Sunteți pe pagina 1din 48

CO NSILIUL R TIINŢ IFIC

C U P R I N S
Preşedinte de onoare:
Academician Marius SALA,
vicepreşedinte al Academiei Române
Preşedinte:
Chestor conf. univ. dr. Gheorghe POPA
Vicepreşedinţi:
PAG. Prof. univ. dr. Lazăr CÂRJAN
3. MANIFESTĂRI DEDICATE ANIVERSĂRII REVISTEI ROMÂNE DE CRIMINALISTICĂ
VASILE LĂPĂDUa Chestor principal drd. Iancu RTEFAN
6. MESAJUL DOMNULUI CHESTOR DR. GHEORGHE POPA
General maior magistrat dr. Dan VOINEA
ADRESAT PARTICIPANŢILOR LA SIMPOZION Prof. univ. dr. Vasile BERCHERAN
7 STANDARDIZAREA ACTIVITĂŢILOR ÎN POLIŢIA ROMÂNĂ Membri:
GHEORGHE POPA Prof. univ. dr. Tudorel BUTOI
8. MANAGEMENTUL CALITĂŢII ÎN CONTEXTUL SOCIETĂŢII BAZATE PE CUNOAaTERE Procuror lector univ. Titus DUŢĂ
LIDIA CRISTEA Conf. univ. dr. habilitat în drept
11. O COMPARAŢIE ÎNTRE STANDARDELE ISO 17020 aI 17025 Mihail GHEORGHIŢĂ – R. Moldova
MIHAIL GHEORGHIŢĂ Conf. univ. dr. GHEORGHE GOLUBENCO
CRIaAN MUCENIC LĂZUREANU
– R. Moldova
13. PREGĂTIREA PERSONALULUI ÎN RESPECTUL STANDARDELOR INTERNAŢIONALE
GABRIEL ŢÎRU
LAZARENKO LINA – Republica Lituania
MARGARETA FLESNER Dr. KOSTADIN KIRILOV BOBEV – Bulgaria
16. STANDARDIZAREA ÎN ROMÂNIA Prof. univ. dr. PETRE BUNECI
CRISTIAN CHIRAN Prof. univ. dr. Valentin IFTENIE
ION PLEaEA Dr. Gheorghe BĂLAN
RADU GLONŢ
Chestor dr. Bujor FLORESCU
20. MODALITĂŢI DE ÎNCERCĂRI, ETALONĂRI aI VALIDĂRI ALE METODELOR
NICOLAE PREDA
General de divizie (r) dr. Gavril Dorelu
ŢĂRMUREAN
22. PROCESUL IDENTIFICĂRII DACTILOSCOPICE (ACE-V)
aI PROCEDURA OPINIILOR DIFERITE (POD) Comisar-şef Gabriel ŢÎRU
IONEL NECULA Comisar Crişan-Mucenic LĂZUREANU
FLORIN RONTESCU Comisar-şef NICOLAE BUZATU
23. AMENDAMENTE ADUSE LA LEGEA NR. 156 DIN 08.04.2002 PENTRU APROBAREA Lector univ. dr. Ioan HURDUBAIE
ORDONANŢEI GUVERNULUI NR. 2/2000 PRIVIND ORGANIZAREA ACTIVITĂŢII DE
EXPERTIZĂ TEHNICĂ JUDICIARĂ aI EXTRAJUDICIARĂ aI A LEGII NR. 488 DIN 11.06.2002
Conf. univ. dr. Valerică DABU
PRIVIND AUTORIZAREA EXPERŢILOR CRIMINALIaTI EXPERT CRIMINALIST Conf. univ. dr. Nicolae VĂDUVA
MIRCEA FIERBINŢEANU Ing. Anca BĂLAN
26. ASIGURAREA CALITĂŢII REZULTATELOR PRIN DESFĂaURAREA TESTELOR Conf. univ. dr. Ghorghe PĂRESCU
INTERLABORATOARE aI TESTELOR DE COMPETENŢĂ Comisar-şef Niculae GHEORGHE
MARIA GEORGETA STOIAN
ELENA GALAN Comisar-şef Grigore PĂTRUŢ
32. CONSIDERAŢII PRIVIND SPORIREA CALITĂŢII EFECTUĂRII EXPERTIZELOR JUDICIARE
Inginer Dan PERTINĂ
GHEORGHE GOLUMBENCO Prof. Vladimir ALEXANDRESCU
34. LABORATORUL DE TEHNICA DOCUMENTELOR SUB LUPA EUROCONFORMIZĂRII Comisar drd. Sorinel CĂRĂURU
- IMPLEMENTAREA STANDARDULUI ISO 17025
VIOREL-DAN BRATOSIN ÎN ATENŢIA CITITORILOR
35. ELEMENTE DE NOUTATE PRIVIND PROCEDURA CERCETĂRII LA FAŢA LOCULUI ÎN RI COLABORATORILOR!
RAPORT CU STANDARDELE aI EXIGENŢELE DE CALITATE IMPUSE DE
Următorul număr al revistei va apărea în luna august
EUROCONFORMIZAREA ACTIVITĂŢILOR CRIMINALISTICE
2008. Cei care doresc să-şi asigure procurarea publicaţiei
MARIN RUIU noastre se pot adresa serviciilor de criminalistică de la
37. EUROCONFORMIZAREA aI STANDARDIZAREA ACTIVITĂŢII DE CERCETARE PENALĂ inspectoratele de poliţie judeţene şi de la Poliţia Capitalei.
A POLIŢIEI JUDICIARE De asemenea, materialele date spre publicare,
CONSTANTIN DUVAC însoţite de ilustraţiile necesare, se vor trimite redacţiei,
tot prin serviciile de criminalistică, la Institutul de
43. IN MEMORIAM PROF. UNIV. NICOLAE MINOVICI Criminalistică al I.G.P.R.
VASILE LĂPĂDUaI
44. EXPERIENŢA PRACTICĂ ÎN APLICAREA Revista Română de Criminalistică a fost
STANDARDULUI ISO/CEI 17025 ÎN LABORATOARELE CRIMINALISTICE TERITORIALE acreditată de Consiliul Naţional al Cercetării
EMIL STOIAN atiinţifice din Învăţământul Superior
ZOLTAN KADAR (CNCSIS) cu avizul nr. 587/2006
RAMONA URSUL

Redactor – şef: Vasile LĂPĂDU3I


Redactor – şef adjunct: Constantin GÂDEA
Redactori: Simona CIOCAN, Steluţa GREJDINOIU, Mihaela Irina CONSTANTINESCU, Gheorghe APOSTOAIE,
Marin RUIU, Lucian ALEXANDRESCU, Pantelimon BORTINĂ, Cristian DUMITRESCU
Traducerea: Ioana VASILE – expert criminalist
Secretar general de redacţie: BARBU ALEXANDRU
Publicitate şi difuzare: Liviu OPREA şi Nicolae SAVU
Mobil: 0740 06 06 96; E-mail: criminalistica@rol.ro Foto: Răzvan RIZEA, Emanoil APETREI şi Mihai MÂRZA
Revista a fost fondată \n martie 1999 de prof. VASILE LĂPĂDU3I
Revistă realizată de: Asociaţia Criminaliştilor din România; recunoscută de Guvernul României ca fiind de utilitate publică, prin Hotărârea
nr. 1240/2005; Certificat de înscriere a persoanei juridice fără scop patrimonial nr. 17 din 26.02.2002, eliberat de Judecătoria Sectorului 3,
Bucureşti; Autorizaţie nr. 44/PJ/2002, 80-3/12.997; cod fiscal nr. 14523220; cont nou: 2511.E01.0.564199.0080.ROL. 6; cod IBAN
RO58RNCB0080005641990006-B.C.R. Sucursala Doamnei, Bucureşti
Certificat de înregistrare a mărcii la O.S.M. nr. 78602
www.asociatiacriminalistilor.ro; asociatia criminalistilor@yahoo.com
Editor: Asociaţia Criminaliştilor din România,
I.S.S.N. 1454-3117 LEI 5
B-dul Dacia nr. 55, sector 1, telefon 210 33 44
SUMMARY SOMMAIRE
PAG. PAG.

3. MANIFESTATIONS DEDICATED TO THE ROMANIAN FORENSIC 3. MANIFESTATIONS DÉDIÉES A L’ANNIVERSAIRE DE LA REVUE


MAGAZINE ANNIVERSARY. ROUMAINE DE CRIMINALISTIQUE
VASILE LEPĂDUaI VASILE LĂPĂDUaI

6. MR. CHESTOR PHD. GHEORGHE POPA MESSAGE FOR THE 6. MESSAGE DU MONSIEUR GHEORGHE POPA ADRESSÉ AUX
SYMPOSIUM. PARTICIPANTS AU SYMPOSIUM

7. STANDARDISATION OF THE ACTIVITIES IN THE ROMANIAN 7. STANDARDISATION DES ACTIVITÉS DANS LA POLICE ROUMAINE
POLICE. GHEORGHE POPA
GHEORGHE POPA
8. MANAGEMENT DE LA QUALITÉ EN CONTEXT D’UNE SOCIÉTÉ
8. QUALITY MANAGEMENT SYSTEM IN A SOCIETY BASED ON BASÉE SUR LA CONNAISSANCE
KNOWLEDGE. LIDIA CRISTEA
LIDIA CRISTEA
11. COMPARAISON ENTRE LES STANDARDS ISO 17020 ET 17025
11. A COMPARISON BETWEEN ISO 17020 AND 17025 STANDARDS MIHAIL GHEORGHIŢĂ
MIHAIL GHEORGHIŢĂ CRIaAN MUCENIC LĂZUREANU
CRIaAN MUCENIC LĂZUREANU
13. FORMATION DU PERSONNEL DANS LE RESPECT DES
13. PERSONNEL PROFESSIONAL TRAINING ACCORDING TO STANDARDS INTERNATIONAUX
INTERNATIONAL STANDARDS. GABRIEL ŢÎRU
GABRIEL ŢÎRU MARGARETA FLEaNER
MARGARETA FLEaNER
16. STANDARDISATION EN ROUMANIE
16. STANDARDISATION IN ROMANIA. CRISTIAN CHIRAN
CRISTIAN CHIRAN ION PLEaEA
ION PLEaEA RADU GLONŢ
RADU GLONŢ
20. MODALITÉS D’ESSAIS, D’ÉTALONNAGES ET DE VALIDATIONS
20. TESTS, STANDARDS AND VALIDATIONS OF METHODS DES MÉTHODES
NICOLAE PREDA NICOLAE PREDA

22. THE PROCESS OF FINGERPRINTS IDENTIFICATION (ACE-V) AND 22. PROCESSUS D’IDENTIFICATION DACTILOSCOPIQUE (ACE-V) ET
THE PROCEDURE OF THE DIFFERENT OPINIONS (POD). LA PROCÉDURE DES OPINIONS DIFFÉRENTES (POD)
IONEL NECULA IONEL NECULA
FLORIN RONTESCU FLORIN RONTESCU

23. AMENDMENTS AT NO. 156 LAW FROM 08TH OF APRIL 2002 FOR 23. AMENDAMENTS À LA LOI NO. 156/08.042002 POUR
THE APPROVAL OF THE GOVERNMENT ORDONNANCE NO. 2 FROM L’APPROBATION DE L’ORDONNANCE DU GOUVERNEMENT NO.
2002 CONCERNING THE ORGANIZATION OF JUDICIAL AND 2/2000 POUR L’ORGANISATION DE L’ACTIVITÉ D’EXPERTISE
EXTRAJUDICIAL TECHNICAL EXPERTISE ACTIVITY AND ALSO AT NO. TECHNIQUE JUDICIAIRE ET EXTRAJUDICIAIRE ET À LA LOI NO.
488 LAW FROM 11TH OF JUNE 2002 CONCERNING THE FORENSIC 488/11.06.2002 POUR L’AUTORISATION DES EXPERTS
EXPERT’S AUTHORISATION. CRIMINALISTES – EXPERT CRIMINALISTE
MIRCEA FIERBINŢEANU MIRCEA FIERBINŢEANU

26. RESULTS QUALITY ASSURANCE BY PARTICIPATING AT 26. ASSURANCE DE LA QUALITÉ DES RESULTATS PAR LE
COLLABORATIVE AND PROFICIENCY TESTS. DÉROULEMENT DES TESTS INTERLABORATOIRES ET DES TESTS
MARIA GEORGETA STOIAN DE COMPÉTENCE
ELENA GALAN MARIA GEORGETA STOIAN
ELENA GALAN
32. CONSIDERATION TOWARDS THE QUALITY INCREASING OF THE
JUDICIAL EXPERTISE. 32. CONSIDÉRATIONS SUR L’ACCROISSEMENT DE LA QUALITÉ DES
GHEORGHE GOLUMBENCO EXPERTISES JUDICIAIRES
GHEORGHE GOLUBENCO
34. EUROCONFORMIZATION OF THE QUESTIONED DOCUMENT
LABORATORY. 34. LE LABORATOIRE DE TECHNIQUE DES DOCUMENTS SOUS LA
VIOREL DAN BRATOSIN LOUPE D’ÉUROCONFORMISATION – LA MISE EN OEUVRE DU
STANDARD ISO 17025
35. NEW ELEMENTS CONCERNING CRIME SCENE INVESTIGATION VIOREL DAN BRATOSIN
PROCEDURE ACCORDING TO QUALITY STANDARDS AND
REQUIREMENTS OF THE EUROCONFORMISATION OF FORENSIC 35. ELÉMENTS DE NOUVEAUTÉ DANS LA PROCÉDURE DE
ACTIVITIES. L’INVESTIGATION DE LA SCÈNE DE CRIME PAR RAPPORT AUX
MARIN RUIU STANDARDS ET AUX EXIGENCES DE QUALITÉ IMPOSÉES PAR
L’ÉUROCONFORMISATION DES ACTIVITÉS CRIMINALISTIQUES
37. EUROCONFORMIZATION AND STANDARDIZATION OF JUDICIAL MARIN RUIU
POLICE INVESTIGATION.
CONSTANTIN DUVAC 37. EUROCONFORMISATION ET STANDARDISTAION DE L’ACTIVITÉ
D’INVESTIGATION PÉNALE DE LA POLICE JUDICIAIRE
43. IN MEMORIAM UNIVERSITY PROFESSOR NICOLAE MINOVICI. CONSTANTIN DUVAC
VASILE LEPĂDUaI
43. IN MEMORIAM PROF. UNIV. NICOLAE MINOVICI
44. PRACTICAL EXPERIENCE IN APPLYING THE ISO/CEI 17025 VASILE LĂPĂDUaI
STANDARD IN THE TERRITORIAL FORENSIC LABORATORIES.
EMIL STOIAN 44. EXPÉRIENCE PRATIQUE DANS L’APPLICATION DU STANDARD
ZOLTAN KADAR ISO/CEI 17025 DANS LES LABORATOIRES CRIMINALISTIQUES
RAMONA URSUL TERRITORIAUX
EMIL STOIAN
ZOLTAN KADAR
RAMONA URSUL

2 CRIMINALISTICA
Manifestări dedicate Aniversării
Revistei Române de Criminalistică
Prof. Col (r) Vasile Lăpăduşi

Miercuri, 16 aprilie 2008, la Centrul Cultural al 3. Dl. prof. univ. dr. Lazăr Cârjan, prim-vicepreşedinte al
Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, au Asociaţiei Criminaliştilor din România;
avut loc manifestările dedicate Aniversării a 10 ani 4. Dl. prof. univ. dr. Vasile Bercheşan, vicepreşedinte al
de la apariţia Revistei Române de Criminalistică din Asociaţiei Criminaliştilor din România;
România, organizate de Asociaţia Criminaliştilor din 5. Dl. general maior magistrat conf.univ.dr. Dan Voinea,
România şi Inspectoratul General al Poliţiei Române, vicepreşedinte al Asociaţiei Criminaliştilor din România;
cu sprijinul sindicatului “Prolex”. 6. Dna. prof. univ. dr. ing. Lidia Cristea – rectorul
Universităţii Române de atiinţe şi Arte “Gheorghe Cristea” din
În prima parte, s-a desfăşurat Simpozionul cu tema: Bucureşti;
“Euroconformizarea activităţilor de criminalistică prin 7. Dl. prof. univ. dr. Valentin Iftenie – director adjunct al
implementarea managementului calităţii”. Comunicările Institutului Naţional de Medicină Legală;
prezentate le redăm în acest număr al revistei, precum şi 8. Dl. col (r) prof. Vasile Lăpăduşi, secretarul general al
în nr. 4/2008. Asociaţiei Criminaliştilor din România, redactor-şef al Revistei
În cea de-a doua parte a manifestărilor au rostit alocuţiuni Române de Criminalistică;
specialiştii care îşi aduc contribuţia la realizarea revistei. 9. Dl. comisar şef Gabriel Ţâru – vicepreşedinte al
Au participat la aceste manifestări reprezentanţi ai unor Asociaţiei Criminaliştilor din România, directorul Institutului de
instituţii ale statului de drept, cadre didactice universitare, Criminalistică al I.G.P.R.;
specialişti şi experţii ai Institutului de Criminalistică din I.G.P.R., 10. Dl. comisar drd. Crişan Mucenic Lăzureanu, secretar
şefii serviciilor de criminalistică din structurile teritoriale, executiv al Asociaţiei Criminaliştilor din România, director
magistraţi, procurori, poliţişti, masteranzi, studenţi, membrii ai adjunct al Institutului de Criminalistică.
Asociaţiei Criminaliştilor din România, reprezentanţi ai mass-
media etc. Moderatorii simpozionului au fost:
Au participat, de asemenea, prof.univ.dr. habilitat în drept
Mihail Gheorghiţă şi conf.univ.dr. Gheorghe Golumbenco, din 1. Dl. chestor conf.univ.dr. Gheorghe Popa;
Republica Moldova. 2. Dl. col (r) prof. Vasile Lăpăduşi;
În prezidiu au fost următorii: 3. Dl. comisar şef Gabriel Ţîru;
1. Dl. chestor conf. univ. dr. Gheorghe Popa – inspector 4. Dl. comisar Crişan Mucenic Lăzureanu.
general al Poliţiei Române;
2. Dl. Marius Sala, vicepreşedinte al Academiei Române, În continuare, vom prezenta cele două alocuţiuni de
preşedinte de onoare al Consiliului atiinţific al Revistei deschidere ale dl. col.(r) Vasile Lăpăduşi:
Române de Criminalistică;

