Sunteți pe pagina 1din 51

Comisar de poli]ie drd.

CRI{AN-MUCENIC L+ZUREANU
Director adjunct al Institutului de Criminalistic= din I.G.P.R.

Dans l'article présenté on indique les sources de référence pour la documentation de l'accréditation des laboratoires de
criminalistique, conformément au standard ISO 17025.

I
sistemul de management al calit=]ii. |n luna decembrie
ndiferent de domeniul \n care activeaz= o 2006 comisia de auditori investi]i de RENAR, au evaluat
institu]ie, reclama, bonitatea [i credibilitatea acest sistem. Raportul final al comisiei de audit a fost
sunt foarte importante. Satisfac]ia clien]ilor [i prezentat \n data de 16 decembrie 2006 Consiliului de
Acreditare RENAR, care a hot=rât s= ofere credibilitatea
a beneficiarilor ca urmare a desf=[ur=rii unor activit=]i
acredit=rii laboratoarelor din Institutul de Criminalistic= a
sau servicii sub raporturi contractuale sau institu]ionale 46 proceduri de lucru din domeniile expertizei
dau girul calit=]ii [i credibilit=]ii. criminalistice clasice, identific=ri judiciare, analize fizico-
Examinarea \n laboratoarele de [tiin]e forensic chimice \n domeniul chimiei judiciare [i al
prezint= anumite particularit=]i \n sensul c= beneficiarul expertizelor biocriminalistice.
nu poate avea capacitatea imediat= de a verifica Motivat de dorin]a disemin=rii experien]ei pozitive \n
rezultatele determin=rilor. Pentru evitarea oric=ror erori, domeniu, pentru a crea facilitatea accesului la
acestuia trebuie s= i se asigure c= laboratorul are documentarea [i etapele necesare acredit=rii, doresc ca
implementat un sistem de management al calit=]ii bine prin intermediul acestui articol s= evoc care sunt
definit, iar fiecare determinare se face cu respectarea unei documentele utile pentru implementarea managementului
proceduri specifice agreate. calit=]ii, cele de referin]= existente [i organismele care le
Organiza]ia Interna]ional= de Standardizare (ISO), pe elaboreaz=, sursele ajut=toare pentru realizarea unui
baza experien]elor dobândite la nivel mondial a elaborat manual al calit=]ii [i a procedurilor de lucru, precum [i
standarde pretabile pe domenii de activitate. Pentru ghidurile de \ndrumare [i aplicare a documentelor
activitatea de expertiz= criminalistic= standardul necesare pentru implementarea unui sistem al calit=]ii. De
recomandat [i de c=tre Re]eaua European= a Institutelor asemenea, doresc s= scot \n eviden]= modul de utilizare a
de {tiin]e Criminalistice este ISO 17025/2005, care acestor ghiduri.
cuprinde [i elemente din ISO 9000 privind controlul Pentru implementarea procedurilor [i a sistemului de
calit=]ii. Acest standard a fost asimilat [i de c=tre management al calit=]ii \n laboratoarele de determin=ri,
organismul na]ional de standardizare pentru activitatea trebuiesc consultate standardele ISO, ghidurile de aplicare a
de determin=ri \n laboratoare, precum [i de grupul ILAC acestora, manualele de \ndrumare pentru elaborarea
G-19 care a formulat o variant= pentru laboratoarele procedurilor [i a manualului calit=]ii, precum [i documentele
forensic. de referin]=.
Standardul face preciz=ri cu privire la o serie de Manualele de \ndrumare sunt acele documente care
elemente care trebuie s= confere laboratorului interpreteaz= \n mod direct documente ISO [i care acord=
independen]=, competen]= [i credibilitate prin sistemul de asisten]= la proiectarea documentelor [i a procedurilor \n
management al calit=]ii aplicat. cadrul sistemului calit=]ii
|n ultima perioad=, posibilit=]ile de examinare \n Documentele de referin]= sunt elaborate de c=tre
domeniul forensic au fost extinse, fiind m=rite atât organisme, organiza]ii [i comitete interna]ionale recunoscute
capacit=]ile cât [i capabilit=]ile. Dezvoltarea [i de c=tre organismul de standardizare na]ional, astfel:
modernizarea capacit=]ilor de examinare [i expertizare ISO – Organiza]ia Interna]ional= pentru Standardizare
criminalistic= sau medico-legal= nu pot fi suficiente, dac= ILAC – International Laboratory Accreditation
nu se ofer= institutului posibilitatea acredit=rii care s=-i Cooperation
confere credibilitate, luând \n considerare c= probatoriu EN – Comitetul European pentru Acreditare
[tiin]ific este dezb=tut \n furcile caudine ale contrariet=]ii ASTM – American Society for testing and materials
din procesul judiciar. FBI SWGMAT – Scientific working group on materials
La Institutul de Criminalistic= din I.G.P.R. a \nceput analysis
de anul trecut implementarea standardelor sub toate ENFSI – Re]eaua European= a Institutelor de {tiin]e
aspectele, iar din luna august a fost declarat func]ional Criminalistice

1 CRIMINALISTICA
Mai pot fi consultate [i alte standarde ISO, astfel: aplicarea \ntr-un caz concret”.
ISO 9001- Sisteme de management al calit=]ii. Cerin]e Pentru realizarea valid=rii, ghidul Eurachem explic= cum
ISO 10012 - Sisteme de management al m=sur=torilor. se realizeaz= validarea atunci când introducem \n lucru o
Cerin]e pentru procese care implic= m=surarea [i metod= nou=, când metoda existent= trebuie modificat= sau
echipamente de m=surare. \mbun=t=]it= ori extins=.
ISO 17020 - Criteriu general pentru func]ionarea Când controlul de calitate arat= c= o metod=
diferitelor tipuri de organisme care desf=[oar= activit=]i de preexistent= se schimb= de-a lungul timpului... Când metoda
inspec]ie. deja existent= este folosit= \ntr-un alt laborator, cu al]i
Pentru a veni \n sprijinul implement=rii, Organiza]ia speciali[ti sau cu alte instrumente.
Interna]ional= pentru Standardizare a publicat numeroase Pentru a demonstra echivalen]a dintre dou= metode
manuale de \ndrumare. Ghidul 32 ISO - Calibrarea \n chimia Eurachem prevede c= “Un oarecare grad de validare
analitic= [i folosirea materialelor de referin]= certificate. este \ntotdeauna necesar”, iar referitor la prelevarea probelor,
ISO/TR 1003 - |ndrumare pentru stabilirea sistemului de standardul ISO 17025 prevede c= (5.7) “Laboratorul va avea
management al calit=]ii un plan de selec]ie [i proceduri de prelevare atunci când
ISO 9004 - Sisteme de management al calit=]ii, \ndepline[te activit=]i de prelevare/e[antionare a substan]elor,
\ndrumare pentru \mbun=t=]irea performan]ei. materialelor sau produselor pentru examin=ri ulterioare sau
Organiza]ia Interna]ional= pentru Cooperare \n vederea calibr=ri”.
Acredit=rii (LAC) a elaborat multe documente folositoare, a |n acest sens, ENFSI QCC (grupul de lucru pe domeniul
c=ror consultare de pe internet este gratuit=. asigur=rii calit=]ii) a elaborat un document care ofer= informa]ii
ILAC G2 - Trasabilitatea m=sur=torii ILAC G15 - Ghid de pentru alegerea planului de prelevare, criteriile de selec]ie [i
\ndrumare pentru ISO/IEC 17025 ILAC G19 - Ghid de modul de \ntocmire a procedurii de prelevare. Dup= ce am
\ndrumare pentru laboratoarele forensic EN, VAM,
parcurs toate etapele stipulate \n procedurile tehnice [i am
EURACHEM [i EA au manuale de \ndrumare procedurale
acoperit toate aspectele din Sec]iunea 5 a ISO 17025, se va
ASTM, FBI, ASCLAD au manuale de \ndrumare procedurale
proceda la elaborarea manualului calit=]ii.
[i documente de referin]=.
Manualul calit=]ii
ENFSI are un manual al calit=]ii [i manuale procedurale
Cuvinte cheie:
analitice, precum [i documente de referin]=.
Organiza]ie; sistem de management al calit=]ii; controlul
Standardele sunt enun]ate pentru a acoperi o mare
documentelor analiza comenzii, a ofertelor [i contractelor;
gam= de examin=ri [i de multe ori no]iunile pot fi confundate
subcontractarea; achizi]ionarea de materiale [i furnituri;
sau ne\n]elese. Pentru o mai bun= \n]elegere, doresc s=
servicii c=tre client; tratarea reclama]iilor controlul activit=]ilor
prezint un mod practic de utilizare a documentelor amintite
neconforme; ac]iuni preventive, ac]iuni corective control al
pentru acreditarea analizei fibrelor.
\nregistr=rilor; audituri interne [i analiza efectuat= de
Prima \ntrebare care se pune este \n leg=tur= cu
management
necesitatea respect=rii standardului de referin]= sub toate
Referitor la modul cum trebuiesc tratate reclama]iile, ISO
aspectele [i de unde anume trebuie s= se \nceap=
17025 la cap. 4.8 prevede c=, “Laboratorul va avea o politic= [i
documentarea.
o procedur= pentru rezolvarea plângerilor primite de la clien]i
|ntocmirea procedurii standard de operare poate fi cea
sau din alte p=r]i”, iar ca referin]= putem consulta ISO 10002 -
mai u[oar= cale de pornire, \ns= trebuie s= [tim \n primul rând
Managementul calit=]ii. Satisfac]ia clientului. |ndrumare pentru
cum trebuie f=cut acest lucru.
Documentul ENFSI SOP explic= detaliat modul \n care abordarea plângerilor \n cadrul organiza]iilor.
trebuie redactat= procedura de operare, \ns=, sunt necesare [i Documentele men]ionate sunt utile pentru
documente de referin]= \n domeniul examin=rii fibrelor pe care implementarea unui sistem de management al calit=]ii, ISO
le putem g=si sub forma unui “Manual de bune practici de 17025 prevede con]inutul MANUALULUI CALIT+}II al
analiz= a fibrelor” (ENFSI- EFG), Manualul de \ndrumare PROCEDURILOR, [i prin intermediul altor standarde. Sunt
pentru examinarea criminalistic= a fibrelor elaborat de utile ghidurile de \ndrumare [i documentele de referin]=. Se
SWGMAT. poate conchide c=, Ghidurile de \ndrumare sunt mai detaliate
Urm=torul pas se refer= la necesitatea valid=rii metodei decât standardele ISC, iar documentele de referin]= ofer= mai
de analiz= [i anume cât de mult trebuie s= se valideze (total, multe detalii decât un ghid, dar nu sunt normative. |n final
par]ial), r=spuns pe care \l g=sim \n standardul de referin]= doresc s= v= informez despre desc=rc=rile gratuite de fi[iere
ISO 17025 care prevede la punctul 5.4.4.2 c= “Validarea va fi prin intermediul internetului.
atât de extensiv= cât este necesar pentru a \ndeplini cerin]ele www.ilac.org
de aplicare sau domeniul de aplicare. “ILAC G19 a elaborat un www.european-accreditation.org
Manual de \ndrumare pentru laboratoarele de criminalistic= \n www.enfsi.eu
care g=sim explica]ii \n acest sens. De asemenea, Eurachem www.eurachem.ul.pt
a publicat un ghid de laborator privind validarea metodei [i www.fbi.gov
aspecte conexe, iar ENFSI are publicat un material referitor la www.astm.org
validarea [i implementarea de noi metode. www.ascld-lab.org
|n conformitate cu recomand=rile ILAC G19 trebuie s= www.iso.org
ne asigur=m c= “Toate procedurile tehnice folosite de un www.cenorm.be
laborator forensic, trebuie s= fie pe deplin validate \nainte de www.vam.org

CRIMINALISTICA 2
Comisar de poli]ie NICOLAIE IANCU
Conf. univ. dr. ELENA-ANA MIHU}

Le but du système Eurodac est d’assister à la détérmination de l’Etat membre qui a la responsabilité d’examiner
une demande d’asile déposée sur le teritoire d’un Etat membre par un citoyen d’un Tiers Etat.
Dans la base de données centrales on stocke les informations suivantes: l’Etat membre d’origine; le lieu et la date
de la demande d’asile; les empreintes digitales; le sexe; le numero de référence utilisé par l’Etat membre d’origine; la
date de la prise des empreintes; la date de transmission des données centrale; des informations concernant les
receveurs des données centrales; des informations concernant les receveurs des données dans la base de données
centrales; des informations concernant les receveurs des données transmises et la date/les dates auxquelles celles-ci
ont été transmises.
Les autoritées compétentes peuvent reçevoir une demande d’asile de la part de: Le Bureau National pour les
Réfugiés; les structures de la Police de Frontière Roumaine; les structures des Autoritées pour les Etrangers; les
structures de la Police Roumaine; les structures de l’ Administration Nationale des Pénitenciers du cadre du Ministère
de la Justice.
vor preleva amprentele tuturor solicitan]ilor de azil care,

E
liminarea controlului la frontierele interne a adus potrivit declara]iilor lor, au \mplinit vârsta de 14 ani, urmând ca
\n discu]ie dou= fenomene importante: migra]ia aceste date s= fie transmise [i stocate pe suport de hârtie \n
intern= [i solicitarea de azil. La nivelul
cartoteca Oficiului Na]ional pentru Refugia]i [i \n format
Comunit=]ii Europene este necesar= stabilirea identit=]ii
electronic \n baza de date na]ionale AFIS. De asemenea,
solicitan]ilor de azil ori a persoanelor re]inute pentru trecerea
prelevarea amprentelor fiec=rui solicitant de azil trebuie
ilegal= a grani]ei externe a Comunit=]ii. Astfel, fiecare stat
trimis= la Unitatea Central= Eurodac, pentru a face posibile
membru trebuie s= aib= un sistem care s= permit= s= verifice
controalele \n sistemul Eurodac (sistem european de
dac= un str=in aflat pe teritoriul s=u a depus cerere de azil \ntr-
identificare automat= a amprentelor)4.
un alt stat membru.
Amprentele sunt procesate digital [i transmise \n
|n acest sens, a fost necesar= \nfiin]area unui sistem
formatul de date necesar pentru operarea eficient= a Unit=]ii
cunoscut sub numele de “Eurodac”, instituit la nivelul Comisiei.
Centrale, precum [i transmiterii de date de c=tre statele
Este format dintr-o Unitate Central=, care opereaz= o baz= de
membre c=tre Unitatea Central= ori \n sens invers5.
date central= computerizat= de stocare [i comparare a
|n baza de date central= se stocheaz= urm=toarele date:
amprentelor, precum [i mijloace electronice, care s= asigure
statul membru de origine, locul [i data solicit=rii de azil,
transmiterea de date \ntre statele membre [i baza de date
amprentele, sexul, num=rul de referin]= folosit de statul
central=1.
membru de origine6, data amprent=rii, data transmiterii datelor
De asemenea, s-au stabilit \n mod clar responsabilit=]ile
c=tre Unitatea Central=, data la care datele au fost introduse
Comisiei privind Unitatea Central= [i responsabilitatea statelor
membre privind utilizarea datelor, securizarea acestora, \n baza de date central=, detalii privind recipientul/recipien]ii
accesul la datele stocate [i modificarea acestora, ]inându-se datelor transmise [i data/datele la care acestea au fost
seama [i de faptul c= astfel colectarea, transmiterea [i transmise.
prelucrarea lor ar putea afecta exercitarea libert=]ilor Statele membre asigur= transmiterea datelor de
individuale. amprentare de o calitate corespunz=toare, \n scopul
|n aceea[i m=sur= sunt responsabile de identificarea [i compar=rii prin mijloacele sistemului de recunoa[tere
clasificarea rezultatelor compara]iilor transmise de c=tre computerizat= a amprentelor (AFIS).
Unitatea Central=, precum [i de blocarea datelor privitoare la Un cet=]ean al unui stat ter] trebuie considerat solicitant
persoanele admise [i recunoscute ca refugia]i. de azil dac= acesta \[i exprim= \n orice mod temerea c= ar
Scopul sistemului Eurodac este de a asista la stabilirea putea suferi probleme serioase dac= s-ar \ntoarce \n statul s=u
statului membru care are responsabilitatea de a examina o de origine sau la re[edin]a sa obi[nuit=7.
solicitare de azil depus= pe teritoriul unui stat membru de un Autorit=]ile competente s= primeasc= o cerere de azil
cet=]ean al unei ]=ri ter]e2 . sunt urm=toarele: Oficiul Na]ional pentru Refugia]i, structurile
Fiecare stat membru ia, \n conformitate cu drepturile Poli]iei de Frontier= Române, structurile Autorit=]ii pentru
stipulate \n Conven]ia European= a Drepturilor Omului [i \n Str=ini, structurile Poli]iei Române, structurile Administra]iei
Conven]ia Na]iunilor Unite pentru Drepturile Copilului, \n mod Na]ionale a Penitenciarelor din cadrul Ministerului Justi]iei.
prompt, conform legisla]iei statului respectiv, datele personale 1. Oficiul Na]ional pentru Refugia]i este autoritatea
[i amprentele tuturor degetelor fiec=rei persoane cu vârsta de central= responsabil= de implementarea politicilor României \n
cel pu]in 14 ani, aflate \n una din situa]iile de mai sus3, doar \n domeniul azilului. Acesta va informa, \n scris, to]i cet=]enii
scopul stabilit de art.15 alin. 1 din Conven]ia de la Dublin. str=ini sau apatrizi, afla]i pe teritoriul ]=rii noastre, care depun
Astfel, o dat= cu depunerea cererii de azil, Oficiul o cerere de azil la structurile sale, cu privire la procedura
Na]ional pentru Refugia]i sau celelalte autorit=]i competente prev=zut= de actul comunitar [i consecin]ele acesteia,

3 CRIMINALISTICA
respectiv amprentarea \n scopul implement=rii datelor cu acesta informeaz= statul membru responsabil anterior, statul
caracter personal \n sistemul Eurodac. membru care conduce procedura pentru determinarea statului
2. |n cazul \n care cererea de azil este depus= organelor membru responsabil sau statul membru c=ruia i-a fost solicitat
teritoriale ale structurilor Ministerului Internelor [i Reformei s=-[i asume responsabilitatea sau s= reprimeasc= solicitantul.
Administrative, solicitantul va fi informat cu privire la faptul c= Fiecare stat membru comunic= oric=rui alt stat membru,
trebuie s= se prezinte la Oficiul Na]ional pentru Refugia]i ori la care cere acest lucru, date personale cu privire la solicitantul
o structur= teritorial= a acestuia. de azil. Aceste date trebuie s= fie relevante [i nu \n exces,
Tuturor cet=]enilor statelor ter]e care \[i exprim= dorin]a potrivit prevederilor articolului 21, capitolul VI din regulament,
de a solicita azil la frontier= trebuie s= li se ofere oportunitatea \n vederea determin=rii statului membru responsabil pentru
de a proceda astfel. |n acest sens, autorit=]ile de frontier= examinarea cererii de azil, a examin=rii cererii de azil, precum
trebuie s=-i informeze, \ntr-o limb= pe care se presupune, \n [i a implement=rii oric=rei obliga]ii ce reiese din Regulamentul
mod logic, c= o \n]eleg, cu privire la procedura ce trebuie Consiliului nr. 343/2003 10.
urmat=, la drepturile [i obliga]iile pe care le au, la consecin]ele Informa]iile la care se face trimitere la aliniatul 1 din
posibile ale ne\ndeplinirii obliga]iilor [i ale necooper=rii cu regulament pot acoperi numai:
autorit=]ile. • detalii personale despre solicitant ori despre membrii
Poli]ia de Frontier= Român= va informa solicitantul \n familiei sale (numele actual complet, numele anterior, porecle
scris cu privire la faptul c= informa]iile privitoare la cererea [i sau pseudonime, na]ionalitatea prezent= [i trecut=, data [i
persoana sa, inclusiv amprentele papilare prelevate, pot face locul na[terii);
obiectul schimbului de informa]ii \ntre statele membre ale • documentele de identitate [i c=l=torie (referin]e,
Uniunii Europene ori alte state care au convenit printr-un valabilitate, data emiterii, autoritatea emitent=, locul emiterii etc.);
acord special participarea la acest mecanism, cu scopul • alte informa]ii necesare pentru stabilirea identit=]ii
exclusiv de a stabili statul membru responsabil cu analizarea solicitantului, inclusiv amprentele luate \n conformitate cu
cererii de azil8. Regulamentul CE nr. 2725/2000;
Orice solicitare de protec]ie interna]ional= trebuie s= fie • locul de reziden]= [i rutele de c=l=torie;
transmis= fie autorit=]ii na]ionale competente desemnate de • documentele de [edere sau vizele emise de un stat
fiecare stat membru, \n scopul examin=rii sale, fie autorit=]ii membru;
responsabile cu decizia dac= s= permit= intrarea pe teritoriu, • locul \n care s-a depus cererea;
astfel \ncât cererea sa s= poat= fi examinat= de autoritatea • data oric=rei depuneri anterioare de cerere de azil, data
competent=. prezentei depuneri, stadiul la care s-a ajuns \n procedura [i
Cererea de azil depus= la organele teritoriale ale Poli]iei decizia luat=, dac= este cazul.
de Frontier= Române dintr-un punct de control pentru trecerea
frontierei de stat este \naintat= structurii competente a Oficiului NOTE
1 Potrivit articolului 1 din capitolul I al Regulamentul Consiliului (CE)
Na]ional pentru Refugia]i, care o analizeaz= [i pronun]= o
hot=râre \n termen de trei zile de la primire. nr. 2725/2000 din 11 decembrie 2000 privind \nfiin]area “Eurodac” pentru
compararea amprentelor \n scopul aplic=rii eficiente a Conven]iei Dublin
|n Unitatea Central= sunt separate datele referitoare la
(Regulamentul Consiliului CE nr. 343/2003 din 18 februarie 2003).
solicitan]ii de azil [i datele despre str=inii re]inu]i, datorit= 2 Idem.
trecerii ilegale a grani]elor externe, care sunt stocate \n baza 3 Directiva 95/46/CE a Parlamentului European [i a Consiliului din
de date. De asemenea, se atribuie un semn distinctiv 24 octombrie 1995, privind protec]ia persoanelor cu privire la procesarea
corespunz=tor datelor persoanelor care au fost recunoscute [i datelor personale [i la libertatea de mi[care a acestor date, se aplic=
admise ca refugia]i fiind separate de alte date \nregistrate \n proces=rii datelor personale de c=tre statele membre \n cadrul sistemului
baza de date. Eurodac.
4 Legea nr.122/2006 privind azilul \n România.
Pe baza datelor prelucrate \n sistemul Eurodac se pot
5 Potrivit articolului 2 din Regulamentul Consiliului (CE) nr. 407/2002
\ntocmi statistici din care s= reias=:
din 28 februarie 2002 de stabilire a regulilor de implementare a
• num=rul persoanelor care, fiind admise [i recunoscute
Regulamentului (CE) nr. 2725/2000 privind instituirea “Eurodac” pentru
ca refugia]i \ntr-un stat membru, au depus alt= cerere de azil compararea amprentelor \n vederea implement=rii eficiente a Conven]iei
\n alt stat membru; de la Dublin (Regulamentul Consiliului CE nr. 343/2003 din 18 februarie
• num=rul persoanelor care au fost recunoscute [i 2003).
admise ca refugia]i \n mai mult de un stat membru; 6 Num=rul de referin]= la care se face referire \n art. 5 aliniatul 1 litera
• statele membre \n care refugia]ii au depus o a doua d din Regulamentul Eurodac face posibil= rela]ionarea sigur= \ntre date
cerere de azil. [i o persoan= anume [i statul membru care transmite datele. Totodat=,
face posibil s= se afle dac= astfel de date se refer= la un solicitant de azil
Cererea de azil este examinat= de un singur stat membru,
sau la o persoan= la care se face referire \n art. 8 sau art. 11 din
cel indicat ca responsabil prin criteriile stabilite \n Capitolul III al
Regulamentul Eurodac.
Regulamentului Consiliului (CE) nr. 343/2003 care stabile[te 7 Cerere de azil \nseamn= cererea depus= de un cet=]ean al unui
criteriile [i mecanismele pentru determinarea statelor membre stat ter] care poate fi \n]eleas= ca o cerere de protec]ie interna]ional= din
responsabile pentru examinarea cererilor depuse \ntr-unul din partea unui stat membru, prin Conven]ia de la Geneva din data de 28
statele membre de un cet=]ean al unei ]=ri ter]e9. iulie 1951.
8 Potrivit Legii nr. 122/2006 privind azilul \n România.
Prin derogare de la alin.1, fiecare stat membru poate
9 Potrivit prevederilor articolului 3 aliniatul 1, capitolul II din
examina o cerere pentru azil depus= de un cet=]ean al unei
Regulamentul Consiliului (CE) nr. 343/2003 din 18 februarie 2003, care
]=ri ter]e, chiar dac= aceast= examinare nu este
stabile[te criteriile [i mecanismele pentru determinarea statelor membre
responsabilitatea sa prin criteriile prezentate \n regulament. |n
responsabile pentru examinarea cererilor depuse \ntr-unul din statele
acest caz, statul membru va deveni statul membru responsabil membre de un cet=]ean al unei ]=ri ter]e (Reglementarea Dublin).
prin \n]elesul prezentului regulament [i \[i va asuma obliga]iile 10 Potrivit dispozi]iilor capitolului VI din Regulamentul Consiliului
asociate cu aceast= responsabilitate. Acolo unde este cazul, (CE) nr. 343/2003.

CRIMINALISTICA 4
Procuror EMILIA-ELENA GAVADIA
VASILE L+P+DU{I

L'article se réfère au meurtre exécuté de manière féroce à Iazul Morii en intêret matériel par R=ducanu Mihai Florin contre
Negoi]= Marian.
a stabilit urm=toarele: “Moartea victimei a fost violent= [i s-a

I
nvestigarea criminalistic= este o “art=”, a[a datorat hemoragiei meningo-cerebrale, consecutiv= unui
cum a denumit-o marele criminalist francez traumatism cranio-cerebral cu fracturi multieschiloase de bolt=
Edmond Lacond, “arta [i tehnica investiga]iilor cranian=. Leziunile s-au putut produce prin lovituri repetate cu
penale”. un corp dur cu suprafa]= relativ mic= (posibil ciocan), fiind \n
Practica organelor judiciare a confirmat pe deplin leg=tur= de cauzalitate direct= necondi]ionat= cu decesul. De
aceast= apreciere. asemenea, leziunile de la nivelul mâinii stângi s-au putut
Realizarea scopului procesului penal, face ca proba produce prin lovire cu un corp dur, \n acela[i context
[tiin]ific= s= capete o pondere din ce \n ce mai mare \n traumatic, iar leziunile constatate la nivelul p=r]ilor dorsale ale
procesul administr=rii probelor \ntr-o cauz= penal=. |n cadavrului au putut fi produse prin târâre pe suprafe]e rugoase
acest context, cercetarea criminalistic= a locului faptei [i [i au caracter vital”.
constatarea tehnico-[tiin]ific= ori expertiza criminalistic= |n vederea identific=rii cadavrului, procurorul criminalist
sau de alt= natur=, le revin un rol de prim ordin. a dispus efectuarea unei constat=ri tehnico-[tiin]ific=, prilej cu
Investigarea criminalistic= a locului faptei, efectuat= care s-a stabilit identitatea cadavrului ca apar]inând numitului
la timp [i \n mod calificat contribuie decisiv la l=murirea Negoi]= Marian, n=scut la 10 mai 1954, \n Bucure[ti.
multor probleme ale investig=rii criminalistice (de Dup= identificarea cadavrului s-a luat m=sura ca
exemplu: existen]a urmelor ce dovedesc s=vâr[irea unei fotografia victimei s= fie prezentat= la un post de televiziune cu
infrac]iuni, despre care au fost sesizate organele explica]iile necesare, respectiv c= a fost descoperit pe digul
judiciare; activit=]ile desf=[urate de c=tre f=ptuitor \n care \mprejmuie[te Lacul Morii. Informa]iile au venit imediat,
câmpul infrac]ional din momentul intr=rii [i pân= \n de la numitul Teodorescu Adrian, care a comunicat organelor
momentul p=r=sirii acestuia etc.). de urm=rire penal= c= victima Negoi]= Marian a locuit la
Faptul c= investigarea criminalistic= este domiciliul s=u din comuna Con]e[ti, satul B=lteni, jude]ul
considerat= partea cea mai important= a instrument=rii Dâmbovi]a, pân= la data de 27 noiembrie 2006, când a fost
cauzei penale, ne este demonstrat [i \n cazul pe care \l luat cu un autoturism de c=tre numitul R=ducanu Mihai-Florin
vom prezenta. Este vorba de omorul a c=rei victim= a fost cu scopul de a-l transporta \n Bucure[ti pentru finalizarea unei
Negoi]= Marian, comis cu ferocitate de R=ducanu Mihai tranzac]ii imobiliare.
Florin, dosarul aflându-se pe rol la Tribunalul Bucure[ti.
Crim= comis= pentru interes material
Contribu]ia mass-media la solu]ionarea cazului
Din verific=rile efectuate de poli]i[ti [I pe timpul audierii
28 noiembrie 2006, Dispeceratul Poli]iei Capitalei intr= \n lui R=ducanu Mihai-Florin s-au desprins urm=toarele:
alert=. S-a primit o sesizare \n leg=tur= cu faptul c=, pe un • |n cursul anului 1997, Negoi]= Marian, prin manevre
teren viran, din apropierea digului ce \mprejmuie[te Lacul frauduloase, a fost deposedat de locuin]a proprietate
Morii, a fost descoperit cadavrul unei persoane cu identitate personal=, situat= \n strada Caporal Mi[c= Petre nr. 4, bloc
necunoscut=, care prezint= mai multe leziuni traumatice \n M16, scara 1, etaj 5, ap. 22, sector 5, ulterior apartamentul \n
zona capului. De men]ionat c= digul face leg=tura \ntre cauz= fiind vândut altor persoane.
comuna Ro[u [i cartierul bucure[tean Giule[ti. |n aceste condi]ii, victima Negoi]= Marian s-a \n]eles cu
Fiind pus= \n mi[care echipa complex= de cercetare a numitul R=ducanu Mihai Florin, ca \n baza unui mandat
locului faptei, condus= de procurorul criminalist Emilia-Elena special acesta s=-l reprezinte \n proces, pentru anularea
Gavadia, din cadrul Parchetului de pe lâng= Tribunalul contractului de vânzare-cump=rare [I recuperarea
Bucure[ti. apartamentului.
Ajun[i la fa]a locului, membrii echipei de cercetare au |n baza \n]elegerii, dup= recuperarea locuin]ei, aceasta
constatat c= victima era complet dezbr=cat= [i prezenta urma s= fie vândut=, iar suma ob]inut= urma s= fie \mp=r]it=
multiple leziuni traumatice, inclusiv la nivelul mâinii stângi. O \ntre victim= [I numitul R=ducanu Mihai, \n mod egal. |n cursul
prim= concluzie care s-a desprins a fost aceea c= \ntre victim= anului 2006, prin hot=râre definitiv= [I irevocabil=,
[i agresor au existat alterca]ii, victima ap=rându-se cu mâna apartamentul \n cauz= este atribuit \n proprietatea lui Negoi]=
stâng= de loviturile ce i-au fost aplicate. Marian. La scurt timp, respectiv la data de 25 noiembrie 2006,
Cu prilejul examin=rilor f=cute de criminali[ti pe digul ce R=ducanu Mihai-Florin, \n calitate de mandatar al
\mprejmuie[te Lacul Morii, au fost descoperite mai multe urme proprietarului apartamentului, Negoi]= Marian a vândut
de culoare brun-ro[cat= [i urme de târâre. numitului Seretcu Laur [I Seretcu Niculina apartamentul
Necropsia medico-legal= dispus= [i efectuat= \n cauz=, respectiv, contra sumei de 46.000 euro.

5 CRIMINALISTICA
|n ziua de 27 noiembrie 2006, R=ducanu Mihai, dup= ce Leordeni, iar la \ntoarcere spre zona Vitan-Bârze[ti a oprit
\n prealabil a \ncheiat dou= \nscrisuri olograf cu titlul autoturismul pe Splaiul Independen]ei [i a aruncat \ntr-o zon=
“DECLARA}IE”, una pe numele lui, iar cealalt= pe numele verde obiectele de \mbr=c=minte ale victimei, iar ciocanul l-a
Negoi]= Marian, \n care precizeaz= c= fiecare a primit suma ce aruncat \n râul Dâmbovi]a.
se cuvine \n urma vânz=rii apartamentului nr. 22, din La data de 7 decembrie 2006, \n zona Splaiul
str. Caporal Mi[c= Petre, se deplaseaz= \n satul B=lteni, Independen]ei au fost g=site [i ridicate obiectele de
jude]ul Dâmbovi]a, cu scopul de a perfecta tranzac]ia cu \mbr=c=minte apar]inând lui Negoi]= Marian, care au fost
Negoi]=. |ntrucât nu s-au \n]eles asupra sumei ce urma s= o examinate de Institutul de Criminalistic= al I.G.P.R. |n
primeasc= fiecare, R=ducanu \l ia pe Negoi]= [i \l transport= concluziile raportului de constatare tehnico-[tiin]ific=,
cu autoturismul proprietate personal=, marca “Mercedes 240 criminali[tii au pus \n eviden]= urme de sânge uman, care
TD”, \n zona Comunei Ro[u, din jude]ul Ilfov. apar]ineau grupei sanguine AII (grupa victimei).
|n drum spre Bucure[ti, Negoi]= Marian a consumat Faptele inculpatului R=ducanu Mihai Florin \n vârst= de
b=uturi alcoolice, exprimându-[i \n mod constant 53 de ani, f=r= ocupa]ie, \ntrunesc elementele constitutive [i
nemul]umirea cu privire la suma ce urma s=-i revin= din tr=s=turile caracteristice ale infrc]iunii de omor calificat [i
vânzarea apartamentului, respectiv 18.000 EURO. La un deosebit de grav, fapt= prev=zut= [i pedepsit= de art. 175 lit.
moment dat, R=ducanu Mihai-Florin a transportat pe Negoi]= b [i i [i art. 176 lit. a C.pen.
Marian \n zona digului ce \mprejmuie[te Lacul Morii, Sub aspectul \ncadr=rii juridice a faptei, pentru a se
continuând s= existe discu]ii contradictorii \ntre ei. Observând re]ine circumstan]a agravant= prev=zut= de art. 175 lit. b din
c= nu ajung la nici o \n]elegere, R=ducanu a luat din C.pen., s-a apreciat c=, din toate probele administrate \n
portbagajul autoturismului un ciocan cu care a \nceput s=-i cauz=, a rezultat c= inculpatul R.M.F. a avut interes material \n
aplice mai multe lovituri lui Negoi]= Marian, pân= când victima momentul \n care a comis infrac]iunea.
a c=zut pe partea betonat= a digului. Dup= ce victima a |n ziua de 5 decembrie 2006, R=ducanu Mihai Florin a
decedat, a târât cadavrul acesteia pe partea cealalt= a digului predat organelor de urm=rire penal= un plic de con]inea suma
[i apoi a dezbr=cat-o [i a abandonat-o pe un teren viran. de 30.000 euro, ce reprezint= o parte din pre]ul apartamentului
Pantofii victimei i-a aruncat \n Lacul Morii. victimei, sum= ce a fost pus= la dispozi]ia instan]ei de
|n cursul serii autorul a ajuns \n zona Comunei Pope[ti- judecat=.

