readu[i la via]=), este aceea care termin= scena [i gâtului cu un la] \n care for]a care realizeaz= compresiunea
c=reia \i succede imediat moartea. |n aceast= perioad= la o este constituit= din greutatea corpului. Atunci când greutatea
serie de spânzura]i s-au descoperit emisiuni involuntare de corpului actioneaz= \n totalitate, instalarea asfixiei [i apari]ia
materii fecale [i urin= dar, deoarece acestea sunt cazuri mor]ii pot surveni numai dup= comprimarea p=r]ii anterioare
izolate, majoritatea autorilor, Tardieu, Brouardel, Hoffmann, a gâtului. {an]ul de spânzurare p=streaz=, ca un mulaj,
considera c= nu putem face o regul= \n aceast= privin]=. forma, dimensiunile [i structura la]ului. Direc]ia [an]ului de
Autorii care au \ntreprins studii având la baz= spânzurare este oblic=, ascenden]a spre nord, cu excep]ia
sinuciderea prin spânzurare au \ncercat s= r=spund= la spânzur=rilor incomplete. La examenul extern al cadavrului
\ntrebarea: “|n cât timp moare un spânzurat?”. Bine\n]eles pot fi \ntâlnite \ns= [i alte leziuni traumatice, datorate lovirii
c= p=rerile sunt \mp=r]ite iar timpul [i durata difer= de la autor corpului de alte obiecte din jur, \n perioada de convulsie.
la autor. Aprecierea acestui timp depinde de modul de Infiltra]ia sangvin= a ]esuturilor moi de la nivelul gâtului
spânzurare [i anume dac= e complet= sau nu, de pozi]ia demonstreaz= caracterul vital al [an]ului de spânzurare,
la]ului, dac= face sau nu \nconjurul gâtului, obstruc]ionând excluzând posibilitatea disimul=rii unui omor \n sinucidere.
vasele [i traheea de tot sau \n parte. Din toate cercet=rile |n cazul mor]ilor prin spânzurare, imaginea fotografic=
autorilor asupra spânzur=rii la oameni, reiese c= la ace[tia trebuie s= redea atât cadavrul suspendat-a[a cum se
moartea se produce mult mai repede ca la animale, \ntre prezint= \n momentul sosirii echipei de cercetare – cât [i
1minut [i chiar 15 la animale [i \ntre 5-8 minute la oameni. aspectul acestuia, dup= ce a fost coborât, \n vederea

9
examin=rii, cu p=strarea intact= a la]urilor [i nodurilor. leziunea se afl= deasupra laringelui, fiind simetric= \n
Interpretarea leziunilor existente pe corpul victimei, omucideri [i asimetric= \n sinucideri. Un alt criteriu de
coroborat= cu celelalte date culese din câmpul faptei [i diferen]iere \l constituie ]inuta vestimentar=, \n special cea din
descrise am=nun]it, este de natur= s= direc]ioneze jurul gâtului. Astfel, sec]ionarea gulerului, a cravatei, a
cercet=rile, s= ofere cel pu]in indicii cu privire la natura mor]ii, pulov=rului se \ntâlne[te numai \n cazul omorurilor,
mecanismul de formare a leziunilor, data instal=rii mor]ii [i s= sinuciga[ii evitând astfel de obiecte.
constituie temei pentru elaborarea versiunilor. Sub aspect criminalistic [i medico-legal, anumite tipuri
Cercetarea la fa]a locului \n cazul sinuciderilor prin de suicid presupun existen]a unor elemente conjuncturale ce
spânzurare \mbrac= urm=toarele aspecte caracteristice: \nl=tur= echivocitatea actului. Astfel, de cele mai multe ori,
 atât cel sosit primul la fa]a locului cât [i [eful echipei anchetatorul g=se[te la fa]a locului o scrisoare sau o not=, o
de cercetare trebuie s= noteze pozi]ia cadavrului, inclusiv a \nsemnare prin care sinuciga[ul \[i motiveaz= cât de cât
celorlalte obiecte aflate \n apropiere; gestul disperat. Decesul prin t=ierea venelor e o metod= clar=
 \nainte de a fi coborât, cadavrul va fi fotografiat \n de sinucidere c=ci dac= s-ar fi produs din gre[eal= e pu]in
pozi]ia \n care a fost g=sit; probabil ca victima s= nu \ncerce s= opreasc= sângerarea.
 dup= coborâre, cadavrul va fi din nou fotografiat; Problema e mai complicat= atunci când se supraadaug=
 pentru a scoate la]ul din jurul gâtului, nodul nu \nscenarea unui accident, persoana respectiv= \ngrijindu-se
trebuie dezlegat, dac= e posibil, nodul trebuie s= fie sl=bit sau astfel de imaginea sa de dup= moarte, [tiindu-se c=
s= fie l=rgit la]ul; sinuciga[ii sunt eticheta]i ca la[i, iar oprobiul public se abate
 examinarea cadavrului va urma acelea[i reguli asupra familiei, rudelor \n via]=, prietenilor. A[adar
generale, insistându-se pe descrierea leziunilor specifice sinuciga[ul vrea s= lase impresia mor]ii prin accident, când \n
mor]ii prin spânzurare: [an]ul de spânzurare trebuie examinat realitate el a regizat filmul accidentului mortal. |n cazul
[i descris sub aspectul amplas=rii, culorii, formei [i precipit=rii din imobile, \n pr=pastie etc., trebuie relevate
acele elemente care pot diferen]ia ipoteza suicidului real de o
particularit=]ile acestuia; modific=rile histopatologice la nivelul
crim=.
de spânzurare; existen]a lividit=]ilor cadaverice; existen]a
Din punct de vedere criminalistic, descoperirea
altor leziuni corporale; examinarea ]inutei vestimentare a
obiectului vulnerant \n imediata apropiere a cadavrului ar
victimei; efectuarea tuturor fotografiilor de detaliu a tuturor
constitui un argument \n favoarea sinuciderii, având \n vedere
urmelor descoperite etc.;
 sinuciderea e clar= atunci când examenul hainelor
c=, de regul=, criminalul \ncearc= s= ascund= arma crimei.
Dac= decesul prin sec]ionarea vaselor de sânge este
[i al cadavrului, coroborat cu inspec]ia locului [i cu datele caracteriststic sinuciderii, pl=gile penetrante sunt specifice
anamnezei, exclude orice interpretare \n sensul crimei. Crima omuciderii.
e cert= atunci când faptul fiind descoperit imediat dup= Ilustrativ asupra modului de \nscenare a unei crime
spânzurare, cu cadavrul suspendat la o \n=l]ime relativ mare, prin simularea unei leziuni mortale produs= cu un obiect dur
nu se gase[te la locul spânzur=rii, \n preajma cadavrului, nici de tip \n]ep=tor-t=ietor [i hemoragie consecutiv= este
un obiect pe care individul ar fi putut s= se urce spre a-[i urm=torul caz:
prinde capul \n la]. O diferen]= \ntre omor [i sinucidere este M.R. a fost g=sit mort, \n propria locuin]=, având
[i aceea c=, la nivelul [an]ului, la un cadavru spânzurat nu se sec]ionate vasele de sânge de la nivelul \ncheieturilor
observ= reac]ia vital= (sufuziunea sanguin= a ]esutului). ambelor mâini. Lâng= cadavru este descoperit un cu]it [i se
|n ceea ce prive[te obiectele folosite de sinuciga[i [i demonstreaz= c= amprentele prelevate de pe acesta apar]in
adâncimea pl=gilor, sinuciga[ii se mul]umesc cu t=ieturi victimei. De asemenea, \n ma[ina de scris ce apar]inea
superficiale. Astfel, \n cazul obiectelor despic=toare, literatura victimei se descoper= o scrisoare \n care presupusul
de specialitate [i practica medico-legal= apreciaz= c= sinuciga[ \[i anun]a gestul, dar f=r= o motiva]ie clar=.
sinuciderea poate fi stabilit= dup= urm=toarele criterii: La examinarea medico-legal= apar primele semene
prezen]a a numeroase r=ni despicate \n zona capului, de \ntrebare, \ntrucât se descoper= hematoame precraniene
\nguste, paralele [i situate pe una-trei regiuni, interesând [i occipitale, hemoragii subdurale, subarahnoidiana, \n
\ns= numai pielea. De asemenea, \n sinucidere \ntâlnim cerebel [i \n bulbul rahidian, care au provocat moartea
frecvent obiectele dure, ascu]ite, de tip \n]ep=tor-t=ietoare victimei, sec]ionarea venelor survenind \n mod cert ulterior.
(cu]itul) sau t=ietoare (lama) f=r= ca ceilal]i agen]i traumatici
Mersul anchetei va releva c= M.R., \mpreun= cu fratele sau,
s= fie exclu[i. De regul=, la sinuciga[i vom g=si acele leziuni
erau beneficiari ai unei mo[teniri fabuloase. Vizitându-[i
de \ncercare sau de tatonare. De cele mai multe ori, leziunile
fratele, criminalul \l \mbrânce[te pe M.R., care se izbe[te cu
traumatice sunt localizate \n zone accesibile propriei mâini,
exceptând cazurile când se \ncearc= disimularea sinuciderii capul de calorifer [i decedeaz= aproape imediat dup= impact.
printr-o crim=, caz \n care sinuciga[ul va imagina tot felul de Autorul \nsceneaz= rapid o sinucidere prin sec]ionarea
modalit=]i pentru a deruta ancheta. vaselor. El a intrat \n cercul b=nui]ilor imediat ce s-a opus
Prezen]a urmelor de sânge pe mâinile [i p=r]ile efectu=rii autopsiei, [tiindu-se c= el va fi beneficiarul \ntregii
anterioare ale corpului victimei cât [i distribu]ia acestora \n mo[teniri.
“balt=” \n jurul cadavrului orienteaz= c=tre sinucidere, \n timp
ce stropii de sânge r=spândi]i la distan]= de cadavru pot fi
edificatori pentru crim=. Deci, astfel poate fi f=cut=
diferen]ierea \ntre omorul [i sinuciderea produse cu obiecte
t=ietoare. Cu privire la folosirea obiectelor \n]ep=toare, r=nile
pot oferi indicii cu privire la natura mor]ii. Sinuciga[ii prefer=
regiunea precardiac=, mai rar gâtul. De regul= , sinuciga[ul Bibliografie consultat=:
se \njunghie stând \n picioare sau [ezând, motiv pentru care Curs de criminalistic= – Laz=r Cârjan, Bucure[ti, 2003
sângele se scurge \n [iroaie paralele pe p=r]ile anterioare ale Metodologia investig=rii criminalistice a omorului-Vasile
corpului, producând mici b=l]i. Când ele se g=sesc Berche[an-Editura Paralela 45-2000.
nemodificate la locul unde a fost descoperit cadavrul, acest Investigarea criminalistic= a locului faptei-Simpozion de
lucru caracterizeaz= sinuciderea. criminalistic=-2004.
Sec]ionarea gâtului se face, cel mai adesea, pe partea Sinuciderea un paradox-Edit. {tiin]elor medicale-Bucure[ti-
lui anterioar=. La persoanele care folosesc mâna dreapt=, Butoi, Iftenie,Boroi
t=ietura evolueaz= de la stânga la dreapta. De regul=, Studiu asupra spânzur=rii –Nicolae Minovici-Bucure[ti, 1904.

10
MAPAMOND CRIMINALISTIC
General de brigad= (r.) dr. IOAN HURDUBAIE

asociate criminalit=]ii), instalat \n urm= cu ceva mai mult de


FRAN}A: Informatica \n lupta \mpotriva falsificatorilor de bani un an, este deservit de 10 poli]i[ti [i 5 jandarmi. Softul
Trecerea la euro a f=cut serviciile de poli]ie s= se opereaz= pe o baz= de date operativ=, comun= poli]iei [i
team= de o cre[tere alarmant= a contrafacerilor, a[a cum jandarmeriei, [i nu con]ine decât informa]ii referitoare la
s-a \ntâmplat cu explozia falselor bilete de franci francezi infrac]iunile comise prin violen]= constatate de c=tre cele
facilitat= de evolu]ia informaticii. \n 1997, ca o prevedere a dou= servicii de aplicare a legii. Prin infrac]iuni de violen]= se
schimb=rii monedei na]ionale, Oficiul central de reprimare a \n]eleg omorurile, violurile [i agresiunile sexuale, precum [i
falsului de moned= a decis deci s= creeze un soft dedicat, cu tentativele acestora, fiind excluse regl=rile de conturi \ntre
sprijinul financiar al Comisiei europene. infractori [i omorurile intrafamiliale care nu comport= moduri
Botezat RAPACE (repertoriu automatizat pentru de operare deosebite. Sistemul integreaz= de asemenea [i
analiza contrafacerilor de euro) acest soft a \nregistrat cadavrele neidentificate. Rolul SALVAC nu este acela de a se
bancnotele false ap=rute deja: numerele de serie sau de substitui anchetatorilor, ci de a furniza elemente care s= le
plac= [i fotografia cu localizarea defectelor. Operatorii permit= acestora s= \ntrez=reasc= noi piste sau s= efectueze
Oficiului au recenzat \n felul acesta peste 40.000 de numere. apropieri \ntre cazuri foarte distan]ate \n timp sau \n spa]iu.
Constituind baza tehnic= pentru repertorierea contrafacerilor Pentru a alimenta o baz= de date fiabil= [i exploatabil=,
de bancnote, sistemul RAPACE constituie un complement al serviciile \ns=rcinate cu ancheta trebuie s= completeze un
fi[ierului na]ional al falsului de moned= (FNFM). Alimentat de chestionar cu 168 indici. Con]inând un num=r foarte precis de
informa]iile transmise de serviciile de poli]ie [i jandarmerie, elemente privitoare la modul de operare, obi[nuin]ele victimei,
sistemul recenzeaz= arest=rile [i efectueaz= apropieri \ntre comportamentul autorului, chestionarul ofer= bazele
re]elele de falsificatori. necesare pentru o analiz= comportamental= [i criminal=. Aflat
Softul a fost desf=[urat la un num=r de 85 \nc= \n perioada de testare, sistemul SALVAC va atinge \n
coresponden]i tehnici operativi ai Oficiului, din toat= Fran]a, final versiunea care integreaz= inclusiv fotografiile digitale.
dar \n prezent este implantat [i \n Bulgaria, Lituania, Pentru a utiliza sistemul \n condi]ii optime, a fost depus un
Columbia, România, Ungaria [i la Secretariatul General enorm travaliu, \n vederea introducerii dosarelor din ultimii
Interpol de la Lyon, lucru ce a permis descoperirea a 3 zece ani, odat= cu noile dosare, ceea ce ridic= la ora actual=
contrafaceri de euro \n Columbia. la peste 4000 num=rul cazurilor introdus \n baza de date. La
Poli]istul sau jandarmul interesat se adreseaz= cererea serviciilor de poli]ie [i jandarmerie, care completeaz=
corespondentului tehnic operativ de care depinde, c=ruia-i un formular specific, personalul SALVAC procedeaz= la o
transmite num=rul de plac= cu cele [ase cifre [i litere analiz= a dosarelor, pentru a determina \n ce fel anumite
imprimate pe bancnot= [i num=rul de serie al bancnotei comportamente [i moduri de operare ar putea tr=da
compus din 12 cifre [i litere. Datele sunt introduse in sistemul similitudini \ntre cazuri pe care nimic nu ar p=rea s= le lege la
RAPACE. Dac= bancnota face parte dintr-o serie deja \nceput. Potrivit opiniilor beneficiarilor acestui sistem, poli]ia
\nregistrat= \n baza de date, sistemul comunic= data primei na]ional= [i jandarmeria au rezultate excelente \n materie de
sale apari]ii, leg=tura cu alte contrafaceri, precum [i num=rul infrac]iuni violente, descoperite \n propor]ie de aproape 80%.
de contrafaceri diferite din aceea[i serie. Sistemul afi[eaz= Rolul SALVAC este de a informa anchetatorii \n cele 20% din
totodat= o fotografie a bancnotei cu o gril=. Corespondentul \i cazuri r=mase nerezolvate. In timpul perioadei de testare a
cere apoi anchetatorului s= pozi]ioneze bancnota sa pe grila sistemului (aproape un an) au fost descoperite leg=turi
ortonormat= cu care fiecare serviciu este dotat [i \i indic= poten]iale \n peste 15 cazuri r=mase cu autori necunoscu]i,
acele cazuri \n care trebuie s= apar= diferen]e fa]= de un ceea ce confer= acestei unit=]i de urm=rire [i analiz=
original, care sunt vizibile cu ochiul liber. Aceast= tehnic= criminal= excelente perspective de viitor.
confirm= b=nuielile, dar poate servi totodat= [i pentru Traducere [i adaptare dup= Civique nr. 142/decembrie 2004 .
disculparea unei persoane dac= toate verific=rile se
dovedesc negative. SPANIA : Stilouri detectoare de bani fal[i
Dup= confirmarea caracterului fraudulos al bancnotei, Pe pia]a spaniol= exist= \n prezent o mare varietate
aceasta este transmis= B=ncii Fran]ei care, la rândul s=u, o de stilouri care se folosesc drept detectoare de bani fal[i.
\nregistreaz= \n banca european= de date de la Frankfurt. Potrivit instruc]iunilor de folosire a acestora, pentru a [ti dac=
o bancnot= este fals= sau autentic=, se freac= vârful
SALVAC – baza operativ= de date criminale detectorului pe suprafa]a hârtiei bancnotei care trebuie
Noul soft SALVAC, folosit de serviciile franceze de verificat=. Dac= pe aceasta r=mâne o urm= a c=rei culoare
aplicare a legii (sistem de analiz= a leg=turilor violen]ei poate oscila \ntre maro deschis, maro \nchis sau negru,

11
bancnota este fals=, iar dac= nu apare o culoare sau aceasta fals=.
variaz= de la g=lbui spre verzui, aproape imperceptibil= [i Nu ar fi prea sigur s= se afirme autenticitatea unei
care dispare imediat, suntem \n prezen]a unei bancnote bancnote, doar pentru faptul c= trecând detectorul peste ea,
autentice. reac]ia rezultat= ar fi de culoare galben deschis sau verzuie,
|nainte de a proceda la expunerea rezultatelor acestora deoarece, a[a cum s-a afirmat mai \nainte, se poate folosi
analize, este interesant de [tiut c= unul dintre aditivii care se pentru falsificare o hârtie care a utilizat drept adeziv clei de
adaug= hârtiei \n procesul s=u de fabrica]ie este adezivul. oase sau alcool de polivinil, ori poate fi vorba de o bancnot=
Scopul adezivului este de a evita extinderea cernelii \ntre fibrele autentic= de mic= valoare c=reia, printr-un procedeu chimic i
hârtiei. Tipurile de adezivi cel mai folosite la fabricarea hârtiei s-au eliminat toate culorile, dup= care s-a imprimat una de
sunt amidonul, cleiul de oase [i alcoolul de polivinil. valoare mai mare.
Amidonul este unul dintre cei mai utiliza]i adezivi la Ca o concluzie final=, se poate aprecia c= aceste
majoritatea hârtiilor de uz comercial, deoarece le confer= pixuri sau stilouri detectoare sunt folositoare, \ntotdeauna [i
densitate, rigiditate [i lustru. Când hârtia necesit= mai mult= atunci când se ]ine seama de cele prezentate mai sus.
rezisten]= [i rezisten]= la frecare, se folose[te cleiul de oase
sau alcoolul de polivinil; acest sortiment de hârtie, care este Bancnot= autentic= 50 euro
folosit= pentru confec]ionarea bancnotelor \n aproape
toate ]=rile lumii, nu utilizeaz= niciodat= drept adeziv
amidonul.
Pentru a realiza aceste falsific=ri, falsificatorii de
bancnote \ncearc= s= g=seasc= un sortiment de hârtie
care s= aib= caracteristici cât mai asem=n=toare cu ale
hârtiei bancnotelor autentice, \ns= cum \n ziua de azi
aproape toat= hârtia comercial= aflat= pe pia]= folose[te
drept adeziv amidonul, imensa majoritate a bancnotelor
false sunt confec]ionate cu acest sortiment de hârtie, [i
acesta este motivul pentru care traseul marcat cu unul din
aceste pixuri detector pe suprafa]a bancnotelor false,
apare de culoare neagr=, maro \nchis sau maro deschis,
\n func]ie de modelul detectorului, aceasta fiind reac]ia
tipic= ce se produce când se pun \n contact amidonul [i
iodul.
|nc=rc=tura acestor detectoare const= \n solu]ie
realizat= pe baz= de ioduri [i ap=. |n func]ie de marca
detectorului, aceste solu]ii pot fi oarecum diferite, astfel
c=, de[i baza este format= din iod, apar diferen]e de
culoare \n identificarea bancnotelor falsificate.
Când se trece pixul detector pe deasupra
suprafe]ei unei hârtii care con]ine un adeziv diferit de
amidon, a[a cum se \ntâmpl= cu hârtia bancnotelor
autentice, iodul nu reac]ioneaz= nici \ntr-un fel [i pentru
aceasta, aproape imperceptibila culoare g=lbuie sau
verzui deschis pe care o las= instrumentul, [i care dispare
la pu]in= vreme, este chiar culoarea propriei \nc=rc=turi.
Problema detect=rii falsului se ridic= atunci când
hârtia care se folose[te pentru realizarea falsului este
lipsit= de amidon, sau dac= se folose[te hârtia autentic=
a unei bancnote de mic= valoare pentru a realiza alta de
o valoare mai mare, a[a cum se \ntâmpl= la unele
falsific=ri de dolari, care folosesc hârtia sp=lat= de un
dolar, pentru a o transforma \n alta de 100 dolari,
profitând de faptul c= toate acestea au acelea[i
dimensiune.
|n consecin]=, folosirea acestor detectoare pentru a Bancnot= fals= 100 euro
determina cu rapiditate autenticitatea sau falsitatea unei Bancnot= fals= 200 euro
bancnote, este pozitiv=, \ntotdeauna [i când tipul de hârtie A se observa \n cele trei fotografii urmele l=sate de
examinat con]ine amidon, deoarece acesta reac]ioneaz=, detectoare \n partea alb= a bancnotelor. Diferitele tonalit=]i
a[a cum s-a spus deja, dând o culoare neagr=, maro \nchis pot fi apreciate \n func]ie de detectorul utilizat (foto 4).
sau deschis, care ne permite s= fim siguri c= bancnota este

12
PARTICULARIT+}I ALE INVESTIGA}IEI PENALE {I CRIMINALISTICE A UNOR
INFRAC}IUNII DIN DOMENIUL INFORMATIC
Lect. univ. dr. GHEORGHE ALECU
Facultatea de Drept Constan]a
Universitatea "Spiru Haret"

1. Identificarea [i documentarea propriu - na]ional de servicii Internet, situa]ie \n care acesta trebuie
zis= a fraudelor informatice contactat imediat, cu respectarea condi]iilor legale, \n
vederea afl=rii identit=]ii persoanei care utilizeaz= adresa \n
cauz=;
 adresa de "e-mail" nu este gestionat= de un
Spre deosebire de infractorii obi[nui]i, infractorii de pe
Internet formeaz= o categorie aparte, comunitate \n care
transferul de nout=]i \n domeniu se face \n permanen]= [i cu operator na]ional de servicii Internet, situa]ie \n care, prin
cooperare interna]ional= [i cu respectarea procedurilor
mare rapiditate, ceea ce \i face s= fie mereu cu un pas
legale, se pot solicita datele de identitate furnizate de titularul
\naintea anchetatorilor.
adresei de e-mail la constituirea acesteia.
|n cazul anchetelor desf=[urate \n lumea "virtual=" a
De asemenea, cu ajutorul bazelor de date apar]inând
Internetului, investigatorul trebuie s= cunoasc= foarte bine unor site-uri dedicate acestui scop, se pot face c=ut=ri \n
software-ul, instrumentele [i aplica]iile folosite prin testarea vederea identific=rii eventualelor mesaje po[tale de titularul
acestora \ntr-un mediu sigur, \nainte de \nceperea adresei respective de e-mail \n cadrul unor forumuri sau
cercet=rilor propriu-zise. grupuri de discu]ii.
Aceast= posibilitate tehnic= dac= este cunoscut= de Dac= indiciul existent face referire la o adres= Web, cu
poli]ist poate fi exploatat= cu rezultate pozitive pe parcursul ajutorul unui "browser" trebuie vizualizat site-ul \n cauz=, sau
investiga]iilor on-line sau cu ocazia culegerii [i analiz=rii cu ajutorul unor aplica]ii acesta se poate copia \n totalitate.
datelor. Nu trebuie uitat faptul c= adresa de IP a calculatorului folosit
pentru vizualizarea sau download -ul site-ului poate fi
A. Procedura desf=[ur=rii investiga]iilor on-line conectat= de serverul web investigat.
Investigarea unei fraude informatice nu implic= o Dac= informa]ia privind comiterea unei fraude
procedur= complet diferit= de modul de cercetare a informatice face referire la un nume (nickname) sau canal de
infrac]ionalit=]ii clasice, dar poate ajunge mult mai complex=. IRC este recomandat= folosirea motoarelor de c=utare pe
Componentele clasice ale unei investiga]ii \n domeniul baza unor cuvinte cheie. O parte din aceste motoare de
c=utare vor folosi baze de date orientate \n plan local dar se
infrac]ionalit=]ii informatice sunt:
 formarea echipelor de investiga]ie din rândul
pot folosi [i serviciile unor site-uri precum www.yahoo.com,
www. altavista.com [.a. pentru o c=utare aprofundat=.
speciali[tilor. Este foarte important= includerea consilierilor
tehnici care pot \n]elege detaliile tehnice ale infrac]iunii [i C. Localizarea [i identificarea subiectului
care pot ajuta la men]inerea unei eviden]e sigure, mai ales investigat. Elementul "time"
electronice; Un utilizator poate fi identificat [i localizat pe baza
 investigarea incidentelor prin verificarea dosarelor, analiz=rii fi[ierelor jurnal care con]in \nregistr=rile unor ac]iuni
inventarierii informaticienilor [i supravegherea suspec]ilor [i [i evenimente cum ar fi conectarea sau deconectarea de la
activit=]ii lor; re]eaua de Internet.
 preg=tirea ob]inerii unui mandat, \n afar= de cazul Analizarea fi[ierelor jurnal va furniza date importante
când avem probe [i indicii c= cineva a comis fapta; referitoare la cine s-a conectat de la un anume computer,
 studierea locului infrac]iunii, [tiind ce s= sesizezi, unde este localizat acest computer, când s-a stabilit
colectarea dovezilor [i punerea lor sub supraveghere. conexiunea [i cât a durat aceasta. Calculatorul care va
Atunci când are loc un incident "informatic" este genera fi[ierul jurnal va folosi \n mod normal timpul local, dar
esen]ial s= se ac]ioneze imediat cu operativitate. trebuie luate \n calcul diferen]ele de fus orar [i cele legate de
Un alt aspect important \n desf=[urarea investiga]iilor sincronizarea set=rilor unui sistem cu timpul real.
informatice este cooperarea anchetatorilor cu furnizorii de Fi[ierele jurnal fac referire, \n partea de \nceput a
servicii Internet, cu operatorii de telecomunica]ii [i cu alte acestora (header), la elementul timp sub forma unor
organisme private din domeniul tehnologiei informa]iei. abrevieri, ce trebuie cunoscute de investigator pentru a putea
citi un asemenea log :
B. Culegerea informa]iilor \n mediul informatic UT SAU GMT - Universal / Greenwich mean time - timpul
Culegerea datelor \n mediul informatic [i universal (Greenwich)
transformarea acestora \n probe se face \n func]ie de indiciile EST sau EDT - Eastern Time zone - timpul din zona Est
existente \n cazul investigat, caracteristicile acestora European=;
determinând procedura ce trebuie urmat=. CST sau CDT - Central Time zone - timpul din zona Central
Astfel, dac= se porne[te de la o adres= de "e-mail" European=;
(exemplu: nume @ mail.ro), \n mod normal, primul lucru care PST sau PDT - Pacific Time zone - timpul din zona
va fi avut \n vedere este identificarea posesorului acestei Pacificului;
adrese. HHMM - orele (HH) [i minutele (MM) ce se scad din UT;
|n aceast= situa]ie se pot identifica mai multe +HHMM - orele (HH) [i minutele (MM) ce se adaug= la UT;
posibilit=]i: Z - timpul universal;
 adresa de "e-mail" este gestionat= de un operator A - timpul universal (UT) minus o or=;

13
M - timpul universal (UT) minus 12 ore; Øalegerea momentului efectu=rii verific=rii sau
N - timpul universal (UT) plus o or=; perchezi]iei;
Y - timpul universal (UT) plus 12 ore.  statutul sistemului informatic [i prezen]a sau
absen]a anumitor persoane;
D. Mijloace de interceptare a datelor  stabilirea participan]ilor la verificare sau la
Exist= mai multe posibilit=]i de interceptare a datelor, perchezi]ie - \n afara investigatorilor vor participa [i persoane
dar aceste tehnici complexe necesit= cunoa[terea [i cu calificare tehnic= adecvat= (criminali[ti, ingineri de
\n]elegerea \n totalitate a modului de organizare [i sistem);
func]ionare a transmiterii datelor.  stabilirea logisticii ce urmeaz= a fi folosit=
|n acest sens, dac= se respect= condi]iile legale, se (instrumente, programe software, medii ne\nregistrate).
pot folosi urm=toarele tehnici de interceptare [i monitorizare |n desf=[urarea propriu-zis= a verific=rii sau
a traficului subiectului investigat : perchezi]iei exist= câteva lucruri de o importan]= major= ce
 E - mail - box - const= \n interceptarea [i copierea trebuie realizate \n primele minute imediat dup= ini]ierea
cu ajutorul operatorilor de pe Internet a mesajelor tip e-mail ac]iunii, pe cât posibil \n succesiunea urm=toare:
adresate sau trimise de suspect, aceste e-mail-uri trecând  securizarea locului faptei prin \ndep=rtarea
prin serverul de mail al ISP-ului; persoanelor aflate la calculatoare, \ntrucât o parte din
 Interceptarea comunica]iilor - folosindu-se acestea ar putea avea aptitudinile [i chiar motiva]ia necesar=
dispozitive speciale (data analyser) care, dac= sunt plasate \n distrugerii probelor electronice. Vor fi identificate probele ce
anumite noduri de re]ea (cât mai aproape de suspectul se afl= \n pericol imediat (de exemplu, procesul format=rii
investigat), au capacitate de a intercepta [i filtra pachetele de unui disc - situa]ie \n care se va \ntrerupe aceast= opera]ie
chiar dac= este necesar= deconectarea sistemului);
 stabilizarea mediului \n care urmeaz= s= se
date chiar \n situa]ia folosirii unor protocoale alternative.
Unele din aceste dispozitive pot s= refac= \n totalitate fluxul
de informa]ional original; desf=[oare verificarea prin asigurarea zonelor \n care se afl=
 Scanarea newsgroup-urilor - cu ajutorul
calculatoarelor fa]= de accesul tuturor persoanelor, respectiv
prin stabilirea faptului dac= sistemul informatic verificat este
programelor pentru calculator dedicate acestui scop, pe baza
conectat cu zona de afar= - situa]ie \n care se va proceda la
unor cuvinte cheie, dat fiind volumul foarte mare de date care
deconectare;
 identificarea persoanelor care au cuno[tin]e [i
se stocheaz= [i care \mpiedic= verificarea \n totalitate a
acestora;
aptitudini informatice - ce urmeaz= a fi audiate cu privire la
atribu]iile de serviciu [i informa]iile stocate \n sistemul
2. Prelevarea [i analiza probelor [i a
informatic;
 identificarea a cel pu]in doi martori asisten]i neutri.
mijloacelor de prob=
Procedura verific=rii sau perchezi]iei va continua prin
A. Efectuarea verific=rilor [i perchezi]iilor \n
inspectarea atent= a locului perchezi]iei \n vederea
mediul informatic
identific=rii urm=toarelor elemente :
 num=rul [i tipul unit=]ilor centrale de procesare;
De[i principiile stabilite de actele normative \n vigoare
 loca]ia unit=]ilor centrale de procesare;
pentru efectuarea unei verific=ri sau perchezi]ii nu se
 tipul [i topologia re]elei;
schimb= \n mediul electronic, trebuie totu[i utilizate procese
 sistemul de operare al re]elei;
mentale [i aptitudini noi. Astfel dac= \n cazul unei perchezi]ii
 existen]a unor medii de efectuare a unor copii de
clasice, anchetatorul poate vizualiza obiectele ce ar putea
constitui probe, \n situa]ia unei perchezi]ii efectuate \ntr-un
rezerv=.
mediu informatic, dispozitivele de stocare a probelor
Urm=toarea etap= const= \n intervievarea (audierea)
electronice s-ar putea s= nu fie atât de evidente pentru
persoanelor cu cuno[tin]e \n domeniul sistemelor informatice.
anchetator, mijloace importante de prob= putând s= fie omise
Exist= mai multe motive pentru care audierile trebuie ini]iate
sau deteriorate \n procesul de perchezi]ie.
\n aceast= etap= [i de c=tre speciali[ti \n domeniu. Astfel,
Exist= trei probleme care trebuie abordate \n leg=tur=
persoanele cu cuno[tin]e tehnice au tendin]a s= rela]ioneze
cu ini]ierea [i executarea unui astfel de verific=ri sau
cu celelalte persoane din cadrul firmei sugerându-le ce s=
perchezi]ii :
 \n momentul solicit=rii autoriza]iei de perchezi]ie, \n
declare, iar cele cu atitudine cooperant= vor putea fi folosite
ulterior \n procesul verific=rii. De asemenea prin audierea
cuprinsul acesteia s= fie men]ionat [i faptul c= urmeaz= s= fie
acestor persoane de c=tre cadre specializate sau al]i
verificate [i mediile de stocare electronice;
 locul unde se va efectua analiza probelor
speciali[ti atra[i se evita furnizarea unor informa]ii false sau
eronate, situa]ie care s-ar putea \ntâlni dac= angaja]ii
informatice trebuie stabilit \nainte de \nceperea verific=rii
intervieva]i ar avea motive s= cread= c= anchetatorul nu este
mediului informatic. Acesta ar putea fi \n cadrul unui laborator
familiarizat cu aceste cuno[tin]e.
sau chiar locul unde au fost descoperite probele, situa]ii \n
|n continuare se va stabili dac= se recomand=
care se va cunoa[te de la \nceput dac= este necesar= sau nu
ridicarea elementelor de hardware \n vederea verific=rii; examinarea la fa]a locului a mediului informatic, respectiv ce
 mediile ce vor fi cercetate, existând \n esen]= trei hardware va trebui ridicat \n vederea continu=rii cercet=rilor.
categorii: calculatoarele de sine st=t=toare, re]elele de Verificarea la fa]a locului trebuie f=cut= \ntotdeauna de c=tre
calculatoare [i medii de stocare portabile. specialistul criminalist sau personalul tehnic atras \n prezen]a
Preg=tirea unei verific=ri sau perchezi]ii \ntr-un mediu unor martori asisten]i neutri [i a subiectului investigat.
informatic necesit= respectarea urm=toarelor etape : |n final, documentarea verific=rii sau a perchezi]iei se
 colectarea informa]iilor privind sistemele informatice va realiza prin redactarea unui proces verbal la care se vor
ce urmeaz= a fi verificate, tipul de stocare a datelor, loca]ia ata[a declara]iile [i alte anexe (fotografii, documente ridicate,
echipamentului [i a dispozitivelor de stocare; capturi de ecran etc.).