CRIMINALISTICA 3
ALOCUŢIUNE DE DESCHIDERE ALOCUŢIUNE ÎN LEGǍTURǍ

Stimaţi invitaţi, CU ANIVERSAREA


Dragi colegi,
Doamnelor şi domnilor, REVISTEI DE CRIMINALISTICǍ

Înainte de toate, îmi face plăcere să salut prezenţa În legătură cu evocarea celui de-al doilea moment al
dumneavoastră aici, în spaţiul pe cât de primitor, pe atât de manifestării de astăzi, respectiv aniversarea Revistei de
familiar nouă, criminaliştilor, al Centrului Cultural al Ministerului Criminalistică, ajunsă, iată, la al 10-lea an de existenţă, vă rog să-
Internelor şi Reformei Administrative la un simpozion ştiinţific, mi permiteţi să prezint câteva aspecte privind acest eveniment.
eveniment intrat deja în tradiţia manifestărilor noastre. Desigur, în contextul celor peste 130 de ani ai criminalisticii
Este, pentru mine, şi pentru toţi colegii din conducerea româneşti-vechime care o clasifică printre pionierii pe plan
Asociaţiei Criminaliştilor din România, un sentiment tonic să internaţional ai acestei ştiinţe - un deceniu poate părea un
constat, privindu-vă, cât de puternică a devenit, profesional şi
organizatoric, asociaţia
noastră şi, totodată pe
ce prieteni se poate
conta pe cei care,
nefiind implicaţi prin
natura preocupărilor
curente în activitatea
de criminalistică,
înţeleg şi apreciază
rolul şi importanţa
ştiinţei criminalistice în
bună funcţionare a unei
societăţi democratice,
întemeiată pe justiţie şi
adevăr.
Cu aceasta, vă rog
să-mi permiteţi să mă
refer în continuare la
contextul în care
desfăşurăm această
reuniune, având ca
generic
“Euroconformizarea
activităţilor de
criminalistică prin Aspecte din timpul simpozionului
implementarea număr fără prea mare însemnătate.
managementului calităţii”, această ultimă sintagmă Dacă avem în vedere însă faptul că, la această dată, nu
desemnând, în sine, o problematică de mare actualitate pentru toate ţările dezvoltate ale Europei dispun de asemenea
tot ceea ce priveşte viaţa instituţiilor, fie ele publice sau private, publicaţii, dacă observăm calitatea revistei şi progresele
din România. exponenţiale pe planul valorii şi recunoaşterii făcute în acest
Faptul că o abordăm în acest simpozion tema menţionată răstimp, avem toate motivele să fim mândri.
vine aşadar să certifice, în mod firesc, conexarea noastră De altfel, când, în martie 1999, rod al dăruirii şi, de ce nu,
legitimă la viaţa cetăţii, şi cum ar putea fi altfel dacă principalul al spiritului vizionar al câtorva entuziaşti, dintre care mulţi se
nostru partener în desfăşurarea tuturor acţiunilor este nimeni află şi acum, în prima linie a demersului nostru, a apărut
altul decât Inspectoratul General al Poliţiei Române, structura primul număr al Revistei Române de Criminalistică, puţini
în care îşi desfăşoară activitatea cei mai mulţi dintre membrii dădeau credit, în timp, întreprinderii noastre. ai poate pe
Asociaţiei Criminaliştilor din România. bună dreptate, în condiţiile în care nouă ne lipsea tocmai
La realizarea acestui simpozion şi-a adus o contribuţie ceea ce finanţiştii numesc sângele economiei: banii. Adică,
importantă şi Sidicatul “Prolex”, cu care am colaborat şi la asigurarea acelor resurse fără de care orice demers, fie el
simpozionul din octombrie 2007. economic, ştiinţific sau cultural, este menit să rămână doar o
De altfel, sunt convins că lucrările simpozionului vor frumoasă utopie.
confirma, şi de această dată vom asista la o dezbatere vie, la Dar dorinţa de a face ceva care să dea loc de exprimare
un schimb de opinii pertinente care, în final, vor conduce la vocilor strălucitei noastre şcoli de criminalistică a fost prea
concluzii în măsură să ridice calitatea prestaţiei criminaliştilor puternică pentru a se împiedica de acest impediment obiectiv.
români la standardele noi, impuse de dezvoltarea actuală a ai astfel, cu sprijinul venit din partea celor care puteau să ne
ştiinţei criminalistice pe plan european şi universal. ajute în editarea efectivă a revistei şi fără a face nici un fel de
În continuare, secretarul general al Asociaţiei a prezentat, altfel de cheltuieli editoriale, pentru că redactarea materialelor,
în sinteză, principalele probleme şi concluzii desprinse din culegerea, paginarea şi corectarea, Revista nu numai că nu a
Adunarea generală a Asociaţiei Criminaliştilor din România, murit, cum preziceau scepticii, ci a devenit mereu mai
care a avut loc în ziua de 14 februarie 2008. puternică. Ea a constituit, de altfel, nucleul pe care s-a clădit

4 CRIMINALISTICA
actuala Asociaţie a Criminaliştilor din România, centrul de Pe lângă fraţii Minovici, în galeria celor mai de seamă
atracţie în jurul căruia, pentru prima oară în istoria sa criminalişti se înscriu şi dr. Andrei Ionescu, Ion Popescu,
centenară, criminalistica românească şi-a putut reuni Victor Petrescu, dr. Valentin Sava, prof. dr. Eugen Bianu, dr.
personalităţile şi valorile din toate domeniile de exercitare a Constantin Ţurai, dr. Ion Anghelescu, dr. Camil Suciu, care
acestei profesiuni. au contribuit la progresul ştiinţei criminalistice. Aceştia nu
Ceea ce a urmat , în cea mai mare măsură, cunoaşteţi, trebuie uitaţi de generaţiile de astăzi, operele lor au avut un
pentru că aţi fost, cei mai mulţi dintre dumneavoastră, înşişi rol important în pregătirea oamenilor legii.
eroii acestei deveniri. Peste 70 de apariţii, o tot mai largă Desigur, ar fi multe de spus, acum, la început de an
deschidere naţională şi internaţională, obţinerea aniversar. Concluzia nu poate fi însă decât una:
recunoaşterii ştiinţifice prin acreditarea de către Consiliul Criminalistica românească dispune astăzi de specialişti, nu
Naţional al Cercetării atiinţifice din Învăţământul Superior, numai de o excepţională pregătire profesională, ci şi de o
spaţiu de valorificare a numeroase lucrări vizând desavârşită implicare în rezolvarea problemelor cu care se
perfecţionarea ştiinţifică a candidaţilor la masterat şi confruntă activitatea de criminalistică. Îmi este deosebit de
doctorat, şi, nu în ultimul rând, centru focal de organizare a plăcut să am alături de mine asemenea oameni, pe care să
simpozioanelor naţionale şi internaţionale de criminalistică, mă pot sprijini şi să pot depăşi greutăţile care apar şi care nu
mereu mai complexe şi mai reuşite, de felul celui pe care l- sunt puţine, ştiut fiind faptul că, pentru a menţine standardul
am desfăşurat astăzi. de calitate şi apariţia, număr de număr, a revistei, trebuie
O scurtă incursiune în istorie îmi dă posibilitatea să scot învinse multe obstacole nu numai din punct de vedere
în evidenţă faptul că înaintaşii noştri s-au preocupat, prin financiar ci şi în ce priveşte personalul implicat direct,
publicaţiile pe care le-au editat, să prezinte teme despre începând de la adunarea materialelor, redactrea lor în
criminalistică, despre metodele şi tehnicile de investigaţie. pagină şi până la difuzarea revistei, incomparabil mai mic,
Încă de la apariţie, în martie 1926, Revista “Poliţia comparativ cu cel de la alte reviste de aceeaşi pretenţie.
Modernă”, iar din ianuarie 1939 “Poliţia Română”, în fiecare Mulţumesc pe această cale Institutului de criminalistică al
număr au apărut articole referitoare la poliţia tehnico- I.G.P.R., serviciilor de criminalistică teritoriale şi catedrelor
de criminalistică din instituţiile de
învăţământ ale Ministerului Internelor şi
Reformei Administrative.
Totodată, mulţumesc societăţilor
comerciale care, prin publicitatea
realizată, în paginile revistei, ne-au
ajutat material şi financiar.
Nu, în ultimul rând, trebuie să
mulţumesc întregului Consiliu atiinţific,
prof. Vladimir Alexandrescu cu care am
început realizarea primelor numere,
prof. Constantin Gâdea, redactor-şef
adjunct, dlui Florin Grejdinoiu, d-nei
Georgeta Axinte, domnului Petrică
Marinescu, fost director al Tipografiei
Luceafărul, comisar Nicu Savu şi
comisar Mihai Ivanici.
În încheiere, mulţumesc domnilor:
chestor dr. Gheorghe Popa, chestor
principal drd. Iancu atefan, prof.univ. dr.
Lazăr Cârjan, prof. univ. dr. Florin
Sandu, general maior magistrat Dan
Voinea, general lt (r) dr. Gavril Dorelu
Ţărmureanu, pentru sprijinul acordat în
realizarea revistei.
Aspecte din timpul simpozionului
La zece ani de activitate, adresez
tuturor criminaliştilor români salutul de
ştiinţifică, contribuţia acesteia în luptă cu criminalitatea. Un respect şi preţuire pentru profesia lor de mare răspundere în
rol important în realizarea acestor publicaţii l-a avut înfăptuirea justiţiei şi aflarea adevărului, le doresc să
prof.univ.dr. Eugen Bianu (fost consilier regal) care a găsească în paginile acestei publicaţii răspunsuri la
prezidat comitetul redacţional. La lansarea primului număr al întrebările şi necunoscutele întâlnite în propria activitate.
Revistei “Poliţia Română” domnia sa spunea: ”Hotărârea
noastră de a scoate această revistă nu poartă la temelie La mulţi ani!
gânduri de pricopseală, ea porneşte din năzuinţa de a slujii
cât mai bine lupta de zi şi noapte împotriva celor răi, a
profesioniştilor crimei. Fără o activitate ştiinţifică nu îi vom Redactor-şef
putea învinge”. Col (r) prof.Vasile Lăpăduşi
De numele profesorului Eugen Bianu se leagă şi
şcolarizarea unor poliţişti la Academia Naţională de Poliţie a
Biroului Federal de Investigaţii al Statelor Unite ale Americii, Despre contribuţia Revistei la dezvoltarea şcolii
precum şi înfiinţarea şi dotarea unor laboratoare cu tehnică româneşti de criminalistică au prezentat alocuţiuni şi domnii:
criminalistică: microscoape, inclusiv cu microscop proiector prof.univ.dr. Lazăr Cârjan, prof. Vladimir Alexandrescu,
pentru analize, spectrograf, aparatură pentru fotografierea la prof.univ.dr. Valentin Iftenie şi comisar şef Gabriel Ţîru.
raze ultraviolete a scrisorilor secrete, aparatură pentru Participanţiilor la manifestare li s-au oferit certificate de
fotografiat la locul faptei şi aparatură de laborator etc. participare, Diplome de onoare şi Diplome de excelenţă.

CRIMINALISTICA 5
MESAJUL
domnului chestor dr. GHEORGHE POPA
adresat participanţilor la simpozion
Onorată asistenţă, distinşi invitaţi, stimaţi colegi, Honoured audience, distinguished guests, dear colleagues,

În numele Asociaţiei Criminaliştilor din România am On behalf of the Romanian Forensic Expert Association, I
deosebita plăcere de a vă ura Bun-Venit la lucrările am greatly pleased to welcome you to the works of the
Simpozionului organizat de asociaţia noastră, având ca temă Symposium organised by our association, on „Euroconformity
„Euroconformizarea activităţilor de criminalistică prin in the Forensic Activities through Implementing Quality
implementarea managementului calităţii”. Management”
Salutăm prezenţa unor distinşi specialişti în domeniul I greet the presence of distinguished specialists in the field
teoriei şi practicii criminalistice, cadre didactice universitare din of forensic theory and practice, university professors from
România şi Republica Moldova, medici legişti, reprezentanţi ai Romania and Moldova, medical experts, representatives of the
domeniului judiciar, ai Organismului Naţional de Acreditare - judiciary, of the National Accreditation Body - RENAR, of public
RENAR, ai unor organizaţii publice şi private, publicişti, and private organisations, publicists, Master students, and
masteranzi, ofiţeri de poliţie specializaţi în domeniu. police officers specialised in the field.
Tuturor vă mulţumesc sincer că aţi găsit timpul necesar I honestly thank you all, for having found the time to meet
pentru a ne reîntâlni în acest for ştiinţific al schimbului de idei again within this scientific forum where we exchange ideas and
şi experienţă, care sper să dea o nouă perspectivă domeniului experience that hopefully will provide us with a new outlook on
căruia îi dedicăm întreaga noastră forţă de creaţie şi de care the field which we dedicate our whole creative energy to and
societatea contemporană nu poate face abstracţie. which the contemporary society cannot ignore.
Am convingerea că această reuniune, devenită deja o It is my firm belief that this reunion, which has already
practică şi o tradiţie în România, reprezintă un bun prilej pentru become a practice and a tradition in Romania, represents a
a dezbate şi adopta cele mai bune formule de management al good opportunity to debate on and adopt the best directions in
calităţii, la standarde internaţionale, în activitatea practică şi de quality management and international standards, at practical
cercetare criminalistică. level as well as in the forensic research.
Tema întrunirii de anul acesta nu a fost aleasă întâmplător. The subject of this year’s meeting was not chosen at
Am avut în vedere, aşa cum de altfel cunoaşteţi, necesitatea random. I took into consideration, as you may well be aware of,
sincronizării demersurilor noastre cu cele ale practicii the need to synchronise our steps with the European practice,
europene, cu nevoia imperioasă de a conferi acestei activităţi being imperative to confer on this activity added quality and
un plus de calitate şi rigoare, de eficientizare după toate accuracy, as well as efficiency, to meet the requirements of
canoanele artei manageriale, care iată tinde să devină la fel de managing mastership, which, it seems, has a tendency to
importantă ca şi cercetarea în sine. become as important as research itself.
Consider, totodată, că întrunirea va fi un bun prilej de a At the same time, I consider that the meeting will be an
arăta capacitatea acolii Româneşti de Criminalistică de a se opportunity to show the top status of the Romanian Forensic
situa la un înalt nivel cu realizările pe plan mondial în domeniul School, in line with the world achievements in the field we are
de care ne ocupăm şi, lucrul cel mai important, disponibilitatea specialists in, and, most important of all, to show our openness
de a prelua tot ce este valoros, perfect adaptabil condiţiilor din to integrate everything of value which suits perfectly the
ţara noastră, cunoscut fiind faptul, că pe lângă talent, dăruire, circumstances in our country, being well known that, apart from
muncă îndârjită, uneori chiar fără rezultat, mai este nevoie şi talent, dedication and hard work- sometimes even without
de surse de finanţare a proiectelor. result- one also needs financial backup for projects.
Vă mărturisesc că Poliţia Română se află în faza unei noi I confess that the Romanian Police faces a new option, that
opţiuni, cea a standardizării tuturor activităţilor, astfel încât să of standardising all activities, so that a series of malfunctions
eliminăm o serie de disfuncţionalităţi, să determinăm o nouă should be eliminated, a new attitude towards the specific
atitudine faţă de problemele specifice, să devenim mai problems should be developed, and efficiency and
eficienţi, mai performanţi. performance should be increased.
Recunoaştem că aceasta este o chestiune de mare This is, admittedly, an up-to-date issue, which poses more
actualitate, ce preocupă din ce în ce mai mult societatea în and more concern to society at large, and, therefore, in order
ansamblu, iar pentru a nu risca un decalaj insurmontabil în to avoid the existence of an insurmountable lagging over the
timp, am decis să acţionăm până nu este prea târziu. time, we have decided to act accordingly, until it is not too late.
Doamnelor şi domnilor, Ladies and gentlemen,
Sunt convins că dezbaterile ce vor avea loc pe marginea I am convinced that the debates which will occur following
comunicărilor ştiinţifice vor conduce la identificarea celor mai the scientific papers will lead to identifying the most efficient,
eficiente şi moderne metode şi mijloace de abordare şi the most modern methods and means to approach and
cercetare, pe baze ştiinţifice, a managementului activităţii din scientifically research on the forensic activity management.
sfera criminalisticii. On behalf of the Romanian police officers, I assure you of
În numele poliţiştilor români vă asigur de întreaga our whole availability to cooperate and collaborate, and of our
disponibilitate de colaborare şi cooperare, de respectul şi respect and appreciation in regard to the noble work you
preţuirea noastră pentru nobila muncă ce o desfăşuraţi în perform in the service of finding the truth.
slujba aflării adevărului.

Vă mulţumesc pentru atenţie! Thank you for your attention!