PLAN{A FOTO (aspecte de la locul faptei [i pe timpul autopsiei)

Foto 1
Foto 2

Foto 3
Foto 4

CRIMINALISTICA 6
Foto 8

Foto 5

Foto 9

Foto 6

Foto 7
Foto 10

7 CRIMINALISTICA
Subcomisar de poli]ie RADU TE{AN
Subcomisar de poli]ie ADRIAN BABA
Tehinician criminalist MARIUS GU}

Les fausseurs des documents officiels de voyage utilisent pleinement le dévéloppement de la tehnique, c’est pourquoi, pour
les combattre, les experts de l’Etat doivent savoir non seulement cette technique, mais avoir aussi des documents de
comparaison. Il est donc nécessaire d’avoir une sorte de “base de données” avec des documents officiels de divers états.

categorii de persoane, datorit= impunerii unor condi]ii de

F
alsul material const= \n alterarea par]ial= a unui eliberare.
document sau \n contrafacerea integral= a |n atare condi]ii, pia]a alter=rii [i contrafacerii vizelor a
unuia asem=n=tor cu un altul autentic. devenit \nfloritoare pentru cei din tagma falsificatorilor, sume
Fundamentul [tiin]ific al expertizei tehnicii documentelor considerabile de bani fiind \ncasate pe naivitatea sau
este determinat de modific=rile produse prin falsificare asupra \ncrederea deplin= a unora, c= le va fi astfel \nlesnit=
unui document. deplasarea \n spa]iul “Schengen”, cu ajutorul documentelor
Competi]ia tacit= dintre exper]ii criminali[ti din domeniu falsificate.
[i falsificatori a ajuns un veritabil duel, \n ultima perioad=, Evolu]ia [i experien]a pozitiv= dobândit= de exper]ii
aceasta c=p=tând dimensiuni impresionante datorit= criminali[ti, nu a \nfrânt b=t=lia cu falsificatorii, care, la rândul
p=trunderii unor noi tehnologii [i softuri de prelucrare [i lor, au c=utat s=-[i perfec]ioneze [i s= realizeze documennte
plastografiere a unor documente autentice. cât mai asem=n=toare cu cele autentice.
Pa[ii f=cu]i \nainte \n domeniul tehnologiei sunt Astfel, spre exemplu, dac= \n primii ani ai eliber=rii
disponibili atât celor certa]i cu legea, cât [i celor care lupt= vizelor “Schengen” pentru cet=]enii români, falsificatorii au
pentru ap=rarea ei. demarat timid prin manopere de alterare, modificare a
Codul de conduit= al exper]ilor, speciali[tilor [i acestora, cu timpul au procedat la contrafacerea lor .
tehnicienilor criminali[ti din Poli]ia Român=, oblig=, \n Vizelor contraf=cute le lipseau elemente de siguran]=,
exercitarea atribu]iunilor, s= se respecte anumite norme, cum sunt: tiparul \n relief, fluorescen]a verzuie a seriei vizei [i
examin=rile [i metodele folosite s= fie efectuate pe baza unor desenul central cu men]iunea “EU” (care avea fluorescen]=
argumente [tiin]ifice, iar la \ntocmirea rapoartelor s= nu se galben-verzuie). Dac= aceste elemente nu se reg=seau pentru
\ncalce principiile [i regulile enumerate \n acesta, pentru a se \nceput, \n falsurile ulterioare, acestea au fost inserate, \ns=
evita anumite ac]iuni care pot conduce la erori sau concluzii nereu[indu-se atingerea calit=]ii [i caracteristicilor celor
anemice, lipsite de valoare probant=. autentice.
Examinarea prealabil= a actelor, suspecte de a fi De asemenea, hârtia folosit= pentru c=r]ile de identitate,
falsificate, presupune o cercetare de ansamblu [i de con]inut nu mai prezenta reac]ia hârtiei copiative sub ac]iunea razelor
a documentului [i a suportului din care acestea sunt u.v., ajungându-se pân= acolo \ncât erau reproduse inclusiv
confec]ionate. elemente administrative de protec]ie.
Aceasta presupune cunoa[terea documentului, a Din practica de zi cu zi a efectu=rii expertizelor de acest
caracteristicilor [i elementelor de siguran]= de care dispune gen, amintim aici [i dificult=]ile pe care le \ntâmpin=m \n
acesta, care \ns= nu sunt posibil de utilizat \n demonstra]ia efectuarea lucr=rilor care au \n litigiu documente emise de alte
falsului unui act, \ntrucât deontologia oblig= la folosirea unor state. Spre exemplu, un permis de conducere sau un certificat
modele de compara]ie – specimene, de altfel o cerin]= de \nmatriculare, emis de o ]ar= nordic=, pune expertul \n
normal= [i corect= . situa]ia de a nu-[i putea exprima p=rerea datorit= lipsei
|n procesul examin=rilor, mijloacele tehnice sunt modelului de compara]ie-specimenelor.
indispensabile, de un real folos fiind microscopul electronic Folosirea unor documente asem=n=toare emise de
“Nikon” SMZ 800, din dotarea laboratoarelor criminalistice [i acela[i stat, ridicate de la anumite persoane fizice, ca model
care poate fi folosit corespunz=tor \n studierea suportului, de compara]ie, nu ofer= \ntotdeauna certitudinea c=
deoarece marea majoritate a documentelor sunt confec]ionate documentul pus la dispozi]ie este unul autentic sau valabil la
dintr-o hârtie special= de \nalt= calitate, iar folosirea sursei de momentul respectiv. Ca urmare, \n concluziile lucr=rilor este
lumin= “Polilight”, care dispune de un spectru larg de lumini, necesar a se men]iona printr-o not= c= se prezum= faptul c=
faciliteaz= cu u[urin]= identificarea hârtiei copiative [i pune \n documentul pus la dispozi]ie, ca model de compara]ie, este
eviden]= anumite urme de alterare, invizibile ochiului uman la autentic [i valabil.
documentele contraf=cute-falsificate. Aceste minime observa]ii [i opinii dovedesc c= infractorii
|n intervalul scurs de dup= anii ´90, s-a manifestat o dorin]= din acest domeniu nu au stat degeaba, \n toat= aceast=
imens= a multor cet=]eni de a c=l=tori \n spa]iul european, perioad=, iar lucr=rile efectuate de c=tre exper]ii criminali[ti au
lucru posibil prin solicitarea eliber=rii vizelor “Schengen” sau a fost uneori un izvor de inspira]ie ale activit=]ii de falsificare a
altor vize impuse de state europene sau extracomunitare, documentelor.
care nu erau ob]inute cu u[urin]= [i refuzarea anumitor De aceea, sus]inem necesitatea realiz=rii unui album

CRIMINALISTICA 8
pentru uzul intern al laboratoarelor de expertize [i c.t.s.-uri,
care s= con]in= specimene cu documente autentice, \n care s=
se delimiteze unitar un perimetru-segment ale c=rui elemente
s= se utilizeze ca model de compara]ie, iar \n varianta \n care
acest segment, \n timp, va deveni f=r= valoare, s= se
stabileasc= un alt spa]iu ca rezerv= pentru constat=rile [i
demonstra]iile viitoare. Acest al doilea perimetru s= fie utilizat
doar dup= semnalarea unor contrafaceri asem=n=toare
spa]iului autentic .
Suger=m ca aceste proceduri s= fie respectate, inclusiv
[i \n publica]ia de specialitate, deoarece anumite secrete
profesionale sunt mult prea u[or deconspirate.
Sunt anumite elemente care \nc= nu s-a reu[it a fi
reproduse de c=tre falsificatori, motiv pentru care exper]ii,
nefolosindu-le \n lucr=ri, p=streaz= \n buzunarul lor secretul Reprezint=
capital al falsului. specimene cu
Complexitatea, gravitatea [i modul de s=vâr[ire a permise [i
anumitor infrac]iuni, au ca surs= probabil= materiale furnizate certificate de
cu u[urin]= spre mass-media sau care ajung accidental la \nmatriculare
persoane neavizate sau din dosarul penal, pus la dispozi]ia din Ungaria,
p=r]ilor spre studiu. Cehia [i Rusia.
Ca urmare a colabor=rii cu poli]ia jude]ului \nvecinat
Hajdu Bihar, din R. Ungar=, prin demersurile echipei
manageriale de la nivelul I.P.J. Bihor, s-a reu[it punerea la
dispozi]ie a unor specimene ale documentelor aflate \n
circula]ie pe teritoriul statului vecin, \ntrucât, de foarte multe
ori, au fost depistate persoane, care foloseau documente
maghiare, b=nuite a fi falsificate ori contraf=cute.
|n contextul \n care România a aderat la Uniunea
European=, \n ]ar= va p=trunde un num=r mare de persoane
str=ine, cu inten]ia de a-[i g=si locuri de munc= \n spa]iul
comunitar, care vor solicita diferite vize. Astfel, consider=m
necesar= depunerea de diligen]e pentru ob]inerea acestor
specimene, necesare \n activitatea zilnic= a exper]ilor
criminali[ti.
Opiniile [i considera]iile prezentate \n acest material,
sper=m s= contribuie la diminuarea posibilit=]ilor de
contrafacere [i de identificare a falsurilor.

Reprezint= câteva din vizele care au f=cut obiectul


contrafacerii [i falsific=rii prin [tergere-ad=ugare.

Reprezint=
specimene cu
documente
pentru
autovehicule
din Germania
[i Belgia.

9 CRIMINALISTICA
CONSTANTIN BR+E{TEANU

Narcissisme – amour morbide de sa propre personne. Voilà une analyse du narcissisme patologique et ses influences sur
le criminel en série.

p=strat 4 dintre capetele victimelor sale \n apartament. A

C
ontesa Erszebet Bathory era o femeie de o ars capul altei victime \n [emineul prietenei sale. Numele
frumuse]e rar=, cu o educa]ie aleas=, acestui monstru a fost Ted Bundy.
c=s=torit= cu un descendent al faimosului
erou din romanul lui Bram Stoker – Vlad Dracula. Cele dou= cazuri de criminali \n serie nu au fost alese
|n anul 1611, \ncercarea acesteia de a deveni o \ntâmpl=tor. Am inten]ionat s= subliniez faptul c= aceast=
nobil= la curtea regal= a fost un e[ec, ca urmare a uciderii patologie a mor]ii, reprezentat= de uciga[ul \n serie, nu este o
de c=tre aceasta a unui num=r de 612 tinere fete. |n coproduc]ie a lumii moderne, a alien=rii urbane sau o fantezie
momentul demasc=rii, s-au g=sit \n jurnalul acesteia mai a mass-mediei. Criminalii \n serie nu s-au n=scut a[a. Ei au
mult de 610 \nsemn=ri referitoare la groz=viile \nf=ptuite
devenit astfel. F=r= discu]ie componenta genetic= exist=, dar,
de aceasta [i nu mai pu]in de 50 de cadavre \n jurul cet=]ii
prin socializare, aceste tendin]e pot fi \nfrânte. Nu voi intra \n
\n care locuia.
am=nunte despre modul de socializare a acestor pulsiuni,
Contesa a fost o sadic= notorie [i inuman=, faptele
\ntrucât nu constituie scopul articolului de fa]=.
acesteia fiind \n strâns= leg=tur= cu obsesia ei pentru
Probabil, v= ve]i \ntreba la ce ne-ar folosi cunoa[terea
igien=. A ordonat coaserea gurilor servitorilor mai
unor aspecte legate de criminalul \n serie, \ntrucât la noi \n
vorb=re]i. Se zvonea c=, \n copil=rie, aceasta a asistat la o
]ar= au fost cazuri rare legate de acest subiect. Chiar
scen= terifiant= \n care un ]igan a fost cusut \n abdomenul
sporadice aceste cazuri s-au dovedit destul de dificile.
unui cal [i l=sat s= moar= acolo.
Uciga[ii \n serie sunt r=spândi]i \n orice cultur= [i
Fecioarele nu erau ucise la \ntâmplare. Acestea erau
societate, “modela]i” de respingerile sociale ale fiec=rei
sechestrate \n cetate, \n]epate, lovite \n mod repetat,
perioade, ac]iunile lor fiind raportate la circumstan]ele
t=iate [i l=sate s= sângereze pân= la moarte. Aceast=
personale [i determin=rile genetice, dup= cum am subliniat [i
sadic= mu[ca buc=]i din trupurile victimelor, \n timp ce
acestea erau \n via]=. mai devreme.
Se spune c= aceasta f=cea baie [i du[uri \n sânge de Unele aspecte ale activit=]ilor acestor mon[trii oglindesc
fecioar= datorit= credin]ei aberante c= acest lucru ar patologia mediului ambiant, depravarea “Zeitgeist”-ului
\ntârzia procesul de \mb=trânire. Dup= ce \[i executa (mediul \nconjur=tor dominant), malignitatea “Leitkulturii”
servitorii, ardea trupurile acestora [i \mpr=[tia cenu[a. (Leitkultur – concept politic controversat introdus pentru prima
La auzul acestor fapte, regalitatea a ordonat oar=, \n anul 1998, de c=tre orientalistul german Bassam Tibi
\nchiderea contesei uciga[e, pentru totdeauna, \ntr-o – reprezentând cultura majoritar=).
camer= a cet=]ii [i zidirea u[ilor [i ferestrelor acelei \nc=peri. Alegerea “uneltelor”, identitatea sau statutul social al
Mâncarea [i apa erau introduse printr-o mic= ni[= l=sat= victimelor, metodologia crimei, dispunerea trupurilor, geografia
special. A murit \n acea \nc=pere, \n anul 1614. Datorit= (zonarea) infrac]iunilor, perversiunile sexuale, parafiliile –
groz=viilor \nf=ptuite de c=tre contesa sadic=, la sute de ani toate acestea sunt “alimentate” [i inspirate de c=tre ambientul
dup= moartea acesteia, simpla men]ionare a numelui uciga[ului, de “cei 7 ani de acas=”, comunitate, grad de
contesei era considerat= o infrac]iune grav= \n Ungaria. socializare, educa]ie, grup, orientare sexual=, convingeri
Chipe[, atletic, un tân=r sociabil, cu o polite]e [i religioase, exemplul personal.
popularitate de invidiat, atent [i foarte grijuliu cu cei din Produc]ii cinematografice precum “N=scut asasin”,
jurul s=u, educat [i meticulos, licen]iat \n psihologie. Avea “Omul mu[c= câinele”, “Imitatorul” sau celebra trilogie despre
prieteni de diferite vârste fiind foarte romantic \n rela]iile Hannibal Lecter “T=cerea mieilor”, “Dragonul Ro[u” [i
amoroase. Femeile din anturajul s=u l-au considerat un “Hannibal” surprind aceste adev=ruri.
prieten adev=rat [i un amant “de ras=”. Alte persoane l-au Printr-o abordare psihologic=, uciga[ul \n serie este
descris ca fiind un tip galant de mod= veche. A lucrat la o esen]a [i chintesen]a narcisismului patologic. Adev=rul este
clinic=, fiind consilier (telefonic) pentru persoane ce c=, \ntr-o anumit= m=sur=, suntem cu to]ii narcisi[ti.
inten]ionau s= comit= acte suicidare. A fost admis la Narcisismul primar este o faz= universal= [i inevitabil= a
Facultatea de drept din Seattle. dezvolt=rii. Manifest=rile narcisiste sunt \n general trecute cu
Administra]ia guvernamental= a statului respectiv vederea de c=tre societate. |n plus, uciga[ul \n serie este pur [i
[tia despre aceast= persoan= c= era un consultant \n simplu imaginea fiec=ruia printr-o sticl= \ntunecat=.
probleme infrac]ionale. Autor al unei c=r]i, destinat= |n cartea sa “Tulbur=rile de personalitate ale vie]ii
femeilor, cu privire la modul de prevenire a violurilor. moderne”, Theodore Millon [i Roger Davis atribuie narcisismul
Voluntar neobosit al Partidului Republican, adesea invitat patologic “unei societ=]i stresate de individualism [i
ca oaspete la dineuri, “v=zut” de cei mai vârstnici ca un automul]umire \n expansiunea comunit=]ii..... |n cultura
posibil viitor guvernator sau chiar pre[edinte. individualist=, narcisistul este considerat “Darul Domnului
Acesta a fost un necrofil, ce a r=pit, ucis, violat [i c=tre lume”. |ntr-o societate colectivist=, acesta este
mutilat 20 de colege de an, \ntr-o perioad= de 16 luni. A considerat “Darul Domnului c=tre colectiv”.

CRIMINALISTICA 10
Lasch descrie epopeea narcisit= \n cartea sa “Cultura depersonalizându-le [i dezumanizându-le. Acest gen de
narcisismului: via]a american= \n era a[tept=rilor minime”, 1978. criminal, “salveaz=” victimele sale de la degradare, de r=u [i
“Narcisistul de tip nou este un tip obsedat de anxietate [i p=cat, pe scurt de la ceva mai r=u decât moartea.
nu de sentimentul de vinov=]ie. El nu caut= s=-[i r=neasc= Megalomania (stare psihic= patologic= \ntâlnit= \n unele
propriile convingeri despre al]ii, dar caut= s= g=seasc= boli mintale [i manifestat= prin delir de grandoare, asociat uneori
sensurile vie]ii [i ale existen]ei. Eliberat de supersti]iile cu delir de persecu]ie) uciga[ului \n serie se manifest= \n acest
trecutului, el se \ndoie[te chiar de realitatea propriei sale stadiu. El pretinde c= are acces la \nalta cunoa[tere [i moralitate.
existen]e. Atitudinea sa sexual= este mai mult permisiv= decât Se consider= o fiin]= special=, iar victima este “aleas=” [i ar trebui
puritan=, dep=[irea tabuurilor \nvechite neaducându-i acestuia
s=-i mul]umeasc= pentru acest lucru. Acesta consider= iritant=
pacea sexual=. Extrem de competitiv \n “setea” sa pentru a fi
lipsa de nerecuno[tin]= a victimei (\n \ncerc=rile disperate ale
aprobat [i adulat, extrem de suspicios, cu o dorin]= acerb= de
acesteia de a se salva, de a-[i salva via]a).
distrugere [i profunde impulsuri antisociale. |n sinea sa laud=
Conform “Manualului Diagnostic [i Statistic” (DSM IV-
respectul pentru lege [i reguli, \ns= nu le aplic= niciodat=.
Lacom \n sentimente, poftele lui nu cunosc limite, acesta cere TR), se pot eviden]ia urm=toarele aspecte psihologice, cu
privire la tulburarea de personalitate narcisist=:
 cei mai mul]i narcisi[ti patologici sunt barba]i (aprox.
gratific=ri imediate [i tr=ie[te \ntr-o stare de nelini[te
permanent=, de continue insatisfac]ii”.
Narcisistul patologic are o lips= pronun]at= de empatie 75%);
(form= de intuire a realit=]ii prin identificare afectiv=), glorie  tulburarea narcisist= a personalit=]ii face parte din
improvizat=, fantezii m=re]e [i un intransigent talent de a familia denumit= “Cluster B”, din care mai fac parte: tulburarea
eticheta, f=cându-l pe acesta s=-[i trateze semenii ca pe ni[te de personalitate de tip borderline, antisocial= [i cea histrionic=,
obiecte (acesta “obiectific=” oamenii). având unele analogii cu tulburarea de personaliate narcisist=,
|n mod similar, criminalul \n serie adesea \[i mutileaz= dar cu anumite caracteristici ce le diferen]iaz= clar de aceasta;
victimele, apoi se retrage cu “trofeele” – de regul= p=r]i din  tulburarea de personalitate narcisist= este adesea
trup. Unii dintre ace[tia au mâncat organe, dup= ce au diagnosticat= ca o tulburare a s=n=t=]ii mentale (co-
spintecat corpul victimei, un act ce fuzioneaz= cu moartea [i o morbiditate) cu un comportament impulsiv sau nep=s=tor;
asimileaz= pe aceasta prin digestie. Ei trateaz= victimele a[a  aceast= tulburare este relativ nou=, \n cadrul
cum procedeaz= copiii cu p=pu[ile din pânz=. tulbur=rilor de personalitate cuprinse \n DSM;
Uciderea victimei – adesea imortalizat= pe pelicul= (film),  cercet=rile legate de narcisismul patologic sunt destul
\naintea asasin=rii acesteia – denot= o form= bizar= de “exces
de s=race. Se estimeaz= c= un procent \ntre 0,7%-1% din
de zel” [i un control ireversibil asupra victimei. Uciga[ul \n serie
popula]ie sufer= de aceast= boal=;
 narcisismul patologic a fost descris pentru prima oar=
sper= astfel s= “\nghe]e timpul” \n perfec]iunea secven]ei
regizat= de el \nsu[i. Victima este nemi[cat= [i f=r= ap=rare.
de c=tre S.Freud. I-au urmat al]i contribuitori de seam=, cum
La narcisistul patologic, realitatea este \nlocuit= cu o
construc]ie fals=, \mbibat= de omnipoten]=, omnicunoa[tere [i ar fi: Klein, Horney, Kohut, Kernberg, Millon, Roningstam,
Gunderson, Hare;
 debutul narcisismului patologic se poate observa \nc=
omniprezen]=. Gândirea acestuia este ireal= [i infantil=.
Acesta se simte imun \n fa]a consecin]elor ac]iunilor sale.
Personalitatea narcisistului patologic este haotic=. din copil=rie sau preadolescen]=. Este adesea \n strâns=
Mecanismele lui de ap=rare sunt primitive. |ntregul edificiu leg=tur= cu abuzurile suferite \n copil=rie, ne\n]elegerile dintre
este a[ezat \ntr-un echilibru precar, a[ezat pe stâlpii refuzului. p=rin]i, influen]a unor persoane prea autoritare. Semne cum ar
R=nile suflete[ti ale narcisistului, crizele vie]ii, cum ar fi: fi triada “McDonald” pot atrage aten]ia asupra unui
abandonul, divor]ul, dificult=]ile financiare, \ncarcerarea, comportament anormal sau cu poten]ial patologic \n perioada
oprobiul public, pot ruina totul pentru el. Acesta nu poate copil=riei. Aceast= triad= este constituit= din urm=toarele
suporta respingerea, dispre]ul, insulta, critica, rezisten]a aspecte:
(opunerea) ori dezaprobarea.  tendin]e piromane ale copilului – pentru emo]ia
Asem=n=tor acestuia, criminalul \n serie \ncearc= cu produs= de distrugerea lucrurilor, nu din curiozitate;
disperare s= evite o rela]ie dureroas= cu obiectul dorin]ei. Este  cruzime fa]= de animale (zoosadismul). Mul]i copii
\ngrozit de gândul c= poate fi abandonat sau umilit pentru pot fi cruzi cu insectele [i animalele (smulg aripile sau
ceea ce este. Adesea mul]i uciga[i \n serie au f=cut sex cu picioarele insectelor, chinuie animale etc.), dar posibilii viitori
corpurile victimelor lor, ca o ultim= form= de intimitate.
uciga[i \n serie nu se opresc aici, ei trec de la torturare, la
Obiectificarea [i mutilarea permit acestora o incontestabil=
uciderea animalelor mai mari (câini, pisici etc.) nu pentru a-i
posesie. Mul]i uciga[i \n serie consider= crima calea spre
lume. Oricare dintre ei ar ucide, dac= ar putea sau când ar impresiona pe cei din anturajul lor, ci pentru a-[i satisface
propriile pl=ceri;
 urinatul \n pat – peste vârsta la care un copil cu o
avea ocazia s= o fac=.
Lipsit de capacitatea de identificare afectiv=, p=truns de
arogan]a superiorit=]ii [i unicit=]ii sale, narcisistul patologic nu dezvoltare normal= nu mai face acest lucru.
se poate pune \n “pielea” altcuiva [i nici m=car nu poate s=-[i Multi exper]i criminali[ti afirm= c= uciga[ul \n serie o dat=
imagineze a[a ceva. Astfel narcisistul patologic crede cu t=rie pornit nu mai poate fi oprit.
c= to]i oamenii sunt aidoma lui.
Asemenea uciga[ilor \n serie, ace[tia sunt convin[i c= ei BIBLIOGRAFIE
sunt mai corec]i, mai deschi[i \n ceea ce prive[te dorin]ele lor Guntrip, Harry. Personality Structure and Human Interaction.
[i astfel sunt superiori din punct de vedere moral. Ac]ioneaz= New York, International Universities Press, 1961.
\n societate ca un: “guru”, \n]elept, psihoterapeut, expert, Horovitz M. J. Stress Response Syndromes: PTSD, Grief and
observator obiectiv al chestiunilor omene[ti. “Diagnosticheaz=” Adjustment Disorders. 3rd Ed. New York, NY University Press, 1998.
gre[elile [i patologiile oamenilor din jurul lor [i \i “ajut=” pe Jacobson, Edith. The Self and the Object World. New York,
ace[tia s=-[i m=reasc= [ansa, transformarea [i reu[ita, \n International Universities Press, 1964.
conformitate cu viziunile [i dorin]ele lor. Millon, Theodore. Personality Disorders in Modern Life. New
|n alt= ordine de idei, uciga[ii \n serie fac conexiuni York, John Wiley and Sons, 2000.
referitoare la victimele lor – ei ciopâr]esc lucrurile intime ale Vaknin, Sam. Malignant Self-Love – Narcissism Revisited.
victimelor, “purificându-le”, \nl=tur= imperfec]iunile, Skopje and Prague, Narcissus Publications, 1999, 2001, 2003.

11 CRIMINALISTICA
Subinspector de poli]ie, cons. jur. CAMELIA TAR}A

En analysant les textes de la Loi 49/2006, l’auteur présente la manière dont est règlementé la responsabilité
pénale au cas des accidents routiers. On considère qu’il y a des textes qui n’expriment pas pleinement la réalité
et on les propose au jugement des spécialistes pour révision.

ale statului pot s= fac= o \ncadrare juridic= corect=, s=

A
ccidentele din traficul rutier continu= s= fie o determine forma [i \ntinderea vinov=]iei, s= stabileasc= [i s=
amenin]are la via]a, integritatea corporal= [i aplice pedeapsa legal=, \n concordan]= deplin= cu legea [i
bunurile membrilor societ=]ii. Ap=rarea acestor materialul probator administrat \n cauza dat=.
valori fundamentale a constituit [i constituie un obiectiv Capitolul VI din OUG 195/2002, actualizat= prin Legea
permanent pentru organele legislative [i pentru activitatea de 49/2006, intitulat Infrac]iuni [i pedepse, reglementeaz=, \n
cercetare [tiin]ific= a cauzelor generatoare de accident, care textele articolelor nr. 77-86, faptele de natur= penal= ce aduc
de]in capacitatea de a descoperi [i impune prin lege solu]iile atingere rela]iilor sociale din domeniul circula]iei pe drumurile
necesare prevenirii [i combaterii fenomenului. publice ale României.
Conform legisla]iei actuale, se face responsabil= de Analiza textelor ce definesc con]inutul juridic special al
accident persoana care, prin atitudinea sa fa]= de infrac]iunilor prev=zute [i pedepsite prin normele juridice de la
desf=[urarea circula]iei, \ncalc= norme de reglementare a art. 77,78,79,82,83,85 [i 86, din cuprinsul acestui capitol,
activit=]ii \n trafic [i produce consecin]e cu caracter penal. sugereaz= faptul c= partea de tehnic= criminalistic= intervine
Valoarea raportului dintre produsul ac]iunii sau inac]iunii mai pu]in \n procesul de cunoa[tere obiectiv= a ac]iunii sau
ilicite [i starea subiec]ilor din momentul accidentului are inac]iunii cu consecin]e de natur= penal= \n traficul rutier,
m=sura gravit=]ii faptei , fa]= de care organismele specializate aspect ce comport= unele preciz=ri situa]ionale, când
ale statului individualizeaz= [i aplic= sanc]iunea prev=zut= de utilizarea procedeelor tehnico-criminalistice devine mai mult
lege. decât necesar=.
Aceste enun]uri exprim= sintetic elementele necesare |n acest sens, aducem \n discu]ie CONCURSUL DE
pentru stabilirea r=spunderii penale a celor care, \ntr-o form= INFRAC}IUNI \n traficul rutier, când investiga]ia criminalistic=
sau alta, \ncalc= legea [i produc consecin]e juridice de natur= \nglobeaz= [i desf=[urarea procedeelor tehnice specifice
penal=. infrac]iunii cu una sau alta dintre infrac]iunile prev=zute la
Trebuie \ns= amintit, c= procedura de constatare a articolele men]ionate.
abaterii, activitatea de formare a probatoriului [i Din modul cum au fost redactate textele de lege la acest
individualizarea just= a r=spunderii, sunt problemele de capitol, se observ= tendin]a ini]iatorului legii de a incrimina [i
esen]= ce se cer rezolvate pe baza cunoa[terii [tiin]ifice a realiza preven]ia general= prin organele specializate ale
cauzelor [i condi]iilor care au favorizat sau determinat Poli]iei Rutiere, sub presiunea regimului sanc]ionator de
\nc=lcarea normelor obligatorii de conduit= \n traficul rutier. natur= penal=. O asemenea tendin]= poate fi apreciat= [i ca
Prin urmare, adoptarea unor idei simpliste cu privire la expresie a voin]ei institu]ionale de a controla [i a impune prin
sanc]ionarea abaterilor de la regimul legal al circula]iei este coerci]iune disciplina \n traficul rutier, f=r= a se lua \n calcul
extrem de d=un=toare atât pentru individ cât [i pentru riscul de a plasa legea pe domeniul specific "statului
societate. De aceea, temeiul actului de justi]ie presupune poli]ienesc".
dezvoltarea unui amplu proces de cunoa[tere obiectiv= a Prin dezbaterea legii pe articole \n Parlamentul
faptelor [i \mprejur=rilor \n care s-a produs evenimentul. României, nu a fost observat= aceast= tendin]= [i nici alte
Investiga]ia criminalistic= a accidentelor de circula]ie neconcordan]e cu regulile tehnicii normative actuale, din care
este circumscris= actelor procesuale [i activit=]ilor supunem aten]iei urm=toarele aspecte:
procedurale de cunoa[tere exact= a \mprejur=rilor faptei ilicite, 1. Cele zece infrac]iuni nu con]in titlu marginal,
pe baza examin=rilor tehnico-[tiin]ifice ale urmelor [i denumirea lor fiind explicat= \n text o dat= cu specificarea
mijloacelor materiale de prob= r=mase atât pe corpul [i limitelor de pedeaps= pentru actele comisive, de natur= a leza
\mbr=c=mintea victimelor cât [i pe autovehiculele angajate \n atât siguran]a traficului, via]a [i integritatea corporal= [i
accident [i pe sectorul de drum unde s-a produs. s=n=tatea persoanei, cât [i valorile patrimoniale. Aliniatele din
Numai pe baza cunoa[terii [tiin]ifice, organele abilitate cuprinsul fiec=rui articol prev=d, \ns=, faptele situa]ionale

CRIMINALISTICA 12
legate de defini]ia [i modalit=]ile normative ale infrac]iunii; [i art. 263-265, chiar dac= legiuitorul nu a stipulat exhaustiv \n
2. Articolul 79, alin. (3) con]ine o norm= explicativ= de norma penal= [i termenii "amenaj=ri rutiere" [i "crearea de
ordin general cu privire la obliga]ia Ministerului S=n=t=]ii de a obstacole pe partea carosabil=";
\ntocmi lista cu substan]ele, medicamentele [i produsele 6. Articolul 85 care face trimitere prin alin. (1) la
stupefiante sau cu efecte similare acestora [i de a o publica \n infrac]iunile de abuz [i neglijen]= \n serviciu prev=zute de
Monitorul Oficial al României; Codul penal la art. 317-319, iar alin. (2) determin= cuantumul
3. Articolul 80 care, pe parcursul celor [apte alineate, pedepsei pentru repararea autovehiculelor cu urme de
completeaz= norma alin. (5) al art. 79, cu elemente accident f=r= autoriza]ie \n condi]iile alin (1).
procedurale privind recoltarea probelor biologice necesare
Fa]= de cele ar=tate, consider=m c= acest capitol 4 al
pentru depistarea concentra]iei de alcool pur \n aerul expirat [i
proiectului de lege supus dezbaterii [i adoptat de c=tre
pentru stabilirea concentra]iei de alcool ori substan]e toxice
Parlamentul României prin Legea 49/2006, \n forma
sau stupefiante \n sânge, la conduc=torii de autovehicule [i
prezentat=, nu corespunde \n totalitate perioadei de
tramvaie afla]i \n trafic;
dezvoltare actual=, \ntrucât men]ine unele idei de sorginte
4. Aliniatele (3),(4) [i (5) din art. 81, prev=d condi]iile
sovietic= [i control totalitar, suprapune o parte din
când persoanele angajate \n accident pot p=r=si locul faptei.
Aceste norme men]in spiritul din reglementarea anterioar=, ce reglement=rile sale peste cele din codul penal [i introduce
s-a dovedit favorabil= persoanelor cu statut de conduc=tor norme de procedur= \n cuprinsul normelor cu caracter penal
auto angajat al institu]iilor de stat cu atribu]ii speciale, c=rora li pe care le viciaz=.
se admite posibilitatea unui tratament juridic privilegiat fa]= de Iat= motivele care m-au determinat s= scriu prezentul
to]i ceilal]i, ceea ce conduce la inegalitate \n fa]a legii; articol [i s= supun aten]iei [i dezbaterii speciali[tilor p=rerile
5. Articolul 84 alin.(1) con]ine elementul material al exprimate, \n scopul determin=rii precise a neconcordan]elor
infrac]iunilor de furt [i distrugere \ncriminate prin normele [i revizuirii unor texte cu caracter penal din Legea 49/2006
Codului penal la art. 249 alin. (1), 250 alin. (2) lit. d [i alin. (3) pentru aprobarea OUG 195/2002 cu modific=rile ulterioare.

GHIDUL ANCHETATORULUI
DE OMORURI

Editura “Argessis Print” a realizat lucrarea “GHIDUL


ANCHETATORULUI DE OMORURI”, autori fiind reputa]ii
procurori criminali[ti Remus Bud=i [i Alexandru Bogdan
Georgescu, ambii din cadrul Parchetului de pe
lâng=Tribunalul Bucure[ti, [i inspectorul principal de
poli]ie Radu Gavris. Cei tri autori au reu[it s= realizeze un
ghid orientativ, bazat pe concluziile desprinse din
activitatea practic=, cu privite la investigarea
criminalistic= a infrac]iunilor de omor.
Lucrarea cuprinde 13 capitole care se refer= la
urm=toarele: • sesizarea \n cazurile de omor; • ce
trebuie s= fac= primul poli]ist ajuns la fa]a locului; •
cercetarea la fa]a locului; • cercetarea suspectului [i a armei; •
c=utarea, ridicarea [i ambalarea mijloacelor de prob= [i dispunerea
expertizelor; • autopsia [i exhumarea; • particularit=]ile de cercetare \n cazul tentativelor de
omor; • investiga]ii; • audierea, confruntarea, reconstituirea, conducerea \n teren, testarea la
poligraf, expertiza psihiatric=; • recunoa[terea din grup [i din plan[a foto; • perchezi]ia; •
particularit=]i ale cercet=rii unor cauze; • rela]ia cu presa, modele de acte.
Din studiul efectuat asupra probelor prezentate de autori, consider=m c= cei \ndritui]i
cu investigarea criminalistic= a infrac]iunilor de omor au o baz= orientativ= \n aceast=
lucrare, \n elaborarea unei metodologii care s= fie pus= la dispozi]ia magistra]ilor, poli]i[tilor
[i a speciali[tilor pentru organizarea [i desf=[urarea de calitate a activit=]ilor specifice de
stabilirea adev=rului [i tragerea la r=spundere a celor vinova]i.
Personal apreciez efortul autorilor [i \i felicit pentru aceast= reu[it=.

VASILE L+P+DU{I

13 CRIMINALISTICA
VALENTIN DUMITRESCU– technician criminalist
Institutul de Criminalistic=, Serviciul identific=ri judiciare

L’une des méthodes pour soutenir le perfectionnement des criminalistes roumains constitue dans leur participation à
diverses exhibitions de technique de spécialité, comme c’est, par exemple, “Black Sea Defence and Aerospace 2007”.

|n perioada 24-27 aprilie, anul curent, au avut loc


Expozi]ia [i Conferin]a Interna]ional= “Black Sea Defence and
Aerospace 2007”, eveniment organizat de c=tre TNT
Production Inc. [i Ambasada SUA la Bucure[ti, cu sprijinul

ultim= genera]ie, folosite \n avia]ia civil=, ap=rarea aerien=,


terestr= [i maritim=, precum [i \n ap=rarea securit=]ii na]ionale
[i private.

|n ziua de
Ministerului Ap=r=rii Na]ionale, Ministerului
miercuri, 25.04.2007,
Internelor [i Reformei Administrative,
Ministerului Economiei [i Comer]ului [i zi dedicat= M.I.R.A.,
Ministerului Transporturilor, Construc]iilor au avut loc - \ntre
[i Turismului. orele 12.00 [i 17.30 -
Evenimentul a fost inaugurat de exerci]ii
oficiali ai Ambasadei SUA la Bucure[ti [i de demonstrative \n aer
reprezentan]i ai ministerelor amintite, iar \n liber, sus]inute de
cadrul acestei manifest=ri peste 150 de c=tre Brigada
firme din domeniul tehnicii militare [i Special= de
securit=]ii au expus logistic= [i tehnici de Interven]ie a

CRIMINALISTICA 14
Jandarmeriei Române, Grupul Special de Interven]ie [i
Protec]ie “Acvila”, Poli]ia de Frontier=, Serviciul Pirotehnic al
Poli]iei Române [i de c=tre Inspectoratul General pentru
Situa]ii de Urgen]=.

Institutul de Criminalistic= din cadrul Inspectoratului


General de Poli]ie a avut un stand propriu, unde a fost
prezentat= tehnica criminalistic= de ultim= genera]ie, cum ar fi:
,,spheron”- camera sferic=, autolaboratorul de cercetare a
locului faptei, sta]ia mobil= de amprentare electronic=
,,LiveScan System Card Scan”, aparatul de relevare a urmelor
- ,,Polilight PL500”, trusa de recoltare a probelor biologice [i
trusa criminalistic= de cercetare a locului faptei. De
asemenea, exper]ii criminali[ti au demonstrat cum se relev=
o urm= papilar= cu diferite pulberi, cum se fotografiaz= la
scara 1/1 [i cum se ridic= o urm= papilar= cu folie de tip scoch.

15 CRIMINALISTICA
DR. ALEXANDRU OAN}+, medic Medicin= Dentar=
DR. DANIEL OAN}+, medic specialist Medicin= Dentar=,
medic primar Chirurgie OMF, doctor \n medicin=

La manière de soigner un malade, de préscrire un traitement, sans tenir compte de tous les aspects de l’évoution de la
maladie, cause de grands problèmes pour le malade. Mais comment prouver ça? Voilà un exemple et quelques opinions pour
établir la vérité.