14
B. Analizarea probelor [i transformarea acestora acesteia. \n acest sens, se va proceda la audierea p=r]ii
\n mijloace de prob= v=t=mate cu privire la motivele pentru care consider= c= s-a
Datele colectate referitoare la activit=]ile subiectului p=truns \n mod neautorizat \n propriul sistem informatic.
investigat se vor analiza prin mijloace specifice \n vederea  Crearea unor copii de siguran]=
transform=rii acestora \n mijloace de prob=. Analiza acestor |n majoritatea cazurilor victimele nu vor cunoa[te
date se va face \n func]ie de natura acestora (exemplu: copii motivele sau scopurile hackerului [i nici modific=rile care au
ale unor e-mail-uri puse la dispozi]ie de victim=, fi[iere jurnal fost aduse sistemului. De aceea este obligatorie "\nghe]area"
ale unor aplica]ii client, pagini web) [i se vor consemna \n situa]iei curente, prin realizarea unor copii ale sistemului
procese verbale de constatare.. ("imagine back-up"). Dac= victima nu a f=cut acest lucru deja,
aceasta trebuie instruit= \n acest sens, iar Back-up-urile mai
C. Analizarea mediilor de stocare indisponibilizate vechi trebuie securizate \n vederea efectu=rii unor verific=ri
cu ocazia verific=rilor am=nun]ite pentru a determina momentul primei intruziuni [i
modific=rile care au intervenit.
 Colectarea informa]iilor referitoare la sistem
Scopul analiz=rii mediilor de stocare indisponibilizate
pe parcursul verific=rilor este de a identifica probe care s=
confirme sau s= \nl=ture suspiciunile referitoare la s=vâr[irea |n fiecare caz este foarte important s= se colecteze
informa]ii referitoare la sistemul victimei, respectiv:
unei fraude informatice.
1) tipul [i versiunea sistemului de operare;
Un mediu de stocare poate con]ine \n mod normal
2) leg=turile sistemului la diferite re]ele locale sau
urm=toarele tipuri de fi[iere :
 Fi[iere ale unor programe pentru calculator;
publice;
 Fi[iere generate de utilizator;
3) modul de realizare a leg=turii la re]elele respective;

 Fi[iere temporare de diferite tipuri, create de


4) sistemele de securitate utilizate de sistemul \n
cauz=.
sistemul de operare. Pe baza acestor date, investigatorii pot identifica
Probele legate de comiterea unei infrac]iuni trebuie punctele slabe [i vulnerabilit=]ile sistemului [i direc]iona
\ntotdeauna c=utat= \n ultimele dou= categorii enun]ate, dar eficient ancheta.
nu trebuie uitat faptul c= date importante pot fi identificate \n  Colectarea logo-urilor
fi[iere "ascunse" printre fi[ierele unor programe sau aplica]ii. Majoritatea sistemelor informatice creeaz= fi[iere
Fi[ierele [terse ar putea fi recuperate \n totalitate cu jurnal care \nregistreaz= evenimentele produse. Aceste
ajutorul unor instrumente special concepute \n acest sens. fi[iere pot fi identificate la nivelul sistemului de operare, al
Analizarea datelor stocate necesit= cuno[tin]e tehnice bazelor de date,al aplica]iilor instalate sau chiar la nivelul
de specialitate dar [i r=bdare, concentrare [i un mediu de componentelor hardware ale re]elelor .
lucru corespunz=tor, ferit de factori perturbatori.  Identificarea f=ptuitorului
Datele stocate pe mediile originale (hard -disk, CD - Pe baza informa]iilor furnizate de fi[ierele jurnal se
ROM-uri, dischete) trebuie transferate prin copiere pe alte poate determina dac= hackingul s-a produs din afara sau din
medii de stocare similare, acestea urmând s= fie folosite \n interiorul sistemului.
vederea studierii fi[ierelor. Aceasta este o regul= important= Astfel, folosindu-se de vulnerabilit=]ile sistemului un
ce trebuie respectat= pentru a evita deteriorarea sau utilizator local cu privilegii limitate \[i poate m=ri aceste
modificarea involuntar= a informa]iilor [i folosirea acestei privilegii \n mod fraudulos sau un utilizator extern poate
\mprejur=ri de c=tre f=ptuitor \n ap=rarea sa. accesa re]eaua \n mod neautorizat.
La finalizarea analizei datelor cuprinse \n diferitele |n marea majoritate a cazurilor de hacking, aceste
fi[iere enun]ate se va elabora un raport cu descrierea activit=]i sunt realizate de la distan]= (remote attack) de c=tre
desf=[ur=rii verific=rilor, cuprinzând, \n mod obligatoriu, atacatori care nu de]in nici un fel de control asupra sistemului
urm=toarele date : ]int=.
 cine a efectuat analiza, locul unde a avut loc |n ambele situa]ii informa]iile de log culese pot furniza
informa]ii privind sursa atacurilor sub forma unei adrese IP
intervalul de timp \n care s-a desf=[urat [i obiectul analizei;
 ce software s-a folosit \n analiz=;
sau a altor date ce pot duce la identificare hackerului.
 Solicitarea cooper=rii externe
 indicarea documentelor care au fost printate, cu
Pe parcursul cercet=rilor investigatorul trebuie s=
men]ionarea locului unde au fost identificate;
 semn=tura.
hot=rasc= dac= este necesar= solicitarea cooper=rii din
partea companiilor de telecomunica]ii (furnizorii de servicii
Internet, de telefoane etc. sau a altor for]e de poli]ie str=ine.
3. Cercetarea criminalistic= a unor fraude
Mai ales \n situa]ia \n care activitatea infrac]ional=
informatice
continu= sau a fost l=sat= s= continue este foarte important
s= se solicite sprijinul companiilor de telecomunica]ii \n
A. Hacking-ul
vederea identific=rii sursei hackingului.
Poli]i[tii specializa]i \n investigarea acestui tip de
|nainte de a se adresa acestor companii, ofi]erii
fraude trebuie s= cunoasc= \n detaliu cadrul juridic aplicabil [i
investigatori trebuie \ns= s= cunoasc= dac= din punct de
s= ia \n considerare diferen]ele de reglementare ce pot
vedere tehnic [i legal, ceea ce se cere este realizabil.
interveni de la ]ar= la ]ar= \n cazul verific=rilor transfrontaliere.
|n func]ie de rezultatele ob]inute pe parcursul
\n aceea[i m=sur= investigatorul trebuie s= \n]eleag=
cercet=rilor se va trece la realizarea operativ= a acestora prin
aspectele tehnice pe care le implic= desf=[urarea unei
efectuarea de perchezi]ii, audieri, cercet=ri la fa]a locului,
anchete \n mediul informatic.
ridicarea de obiecte sau \nscrisuri [i a oric=ror altor activit=]i
Investigarea acestor fraude presupune parcurgerea
ce se impun.
mai multor etape :
 Identificarea pagubelor
B. Programele mali]ioase [i viru[i informatici
|n prim= faz=, scopul verific=rilor este de a determina
Datorit= naturii fraudelor care implic= folosirea
care este paguba [i cine se face vinovat de producerea
programelor "mali]ioase" sau a viru[ilor informatici,

15
investigarea acestora este foarte dificil de realizat.  reproducerea pe suporturile de stocare a informa]iei
|n acest sens este necesar= formarea unei imagini [i utilizarea unor programe de calculator, pirate sau nu, dar
complete asupra incidentului, \n primul rând prin audierea f=r= a avea consim]=mântul titularului drepturilor recunoscute
victimei cu privire la urm=toarele aspecte: de lege.
 ce se cunoa[te despre originea software-ului Prima modalitate de s=vâr[ire, respectiv multiplicarea
mali]ios sau a virusului (cum a ajuns acesta \n sistemul [i distribuirea ilegal= de programe de calculator pirat,
infectat - de pe Internet, e-mail, dischete etc.); \ntrune[te elementele constitutive prev=zute de art. 142 lit. a
 ce program "mali]ios" (ce variant= a acestuia) este [i b din Legea nr. 8/1996. \n prima situa]ie (acea de
implicat \n alterarea sistemului victim= (virus, cal troian, reproducere prin multiplicare a unui program de calculator)
bombe logice, viermi etc.); trebuie avute \n vedere dispozi]iile art. 144 din aceia[i lege,
 modul de realizare a infect=rii [i al producerii precum [i cele ale art. 222 din Codul de Procedur= Penal=
replic=rii programului "mali]ios / virusului (prin fi[iere EXE, referitoare la plângerea prealabil=. Instrumentarea cauzelor
COM, BAT [.a., comenzilor MACRO etc.); de aceast= natur= se va face \n conformitate cu legisla]ia \n
 modul de manifestare a programului "mali]ios" vigoare \n vederea identific=rii adev=ratului autor al
reproducerii, \n caz contrar pentru persoanele depistate
/virusului (apari]ia unor erori ale tastaturii, modific=ri ale
putându-se re]ine doar fapta de difuzare a unei opere f=r=
display-ului, afi[area unor instruc]iuni, schimbarea datelor
consim]=mântul titularului dreptului de autor.
sistemului, schimbarea dimensiunilor unor fi[iere etc.);
 programul "mali]ios" / virusul a afectat mediile de
A doua modalitate de s=vâr[ire, respectiv
reproducerea unor programe de calculator f=r=
memorare ale sistemului (sistemul opereaz= mult mai \ncet consim]=mântul prealabil al titularului dreptului de autor,
sau are probleme de \nc=rcare a fi[ierelor de boot); \ntrune[te de asemenea elementele constitutive ale
 cum s-a declan[at programul "mali]ios" / virusul infrac]iunilor prev=zute de art. 142 lit. a [i din Legea 8/1996.
(care a fost evenimentul care a generat ini]ializare); Aceast= form= de s=vâr[ire este caracterizat= prin instalarea
 ce pierderi / distrugeri s-au cauzat sistemului; unui software pe unul sau mai multe calculatoare (moment \n
 cum a fost detectat programul "mali]ios" /virusul, care se consum= infrac]iunea de reproducere a unei opere),
dac= s-a luat vreo m=sur= de prevenire a infect=rii sistemului urmat= de folosirea efectiv= a acestuia. Dac= dup= instalarea
sau de reparare a pagubelor produse. programului este difuzat sub orice form=, de exemplu prin
Cea mai bun= prob= \n cazul acestor fraude va fi \nchiriere c=tre utilizatorii unor computere aflate \ntr-o sal= de
realizarea unei copii a sistemului infectat ("image copy") [i a Internet-cafe, atunci ne afl=m \n situa]ia s=vâr[irii infrac]iunii
dischetelor sau altor medii de stocare virusate. de difuzare f=r= drept a unei opere, \n acest caz existând un
Atunci când se fac aceste copii, trebuie respectate o concurs real de infrac]iuni.
serie de reguli de baz=: Sub aspectul proba]iunii ce trebuie administrat= \n
 se vor \ntocmi procese - verbale cu toate activit=]ile cauz=, pe parcursul actelor premerg=toare, trebuie
desf=[urate \n care se vor consemna \n mod detaliat datele identificat= [i stabilit= cu exactitate persoana care s-a ocupat
legate de tipul sistemului, loca]ia calculatorului infectat, efectiv de reproducerea programelor pentru calculator. Astfel
procedurile folosite pentru ob]inerea probelor etc.; nu se va putea proba ac]iunea de reproducere, ci numai
 se vor folosi dischete noi, formatate, folosindu-se achizi]ionarea [i utilizarea unor programe de calculator .
calculatoare neinfectate, pentru a se realiza copii a fi[ierelor De asemenea trebuie avut \n vedere faptul c= pentru
infectate; existen]a infrac]iunilor men]ionate mai sus \n cazul identific=rii
 \n func]ie de situa]ie, se vor copia (\n cazul de software instalat, nu este necesar s= se dovedeasc= c=
programele pentru calculator sunt piratate, fiind suficient=
sistemelor IBM sau compatibile) [i fi[ierelor.COM,.EXE,
probarea inexisten]ei consim]=mântului titularului drepturilor de
laolalt= cu fi[ierele de sistem COMMAND.COM,
autor materializat= \n lipsa documentelor de provenien]= a
AUTOEXEC.BAT [i CONFIG. SYS;
 dischetele respective vor fi protejate \mpotriva scrierii
programului [i a licen]elor de utilizare sau a contractului (de
cesiune, \nchiriere sau utilizare) \ncheiat cu acest titular sau cu
[i inscrip]ionate cu informa]ii referitoare la virusul sau programul reprezentan]ii s=i legali.
mali]ios identificat, data la care s-au f=cut copiile etc.; Pentru desf=[urarea ulterioar= \n bune condi]ii a
 \n toate situa]iile se vor efectua copii duble (prob= [i activit=]ii de cercetare penal=, actul de constatare \ncheiat cu
contraprob=). ocazia efectu=rii unei verific=ri \n temeiul art. 142 lit. a [i b,
Pe baza informa]iilor ob]inute din studierea probelor trebuie s= cuprind= date suficiente asigur=rii probatoriului
prelevate [i din analizarea fi[ierelor jurnal ale sistemului se necesar.
poate trece la efectuarea altor activit=]i \n vederea identific=rii Ulterior se va solicita Oficiului Român pentru Drepturi
sursei infect=rii. de Autor efectuarea unei verific=ri de specialitate luându-se
leg=tura [i cu reprezentan]ii titularilor drepturilor de autor
C. Pirateria software pentru a comunica dac= se constituie sau nu parte civil= \n
Investigatorii trebuie s= cunoasc= cu exactitate care procesul penal [i cu ce sum=, urmând a se efectua [i alte
sunt elementele cerute de legisla]ia na]ional= pentru a se afla activit=]i care se impun pe parcursul actelor premerg=toare.
\n situa]ia unui caz de "piraterie software", respectiv care sunt
principalele modalit=]i de s=vâr[ire a reproducerii [i difuz=rii D. Investigarea fraudelor s=vâr[ite cu ocazia
ilegale a programelor pentru calculator. organiz=rii unor licita]ii fictive prin Internet
Situa]ia actual= din România reliefeaz= dou= Cea mai des uzitat= form= de s=vâr[ire a acestor
modalit=]i efective de piraterie software: infrac]iuni este nepredarea bunului pentru care s-a licitat. \n
 multiplicarea [i distribuirea ilegal= de programe aceast= situa]ie câ[tig=torul licita]iei va fi \n[tiin]at prin e-mail
pentru calculator pirat (dup= ce acestora le-au fost \nl=turate ce c=tre casa de licita]ii on-line s= contacteze vânz=torul
\n prealabil dispozitivele de protec]ie); pentru a se stabili detaliile tranzac]iei (forma de plat=,

16
modalitatea de trimitere a bunului). \n toate cazurile unor \nscrisuri cu valoare probatorie [i anume:
f=ptuitorul va solicita plata \n \ntregime sau \n parte a sumei  asupra titularului cardului sau la re[edin]a acestuia;
ce reprezint= contravaloarea bunului \nainte de trimiterea  la sediul comerciantului implicat \n tranzac]ie sau la
produsului, dar cump=r=torul de bun=-credin]= va constata c= punctele de lucru unde acesta \[i desf=[oar= activitatea;
la data stabilit= nu a primit bunul pentru care a licitat .  la institu]ia emitent= a cardului bancar; la oficiile
Instrumentarea cauzelor care implic= ca modalitate de po[tale;
s=vâr[ire nepredarea bunului pentru care s-a licitat poate  la re[edin]a suspectului.
porni, ca mod de sesizare, de la plângerile formulate de Documentele necesare pentru a proba un anumit gen
persoanele p=gubite, de la \n[tiin]=rile primite de la institu]iile de fraud= implicând folosirea unui card bancar (cum ar fi
statelor ai c=ror cet=]eni au fost \n[ela]i \n acest mod sau furtul sau utilizarea neautorizat= a unui card) variaz= de la
chiar de la sesiz=ri din oficiu (de exemplu \n situa]ia \n care caz la caz, \n func]ie de modul propriu-zis de s=vâr[ire [i de
din investigarea unei reclama]ii vor rezulta date despre \ncadrarea juridic= a faptei.
s=vâr[irea altor fapte de aceea[i natur=). Probarea acestui gen de fraud= se poate face pornind
Fraudele comise cu prilejul organiz=rii unor licita]ii prin de la urm=toarele documente :
Internet au c=p=tat o amploare deosebit= pe teritoriul  cardurile bancare implicate;contractul \ncheiat \ntre
României, \n ultimii ani fiind identificate [i documentate cu titularul cardului [i institu]ia financiar= emitent= (acolo unde
sprijinul autorit=]ilor americane [i ale altor state ai c=ror este cazul);
cet=]eni au fost prejudicia]i.  contractul \ncheiat \ntre comerciant [i institu]ia
financiar= care l-a abilitat s= accepte pl=]i cu c=r]i de credit
E. Investigarea fraudelor \n leg=tur= cu mijloacele
(acolo unde este cazul);
 formularele completate de suspect (acolo unde este
de plat= electronice
|n investigarea cazurilor care implic= s=vâr[irea unei
cazul);
 formularele imprimate (originale sau copii) p=strate
fraude \n leg=tur= cu mijloacele de plat= electronice, trebuie
\n primul rând reconsiderate mijloacele criminalistice clasice,
cum ar fi analiza amprentelor [i examinarea documentelor, de titularul cardului, comerciant, compania emitent= sau de
precum [i folosirea exper]ilor \n materie. c=tre f=ptuitor;
Verificarea amprentelor \n vederea identific=rii  \nregistr=rile [i facturile existente la oficiile po[tale
suspectului, mai ales atunci când exist= suspiciunea c= (acolo unde este cazul), alte \nscrisuri incriminatorii
titularul cardului este implicat \n s=vâr[irea fraudei, va porni (formulare "\n alb", acte de identitate false sau \n alb", probe
de la analizarea instrumentului de plat= (dac= acesta a fost de scris) identificate \n posesia suspectului.
re]inut), a formularelor completate de f=ptuitor [i a oric=rui alt Folosirea mijloacelor criminalistice [i a exper]ilor \n
obiect care ar fi putut p=stra impresiuni papilare. Prelevarea materie este mai mult decât util= [i \n investigarea cazurilor
acestor probe trebuie f=cut= cu maxim= aten]ie iar de falsificare a cardurilor bancare prin contrafacere sau
examinarea lor se va desf=[ura \n cadrul unui laborator alterare (de exemplu: prin examinare cu raze laser se poate
criminalistic de c=tre personalul specializat. identifica num=rul de cont original sau alte date inscrip]ionate
De asemenea documentele scrise de suspect pe un card care a fost falsificat prin modificarea acestor
reprezint= probe importante a c=ror analiz= se va face tot de informa]ii).
c=tre exper]i \n materie (de exemplu: formele de \nregistrare Din verific=rile efectuate, mai ales cu ocazia
completate cu ocazia caz=rii la o unitate hotelier=, perchezi]iilor, se poate stabili folosirea de c=tre suspec]i a
formularele tipizate semnate sau completate \n parte de unor sisteme informatice permanente, pentru punerea \n
f=ptuitor). aplicare \n mod direct a rezolu]iilor infrac]ionale sau pentru
dinamizarea procesului infrac]ional. Este necesar ca aceste
Modelele de compara]ie necesare verific=rii
echipamente s= fie asigurate \mpotriva oric=ror modific=ri ce
grafologice se pot ob]ine prin prelevarea unor probe de scris
ar putea interveni [i ridicate \n vederea cercet=rii am=nun]ite,
sau prin perchezi]ionarea re[edin]ei f=ptuitorului, unde se pot
cu ajutorul unor programe pentru calculator adecvate, pentru
identifica [i alte documente sau obiecte incriminatorii
a identifica eventualele informa]ii incriminate sau aplica]iile
(agende cu \nsemn=ri referitoare la carduri bancare, cecuri software folosite \n scopuri frauduloase de exemplu: la
sau facturi anulate, produsele achizi]ionate prin folosirea reini]ializarea benzilor magnetice ale cardurilor).
frauduloas= a unui card) Pe parcursul cercet=rilor se pot identifica dispozitive
Verificarea criminalistic= a \nscrisurilor se poate face electronice de codificare a benzilor magnetice utilizate la
numai pe baza documentelor originale, [i de aceea recodificarea informa]iilor stocate pe benzile magnetice ale
investigatorii trebuie s= ac]ioneze cu operativitate \n vederea cardurilor pierdute sau furate. Aceste dispozitive pot fi
asigur=rii acestor mijloace de prob=, fiind cunoscut faptul c= identificate ata[ate prin cablu la un calculator personal
exist= posibilitatea distrugerii sau dispari]iei acestora din comunicând printr-un software adecvat. Dac= un astfel de
diverse cauze (de exemplu: institu]iile financiare emitente de dispozitiv este identificat cu prilejul execut=rii unei autoriza]ii
carduri de credit p=streaz= documentele originale privind de perchezi]ie trebuie acordat= aten]ie listelor sau mediilor de
eliberarea unui card pentru o perioad= de cel mult 3 luni, timp stocare cu numere de conturi care reprezint= indicii temeinice
suficient pentru identificarea unei fraude, ulterior acestea cu privire la s=vâr[irea unei fraude cu carduri bancare.
arhivându-se prin fotocopiere pe microfilm). |ntrucât aceste date ar putea fi stocate \n fi[iere
Totu[i, pentru alte categorii de documente, care nu ascunse, parolate sau protejate prin alte modalit=]i, atât pe
necesit= verific=ri criminalistice, este foarte important s= se parcursul perchezi]iei cât [i ulterior, se impune ca verific=rile
ob]in= aceste \nscrisuri indiferent de forma \n care se g=sesc: s= fie efectuate de personal calificat \n prezen]a
original, copie, microfilm, document printat cu ajutorul unei investigatorului [i a persoanei suspecte sau a
imprimante) . reprezentan]ilor acesteia.
|n func]ie de natura fraudei investigate, se disting mai Pe parcursul derul=rii unei investiga]ii referitoare la
multe locuri ce trebuie avute \n aten]ie \n vederea identific=rii fraude cu carduri bancare, trebuie realizate, de la caz la caz,

17
cel pu]in urm=toarele activit=]i :  analiz=rii \n comun a datelor de]inute precum [i a
 stabilirea procedurilor pe baza c=rora se efectueaz= \nregistr=rilor de sistem;
tranzac]iile;  intercept=rii liniilor [i comunica]iilor suspecte;
 identificarea [i verificarea cardului implicat;  ob]inerii de sprijin \n activit=]ile operative ce
 identificarea tuturor \nregistr=rilor care s-au f=cut \n urmeaz= a fi \ntreprinse (perchezi]ii [i analize ale
sistem (pornind de la titularul cardului pân= la institu]ia echipamentului capturat);
financiar= emitent=);  verific=rii personalului implicat;
 ridicarea \n original sau \n copie a formularelor  verific=rii, activ=rii sau schimb=rii m=surilor de
completate [i a oric=rui alt material scris cu prilejul siguran]=;
tranzac]iei;  ob]inerea unei reclama]ii (\n func]ie de natura
 verificarea grafologic= a \nscrisurilor identificate; cazului investigat, dac= paguba urmeaz= a fi suportat= de
 cercetarea la fa]a locului (dac= este cazul) furnizorul de servicii).
identificarea [i audierea persoanelor implicate [i a martorilor; a) Investigarea fraudelor \n leg=tur= cu telefonia
 alc=tuirea de portrete robot pe baza descrierilor mobil=
furnizate de partea v=t=mat= [i martori (dac= este cazul); Unii operatori de re]ele de comunica]ii mobile
 verificarea sistemelor informatice implicate. \nregistreaz= \ncerc=rile de accesare a unor telefoane mobile
Toate activit=]ile men]ionate vor fi documentate prin parolate cât [i a num=rului de pe cardul SIM pe baza
\ncheierea actelor procedurale solicitate de legisla]ia \n num=rului IMSI (Interna]ional Mobile Subscriber Identity),
materie. emitentului cardului SIM putând astfel identifica de]in=torul de
cont. De aceea fi[ierele jurnal \nregistrate de operatori pot
G. Investigarea fraudelor din domeniul constitui un punct de plecare \n vederea identific=rii
telecomunica]iilor telefoanelor mobile furate.
Cercetarea cazurilor la fraudarea sistemelor de |n cazul clon=rii unui telefon mobil analog, acesta va
telecomunica]ii este aparent foarte dificil=. Unul dintre cei mai func]iona pe dou= frecven]e radio diferite \n acela[i timp, una
importan]i factori care poate duce la o investiga]ie cu fiind folosit= de proprietarul legitim iar cealalt= de infractor.
rezultate nesatisf=c=toare este lipsa de cuno[tin]e tehnice a Prin triangula]ie se poate identifica telefonul ilegal folosit cu
persoanelor implicate \n desf=[urarea verific=rilor privind ajutorul unui dispozitiv (radio compas) localizat la sta]ia radio
aceast= relativ nou= modalitate infrac]ional=, comis= de cele de baz= radio (RBS) prin care comunic= telefonul respectiv.
mai multe ori de autori cu \nalt= specializare. b) Investigarea fraudelor prin subscriere
Pentru a lupta eficient \mpotriva acestor amenin]=ri frauduloas=
este necesar= o strâns= cooperare cu furnizorii de servicii de De[i operatorii de servicii au luat m=suri de revizuire a
telecomunica]ii, dar [i cu autorit=]ile responsabile a autoriza identific=rii [i stabilirii credibilit=]ii clien]ilor \n vederea
[i verifica operatorii de re]ele, precum [i cu furnizorii de reducerii folosirii ilegale a conect=rilor ob]inute prin
echipamente hardware [i aplica]ii software pentru ace[tia. documente de identificare false, totu[i, prin aceast=
|n acest sens se pot stabili puncte de contact, modalitate infrac]ional=, furnizorii de servicii de
identificându-se individual persoanele care pot furniza telecomunica]ii fixe sau mobile sufer= pierderi importante,
informa]ii tehnice [i modalit=]ile de contactare a acestora. \n deoarece frauda poate fi detectat= \n general prea târziu,
lipsa unui personal calificat \n rândul poli]i[tilor criminali[ti, ar atunci când "proprietarul" liniei telefonice nu achit=
putea fi atra[i tehnicieni din companiile de telecomunica]ii, cu contravaloarea serviciilor folosite .
acordul angajatorilor acestora, la realizarea unor activit=]i Pentru a investiga [i a afla identitatea f=ptuitorilor,
operative (perchezi]ii, cercet=ri la fa]a locului, verific=ri este necesar= reclamarea din timp a faptei. \n acest fel unii
tehnice etc.), pe baza observa]iilor f=cute de c=tre ace[tia operatori \ncerc=, prin supravegherea re]elelor, s= identifice
putându-se identifica probe foarte importante. acele linii care utilizeaz= un num=r mare de unit=]i \ntr-un
Faptul c= aceste tipuri de verific=ri au, \n marea interval de timp scurt.
majoritate a cazurilor, o dimensiune interna]ional=, face Pe baza unui "raport de utilizare", realizat pe zile [i
necesar= cunoa[terea de c=tre investigatori a procedurilor de pus la dispozi]ie de compania de telecomunica]ii, se va face
cooperare interna]ional=, ac]ionându-se \n primul rând pentru o evaluare a profilului utilizatorului fraudulos, stabilindu-se
punerea la ad=post a probelor necesare. dac= se va ac]iona \n vederea minimiz=rii pierderilor, prin
Nu \n ultimul rând cercetarea acestor fapte solicit= \ntreruperea cu orice mijloc a activit=]ii infrac]ionale, sau se
ac]iuni operative, \ntrucât s=vâr[irea fraudei nu va dura mai va c=uta, cu riscul producerii [i a altor pagube, s= se
mult decât timpul necesar autorului s= asculte sau s= identifice f=ptuitorul.
utilizeze serviciile de telecomunica]ii, iar operatorii vor stoca c) Investigarea fraudelor referitoare la hacking [i
datele respective numai pentru o perioad= scurt= de timp. De manipularea re]elelor de telecomunica]ii
aceea probele trebuie identificate [i indisponi-bilizate cât mai Aceste tipuri de fraude sunt comise de persoane
curând posibil, asigurându-se c= datele solicitate companiilor specializate \n folosirea frauduloas= a re]elelor de
de telecomunica]ii acoper= \ntreaga perioad= a activit=]ii telecomunica]ii, [i de aceea investigatorul trebuie s=
infrac]ionale. stabileasc= dac= nu cumva au de-a face cu un grup
De altfel primele verific=ri se vor \ntreprinde prin infrac]ional organizat . [i \n acest caz eficien]a verific=rilor
contactarea reprezen-tan]ilor companiilor de telecomunica]ii depinde de rapiditatea depist=rii [i reclam=rii fraudei de c=tre
\n scopul : persoanele fizice sau juridice prejudiciate, precum [i de
 \n]elegerii modului de func]ionare a sistemului; posibilitatea folosirii unor mijloace tehnice adecvate de
 ob]inerii tuturor \nregistr=rilor referitoare la supraveghere [i urm=rire a conexiunilor realizate. De
incidentul investigat (facturi telefonice, fi[iere jurnal ale asemenea, se vor efectua verific=ri \n vederea identific=rii
sistemelor informatice etc.; unor eventuale leg=turi infrac]ionale situate \n interiorul

18
companiei furnizoare de servicii telefonice sau a altor date s= implice atâtea ]=ri, \ncât locul unde se manifest=
persoane (fo[ti angaja]i, personal de \ntre]inere etc.) care au pentru prima dat= delictul \nsu[i este punctul unor
avut acces la re]eaua \n cauz=. circumstan]e fortuite . \n acest caz este necesar s= se
recurg= la exper]i \n informatic= pentru a determina locul
4. Echipamentul necesar desf=[ur=rii unde s-a produs tehnic incidentul [i modul \n care el
investiga]iilor on-line [i a cercet=rii fraudelor afecteaz= sistemul [i func]ionalitatea sa.
informatice |n cercetarea interna]ional= a acestor fraude,
anchetatorii dispun de sistemul pus la dispozi]ie de Interpol,
Considerentul principal care trebuie s= stea la baza
pe baza punctelor na]ionale de contact permanent - (The
alegerii [i configur=rii echipamentului de calcul adecvat
Reference Points for computer-relatd crime - NCRP's), de
desf=[ur=rii unor verific=ri on-line [i analiz=rii datelor stocate,
alte leg=turi cu alte organisme interna]ionale de profil [i de
trebuie s= fie capacitatea acestuia de a rula cu o vitez=
contacte de la nivelul institu]iilor na]ionale implicate \n
satisf=c=toare programele de calculator strict necesare (cum
combaterea acestui fenomen, dar [i de un cadru juridic
ar fi software-ul de navigare: Internet Explorer sau Nestacape
interna]ional stabilit de tratatele de asisten]= legal= mutual=.
Navigator) dar [i cele de analiz= a datelor, cele de protec]ie
Stabilirea jurisdic]iei se face \n mod diferit \n func]ie de
a datelor stocate pe calculatorul \n cauz= precum [i software-
legisla]ia na]ional=, pe baza mai multor criterii, cum ar fi:
 loca]ia fizic= a calculatorului utilizat la s=vâr[irea
ul folosit la redarea formatelor multimedia. Toate acestea \n
condi]iile folosirii simultane a programelor men]ionate [i nu
fraudei;
 locul de re[edin]= a f=ptuitorului;
numai.
 locul unde s-au produs consecin]ele activit=]ilor
Din punct de vedere hardware, sistemul folosit trebuie
s= fie prev=zut cu toate echipamentele necesare acces=rii,
ilicite etc.
copierii [i red=rii mediilor de stocare indisponibilizate,
|n condi]iile \n care o fraud= comis= \n re]eaua Internet
precum:
 hard - drives (intern, extern [i deta[abil);
poate implica mai multe ]=ri [i jurisdic]ii, autorit=]ile na]ionale
 CD-ROM drives (R/W);
cu atribu]iuni \n domeniu trebuie s= cunoasc= perfect cadrul
 DVD drives;
juridic na]ional [i s= aplice \n mod eficient tratatele
 Dispozitive de citire (readers): pentru diferite medii interna]ionale de asisten]= legal= mutual= la care statul
de stocare (Magnetic Card readers, Smart Card readers [.a.; respectiv este semnatar.
 Dispozitive de realizat clonarea mediilor de stocare Elementul cheie \n desf=[urarea unei anchete
("image copy"); interna]ionale privind o fraud= informatic= este celeritatea,
 Dispozitive de accesare a sistemelor "Personal care, din nefericire, datorit= unor factori obiectivi, nu
Organisers"; caracterizeaz= \ntotdeauna investigarea acestui gen de
 Componente video-grafice cu ie[ire-intrare pentru TV; infrac]iuni cu implica]ii transfrontaliere .
 Dispozitive de securitate. De aceea \n viitorul apropiat este necesar=
De asemenea trebuie avut \n vedere faptul c= perfec]ionarea instrumentelor actuale de cooperare
echipamentul de calcul care va fi folosit la desf=[urarea interna]ional= precum [i ini]ierea altora noi, \n vederea
investiga]iilor [i altor opera]iuni prin Internet nu trebuie s= fie uniformiz=rii regionale [i interna]ionale a legisla]iei \n materie
conectat \ntr-o re]ea LAN pentru a asigura un acces controlat [i realiz=rii unei jurisdic]ii suprana]ionale.
la acest sistem.
1. Browser - Un program care ruleaz= pe calculatoarele conectate la
5. Cercetarea transfrontalier= a fraudelor internet [i asigur= accesul la bog=]iile din WWW (World Wide Web).
informatice 2. Download - a desc=rca - a transfera un fi[ier de pe un alt calculator
pe calculatorul dvs. prin intermediul unui modem [i al unei linii
Dintre toate activit=]ile criminale, criminalitatea telefonice.
informatic= are cele mai evidente implica]ii interna]ionale. 3. I.Lucaci, R.Marin, "Investigarea infrac]iunilor informatice", Ed. M.I.,
p.42
U[urin]a cu care Internetul permite dep=[irea grani]elor
4. Idem, p.56.
conven]ionale \i poate surprinde chiar [i pe utilizatori. 5. Gh.Alecu, "Criminalistic=. Curs Universitar"Ed.Ovidius University
Ast=zi, este tehnic posibil s= se manipuleze o Press, Constan]a 2004, p.860.
claviatur= \ntr-o ]ar= A, pentru a altera datele stocate \ntr-o 6. I.Lucaci, R.Marin, op.cit., p. 75.
]ar= B, a le transfera apoi \ntr-o ]ar= C [i a ob]ine un rezultat 7. I.Lucaci, R.Marin, op.cit., p. 81.
8. L.Vasiu, I.Vasiu, "Informatic= juridic= [i drept informatic", Ed.
fraudulos, de exemplu o plat=. Fiind vorba de pagube cu date Albastr=, Cluj - Napoca, 1997, p. 51.
sau programe informatice sau sabotaje informatice, este 9. I.Lucaci, R.Marin, "Criminalitatea informatic=", Ed. Fed Print S.A.,
posibil= inocularea unui virus informatic \n programul Bucure[ti, 2003, p. 102.
informatic \ntr-un stat, programul contaminat putând fi atunci 10. I.Lucaci, R.Marin, op.cit., p.54.
copiat de sute de ori [i transferat \n mai multe ]=ri. Când 11. I.Lucaci, R.Marin, "Cercetarea fraudelor informatice", p. 56.
12. Gh.Alecu, op.cit., p. 864.
virusul distruge programul, efectele pot s= se manifeste \n 13. I.Lucaci, R.Marin, "Cercetarea fraudelor informatice", p.95.
foarte multe ]=ri. Se pune atunci \ntrebarea dac= se [tiu care 14. L.C.Kovesi "Accesul [i supravegherea sistemelor de
criterii ar trebui aplicate pentru a determina ]ara competent= telecomunica]ii sau informatice", RD nr. 7/2003, p. 143.
s= urm=reasc= [i s= instruiasc= acest tip de infrac]iune? Este 15. I.Lucaci, R.Marin, "Investigarea fraudelor informatice", p. 40.
statul unde a avut loc manipularea material=, cel unde datele 16. I.Lucaci, R.Marin,"Criminalitatea informatic=", p. 81.
17. I.Lucaci, R.Marin,"Investigarea fraudelor informatice", p. 82.
au fost alterate, cel unde s-a produs efectul, statul unde este 18. I.Lucaci, R.Marin, "Investigarea fraudelor informatice", p. 86.
prezent fizic autorul delictului, cel unde se afl= victima sau cel 19. Paraschiv T., Stoi I., Bota M. "Informatic= juridic=", Ed. Augusta,
unde este mai u[or de strâns dovezi ale delictului? \n plus Timi[oara, 1998;p. 134.
intr= \n joc chestiuni tehnice, având poate mai mult= 20. V.V.Patriciu, E.M. Pietro[anu, I.Bica, C.V=duva, N.Voicu,
"Securitatea comer]ului electronic", Ed. All, Bucure[ti, p. 69.
amploare decât pentru alte tipuri de criminalitate
21. L.Vasiu. I.Vasiu, op.cit., p. 154.
interna]ional=. Poate fi tehnic imposibil, de exemplu, s= se 22. D.Popescu, "Criminalitatea transfrontalier=", n Revista
determine \n ca ]ar= se g=seau datele când au fost ele Criminalistica nr. 2/2004, p. 23.
manipulate. Se \ntâmpl= adese ca transferul interna]ional de 23. T.Paraschiv, I.Stoi, M.Bota, op.cit., p. 198.

19
AUTORIZA]IA DE CIRCULA}IE PROVIZORIE
elemente de siguran]=
Expert criminalist GOLDAN EUGEN
Serviciul Criminalistic Bc=u.

Descriere: dimensiuni: 210 x100 mm; culoare - “Se autorizeaz= circula]ia provizorie pe ruta ...........a
dominant= bleu. auto/moto......marca.......nr. de identificare.......................
Autoriza]ia este tip=rit= numai pe avers. Sunt ilustrate: de]in=tor...........din.............adresa.............”
\n partea superioar=, pe lungimea formularului, o band= cu - “Aceast= autoriza]ie este valabil=......zile*, de
dimensiunile de 200x150 mm \n interiorul c=rei predomin= o la.......pân= la...........”
\mpletitur= de linii. |n p=r]ile laterale, dreapta [i stânga, se |n partea dreapt=, la subsolul formularului se g=sesc
g=sesc dou= casete cu dimensiunile de 41x12 mm \ncadrate tip=rite men]iunile “EMITENT”, “semn=tura [i [tampila”, iar \n
de câte dou= figuri florale. |n caseta din stânga se g=se[te zona median= men]iunea
tip=rit un desen liniar diferit de restul desenului, median, se “*Nu se prelunge[te”.
afl= textul “MINISTERUL ADMINISTRA}IEI {I |n partea stâng= se g=se[te un cod de bare ce poate
INTERNELOR”, iar \n caseta din dreapta se g=se[te seria fi citit cu o celul= optic=.
documentului.
Sub banda descris= mai sus, \n partea dreapt= se
Elemente de siguran]=.
g=se[te textul “VALABIL+ NUMAI PE TERITORIUL
ROMÂNIEI”.
Desenele liniare [i men]iunile tip=rite, sunt realizate
prin metoda intaglio ”tipar \nalt”,
Rubrici con]inute:
- “Forma]iunea Regim Permise de Conducere [i Textul “MINISTERUL ADMINISTRA}IEI {I
|nmatriculare a Vehiculelor............” care a eliberat INTERNELOR” aflat \n zona median= a benzii din partea
documentul, superioar= este tip=rit= prin metoda tiparului adânc, tu[ul din
- “Num=r de circula]ie provizorie............” jurul caracterelor fiind depus \n linii paralele.

20
Sub banda din zona superioar= a formularului, pe
toat= lungimea benzii se g=se[te o linie format= din
microtextul “ROMANIA” tip=rit, vizibil cu mijloace optice de
m=rire.

Caseta din dreapta con]ine un text latent, care devine


lizibil la examinarea cu ajutorul mijloacelor optice de m=rit,
când se poate citi cuvântul “ROMANIA”.

Desen liniar anticopiere cu nuan]=


albastru-violet \n p=r]ile laterale [i roz \n
zona median=.

Caseta din dreapta prezint= un microtext format din


cuvintele “MINISTERUL ADMINISTRA}IEI {I
INTERNELOR”
Microtextul se este tip=rit peste caracterele numerice
ce reprezint= seria documentului.

|n mijlocul documentului se g=se[te


un desen anticopiere sub forma unei rozete,
alc=tuit= din linii \mpletite (tip guilloches), \n
zona din mijloc acestea fiind punctate.
Nuan]a liniilor alterneaz= \ntre galben [i
verde.

Microtext aflat \n col]ul inferior dreapta al benzii redat


de caracterele “©CBCo” reprezentând abrevierea denumirii
firmei emitente “CANADIAN BANK NOTE COMPANY”.

21
|n col]ul stânga partea inferioar= se g=sesc bare de La expunerea documentului \n fa]a unei surse de
cod ce pot fi citite cu cititorul optic, \n vederea acces=rii bazei lumin=, examinarea prin transparen]= eviden]iaz= filigranul
de date a documentelor eliberate func]ie de seria fiec=ruia. reprezentat de meridianele globului p=mântesc.
Liniatura anticopiere \n jurul codului de bare devine
punctiform= pân= la dispari]ie total= a desenului.