6 CRIMINALISTICA
STANDARDIZAREA ACTIVITĂŢILOR
ÎN POLIŢIA ROMÂNĂ

Chestor de poliţie
Conf. univ. dr. Gheorghe POPA

The article describes the priority of


standardization in Romanian Police that is a necesity
constrained by progress for the reason that take out
the technics limits of the proffesional cooperation,
uniformization and confer quality.

cu respectarea drepturilor omului şi au multiple avantaje. În


primul rând acestea stabilesc neechivoc modul de acţiune fără
temerea că cel care acţionează greşeşte. Procedura reprezintă
„mandatul” pe care instituţia îl acordă pentru o anumită
activitate, iar eventualele reclamaţii sau aspecte negative sunt
evaluate în funcţie de respectarea acesteia. Pe baza
standardelor operaţionale şi a procedurilor de lucru specifice
se vor stabili care sunt informaţile necesare şi suficiente pe
care un poliţist trebuie să le deţină pentru buna îndeplinire a
sarcinilor de serviciu. Mă refer aici la pregătirea de bază,
Suntem contemporanii unei lumi în care schimbarea specifică şi prin discipline de sprijin. Se poate evita astfel o
înseamnă progres şi trăim într-o lume care se pregătire insuficientă sau o supracalificare, ori riscul ca
,,globalizează’’. Tot mai mulţi factori de decizie importanţi pregătirea să nu atingă în detaliu toate aspectele teoretice şi
încearcă să desluşească elementele viitorului, felul în care practice necesare unei bune achitări faţă de sarcinile specifice.
acesta va arăta, dar şi capacităţile noastre de a răspunde Elaborarea unitară a unor scheme de certificare, care să fie
acestor schimbări. aplicate în instituţile de învăţământ, trebuie să prevadă, în
La nivel global şi european, apar noi provocări în calea funcţie de atribuţiile din fişa postului fiecărui poliţist, cantitatea
către viitor. De felul în care înţelegem să răspundem acestora, şi nivelul cunoştinţelor necesare şi suficiente, precum şi
depinde modul în care ne construim viitorul. modalitatea de pregătire de menţinere şi verificare a
Fenomenul globalizării a interesat şi interesează din ce în competenţei profesionale. Aceste standarde fac parte din
ce mai multă lume şi are un impact real pe multiple planuri ale categoria standardelor profesionale sau ocupaţionale.
vieţii economico-sociale şi se concentrează în jurul a patru Unele dintre activităţile specifice, desfăşurate de către
direcţii fundamentale: economică, socială, culturală şi de Poliţia Română, se regăsesc în prevederile standardelor
securitate. Una dintre consecinţele şi necesităţile acestui internaţionale (ISO 9000, 17025, 17024, 17020 etc.),
fenomen o reprezintă universalizarea normelor şi valorilor. standarde care au fost sau sunt în curs de implementare.
Acest aspect are în vedere standardizarea activităţilor. În activitatea criminalistică a fost implementat standardul
Procesul complex de modernizare a Poliţiei Române ISO 17025, fiind acreditate, deja, Institutul de Criminalistică şi
cuprinde o serie de acţiuni şi măsuri menite să conducă la şapte laboratoare teritoriale (Bihor, Braşov, Buzău, Caraş-
creşterea sentimentului de siguranţă publică. Credibilitatea Severin, Giurgiu, Iaşi şi Timiş). De asemenea, este în curs de
acţiunilor se bazează pe uniformitatea asumată, bazată pe implementare ISO 17020 în activitatea de investigare tehnico-
legislaţie şi bune practici. ştiinţifică a locului faptei.
Standardizarea la nivelul Poliţiei Române reprezintă o Datorită sistemelor legislative diferite, normele pot fi
prioritate, prin care sunt stabilite pentru probleme reale sau uniformizate şi de către organismele proprii instituţiei.
potenţiale, prevederi destinate unei utilizări comune şi Standardele ocupaţionale sunt reprezentate de
repetate, urmărind obţinerea de rezultate optime. documentele, care stabilesc, pentru atribuţii funcţionale
Standardul este un document stabilit prin consens si comune şi repetate, reguli de pregătire şi niveluri de cunoştinţe
aprobat, care stabileşte, pentru utilizări comune şi repetate, necesare şi suficiente, în scopul obtinerii unui grad optim de
reguli şi prescriptii obligatorii şi neechivoce. După sfera de eficienţă la locul de muncă. Acestea stau şi la baza curicullei de
acţiune, acestea pot fi clasificate în standarde operaţionale şi pregătire, menţinere şi de evaluare a pregătirii profesionale a
standarde ocupaţionale. poliţiştilor.
Standardele operaţionale prevăd proceduri de lucru
specifice care, în funcţie de fiecare situaţie prezumptivă, să În concluzie, se poate afirma că standardizarea este o
stabilească paşii care trebuie parcurşi pentru buna îndeplinire necesitate impusă de progres pentru că elimină barierele
a sarcinilor de serviciu sau a unor acţiuni ori situaţii speciale tehnice ale profesiei, ale cooperării, uniformizează şi
sau de criză. Aceste proceduri sunt elaborate de către conferă calitate.
profesionişti având în vedere experienţa proprie şi din bunele Standardizarea reprezintă o prioritate pentru POLIŢIA
practici de la nivel internaţional, pe baza legislaţiei naţionale, ROMÂNĂ

CRIMINALISTICA 7
MANAGEMENTUL CALITĂŢII
ÎN CONTEXTUL SOCIETĂŢII BAZATE
PE CUNOARTERE

Prof. univ. dr. ing. LIDIA CRISTEA,


Rectorul Universităţii Române de atiinţe
şi Arte „Gh. Cristea”

The article describes the importance of


knowledge in a society and in ”Quality Management”
system. The development of a higher education
system doesn’t belong only to the University but to
the entire society. Nowadays in global competitions
“knowing how” and “knowing who” concepts can
make the difference.

Client
1. Introducere
În societatea cunoaşterii, dezvoltarea învăţământului superior
nu este un proces izolat şi nu pune în valoare competenţe
exclusive ale universităţii.
Plan de
Este un proces al întregii societăţi şi calitatea sa depinde, în Comandă
mare măsură, de dialogul dintre universităţi, economie şi producţie
comunitate.
“Vechile fundamente ale succesului s-au devalorizat. În
întreaga istorie a umanităţii sursa succesului a constat în
controlul asupra resurselor naturale - pământ, aur, petrol. Acum Dispecer Operator
răspunsul este: cunoştinţe.” (Lester Thurow, June 1999).
Cheia succesului în contextul european este ideea centrată pe
asumarea şi valorificarea valorilor economiei bazate pe Planificarea
cunoaştere. livrării Producţie
Inovarea şi învăţarea devin factori endogeni ai creşterii
economice, înscrise în coordonatele economiei (verzi Carlson şi
Eliason, 20031), produsele şi procesele intelectual-intesive îşi
sporesc continuu rolul, performanţele intelectuale depind tot mai
Estimarea
mult de valorificarea rezultatelor date de societatea Produs
informaţională ca societate a cunoaşterii.
livrării
Societatea bazată pe cunoaştere presupune activarea
vectorilor funcţionali, printre care putem menţiona (Drăgănescu, Date
20012): educaţia, managementul cunoştinţelor, cultura cunoaşterii
şi inovării, cultura calităţii. Managerul
Unul dintre cei mai avizaţi analişti ai proceselor fabricii Client
organizaţionale, Peter Drucker3, a identificat noua problematică a
cunoaşterii „productivitatea activităţilor intensive în cunoştinţe va Planificarea
deveni provocarea economică a societăţii bazate pe cunoaştere. livrării
De aceasta va depinde poziţia competiţională a fiecărei ţări, a
fiecărui sector, a fiecărei instituţii în cadrul societăţii.
Productivitatea serviciilor mai puţin intensive în cunoaştere va
deveni provocarea socială a societăţii bazată pe cunoaştere.” Figura 1: Exemplu de flux de lucru
2. Abordarea sistemului de management a calităţii4
Îmbunătăţirea eficacităţii şi eficienţei organizaţiei se poate
face prin identificarea, înţelegerea şi administrarea unui sistem
de procese interrelaţionale care definesc obiectivul stabilit.
Un flux de lucru se poate exemplifica în figura 1.

8 CRIMINALISTICA
Un obiectiv important îl constituie ameliorarea continuă a
calităţii, în vederea sporirii eficienţei şi eficacităţii procesului. Fapte
Apar astfel noi valori şi comportamente axate pe măsurarea
şi revizuirea performanţei şi acţionarea asupra rezultatelor.
Rămâne valabil ciclul lui Deming: Plan-Do-Check-Action, Măsurători
elaborat şi utilizat pentru descrierea ameliorării continue a
calităţii.
Ciclul conţine planificarea activităţilor, implementarea Date
planului, verificarea rezultatelor şi ameliorarea procesului.
Există mai multe instrumente şi tehnici de ameliorare a
calităţii: sesiunile de brainstorming, diagrama afinităţilor,
Analiză
banch¬marking-ul, diagrama cauză-efect, diagrama fluxului,
diagrama de control, histograma, diagrama Pareto, diagrama
cu puncte etc.
Deciziile şi acţiunile eficiente sunt bazate pe analiza Informaţii
datelor şi informaţiilor, ştiinţific, şi nu aleatoriu.
Este interesant de analizat standardul ISO 9004-4 de
ameliorare a calităţii ce descrie opt etape ale procesului:
implicarea întregii organizaţii, iniţierea de proiecte sau activităţi
de ameliorare a calităţii, investigarea cauzelor posibile, DA
stabilirea relaţiei cauză-efect, luarea unor măsuri de acţiune -
preventive sau corective, confirmarea realizărilor şi Decizie
continuarea ameliorării acţiunii.
Calitate înseamnă a acţiona şi prin fapte în urma analizei de
management efectuate.
O schemă a procesului „faptă-acţiune” este dată în figura 2. NU
În cadrul procesului de management al calităţii un factor
important este dat de parteneriatul dintre strategie şi calitate. Figura 2:
Organizaţia este independentă de furnizorii săi, dar trebuie Schema Acţiune
să existe o relaţie reciproc avantajoasă, bazată pe abilităţile procesului
ambelor părţi de a crea valori.
„Faptă-Acţiune”
Un feed-back continuu la nevoile clienţilor şi cerinţele
furnizorilor asigură un flux continuu de procese şi servicii de
calitate.
Realizarea unui parteneriat pentru calitate cu principalii Rezultat pentru
furnizori are la bază încrederea reciprocă şi comunicarea atingerea obiectivului
deschisă.
O regulă sau convingere cuprinzătoare şi fundamentală
privind conducerea şi gestionarea unei organizaţii, având drept
scop îmbunătăţirea pe termen lung a performanţei, este dată
de concentrarea asupra clienţilor şi cu luarea în considerare a
nevoilor tuturor părţilor interesate.
Ascultarea clientului, în vederea identificării nevoilor sale şi
pentru a se asigura de conformitatea prestărilor intră în Ascultarea
principiile de acţiune ale „florii calităţii”. clientului
Prevenirea ca principiu costă mai puţin decât repararea şi
cu mult mai puţin decât litigiul. Excelenţa îţi arată că nu poţi Tenacitate Prevenire
repeta o greşeală, iar măsura constituie un semn de
profesionalism.
Societatea cunoaşterii presupune progres şi inovare şi mai
greu abordarea schimbării (repunerea în discuţie).
Managementul calităţii presupune responsabilitatea fiecărui Integrarea în CALITATE
membru din organizaţie de la manager la executant şi axarea management Excelenţă
continuă, ca mod de conducere, pe integrare în management.
Ultima petală a calităţii (figura 3) este dată de tenacitate, ca
stâlp indispensabil pentru o reuşită continuă într-o politică a Responsabili-
calităţii.
zarea Măsură
Clientul este cel ce evaluează nivelul de calitate al unei
fiecăruia Răspunderea
organizaţii, iar managerul trebuie să asculte, să analizeze, să în discuţie
scoată în evidenţă, să încurajeze şi să ia în considerare
observaţiile acestuia.
Calitatea nu este numai o stare de spirit, ea este un
comportament care trebuie impus sau adoptat pentru că acesta
lasă libertatea unui potenţial de iniţiativă, valorifică contribuţiile
fiecăruia şi asociază ansamblul membrilor organizaţiei cu
Figura 3:
progresul acestora. Floarea calităţii
Valoarea acesteia este globală, deoarece se impune
fiecărui element al sistemului, fără a fi o nouă „ordine mondială”
şi nici o „gândire unică”.

CRIMINALISTICA 9
Figura 4: Stabilirea obiectivelor de calitate bazată pe „cheia problemelor”

Auguste Detoeuf afirma: „Ideea contează puţin: voinţa este continua îmbunătăţire, crescând competitivitatea şi satisfacţia
totul. Ideea împlineşte o sutime din sarcină, dar obişnuinţa clienţilor.
însărcinează cu celelalte 99 de procente”. În mod virtual, fiecare organizaţie poate să-şi identifice
procesele, dar adevăratele schimbări se produc doar prin
3. Calitatea în cadrul societăţii cunoaşterii, cheia adăugare de valoare, ajutând organizaţia să-şi îndeplinească
factorilor de succes scopurile sale.
Politica de calitate, obiectivele şi procesele sunt corelate şi
Standardele de calitate ISO 9001:2000 şi ISO 9004:2000 acţionează împreună pentru îndeplinirea obiectivelor date de
sunt dovada modelelor de excelenţă pentru orice tip de noua societate a cunoaşterii.
organizaţie, în raport cu nevoile de satisfacţie ale clienţilor5. În general în fiecare organizaţie, ce a implementat sistemul
Standardul ISO 9001:2000, pe de o parte, înfăptuieşte de calitate ISO 9001:2000, procesele manageriale conţin
încrederea în capabilitatea aşteptărilor clienţilor prin stimularea elemente specifice cu ţinta precisă deservirea clienţilor. Din
şi analiza nevoilor lor, definind şi controlând procesul şi, pe de acest motiv, planul strategic de calitate este un cumul între
altă parte, se completează cu standardul ISO 9004:2000, ce procesele clasice de management strategic şi o serie de
acţionează asupra sistemului de management focusând probleme specifice, ce trebuie rezolvate.

10 CRIMINALISTICA
Cum sunt obiectivele calităţii organizaţionale incluse în a cunoştinţelor.
strategia de calitate? O aplicaţie directă este cea a managementului universitar,
Cum sunt obiectivele de calitate identificate pentru diferite ce trebuie să cultive cele mai avansate metode ale lidership-
organizaţii similare de profil, ca poziţii şi nivele ? ului şi să folosească cunoştinţe ca răspuns la dinamica
Care este raportul între scopurile propuse de organizaţie şi dezirabilă a schimbării.
îndeplinirea acestora? Cursurile de Master, aşa cum este cel de Criminalistică,
organizat de Universitatea Română de atiinţe şi Arte
În figura 4 se prezintă stabilirea obiectivelor de calitate, „Gheorghe Cristea” din Bucureşti în parteneriat cu Asociaţia
bazată pe „cheia problemelor”. Criminaliştilor din România şi I.G.P.R., trebuie să probeze
Tot mai mulţi analişti apreciază că ne aflăm sub cupola unei modele şi tehnici profesionale, pe care trebuie să le aplice
societăţi globale bazate pe cunoaştere. Fie că societatea masteranzii în propriile organizaţii. Scopul acestor cursuri este
bazată pe cunoaştere este sau nu globală, cel mai important şi cea de a crea o bază de cercetare ştiinţifică universitară, cu
lucru este că factorii tehnologici conduc la pieţe cât mai aplicarea unor mecanisme specifice de diseminare, a bunelor
integrate (inclusiv piaţa serviciilor şi produselor în educaţie), la practici naţionale şi internaţionale, a cultivării performanţei
valori civice şi culturale tot mai sofisticate. profesionale.
Competitivitatea, cultura calităţii conduc la acumularea a tot În condiţiile competiţiei globale, know-how şi know-who
mai multe cunoştinţe. Efectul între cele trei componente este devin, în tot mai mare măsură, factori ce fac diferenţa dintre
cel de sinergie totală. competitivitate şi necompetitivitate.
Drucker spune că educaţia va deveni centrul societăţii
bazată pe cunoaştere. 5. Bibliografie
Societatea bazată pe cunoaştere, în contextul aplicării unui 1. Carlsson B, Eliason G. - 2003 Industrial Dynamics and
sistem de management al calităţii integrat, trebuie să Endogenous Growth, Industry and Inovation, 10(4);435-475.
dovedească capabilitate şi disponibilitate pentru inovare şi 2. Drăgănescu M. - 2001 Societatea informaţională şi a
adaptare a noilor tehnologii, crearea noii infrastructuri cunoaşterii. Vectorii societăţii cunoaşterii, 43-112, Editura
informaţionale, educaţia şi formarea profesională, arhitecturi Expert, Bucureşti.
instituţionale moderne şi antrenate. 3. Drucker P - (2001) The next society; survey of the near
future. Economist (online edition), November 3, 2001.
4. În loc de concluzii 4. Lidia Cristea. Compendiu de management al calităţii,
Bucureşti 2005, p31-43, Editura ERA, ISBN 973-8153-67-0.
Dinamica dezirabilă a schimbărilor foloseşte tehnica know- 5. Doina Constantinescu „Setting - up and derivation of
how şi know-who, ce se referă la cunoştinţe şi capabilităţi, la organisational quality objectives”, p250-253, în „Sustainable
colectarea şi prelucrarea informaţiilor despre ce ştie fiecare să development management”, Bucureşti, Editura Niculescu,
facă, proces ce implică conturarea unor diagrame de relaţii 2005.
sociale care fac posibil accesul la experţi şi folosirea eficientă

O COMPARAŢIE ÎNTRE STANDARDELE


ISO 17020 RI 17025

Prof. univ. dr. habilitat MIHAIL GHEORGHIŢĂ – ULIM – R. Moldova


Comisar de poliţie drd. CRIaAN MUCENIC LĂZUREANU
- director adjunct al Institutului de Criminalistică din I.G.P.R.

This work presents the similar requests and the common points of view between the standards
ISO 17020 and ISO 17025, underlines the fact that ISO 17020 allows an extended utilization of
professional experience by the investigators and therefore can be applied in situations less expected.

Acreditarea activăţilor de tehnică criminalistică reprezintă o Din acest motiv, comunitatea ştiinţifică internaţională,
etapă importantă pentru modernizarea şi compatibilizarea reprezentată de mai multe organizaţii sau reţele profesionale,
activităţilor specifice, care conferă beneficiarilor din eşicherul a stabilit pentru activitatea de criminalistică, care anume
judiciar românesc certitudinea calităţii şi CREDIBILITĂŢII. standarde se aplică, precum şi manuale de îndrumare pentru
Primii paşi spre acreditare sunt reprezentaţi de identificarea aplicarea lor.
şi stabilirea de standarde recunoscute, inclusiv a celor Evaluarea independentă din spre o a treia parte
internaţionale. Tehnica criminalistică are avantajul unei aplicări competentă pentru demonstrarea competenţei tehnice
conforme la nivel internaţional, nefiind major influenţată de (organism naţional de acreditare) permite compatibilitatea prin
sistemele juridice sau legislaţia diferenţiată, cu alte cuvinte, se eliminarea barierelor profesionale, adăugând valoare prin
poate spune că în general, criminaliştii vorbesc aceeaşi limbă. schimbul de experienţă în grupuri de lucru pe domenii stricte,