“ E [ti o v ictim= a malpraxisului? Poate nici nu [tii ISTORIC:


c= e[ti. Po]i \ncerca s=-]i dai seama singur sau po]i apela Din actele aflate la dosar reiese c= numita A.C. a
la ajutorul unui avocat. O ameliorare a st=rii tale de efectuat un tratament stomatologic, \n perioada 10.07.2003 –
s=n=tate nu presupune lipsa de interes fa]= de modul \n 01.08.2003. Ulterior, la data de 18.01.2005, datorit= durerilor
care medicul te-a \ngrijit. Mul]i oameni sunt victime ale de la nivelul lucr=rilor dentare efectuate la cabinetul
malpraxisului f=r= a con[tientiza acest lucru”. men]ionat, pacienta se adreseaz= unui alt cabinet
A[a suna un fragment dintr-un material, publicat \n stomatologic. |n perioada 18.01.2005 [i 02.04.2005, A.C. a
urmat un tratament cu antibiotice pentru focarele de infec]ie
S.U.A., menit s= fac= reclam= unei firme de avocatur=.
dentar= diagnosticate clinic [i radiologic.
Asemenea materiale ne a[tept=m, cât de curând, s= umple
paginile de mic= publicitate ale ziarelor sau s= fie
distribuite prin “flutura[i” la intr=rile \n cabinetele de
medicin= dentar=.
Ne afl=m \n fa]a unor aspecte ale profesiei de medic
care erau cunoscute pân= acum ca apar]inând unui sector
redus al activit=]ii noastre. V=zute ca ni[te anomalii rar
\ntâlnite [i luate \n seam= doar prin intensitatea crescut=
a gravit=]ii lor, cazurile de malpraxis tind a deveni o
realitate din ce \n ce mai des \ntâlnit=.
MALPRAXISUL este eroarea profesional= s=vâr[it=
\n exercitarea actului medical sau medico-farmaceutic
generatoare de prejudicii asupra pacientului, implicând
r=spunderea civil= a personalului medical [i a furnizorului
de produse [i servicii medicale, sanitare [i farmaceutice.
|n data de 02.04.5005, sus-numita, s-a adresat unui al
Supun aten]iei urm=torul caz:
treilea cabinet stomatologic, unde i s-a recomandat
|n perioada iulie-august 2003, pacienta A.C., \n vârst=
continuarea antibioterapiei pentru \nc= trei s=pt=mâni.
de 34 de ani, se adreseaz= unui cabinet medical de medicin= Ulterior, la data de 27.04.2005, A.C. se prezint= la
dentar= “\n vederea realiz=rii unei lucr=ri dentare (tratament Spitalul Clinic de Stomatologie \n vederea unui consult
dentar- obtura]ii canale [i proteze de ceramic= sus-jos)”, chirurgical, pentru ca, pe data de 03.05.2005, s= se practice
conform declara]iei pacientei. Potrivit acestei declara]ii, “extrac]ia total=” a din]ilor restan]i [i augmentarea osoas=.
pacienta a fost consultat= de medicul M. D. care, \n baza unei |n data de 23.01.2006, pacienta se adreseaz= unui
radiografii panoramice, a efectuat tratamentul endodontic [i cabinet stomatologic, din alt= localitate, pentru implanturi
protezele fixe. dentare.
|n anul 2006, medicul M.D. este chemat \n instan]=, sub DATE DIN ACTELE MEDICALE {I MEDICO-
acuza]ia de “v=t=mare corporal= din culp=”, \n baza art.184 LEGALE:
Cod penal. 1. Din fi[a de tratament stomatologic din 10.07.2003 a
Analiz=m ancheta efectuat= de exper]ii medico-legali, \n cabinetului medical individual, rezult= c= bolnava s-a
baza informa]iilor ob]inute din acte medicale, declara]ii [i opinii prezentat pentru “protezarea edenta]iilor par]iale maxilare
ale exper]ilor desemna]i s= participe la rezolvarea cazului: [i mandibulare”.

CRIMINALISTICA 16
Examenul dento-parodontal consemneaz= prezen]a BMF din care rezult=: “edenta]ie total= bimaxilar= cu creste
din]ilor: 1.1, 1.2, 2.1, 2.2, 1.6, 2.6, precum [i al din]ilor 3.1, 3.2, alveolare neregulate protezate mobil“.
3.4, 3.5, 4.1, 4.2, 4.3, 4.5.; Ancheta acestui caz se finalizeaz= cu opiniile exper]ilor
La data de 10.07.2003 se procedeaz= la consolidarea ce au ca punct comun concluzia conform c=reia se poate lua
denti]iei maxilare [i mandibulare pentru ca, pe data de \n discu]ie numai din punct de vedere teoretic existen]a unei
21.07.2003, s= se efectueze proba lucr=rii protetice maxilare leg=turi de cauzalitate direct= condi]ionat= \ntre erorile
[i mandibulare, iar pe 01.08.2003, cimentarea pun]ilor terapeutice [i consecin]ele produse, acestea putând cel mult
favoriza gr=birea producerii pierderilor celor 12 din]i, având \n
maxilare [i mandibulare .
vedere fondul patologic preexistent obiectivat prin pierderea
2. |n 18.01.2005, pacientei i se recomand= de c=tre
patologic= a 20 de din]i raportat= la vârsta de 34 de ani.
medicii unei clinici de medicin= dentar= un tratament cu
Studiind materialul pus la dispozi]ie pentru efectuarea
antibiotice, antiinflamatoare [i antialgice. expertizei [i ]inând cont de legile scrise [i nescrise ale
3. Din fi[a de examinare a unui alt institut de medicin= deontologiei practicii medicale, concluzion=m:
dentar= rezult= c=, la data de 08.03.2005, pacientei i s-au  tratamentul aplicat la primul cabinet poate fi
propus”: reconstruc]ie [i tratamente dentare pentru din]ii: \ncadrat \n malpraxis, datorit= indica]iei necorespunzatoare
“1.2, 4.1, 3.1, 1.1, 3.2, 4.2 [i 2.3”, consemnându-se totodat= a pun]ilor totale superioar= [i inferioar= [i lipsei
”posibile infec]ii : 1.2, 3.1, 3.2, 4.1, 4.2”. tratamentelor corecte la nivel endocanalicular (indiferent
4. Din referatul de urgen]= al altei unit=]i medicale din dac= acestea au fost aplicate sau nu).
data de 13.03.2005, reiese: protezarea complet=, \n urm= cu Men]ionez c= aprecierea tratamentului ca fiind malpraxis
2 ani, infec]ia [i tratamentul aplicat, durerea hemifacial=, nu ia \n considerare eventuala cerin]= a pacientei de a
preauricular=, pentru care se recomand= antibiotice [i beneficia de acest mod de tratament; indiferent dac=
antialgice, iar dup= vindecarea infec]iei se recomand= tratamentul s-a aplicat \n urma cerin]ei pacientei sau nu,
extrac]ii dentare. acesta nu reprezint= varianta optim= [i impus= de ghidul de
practic= stomatologic=.
 tratamentul ulterior efectuat la o clinica din alt=
Men]ion=m c= aceast= unitate continu= tratamentul cu
antibiotice [i antialgice pe o perioad= de 13 zile.
localitate, constând \n administrarea pe termen lung de
5. |n data de 28.03.2005, A.C. este supus= unui alt
antibiotice, antialgice, antiinflamatoare, de asemenea
consult stomatologic, la un alt cabinet, unde, \n urma
reprezint= malpraxis;
examenului clinic [i radiologic, se eviden]iaz= obtura]ia O distruc]ie la nivel celular, cu evolu]ie evident=
incomplet= a canalelor din]ilor 1.1, 2.2, 3.1, 3.2, 4.1, 4.2, 4.3 [i spre supura]ie se poate rezolva foarte rar numai prin
lipsa de viabilitate a acestor din]i. antibioterapie f=r= \ndep=rtarea cauzei (\n acest caz,
|n data de 04.04.2005 , pacienta efectueaz= urm=toarele celulita);
examin=ri:  faptul c= pe o perioad= de aproximativ 3 ani pacienta
6. Ortopantomografie pe care se constat= acelea[i beneficiaz= de diferite modalit=]i de abordare a aceleia[i
situa]ii clinice, a condus la deteriorarea st=rii generale a
acesteia.
Documenta]ia incomplet= (lipsa radiografiei ini]iale, lipsa
indica]iei de radiografie, dup= efectuarea tratamentului
endocanalicular, a documenta]iei privind protezarea
ulterioar=, lipsa indica]iilor scrise \n urma c=rora a fost urmat
tratamentul cu antibiotice, antiinflamatoare [i antialgice)
conduc la o analiz= par]ial corect= a cazului.
Cu toate acestea, medicul M.D. nu poate fi invinuit de
v=t=mare corporal= din culp=, deoarece terenul patologic pe
care au fost efectuate manoperele initrale ar fi evoluat (chiar [i
\n situa]ia unei alte abord=ri a cazului) c=tre edenta]ie total=.
Prezen]a edenta]iilor [i a rezorb]iei osoase, marcate la
un pacient de 34 de ani, ne duce cu gândul la o stare general=
puternic afectat=, ce nu depindea de acel prim tratament.
* Pentru a evita astfel de situa]ii propunem arhivarea
investiga]iilor radiologice, a modelelor de studiu, monitorizarea
tratamentului aplicat, efectuarea de investiga]ii medicale
aspecte ca [i pe precedenta. generale [i ob]inerea acordului pacientului informat
7. Examenul CT, efectuat la data de 03.04.2005, unde (art. 649, 650 [i 651 din Legea nr. 95/2006 ).
se constat=: * Propunem, de asemenea, stabilirea de formule
– Sinuzit= maxilar= stâng=; nu se eviden]iaz= traiecte standard, la nivel na]ional, pentru ob]inerea acordului
de fractur=. pacientului; formulele trebuie s= cuprind=: diagnosticul,
8. Consultul de chirurgie BMF, \n data de 27.04.2005, natura [i scopul tratamentului, riscurile [i consecin]ele
constat=: “multiple focare de infec]ie dentar= bimaxilare, f=r= tratamentului propus, alternativele viabile de tratament,
indica]ie pentru tratamente chirurgicale conservatoare“. riscurile [i consecin]ele lor, pronosticul bolii, \n caz de
9. Din nota medical= a unui alt cabinet rezult= c=, \n neaplicare a tratamentului.
perioada 27.04 – 29.04.2005, s-au practicat “extrac]ii Aplicarea \n practica medical= a acestei etape nu trebuie
alveolo-plastice cu chistectomii [i augmentare de os (1.7, privit= ca o obligativitate ci ca o necesitate, având \n vedere
1.2, 1.1, 2.1, 2.2, 2.7, 3.5, 3.2, 3.1, 4.1,4.2 )“ . fluxul continuu de plângeri [i modul dificil de rezolvare a
10. Din analiza exper]ilor medico-legali, rezult= c= au acestora.
fost examinate toate actele medicale consemnate mai sus. De Timpul petrecut \n tribunale poate fi scurtat, iar
asemenea, se consemneaz= prezen]a efectu=rii unui examen eventualele decizii eronate excluse prin coroborarea

17 CRIMINALISTICA
Procuror VIOREL GHEORGHE GAVRA
Parchetul de pe lâng= Tribunalul Bihor

Il y a des cas quand il est nécessaire de répéter la recherche criminalistique au lieu du crime. Voilà un exemple, très
utile, en utilisant le louminol.
datorit= c=rora nu se putea intra \n curte f=r= ca ace[tia s= nu latre

R
epetarea cercet=rii la fa]a locului se atât ziua, cât [i noaptea [i cu atât mai mult, datorit= distan]ei mici
efectueaz= \n situa]ii cu totul rare, când prima dintre camere, cineva nu ar fi putut intra \n camera victimei f=r= s=
cercetare nu [i-a atins pe deplin scopul, fiind fie auzit de c=tre inculpat [i concubina sa.
c= s-a desf=[urat defectuos, superficial sau \n condi]ii Din declara]iile martorelor T.A. [i S.V., a rezultat c=
neprielnice pentru o asemenea activitate. Drept consecin]=, acestea au auzit, \n cursul serii anterioare, o ceart= \ntre B.L. [i
fie nu s-a stabilit bine \ntregul loc al faptei, r=mânând zone S.L., purtat= \n limba maghiar=, \n leg=tur= cu ceva acte, dup=
neexplorate, fie nu au fost descoperite anumite urme, poate care cei care se certau au intrat \n cas= [i nu s-a mai auzit nimic
par]ial distruse de persoane interesate (cum ar fi, de peste noapte. Trebuie scos \n eviden]= faptul c=, formalit=]ile
exemplu, urmele de sânge par]ial distruse prin sp=lare), pentru \ntre]inerea victimei de c=tre S.L. [i concubina sa, \nc= nu
r=mânând astfel nevalorificate. erau terminate, \ntrucât casa victimei nu era \nc= intabulat= pe
Alteori se recurge la repetarea cercet=rii locului faptei aceasta, fiind cump=rat= \mpreun= cu fosta so]ie, care era
pentru verificarea unor versiuni noi, a unor simul=ri etc., decedat=.
nesesizate cu prilejul primei cercet=ri la fa]a locului. Pentru clarificarea cauzei mor]ii s-a dispus efectuarea
Fixarea cercet=rii repetate se face printr-un proces- autopsiei, iar din raportul de constatare medico-legal= rezult= c=:
verbal separat de cel anterior. 1. moartea victimei a fost violent=;
|n spe]a pe care o prezent=m succint, este vorba 2. ea s-a datorat insuficien]ei cardio-respiratorii acute
despre un omor \n care autorul infrac]iunii a transportat cu contuzie [i rupturi de pl=mân, miocard [i arter= aort=,
victima din locuin]= pe o distan]= de aproximativ 100 de consecutive unui traumatism toracic cu multiple fracturi
metri de cas=, abandonând-o pe marginea [an]ului, costale;
simulând, \n acest mod, un accident de circula]ie. 3. leziunile constatate s-au produs cel mai probabil
“|n diminea]a zilei de 15.08.2003, organele de poli]ie din prin lovire cu corp dur (pumn, picior), c=dere [i comprimare
com. Tinca, jud. Bihor au fost sesizate cu privire la faptul c= \ntre dou= planuri
numitul B.L., \n vârst= de 72 de ani, din satul Belfir, a fost g=sit dure ( corp dur tip
decedat pe marginea [oselei, la o distan]= de circa 100 m de picior, genunchi [i
locuin]a sa. sol).
Presupunându-se c= era vorba despre un accident de Pe baza probelor
circula]ie, la fa]a locului s-au deplasat lucr=torii din cadrul administrate s-a ajuns la
Serviciului Poli]iei Rutiere, pentru cercet=ri, iar \ntre timp mai concluzia c= actele de
multe femei, rude apropiate cu S.L., concubina lui S.L., au scos violen]= asupra victimei
lucrurile din camera \n care dormea decedatul [i au f=cut o au fost exercitate de
cur=]enie total=, sp=lând [i du[umeaua cu peria [i detergent. c=tre S.L., astfel c= a
De men]ionat c=, de o parte [i de alta a victimei B.L., s-au fost audiat [i i s-a adus
g=sit mai multe obiecte personale \n[irate pe o distan]= de 10 m
[i anume: haina ne[ifonat=, având buletinul de identitate \n
buzunar, de[i la ]ar=, de obicei, cet=]enii nu poart= buletinul
asupra lor, un papuc, o bât=, alt papuc [i p=l=ria. |n schimb nu
s-a identificat nici o urm= de frânare a unei ma[ini sau a altui
vehicul [i nici o pic=tur= de sânge, iar pe hainele victimei nu s-a
observat nici un fel de urm= care s= conduc= la concluzia unui
accident de circula]ie.
De asemenea, nici un martor nu a declarat c= ar fi auzit,
peste noapte, ceva zgomote suspecte sau c= l-ar fi v=zut
vreodat= pe B.L. umblând noaptea pe strad=, ci numai ziua [i la cuno[tin]=
uneori seara devreme, când se \ntorcea acas= de la bufet. \nvinuirea
|n aceast= situa]ie, poli]ia rutier= s-a retras, iar la fa]a respectiv=, dar
locului s-au deplasat procurorul criminalist \mpreun= cu lucr=tori nu a recunoscut
de la serviciul judiciar din cadrul IPJ Bihor care, aprofundând comiterea faptei.
cercet=rile, au ajuns la concluzia c= victima a decedat \n urma Nici concubina
sa nu a
unor violen]e exercitate asupra sa, dup= care a fost transportat=
recunoscut c= ar
la locul respectiv, \nscenându-se un accident rutier.
avea cuno[tin]=
Din primele cercet=ri efectuate a rezultat c= victima a fost
de cele
dat= \n \ntre]inerea lui S.L., care nu era c=s=torit, dar a intrat
\ntâmplate \n
ulterior \n rela]ii de concubinaj cu numita S.L. [i s-au mutat
cursul nop]ii [i
amândoi la casa victimei, ocupând o camer= separat=, vecin= cu
cum a ajuns
a victimei, având intrare comun= dintr-un antreu.
victima \n
De asemenea, s-a constatat c= victima de]inea trei câini,

CRIMINALISTICA 18
fost expertizate anterior la IML Timi[oara [i la Institutul
Criminalistic din cadrul I.G.P.R.
Prin ordonan]a din 15.02.2005 s-a dispus efectuarea unei
expertize biologice genetice care s= stabileasc= profilul genetic de
pe obiectele de \mbr=c=minte [i de pe cele 8 buc=]i de scândur=
ridicate din camera victimei, de c=tre I.M.L. Bucure[ti, dar, ulterior,
acestea au fost transferate la I.G.P. – Direc]ia Investiga]ii
Criminale, iar de aici la Institutul de Criminalistic= – Laboratorul
genetic din cadrul I.G.P.R.
Profilul genetic al ADN, extras din probe de referin]=
recoltate de la S.L. nu este identic cu cele ob]inute din ADN-ul
extras din urmele de sânge identificate.
}inând cont de aspectele noi rezultate \n cauz=, a fost citat
la parchet inculpatul S.L. pentru reaudiere, prezentându-i-se
strad=, unde a fost g=sit= de M.I. [i concubina acestuia S.M. concluziile privind stabilirea ADN-ului.
Cu ocazia cercet=rii la fa]a locului au fost ridicate Dat fiind faptul c=, \n cursul cercet=rii penale, inculpatul
urm=toarele obiecte de \mbr=c=minte apar]inând lui S.L. [i Stana Ludovic a sus]inut constant c= nu a atins victima despre
concubinei sale: trei perechi pantaloni lungi, o pereche care a aflat c= era decedat= pe marginea [an]ului [i pentru c=,
pantaloni scur]i, un tricou, un maiou [i o bucat= de cu ocazia recercet=rii locului faptei, cu ajutorul luminolului, s-au
scândur= din locuin]a victimei pe care se eviden]iau urme pus \n eviden]= urme de sânge pe du[umeaua din camera
de culoare brun ro[cat=, iar prin ordonan]a din 18.08.2003, s- victimei [i pe tocul u[ii, prin ordonan]a din 23.06.2005, s-a
a dispus efectuarea unei constat=ri tehnico-[tiin]ifice biologice, dispus exhumarea victimei B.L. [i stabilirea profilelor genetice
de c=tre IML Timi[oara, pentru a se stabili dac= pe obiectele ale probelor de referin]= recoltate de la victim=, precum [i
ridicate se eviden]iaz= sau nu urme de sânge uman [i, \n caz compararea acestora cu cele ob]inute prin expertiza
afirmativ, grupa sanguin= a acestuia. nr.99390 din 18.04.2005. De asemenea, s-a dispus stabilirea
Din raportul de expertiz= al I.M.L. Timi[oara, a rezultat profilului genetic al probei de referin]= recoltat= de la S.L.,
c= obiectele de \mbr=c=minte examinate prezentau urme concubina inculpatului, precum [i compararea acestuia cu cel
fine de sânge, insuficiente pentru determinarea speciei [i a ob]inut din expertiza nr. 99390 din 18.04.2005.
grupei sanguine. Din raportul de expertiz= nr.9965 din 05.08.2005, al
Prin ordonan]a din 29.09.2003, s-a dispus efectuarea unei Institutului de Criminalistic= din cadrul I.G.P.R., rezult=
noi constat=ri tehnico-[tiin]ifice biologice la Institutul de urm=toarele:
Criminalistic= din cadrul I.G.P.R. 1. Genotiparea probelor de referin]= recoltate de la numita
Din raportul de constatare tehnico-[tiin]ific= al Institutului S.L. [i victima B.L., puse la dispozi]ie \n cauza privind moartea
de Criminalistic= din cadrul I.G.P.R. rezult= urm=toarele numitului Biro Ladislau, \n vârst= de 72 de ani, din satul Belfir,
concluzii:
 bucata de scândur= ridicat= din du[umeaua
g=sit pe marginea [oselei, la o distan]= de aproximativ 100 metri
de locuin]a sa, situat= la nr. 239, a eviden]iat profilele genetice
camerei, \n care a locuit victima, nu prezenta urme de prezentate \n anex=.
sânge;
 cele trei perechi de pantaloni lungi apar]inând
2. Profilul genetic al probei de referin]= (]esut osos)
recoltat de la cadavrul victimei B.L., este identic cu cel
suspec]ilor nu prezentau urme de sânge;
 pe perechea de pantaloni scur]i: urme de sânge
ob]inut din urmele de sânge de pe: c=ma[a cu mânec=
scurt= cu dungi verticale, scândurile nr. 3,4 din coletul nr. 1
uman dispuse pe c=ptu[eala alb= din interiorul acestora; [i scândura nr. 1 din coletul nr. 4. Expertiza nr. 99390 din
cantitatea insuficient= de prob= nu a permis efectuarea altor
18.04.2005.
determin=ri de laborator;
 tricoul nu prezenta urme de sânge;
Frecven]a de reg=sire a profilului genetic al ADN, extras din
 maioul nu prezenta urme de sânge.
urmele de sânge de pe scânduri, identic cu cel ob]inut din proba
de referin]= recoltat= de la victima B.L., este de 3.56x10-15.
La data de 18.08.2003, inculpatul a fost supus testului
Grupul popula]ional \n care acest profil genetic este unic:
poligraf, iar din raportul de constatare tehnico-[tiin]ific= asupra
5,18x1015 persoane.
comportamentului simulat, rezult= urm=toarele: pentru
Frecven]a de reg=sire a profilului genetic al ADN extras din
r=spunsurile subiectului S.L. la \ntreb=rile relevante ale cauzei,
urmele sângele de pe c=ma[=, identic cu cel ob]inut din proba de
\n traseele biodiagramelor poligraf, s-au eviden]iat modific=ri
referin]= recoltat= de la victima B.L., este de 1,93x10-16.
psihofiziologice, semnificativ – caracteristice reactivit=]ii
Grupul popula]ional \n care acest profil genetic este unic:
emo]ionale (tensiune arterial=, puls, cre[tere de amplitudine
[i durat= ale curbei bioelectrice GSR), care s= conduc= la 2,81x1014 persoane.
concluzia prezen]ei detec]iei comportamentului simulat al 3. Profilul genetic al probei de referin]= recoltat= de la
subiectului . numita Suciu Laura, nu este identic cu cel ob]inut \n
|ntrucât laboratoarele criminalistice din ]ar=, nu posed= expertiza nr. 99390 din 18.04.2005.
luminol, substan]= care pune \n eviden]= urmele de sânge, la
\nceputul lunii decembrie 2003, procurorul, ]inând cont de Pe baza noilor probe administrate, \n data de 25.11.2005,
protocolul \ncheiat \ntre Poli]ia Jude]ului Bihor [i Poli]ia Jude]ului inculpatul a fost prezentat judec=torului cu propunere de
Hajdu-Bihar, a demarat convorbiri cu lucr=tori din cadrul Poli]iei arestare, care a dispus re]inerea acestuia pe o durat= de 30 de
Debrecen, \n vederea efectu=rii unei repet=ri a cercet=rii zile, fiind ulterior trimis \n judecat=, la data de 09.12.2005,
locului faptei, cu ajutorul acestei substan]e. m=sura arest=rii preventive fiind [i \n prezent men]inut= de
|n data de 26.01.2004, cu ocazia recercet=rii locului faptei instan]=.
de c=tre o echip= complex= format= din procuror, poli]i[ti români
[i unguri, folosindu-se luminolul, s-au pus \n eviden]= urme mari
de sânge pe pardoseal=, pe tocul u[ii, precum [i pe Bibliografie
obiectele de \mbr=c=minte ridicate de la inculpat [i care au – Laz=r Cârjan – “Criminalistica” – Editura “Pinguin Book”.

19 CRIMINALISTICA
Lector univ. drd. MARIN RUIU

Mentir – affirmer ce qu’on sait être faux ou nier ce qu’on sait être vrai. Tant que le mensonge ne cause pas de préjudices
aux interêts des autres, il est excusable. Mais comment faire la différence entre le mensonge et la vérité. Voilà, dans cet
ourage, quelques méthodes pour découvrir les faux témoignages des personnes qui témoignent en justice.
Sec]iunea 1 diverse: dorin]a de r=zbunare, raportul de rudenie sau
prietenie cu inculpatul, interesul material, spiritul de
UNELE CONSIDERA}II solidaritate cu inculpatul, simpatia sau antipatia fa]= de acesta,
Demersul [tiin]ific al psihologiei judiciare pentru dorin]a de a se remarca \n ochii auditoriului, teama de [antaj
elucidarea, din perspectiv= pragmatic opera]ional=, a sau represalii din partea familiei inculpatului, dispre]ul fa]= de
problematicii m=rturiei mincinoase nu poate fi complet, organul de anchet=.
f=r= a \nvedera faptul c=, \n cadrul Codului penal, “Dac= retragerea m=rturiei a intervenit \n cauzele
infrac]iunea de m=rturie mincinoas= este incriminat= penale, dup= ce s-a produs arestarea inculpatului sau \n toate
al=turi de infrac]iunile care \mpiedic= \nf=ptuirea justi]iei, cauzele (civile, disciplinare sau alte cauze) dup= ce s-a
[i anume: denun]area calomnioas=; nedenun]area unor pronun]at o hot=râre sau dup= ce s-a dat o alt= solu]ie, ca
infrac]iuni; omisiunea sesiz=rii organelor judiciare; urmare a m=rturiei mincinoase, instan]a va reduce pedeapsa
favorizarea infractorului; omisiunea de a \ncuno[tin]a potrivit art. 76”1 C. pen. 1.
organele judiciare; arestarea nelegal= [i cercetarea Este evident c= toleran]a legii penale se fundamenteaz=
abuziv=; supunerea la rele tratamente; represiunea pe procesele psihologice ce au loc \n con[tiin]a celui care a
nedreapt=; re]inerea sau distrugerea de \nscrisuri. depus mincinos [i care, evaluând consecin]ele m=rturiei
Ac]iunile sau omisiunile ce caracterizeaz= latura mincinoase, decide s= declare adev=rul.
obiectiv= a acestor infrac]iuni lovesc \n valoarea Din perspectiva psihologiei judiciare, sunt utile de
fundamental= a procesului penal, adev=rul necesar cunoscut con]inutul [i calitatea evalu=rilor pe care le face un
\nf=ptuirii justi]iei. Sub aspect subiectiv, ac]iunile sau martor mincinos \n intervalul scurs de la sesizarea oficial= a
omisiunile se situeaz= la nivelul psihologic al simul=rii \n m=rturiei mincinoase [i pân= la retragerea m=rturiei.
forme pozitive sau negative (de ascundere a adev=rului De obicei, retragerea m=rturiei mincinoase este
prin omisiune). provocat= [i, \n rare cazuri, ea este rezultatul autodenun]=rii
Pornind de la periculozitatea social= a m=rturiei celui care a depus mincinos, deci o ini]iativ= voluntar=.
mincinoase, legisla]ia pozitiv= stabile[te un sistem dublu de Din practica organelor judiciare \n aceast= materie
garan]ii pentru prevenirea efectelor negative ale acestei rezult= c= promovarea retragerii m=rturiei mincinoase este
infrac]iuni, garan]ii procesuale [i garan]ii de drept penal rezultatul unor activit=]i procesuale de analiz= [i apreciere a
substan]ial. m=rturiei incriminate, care pun \n eviden]= concluzii logice cu
|n esen]=, minciuna este o abatere de la adev=r, comis= privire la faptul c= m=rturiei nu i se poate acorda credibilitate,
con[tient [i cu o anumit= inten]ie. fiind suspectat= de neadev=r.
Despre rolul [i ponderea minciunii \n via]a societ=]ii Cu alte cuvinte, organul judiciar nu valideaz= con]inutul
umane s-a scris [i s-a vorbit mult. |n orice caz, cert este c= probei ca reprezentând adev=rul \n cauz=. Dar, organul
oamenii se mai folosesc uneori de minciuni, pentru c= judiciar nici nu invalideaz= probe.
adev=rurile pot adesea s= provoace suferin]e, s= jigneasc=, s= Invalidarea probei nu poate avea loc decât fie prin
descurajeze, s= rup= prietenii, \ntr-un cuvânt s= perturbe retractare \n fa]a instan]ei cu explica]iile de rigoare credibile,
armonia rela]iilor interpersonale. fie la urm=rirea penal= prin retractare, dac= martorul nu a
Din p=cate \ns=, sunt [i oameni la care minciuna are cu retractat la instan]=. Dac= martorul nu retracteaz=, el va fi
totul alt= motiva]ie [i alte scopuri. Ace[tia \[i fac din minciun= cercetat, beneficiind de prezum]ia de nevinov=]ie \n baza art.
o adev=rat= arm=; o arm= de atac, de ap=rare, de ob]inere de 66 din Codul de procedur= penal=. Solu]ia urm=ririi penale va
servicii, de \nlesniri, de \nvoiri, amân=ri, scutiri – \n principal de putea fi oricare din cele stabilite \n art. 11 pct. 1 lit. a-c din
ob]inere de avantaje. De la simpla \ncercare de a evita un Codul de procedur= penal=, dar [i de trimiterea \n judecat=,
adversar prea dur, pentru a menaja pe cineva, ori pentru a dac= se constat= c= a depus mincinos.
evita uneori o tragedie, care nu este necesar s= se produc=, [i |n cursul cercet=rilor, se poate stabili c= m=rturia, de[i
pân= la obi[nuin]a de a-i mistifica, dezinforma [i deruta pe neveridic=, nu este mincinoas=, lipsa de veridicitate fiind
ceilal]i, \n vederea atingerii unor scopuri individuale \nguste [i rezultatul unor deficien]e de percep]ie sau erori, proba fiind
meschine, este o mare distan]=. \nl=turat= cu motivarea corespunz=toare.
|n m=rturie, minciuna poate avea cauze dintre cele mai Din reglement=rile men]ionate, se poate concluziona c=

CRIMINALISTICA 20
martorului care a depus mincinos i se ofer= o “[ans= esen]ial= privitoare la condi]ia ca asupra \mprejur=rii esen]iale,
psihologic=” de a reflecta asupra consecin]elor m=rturiei sale, martorul, expertul, interpretul, “s= fi fost \ntrebat”, constituie o
dac= aceasta este mincinoas=, de a beneficia de o a doua limitare a obiectului m=rturiei mincinoase, restrângând
“circumstan]iere legal= atenuant=” substan]ial=. sfera \mprejur=rilor esen]iale numai la acelea asupra c=rora
Modul de reglementare permite martorului s=-[i men]in= s-au pus \ntreb=ri”2.
depozi]ia dac= este convins c= aceasta reflect= adev=rul. Este {i \n cazul celei de-a doua condi]ii ce determin= obiectul
de men]ionat c=, uneori, plângerile penale pentru m=rturie m=rturiei mincinoase, respectiv “s= fi fost \ntrebat”, intervine
mincinoas= sunt tenden]ioase, fiind introduse la organele tot un element psihologic, respectiv comunicarea
judiciare de partea sau p=r]ile care doresc s= creeze confuzie interpersonal= expres= \ntre martor [i magistrat pe o anumit=
\n cauze. problem= esen]ial=.
Rezultate excep]ionale \n clarificarea unor situa]ii
Sec]iunea 2
ambigue, create \n mod deliberat de p=r]i, au dat biodetec]ia
judiciar= care a triat \n mod selectiv [i indubitabil “inocen]ii” de CRITERII DE VERIFICARE A VERIDICIT+}II
“mincino[ii”. M+RTURIEI JUDICIARE SUSPICIONATE DE A FI
|nainte de a proceda la analiza problemelor specifice DE REA-CREDIN}+
privind criteriile de verificare a m=rturiilor de rea – credin]= De la bun \nceput se impune precizarea c= aceste criterii
apar]inând martorului mincinos, se impune analiza conceptului
au un anumit grad de relativitate. Ele se impun totu[i aten]iei,
“\mprejur=rilor esen]iale”, pentru c= obiectul m=rturiei
\n scopul \ndeplinirii obliga]iei autorit=]ilor judiciare de a
mincinoase este constituit din aceste “\mprejur=ri esen]iale” pe
verifica m=rturiile \n leg=tur= cu care apar suspiciuni de
care martorul nu le-a declarat sau a f=cut afirma]ii
nesinceritate [i nefidelitate. Ele se folosesc combinat.
neadev=rate cu privire la acestea.
Codul penal nu define[te conceptul de “\mprejur=ri 2.1. CRITERIUL SURSEI M+RTURIEI
esen]iale”, ceea ce indic= de la bun \nceput c= acestea vor fi
Atât literatura juridic= [i psihologic=, dar mai ales
stabilite, dup= cum este firesc, \n raport de obiectul fiec=rei
m=rturii, iar nu \n raport de obiectul fiec=rei cauze penale, practica judiciar=, luând \n considerare raporturile dintre cel
civile, administrative sau disciplinare. prin mijlocirea c=ruia faptele sunt aduse la cuno[tin]a
De exemplu, \n cazul unei ucideri din culp=, comis= de organelor judiciare [i sursa de plecare a m=rturiei, au impus
un conduc=tor auto, dac= un martor va fi audiat \n leg=tur= cu distinc]ia \ntre:
viteza autovehiculului implicat, \n raport cu semnele de  m=rturia imediat= (nemijlocit=), \n care martorul a fost
circula]ie de la locul infrac]iunii, [i va declara mincinos asupra prezent nemijlocit \n contextul producerii faptelor, percepând
vitezei reale a vehiculului pe care a cunoscut-o, aflându-se \n prin stimuli adecva]i (“ex propriis sensibus”) evenimentul,
cabin= \mpreun= cu conduc=torul auto, \n timp ce expertiza derularea acestuia \n timpul [i spa]iul corespunz=tor;
tehnic= a constatat o alt= vitez=, \mprejurarea esen]ial= \n  m=rturia mijlocit= \n care martorul, indirect, furnizeaz=
cauz= este cea privind viteza de circula]ie \n momentul informa]ii nu asupra unor fapte sau \mprejur=ri percepute din
accidentului, deoarece de aceasta depinde culpabilitatea sursa original=, ci dintr-o surs= derivat= (“ex auditie alieno”)
conduc=torului auto. constând \n alte persoane, care, \ntr-o calitate sau alta (“p=r]i
Dac= \n acela[i caz, un alt martor este audiat \n leg=tur= \n proces, martori nemijloci]i, alte persoane individualizate”) au
cu ezitarea victimei de a traversa strada, iar acesta va depune perceput nemijlocit prin propriile sim]uri \mprejur=rile legate de
mincinos, \mprejurarea esen]ial= de care depinde existen]a infrac]iune sau de f=ptuitori, putându-se afla oricând
m=rturiei mincinoase este ezitarea victimei de a traversa provenien]a punctului de plecare a informa]iilor cu care
strada. Tot \n acela[i caz, dac= expertul care a executat acestea se pot compara [i verifica (la sursa primar=);
alcoolemia asupra probei biologice a sângelui, recoltat de la  m=rturia “din auzite”, din zvonul public, \n care
conduc=torul auto, a comunicat un alt rezultat, \n favoarea martorul face referiri la fapte auzite, la zvonuri de o acut=
conduc=torului auto, ascunzând existen]a \mbiba]iei alcoolice notorietate, dar a c=ror surs= primar= este imprecis=,
\n sânge, \mprejurarea esen]ial= va fi alcoolemia. nedeterminat=.
Deci, \ntotdeauna \mprejur=rile esen]iale vor fi analizate Trecând \n revist= aceste trei posibilit=]i, este lesne de
\n mod concret, pentru c= elementul psihologic al inten]iunii de \n]eles c= “m=rturia din “zvon public” este cea mai nesigur=,
a declara mincinos poart= asupra unei \mprejur=ri esen]iale de \ntrucât faptele relatate din “gur=-n gur=” sunt supuse unui
care depind existen]a sau inexisten]a culpabilit=]ii, existen]a pronun]at proces de alterare, de denaturare, alterare [i
sau inexisten]a unor circumstan]e agravante sau atenuante, transformare, \ndep=rtându-se pân= la totala denaturare de la
existen]a sau inexisten]a unor cauze care \nl=tur= caracterul adev=rata configura]ie a faptelor.3
penal al faptei [.a.m.d. Din punct de vedere al verific=rii m=rturiilor, este bine de
De men]ionat c=, \n tehnica biodetec]iei judiciare, [tiut c= informa]iile provenind dintr-o surs= a c=rei provenien]=
formularea \ntreb=rilor incriminatorii, \n cazul m=rturiilor nu poate fi individualizat=, cele provenind de la o surs=
mincinoase, se porne[te tot de la grupul \ntreb=rilor esen]iale, individualizat=, dar indirect=, [i, \n fine, cele provenind din
pentru c=, altfel, testarea nu ar prezenta relevan]=. sursa ini]ial=, nu se pot situa pe acela[i plan sub aspectul for]ei
|n literatura de specialitate se apreciaz=, \n mod corect, probante.
c= tr=s=tura de “\mprejur=ri esen]iale este dat= de eficien]a Astfel, când m=rturia mijlocit= provine din sursa primar=
probatorie a acestora, de pertinen]a [i concluden]a lor \n (fapte cunoscute martorului mediat din relatarea uneia dintre
cercetarea [i solu]ionarea cauzei respective”…”Cerin]a p=r]i sau a martorului ocular), veridicitatea acesteia este