Expunerea la UV eviden]iaz= pe suprafa]a


documentului stema României imprimat= de trei ori dar
de m=rimi diferite \ntre ele, cea mai mare fiind dispus=
\n partea stâng=, iar celelalte dou= \n partea dreapt=.
De asemenea se observ= dispus circular, \nscris \n
Stema României, vizibil=, imprimat= prin metoda rozeta din mijlocul documentului, textul “MINISTERUL
intaglio, dispus= \n partea stâng= sub banda aflat= \n partea ADMINISTRA}IEI {I INTERNELOR”, iar \n partea dreapt=,
superioar= a documentului. sub cea mai mic= stem=, amplasat= \n jum=tatea inferioar=,
textul “ROMANIA”.
Tot sub inciden]a razelor UV se eviden]iaz= prezen]a
fibrelor sintetice, melier ce apar \n culorile galben verzui, ro[u
[i bleu. Acest fibre se g=sesc [i pe reversul documentului.
Pe revers, sub
inciden]a unui fascicul de
lumin= dirijat= se
observ= negativul
imprim=rii intaglio de pe
aversul documentului.

AVERS

REVERS

22
Detalii ale documentului sub
inciden]a razelor UV

Schimbând lungimea de und=, fibrele se


eviden]iaz= \n mai multe fibre fluorescente.

Autoriza]ia de circula]ie
provizorie aflat= \n uz care nu
prezint= nici un element de
siguran]=.
Odat= cu perspectiva
integr=rii europene a ]=rii
noastre, una dintre principalele
condi]ii a fost [i securizarea
documentelor de circula]ie.
Astfel \n vederea
respect=rii obliga]iilor
asumate, România a decis s=
schimbe [i Autoriza]ia de
circula]ie provizorie, aliniindu-se standardelor interna]ionale.
AUTORIZA}IA DE CIRCULA}IE PROVIZORIE
Aceast= schimbare este una esen]ial=, nu numai
aflat= \n uz
formal=, noile autoriza]ii \ntrunind standarde de securitate
ridicate fa]= de formularul anterior.
Elementele de securitate au \n vedere multiple
aspecte, pornind de la suportul documentului, respectiv
hârtia utilizat=, care are \n compozi]ie elemente de
identificare, continu\nd cu metodele de tip=rire, folosirea
unor tehnici de microtip=rire respectiv utilizarea cernelurilor
sensibile la radia]ii UV.
Astfel, fiind un document nou, \n vederea inform=rii
celor interesa]i, l-am examinat [i am prezentat principalele
elemente de siguran]=.
Examin=rile au fost efectuate \n cadrul Serviciului
Criminalistic Bac=u, cu tehnica existent= \n dotarea fiec=rui
serviciu de profil.

23
CONGRESUL NA}IONAL DE
GRAFOLOGIE - BOLOGNA1, 2005
lector universitar, RADU
CONSTANTIN
vicepre[edinte al Asocia]iei Grafologice din
România, membru al Societ=]ii Franceze de
Grafologie [i al Asocia]iei Grafologice Italiene.

mai ales c= func]iile juridic individualizate ca expert [i


Bologna a g=zduit \n consultant au cam acelea[i surse teoretice [i se refer= la
zilele 25, 26 [i 27 februarie acelea[i proceduri, de aceea, vorbind de principii, metode [i
2005, la Sala Baraccano2, criterii procedurale tehnice, se folosesc termenii de expertiz=
lucr=rile Congresului de Grafologie, cu tema: ”Viitorul [i expert [i ca sinonime pentru consultan]= [i consultant,
Grafologiei. Probleme, metode [i perspective”, organizat r=mânând \ns= stabilit c= \n practic= profesional= [i \n
de ”Asocia]ia Grafologilor Profesioni[ti”. redactarea [i autentificarea lucr=rilor, se folosesc termenii
Pân= la informarea cititorilor despre comunic=rile adecva]i [i corespunz=tori rolurilor specifice prev=zute de
prezentate [i dezb=tute, se impune s= facem lumin= \n ceea Codurile penal [i civil [i de respectivele Coduri de procedur=.
ce prive[te activitatea de Grafologie \n Italia, lucru pe care-l Pentru a desemna activitatea de specialitate se
facem \n cele ce urmeaz=. folosesc diverse denumiri cum sunt: expertiz= caligrafic=,
expertiz= grafic=, expertiz= grafologic=, expertiz=
CAPITOLUL I grafico-grafologic=, expertiz= de (sau pe) scrieri,
|n urma parcurgerii a mai multor lucr=ri4 scrise de expertiz= pe documente, expertiz= grafoscopic=,
autori din aceast= ]ar=, a discu]iilor personale pe care le-am expertiz= grafotehnic=, examinare a scrierilor4.
purtat cu colegii italieni, cât [i a materialelor prezentate, am Expertul \n analiz= [i comparare a scrierii este
re]inut urm=toarele: invariabil numit expert (sau consultant tehnic) grafic,
”Expertiza – spune Prof. Pacifico Cristofanelli -, caligraf, caligrafic, grafolog, grafologic.
pornind de la domeniul specific de aplicare, este, \n esen]=, o Adjectivul grafic este cel mai general [i se refer= la
anchet= tehnic= efectuat= de un expert asupra lucrurilor sau activitatea de analiz= [i confruntare a documentelor
persoanelor cu scopul de a furniza celor ce au cerut acest manuscrise \n scopuri identificative f=r= referire la metod=.
lucru, date [i sfaturi utile pentru a lua o decizie corect= |n ceea ce prive[te profesia de expert [i de consultant
referitoare la o anumit= problem=.” tehnic, am re]inut c= din 1977 grafologia [i expertiza
Expertiza necesit= cunoa[terea profund= \ntr-un grafic= au fost introduse \n Universitate odat= cu prima
anume domeniu, dobândit= prin studiu [i practic=, presupune [coal= superioar= de studii grafologice a Universit=]ii din
o evaluare a datelor examinate. Decretul legislativ din Urbino, ulterior transformat= \n [coal= destinat= studiilor
28.07.1989 (MONITORUL OFICIAL/5 august 1989) define[te grafologice de specialitate, la cursurile efectuate pentru
exper]ii ca ”persoane echipate cu o competen]= special= ob]inerea diplomei universitare – specialitatea consultan]=
\ntr-un domeniu”. grafologic= [i, \n prezent, la cursurile efectuate pentru
|n domeniul juridic [i judiciar se vorbe[te de expertiz= ob]inerea licen]ei \n tehnicile grafologice. Un curs analog de
[i de expert \n sfera penal=, \n leg=tur= cu ancheta dispus= licen]= \n consultan]= grafologic= s-a \nceput la Universitatea
de judec=tor, [i de consultan]= tehnic= [i de consultant LUMSA din Roma, [i acesta ca o evolu]ie natural= a unei [coli
tehnic \n cadrul penal, \n leg=tur= cu anchetele dispuse de anterioare destinate studiilor de specialitate [i a unui curs
autorit=]ile publice (Ministerul Public) [i private (anchetat, pentru ob]inerea diplomei universitare.
\nvinuit, parte civil=). Competen]ele grafologului consultant (deci [i ale
|n domeniul civil, expertul expertului) de forma]ie universitar= se refer= la realizarea de
numit de judec=tor \[i asum= rolul profile psihologice de personalitate (\n vârsta evolutiv=,
de consultant tehnic din oficiu orientarea educa]ional=-profesional=, compatibilit=]ii [i
(CTU) [i activitatea sa este numit= raporturi familiare, adic= grafologice) [i analiza [i compara]ia
consultan]= tehnic= din oficiu, \n scrierilor contestate, adic= de expertiz= grafic=.
timp ce expertul indicat de parte Cursurile universitare, chiar dac= elibereaz= un singur
(reclamant sau reclamat) este tip de diplom= (consultant grafolog), prev=d \n cadrul
numit consultant tehnic al p=r]ii. planului de studii, ca op]iune principal=, una din cele dou=
Activitatea exper]ilor [i activit=]i – grafologie sau expertiz= grafic=.
consultan]ilor este reglementat= de Deci grafologul consultant (sau expertul) cu preg=tire
norme juridice. universitar= posed= titlul [i competen]ele specifice pentru a-[i
Principiile, metodele [i asuma sarcini de consultan]= grafologic= [i expertize pe
activit=]ile expertului [i documente contestate, venite de la persoane private sau de
consultantului tehnic nu difer= la tribunale [i pentru care este prev=zut= instituirea a dou=
unele de altele \n mod substan]ial, registre distincte, unul al consultan]ilor tehnici (sectorul civil)

24
[i unul al exper]ilor (sectorul penal). all’Università di Urbino, Roberto Travaglini.
Participan]ii la Congres [i-au exprimat p=rerea c= este |n cuvântul s=u, prof. Travaglini a ar=tat c= (de altfel
de dorit ca persoanele private [i tribunalele s= se adreseze aceste idei se reg=sesc [i \n Editorialul amintitului Buletin al
celor care au ob]inut titlul universitar \n domeniul analizei [i A.G.P., pag. 1) ”acest Congres dore[te s= pun= accent pe
consultan]ei de expertiz=, evident, specificându-se faptul c= starea s=n=t=]ii grafologiei (grafologiei [i expertizei grafice
un titlu nu constituie garan]ia absolut= [i automat= pentru n.n.) italiene, pe actualitatea [i necesitatea sa istoric= [i
concluzii exacte [i obiective \n diferitele cazuri, [tiut fiind c= social=, pe poten]ialele sale aplicative, reale, [tiin]ifice [i
exist= profesioni[ti serio[i [i responsabili care au urmat alte operative [i pe cum acestea tind s= se interac]ioneze cu un
cursuri de preg=tire profesional=. context cultural, care nu \ntotdeauna le este favorabil.
Tot cu aceast= ocazie [i \n organizarea Congresului \n Oricum, trebuie s= se [tie c= de grafolog (profesionist
mapa de participant, ni s-a oferit “BOLLETTINO dell’AGP n. \n grafologie [i expertiz= grafic= n.n.) ne folosim atunci când
3 di A Professione Grafologo PROFESSIONALITÀ E scrierea a \nceput s= aib= importan]= (greutate) \n
ORIENTAMENTI, Supplimento n. 3 di Graphos – NN. 17-18- momentele solemne de voin]= [i c= aceast= importan]= cre[te
Gennaio-Dicembre 2004”, care la pag. 16 prezint= “Tariful exponen]ial \n timp (chiar dac= cineva ar putea obiecta c=
maximum exprimat \n euro, actualizat \n iunie 2004” din avântul pe care \l ia informatica poate s= d=uneze ast=zi, mai
care am selectat câteva activit=]i cum sunt: mult ca niciodat=, cantit=]ii de lucru a grafologului
Grafologie: (grafologului [i expertului grafic n.n.), din cauza folosirii scrierii
Studiul personalit=]ii¡150; din ce \n ce mai pu]in): este un fapt, oricum, c= aceast=
Studiul personalit=]ii pentru speciali[ti¡250; activitate profesional= – c= se vrea sau nu – a acumulat, [i \n
Sintez= (schi]=) a personalit=]ii¡50; prezent acumuleaz= mai mult ca niciodat=, un caracter de
Consultan]= \n vârsta evolutiv=¡170; necesitate \n diferitele domenii ale vie]ii moderne [i
Orientarea [colar=¡150; contemporane, mai ales \n domeniul lumii judiciare, un sector
Compatibilitatea cuplului¡300; aplicativ al grafologiei (grafologie [i expertiz= grafic= n.n.) atât
Studiul dinamicii familiare¡400; de delicat c=, de foarte multe ori este luat peste picior, \n
Selectarea personalului cu evaluarea ciuda considerabilelor responsabilit=]i penale [i civile, care
poten]ialului¡150; decurg deseori dintr-o activitate grafologic= [i de expertiz=
pe \ntreprindere la zi¡440; grafic=.
pe \ntreprindere la s=pt=mân=¡1850; Dac= este adev=rat c= exist= o asem=n=toare [i
Orientarea profesional= tehnic= individual=¡200; sim]it= necesitate public= de cunoa[tere grafologic=
Orientarea > 10¡140; (grafologie [i expertiz= grafic= n.n.), este la fel de adev=rat [i
Orientarea < 200¡120; c= nu se poate sustrage de la responsabilitatea (de
Orientarea profesional= individual= cadre¡250; asemenea public=) de a asigura interven]ii tehnice sus]inute
Orientarea > 10¡200; de o preg=tire profesional= sigur=, [i pentru care ASOCIA}IA
Orientarea < 20¡160; GRAFOLOGILOR PROFESIONI{TI se constituie ca garan]ie
Orientarea profesional= individual= directori¡300; prioritar= na]ional=. Garan]ia const= [i \n faptul c= nu poate
Orientarea > 5¡250; exista profesionalitate tehnic= f=r= o func]ionare [tiin]ific= a
Expertiz= grafic=: tehnicii \ns=[i: Congresul va avea sarcina de a deschide o
P=rere verbal=¡250; mas= rotund= pentru a releva cele mai critice puncte [i
P=rere motivat= scris=¡500; posibilele solu]ii dorite cu privire la principalele aplica]ii \n
Raport tehnic detaliat¡1500; domeniul socio-profesional [i \n special \n ceea ce prive[te
Interven]ie \n dezbatere ([edin]= tribunal)¡250. [tiin]ificitatea”.
Tarifele sunt calculate Apoi Prof. Travaglini a prezentat comunicarea cu titlul:
pe baza a trei indicatori ”Grafologia: [tiin]=, tehnic= sau art=?”.
(rezultatele statistice Tot \n prima zi s-au mai prezentat, de prof. Vincenzo
exprimate \n chestionare Tarantino, Presidente Centro Internazionale Grafologica
returnate, vechiul tarifar, bunul Medica, ”Bazele psihofiziologice ale grafologiei” [i de Santo
sim]) [i sunt pur orientative [i Bidoli ”Raportul dintre psihologie [i grafologie”, ”Bazele
susceptibile de modific=ri pe interdisciplinare: \ntre psihologie [i grafologie” de c=tre Mario
care, din când \n când, Rizzardi.
profesioni[tii le consider= De asemenea merit= amintit= interven]ia Decanului
necesare \n func]ie de situa]iile Baroului de Avoca]i – Bologna, domnul Luciano Strazziari,
concrete, iar Asocia]ia care a eviden]iat aplicabilitatea grafologiei (muncii
Grafologilor Profesioni[ti se grafologilor profesioni[ti) \n desf=[urarea actului de justi]ie [i s-
ocup= de actualizarea lor de a referit \n mod concret la faptul c= pe lâng= interogatoriul
câte ori pia]a o cere. care i se face p=r]ii \n actele penale [i chiar civile, instan]ele
judec=tore[ti, procurorii, apeleaz= la studii grafologice atunci
când exist= \ndoieli asupra declara]iilor pe care aceasta le
CAPITOLUL II d=.
Apoi Prof. Giancarlo Galeazzi \n comunicarea ”{tiin]a [i
Lucr=rile Congresului de Grafologie au fost deschise societatea, azi, prezen]e (obiective) ale grafologiei”, \ntre
de Pre[edintele ASOCIA}IEI GRAFOLOGILOR altele ar=tând c= pentru dezvoltarea [i popularizarea
PROFESIONI{TI5, Professore di Pedagogia Sperimentale grafologiei nu este exclus s= se \nfiin]eze o FEDERA}IE a

25
GRAFOLOGIEI prin al=turarea acestui scop a mai multor periodice privind cercetarea grafologic= prin organizarea de
Asocia]ii, Societ=]i, {coli de Grafologie. competen]e, congrese [i stagii, studii, cercet=ri [i tot ceea ce
|n a doua zi, care a avut ca subtem= ”GRAFOLOGIA este necesar pentru dezvoltarea [tiin]ei grafologice;
|N TRIBUNALE”, s-au prezentat comunic=rile: ”Aria de Promovarea colabor=rii dintre diferitele Asocia]ii
competen]= a expertizei grafice” de c=tre Anita Falco, Grafologice [i Asocia]ii ale disciplinelor similare;
”Expertiza grafic= \n timp”, de c=tre Prof. Pacifico Promovarea ini]iativelor pentru implicarea \n activit=]i
Cristofanelli, Docente di Grafologia generale e tecniche sociale ale institu]iilor publice [i private care activeaz= \n
peritali all’Università di Urbino, ”Cele zece teme (reguli) regiuni diferite”.
fundamentale ale expertizei grafice moderne” de c=tre Bruno
Vettorazzo, ”Posibilitatea identificatoare a grafiei \n expertiz=”
de c=tre Alberto Bravo, ”Infrac]iunea de fals \n acte” de c=tre
Antonio Gustapane, ”Erori [i imperfec]iuni \n expertiz=” de
c=tre Alberto Magni, ”Testamentul olograf. Mâna ghidat=
(condus=)” de c=tre Giuseppe Giordano, ”Aplica]ii ale video-
comparatorului spectral” de c=tre Alfredo Ghio [i alte BIBLIOGRAFIE
comunic=ri. 1. BOLOGNA este ora[ul simbol al Grafologiei Italiene. Aici s-
|n a treia zi a Congresului s-au prezentat a n=scut la 17 februarie 1551 [i tot aici a murit la 87 de ani, la orele
comunic=rile: ”Omul potrivit la locul potrivit: grafologia [i 4 noaptea pe 22 martie 1637, Camillo Baldi cel care a fost astrolog,
valorizarea (evaluarea) resursei umane” de c=tre Carlo medic, filozof, precum [i grafolog, a corespondat cu cei mai mari
oameni de litere ai timpului [i a discutat cu Galileo despre mi[carea
Merletti, ”Grafologia vârstei evolutive, \ntre trecut [i viitor” de
astrelor. La numai 15 ani Camillo \ncepe s= studieze filozofia, la 21
c=tre Silvio Lena, Docente di Tecniche Grafologiche
de ani este laureat \n medicin= [i filozofie [i \[i \ncepe activitatea de
all’Università di Urbino, ”Drumul evolutiv \ntre dificultate [i docent universitar. Baldi a predat la Bologna (Universitatea se afl= pe
posibilitate, valen]a pedagogic= a grafologiei” de c=tre Iride Via Zamboni n. 133 – Secretariatul, [i este compus= din mai multe
Conficoni Ziosi, Presidente AGI e Docente dell’Università di cl=diri amplasate pe ambele p=r]i ale str=zii inclusiv Facoltà di
Urbino [i alte comunic=ri. Giurisprudenza, construite \n secolele XI-XIII p=streaz= atmosfera
Sala Baraccano, cunoscut= \n Bologna pentru medieval= la care este ad=ugat= logistica modern=) mai bine de 60
acustica [i condi]iile excelente, a fost aleas= inspirat de de ani, pân= \n ziua \n care a murit. Camillo Baldi este mereu citat \n
organizatori, care au pus la dispozi]ie dou= sisteme tehnice manuale ca un precursor al grafologiei, fiindc= el a scris la 1622
de prezentare pe ecrane a imaginilor (prin laptop [i proiector faimosul ”Trattato come da una lettera missiva si conoscano la natura
[i prin retroproiector cu folie de plastic) [i microfoane e qualità dello scrivente” (conform Michaela Raschiani, ”attualità
grafologic” n. 92 Luglio-Settembre 2004, pag. 5-7). Acesta este
performante [i prin aten]ia acordat= participan]ilor, au f=cut ca
motivul pentru care \n mare parte se organizeaz= aici evenimente
lucr=rile Congresului s= se desf=[oare \ntr-o atmosfer=
grafologice [i tot aici este [i sediul A.G.P. (Asocia]iei Grafologilor
pasionant=, discu]iile asupra unor comunic=ri continuându-se
Profesioni[ti).
[i \n pauz= (coffee break). 2. Sala Baraccano se afl= pe Via Santo Stefano, 119. Lâng=
|n a doua zi a Congresului i-am oferit Pre[edintelui u[a de la intrare exist= o plac= metalic= apar]inând Prim=riei pe care
A.G.P., Prof. Roberto Travaglini un exemplar din ”REVISTA sunt notate urm=toarele date: ”|n 1438 Congrega]ia din Baraccano
DE CRIMINOLOGIE, DE CRIMINALISTIC+ {I DE va institui Spitalul pelerinilor, care apoi va fi transformat \n pension
PENOLOGIE” NR. 1/2005 a ”Societ=]ii Române de pentru fetele nobile. Porticul a fost edificat \n 1491 gra]ie lui Giovanni
Criminologie [i de Criminalistic=”, unde la pag. 244-277 este II Bentivoglio, a c=rui stem= apare pe unele capiteluri. |n 1497 se
inserat articolul \n limbile român=, italian= [i francez= intitulat: deschide larg bolta mare care \ncadreaz= fa]ada bisericii. Statuia
”Dimensiuni psiho-grafologice asupra gestului Fecioarei, lucrat= \n partea de sus din teracot=, este opera lui Giovan
suicidar” autori prof. univ. dr. Tudorel Butoi, psiholog Battista Lipparini (1779)”.
3. Iride Conficoni, Presidente di Associazione Grafologica
criminalist, [i Radu Constantin, articol care a fost lecturat \n
Italiana, ”Caratteri fra le righe. LA PERSONALITÀ DALLA
aceea[i zi de prof. Travaglini, [i un exemplar din lucrarea
SCRITTURA”, EDB EDIZIONI DEHONIANE – BOLOGNA, 2001;
”Expertiza grafic= [i Ra]ionamentul prin analogie” autori A.
Iride Conficoni, ”I tratti della personalità. CONSIDERAZIONI
Fr=]il= – [eful L.I.B. din Min. Justi]iei, [i Radu Constantin. PSICOLOGICHE E INDICI GRAFOLOGICI”, Libreria Moretti Editrice
Ca participant ”solo e unico straniero”, am felicitat – Urbino 2000; Silvio Lena, ”L’attività grafica in età evolutiva.
pe organizatori la sfâr[itul lucr=rilor pentru excelenta preg=tire Esame, ricerche, prospettive”, Libreria G. Moretti Editrice – Urbino
[i desf=[urare a Congresului [i mi-am exprimat convingerea 1999; Annachiara e Pacifico Cristofanelli, ”Grafologicamente.
c= [i acest eveniment contribuie la \nf=ptuirea MANUALE DI PERIZIE GRAFICHE”, CE.DI.S. EDITORE, 2004,
OBIECTIVELOR A.G.P., men]ionate pe coperta 3 a Roma.
4. |n mediul anglosaxon expresiile pentru indicarea activit=]ii
Buletinului n. 3 a A.G.P. [i care sunt:
Promovarea [i coordonarea ini]iativelor destinate de expertiz= (grafic=) sunt urm=toarele: writing identification,
recunoa[terii, protec]iei [i certific=rii profesiei de grafolog; handwriting identification, questioned documents examination;
Alfredo Bertelè \n Prefazione [i Indroduzione ale ”Tratatului [tiin]ific de
Calificarea activit=]ii profesionale a grafologului;
expertize grafice pe baz= grafologic=” al lui Girolamo Moretti
Garantarea nivelului profesional [i de preg=tire al
(Verona, L`Albero, 1942, pag. 11) arat= c=: ”\n locul termenului
grafologilor aderen]i;
impropriu de expertiz= caligrafic= ast=zi (1942 n.n.) este preferat
Cercetarea [i promovarea profilurilor profesionale ale cel de expertiz= pe scriere (sau de scriere), sau [i mai simplu
activit=]ilor grafologului \n raport cu diferitele sectoare de expertiz= grafic=”, a[a cum a fost propus recent de Moretti la una din
aplicare a [tiin]ei grafologice [i propunerea lor organelor [edin]ele Sindicatului exper]ilor; Rolando Marchesan, ”PSICOLOGIA
competente de recunoa[tere; DELLA SCRITTURA”, XENIA EDIZIONI, Milano, 1993.
S= le ofere asocia]ilor (membrilor) actualiz=ri 5. Cu sediul \n Pia]a della Mercanzia, 2 – 40125 BOLOGNA.

26
CONSIDERA}II PRIVIND PROCESUL DE FORMARE A SEMN+TURII

Drd.TILEA MIHAELA

D
care o ia sunt determinate de frecven]a utiliz=rii semn=turii
e secole, scrisul, \n special cel de mân=, a de c=tre persoana respectiv=. Necesitatea de a semna
reprezentat unul din cele mai importante reprezint= de fapt un exerci]iu [i un antrenament continuu,
mijloace de comunicare. Treptat, datorit= ceea ce atrage dup= sine o perfec]ionare a deprinderilor
eficien]ei sale deosebite [i a relativei simplitate a \nsu[irii sale motrice, o accentuare sim]itoare a automatismului gesturilor,
de c=tre orice persoan=, l-au f=cut indispensabil bunei o cre[tere a vitezei de execu]ie.
desf=[ur=ri a rela]iilor sociale din \ntreaga sfer= a activit=]ii Consecin]a fireasc= este o simplificare a construc]iilor
omene[ti. grafice [i chiar o reducere cantitativ= a acestora, numele fiind
Scrisul de mân= continu= s=-[i p=streze importan]a, redat doar par]ial sau complet indescifrabil.
lucru evident valabil [i pentru actele \ntocmite \n acest mod. La procesul form=rii semn=turilor contribuie [i factori
Chiar dac= \ntr-un viitor nu prea \ndep=rtat acesta va fi din ce de cuno[tin]=, constând \n interven]ia scriptorului, care \n
\n ce mai pu]in folosit gra]ie concuren]ei dispozitivelor de mod deliberat introduce anumite elemente de complicare
scriere mecanice [i electronice, consider=m c= deocamdat= (monogram=ri, tr=s=turi suplimentare nefunc]ionale;
nu se poate vorbi \nc= de a[a ceva, scrisul de mân= continu= ornament=ri, finaliz=ri dintre cele mai variate), dorind s=-[i
s= fie folosit, zilnic, pe scar= larg= de un num=r foarte mare creeze \n acest fel o semn=tur= interesant= din punct de
de persoane. vedere estetic sau greu de imitat.
Apari]ia semn=turii trebuie legat= de cerin]ele bunei Fa]= de procesul de \nv=]are a scrierii \n care
desf=[ur=ri a rela]iilor sociale care necesitau un mijloc de persoana porne[te de la gesturi elementare, cel de \nsu[ire
atestare a identit=]i persoanei [i de probare a actelor de prezint= avantajul de a pleca de la un scris gata constituit.
voin]= ale acesteia, chiar [i \n cazul dispari]iei sale fizice. Semn=tura va avea o durat= mai mic= decât scrisul deoarece
Primul instrument folosit pe teritoriul României [i \n autorul are dorin]a de a-[i crea o semn=tur= mai
alte p=r]i ale Europei pentru atingerea scopului men]ionat a reprezentativ=, intervenind \n alc=tuirea grafismului printr-o
fost sigiliul. Acesta a fost \nlocuit treptat cu semn=tura diversitate de modific=ri pân= la g=sirea unei construc]ii
datorit= r=spândirii extraordinare a scrisului care red= grafic generale care i se pare satisf=c=toare.
numele persoanei respective [i, eventual, func]ia sau \n |n procesul de elaborare a semn=turilor un rol revine
terminologia mai veche, demnitatea acesteia, toate scrise de fanteziei dar [i sursei de inspira]ie cum ar fi semn=tura unor
propria mân=. persoane pe care le \ntâlne[te \n mediul ambiant, inclusiv cel
Ini]ial, semn=tura fiind numai par]ial r=spândit= familial. Sunt bine cunoscute cazurile \n care b=iatul imit=
datorit= num=rului redus al [tiutorilor de carte a coexistat mult semn=tura tat=lui sau al so]iei care dobânde[te prin c=s=torie
timp cu" semn=tura" prin punere de deget. Pe m=sura un nou nume [i ia ca model, semn=tura so]ului.1
dezvolt=rii \nv=]=mântului tot mai multe persoane semneaz= Scriptorii \[i anexeaz= construc]ia grafic= pe redarea
prin gesturi grafice [i treptat, semn=tura prin punere de deget numelui, neexistând nici o regul= de alc=tuire a semn=turilor.
a c=zut \n desuetitudine. Posibilit=]ile largi de certificare pe Semn=tura poate con]ine numele exact \n \ntregime (nume,
care le ofer= semn=tura, la care se adaug= [i faptul c= acesta ini]iala tat=lui [i prenumele) sau par]ial (numai numele,
reprezint= un excelent mijloc de identificare explic= numele precedat de ini]iala prenumelui, câteva litere din
r=spândirea \n toate sectoarele sociale. Nu exist= practic nume). Din acest punct de vedere semn=turile pot fi complete
rela]ii interumane care s= nu necesite \ntocmirea unor acte. [i incomplete.
Crearea unor semn=turi proprii se face sim]it= la |n condi]iile cre[terii automatiz=rii mi[c=rilor de
majoritatea persoanelor, dup= \nv=]area primelor no]iuni semnare, scriptorul va simplifica literele, le va condensa,
grafice, adic= dup= formarea deprinderilor de scriere \n cursul trasând rapid dou= sau mai multe litere prin gesturi cât mai
primilor ani de [coal=. scurte, va suprima unele construc]ii grafice sau le va
Deoarece minorii nu sunt pu[i \n situa]ia de a semna filiformiza \n special \n partea final= a semn=turii. Aceste
documente, ei neavând capacitate de exerci]iu pân= la vârsta semn=turi pot fi clasificate \n literare, neliterare [i mixte.
de 14 ani, nu \[i formeaz= o proprie semn=tur=. |n faza Repeti]ia este indispensabil= pentru formarea
incipient=, semn=turile nu se vor deosebi cu nimic de scrierea deprinderii de a semna. Execu]ia repetat= a acelora[i semne
textelor, adic= vor consta pur [i simplu \n scrierea lizibil= [i grafice va permite crearea leg=turilor nervoase temporare [i
complet= a numelui [i prenumelui, bine\n]eles \n ritmul lent [i a reflexelor necondi]ionate ce reprezint= baza fiziologic= a
greoi caracteristic scrisului \n devenire. actului de a semna.
Perioada personalit=]ii juridice \n devenire, prev=zut= De asemenea, frecven]a semn=turilor va determina
de lege \ntre 14 [i 16 ani, corespunde [i epocii de formare a nivelul de \nsu[ire al acesteia. Dac= exersarea semn=turii
semn=turii. este mai rar=, atunci aceasta nu se va distan]a prea mult de
Gradul de particularizare al semn=turii [i forma pe scris doar prezentând \n plus unele aspecte cum ar fi: viteza

27
de execu]ie, coordonarea acesteia, dexteritatea tras=rii Scrierea se face prin reproducerea semnelor grafice
elementelor de leg=tur=, calitatea traseului [.a. comparativ cu conven]ionale a c=ror form= [i gesturi de execu]ie sunt
scrisul. Când autorul procedeaz= la exerci]ii de semnare memorate [i \ntip=rite prin \nv=]are.
sus]inute \n mod continuu, sistematic, acestea se vor reflecta Sistemul nervos central pune \n mi[care, conduce [i
\n schimb=ri ale grafismului rezultat. controleaz= organul efector. Principalele mi[c=ri de scriere
Semn=tura se va simplifica din punct de vedere al sunt: flexiunea, extensiunea, abduc]ia [i aduc]ia.
alc=tuirii [i va con]ine elemente stilizate, cerute de legea Flexiunea [i extensiunea se execut= \n plan vertical [i
minimului efort. Dac= dup= formarea semn=turii titularului
constau \n aducerea instrumentului scriptural de sus \n jos [i
acesteia semneaz= mai des, semn=tura se va perfec]iona.
ducerea lui de jos \n sus, prin strângere [i, respectiv,
Atunci când persoana va fi obligat= s= semneze mai des,
destinderea degetelor, pe când abduc]ia [i aduc]ia se
semn=tura se va perfec]iona.
desf=[oar= pe plan orizontal, prin deplasarea mâinii de la
La persoanele care au un scris inferior sau mediu se
va observa diferen]a dintre acesta [i semn=tur=, acest aspect stânga spre dreapta, [i invers, ceea ce \nseamn= o
având o importan]= deosebit= la efectuarea expertizei când \ndep=rtare [i apropiere de la [i spre centru. Unor asemenea
semn=tura nu va fi evaluat= prin raportarea sa la scrisul mi[c=ri de maxim= simplitate le vor corespunde linii drepte,
titularului [i s= fie comparat= cu grafisme de acela[i fel. mi[c=rile mai complicate, de rota]ie fiind ob]inute prin
Semn=turile prezint= numeroase particularit=]i de combinarea celor patru mi[c=ri de baz=.2
ansamblu [i de detaliu, care le confer= calitatea de a fi strict Scrisul, constând \n mi[c=rile automatizate ale
individual=. Aceast= proprietate a semn=turii face posibil= bra]ului, mâinii [i degetelor, trebuie considerat ca o
identificarea autorului [i se bazeaz= pe calitatea semn=turii gesticula]ie special=, ca o mimic= a mâinii, altminteri de mare
de a fi proprie unei anumite persoane [i \n acela[i timp fine]e [i precizie. Ca atare, scrisul are aceea[i valoare
diferit= de oricare alta. expresiv= a st=rilor emo]ionale [i a elementelor suflete[ti
Apreciem c=, \nc= din primele faze ale procesului de permanente, ca [i restul mi[c=rilor corpului. Dac= orice
formare, semn=tura este bine particularizat= datorit= faptului sentiment, tendin]=, stare sufleteasc= [i chiar imagine vizual=
c= reflect= caracterul individual al scrisului din care rezid=. [i auditiv= au coresponden]e motrice precise din a c=ror
Scrisul [i implicit semn=tura este un proces dintre cele
evaluare se poate deduce tâlcul fenomenelor suflete[ti, cu
mai complexe, studiul s=u competent necesitând corelarea
atât mai mult va trebui s= atribuim scrisului valoare de
eforturilor criminali[tilor cu cele ale fiziologilor, lingvi[tilor,
orientare \n cunoa[terea vie]ii l=untrice.
matematicienilor [i a altor speciali[ti. El trebuie privit \n
Scrisul prezint=, \ntr-adev=r, privilegiul de a traduce
strâns= leg=tur= cu gândirea, fiind un mijloc de fixare a
acesteia cu ajutorul semnelor grafice. Scrierea, constituie o mi[c=ri de mare fine]e [i, \n acela[i timp, de a l=sa urme
deprindere care se formeaz= \n cursul dezvolt=rii grafice dup= s=vâr[irea gesturilor. |n executarea scrisului,
ontogenetice [i care difer= de la o persoan= la alta. expresia mi[c=rii r=mâne \n permanen]a sub ochii
Mecanismul fiziologic al deprinderilor \n general, inclusiv al observatorului, care o poate analiza \n am=nun]ime. Scrisul
deprinderii de scriere, este dat de complexul de leg=turi trebuie s= fie deci considerat ca un grafic sensibil al mi[c=rilor
nervoase temporare (conexiuni \ntre focarele de excita]ie) [i mâinii, s=vâr[it pe m=sur= ce aceste mi[c=ri se produc.
de reflexele condi]ionate. Subliniem c= noi nu scriem numai cu mâna - aceasta
Potrivit teoriei pavloviene, la nivelul scoar]ei cerebrale este doar un instrument, animat de un motor care este
procesele nervoase fundamentale - excita]ia [i inhibi]ia - sunt combina]ia armonioas= de mu[chi [i nervi, fiind alimentat de
permanent sistematizate. Ca urmare a fenomenului de o for]= motrice, iar generatoarea acestei for]e este creierul
iradiere a excita]iei din focarul mai slab spre focarul mai nostru.
puternic [i al concentr=rii celor dou= tipuri de procese Scrierea este rezultatul creierului, mâna nefiind \n
nervoase, precum [i ca urmare a induc]iei lor reciproce, are stare s= realizeze gestul grafic f=r= impulsul cerebral. Tr=irea
loc un fenomen de stabilizare, de "b=t=torire" a c=ilor interioar= a fiec=ruia dintre noi se tr=deaz= prin aceast=
nervoase. |n acest fel se formeaz= un stereotip dinamic, manifestare material= care este scrisul. Scrisul tr=deaz=
adic= un complex de leg=turi temporare, care se manifest= unicitatea noastr= inconfundabil=. El ne ajut= s= ne fie
sub forma unor reac]ii stabile cu caracter unitar relevate nu numai caracterul, temperamentul, starea
Stereotipul dinamic nu se na[te dintr-o dat=, ci emo]ional=, tulbur=rile psihice sau de personalitate, dar [i
necesit= numeroase repet=ri [i exerci]ii, \n a[a fel \ncât cu datele constitutive ale individului, cât [i st=rile de moment.
timpul are loc un proces de fixare, iar efectuarea ac]iunii Semnele unui scris ne dau amprenta grafic=, [i ne
respective devine automatizat=. unicizeaz=.3
Pentru o just= apreciere a modului \n care ia na[tere
scrierea trebuie avut= \n vedere leg=tura indisolubil= \ntre Recenzat: prof. VASILE L+P+DU{I
limba oral= [i limba scris=, ambele reprezentând \n fond
aspecte ale limbajului. |n realizarea limbajului concur= diferite
sisteme: sistemul aferent, compus din analizatori auditivi, 1. Fr=]il= A. [i P=[escu G. - Expertiza criminalistic= a
vizuali, kinestezici [i tactili, care transmite influxul nervos de semn=turii, Editura Na]ional, Bucure[ti, 1997, p. 22.
la receptorii periferici spre sistemul nervos central [i cel 2 Ionescu L. - Expertiza criminalistic= a scrisului, Editura
aferent, alc=tuit din organele vorbirii [i ale scrierii, care Junimea, Ia[i,1973, p. 36-37.
efectueaz= procesul invers de transmitere a influxului nervos 3 Ionescu L. - Expertiza criminalistic= a scrisului, Editura
de la centru spre organele efectoare. Junimea, Ia[i,1973, p. 20.