CRIMINALISTICA 11
pentru diseminarea experienţei pozitive şi cercetării ştiinţifice. unei organizaţii care este implicată în proiectarea, prelucrarea,
Toate aceste eforturi de demonstrare a competenţei şi asigurarea suportului, instalarea, folosirea sau întreţinerea
calităţii conferă încredere beneficiarilor şi reduce riscul entităţilor examinate. Acesta va asigura servicii de examinare
producerii de erori. numai pentru organizaţia din care face parte. Organismul de
tipul C este implicat în proiectarea, prelucrarea, asigurarea
La nivel european, Reţeaua Europeană a Institutelor de suportului, instalarea, folosirea sau întreţinerea sistemelor pe
atiinţe Criminalistice , care reprezintă polul ştiinţific în domeniu, care le examinează. Aceştia îşi pot oferi serviciile pe piaţa
a încheiat protocoale de colaborare cu EA (European liberă.
Cooperation for Accreditation) în care sunt stabiliţi termenii Organismul de inspecţie nu trebuie să fie o parte separată,
cooperării pentru aplicarea uniformă a criteriilor în diferitele dar trebuie să poată fi individulizat în cadrul organizaţiei.
etape ale cercetării criminalistice. De asemenea, protocolul are Diferenţele de formă, pentru aplicarea acestui standard în
în vedere promovarea muncii în echipă pentru dezvoltarea cercetarea la faţa locului, constă în faptul că ISO17020 permite
procedurilor de lucru, în vederea armonizării şi optimizării folosirea judecăţii profesionale, iar lucrătorii implicaţi în
aplicării fiecărui standard pentru acreditare. investigaţie pot să ia decizii bazate pe experienţa anterioară.
Se prevede că organizaţia defineşte şi stabileşte nivelul
Au fost stabilite două standarde internaţionale care prevăd calificărilor, pregătirii de specialitate, experienţei şi
cerinţe minime pentru activitatea de criminalistică, respectiv cunoştinţelor personalului implicat în investigaţii, iar
ISO/EN/SR 17025/2005(Cerinţele generale de competenţă procedurile pot fi mai puţin prescriptive decât cele elaborate
pentru laboratoarele de testări ) şi ISO/EN/SR 17020/2005 sub ISO17025, însă evaluarea competenţei ar trebui să fie mai
(Criteriile generale pentru operarea mai multor organisme cu riguroasă. Organismul însărcinat cu acreditarea va determina
rol de inspecţie). dacă organizaţia deţine personal competent şi proceduri
potrivite.
Standardul 17025 adoptat de Organizaţia Internaţională de
Standardizare (ISO), este o normă europeană(EN) şi standard EXISTĂ SIMILITUDINI ÎNTRE ISO/IEC 17020/17025
român(SR), revizuit în anul 2005. Acesta se aplică activităţilor
de testare şi determinare, inclusiv de eşantionare şi are două ■ Competenţa – similară pentru ambele standarde –
secţiuni principale – una referitoare la sistemul de chestiuni privind competenţa de abordare, procesele –
management, una la specificaţiile tehnice şi este aplicabil frecvenţă, disponibilitate, compararea ca martor – corectarea
laboratoarelor de expertiză sau care fac examinări în general, rapoartelor.
altele decât cele de la locul faptei. Prevederile acestuia ■ Rapoartele – similare pentru ambele standarde – în
garantează că rezultatele testării sau determinării sunt ambele cazuri este nevoie ca rapoartele să fie clare, să fie
credibile, iar testarea produce rezultate repetabile şi solide. De păstrate în format electronic, să respecte prevederile legale.
aceea se pune accent pe validare, echipament şi asigurarea ■ Sistemul de management – fără diferenţe majore,
calităţii rezultatelor etc. Adesea are caracter prescriptiv şi este limitări cauzate de sistem, audit intern pentru cercetare la faţa
adaptabil, putând fi aplicat într-o varietate de domenii privind locului.
testarea şi standardizarea. Pentru interpretarea cerinţelor, în ■ Documentaţie – toate operaţiunile trebuie să fie
legătură cu ştiinţa criminalistică, este disponibil ILAC G19 documentate, dificil de a respecta în detaliu toate prevederile,
(International Laboratory Accreditation Cooperation). echilibru între proceduri şi competenţă.
■ Ambele standarde solicită organizaţiei să stabilească,
Standardul 17020, adoptat de Organizaţia Internaţională de să implementeze şi să menţină un sistem de management al
Standardizare (ISO), este o normă europeană(EN) şi standard calităţii potrivit scopului activităţilor prestate, incluzând tipul,
român(SR), revizuit în anul 2005. Acesta se aplică activităţilor importanţa şi volumul activităţilor pe care le presupun.
de inspecţie, deci şi activităţii de cercetare criminalistică la locul ■ Ambele standarde presupun evaluarea periodică a
faptei. Din punct de vedere istoric, acest standard a acoperit sistemului de management şi a activităţilor prestate, din partea
inspecţia referitoare la proiectarea unui produs, la materiale, responsabililor executivi ai organizaţiei, pentru a asigura
echipamente şi instalaţii, la activităţi şi servicii din întreprinderi. continua oportunitate şi eficienţă şi pentru a introduce orice
Asemeni cercetării la faţa locului, inspecţiile se bazează pe schimbări sau îmbunătăţiri necesare.
judecată profesională şi pot fi precise doar în momentul în care
se efectuează. Standardul lasă mult loc la interpretări, Elemente comune ambelor standarde
IAF/ILAC -A4 asigură îndrumare în aplicarea standardului.
■ plângeri;
Motivele pentru care cercetarea la faţa locului a fost definită ■ confidenţialitate;
ca fiind o activitate de inspecţie, în lumina standardelor, le ■ acţiuni preventive, corective;
reprezintă variabilitatea parametrilor, care este mai mare decât ■ evaluare;
în cazul laboratoarelor (ex. locuri diferite de cercetare, condiţii ■ facilităţi şi echipament;
diferite de mediu). De asemenea, cercetarea solicită o judecată ■ controlul înregistrărilor;
profesională sporită, în sensul că stabileşte ce să fie prelevat ■ raportarea rezultatelor;
şi de unde, bazându-se mult mai mult pe experienţa anterioară ■ aprovizionarea cu furnituri;
şi se pune accent pe înregistrarea detaliilor, permiţând mai ■ managementul probelor.
multă flexibilitate cu procedurile de lucru.
Standardul defineşte trei tipuri de organisme de tipul A, B
sau C, care sunt diferenţiate în funcţie de autonomia faţă de CONCLUZII
entitatea inspectată.
Organismul de tipul A va demonstra că nu se află în Între ISO 17020 şi 17025 există multe cerinţe similare şi
legătură cu nici o altă parte direct implicată în proiectarea, multe puncte de asemănare, dar ISO 17020 permite o mai
prelucrarea, asigurarea suportului, instalarea, achiziţionarea, mare utilizare a experienţei profesionale de către lucrătorii
deţinerea, folosirea sau întreţinerea sistemelor examinate. implicaţi în investigaţii şi de aceea poate fi aplicat în
Organismul de tipul B formează o parte separată, distinctă, a situaţii mai puţin previzibile.

12 CRIMINALISTICA
PREGĂTIREA PERSONALULUI ÎN
RESPECTUL STANDARDELOR
INTERNAŢIONALE
Comisar-şef GABRIEL ŢÎRU - Directorul Institutului de Criminalistică din I.G.P.R.
Comisar-şef MARGARETA FLESNER - Directorul DMRU din I.G.P.R.

Modern society call for quality and requires to companies, labs or factories to specify the quality of their
products and/or servicies. For this reason, the ISO standards in different fields of activity had define how
to obtain, maintain and improve the acreditation. In Romania , the national body for acreditation is RENAR.
One of the most important aria, is qualification of personal and to be up to standard is a real target . The
ISO 17024 is the international standard for profesional education efficiency of human resource. The
Romanian Police look forward to implement the best european practice and to bring up to standard the
profesional police training.

În societatea modernă se cere adesea să se declare, în titulatura “ EVALUAREA CONFORMITĂŢII. CERINŢE


mod obiectiv, calitatea produselor şi a serviciilor faţă de GENERALE PENTRU ORGANISME CARE EFECTUEAZĂ
cerinţele specifice. Organismele de evaluare pot declara, în CERTIFICAREA PERSOANELOR”. Acest standard este
mod obiectiv, o astfel de conformitate, prin activităţi care includ: aprobat de Directorul General al ASRO, în 2004 şi are statutul
certificare, inspecţie, încercare, etalonare. Prin organismul de unui standard român, fiind identic cu standardul European.
evaluare a conformităţii se înţelege orice laborator, organism Standardul european EN ISO/IEC 17024:2003 a adoptat fără
de certificare, organism de inspecţie sau orice alt tip de entitate modificări standardul internaţional ISO/IEC 17024:2003.
juridică, care poate face obiectul unei acreditări. Acest standard cuprinde toate cerinţele pe care
În România, organismul care evaluează competenţa organismele de certificare a persoanelor trebuie să le
organismelor de evaluare a conformităţii, care promovează şi îndeplinească dacă inteţionează să demonstreze că
dezvoltă acreditarea şi funcţionează conform unui
evaluarea conformităţii, este sistem al calităţii, că sunt
organismul naţional de competente şi că sunt
acreditare RENAR. capabile să genereze
Acreditarea conferă încredere în metoda de
încredere în imparţialitatea, evaluare a competenţei
independenţa şi competenţa persoanelor. Organismele de
tehnică a organismelor acreditare care recunosc
acreditate care activează în competenţa organismelor de
domeniul evaluării certificare a persoanelor
conformităţii. trebuie să utilizeze standardul
Standardizarea este o European ca bază pentru
activitate aflată în relaţie acreditarea acestora.
directă cu asigurarea calităţii. Certificarea persoanelor
Standardele care răspund este unul dintre mijloacele de
cel mai bine cerinţelor garanţie că persoana
armonizării şi globalizării certificată îndeplineşte
internaţionale sunt cele cerinţele schemei de
elaborate de Organizaţia certificare. Încrederea în
Internaţională de Standardizare (ISO). ISO este o reţea de schemele de certificare se obţine prin intermediul unui proces
institute naţionale de standardizare din 157 de ţări, cu câte un general acceptat, de evaluare, supraveghere şi de reevaluări
singur reprezentant pe ţară, cu sediul central în Geneva, periodice ale comptenţei persoanelor certificate.
Elveţia. La ora actuală, ISO a creat mai multe grupuri de Certificarea este un proces dinamic şi dezvoltarea unor noi
standarde care cuprind un ansamblu complet de concepte şi scheme de certificare reprezintă reacţia ca răspuns la
directive generale aplicabile în sfera calităţii şi a programelor creşterea continuă a vitezei de inovare tehnologică şi la nevoia
de certificare a sistemelor calităţii de către terţi. Standardele de specializare tot mai accentuată a personalului. Acest proces
ISO deservesc diverse sectoare ale activităţii şi furnizează un poate compensa variaţiile educaţionale şi de instruire,
model de lucru de referinţă sau un limbaj tehnologic comun, facilitând astfel piaţa globală a muncii. Una dintre funcţiile
între furnizori şi clienţii lor, facilitează tranzacţiile şi transferul caracteristice ale organismului de certificare este să utilizeze
de tehnologie. criterii obiective pentru evaluare şi notare. Activitatea de
examinare, bine planificată şi structurată, poate servi
Standardul care defineşte modul în care se realizează substanţial la asigurarea imparţialităţii funcţionării şi reduce
pregătirea personalului este SR EN ISO/CEI 17024:2003 cu riscul unui conflict de interese.

CRIMINALISTICA 13
Definiţii: sensul influenţării următoarelor componente:
Proces de certificare: toate activităţile prin care un ■ Regularităţi comportamentale în interacţiunile
organism stabileşte dacă o persoană îndeplineşte cerinţele de oamenilor: obiceiuri, tradiţii şi ritualuri, care sunt aplicate în
competenţă specificate, incluisiv cererea, evaluarea, decizia relaţii şi în situaţii specifice;
referitoare la certificare, supravegherea şi recertificarea, ■ Norme de grup, respectiv standard implicit şi valori
utilizarea certificatelor şi a siglelor/mărcilor; activate în grupurile de lucru;
Schema de certificare: cerinţe de certificare referitoare la ■ Valori etalate, adică principii şi valori formulate explicit
categorii specificate de persone cărora li se aplică aceleaşi pentru membrii organizaţiei;
standard şi reguli, precum şi aceleaşi proceduri. ■ Regulile instituţionale, formale şi informale, care
Sistem de certificare: ansamblu de proceduri şi resurse definesc apartenenţa la organizaţie şi modurile de
utilizate pentru realizarea procesului de certificare conform reglementare a relaţiilor;
unei scheme de certificare, care conduce la emiterea unui ■ Climatul socio-moral din organizaţie: stări de spirit,
certificat de competenţă; emoţionalitate, valori morale promovate etc.
Competenţa: capabilitatea demonstrată de a aplica În ceea ce priveşte impactul asupra performanţelor
cunoştinţe şi sau abilităţi şi atunci când este relevant, aptitudini individuale, standardele ocupaţionale sunt definite ca
personale demonstrate, aşa cum sunt definite în schema de documente care precizează unităţile de competenţă
certificare. profesională şi nivelul calitativ asociat rezultatelor activităţilor
Sunt de asemenea precizate condiţiile de confidenţialitate cuprinse într-o ocupaţie. O altă definiţie prezintă standardele
şi securitate a examinărilor şi a înregistrărilor obţinute în acest ocupaţionale în termeni de competenţe cerinţele necesare
proces. pentru realizarea eficientă a activităţilor într-o ocupaţie.
Recertificarea: Organismul de certificare trebuie să aibă Competenţa profesională se referă la capacitatea unei
proceduri şi cerinţe pentru recertificare, în conformitate cu persoane de a utiliza şi combina cunoştinţele teoretice,
standardele de competenţă, pentru a se asigura că persoanele deprinderile practice şi atitudinile specifice, pentru a realiza
continuă să îndeplinească cerinţele certificate curente. activităţi de muncă la nivelul calitativ cerut.
Standardele ocupaţionale reprezintă instrumente specifice
De ce este necesară certificarea? ce leagă responsabilităţile de evaluarea performanţelor,
evaluare în urma căreia se generează recomandări pentru
International Acreditation Forum – dezvoltarea carierei. Astfel, la nivel organizaţional acest proces
„Certified once, accepted everywhere” se transpune în planificarea dezvoltării resurselor umane prin
cele trei subsisteme: Dezvoltarea şi Menţinerea Standardelor
Pregătirea şi formarea profesională trebuie să beneficieze Ocupaţionale, Managementul Performanţei şi Dezvoltarea
de priorităţi dat fiind ritmul ridicat şi continuu de creştere a Carierei.
cererii de noi aptitudini în procesul muncii de poliţie. Această În vederea realizării dezvoltării şi menţinerii standardelor
activitate trebuie să se realizeze pornind de la nevoile ocupaţionale într-o manieră ştiinţifică, unitară, coerentă şi
posturilor de muncă şi personalului încadrat, sens în care, la pentru a respecta reglementările în domeniu, întreaga
nivelul Poliţiei Române, se desfăşoară activitatea de elaborare activitate de elaborare este condusă conform Metodologiei de
a standardelor ocupaţionale, standarde ce vor sta la baza Elaborare şi Aprobare a Standardelor Ocupaţionale emisă de
modificării fişelor de post – în sensul uniformizării acestora – şi Consiliul Naţional de Formare Profesională a Adulţilor
proiectării programelor de formare profesională. (CNFPA), cu atribuţii în domeniu, stabilite prin Legea nr.
Este bine de ştiut faptul că România a adoptat utilizarea 253/10.06.2003, privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea
standardelor ocupaţionale în anii `90, ca mecanism de CNFPA. Pe lângă acestă metodologie, CNFPA a dezvoltat o
cooperare între furnizorii de formare şi angajatori, pentru ca serie de documente, ce contribuie la dezvoltarea unui Cadru
educaţia şi formarea profesională să răspundă cerinţelor pieţei Naţional al Calificărilor (CNC), compatibil cu principiile Cadrului
muncii (Din Metodologia de analiză ocupaţională dezvoltată de European al Calificărilor (EQF): Metodologia de analiză
Consiliul Naţional de Formare Profesională a Adulţilor în cadrul ocupaţională, Metodologia de elaborare şi revizuire a
programului Phare 2004 EuropeAid 121949/D/SV/RO, standardelor ocupaţionale şi calificărilor asociate, Metodologia
actualizată în 2007). Standardele ocupaţionale sunt o sursă de verificare şi validare a standardelor coupaţionale şi a
valoroasă de informare pentru elaborarea programelor de calificărilor asociate, Ghid de utilizare a standardelor
formare, un standard ocupaţional furnizând date ce pot fi ocupaţionale/de pregătire profesională în elaborarea
folosite în trei mari domenii ale formării profesionale: programelor de formare profesională.
determinarea obiectivelor de referinţă, elaborarea conţinutului Elaborarea standardelor ocupaţionale presupune
programului de formare profesională şi stabilirea metodelor şi următoarele etape:
criteriilor de evaluare a competenţei. ■ identificarea ocupaţiilor din cadrul structurii/liniei de
Standardizarea este activitatea care stipulează, pentru muncă;
probleme actuale sau potenţiale, măsuri de utilizare comună ■ analiza muncii pentru ocupaţiile supuse standardizării;
sau repetată, vizând realizarea optimă a ordinii într-un context ■ elaborarea propriu-zisă a standardului;
dat. Standardizarea defineşte şi stabileşte cerinţele de calitate ■ verificarea şi validarea standardului.
cărora trebuie să li se conformeze produsele, procesele şi
serviciile. Este o activitate sistematică, impunând o ordine , Metoda de analiză ocupaţională se stabileşte în funcţie de
operând selecţii şi formulând legi. scopul urmărit, datele rezultate în urma analizei putând fi
Realismul pe care dorim să-l imprimăm întregii activităţi de utilizate, conform CNFPA, pentru:
resurse umane ne obligă să desprindem ca necesitate, în ■ identificarea deprinderilor necesare practicării unei
actualul context instituţional, elaborarea sistemului ocupaţii;
standardelor ocupaţionale, intersectate teoretic şi practic cu ■ elaborarea fişelor de post;
cele operaţionale. ■ evaluarea relevanţei programelor de formare
Considerăm că optimizarea acestui sistem este o prioritate, profesională;
acesta putând fi pus în legătură atât cu performanţele ■ îmbunătăţirea metodelor de lucru utilizate în cadrul unei
individuale, cât şi cu schimbările din cultura organizaţională, în ocupaţii;