21 CRIMINALISTICA
condi]ionat= de modul \n care s-au petrecut percep]ia [i constituie probe exclusive \n cauza dat=, acestea pot suporta
memorarea ini]ial=, de condi]iile [i modul transmiterii verific=ri \ncruci[ate care le vor testa capacitatea de
informa]iilor de la sursa primar= la cea derivat=, \n sfâr[it, de armonizare cu restul probelor, datorit= dependen]elor mutuale
modul \n care au fost percepute, memorate [i comunicate ale probelor ce se constituie \n sistem (coroborarea probelor).
aceste informa]ii, de c=tre martorul audiat de c=tre organul Veridicitatea m=rturiilor este dat= nu numai de
judiciar, \ntr-un cuvânt de fidelitatea reflect=rii sursei primare concordan]a elementelor cuprinse \n depozi]iile succesive [i
\n cea derivat=. simultane prestate \n aceea[i cauz=, dar [i de armonizarea lor
Din acest punct de vedere este obligatorie determinarea din punct de vedere al logicii judiciare cu toate celelalte probe
corect=, f=r= echivoc, a sursei din care provine m=rturia c=reia \n parte [i cu \ntregul probatoriu \n ansamblul s=u.
\i este subordonat= \ns=[i admisibilitatea ca prob= testimonial=
a m=rturiei mijlocite. O dat= identificat= sursa primar=, se pun 2.2. CRITERIUL POZI}IEI MARTORULUI
temeliile verific=rii depozi]iei prin opera]iile de confruntare a |N RAPORT CU P+R}ILE DIN PROCES
informa]iilor provenind din cele dou= surse, putându-se
constata lipsa coinciden]ei faptelor \n ansamblu ori Existen]a raporturilor martorului cu pricina, pe de o
coinciden]a numai a unor elemente irelevante. parte, [i pe de alt= parte cu participan]ii \n proces, poate
De aici, decurge necesitatea confrunt=rii atât a depozi]iei zdruncina serios pozi]ia de impar]ialitate a martorului \n
ini]iale, cât [i a celei derivate, cu ansamblul probelor existente, procesul judiciar. |n ceea ce prive[te pozi]ia martorului \n raport
pentru a se afla cauza dezacordului, pentru a se re]ine fie una cu pricina, trebuie clarificat interesul material sau moral al
sau alta din depozi]ii, ori pentru a fi ambele \nl=turate dac= nu acestuia, pentru ca pricina s= fie solu]ionat= \ntr-un anumit fel,
corespund adev=rului. Practica a impus solu]ionarea acestor deoarece o depozi]ie suspectat= de un interes moral sau
aspecte prin ascultarea repetat= atât a martorului nemijlocit, material poate ridica suspiciuni referitoare la p=rtinire [i
cât [i a celui care depune m=rturia ob]inut= indirect [i nesinceritate.
clarificarea pas cu pas a tuturor aspectelor care se ridic=. De Cu privire la raporturile dintre martor [i ceilal]i participan]i
regul=, depozi]iile celor care, \n condi]ii obiective [i subiective \n proces, este de clarificat raportul subiectiv al acestuia fa]=
similare de percep]ie, au asistat \n calitate de martori la de \nvinuit sau inculpat, partea v=t=mat=, partea civil=, partea
producerea aceluia[i fapt, concord= \n privin]a faptului responsabil= civilmente (raporturile de rudenie, de amici]ie, de
principal [i a circumstan]elor esen]iale legate de activitatea du[m=nie, afec]iunea, r=zbunarea, teama, sentimentele de
infrac]ional=. Explica]ia psihologic= se identific=, pe de o simpatie sau de antipatie etc.).
parte, \n identitatea proceselor psihice, \n reflectarea corect=, Conform art. 78 din Codul de procedur= penal=, martorul
\n psihicul martorilor, a faptelor esen]iale, \n similitudinea este “persoana care are cuno[tin]= despre vreo fapt= sau
condi]iilor de percep]ie, iar pe de alt= parte, \n semnifica]ia despre vreo \mprejurare de natur= s= serveasc= la aflarea
deosebit= a unor aspecte legate de s=vâr[irea infrac]iunii care adev=rului \n procesul penal”, pozi]ia sa \n proces fiind dictat=
le deta[eaz= sensibil de restul aspectelor considerate de obliga]ia de a aduce la cuno[tin]a organului judiciar fapte [i
secundare [i care se impun aten]iei fiec=ruia [i sunt la fel \mprejur=ri legate de infrac]iune sau de f=ptuitorul acesteia,
percepute de to]i cei de fa]=. f=r= a urm=ri \n cauz= ap=rarea unor interese proprii.
|n cazul acestor depozi]ii simultane nu numai O situa]ie aparte o prezint= victima care, renun]ând la
concordan]a, ci [i nepotrivirea lor \[i pot avea cauza \n calitatea de parte, la preten]ii civile [i neparticipând \n proces
condi]iile obiective [i subiective ale percep]iei, aceasta pentru ca parte v=t=mat=, apare \n proces ca martor [i, la o prim=
motivul psihologic c= a percepe un fapt \n condi]ii similare nu vedere, depozi]iile sale ar trebui privite f=r= suspiciuni,
\nseamn= \n mod obligatoriu a-l percepe [i \n condi]ii identice. deoarece nimeni mai bine decât ea nu poate s= redea mai
Regula practic= este aceea conform c=reia, prezen]a, ample [i mai exacte informa]iile cu privire la infrac]iunea a
al=turi de elementele concordante ale unor nepotriviri, ale c=rei victim= a fost.
unor discordan]e \n privin]a unor aspecte pu]in semnificative, Psihologia judiciar= atrage aten]ia asupra faptului c=
dac= acestea din urm= au o explica]ie conving=toare, nu este tocmai \mprejurarea c= activitatea infrac]ional= s-a \ndreptat
de natur= a se r=sfrânge asupra valorii m=rturiilor care se \mpotriva sa constituie sursa unor puternice elemente de
armonizeaz= \n privin]a elementelor esen]iale. Logica deformare, chiar [i atunci când victima este de total= bun=
judiciar= demonstreaz= c=, la baza contradic]iilor, stau fie credin]=. Aceasta deoarece percep]ia [i memorarea se
eroarea, fie reaua – credin]=, aprecierea unor astfel de desf=[oar= pe un puternic fond afectiv – emo]ional, ceea ce,
m=rturii presupunând \nainte de toate identificarea p=r]ii \n de multe ori, explic= percep]ia [i memorarea lacunar= a
care se afl= inexactitatea, iar apoi stabilirea faptului dac= faptelor. Este, de asemenea, proprie psihologiei victimei
aceasta se datoreaz= unei cauze voluntare (rea-credin]=) sau tendin]a de exagerare a acelor \ntâmpl=ri care au avut drept
involuntare (eroare). rezultat o lezare a intereselor sale materiale sau personale, de
Iat= de ce se impune ca aprecierea unei m=rturii s= se supradimensionare involuntar= a pericolului prin care a trecut.
bazeze pe dou= principii fundamentale, [i anume cel al La aceasta se adaug= acele elemente de denaturare ce-[i afl=
sincerit=]ii martorului [i cel al fidelit=]ii percep]iei [i acurate]ei cauza \n afectivitatea, sugestibilitatea, imagina]ia [i
reproducerii datelor cu privire la f=ptuitor [i \mprejur=rile personalitatea victimei.
faptei.4 Dac= acestea sunt respectate, o ultim= not= cu privire Cu atât mai mult prezum]ia de p=rtinire [i interes material
la valoarea m=rturiei va fi dat= de aprecierea acesteia \n sau moral nu poate s= nu fie luat= \n calcul, \n situa]ia
contextul celorlalte elemente de informare, \mpreun= cu care existen]ei sentimentelor fire[ti de rudenie \n care martorul se
constituie un ansamblu de probe. A[adar, când m=rturiile nu poate afla cu \nvinuitul sau inculpatul sau cu celelalte p=r]i,

CRIMINALISTICA 22
sentimente care ar amenin]a pozi]ia de impar]ialitate pe care \n favoarea celei de martor \n proces, c=ci numai aceasta (sub
trebuie s= se situeze martorul, motiv pentru care legisla]ia semnul circumspec]iei alter=rii datelor obiective sub influen]a
absolv= de obliga]ia de a depune m=rturie so]ul [i rudele perceperii emo]ionale, deformate sau a influen]ei intervalului
apropiate \nvinuitului sau inculpatului. de timp \n cauz=) poate reda cel mai fidel \mprejur=rile [i
De altfel, leg=turile afective puternice (\ntre so]i, mam= [i derularea evenimentului.5
fiu) deformeaz= din punct de vedere al obiectivit=]ii datele
realului. Pentru psiholog, nu este deloc surprinz=tor c= mama, Sec]iunea 3
care-[i iube[te \n mod exagerat copilul, nu-i observ= acestuia
defectele morale, justificându-i comportamentul \n toate METODE {I TEHNICI DE DEPISTARE A MINCIUNII
situa]iile. |n depozi]ia p=rin]ilor, fiul cercetat pentru provocare
de scandal, \n loc public, este descris ca un copil simpatic, plin Abaterea constant= de la adev=r, efortul de a-l
de umor, c=ruia, ca tuturor celor de vârsta sa, \i place s= se ascunde, dublat permanent de teama de a fi demascat=,
distreze, iar faptele comise sunt considerate simple copil=rii provoac= la persoana care minte st=ri emo]ionale foarte
sau glume perimate. De fapt, \n toate situa]iile, fie c= este puternice, concretizate \n manifest=ri [i modific=ri
pornit= din sentimente nobile, generoase, fie c= este viscerale [i somatice. Astfel, se accelereaz= b=t=ile inimii,
determinat= de mobiluri josnice, când m=rturia este cre[te presiunea sanguin=, apar fenomene de
\ntemeiat= pe sentimente, realitatea este perceput= vasoconstric]ie sau vasodilata]ie, se intensific=
transfigurat datorit= schimb=rii reprezent=rilor despre respira]ia, se reduce saliva]ia etc. Aceast= fenomenologie
persoanele fa]= de care martorul este legat prin sentimentele se manifest= \n exterior prin stare de agita]ie sau prin
de simpatie, ur=, generozitate, r=zbunare, dragoste, antipatie, blocarea func]iilor motorii prin modificarea mimicii, a
colegialitate, prietenie, raporturi profesionale etc. pantomimicii, prin dereglarea vocii, prin “ro[irea” fe]ei ori
Foarte des, practica ne relev= o oarecare re]inere din p=lirea (paloarea) acesteia, prin transpira]ie, mobilitate
partea martorului, motiv pentru care trebuie s= decel=m dac= crescut= a ochilor, usc=ciunea buzelor, cre[terea
nu cumva \n spatele acestei atitudini se afl= teama. frecven]ei clipitului, tremuratul mâinilor [.a.
Sentimentul de team= poate fi inspirat martorului de c=tre La copilul care minte sau la o persoan= mai emotiv=,
amenin]=rile sau ac]iunile unor persoane interesate \n cauz=. aceste fenomene sunt u[or de perceput. La persoanele pentru
Aceasta [i pentru c= nu are suficient= convingere \n faptul c= care minciuna a devenit o obi[nuit=, aceste manifest=ri sunt
este protejat de organele judiciare. A[a se explic= de ce, \n controlabile, de[i anumite senza]ii l=untrice de indispozi]ie sau
cazul \nvinui]ilor sau inculpa]ilor cunoscu]i ca persoane extrem team= se fac totu[i sim]ite, \ndeosebi dac= sunt cercetate
de periculoase, martorii sunt recruta]i cu greu, deoarece sub pentru infrac]iuni grave. |n aceste condi]ii, a ap=rut ideea
imperiul t=cerii se sustrag deliberat de la obliga]ia de a depune posibilit=]ii de a stabili adev=rul prin m=surarea varia]iilor – \n
m=rturie. momentul m=rturiei – a unor parametri fiziologici
imperceptibili. Astfel s-a n=scut o serie \ntreag= de tehnici [i
2.3. CRITERIUL INTERESULUI MANIFESTAT aparate care, perfec]ionându-se de-a lungul anilor, aduc
DE MARTOR FA}+ DE PROBLEMATICA PROBA}IUNII ast=zi servicii \nsemnate organelor de cercetare de
pretutindeni.
Modul \n care cel c=ruia \i sunt cunoscute \mprejur=ri Printre tehnicile mai simple se \nscriu observa]ia,
legate de s=vâr[irea unei infrac]iuni apare \n proces \n calitate bateriile de loialitate [i testul asociativ-verbal, incluse \n
de martor poate furniza elemente semnificative pentru majoritatea testelor de personalitate, care constau \n \ntreb=ri
aprecierea asupra pozi]iei pe care se va situa [i asupra care se refer= la unele situa]ii \n care majoritatea oamenilor
veridicit=]ii depozi]iei ca atare. sunt de acord c= au comportament mai pu]in controlat. Cei
|n acest sens, dac= martorul este o persoan= aflat= cu care au tendin]a s= mint= \n general se deconspir= prin modul
totul \ntâmpl=tor \n câmpul de fapte, \n trecere, gr=bit= sau \n care r=spund.
preocupat= de cu totul alte probleme, \n raport cu evenimentul Testul asociativ-verbal con]ine o list= de cuvinte \ntre
perceput, este posibil ca o serie de aspecte s=-i fie superficial care unele au o semnifica]ie obi[nuit=, neutr=, iar altele sunt
fixate \n câmpul aten]iei [i s= nu le fi perceput ca atare. Dac=, profund semnificative din punctul de vedere al infractorului. La
dimpotriv=, martorul era interesat \n leg=tur= cu persoana sau fiecare cuvânt pronun]at de anchetator, subiectul trebuie s=
\mprejurarea care ulterior vor deveni obiect de disput= \ntre dea contra cronometru o replic= verbal=. La cuvintele neutre,
p=r]ile protagoniste, este greu de presupus c= acesta va replicile vin prompt, \n timp ce la cuvintele afectogene care \i
sc=pa ceva din cele ce se vor \ntâmpla. Cu alte cuvinte, sugereaz= elemente legate de infrac]iunea comis= (ex: “bani”,
preten]iile organului judiciar referitoare la veridicitatea [i “sânge”, “topor” etc.), inculpatul se inhib= [i \ntârzie r=spunsul,
\ntinderea datelor percepute de c=tre martor, se vor raporta dovedind astfel prezen]a unei tensiuni interne legate de
diferit, \n func]ie de gradul \n care ele au fost la periferia evenimentul investigat. Laten]a sau \ntârzierea r=spunsului,
centrului de interese [i preocup=ri ale acestuia sau, asocierea pe care anchetatul o face, ca [i reac]iile ulterioare
dimpotriv=, chiar \n sfera de interese [i preocup=ri ale acestuia care apar la reluarea testului, sunt de natur= s= ofere
(martorul asist= la un accident de circula]ie a c=rui victim= anchetatorului indicii pre]ioase legate de implicarea celui
este chiar persoana cu care avea \ntâlnire [i care se preg=tea cercetat \n fapta supus= cercet=rii.
s= traverseze strada). Din rândul metodelor complexe de depistare a minciunii
Este de la sine \n]eles cât de utile sunt datele care fac parte tehnica poligrafului [i metodele bazate pe
izvor=sc de la persoana care a renun]at la calitatea de victim= suprimarea cenzurii con[tiente.

24 CRIMINALISTICA
Poligraful sau “detectorul de minciuni” este un aparat – \ndeosebi cele foarte echilibrate, greu sugestionabile – se
complex, destinat \nregistr=rii oscila]iilor unor parametri preteaz= la induc]ia hipnotic=.
fiziologici, \n condi]ii de “moment psihologic” creat \n cursul Privarea de somn, reprezentând mai degrab= o metod=
unei anchet=ri. de constrângere, are \n ultim= instan]= acelea[i efecte asupra
|n principal, poligraful \nregistreaz= modific=rile de autocenzurii persoanei cercetate ca [i starea hipnotic=.
tensiune arterial=, puls, respira]ie [i reflexul electrodermal.
Privarea de somn duce la st=ri confuzionale, la halucina]ii, la
Persoana anchetat= ia loc pe un fotoliu, dup= care i se fixeaz=
lipsa controlului critic [i a discern=mântului [i uneori chiar la
un tub pneumograf \n jurul toracelui sau abdomenului, un
st=ri delirante pe fondul c=rora se pot, de asemenea, recolta
man[on de tensiune arterial= la unul din bra]e, iar la
suprafe]ele palmare [i dorsale ale mâinii un set de electrozi. date [i informa]ii la care, \n condi]ii obi[nuite, este mult mai
Tubul pneumograf se \ntinde la fiecare respira]ie, greu, dac= nu imposibil de ajuns.
contractându-se la expira]ii. Succesiunea de \ntinderi [i O metod= mai simpl= de a suprima controlul con[tient o
contrac]ii este \nregistrat= \n forma unei sinusoide \nscris= pe reprezint= utilizarea unor preparate farmaceutice, care
o panglic= de hârtie de c=tre o peni]= inscriptoare. ac]ioneaz=, de regul=, \n sensul inhib=rii sau bloc=rii anumitor
Modific=rile tensiunii arteriale ac]ioneaz= asupra centri nervo[i din scoar]a cerebral=. Aceste substan]e f=când
man[onului din jurul bra]ului, care, la rândul s=u, va ac]iona o parte din a[a-numita grup= “a hipnagogelor”, provoac=, dup=
alt= peni]=. administrare, st=ri de somnolen]=, ame]eal=, buim=ceal=, st=ri
Modific=rile conductan]ei electrice a pielii palmare care sunt, de regul=, propice ob]inerii unor informa]ii.7 O
provocate de transpira]ie vor permite trecerea prin electrozi a
substan]= des utilizat=, \ndeosebi \n timpul r=zboiului, pentru
unui curent galvanic ce va ac]iona, de asemenea, o peni]=. |n
necesit=]ile de anchetare a spionilor, a fost scopolamina.
condi]ii de echilibru, de confort psihic, toate peni]ele au o
Desc=rc=rile electrice \n creier, ob]inute prin tehnica
evolu]ie uniform=, aceasta modificându-se brusc, atunci când
apare o tensiune emo]ional=, chiar minim=.6 Dac= subiectul electro[ocului, de[i folosite mai mult \n tratarea unor boli
este vinovat, \n momentul \n care i se pune o “\ntrebare [oc”, mintale, pot fi utilizate, dac= avem \n vedere suprimarea st=rii
sau i se prezint= un cuvânt afectogen legat de fapta comis=, de con[tien]= pe care o provoac=, [i \n cadrul unei anchete.
\nregistrarea modific=rilor parametrilor aminti]i va oferi unele Electro[ocul se ob]ine prin aplicarea \n regiunea temporal= a
indicii \n leg=tur= cu vinov=]ia. De men]ionat c= datele unor electrozi, prin care se las= s= treac= un curent cu o
ob]inute, prin intermediul poligrafului, nu constituie elemente intensitate 200 – 250 mA. Convulsiile care apar pot fi fatale
probatorii \n instan]a de judecat=, ele coroborându-se bolnavilor cardiaci sau hipertensivilor, motiv pentru care se
\ntotdeauna cu rezultatele altor investiga]ii. impune, \n prealabil, un control medical am=nun]it.
Suprimarea cenzurii con[tiente asigur= din partea
Aspru criticate [i condamnate de c=tre unii juri[ti [i
anchetatorului un automatism al tuturor reac]iilor solicitate,
psihologi, deoarece prin ele se \ncalc= dreptul la ap=rare a
deci [i al r=spunsurilor la \ntreb=ri, acestuia fiindu-i practic
individului \n fa]a organelor judiciare, metodele de suprimare a
paralizat= voin]a de a ascunde sau denatura informa]ia pe
cenzurii con[tiente sunt interzise de c=tre justi]ia noastr=, cu
care o poart= \n memorie [i pe care, \n aceste condi]ii, o d=
f=r= rezerve. Suprimarea cenzurii se realizeaz=, de regul=, atât mai mult cu cât ele au [i serioase limite.
prin hipnoz=, prin privare de somn, prin utilizarea unor
preparate farmaceutice sau prin desc=rc=ri electrice \n creier
(electro[ocuri).
Hipnoza este o stare asem=n=toare cu somnul, ea fiind Note:
1 Art. 76, lit. D din Codul penal stabile[te: “când minimul special
provocat= \n mod artificial prin intermediul sugestiei. Starea
al pedepsei \nchisorii este de un an sau mai mare, pedeapsa se
hipnotic= se realizeaz=, de obicei, \ntr-o camer= lini[tit=, pu]in
coboar= sub acest minim, pân= la minimul general”. (|n cazul m=rturiei
luminat=, \n care trebuie s= existe un fotoliu confortabil sau mincinoase pân= la 15 zile).
chiar un pat. Hipnotizatorul sugereaz= celui anchetat elemente 2 Dongoroz V. [i colectivul , Explica]ii teoretice asupra Codului
care caracterizeaz= starea obi[nuit= de somn (greutatea penal român, Editura Academiei Române, Institutul de Cercet=ri
pleoapelor, senza]ie de mole[ire etc.) cu o voce cât mai calm= Juridice, Bucure[ti, 1972, Partea special=, vol. IV, pag. 184
[i mai monoton=. Totodat=, el poate netezi fruntea subiectului 3 Nicolae Mitrofan, Voicu Zdrenghea, Tudorel Butoi, Psihologie
cercetat, care poate fi pus, \n cazul c= starea hipnotic= se judiciar=, Casa de Editur= [i Pres= “{ansa”S.R.L, Bucure[ti, 1992, pag.
realizeaz= mai greu, s= priveasc= un obiect str=lucitor sau s= 139
4 Nicolae Mitrofan, Voicu Zdrenghea, Tudorel Butoi, Psihologie
asculte b=t=ile unui metronom. Adormit= par]ial, persoana
judiciar=, Casa de Editur= [i Pres= “{ansa”S.R.L, Bucure[ti, 1992, pag.
hipnotizat= poate comunica, \ntre anumite limite, cu
141
hipnotizatorul, fiind \n m=sur= chiar s= execute diverse
5 Nicolae Mitrofan, Voicu Zdrenghea, Tudorel Butoi, Psihologie
comenzi ale acestuia. Desigur c= \n aceast= situa]ie se pot judiciar=, Casa de Editur= [i Pres= “{ansa”S.R.L, Bucure[ti, 1992, pag.
ob]ine unele relat=ri sau declara]ii care, \n condi]ii normale, 143
sunt evitate. 6 Prof. univ. dr. Maria Voinea, lector univ. dr. Florin Dumitrescu,
Trebuie men]ionat faptul c= starea hipnotic= nu poate fi Psihosociologie judiciar=, Ed. Sitech, Craiova, 2005, pag. 104
indus= de oricine, pentru aceasta fiind nevoie de unele calit=]i 7 Prof. univ. dr. Maria Voinea, lector univ. dr. Florin Dumitrescu,
speciale, de mult exerci]iu. De asemenea, nu orice persoan= Psihosociologie judiciar=, Ed. Sitech, Craiova, 2005, pag. 105

CRIMINALISTICA 24
Medic legist VALENTIN IFTENIE
Judec=tor {TEFAN PISTOL

Les auteurs de cet ouvrage précisent la notion d’infiruité, en l’analysant de point de vue médico-légale post traumatique
et jurudique. Aussi analysent-ils les modalitée dont se manifeste l’infirmité.
Aprés une analyse pertinente et complexe, ils proposent la modification du Cod pénal à l’égard des actions qui ont
produit des lésions tres graves à une perssonne qui a souffert des infirmités post-traumatisques

F
olosit= frecvent \n concluziile expertizelor cicatricea cerebral=).
medico-legale traumatologice efectuate Infirmitatea se poate constitui:
asupra persoanelor [i având implica]ii  imediat post-traumatic, când gravitatea ini]ial= a
directe asupra modului de \ncadrare juridic= a faptelor leziunilor traumatice este deosebit= [i permite acest lucru
heteroagresive, ce nu au ca urmare moartea p=r]ii (spre exemplu, amputarea membrului pelvin \n \mprejur=rile
v=t=mate, no]iunea de “infirmitate” are, \n prezent, un unui politraumatism de trafic rutier, pierderea pavilionului
\n]eles oarecum diferit \n mediul juridic fa]= de domeniul urechii \n urma unei agresiuni etc.);
medico-legal, am putea spune chiar ambigu generat, \n  dup= un interval de timp de la traumatism [i anume:
opinia noastr=, [i de o definire mai pu]in clar=, • dup= aplicarea m=surilor terapeutice impuse de situa]ie
susceptibil= de \mbun=t=]iri, ale termenului \n discu]ie. spre exemplu, un traumatism abdominal cu hematom splenic
Având \n vedere con]inutul art. 182 C. pen, care reprezint= (se constituie \n zile !) [i splenectomie de necesitate sau
cadrul legal [i \n care se face referire la no]iunea de • dup= epuizarea metodelor terapeutice inclusiv
infirmitate, pentru a putea exclude orice fel de interpret=ri recuperatorii prin care s-a \ncercat remedierea consecin]elor
subiective [i, \n acela[i timp, pentru a oferi posibilitatea post-traumatice [spre exemplu, cicatricile \ntinse, retractile
unei \n]elegeri unitare a sensului no]iunii de infirmitate, dup= arsuri post agresiune sau scurtarea unui membru pelvin
atât \n mediul juridic cât [i medico-legal, vom \ncerca s= dup= o fractur= ini]ial consolidat= vicios ce a necesitat (re)
(re) definim aceast= no]iune [i, totodat=, s= facem unele interven]ie chirurgical= etc.]
comentarii, \n opinia noastr= pertinente [i utile. Deci, starea de infirmitate se constituie ca urmare a
|n acest sens, consider=m c=, prin sintagma gravit=]ii deosebite a traumatismului suferit de victim= fiind
infirmitate, trebuie s= se \n]eleag= criteriul medico-legal influen]at=, uneori, de corectitudinea tratamentului medico-
indirect de apreciere a consecin]elor post-traumatice ce chirurgical instituit [i de particularit=]ile de evolu]ie ale
constau \ntr-o v=t=mare corporal= grav=, total= organismului respectiv (vârst=, patologie preexistent=, stare
(complet=) sau par]ial= (incomplet=), cu caracter de nutri]ie, sex etc.). Aceste particularit=]i de evolu]ie post-
permanent, reprezentat= printr-un handicap fizic [i/sau traumatic=, prin care persoanele se deosebesc unele de
psihic, care genereaz= persoanei respective o stare de altele, explic= de ce aceea[i leziune traumatic= evolueaz=
inferioritate. diferit de la individ la individ (la unii se vindec= mai repede sau
mai lent, \n timp ce la al]ii dezvolt= complica]ii, unele
Handicapul fizic se poate manifesta prin: irecuperabile) [i totodat= asigur= perenitate aforismului
 pierderea unui organ [i/sau \ncetarea sau diminuarea conform c=rui (\n medicin=) “exist= boli [i nu bolnavi”.
semnificativ= [i permanent= a func]ionalit=]ii acestuia; Din defini]ia men]ionat= [i din preciz=rile f=cute se
 pierderea sau reducerea semnificativ= [i permanent= desprind urm=toarele:
a unui sim]; a) infirmitatea este un criteriu indirect (criteriul direct, \n
 lipsa unui segment corporal ( a unei p=r]i corporale prezent, este num=rul de “zile de \ngrijire medical=”) de
importante ca m=rime) [i/sau paralizia – ori alterarea evaluare a consecin]elor post-traumatice, prev=zut de Codul
semnificativ= (permanent=) a sensibilit=]ii locale. penal care trebuie folosit exclusiv de medicul legist, \n actele
Handicapul psihic trebuie s= aib= un substrat organic medico-legale \ntocmite \n urma examin=rilor medicale de
care s= poat= fi obiectivabil (cum ar fi, spre exemplu, specialitate efectuate persoanelor traumatizate.

26 CRIMINALISTICA
b) pentru a putea fi etichetat= drept infirmitate, dubiu, atât gravitatea ini]ial= deosebit= a traumatismului cât [i
consecin]a post-traumatic= trebuie s= aib= caracter de amploarea consecin]ei post-traumatice care a generat
permanen]=, adic= s= nu mai fie susceptibil= de refacere infirmitatea respectiv= [i care permite, \n consecin]=, aplicarea
natural= sau medico-chirurgical=. Ori de câte ori urm=rile unui prevederilor art. 182 C.pen.
traumatism pot fi corectate (indiferent de perioada de timp e) \n vederea evit=rii nuan]elor de interpretare a modului
necesar= [i de metoda terapeutic=) nu se accept= folosirea de materializare obiectiv= a infirmit=]ii au fost precizate
no]iunii de infirmitate; pentru a aten]iona totu[i asupra situa]iile \n care consider=m c= se poate vorbi de infirmitate
gravit=]ii crescute a traumatismului suferit de victim=, se pot post-traumatic= [i anume atunci când handicapul generat de
utiliza alte no]iuni cum ar fi, spre exemplu: prejudiciu fizic, traumatism, fie total (complet), fie par]ial (incomplet), dar
deficien]=, alterare etc., pân= la vindecare sau recuperare ori, imposibil de remediat, se manifest= prin:
din contr=, pân= la constituirea infirmit=]ii. Apare astfel, cel  pierderea unui organ [i/sau \ncetarea sau diminuarea
pu]in de ne\n]eles de ce, uneori, se folose[te sintagma semnificativ= [i permanent= a func]ionalit=]ii acestuia;
“infirmitate permanent=” care, nu numai c= reprezint= un  pierderea sau reducerea semnificativ= [i permanent=
pleonasm, dar las= s= se \n]eleag= c= persoana respectiv= nu a unui sim];
cunoa[te sensul no]iunii de infirmitate. Mai mult prin utilizarea  lipsa unui segment corporal ( a unei p=r]i corporale
no]iunii de “infirmitate permanent=” se poate sub\n]elege importante ca m=rime) [i/sau paralizia – ori alterarea
(speculativ) c= ar exista [i o infirmitate temporar= ceea ce este semnificativ= dar permanent= a sensibilit=]ii locale;
\n dezacord cu semnifica]ia juridic= a no]iunii de infirmitate, iar  o manifestare psihic= (epilepsie post-traumatic=,
pe de alt= parte este de natur= s= creeze amfibolie asupra encefalopatie post-traumatic=, demen]= post-traumatic=,
sensului pe care legiuitorul a vrut s=-l imprime con]inutului art. diabetul insipid) cu, \n mod obligator, substrat organic, care s=
182 C.pen. [i anume de v=t=mare corporal= grav=. poat= fi eviden]iat \n mod obiectiv (prin investiga]ii paraclinice
c) deoarece infirmitatea post-traumatic= fie s-a constituit cum ar fi, spre exemplu, cele imagistice,
(deci exist=), fie nu (deci nu exist=) aceast= v=t=mare corporal= electroencefalogram=, rezonan]= magnetic= nuclear= etc.).
grav= nu poate fi \ncadrat= \n grade sau procente. Cu alte Accentu=m faptul c=, indiferent de substratul morfologic,
cuvinte, \n concluziile oric=rui document medico-legal func]ional sau morfo-func]ional al consecin]ei post-traumatice
traumatologic (indiferent dac= este certificat, raport de expertiz=, [i f=r= a avea importan]= planul \n care acesta se manifest=,
raport de nou= expertiz= etc.) nu se admite exprimarea respectiv fizic sau psihic, folosirea termenului de infirmitate
procentual= a infirmit=]ii sub forma: “X prezint= o infirmitate este permis= numai atunci când se poate demonstra, \n mod
post-traumatic= de 30 %”, sau “X are o infirmitate de 50 de obiectiv, repercusiunea infirmizant= determinat= de
grade”ci trebuie s= se precizeze dac= \n evolu]ia post- traumatism.
traumatic= a ap=rut sau nu starea de infirmitate. f) a fost introdus= sintagma “semnificativ=” (diminuarea
Dac= la data efectu=rii examin=rii medicul legist nu este semnificativ= a func]ion=rii unui organ, reducerea
convins de faptul c= acea urmare post-traumatic= este semnificativ= a unui sim], alterarea semnificativ= a
definitiv=, va solicita reexaminarea victimei, dup= un interval sensibilit=]ii locale), f=r= a se face aprecieri concrete prin cifre
de timp, respectiv dup= epuizarea metodelor medico- sau procente, asupra intensit=]ii alter=rii func]iei unui organ, a
chirurgicale [i recuperatorii, pentru a se putea pronun]a unui sim] sau a sensibilit=]ii (nervoase) locale, deoarece:
bazându-se pe elemente obiective.  \n lumea biologic= nu se pot face referiri
d) \ntrucât folosirea no]iunii de infirmitate presupune standardizate, cu aplicativitate general=, referioare la gradul
existen]a unor urm=ri grave post-traumatice, am considerat c= de perturbare a unei func]ii a organismului uman, dat fiind
definirea corect= a acestui criteriu medico-legal, de evaluare variabilitatea lumii vii [i \n consecin]= a unicit=]ii fiin]ei umane;
traumatologic= a persoanei, trebuie s= con]in= o referire clar=  modul de recep]ie individual= a alter=rii func]ionale
[i f=r= echivoc, asupra severit=]ii deosebite a efectelor unui post-traumatice este diferit de la persoan= la persoan=;
traumatism, sens \n care am apelat la titlul art. 182 C.pen.  consecin]ele socio-profesionale ale perturb=rii
chiar \n cuprinsul defini]iei. Astfel am renun]at la sintagma func]ionale sunt apreciate, atât \n func]ie de particularit=]ile
“prejudiciu corporal”, folosit= \n mod frecvent \n literatura de fiec=rui individ cât [i de activitatea social= pe care acesta o
specialitate \n definirea no]iunii de infirmitate, deoarece pe de desf=[oar=;
o parte no]iunea de prejudiciu este folosit= de juri[ti  delimitarea prin cifre absolute a unor jaloane de
predominant \n dreptul civil, iar pe de alt= parte pentru faptul interpretare a alter=rii func]ionale post-traumatice ar \ngr=di \n
c= este un termen vag, imprecis, confuz, utilizând \n schimb opinia noastr= expertiza medico-legal=, practic transformând-
sintagma “v=t=mare corporal= grav= “ care contureaz= f=r= o \ntr-o lucrare tip gril= efectuabil= pe calculator, ceea ce dac=

CRIMINALISTICA 26
s-ar putea \n]elege \n domenii ca: matematica, fizica etc, penitenciar, fa]= de un muncitor care nu-[i va mai putea
devine de neacceptat \n medicin=. câ[tiga venitul care \i asigur= existen]a.
De asemenea, specific=m c=, \n cadrul unei expertize Fa]= de cele men]ionate, \n opinia noastr=, ar fi util, \n
medico-legale traumatologice clinice trebuie avut \n vedere [i special pentru activitatea practic= atât medico-legal= cât [i
fondul natural, eventual patologic, preexistent (pretraumatic) juridic=, dac= s-ar modifica con]inutul art. 182 C.pen., \n
la care sunt raportate “pierderile semnificative”. sensul simplific=rii acestuia prin:
Astfel, spre exemplu, dac= un individ avea o func]ie 1. renun]area la criteriile independente: “pierderea
redus=, fie natural - congenital sau patologic - fie \n urma unui unui sim], pierderea unui organ, \ncetarea func]ion=rii unui
alt traumatism, dar aceasta \i permitea s= desf=[oare o sim] sau organ” care, a[a cum am precizat, fiind, de fapt,
anumit= activitate, iar post-traumatic (sau dup= un alt diferite modalit=]i de manifestare a st=rii de infirmitate
traumatism) acea func]ie a fost [i mai mult compromis=, astfel post-traumatic=, se reg=sesc \n con]inutul acestei no]iuni;
\ncât individul nu-[i va mai putea \ndeplini activitatea 2. renun]area la sintagma “infirmitate permanent=
respectiv=, consider=m c= mai pu]in sau chiar deloc fizic= ori psihic=”
intereseaz= cu cât anume a fost redus= acea func]ie, \n cifre 3. utilizarea termenului simplu, dar concis, de
absolute, mai important fiind c= post-traumatic, persoana “infirmitate”.
respectiv= a devenit infirm= primim posibilitatea de a mai Insist=m asupra necesit=]ii ca propunerile f=cute \n
beneficia, de a se servi de func]ia respectiv=. \n situa]ia \n care leg=tur= cu no]iunea de infirmitate ce vizeaz= modificarea
la constituirea infirmit=]ii au contribuit dou= ac]iuni (spre Codului penal s= fie acceptate \n totalitate [i nu frac]ionat, a[a
exemplu dou= agresiuni, simultane sau succesive, sau o cum am remarcat \n recentul proiect al noului Cod penal. \n
agresiune urmat= de o terapie medical= inadecvat=), pentru o acest proiect supus \nc= dezbaterii publice, \n care art. 182
\ncadrare juridic= diferen]iat= \n raport cu ponderea fiec=reia (din actualul C.pen.) a devenit art. 191, am constatat, nu f=r=
dintre ele, printr-o expertiz= complex=, atât medico-legal= cât satisfac]ie, renun]area la criteriile independente (pierderea
[i \n cadrul I.N.E.M.R.C.M., apreciem c= se poate r=spunde \n unui sim] sau organ, \ncetarea func]ionalit=]ii acestora) dar nu
mod obiectiv, prin formularea unor concluzii pertinente, care am \n]eles de ce \nc= se men]ine denumirea (pleonastic=) de
s= redea \n mod real contribu]ia fiec=rei componente \n “infirmitate permanent=”.
geneza st=rii de infirmitate. |n continuare vom face unele referiri [i vom \ncerca s=
g) referitor la “lipsa unui segment corporal” ca (re) definim no]iunile de organ, sim] [i parte corporal=, astfel
modalitate prin care se poate manifesta infirmitatea, reiter=m \ncât s= putem eviden]ia de ce a fost posibil ca no]iunea de
c= acest deficit morfologic trebuie s= fie important atât din “organ” s= fie confundat= cu cea de “parte corporal=” cu
punct de vedere cantitativ (al dimensiunilor) cât [i calitativ consecin]e juridice nemotivate din punct de vedere medico-
(func]ia \ndeplinit=), astfel \ncât s= produc= handicapul fizic [i legal. Deoarece consecin]ele post-traumatice care
\n consecin]= starea de inferioritate. Deci, nu se va putea favorizeaz= interpret=ri diferite, \ntre domeniul de activitate
accepta, din punct de vedere medico-legal, drept lips= juridic [i cel medico-legal, sunt cele care intereseaz= \n
corporal= \n sensul dorit de legea penal=, cu referire la special regiunea buco-maxilo-facial= [i mai ales structurile
no]iunea de infirmitate, absen]a post-traumatic= a unor zone dentare, ne vom raporta la aceste elemente pentru explicarea
de mici dimensiuni [i cu o func]ionalitate redus= (dintele, un no]iunilor respective.
fragment musculo-tegumentar minim etc.). Astfel, dac= din punct de vedere juridic prin pierdere de
h) de asemenea, \n defini]ia formulat= se precizeaz=, \n organ se \n]elege c= victima a fost lipsit= complet de o parte a
termeni destul de edificatori, când anume se impune folosirea corpului sau care \ndeplinea un atribut fiziologic (Loghin) sau
criteriului infirmit=]ii [i anume atunci când a fost generat un o anumit= func]ie (Nistoreanu [i colab), se ajunge la
handicap (fizic sau psihic) care induce persoanei v=t=mate o acreditarea ideii c= organul este echivalent cu o parte a
stare de inferioritate. Aceast= stare de inferioritate trebuie corpului [i deci lipsa unui dinte (care este o parte a corpului)
apreciat=, \n mod obiectiv \n func]ie de vârst=, sex [i mai ales poate fi considerat= drept pierdere de organ \n sensul
de mediul socio-profesional \n care tr=ie[te persoana cerin]elor legii penale, având \n vedere ca fiecare dinte
respectiv=. Este pe deplin justificat acest lucru deoarece se “\ndepline[te un atribut fiziologic “.
cunoa[te c= o infirmitate este apreciat= \ntr-un mod cu totul Acceptarea unei astfel de interpret=ri, neconform= cu
diferit de c=tre un cer[etor, care va inspira mai mult= realitatea, atât din punct de vedere medico-legal cât [i medical,
compasiune, fa]= de un sportiv, care va fi nevoit s=-[i deoarece nu are \n vedere definirea corect=, a termenului de
\ntrerup= activitatea, sau de c=tre un de]inut, pentru care organ, (a[a cum este perceput \n sectorul medical), poate
poate constitui o modalitate de apreciere \n mediul genera situa]ia ca, pentru o agresiune de relativ mic=

28 CRIMINALISTICA
intensitate - soldat= spre exemplu, cu pierderea unui dinte - s= aparatului dento-maxilar: mastica]ie, fona]ie, estetic=.
se poat= aplica de c=tre instan]ele de judecat= prevederile art. Din definirea mai ampl= a no]iunii de organ, pe care am
182 C.pen. când, \n mod obiectiv, fapta ar putea fi \ncadrat= \n men]ionat-o, rezult= [i faptul c= indiferent de num=rul din]ilor
conformitate cu prevederile art. 180 C.pen.
pierdu]i aceasta nu se va putea echivala cu o “pierdere de
Pentru a putea exclude \n]elesul diferit a no]iunii de
organ” deoarece prin \nlocuirea acestor din]i se reface statusul
organ, \n mediul juridic fa]= de sectorul medical, altfel spus,
morfofunc]ional (artificial [i nu natural) [i nu se induc
pentru a se putea respecta punctul de vedere medical (axat pe
fenomene de incompatibilitate; \n cazul persoanelor ce
teoria [i practica din lumea biologic=), [i \n concordan]= cu
cerin]a legii penale (conform Codului penal), consider=m c= se dezvolt= reac]ii alergice la un material protetic se poate folosi

impune o demarcare net= \ntre cele 2 no]iuni relativ un alt material prin care s= se asigure stabilitatea noului dinte
echivalente de: “parte corporal=” [i “organ”. \n ansamblul arcadei dentare.
Astfel: prin parte corporal= se poate \n]elege orice |n cazul \nlocuirii unui alt organ, spre exemplu, ficatul
fragment, indiferent de dimensiune [i localizare, ce apar]ine sau rinichiul, defini]ia \[i p=streaz= valabilitatea deoarece, cel
corpului uman cum ar fi, spre exemplu, un segment de
pu]in pân= \n prezent, noile organe (donate) determin= reac]ii
membru toracic sau pelvin, o unghie, o mic= por]iune
de incompatibilitate \n organismul gazdei ce se \ncearc= a fi
tegumentar=, dintele, urechea etc., \n timp ce organul ca
modulate printr-o medica]ie imunosupresoare.
parte corporal= este “o forma]iune anatomic= cu o topografie
precis=, bine diferen]iat= [i individualizat= format= dintr-un O situa]ie relativ asem=n=toare \nlocuirii dintelui poate fi

]estut specific cu o vasculariza]ie [i o inerva]ie proprie ce generat=, la o interpretare superficial=, de cazul \n care este
\ndepline[te independent sau \mpreun= cu un alt organ de \nlocuit un glob ocular; [i \n aceast= situa]ie proteza ocular=
acela[i fel ori diferit sau cu un alt ]esut, o anumit= func]ie” [i va restabili morfologic anatomia local= [i nu va genera reac]ii
prin a c=rui protezare/\nlocuire - \n caz de necesitate - nu se de incompatibilitate dar va altera semnificativ func]ia vizual=
mai poate reface statusul anatomo-func]ional ini]ial (natural) [i ceea ce face ca pierderea ochiului s= poat= fi considerat=
se induce/favorizeaz= apari]ia fenomenelor de
drept pierdere de organ. Aceasta nu se \ntâlne[te \n cazul
incompatibilitate (histoincompatibilitate).
protez=rii dentare, unde func]ionalitatea aparatului buco-
Deci termenul de “organ”, este inclus \n no]iunea
maxilo-facial, este de cele mai multe ori ameliorat=/optimizat=
generic=, mult mai vast= de “parte corporal=” [i nu invers. De
fapt, consider=m c= legiuitorul a avut \n vedere no]iunea de prin noua structur= local= inserat=.