28
FACTORII CARE INFLUEN}EAZ+ CRIMINALITATE |N AFACERI

ANA LUPULESCU
Dr. NICOLAE LUPULESCU

 controlul intern [i controlul extern;

|  sistemul financiar – bancar;


n paralel cu dezvoltarea economic= a omenirii,
s-a dezvoltat [i diversificat [i criminalitatea  mediul de afaceri.
adiacent=, care lezeaz= grav economia \n 1. Sistemul economic [i starea economic= pot
ansamblul s=u, cauzeaz= pierderi financiare, sl=be[te
deveni factori favorizan]i pentru criminalitatea \n afaceri dac=,
organizarea \n mediul de afaceri, determin= ne\ncredere \ntre
pe de o parte, lipsesc strategiile [i capacit=]ile de coordonare
competitori [i love[te \n entit=]ile ce desf=[oar= activit=]i legale
a liberei concuren]e sau concentreaz= controlul \n institu]ii
de afaceri.
f=r= autoritate [i eficien]=, nu exist= o politic= economic=
|n prezent are loc o escaladare a criminalit=]ii \n
coerent= [i stabil=, iar pe de alt= parte, starea economic=
afaceri spre criminalitatea organizat=, prin coruperea
este \n recesiune, lipsit= de performan]e [i de o atitudine
autorit=]ilor politice sau statale, dirijarea deciziilor acestora
favorabil= afacerilor [i profitului.
spre atingerea intereselor proprii, blocarea ini]iativelor de
2. Interven]iile statului \n domeniul afacerilor pot
ordonare a afacerilor ori influen]area \n consecin]= a
genera turbulen]e [i dezorganiza mediul de afaceri, stabilind
reparti]iilor de fonduri [i resurse, precum [i prin determinarea
artificial ierarhii \ntre competitori [i concuren]i. Gradul ridicat
persoanelor fizice [i juridice la acceptarea protec]iei impuse.
de fiscalitate, gestiunea licen]elor de export sau import,
|n mediile de afaceri aflate \n tranzi]ie [i turbulente,
dirijarea subven]iilor dup= criterii neeconomice, orientarea
criminalitatea ob]ine importante fonduri [i prin crime “clasice”:
preferen]ial= a creditelor, marile deficite bugetare, slabul
furturi, tâlh=rii, jocuri de noroc, prostitu]ie, trafic de droguri,
control al infla]iei, restrângerea activit=]ii de investi]ii,
dar [i prin tranzac]ii de locuin]e, spa]ii comerciale sau
neadaptarea profesional= a resurselor umane [i cre[terea
industriale, terenuri etc. Circumscris= acestor aspecte,
[omajului, accentuarea dezechilibrelor sociale sunt elemente
deosebit de periculoas= [i nociv=, se \nscrie taxa de protec]ie,
care favorizeaz= ac]iunile criminale, mai ales \n condi]iile \n
extins= \n mod miraculos [i la protec]ia imaginii sau a
care instabilitatea [i dezorientarea politic= se pot transforma
informa]iilor organiza]iilor comerciale, [i nu numai.
\n dezorientare social= sau,uneori, \n convulsii sociale.
Referitor la aspectul criminalit=]ii financiar-bancare
3. Sistemul juridiciar [i legislativ poate avea
men]ion=m, \n contextul atacului asupra mediului de afaceri,
circula]ia bancnotelor false, cecurilor f=r= acoperire, influen]e nefaste asupra criminalit=]ii \n afaceri, dac= nu
autoriza]iilor [i garan]iilor bancare neautentificate, precum [i reu[e[te s= reduc= optimal timpul dintre necesit=]ile obiective
insuficienta informatizare a tranzac]iilor financiare, motiv [i reglementarea unor domenii noi de activitate, cu evolu]ii
pentru care relevarea surselor ilicite de valori este aproape uneori spectaculoase, dintre comiterea unor fapte ilicite [i
imposibil=. sanc]ionarea lor, [i, \n esen]=, dac= aceste sisteme
Proliferarea re]elelor de criminalitate \n afaceri [i interdependente nu reu[esc s= stabileasc= un dialog
concentrarea ac]iunilor \n anumite segmente de afaceri sunt armonios \ntre fenomenele sociale [i asigurarea dezvolt=rii
alte aspecte ce \ntregesc sfera [i amploarea acesteia [i atac= democratice a acestora.
\n profunzime libera concuren]= pe pia]=, deci chiar esen]a Absen]ele sau \ntârzierile \n apari]ia reglement=rilor
mediului de afaceri. La aceste aspecte se adaug= [i destinate s= protejeze desf=[urarea licit= [i etic= a afacerilor
contrabanda care, pe de o parte, reprezint= o important= accentueaz= apari]ia [i dezvoltarea unor circumstan]e
surs= de venituri, iar pe de alt= parte, un puternic factor de economice [i sociale care favorizeaz= \n[el=ciunea,
destabilizare atât a produc]iei de bunuri [i servicii, cât [i a evaziunea fiscal=, concuren]a neloial=, domina]ia pe
desfacerii sau utiliz=rii acestoara. segmente de pia]=, lipsa de protec]ie a consumatorilor,
|n fine, criminalitatea informatic= [i prin informatic=, precum [i orientarea fondurilor [i afacerilor spre zona
precum [i cea din sfera asigur=rilor reprezint= componente subteran= a economiei.
importante ale criminalit=]ii \n mediul de afaceri, cu Instabilitatea sau ineficien]a m=surilor legale privind
dezvoltare deosebit= [i impact major asupra transferului de privatizarea, precum [i acumularea ilicit= de valori, sp=larea
valori [i al stabilit=]ii afacerilor. banilor murdari, regimul juridic confuz al autorit=]ilor cu
Pentru ca totul s= fie [i mai turbulent [i greu de atribu]ii de control [i investigare, lipsa institu]iilor specializate
st=pânit, majoritatea crimelor \n mediul de afaceri se sprijin= \n combaterea corup]iei, a infrac]ionalit=]ii informatice, etc.,
pe corup]ie [i birocra]ie, pe acceptul [i participarea unor amplific= fenomenul criminalit=]ii, favorizând atât
persoane interesate sau obligate din sfera “victimelor”, comportamentul ilicit, cât [i ineficien]a activit=]ii judiciare de
precum [i pe exploatarea lipsurilor sau fluidit=]ii legislative. recuperare a valorilor \nsu[ite fraudulost.
Factorii criminogeni, care, \n opinia noastr=, Mediul judiciar, prin componentele sale – poli]ie,
determin= amplitudinea criminali]ii \n afaceri sunt: parchet [i justi]ie –, constituie o puternic= verig= de
 sistemul economic [i starea economic=; combatere a criminalit=]ii \n afaceri, dar poate s= [i favorizeze
 interven]iile statului \n domeniul afacerilor; expansiunea acesteia prin politica de orientare excesiv= spre
 sistemul juridiciar [i legislativ; alte zone ale criminalit=]ii, tergiversarea instrument=rii [i

29
solu]ion=rii cauzelor penale complexe de evaziune fiscal=, \mpotriva unor interese multina]ionale sunt deosebit de greu
bancrut= frauduloas=, fraude bancare, cercetarea \n stare de de controlat, iar judecarea cauzelor cu elemente de
libertate nejustificat= a unor importan]i infractori care, \ntre extraneitate este greoaie [i rareori simpl=.
timp, dispunând de o mare putere economic= [i rela]ional= \[i 5. Sistemul financiar – bancar poate constitui o
continu= afacerile ilegale, influen]eaz= martorii ori \[i fabric= pârghie important= \n atenuarea criminalit=]ii \n afaceri prin
alibiuri, contradic]ia de “interese” \ntre justi]ie, poli]ie [i posibilitatea urm=ririi tranzac]iilor de valori \ntre competitori,
parchet, generat= de orgolii la vârf [i r=zbun=ri camuflate \n dar poate avea [i un rol negativ deosebit prin politicile de
m=suri necesare la schimbarea partidelor de guvern=mânt, dobânzi, favorizarea prin credite preferen]iale acordate unor
lipsa de profesionalism a celor recompensa]i politic prin categorii de persoane (angaja]i proprii, clien]i “fideli”,
promovare, prin lipsa de cooperare cu celelalte organisme [i reprezentan]i ai unor segmente de interese sau autorit=]i),
institu]ii de control \n mediul de afaceri, precum [i, a[a cum
perceperea unor comisioane \n schimbul acord=rii creditelor
am men]ionat deja, prin corup]ie.
(\n anii 1994 – 1995, \n România valoarea comisioanelor
4. Controlul interior [i controlul exterior pot
ajunsese la circa 10% - 20% din valoarea creditelor acordate
influen]a direct starea de criminalitate \n afaceri, atât \n
unor organiza]ii private), dezvoltarea unui parteneriat
sensul reducerii sale, dac= se execut= un control profesionist
infrac]ional \ntre bancheri [i oameni de afaceri, blocarea
[i exigent, vizând aspectele esen]iale ale regimului propriet=]ii
informa]iilor necesare investigatorilor \n cazurile de infrac]iuni
[i rela]iei cu clientul, cât [i \n sensul favoriz=rii expansiunii
(sp=lare de bani murdari, delapid=ri, acte de gestiune
criminalit=]ii, dac= executarea controlului este superficial= [i,
frauduloas=, acordarea de cecuri f=r= acoperire), jocul
mai ales, dac= cei care exercit= controlul sunt incompeten]i,
corup]i ori coruptibili. dinamic al dobânzilor \n timpul perioadelor de creditare,
|n ceea ce prive[te controlul exterior, problema acoperit prin contracte, dar mai pu]in justificat de dinamica
consist= \n modalit=]ile de cooperare \ntre organismele de economic= [i mai mult sus]inut de interese obscure, proasta
control ale ]=rilor \n realizarea unui sistem vamal eficient, gestiune a capitalurilor, etc.
precum [i \n adoptarea recomand=rilor europene [i 6. Mediul de afaceri poate favoriza extinderea
elaborarea unor legi [i normative care s= creeze cadrul juridic criminalit=]ii, dac= devine dominat de escrocherii, furturi,
de aplicare al acestor recomand=ri. Acest lucru este absolut [antaj, violen]=, corup]ie, contraband= [i, mai ales,
necesar, deoarece interna]ionalizarea afacerilor a condus [i la comportament incorect ori viciat \ntre competitori [i
interna]ionalizarea criminalit=]ii \n afaceri. Fenomenele concuren]i, pe de o parte, [i \ntre ace[tia [i institu]iile statului,
infrac]ionale cu participare multina]ional= sau \ndreptate pe de alt= parte.

|n colec]ia juridic= a Editurii [tiin]elor medicale a v=zut recent lumina tiparului o prestigioas= lucrare [tiin]ific=
“DIC}IONARUL LAROUSSE DE DROGURI, TOXICOAMNII {I DEPENDEN}E”.
Edi]ia \n limba român=, ap=rut= sub coordonarea chestorului [ef, profesor
universitar dr. Pavel Abraham, pre[edintele Agen]iei Na]ionale Antidrog, se
datoreaz= eforturilor unui colectiv de medici – traduc=tori, dr. Adriana Mo]oc, dr.
Bogdan Cherciu [i dr. Gabriel Munteanu, precum [i de speciali[ti din Agen]ia
Na]ional= Antidrog, dr. Gabriel Cicu, jurist Adriana Cr=ciun, jurist Ioan Roman,
jurist [tef=ni]= Bogdan Ia[nic, jurist Victor Nicolaescu [i jurist Vasile Rus Toma.
Autorii \ncearc=, prin aceast= lucrare, s= satisfac= nevoia de informare
[i cunoa[tere a speciali[tilor, teoreticienilor [i practicienilor, nevoie resim]it=
acut \n activitatea institu]iilor statului [i a organiza]iilor neguvernamentale
implicate \n lupta antidrog, dar \n egal= m=sur= [i s= sensibilizeze elevii,
studen]ii, alte categorii de tineri, precum [i p=rin]ii [i opinia public=, \n
general pe to]i cei tenta]i sau care au “gustat” din “pl=cerile drogului ,
asupra pericolelor pe care aceste substan]e le prezein=t pentru
existen]a uman=.
Lucrarea este structurat= pe dou= p=r]i : o parte referitoare la
problematica drogurilor pe plan mondial [i \n România, iar cea de-a
doua parte este constituit= din dic]ionaulr propriu-zis al drogurilor,
toxicomaniilor [i dependen]ei. Prin cele [apte capitole aale sale, dic]ionarul
pune la dispozi]ia cititorilor informa]ii [i cuno[tin]e privind evolu]ia traficului [i
consumului de droguri \n lume [i \n ]ara noastr=, definirea [i descrierea drogurilor [i a
efectelor acestora asupra peeroanelor care le consum=, sistemul terapeutic [i terapia antidrog,
prevenirea [i combaterea traficului [i consumului ilicit de astfel de substan]e, elementele esen]iale ale Strategiei
na]ionale antidrog pentru perioada 2005-2012, cadrul normativ intern [i interna]ional privitor la fenomenul drogurilor.
Pentru speciali[tii din criminalistic=, dar [i pentru procurori, judec=tori [i avoca]i, lucrarea de fa]= reprezint=
un ghid excep]ional pentru descrierea [i cunoa[terea exact= a caracteristicilor substan]elor stupefiante [i psihotrope
care fac obiectul reglement=rilor interne [i interna]ionale [i care sunt \ntâlnite din ce \n ce mai des \n cazuistica
operativ= a organelor de poli]ie [i vamale \ns=rcinate cu combaterea acestui flagel al lumii contemporane, motiv
pentru care nu ar trebui s= lipseasc= din biblioteca personal= a nim=nui.

Gl. brig.(r.) dr. IOAN HURDUBAIE

30
MANDIBULA FACILITEAZ+ IDENTIFICAREA VICTIMEI PRIN PREZEN}+
RESTANT+ DE PROTEZ+ DENTAR+
Dr. GHEORGHE ASANACHE

|
b=uturi alcoolice poate [i pentru c= era con[tient c= [i-ar fi
ntr-o zon= de munte, \n mijlocul verii anului 198., agravat boala de care suferea \nc= din copil=rie, epilepsia.
dup= o ploaie toren]ial= ce revigorase vegeta]ia Familia a pus \n discu]ie destul de rarele crize de
[i produsele p=durii, un grup de copii se afla la dromomanie, când bolnavul nu-[i putea aminti pe ce drum
cules de ciuperci. venise [i \[i d=dea seama c= este \ntr-un loc str=in.
Unul dintre ace[tia, \n iarba \nalt= ad=postit= de Datele despre denti]ie [i lucr=ri de tehnic= dentar=
copaci, g=se[te o mandibul= (maxilar inferior) ce s-a v=zut ob]inute de la apar]in=tori erau ezitante [i contradictorii.
imediat c= este de om. Prezentarea spre recunoa[tere, fiec=ruia dintre
Prin examinarea medico-biocriminalistic= s-au medicii stomatologi [i tehnicienii ce func]ioneaz= \n cabinete
determinat: originea uman=, apartenen]a de sex, grupa de de specialitate din dispensare rurale aflate pe o larg= zon=, a
vârst= \n care se \ncadra persoana la data survenirii dus la rezultat pozitiv. Astfel s-a stabilit, cu certitudine, c=
decesului, durata probabil= de expunere la efecte ale ceea ce r=m=sese din \ntreg cadavrul unui om, mandibula
factorilor de mediu ambiental a cadavrului [i, ceea ce s-a apar]inea celui ce fusese cândva disp=rutul.
considerat ca obiectiv central, prezen]= de/[i caracteristici Ce s-a \ntâmplat \n realitate nu s-a putut stabili [i,
particulare strict individuale ale protezei dentare restante \n probabil, nu se va afla vreodat=.
propor]ie anatomic=. Important a fost c= familia, \nmormântând acest mic
|ntocmindu-se cercul de disp=ru]i din zon=, se ajunge fragment de cadavru, [i-a g=sit lini[tea, chiar dac= aceasta a
la familia numitului F.S., despre care nu se mai cuno[tea fost pl=tit= atât de scump: plecarea definitiv= din mijlocul ei a
nimic de 14 ani [i jum=tate. celui drag.
Era cunoscut ca un om lini[tit, care nu se certase
nicodat= cu nimeni, fire retras=, nefum=tor, neconsumator de

31
Tehnici de ob]inere a materialelor de compara]ie necesare unor
constat=ri [i expertize dispuse cu prilejul investig=rii infrac]iunilor contra
securit=]ii na]ionale [i de terorism
Dr. DORU IOAN CRISTESCU

1. Prevederile legale [i regulile tactice criminalistice  utilizarea “metodelor [i mijloacelor specifice”


consacrate \n practica dispunerii constat=rilor [i expertizelor organelor r=spunz=toare cu aplicarea legii \n domeniul
de toate categoriile [i genurile instituie obligativitatea securit=]ii na]ionale [i combaterii terorismului, adic=:
organului judiciar s= pun= la dispozi]ia speciali[tilor ori observarea, supravegherea dinamic= [i urm=rirea operativ=,
exper]ilor materialele necesare efectu=rii lucr=rii dispuse, legitimarea [i identificarea dup= semnalmente exterioare,
care constau \n obiectele de identificat cât [i cele activitatea cu re]eaua informativ=, capcanele criminalistice,
identificatoare, \n original1, precum [i a unor documente de solicitarea [i ob]inerea de obiecte, \nscrisuri sau rela]ii oficiale
urm=rire penal= (cum ar fi, procesele verbale de cercetare la de la institu]iile publice, fixarea unor momente operative prin
fa]a locului, fotografiile, schi]ele \ntocmite cu aceast= ocazie, fotografiere, filmare ori alte mijloace tehnice5;
acte medico-legale, documente financiar-contabile ori  utilizarea procedeelor investigative consacrate
bancare ridicate \n faza de urm=rire penal= etc.), \n general, legal, specifice investig=rii infrac]iunilor contra securit=]ii
orice materiale utile constat=rii sau expertizei2. na]ionale [i de terorism, adic=: interceptarea comunica]iilor;
|n cazul \n care obiectivul constat=rii sau expertizei ce c=utarea unor informa]ii, documente sau \nscrisuri pentru a
se dispune \l constituie identificarea obiectului \n litigiu (sau c=ror ob]inere este necesar accesul \ntr-un loc, la un obiect
obiectul scop al procesului de identificare3), organului judiciar ori document sau deschiderea unui obiect; ridicarea [i
\i incumb= sarcina ob]inerii materialelor de compara]ie, ce repunerea la loc a unui obiect sau document, examinarea lui,
urmeaz= a fi puse la dispozi]ia expertului. Materiale de extragerea informa]iilor pe care acestea le con]in, cât [i
compara]ie constau \n obiectele presupus creatoare ale \nregistrarea, copierea sau ob]inerea de extrase prin orice
urmelor, impresiuni ale acestora sau mostre de referin]= [i se procedee; instalarea de obiecte, \ntre]inerea [i ridicarea
procur= prin diferite metode, func]ie, \n primul rând, de natura acestora din locurile \n care au fost depuse 6.
materialului respectiv: obiecte din natur=, obiecte De regul=, aceast= cale este folosit= \n activitatea de
confec]ionate artizanal sau industrial, acte, substan]e etc. descoperire a infrac]iunilor contra securit=]ii na]ionale [i de
Materialul de compara]ie trebuie s= \ndeplineasc= mai multe terorism [i \n faza actelor premerg=toare a investig=rii acestor
condi]ii pentru a profita examenului comparativ [i anume: s= categorii de infrac]iuni.
fie de aceea[i natur=, s= aib= caracteristicile esen]iale relativ Spre deosebire de prima cale de ob]inere a
stabile, care s= se men]in= pe o durat= de timp necesar= materialelor de compara]ie necesare expertizelor dispuse cu
cercet=rii criminalistice, s= fie de calitate bun=, reprezentativ prilejul investig=rii infrac]iunilor contra securit=]ii na]ionale [i
[i suficient sub aspect cantitativ4 [i s= fie ob]inut potrivit de terorism, cea de-a doua profit=, prin excelen]=, activit=]ii
regulilor criminalistice [i procedural penale. de dispunere [i efectuare a constat=rilor tehnico-[tiin]ifice,
C=ile de ob]inere a materialelor de compara]ie biocriminalistice [i criminalistice, \ntrucât este realizat= f=r=
necesare expertizelor dispuse cu prilejul investig=rii [tiin]a subiectului cercetat, \n absen]a posibilit=]ii acestuia de
infrac]iunilor contra securit=]ii na]ionale [i de terorism pot fi: a se exprima cu privire la autenticitatea [i paternitatea lor [i,
 directe sau “la vedere”, adic= prin procedee, deci, de a le contesta. Or, \n cazul dispunerii [i efectu=rii
metode [i mijloace prev=zute de Codul de procedur= penal= expertizei, dat fiind caracteristica de contradictorialitate ce
(cum ar fi, de exemplu perchezi]ia, ridicarea de obiecte [i guverneaz= regimul juridic al acesteia, \nvinuitul (inculpatul)
\nscrisuri, prezentarea scriptelor de compara]ie [.a.) [i sau celelalte p=r]i pot s=-[i exprime opiniile chiar [i \n leg=tur=
ob]inute potrivit regulilor criminalistice, cu [tiin]a persoanei cu materialele de compara]ie (modul de ob]inere, privind
cercetate (\nvinuit, inculpat, parte v=t=mat=, parte civil=, cantitatea [i calitatea acestora etc.), puse la dispozi]ia
parte responsabil= civilmente) [i a ap=r=torilor ori expertului.
reprezentan]ilor acestora. De regul=, aceast= modalitate este Una din metodele de procurare o reprezint=
utilizat= \n faza de dup= dispunerea \nceperii urm=ririi penale selectarea obiectelor identificatoare din cercul obiectelor
“in personam” sau, eventual, concomitent cu acest moment suspecte care se constituie de organele judiciare, pe baza
procesual [i profit=, \n general, dispunerii [i efectu=rii criteriilor de apartenen]= generic= \n raport de caracteristicile
expertizei; [i propriet=]ile obiectului de identificat, [i ca rezultat al
 indirecte sau \n condi]ii discrete, prin folosirea a activit=]ilor investigative de c=utare a acestora, la care se
dou= modalit=]i posibile: adaug= ob]inerea de modele – tip7, probe preconstituite (sau

32
libere) 8, de la persoanele cuprinse \n cercul de b=nui]i. dispozi]ie drept materiale de compara]ie cantit=]i de sânge
O alt= metod= consacrat= \n criminalistic= o recoltat de la persoanele suspectate de a fi f=ptuitori [i de la
reprezint= experimentul sau ob]inerea de probe victimele manifest=rii ilicite. Recoltarea probelor de sânge ce
experimentale9, cu aplicabilitate \n investigarea urmeaz= a fi folosite drept material de compara]ie se
evenimentelor deosebite (incendii, explozii) susceptibile de a realizeaz= \n exclusivitate de personalul medical. Dac= \n
constitui infrac]iuni contra securit=]ii na]ionale [i acte de situa]ia cadavrelor (când opera]iunea are loc cu ocazia
terorism. autopsierii) [i a victimelor (direct interesate \n stabilirea
|n leg=tur= cu materialele de compara]ie care se pun adev=rului \n cauz=) nu se ridic= probleme deosebite, \n
la dispozi]ia specialistului sau expertului, organului judiciar \i cazul recolt=rii materialului de compara]ie de la persoane
revin mai multe obliga]ii [i anume: s= verifice dac= au fost b=nuite temeinic, suspectate ori doar, pur [i simplu, incluse \n
respectate prevederile legale [i regulile criminalistice cu cercul de b=nui]i pot s= apar= \mprejur=ri ce se \nscriu \n
prilejul ridic=rii lor [i dac= acestea sunt corect descrise \n ansamblul normativ referitor la respectarea drepturilor
procesele verbale ori actele \ntocmite cu aceast= ocazie; omului.
atunci când este cazul s= le prezinte persoanelor de la care A[a cum legisla]ia penal= intern=, \n perfect= corela]ie
provin pentru a le identifica; s= confrunte datele privind cu reglement=rile C.E.D.O., a stipulat, prin recentele
materialele de compara]ie men]ionate \n actele de ridicare a modific=ri13, dreptul persoanei de a nu se autoincrimina,
acestora cu obiectele \nse[i [i, numai atunci când constat= materializat prin “dreptul la t=cere” al \nvinuitului sau
respectarea prevederilor legale [i regulilor criminalistice, s= le inculpatului, 14 apreciem c=, cu atât mai pu]in, i se poate cere
remit= specialistului sau expertului. unei persoane care este doar b=nuit= sau suspectat=, chiar [i
|n cazul anumitor obiecte, substan]e sau st=ri, situa]ii, temeinic, [i \ntrucât nu i s-a adus la cuno[tin]= c= este supus=
fenomene organului judiciar nu \i incumb= obliga]ia procur=rii unor proceduri judiciare, s= accepte depunerea ori recoltarea
materialelor de compara]ie, astfel de \mprejurare fiind unor probe biologice (ce reprezint= \n mod cert date cu
determinat= de natura acestora ori de existen]a unor motive caracter personal) necesare unei examin=ri comparative
obiective. A[a de pild=, \n cazul unor agen]i chimici sau biocriminalistice, de natur= a o incrimina sau dezincrimina. 15
biologici cu poten]ial ridicat infectogen sau contaminant Cu totul altfel, se prezint= situa]ia \n discu]ie, atunci
(antrax, bacilul de carbon, ricina, virusul Ebola) constat=rile când \n cauz= s-a dispus \nceperea urm=ririi penale - in rem
sau expertizele se realizeaz= pe baza examin=rilor, \n sau in personam -. Dac= \n cauza investigat= este declan[at
condi]iile recolt=rii [i manipul=rii probelor specifice, \n procesul penal, subiectului de la care este necesar=
exclusivitate de c=tre speciali[tii respectivi sau, \n cazul prelevarea probelor biologice i se poate opune prevederile
expertizelor balistice, când tragerile experimentale \n art. 2 al. 7 din Legea nr. 677/2001, iar \n situa]ia \n care a
vederea ob]inerii de modele tip de comparat ori pentru a se devenit \nvinuit sau inculpat puterea coercitiv= conferit= de
constata starea de func]ionare a armei se realizeaz= de c=tre prevederile Codului de procedur= penal= 16 desigur,
specialistul ori expertul desemnat. recoltarea urmând s= aib= loc, \n condi]iile conferite de
2. Constat=rile [i expertizele biocriminalistice impun ca normativele medicale \n materie. 17
organul judiciar s= pun= la dispozi]ie speciali[tilor urmele de |nainte de toate, stabilirea persoanelor incluse \n
natur= biologic= relevate [i ridicare cu prilejul cercet=rii la fa]a cercul de b=nui]i, suspectate sau b=nuite temeinic apar]ine \n
locului ori a altor activit=]i de urm=rire penal=, iar atunci când exclusivitate organelor judiciare [i/sau de investiga]ie, care le
se solicit= stabilirea concret-individual= a persoanelor sau indic= [i prezint= cadrelor medicale, \n vederea recolt=rii
obiectelor10, preg=tirea dispunerii constat=rii ori expertizei probelor de sânge, ocazie cu care secretul ori
medico-legale presupune ob]inerea materialelor de confiden]ialitatea suspiciunii – mai mult sau mai pu]in
compara]ie, respectiv “obiectul identificator” \n raport de temeinice, \n fazele ini]iale ale investiga]iei – \n leg=tur= cu
“obiectul scop” sau “obiectul de identificat” 11. comiterea unei fapte ilicite este destr=mat. |n acela[i timp, o
Pentru ob]inerea materialului de compara]ie, organele astfel de persoan= poate refuza s= se supun= recolt=rii de
judiciare [i/sau criminali[tii deruleaz= o activitate cu caracter probe de sânge, invocând netemeinicia suspiciunii referitoare
mixt, \n care se \mbin= [i \ntrep=trund cea de natur= exclusiv la persoana sa, faptul c= \n momentul respectiv i se \ncalc=
criminalistic= cu cea de natur= investigativ-operativ=. De dreptul la prezum]ia de nevinov=]ie sau/[i s= cear= socoteal=
pild=, relevarea [i ridicarea unei urme de sânge, dintr-un \n leg=tur= cu opera]iunea la care este supus. Astfel de
anumit loc aflat \n perimetrul locului comiterii unei amenin]=ri \mprejur=ri sunt de natur= s= conduc= fie la deconspirarea
la adresa securit=]ii na]ionale sau act terorist, este urmat= de unor elemente ale investiga]iei \n curs, fie chiar la e[ecul
necesitatea stabilirii dac= sângele este de natur= uman=, acesteia. Pe de alt= parte, ob]inerea doar a informa]iei privind
c=rei grupe sanguine \i apar]ine etc., considerent pentru care grupa sanguin= (din diferite documente cum ar fi: eviden]e
urma respectiv= este supus= unei examin=ri [tiin]ifice, printr- medicale de la diferite unit=]i medicale frecventate de
o constatare biocriminalistic=, fiind remis= specialistului. persoana \n cauz=, locul de munc=, unit=]i militare etc.) nu
Aceasta reprezint= doar o etap= \n derularea investiga]iei este suficient= [i exact= \ntotdeauna pentru un examen
\ntreprinse \n cauz=, fiind necesar a se stabili dac= urma de comparativ biocriminalistic cu obiectivul identific=rii.
sânge provine de la victim= sau de la autorul faptei, astfel c= Consider=m c=, pentru buna derulare a investiga]iei, \n astfel
specialistului, c=ruia i se solicit= identificarea12, i se pun la de situa]ii dispunerea constat=rii ori expertizei

33
biocriminalistice urmeaz= a fi prorogat= pân= apar [i alte saliv=, sperm= [i de natur= piloas= se recolteaz=, de obicei,
elemente de natur= investigativ= care s= justifice temeinicia de medicul legist, \n laboratoare, nefiind exclus= varianta de
recolt=rii probelor de sânge de la o anumit= persoan=. a fi recoltate chiar de c=tre organul judiciar, cu respectarea
|mprejur=ri ca cele de mai sus sunt valabile [i \n situa]iile regulilor criminalistice. 19 \n alte situa]ii, pentru a nu preveni
recolt=rilor de alte materiale de compara]ie de natur= persoana b=nuit= \n leg=tur= cu suspiciunile care planeaz=
biologic=: pentru ADN18, fire de p=r, sperm= etc. asupra ei sau pentru eliminarea unor reac]ii ce pot
|ntrucât, uneori, necesitatea ob]inerii materialelor de compromite desf=[urarea investiga]iei, procurarea de
compara]ie, din cele eviden]iate mai sus, cu maxim= materiale de compara]ie se realizeaz= prin “activit=]i
operativitate, este extrem de stringent=, \n practica organelor specifice”, condi]ia obligatorie constând \n existen]a
r=spunz=toare cu aplicarea legii \n domeniul securit=]ii certitudinii c= respectivele probe reprezint= urme create de
na]ionale ori combaterii terorismului se recurge la ob]inerea persoana care intereseaz=. Dup= efectuarea examenului
indirect=, f=r= [tirea persoanei vizate a probelor necesare comparativ, actul \n care se materializeaz= nu va putea fi
materialului de compara]ie, de sânge (cu prilejul unui folosit ca mijloc de prob= \n procesul penal, dat fiind
accident u[or de circula]ie \n care este implicat sau a unui modalitatea ob]inerii materialului de compara]ie, ci va fi
banal accident casnic – t=ierea cu lama \n timpul b=rbieritului, utilizat doar pentru men]inerea sau eliminarea persoanei
ori cu cu]itul, \n buc=t=rie sau \n timpul activit=]ii de \ngrijire a respective din cercul de b=nui]i. Mijloacele [i metodele
florilor, invocarea necesit=]ii don=rii unei cantit=]i de sânge \n utilizate pentru ob]inerea materialelor de compara]ie, \n
scop umanitar etc.), de saliv= (recuperarea ]ig=rilor fumate ipoteza discutat=, se circumscriu mijloacelor, metodelor [i
\ntr-un local, ori a plasticului de la ]ig=rile de foi, periu]a de procedurilor specifice organelor r=spunz=toare cu aplicarea
din]i din camera de hotel sau chiar de la domiciliu, guma de legii \n domeniul securit=]ii na]ionale [i combaterii
mestecat folosit= [i aruncat= la \ntâmplare, timbrele [i plicurile terorismului, fiind valorificate cu predilec]ie \n faza actelor
po[tale expediate etc.), de fire de p=r (de pe cearceaful sau premerg=toare. Atunci când derularea investiga]iei permite,
peria de p=r de la domiciliu sau camera de cazare de la hotel, se va recurge la modalitatea obi[nuit= de prelevare de probe
camping), secre]iile nazale de pe batistele de hârtie aruncate de compara]ie, iar rezultatul examenului comparativ se
\n locurile publice sau private [.a.m.d.. Procurarea probelor materializeaz= \n rapoarte de constatare ori expertiz=
necesare se realizeaz= fie urmare a unor evenimente biocriminalistic= care se valorific= \n procesul penal.
cotidiene \n care este implicat= persoana \n cauz=, percepute Procurarea de materiale de compara]ie de natur= biologic=
\n timpul execut=rii “activit=]ilor specifice” (filaj, urm=rire de la o persoan= se poate realiza [i cu prilejul efectu=rii de
operativ= etc.), fie prin utilizarea procedeelor investigative din perchezi]ii ori ridic=rii de obiecte.
arsenalul organelor r=spunz=toare cu aplicarea legii \n 3. Organului judiciar \i incumb= obliga]ia ob]inerii [i
domeniul securit=]ii na]ionale (cele prev=zute de art. 13 alin. pred=rii c=tre specialist ori expert a impresiunilor digitale,
1 din Legea nr. 51/1991) ori prin realizarea unor opera]iuni palmare ori plantare ce urmeaz= a fi supuse examin=rii
mascate (de pild=, la locul de munc= al persoanei vizate se comparative dactiloscopice [i care reprezint= modelul de
declan[eaz= recoltarea, \n scop umanitar, de sânge pentru compara]ie (amprente sau impresiuni de control). Din punct
victimele unui sinistru, \nscenarea unei alterca]ii fizice – pe de vedere strict criminalistic, impresiunile de compara]ie
strad= sau \ntr-un spa]iu \nchis – ocazie cu care se ob]in fire trebuie s= \ndeplineasc= mai multe condi]ii, pentru a fi apte
de p=r de la persoana vizat=; recoltarea de fire de p=r de la unui examen comparativ, [i anume: s= existe o identificare
unitatea de coafur= sau frizerie frecventat= de ]inta ac]iunii; cert= a persoanei sau obiectului de la care provin; s=
procurarea de pulp= dentar= urmare a tratamentului reproduc= atât sub aspect calitativ, cât [i cantitativ, cât mai
stomatologic [.a.). multe elemente caracteristice ale factorului creator; s= fie
Dinamica investiga]iei, verificarea tuturor versiunilor ob]inute \n condi]ii cât mai apropiate de acelea \n care a fost
formulate [i administrarea probelor face posibil= procurarea creat= urma \n litigiu, iar \n cazul \n care aceste condi]ii nu
unor materiale de compara]ie necesare pentru dispunerea sunt cunoscute, s= se procure \n variante [i modele diferite20.
constat=rilor ori expertizelor biocriminalistice care au drept |n ce prive[te modalitatea de ob]inere a modelelor pentru
scop esen]ial identificarea [i, deci, stabilirea dac= urma compara]ie \n criminalistic= sunt consacrate mai multe tehnici
examinat= a fost creat= de o anumit= persoan= [i nu de alta. de amprentare21.
Ob]inerea materialelor de compara]ie, \ntr-o cantitate Pentru verificarea versiunilor privind persoanele
suficient= [i de o calitate corespunz=toare, pentru ca s= incluse \n cercul persoanelor suspecte, atunci când
asigure posibilitatea [i eficien]a examenului comparativ, interesele operative ale investiga]iei impun ca o anumit=
constituie o activitate \n care, func]ie de faza \n care se persoan= s= nu cunoasc= \mprejurarea c= asupra sa se
g=se[te investiga]ia \ntreprins=, se \mbin= activit=]ile strict efectueaz= cercet=ri, organele judiciare recurg \n practic= la
criminalistice, opera]iuni specifice organelor r=spunz=toare ob]inerea modelelor de compara]ie \ntr-o manier= discret=,
cu aplicarea legii \n domeniul securit=]ii na]ionale [i cele de urmând ca ulterior, când economia anchetei o permite, s=
urm=rire penal=. Astfel, \n situa]iile \n care economia realizeze ob]inerea modelelor de compara]ie \n condi]iile
investiga]iei permite, recoltarea probelor biologice de la consacrate [i cu [tiin]a persoanei \n cauz=. Modelele de
persoanele cuprinse \n cercul de b=nui]i se realizeaz= “la compara]ie se procur= de pe diferite obiecte (pahare,
vedere” [i \n cadrul criminalistic adecvat: probele de sânge, scrumiere, farfurii, u[i etc.) ori \nscrisuri (plicuri, documente