14 CRIMINALISTICA
■ evaluarea personalului; poliţienesc oferit populaţiei.
■ planificarea şi rezolvarea de probleme la locul de Astfel, întregul efort, în ceea ce priveşte activitatea de
muncă; management al resurselor umane, vizează dezvoltarea
■ elaborarea de standarde ocupaţionale şi calificări competenţelor profesionale pentru ocupaţiile Poliţiei Române,
asociate. aceasta însemnând ca poliţistul român să posede cunoştinţe
tehnice de înaltă specialitate, să analizeze şi să ia decizii, să-
În linii generale, analiza muncii descrie aspectele şi folosească creativitatea, să comunice şi să lucreze eficient,
importante ale unei activităţi de muncă, elementele sale în cadrul echipei de muncă, să-şi adapteze munca la
componente, cu scopul de a ne ajuta să o distingem de alte schimbările din mediu – într-un cuvânt, să fie un
activităţi de muncă şi de a evalua munca respectivă. Constă PROFESIONIST.
într-un studiu de profunzime a unui post de muncă atât sub Din anul 2004 până în prezent, au fost realizaţi paşi
aspectul sarcinilor sau al cerinţelor profesionale, cât şi sub cel importanţi în Poliţia Română în domeniul pregătirii profesionale
al exigenţelor comportamentale. a personalului şi anume vorbim de o politică organizaţională
definită, coerentă şi controlată, de pregătire continuă, susţinută
În sensul elaborării standardelor ocupaţionale, analiza prin teme de pregătire generală şi specifică. Implementarea de
muncii presupune două activităţi principale: colectarea sisteme moderne, precum platforma e-learning.
datelor şi analiza datelor colectate. În ceea ce priveste domeniul criminalistic, pregătirea
profesională este definită în Regulamentul de Organizare şi
Colectarea datelor trebuie să ţină cont de tipul ocupaţiei Funcţionare ca fiind realizată în cadrul grupurilor de lucru
(exemplu: observarea directă este una din metodele zonale, fiind definite cinci zone la nivel naţional, coordonate de
importante de colectare a datelor pentru activităţile ce şefii serviciilor criminalistice aleşi în cadrul unui proces electiv
presupun interacţiunea directă cu democratic şi definit. Întreaga
beneficiarul/clientul), sursele de activitate a grupurilor de lucru este
informare şi timpul disponibil. Cele reglementată prin dispoziţie a
mai utilizate tehnici de colectare a inspectorului general. De
datelor includ: studiul asemenea, a fost implementat,
documentelor, observarea şi după modelul ENFSI, Codul de
vizitele pe teren, interviuri Conduită al experţilor,
individuale, interviuri de grup (dacă specialiştilor şi tehnicienilor
este cazul) şi chestionare. criminalişti din Poliţia Română.
Acest document răspunde
Analiza datelor presupune exigenţelor standardului
identificarea şi analiza funcţiilor menţionat anterior, prin atribuţii
majore ale ocupaţiei în termeni de ale personalului precum cele
activităţi, proceduri şi sarcini de prevăzute la art.3 „să acţioneze cu
bază, rezultate şi etaloane onestitate, integritate şi
calitative, cunoştinţe şi deprinderi imparţialitate” sau „să facă toate
practice, atitudini cerute pentru ca demersurile necesare pentru a-şi
funcţia să fie îndeplinită menţine competenţa profesională,
corespunzător - componente ale în concordanţă cu nivelul ştiinţific
standardelor ocupaţionale. Aspecte din timpul simpozionului de activitate”, „să păstreze
Funcţiile majore se referă la acel confidenţialitatea asupra
set de „activităţi importante”, asociate anumitor materialelor primite, a examinărilor efectuate şi concluziilor
responsabilităţi. Acestea sunt relevante pentru ocupaţie, sunt formulate” şi exemplele pot continua.
generice şi necesită cunoştinţe teoretice şi deprinderi practice
specifice. Schema actuală de certificare a competenţei este
reglementată prin Dispoziţia Inspectorului General al Poliţiei
La nivelul IGPR activitatea este coordonată prin intermediul Române 151.814/2002 privind atestarea experţilor iar Calitatea
structurii de Resurse Umane – Serviciul Psihologie şi Analiză de expert oficial este recunoscută în temeiul art. 26 alin. (15)
Organizaţională, în cadrul căruia îşi desfăşoară activitatea din Legea nr. 218/2002 de Organizare şi Funcţionare a Poliţiei
specialişti sociologi şi psihologi. Rolul acestei structuri este şi Române.
de a iniţia şi menţine colaborarea cu CNFPA pentru asigurarea Ceea ce lipseşte acestei reglementări, în esenţă, este
unei aplicări corecte a procedurilor în discuţie. faptul că nu acoperă aria specialiştilor şi a tehnicienilor
criminalişti şi nu avea inclusă o schemă de supraveghere şi
În prezent se află în desfăşurare, conform metodologiilor recertificare. Propunerile Institutului de Criminalistică sunt
expuse mai sus, procesul de analiză a muncii pentru structura transpuse într-un nou text, care vor acoperi acest deficit, fiind
de Prevenire a Criminalităţii. Acest studiu se doreşte a fi unul în prezent dezbătute la Oficiul Juridic şi vor fi finalizate sub
pilot, de familiarizare a întregului personal cu procedura de forma unei noi dispoziţii.
lucru, cu normele şi standardele reglementate în domeniu.
Este de remarcat rolul psihologilor şi sociologilor în acest Implementarea standardului ISO 17024 reprezintă o
proces, ţinând cont de caracterul ştiinţific şi operaţional al necesitate şi este doar o problemă de timp. Singura întrebare
întregului demers. la care trebuie să găsim răspuns este: CÂND?
În perioada următoare, exinderea acestui proces va include
structura de Ordine Publică. Motivele alegerii acestei structuri STANDARDIZAREA:
sunt date de necesitatea uniformizării şi standardizării ESTE O MĂSURĂ A CAPABILITĂŢII UNEI STRUCTURI;
activităţilor desfăşurate, corelarea acestora cu capacităţile A NIVELULUI DE DEZVOLTARE A UNEI ORGANIZAŢII RI A
individuale ale personalului încadrat, specificul muncii, numărul MATURITĂŢII SISTEMULUI, ÎN SENS EVOLUTIV.
mare de lucrători în domeniu şi vizibilitatea serviciului

CRIMINALISTICA 15
STANDARDIZAREA ÎN ROMÂNIA

Comisar şef de poliţie Cristian CHIRAN - Serviciul criminalistic al I.P.J. Argeş


Comisar de poliţie Ion PLEaEA - Institutul de Criminalistică al I.G.P.R.
Subcomisar de poliţie Radu GLONŢ - Serviciul criminalistic al I.P.J. Argeş

Standardization is accomplished at national level by ASRO (Association for Standardization from


Romania). The material contains general aspects about the standards and standardization, about the
content, role, types, life cycle, reproduction and the processes of standardization. Also, the document
presents the certification of conformity with standards and quality assurance, accreditation,
standardization in forensics and the quality policy in forensics.

Capitolul I aspectele tehnice, economice şi sociale ale activităţii umane şi


Istoricul standardizării: încheind cu toate disciplinele de bază cum ar fi limbajul,
matematica, fizica etc.
Premergătoare celui de-al doilea război mondial, primele ■ Sunt coerente şi consecvente : standardele sunt elaborate
standarde cu caracter naţional au fost adoptate în 1937 - 1938 de către comitetele tehnice care sunt coordonate de către un
în cadrul AGIR - Asociaţia Generală a Inginerilor din România. organism specializat şi asigură depăşirea barierelor dintre
În anul 1948 a luat fiinţă Comisiunea de Standardizare, diferitele domenii de activitate şi diferite politici comerciale;
primul organism naţional de standardizare. ■ Rezultă din participare : standardele reflectă rezultatele
După o serie de reorganizări ale organismului naţional de activităţii desfăşurate în comun, ce implică toate părţile
standardizare, în 1970, a luat fiinţă Institutul Român de competente şi sunt validate prin consens, pentru a reprezenta
Standardizare - IRS care a funcţionat până în anul 1998. toate interesele relevante: producători, utilizatori, laboratoare,
Prin Ordonanţa 39/1998, se pun bazele standardizării autorităţi, consumatori etc.
voluntare în România. De la această dată, organismul naţional ■ Sunt procese active : standardele se bazează pe
de standardizare este Asociaţia de Standardizare din România experienţa reală şi conduc la rezultate materiale în practică
- ASRO. (produse – atât bunurile, cât şi serviciile, metodele de încercare
Ordonanţa 39/1998 a fost aprobată şi modificată prin Legea etc.); ele stabilesc un compromis între cele mai ridicate nivele
nr. 355 din 6 iunie 2002 şi publicată în Monitorul Oficial al de progres şi constrângerile economice ale timpului;
României nr. 447 din 26 iunie 2002. ■ Sunt actualizate : standardele sunt revizuite periodic sau
În prezent ASRO este membru cu drepturi depline la: după cum dictează circumstanţele, pentru a le asigura
actualitatea şi, de aceea, evoluează împreună cu progresul
- CEN - Comitetul European de Standardizare social şi tehnologic;
■ Au statut de referinţe în contracte comerciale şi în
- CENELEC - Comitetul European de instanţă, în cazul unei dispute;
Standardizare pentru Electrotehnică ■ Au recunoaştere naţională sau internaţională :
standardele sunt documente şi sunt recunoscute ca valabile la
- CEI - Comisia Electrotehnică Internaţională nivel naţional, regional sau internaţional, după caz;
■ Sunt disponibile pentru oricine : standardele pot fi
- ISO - Organizaţia Internaţională de consultate şi achiziţionate fără restricţie.
Standardizare Ca regulă generală, standardele nu sunt obligatorii, acestea
având o aplicare voluntară. În anumite cazuri, implementarea
şi membru observator la: poate fi obligatorie (cum ar fi în domeniile legate de securitate,
instalaţii electrice sau în contracte publice).
- ETSI - Institutul European de
Standardizare pentru Telecomunicaţii Rolul standardelor
Un standard reprezintă un nivel de experienţă şi tehnologie,
care face ca prezenţa industriei în elaborarea sa să fie
Capitolul II indispensabilă.
Standardele şi standardizarea în concepţia Acesta este un document de referinţă folosit, în special, în
Organizaţiei Internaţionale de Standardizare – ISO contextul contractelor publice sau în cadrul comerţului
internaţional, pe care se bazează majoritatea contractelor
Standardele şi standardizarea: comerciale.
Ghidul ISO/CEI 2: 1996 defineşte standardul ca fiind un Standardele sunt folosite de către industriaşi ca şi referinţă
document, stabilit prin consens şi aprobat de către un indiscutabilă, ce simplifică şi clarifică relaţiile comerciale dintre
organism recunoscut, care asigură, pentru uz comun şi repetat, partenerii economici.
reguli, linii directoare sau caracteristici pentru activităţi sau Standardele sunt documente şi se folosesc din ce în ce mai
rezultatelor lor, cu scopul de a se obţine gradul optim de ordine mult în jurisprudenţă.
într-un anumit context.
Pentru factorii economici, standardele sunt:
Conţinutul unui standard: ■ Un factor de raţionalizare a producţiei : standardul face
Standardele variază ca şi caracter, subiect sau volum. posibilă stăpânirea caracteristicilor tehnice, pentru a satisface
Acestea includ mai multe discipline: începând cu toate clientul, pentru a valida metodele de fabricaţie, pentru

16 CRIMINALISTICA
creşterea productivităţii, dând un sentiment de securitate Aprobarea textului, pentru a fi publicat ca standard;
operatorilor şi instalatorilor; Revizuirea: aplicarea tuturor standardelor reprezintă
■ Un factor de clarificare a tranzacţiilor : în faţa unei oferte obiectul unei evaluări, efectuate în mod regulat de către
supraaglomerate de produse sau servicii, care pot avea valori organismul de standardizare în ceea ce priveşte relevanţa,
practice extrem de diferite, existenţa sistemelor de referinţă ceea ce face posibilă detectarea la timp a unui standard, ce
facilitează o mai bună evaluare a ofertelor şi reducerea trebuie adaptat la alte necesităţi. După revizuire, un standard
incertitudinilor, ajută la definirea necesităţilor, optimizează poate fi confirmat fără schimbări, poate merge în continuare la
relaţiile cu furnizorii, elimină necesitatea unor încercări revizuire sau poate fi anulat.
suplimentare;
■ Un factor de inovare şi dezvoltare a produselor : Reproducerea standardelor
participarea la activitatea de standardizare favorizează Standardul nu poate fi copiat, reprodus electronic sau
anticiparea şi, prin aceasta, asigură progresul simultan al transmis, în tot sau în parte, sub orice formă şi prin orice
produselor. Standardele au un rol favorabil în inovare datorită mijloace, electronic sau mecanic, inclusiv prin fotocopiere şi
transferului de cunoştinţe; microfilm, fără acordul scris al organismului naţional sau
■ Un factor de transfer al noilor tehnologii : standardizarea internaţional de standardizare în cauză, decât dacă nu este
facilitează şi accelerează transferul de tehnologie în domeniile prevăzut altfel.
care sunt esenţiale atât pentru companii, cât şi pentru
persoane fizice (noi materiale, sisteme de informare, Utilizarea reţelelor publice, inclusiv a Internetului
biotehnologie, produse electronice, fabricarea integratelor La toate nivelele – naţional, regional sau internaţional –
pentru computere – CIM etc.); organismul naţional de standardizare trebuie consultat în
■ Un factor pentru selectarea strategică a companiilor : prealabil, în cazul deschiderii unei reţele electronice publice
participarea la standardizare înseamnă introducerea soluţiilor sau private (Internet, Intranet sau ceva similar) destinate
adaptate la competenţa unei companii şi echiparea acelei diseminării, transmiterii sau schimburilor de texte sau părţi ale
companii, pentru a putea concura într-un mediu economic textelor standardelor, în cadrul sau în afara activităţii de
competitiv. Asta înseamnă să acţionezi în spiritul standardizării, standardizare. Indiferent de situaţie, există o obligaţie strictă de
nu să suporţi costurile. a urmări recomandările organismului internaţional şi naţional
de standardizare în cauză ori de câte ori sunt utilizate reţele
Tipuri de standarde: publice sau private.
■ Standarde pentru metode de încercare şi pentru analiză Standardizarea este recunoscută astăzi ca fiind disciplina
care măsoară caracteristicile – aplicabile şi în criminalistică; esenţială pentru toţi agenţii economici, care trebuie să depună
■ Standarde care definesc caracteristicile unui produs eforturi pentru cunoaşterea motivaţiilor şi a implicaţiilor
(standard de produs) sau specificaţii pentru un serviciu acesteia. Acum 20 de ani, standardizarea era un domeniu
(standarde pentru activităţi de servicii) şi pragurile de rezervat doar câtorva specialişti. Astăzi, companiile au preluat
performanţă ce trebuie atinse (utilizare adecvată, interfaţa şi standardizarea ca un element tehnic şi comercial major. Ele
interschimbabilitatea, sănătate, securitate, protecţia mediului, conştientizează faptul că trebuie să joace un rol activ în acest
contracte standard, documentaţia ce însoţeşte produsele sau domeniu sau să fie gata să accepte standardizarea, care se
serviciile etc.); desfăşoară fără contribuţia lor sau fără luarea în considerare a
■ Standarde de organizaţie, care se referă la descrierea intereselor lor. Mai mulţi factori au contribuit la definirea acestei
funcţiilor unei companii şi la relaţiile dintre acestea, cât şi la tendinţe;
structurarea activităţilor (managementul şi asigurarea calităţii,
mentenanţa, analizele de valoare, logistica, managementul Integrarea economică a Europei
calităţii, managementul proiectelor sau al sistemelor, Paşii alerţi spre integrarea economică europeană şi decizia
managementul producţiei etc.) ; Comisiei CE de a da standardelor o valoare decisivă în ceea
■ Standarde de prescripţii fundamentale care se referă la ce priveşte libera circulaţie a mărfurilor şi a serviciilor în cadrul
terminologie, metrologie, convenţii, semne şi simboluri etc. Uniunii au condus la rolul cheie pe care îl joacă instrumentul
normativ. Concurenţa în creştere şi specializarea pe care le
Ciclul de viaţă determină vor conduce la o dezvoltare majoră a schimburilor în
În general, un standard cuprinde şapte etape majore: cadrul Pieţei Unice. Aceste schimburi trebuie să se conformeze
Identificarea necesităţilor partenerilor: analiza pe sector a anumitor reguli. Comisia şi-a limitat rolul prin afirmarea
gradului de adecvare şi a fezabilităţii tehnico-economice a obiectivelor – cerinţele esenţiale – lăsând agenţilor economici,
activităţii normative, pe baza a două întrebări hotărâtoare: implicaţi în elaborarea standardelor, posibilitatea de a specifica
Standardul va asigura „un plus” tehnic şi economic în sector? modalităţile şi mijloacele de atingere a obiectivelor;
Există şi sunt disponibile cunoştinţele necesare pentru
elaborarea unui standard? Cerinţa calităţii
Programarea colectivă: strategie de gândire pe baza Apărută în anii ’50, cerinţa calităţii a dobândit o importanţă
necesităţilor identificate şi a priorităţilor definite de către toţi crescută şi se evidenţiază din ce în ce mai mult ca un factor
partenerii, apoi luarea deciziei de a se introduce în programul determinant al competitivităţii. Dacă astăzi este uşor să
de lucru al organizaţiei implicate; compari preţuri, este mult mai dificil să compari nivele de
Elaborarea proiectului de standard de către părţile calitate. Existenţa unui sistem de calitate de referinţă,
interesate, reprezentate de experţi (inclusiv producători, recunoscut unanim, reprezintă un instrument preţios de
distribuitori, utilizatori, consumatori, administraţie, laboratoare clarificare. Acesta este rolul exact al standardelor;
etc., după caz), lucrând împreună în cadrul comitetelor tehnice;
Evoluţia tehnică şi tehnologică
Consensul experţilor privind proiectul de standard; Un alt factor pozitiv pentru expansiunea standardizării este
Validarea: consultare la nivel internaţional şi/sau naţional, apariţia noilor tehnici şi tehnologii. Toate tehnicile privind
după caz, sub forma unei anchete publice, ce implică toţi informaţia, prelucrarea şi transmiterea la distanţă a acesteia
partenerii economici, pentru a avea asigurarea că proiectul de (prelucrarea datelor, telecomunicaţiile, căile de informaţii etc.)
standard este conform interesului general şi nu ridică alte implică stabilirea reţelelor. În ceea ce priveşte alte tehnici
obiecţii majore. Finalizarea textului proiectului de standard; bazate pe reţele (transmisii electronice), dezvoltarea acestora