“organ” [i nu pe cea de “parte corporal=” \n momentul Acceptarea acestei defini]ii, susceptibil= de


redact=rii con]inutului art. 182 din Codul penal tocmai pentru a \mbun=t=]iri, ar permite, \n opinia noastr=, o percep]ie unitar=
putea reda gravitatea crescut= a traumatismului asupra [i totodat= obiectiv= a no]iunii de organ [i ar elimina
organismului uman ce a determinat consecin]a infirmizant=. interpret=rile ne[tiin]ifice referitoare la consecin]ele ac]iunilor
Din cele prezentate, se poate \n]elege c=, de[i este o traumatice, \n special asupra structurilor buco-maxilo-faciale.
parte corporal=, dintele, din punct de vedere medical [i
Referitor la no]iunea de sim] acesta trebuie \n]eles ca o
medico-legal, nu este considerat organ ca atare, de sine
func]ie a organismului prin care se recep]ioneaz= [i se
st=t=tor, deoarece:
 “organul” dentar (denta]ia sau dantura) este alc=tuit
prelucreaz= anumi]i excitan]i (stimuli) din mediul extern sau

din totalitatea forma]iunilor dentare din cavitatea bucal=; deci intern, sub forma de senza]ie con[tient=. Pentru realizarea

un singur dinte reprezint= numai o component= morfologic= a acestui lucru exist= analizatori a c=ror integritate morfo-
ansamblului dentar, tot a[a cum lobulul hepatic sau cel func]ional= asigura receptarea respectiv=.
pulmonar, reprezint= unit=]i morfofunc]ionale \n cadrul Trebuie precizat c=, \n timp ce:
organului ca \ntreg, ficatul sau pl=mânul.  - din punct de vedere juridic se accept= drept
 vasculariza]ia [i inerva]ia din]ilor se realizeaz= prin
v=t=mare corporal= grav= [i numai o diminuare, o "sl=bire" a
trunchiuri comune diferite pentru cele dou= maxilare [i nu
sim]ului interesat, dac= aceast= deficien]= nu mai poate fi
pentru fiecare dinte \n parte; dintele prime[te o ramifica]ie a
remediat= deci, dac= exist= caracterul de permanen]= a
acestui trunchi vascular sau nervos;
 un singur dinte nu poate \ndeplini nici o func]ie, ci
hipofunc]iei (disfunc]iei) respective.

integrat \n ansamblul morfofunctional al cavit=]ii bucale (dento- A[a cum se cunoa[te cele cinci sim]uri care pot fi

parodonto-maxilar la care se adaug= limba, obrajii, palatul compromise post-traumatic sunt: sim]ul vizual, sim]ul auditiv,
moale [i diafragma gurii) particip= la asigurarea func]iilor sim]ul tactil (pip=itul), sim]ul olfactiv (mirosul) [i sim]ul gustativ.

CRIMINALISTICA 28
Dr. GHEORGHE ASANACHE

Même aprés des années si l’on fait une expertise médico-biocriminalistique complexe d’un cadavre, il est bien possible de
découvrir la cause de l’accident. Voilà un exemple.

L
\ntrebarea figurând \n rezolu]ia motivat= emis= cu baza
a circa un an de la consumarea evenimentului formelor legale; avea acest con]inut:
[i consecutiv= descoperire, mult \n afara “1. Agen]ii vulneran]i care au fost implica]i \n provocarea
carosabilului, dincolo de un [an] adânc, pe procesului patotraumatic sever atribuibil consum=rii
accidentului de trafic rutier din seara zilei de 25 noiembrie
marginea [oselei, a numitului M. M. \n stare general= critic= [i,
199., suferit de numitul M. M. , . . ., sunt reprezenta]i de
local, la nivel de membru inferior stâng eviden]iind adev=rat
autoturismul marca Dacia 1310 cu nr. de \nmatriculare . . . [i
dezastru tisular, organul de cercetare penal= dispune c=ru]a ce fusese condus= de c=tre victim=.”.
efectuarea unei expertize medico-biocriminalistice complexe. |n fapt, accidentatul a fost strivit (hemicorp stânga,
Ceea ce era o aparent= stare de fapt dezarmant= se constituia membru inferior) \ntre spatele c=ru]ei unde se afla pentru a
verifica existen]a catadioptrului stânga [i autoturismul care
din absen]a a 2/3 din membrul inferior traumatizat,
circula cu mare vitez=, condus neatent \n acel moment, de
postamputa]ie de necesitate. Decizia a fost impus= dup=
numitul C. V., care nu a perceput la timp obstacolul nea[teptat
constatarea e[ecului terapeutic al interven]iei chirurgicale de pe carosabil: atelaj oprit pe sensul lui de deplasare.
multiple consumate \n scop reparator-conservator (Foto).
Printre \ntreb=rile formulate \n
cuprinsul rezolu]iei motivate figura [i
aceasta: “1. Natura agen]ilor vulneran]i
care au provocat leziuni traumatice”.
Voluminoasa documenta]ie de
interes medico-biocriminalistic, aflat= la
clinica de specialitate, reflectând stare
de fapt abordat= trisecven]ial [i anume:
preoperatoriu, \n plag= chirurgical= [i
postinterven]ie pe cale sângerând=, a
conferit fundamentare [tiin]ific=
activit=]ilor de expertizare; aceasta
chiar dac= sectorul anatomo-topografic
corporeal-]int= nu mai era fizic prezent.
S-a ad=ugat - ca epifenomen de
dezavantajare major= - [i exagerat de
con[tiincioasa sp=lare manual=, de
c=tre so]ia victimei, a tuturor articolelor
de uz vestimentar [i a accesoriilor de
\mbr=c=minte purtate \n cronosecven]a
constituirii cuplurilor de impactare.
Concluziile de final de raport de
expertiz= medico-biocriminalistic=
complex= au f=cut referire [i la

29 CRIMINALISTICA
Subcomisar de poli]ie drd. DUMITRU GO{A
[ef Serviciu criminalistic I.P.J. Sibiu

On le sait que l’établissement de la manière don’t une personne a été tuée est bien possible si les procureurs et les
policiers analysent tous les aspects du lieu du crime, en utilisant toutes les mèthodes et tous les moyens téchniques et
criminalistiques (de la dactyloscopie, balistique thotographie etc).Voila un tel cas.

D
Ridicarea tuturor probelor [i a mijloacelor materiale de
up= complexitatea lor, infrac]iunile prob=, constatarea tehnico-[tiin]ific= traseologic= ulterior
s=vâr[ite prin folosirea violen]ei prezint= o efectuat=, au fost activit=]i hot=râtoare pentru administrarea
gravitate deosebit= fa]= de celelalte fapte probelor \n vederea afl=rii adev=rului, formarea unei
antisociale, deoarece acestea declan[eaz= consecin]e convingeri certe [i probarea vinov=]iei autorilor omorului comis
imediate \n plan fizic asupra victimei, fiind considerate asupra numitului PA{TEA LIONEL GHEORGHE LIVIU, \n
cele mai dificile cauze de solu]ionat de c=tre organele de vârst= de 80 de ani, din municipiul Sibiu, \n noaptea de 25/26
urm=rire penal=. ianuarie 2007.
Infrac]iunile de omor, prin dinamica lor, solicit=
eforturi deosebite din partea procurorilor, criminali[tilor SCURT ISTORIC
[i judiciari[tilor, pe timpul investig=rii locului faptei, \n
vederea clarific=rii \mprejur=rilor [i a modalit=]ilor |n diminea]a zilei de 30 ianuarie 2007, Poli]ia
concrete \n care au ac]ionat autorii. Municipiului Sibiu a fost sesizat= despre faptul c= numitul
|n practica judiciar= s-a materializat faptul c=
PA{TEA LIONEL-GHEORGHE-LIVIU era decedat \n locuin]a
stabilirea modului de suprimare a vie]ii victimei este
sa din municipiul Sibiu, strada Gabe[, num=rul 14, prezentând
posibil= pe baza unui complex de date culese \n cursul
realiz=rii activit=]ilor de investigare tehnico-[tiin]ific= multiple leziuni la nivelul fe]ei.(foto 1)
criminalistic= [i al valorific=rii [tiin]ifice a urmelor [i Deplasându-se la locul faptei, poli]i[tii au constatat c=
mijloacelor materiale de prob=, descoperite la fa]a locului. cele sesizate se confirm=, ac]ionând cu operativitate pentru
Locul faptei a oferit cele mai multe posibilit=]i pentru efectuarea primelor investiga]ii [i raportarea evenimentului la
prelevarea, fixarea [i ridicarea urmelor [i mijloacelor dispeceratul Inspectoratului de Poli]ie al jude]ului Sibiu.
materiale de prob=, interpretarea acestora [i verificarea
Fiind un eveniment deosebit, la fa]a locului s-a deplasat
lor [tiin]ific=, prin intermediul constat=rilor tehnico-
o echip= complex= condus= de procurorul criminalist Bo]oc
[tiin]ifice, al expertizelor criminalistice ori de alt= natur=.
|n toate cazurile unde poate fi vorba de o infrac]iune, Ion, din ea f=când parte medicul legist dr.Olaru N. [i poli]i[ti din
organele judiciare trebuie s=-[i distribuie \n egal= m=sur= cadrul Serviciului de Investiga]ii Criminale - Serviciului
aten]ia, atât asupra stabilirii faptului material, cât [i a Criminalistic.
vinov=]iei. }inând cont de specificul [i particularit=]ile acestui caz,
Stabilirea vinov=]iei presupune utilizarea \ntregii s-a stabilit ca perimetrul de cercetare s= cuprind= \ntreaga
game de metode [i mijloace tehnice specifice
gospod=rie a victimei, urmând s= fie examinate am=nun]it
criminalisticii, unde o pondere \nsemnat= este ocupat= de
toate aspectele ce puteau conduce la identificarea autorului.
expertizele sau constat=rile tehnico-[tiin]ifice
criminalistice (dactiloscopice, traseologice, balistice etc),
acestea l=murind o serie de probleme [i versiuni.
La fa]a locului, \n cazul unei infrac]iuni de
omucidere, un bun criminalist va examina locul faptei cu
un dublu scop: \n primul rând pentru documentarea
complet= asupra evenimentelor, prin intermediul
fotografiilor (clasice, color sau digitale) [i /sau al
videofilm=rii \ntregului loc al crimei, iar \n al doilea rând
s= se asigure c= a avut loc o cercetare atent= [i complet=
pentru orice detaliu care ar putea s= furnizeze un indiciu
atât cu privire la crim=, cât [i la identitatea criminalului,
prin identificarea [i ridicarea probelor.
Din nou s-a demonstrat faptul c= investigarea
tehnico-[tiin]ific= a locului faptei este [i trebuie efectuat=
cu maxim= aten]ie [i responsabilitate. FOTO nr.1

CRIMINALISTICA 30
FOTO nr.2

FOTO nr.6
FOTO nr. 7
FOTO nr. 5-7 Detalii privind leziunile la nivelul fe]ei victimei

Din investiga]iile efectuate, s-au desprins urm=toarele


date despre victim=:
 locuia singur \n imobilul \n care a fost g=sit decedat;
 era o person= introvertit=, care nu primea vizite [i nici
nu permitea accesul rudelor \n locuin]a sa;
 obi[nuia s= fac= afirma]ii c= de]inea \n cas=
importante sume de bani;
 \n gospod=rie, la \ntre]inerea locuin]ei, a fost ajutat de
unele persoane din localitate, pe care le retribuia cu sume de
bani sau b=uturi alcoolice.
Cu ocazia investig=rii tehnico-[tiin]ifice a locului faptei,
au fost descoperite urm=toarele categorii de urme:
 [ase fragmente urme papilare, ridicate de pe u[a
FOTO nr. 3
FOTO nr. 4
dulapului cu haine, sertarele mobilei [i soba de teracot=, toate
aflate \n camera de locuit propriu-zis=;
 un fragmet material textil, prins \n sârma ghimpat= a
por]ii de acces \n curtea imobilului, partea interioar=;
 un fragment de urm= de \nc=l]=minte cu profil

PA{TEA LIONEL-GHEORGHE LIVIU, \n foto 5-7


FOTO nr. 5 FOTO nr. 8

31 CRIMINALISTICA
din locuin]a victimei, a fost creat de relieful t=lpii bocancului
corespunz=tor piciorului stâng, ridicat de la numitul {AMU EMIL”.
Demonstrarea continuit=]ii liniare a traseelor
prezentate anterior, cu ajutorul programului” LUCIA
antiderapant, creat prin stratificare, pe podeaua camerei unde
FORENSIC”, \n transparen]= [i \n pseudo-culori.
a fost g=sit cadavrul. (foto 8-9)
FOTO nr.9
Pe baza acestui mijloc de prob=, coroborat cu celelalte
probe, cei trei suspec]i au recunoscut comiterea faptei, fiind
|n urma efectu=rii necropsiei, de c=tre medicul legist din aresta]i [i trimi[i \n judecat= pentru s=vâr[irea infrac]iunii de
omor deosebit de grav [i tâlh=rie.
cadrul Serviciului de medicin= legal= Sibiu, dr.Olaru N., s-a
Cu prilejul reconstituirii activit=]ii desf=[urate de
concluzionat c= “moartea victimei a fost violent=, \n leg=tur= inculpa]i, ace[tia au reprodus modul [i condi]iile \n care au
cauzal= direct= cu actele de violen]= exercitate asupra sa, s=vâr[it infrac]iunile, astfel :
datorându-se hemoragiei meningo-cerebrale consecutive unui “|n noaptea de 25/26 ianuarie 2007, cei trei inculpa]i au
traumatism cranio- cerebral [i facial, cu multiple fracturi consumat alcool, \n locuin]a lui {AMU EMIL [I, dup= ce au
craniene [i ale oaselor fe]ei, urmarea unor acte de lovire constatat c= li s-a terminat b=utura, la propunerea lui
GRANCEA NICOLAE, au convenit s= p=trund= \n imobilul
repetat= cu corpuri dure, unele de form= alungit=, aplicate
situat \n municipiul Sibiu, strada Gale[, num=rul 14, locuit de
asupra extremit=]ii cefalice.” PA{TEA LIONEL GHEORGHE LIVIU, \n vârst= de 80 de ani,
ca s= procure vin.
PROBAREA VINOV+}IEI DEMONSTRAT+ Cu un taxi, având asupra lor un butoi din plastic de 20
{TIIN}IFIC litri, inculpa]ii s-au deplasat pân= \n apropierea imobilului locuit
de victim=, ajungând aici \n jurul orei 030.
Ca urmare a investiga]iilor \ntreprinse de c=tre lucr=torii Prin escaladarea gardului [I, ulterior, \nl=turarea buc=]ii
judiciari[ti, s-a stabilit cercul de suspec]i, care, ulterior, a fost de lemn care bloca, din interior, deschiderea por]ii, cei trei au
limitat la trei persoane: GRANCEA NICOLAE, GEREBENE{ p=truns, f=r= drept, \n gospod=ria victimei, \ncercând s= se
BOBI [i {AMU EMIL, to]i din municipiul Sibiu. introduc= \n garajul locuin]ei, prin for]area sistemului de
Concomitent cu verificarea alibiurilor sus]inute de c=tre \nchidere a u[ii de acces.
cei trei suspec]i, \n laboratorul dactiloscopic s-au prelucrat |ntrucât victima a sim]it prezen]a lor , a aprins lumina \n
cele [ase fragmentele urme papilare, ridicate de la locul faptei, cas=, moment \n care, conform hot=rârii luate, cei trei inculpa]i
ocazie cu care patru dintre acestea s-au exclus, iar cealalte \narma]i cu o ]eav= metalic= [i cu o bucat= de scândur=, au
dou= au fost \naintate la sta]ia A.F.I.S. Bra[ov, pentru intrat \n locuin]a victimei unde, pe holul de la intrare, au atacat-
implementare [i comparare \n baza de date a sistemului o [i au lovit-o, cu obiectele men]ionate [i cu pumnii, iar dup=
A.F.I.S.-2000. ce au constatat c= victima a c=zut pe pardoseal=, inculpatul
|n continuare, s-a efectuat perchezi]ia domiciliar= la locuin]a {AMU EMIL a deposedat-o de portmoneul pe care \l avea
lui {AMU EMIL, prilej cu care a fost descoperit= o pereche de asupra sa [i \n care a g=sit suma de 30 (treizeci) de RON.
bocanci ce a fost ridicat= \n vederea continu=rii cercet=rilor. Cei trei au intrat \n camerele de la parterul imobilului
S-a dispus efectuarea unui raport de constatare tehnico- unde au c=utat bunuri [i valori, \ns=, neg=sind ceea ce \i
[tiin]ific= traseologic=, \ntocmit de c=tre speciali[ti din cadrul interesa, pe acela[i itinerar, au p=r=sit locuin]a victimei, iar din
Serviciului criminalistic (ag.[ef Bora Eugen [i insp. {erban Paul), banii fura]i au cump=rat, \n drumul lor spre locuin]a lui {AMU
din concluziile c=ruia a reie[it c= “fragmentul de urm= de EMIL, b=utur= [i cafea, pe care le-au consumat , \n aceea[i
\nc=l]=minte, ridicat prin fotografiere metric= cu ocazia cercet=rii noapte.”

|n concluzie, ]inând cont de rezultatele distructive [i


iremediabile pe care le antreneaz= faptele de mare violen]=,
precum [i pericolele poten]iale reprezentate de pornirile
agresive ale f=ptuitorilor, se recomand= ca investigarea
tehnico-[tiin]ific= a acestor infrac]iuni s= cuprind= nu numai o
bun= organizare a muncii informative, ci [i aplicarea [i
folosirea cu maxim de eficien]= a metodelor [i procedeelor
[tiin]ifice criminalistice, \n scopul valorific=rii judicioase a
mijloacelor materiale de prob=, pentru a analiza direc]iile

CRIMINALISTICA 32
Subcomisar de poli]ie ing. chim. MARIA GEORGETA STOIAN
Inspector principal de poli]ie farmacist MIHAELA GHEORGHE
I.G.P.R. Institutul de Criminalistic=
La recherche au lieu du crime, dans certains cas soupçonnés d’avoir être utiliser des substances toxiques et stupéfiants
a quelques particularités qu’il faut bien conna\tre, concernant leur identification, leur nature, leur influence sur l’organisme
humain, la maniére de les préserver, de les emballer, transporter etc., comme le démontre cet ouvrage.
Toxic substances are the one which in contact with the human or the animal body, in small quantities, can produce
deep injuries and in same cases can cause death. Drugs are substances or natural products, synthetics or half synthetics,
which excessively used, unless for medical reasons, lead to dependency.
Material samples found in the crime scene or the ones identified at the body examination can provide important
information regarding to the usage of this type of substances or if the victim died poisoned. The information reaches to the
investigators in different ways and shapes. So, domestic chemicals or medicine packages, labels from the bottles, complete
medicines or parts of them, boxes, glasses, cups, test tubes, and other recipients offer important information. In order to
establish if the death of the victim comes from poisoning there must be tide connection between forensic doctor and
toxicologist.
The investigator must be preoccupied with menacing the samples integrity, through ensuring the tightness of the
packages, in order to avoid samples intercontamination and also to ensure measures for the work securities technique for
special situations when the samples are very toxic.
Cele inten]ionate sunt intoxica]iile \n care intoxicarea s-a

S
tudiul urmelor are un rol important \n [tiin]a [i f=cut \n scopul uciderii sau sinuciderii. |n evul mediu,
practica cercet=rii criminalistice, sub toate intoxica]iile inten]ionate erau foarte r=spândite: pentru otr=vire
aspectele posibile, \ncepând de la procesul de era folosit mai frecvent arsenicul alb, care este aproape
formare, aspectul sub care se prezint=, continuând cu insipid, nu are miros [i intr= \n compozi]ia a numeroase
metodele [i mijloacele tehnice de c=utare, fixare, ridicare de la tratamente empirice.
locul faptei [i terminând cu examinarea lor \n condi]ii de Intoxica]iile accidentale se \mpart \n profesionale, la cei
laborator [i cu concluziile expertului criminalist. care lucreaz= cu mercur, plumb, azbest etc. [i obi[nuite, din
Descoperirea, ridicarea [i conservarea urmelor care fac parte, de exemplu, intoxica]iile ap=rute \n urma
reprezint= o problem= deosebit de important= \n cercetarea inger=rii unor produse alterate, intoxica]iile legate de [ederea
criminalistic=. Acestea, dac= nu sunt corect relevate, ridicate [i \ntr-o \nc=pere \n care \nc=lzirea cu sobe sau gaze nu este
ambalate, nu pot fi utilizate de expertul ce beneficiaz= de bine amenajat=, \ntr-o \nc=pere prost ventilat=, dup= ce s-a
metodele cele mai perfec]ionate pentru cercetarea lor. f=cut o dezinfec]ie sau dezinsec]ie. Dintre intoxica]iile
|n literatura de specialitate se consider=, \n majoritatea obi[nuite mai fac parte cele care apar \n urma manipul=rii
cazurilor c=, \n general, substan]ele toxice sunt cele care, neatente [i incorecte a unor substan]e “casnice”, cum sunt
venind \n contact, \n cantit=]i foarte mici, cu organismul uman soda caustic=, medicamentele etc.
sau animal, produc v=t=m=ri mai mult sau mai pu]in grave, [i Intensitatea ac]iunii toxicului variaz= \n func]ie de modul
care, \n unele condi]ii, pot provoca moartea. de administrare (de exemplu, curara administrat= subcutanat
|ntre substan]ele care exercit= efecte toxice exist= este foarte toxic=, pe când administrat= pe cale oral= are o
diferen]e mari \n ce prive[te doza: unele produc moartea \n ac]iune foarte slab=, aproape inofensiv=)
cantit=]i de miligrame sau chiar frac]iuni de miligrame pe kg Progresele civiliza]iei au dus la cre[terea num=rului
greutate, altele necesit= cantit=]i mai mari pentru a produce substan]elor chimice descoperite, care pot ac]iona voluntar
acest efect. sau involuntar asupra omului. A crescut \n acest fel
Pe de alt= parte, flagelul stupefiantelor reprezint= un necesitatea descoperirii riscurilor pentru s=n=tate ca urmare a
grav pericol ce amenin]= tot mai mult umanitatea, printr-o contactului organismului cu diverse substan]e str=ine lui,
diversitate de forme specifice, pornind de la influen]a nociv= precum [i a stabilirii unor m=suri adecvate de prevenire [i
pe care o are asupra tinerei genera]ii [i alterarea rela]iilor protec]ie fa]= de acestea.
interumane, continuând cu distrugerea s=n=t=]ii, \mbog=]irea Dup= natura chimic=, substan]ele toxice pot fi:
nejustificat=, din punct de vedere moral sau licit-economic a  anorganice: substan]ele elementare [i compu[i ai
infractorilor, apari]ia de organiza]ii criminale redutabile, care, acestora;
de multe ori, concureaz= cu puterea unor guverne, [i  organice: solven]i, reactivi [i materii prime folosite \n
culminând cu provocarea unor adev=rate r=zboaie locale, industria chimic= [i farmaceutic=, substan]e medicamentoase,
soldate cu piederi de vie]i omene[ti. stupefiante medicamentoase, pesticide, toxine, aditivi
Stupefiantele (Narcotice; Droguri) sunt substan]e sau alimentari, detergen]i, cosmetice, poluan]i ai aerului.
produse naturale, sintetice sau semisintetice care, consumate Dup= originea lor, toxicele pot fi:
excesiv, \n afara unei motiva]ii medicale conduc la dependen]=.  de origine mineral= (anorganic=): metale, metaloizi,
Din punct de vedere criminalistic, intoxica]iile se \mpart acizi minerali [i alcalii;
\n dou= grupe: inten]ionate [i accidentale.  de origine vegetal=: plante toxice bogate \n alcaloizi,

34 CRIMINALISTICA
glucozizi, saponine, uleiuri eterice; Probele materiale existente la fa]a locului sau cele
 de origine animal=: veninurile unor insecte sau [erpi; identificate cu ocazia examin=rii corpului pot aduce informa]ii
 toxice sintetice: pesticide, \ngr=[=minte chimice, importante dac= victima a murit prin otr=vire. Astfel, la
medicamente administrate \n doze care dep=[esc dozele examenul macroscopic (eventual f=cut cu lupa), al
terapeutice etc. vomismentelor pot fi descoperite forme medicamentoase
Pentru investigarea criminalistic= a faptelor ce au avut aproape intacte sau fragmente nedizolvate (comprimate,
ca mijloc folosirea substan]elor toxice, ]inând cont de evolu]ia drajeuri, resturi de capsule operculate - de obicei colorate,
tehnic= a metodelor analitice de determinare a acestora, este pulberi etc.). Când exist=, se va \ncerca izolarea [i colectarea
necesar= aplicarea unor modalit=]i specifice de investigare lor pentru a le folosi la identificare. Culoarea acestora ofer=
tehnico-[tiin]ific= a locului faptei, interpretarea urmelor \n indicii importante despre prezen]a unor substan]e toxice. De
context, precum [i cunoa[terea unor proceduri de relevare, exemplu, culoarea verde-albastr= sugereaz= existen]a
ridicare, ambalare [i transport al urmelor de substan]e toxice. s=rurilor de cupru, a arsenitului de cupru sau a parationului;
Expertizele toxicologice au drept obiectiv confirmarea culoarea galben= indic= prezen]a acidului picric, acidului
sau infirmarea mai ales a intoxica]iilor cu pronostic grav sau azotic, acridinei, acidului cromic, a unor nitroderiva]i etc.;
urmat de moarte. Probele sunt constituite din corpuri delicte materiile de culoare brun= indic= prezen]a unor substan]e
(ap=, resturi de alimente sau b=uturi, obiecte suspecte etc.) [i alcaline (ex. hidroxidul de sodiu sau cel de potasiu).
materiale biologice (sânge, urin=, con]inut stomacal, organe). Con]inutul stomacal [i organele pentru examenul
Acestea sunt colectate prin cercetarea la fa]a locului sau cu toxicologic trebuie plasate \n borcane din sticl= \nchise ermetic
ocazia efectu=rii autopsiei de c=tre medicul legist, având grij= [i ambalate \n materiale noi. Recipientele trebuie s= aib= o
ca proba s= fie reprezentativ= din punct de vedere calitativ [i m=rime corespunz=toare nivelului de lichid, astfel \ncât agen]ii
cantitativ, ambalat= corespunz=tor, etichetat= [i sigilat=. volatili s= nu se evapore.
A[adar, cercet=rile trebuie \ncepute atât printr-o anchet= \n Orice miros neobi[nuit constatat trebuie notat [i
anturajul victimei (pentru cunoa[terea condi]iilor de via]= ori de caracterizat. Mirosul poate indica prezen]a unor substan]e
munc= sau \n speran]a g=sirii unor corpuri delicte \n apropiere), toxice volatile, cum sunt alcoolii, acidul cianhidric, acidul
cât [i prin observarea de c=tre specialistul aflat la fa]a locului a acetic, amoniacul, acetona, benzenul, formaldehida, sulfura
tabloului clinic instalat, care uneori are o mare valoare de carbon sau anumi]i solven]i organici industriali.
orientativ=, iar de multe ori chiar decisiv=. Informa]iile furnizate Prezen]a unor ulcera]ii \n jurul gurii sau al fe]ei poate
de c=tre persoanele venite \n contact cu victima, \nainte de indica intoxicarea cu substan]e caustice sau cu acizi.
intoxicare, cu privire la obiceiurile terapeutice ale sale sau ale Cianoza poate apare \n intoxica]iile cu toxici cardio-
membrilor familiei aduc informa]ii pre]ioase. Cunoa[terea vasculari (glicozizi cardiotonici), substan]e
asocierilor medicamentoase are [i ea o mare valoare. methemoglobinizante (sulfamide, nitri]i, nitra]i, clora]i,
fenacetin=, anilina [i deriva]ii ei), \n intoxica]iile
hemolitice grave (cianuri, s=ruri de mercur,
chinin=), \n intoxica]iile cu alchilfosfa]i (paration),
morfin=, dinitrobenzen, sulfuri [i deriva]i barbiturici.
Cianoza este deosebit de intens= \n intoxica]iile cu
sulfur= de amoniu, anilin= [i deriva]ii ei, deriva]ii
opiacei.
|n cazul intoxic=rii cu stricnin= se observ=
rigiditate cadaveric=.
Unele substan]e toxice, solven]i sau
alcaloizi, pot produce tulbur=ri de vedere, ca
midriaza - dilatarea pupilelor (ex. alcaloizii din
beladon= – atropin= [i scopolamin=, cocain=,
amfetamine, antidepresivi triciclici, alcool metilic,
eter, benzen, cloroform, nicotin=, chinin= etc.), sau
mioza - contractarea pupilelor (ex. barbiturici,
morfina [i deriva]ii, esteri organofosforici,
fizostigmin=).
Dup= cum am ar=tat, informa]iile provin
anchetatorilor sub diverse forme [i pe diverse c=i.
Astfel, ambalajele medicamentelor sau
chimicalelor de uz casnic, etichetele de pe sticle,
formele medicamentoase g=site intacte sau resturi
ale lor, cutii, pahare, ce[ti, vesel=, eprubete [i alte
recipiente, g=site \n apropierea victimei sau \n
locuri ce au leg=tur= cu aceasta, ofer= informa]ii
importante.
Toate aceste indicii trebuie colectate, chiar
dac= con]inutul de pe etichet= pare inofensiv, [i
fiecare ambalat individual \ntr-un plic sau tub care
apoi se sigileaz=. Dac= recipientele con]in lichide,

CRIMINALISTICA 34
Orice sering= hipodermic= g=sit= trebuie recuperat= [i
ambalat= astfel \ncât s= nu se contamineze, iar con]inutul s=
se piard=. Acul poate fi \nfipt \ntr-o sfoar= pentru a preveni
ruperea acestuia.
Toate drogurile, sub form= de tablete, capsule, bile sau
alte forme, trebuie colectate \n plicuri corespunz=toare,
sigilate [i marcate. Lichidele trebuie colectate \n containere
curate, cu dop etan[ pentru a \mpiedica evaporarea, sigilate [i
etichetate.
Pentru identificarea toxicomanilor \n mod operativ, pân=
la efectuarea unor investiga]ii medico-legale, trebuie
cunoscute urm=toarele aspecte:
acestea trebuie transferate \n recipiente curate ce se vor sigila.  când se apropie momentul inject=rii sau inger=rii, deci
Lichidele v=rsate pot fi colectate [i cu hârtie de filtru, ce este nevoia de drog, la toxicomani apar simptome ca l=crim=ri,
apoi plasat= \ntr-un recipient curat din sticl=. Recipientele, curgeri nazale, dureri, mânc=rimi, c=sc=turi, st=ri de team=,
c=nile, paharele, vesela, chiar dac= sunt aparent goale, pot transpira]ii, frisoane, dilatarea pupilei, irascibilitate, agita]ie,
con]ine atât urme de pulbere, cât [i amprente, ce pot fi nervozitate;
identificate. Colectarea acestora se face
individual, cu mare aten]ie, folosind m=nu[i.
Substan]ele periculoase trebuie fixate
bine cu materiale moi astfel \ncât s= nu se
rup= sau deterioreze.
Resturile alimentare colectate se vor
ambala, iar dac= nu se trimit la laborator
imediat, vor fi conservate \n frigider.
Când victima se afl= \n pat, lenjeria de
pat [i hainele trebuie examinate foarte atent
pentru c= otrava poate fi sub form= de
pulbere, greu de detectat dac= s-a v=rsat \n
pat.  toxicomanii afla]i sub influen]a stupefiantelor sunt
Când \n urma cercet=rii la fa]a locului s-au g=sit seringi somnolen]i, apatici, pu]in comunicativi, privesc \n gol [i se
sau droguri, ca [i \n cazul probelor materiale, investigatorul izoleaz= pentru a gusta pl=cerea stupefiantului;
trebuie s= fie preocupat de men]inerea integrit=]ii probelor.  obiectele aflate \n preajma drogatului (pipe cu care s-
a fumat, resturi de ]ig=ri, fiole) sau mirosurile specifice \i pot
tr=da pe
cei care
au

consumat stupefiante;

36 CRIMINALISTICA
 urmele l=sate de instrumentele de administrare
(\n]ep=turi, cruste, cicatrici) pe membrele superioare sau
inferioare sunt indicii c= este vorba de toxicomani.
Prezen]a anumitor substan]e toxice \n corpul uman
poate fi confirmat= uneori dup= perioade \ndelungate de timp.
Astfel, arsenul poate fi detectat \n oase [i \n p=r dup= mul]i ani
de la deces; plumbul poate fi localizat \n oase dup= mult timp. ambalare [i transport al probelor de substan]e toxice, astfel:
|n cazurile de exhumare a unei persoane suspecte c= a fost  asigurarea m=surilor de tehnica securit=]ii muncii, \n
otr=vit= cu metale grele, trebuie colectate [i probe de sol situa]ia când probele ridicate de la fa]a locului sunt extrem de
pentru c= acestea pot con]ine otrava. Scopolamina, stricnina, toxice (exemple: acid cianhidric folosit ca momeal=, fosfuri de
atropina [i morfina pot fi detectate dup= mul]i ani; monoxidul aluminiu sau zinc, fosfor elementar, fiole con]inând gaze sau
de carbon poate fi detectat pân= la [ase luni. lichide volatile toxice etc.); manipularea acestor probe va fi
Acoolul etilic poate duce la moarte subit= prin instalarea f=cut=, dup= o prealabil= informare privind gradul de toxicitate
comei alcoolice, care corespunde unei alcoolemii de peste al probei; se vor purta m=nu[i de protec]ie, m=[ti de gaze
3‰. Este un anestezic general [i un toxic de tip narcotic; \ntâi corespunz=toare toxicului manipulat;
stimuleaz= SNC [i apoi \l deprim=.  ambalajul s= fie sigur din punct de vedere al
Toxicitatea etanolului este poten]at= de medicamente conserv=rii probei [i asigur=rii etan[eit=]ii pe timpul
(diazepam, meprobamat, clordiazepoxid, barbiturice, transportului, pentru evitarea accidentelor. |n acela[i scop se
neuroleptice, hipnotice) [i de unele metale grele (Pb, Hg, As vor recolta mostre din substan]ele respective \n cantit=]i care
etc.). |n mediul industrial, prin sc=derea rezisten]ei se afl= \n domeniul de sensibilitate al metodelor de analiz=,
organismului, acoolul m=re[te toxicitatea unor produ[i evitându-se astfel expedierea unor cantit=]i mari de astfel de
substan]e;
industriali (anilin=, benzen, deriva]i halogena]i organici,
Transportul pentru substan]ele cu un mare pericol de
mercur etc.). Etanolul favorizeaz= absor]ia solven]ilor organici,
diseminare \n mediu se va face, obligatoriu, cu mijlocul propriu
datorit= solubilit=]ii lor, crescându-le toxicitatea. al institu]iei organului de cercetare penal= [i nu prin
Consumul excesiv de alcool - prin b=uturile care \l mesageriile clasice existente.
con]in, sau ca atare \n solu]ii diluate, determin= intoxica]ii |ntrucât majoritatea probelor ridicate de la fa]a locului
acute [i cronice, cu grave consecin]e pentru individ [i societate; constituie o matrice neunitar= din punct de vedere al
sub influen]a lui, se comit contraven]ii [i infrac]iuni, accidente compozi]iei chimice, expertizarea presupune abordarea de
c=tre expertul chimist a unui \ntreg evantai de mijloace [i
de munc=, de circula]ie, sinucideri, tâlh=rii [i crime.
metode analitice prin care matricea ini]ial= s= fie descompus=
|n vederea prevenirii intoxic=rii persoanei sau
\n elementele constitutive, astfel \ncât s= poat= fi formulat= o
persoanelor care sunt implicate \n actul de investigare penal= concluzie cert= asupra compozi]iei chimice.
se va acorda o aten]ie deosebit= activit=]ii de recoltare, A[adar, ob]inerea unor rezultate concludente, \n

CRIMINALISTICA 36
Psiholog, inspector de poli]ie LORICA PIASCOVSCHI, I.P.J. Boto[ani
Psiholog, subcomisar de poli]ie ANI-MARIA GHERGHEL, I.P.J. Ia[i
( Lucrare prezentat= \n cadrul Conferin]ei de Psihologie Psihopol 1, Bucure[ti, martie 2007)

Cet ouvrage essaye de faire une synthèse des indicateurs apparents du mensonge et des erreures d’appréciation qu’on
peut faire ceux qui travaillent dans le domaine judiciaire. Aussi l’auteur propose-t-il une grille d’observation du
comportement d’un suspect pendant l’enquête.