34
dactilografiate ori consemnate olograf [.a.) cu care persoana distrugerii actului original sau unicat, se admit, pe cale de
suspect= a intrat \n contact \n mod cert [i, de preferin]=, \n excep]ie, [i copiile, adic= duplicatele sau triplicatele, situa]ie
exclusivitate. Ob]inerea acestor obiecte [i \nscrisuri are loc care va fi adus= la cuno[tin]a specialistului sau expertului.
prin utilizarea mijloacelor, metodelor [i procedeelor Examenului comparativ al scrisului sau semn=turii \i pot
investigative specifice activit=]ii organelor r=spunz=toare cu profita [i probele grafice intermediare26 [i probele de scris
aplicarea legii \n domeniul securit=]ii na]ionale [i combaterii experimentale, adic= cele executate la cererea organului
terorismului sau prin opera]iuni legendate. Surse de judiciar, de c=tre persoana cercetat=, \n scopul de a fi puse la
procurare a impresiunilor de compara]ie ale persoanelor dispozi]ia expertului, care pentru a fi utile identific=rii trebuie
suspecte le reprezint= [i fi[ele mono [i decadactilare din s= \ndeplineasc= urm=toarele condi]ii: s= con]in= scrisul
banca de date a organelor de poli]ie [i a Oficiilor pentru obi[nuit al persoanei; s= corespund= din punct de vedere al
Refugia]i sau Apatrizi din România [i din str=in=tate, precum caracterului (scris cursiv, tehnic, cu imitarea literelor de tipar),
[i prin cooperarea cu O.I.P.C. (Interpol). Valorificarea precum [i al felului (text, men]iuni literale ori grup=ri cifrice,
concluziilor constat=rilor dactiloscopice efectuate \n condi]iile semn=turi), corespunz=tor men]iunilor existente \n textul \n
\n care materialul de compara]ie a fost ob]inut \n maniera litigiu; s= fie executate cu acela[i instrument scriptural [i pe
susar=tat= profit= fazei actelor premerg=toare, pentru ca, acela[i suport, de preferin]= \n acela[i pozi]ii [i condi]ii de
apoi, \n faza de urm=rire penal=, s= se dispun= efectuarea scriere despre care se b=nuie[te c= a fost consemnat textul
unei expertize dactiloscopcie când materialul de compara]ie \n litigiu27. Cu prilejul lu=rii probelor experimentale, organul
se ob]ine “la vedere”, de la persoana cercetat=. judiciar va respecta anumite reguli rezultate din practica
4. Procurarea materialului de compara]ie necesar generalizat= \n materie: ini]ial se va cere persoanei s=
examenului comparativ al scrisului din cadrul constat=rii sau consemneze o declara]ie olograf= \n leg=tur= cu diferite
expertizei grafoscopice incumb= \n exclusivitate organului aspecte ale investiga]iei sau chiar f=r= a avea conexiune cu
judiciar22, ceea ce nu exclude o colaborare cu expertul faptele pentru care este cercetat; apoi i se va dicta, calm [i \n
desemnat, pentru alc=tuirea unui corp de scrisuri de ritm constant, un text, preg=tit \n prealabil, \n cuprinsul c=ruia
compara]ie adecvat23. Ob]inerea unor \nscrisuri sau sunt inserate cuvinte ori sintagme sau chiar semne grafice
documente con]inând scrisul ori semn=tura unei persoane din textul \n litigiu; textul dictat va fi consemnat \n diferite
suspectate de a fi autorul unor men]iuni scrise aflate \n litigiu pozi]ii (stând pe scaun, stând \n picioare), pe diverse
se realizeaz= atât prin mijloacele, metodele [i procedeele suporturi (hârtia aplicat= pe un perete, direct pe masa de
investigative (atunci când faza \n care se afl= investiga]ia \n birou, pe un suport tare – coper]ile unei c=r]i – sau pe un
derulare nu permite dezv=luirea activit=]ilor \ntreprinse de teanc de hârtii [.a.), cu acela[i gen de instrumente de scris, cu
organele judiciare [i, \n general, ac]iunea este destinat= sau f=r= ochelari, \n cazul fiec=rei variante men]ionându-se
cuprinderii sau excluderii din cercul de b=nui]i a unor condi]iile \n care s-a realizat luarea probei experimentale28.
persoane, deci pentru verificarea versiunilor cu privire la |n esen]=, \mprejur=rile \n care se prelev= probele
autorul faptei), cât [i prin activit=]ile procedurale (ridicarea de experimentale trebuie s= se apropie cât mai mult de cele \n
\nscrisuri, perchezi]ie, procurarea scriptelor de compara]ie). care se apreciaz= intuitiv de c=tre organul judiciar c= s-a
|n ambele situa]ii, organul judiciar va avea \n vedere c= produs consemnarea textului \n litigiu atât sub aspectul
probele libere24 (anterioare sau preexistente), ce se vor condi]iilor concrete (\n grab=, \ntr-o manier= elaborat= etc.),
pune la dispozi]ie specialistului sau expertului, trebuie s= cât, mai ales, sub aspectul con]inutului respectivului text (pe
\ndeplineasc= anumite condi]ii, care s= ofere posibilitatea plic, pe hârtie cu liniatur=, pe formulare tipizate, con]inând
unei examin=ri comparative \n bune condi]iuni: s= parvin= pe cuvinte ori expresii \ntr-o limb= decât restul men]iunilor, cu
cât posibil din aceea[i perioad= de timp sau perioade anumite semne diacritice precum [i semnele grafice accesorii
apropiate când a fost consemnat scrisul \n litigiu; s= existe (semnele de punctua]ie, de subliniere etc.). Pentru situa]iile
condi]ii similare \n ce prive[te instrumentul de scris (stilou, speciale, cum ar fi scrisurile aflate pe pere]i, u[i, garduri,
creion, pix cu past=) [i suportul pe care se afl= men]iunea monumente sau alte suporturi similare, sistemul de luare a
(hârtia: velin=, semivelin=, de ambalaj, carton, ziar etc.); s= probelor experimentale este de a scrie cu cret= pe o tabl=
fie scrise \n aceea[i limb= cu \nscrisul \n litigiu25. Organele neagr=, sau s= se fixeze foi mari de hârtie pe un plan vertical,
judiciare vor ridica astfel de probe libere dintre lucr=rile scrise pe care s= se scrie cu creionul, c=rbune, be]i[oare muiate \n
de persoana suspectat= la locul de munc=, manuscrise, cerneal= 29, ori de utilizare a spray-ului pentru grafitti.
aflate la domiciliu, scrisori olografe, \nsemn=ri din agendele Probele experimentale se prelev= câte 2-3, pentru
zilnice, semn=turile aplicate pe \nscrisurile oficiale, note expertizarea textelor30 [i 5-6 probe, pe foi diferite, compuse
rezolutive [.a.m.d., \n leg=tur= cu care exist= certitudinea din 5-6 semn=turi, \n vederea expertiz=rii semn=turilor31.
autenticit=]ii scriptorului, pentru a fi eliminat= orice fel de Ob]inerea probelor experimentale reprezint= o
\ndoial= cu privire la autorul respectivelor men]iuni scrise ori activitate desf=[urat= de organul judiciar care necesit= o
semn=turi. De regul=, probele libere se pun la dispozi]ia preg=tire minu]ioas=, \n care se \mpletesc elemente de
expertului \n original, admi]ându-se \ns= c=, \n cazuri natur= tactic= criminalistic= cu cele de psihologie judiciar=. |n
excep]ionale, cum ar fi situa]ia unor documente cu caracter cadrul acestei preg=tiri este indicat, \n aprecierea noastr=, ca
strict secret, s= fie supuse examenului comparativ [i fotocopii organul judiciar s= examineze \n prealabil textul \n litigiu \n
certificate (asem=n=tor inscrip]iilor aflate pe pere]i). |n situa]ia conlucrare cu specialistul sau expertul grafoscop, nu

35
neap=rat cu acela care urmeaz= a fi desemnat, pe fondul care se preleveaz= probele experimentale, ceea ce
colabor=rii \n scop informativ cu privire la condi]iile \n care a corespunde procedeului ascult=rii frontale (prezentarea pe
fost emanat scrisul sau semn=tura cercetat= (asupra timpilor nea[teptate a probei, din care rezult= cu claritate vinov=]ia
de execu]ie, sub aspectul suportului [.a.). Pe de alt= parte acelei persoane), exist= posibilitatea recunoa[terii
scrisul \n litigiu poate fi supus [i unei examin=ri grafologice, consemn=rii men]iunii \n litigiu sau a refuzului de a produce
având drept obiectiv luarea opiniei unui grafolog \n ce prive[te probele experimentale. Recunoa[terea de c=tre persoana \n
caracteriologia scriptorului32, a constituirii “portretului cauz= a faptului c= este scriptorul men]iunii scrise \n litigiu ori
grafologic robot” 33. |n ce prive[te persoana de la care a \mprejur=rii c= are cuno[tin]= despre autorul scrierii
urmeaz= s= se preleveze probele experimentale, aceasta respective, reprezint= un moment psihologic important, iar
poate fi cunoscut= prin investiga]ia de cunoa[tere similar= organul judiciar va exploata tactic o astfel de situa]ie, cerând
celei realizate \n cazul preg=tirii \n vederea ascult=rii cât mai multe detalii care s= profite ansamblului investiga]iei,
persoanelor. ceea ce nu \nseamn= c= va renun]a la ob]inerea probelor
Pentru a se elimina instaurarea factorilor subiectivi din experimentale, \ntrucât [i \n asemenea cazuri utilizarea
comportamentul persoanei, a posibilit=]ii de deghizare sau procedeului probator al constat=rii ori expertizei grafoscopice
modificare a scrisului (prin \ncetinirea sau gr=birea ritmului \[i are justificarea. Un astfel de moment poate constitui,
scrisului etc.), cu prilejul solicit=rii de a consemna, ini]ial, o func]ie de economia investiga]iei \n derulare, prilejul punerii
declara]ie olograf=, nu i se va aduce la cuno[tin]= c= sub \nvinuire [i al consemn=rii unei declara]ii ample a
respectivul \nscris va fi supus examin=rii criminalistice, \nvinuitului \n leg=tur= cu infrac]iunea s=vâr[it= [i cu mijlocul
aceast= \mprejurare urmând a-i fi comunicat= doar \n material de prob= constând \n \nscrisul \n discu]ie: când,
momentul \nceperii dict=rii unui text ales. Pentru declara]ia cum, unde, \n ce scop, cu ajutorul cui l-a consemnat [i altele.
olograf= i se va pune la dispozi]ie persoanei respective Adoptarea refuzului de a realiza probe experimentale,
instrumentul scriptural [i suportul de hârtie asem=n=tor izvorât= din op]iunea personal= a persoanei sau din
acelora pe care s-au f=cut men]iunile scrise cercetate, recomandarea ap=r=torului, va conduce la consemnarea de
elemente de care organul judiciar a luat la cuno[tin]= prin c=tre organul judiciar \ntr-un proces verbal a respectivei
examinarea personal= sau din informa]iile primite de la atitudini.
specialistul ori expertul criminalist consultat. Eventualele st=ri de nedumerire, nelini[te,
Pentru dictarea textului se va instaura o atmosfer= ne\ncredere, reticen]= exhibate de persoana c=reia i se cere
calm=, relaxat=, confortabil=, alternându-se posibilele condi]ii s= prezinte probele experimentale vor fi detensionate de
\n care a fost consemnat textul \n litigiu [i, atunci când este organul judiciar prin explicarea necesit=]ii ob]inerii lor [i, \n
cazul, procedându-se la repetarea probei. |n tot acest timp acela[i timp, al semnifica]iei valorii [i fundamentului [tiin]ific al
organul judiciar va observa reac]iile persoanei, precum [i constat=rii ori expertizei criminalistice a scrisului sau
tentativele acestuia de deghizare a scrisului, de \ncetinire sau semn=turii. Constatarea prezen]ei unei st=ri subiective sau
alertare a ritmului de scriere, sens \n care dictare va fi de s=n=tate din partea subiectului, ce poate impieta asupra
accelerat= sau \ncetinit=. |n fa]a manifest=rilor evidente de acurate]ei probelor experimentale de scris reprezint= temei
deghizare a scrisului, se va \nvedera persoanei c= exist= pentru amânarea activit=]ii sau repetarea ei.
posibilitatea depist=rii unei astfel de atitudini, prin examinarea |n ce prive[te metodologia lu=rii probelor grafice, \n
comparativ= a unor scrisuri anterioare provenite de la ea, cu literatura de specialitate s-a avansat propunerea de
cel prezentat \n momentul respectiv. standardizare a recolt=rii probelor38. Dincolo de faptul c= un
|n ce prive[te textul dictat, \n nici un caz persoanei nu astfel de formular standardizat ar obliga organul judiciar la
i se va \nf=]i[a actul sau men]iunea scris= \n litigiu, pentru a fi respectarea unei metodologii unitare de prelevare a probelor
copiat sau pentru a se cere scriptorului imitarea textului sau experimentale [i, pe cale de consecin]=, s= nu neglijeze nici
a semn=turii respective34. Dac= organul judiciar are un aspect care este util expertului, ne exprim=m opinia c= ar
informa]ia, de la specialistul grafoscop consultat sau din alte limita rolul activ al organului judiciar, iar pe de alt= parte, nu
surse, c= este posibil ca textul incriminat ar fi putut fi scris cu este exclus= ipoteza ca formularul s= nu corespund= datelor
mâna stâng=, va cere scriptorului s= consemneze cele strict concrete ale unei spe]e date. Apreciem ca mult mai
dictate cu aceast= mân=35; ori \n condi]iile presupuse: f=r= eficient= colaborarea \ntre organul judiciar [i specialistul ori
ochelari, cu m=nu[i, cu mâna ghidat= de c=tre persoana expertul grafoscop, pe particularit=]ile fiec=rui caz investigat,
indicat= de scriptor, pe o map= ori serviet= ]inut= pe iar un astfel de formular standardizat s= \[i p=streze rolul unui
genunchi, \n picioare, sub influen]a unor droguri sau b=uturi ghid \n sprijinul organelor judiciare.
Sub aspectul cantit=]ii materialului de compara]ie ce
alcoolice [.a.m.d36. Dac= textul ce urmeaz= a fi supus
se pune la dispozi]ia expertului atât \n ce prive[te probele
examin=rii criminalistice reprezint= o grupare cifric=, i se va
libere [i intermediare, cât [i cele experimentale, opiniez c=
cere scriptorului s= consemneze anumite opera]ii matematice
prioritar este elementul calitativ –, chiar o singur= pies=
simple prin dictare [i men]ionarea pe 2-3 pagini a unor cifre provenit= \n mod cert de la scriptor [i la un moment cât mai
dup= dictare \ntr-un ritm care s= nu \i permit= b=nuitului apropiat de cel al elabor=rii scrisului \n litigiu, poate fi
controlul propriului scris37. suficient= pentru expert –, despre o astfel de suficien]= sau
|n varianta \n care organul judiciar apreciaz= c= este necesitatea ob]inerii unor alte piese fiind \n m=sur= s= se
cazul ca scrisul \n litigiu poate fi prezentat persoanei de la pronun]e specialistul ori expertul grafoscop, \n cadrul

36
consult=rii prealabile dintre organul judiciar [i acesta. Pornind probelor rezultate din ansamblul investiga]iei, devine posibil=
de la principiul c= numai un corp de scrisuri de compara]ie ob]inerea acelor probe de compara]ie care conduc expertiza
suficient [i bine alc=tuit constituie premisa fundamental= dispus= la identificarea obiectului creator.
pentru ajungerea la concluzii [tiin]ifice exacte, consider=m c= Pentru a fi \n m=sur= s= ofere informa]iile necesare \n
\ntre organul judiciar [i specialistul criminalist trebuie s= existe
cadrul conlucr=rii cu organul judiciar, specialistul ori expertul
o conlucrare permanent=, desigur cu respectarea
criminalist efectueaz= experimente [i examin=ri instrumentale
deontologiei profesionale a fiec=ruia [i a opiniilor de natur=
de laborator, deseori fiindu-i necesar= studierea materialului
[tiin]ific=. De altfel exist= [i posibilitatea, oferit= de prevederile
legale, ca specialistul sau expertul desemnat s= solicite cauzei investigate. Mutatis mutandis, existen]a unui flux
organului judiciar suplimentarea materialului de compara]ie, informa]ional, alimentat reciproc, \ntre organul judiciar [i
dup= cum [i organul judiciar are dreptul de a cere l=muriri expertul criminalist devine benefic atât \n ce prive[te
suplimentare (suplimentul de expertiz=) sau chiar dispunerii direc]ionarea investiga]iei spre ob]inerea materialelor de
unei noi expertize grafoscopice. compara]ie ce pot conduce spre identificare, cât [i spre
4.1. Sub aspectul metodologiei de prelevare a pieselor formularea unor \ntreb=ri clare, precise [i al c=ror r=spuns
de compara]ie, \n expertiza criminalistic= a textelor devine util, concludent [i pertinent cauzei instrumentate.
dactilografiate, organul judiciar va ]ine seama de necesitatea 6. |n ce prive[te materialele care se pun la dispozi]ia
ob]inerii a cât mai numeroase [i ample texte dactilografiate
specialistului sau expertului ce efectueaz= expertiza
emanate de la persoana suspect=, iar \n ceea ce prive[te
\nregistr=rilor audio se impun urm=toarele preciz=ri:
procedeele de ob]inere a probelor experimentale se
recomand= fie dictarea unui text lung care s= con]in= de mai pentru stabilirea autenticit=]ii \nregistr=rilor audio este
multe ori cuvintele ori sintagmele selectate din textul necesar s= se prezinte \nregistrarea audio \n original [i
incriminat, fie dictarea o dat= sau de mai multe ori chiar a sistemul tehnic de \nregistrare care a fost utilizat la momentul
textului \n litigiu, cu condi]ia de a nu-i fie prezentat \nregistr=rii probei (reportofon, casetofon, magnetofon,
suspectului, fie ca persoana b=nuit= s= dactilografieze un microfon), \ntrucât opera]iunile tehnice destinate acestui
text, dup= concep]ia proprie [i redactat personal, dup= o tem= obiectiv constau, potrivit standardului AES43-200042, \n
dat=39. analiza integrit=]ii fizice a benzii magnetice, analiza formei de
5. Metodologia ob]inerii materialelor de compara]ie und= [i a spectrogramelor semnalelor audio \nregistrate,
pentru examenul comparativ destinat identific=rii \n expertiza
precum [i a caracteristicilor tehnice ale echipamentului utilizat
documentelor suspecte are drept particularitate strânsa
la \nregistrarea acestora43.
conlucrare \ntre organul judiciar [i specialistul ori expertul
Cerin]a este determinat= de standardele
criminalist atât \n ce prive[te instrumentul, dispozitivul,
interna]ionale \n materie44. Explica]ia necesit=]ii prezent=rii
aparatul utilizat de f=ptuitor, cât [i al materialului suport pe
suportului magnetic original, pe care a fost realizat=
care se afl= men]iunea examinat=. Astfel, \n cazul examin=rii
\nregistrarea rezid= \n aceea c= \nregistr=rile pe hard-disk-ul
impresiunilor de [tampil= (ale unor institu]ii, agen]i economici,
unui computer pot fi falsificate, ori trunchiate astfel c=,
parafe etc.) suspecte, specialistul criminalist va indica
ulterioara copiere pe o caset= audio pierde fidelitatea, iar \n
organului judiciar ce anume impresiuni de [tampil= [i pe ce
anume suport scriptural \i sunt necesare pentru efectuarea cazul unui colaj, de pild=, nu se mai aud clic-urile magnetice
expertizei, ceea ce \l va determina pe acesta s=-[i ale capetelor de [tergere [i \nregistrare. |n asemenea condi]ii
direc]ioneze activit=]ile spre ob]inerea acestora, \n condi]iile specialistul sau expertul nu poate certifica amprenta vocal=
cerute40. Tot a[a, \n cazul reproducerilor unor documente ori autenticitatea suportului magnetic supus examin=rii.
prin termocopiere expertul \i va preciza organului judiciar c=, Problema \n discu]ie are semnifica]ie deosebit= [i pentru
\n vederea examenului comparativ \i sunt necesare materiale magistratul care, potrivit provederilor legale certific=
de compara]ie: de la un aparat tip telefax ([i nu de la un autenticitatea \nregistr=rilor [i confrunt= notele de
copiator laser tip xerox, \ntrucât din examinarea transcrierea a \nregistr=rilor autorizate potrivit legii cu
documentului \n litigiu, specialistul a constatat c= se afl= \n \nregistrarea efectiv= de pe suportul magnetic ce i se prezint=
prezen]a unei hârtii speciale tip termofax), cu un anumit tip de de operatorii care au efectuat propriu zis \nregistrarea \n
imprimare termic= – cu toner sau cu jet de cerneal=; care cauz=.
prezint= anumite caracteristici specifice aparatului emitent, Exist= posibilitatea, cel pu]in teoretic=, constând \n
eventual defecte specifice – de scanare ori redare.41 aceea c=, cu prilejul copierii \nregistr=rii pe un alt suport
magnetic decât pe cel care s-a realizat ini]ial \nregistrarea,
Pentru examenul comparativ al [tampilelor sunt
inten]ionat sau din gre[eal=, s= se [tearg= sau piard= un
necesare 10-12 impresiuni experimentale, jum=tate
cuvânt, o expresie [.a.m.d., care s= dea o cu totul alt=
executate pe acela[i suport pe care a fost aplicat= conota]ie convorbirii \nregistrate, ceea ce poate deruta
impresiunea \n litigiu, restul pe alte categorii de suporturi, prin mersul investiga]iilor sau chiar conduce la o \nvinuire
ap=sare accentuat=, medie [i u[oar=, utilizându-se tu[ de neconform= cu reala stare de fapt. Potrivit modific=rilor
aceea[i culoare precum tu[ul existent la [tampila \n litigiu. recente ale Codului de procedur= penal=, nu se mai prevede
Cunoscând categoria generic= de suporturi scripturale obligativitatea anex=rii la procesul verbal de transcriere a
[i de instrumente, dispozitive, aparate ori substan]e ce sunt \nregistr=rilor audio caseta sau rola, \n original, ceea ce nu se
necesare pentru efectuarea examenului comparativ [i, mai coreleaz= cu cerin]ele standardelor interna]ionale, \n materie,
suscitate45. Din punctul de vedere al expertului c=ruia i se
ales, zona, domeniul, sfera unde acestea se produc sau se
solicit= stabilirea autenticit=]ii fonogramei \n litigiu, \n lipsa
pot realiza, organul judiciar va procura prin metodele [i \nregistr=rii originale, acesta va putea formula o concluzie
procedeele legale cele necesare, iar la un moment dat, cert negativ=, \n sensul c= respectiva fonogram= nu este
urmare a corobor=rii tuturor datelor, indiciilor, informa]iilor [i autentic= [i original= sau de imposibilitate de rezolvare a

37
problemei46, situa]ie existent= \n practic=47. |n cea ce p.85-101) [i este, judiciar (“procedeu de reproducere a diferitelor
\mprejur=ri privind s=vâr[irea unor fapte cu caracter penal, \n scopul
prive[te opinia personal=, men]in afirma]iile dintr-o lucrare
de a se verifica dac= acestea se puteau produce \n anumite
anterioar=48, potrivit c=rora procurorul care efectueaz= sau condi]ii”), realizat de obicei de organul judiciar sau criminalistic
supravegheaz= urm=rirea penal= \n cauza dedus= (folosit \n activitatea de expertiz= criminalistic=), realizat de exper]i
investiga]iei verific= coresponden]a \ntre con]inutul sau speciali[ti. (A. Fr=]il=, “Experimentul judiciar [i experimentul
convorbirii \nregistrate pe suportul magnetic original (ceea ce criminalistic”, \n culegerea Ministerului Justi]iei, Institutul Na]ional de
presupune accesul al instala]ie, dispozitivul, aparatul de Expertize criminalistice: Expertiza criminalistic=, Timi[oara, 1999,
\nregistrare – redare) [i men]iunile transcrise \n notele sau p.169-176).
10 Ca scop final al identific=rii criminalistice [i, \n acela[i timp,
procesul-verbal de transcriere [i, numai dup= aceast=
confruntare, certific= pentru autenticitate \nregistrarea [i actul etapa final= a identific=rii criminalistice (a se vedea, \n acest sens, L.
\n care se materializeaz= aceasta. |n aceste condi]ii Ionescu, D. Sandu, Identificarea criminalistic=, Ed. [tiin]ific=,
Bucure[ti, 1990, p.59).
eventuale neconcordan]e [i neregularit=]i ale fonogramei \n 11 Idem., p.90.
litigiu [i le asum=, iar specialistului sau expertului i se pot 12 Ibidem, p.115-116.
remite [i copiile \nregistr=rilor, cu men]ionarea expres= a 13 Art. I, pct. 41 din Legea nr. 281/2003, publicat= \n Monitorul
situa]iei. O astfel de tratare a problemei corespunde Oficial nr. 468 din 1.07.2003
parametrilor legali, cu condi]ia ca operatorul care efectueaz= 14 Potrivit art. 70 al. 2 din Codul de procedur= penal=, \nvinuitului
\nregistrarea s= p=streze suportul magnetic original, pentru sau inculpatului i se aduce la cuno[tin]= de c=tre organul judiciar
c= \n eventualitatea unei contest=ri a copiei \nregistr=rii, “dreptul de a nu face nici o declara]ie”.
15 Acest punct de vedere este sus]inut de prevederile Conven]iei
originalul s= poat= fi prezentat expertului desemnat, \n
vederea realiz=rii \n buna condi]iuni [i cu concluzii certe a Consiliului Europei nr. 108 referitoare la protec]ia datelor, complinite
problemelor ce-i sunt adresate, inclusiv \n ce prive[te cu prevederile Recomand=rii R 15 (87) din 17 septembrie 1987 care
vizeaz= reglementarea datelor cu caracter personal, precum [i de
autenticitatea probei \n discu]ie.
ansamblul normativ ce-l constituie Legea nr. 677/2001 pentru
|n situa]ia casetelor audio sau rolelor cu suport protec]ia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter
magnetic depuse de p=r]ile interesate, regula este ca personal [i libera circula]ie a acestor date. Probele biologice, ca de
acestea s= fie prezentate \n original. |n toate celelalte cazuri, pild=, sânge, saliv=, ADN etc., se \nscriu \n categoria de date cu
organele judiciare [i/sau organele r=spunz=toare cu aplicarea caracter personal ale persoanei fizice, potrivit art. 3 lit. a) din Legea
nr. 677/2001 ce conduc la identificarea acesteia, fiind supuse
legii \n domeniul securit=]ii na]ionale vor depune diligen]ele
regimului juridic instituit de lege, care permite doar \n anumite situa]ii
necesare pentru ob]inerea casetei ori rolei originale. prelucrarea lor (art. 8) cum ar fi, printre altele, \n “cadrul activit=]ilor
modelele de voce [i vorbire ce se prezint= din domeniul ap=r=rii na]ionale [i siguran]ei na]ionale, desf=[urate \n
specialistului sau expertului drept material de compara]ie se limitele [i cu restric]iile stabilite de lege” (art. 2 al. 7 din lege). Dac=
prelev= de organul judiciar, urmare a colabor=rii [i folosindu- prelucrarea unor astfel de date este restric]ionat=, cu atât mai mult
pretinderea depunerii [i accept=rii recolt=rii lor de la un subiect
se de cuno[tin]ele specialistului ori expertului \n
devine interzis=, subiectul având, potrivit legii (art. 15 al. 1) dreptul de
fonocriminalistic=. Regulile metodologice \n prelevarea opozi]ie ca probele biologice s= fac= obiectul unei prelucr=ri [i, pe
probelor experimentale constau \n aceea c= se va solicita cale de consecin]=, de a se opune la recoltare ori depunere, \n afara
vorbitorului s= pronun]e, de mai multe ori, sunetele, cuvintele, unei proceduri judiciare, cu execep]iile enumerate \n textul legii (art.
sintagmele, frazele care fac obiectul expertizei dispuse, cu 2 al. 5 [i 7).
16 De pild=, prin dispunerea de c=tre organul judiciar a unei
men]iunea de a p=stra intona]ia ce a fost utilizat= pe
constat=ri medico-legale având drept obiectiv stabilirea grupei
fonograma \n litigiu (afirmativ=, declamativ=, interogativ=, sanguine a subiectului [.a.
exclamativ= etc.) [i s= utilizeze acelea[i mijloace de 17 \n sensul celor exprimate s-a pronun]at [i CEDO, \n 17
imprimare (microfon, magnetofon, reportofon etc.) cu suport decembrie 1996, \n cauza Saunders C. Regatul unit, citat= de Gh.
magnetic de acela[i tip, calitate [i caracteristici tehnice Mateu], Protec]ia martorilor. Utilizarea martorilor anonimi \n fa]a
organelor procesului penal, Ed. Lumina Lex, Bucure[ti, 2003, p. 38:
precum la materialul \n litigiu49.
“Dreptul de a nu se autoincrimina nu este \ns= absolut, deoarece el,
nu se extinde [i asupra utiliz=rii datelor care se pot ob]ine de la
BIBLIOGRAFIE acuzat, recurgând la puteri coercitive, dar care exist= independent de
1 L. Ionescu, D. Sandu, Identificarea criminalistic=, Ed. [tiin]ific=,
voin]a suspectului, cum sunt de pild=, documentele ridicate \n
Bucure[ti, 1990, p.347. |n acela[i sens [i L.T.Mocsy, “Obliga]ia virtutea unui mandat, prelev=rile de miros, de sânge [i urin=, precum
organului solicitator de a pune la dispozi]ia expertului materialele [i ]esuturile corporale \n vederea unei analize ADN”.
necesare efectu=rii expertizei”, \n Probleme de criminalistic= [i 18 Probe cu \nalt grad de precizie \n identificarea profilului ADN
criminologie nr. 2/1983, p. 149. (sângele, lichidul seminal, saliva), cu poten]ial \n stabilirea profilului
2 Idem, p.149.
ADN (fluidul vaginal, secre]iile nazale, p=rul smuls, buc=]i de carne,
3 I. Mircea, Criminalistica, Ed. Lumina Lex, Bucure[ti, 1998, p.14.
celule ale pielii, urin=), indicate \n Final Report of the Interpol
4 I. Mircea, op.cit., p.14, 314.
European Working Party on DNA profiling, Dubrovnik, mai 1998.
5 Pentru detalii, a se vedea Doru Ioan Cristescu, Investigarea 19 Probele de sânge se ridic= \ntr-un recipient, prelevându-se o
criminalistic= a infrac]iunilor contra securit=]ii na]ionale [i de cantitate de 5-7 ml sânge \ntr-un flacon sterilizat, ori 5-6 pic=turi de
terorism, Ed. Solness, Timi[oara 2004, p. 162-192. sânge \ntre dou= lamele de sticl=; circa 3 ml saliv= \ntr-o eprubet=
6 Prev=zute de art. 13 al. 1 din Legea nr. 51/1991 privind
sau 4-5 resturi de ]ig=ri fumate de persoana \n cauz=; recoltarea
siguran]a na]ional= a României [i art. 20 din Legea nr. 535/2004 urmelor de lichid seminal se realizeaz= \n laboratoare medicale;
privind prevenirea [i combaterea terorismului. Pentru detalii, a se urmele de natur= piloas= prin smulgerea a cca 4-5 fire de p=r din
vedea Doru Ioan Cristescu, op. cit., p. 192-223. diferite regiuni anatomice (pentru detalii, a se vedea L. Vasiliu [i M.
7 Adic= impresiunile ob]inute experimental cu obiectele b=nuite
Terbancea, Metodologia recolt=rii probelor pentru examen serologic
de a le fi creat la momentul s=vâr[irii faptei (I. Mircea, op.cit., p.14). \n infrac]iunile de omor, \n Ghidul procurorului criminalist, vol. I, Ed.
8 Cele care au luat na[tere \nainte sau dup= comiterea faptei,
Helicon, Timi[oara, 1994, p.208-217. |n ce prive[te normele
f=r= leg=tur= cu cauza cercetat= (L. Ionescu, D. Sandu, Identificarea interna]ionale de recoltare conservare [i trimitere a probelor biologice
criminalistic=, Ed. [tiin]ific=, Bucure[ti, 1990, p.155-156). \n vederea analiz=rii ADN, a se vedea, I.L. Groza, F. Mixich,
9 Experimentul se diferen]iaz= de reconstituire (a se vedea \n
Identificarea medico-legal= prin amprenta genetic=, Ed. M.J.M.,
acest sens, E. Stancu “Reglementarea reconstituirii \n legisla]ia Craiova, 2003, p.44-59.
penal= actual=; Posibilitatea efectu=rii experimentului judiciar”, \n 20 |n acela[i sens, M. Ruiu, Valorificarea [tiin]ific= a urmelor
Ghidul procurorului criminalist, vol. III, Ed. Helicon, Timi[oara, 1995, infrac]iunii, vol.II, Ed. Little Star, Bucure[ti, 2003, p.138.

38
21 Amprentarea cu tu[ tipografic, amprentarea chimic= (I. Mircea, Interjude]ean de Expertize Criminalistice, Cluj-Napoca – nepublicat.
42 A se vedea, AES Standard for Forensic Purposes – Criteria for
Valoarea criminalistic= a unor urme de la locul faptei, Ed.”Vasile
Goldi[”, Arad, 1996, p.84-86), amprentarea \n cazul rigidit=]ii the Authentification of Analog Audio Tape Recording, Audio
cadaverice, \n cazul putrefac]iei [i mumific=rii (M. Ruiu, op.cit., Engineering Society, U.S.A., citat de C. Grigora[, Expertiza
p.140,142), metoda SchifferdecKorn, \n cazul deshidrat=rii [i \mbiba]iei \nregistr=rilor audio, \n Dreptul nr. 1/2003, p.163.
hidrice (S. Beranek, O nou= metod= de amprentare a cadavrelor, \n 43 Pentru prima dat= \n practica [i literatura de specialitate din
“Problemy Kryminalistyky”, nr.40, Var[ovia, 1962, p.73). România, problema a fost decelat= de C. Grigora[, Expertiza
22 L. Ionescu, Expertiza criminalistic= a scrisului, Ed. Junimea,
\nregistr=rilor audio, lucrare supracitat=, instaurându-se astfel
Ia[i, 1973, p.125.
23 L. Ionescu, Rolul probelor grafice \n expertiza scrisului, \n metodologia de expertizare criminalistic= \n materie, precum [i un
Expertiza criminalistic=, M. Justi]iei, I.N.E.C., Timi[oara, 1999, p.319; mod unitar necesar de prezentare a materialelor \n litigiu.
44 AES 27-1996, AES Recommended Practice for Forensic
[i, \n acela[i sens, M. Tomescu, Procurarea de c=tre organul judiciar
a scriptelor de compara]ie adecvate, \n Expertiza criminalistic=, M. Purposes – Managing Recorded Audio Materials Intended for
Justi]iei, op.cit., p.345. Examination, Audio Engineering Society, USA [i AES 43-2000,
24 Men]iuni scrise de o persoan=, identificat= cu certitudine, [i ambele citate de C.Grigora[, lucr=ri supracitate.
care sunt necontestate de c=tre aceasta, executate anterior 45 Pân= la data de 1 ianuarie 2004 (data intr=rii \n vigoare a
momentului s=vâr[irii infrac]iunii [i f=r= a avea vreo leg=tur= cu modific=rilor Codului de procedur= penal=) exista obliga]ia anex=rii
\mprejur=rile acelei cauze, ce pot consta \n: scrisori, noti]e, diverse
casetei sau rolei cu \nregistrarea audio \n original, la procesul verbal
acte juridice unilaterale sau bilaterale, cereri, autobiografii, declara]ii,
de transcriere a \nregistr=rii [i certificare a acesteia. |n pofida acestor
coresponden]= de serviciu, semn=turi executate pe diferite acte, la
diverse organe. (L. Bobo[, Importan]a [i varietatea materialelor de prevederi legale, \n practica organelor de urm=rire penal=, cu rare
compara]ie \n expertiza criminalistic= a scrisului, \n Expertiza excep]ii, nu au fost depuse fonogramele \n original ca urmare a
criminalistic=, M. Justi]iei, op.cit., p.335). convorbirilor – telefonice sau ambientale – \nregistrate conform
25 L. Bobo[, lucrare supracitat=, p.336-337. autoriza]iei de c=tre procuror. |n acest fel, procurorul intr= doar \n
26 Manuscrise \ntocmite dup= declan[area investiga]iei, care pot posesia notelor de transcriere a convorbirilor \nregistrate, realizate,
fi \n leg=tur= cu cauza respectiv= (declara]ii olografe, cereri de fie de compartimentale de specialitate ale S.R.I., fie de cele ale U.M.
admitere a unor probe etc.) sau nu (noti]e, scrisuri [.a.). 0962, [i, practic, erau certificate pentru autenticitate doar aceste note,
27 L. Möcsy, Unele aspecte practice privind probele grafice
f=r= ca procurorul s= procedeze la confruntarea \ntre \nregistrarea
experimentale, \n Expertiza criminalistic=, M.Justi]iei, op.cit., p.328.
28 R. Constantin, P. Dr=ghici, M. Ioni]=, Expertizele – mijloc de original= [i note de transcriere ce-i parveneau. |n alte situa]ii,
prob= \n procesul penal, Ed.Tehnic=, Bucure[ti, 2000, p.122-123. procurorul primea doar caseta audio sau rola magnetic= copiat= de
29 M.A. Bischoff, La police scientifique, Payot, Paris, 1938, citat pe suportul magnetic ini]ial ce con]inea \nregistrarea original=.
46 C. Grigora[, Expertiza \nregistr=rilor audio, \n Dreptul, op.cit ,
de L. Ionescu, Expertiza criminalistic= a scrisului, op.cit.,p.130.
30 L. Ionescu, Expertiza criminalistic= a scrisului, op.cit., p.130. p.167.
31 A. Fr=]il=, Gh. P=[escu, Expertiza criminalistic= a semn=turii, 47 De exemplu, \n dosarul nr. 3276/2001 al Cur]ii Supreme de
Ed.Na]ional, 1997, p.109. Justi]ie, sec]ia penal=, raportul de expertiz= criminalistic= nr. 175/2
32 A. Athanasiu, Tratat de grafologie, Ed. Humanitas, Bucure[ti,
iunie 2002 al Institutului Na]ional de Expertize criminalistice (ambele
1996, p.19, releva c= metoda grafologic= ofer= posibilitatea unui nepublicate), a eviden]iat, pe caseta audio-video prezentat= spre
diagnostic caracterial rapid, global [i \n lipsa scriptorului.
33 R. Trillot, Graphologhie pratique, Vigot Frères, Paris, 1968, expertizare numeroase \ntreruperi (t=ieturi) [i chiar inexisten]a unor
cuvinte care nu apar pe suportul magnetic, dar sunt men]ionate \n
citat de A.Athanasiu, op.supracitat=, p.20; precum [i observa]iile din
Cash Peters, Grafologie practic=, Ed.Teora, Bucure[ti, 1999. Pornind nota de transcriere (“Analiza finalului convorbirii telefonice nr. 30 a
de la caracteristicile unui scris \n litigiu analiza grafologic= deceleaz= pus \n eviden]= sc=derea instantanee a nivelului de semnal vocal la
structura personalit=]ii scriptorului, reconstituirea st=rii fiziologice a momentul de timp 0:49.418, pe transcrierea ce n-a fost pus= la
acestuia (\n cazurile de scrisori sinuciga[e, amenin]=ri), \n general dispozi]ie, ultima replic= dintre interlocutori fiind <<Da, ne vedem
personalitatea autorului, \mbinând cuno[tin]ele de psihologie, mâine>>, \n timp ce \nregistrarea audio se termin= cu expresia <<Ne
medicin=, psihiatrie [i ale scrisului. vede...>>. Aceast= diferen]= dintre transcrierea convorbirii telefonice
34 L. Ionescu, Expertiza criminalistic= a scrisului, op.cit., p.129.
nr. 30 [i \nregistrarea convorbirii nr. 30 de pe caseta CTO/001103
35 Potrivit unei reguli, cu rang de postulat, determinat= de
(proba A3) poate fi justificat= doar de c=tre persoanele care au
practica expertizei criminalistice a scrisului, numai scrisurile
realizat transcrierea”); considerent pentru care a concluzionat c=:
comparabile pot fi comparate. (H. Pfanne,
Handschriftenvergleichung für Juristen und Kriminalisten. Verlag Max probele AO (CTO/001103) A4 (CTO001140), A5 (CTO001146) [i
Schmidt-Römhild, Lübeck, 1971, citat de L.Ionescu, Expertiza A6(CTO/001164) u sunt autentice [i nici originale; nu se poate stabili
criminalistic= a scrisului, op.cit., p.129. autenticitatea probei notate de noi cu A7 datorit= lipsei
36 L. Ionescu, Expertiza criminalistic= a scrisului, op.cit., p.130. echipamentului audio cu care au fost produse \nregistr=rile de pe
37 A. Fr=]il=, Gh. P=[escu, A.D. Vasilescu, Expertiza aceasta; \n lipsa \nregistr=rilor audio autentice nu se poate realiza o
criminalistic= a cifrelor, Ed. Oscar Print, Bucure[ti, 2003, p.50. identificare a persoanelor dup= voce [i vorbire; \nregistr=rile de pe
38 D. Purtell, Handwritings standard forms, The Jorn.Crim.Law,
banda magnetic= a casetei video expertizate sunt originale. |ntr-o
Crimin.Pol.Sc., vol 54, 1963, p.522, citat de L. Ionescu, Expertiza alt= cauz= penal=, exper]ii din cadrul INEC, constatând c= “\n finalul
criminalistic= a scrisului, op.cit., p.131, care a pus la punct un \nregistr=rii de pe fa]a A a casetei \n litigiu, \ntre momentele de timp
formular tipizat \n vederea complet=rii de c=tre persoana b=nuit= [i
4:22442 – 4:26419, se remarc= \ntreruperea brusc= a semnalului
care cuprinde mai multe rubrica]ii: pentru datele de stare civil=,
audio de interes la momentul 4:22515, prezen]a unui zgomot colorat
pentru dictare, pentru scrierea cu majuscule tipografice, pentru
cu valoare efectiv= de aproximativ – 4762 dB \ntre momentele
semn=turile proprii, pentru semn=turi pe nume indicate etc.
39 I.R. Constantin, A.J. Nichifor, Expertiza scrisului dactilografiat 4:22515-4:25620 [i semn=tura clasic= a comenzii STOP-REC
(copiere \nregistrare) \ntre momentele 4:25602 – 4:26402, ceea ce
\n scopul identific=rii dactilografului, \n Tratat practic de criminalistic=,
vol. II, Ed. Ministerului de Interne, Bucure[ti, 1978, p.188. reprezint= elemente caracteristice opera]iunii de copiere” au
40 Parchetul General de pe lâng= Curtea Suprem= de Justi]ie, concluzionat c= respectiva caset= \n litigiu NU este autentic= [i
sec]ia de urm=rire penal= [i criminalistic=, dosar nr. 132/P/1995 reprezint= o copiere.
48 D.I. Cristescu, Interceptarea comunic=rilor, \nregistr=rilor
(nepublicat).
41 S. Al=moreanu, Clasic [i modern \n examinarea documentelor audio-video, film=rilor [i fotografierilor, Pro Lege nr. 2/2001, p.71.
suspecte, Ed. Alma Mater, Cluj Napoca, 2000, p.69, care exemplific= 49 I. Anghelescu, Expertiza criminalistic= a vocii [i vorbirii, Ed.
cu raportul de expertiz= criminalistic= nr. 30/1996 al Laboratorului [tiin]ific= [i Enciclopedic=, Bucure[ti, 1978, p.179.