CRIMINALISTICA 17
depinde de acceptul utilizatorilor în privinţa regulilor comune management de mediu cu modelul relevant din seriile de
care facilitează interoperabilitatea. Într-o economie a ţărilor standarde privitoare la sistemele de management ISO 9000
dezvoltate, aceste tehnici joacă un rol considerabil, fapt sau ISO 14000. Diferitele sisteme de referinţă nu sunt legate
atestat, spre exemplu, de expansiunea ridicată a Electronic de nivelul de performanţă a produsului.
Data Interchange (EDI);
Laboratoarele de încercări acreditate
Standardizarea internaţională, regională şi naţională Producătorii pot avea nevoie de sprijinul tehnic al
Standardele se elaborează la nivel internaţional, regional şi laboratoarelor de încercări independente, fie pentru
naţional. Coordonarea activităţilor la aceste trei nivele este dezvoltarea unor produse noi, fie în etapa de marketing şi
asigurată prin structuri comune şi acorduri de cooperare. export. Multe ţări industrializate au făcut eforturi substanţiale
Fiecare ţară are propriul sistem naţional de standardizare. pentru a dezvolta reţele de laboratoare, care furnizează
Organismele principale sau cele mai reprezentative sunt asigurarea calităţii serviciilor de încercare (în special în termeni
membre ale organismelor regionale sau internaţionale; legaţi de calitatea rezultatelor pe care îşi bazează deciziile).
La nivel naţional, există un număr de reţele de laboratoare.
Procesele de standardizare Organismele naţionale de standardizare pot fi contactate
La nivel naţional, activitatea de standardizare este condusă pentru informaţii privind ţările lor.
de comitetele de standardizare, care pot beneficia de asistenţă Accesul la standarde şi la serviciile de standardizare
din partea grupurilor de experţi. Aceste comitete sau grupuri de Fiecare organism naţional de standardizare îşi
lucru sunt alcătuite din reprezentanţi calificaţi din cadrul administrează propria colecţie de standarde şi are acces la
cercurilor industriale, institutelor de cercetare, autorităţilor colecţiile altor instituţii. Acesta face disponibilă colecţia pentru
publice, consumatorilor sau organismelor de profil. agenţii economici şi oferă o gamă de servicii. Acestea pot
La nivel regional sau internaţional, activitatea este condusă include:
de comitete tehnice pentru ale căror secretariate, organismele ■ instrumente şi servicii de informare gratuite pentru
naţionale de standardizare îşi asumă responsabilitatea. Aceste identificarea standardelor sau pentru anunţarea standardelor
comitete tehnice sunt create de către consiliile tehnice de noi: cataloage, reviste informative, servere web etc.;
management a organismelor regionale sau internaţionale ■ servicii contra cost pentru accesul la textele normative în
relevante. Toţi membrii naţionali au dreptul să fie reprezentaţi diferite formate:
în cadrul comitetelor internaţionale sau regionale, pentru Abonamente, format hârtie, CD-ROM, online;
fiecare domeniu în parte. ■ serviciile de notificare sau abonare pentru informaţii
actualizate;
Capitolul III ■ asistenţă tehnică, incluzând exportatorii.
Certificarea conformităţii cu standardele Obiectivele Asociaţiei de Standardizare din România sunt:
şi asigurarea calităţii ■ coordonarea activităţii de elaborare a standardelor
naţionale;
Certificarea este o procedură prin care o terţă parte dă ■ crearea unui climat favorabil aplicării standardelor
asigurarea scrisă că un produs, proces sau serviciu este în naţionale în economie.
conformitate cu cerinţele specificate. (Definiţie: Ghidul 2
ISO/CEI: 1996). Reprezentarea intereselor economiei naţionale în
Acesta este diferit de alte sisteme de dovedire a activităţile de standardizare internaţionale şi europene
conformităţii, cum ar fi declaraţiile furnizorului, rapoartele
laboratoarelor de încercări sau rapoartele organismelor de ■ ASRO se implicã şi în sprijinirea organizaţiilor în procesul
inspecţie. Certificarea se bazează pe rezultatele încercărilor, de aplicare a standardelor prin instruire şi prestarea de
inspecţiilor şi auditurilor şi dau încredere clientului în ceea ce asistenţã calificatã.
priveşte intervenţia sistematică a unei terţe părţi competente. ■ Urmând aceste obiective, ASRO participã de fapt, la
efortul naţional de pregãtire a producãtorilor români, pentru
Rolul certificării accesul pe piaţa unicã europeanã, ceea ce reprezintã ţelul
Certificarea este un avantaj, atât pentru producător, cât şi primordial al ţãrii noastre.
pentru cel care achiziţionează, consumator sau distribuitor. ■ Lectorii proprii ASRO, cât şi colaboratorii acesteia
Aceasta adaugă o valoare incontestabilă produsului sau (Universitatea Politehnicã Bucureşti, Institutul Român de
serviciului care poartă marca sa comercială. Management, Institutul de Statisticã Matematicã al Academiei
Pentru producător sau pentru cel care furnizează servicii, Române, Direcţia de Sãnãtate Publicã Bucureşti,
aceasta valorifică bunurile sau serviciile, deschide pieţele şi Departamentul de Integrare Europeanã, Institutul Naţional de
simplifică relaţiile. Metrologie etc.) sunt de o înaltã ţinutã profesionalã.
Pentru utilizator, ea furnizează asigurarea că produsul ■ Totodatã, ASRO creeazã un cadru modern de instruire
achiziţionat îndeplineşte caracteristicile definite sau că procesele prin dotãri audio-video şi informatice şi un sistem dinamic şi
organizaţiei îndeplinesc cerinţele specificate. Anumite mărci de interactiv de formare, care urmãreşte implicarea directã a
certificare a produsului pot reprezenta asigurarea securităţii şi participanţilor, prin efectuarea unor studii de caz şi simularea
calităţii. Certificarea facilitează diferenţierea produselor sau de audituri, având la bazã documentaţia corespunzãtoare.
serviciilor aparent identice; aceasta oferă tuturor posibilitatea ■ Conform art. 22 din Legea 355/2002, ASRO dobândeşte
unui apel, în cazul nemulţumirii. de drept exclusivitatea exercitării atribuţiilor prevăzute la art. 71
litera m) de prestare servicii de instruire, expertiză, transfer de
Tipuri de certificare cunoştinţe, asistenţă tehnică şi alte asemenea în domeniul
Certificarea produsului atestă faptul că acesta este în standardizării.
conformitate cu caracteristicile de securitate, adecvat utilizării Capitolul IV
şi/sau interschimbabilităţii definite în standarde şi în ACREDITAREA
specificaţiile suplimentare standardelor, atunci când acestea
sunt cerute de către piaţă. Acreditarea conferă încredere în imparţialitatea,
Certificarea organizaţiei demonstrează conformitatea independenţa şi competenţa tehnică a organismelor acreditate,
calităţii, de exemplu, a unei organizaţii sau a sistemului său de care activează în domeniul evaluării conformităţii. Prin

18 CRIMINALISTICA
organism se înţelege orice laborator, organism de certificare, pentru confirmarea sau recunoaşterea laboratoarelor. Acest
organism de inspecţie sau orice alt tip de entitate juridică, care Standard nu este destinat să fie utilizat ca bază pentru
poate face obiectul unei acreditări. certificarea laboratoarelor.
RENAR este organismul naţional de acreditare – evaluează 2. 17020:2005 în activitatea de cercetare a locului faptei.
competenţa OEC, promovează şi dezvoltă acreditarea şi Acest standard precizează criteriile generale referitoare la
evaluarea conformităţii, conform Statutului său ed. competenţa organismelor imparţiale care efectuează inspecţii,
VIII/16.03.2006, bazat pe Statutul cadru (Ordinul nr. 81 / 2006 indiferent de sector. Standardul specifică, de asemenea,
al ministrului economiei şi comerţului privind modificarea criteriile de independenţă. Este destinat a fi utilizat de
anexei la Ordinul ministrului industriei şi resurselor nr. organismele de inspecţie şi de organismele de acreditare a
317/2002, pentru aprobarea Statutului cadru al organismului acestora, precum şi de alte organisme, care au legătură cu
naţional de acreditare). recunoaşterea competenţei organismelor de inspecţie. A fost
În societatea de astăzi se cere adesea să se declare în elaborat în scopul promovării încrederii în acele organisme de
mod obiectiv conformitatea produselor (inclusiv serviciilor) faţă inspecţie care i se conformează.
de cerinţe specifice. Organismele de evaluare a conformităţii Standardul a fost elaborat pe baza experienţei
(OEC) pot declara, în mod obiectiv, o astfel de conformitate, organismelor europene, care efectuează inspecţii, ţinând
prin activităţi care includ: certificare, inspecţie, încercare, seama de cerinţele şi recomandările documentelor europene şi
etalonare. internaţionale, cum ar fi seria de standarde ISO 9000 8EN/ISO
Termenii generali şi definiţiile referitoare la evaluarea 9000) şi Ghidul ISO/CEI 39.
conformităţii, inclusiv la acreditarea OEC şi la utilizarea
evaluării conformităţii pentru facilitarea comerţului, se regăsesc Capitolul VI
în SR EN ISO/CEI 17000:2005 – Evaluarea conformităţii. Politica privind calitatea în criminalistică
Vocabular şi principii generale.
Cerinţele generale pentru organismele de acreditare, care Prin programele manageriale ale Inspectorului General al
evaluează şi acreditează OEC, sunt specificate în SR EN Poliţiei Române, directorul Institutului de Criminalistică, ale
ISO/CEI 17011:2005 - Evaluarea conformităţii. Cerinţe inspectorilor-şefi ai I.P.J.-urilor teritoriale, precum şi ale şefilor
generale pentru organismele de acreditare, care acreditează serviciilor criminalistice teritoriale, a fost stabilită ca principală
organisme de evaluare a conformităţii. direcţie a politicii manageriale, în domeniul calităţii activităţilor
Evaluarea competenţei unui OEC de către RENAR se face efectuate în laboratoarele serviciilor criminalistice, asigurarea
pe baza unui anumit standard (anumitor standarde) şi / sau competentei personalului şi a calităţii examinărilor efectuate, la
altor documente normative, pentru un domeniu de acreditare nivelul cerinţelor standardelor naţionale şi internaţionale.
definit. Evaluarea competenţei unui OEC implică evaluarea Această politică este adecvată destinaţiei laboratoarelor
competenţei tuturor operaţiunilor OEC, inclusiv competenţa serviciilor criminalistice, cu scopul de a satisface cerinţele
personalului, a validităţii metodologiei de evaluare a clientului (în particular ale organului de poliţie judiciară,
conformităţii şi a validităţii rezultatelor evaluării conformităţii. procuror sau instanţa de judecată) şi reglementărilor legale în
Prin acreditarea acordată de RENAR, se atestă că OEC şi- vigoare.
a demonstrat oficial competenţa de a efectua sarcini specifice Sistemul de management al calităţii este documentat şi
de evaluare a conformităţii. aplicat la toate nivelele activităţii laboratoarelor serviciilor
Acreditarea furnizează încredere cumpărătorilor şi criminalistice, iar asigurarea calităţii constituie o
autorităţilor, facilitează comerţul transfrontalier. Scopul final responsabilitate pentru fiecare angajat din cadrul instituţiei.
este realizarea unei singure acreditări şi a unei singure evaluări Conducerea Serviciilor Criminalistice se angajează să
a conformităţii. îmbunătăţească continuu eficacitatea acestuia şi a serviciilor
realizate de laboratoare. Politica şi obiectivele calităţii sunt
Capitolul V comunicate, înţelese şi aplicate de către întreg personalul
Standardizarea în criminalistică laboratorului. Politica în domeniul calităţii şi metodele de
conducere sunt stabilite astfel încât să se asigure
În criminalistică, Inspectoratul General al Poliţiei Române a compatibilitatea cu celelalte politici definite în cadrul societăţii/
demarat activităţile specifice pentru implementarea a două inspectoratului.
standarde:
1. 17025: 2005 în activitatea de expertiză, constatare Obiectivele generale privind calitatea sunt:
tehnico-ştiinţifică şi identificări judiciare. ■ creşterea competenţei personalului, îmbunătăţirea
Acest Standard specifică cerinţele generale referitoare la calităţii analizelor/ examinărilor;
competenţa necesară efectuării încercărilor şi/sau etalonărilor, ■ oferirea de servicii de încercare (comparare, expertizare,
inclusiv eşantionarea. Acesta acoperă încercările şi etalonările constatare, căutare în bazele de date, identificare a obiectelor,
efectuate, folosind metode standardizate, metode persoanelor şi cadavrelor) către clienţi la nivelul calitativ
nestandardizate şi metode dezvoltate în laborator. Standardul corespunzător posibilităţilor de lucru ale serviciului;
este aplicabil tuturor organizaţiilor, care efectuează încercări ■ asigurarea într-un viitor apropiat de localuri şi condiţii
şi/sau etalonări. ambientale corespunzătoare;
Standardul este aplicabil tuturor laboratoarelor, indiferent ■ asigurarea de echipamente de încercare şi măsurare
de numărul personalului sau de amploarea domeniului corespunzătoare analizelor efectuate, verificarea metrologică,
activităţilor de încercare şi/sau etalonare. Atunci când un repararea şi menţinerea unui sistem al calităţii, autocontrolul,
laborator nu efectuează una sau mai multe din activităţile controlul interlaboratoare, colaborarea cu laboratoare de
acoperite de acesta, cum ar fi: eşantionarea şi proiectarea/ referinţă;
dezvoltarea de metode noi, cerinţele acelor capitole nu se ■ acreditarea şi menţinerea acreditării laboratoarelor;
aplică. ■ instruirea şi perfecţionarea continuă a personalului,
Acest Standard este destinat utilizării de către laboratoare familiarizarea lui cu cerinţele unui sistem de asigurare a
în dezvoltarea sistemelor de management al calităţii calităţii;
administrative şi tehnice care determină funcţionarea lor. De ■ evaluarea şi analiza periodică a modului de funcţionare a
asemenea, acesta poate fi utilizat de clienţii laboratorului, Sistemului de Management al Calităţii, în vederea îmbunătăţirii
autorităţile de reglementare şi organismele de acreditare acestuia.

CRIMINALISTICA 19
MODALITĂŢI DE ÎNCERCĂRI, ETALONĂRI
RI VALIDĂRI ALE METODELOR

Comisar şef de poliţie drd. NICOLAE PREDA


- şeful Serviciului de Criminalistică din I.P.J. Giurgiu

Modalities of testing ,standards and validation for methods.

The standard SR EN ISO /CEI 17025 :2005


“General demands for the competency of testing and accreditation laboratories.
The testing methods and the validation method are stipulated by the point 5.4. from this standard.
TESTING – tehnical function for the of one or more product, process or service
characteristics, in conformity with a specific procedure.
PROCEDURE – specified modality for the development of an activity.
STANDARDS – group of functions that establish, in specified conditions, the relation between values
indicated by a measure mean or by a measure system, values represented by a materialized measure and
by a reference point and adequate values of a size set up as a reference standard.
A method is adequate whether realizes the established performance parameters.
The methods have to be completely documented and validated.
By the validation ,it is proved that the method performances are in the conformity with selected criteria
from standardized methods, for a certain parameter ( repeatability, exactity, reproducibility, incertitude).

Document de referinţă Instrucţiunile de lucru trebuie să cuprindă cel putin date /


informaţii referitoare la :
STANDARDUL ■ tipul de activitate (încercare)
SR EN ISO / CEI 17025:2005 “Cerinţe generale pentru ■ proba /obiect de încercat;
competenţa laboratoarelor de încercări şi acreditări”. ■ descrierea măsurandului;
Metodele de încercare şi validare a metodei sunt stipulate ■ echipamentul de încercare şi de măsurare;
în pct.5.4. din standard. ■ condiţii de mediu necesare – unde este cazul;
■ procedura de încercare;
Definiţii: ■ verificări înaintea începerii activităţii;
Încercare – operaţie tehnică de determinare a uneia sau ■ etalonarea echipamentului;
mai multor caracteristici ale unui produs, proces sau serviciu ■ reglarea şi calibrarea internă după caz;
dat, în conformitate cu o procedură specifică. ■ precauţii şi măsuri de siguranţă;
Procedură – mod specificat de desfăşurare a unei ■ calificarea personalului;
activităţi. ■ modul de calcul şi prelucrarea datelor;
Etalonare – ansamblu de operaţii care stabilesc, în ■ criterii de acceptabilitate a rezultatelor;
condiţii specificate de relaţia dintre valorile indicate de un ■ date brute / suport.
mijloc de măsurare sau de un sistem de măsurare, sau valorile Laboratorul trebuie să identifice riscurile asociate
reprezentate de o măsură materializată şi de un material de activităţilor desfăşurate şi să elaboreze instrucţiuni şi măsuri de
referinţă şi valorile corespunzătoare unei mărimi, stabilită ca siguranţă a muncii
etalon de referinţă.
Metodă de încercare – procedură tehnică specificată Alegerea metodelor
pentru efectuarea unei încercări,determinări.
Laboratorul trebuie să-şi declare politica de alegere a
O metodă este adecvată dacă realizează parametrii de metodelor de încercare / etalonare. Trebuie declarate clar
performanţă stabiliţi. activităţile de încercare/etalonare, astfel:
Metodele trebuie să fie complet documentate şi validate. încercări şi etalonări;
Prin validare se dovedeşte că performanţele metodei domeniul/tipul de produse de încercat;
sunt în conformitate cu criteriile fixate în metodele măsurătorile (tipul de determinări) efectuate;
standardizate, pentru un anumit parametru (repetabilitate, metode / Echipamente / Tehnici utilizate;
exactitate,reproductibilitate, incertitudine). domeniul (de valori) şi incertitudinea de măsurare (unde
este cazul).
Pentru echipamentele cu care se efectuează analizele /
determinări / încercări sunt întocmite instrucţiuni de lucru.

20 CRIMINALISTICA
Metodele trebuie să fie complet documentate şi validate aplică pentru prima dată sau se produc schimbări în metodele
(excepţie fac metodele standardizate). de operare sau de personal.
O metodă este adecvată dacă realizează parametrii de • Validarea se face, în acest caz, utilizându-se materiale de
bază stabiliţi. referinţă sau lucrând în paralel cu o altă metodă. Se dovedeşte
Pentru cazul schimbării referenţialului de încercare că performanţele metodei sunt în conformitate cu criteriile
(standarde anulate, metode noi impuse de reglementări sau de fixate în metodele standardizate, pentru un anumit parametru
client etc.) laboratorul trebuie să-şi documenteze politica şi (repetabilitate, exactitate, reproductibilitate, incertitudine).
procedura de tranziţie la noile metode de încercare.
Laboratorul poate solicita obţinerea acreditării pentru Amploarea validării şi parametrii de performanţă studiaţi
metode de încercare care se bazează pe standardele de depind de :
referinţă anulate. În acest caz, laboratorul trebuie să identifice, tipul de metodă:
în lista de definire a încercărilor, aceste standarde. • calitativă / semicantitativă /cantitativă;
Metodele publicate în jurnale şi reviste de specialitate nu • distructivă / nedistructivă;
sunt considerate standardizate, deoarece au fost • de rutină / de referinţă / ad hoc / empirică;
experimentate numai în laboratorul autorului. Metodele oficiale • cantitatea de probă necesară şi cantitatea disponibilă;
omologate( AOAC, OIE, EPA, CIPAC etc.) au fost validate sau • materialul de încercat;
verificate în mai multe laboratoare şi sunt echivalente • domeniul de valori (component major sau urme);
metodelor standardizate. • utilizarea avută în vedere pentru rezultate;
• cerinţe reglementare sau ale clientului.
Procedura de încercare / etalonare trebuie să cuprindă
descrierea următoarele aspecte: declaraţia de validare se dă numai pe baza datelor
specificarea cerinţelor; experimentale dacă performanţele reale ale metodei se înscriu
prelevare/eşantionare; în performanţele prestabilite
pregătirea probei;
identificare/ confirmare măsurând (dacă este cazul); Incertitudinea de măsurare
determinarea cantitativă a mărimilor urmărite prin Laboratorul trebuie să documenteze şi să implementeze
încercare; procedura/proceduri privind estimarea incertitudinii de
achiziţia şi analiza datelor obţinute prin încercare; măsurare şi să identifice persoanele/funcţiile care aplică
interpretarea datelor; procedura/procedurile de estimare/verifică/validează
raportare / comentarii. rezultatele.
Laboratorul trebuie să estimeze incertitudinea de
Modalităţi de încercări, etalonări şi validări ale metodelor măsurare pentru fiecare metodă de încercare.
Prin metode standardizate: Laboratoarele de încercări care fac etalonări interne
• sunt metode oficiale omologate, verificate şi validate de trebuie să estimeze incertitudinea de măsurare asociată
mai multe laboratoare, respectă un anumit standard; acestor etalonări.
• trebuie verificate sub aspectul capacităţii laboratorului de
a realiza cerinţele din specificaţiile de referinţă. Reducerea efectului echipamentelor de prelevare şi
Prin metode nestandardizate: încercare asupra rezultatelor
• nu se regăsesc încadrate într-un standard, sunt ■ Laboratorul trebuie să se asigure că echipamentele de
recomandate de laboratoarele de profil; prelevare au un efect cât mai mic asupra rezultatelor.
• laboratorul trebuie să obţină acordul scris al clientului ■ Să se asigure că are toate echipamentele necesare
înainte de a o utiliza. pentru a putea genera rezultate valide.
Prin metode proprii ale laboratoarelor: ■ Echipamentul este adecvat pentru aplicaţii.
• sunt metode complet documentate şi adecvate scopului ■ Pentru echipamente trebuie să existe un program de
acestora, pentru care există personal competent în utilizarea mentenanţă şi confirmare (etalonare).
lor. Echipamentele de măsurare
■ Pentru echipamentele de măsurare şi, unde este cazul,
Metodele proprii şi metodele nestandardizate trebuie: pentru părţile lor componente este recomandabil să se facă o
• validate înainte de utilizare pe probe reale; validare înainte de utilizare.
• verificată adecvarea faţă de cerinţe; ■ Pentru echipamentele care influenţează calitatea
• revalidate dacă se schimbă condiţiile de încercare; rezultatelor măsurătorilor trebuie realizat un program de
• revalidate după o lungă perioadă de neutilizare. etalonare.