D
atele empirice sugereaz= c=, \n general, oamenii sunt mai iscusi]i \n a-i min]i pe ceilal]i decât \n a-i detecta pe cei
care \ncearc= s=-i mint= (DePaulo 1980, Kalbfleich, 1985). Lucr=torii din sistemul judiciar interac]ioneaz=
preponderant cu persoane care au suficiente motive s= mint=, astfel \ncât, datorit= unui proces de “deformare
profesional=”, se poate forma o tendin]= de a-i suspecta pe to]i c= mint. Ei risc= s= piard= astfel din eficien]= \n identificarea
minciunii, comi]ând frecvent “ eroarea lui Othello” ( gre[eala de a considera drept mincinoas= o persoan= care spune adev=rul,
\n condi]ii de stres), precum [i alte erori de apreciere. Lucrarea \[i propune s= realizeze o sintez= a indicatorilor aparen]i ai
minciunii [i a celor mai frecvente erori de apreciere pe care le comit lucr=torii din domeniul judiciar. Contribu]ia original= a acestei
lucr=ri este dat= de faptul c= propune o gril= de observa]ie a comportamentului, util= personalului din sistemul judiciar, gril= \n
care aceea[i unitate de comportament este descris= din ambele perspective: sincer/ nesincer.

Motto: “Cel care are ochi pentru a vedea [i urechi pentru a auzi observ= c= muritorii nu pot ascunde nici un
secret. Cel ale c=rui buze tac ,vorbe[te cu vârful degetelor; se tr=deaz= prin to]i porii” (Freud)

De[i minciunile formeaz= cea mai mare parte a impresiei. Perceperea celuilalt se bazeaz= pe o informa]ie
schimburilor noastre cu ceilal]i, nu ne pricepem \ntotdeauna par]ial=, incomplet=, pe anumi]i indici la care se adaug= date
s= apreciem dac= o persoan= ne induce \n eroare sau ne ale memoriei, categorii de clasificare etc. Datorit= complexit=]ii
spune adev=rul. Aceasta nu din cauz= c= nu avem indicii, procesului \n percep]ia interpersonal= intervine un num=r
pentru c= 90% din minciuni sunt \nso]ite de indicatori care, ca relativ mare de erori. Dintre acestea pot fi amintite:
[i amprentele unui criminal, las= dovezi ale in[el=ciunii, ci  observa]ia superficial=;
pentru c= se comite o serie de erori \n aprecierea celuilalt.  memoria defectuoas=;
Ekman, \ntr-o cercetare din 1991, a constatat c=  premise eronate;
personalul angajat \n sistemul judiciar a avut aceea[i  proiec]ia;
performan]= \n identificarea celor care mint ca [i persoanele  deduc]ii gre[ite;
f=r= preg=tire special=. |n cercetarea realizat=, personalul  stereotipizare;
judiciar a pierdut din eficien]= prin suspectarea prea multor  indulgen]a;
persoane ca spunând minciuni. Cei mai buni \n detectarea  judec=]i de halo. (G.Allport,1981)
minciunii au fost cei care s-au folosit deopotriv= de indicatorii |n cazul lucr=torilor din domeniul judiciar, identific=m o
verbali [i nonverbali ai minciunii. serie de factori care pot determina sc=derea performan]ei \n
I.Surse de eroare \n percep]ia persoanei detectarea minciunii:
|n aprecierea comportamentului unei persoane ne  conceptele monopoliste, \n sensul c= atunci când [tim
folosim atât de observarea comportamentului verbal [i despre o persoan= c= posed= un atribut de exemplu, “ho]”,
nonverbal, cât [i de o serie de informa]ii disparate pe care le structur=m imaginea \n conformitate, spunând despre acesta
culegem \n timpul procesului complex de percep]ie c= este neserios, nesincer, nedemn de \ncredere;
interpersonal=.  erori fundamentale de atribuire care distorsioneaz=
Percep]ia interpersonal= poate fi definit= ca “un proces perceperea celuilalt. Ross (1977) define[te eroarea de
de comunicare interpersonal= extralingvistic= preparând [i atribuire ca fiind acea tendin]= de supraatribuire a cauzei,
sprijinind raporturile interpersonale, \n care se manifest= comportamentului persoanei, mai degrab= decât situa]iei.
tendin]a de a reflecta \n mod deosebit nu atât structura [i (Darley J.M., Glucksberg S., Kinchla, 1991).
dinamica comportamentelor indivizilor \n grup, cât mai ales  \n=l]imea pragului: ipoteza personal= despre
inten]ionalitatea [i semnifica]ia acestor comportamente, frevcen]a minciunii \n societate poate afecta capacitatea unei
obiectivele lor” (Neveanu, 1978). persoane de a detecta minciuna. Lucr=torii de judiciar tind s=
Cercet=rile au demonstrat c=, \n procesul percep]iei i[i fixeze un prag al detect=rii foarte jos;
celuilalt, nu toate informa]iile au o pondere egal= \n formarea  intui]ia: recent s-a descoperit c= persoanele care se

38 CRIMINALISTICA
bazeaz= pe intui]ie au o probabilitate mai mic= de a detecta comportamentului aparent de cel manifest se impune cu
mincino[ii decât persoanele care se bazeaz= pe dovezi prioritate, deoarece nu pu]ine sunt situa]iile când persoanele
concrete ( Collett, 2005); denatureaz= sau disimuleaz= adev=rul. Lucr=torii din acest
 concetrarea pe o direc]ie gre[it=, unii indicatori putând sistem interac]ioneaz= preponderent cu persoane care au
exprima atât minciuna cât [i anxietatea. R. Krauss a comparat suficiente motive s= mint=, s= se arate \ntr-o cu totul alt=
semnele pe care le folosesc oamenii pentru a detecta lumin= decât cea real=. Tocmai de aceea este foarte important
minciuna cu indicatorii reali ai minciunii [i au descoperit c= ca, \n rela]ionarea cu subiec]ii, ace[tia s= utilizeze o observare
suprapunerile sunt foarte mici; a comportamentului nonverbal, care poate deveni o surs=
 prejudec=]ile egocentrice, adic= tendin]a general= de mult mai credibil= de informa]ii .
a privi pe celalalt [i de a aprecia comportamentul acestuia doar Comunicarea nonverbal= reprezint= un cumul de
din propriul punct de vedere; mesaje, care nu sunt exprimate prin cuvinte [i care pot fi
 eroarea lui Othello- gre[eala de a considera drept decodificate, creând \n]elesuri. Aceste semnale pot
mincinoas= o persoan= care spune adev=rul \n condi]ii de contrazice, \nlocui, completa sau accentua mesajul transmis
stres. prin cuvinte. Importan]a comunic=rii nonverbale a fost
Acestea sunt doar câteva din sursele obi[nuite de demonstrat=, \n 1967, de c=tre Albert Mehrabian. |n urma unui
distorsionare a percep]iei interpersonale, \ns=, dup= cum studiu, acesta a ajuns la concluzia c= numai 5% din mesaj
sublinia S. Chelcea (1994), este greu de precizat care sunt este transmis prin comunicare verbal=, \n timp ce 38% este
cele mai valide criterii de m=surare a corectitudinii percep]iei transmis paraverbal, iar 55% prin limbajul corpului.
celuilalt. Când comunic=m, noi trimitem \n exterior mesaje [i prin
Deoarece ne-am propus elaborarea unei grile de intermediul altor mijloace. Chiar atunci când nu scriem sau
observa]ie a comportamentului, util= personalului din vorbim, comunic=m ceva, uneori neinten]ionat. Evident putem
domeniul judiciar, vom dezvolta mai pe larg indicatorii verbali utiliza imagini, pentru a ne comunica mesajul, fie pentru a
[i nonverbali, prin care ni se dezv=luie comportamentul simulat \nlocui cuvintele sau, mai important, pentru a \nt=ri mesajul
al unei persoane. verbal. Dar voluntar, sau involuntar, când vorbim, comunic=m
de asemenea prin:
 varia]ii ale \n=l]imii sunetelor, t=ria lor [i rapiditatea
II.Comportamentul aparent [i comunicarea
nonverbal= a minciunii
vorbirii, calitatea [i tonul vocii - paralimbajul;
 expresia fe]ei- un zâmbet, o \ncruntare;
Comportamentul fiec=rui individ se constituie \ntr-o

 gesturile- mi[carea mâinilor [i a corpului pentru a


rezultant= a douã categorii de factori, unii reflectând ceea ce
“este” el cu adev=rat, iar al]ii ceea ce “ar vrea sã fie” sau “ce
explica sau accentua mesajul verbal;
 pozi]ia corpului- modul \n care st=m, \n picioare sau
vrea s= arate”. Exist= \n fiecare om tendin]a fireasc= de a se
ar=ta \ntr-o lumin= favorabil=, uneori altfel decât este de fapt.
a[eza]i;
 orientarea- dac= st=m cu fa]a sau cu spatele c=tre
|n plus, convenien]ele sociale pot intra \n contradic]ie cu
starea de moment sau cu convingerile intime ale persoanei,
interlocutor;
 proximitatea- distan]a
iar dep=[irea acestor dileme de comportament presupune
plasticitate psihic= [i suple]e comportamental=. Fiecare la care st=m fa]= de
interlocutor, \n picioare sau a[eza]i;
 contactul vizual- dac= privim interlocutorul sau nu,
persoan= se comport=, nu numai \n rela]iile cu ceilal]i, ci chiar
fa]= de sine, ca [i cum ar juca un “rol”, rezultatele fiind diferite:
precum [i intervalul de timp \n care \l privim;

la unii indivizi se realizeaz= o larg= suprapunere \ntre structura
real= [i cea dorit=, imaginea fiind, \n mare m=sur=, conform= mi[c=ri ale corpului- pentru a indica
realit=]ii [i, ca urmare, \n comportament nu mai apar elemente aprobarea/dezaprobarea sau pentru a \ncuraja interlocutorul
distonante sau artificiale.La persoanele la care exist= un s= continue;
decalaj \ntre structura real= [i cea reflectat=, prin imaginea pe  aspectul exterior- \nf=]i[area fizic= sau alegerea
care o ofer= spre observa]ie, comportamentul devine for]at, vestimenta]iei.
mascat. De regulã, o reac]ie, cu cât este mai rapid=, mai De cele mai multe ori exist= corela]ii \ntre mesajul verbal
apropiatã de limita spontaneit=]ii, cu atât este mai “adev=rat=”. [i cel non-verbal transmis de individ. Când \ntre cele dou=
Reiese de aici necesitatea ca observa]iile asupra mesaje exist= discordan]=, oamenii au tendin]a s= se bizuie
comportamentului semenilor s= fie mereu supuse analizei ,cu mai mult pe mesajul non verbal \ntrucât este, de regul=, mai
scopul de a discerne ceea ce este adev=rat de ceea ce sincer, mai pu]in supus controlului con[tient. Dac=
reprezint= numai o aparen]=. comunicarea verbal= poate fi blocat= voluntar, este practic
Dac= pân= la dezvoltarea procedeelor [i tehnicilor de imposibil s= bloc=m comunicarea nonverbal=.
\nregistrare a reac]iilor organismului, termenul de Plecând de la ideea c=, corpul este mesagerul
comportament era utilizat de adep]ii behaviorismului pentru a informa]iilor transmise de creier, Phillippe Turchet a dezvoltat
desemna ceea ce putea fi observat, \nregistrat [i m=surat – sinergologia - care se ocup= cu semnifica]ia gesturilor pe
direct, ulterior au fost descoperite [i urm=rite acele modific=ri care le facem incon[tient. «Omul este singura specie de pe
interne care ]in de procesele gândirii, emo]iei, limbajului. Se pamânt care a integrat filtrul minciunii \n ordinea nevoilor sale
poate face astfel referire la dou= modalit=]i de r=spuns cotidiene [i care este \n stare s= mint= \n mod natural oricând
comportamental : e necesar. El minte, dar are constiin]a clar= a acestei minciuni
 comportamentul aparent, care include acele reac]ii [i \n timp ce vorbe[te [i denatureaz= sau transform= realitatea
exteriorizate [i observabile direct, cum ar fi limbajul vorbit, o parte a sa, uitat= [i mai pu]in disciplinat=, spune adev=rul:
gestica,mimica, paralimbajul; este vorba despre corp sau mai exact despre micro-gesturile
 comportamentul inaparent, care se refer= la lui. Discursul disimuleaz= minciuna, dar corpul vorbe[te [i ne
modific=rile interne care \nso]esc procesele gândirii, emo]iei, spune ceea ce ascund cuvintele» (P. Turchet, 2005).
limbajului (Bu[ I. 2000). Bosshardt, Dubois, Paullin, & Carter (1989) amintesc
|n practica judiciar= importan]a decel=rii despre faptul c= cei mai buni indicatori ai minciunii sunt acele

CRIMINALISTICA 38
aspecte din comunicare pe care subiectul este cel mai pu]in contactul vizual. Comportamentul nonverbal este motivat din
probabil c= le poate controla con[tient. El sugereaz= c= interior pentru a reduce anxietatea. Fie c= distrage aten]ia (ca
persoanele care mint controleaz= mai mult aspecte de ,de exemplu schimb=ri ale pozi]iei corpului, ducerea unei
comunicare ca de exemplu con]inutul, verbal [i expresiile mâini la fa]= sau \ncruci[area mâinilor), fie c= \nlocuie[te
faciale, decât mi[c=rile corpului din motive fizice [i fiziologice comportamentul (culegând scame de pe haine, având mi[c=ri
(musculatura facial= care este mai mult controlabil=). Totu[i rapide care se repet=), toate acestea formeaz= un
acesta nu este singurul indicator al minciunii, trebuie s= comportament nonverbal care \nso]e[te un r=spuns nesincer,
observ=m mai degrab= comportamentul \n ansamblu decât emanat din eforturile unui subiect nesincer de a-[i ascunde
indicatori izola]i [i, de asemenea, trebuie urm=rit= congruen]a anxietatea.
comportamentului verbal cu cel nonverbal. Aceia[i autori arat= Unul dintre cele mai importante indicii ale simptomelor
c= se pot nominaliza trei tipuri de indici nonverbali \n comportamentului nonverbal este intervalul de timp \n care
detectarea minciunii. Dintre ace[tia cei paraverbali (tipul de subiectul \l prive[te \n ochi pe interogator. Opus teoriilor
vorbire [i inflexiunea de voce) tind s= fie indicatorii nonverbali implicite care sus]in c= subiec]ii mincino[i, \n general, nu
cei mai valizi. |n cadrul acestora \ntâlnim ezit=ri \n r=spunsuri privesc direct la interlocutor, Ekman [i O’Sullivan sus]in c=, \n
(laten]=), mai multe gre[eli de exprimare, pauze mai frecvente realitate, cre[terea timpului \n care se men]ine contactul vizual
[i ridicarea vocii. Acestea trebuie interpretate \n acord cu este un indiciu de nesinceritate. Exist= [i situa]ii când se
limbajul corporal care include, de asemenea, ca indici de \ncearc= evitarea contactului cu privirea interlocutorului prin
nesinceritate: dese schib=ri de postur=, ridic=ri ale umerilor [i anumite mi[c=ri.
mai pu]ine gesticul=ri, precum [i cu expresiile faciale Subiec]ii sinceri, pe de alt= parte, nu sunt defensivi \n
(contactul vizual exagerat sau deficitar, zâmbetul for]at etc.). privirile sau ac]iunile lor [i pot men]ine u[or privirea
Perioada de timp \n care se d= un r=spuns verbal la o interogatorului. Chiar dac= pot fi tem=tori, ei nu arat=
\ntrebare important= poate fi primul indiciu c= subiectul spune \ngrijorare \n leg=tur= cu credibilitatea r=spunsurilor lor,
adev=rul sau minte. Un r=spuns imediat este un semn c= acestea fiind spontane.
spune adev=rul; o \ntârziere \n darea r=spunsului indic= J.Reid afirm=: “ochii unui suspect mincinos vor ap=rea
posibilitatea ca r=spunsul s= fie o minciun=. Aceast= analiz= ce]o[i, nedumeri]i, cercet=tori, c=utând mil=, evazivi sau
se bazeaz= pe teoria c= o \ntrebare simpl=, direct= [i mai pu]in schimb=tori, reci, duri, \ncorda]i sau exprimând fric=. O
ambigu=, nu necesit= o deliberare \ndelungat=, \nainte de a persoan= care spune adev=rul, chiar dac= ochii acesteia par
da un r=spuns. Tot un indiciu de minciun= este repetarea de obosi]i [i \ncerc=na]i, poate oferi explica]ii plauzibile de genul
c=tre subiect a \ntreb=rii sau cererea de clarificare a acesteia. emo]iei avute vis-à-vis de interogatoriu, care a determinat un
Acest lucru \nseamn= c= acesta trage de timp pentru a somn nelini[tit cu o noapte \nainte. Un mincinos, pe de alt=
formula ceea ce presupune a fi cel mai bun r=spuns. Subiectul parte, nu este apt s= vorbeasc= despre acest lucru pentru c=
sincer nu gânde[te mult pentru a a da un r=spuns. Pe când la presupune c= dezv=luirea \ngrijor=rii va determina suspiciune.
subiectul nesincer, \ncercarea de a duce o povestire la bun Postura corpului unui subiect poate fi foarte sugestiv=.
sfâr[it \l poate face s= aib= un blocaj, care \l \mpiedic= s= mai Un subiect sincer va sta, de obicei drept, dar nu rigid, pozi]ionat
r=spund=. Un subiect care minte va folosi propozi]ii \n fa]a interlocutorului, putându-se chiar apleca u[or spre
fragmentate [i incomplete sau chiar va explica c= \n]elege acesta. |n general acesta va p=rea relaxat [i nep=s=tor iar orice
acuza]iile care i se aduc. Din contr=, subiectul sincer poate schimbare a posturii se va face \ncet [i natural. Pe de alt= parte,
foarte bine s= reac]ioneze agresiv cu o negare direct= sau subiectul nesincer se va gârbovi sau se va l=sa pe spate, sau
ridicând vocea, fapt ce indic= mânia, sup=rarea datorat= poate fi \n mod nenatural rigid [i ]eap=n, cu picioarele \mpinse
acuza]iei respective. \napoi sub scaun. De obicei acesta nu va sta pe un aliniament
Un subiect care ” se jur= pe Dumnezeu”, care se ofer= frontal direct cu interlocutorul, ci f=când un unghi ostil fa]= de
s= “jure pe Biblie” sau care ofer= alte indicii, \n sprijinul acesta. Poate de asemenea adopta o postur= cu coatele lipite
r=spunsurilor sale, este, \n multe cazuri, unul care nu spune de corp sau cu bra]ele \ncruci[ate [i ]inute \n fa]=, ad=ugând [i
adev=rul. Pe de alt= parte, subiec]ii sinceri sunt \ncrez=tori \n \ncruci[area picioarelor. Un subiect nesincer poate, de
nevinov=]ia lor [i nu au nevoie de astfel de asigur=ri. asemenea, s=-[i schimbe pozi]ia corpului \ntr-un mod rapid,
Un subiect sincer va da r=spunsuri concise pentru c= lui nenatural chiar straniu.
nu-i este fric= c= va fi surprins cu aspecte pe care nu le-a luat Când un subiect are \n mod repetat reac]ii nonverbale
\n calcul. Persoana [tie c= spune adev=rul [i de aceea nu are disonante \n leg=tur= cu r=spunsurile verbale, acest fapt este
laten]= \n r=spunsuri. Mai mult, subiectului sincer nu-i este o indica]ie puternic= a faptului c= unele din r=spunsurile
fric= s= spun= interlocutorului c= gre[e[te suspectându-l pe el. verbale pot s= fie neadev=rate”.
Subiec]ii sinceri nu au fric= s= foloseasc= cuvinte ca “furt”,
“r=pire”, “omor”, “jaf”, dar cei mincino[i de obicei evit= s= III. Grila de observa]ie
foloseasc= astfel de termeni, pentru a-[i diminua sentimentul Pornind de la aspectele men]ionate am elaborat o gril=
de vinov=]ie, iar \n situa]iile când \i utilizeaz=, tonul vocii de lectur= a comportamentului util= personalului din domeniul
mincinosului va fi slab, \n contrast cu glasul puternic al unui judiciar. Folosind aceast= gril= consider=m c= observarea
sincer. comportamentului celuilalt se transform= \ntr-un demers
Adev=ratul \n]eles al unui cuvânt vorbit poate fi ra]ional, evitându-se astfel comiterea unor erori de apreciere.
amplificat sau modificat de una sau mai multe semne, cum ar Tocmai datorit= faptului c= o persoan= anxioas=, jignit=,
fi postura, gesturile, expresiile faciale [i alte activit=]i ale poate dezvolta un comportament asem=n=tor unui mincinos
corpului. Turchet P. (2005) consider= c= “gestul precede am conceput grila de observa]ie, având \n vedere atât indicii
cuvâtul \n actul de comunicare, dar el prezint= interes [i din comportamentului sincer cât [i ai celui nesincer. Elementul de
alt= perspectiv=: gestul dezv=luie ceea ce creierul gânde[te noutate al acestei grile de lectur= este dat tocmai de faptul c=
dar nu exprim=.” aceea[i unitate de comportament este descris= din ambele
R=spunsurile nonverbale includ mi[c=ri ale corpului, perspective: sincer-nesincer [i c= se adreseaz= personalului din
schimb=ri de pozi]ie, gesturi [i expresii ale fe]ei precum [i domeniul judiciar, pentru a-i fi util= \n munca de anchet=. Pentru

39 CRIMINALISTICA
a detecta o minciun= trebuie s= se aib= \n vedere o gam= larg= To]i ace[ti indici men]iona]i nu se pot constitui \ntr-o
de indicatori comportamentali [i verbali. Grila propus= re]et= universal= de depistare a minciunii, ci \ntr-un ajutor
aten]ioneaz= judiciaristul cu privire la indicatorii ce trebuie pre]ios \n dificila \ntreprindere de g=sire a adev=rului [i de
urm=ri]i, f=r= a-i focaliza doar pe cei specifici comportamentului descifrare a comportamentului uman.
nesincer. |n paralel se urm=resc ambele ipostaze, \n final Aceast= lucrare ar putea fi continuat= printr-o cercetare
putând concluziona dac= cei mai mul]i indicatori sunt specifici care s= verifice \n ce m=sur=, folosind grila de observa]ie
comportamentului sincer sau celui simulat. propus=, se reduce o parte din erorile de apreciere ale
lucr=torilor de judiciar.

BIBLIOGRAFIE
Chelcea S., “Personalitate [i societate \n tranzi]ie”, Ed. {tiin]= [i Tehnic=, Bucure[ti, 1994
Collett, P.,(2005), Cartea gesturilor, Editura Trei
Dafinoiu, I, (2002), Personalitatea - Metode de abordare clinic=. Observa]ia [i interviul, Ed. Polirom, Ia[i
Darley J.M., Glucksberg S., Kinchla, “Pshychology”, Prentice Hall, New Jersey,1991
Janniro, J.M., (1991), Interview and interrogation, Department of Defense Polygraph Institute
N=stas, D., (2005), Psihologie judiciar=-curs universitar, Univ. Al.I.Cuza, Ia[i
Popescu-Neveanu P., “Dic]ionar de psihologie” Ed. Albatros, Bucure[ti, 1978
Turchet, P. (2005), Sinergologia. De la limbajul trupului la arta de a citi gândurile celuilalt, Ed. Polirom, Ia[i.

CRIMINALISTICA 40
Comisar-[ef de poli]ie EUGEN GOLDAN
Inspector de poli]ie MIHAI CANDET
Serviciul criminalistic Bac=u

Pour établir la nature de divers objets, de leur provenance, il faut les analyser de tous les points de vue, chercher, par
des raisonnements, des témoignages incontestables en justice contre ce qui ont violé la loi, comme c’est le cas dans cet
exemple d’accident routier.

sunt examinate \n \ntregul proces, acestea fiind \ntr-o

P
rocesul de identificare este un proces continu= schimbare, transformare, r=mânând totu[i ele
specific \ntregii activit=]i de cercetare \nsele.
[tiin]ific=, deosebit de important pentru
|n contextul celor expuse, prezint \n continuare un caz,
activitatea criminalistic= [i se bazeaz= pe “posibilitatea
ca multe altele, cu care noi criminali[tii ne confrunt=m \n
recunoa[terii obiectelor materiale, prin fixarea \n procesul
activitatea profesional=, caz \n care care, consider=m noi, se
nostru de gândire a caracteristicilor acestora datorit= [i
neschimb=rii relative a lor, cel pu]in pentru o anumit= eviden]iaz= un specific aparte fa]= clasica situa]ie de “stabilire
perioad= de timp”. a \ntregului dup= p=r]ile componente” pe care o \ntâlnim, de
|n cauzele supuse procesului penal, justi]iei \n regul=, \n cazul când se urm=re[te identificarea autoturismului
general, stabilirea adev=rului se realizeaz= prin implicat \ntr-un eveniment, pe baza fragmentelor provenite de
intermediul administr=rii de probe, identificarea la un far spart (lamp= spart=) [i anume prin \mbinarea
criminalistic= fiind una dintre modalit=]ile de proba]iune. fragmentelor g=site la fa]a locului cu cele din rama farului
Con]inutul principal al proba]iunii cu ajutorul identific=rii (l=mpii) provenit (- =) de la automobilul b=nuit.
criminalistice, const= \n g=sirea, desprinderea obiectului La data de 18.03.2006, un autoturism a accidentat grav
ori persoanei implicate \n procesul de identificare, dintr- un pieton pe str. 9 Mai, din localitatea Bac=u, p=r=sind locul
un \ntreg ansamblu nedeterminat de obiecte sau faptei. |n urma investig=rii tehnico-[tiin]ifice, efectuate la fa]a
persoane posibile.
locului, au fost identificate mai multe fragmente din material
Identificarea, ca proces psihic realizat prin
plastic transparent, cu model striat având m=rimi [i forme
compararea caracteristicilor, urmat= de judecata privind
diferite, provenite de la un corp semnalizare a unui autoturism.
identitatea ori neidentitatea, se bazeaz= \n toate domeniile
|n urma verific=rilor [i investiga]iilor efectuate de
pe acelea[i principii, \ns= aplicarea [i modul de realizare
a procesului de identificare sunt specifice pentru fiecare lucr=torii Serviciului Poli]iei Rutiere, a fost identificat
activitate \n parte. Acest principiu este valabil [i pentru autoturismul marca “Ford Mondeo”, ce apar]inea numitului
identificarea criminalistic=, specificul constând din faptul F.V., a c=rui sticl= de protec]ie de la lampa de semnalizare
c= se urm=re[te a se stabili prin \ntregul proces, atât stânga fa]= lipsea.
identitatea cât [i neidentitatea, concluziile astfel Fragmentele descoperite [i ridicate cu ocazia investig=rii
formulate - fie \ntr-un sens sau altul - având aceea[i for]= locului faptei [i lampa de semnalizare, ce a fost ridicat= de la
probant=. autoturismul mai sus-men]ionat, au fost puse la dispozi]ia
Expertul criminalist merge cu identificarea \n exper]ilor criminali[ti pentru efectuarea expertizei traseologice,
principiu, pân= la nivelul unui obiect sau individ, f=r= \ns= pentru a se stabili dac= fragmentele \n litigiu proveneau de la
a se opri la nivelul generic al grupului de obiecte ori corpul l=mpii de semnalizare (considerat \n model de
categoriei de indivizi, continuând pân= la o identificare
compara]ie), ridicat de la autoturismul b=nuit.
individual=, \n functie de posibilit=]ile oferite de mijloacele
de examinare [i metodologiile de care se dipune la un
Cu toate c=, la prima vedere, examinarea nu \[i avea
moment dat. |n procesul identific=rii nu este suficient=
stabilirea apartenen]ei la o anumit= grup=, astfel c= obiect din punct de vedere traselologic, deoarece lampa
procesul se continu= prin intermediul compar=rii cu un ridicat= de la autoturismul \n cauz= nu prezenta nici un
singur obiect, pân= la identificarea celui care a creat fragment de plastic r=mas prins de corpul acesteia iar
urma. \ncercarea de reconstituire a \ntregului a e[uat, s-a trecut la
Identificarea nu trebuie privit= \n mod rigid, ea \ns=[i examinarea cu aten]ie a ramei, deoarece cel pu]in unul dintre
fiind un proces dinamic, asemeni obiectelor [i fiin]elor care fragmente avea urme de deta[are de pe ram=.

42 CRIMINALISTICA
cum se observ= \n ilustra]iile ce urmeaz=.
La microscopul comparator am examinat microrelieful
creat \n urma deta[=rii materialului de pe lamp= [i transferat pe
fragmentul de plastic, constatând c= desenul geometric al
urmelor de adâncime, create \n acest mod, pe marginea l=mpii
de semnalizare se aseam=n= ca form= [i dimensiune cu
imaginea \n oglind= a reliefului surplusului de material de pe
marginea fragmentului descris mai sus.
Pentru continuarea examin=rilor, am realizat un mulaj al
urmelor de adâncime, prezente pe rama l=mpii de
semnalizare, mulaj pe care l-am comparat cu microrelieful
identificat pe marginea fragmentului ridicat de la locul faptei
descris mai sus, compararea fiind astfel efectuat= \ntre obiect
[i mulajul acestuia.
Examin=rile comparative au fost efectuate cu softul
LUCIA FORENSIC, aplicând metoda suprapunerii prin
folosirea func]iei ,,Pseudo red & green”, ocazie cu care cele

dou= imagini se suprapuneau perfect.


a.) Fragmentele descoperite la fa]a locului Detaliu microrelif \n litigiu Detaliu microrelief model de
Corp lamp= semnalizare ridicat de la auto “Ford Mondeo”

Astfel examinarea separat= a fragmentelor a


eviden]iat c= una din zonele marginale ale fragmentului cu
dimensiunile mai mari (a) \n imaginea de mai sus, prezenta
material plastic de culoare alb= lipit pe suprafa]a interioar= a
nervurii de fixare a acestuia pe ram=, material r=mas \n urma
disloc=rii fragmentului de pe suportul de provenien]=, a[a cum
se observ= \n imaginile al=turate.

Procedând \n continuare la examinarea marginii corpului


l=mpii, provenit= de la autoturismul \n cauz=, am remarcat \n
partea superioar= a acesteia, \n dreptul suportului de fixare a
becului, o zon= ce prezenta lips= de material plastic din
compara]ie (mulaj)
compozi]ia l=mpii, având forma [i dimensiunile asem=n=toare
Imagini \nainte [i dup= suprapunere
cu cea identificat= pe suprafa]a ciobului descris mai sus, a[a

Având \n vedere examin=rile efectuate, concluzia final=


nu putea fi decât una pozitiv= [i anume c= cel pu]in fragmentul
din plastic \n litigiu notat cu a) \n imaginea de la \nceputul
prezent=rii de fa]= proveneau de la corpul l=mpii de
semnalizare pus la dispozi]ie, ridicat de la autoturismul marca
Ford Mondeo.
Consider cazul prezentat ca o metod= aparte de stabilire
a provenien]ei unui obiect, pe baza microreliefului rezultat nu
prin oglindirea acestuia pe suprafa]a altui obiect, \n urma
intr=rii \n contact cu acesta, ci prin desprinderea a dou=

CRIMINALISTICA 42
Conf. univ. dr. VALERIC+ DABU
Procuror-[ef MARIUS IACOB,
Parchetul de pe lâng= |nalta Curte de Casa]ie [i Justi]ie

Parfois c’est très difficile à constater et punir les infractions économiques, parce que la loi ne prévoit
pas tous les aspects qui arrivent dans ce domaine. Quelques contradictions des prévisions de la loi sont
présentées dans cet ouvrage.