39
40
STUDIUL CADAVRULUI UMAN |N STABILIREA ADEV+RULUI PRIVIND
COMITEREA UNUI ACT CRIMINAL
ANTROPOLOGIA |N SLUJBA CRIMINALISTICII (I)
Din literatura de specialitate str=in=–
Prof. VASILE L+P+DU{I
Prof. CONSTANTIN GÂDEA
Dr. VALENTIN IFTENIE

A
iar studiul acestora poate indica [i care dintre deform=ri sunt
ntropologia se refer= la identificarea, semnificative din punct de vedere medico-legal. De exemplu,
deshumarea, dac= este cazul, a unui mu[c=turile de din]i seam=n= cu cele de fer=str=u, la prima
cadavru, examinarea corpului, a p=r]ilor vedere, dar sunt poate diferite observate cu un microscop. {i
acoperite cu p=r, insectelor aflate pe el, plantelor, urmelor de
atunci se pune \ntrebarea: “Cine a l=sat aceste urme de
pa[i din jurul lui, stabilirea timpului când s-a produs decesul,
mu[c=turi, un animal sau un om?”
reconstruc]ia facial=, fotografierea, detectarea variantelor
Reconstruc]ia facial=.
anatomice, analiza r=nilor [i tratamentele medicale
Aspectul cel mai spectaculos, poate, al antropologiei
anterioare.
judiciare este reconstruc]ia, uneori plecând de la craniu, fa]=
Practic, antropologii criminali[ti \[i propun s= identifice
care s= fie recunoscut= de cuno[tin]ele victimei. Sunt dou=
un decedat pe baza datelor de la fa]a locului deisponibile.
feluri de refacere. Unul const= \n procesul complex de
Orice parte a corpului poate prezenta interes, inclusiv buc=]i
ajustare a straturilor de argil= percraniu. Cel=lalt necesit=
separate, dar mai ales studiul oaselor. |nainte de a se apuca
eforturi combinate ale unui artist talentat [i ale unui
de studiul unui cadavru, specialistul criminalist trebuie s= aib=
antropolog capabil s= vizualizeze [i s= descrie \ntr-un mod
\n vedere [i s=-[i reaminteasc= cele \nv=]ate \n s=lile de
precis fa]a, plecând de la craniu. O a treia metod= este
clas=, din experien]= [i anume \n leg=tur= cu procesul
reconstruc]ia pe calculator. Logicienii de modelare
dezvolt=rii umane. Vârsta.
\mb=trânesc sau \ntineresc fa]a, conform unor scheme
|n timpul vie]ii unui individ oasele cap=t= anumite
stabilite. Se [tie, de exemplu, c= urechile devin mai lungi cu
propriet=]i, difer= de la o etap= la alta. De exemplu oasele,
vârsta, astfel, dac= se dispune de fotografia unui copil r=pit
\ncheieturile mâinii se calcefiaz= continuu pân= la \nceputul
cu câ]iva ani mai \nainte, antropologul ajusteaz= vârsta la
adolescen]ei. P=r]ile moi ale capului unui bebelu[ se \nt=resc
subiect. Analizând fiecare tr=s=tur= \n parte se ajunge la un
\n primele luni ale vie]ii, dar celelalte p=r]i craniene –
portret credibil. |n tehnica tradi]ional= a mulajului cranian,
articula]iile – continu= s= se solidifice pe tot parcursul vie]ii.
Cu cât este mai neted [i mai lucios craniul [i articula]iile cu antropologul \ncepe cu studiul vârstei [i sexul individului –
atât este mai \n vârst= individul. Dup= uzura articula]iilor amândou= fiind hot=râtoare, \n absen]a scheletului,
capului, \n deosebi a coloanei vertebrale, se poate stabili plecându-se de la un craniu. M=surând, interpretând
vârsta. caracteristicile etniei [i punctele de leg=tur= muscular= se
Sexul. Scheletul b=rbatului [i al femeii prezint= câteva poate ob]ine o idee destul de precis= a timpului facial.
diferen]e la baza craniului, frun]ii, f=lcii [i, mai ales, dup= cum Plecând de aici, antropologul consult= o schem= a grosimilor
se [tie, bazinului. La femei, acesta este mai jos [i mai larg. medii ale ]esuturilor pentru aceste puncte. Buc=]i de plastic
Iar dup= conforma]ia sa se poate spune dac= o femeie a dat sunt t=iate apoi, conform grosimilor asem=n=toare, [i se
na[tere unui copil sau nu. aplic= \n locurile dorite. Prin analogie, mu[chii sunt
Talia. Dup= lungimea oaselor taliei ca [i cea a confec]iona]i pe m=sura craniului [i sunt a[eza]i \n locurile
picioarelor, se poate estima \n=l]imea individului. Greutatea [i corespunz=toare. Unele p=r]i ale fe]ei, cum sunt urechile sau
musculatura pot fi determinate dup= talie, pozi]ia [i tipul vârful nasului, sunt cartilaginoase [i prezint= deci anumite
leg=turilor musculare pe oase. |n anumite cazuri se poate dificult=]i deosebite. Este posibil s= se spun= dac= vârful
aprecia activitatea persoanei. Studiind forma mu[chilor se nasului unui individ era cârn, dac= avea urechi mici, delicate
poate spune dac= subiectul \n cauz= a fost dreptaci sau sau ca ni[te farfurioare de o parte [i de alta a fe]ei.
stângaci. Ace[tia sunt \n general mai puternici \n partea Profunzimea orbitei [i dep=rtarea \ntre pupile d= \n
dominant=. majoritatea reconstituirilor o aparen]= de persoan= “vie”.
Etnia, tipul rasial. |n societ=]ile din ce \n ce mai Reconstituirile f=cute cu argil= pot sem=na foarte bine cu
plurietnice este dificil s= se emit= p=reri definitive, \n originalul, a[a cum sunt desenele f=cute de un artist talentat.
problema \n cauz=; totu[i, unele caracteristici faciale permit Dar reproducerea acestor opera]ii pe un ecran de ordinator
s= se restrâng= câmpul cercet=rilor. Un individ, de exemplu, prezint= unele avantaje. Prin reconstituirile pe ordinator se
de tip caucazian, are o fa]= strâmt=, o b=rbie proeminent= [i pot reda zeci de fe]e cu toate varia]iile posibile, plecându-se
un nas \nalt, asiaticii au umerii obrazului proeminen]i. {i p=rul de la craniu.
(dac= a r=mas pe cap) poate indica tipul etniei. Aceasta permite s= se \nchipuie tenul pielii sau
Cu o anumit= marj= de eroare, datorit= condi]iilor culoarea p=rului, lucru de care nu putem fi siguri f=r= dovezi
\nconjur=toare, este posibil s= fie estimat timpul care s-a suplimentare. |n acest sens, \n loc s= ne mul]umim cu un
scurs de la deces. |n general, violen]ele las= urme pe singur model, care trebuie recompus \n \ntregime, putem
numeroase ]esuturi rezistente, durabil=, cum sunt cartilajele, efectua ajust=rile necesare pe ecran [i imprima diverse

41
varia]iuni ce pot fi oferite anchetatorilor. Sunt [i alte \nc= fluid), altele a[teapt= examenul post-mortem. Foarte
avantaje... |n timpul numerot=rii \n trei dimensiuni a craniului adesea se fac radiografii, se cânt=re[te [i se m=soar=
– element de baz= al oric=rei reconstituiri virtuale [i \n cursul cadavrul. Radiografiile arat= nu numai oasele zdrobite, ci [i
c=reia nu facem altceva decât s= scan=m craniul \n cauz=, obiectele str=ine poten]ial periculoase pentru examinator. Nu
f=r= s=-l atingem – ob]inem o bun= rezolvare a oric=rei r=ni odat=, \n timpul r=zboaielor din secolul XX, unele muni]ii care
prezente. Semnul produs de un ciocan se vede foarte bine, la nu explodeaz= au fost g=site \n unele corpuri – care s-au
fel [i cel de arm=. O bun= modelare a r=nii [i armei poate fi soldat cu un rezultat fatal pentru medic. |n zilele noastre,
foarte bine f=cute s= corespund= \n reconstituirea acesta este mai pu]in probabil, dar nu imposibil. Pot fi [i alte
evenimentului. Suprapunerea numeric= prezint= un alt pericole. Astfel, unele obiecte, ascu]ite nereperate la
avantaj oferit de capacit=]ile pe care le are ordinatorul. examenul vizual – cum ar fi vârful unui cu]it rupt, r=mas \n
Rezultatul poate fi comparat cu anumite fotografii ale ran=, [i care poate str=punge m=nu[a, expunând practicianul
individului \n cauz= existente. Chiar dac= nu rezult= o unei contamin=ri biologice. De asemenea, dac= unele
asem=nare perfect=, ace[tia sprijin= excluderea anumitor fragmente de glon] s-au r=spândut \n corp, ele sunt reperate
persoane despre care exist= dubii – ceea ce este, de la radiografii [i recuperate, ulterior. Examenul vizual
asemenea, important. preliminar poate \ncepe cu un corp gol sau \mbr=cat, \n
Autopsia. Nu orice autopsie este medico-legal=. func]ie de \mprejur=rile \n care s-a produs accidentul. |n toate
Determinarea cauzei unui deces poate fi o procedur= strict cazurile, corpul este fotografiat, inclusiv buc=]ile de
medical=, care nu urm=re[te s= adune dovezi \n vederea \mbr=c=minte. Urmele sunt prelevate pentru a fi prezentate
unei anchete judiciare. Totu[i mor]ile violente, cele suspecte speciali[tilor.
ale unor indivizi, aparent \n bun= s=n=tate, [i anumite |mbr=c=mintea este luat= [i fiecare pies= este uscat=
decesuri accidentale trebuie s= fac= obiectul domeniului cu aer, \nainte de a fi ambalat= separat. O descriere precis=
medico-legal. a fiec=rei piese de \mbr=c=minte face parte integrant= din
Autopsiile moderne au drept scop determinarea raportul de autopsie [i trebuie s= includ= orice informa]ie
identit=]ii decesului, cauzei mor]ii, \mprejur=rile \n care s-a rezultat=, cum ar fi talia [i marca. Sângele [i alte urme de pe
produs, felul \n care a avut loc, data decesului. Importan]a \mbr=c=minte vor fi analizate de exper]ii \n materie. Sângele
fiec=rui element variaz= \n func]ie de caz. Unele victime sunt [i alte urme de pe corp sunt prelevate: pot s= nu provin= de
cunoscute, altele b=nuite. Cauza, mecanismul [i \mprejur=rile la victim=.
\n care s-a produs decesul sugereaz= cum o crim= sau un Inspec]ia vizual= continu= cu:
accident au putut avea loc. Cauza mor]ii este agentul direct perierea p=rului pentru a descoperi eventuale urme,
care a provocat-o. Un glon], o otrav=, o electrocutare pot fi p=r str=in [i alte dovezi; vor fi prelevate e[antioane de pe
cauze ale mor]ii. \ntreaga suprafa]= a corpului, pentru a fi prezentate exper]ilor
|mprejur=rile \n care poate fi comis un deces sunt: \n domeniu;
accidentul (ex. un om \[i cur=]= arma [i \n mod accidental Dup= \mprejur=ri se impune [i un examen preliminar
acesta \i descarc= un glon] \n piept [i moare atunci când pentru a se constata, dac= s-a produs [i un viol;
glon]ul \i perforeaz= aorta, provocându-i o hemoragie intern= Orificiile corporale – urechi, vagin etc. – sunt
destul de puternic= ca s=-i comprime inima [i s-o fac= s= nu examinate pentru a se descoperi obiecte str=ine sau urme;
mai bat=); sinuciderea (o femeie \[i apropie arma de piept [i Sunt examinate mâinile, r=m=[i]ele de unghii sunt
trage – acela[i rezultat); crima (o alt= femeie \ndreapt= arma prelevate;
spre pieptul unui individ [i trage); moartea natural= (omul Se \ntocmesc fi[e de amprente digitale [i de la
care a decedat din cauze naturale). picioare;
|n autopsiile medico-legale, medicii legi[ti [i Dac= nu s-a f=cut deja, sunt prelevate e[antioane
tanatologii se conduc dup= anumite principii [i proceduri entropologice;
pentru a aduna maximum de informa]ii utile. Dovezile Sunt notate toate r=nile vizibile, care sunt apoi
adunate, plecând de la studiul corpului, de la locul crimei, de fotografiate;
la \n]elegerea \mprejur=rilor \n care s-a comis crima, trebuie Este notat= condi]ia general= de s=n=tate a persoanei
s= duc= la anumite concluzii privind evenimentul produs. (stare bun=, malnutri]ie etc), precum [i culoarea ochilor [i
Examinatorul medical, patologi[tii [i al]i asemenea p=rului.
anchetatori n-au obliga]ia s= interpreteze dovezile. Munca lor Limitele vizuale ale ochiului uman pot fi m=rite cu
const= \n adunarea de dovezi, de a le p=stra [i de a face un ajutorul unei lumini suplimentare [i diverse fotografii. |n cazul
raport. Un prim examen al câmpului are loc la scela crimei. |n violen]elor suspecte, cli[eele cu UV relev= adesea prezen]a
majoritatea cazurilor, serviciul de medicin= legal= trebuie s= echimozelor vechi sau recente, nevizibile la suprafa]=.
se deplaseze la fa]a locului. Sunt date [i primele ajutoare Laserul, SLA sau simpla iluminare razant= relev=
dac= persoana mai este \nc= \n via]=. urme cum ar fi: p=r, polen, sânge, saliv=, sperm= – [i chiar
Constat=rile f=cute la fa]a locului sunt mai târziu amprente digitale care pot fi examinate de exper]i.
comparate cu cele rezultate din examenul post- mortem. Din documenta]ie trebuie s= fac= parte orice am=nunt:
Corpul este inspectat vizual, sunt examinate r=nile, se face cicatrice, tatuaje, aluni]e, diverse semne particulare etc.
examenul intern, este prezentat altor exper]i, se adun= Examenul r=nilor. Examinarea r=nilor este o parte
dovezile se prezint= concluziile. important= a verific=rii vizuale. Acestea sunt \mp=r]ite \n dou=
Examenul vizual. |nainte chiar ca medicul specialist categorii: penetrante [i nepenetrante.
s= \nceap= inspec]ia vizual=, se pot face unele preg=tiri. Gloan]ele, cu]itele [i explozivii provoac= r=ni
Unele institu]ii medico-legale prelev= sânge la primirea penetrante, cu orificii de intrare [i de ie[ire. |ntinderea
corpului (având \n vedere c=, \n acest moment, el poate fi complet= a acestor r=ni nu poate fi descris= printr-un simplu

42
examen vizual, dar poate furniza o mul]ime de informa]ii se va lua de la inim=. Examinarea pl=mânilor va ar=ta
importante. prezen]a sau absen]a apei, cheaguri de sânge sau materiale
|n ce prive[te r=nile provocate de gloan]e, primul lucru corozive. Orice fluid prezent \n pl=mâni va fi prelevat pentru
de re]inut \l constituie absen]a sau prezen]a semnelor de praf
analiz=. Dup= examenul fizic, inima [i pl=mânii sunt cânt=ri]i,
de pu[c= \n jurul r=nilor. Astfel:
 un glon] tras printr-o arm= de la oarecare distan]=
apoi sec]iona]i pentru examinarea microscopic= dac= este
de victim= produce o gaur=, dar nu las= nici o informa]ie necesar.Gâtlejul, esofagul, traheea [i partea superioar= a
superficial= vizibil=; coloanei vertebrale sunt, de asemenea, examinate. Gura,
 o ran= produs= de o arm= \n contact cu pielea nasul, dantura fac obiectul examin=rii externe.
reprezint= o gaur= [i o “arsur= \n form= de inel” \n jurul Con]inutul stomacului, care permite adesea s= fie
orificiului, rezultat al c=ldurii [i flamei \mpu[c=turii; determinat= ora decesului [i indic= prezen]a victimei \n
 o arm= ]int= la câ]iva centimetri de piele produce o anumite locuri, este trimis la laborator, chiar dac= majoritatea
urm= de praf vizibil= \n jurul r=nii, dar nu arsur=. P=rul este
examin=rilor au ajuns la o anumit= concluzie dup=
adesea ars, dar nu [i pielea;
 \n func]ie de propriet=]ile pe care le are, o arm=
examinarea vizual=. Prezen]a eventual= a drogurilor \n
]inut= la o distan]= de câ]iva metri va produce un “efect de stomac [i intestine necesit= o examinare toxicologic= a
\n]ep=tur= asem=n=tor tatuajelor, provocate de particolele con]inutului [i sângelui. Diferen]ele de concentra]ie \n diverse
transparente de norul de gaz lovit de piele. Dincolo de o zone ale corpului permite s= se stabileasc= când a fost luat
anumit= distan]=, aceste particule se r=spândesc \n aer \ntre drogul [i dac= ingerarea lui se f=cea \n mod obi[nuit . Dac=
tr=g=tor [i victim=; drogul n-a avut timp s= se disperseze constituie un element
 o ran= provocat= de un contact imediat deasupra \n plus pentru a se stabili ora decesului.
unui os (comparativ cu p=r]ile moi ale corpului – cum este
Orice organ, ficat, pancreas etc. poate fi sec]ionat
abdomenul) poate ar=ta un desen \n form= de stea – ran=
pentru analize histologice [i patologice.
circular= punctat= de raze de fracturi;
R=nile de cu]it [i alte r=ni similare penetrante sunt Exploziile [i echimozele indic= eventuale violen]e.
tridimensionale [i pot fi uneori mulate pentru a reda forma [i R=nile penetrante sunt m=surate [i se poate verifica unghiul
m=rimea armei. Un obiect contondent las= semne lor de intrare [i de ie[ire.
caracteristice. Impresiunile mâinii [i ale degetelor, \n jurul La baza trunchiului se g=se[te regiunea pelvian=. La
gâtului sau fe]ei pot fi m=surate pentru a se determina b=rbat, ca [i la femeie, fluidele din vezica urinar= sunt
anvergura [i m=rimea degetelor. Semnele de mu[c=tur= prelevate pentru analiza toxicologic=. Prezen]a sângelui \n
trebuie fotografiate [i \n func]ie de situa]ie, un mulaj s-ar
vezic= poate indica o traum= violent= la nivelul rinichilor. La
putea dovedi util.
Mul]i al]i factori \nconjur=tori [i traumatizan]i las= femei se examineaz= organele de reproducere pentru a se
semne vizibile pe piele. Arsurile [i deger=rile las= semne de descoperi semne de sarcin=, rela]ii sexuale, avort etc.
ro[ea]=. Arsurile electrice sunt de regul= pereche: una la A doua parte a examenului se concentreaz= asupra
punctul de contact, alta la punctul de pe p=mânt, acolo unde capului. Mai \ntâi se cerceteaz= orice particularitate a ochilor
curentul scap= din corp. Reac]ia chimic= poate duce la o [i pupilelor. Mostre de fluid din ochi sunt trimise la laborator.
deteriorare renal= sau chiar atacuri epileptice ulterioare, Hemoragiile din ochi indic= o eventual= oprire a circula]iei
separând cauza [i \mprejur=rile decesului cu mai multe zile,
sanguine \n creier. Frecvente \n cazuri de strangulare [i
uneori s=pt=mâni. Semnele vizibile de pe piele sunt esen]iale
spânzurare, ele pot, de asemenea, s= se produc= \n
\n stabilirea \mprejur=rilor mor]ii prin strangulare. De
exemplu, \n timpul unei spânzur=ri \n care corpul atârn= de momente care n-au nici o leg=tur= cu aceasta. Se caut=, de
cap=tul unei corzi, semnul acesteia pe gât este \n general, asemenea, eventuale fracturi, echimoze sub piele (adesea
caracterizat de un unghi vertical. ascunse de p=r) [i orice altceva de interes acolo unde craniul
Dimpotriv=, strangularea las= un semn orizontal. este perforat.
Semnele de \n]ep=turi de pe bra]e, picioare, \ntre urechi, Se examineaz= apoi creierul, dup= ce s-a ajuns la
sugereaz= folosirea de droguri. acesta. Cheagurile de sânge din interiorul craniului sunt
Dup= toate aceste verific=ri am=nun]ite corpul se
reperate, comparate, dac= este posibil, cu indiciile r=nilor din
spal= ([i aceast= sp=lare va putea fi analizat=) se mai verific=
exteriorul acestuia. Creierul este prelevat, cânt=rit, inspectat
o dat= pentru a se constata dac= nu a r=mas ceva sub sânge
sau alte aspecte, dup= care se trece la examenul intern. mai atent, apoi sec]ionat pentru examenul microscopic.
Examenul intern. |n general toate disec]iile \ncep cu Sunt examinate, totodat=, semnele r=nilor [i orificiile
incizia \n Y pe trunchi. O t=ietur= – un arc descendent pân= de intrare [i ie[ire de pe membre. Unele detalii pot fi mai
la sternul dintre cei doi umeri – formeaz= ramurile superioare vizibile pe membre decât pe trunchi sau cap. Sunt observate
ale Y-ului, al c=rui picior inferior merge de la baza sternului la mai ales r=nile defensive, de pe mâini [i antebra]e, dar [i de
osul pubian. Dac= o ran= evident= este prezent= pe membre pe picioare, dac= victimele i-au lovit pe agresori.
sau dac= oarecare opera]ie medical= pe acestea ar putea
Efectele provocate de \nghe] sunt mai vizibile \n vârful
releva ceva, vor fi examinate mai târziu.
degetelor [i unghiilor, iar “efectul Dorian Gray” – putrefac]ia
O dat= trunchiul deschis, organele interne sunt scoase
unul dup= altul, \ncepând de sus [i continuând spre partea mult mai rapid la un corp congelat \n prealabil – [i mai mascat
inferioar=. Coastele sunt \ndep=rtate pentru a se permite pe membre.
examinarea pieptului. Dac= nu s-a luat sânge de la victim=, Va urma.

43
VICTIMA – CA TITULAR AL PLÂNGERII PREALABILE – ASPECTE PROCESUAL PENALE

Magistrat dr. DAN VOINEA


Dr. VALENTIN IFTENIE -medic legist
Asist.univ. IOANA TEODORA BUTOI-avocat

Potrivit legii, urm=rirea penal= se \nf=]i[eaz= ca o faz= Trebuie ad=ugat faptul c= procedura de urm=rire [i
obligatorie \n marea majoritate a cazurilor penale. Sunt, \ns=, judecare a unor infrac]iuni flagrante se aplic= \n cazul
situa]ii \n care procesul penal are forme atipice, \n sensul c= infrac]iunilor pentru care e necesar= plângerea prealabil= numai
lipse[te urm=rirea penal=. Astfel, \n condi]iile prev=zute de art. dac= persoana v=t=mat= a introdus, \n termen de 24 de ore de la
279 alin. 2, lit. a C.pr.p., plângerea prealabil= se adreseaz= direct s=vâr[irea infrac]iunii flagrante, plângerea prealabil= la organul
instan]ei de judecat=, procesul penal \ncepând cu judecata de urm=rire penal=. |n acest scop persoana v=t=mat= este
(art.180 C.p. – lovirea [i alte violen]e; art.184 alin.1 C.p, - chemat= [i \ntrebat= de organul de urm=rire penal= dac=
v=t=marea corporal= din culp=, când v=t=marea produs= \n]elege s= fac= plângere \n termenul mai sus ar=tat. Dac=
necesit= pentru vindecare \ngrijiri medicale mai pu]in de 60 de persoana v=t=mat= face plângere prealabil=, dup= ce au trecut
zile, fapta fiind s=vâr[it= \n condi]iile art.180 alin. 2 [i 181 alin.1 24 de ore de la s=vârsirea infrac]iunii, dar nu mai târziu de 2 luni
C.p.; art.193 C.p. – amenin]area; art. 205 C.p. – insulta; art. 206 din ziua \n care a [tiut cine este f=ptuitorul, se va trece la
C.p. – calomnia; art. 210 C.p. – furtul pedepsit la plângerea tragerea la r=spundere penal= a f=ptuitorului, aplicându-se
prealabil=; art. 213 C.p. – abuzul de \ncredere; art. 220 C.p. procedura obi[nuit= la urm=rire [i judecat=.
–tulburarea de posesie). Potrivit art. 200 C.p.p. urm=rirea penal= are ca obiect
De asemenea, urm=rirea penal= lipse[te \n cazul extinderii strângerea probelor necesare cu privire la existen]a infrac]iunilor,
ac]iunii sau procesului penal, când, pentru simplificarea activit=]ii la identificarea f=ptuitorilor [i la stabilirea r=spunderii acestora,
procesuale, s-a renun]at la efectuarea urm=ririi penale.
pentru a se constata dac= este sau nu cazul s= se dispun=
|n ceea ce prive[te plângerea prealabil=, e necesar=
trimiterea \n judecat=.
explica]ia acestei no]iuni.
Organele de urm=rire penal= trebuie s= adune probe \n
Institu]ia plângerii prealabile se \nscrie ca o excep]ie de
favoarea, cât [i \n defavoarea \nvinuitului sau inculpatului,
la principiul oficialit=]ii [i const= \n posibilitatea oferit= de lege
aceast= obliga]ie men]inându-se chiar dac= \nvinuitul sau
persoanei v=t=mate de a decide dac= sesizeaz= sau nu organele
inculpatul recunoa[te fapta.
competente \n vederea tragerii la r=spundere a f=ptuitorului.
|n vederea exercit=rii \n bune condi]ii a drepturilor pe care
Declan[area procesului penal a fost l=sat=, \n anumite
le are, organul de urm=rire penal= este obligat s= explice
cazuri, la aprecierea persoanei v=t=mate datorit= gradului redus de
\nvinuitului sau inculpatului precum [i celorlalte p=r]i drepturile lor
pericol social pe care \l prezint= anumite infrac]iuni. Alteori, de[i
infrac]iunile pentru care legea prevede necesitatea plângerii procesuale.
prealabile a persoanei v=t=mate au un pericol social ridicat, Sub acest aspect, \n practica judiciar= s-a decis c=
desf=[urarea procesului penal, prin publicitatea pe care ar genera- organele de urm=rire penal= nu au exercitatat un rol activ \ntr-o
o, ar putea re\nnoi suferin]ele persoanei v=t=mate sau ar da cauz= de omor, atunci când au omis s= cheme p=rin]ii victimei
na[tere la diferite conflicte \ntre persoane care fac parte din aceea[i pentru a fi asculta]i [i s= le pun= \n vedere c= se pot constitui
familie sau din acela[i mediu social (cazul lovirilor [i al altor violen]e parte civil=, fiind dovedit \n spe]= c= au suferit o pagub= moral=.
– art.180 C.p.; insulta – art. 205 C.p.; calomnia – art. 206 C.p.). De[i din con]inutul art. 200 C.p.p. nu rezult= expres, \n
Deci, titularul plângerii prealabile este partea v=t=mat= obiectul urm=ririi penale se \nscrie, totu[i, [i identificarea
(caracter personal). |n cazul \n care persoana v=t=mat= este un victimei infrac]iunii, activitate necesar= pentru rezolvarea laturii
minor sau un incapabil (persoane lipsite de capacitatea de penale [i laturii civile a cauzei penale.
exerci]iu restrâns=), plângerea prealabil= va fi introdus= de c=tre Uneori, identificarea victimei se impune pentru a se
reprezentan]ii lor legali, tutore sau curator. putea face identificarea f=ptuitorului, pentru a se face
|n cazul \n care prin aceea[i infrac]iune au fost v=t=mate incadrarea juridic= a faptei penale.
mai multe persoane [i numai una dintre acestea a intodus
plângerea prealabil=, r=spunderea penal= se men]ine, iar atunci
când sunt mai mul]i participan]i la infrac]iune, fapta atrage
r=spunderea penal= a tuturor participan]ilor, chiar dac= Bibliografie:
plângerea prealabil= s-a f=cut sau se men]ine cu privire la numai Tudorel Butoi [i colaboratorii – Victimologie – curs universitar,
unul dintre ace[tia (art.131 alin.3,4 C.pr.pen.). Ed.Pinguin Book, Bucure[ti, 2004.
Art. 279 alin. 2 lit.b C.pr.pen. enumer= cazurile când Tudorel Butoi, Ioana Teodora Butoi – Tratat universitar de psihologie
judiciar=, Ed. Phobos, Bucure[ti, 2003.
plângerea prealabil= se introduce la organele de cercetare sau la Mitrache Constantin – Drept penal. Partea general=, Ed. {ansa
procuror: S.R.L., Bucure[ti, 1995.
 v=t=marea corporal= (art.181 C.p.); Molnar I. – Protec]ia victimei prin justi]ia penal=, Analele Academiei
 v=t=marea corporal= din culp= (art.184 alin.3 C.p.); de Poli]ie “Al.I.Cuza”, an 2, Bucure[ti, 1994.
 violarea de domiciliu (art.192 alin.1 C.p.); Bogdan T., Santea I. – Analiza psihologic= a victimei. Rolul ei \n
 violarea secretului coresponden]ei (art.195 C.p.);
procesul judiciar, M.I. – Serv. Editorial [i cinematografic, Bucure[ti,
 violul (art.197 alin.1 C.p.);
1988.

 adulterul (art.304 C.p.).


St=noiu R. – Tranzi]ia [i criminalitatea, Ed. Oscar Print, Bucure[ti,
1994.
Organul de cercetare penal= sau procurorul, primind Fattah E. – Toward a criminological classification of victims,
plângerea prealabil=, dispune, dup= caz, \nceperea sau international Criminal Police Review, 1967.
Timrots A, Rand M. – BJS Special report: Violent crime by strangers
ne\nceperea urm=ririi penale. Dup= \nceperea urm=ririi penale,
and non-strangers, Washington D.C., U.S. Departament of Justice,
procesul penal se desf=[oar= \n mod normal, existând 1987.
posibilitatea ca el s= \nceteze prin retragerea plângerii prealabile ***Crimes and victims. A Report on the Dayton San-Jose Pilot.
sau \mp=carea p=r]ilor. Survey of Victimization, U.S.Dept.of Justice, Washington D.C., 1977.

44
VALORIFICAREA URMELOR DE MIROS RIDICATE CU OCAZIA CERCET+RII LA FA}A LOCULUI

Comisar [ef dr. ISAC GHEORGHE-PUIU


Expert odorologie judiciar= CENTRUL CHINOLOGIC SIBIU

Cercetarea la fa]a locului, a[a cum am mai prezentat, urmei de miros, atât concordan]a, cât [i deosebirea, se cer
este un act deosebit de important \n solu]ionarea cauzelor riguros explicate [tiin]ific. Motivarea este cu atât mai
penale, \ndeosebi a celor de mare periculozitate uman= [i necesar= cu cât \n practic=, apar frecvent [i unele deosebiri
social=, deoarece de aceast= prim= investiga]ie depinde de ordin cantitativ \ntre tr=s=turile reflectate de om sau obiect
direct aflarea adev=rului cu privire la fapte [i la \mprejur=rile \n urm= (\ndeosebi cele de miros) la momentul s=vâr[irii
cauzei, inclusiv cu privire la persoana f=ptuitorului. infrac]iunii [i cele reflectate \n modele la momentul
Prin intermediul cercet=rii la fa]a locului, atât organele examenului comparativ.
de urm=rire penal=, cât [i instan]a de judecat= au Deosebirile pot fi determinate, \n general, de uzur=, de
posibilitatea ”s= investigheze imediat, direct [i complet locul condi]iile \n care au fost descoperite [i ridicate urmele, de
faptei” [i consecin]ele infrac]iunii, s= stabileasc= \mprejur=rile interven]ia unor factori externi, iar \n special la urmele de
\n care a fost comis actul penal [i s=-l identifice pe autor, prin miros uman, mai pot fi determinate de starea psihic=,
descoperirea, fixarea, ridicarea [i cercetarea emo]ional=, de efort a persoanei creatoare, de natura
criminalistic= a urmelor [i a mijloacelor materiale de suportului absorbant de miros, de ”timp”, care influen]eaz=
prob=, ceea ce este de natur= s= contribuie efectiv la persisten]a.
realizarea scopului procesului penal. De aceea, orice modificare, dac= se constat= c= este
Rezult= c= cercetarea la fa]a locului nu este un scop de natur= cantitativ=, dar [i calitativ=, trebuie interpretate pe
\n sine, ci ofer= date [i informa]ii ca punct de plecare \n baza principiului potrivit c=ruia toate elementele lumii
investigarea cauzei, toate urmele, inclusiv cele odorifere materiale se afl= \n continu= mi[care [i transformare.
descoperite, fixate [i ridicate de la fa]a locului urmând a fi Ob]inerea modelelor de compara]ie \n vederea
exploatate prin metodele [i tehnicile criminalistice. expertizei mirosurilor
Dup= \ncheierea cercet=rii, urmele [i celelalte |n scopul select=rii obiectelor ce urmeaz= a fi
mijloace materiale de prob= descoperite [i ridicate cu examinate comparativ, se procedeaz= mai \ntâi la cercetarea
aceast= ocazie, precum [i procesul verbal de cercetare la separat= a caracteristicilor generale [i individuale oglindite \n
fa]a locului vor fi predate celui \ns=rcinat cu cercetarea urm= [i apoi la cea a caracteristicilor obiectelor suspecte.
infrac]iunii. |n cazul urmelor de miros, de[i exist= posibilitatea
Cei abilit=]i cu rezolvarea cauzei vor trimite obiectele unei compar=ri directe a elementelor caracteristice con]inute
[i urmele ridicate la laboratoarele criminalistice, pentru \n urm= cu cele ale persoanei creatoare, examinarea se
valorificarea acestora prin examinarea comparativ= cu efectueaz= de regul= pe baza unor modele de compara]ie
modelele de compara]ie, dispunând, conform prevederilor create experimental. De pild=, se compar= urma de miros
Codului de procedur= penal=, efectuarea expertizelor ridicat= de la fa]a locului cu cel al unui grup de persoane, \n
necesare. care a fost plasat [i suspectul sau cu mirosurile prelevate
Se poate concluziona deci c= principala metod= la experimental de la mai multe persoane, printre care [i de la
care se recurge \n identificarea criminalistic= a unei unul din suspec]i.
persoane, obiect sau fenomen, aflat \n leg=tur= cauzal= cu un Pentru ob]inerea modelelor de compara]ie, este
fapt juridic, este EXAMINAREA COMPARATIV+ care st= la necesar s= fie respectate urm=toarele cerin]e:
baza efectu=rii EXPERTIZELOR. a) S= se cunoasc= cu exactitate persoana sau obiectul
Pentru realizarea expertiz=rii odorologice judiciare se surs= de miros de la care provin.
efectueaz= examenul odorologic comparativ. b) La ob]inerea modelelor de compara]ie s= se ]in=
Activitatea de identificare const= din ”selectare [i seama, atât cât este posibil, de condi]iile \n care s-a format
comparare”, fiindu-i proprii dou= faze: urma la fa]a locului.
a) \n prima faz= este deteminat grupul persoanelor c) Urma [i modelele tip de compara]ie s= con]in=
sau obiectelor suspecte, pe baza unor elemente suficiente elemente caracteristice de individualizare a
caracteristice asem=n=toare, fiind excluse cele cu factorului creator, \n primul rând elemente de ordin calitativ,
particularit=]i deosebite, evident contrarii celor reflectate \n dar [i cantitativ.
urme sau \n mijloace materiale de prob=. d) Folosirea de modele similare, având aceea[i
b) \n faza a doua, este adâncit= examinarea provenien]= \n momentul examin=rii comparative.
comparativ= a caracteristicilor asem=n=toare, \n scopul |n ob]inerea modelelor de comparat olfactive se
stabilirii coinciden]ei dintre tr=s=turile reflectate \n urm= [i impune respectarea urm=toarelor reguli:
cele reflectate de modelele de compara]ie, precum [i a  Pot fi considerate modele:
deosebirilor sau neconcordan]ei dintre acestea, ajungându- – persoanele - surs= de miros;
se astfel fie la obiectul c=utat, la excluderea celor care – obiectele folosite de persoane sau cele
prezentau numai elemente asem=n=toare. experimentale purt=toare de miros.
Compararea elementelor caracteristice generale [i  Persoanele care sunt folosite ca modele odorifere
particulare presupune o analiz= [i sintez= a acestora. sau cele de la care se recolteaz= mirosul trebuie:
Pentru a demonstra identitatea factorului creator al s= aib= aceea[i constitu]ie fizic=;