Metodele proprii dezvoltate de laborator trebuie: Intervalul de timp dintre două etalonări succesive depinde
• validate în cursul dezvoltării metodei; de caracteristicile de fiabilitate metrologică ale mijlocului
• verificate din punct de vedere al performanţei, respectiv de măsurare,de intensitatea şi condiţiile specifice ale
comparativ cu datele din literatura pentru metode similare utilizării.
standardizate. Pentru echipamentele de măsurare este obligatoriu să se
ţină log book –uri.
Modalităţi de validare a metodelor Cu excepţia aparatelor, care prin domeniul de măsurare,
teste interlaboratoare; intră sub incidenţa metrologiei legale şi care trebuie etalonate
încercări între laboratoare similare; sau verificate de persoane (laboratoare) autorizate de
încercări în laboratorul propriu. metrologia legală, restul aparatelor din program pot fi etalonate
• Laboratoarele Serviciului de Criminalistică, de regulă, nu pe baza procedurilor de etalonare.
dezvoltă metode proprii de încercare şi nu desfăşoară o Laboratorul trebuie să păstreze, după caz,documente
activitate propriu-zisă de validare a metodelor. privind punerea în funcţiune a mijloacelor de măsurare,
• Se utilizează totuşi tehnici de determinare a reparaţiile acestora (anuale sau mai frecvente) respectiv
performanţelor sau confirmare a metodelor, atunci când se etalonările înainte de fiecare utilizare.

CRIMINALISTICA 21
Procesul identificării dactiloscopice (ACE-V)
şi Procedura Opiniilor Diferite (POD)

Experţi dactiloscopi:
Comisar-şef de poliţie IONEL NECULA
Subcomisar de poliţie FLORIN RONTESCU
- Institutul de Criminalistică

ACE-V is a scientific method in the comparison and identification of friction ridge. This
methodology defines the pfases of identification process: analysis, comparison, evaluation and
verification. This article also describes the procedure POD, used in all situations that a verifier does
not reach the conclusion of identification.

Procesul identificării dactiloscopice (ACE-V) şi Procedura Definiţii:


Opiniilor Diferite (POD) constituie premisa implementării în
laboratoarele de dactiloscopie din ţara noastră, a modului de Instrucţiunea (ACE-V) defineşte un proces utilizat în
lucru în acest domeniu la nivel mondial, fiind de asemenea un identificarea dactiloscopică şi cuprinde în structura sa 4 etape
subiect important în cadrul dezbaterilor diferitelor grupuri de (Analiză, Comparaţie, Evaluare, Verificare) necesare a fi
lucru pe dactiloscopie din Uniunea Europeană şi Statele Unite parcurse, în vederea emiterii unei opinii de identificare sau de
ale Americii. Constituie de asemenea o măsură de excludere a sursei. Acest proces este cunoscut şi sub
implementare/păstrare a sistemului de management al calităţii denumirea de metodologie sau protocol şi a fost conceput
şi acreditării conform ISO17025/2005. pentru prima dată de Poliţia Regală Canadiană, în anul 1959,
Conştient de faptul că cele mai multe erori în identificarea folosit ulterior în jurul anului 1980, în domeniul dactiloscopiei;
dactiloscopică, la nivel mondial, au fost generate de analiza Analiza – Prima etapă a procesului identificării
defectuoasă a unor urme papilare, Serviciul de identificări dactiloscopice, cunoscut şi ca faza informaţiilor, în care
judiciare din cadrul Institutului de Criminalistică emite aceste examinatorul dactiloscop stabileşte şi înregistreză
instrumente, ca suport indispensabil în desfăşurarea activităţii caracteristicile generale, individuale şi calitatea profilului
de identificare a oricărui examinator dactiloscop. papilar supus examinării, precum şi alte informaţii necesare
Scop: fără acces la modelul de comparaţie (sursa de origine);
Scopul acestor instrucţiuni este acela de a implementa în Comparaţia – a doua etapă a procesului identificării
domeniul dactiloscopiei din ţara noastră practicile care au fost dactiloscopice, care presupune observaţia deductivă a două
dezvoltate de laboratoare similare din străinătate, pentru a amprente papilare (proba în litigiu şi modelul de comparaţie),
asigura o examinare dactiloscopică eficientă de-a lungul stabilind gradul de similitudine al caracteristicilor proprii, în
întregului proces al identificării. vederea determinării sursei de origine;
Instrucţiunile asigură un cadru de lucru potrivit standardelor Evaluarea – cea de-a treia etapă a procesului identificării
şi principiilor calitative în examinarea dactiloscopică din spaţiul dactiloscopice destinată emiterii unei opinii referitoare la
ENFSI. Aceste standarde şi principii sunt în concordanţă cu determinarea sursei comune a două amprente papilare, opinie
cerinţele ISO17025/2005 care au legătură cu laboratoarele bazată pe observaţiile făcute în etapele analizei şi comparaţiei;
criminalistice. Verificarea – etapa finală a procesului identificării
Scopul final este acela de a documenta obiectiv probele dactiloscopice, efectuată de un al doilea examinator, în scopul
papilare de-a lungul procesului identificării, de la recepţia încercării reproducerii rezultatului primului examinator.
efectuată în cadrul POD defineşte o procedură
laboratoarelor AFIS până la utilizată pentru analiza şi eliminarea
furnizarea răspunsului opiniilor diferite în examinarea
către beneficiar, respectiv amprentelor papilare. Procedura
de a elimina posibilitatea Opiniilor Diferite este definită în
apariţiei erorilor în Metodologia identificării
activitatea de identificare dactiloscopice, elaborată de Grupul de
dactiloscopică. experţi europeni Interpol, în perioada
Domeniu: 1997-2001.

Instrucţiunile se aplică Importanţă:


activităţilor de examinare • oferă structura necesară ghidării
dactiloscopică efectuate de examinatorilor de-a lungul procesului
personalul laboratoarelor identificării;
AFIS pe segmentul • asigură bazele identificării sursei
amprentelor care au primit (amprentei), utilizând principii
girul căutării în baza de ştiinţifice;
date. • opiniile bazate pe respectarea

22 CRIMINALISTICA
instrucţiunilor ACE-V şi POD sunt obiective şi NU arbitrarii sau Se va avea în vedere faptul că o urmă papilară care conţine
pur intuitive; insuficiente caracteristici necesare identificării sursei poate fi
• asigură verificarea gradului de repetabilitate a rezultatului; extrem de utilă în excluderea unor persoane indicate de către
• reduc considerabil posibilitatea apariţiei erorilor; investigatori ca posibilă sursă.
• sunt instrumente necesare implementării /păstrării
acreditării laboratoarelor AFIS; Utilizare POD
• sunt implementate cu rezultate pozitive de laboratoare POD este utilizată în situaţia existenţei a două opinii
similare din reţeaua ENFSI, SUA, Canada etc. şi sunt diferite, după parcurgerea ACE-V, în scopul emiterii unei opinii
recunoscute de instanţele judecătoreşti. consolidate.

Utilizare ACE-V: Sunt supuse POD-ului următoarele categorii de urme


ACE-V se aplică, în situaţia examinărilor dactiloscopice, papilare:
tuturor categoriilor de probe papilare, forma scrisă a • urme papilare care conţin mai puţin de 12 elemente
determinărilor este cerută însă numai în cazul examinării dactiloscopice;
amprentelor papilare cu grad mare de dificultate. • urme papilare cu grad mare de dificultate (aceste urme
pot prezenta suprapuneri, claritate redusă, deformări, presiuni,
Categorii de urme papilare care fac obiectul înregistrărilor ondulaţii, zone mişcate);
ACE-V: • urme papilare în legătură cu care există diferenţe de opinii
• urme papilare care conţin mai puţin de 12 elemente referitoare la stabilirea factorului creator, după parcurgerea
dactiloscopice supuse procedurii identificării dactiloscopice; ACE-V.
• urme papilare cu grad mare de dificultate (aceste urme
pot prezenta suprapuneri, claritate redusă, deformări, presiuni, Expectanţe:
ondulaţii, zone mişcate). Instrucţiunile vin în ajutorul celor peste 100 de examinatori
Înregistrările informaţiilor din etapa analizei sunt necesare dactiloscopi din laboratoarele AFIS teritoriale, care au nevoie
pentru a putea demonstra şi verifica ulterior factorii care au stat de criterii clare de verificare şi evaluare a determinărilor,
la baza declarării identificării sursei sau excluderii acesteia. înainte de informarea investigatorilor.
Având în vedere numărul mare de urme papilare remise În cazurile dificile se renunţă la deciziile insularizate, uneori
laboratoarelor AFIS, pentru cele care nu pot fi incluse în bazate pe opinia celui mai în vârstă, prin cooptarea la decizie
categoria celor de mai sus, informaţiile obţinute în etapa a altor examinatori.
analizei nu sunt înregistrate.

Amendamente aduse la Legea nr. 156 din


08.04.2002 pentru aprobarea Ordonanţei
Guvernului nr. 2/2000 privind organizarea
activităţii de expertiză tehnică judiciară şi
extrajudiciară şi a Legii nr. 488 din 11.06.2002
privind autorizarea experţilor criminalişti

Expert ing. MIRCEA FIERBINŢEANU

The article bring up the necessity to evaluate the romanian sistem of judicial expertises for
supersession of all unclearness in this area, bring amendments on the „law of judicial and extrajudicial
expertise no.156/2002”.

Calitatea de expert criminalist a primit, prin legislaţia şi Franţa, se poate trage concluzia că acesta este un domeniu
aferentă, mai multe nuanţe şi expresii ce nu determină o ce, cu vădite efecte, poate duce la înlăturarea dezavantajelor
clarificare în această privinţă, conducând implicit la confuzii, amintite.
interpretări greşite, neclarităţi, inconsecvenţe şi abuzuri care
fac un deserviciu acestei activităţi. Actuala legislaţie se Prezentele inconveniente au fost sesizate, consemnate şi
impune a fi îmbunătăţită, atât prin perfecţionare, cât şi prin iniţiate de mai multe proiecte întreprinse de colective
reunificare cu calitatea de expert judiciar şi criminalist, având româneşti sau străine, dar nu s-au concretizat printr-o iniţiativă
în vedere faptul că poate participa la reabilitarea sistemului legislativă, care să ducă la salturi calitative. Activitatea de
judiciar din România. Prin comparaţie cu prevederile actelor expertiză tehnică judiciară şi extrajudiciară este reglementată
normative în vigoare din alte ţări, precum Republica Moldova de Legea nr. 156/2002 din 09.04.2002, pentru aprobarea

CRIMINALISTICA 23
Ordonanţei Guvernului nr. 2/2000, privind organizarea pierde licenţa. Acesta este încă un argument de unificare a
activităţii de expertiză tehnică judiciară şi extrajudiciară, legislaţiei aferente experţilor judiciari cu cei criminalişti.
publicată în Monitorul Oficial, Partea I-a nr. 249 din Un alt argument principal în domeniu este neclaritatea
15.04.2002, promulgată prin Decretul nr. 249/2002. Cealaltă privind modul de numire a experţilor şi dreptul părţilor la
activitate de expertiză criminalistică este reglementată de asistenţă de specialitate sau contraexpertiză, mai ales
Legea nr. 488/2002 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului pentru experţii judiciari numiţi în faza de cercetare penală,
nr. 75/2000, pentru autorizarea experţilor criminalişti, fapt ce produce neuniformitatea în antrenarea experţilor,
publicată în Monitorul Oficial Partea I-a nr. 578 din constatându-se astfel că unii experţi sunt numiţi, de foarte
05.08.2002. Pe lângă aceste legi, mai sunt şi alte acte multe ori, în defavoarea altora care nu au ce lucra. Aici s-au
normative care au fost emise cu diferite ocazii de înfiinţare, identificat înţelegeri periculoase între organele ce
reglementare sau organizare care, acţionând pe diferite instrumentează dosarele şi experţii care sunt numiţi de
planuri, conduc la confuzii şi interpretări greşite, iar în final la foarte multe ori, fenomenul fiind aproape de crima
unele abuzuri, ce pot fi permise într-un sistem judiciar, ce organizată. Din audierile făcute de către membrii comisiei
urmează a fi perfecţionat. din Olanda a rezultat că nici unul din responsabilii instituţiilor
contactate nu a fost în favoarea creerii unei instituţii globale,
Din analiza acestor dezavantaje şi inconvenienţe, se sau autorităţi unice apolitice în sistemul de expertize.
impune amendarea şi unificarea tuturor actelor normative, Deficienţa principală ce s-a desprins a fost aceea că lipseşte
care să exprime într-un mod unitar reorganizarea activităţii pregătirea continuă a experţilor şi logisticile lor, în privinţa
de expertiză. În prezent, experţii criminalişti sunt dispersaţi şi soft-urilor utilizate pentru simulări pe calculator.
acţionează în cadrul structurilor din cadrul Ministerului
Justiţiei (INEC), Ministerul Internelor şi Reformei Sunt numeroase propuneri din interiorul sistemului
Administraţiei (Institutul de Criminalistică din cadrul IGPR), privind necesitatea asigurării sau lărgirii accesului pentru
Serviciul Român de Informaţii, DNA şi DIICOT, în efectuarea de expertize judiciare a speciliştilor din cercetare
conformitate cu HG nr. 368/1998, Legea nr. 218/2002, OG şi universităţi, cu publicaţii ştiinţifice, care să acţioneze ca
nr. 75/2000, Legea nr. 360/2002, Legea nr. 80/1995, Legea părţi independente faţă de instituţiile implicate şi care să
nr. 247/2005, Legea nr. 508/2004 DIICOT, Legea nr. poată furniza o a doua opinie, garantându-se astfel calitatea
503/2002 DNA, OG nr. 2/2000. expertizelor şi deschiderea pieţei. Se creează un cadru
competitiv între experţi, care să fie văzut ca un stimulent
Măsurile de mai sus au fost analizate şi în cadrul eficient, combătându-se astfel numirile subiective de experţi.
proiectului «Consolidarea capacităţii de expertiză judiciară De asemenea, nu este asigurată protecţia experţilor judiciari,
(MATO 6/RM/8/2)», derulat în perioada ianuarie – octombrie actualele asocieri profesionale nefiind formate în scopul
2007 de un colectiv al Ministerului Justiţiei din Olanda, ca o constituţional de asociere, ci în scopul unor profituri cât mai
acordare de asistenţă necesară în procesul de reformă şi mari şi fără calitatea de utilitate publică.
adaptare a sistemului judiciar al României, în conformitate cu
poziţia de membră a U.E. La acest proiect s-au purtat discuţii EXPUNERE DE MOTIVE
cu reprezentanţi ai managementului şi ştiinţei din: pentru o iniţiativă legislativă, având ca obiect
modificarea şi completarea Legii nr. 156 din 08.04.2002
- Ministerul Justiţiei; pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 2/2000
- I.N.E.C.; privind organizarea activităţii de expertiză tehnică
- I.N.M.L. Mina Minovici; judiciară şi extrajudiciară şi a Legii nr. 488 din 11.06.2002
- I.S.J. al Poliţiei Române; privind autorizarea experţilor criminalişti
- C.E.T.R.;
- Î.C.C.J.; În consecinţa obiectivă a asistenţei acordate de către
- C.S.M.; comisia olandeză, se impune o iniţiativă legislativă, prin
- C.A.B.; amendarea şi unificarea actualei legislaţii, motivată de
- B.C.E.T.; recomandările făcute, astfel încât sistemul judiciar să
- B.B.; corespundă din punct de vedere european. Principiile
- Membrii Comitetului de elaborare a noului Cod desprinse conduc la următoarele măsuri:
penal.
• nu toţi experţii criminalişti au calitatea prealabilă de
Reorganizarea fundamentală a sistemului de expertiză expert judiciar în domeniul specialităţii lor;
judiciară a fost principala recomandare ce s-a desprins din • fiecare expert criminalist poate activa numai într-o
acest proiect. Principalii factori care au fost consultaţi, în singură specialitate în domeniul pregătirii lui;
acest scop, au fost: INEC, INML şi CETR care să reprezinte • înfiinţarea unei asociaţii profesionale, care să aibă
Ministerul Justiţiei, Ministerul Sănătăţii şi Ministerul calitatea de utilitate publică etc.
Internelor, deşi CETR, prin modul de repartizare a influenţei,
nu mai reprezintă cu nimic experţii, prin faptul că activitatea
economică a sa a intrat în posesia unui grup foarte restrâns
de persoane (4-5), care nu ezită să-şi exercite o puternică Amendamente la Legea expertizei judiciare
influenţă asupra activităţilor curente. şi extrajudiciare nr. 156/2002:
În acest sens, se impune evaluarea sistemului românesc
de producere a expertizelor judiciare (institute, experţi neutri,
1. Articolul 1 va avea următorul cuprins:
asociaţii) şi a utilizatorilor (procurori, avocaţi, judecători).
„Activitatea de expertiză tehnică judiciară, criminalistică
Astfel, s-au identificat neclarităţi şi inconsecvenţe legate de
şi extrajudiciară, precum şi modul de dobândire a calităţii de
definirea experţilor judiciari şi experţilor criminalişti, de
expert se organizează şi se desfăşoară în condiţiile
modul de coordonare administrativ şi metodologic al
prezentei legi.”
acestora şi de condiţiile în care aceştia pot practica sau

24 CRIMINALISTICA
2. Articolul 2 va avea următorul cuprins: 3. La articolul 3, alineatul (1) va avea următorul
„Expertiza judiciară efectuată de experţi judiciari, cuprins:
criminalişti sau specialişti, în condiţiile prevăzute de „(1) Examenul de expert criminalist autorizat se
prezenta lege, din dispoziţia organelor de urmărire penală, a organizează de Ministerul Justiţiei împreună cu Ministerul
instanţelor judecătoreşti sau a altor organe cu atribuţii Internelor şi Reformei Administrative şi are scopul de a
jurisdicţionale, în vederea lămuririi unor fapte sau împrejurări verifica cunoştinţele pentru care se candidează, gradul de
ale cauzei, este expertiza judiciară.” cunoaştere a dispoziţiilor legale în vigoare referitoare la
expertiza criminalistică şi la drepturile şi obligaţiile experţilor,
3. La art. 4, alineatul (1) va avea următorul cuprins: de către o comisie formată din cadre didactice universitare
„În scopul coordonării şi îndrumării, din punct de vedere de specialitate, propuse de instituţiile de învăţământ superior
administrativ şi metodologic, precum şi al controlului de profil şi din cadre de specialitate juridică din Ministerul
activităţii de expertiză judiciară şi criminalistică, în cadrul Justiţiei.”
Ministerului Justiţiei funcţionează Biroul central pentru
expertize judiciare şi criminalistice.” 4. La articolul 4, alineatul (1) punctul d) se elimină.