Consider=m c= r=spunderea penal= a anumitor persoane care pot ac]iona \n numele societ=]ii, respectiv organele sale
juridice de drept privat se poate angaja numai dac= sunt \ndeplinite \mputernicite s= reprezinte societatea (art.143 indice 2 din Legea nr.
cumulativ urm=toarele condi]ii: 31/1990 republicat= [i modificat=). Ca urmare, apare o lacun= a legii
a) s= fie prev=zut= de lege astfel: \n sensul c=, atunci când persoana juridic= s=vâr[e[te fapta, prin al]i
 prin expresii de genul: “orice persoan=” sau “persoana care” reprezentan]i decât organele sale, nu r=spunde penal. De aceea,
\n mod direct sau indirect; consider=m de lege ferenda c= ar fi necesar ca art.191 din C.pen.
 subiectul activ al infrac]iunii s= nu fie limitat de legiuitor român s= fie modificat, \n mod asem=n=tor Codului penal francez
numai la o anumit= categorie de persoane fizice cu anumite calit=]ii (art.121-2), \n sensul ca, dup= cuvântul “s=vâr[ite”, s= se introduc=
sau \nsu[iri (cum ar fi \n cazul infrac]iunilor de viol, seduc]ie etc.) ori expresia “de organele societ=]ii sau orice reprezentant al acesteia”.
numai la persoana fizic= ce de]ine o anumit= func]ie cum ar fi director, Numai a[a credem c= persoana juridic= ar putea r=spunde penal
director executiv etc., \n cazul infrac]iunilor prev=zute de art. 271-274 pentru faptele s=vâr[ite \n realizarea obiectului de activitate sau \n
din Legea nr. 31/1990 republicat=, situa]ii care exclud r=spunderea interesul ori \n numele persoanei juridice, de c=tre mandatarul abilitat
persoanei juridice; printr-o procur= special= pentru o anumit= activitate, sau salariatul
b) s= nu fie excluse de lege de la r=spunderea penal= a societ=]ii care este considerat c= ac]ioneaz=, \n virtutea obiceiului,
persoanei juridice, sau de la aplicarea unor anumite pedepse penale; chiar f=r= mandat special, \n contul patronului s=u, dar [i orice
(art.191 din C.p.; art. 714 din C.p.1 [i altele); persoan= care, chiar f=r= abilitare sau contract ce implic= societatea,
c) fapta s= fie s=vâr[it= de organul persoanei juridice2 care o ac]ioneaz= \n fapt \n contul societ=]ii, ca girantul de fapt sau
reprezint= legal, cu forma de vinov=]ie prev=zut= de legea penal=; mandatarul aparent, unul sau altul din aceste roluri putând \n special
socotim c= reprezentantul conven]ional nu poate angaja s= fie ]inute de o societate mam= fa]= de filiala sa;
r=spunderea penal= a persoanei juridice nefiind o prevedere expres= e) persoana juridic= f=ptuitoare s= fie \nfiin]at= legal [i
\n lege, \n acest sens, ca \n Codul penal francez art.121-2, respectiv \nmatriculat=; socotim c= nu va putea fi r=spunz=toare penal
“organul s=u [i reprezentan]ii”; societatea \n curs de constituire pentru actele \ntocmite \naintea
d) infrac]iunile s=vâr[ite s= fie \n realizarea obiectului de \nmatricul=rii sale \n Registrul Comer]ului,4 respectiv pân= \n
activitate sau \n interesul ori \n numele persoanei juridice;3 De pild=, momentul \n care ea dobânde[te personalitate juridic=.
pentru a fi subiect al r=spunderii penale, \n cazul infrac]iunilor de O problem= care s-ar putea ivi ar fi dac= asocia]iile [i
prejudiciu, beneficiar total sau par]ial al produsului infrac]iunii (avantaj, funda]iile pot fi subiect al r=spunderii penale. Potrivit art.1 pct.2 din
beneficiu, profit etc.) trebuie s= fie persoana juridic= r=spunz=toare O.G. nr. 26/2000, aprobat= prin Legea nr. 246/2005, asocia]iile [i
penal. Socotim c= folosirea fondurilor sociale pentru coruperea unui funda]iile sunt persoane juridice de drept privat f=r= scop
func]ionar, \n vederea satisfacerii unui drept sau un interes al societ=]ii patrimonial. Socotim c= asocia]iile [i funda]iile nu sunt incluse \n
de c=tre administrator este de natur= a atrage r=spunderea penal= a persoanele juridice exceptate de la r=spunderea penal=
persoanei juridice. De asemenea, credem c= este vorba de fapte prev=zute de art. 191 din C.p., modificat prin Legea nr. 278/2006.
penale s=vâr[ite atât \n interesul legitim cât [i \n interesul nelegitim al Aceasta deoarece, Statul, autorit=]ile publice [i institu]iile publice care
persoanei juridice, legiuitorul nef=când distinc]ie \n acest sens. |n desf=[oar= o activitate, ce nu poate face obiectul domeniului privat,
situa]ia \n care nu este astfel de beneficiar trebuie ca fapta prev=zut= au o alt= natur= juridic=, func]ioneaz= \n baza altor legii [i au alte
de legea penal= s= fie \n realizarea obiectului de activitate a persoanei func]ii juridice, economice, sociale [i politice decât asocia]iile [i
juridice r=spunz=toare penal. Dac= fapta nu este \n obiectul de funda]iile. Credem c= chiar recunoa[terea prin hot=râre de Guvern,
activitate a persoanei juridice nu poate fi angajat= r=spunderea cum c= o asocia]ie sau funda]ie este de utilitate public=5 nu o
penal= a acesteia, ci numai r=spunderea penal= a celui care a comis- exclude pe aceasta de la r=spunderea penal= a persoanei juridice
o respectiv ca persoan= fizic=, cu excep]ia situa]iei când fapta a fost potrivit legii, deoarece:
s=vâr[it= \n numele persoanei juridice. |n art. 1441 din Legea nr.  legiuitorul nu le exclude de la dizolvare, \n cazul când
31/1990, republicat= [i modificat= prin Legea nr. 441/2006, se scopul sau activitatea asocia]iei sau funda]iei au devenit ilicite sau
dispune: “Membrii consiliului de administra]ie \[i vor exercita mandatul contrare ordinii publice [i credem cu atât mai mult de la
cu loialitate, \n interesul societ=]ii. Administratorul nu \ncalc= r=spunderea penal=;6
aceast= obliga]ie dac=, \n momentul lu=rii unei decizii de afaceri,  asocia]iile sau funda]iile care sunt recunoscute de utilitate
este \n mod rezonabil \ndrept=]it s= considere c= ac]ioneaz= \n public= nu sunt prev=zute \n vreun text de lege ca fiind exonerate
interesul societ=]ii [i pe baza unor informa]ii adecvate. |n sensul de r=spundere penal=, ne\ncadrându-se \n nici o categorie din cele
prezentului articol, decizie de afaceri este orice decizie de a lua sau prev=zute \n art. 191 din C.pen., modificat.
de a nu lua anumite m=suri cu privire la administrarea societ=]ii….” Cele prezentate ne fac s= nu fim de acord cu cei care sus]in c=
Este de observat c= legiuitorul prevede \n mod expres persoanele noua reglementare pune cap=t principiului “specialit=]ii”, dup= care

44 CRIMINALISTICA
persoana juridic= r=spundea penal doar \n cazurile prev=zute de lege conexe s-a \nceput urm=rirea penal= [i \mpotriva reprezentantului
[i, c= urmând exemplul francez,7 s-ar fi stabilit c= persoanele juridice legal al persoanei juridice, acesta \[i nume[te un mandatar pentru a o
sunt susceptibile de a-[i angaja responsabilitatea lor penal= pentru reprezenta; astfel se constat= c= numai \n acest caz legiuitorul
absolut toate infrac]iunile, cu unele excep]ii8. accept= mandatarul conven]ional \n aceast= materie [i aceasta numai
|n viziunea legiuitorului nostru, apare o procedur= nou=, care pentru reprezentare \n procesul penal [i nu pentru a efectua activit=]ii
apar]ine “procedurilor speciale”, [i anume “procedura privind tragerea economice \n numele persoanei juridice;
la r=spundere penal= a persoanei juridice”, prev=zut= \n art. 4791-  societatea nu trebuie s= r=spund= penal pentru faptele
47915 din C.pr.pen. modificat. Astfel persoana juridic= va fi implicat= penale s=vâr[ite de reprezentantul s=u legal \n afara obiectului de
\n procesul penal ca \nvinuit [i respectiv inculpat, pentru faptele activitate, al interesului ori pentru fapte ce nu sunt s=vâr[ite \n numele
s=vâr[ite dup= data de 12 octombrie 2006, prin intermediul ac]iunii persoanei juridice; nu este admisibil transferul r=spunderii penale a
penale [i al ac]iunii civile, dac= este cazul, exact ca o persoan= reprezentantului legal asupra societ=]ii comerciale;
fizic=, cu titlu de autor, coautor, instigator sau complice,  \n Codul penal francez s-a prev=zut \n mod expres c= pot
responsabilitatea sa penal= fiind apreciat= \n persoana angaja r=spunderea penal= a persoanei juridice atât organele
reprezentan]ilor s=i legali, \n m=sura \n care s-a ac]ionat “\n acesteia cât [i reprezentan]ii s=i, f=r= a distinge \ntre cei legali sau
realizarea obiectului de activitate sau \n interesul ori \n numele conven]ionali, ceea ce nu se g=se[te \n reglementarea actual= din
persoanei juridice”, cu condi]ia, \ns=, ca actele ce-i sunt repro[ate s= România.
fie distincte de cele care le pot fi imputate lor personal9. A[adar, prevederile Codului penal privind persoana juridic=
O alt= problem= ce s-ar putea ivi ar fi \n ipoteza \n care unii (art.191 [i urm.) au determinat introducerea \n Codul de procedur=
administratori \[i deleag= atribu]iile unor persoane a[a-zi[i penal= a unor dispozi]ii procedurale speciale referitoare la urm=rirea
“administratori de paie” s=vâr[ind fapte penale prin intermediul persoanelor juridice culpabile, a[a cum s-a procedat deja \n celelalte
acestora. Astfel se pune \ntrebarea cum opereaz= r=spunderea legisla]ii care cunosc responsabilitatea penal= a persoanelor
penal= a persoanei juridice \n astfel de situa]ii? Socotim c= o astfel de juridice12. Sub acest aspect, se pare c=, prin noile dispozi]ii
problem= poate fi analizat= \n mai multe variante. procedurale, cuprinse \n art. 4791 [i urm=toarele din C.pr.pen., s-a
O prim= ipotez= ar fi atunci când administratorul prin procur= \mprumutat oarecum modelul ini]ial francez13. Un asemenea
general= autentificat= \mputernice[te o persoan= s= administreze procedeu este firesc, dac= ]inem seama de faptul c= normele penale
societatea \n locul s=u, folosindu-se de aceast= persoan= la \n materie au aceea[i surs=, de inspira]ie francez=. Dac= avem \n
s=vâr[irea de infrac]iuni.10 |ntr-o astfel de ipotez= se pune o prim= vedere principiul constitu]ional al egalit=]ii de tratament juridic \ntre
\ntrebare dac= persoana juridic= r=spunde penal pentru fapta penal= toate persoanele (fizice sau juridice)14, care impune evident [i un
s=vâr[it= de o astfel de persoan= \mputernicit= cu procur= general= tratament procedural egal, credem c= este binevenit= reglementarea
notarial=? Socotim c=, \n astfel de ipotez=, nu se angajeaz= de principiu, cuprins= \n art. 4791 C.pr.pen., care stabile[te, cu titlu
r=spunderea penal= a persoanei juridice, deoarece: general, c=, dincolo de orice procedur= special=, “dispozi]iile Codului
 calitatea de administrator al societ=]ii comerciale nu se de procedur= penal= se aplic= [i \n cazul infrac]iunilor s=vâr[ite de
dobânde[te prin procur= general= autentificat= de notar, ci potrivit persoanele juridice, cu complet=rile [i derog=rile prev=zute de
procedurii speciale prev=zute de Legea nr. 31/1990 republicat= [i prezentul capitol”. Or complet=rile [i derog=rile prev=zute \n acest
modificat=; capitol sunt adaptate la specificul persoanelor juridice de drept privat,
 calitatea de administrator al societ=]ii comerciale presupune pentru care s-a instituit r=spunderea penal=. |n acest fel, potrivit
publicitatea necesar= prev=zut= de lege prin Oficiul Registrului prevederilor art. 4792 alin.1 din C.pr.pen. modificat, denumit “obiectul
Comer]ului, unde orice persoan= are acces la datele de identificare a [i exercitarea ac]iunii penale”, trebuie s= accept=m c= [i \n cazul
administratorului respectiv (legal), la semn=tura autorizat= a acestuia persoanelor juridice, “ac]iunea penal= are ca obiect tragerea la
etc., ceea ce nu se realizeaz= \n cazul procurii generale notariale; r=spundere penal= a persoanelor care au s=vâr[it infrac]iuni”.15 |n
 la Oficiul Registrului Comer]ului exist= semn=tura autorizat= realitate, trebuie re]inut c=, la fel ca \n cazul persoanelor fizice,
a adev=ratului administrator [i nu a persoanei delegate de acesta cu ac]iunea penal=, apar]inând judec=]ii [i jurisdic]iei penale (de fond),
procur= general= notarial=; are ca obiectiv nu ca obiect aplicarea de sanc]iuni penale
 procura general= notarial= este contrar= legii, atunci când persoanelor juridice care au s=vâr[it infrac]iuni. Socotim c= art.9 [i art.
vizeaz= delegarea atribu]iilor de administrare a unei societ=]i 4792 alin.1 din C.pr.pen. modificat sunt susceptibile de
comerciale; neconstitu]ionalitate, deoarece:
 persoana \mputernicit= cu procur= general= notarial=  a afirma c= ac]iunea penal= are ca obiect [i nu obiectiv
pentru a administra o societate comercial= nu \ndepline[te condi]iile tragerea la r=spundere penal= a persoanelor care au s=vâr[it
unui reprezentant legal al societ=]ii [i respectiv al unui organ care s= infrac]iuni \nseamn= a pretinde c= din momentul punerii \n mi[care a
personifice societatea; ac]iunii penale \ncepe [i tragerea la r=spundere penal= a inculpatului
 delegarea atribu]iunilor de conducere, \n cazul societ=]ilor arestat sau nu, ceea ce contravine atât realit=]ii cât [i principiului
comerciale, se face conform procedurilor speciale prev=zute de Legea prezum]iei de nevinov=]ie;
nr. 31/1990 republicat= [i modificat= [i nu \n alt mod.11  sunt cazuri \n care s-a pus \n mi[care ac]iunea penal=, f=r=
O a doua ipotez= ar fi atunci când administratorul sau directorul ca inculpatul s= fie arestat pân= \n momentul condamn=rii definitive,
general, prin procur= special= autentificat=, \mputernice[te o situa]ie \n care evident nu se poate vorbi \n fapt de momentul \nceperii
persoan= s= efectueze un act \n locul s=u, act prin care aceast= tragerii la r=spundere penal=;
persoan= s=vâr[e[te o infrac]iune. Socotim c= [i \n astfel de ipotez=  m=surile preventive sunt provizorii, nefiind determinate de
nu se angajeaz= r=spunderea penal= a persoanei juridice, deoarece inevitabilitatea execut=rii unei pedepse cu \nchisoarea care, \n opinia
persoana \mputernicit=, prin procur= special= autentificat=, s= noastr=, nu poate fi invocat= pentru c= nu exist= pân= \n momentul
efectueze un act \n locul administratorului sau directorului nu este unei condamn=ri definitive la pedeapsa \nchisorii; m=surile preventive
organ care s= personifice persoana juridic=, reprezentarea acestuia sunt determinate de mai multe temeiuri de drept [i de fapt \n condi]iile
fiind de natur= conven]ional= [i nu legal=, a[a cum cere legiuitorul. legii, iar dac= acestea dispar, \nceteaz= [i m=surile preventive,
Legea nr. 31/1990 republicat= [i modificat= precum [i Dct. procesul urmându-[i cursul, care se poate sau nu finaliza cu
31/1954 nu prev=d o astfel de delegare care ar angaja persoana condamnare la executarea cu \nchisoare.
juridic=, \n mod deosebit din punct de vedere penal; De aceea, credem c= ar fi de dorit \nlocuirea cuvântului “obiect”
 legiuitorul român nu a prev=zut \n mod expres c= [i fapta cu conceptul de “obiectiv” \n art. 9 [i art. 4792 alin.1 din C.pr.pen.,
reprezentantului conven]ional atrage r=spunderea penal= a persoanei atunci când se refer= la ac]iunea penal=.
juridice; Persoana juridic= nu poate participa, \ns=, personal, la proces.
 potrivit art. 4792 din C.pr.pen. persoana juridic= este De aceea, ea trebuie s= fie reprezentat= la \ndeplinirea actelor
reprezentat= la \ndeplinirea actelor procesuale [i procedurale de procesuale [i procedurale. A[a se explic= de ce alineatul 2 al
reprezentantul legal. Dac= pentru aceea[i fapt= sau pentru fapte art. 4792 C.pr.pen. prevede c= “persoana juridic= este reprezentat=

CRIMINALISTICA 44
la \ndeplinirea actelor procesuale [i procedurale de reprezentantul de principiu din cuprinsul Codului penal, care permite coexisten]a
s=u legal”. |n conceptul de “reprezentantul s=u legal” intr= \n primul r=spunderii penale a persoanei juridice culpabile cu aceea a
rând organele persoanei juridice, prev=zute de lege, care o [i persoanei fizice care a ac]ionat \n numele [i \n interesul ei, \n
reprezint=. calitate de organ sau reprezentant al acesteia (a “persoanei fizice care
Aceast= regul= nu reprezint=, totu[i, o noutate \n procedura a contribuit \n orice mod la s=vâr[irea aceleia[i infrac]iuni”), se pune
penal= român=, din moment ce [i pân= \n prezent persoana juridic= problema de a [ti cum trebuie procedat atunci când, pentru aceea[i
st=tea \n procesul penal \n calitate de parte (parte v=t=mat=, parte fapt= sau pentru fapte conexe, s-a \nceput urm=rirea penal= [i
civil= sau parte responsabil= civilmente) numai prin reprezentantul \mpotriva reprezentantului legal al persoanei juridice. Pentru aceast=
s=u legal, fiind caz de reprezentare legal= obligatorie16. Cine este, situa]ie, s-a prev=zut expres, \n actuala reglementare procedural=,
\ns=, reprezentantul legal al persoanei juridice \nvinuite sau introdus= prin Legea nr. 356/2006, posibilitatea persoanei juridice,
inculpate? |n art. 174 pct.1 din C.p.p., se dispune: “\n cursul judec=]ii eventual, prin organele sale de conducere, de a-[i numi o alt=
\nvinuitul [i inculpatul, precum [i celelalte p=r]i17 pot fi reprezenta]i, persoan=, un mandatar, pentru a o reprezenta (art. 4792 alin.3
cu excep]ia cazurilor \n care prezen]a \nvinuitului sau inculpatului este C.pr.pen.)26. Aceast= ipotez= vizeaz=, exclusiv, reprezentarea
obligatorie.”18 Conform art. 173 pct. 2 din C.p.p., \n cursul judec=]ii, conven]ional= a persoanei juridice \n fa]a autorit=]ilor judiciare ale
ap=r=torul exercit= drepturile p=r]ii pe care o asist=.” Evident procesului penal. Socotim c= nimic nu \mpiedic= s= \nlocuiasc=
aceast= exercitare a drepturilor p=r]ii se face \n cadrul unui mandat persoana fizic= reprezentant legal cu alt= persoan= fizic=, conform
contractual [i numai cu privire la anumite drepturi, exceptând procedurii prev=zute de Legea nr. 31/1990 republicat=. |n cazul
drepturile pentru care prezen]a \nvinuitului sau inculpatului este reprezent=rii conven]ionale, legiuitorul nu precizeaz= ce calitate
obligatorie. |n situa]ia \n care prezen]a \nvinuitului sau trebuie s= \ndeplineasc= persoana pentru a fi numit= mandatar.
inculpatului persoan= juridic= este obligatorie, spre deosebire de Problema care s-ar putea pune aici este aceea a modalit=]ii de
persoana fizic=, este evident c= aceasta nu poate fi reprezentat= desemnare a mandatarului. Este necesar= oare o procedur=
decât de: autentic= special=, dup= regulile mandatului din procesul civil? Care
 reprezentantul legal al acesteia care este reprezentantul va fi actul de legitimare a mandatarului persoanei juridice \nvinuite
prev=zut \n lege, cu mandat delimitat \n lege, cum ar fi, \n cazul sau inculpate \n procesul penal? Dup= p=rerea noastr=, se va
societ=]ilor comerciale, prev=zut \n art. 4519, art. 5520, art. 7221, art. proceda dup= regulile dreptului comun \n materie de mandat
77, art. 1381 -1382 , art. 1401 [i altele din Legea nr. 31/1990 coroborate cu cele ale Legii nr. 31/1990. Totu[i, fiind vorba de
republicat= [i modificat= prin Legea nr. 441/2006; Este adev=rat c= reprezentarea conven]ional= a persoanei juridice \ntr-un proces penal
mandatul prev=zut \n lege poate fi ]=rmurit [i printr-un contract, cum [i ]inând seama de principiul pluralit=]ii organelor de conducere,
ar fi contractul de management, dar \n limitele [i cu procedura credem c= trebuie s= preexiste o hot=râre a organului colectiv de
stabilit= de lege. De pild= când, potrivit legii, o persoan= juridic= a conducere, cu privire la persoana \mputernicit=, care va trebui s=
fost numit= sau aleas= administrator al unei societ=]i comerciale, \n \ndeplineasc= acelea[i condi]ii [i s= aib= aceea[i
condi]iile art. 138 din aceast= lege, drepturile [i obliga]iile p=r]ilor se responsabilitate civil= [i penal= ca un administrator persoan=
stabilesc printr-un contract de administrare. “|n contract se va fizic= ce ac]ioneaz= \n nume propriu, urmat= de o procur=
stipula, printre altele, c= persoana juridic= este obligat= s=-[i special= din partea organului de conducere unipersonal al persoanei
desemneze un reprezentant permanent, persoan= fizic=. Acesta juridice ori a unei persoane anume \mputernicite \n acest sens din
este supus acelora[i condi]ii [i obliga]ii [i are aceea[i partea organului colectiv de conducere. Socotim c= procura trebuie s=
responsabilitate civil= [i penal= ca [i un administrator, persoan= fie sub form= autentic=, \n care s= se prevad= limitele reprezent=rii ce
fizic=, ce ac]ioneaz= \n nume propriu, f=r= ca prin aceasta persoana nu pot fi dep=[ite de mandatar.27
juridic= pe care o reprezint= s= fie exonerat= de r=spundere sau s= i O problem= s-ar ivi [i \n ipoteza \n care persoana juridic= are un
se mic[oreze r=spunderea solidar=.” (Art.139 alin. 2 din Legea nr. asociat unic, care este [i administrator \n acela[i timp [i s-a s=vâr[it o
31/1990 republicat=). Când persoana juridic= \[i revoc= infrac]iune ce presupune angajarea r=spunderii penale [i a persoanei
reprezentantul, ea are obliga]ia s= numeasc=, \n acela[i timp, un juridice. |ntr-o astfel de ipotez= pot ap=rea dou= opinii. |ntr-o prim=
\nlocuitor, astfel: opinie se poate sus]ine c=, din moment ce r=spunde penal,
 conform art. 4792 alin. 2 din C.p.p., dac= pentru aceea[i administratorul unic pentru fapta proprie s=vâr[it= \n numele societ=]ii
fapt= sau pentru fapte conexe s-a \nceput urm=rirea penal= [i comerciale nu mai este justificat= [i r=spunderea penal= a societ=]ii
\mpotriva reprezentantului legal al persoanei juridice, aceasta \[i comerciale, \n numele c=reia a s=vâr[it fapta penal=, deoarece tot el
nume[te un mandatar pentru a o reprezenta; ar suporta consecin]ele fiind ac]ionar unic [i s-ar \nc=lca principiul non
 \n cazul prev=zut anterior dac= persoana juridic= nu \[i bis in idem. Astfel s-ar putea invoca principiul c= pentru o singur=
nume[te un mandatar, acesta este desemnat de organul de urm=rire fapt= nu se pot aplica dou= pedepse; \ntr-o alt= opinie se poate
penal= sau de instan]a de judecat= din rândul practicienilor \n sus]ine c= sunt dou= fapte penale s=vâr[ite \n coautorat de dou=
insolven]=, autoriza]i potrivit legii. persoane: una s=vâr[it= de persoana fizic= \n interesul propriu,
|n doctrin=, \ntr-o accep]ie, no]iunea de reprezentant este cea nemijlocit, [i cealalt= s=vâr[it= de persoana fizic= \n calitatea de
care desemneaz= persoana \mputernicit= s= \ndeplineasc=, \n cadrul reprezentant legal al persoanei juridice \n interesul patrimoniului
procesului penal, acte procesuale [i procedurale \n numele [i interesul persoanei juridice.28 De produsul infrac]iunilor pot beneficia atât
unei p=r]i din proces, care nu dore[te sau nu poate s= se prezinte persoana fizic= cât [i persoana juridic= sau numai una dintre acestea.
\n fa]a organelor judiciare. |n primul rând prevederea Pedepsele pentru aceste fapte diferite sunt diferite, de pild=
“reprezentantului legal”22 ar trebui s= presupun= o participare \nchisoare pentru persoana fizic= iar pentru persoana juridic=
obligatorie la procesul penal a persoanei desemnate de lege \n locul amend=, dizolvarea acesteia etc., având scopuri [i finalit=]i diferite
unei anumite p=r]i, care nu are dreptul sau nu poate sta \n cauz=, \n care nu se exclud ci se presupun.
mod nemijlocit, cum este cazul persoanei juridice. Aici este vorba, Ce se \ntâmpl=, \ns=, dac= persoana juridic= refuz= s=-[i
dup= p=rerea noastr=, chiar de organele de conducere ale persoanei desemneze un mandatar, \n pofida obliga]iei legale a acesteia? |n
juridice care au dreptul de reprezentare, singurele care pot asigura cazul \n care persoana juridic= nu \[i nume[te un mandatar, \n
reprezentarea ei legal=23, f=când, \n acest fel, ca voin]a unei sau unor ipoteza \nceperii urm=ririi penale [i \mpotriva reprezentantului legal,
persoane fizice, ce fac parte din persoana juridic=, s= fie \ns=[i voin]a nu exist= decât o singur= variant=: aceea a desemn=rii unui
persoanei juridice24. Ca atare, ar putea avea calitatea de reprezentant mandatar din oficiu, de c=tre organul de urm=rire penal= sau de
legal al persoanei juridice pre[edintele sau vicepre[edintele instan]a de judecat=, dup= caz, eventual, din rândul practicienilor \n
Consiliului de administra]ie, administratorii sau asocia]ii, uneori insolven]=, autoriza]i potrivit legii, astfel cum se prevede expres (\n
directorii sau managerii, dup= caz, ca reprezentan]i permanen]i ai art. 4792 alin. 4 C.pr.pen.)29. Aceasta s-ar putea realiza fie prin
acestora25, dac= aceasta izvor=[te exclusiv din lege, sau atât din lege ordonan]a procurorului, \n timpul urm=ririi penale, fie prin \ncheierea
cât [i din contract [i s-a f=cut publicitatea necesar= la Oficiul instan]ei, \n timpul judec=]ii [i ar corespunde unei reprezent=ri
Registrului Comer]ului. |n al doilea rând, plecând de la reglementarea judiciare a persoanei juridice urm=rite sau trimise \n judecat=, dup=

46 CRIMINALISTICA
caz, având un caracter subsidiar \n raport cu reprezentarea cea prev=zut= la lit.i) a art. 10 (\nlocuirea r=spunderii penale), l=sat=
conven]ional=. \n competen]a exclusiv= a instan]ei penale.
Practicienii \n insolven]=, autoriza]i potrivit legii, sunt persoane 1 Acest articol prevede numai restrângeri ale pedepselor aplicabile unor
fizice sau juridice (administratori judiciari sau lichidatori) care sunt persoane juridice \n cazul r=spunderii penale \n sensul c=, \n cazul partidelor
autorizate s= conduc= procedurile de insolven]=, procedurile de politice, sindicatelor, patronatelor [i organiza]iilor religioase ori apar]inând
minorit=]ilor precum [i persoanelor juridice care \[i desf=[oar= activitatea \n
lichidare voluntar= sau amiabil=, precum [i procedurile de prevenire
domeniul presei potrivit legii nu sunt aplicabile pedepsele prev=zute de art. 531
a insolven]ei prev=zute de lege, inclusiv m=surile de supraveghere
alin.3. lit.a) [i b) din C.p., respectiv dizolvarea sau suspendarea. |n schimb
financiar= sau de administrare special=30. Ei trebuie s= prezinte un acestor persoane juridice le sunt aplicabile pedepsele prev=zute de art. 531
minimum de garan]ii de independen]= [i impar]ialitate, fiind interzis= alin.3. lit.c) d) [i e) din C.p., \n cazurile când acestea r=spund penal.
numirea sau desemnarea \n calitate de practicieni \n insolven]= la o 2 Socotim c= nu se poate angaja r=spunderea penal= a persoanei
persoan= juridic= la care cel \n cauz= a de]inut calitatea de juridice nici \n cazul mandatului aparent.
administrator, asociat, ac]ionar, director sau membru \n consiliul de 3 Credem c= acestea sunt condi]ii alternative [i nu cumulative.
administra]ie ori alte func]ii sau pozi]ii similare [i preiau, practic, toate 4 Credem c= din punct de vedere penal persoanei juridice nu-i sunt
aplicabile dispozi]iile art. 53 alin.1 din Legea nr. 31/1990 republicat=, respectiv:
atribu]iile practicienilor \n reorganizare [i lichidare, a c=ror activitate
“Fondatorii, reprezentan]ii [i alte persoane, care au lucrat \n numele unei
este organizat= \n baza O.G. nr. 79/199931. |n fine, noua lege
societ=]ii, \n curs de constituire, r=spund solidar [i nelimitat fa]= de ter]i pentru
prevede expres, \n alineatul 5 al art. 4792 C.pr.pen., c= practicienilor actele juridice \ncheiate cu ace[tia \n contul societ=]ii, \n afar= de cazul \n care
\n insolven]=, desemna]i dup= procedura men]ionat= mai sus, li se societatea, dup= ce a dobândit personalitate juridic=, le-a preluat asupra sa.
aplic=, \n mod corespunz=tor, dispozi]iile art. 190 alin.1,2, 4-6 Actele astfel preluate sunt considerate a fi fost ale societ=]ii \nc= de la data
C.pr.pen.32, beneficiind de un tratament juridic similar cu cel aplicabil \ncheierii lor.” Aceast= dispozi]ie se refer= la r=spunderea civil= [i comercial= [i
martorului, expertului, expertului [i interpretului. nu la cea penal=. De aceea, credem c= [i dispozi]iile art. 53 alin.2 din Legea nr.
Potrivit art. 4793 lit.b) din C.pr.pen., unul dintre criteriile de 31/1990 republicat= nu se aplic= \n cazul r=spunderii penale deoarece ar
contraveni principiului neretroactivit=]ii legii astfel: “(2) \n cazul \n care
stabilire a competen]ei teritoriale, \n cazul r=spunderii penale a
societatea, datorit= obiectului s=u de activitate, nu \[i poate \ncepe activitatea
persoanelor juridice, \l constituie sediul persoanei juridice. |n C.pr.pen
f=r= a fi autorizat= \n acest sens, prevederile alin.(1) nu sunt aplicabile
nu este definit sediul persoanei juridice, iar \n alte legi se vorbe[te de angajamentelor rezultate din contractele \ncheiate de societate, sub condi]ia
sediul, sediul principal,33 sediul secundar,34 sediul permanent, sediul primirii acestei autoriza]ii. |n aceast= situa]ie, r=spunderea revine societ=]ii.”
unui nerezident, sediul offshore, sediul fictiv, sediul declarat,35 locul 5 Conform art. 381 din O.G. nr. 26/2000 aprobat= prin Legea nr.
de exercitare a conducerii efective36 etc. Problema ce apare este \n 246/2005 “\n sensul prezentei ordonan]e, prin utilitate public= se \n]elege orice
raport de care dintre acestea se stabile[te competen]a teritorial=? activitate care se desf=[oar= \n domenii de interes public general sau al unor
Socotim c= sediul persoanei juridice române este sediul \nregistrat colectivit=]i.”
la autoritatea competent= care asigur= publicitatea fa]= de ter]i, cum 6 |n art. 56 din O.G. nr. 26/2000 aprobat= prin Legea nr. 246/2005 se
dispune: “Asocia]ia se dizolv=, prin hot=râre judec=toreasc=, la cererea oric=rei
ar fi Oficiul Registrului Comer]ului. Pentru persoanele juridice
persoane interesate:
str=ine, Codul fiscal define[te “sediul permanent” \n art. 8 ca fiind
a) când scopul sau activitatea asocia]iei au devenit ilicite sau contrare
“un loc prin care se desf=[oar= integral sau par]ial activitatea unui ordinii publice; b) când realizarea scopului este urm=rit= prin mijloace ilicite
nerezident, fie direct, fie printr-un agent independent. ”Sediul sau contrare ordinii publice; c)..; d) când asocia]ia a devenit insolvabil=.”
permanent este folosit pentru persoana juridic= str=in= care are sediul 7 A se vedea, Nicole Stolowy, La disparition du principe de spécialité
\n str=in=tate iar sediul permanent este \n România \nregistrat la dans la mise en cause pénale des personnes morales. La Loi nr. 2004-204 du
autoritatea fiscal=, dar [i la Oficiul Registrului Comer]ului.38 De 9 mars 2004 dite Perben II, “La semaine juridique”, Juris-Classeur Périodique,
asemenea socotim c= persoana juridic= str=in= chiar dac= are sediul édition générale, 2 iunie 2004, nr. 23, p.995-996.
8 Nicole Stolowy, op.cit., p.999.
\ntr-un paradis fiscal cel pu]in teoretic poate fi tras= la r=spundere
9 Credem c= trebuie diferen]iat comportamentul infrac]ional al
juridic= penal=, dac= a s=vâr[it fapta \n România, \n raport cu sediul
persoanelor fizice care, neavând nici o calitate, erijându-se \n reprezentan]i
permanent. Ca urmare, persoana juridic= se citeaz= la sediul legali ai persoanelor juridice, au ac]ionat pe seama acestora conform obiectului
acesteia, sediul pentru care s-a asigurat publicitatea prev=zut= de de activitate, dar \n interesul lor ca persoane fizice [i acel comportament care
lege. |n Fran]a se aplic= a[a-zisa regul= de aur respectiv: “Calificarea este imputat persoanei juridice.
juridic= se face dup= legea autorit=]ii sesizate.” Judec=torii francezi 10 |n practic= au fost \ntâlnite astfel de cazuri când administratorul, \n
putând recunoa[te c= o societate are, din punct de vedere al legii scopul de a se sustrage de la r=spunderea penal=, a delegat cu procur=
franceze, personalitate juridic=, chiar dac= legisla]ia ]=rii de origine nu- general= notarial= s= “administreze societatea”, persoane f=r= preg=tire \n
i atribuie aceast= personalitate. Când sediul este fictiv ori persoana domeniu, f=r= domiciliu stabil, cu un discern=mânt redus, bolnavi de maladii
incurabile sau cet=]eni str=ini din zone de r=zboi, ori din ]=ri cu care nu avem
juridic= nu mai func]ioneaz= la sediul declarat iar noul sediu nu este
conven]ii de asisten]= judiciar=, pe care, dup= ce le asigur= o ]inut= acceptabil=,
cunoscut, cita]ia se afi[eaz= la sediul consiliului local \n a c=rui raz= \i pune s= semneze toate actele folosite la s=vâr[irea infrac]iunilor, \i ajut= s=
teritorial= s-a s=vâr[it infrac]iunea. Dac= persoana juridic= este dispar=, pentru a nu mai fi g=si]i, plasând orice r=spundere \n sarcina acestora.
reprezentat= prin mandatar, numit \n condi]iile prev=zute \n art. 4792 11 De pild= \n art. 143 pct. 5 din Legea nr. 31/1990 republicat= [i
alin. 3 [i 4, citarea se face la locuin]a mandatarului ori la sediul modificat=, se dispune: “\n \n]elesul prezentei legi, director al societ=]ii pe ac]iuni
practicianului \n insolven]= desemnat \n calitate de mandatar. este numai acea persoan= c=reia i-au fost delegate atribu]ii de conducere a
|n leg=tur= cu modalitatea de solu]ionare a cazurilor, când se societ=]ii, \n conformitate cu alin. (1). Orice alt= persoan=, indiferent de
constat= existen]a vreuneia dintre situa]iile prev=zute \n art. 11 denumirea tehnic= a postului ocupat \n cadrul societ=]ii, este exclus= de la
aplicarea normelor prezentei legi cu privire la directorii societ=]ii pe ac]iuni.”
C.pr.pen. (de neurm=rire), \n mod corespunz=tor, este completat [i
12 A se vedea, Mireille Delmas-Marty, Procédure pénale d’Europe,
art. 11 pct.1 lit.c) C.pr.pen., prin ad=ugarea literei i1 (“exist= o cauz=
P.U.F., Paris, 1995, p.133 [i urm., 273 [i urm.; D.Vandermeersch, Eleménts de
de nepedepsire prev=zut= de lege”), printre cazurile când, \n cursul droit penal et de procédure pénale, Édit. “La Charte”, Brugge, 2003, p.266 [i
urm=rii penale, procurorul, la propunerea organului de cercetare urm.; Amanda Pinto, Martin Evans, Corporate Criminal Liability, Sweet and
penal= sau din oficiu, dispune \ncetarea urm=ririi penale, dac= exist= Maxwell, Londra, 2004, p.101 [i urm.
\nvinuit sau inculpat \n cauz=. Este o reglementare fireasc=, care nu 13 A se vedea, François Fourment, Procédure pénale, Éditions
mai merit= alte comentarii, fiind impus= de \ns=[i includerea cazurilor Paradigme, Orléans, 2005, p.28, 34-35.
de nepedepsire printre cazurile care fac ca ac]iunea penal= s= fie 14 A se vedea, M.Constantinescu, I.Moraru, A.Iorgovan, Revizuirea
Constitu]iie României, Explica]ii [i comentarii, Ed. Rosetti, Bucure[ti, 2003, p.7.
lipsit= de obiectiv. Pe aceea[i linie, art. 13 alin. 3 C.pr.pen. este
15 Credem c= acest articol (4792 alin.1) nu era necesar dac=, \n art. 9
modificat, \n sensul c= lit.i1 (cauzele de nepedepsire) este exclus din
pct.1 din C.p.p. dup= cuvântul “persoanelor”, se introduceau cuvintele “fizice sau
categoria excep]iilor pentru care procurorul nu ar putea dispune juridice” [i astfel aceast= dispozi]ie era aplicabil= [i persoanelor juridice.
\ncetarea urm=ririi penale, fiind caz de \ncetare, conform textului 16 Ramiro Virgil Manca[, Drept procesual penal. Partea general=,
men]ionat mai sus. Aceast= modificare era necesar=, fiind vorba, clar, Editura Integral, Re[i]a, 1998, p.61; A.{t.Tulbure, Angela Maria Tatu, Tratat de
de o inadverten]= \n exprimarea legiuitorului, singura exceptare fiind drept procesual penal, Editura All Beck, Bucure[ti, 2003, p.86; Gr.Theodoru,