45
– s= tr=iasc= \n acela[i mediu sau s= aib= acela[i loc identific=rii persoanei creatoare [i, deci, a autorului
de munc=; infrac]iunii investigate.
– s= fi consumat acelea[i produse alimentare. |n tratarea problemelor generale privind expertiza
– obiectele folosite de persoanele care sunt criminalistic=, deci [i cea odorologic=, se va avea \n vedere
purt=toare de modele de miros s= provin= de la acestea \n inclusiv constatarea tehnico-[tiin]ific=, \ntre cele dou=
acelea[i condi]ii ca cele prezentate anterior. Ele sunt ridicate mijloace de prob= existând asem=n=ri evidente, dar numai pe
[i conservate cu ocazia activit=]ilor prcedurale, conform art. plan tehnic criminalistic, mijloacele [i metodele de efectuare
97 [i 99 din Codul de procedur= penal=; sunt acelea[i, dup= cum asem=n=toare sunt [i regulile de
 Recoltarea de mirosuri se poate realiza cu efectuare, precum [i modalit=]ile de dispunere [i interpretare
ocazia descinderilor [i perchezi]iilor domiciliare cu trusa a rezultatelor lor.
odorologic=; Odat= cu abordarea aspectelor teoretice [i practice
 Modelele de miros se pot recolta de la mai multe ale desf=[ur=rii expertizei odorologice, acolo unde este
persoane (care \ndeplinesc condi]iile enumerate), \ndeosebi necesar, se vor face bine\n]eles [i men]iunile cuvenite
din regiunea palmar=. Dup= ce persoanele respective se referitoare la unele diferen]e dintre cele dou= mijloace de
spal= pe mâini cu ”s=pun neutru”, f=r= miros, se pun \n palma prob=.
fiec=ruia tampoane de tifon sterile, strângând pumnul circa Trebuie \ns= s= preciz=m c= expertiza [i constatarea
5 minute. Recoltarea se face \n laborator, modelele fiind tehnico-[tiin]ific= sunt totu[i dou= mijloace de prob= diferite,
conservate [i etichetate corespunz=tor. constat=rile neputând fi incluse \n categoria expertizelor
Putem concluziona c= expertiza odorologic= judiciar= criminalistice, \n accep]iunea lor procesual penal=. Dac=
presupune examinarea comparat= a urmelor de miros pentru sublinierea calit=]ii [tiin]ifice a examin=rii se d= una din
ridicate cu ocazia cercet=rii la fa]a locului cu modelele-tip, cele dou= denumiri, atunci se impune s= fie avute \n vedere
recoltate sau preg=tite experimental, \n acest fel, mirosurile toate elementele care decurg din aceast= diferen]iere.
descoperite la locul faptei sunt valorificate \n scopul

loc

46
M+SURI DE PREVENIRE A ACCIDENTELOR DE CIRCULA}IE
Drd. BO{TIN+ PANTELIMON

P
Centurile care, pe lâng= banda transversal= de la
entru o c=l=torie \n deplin= siguran]= este
nivelul abdomenului, se completeaz= [i cu o alt= band=
necesar ca cel care conduce mijlocul de
diagonal= peste torace, confer= o siguran]= optim=.
transport, fie el autovehicul, tren, aeronav=,
Dificultatea tehnic= major= \n realizarea unei astfel de centuri
nav= maritim= sau fluvial=, trebuie s= aib= o conduit=
const= \n faptul c= ea trebuie s= fie etan[=, dar s= nu jeneze
adecvat= activit=]ii pe care o desf=[oar= s= adopte un
pe cel care o poart= [i nici s=-l blocheze. Este necesar s= fie
comportament lucid, s= elimine orice surs= de conflict interior
prev=zute cu un sistem sigur de \nchidere, dar care s= poat=
sau cu o alt= persoan= aflat= \n preajma sa, s=-[i \nving=
fi u[or desf=cut \n situa]ia \n care se impune p=r=sirea rapid=
emo]iile care-l pot cuprinde \n situa]ii limit=. Toate acestea nu
a autovehiculului (incendiu, accident, etc.).
pot fi realizate decât prin educa]ie, instruire, formare civic=.
Prevenirea urm=rilor accidentelor provocate de
Siguran]a circula]iei preocup= de la c=l=tori, pietoni,
penetra]ie este strâns legat= de elementele tehnice care ]in
pân= la marile uzine produc=toare de mijloace de transport,
de construc]ia ma[inii [i mai ales de tipul [i de rezisten]a
\n vederea cunoa[terii [i model=rii factorilor care intervin \n
materialului folosit. Plasarea motorului \n fa]= [i folosirea unor
producerea accidentelor de circula]ie.
materiale rezistente \n construirea cupeului reprezint= dou=
Noile genera]ii de autovehicule prezint= o serie de
elemente esen]iale de prevenire a unor prejudicii majore. Din
calit=]i capabile s= previn= accidentele rutiere. Autoturismele
acest punct de vedere poate fi criticabil= tendin]a unor unit=]i
din zilele noastre au o fiabilitate maxim= la realizarea c=reia
produc=toare de a reduce tot mai mult greutatea ma[inii prin
contribuie volanul telescopic, rotirea scaunului din dreapta-
utilizarea unor materiale din plastic sau carton care nu
fa]=, anvelope cu spa]ii segmentare, umflarea anvelopelor cu
confer= decât o foarte slab= rezisten]=. Evident c=
azot \n loc de aer, indicatoare de uzur= pentru anvelope, posibilit=]ile de asigurare a unei maxime securit=]i pentru cei
dispozitiv de alarm= când presiunea scade. Noile care folosesc autovehiculele sunt departe de a fi epuizate. |n
autovehicule au o stabilitate optim= pe traiectorie, \n special acest sens re]in aten]ia m=surile luate de constructorii de
la virajele produse la viteze mari, calitate \mbun=t=]it= de ma[ini din unele ]=ri dezvoltate, care sunt menite s= previn=
constructori prin m=rirea distan]ei tranversale dintre ro]i, sunt sau s= amelioreze efectele accidentelor de trafic rutier. Dintre
de asemenea dotate cu semnale de bord acustice pentru acestea men]ion=m instalarea de para[ocuri de protec]ie de
temperatura apei, pentru ulei, presiune, benzin=. De mare elasticitate [i soliditate, care s= acopere fa]a
asemenea, sunt prev=zute cu faruri cu reglare automat= \n autovehiculului [i chiar \ntregul cupeu. Un studiu efectuat \n
func]ie de mi[care, reglare, viraje, [terg=toare de parbrize \n Statele Unite ale Americii a scos \n eviden]= faptul c= cele
dou= faze, [terg=toare pentru faruri. mai grave repercusiuni ale accidentelor de trafic rutier se
|n vederea diminu=rii consecin]elor nefaste \n cazul datoreaz= [ocului frontal. ]inând seama de aceast= concluzie,
producerii unui accident de trafic rutier autovehiculele sunt autovehiculele au \nceput s= fie construite cu para[ocuri
dotate cu centuri de siguran]= atât pentru ocupan]ii locurilor speciale cu propulsie automat= \n fa]= [i cu posibilit=]i de
din fa]= cât [i pentru cei de pe bancheta din spate, utilizarea amortizare \n caz de izbire frontal=. La unele autoturisme s-a
corect= a acestor dispozitive reducând repercusiunile montat o veritabil= instala]ie de tipul periscopului care
frân=rilor bru[te sau ale impactului. l=rge[te vizibilitatea \n fa]= [i \napoi, chiar peste eventualele
Statisticile [i cercet=rile efectuate \n str=in=tate vehicule ce pot bloca vizibilitatea. Au fost luate m=suri de
demonstreaz= o eficacitate net= de peste 70% din cazuri a construire a volanului din materiale elastice, anti[oc, precum
unor asemenea centuri. Se arat= chiar c= fixarea [i a unor mecanisme de reglare a volanului la \n=l]imea dorit=,
conduc=torului \n centur= confer= o menajare \n condi]iile \n func]ie de talia conduc=torului auto. Totodat= au fost
unui drum lung [i mai ales sinuos, cum este cazul construite sisteme de reglare la \n=l]imea dorit= a pedalelor
serpentinelor de pe [oselele de munte. Dintre tipurile de de accelerare [i de frânare.
centuri de siguran]= existente, cele mai r=spândite sunt O parte din firmele constructoare de ma[ini au creat
urm=toarele: centuri subabdominale, centuri tip centrian [i diverse sisteme de semnalizare a dep=[irii vitezei legale,
centuri cu fixare \n trei puncte. Se pare c= ultimul tip confer= adic= a unui sistem de aprindere automat= a unui far ro[u
o fixare optim=, asigurând protec]ia concomitent= la [ocurile vizibil atât \n interiorul cât [i \n exteriorul autovehiculului,
frontale, [ocurile \napoi [i [ocurile laterale.1 precum [i a unor semnale auditive care se declan[eaz= atunci

47
când viteza legal= este dep=[it=. Au fost experimentate cu Autorit=]ile române au \ntocmit o strategie \n vederea
succes [i au fost puse \n aplicare farurile speciale pe baz= de reducerii num=rului de accidente grave care au loc pe
celul= fotoelectric= care pot intra \n func]iune \n mod automat [oselele României. Obiectivele acestui proiect ce urmeaz= a
la apropierea de un alt autovehicul, cu reglare dup= codul fi aprobat de c=tre Guvern, sunt cre[terea fluen]ei circula]iei [i
dorit. Au dat de asemenea rezultate noile sisteme de direc]ie a siguran]ei rutiere pe drumurile publice, euroconformizarea
construite de renumita firm= “Ford”, care au posibilitatea s= traficului rutier [i a sistemului institu]ional de aplicare a
blocheze automat ma[ina [i s= o dirijeze pe partea dreapt= a acesteia [i \mbun=t=]irea asisten]ei medicale de urgen]=2.
drumului \n momentul \n care [oferul a]ipe[te la volan [i chiar Pentru realizarea primului obiectiv, este necesar= g=sirea
sisteme de frânare automat= la ivirea unui obstacol inopinat. unor solu]ii de amenaj=ri rutiere la standardele europene.
Tot pentru a reduce intensitatea impactului Astfel pe DN 1 (Bucure[ti – Ploie[ti -Bra[ov), DN 7 (Bucure[ti
banchetele au fost prev=zute cu sp=tare \nalte [i – Pite[ti - Râmnicu-Vâlcea – Sibiu – Deva – Arad) [i pe DN 2
rezem=toare, prin aceasta prevenindu-se proiect=rile ( Bucure[ti – Buz=u – Bac=u – Suceava) urmeaz= a fi
dinainte-\napoi specifice opririlor bru[te [i impactului montate sisteme automate de supraveghere a traficului [i
autovehiculului cu un alt mijloc de transport sau cu un \nregistrare a abaterilor de la normele rutiere, urm=rindu-se
obstacol fix aflat pe carosabil sau \n afara acestuia. implementarea proiectelor europene “Speed” (combaterea
Pentru a evita izbucnirea unor incendii, produc=torii vitezei), “Remove” (contracararea dep=[irii masei maxime la
au construit caroserii din material neinflamabil [i au dotat autovehiculele grele) [i “Catch – Can” (identificarea
autoturismele cu rezervoare din plastic. S-a avut \n vedere [i autovehiculelor date \n urm=rire dup= num=rul de
evacuarea rapid= a victimelor din ma[ina implicat= \ntr-un \nmatriculare). Pentru aceasta vor fi construite \n localit=]i
eveniment de trafic, sens \n care autovehiculele sunt pasaje subterane [i pasarele destinate pietonilor, iar pe
prev=zute cu geamuri laterale de securit, ferestre mari, u[i autostr=zi [i drumuri na]ionale europene “E” vor fi \nfiin]ate
care nu se blocheaz=. dispecerate mixte de Poli]ie Rutier=. Totodat= vor fi plantate
Traficul rutier cunoa[te o dezvoltare impresionant= “perdele” forestiere de protec]ie pentru limitarea efectului
\n toate ]=rile \n care ritmul de mecanizare [i de dezvoltare viscolului pe drumurile na]ionale.
duce la \mbog=]irea continu= a parcului na]ional de Aceasta reprezint= doar o parte din preocup=rile care
autovehicule. Ca urmare a num=rului tot mai mare de exist= \n prezent pentru construirea unor autovehicule pe cât
cet=]eni care devin posesori de autoturisme, parcul na]ional de confortabile, pe atât de sigure, precum [i a unor [osele
se dezvolt=, fapt ce poate determin= dep=[irea la un moment moderne, \n dorin]a de a preveni urm=rile nefaste ale
dat a posibilit=]ilor de asigurare a condi]iilor optime de accidentelor rutiere.
circula]ie. Fenomenul se poate constata \n toate ]=rile, |ntrucât factorul uman se face r=spunz=tor de
crearea de autostr=zi [i modernizarea drumurilor existente producerea majorit=]ii accidentelor de circula]ie, trebuie luate
fiind o preocupare mondial=. o serie de m=suri [i \n ceea ce-l prive[te pe om, fie el \n
|n România exist= o preocupare tot mai sus]inut= calitate de conduc=tor auto sau de pieton. |ntre aceste
pentru asigurarea unor condi]ii tot mai bune pentru circula]ia m=suri la p=rerea noastr= se num=r=:
pe drumurile publice. L=rgirea [i modernizarea unor [osele,  sus]inerea examenului pentru ob]inerea permisului
construirea unor autostr=zi moderne, marcarea lor \n mod de conducere auto;
vizibil [i ra]ional reprezint= ac]iuni esen]iale de prevenire a  verificarea periodic= a aptitudinilor conduc=torilor
accidentelor. Cre[terea num=rului de autovehicule \n paralel auto, respectiv vizita medical= periodic= efectuat= la intervale
cu dezvoltarea ceva mai lent= a re]elei de drumuri determin= diferite \n func]ie de vârsta [i de calitatea conduc=torului auto
o populare tot mai dens= a c=ilor rutiere. Toate acestea de profesionist sau amator;
impun luarea unor m=suri de reglementare \n vederea  educa]ia permanent= atât a conduc=torilor auto cât
asigur=rii unor condi]ii satisf=c=toare de circula]ie pe [i a pietonilor pentru respectarea normelor privind circula]ia
drumurile publice. pe drumurile publice;
Tot \n vederea prevenirii accidentelor de circula]ie  supravegherea copiilor pentru a nu ajunge victime
rutier= se are \n vedere sistematizarea unor treceri [i ale accidentelor de circula]ie;
intersec]ii, crearea de pasaje, derivarea unor [osele  introducerea \n programa [colar= a elevilor a
principale pentru ocolirea unor centre aglomerate, extinderea regulilor elementare de circula]ie;
sistemului de semnalizare rutier=, amenajarea de balustrade  evitarea urc=rii la volan \n stare de oboseal= sau
\n zonele aglomerate din ora[e, amenajarea de str=zi cu sens sub influen]a b=uturilor alcoolice ori a altor substan]e
stupefiante;
 grija pentru protec]ia bicicli[tilor care ridic= probleme
unic pentru evitarea accidentelor la dep=[iri. |n acela[i scop s-
a introdus folosirea aparatelor radar pentru depistarea
deosebite, \n special fiindc= de multe ori sunt minori care nu
automobili[tilor care circul= cu vitez= excesiv=, a sistemelor
cunosc regulile de circula]ie;
de control [i supraveghere a circula]iei prin camere video sau  grija pentru protec]ia c=ru]a[ilor care de multe ori
prin fotografiere aerian= care asigur= cunoa[terea num=rului circul= noaptea, f=r= elemente de semnalizare, sub influen]a
de autovehicule aflate \n trafic, vitezele pe anumite b=uturilor alcoolice, expunându-se sau producând, la rândul
tronsoane, distan]ele dintre autovehicule, num=rul [irurilor de lor accidente de circula]ie.
ma[ini, eventualele defec]iuni sau accidente ap=rute \n trafic. |n vederea asigur=rii siguran]ei zborului o serie de

48
agen]i aeronautici civili sunt supu[i controlului, evalu=rii, folosire a radarului.
autoriz=rii [i supravegherii permanente de c=tre Ministerul Comandan]ii navelor sunt obliga]i s= foloseasc= toate
Lucr=rilor Publice, Transporturilor [i Locuin]ei direct sau prin mijloacele de care dispun pentru a stabili dac= exist= pericol
intermediul organismelor tehnice de specialitate, institu]ii de coliziune. |n situa]ia \n care din interpretarea informa]iilor
publice sau societ=]i comerciale autorizate c=rora li se de]inute nu reiese cu certitudine pericolul de coliziune,
deleag= competente \n acest sens. Aceste categorii de agen]i comandantul de nav= are obliga]ia de a considera c= acel
aeronautici civili sunt: pericol exist=.
 operatori aerieni, \n func]ie de opera]iunile aeriene |n vederea evit=rii coliziunii, toate manevrele trebuie
civile pe care le desf=[oar=; executate \n timp util [i \n conformitate cu o bun= practic=
 agen]i aeronautici civili al c=ror obiect de activitate marin=reasc=, astfel \ncât schimbarea de drum sau de vitez=
const= \n proiectarea, fabrica]ia, depozitarea, distribu]ia, s= fie percepute imediat de alte nave.
\ntre]inerea [i repara]iile curente [i generale ale aeronavelor Pentru prevenirea abordajului, navele sunt echipate
civile, motoarelor [i elicelor acestora, furnizarea de materiale cu mijloace tehnice pentru emiterea de semnale sonore [i
[i piese de schimb; luminoase cu scopul aten]ion=rii participan]ilor la traficul
 agen]i aeronautici civili autoriza]i pentru maritim cu privire la situa]ia \n care se afl= nava. Semnalele
proiectarea, construc]ia, montajul, repara]iile obiectivelor ce pot fi de manevr=, de avertizare, de vizibilitate redus=, pentru
apar]in avia]iei civile; a atrage aten]ia, de pericol, etc. Prin folosirea radarului de la
 agen]i aeronautici civili ce desf=[oar= activit=]i de bordul navei se realizeaz= localizarea reperelor costiere
dirijare [i control al traficului aerian, informare aeronautic= [i precum [i m=surarea distan]elor. Datele astfel ob]inute sunt
servicii meteorologice pentru aeronautic=, protec]ia naviga]iei
absolut necesare desf=[ur=rii unei naviga]ii sigure mai ales
aeriene, precum [i activit=]i aeroportuare;
 agen]i aeronautici civili care se ocup= cu formarea
pe timp de noapte ori \n condi]ii meteorologice care au ca
efect reducerea vizibilit=]ii.
[i perfec]ionarea personalului aeronautic civil.
Organiza]ia Maritim= Interna]ional= [i statele care
|n scopul prevenirii accidentelor aviatice, aeroporturile
dispun de mari capacit=]i de transport maritim sunt
[i aeronavele au fost dotate cu instala]ii perfec]ionate care
preocupate de introducerea m=surilor organizatorice
permit zborul atât ziua cât [i pe timp de noapte, [i aproape \n
moderne \n supravegherea [i dirijarea traficului naval [i
orice condi]ii meteorologice. |n prezent toate aeronavele de
protejarea mediului marin. Aceste m=suri vizeaz=
pasageri sunt echipate cu radare meteo performan]e, care
implementarea unui sistem de supraveghere [i dirijare bazat
furnizeaz= informa]ii despre fenomenele meteorologice aflate
pe folosirea informa]iilor furnizate de radar cu pivire la toate
la diferite distan]e pe traseul de zbor, precum [i cu detectoare
navele aflate \n zona de folosire. |n acest sens au fost
de givraj.
\nfiin]ate compartimentele Port Control [i Port State Control.
}inând seama de consecin]ele accidentelor de
Port Control este dotat cu un radar special prin
naviga]ie, organiza]iile maritime mondiale au adoptat reguli
menite s= previn= producerea unor asemenea evenimente. intermediul c=ruia navele sunt supravegheate la intrarea [i
Aceste reguli au fost preluate de statele semnatare \n ie[irea din port. Când se apropie de port navele trebuie s=
legisla]iile interne. Regulamentul interna]ional pentru contacteze pin radio Port Control \n vederea ob]inerii datelor
prevenirea abordajelor pe mare cuprinde reglement=ri necesare ancorajului \n rada ori intrarea \n port. Port State
referitoare la veghe, viteza de siguran]=, dispozitive de Control realizeaz= inspectarea navelor sub pavilion str=in cu
separare a traficului, manevra navei privilegiate, pericolul de privire la respectarea prevederilor conven]iilor interna]ionale
coliziune, manevre pentru evitarea coliziunii, conducerea referitoare la siguran]a navei [i a naviga]iei.
navelor pe timp de vizibilitate redus=, semnale sonore [i Dispozi]iile legale din România referitoare la siguran]a
luminoase. Regulamentul men]ionat stabile[te c= aceste zborului \n spa]iul aerian na]ional se aplic= tuturor
reguli sunt aplicate [i navelor aflate \n rada portului ori \n aeronavelor civile, indiferent de statul \nmatricul=rii, precum [i
apele interioare, dac= \n legisla]ia na]ional= nu se prevede echipajului [i c=l=torilor afla]i la bord. Pentru asigurarea
altfel. Nerespectarea acestor reguli se soldeaz= adesea cu siguran]ei zborului, Ministerul Lucr=rilor Publice,
producerea coliziunilor \ntre nave sau a unei nave cu un Transporturilor [i Locuin]ei emite [i revizuie[te ori de câte ori
obiect fix. este nevoie reglement=ri aeronautice specifice conforme cu
Astfel, \n vederea prevenirii coliziunilor, comandantul reglement=rile, standardele, practicile recomandate [i
navei are obliga]ia de a asigura o veghe auditiv= [i vizual= procedurile elaborate de Organiza]ia Avia]iei Civile
permanent=, folosind mijloacele de care dispune, astfel \ncât Interna]ionale [i de alte organisme interna]ionale de avia]ie la
s= se poat= aprecia exact pericolul de abordaj. De care ]ara noastr= este parte.
asemenea, toate navele au obliga]ia de a naviga cu o vitez=
care s= asigure posibilitatea ca, \n orice \mprejurare nava s= Recenzat: prof. VASILE L+P+DU{I
poat= fi oprit= sau manevrat= astfel \ncât s= poat= fi evitat=
coliziunea. Regulamentul nu stabile[te o anumit= vitez= de
siguran]=, \ns= speciali[tii consider= c= \n vederea
determin=rii acesteia, comandantul navei trebuie s= ]in=
seama de vizibilitate, densitatea traficului, existen]a unui
1 Nistor N., Stoleru M., Expertiza tehnic= a
fundal luminos sau lumina difuz= determinat= de instala]iile
navei, puterea [i direc]ia vântului, starea m=rii [i a curen]ilor, accidentului de circula]ie, p.34, Editura Militar=, Bucure[ti,
apropierea de pericole pentru naviga]ie, capacitatea de 1987.
manevr= a navei, caracteristicile, eficacitatea [i limitele de 2. Articol din ziarul “Gardianul” din 6 martie 2004.

49
MODALIT+}I ATIPICE DE LUARE A DECLARA}IILOR
Preparator universitar CARMEN LEU

C
Pentru a nu putea fi recunoscut, din motive de siguran]=, se
onform art. 64 din Codul de procedur= poate apela la o re]ea de televiziune la care imaginea [i
penal=, printre mijloacele de prob=, limitativ vocea sunt distorsionate. |n celelalte cazuri, declara]ia
enumerate, se afl= [i declara]iile martorului se \nregistreaz= prin mijloace tehnice video [i
\nvinuitului/inculpatului, p=r]ii v=t=mate, martorilor, p=r]ii
audio [i se red= integral \n form= scris=.
civile, p=r]ii responsabile civilmente. Reprezint= ni[te piese
Fixarea declara]iei se face \n func]ie de stadiul
foarte importante la dosar, uneori esen]iale pentru aflarea
procesului penal. Astfel, \n timpul urm=ririi penale, se
adev=rului \n cadrul anchetelor penale. Dac= analiz=m
realizeaz= un proces-verbal \n care se red= integral
problematica mai detaliat, putem afirma, f=r= nici un dibiu, c=
declara]ia [i se semneaz= de c=tre: procurorul prezent la
declara]iile sunt numitorul comun al tuturor dosarelor.
audieri, organele de urm=rire penal= [i se depune ulterior la
|n general, metodologia declara]iilor este foarte bine
dosar. Declara]ia martorului va fi transcris= [i semnat= de
structurat= [i punctat= \n Codul de procedur= penal=, dar [i
c=tre persoana respectiv=, fiind p=strat= \n condi]ii de
\n doctrina de tactic= criminalistic=. Astfel, la Capitolul II
maxim= siguran]a, \n dosarul depus la parchet, \ntr-un loc
(Mijloacele de prob=) ,se detaliaz= pentru fiecare tip de
special, respectiv un plic sigilat.
declara]ie \n parte, pe articole:
|n cursul judec=]ii, declara]ia va fi semnat= de c=tre
- Sec]iunea I (Declara]iile \nvinuitului/inculpatului: art.
procurorul care a asistat la aceast= activitate, dar [i de c=tre
69-74); -Sec]iunea II (Declara]iile p=r]ii v=t=mate, p=r]ii civile
pre[edintele completului de judecat=. Ca [i \n cel=lalt caz,
[i responsabile civilmente: art. 75 - art. 77); -Sec]iunea III
declara]ia se transcrie [i se semneaz= de c=tre martor, fiind
(Declara]iile martorilor: art. 78-art. 86).
p=strat= \n acelea[i condi]ii de siguran]=. Casetele video
Modalitatea de luare a unor astfel de declara]ii este
[i/sau audio ce con]in declara]ia, \n original, se sigileaz= cu
prezentat= \n lucr=rile de criminalistic=. Etapele sunt trei la
sigiliul Parchetului sau al instan]ei de judecat= \n fa]a
num=r, dou= obligatorii [i una facultativ=, \n func]ie de natura
c=ruia/c=reia s-a dat declara]ia respectiv=, p=strându-se, de
cauzei, complexitatea ei etc.: a) Verificarea identit=]ii
asemenea, \n siguran]= maxim=. Dac= audierea s-a realizat
\nvinuitului/inculpatului; b)Ascultarea relat=rii libere; c)
Adresarea de intreb=ri (ascultarea dirijat=). \n timpul urm=ririi penale, casetele audio/video vor fi
Se cunoa[te foarte bine faptul c= luarea declara]iilor \nmânate instan]ei competente \mpreun= cu dosarul cauzei,
se fixeaz= sub forma declara]iilor scrise olograf (luate \ntr-o la terminarea urm=ririi penale.
prim= faz= a anchetei penale [i \n declara]iile consemnate pe Conform art. 84 indice 4, C.p.p., o declara]ie atipic=
tipizate \nseriate [i numerotate (documente cu regim poate fi luat= [i \n spe]ele ce au ca obiect infrac]iunile de
special). Luarea declara]iilor se face de obicei la sediul violen]= (consumate \ntre membrii aceleia[i familii), instan]a
organului judiciar, fiind foarte rare [i excep]ionale cazurile putând dispune ca martorul ce are vârsta de maxim 16 ani,
când loca]ia este alta (este vorba de situa]iile \n care s= fie audiat nu \n sala de judecat=, ci indirect, prin
persoanele ce trebuie s= participe la aceste activit=]i se afl= prezentarea declara]iei luate \n prealabil, cu ajutorul
\ntr-o imposibilitate obiectiv= de a se deplasa la sediul \nregistr=rilor audio-video.
organului de anchet=). Aspecte inedite \n materie de luarea de declara]ii
Declara]iile atipice se remarc= prin anumite aspecte, prezint= [i Lg. 302/1.07.2004 (Legea privind cooperarea
consistente de altfel, prin form= [i nu prin con]inut. judiciar= interna]ional= \n materie penal=). Este vorba,
Modalitatea de ob]inere a mijlocului de prob= este inedit= [i conform art.164, de «audierile prin videoconferin]=». O astfel
adaptat= cauzei care se instrumenteaz=. Este vorba de de audiere se realizeaz= \n condi]iile \n care pe teritoriul
modalit=]ile speciale de ascultare a martorului protejat (art. României se afl= o persoana ce trebuie s= fie audiat= \n
86, indice 2, C.p.p) [i audierile prin videoconferin]= \n cazul calitate de martor sau de expert, de c=tre autorit=]ile judiciare
Comisiilor rogatorii interna]ionale: art. 164 Lg. ale unui stat str=in, \ntr-o cauz= penal= instrumentat= \n statul
302/1.07.2004). solicitant. Acest lucru este posibil \n cazul \n care, din motive
|ntr-o prim= situa]ie, cea prev=zut= \n C.p.p, obiective (inoportunitate sau imposibilitate), persoana ce are
procurorul sau instan]a (\n func]ie de stadiul \n care se afl= una din cele dou= calit=]i procesuale, nu poate comp=rea
procesul penal) poate admite ca martorul protejat s= fie personal, \n materialitatea-i, \n fa]a organului judiciar
ascultat indirect, adic= f=r= s= se prezinte fizic la locul unde competent s= solu]ioneze cauza penal=. Pe cale de
se afl= [i organul de cercetare penal= sau \n sala \n care se consecin]=, printr-o comisie rogatorie interna]ional=, statul
desf=[oar= [edin]a de judecat=. Aceast= metod= de str=in poate solicita României efectuarea unei audieri prin
abordare a lu=rii de declara]ii se pune \n aplicare utilizând videoconferin]=. O astfel de cerere de asisten]= juridic=
mijloacele tehnice necesare [i suficiente \ntr-o astfel de interna]ional=, poate fi acceptat= de c=tre statul român doar
cauz=. Procurorul trebuie s= asiste obligatoriu la audieri. dac= nu contravine principiilor fundamentale de drept român

50
[i doar dac= dispune de tehnica necesar= efectu=rii \n bune de c=tre Legea român=, fie de c=tre Legea str=in=.
condi]ii a unei astfel de activit=]i. Autoritatea judiciar= român= incheie, cu aceast=
Cererea statului str=in trebuie s= con]in= -obligatoriu- ocazie, un proces-verbal \n care sunt trecute data [i locul
motivul pentru care persoana cu o anumit= calitate lu=rii declara]iei, identitatea martorului sau expertului,
procesual= nu poate comp=rea personal \n fa]a organului de informa]ii referitoare Ia eventualul jur=mânt depus precum [i
anchet= competent din statul strain, precum [i precizarea date referitoare la condi]iile tehnice \n care s-a realizat
denumirii autorit=]ii judiciare [i numele persoanelor care vor videoconferin]a. Procesul-verbal este trimis autorit=]ilor
audia efectiv martorul sau expertul. Ace[tia din urm= vor fi statului solicitant, pentru a deveni prob= la dosar. Important
cita]i conform legii române, deci conform C.p.p. (Titlul V, de amintit este faptul c= astfel de activit=]i de tactic=
Capitolul II, art.175-184). criminalistic= pot fi realizate [i \n cazul \n care persoana
Luarea declara]iei propriu-zise se face \n prezen]a aflat= pe teritoriul României este \nvinuit/inculpat \n dosarul
magistratului competent conform C.p.p. român, asistat, dac= aflat \n instrumentare la statul petent. Aceste activit=]i depind
se impune, de un interpret. Magistratul are obliga]ia, instituit= \ns= de dou= condi]ii «sine qua non», [i anume:
prin lege, de a verifica identitatea persoanei audiate,  |nvinuitul/inculpatul s= consimt= la o astfel de
respectând legea român=. Dac=, \n func]ie de complexitatea audiere;
cauzei, de pericolul social al infrac]iunii cercetate se impune  S= existe un acord \ntre autorit=]ile judiciare ale
luarea unor m=suri de protec]ie a martorului sau expertului, statului solicitant [i statul solicitat.
cele dou= state implicate realizeaz= \n strâns= colaborare un Cre[terea criminalit=]ii, pe plan mondial, atât
plan de lucru. Declara]ia se ia fie direct, de c=tre autoritatea cantitatativ cât [i «calitativ», impune perfec]ionarea continu=
judiciar= competent= a statului petent, fie indirect, prin a standardelor organelor judiciare [i nu numai, care se
intermediul autorit=]ilor române, sub coordonarea [i sub confrunt= direct cu infractorii, atât la nivelul teoretic, cât [i al
jurisdic]ia statului str=in. Conform legii statului nostru, cuno[tin]elor, dar [i \n ceea ce prive[te partea de dotare
martorul va fi asistat de c=tre un interpet, dac= este cazul. De tehnic=. Este necesar s= se g=seasc= cele mai eficace
asemenea, \n astfel de situa]ii, martorul sau expertul se poate metode [i mijloace de prevenire [i combatere a flagelului
prevala de dreptul pe care \l are ,conform Legii procesual infrac]ional de oriunde de pe Glob.
penale, [i anume acela de a nu declara nimic, drept ocrotit fie

loc

51
INVESTIGAREA OMORULUI CU COMPONEN}+ SEXUAL+

Insp. pr. de poli]ie BOGDAN TA{U, I.P.J. Gala]i


Cms. de poli]ie DUMITRU DOBROT+, I.P.J. Gala]i

 proceduceri sterile de colectare [i depozitare se vor

O
morurile cu latur= sexual= au \n compunere
elemente ale infrac]iunii de viol, perversiuni aplica [i urmelor de saliv=, fire de p=r etc.;
sexuale, pedofilie, sodomie, precum [i alte  vor fi ridicate obiectele de \mbr=c=minte ale
tipuri de perversiuni cu manifest=ri de violen]= interpersonal=. victimei, pentru cercetarea acestora \n laborator \n scopul
Un omor este catalogat ca având o latur= sexual= ob]inerii de urme materie microscopice – fibre, fire de p=r
când la locul faptei sunt probe ce atest= o activitate sexual=. etc.;
Aceste activit=]i pot include:  recoltarea depozitului subunghial, \n vederea
 o pozi]ie sexualizat= a cadavrului; efectu=rii expertizelor necesare;
 prezen]a de lichide seminale;  pentru excludere, solicita]i medicului legist s=
 prezen]a de leziuni produse cu ocazia unui act recolteze mostre de ]esut, p=r, sânge etc., de la victim=, din
sexual normal/anormal sau mutilarea sexual= (sec]ionarea diferite zone ale corpului;
penisului, a sânilor – defeminizare etc.);  examina]i locul faptei cu aten]ie, pentru
 prezen]a unor \mprejur=ri ce atest= o activitate ce eviden]ierea oric=ror urme de lupt= dintre agresor [i victim=.
substituie actul sexual – fantezii, ritualisme, simbolism, Ave]i \n vedere, \n acest sens, pozi]ia nefireasc= a obiectelor
masturbare etc.; de \mbr=c=minte, lipsa nasturilor, petele dinamice de sânge
 orice alte activit=]i adiacente – r=ni \n zonele etc.;
genitale/erogene, ritualuri sexuale etc.  dac= autorul a fost re]inut, evacua]i-l cât mai repede
Victimele acestui gen de infrac]iuni sunt de obicei din câmpul infrac]iunii, pentru a nu contamina locul faptei.
femeile [i copii, iar autorul este, de regul=, b=rbat. Recolta]i de la autor mostre de probe, compatibile cu cele
Omorul poate avea implica]ii sexuale chiar dac= la ridicate de la fa]a locului – fibre, p=r, depozit subunghial,
fa]a locului nu sunt descoperite probe \n acest sens. Este saliv=, sânge. Examina]i corpul autorului pentru eviden]ierea
important de [tiut c=, spre deosebire de alte tipuri de omor, \n oric=ror urme de violen]= – mu[c=turi, zgârieturi, echimoze.
omorurile sexuale, mobilul faptei nu va putea fi stabilit decât Acestea vor fi fotografiate cu rigla gradat=;
dup= prinderea autorului.  \n cazul \n care, pe corpul victimei, sunt eviden]iate
Cercetarea locului faptei, \n astfel de cauze, devine, \n urme de mu[c=turi, trebuie avut= \n vedere posibilitatea
acest mod, extrem de important=. |nc= de la \nceput trebuie recolt=rii de saliv= din jurul acestei urme. Procedeul folose[te
avute \n vedere dou= aspecte: un tampon de bumbac, \nmuiat \n ap= distilat=, cu care se
Documentarea complet= a evenimentelor. Fotografiile ridic= urmele de saliv= (invizibile) din zona respectiv=.
(atât alb-negru cât [i color) [i film=rile video, precum [i Important: ob]ine]i o prob= de control dintr-o alt= zon= a
schi]ele locului faptei au un rol foarte important \n \n]elegerea corpului;
evenimentelor;  toate urmele materie vor fi depozitate steril,
Cercetarea atent= [i complet= a câmpului infrac]ional, separat, iar recipientele vor fi etichetate;
\n prezen]a unui medic legist, pentru asigurarea corectitudinii  toate aceste activit=]i vor fi efectuate \n prezen]a a
ridic=rii oric=ror urme biologice. cel pu]in doi martori asisten]i.
De asemenea, nu trebuie omise: Un aspect deosebit de important este acela c=, \n
 probele biologice sub form= de lichide seminale cazul leziunilor produse \n zona perineal=1, nu \ntotdeauna
care trebuie colectate cât mai repede cu putin]=, pentru a nu aceste leziuni sunt vizibile (mai ales \n cazul \n care au fost
se deteriora sau distruge; colectarea se va face \ntr-un produse post-mortem). Un procedeu excelent pentru punerea
recipient steril (eprubet=), cu mare aten]ie, pentru a nu se \n eviden]= a acestor leziuni este aplicarea \n zona suspect=
contamina e[antionul. Lua]i \n considerare posibilitatea a unei solu]ii de 0,01% albastru de toluidin=2 sau albastru de
efectu=rii testului ADN; metil.
 petele de sânge vor fi ridicate cu un p=m=tuf din Toluidina coloreaz= mucopolizaharidele3, ce apar \n
bumbac 100%. Dup= uscare, acesta va fi colectat \ntr-o acest tip de leziuni sexuale sau \n alte leziuni ale pielii. Acest
eprubet= steril=. Sângele \n stare lichid= se va ridica tot \n test este extrem de eficient \n abuzurile sexuale s=vâr[ite
eprubet= steril=, ad=ugându-se [i un anticoagulant (EDTA- asupra copiilor (pedofilia). O simpl= fotogafie color efectuat=
acid anediaminetetraacetic, nitrat de sodiu, heparin=, cu un aparat Polaroid, \nainte de acest test, precum [i o alta
hirudinin=, etc.). con]inutul se refrigereaz= [i se trimite, de executat= post test va demonstra cu simplitate abuzul sexual
\ndat= la laboratorul de specialitate \n vederea efectu=rii reclamat.
expertizei. Lua]i \n considerare posibilitatea efectu=rii testului Determinarea mobilului faptei
ADN; Un aspect deosebit de important \n astfel de cazuri

52
este determinarea mobilului faptei [i cunoa[terea vreunui raport sexual normal/anormal?
\mprejur=rilor care l-au impulsionat pe autor.  se pot \ntrevede motive psihopatologice care au
Omorurile cu pretext sau componen]= sexual= se pot condus la ac]iuni aparent ira]ionale?
\ntâlni \n:  omorul este rezultatul ac]iunii unui psihopat sexual,
 violurile urmate de moartea victimei; cu implica]ii sadice sau impulsive?
 omorurile \n serie; Toate aceste scenarii pot determina un mod de
 omorurile urmate sau precedate de comiterea de operare specific [i pot conduce la aflarea motivului autorului.
perversiuni sexuale. Re]ine]i: “Lucrurile nu sunt \ntotdeauna ceea ce par a
Nici un autor nu va ac]iona f=r= motiv, iar motiva]iile ce fi”!
stau \n spatele actului criminal pot domina personalitatea Identificarea victimei este crucial= \n determinarea
infractoare. Criminalul de tip psihotic nu ac]ioneaz= complet mobilului crimei. O investiga]ie aprofundat= \n trecutul
ira]ional, acesta având un plan bine stabilit: are logic= \n acesteia, despre stilul s=u de via]=, poate releva, nu de
ac]iuni, va [ti ce s= fac= [i ce nu, oricât de bizare ar p=rea la pu]ine ori, motivul omorului.
prima vedere rezultatele ac]iunilor sale. De exemplu:
Provocarea care se ridic= \n fa]a anchetatorului este  cu cine locuia victima?
de a descoperi aceste aspecte aparent ilogice [i ira]ionale,  cine a v=zut ultima oar= victima \n via]=?
urmând apoi a le asocia tuturor informa]iilor ob]inute \n  este posibil ca victima s=-[i fi cunoscut agresorul?
cauz=. Din acest motiv examinarea locului faptei este  care era statutul social al victimei?
deosebit de edificatoare, cât [i examinarea \mprejur=rilor ce  de ce a fost aleas= tocmai aceast= persoan= ca
aparent nu au leg=tur= cu fapta sau câmpul infrac]ional. Se victim=?
vor cerceta cu aten]ie atât prezen]a oric=rei agresiuni sexuale  omorul poate fi clasificat ca unul “ciudat”?
eviden]iate pe corpul victimei, cât [i comportamentele de  victima avea o “meserie” cu un poten]ial grad de
natur= pervers=. risc (prostituat=, dansatoare etc.)?
|n acest sens pot fi descoperite lichide seminale \n  victima lucra pân= la ore târzii din noapte, fiind
vagin, gur=, aria nazal= sau rect. De asemenea, pentru nevoit= s= c=l=toreasc= singur= pân= la domiciliu?
acela[i motiv, vor fi examinate hainele victimei. La fa]a locului  care erau mijloacele de transport pe care le
pot fi g=site casete video sau c=r]i pornografice, reviste sexy folosea?
etc., sau eventuale note l=sate de agresor. |n toate aceste  pe ce rut= se deplasa?
cazuri, factorii descri[i mai sus sunt foarte importan]i \n Desigur, sunt mult mai multe \ntreb=ri care necesit=
determinarea tipului de agresiune/perversiune sexual= ce a un r=spuns coerent. |ns=, de multe ori, investigatorul nu va
avut loc. g=si la fa]a locului probe sau indicii temeinice care s= \l
Comportamentul uman, de[i imprevizibil, este deseori conduc= la identificarea f=ptuitorului, \n acest caz de un real
repetitiv. Cercet=rile au ar=tat c= activit=]ile sigure executate ajutor urmând a fi determinarea personalit=]ii infractorului.
\n cazurile de omor de c=tre autorul faptei se vor repeta \n De[i sunt numeroase diferen]e de ac]iune \ntre variatele tipuri
mod invariabil \n alte agresiuni ulterioare, asta \n cazul \n de agresori, pot fi g=site [i multe elemente de asem=nare
care autorul are o personalitate bine conturat= ca tip. De care pot conduce la alc=tuirea unui profil psihologic corect.
aceea formarea unei experien]e pozitive \n cercetarea Agresorul organizat
cazurilor de omor va conduce la \n]elegerea psihodinamicii Clinic vorbind, autorii din aceast= categorie pot
comportamentului uman, creând astfel posibilitatea prezenta o dereglare antisocial= a personalit=]ii, care se
dezvolt=rii unor baze de cuno[tin]e ce vor putea fi aplicate \n refer= \ndeosebi la un comportament psihopatic sau
cazuri similare. sociopatic.
Dup= modul de ac]iune al autorului [i urmele l=sate de Schematic, autorul/autorii din aceast= categorie pot
acesta \n câmpul infrac]ional, se disting cele dou= tipuri de prezenta urm=toarele semnalmente psihologice:
comportamente observate \n tabelul de mai jos:  are un grad de intelingen]= peste medie;
Care este motivul?  este metodic [i, \n acela[i timp, viclean;
PSIHOPAT PSIHOTIC  actul s=u criminal va fi gândit [i pl=nuit pân= \n cele
Sadic For= motiv mai mici detalii;
Impulsiv Bizar  ca o consecin]= obligatorie, victima nu va fi aleas=
ORGANIZAT DEZORGANIZAT la \ntâmplare;
 este posibil s= aib= autoturism, sau, dac= nu, se va
Cercetarea locului faptei va pleca, \n mod sigur, de la deplasa cu mijloacele de transport \n comun;
urm=toarele \ntreb=ri:  omorul va fi comis \n afara zonei unde domiciliaz=
 ce s-a \ntâmplat? sau lucreaz=, având mobilitate [i c=l=torind destul de mult;
 de ce s-a \ntâmplat?  \n cadrul personalit=]ii sale, fanteziile [i ritualurile
 cine ar fi putut face asta? au o puternic= reprezentare [i importan]=;
Se vor clasifica urm=toarele aspecte:  este sigur c= va putea controla victima aleas=,
 omorul este rezultatul unei dispute \ntre aman]i? victim= ce, de obicei, nu o va cunoa[te dinainte;
 poate fi clasificat ca violen]= interpersonal=?  \n cazurile de omor \n serie, se va constata c=
 sunt urme care atest= c= victima ar fi fost supus= victimele, independent unele de altele, aveau acelea[i

53
obi[nuin]e;  ca mod de operare, folose[te un “blitz-style”,
 implicit, victimelor li se aplic= acelea[i tratamente; atacând pe nea[teptate, exacerbând violen]a [i l=sând
 autorul se consider= un adept al socializ=rii. |[i va victima f=r= ap=rare;
folosi vocabularul bine pus la punct pentru a-[i manipula  ac]iunile lui sunt spontane, neexistând un plan
victima [i a ob]ine controlul total asupra acesteia; dinainte stabilit [i conturat;
 victima va fi adus=, prin aceste metode, \ntr-o “zon=  nu realizeaz= c= poate fi prins cu u[urin]=;
de confort”, de aici putând apare concluzia c= agresorul \[i  acestea sunt motivele pentru care câmpul
cuno[tea victima, concluzie \ns= gre[t=; infrac]ional va apare anchetatorului sub o form=
 este con[tient de rezultatul ac]iunilor sale criminale dezorganizat=;
[i se consider= \n concurs cu poli]ia;  ac]iunile criminale se vor desf=[ura toate \ntr-un
 nu de pu]ine ori va lua un suvenir de la fa]a locului singur loc: acostarea, confruntarea, atacul, activitatea
sau de la victim=, care va fi folosit \n continuarea fanteziilor sexual= etc.;
sale bolnave. Va interpreta acest suvenir ca pe un “trofeu”;  agresorul dezorganizat va proceda, de obicei, la
 se va excita la cruzimea actului s=u criminal [i \[i va depersonalizarea victimei, prin mutilarea facial=, sau
tortura victima; producerea de multiple leziuni;
 controlul sexual asupra victimei va juca un rol  toate activit=]ile sexuale, cu caracter sadic, vor fi
important \n ac]iunile sale; practicate post-mortem;
 se va feri s= lase indicii la fa]a locului despre  va proceda la mutilarea cadavrului prin sec]ionarea
identitatea sa; organelor genitale, a sânilor, gâtului etc., deoarece aceste
 de obicei, va aduce cu el obiectul sau arma p=r]i ale corpului au o importan]= sexual= exacerbat= \n
vulnerant=; reprezentarea sa.
 este familiarizat cu tehnicile [i procedurile folosite Desigur, din cele descrise mai sus, se observ=
de poli]i[ti; diferen]e majore \ntre cele dou= tipuri de agresori. Ceea ce
este ironic la adresa poli]i[tilor, care nu \l pot “prinde”; este de men]ionat este faptul c= aceste tipologii
Agresorul dezorganizat comportamentale nu au un caracter de obligativitate, ele
Defini]ia clinic= a tuturor elementelor care putându-se \ntrep=trunde nu de pu]ine ori.
caracterizeaz= un agresor dezorganizat este psihopatia Cele mai multe omoruri cu component= sexual= \[i
(boal= psihic=, stare morbid= caracterizat= prin tulbur=ri de g=sesc originile \n violen]a interpersonal=/intrafamilial=. A[a-
afectivitate, de comportament sau caracter), \ntâlnit= \n numitele “dispute sexuale domestice” pot avea loc \ntre so]i
schizofrenii [i bolile adiacente. Autorul sufer= de grave [i so]ii, prieteni/prietene, cuplurile de homosexuali [i
distorsion=ri ale realit=]ii, pe fondul reprezent=rii eronate, al lesbiene, \ns= se pot ivi [i “triunghiurile iubirii”, la apari]ia celei
halucina]iilor [i paranoiei. Aceste simptome pot sau nu s= \i de-a a treia persoane \n cuplu, respectiv amantul sau
afecteze personalitatea, lucru \ns= obligatoriu \n schizofrenia amanta. Motivele comiterii omorului pot fi ura, furia, gelozia,
paranoid= care prezint= o acut= defragmentare a sentimentul r=zbun=rii. |n reprezentarea sa, autorul are o
personalit=]ii. singur= explica]ie, de genul:“dac= eu nu te pot avea, nu te
va avea nimeni“. De aceea, omorul serve[te drept ultim=
|n completare, trebuie men]ionat c= sunt subiec]i care
form= a r=zbun=rii sexuale, \n cazurile de personalit=]i
nu sufer= de psihopatii, dar pot prezenta psihopatii episodice,
agresive bine conturate, femeile reprezentând 70% din totalul
f=r= caracter de permanentizare. Aceasta este o stare
num=rului de victime de acest gen.
temporar= ce apare ca r=spuns la stress extrem.
Sub aceste condi]ii, dorin]a de ac]iune a agresorului
poate r=bufni, experimentându-[i astfel propriile fantezii Not=:
sexuale sadice. Câmpul infrac]ional nu va mai avea, de 1. perineu – regiune anatomic= dintre organele
aceast= dat=, un aspect organizat, tipologia genitale [i anus, alc=tuit= (sub piele) de o mul]ime de mu[chi,
comportamental= putând fi \ncadrat= la agresorul de tip separa]i \n trei planuri de aponevroze perianale, \ntre care
psihotic, astfel: sfincterul anal, ridic=torul anusului, erectorul penisului [i
 agresorul are gradul de inteligen]= sub medie; clitorisului.
 este tipul individului singuratic; 2. toluidin= – amin= derivat= din toluen (hidrocarbur=
 este nec=s=torit, locuie[te singur sau cu o rud=, \n aromatic=, din seria benzonului, extras= din gazele de
imediata apropiere a câmpului infrac]ional; cocserie [i din gudroanele c=rbunilor de p=mânt [i
 are dificult=]i de rela]ii interpersonale, fiind \ntrebuin]at= la prepararea unor coloran]i, a unor
neadaptat social; medicamente).
 ac]ioneaz= impulsiv, guvernat de stress-ul propriilor 3. mucopolizaharide – substan]e alc=tuite din
activit=]i; polizaharide [i proteine, care se g=sesc \n organismul uman,
 de obicei va alege o victim= din aria sa geografic=; ca parte constitutiv= a cartilajelor.
 nu posed= autoturism, dar se deplaseaz= pe jos
sau cu mijloacele de transport \n comun; BIBLIOGRAFIE
 se fere[te de mul]ime; 1. P. Vernon – Practical homicide investigation
 poate fi descris ca “incompetent din punct de 2. Florin Tudose, C=t=lina Tudose, Leti]ia Dobranici –
vedere sexual”, neputându-se l=uda cu rela]iile de lung= Psihopatologie [i psihiatrie pentru psihologi.
durat=; 3. Mielu Zlate – Eul [i personalitatea

54
PARTICULARIT+}ILE ASCULT+RII
VICTIMEI TRAFICULUI DE PERSOANE

Prep.univ. SURDULEAC MARIA


Academia de poli]ie ”Al. I. Cuza”
Catedra de criminalistica

F
enomenul traficului de fiin]e umane devenit tot mai modalit=]ile \n care-[i va desf=[ura ”munca”: un num=r mare de
evident \n România, ca [i \n alte ]=ri din E [i S-E ore de servicii sexuale periculoase f=r= prezervativ, perversiuni
Europei, mai ales \n contextul schimb=rilor social- sexuale, amenin]=ri [i violen]e.
politice din ultimii ani. Traficul de persoane capteaz= aten]ia Traficul de persoane nu implic= numai victime de sex
organiza]iilor interna]ionale de mult= vreme, nefiind un fenomen feminin [i persoane sub 18 ani folosite exclusiv \n industria
nou, cazuri de trafic \nregistrându-se cu mult timp \n urm= pe sexului. Statisticile [i analizarea atent= a fenomenului au
diferite continente. De-a lungul timpului s-au schimbat doar ]=rile concluzionat c= foarte multe persoane, inclusiv de sex masculin,
de origine, ]=rile de tranzit [i de destina]ie. devin victime ale traficului de persoane, fiind obligate s=
Fiind vorba de un fenomen care se desf=[oar= \n spa]ii efectueze munca for]at= \n diverse domenii ale industriei,
social-geografice \ntinse, care dep=[esc barierele statale [i construc]ii, agricultur=, hoteluri, restaurante sau sunt folosite \n
culturale, eforturile izolate de cunoa[tere ofer= doar o imagine scopul cer[etoriei sau transplantului de organe.
par]ial= asupra fenomenului. Factorii determinan]i ai traficului, care \i \mping pe
Traficul de persoane este un fenomen complex, cu multe indivizi s=-[i p=r=seasc= mediul de via]= sunt \n principal:
fa]ete ce poate fi privit din diferite perspective. s=r=cia, [omajul, gradul redus de educa]ie [colar= [i
O perspectiv= juridic=, mai general=, care vizeaz= profesional=, discriminarea femeilor, violen]a. Al=turi de ace[ti
drepturile omului asociaz= fenomenul cu regimul sclaviei, al factori negativi exist= [i o serie de factori numi]i ”de atrac]ie” spre
muncii for]ate, dar [i cu fenomene de violen]=, abuz de avantajele vie]ii din ]=rile occidentale:
\ncredere, agresiune fizic= [i psihic= asupra individului. Traficul  speran]a unui loc de munca [i a unui salariu;
de persoane \ncalc= principiile fundamentale ale drepturilor  speran]a prostituatelor de a câ[tiga mari sume de bani;
omului cum sunt demnitatea uman=, libertatea persoanei,  accesul la facilit=]ile vie]ii occidentale;
libertatea de mi[care, dreptul la via]= privat=.  percep]ia occidentului ca un mediu opulent;
Dintr-o perspectiv= economic=, se poate vorbi de  cererea de femei ”reproductive”, de prostituate
interese financiare oculte [i pie]e subterane de fiin]e umane, \n ”exotice”, de for]= de munca ieftin=, etc.
cadrul c=reia fiin]a uman= este transformat= \n marf=. Dup= ce sunt recrutate, transportate [i conduse \n locul
O perspectiv= sociologic= trebuie s= ia \n calcul to]i de destina]ie, \ncepe co[marul persoanelor ajunse s= fac= parte
factorii asocia]i fenomenului migra]iei interna]ionale ce cap=t= din ”circuitul” persoanelor traficate.
conota]ii noi \n contextul globaliz=rii [i al unific=rii europene. Autorit=]ile intr= \n contact cu persoanele traficate \n mai
Traficul de persoane a fost definit \n limbajul Na]iunilor multe modalit=]i. Cele mai cunoscute contacte se fac prin
Unite prin expresia ”forme contemporane de sclavie” intermediul ONG-urilor sau \n urma ac]iunilor poli]iei sau ale
materializându-se sub alte forme, mai rafinate, decât \n autorit=]ilor pentru imigrare. Cazul cel mai pu]in \ntâlnit este
societatea sclavagist=. prezentarea de buna voie a victimelor traficului de persoane \n
Conform Protocolului privind prevenirea, combaterea [i fa]a autorit=]ilor. Acest fapt survine deoarece:
sanc]ionarea traficului de persoane, \n special al femeilor [i  victimelor le este teama c= traficantul le va captura [i
copiilor, anex= la Conven]ia Na]iunilor Unite \mpotriva crimei le va pedepsi pentru c= au fugit;
organizate transfrontaliere, ”trafic de persoane” \nseamn=  presiunile sociale [i politice sunt potrivnice persoanelor
recrutarea, transportul, transferul, ad=postirea sau primirea de f=r= documente de identitate, persoanelor ce ofer= servicii
persoane, prin amenin]are, prin recurgere la for]= ori la alte sexuale;
forme de constrângere, prin r=pire, fraud=, \n[el=ciune, abuz de  victimele traficate nu se consider= victime ale traficului
autoritate ori prin oferirea sau acceptarea de pl=]i ori de avantaje de persoane, ci cred c= situa]ia critic= \n care se afl= este
pentru a ob]ine consim]=mântul unei persoane având autoritate
rezultatul propriilor gre[eli;
 victimele consider= ca au comis ilegalit=]i (intrarea
asupra alteia \n scopul exploat=rii. Exploatarea con]ine
exploatarea prin prostituarea unei alte persoane sau alte forme
\ntr-o tara str=in= sau [ederea ilegal=) [i c= vor fi arestate,
de exploatare sexual=, munc= sau servicii for]ate, sclavia sau
practicile analoage sclaviei, folosirea sau prelevarea de organe nimeni neconsiderându-le victime, ci dimpotriv= infractori;
(art. 3 al. ”a”). Potrivit aceluia[i Protocol ”recrutarea transportul,  victimele provenind din zone unde corup]ia este un
transferul, ad=postirea sau primirea unui copil \n scopul fapt obi[nuit presupun c= poli]ia ” colaboreaz= ” cu trafican]ii [i c=
exploat=rii vor fi considerate ”trafic de persoane”, copil vor ajunge s= fie revândute;
\nsemnând orice persoana sub 18 ani. Programele [i politicile multor organiza]ii
Articolul 3, al. ”b” din Protocolul ONU prevede: guvernamentale, inter-guvernamentale sau non-
”consim]=mântul victimei […] la exploatarea” descrisa \n al. ”a” guvernamentale admit c= pentru a avea o strategie
al aceluia[i articol va fi irelevant dac= s-a folosit vreunul din corespunz=toare, pentru a rezolva problema traficului de
mijloacele men]ionate \n art. 3, al. ”a”, respectiv amenin]area, persoane este necesar s= privim drepturile victimelor la
violen]a sau alte forme de constrângere. protec]ie ca pe un fapt intrinsec acuz=rii trafican]ilor.
Nu are relevan]= dac= victima traficat= a consim]it sau Indiferent de mediul profesional cu care vine \n contact –
nu, iar faptul c= victima a \ncheiat o \n]elegere cu traficantul nu poli]ist, personal medical, consilier - o victim= care a fost
trebuie s= duc= la acceptarea infrac]iunii de trafic de persoane. agresat= fizic [i psihic are nevoie s= fie ascultat=, crezut= [i
Chiar dac= victima accept= o munc= bazat= exclusiv pe rela]ii respectat=, iar cei cu care intr= \n contact trebuie s=-i creeze
sexuale, aceasta este indus= \n eroare cu privire la condi]iile [i sentimentul de siguran]= de sine [i control asupra propriei vie]i.

55
Ascultarea victimei traficului de persoane ca martor \n traficului de persoane s= fie informat= despre mijloacele [i
cadrul anchetei penale este o activitate nu numai complex=, dar serviciile de ajutorare puse la dispozi]ie pentru a dep=[i situa]iile
[i cu un grad sporit de dificultate. Anchetatorul trebuie s= caute de criz=.
[i s= adopte o metod= de colaborare cu victima. Anchetatorul trebuie s= ia m=suri pentru ca victimele s=
De asemenea, anchetatorul trebuie s=-i prezinte victimei intre \n contact cu O.N.G. [i O.I.G. care ofer= servicii de
detaliat, \nc= de la \nceput, ceea ce i se solicit= [i la ce trebuie ajutorare de specialitate. Aceste organiza]ii de profil sunt mult
s= se a[tepte \n eventualitatea colabor=rii cu organele de mai calificate \n compara]ie cu structurile poli]iene[ti \n oferirea
anchet=. Victimei trebuie s= i se expun= riscurile existente ce de servicii pentru refacerea victimelor dup= suferin]ele fizice,
pot surveni ca urmare a cooper=rii cu poli]ia [i s=-i acorde sexuale sau psihologice la care au fost supuse.
anumite garan]ii referitoare la siguran]a ei [i a familiei sale, la Consilierul sau psihologul decid cât timp poate fi
faptul ca mass-media sau societatea nu vor afla de implicarea ei ascultat= victima. Sunt recomandate sesiuni de câte doua ore
\n asemenea fapte [i c= nu va fi obligat= s= depun= m=rturie \n urmate de pauze. Num=rul sesiunilor de ascultare depind de
prezen]a trafican]ilor sau a complicilor acestora. Victimei trebuie circumstan]ele cazului, de starea fizic= [i psihic= a victimei [i de
s= i se acorde un timp de gândire pentru a decide dac= va gravitatea traumelor declan[ate de relatarea evenimentelor.
colabora sau nu cu poli]ia. Chiar dac= termenul de gândire Anchetatorul va ob]ine destul de dificil, de la \nceput, o
acordat victimei este \n detrimentul organelor de anchet= prin rela]ie cronologic=. De aceea \mpreun= cu victima trebuie s= se
pierderea unor mijloace de prob=, ceea ce primeaz= \n astfel de \ntocmeasc= un plan care s= cuprind= cronologia punctelor de
anchete este soarta victimei [i respectarea drepturilor ei referin]=, astfel \ncât acestea s= apar= \ntr-o ordine logic=.
fundamentale. Fiind o infrac]iune \ntins= ca durat=, este posibil ca
Chiar dac= cele expuse mai sus scot ancheta din tiparul victima s= nu-[i aminteasc= precis ordinea evenimentelor [i data
cunoscut tuturor anchetatorilor, aceast= m=sur= de colaborare exact= a acestora. Victima trebuie ajutat= \n stabilirea unor
se impune \n condi]iile ascult=rii unei persoane traficate, supus= puncte de referin]=, cum ar fi ziua de na[tere a sa sau a
\n majoritatea cazurilor unor abuzuri de extrem= violen]=, unor apropia]ilor sau s=rb=torile legale. |n func]ie de aceste date de
violuri multiple, orgii sexuale, supus= r=nirii degetelor ca referin]= evenimentele sunt stabilite c= s-au petrecut ”\nainte”
pedeaps= pentru nesupunere sau extragerii din]ilor pentru a sau ”dup=” aceste date.
\mbun=t=]ii abilitatea victimelor de a oferii servicii sexuale. Multe Planul cronologic al evenimentelor va ajuta victima s=
victime au fost omorâte ca un avertisment pentru altele spre a le relateze logic [i cronologic toate evenimentele, iar declara]ia sa,
\mpiedica s= depun= m=rturie. consemnat= de anchetator, s= fie u[or de citit [i de \n]eles de
|n cazul ascult=rii victimelor traficului de persoane se ceilal]i investigatori.
impune ca anchetatorul s= aib= cuno[tin]e ample despre Anchetatorul trebuie s= atrag= aten]ia victimei de fiecare
infrac]iunile legate de traficul de persoane, despre traumele [i dat= cu privire la obliga]ia sa de a spune tot adev=rul. Dac=
abuzurile la care sunt supuse de obicei acestea. victima minte sau omite inten]ionat anumite fapte, iar acestea
Pentru crearea unui climat de \ncredere [i cooperare vor fi descoperite de poli]ie, se va ajunge la descalificarea ei ca
\ntre victim= [i anchetator, se impune ca acesta din urm= s= fie martor [i implicit periclitarea \ntregului proces penal.
aceea[i persoan= pe parcursul ascult=rii, s= fie o persoan= Organul de cercetare trebuie s= cear= victimei s= fac= o
capabil= s= trateze victima cu sensibilitate [i compasiune [i s= fie analiz= cât mai am=nun]it= a evenimentelor petrecute, a
desemnat \n func]ie de preferin]ele victimei, un anchetator de locurilor, rutelor, a persoanelor cu care a intrat \n contact, a
sex masculin sau feminin. Cel ce conduce ascultarea ar trebui \mbr=c=mintei, a documentelor, a obiectelor decorative [i a
s= fie, pe cât posibil, de acela[i sex cu victima. Anchetatorul mobilierului unde a fost ]inut= prizonier=, abuzat=, a locurilor
trebuie s= aib= un comportament respectuos, profesional, s= unde \[i desf=[ura ”munca”. Toate aceste detalii cerute victimei,
foloseasc= un limbaj adecvat [i s= nu lase impresia c= judec= atât de necesare anchetatorilor, devin frustrante [i obositoare
victima. pentru victim=.
O atitudine formalist=, autoritar= [i un cadru de ascultare Declara]ia martorului, victim= a traficului de persoane,
asem=n=tor pot avea ca rezultat, \n cel mai bun caz, supunerea poate fi consemnat= \n scris sau pe banda video.
victimei. |n asemenea condi]ii scad posibilit=]ile de a ob]ine |n cazurile de trafic de persoane, principala grij= a
detalii importante legate de infrac]iune. anchetatorilor este salvarea [i protec]ia victimelor. Organele de
Anchetatorul trebuie s= ]in= seama ca victimele au urm=rire nu se pot baza pe victime, ci trebuie s= elaboreze
suferit o experien]= traumatic= [i abuziv= [i datorit= caracterului metode pentru ob]inerea [i din alte surse a informa]iilor [i a
extrem al acesteia, unele nu pot accepta sau ra]ionaliza ceea ce mijloacelor de proba.
li s-a \ntâmplat. Astfel, apare la nivel psihic disocierea care Gradul de pericol social extrem de ridicat [i valorile
reduce abilitatea victimelor de a reac]iona fa]= de experien]ele sociale pe care le pericliteaz= infrac]iunea au determinat
abuzive tr=ite, dar produce [i alte simptome: incriminarea acestei fapte \n noul Cod Penal [i nu \ntr-o lege
 victimele pot depersonaliza experien]ele abuzive [i pot special=, a[a cum este reglementat= infrac]iunea \n prezent prin
considera c= acestea s-au \ntâmplat altor persoane; Legea 678 din 21 noiembrie 2001, privind prevenirea [i
 victimelor li se poate distorsiona percep]ia timpului [i combaterea traficului de persoane.
pot suferi pierderi de memorie;
 victimele pot reac]iona indiferent fa]= de abuzul
BIBLIOGRAFIE
Conven]ia Na]iunilor Unite \mpotriva criminalit=]ii organizate
suferit; transna]ionale.
 victimele pot suferi fragmentarea percep]iei, sim]urilor, Protocol privind prevenirea, reprimarea [i pedepsirea
con[tiin]ei sau memoriei; traficului de femei [i copiilor, adi]ional la Conven]ia Na]iunilor
Astfel, dac= ancheta \ncepe prea devreme, este posibil Unite \mpotriva criminalit=]ii transna]ionale organizate.
ca victima s= nu-[i aminteasc= detalii legate de anumite Legea 678/21 noiembrie 2001 privind prevenirea [i
combaterea traficului de persoane.
evenimente, date sau loca]ii.
Law Enforcement – Best Practice Manual for Fighting
Datorit= problemelor la nivel psihic ale victimelor, Against Trafficking of Human Beings.
ascultarea acestora trebuie s= se realizeze \n prezen]a Tudorel Butoi, I.T. Butoi – ”Tratat universitar de psihologie
consilierului sau psihologului. judiciar=”
Anchetatorul are obliga]ia de a lua m=suri ca victima

56
INTERDEPENDEN}A EXPERTIZEI CRIMINALISTICE {I FILATELICE |N IDENTIFICAREA
M+RCILOR PO{TALE FALSIFICATE SAU CONTRAF+CUTE
Prim procuror al Parchetului de pe Lânga Tribunalul Sibiu
ION POIAN+

Este de notorietate faptul c= hobby-ul la cei mai mul]i


practican]i este filatelia, având câteva zeci de milioane de .
adep]i reuni]i \n Federa]ia Interna]ional= de Filatelie (F.I.P.),
organism care cuprinde organiza]iile na]ionale din peste 80
de ]=ri.
Filatelia presupune colec]ionarea m=rcilor po[tale [i
studierea acestora. |ntre m=rcile po[tale cuprinse \n colec]ii
se afl= [i unele de mare valoare. |n timp, evident c= au ap=rut Semn=tura men]ionat= Semn=tura de atestare
[i m=rci po[tale false. a autenticit=]ii
|n prezent, expertiza filatelic=, având ca obiect unui timbru Cuza 20 Parale
stabilirea autencit=]ii unei m=rci po[tale, se efectueaz= de
comisiile de expertiz= ale federa]iilor na]ionale filatelice sau
de birouri private de expertiz= filatelic=.
Astfel de expertize se bazeaz= pe metoda examin=rii Opinia celor care solicit= asemenea expertize este c=
comparative \n care piesa supus= expertiz=rii este comparat= atât exper]ii care lucreaz= individual, cât [i cei din comisiile
cu o marc= po[tal= autentic= sau cu datele (cuprinse \n de expertiz= se pronun]= sub forma unor avize, care exprim=
cataloage filatelice) cunoscute despre marca \n litigiu. o p=rere. |n consecin]=, ele nu implic= o r=spundere civil=
Limitarea investiga]iilor vizând timbrele la metodologia decât \n cazul, pu]in probabil \n viziunea unor speciali[ti, \n
[i instrumentarul de uz curent ale filateli[tilor diminueaz= care ar fi fost declasat gre[it cu [tampila “Fals” un timbru
considerabil aria problemelor ce pot fi solu]ionate, celeritatea autentic.
[i acurate]ea examin=rilor. Marcarea timbrelor expertizate se face cu un poanson
Nu trebuie neglijat= nici \mprejurarea c=, de cele mai metalic, pozi]ia acestuia indicând situa]ia \n care se afl= piesa
multe ori, exper]ii din cadrul asocia]iilor filatelice desf=[oar= examinat=, am=nunte pe care colec]ionarii le pot cunoa[te
activitatea de examinare [i expertizare a timbrelor ca pe un prin consultarea cataloagelor3, dic]ionarelor4 [i lucr=rilor de
hobby, fiind mai pu]in familiariza]i cu posibilit=]ile pe care specialitate5, materiale documentare, deopotriv= necesare
utilizarea tehnicilor moderne le ofer= \n acest domeniu. exper]ilor.
Pe de alt= parte, din acela[i considerent, nici exper]ii
criminali[ti nu au acordat prea mult= aten]ie problematicii
privind examinarea timbrelor, \ndeosebi pe secven]a stabilirii La posibilit=]ile actuale ale tehnicii, concluziile
autenticit=]ii acestora. expertizelor ar trebui s= \ndeplineasc= criteriile consacrate de
Cooperarea \ntre exper]ii filateli[ti [i criminali[ti s-a practica [i teoria criminalisticii [i nu simple opinii.
referit de cele mai multe ori la obiective strict limitate Expertul filatelist, cu autoritate [tiin]ific= de
vizând utilizarea unor tehnici din dotarea laboratoarelor necontestat ar trebui ca, pe lâng= vasta experien]= [i
institu]iilor abilitate1. cuno[tin]e filatelice, s= dispun= de o practic= \ndelungat= [i o
temeinic= preg=tire [i \n domeniul altor specialit=]i cum ar fi
[tampilografia po[tal=, identificarea persoanei prin
Avantajul incontestabil al utiliz=rii tehnicilor examinarea scrisului, fizico-chimia culorilor [.a., domenii
criminalistice rezid= \n faptul c= ele sunt relativ standardizate, imposibil de acoperit de o singur= persoan=.
ceea ce permite verificarea modului de lucru [i a condi]iilor Recurgerea la serviciile exper]ilor criminali[ti nu ar
printr-o eventual= nou= expertiz=2. \mbun=t=]i starea actual= de lucruri, \ntrucât ace[tia nu
Nu \n ultimul rând, \ns=[i protocoalele de expertiz= dispun de cuno[tin]ele de specialitate necesare [i nu au
sunt redactate cu mai mult= rigoare, iar con]inutul este experien]= \n examinarea timbrelor, nest=pânind bine nici
structurat pe baza unor criterii [tiin]ifice [i a unei practici terminologia. Laboratoarele de expertiz= criminalistic= au
sistematice, relativ unitar=, cel pu]in prin prisma raport=rii lor \ns= tehnici de instrumentalizare [i rigoare metodologic=.
la prescrip]iile legale. Toate aspectele relevate argumenteaz= faptul c=
Exist= apoi destule situa]ii \n care, pentru elucidarea expertiza timbrelor \ntrune[te caracteristicile unei expertize
problemei autenticit=]ii, se poate apela la tehnici complexe, \n care metodologia de efectuare, tehnicile de
nondistructive sau chiar distructive, f=r= a altera valoarea, instrumentalizare [i protocoalele de expertiz= pot fi abordate
prin examinarea materialelor din care sunt confec]ionate [i din perspectiva criminalisticii.
timbrele, a suporturilor pe care sunt aplicate acestea [i a unor Referin]ele bibliografice privind expertiza complex=6
factori de contaminare. nu fac trimitere [i la expertiza timbrelor, dar opin=m c= \n
acest caz situa]ia este sinonim= cu cea a expertizei picturilor,
De-a lungul timpului astfel de timbre au fost care impune colaborarea unor speciali[ti din domeniul artei
comercializate drept originale, dup= ce \n prealabil men]iunea cu exper]i chimi[ti, fizicieni [i criminali[ti, pentru rezolvarea
de facsimil a fost anulat=. unor probleme privind calitatea materialelor [i metodelor

57
folosite \n realizarea falsului, autenticitatea semn=turii, [i pe
aceste baze, stabilirea autenticit=]ii piesei examinate.
Sistemul actual al desfigur=rii m=rcilor prin
poansonare, ar putea fi \nlocuit prin protocoalele de
expertiz=, care ar ilustra la standarde de calitate indubitabile
piesa examinat= [i toate procedurile tehnice urmate,
modurile de asigurare \mpotriva substituirilor urmând s= fie
reglementate prin norme interdepartamentale.
Acest gen de expertiz= ar putea deveni accesibil
pentru to]i solicitan]ii \ntrucât multe opera]iuni care cer efort
de documentare, migal= [i un volum important de munc= ar fi
substituite prin proceduri [i tehnici standardizate.
|n cataloage, detaliile sunt marcate asem=n=tor
procedeelor utilizate \n expertiza criminalistic=, respectiv cu
cifre, \n cazul celor ce se refer= la semnele grafice, [i cu
litere, la detaliile imaginii, pe aceea[i fotogram= sau pe
fotograme diferite.
Exemplific=m, prin timbrele clasice “CAP DE BOUR”-
de 27 PARALE, din prima emisiune [i timbrul de 6 PARALE
PRINCIPATELE UNITE din emisiunea a II-a .Trebuie
precizat c= nu \n toate cazurile exist= o conven]ie foarte
explicit= privind notarea detaliilor, la unele ilustra]ii, detaliile
semnelor grafice [i cele ale imaginii fiind marcate aleatoriu
prin litere [i cifre, ca de exemplu la timbrul clasic de 30
PARALE, tipografiat, PRINCIPATELE UNITE, 1864 (vezi
CMR ’74, pag 61).

Moldovei 1858 (15 iulie – 31 octombrie) (vezi CMR ‘


74, p. 45-47)

De cele mai multe ori, explorarea comparativ= este o


opera]iune extrem de anevoioas=, func]ie de complexitatea
imaginii.
De o real= utilitate \n efectuarea examin=rilor, atunci
când expertul are la dispozi]ie atât timbrul suspect cât [i unul
sau mai multe timbre cu autenticitate necontestat= provenind
din aceea[i emisiune, este microscopia de compara]ie,
destinat= investiga]iilor criminalistice \n domeniul
traseologiei.
Utilizarea acestei tehnici permite examinarea
simultan= a timbrului suspect [i a celui autentic, ca [i
fotografierea pe acela[i cli[eu, \n imagini al=turate, a zonelor
\n care se eviden]iaz= eventualele deosebiri, permi]ând
demonstrarea prin fotograme ata[ate raportului de expertiz=
a constat=rilor.

1 Vezi Dr. LUCIAN IONESCU – Autentic [i fals \n


filatelie. Cazuri din practica laboratoarelor de expertiz=
criminalistic= \n “Probleme de criminalistic= [i criminologie “
nr. 2/1982, pg.98-102
2 Vezi Codul de procedur= penal= al României art.
125
3 vezi CMR ‘74 – p. 18
4 vezi Marcel D=nescu – Dictionar filatelic Ed. Sport-
turism Bucure[ti 1979, pg. 129
5 vezi Nicolae Tripovici – Filatelia. Studiu, pasiune,
competi]ie. Ed. Sport-turism, Bucure[ti, 1985, pg.197-198
6 vezi dr. L. Ionescu – Expertiza complex=, \n
Revista român= de drept nr. 3 / 1978

58
59