CRIMINALISTICA 46
Drept procesual penal, Partea general=, Edit. “Cugetarea”, Ia[i, 1996, p.232; Consiliul de administra]ie, comitetele de direc]ie etc. Aici, avem \n vedere
N.Volonciu, Tratat de procedur= penal=, Partea general=, Edit. Paidea, organele de conducere unipersonale, care, reprezentând persoana juridic= \n
Bucure[ti, 1993; I.Neagu, Tratat de procedur= penal=, Edit. Pro, Bucure[ti, raporturile cu ter]ii, inclusiv cu organele procesului penal, au calitatea de
1997, p.150. reprezentant legal al persoanei juridice, deoarece puterile sale de a reprezenta
17 |n conceptul de celelalte p=r]i a fost inclus= [i persoana juridic=, au ca izvor legea. |n consecin]=, \n ipoteza \n care un astfel de organ al
atunci când are calitatea de: parte v=t=mat=, parte civil= sau parte responsabil= persoanei juridice ar da \mputernicire altei persoane, aceasta ar fi reprezentant
civilmente. conven]ional al persoanei juridice.
18 Evident c= acest articol se refer= la \nvinuitul [i inculpatul persoan= 27 De pild=, chiar persoana juridic= cercetat= prin mandatarul s=u ar
fizic=, deoarece instituie regula reprezent=rii, ar=tând c= sunt excep]ii când putea fi pus= \n situa]ia de a face sau a nu mai face o plângere penal=, când
persoana fizic= nu poate fi reprezentat= \n fa]a organelor judiciare. trebuie s= respecte dispozi]iile art. 222 pct. 3 din C.pr.pen. referitoare la
19 |n art. 45 din Legea nr. 31/1990 republicat= pct.1 se dispune: mandatul special.
“Reprezentan]ii societ=]ii sunt obliga]i s= depun= la Oficiul Registrului 28 |n art. 13 din Legea nr. 31/1990 republicat= [i modificat= se dispune:
Comer]ului semn=turile lor, la data depunerii cererii de \nregistrare, dac= au fost “(1) \n cazul \n care, \ntr-o societate cu r=spundere limitat=, p=r]ile sociale sunt
numi]i prin actul constitutiv, iar cei ale[i \n timpul func]ion=rii societ=]ii, \n termen ale unei singure persoane, aceasta, \n calitate de asociat unic, are drepturile [i
de 15 zile de la alegere.” obliga]iile ce revin, potrivit prezentei legi, adun=rii generale a ac]ionarilor. (2)
20 |n art. 55 pct.1 din Legea nr. 31/1990 republicat= se dispune: “\n Dac= asociatul unic este administrator, \i revin [i obliga]iile prev=zute de lege
raporturile cu ter]ii, societatea pe ac]iuni, \n comandit= pe ac]iuni sau cu pentru aceast= calitate…”
r=spundere limitat= este angajat= prin actele organelor sale…” Evident este 29 |n conformitate cu textul procedural, “\n cazul prev=zut \n alin.3,
vorba de actele organelor sale prev=zute de lege. dac= persoana juridic= nu \[i nume[te un mandatar, acesta este desemnat de
21 |n art. 70 pct.1 din Legea nr. 31/1990 republicat= se dispune: organul de urm=rire penal= sau de instan]a de judecat= din rândul practicienilor
“Administratorii pot face toate opera]iunile cerute pentru aducerea la \ndeplinire \n insolven]=, autoriza]i potrivit legii”.Cine sunt “practicienii \n insolven]=”?
a obiectului de activitate a societ=]ii, afar= de restric]iile ar=tate \n actul Ace[tia sunt defini]i \n Legea nr. 85/2006 privind procedura insolven]ei
constitutiv. ”|n art. 71-72 din Legea nr. 31/1990 republicat= pct.1 se dispune: (publicat= \n “Monitorul Oficial al României”, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie
“Administratorii care au dreptul de a reprezenta societatea nu \l pot 2006). |n art. 3 pct. 28, \n care se arat= c= “lichidatorul este persoana fizic= sau
transmite decât dac= aceast= facultate li s-a acordat \n mod expres. (2) |n juridic=, practician \n insolven]=, autorizat \n condi]iile legii, desemnat= s=
cazul \nc=lc=rii prevederilor alin. (1), societatea poate pretinde de la cel conduc= activitatea debitorului [i s= exercite atribu]iile prev=zute la art. 25 \n
substituit beneficiile rezultate din opera]iune. (3) Administratorul care, f=r= drept, cadrul procedurii falimentului, atât \n procedura general=, cât [i \n cea
\[i substituie alt= persoan= r=spunde solidar cu aceasta pentru eventualele simplificat=”. |n doctrina recent= (Stanciu, D.C=rpenaru, V.Neme[, M.A.Hotca,
pagube produse societ=]ii. Art.72 “Obliga]iile [i r=spunderea administratorilor Noua lege a insolven]ei. Legea nr. 85/2006. Comentariu pe articole,
sunt reglementate de dispozi]iile referitoare la mandat [i de cele speciale Edit.Hamangiu, Bucure[ti, 2006, p.89 [i urm.), s-a subliniat c=, \n noua lege,
prev=zute \n aceast= lege. “Astfel, se constat= consacrarea de legiuitorul concep]ia legiuitorului privind desemnarea administratorului judiciar s-a
român a caracterului mixt al reprezent=rii:legal [i contractual. schimbat, comparativ cu reglement=rile anterioare, \n sensul c= s-a legiferat
22 A se vedea Cristina Popa Nistorescu, Reprezentarea [i mandatul \n ini]iativa practicienilor \n insolven]= de a fi ale[i \n calitate de administratori
dreptul privat, Editura All Beck, Bucure[ti 2004. judiciari \ntr-o anumit= cauz=. Solu]ia \[i g=se[te suport legal \n art. 11 alin.1
23 A se vedea, \n acela[i sens, Ernest Lupan, Drept civil. Persoana lit.c din lege. A[a cum s-a ar=tat (idem, p. 90), legea reglementeaz= [i remediul
juridic=, Editura “Lumina Lex”, Bucure[ti, 2000, p.196. pentru situa]ia \n care nici un practician nu depune o ofert= la dosar, stipulând
24 |n cazul urm=ririi penale a persoanei juridice, reprezentarea legal= c= judec=torul sindic va alege un practician \n mod aleatoriu din Tabloul Uniunii
este nu numai necesar= pentru ca persoana juridic= s= poat= participa, prin Na]ionale a Practicienilor \n Insolven]= din România. Cu privire la aceasta, s-a
acte proprii, la procesul penal, \n diferitele faze [i momente ale acestuia, dar [i precizat (idem, p. 90; I.Turcu, Teoria [i practica dreptului commercial român,
obligatorie pentru aceasta. Aceast= necesitate [i obligativitate este vol.I, Edit. “Lumina Lex”, Bucure[ti, 1998, p.284) c=, de[i poate fi desmnat de
reglementat= atât \n Codul de procedur= penal=, cât [i \n actul normativ general creditori, adminsitratorul judiciar ac]ioneaz= ca mandatar al justi]iei, nu al
privind persoanele juridice [i \n reglement=rile speciale referitoare la diferitele creditorilor. |n fine, cerin]ele calit=]ii de practician \n insolven]= sunt
categorii de astfel de subiec]i de drept (de pild=, \n Legea nr. 31/1990 privind reglementate de Ordonan]a nr. 79/1999 privind organizarea activit=]ii
societ=]ile comerciale, republicat= \n “Monitorul Oficial al României”, Partea I, practicienilor \n reorganizare [i lichidare (publicat= \n “Monitorul Oficial al
nr. 1060 din 17 noiembrie 2004, cu modific=rile aduse prin Legea nr. 302/2005, României”, Partea I, nr. 491 din 3 august 1999).
publicat= \n “Monitorul Oficial al României”, Partea I, nr. 953 din 27 octombrie 30 Formele de exercitare a profesiei de practician \n insolven]= sunt:
2005), ap=rând ca un specific al capacit=]ii de exerci]iu a persoanei juridice. cabinete individuale; cabinete asociate; societate profesional= f=r= personalitate
Astfel, art. 35 alin.1 din decretul nr. 31/1954, privitor la persoanele fizice [i juridic=; societate profesional= cu r=spundere limitat=. Poate dobândi calitatea
persoanele juridice, con]ine o regul= general= deosebit de important=, potrivit de practician \n insolven]= persoana care \ndepline[te urm=toarele condi]ii: este
c=reia “persoana juridic= \[i exercit= drepturile [i \[i \ndepline[te obliga]iile prin licen]iat \n drept, [tiin]e economice sau ca inginer [i are o experien]= \n domeniul
organele sale”. |n alineatul 2, se stabile[te c= “actele juridice f=cute de juridic sau economic de cel pu]in 5 ani de la data ob]inerii licen]ei; nu se g=se[te
organele persoanei juridice, \n limitele puterilor ce le-au fost conferite, sunt \n vreunul din cazurile de nedemnitate prev=zute de lege; a promovat examenul
actele persoanei juridice \nse[i”. Prin aceast= reglementare, se subliniaz= de admitere \n profesia de practician \n insolven]=, \n condi]iile prev=zute de
faptul c= organul este parte integrant= din persoana juridic= \n numele c=reia lege.
ac]ioneaz=. |n continuare, \n alineatul 3, se prevede c= “faptele licite sau ilicite 31 A se vedea, I.Schiau, Regimul juridic al insolven]ei comerciale, Edit.
s=vâr[ite de organele sale oblig= \ns=[i persoana juridic=, dac= au fost Beck, Bucure[ti, 2001, p.5 [i urm.
\ndeplinite cu prilejul exercit=rii func]iei lor”. Prin aceasta, legiuitorul a 32 |n conformitate cu aceste texte procedurale, mandatarii desemna]i de
subliniat faptul c=, indiferent dac= fapta este licit= sau ilicit=, dac= ea a fost organele judiciare din rândul practicienilor \n insolven]=, autoriza]i potrivit legii,
s=vâr[it= \n limitele competen]ei legale [i statutare, se consider= c= este a chema]i de organul de urm=rire penal= ori de instan]a de judecat=, au dreptul la
persoanei juridice. |n fine, \n alineatul 4 din decret, se face urm=toarea restituirea cheltuielilor de transport, \ntre]inere, locuin]= [i a altor cheltuieli
precizare: “faptele ilicite atrag [i r=spunderea penal= a celui care le-a s=vâr[it, necesare, prilejuite de chemarea lor. De asemenea, cei care sunt salaria]i au
atât fa]= de persoana juridic=, cât [i fa]= de cel de-al treilea”. Totodat=, art. 36 dreptul [i la venitul de la locul de munc=, pe durata lipsei de la serviciu,
din aceea[i lege mai prevede c= “raporturile dintre persoana juridic= [i cei care pricinuit= de chemarea la organele de urm=rire penal= sau la instan]a de
alc=tuiesc organele sale sunt supuse, prin asem=nare, regulilor mandatului, judecat=. Totodat=, mandatarii judiciari au dreptul [i la o retribu]ie (onorariu)
dac= nu s-a prev=zut altfel prin lege, actul de \nfiin]are ori statut”. pentru \ndeplinirea \ns=rcin=rii date, \n cazurile [i condi]iile prev=zute prin
25 Potrivit textului, “dac= pentru aceea[i fapt= sau pentru fapte conexe, dispozi]iile legale. Sumele acordate se pl=tesc pe baza dispozi]iilor luate de
s-a \nceput urm=rirea penal= [i \mpotriva reprezentantului legal al persoanei organul care a dispus chemarea [i \n fa]a c=ruia s-a prezentat mandatarul, din
juridice, aceasta \[i nume[te un mandatar, pentru a o reprezenta”. Fa]= de fondul cheltuielilor judiciare special alocat. Aceste sume se pl=tesc mandatarilor,
termenii imperativi ai legii, pare s= fie vorba de o obliga]ie, nu de o simpl= imediat dup= ce [i-au \ndeplinit \ns=rcin=rile. |n fine, suma care reprezint=
facultate a persoanei juridice \nvinuite. Credem c= aceea[i solu]ie trebuie venitul de la locul de munc= se pl=te[te de cel la care lucreaz= mandatarul
adoptat= [i \n cazul punerii \n mi[care a ac]iunii penale pentru identitate de (practicianul \n insolven]=).
ra]iune. |n orice caz, \n ipoteza ne\ndeplinirii acestei obliga]ii de c=tre persoana 33 Art. 23 [i 24 din Legea nr. 26/1990.
juridic=, ea fiind instituit= \n favoarea acesteia, reprezentând o garan]ie a 34 |n art. 8, art. 43 din Legea nr. 31/1990 republicat=, se vorbe[te de
legalit=]ii procedurilor, dar [i a dreptului la ap=rare, se creeaz= posibilitatea sediu, sediu secundar, f=r= a le defini. A se vedea [i art. 36 din Legea nr.
numirii unui mandatar judiciar. 31/1990 republicat=.
26 Sub acest aspect, trebuie s= subliniem c= persoanele juridice au, de 35 |n art. 4794 din C.p.p se vorbe[te de sediul fictiv sau sediul declarat
regul=, mai multe organe de conducere: unipersonal, cum sunt director, ori sediul necunoscut.
director general, pre[edinte, rector etc. [i colegial, cum sunt Adunarea general=, 36 A se vedea art. 7 pct. 24 din Codul fiscal.

48 CRIMINALISTICA
Asist. univ. drd., subinspector de poli]ie ALEXANDRU MOCANU

Il y a plusieurs moyens et méthodes pour établir la verité dans le cas de la violation de la loi, parmi lesquelles la
réconstitution et l’expérimentation judiciaire. Entre les deux il y a des ressemblances, mais aussi des différences qui sont
analysées dans cet ouvrage.

s=vâr[ite sau, dimpotriv=, constituie rezultatul unei \ncerc=ri

T
actica criminalistic=, parte integrant= a de inducere \n eroare a organelor judiciare, prin disimulare.
[tiin]ei criminalisticii, este constituit= |n cazul disimul=rii, cel care \ncearc= a dirija pe un drum
dintr-un sistem de procedee [i reguli fals cercet=rile, reprezentând [i modul firesc de s=vâr[ire a
specifice bazate pe dispozi]iile legii procesual penale [i infrac]iunii simulate, caut= s= dea locului faptei un aspect cât
pe experien]a general= a organelor judiciare elaborând
mai verosimil, o \nf=]i[are cât mai apropiat= de realitate.
metode referitoare la organizarea muncii de urm=rire
Un alt indiciu al disimul=rii \l constituie prezen]a sau
penal=, ca de exemplu: cercetarea la fa]a locului,
absen]a de la locul faptei a unor urme sau obiecte, cu nimic
perchezi]ia, reconstituirea, altele1.
justificate de modul de s=vâr[ire a faptei, constatarea unor
Printre activit=]ile importante care contribuie la
neconcordan]e, a unor nepotriviri \n modul de dispunere a
realizarea scopului procesual penal, \n vederea afl=rii
urmelor [i obiectelor, situa]ii cunoscute sub denumirea de
adev=rului, se num=r= [i cercetarea la fa]a locului. F=r=
“\mprejur=ri negative”. Lipsa acestor urme sau existen]a \n
efectuarea la timp [i \n mod corespunz=tor a acestor
perimetrul locului faptei a unor alte urme nespecifice creaz= o
activit=]i, exist= oricând riscul ca, \n procesul penal ce se
situa]ie contradictorie, cu un aspect pozitiv [i altul negativ.
desf=[oar=, adev=rul s= nu poat= fi aflat [i, pe cale de
Termenul “\mprejur=ri negative” apare impropriu,
consecin]=, numeroase infrac]iuni s= nu fie descoperite
presupunând doar absen]a nejustificat= a unor urme [i este
sau s= r=mân= cu autori neidentifica]i.2
considerat= mai adecvat= denumirea de “\mprejur=ri
Cercetarea la fa]a locului este una dintre activit=]ile
controversate” [i de natur= a reliefa contrastul existent \n
procedurale [i de tactic= criminalistic= ale organului de
perimetrul locului faptei.5
cercetare penal=, ce se realizeaz=, de obicei, la \nceputul
Dac= la locul faptei au fost create “\mprejur=ri
urm=ririi, \n scopul cunoa[terii nemijlocite a locului faptei,
al descoperirii, fix=rii [i ridic=rii urmelor create cu ocazia controversate” organelor judiciare le este recomandat s=
s=vâr[irii infrac]iunii precum [i pentru ascultarea studieze am=nun]it sesizarea faptei [i toate urmele
martorilor oculari, a victimelor sau chiar a f=ptuitorilor.3 descoperite, urmând ca, pe baza respect=rii regulilor tactice [i
|n majoritatea situa]iilor, locul faptei, privit \n criminalistice, s= aleag= metodele [i mijloacele de lucru pe
ansamblu s=u, constituie pentru organele judiciare o care \n]eleg s= le adopte.6
bogat= surs= de indicii, prin care ar putea reconstitui pe De obicei solu]ionarea “\mprejur=rilor controversate”
plan mental \ntreaga dinamic= a s=vâr[irii infrac]iunii, \ncepe de la fa]a locului, dar fiind o activitate complex=, care,
condi]iile de timp [i de loc, anumite indicii despre de multe ori, necesit= concluzii prin constat=ri [tiin]ifice,
persoanele participante sau, de multe ori, pot fi chiar expertize sau examene de laborator, ea se continu= \n
identificate persoanele vinovate. celelalte etape ale urm=ririi penale.
Exist= situa]ii \n care sarcina organelor judiciare Pe lâng= disimulare, exist= [i alte modalit=]i de
este foarte u[oar=, atunci când acestea se deplaseaz= la solu]ionare a \mprejur=rilor controversate de la fa]a locului.
fa]a locului, f=ptuitorul este g=sit, recunoa[te, descrie Acestea sunt reconstituirea [i experimentul judiciar.
modul cum a s=vâr[it fapta [i regret= cele \ntâmplate; dar, I. Reconstituirea. Definirea [i importan]a acesteia.
uneori, \n inten]ia de a sc=pa de r=spunderea cuvenit= Reconstituirea - art. 130 C.proc.pen, este una dintre
penal, pentru comiterea infrac]iunii, autorii \ncearc= activit=]ile procedurale [i de tactic= criminalistic=, pentru
simularea s=vâr[irii faptei, pedepsite mai u[or sau, de verificarea probelor administrate \n cauz= [i ob]inerea de probe
obicei, implicarea unei alte persoane.4 noi. Preg=tirea [i desf=[urarea ei trebuie s= se realizeze prin
|n activitatea practic= exist= unele situa]ii \n care respectarea normelor procesual penale [i aplicarea regulilor
schimb=rile prezente la fa]a locului nu sunt consecin]a unei tactice corespunz=toare elaborate de criminalistic=.
infrac]iuni, ci constituie rezultatul interven]iei deliberate a |n privin]a no]iunii reconstituirii, autorul unei lucr=ri mai
persoanelor care \ncearc= s= \ndrume investiga]iile pe o pist= vechi arat= c=, reconstituirea este un mijloc sau o form= de
gre[it=, \n scopul de a se sustrage pe sine sau alt= persoan= observa]ie asupra faptelor sau evenimentelor din trecut,
de la r=spunderea pentru alte fapte s=vâr[ite. Cu ocazia reproduse \n mod artificial7. Dup= o p=rere mai recent=,
cercet=rii la fa]a locului, organele judiciare trebuie s= se reconstituirea, ca [i cercetarea la fa]a locului, este o activitate
conving= dac= urmele, obiectele, modific=rile aduse procedural= auxiliar= care ajut= la desf=[urarea procesului
configura]iei locului faptei sunt consecin]a unei fapte real penal8. Un alt autor, \ns=, o socote[te doar “o form= auxiliar=

CRIMINALISTICA 48
a cercet=rii la fa]a locului s=vâr[irii faptei”, \ns= to]i o \n anumite condi]ii. Au fost foarte multe situa]ii \n practica
consider=, \n esen]=, drept o reproducere total= sau par]ial= a penal=, \n care organele de poli]ie, cei condamna]i definitiv
activit=]ii infrac]ionale [i a \mprejur=rilor acesteia. recuno[teau [i s=vâr[irea unor furturi \nregistrate la cauze cu
Datorit= naturii sale, reconstituirea este determinat= de autori necunoscu]i, participau chiar la reconstituiri, iar \n fa]a
con]inutul unor probe care creaz= incertitudini asupra veridicit=]ii instan]ei negau participarea la fapt=.
lor, probe administrate anterior prin activit=]i tactice de cercetare Sub aspectul timpului, aceste \mprejur=ri pot fi
la fa]a locului, ascultare de persoane, perchezi]ii, expertize. Deci, precedente, concomitente sau ulterioare s=vâr[irii ac]iunii. Din
f=r= existen]a probelor care s= trezeasc= nedumeriri \n privin]a punct de vedere al con]inutului lor, \mprejur=rile care se
\ndeplinirii sau perceperii unor activit=]i de c=tre anumite produc prin experimentul judiciar fac parte, de regul=, d\n
persoane concrete, nu se poate vorbi despre reconstituire. urm=toarele dou= grupe mari:
A[adar, am putea spune c= reconstituirea, \n \ntreaga A. - fapte [i fenomene (ac]iuni ale \nvinuitului,
gam= a activit=]ilor tactice de cercetare criminalistic=, este de victimei, martorilor sau situa]ii de alt= natur=), \n leg=tur= cu
sine st=t=toare [i se afl= cu acestea \n raporturi de care este necesar s= se stabileasc= dac= s-au putut produce
interdependen]=, de influen]are reciproc=, deci putem spune \n anumite condi]ii, dac= o cauz= d= na[tere unui anumit efect,
c= reconstituirea este un procedeu tactic criminalistic, care dac= unele ac]iuni se pot executa \ntr-un anumit cadru sau
const= \n reproducerea artificial= a situa]iei [i \mprejur=rilor \n timp. Aceste aspecte determin= o subclasificare a
care s-a s=vâr[it o infrac]iune. Cum existen]a sa depinde de experimentelor judiciare \n mai multe tipuri principale, cum
con]inutul anumitor probe administrate prin alte activit=]i sunt cele efectuate pentru a se stabili: posibilitatea de
tactice, tot a[a unele activit=]i tactice de alt= natur= depind de s=vâr[ire a faptei sau de reproducere a fenomenului \ntr-un
rezultatele stabilite prin reconstituire. F=r= a fi considerat= cea anumit mod sau timp, modalit=]ile posibile de ac]iune ori dac=
mai bun= propunere, se poate sus]ine c= reconstituirea este o acestea pot fi opera unei singure sau a mai multor persoane,
activitate tactic= de reproducere a unor \mprejur=ri, fapte ori \n ce m=sur= au fost necesare anumite opera]ii, de
secven]e ale acestora, ce au avut loc \nainte, \n timpul determinare a mecanismului [i succesiunea ac]iunilor,
s=vâr[irii infrac]iunii sau dup= aceea, pentru verificarea rezultate posibile ale unor ac]iuni (dac=, de exemplu, exist=
posibilit=]ii perceperii ori \ndeplinirii lor \n mod efectiv de c=tre posibilitatea inflamabilit=]ii unor substan]e \n condi]iile date);
persoane concrete, \n condi]ii [i cu mijloace deduse din B. - verificarea posibilit=]ii de a percepe fenomenele [i
con]inutul anumitor probe administrate \n cauze.9 faptele semnalate de martori, victim= sau \nvinuit, grupa de
Prin natura ei, reconstituirea este asem=n=toare experimente ce se poate subdivide \n dou= tipuri principale:
cercet=rii la fa]a locului. Se deosebe[te \ns= prin metoda de  verificarea posibilit=]ii de a auzi;
realizare, \n sensul c=, \n cazul reconstituirii, nu se descoper=  verificarea vizibilit=]ii.
[i fixeaz= elementele constatate \n câmpul infrac]iunii, ci Cu ajutorul experimentelor judiciare se verific=, \n func]ie
acestea sunt reproduse \n condi]ii identice sau cât mai aproape de specificul cazurilor, diverse aspecte concrete referitoare la
de realitate, pentru a oferi autorului cadrul necesar repet=rii \mprejur=rile realiz=rii unor ac]iuni, stabilindu-se, \n final,
opera]iunilor executate cu prilejul s=vâr[irii infrac]iunii10. gradul de veridicitate a declara]iilor martorilor, \nvinui]ilor sau
Importan]a reconstituirii rezult= din rolul pe care \l are \n p=r]ii v=t=mate, \nl=turarea eventualelor exager=ri din
conturarea elementelor constitutive ale infrac]iunii [i \n aflarea depozi]iile acestora [i, implicit, demascarea eventualelor
adev=rului. Reconstituirea are dou= func]ii. Acestea sunt: \n]elegeri pentru declara]ii mincinoase.
1. constituie un mijloc de verificare [i \nt=rire a valorii Aceste tipuri nu trebuie privite limitativ, deoarece
probelor administrate, oferind atât organelor de urm=rire penal=, practica criminalistic= [i progresul tehnic pot pune \n eviden]=,
cât [i instan]elor de judecat= un plus de convingere asupra \n raport de specificul faptei, [i alte cazuri sau posibilit=]i de
temeiniciei probelor [i vinov=]iei autorilor [i, respectiv asupra experimentare.
certitudinii situa]iei de fapt stabilite. |n cazurile \n care nu exist= Cu privire la justa interpretare a valorii experimentelor
dovezi puternice de vinov=]ie, reconstituirea \n sine reprezint= o judiciare trebuie subliniat c=, \n majoritatea cazurilor, se pot
completare a probelor. Aprecierea momentului [i a cazurilor trage concluzii certe, mai ales \n baza rezultatelor negative.
\n care este indicat= reconstituirea trebuie s= reprezinte o Dac=, de exemplu, martorul afirm= c= el a v=zut sau auzit
problem= a conducerii organului judiciar, care va analiza ceva, dar prin experiment se constat= indubitabil c= nu avea
judicios argumentele ce determin= sau nu necesitatea ei11; posibilitatea s= perceap= cele relatate de el, se poate trage
2. uneori reconstituirea poate aduce [i dovezi noi, dar \n concluzia categoric= a inexactit=]ii declara]iilor sale14.
asemenea cazuri probele nu rezult= din simplul fapt c= Chiar dac= prin nota lui de realizare, se apropie
s-a efectuat reconstituirea. Cu acest prilej se pot descoperi \ntrucâtva de unele tipuri de expertize, cum ar fi cele balistice,
\ns= elemente noi, ce se constituie ca probe \n mod traseologice, medico-legale, experimentul nu trebuie
independent, deoarece contactul cu ambian]a locului faptei confundat cu expertiza.
stimuleaz= memoria autorului, relevându-i aspecte concrete Experimentul se realizeaz= atunci când este necesar, cu
ale ac]iunii sale delictuoase, pe care nu [i le-a amintit pe participarea unor speciali[ti din diverse domenii, dar asta nu
parcursul anchetei. Acest scop al reconstituirii reprezint= cea \nseamn= c= el poate \nlocui expertizele; acestea sunt
de a doua latur= a scopului pentru care se efectueaz=, sporind obligatorii a se executa \n toate cazurile când anumite
importan]a practic= a acestui procedeu tactic criminalistic12. categorii de urme sau corpuri delicte permit o astfel de
II. Experimentul judiciar valorificare [tiin]ific=.
Experimentul judiciar const= \n reproducerea diferitelor Expertiza se deosebe[te prin faptul c=, \n locul
\mprejur=ri privind s=vâr[irea unei fapte (cu caracter penal sau opera]iunilor de verificare cu caracter de expertiz=, care sunt
\nc= nestabilit), \n scopul de a verifica dac= puteau s= aib= loc specifice experimentului judiciar, folose[te metoda

49 CRIMINALISTICA
examenelor comparative, realizate cu ajutorul unor mijloace deruleaz=, aproape integral, “filmul” s=vâr[irii infrac]iunii, pe
[tiin]ifice. De asemenea, expertiza se execut= asupra urmelor când experimentul judiciar se refer= doar la verificarea
[i corpurilor delicte, pe când experimentul se efectueaz= \n anumitor secven]e, a unor aspecte sau momente, chiar dac=,
leg=tur= cu anumite activit=]i desf=[urate de c=tre \nvinui]i, acestea reprezint=, \n mod frecvent, fazele cheie ale s=vâr[irii
martori sau victim= - pentru a verifica dac= erau posibile \n infrac]iunii.16
acele condi]ii - [i nu asupra valorii probatoriale a urmelor De re]inut este faptul c= activitatea de reconstituire este
l=sate de ac]iunea acestora. reglementat= \n Codul de procedur= penal= la art. 130, pe
când \n cazul experimentului judiciar exist= o lacun=
III. Diferen]ierea reconstituirii de experimentul judiciar. legislativ=. Ar fi de bun augur dac= [i aceast= activitate de
|n literatura criminalistic= sunt folosite mai multe experiment judiciar s-ar reg=si reglementat= \n Codul de
denumiri: reconstituire, experiment judiciar sau experiment de procedur= penal= tocmai pentru ca orgnele de anchet= s=
anchet=. Unii autori sus]in c= ace[ti termeni se refer= la una [i aib= o acoperire legal=.
aceea[i activitate, neexprimând nuan]e, deosebiri sau feluri Avându-se \n vedere toate aceste argumente,
ale reconstituirii. Spre argumentarea folosirii unei terminologii reconstituirea [i experimentul judiciar apar ca activit=]i bine
unitare, se arat= c= \n \n]elesul s=u cel mai larg [i, evident, \n individualizate, având caracter independent, neputând fi
accep]iunea sa juridic=, termenul de reconstituire define[te considerate global nediferen]iat, pentru simplul motiv c= unele
ac]iunea de a reconstitui [i rezultatele acesteia, pe când aspecte sunt totu[i comune.
termenul de experiment are \n]elesul de procedeu de |n general, practicienii fac o diferen]iere clar=, \n actele
cercetare \n [tiin]=, care const= \n reproducerea artificial= a pe care le \ntocmesc, \ntre reconstituire [i experimentul
unor fenomene, \n condi]iile cele mai propice pentru studierea judiciar, pentru a evita o serie de consecin]e practice negative,
lor [i a legilor care le guverneaz=15. nediferen]ierea acestor procedee tactico-criminalistice
Dup= al]ii, nu se poate pune semnul egalit=]ii \ntre generând pericolul alter=rii calit=]ii [i valorii probatoriilor.
reconstituire [i experiment. Ace[tia f=când sinteza unei Este deosebit de important= constatarea la fa]a locului a
\ndelungate activit=]i practice cât [i analiza no]iunilor teoretice, \mprejur=rilor controversate, \ntrucât solu]ionarea lor, de
reconstituirea [i experimentul judiciar sunt considerate
obicei, este amânat= pentru o alt= etap= a urm=ririi penale,
procedee tactice bine diferen]iate, prin con]inutul [i metoda
necesitând un mare volum de munc= din partea procurorilor,
activit=]ii, scopul lor [i rezultatele la care conduc.
exper]ilor criminali[ti, medici legi[ti sau al]i speciali[ti.
A[adar, avem \n vedere particularit=]i clar conturate,
Chiar dac= la fa]a locului o anumit= categorie de probe
care demonstreaz= deosebiri de natur= esen]ial=, menite a
confirm=, f=r= echivoc, una dintre versiunile formulate de
\nl=tura nota echivoc= ce se men]ine \nc= \n concep]ia
organul de urm=rire penal=, este indicat= rezolvarea unei
teoretic= [i chiar \n activitatea practic=.
situa]ii controversate, numai dup= ce s-au studiat sistematic [i
Ca elemente de diferen]iere sunt eviden]iate
comparativ toate probele. Numai \n acest fel poate fi solu]ionat
urm=toarele:
temeinic [i legal orice caz, vor fi pedepsite doar persoanele
• \n general se sus]ine ideea ce define[te caracterul
vinovate [i nu scap= de rigorile legii cei care comit fapte
comun al acestor procedee tactice criminalistice, regula
antisociale.
potrivit c=reia ambele nu se pot desf=[ura decât la locul unde
s-a petrecut evenimentul ce urmeaz= a fi verificat. Dac= NOTE
aceast= sus]inere este valabil=, \n ceea ce prive[te 1 I.Mircea-Criminalistica, Ed. Lumina Lex. Bucure[ti, 2001,
reconstituirea, atunci relativ la experiment trebuie ar=tat c= pag. 216
acesta se poate organiza - cu privire la unele activit=]i - nu 2 P.Palcu -Considera]ii privind solu]ionarea \mprejur=rilor
numai la fa]a locului, ci [i \n alte condi]ii, de exemplu, \n biroul controversate de la fa]a locului, Ed.V.Goldi[ University Press Arad
2004, pag 7
organului de urm=rire penal=, f=r= a afecta valabilitatea
3 I.Mircea - Criminalistica, edi]ia a 11-a, Ed. Funda]iei Chemarea
rezultatului [i a concluziilor; Ia[i, Ia[i 1994
• reconstituirea se efectueaz= numai pentru verificarea 4 P.Palcu -op. cit. pag. 44
sus]inerilor autorilor infrac]iunii, pe când experimentul judiciar 5. Idem pag. 85
poate fi executat [i pentru verificarea declara]iilor martorilor 6. I.Mircea -op. cit. pag. 81
7 Idem pag. 284 apud Tr.Pop -Drept procesual penal, vol.III.Partea
sau ale p=r]ii v=t=mate, acestea fiind de altfel situa]iile cele
general=, Cluj, 1847, pag. 429-430
mai frecvente de utilizare a lui; 8 Ibidem apud G. Antoniu-Explica]ii teoretice ale Codului de
• reconstituirea se face pentru a \nt=ri concluziile procedur= penal= român=, partea general=. Vol.I, Bucure[ti,
organelor de urm=rire penal= care au stabilit c= infrac]iunea Ed.Academiei R.S.R., 1975, pag. 293.
s-a comis \ntr-un anumit fel, iar experimentul se execut= 9 Idem pag. 285
10 P.Palcu -op. cit. pag.182
pentru a se verifica dac= este posibil ca o situa]ie s= fi avut
11 Idem pag. 183
loc \ntr-un fel sau altul, nereferindu-se strict la o singur= 12 I.Mircea-op.cit. pag. 292
posibilitate - dovedit= deja - ca la reconstituire; 13 P.Palcu -op. cit. pag.192
• \n ceea ce prive[te momentul când se ia o m=sur= sau 14 Idem pag. 195
alta, trebuie remarcat c= reconstituirea se efectueaz=, de 15 Ibidem pag. 185 apud E.Stancu, Investigarea [tiin]ific= a
infrac]iunilor, Curs de criminalistic=, Universitatea din Bucure[ti, 1986,
regul=, \n faza de finalizare a cercet=rilor. Dimpotriv=,
pag.16 [i Emilian Stancu - Tratat de criminalistic=, ed.A 11-a,
experimentul judiciar este o opera]ie de verificare ce se Ed.Univers juridic, Bucure[ti, 2002, pag.308.
execut= \ntr-o faz= anterioar=, uneori chiar \nainte de 16 Idem pag.187 apud D.Ceacanica - Importan]a cunoa[terii
\nceperea urm=ririi penale; elementelor de diferen]iere dintre reconstituire [i experimentul judiciar,
• reconstituirea este o activitate complex=, care \n Revista P.C.C., editat= de Ministerul Justi]iei nr.4/1981, pag. 155

CRIMINALISTICA 50
”Contribu]ia criminalisticii la investigarea actelor teroriste
[i a altor evenimente deosebite“

De curând, Asocia]ia Criminali[tilor din România


a difuzat gratuit \n unit=]ile Ministerului Internelor [i
Reformei Administrative, Ministerului Public,
Ministerului Justi]iei, Facult=]ile de Drept, Institutul
Na]ional de Medicin= Legal= “Dr. Mina Minovici“ [i
\n alte structuri ale statului de drept, lucrarea
“Contribu]ia criminalisticii la investigarea
actelor teroriste [i a altor evenimente
deosebite“. |n lucrare sunt cuprinse
comunic=rile prezentate la Simpozionul interna]ional
cu aceast= tem=, care a avut loc \n zilele de 22-24 octombrie
2006, organizat de c=tre Asocia]ia Criminali[tilor din România [i
Inspectoratul General al Poli]iei Române.
Din con]inutul comunic=rilor rezult= teme de mare interes [i actualitate
pentru prevenirea [i combaterea uneia dintre cele mai mari pericole care a pândit
vreodat= omenirea: terorismul.
A[a cum a rezultat din comunic=rile unor speciali[ti români [i str=ini, acest
fenomen a cunoscut \n ultimul deceniu o intensitate deosebit=, arsenalul terorist
dispunând de mijloace de distrugere extrem de sofisticate. De aceea, participan]ii
[i-au exprimat opinia ca acestei provoc=ri, criminalistica este menit= s= joace un
rol de prim= m=rime, s= contribuie la pronun]area unor solu]ii judiciare corecte,
la elaborarea [i punerea \n practic= a unor m=suri care s= pre\ntâmpine
respectarea unor asemenea fapte.
|n interven]iile lor, unii dintre speciali[ti au ar=tat c=, \n prezent, ne afl=m la
\nceputul unei adev=rate ere a terorismului, existând o cre[tere \nsemnat= a
num=rului de grup=ri teroriste active, \ntre acestea existând o cooperare
substan]ial=.
Cei care studiaz= acest volum se pot documenta cu o serie de aspecte
referitoare la: • legisla]ia actual= privind actele teroriste; • noile instrumente
interna]ionale de ac]iune doctrinar= [i practic= \n combaterea terorismului;
• contribu]ia criminalisticii la investigarea actelor teroriste; • perspective britanice
\n leg=tur= cu terorismul; • terorismul legionar; • combaterea finan]=rii actelor
teroriste; • interferen]a dintre terorism [i crima organizat= transna]ional=;
• bioterorismul (metode de prevenire, detectare [i investigare criminalistic=);
• aparatul geneticii judiciare \n investigarea actelor teroriste; • metodologia
cercet=rii locului faptei \n cazul actelor teroriste [i a evenimentelor grave;
• investigarea tehnico-[tiin]ific= a actelor teroriste s=vâr[ite cu materiale
explozive; • categorii de urme ce pot fi descoperite cu ocazia cercet=rii la fa]a
locului a unor evenimente grave sau atacuri teroriste.

Vasile L=p=du[i

51 CRIMINALISTICA