4. Alineatul (2) va avea următorul cuprins: 5. La articolul 5, alineatul (1) va avea următorul
„În cadrul tribunalelor funcţionează birouri locale pentru cuprins:
expertize judiciare, criminalistice şi contabile.”
„Persoana care îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 4
5. Articolul 5 va avea următorul cuprins: este înscrisă, la cerere, în Tabelul nominal cuprinzând
„Activitatea de expertiză judiciară se poate exercita, la experţii criminalişti autorizaţi care pot efectua expertize
alegere, de către experţii judiciari, individual sau în societăţi criminalistice.”
comerciale constituite conform legii, care au ca obiect de
activitate efectuarea de expertize judiciare sau 6. Articolul 6 va avea următorul cuprins:
criminalistice.”
„Persoanele care au titluri ştiinţifice şi cele care au lucrări
6. Articolul 6 va avea următorul cuprins: ştiinţifice publicate în domeniul criminalisticii, pot dobândi
„Experţii judiciari sau criminalişti se pot constitui în calitatea de expert criminalist autorizat, cu scutire de
asociaţii profesionale, în condiţiile legii.” examen şi pot fi înscrise la cerere în Tabelul nominal
cuprinzând specialiştii în criminalistică.”
În continuare, pe parcursul legii, acolo unde se întâlneşte
„experţi tehnici judiciari” se înlocuieşte cu expresia „experţi 7. Articolul 7, alineatul (1) va avea următorul cuprins:
judiciari sau criminalişti” iar „Biroul central pentru expertize
tehnice” se va înlocui cu denumirea „Biroul central pentru „Experţii criminalişti numiţi de organele judiciare, la
expertize judiciare şi criminalistice.” cererea părţilor, participă personal la elaborarea expertizelor
criminalistice din domeniu prin redactare, prin observaţii,
Articolul 12 va avea următorul cuprins: modificarea sau completarea raportului de expertiză
„Persoanele care au titlul de academician, profesor criminalistică şi prin obiecţii la acesta, înaintea expedierii
universitar sau conferenţiar universitar, doctor docent ori către organul judiciar, unde trebuie să ajungă un raport unic.”
doctor în ştiinţe tehnice şi persoanele cu publicaţii ştiinţifice,
pot dobândi calitatea de expert tehnic judiciar cu scutire de Alineatul (2) şi (3) de la articolul 7 se elimină.
examen, în ceea ce priveşte pregătirea de specialitate.”
8. Articolul 8, alineatul (1) va avea următorul cuprins:
Articolul 25 se abrogă în totalitate.
„Partea din proces care solicită ca, pe lângă expertul
criminalist al institutului sau laboratorului de expertiză
Amendamente aduse la Legea expertizei criminalistică, să participe la efectuarea expertizei şi un
criminalistice nr. 488/2002 publicată în expert criminalist din Tabelul nominal cuprinzând experţii
criminalişti autorizaţi recomandat de ea, va achita un
MO nr. 578/05.08.2002: onorariu de expert.
Suma stabilită drept onorariu se depune în termen de 5
zile de la numirea expertului, de partea la cererea căreia s-a
1. La articolul 1, alineatul (1) va avea următorul încuviinţat expertul criminalist, în contul special al biroului
cuprins: local pentru expertize judiciare tehnice, criminalistice şi
„(1) Expertizele criminalistice se efectuează în institutele contabile, deschis în acest scop.”
şi laboratoarele de expertiză criminalistică, înfiinţate potrivit
dispoziţiilor legale.” Aici se urmăreşte eliminarea erorii prin care, onorariul de
Aici se are în vedere eliminarea atributului de “expert expert al părţii care a solicitat expert criminalist autorizat, se
oficial”, pentru a nu apare confuzii care să conducă la depunea în mod eronat în contul institutului sau laboratorului
abuzuri. Expertiza criminalistică se efectuează numai de de expertiză criminalistică.
către persoane care au calitatea de expert criminalist.
Institutele şi laboratoarele de expertiză criminalistică pot Urmează ca, într-o altă etapă, legile referitoare
fi şi cele private, nu numai cele bugetare, eliminându-se la expertizele judiciare să fie unificate, urmând ca
astfel un monopol de stat. orice act normativ privind expertizele judiciare să
se încadreze în prevederile legilor.
2. La articolul 2, alineatul (2) va avea următorul
cuprins:
„mai multe specialităţi de expert criminalist V”

CRIMINALISTICA 25
ASIGURAREA CALITĂŢII REZULTATELOR
PRIN DESFĂRURAREA TESTELOR
INTERLABORATOARE RI TESTELOR
DE COMPETENŢĂ
Comisar de poliţie drd. ing. chim. MARIA GEORGETA STOIAN
Subcomisar de poliţie drd. ing. chim. ELENA GALAN
Institutul de Criminalistică
Inspectoratul General al Poliţiei Române

The implementation of the quality management system according to ISO/IEC 17025:2005 in the Romanian Forensic
ScienceInstitute involve a large range of activities in order to maintain and to improve the actual system, these activities being
continous processes, which have to remain efficient and effective.
At europen level, the implementation of european standards in Forensic Science Institutes involve demonstration of
technical competence of laboratories, reliability of their results, recognition of expertise reports results by European courts,
increasing confidence to customers, adding value of credibility to forensic activities.
Quality is the degree to which a set of inherent characteristics fulfils requirements. Quality assurance relates to the overall
measures taken by the laboratory to regulate quality, whereas quality control describes the individual measures which relate
to the quality of individual samples or batches of samples.
Laboratories must operate an appropriate level of internal quality control checks and participate wherever possible in
appropriate proficiency testing schemes.
One of the best ways for an analytical laboratory to monitor its performance against both its own requirements and the
norm of other laboratories, is to participate regularly in proficiency testing schemes. Proficiency testing helps to highlight not
only repeatability and reproducibility performance between laboratories, but also systematic errors. Proficiency testing and
other types of intercomparisons are accepted as being an important means of monitoring quality at national and international
levels.
Because of the goal of ENFSI is to promote and strengthen networking, mutual co-operation, to support forensic
laboratories in accreditation and in good practices, standards, and european procedures implementation, it is very important
that romanian forensic science experts to be involved in working groups in order to exchange and disseminate of information,
experience and best practices, to have local and regional cooperation, to adopt common standard operating procedures and
to participate to proficiency testing programmes and collaborative exercises as effective means to monitor quality assurance
at international level.

Implementarea Sistemului de Management al Calităţii în analize, credibilitatea rezultatelor şi recunoaşterea concluziilor


conformitate cu Standardul European ISO/CEI 17025/2005, în formulate în expertizele criminalistice, efectuate în faţa
cadrul Institutului de Criminalistică, atrage după sine o gamă instanţelor de judecată europene, şi un plus de imagine a
extinsă de activităţi pentru menţinerea şi îmbunătăţirea capabilităţii şi credibilităţii activităţii criminalistice.
sistemului actual, aceste activităţi fiind procese continue, Aşadar, este imperios necesar ca laboratoarele
care trebuie menţinute eficiente şi eficace. criminalistice să adere, prin programe de acreditare, la practici
Pentru aceste acţiuni de menţinere şi îmbunătăţirea şi standarde recunoscute, astfel încât să fie asigurată
sistemului de management al calităţii au fost identificate mai încrederea în rezultatele proprii şi să existe posibilitatea de
multe sarcini - prevăzute în Manualul Calităţii, pentru a căror comparaţie a datelor generate de laboratoarele individuale.
aplicare există proceduri standard definite - care se derulează Este cunoscut faptul că unul dintre instrumentele
pe parcursul unui an calendaristic, precum: instruirea fundamentale de conducere a unei unităţi îl reprezintă
personalului, controlul documentelor şi al înregistrărilor, auditul asigurarea calităţii rezultatelor activităţilor desfăşurate. În
intern, acţiuni preventive/acţiuni corective cu monitorizarea cadrul politicii calităţii, managementul trebuie să ia toate
activităţilor, pentru a stabili eficacitatea acţiunilor preventive, măsurile necesare pentru a asigura că cerinţele care
analiza managementului calităţii, identificarea oportunităţilor de circumscriu calitatea rezultatelor sunt înţelese, implementate şi
îmbunătăţire a calităţii. menţinute de sistem.
La nivel european, implementarea standardelor europene Calitatea este foarte relativă şi foarte greu de definit exact.
în cadrul institutelor de criminalistică, iar Institutul de Pentru a înţelege şi a explica ce reprezintă calitatea, au fost
Criminalistică din Poliţia Română este membru cu drepturi încercate mai multe definiţii:
depline al Reţelei Europene a Institutelor de Criminalistică • Calitatea reprezintă îndeplinirea necesităţilor. Când
(European Network of Forensic Science Institutes - lucruri, produse, servicii îţi aduc satisfacţia prin îndeplinirea
ENFSI), implică recunoaşterea competenţei tehnice a necesităţilor, prin realizarea scopului aşteptat, făcând viaţa mai
laboratoarelor criminalistice de a realiza anumite tipuri de uşoară, arătând bine, mirosind bine, fiind gustoase etc.,

26 CRIMINALISTICA
acestea sunt percepute ca fiind pozitive, cuvântul „calitate” fiind altă situaţie. Este evident că pentru fiecare caz în parte trebuie
cel care îţi vine în minte pentru a le defini. Problema acestei stabilite limitele de toleranţă a erorilor. ai totodată trebuie să
definiţii însă o reprezintă faptul că ea este creată pe baza existe o înţelegere clară a procesului de măsurare şi a
judecăţii personale, fără certitudinea că şi cei din jur percep capabilităţii lui de a oferi rezultatele dorite.”
„calitatea” în acelaşi fel; Înţelesul cuvintelor „controlul calităţii” şi „asigurarea
• Calitatea este un Brand. Numele unor branduri pot calităţii” diferă adesea în funcţie de context. În termeni practici
reprezenta un semn al calităţii, fie ca rezultat al experienţei asigurarea calităţii este legată de măsurile globale ale
personale legat de acele branduri, fie ca urmare a influenţei laboratorului, pentru a reglementa calitatea, în timp ce controlul
create de publicitate. Mulţi beneficiari au încredere în branduri calităţii descrie măsurile individuale, care se referă la calitatea
sau companii renumite, datorită „certitudinii” primirii unor probelor individuale sau a loturilor de probe analizate.
servicii conform aşteptărilor. ai de această dată, definiţia este Obiectivele programelor de asigurare a calităţii pentru
subiectivă, bun sau rău fiind un punct de vedere propriu. măsurătorile analitice sunt, pe de o parte de a reduce erorile
Brandul poate fi important pentru unii beneficiari, dar pentru măsurătorilor la limite tolerabile, iar pe de altă parte de a
majoritatea acestora stabilirea calităţii înseamnă testarea, propune mijloace de asigurare că măsurătorile generate au o
certificarea cerinţelor scontate; mare probabilitate de calitate acceptabilă. Aşadar, pe lângă
• Calitatea reprezintă un nivel trecut. ai această definiţie
poate presupune anumite probleme, deoarece nu întotdeauna
există certitudinea unei evaluări obiective, atât a scopului, cât
şi a măsurărilor prin care se decide trecerea nivelului. Din
punct de vedere al testării, trecerea unui test poate presupune
calitatea, dar, pentru a înţelege valoarea trecerii unui anumit
nivel, este necesară cunoaşterea imaginii de ansamblu a ceea
ce reprezintă de fapt acel nivel (acesta poate fi trecut de două
entităţi diferite ca valoare între ele, dar încadrate în limite peste
acel nivel);
• Calitatea este perfecţiunea. Perfecţiunea este bună, de
fapt este cea mai bună, iar dacă ceva este foarte bun, atunci
înseamnă că poate fi asociat cu calitatea. Dar cine decide dacă
ceva este perfect, şi mai ales, cine decide ce înseamnă
perfecţiunea? Cine sau ce este perfect pentru un anume scop?
Nu este suficientă stabilirea perfecţiunii drept ţel, este necesar
a se stabili şi modul în care perfecţiunea poate fi atinsă şi
măsurată;
• Calitatea reprezintă absenţa problemelor. Dacă ceva
nu ne creează nici o problemă, funcţionează în scopul pentru
care a fost creat, fără disfuncţionalităţi, fără oprire, acesta este
un semn al calităţii. Dar fără imaginea de ansamblu, fără
cunoaşterea necesităţilor celor implicaţi, nu se poate stabili
inexistenţa problemei pentru toţi beneficiarii;
• Calitatea este performanţa acceptată. Această definiţie
se referă la ce anume necesitate acoperă ceva şi nu la ce Aspecte din timpul simpozionului
reprezintă de fapt acel ceva. Ceea ce este perceput drept
calitate dintr-un anumit punct de vedere, nu este neapărat „abordarea chimică”, bazată pe ideea că asigurarea calităţii
perceput drept calitate din toate punctele de vedere. Este în laboratoarele analitice este produsul a două ţinte: controlul
preferabil ca, atunci când se defineşte performanţa, aceasta să calităţii şi evaluarea calităţii, trebuie avută în vedere şi
fie trasabilă la scopul propus şi la modul de atingere a acestui „abordarea fizică”, bazată pe parametrii metrologici, precum
scop; trasabilitatea şi măsurarea incertitudinii.
• Calitatea reprezintă atingerea ţelurilor. Chiar dacă ţelul Metrologia şi standardizarea au creat o bază solidă pentru
propus este atins, trebuie să existe o scară a valorilor, astfel măsurătorile de încredere, dar acestea nu sunt suficiente
încât să poată fi stabilit cât de mult sau cât de bine a fost atins pentru obţinerea unor analize chimice de încredere. Pentru
acesta. aceasta se impune utilizarea procedurilor analitice validate şi
• Calitatea reprezintă îndeplinirea cerinţelor. Definită un management capabil să minimalizeze incertitudinea
astfel, calitatea are definiţi indicatori specifici, care, prin testare, analitică. În chimia analitică, dorinţa de „a face” îmbunătăţeşte
pot evidenţia succesul în îndeplinirea acestora. Astfel calitatea calitatea, iar asigurarea calităţii rezultatelor încercărilor
poate fi testată permanent, repetat, la intervale stabilite, cu efectuate este obligatorie.
posibilitatea comparării rezultatelor diverselor etape de testare. Ca parte a sistemului lor de calitate şi pentru a urmări
Cerinţele pot descrie, pe de o parte, caracteristici simple, iar pe performanţa lor de zi cu zi şi de la analiză la analiză,
de altă parte necesităţi de funcţionare, comportament, răspuns laboratoarele trebuie să opereze la un anumit nivel al
etc., putând fi determinate, în foarte multe feluri. Uzual însă verificărilor prin controlul intern al calităţii (QC) şi să participe,
cerinţele derivă logic din scopul propus şi din design. dacă este posibil, la scheme adecvate de testare a capabilităţii
Dorinţa de a înţelege şi de a obţine calitatea a străbătut (QC extern). Nivelul şi tipul controlului intern al calităţii vor
anii. Iată de ce John Ruskin (1819-1900) spunea: „Calitatea depinde de starea critică, de natura analizei, de frecvenţa
nu este niciodată o întâmplare. Ea este întotdeauna analizei, de gradul de automatizare, de dificultatea testului şi
rezultatul unui efort inteligent. Este dorinţa de a produce de încrederea sa.
un lucru superior.” Iar John Keenan Taylor (1913-1992), o Performanţa analitică trebuie monitorizată cu ajutorul
sută de ani mai târziu, spunea: „Calitatea este un termen schemelor de control al calităţii, iar gama de activităţi ale
subiectiv. Ceea ce reprezintă calitate superioară într-o anumită controlului calităţii disponibile laboratorului include:
situaţie, poate fi o calitate scăzută sau chiar inacceptabilă în a. Pentru controlul intern al calităţii: utilizarea colecţiilor

CRIMINALISTICA 27
de referinţă, a materialelor de referinţă certificate şi ► nivelul primar de control;
materialelor de referinţă generate intern, a evaluărilor pozitive ► nivelul secundar de control;
şi negative, a încercărilor repetate, a metodelor alternative, a ► nivelul terţiar de control.
încercărilor reluate, a probelor destrămate, suplimentărilor de În cadrul Institutului de Criminalistică, în special pentru
etaloane şi etaloanelor interne, precum şi a verificărilor chimia judiciară, pentru controlul primar al calităţii sunt
independente făcute de alt personal autorizat; prevăzute activităţi precum: verificarea prin sondaj a
b. Un mijloc eficace pentru monitorizarea performanţei, atât rezultatelor, verificarea modului în care se execută transferul
faţă de cerinţele proprii, cât şi faţă de performanţa de date din registrele de evidenţă a încercărilor/analizelor în
laboratoarelor de acelaşi nivel, îl reprezintă participarea la caietele de lucru şi în rapoartele criminalistice, utilizarea
scheme de testare a competenţei (control extern al materialelor de referinţă certificate şi a probelor de control
calităţii). Testarea competenţei şi alte tipuri de intercomparaţii intern al calităţii şi realizarea hărţilor de control, repetarea
sunt acceptate ca fiind mijloace importante pentru încercării/analizei (când există disponibilităţi ale probelor) pe
monitorizarea calităţii la nivel naţional şi internaţional. aceeaşi probă, cu aceeaşi metodă, de către alt executant sau
Compararea interlaboratoare: organizarea, realizarea şi acelaşi executant.
evaluarea încercărilor efectuate asupra aceleiaşi probe sau a Pentru controlul secundar al calităţii se dau în lucru, prin
unor probe similare de către două sau mai multe laboratoare, sondaj, substanţe, materiale şi obiecte încercate/analizate
în condiţii prestabilite. deja, ca probe proaspăt sosite în laborator, pentru a se asigura
Teste de competenţă: evaluarea periodică a performanţelor că toate probele sunt tratate imparţial. Anual este întocmit un
unui laborator sau grup de laboratoare, care constă în plan pentru controlul secundar al calităţii, în care fiecare
distribuirea de către un organism (de încercare independent) a procedură acreditată este supusă controlului cel puţin o dată
unor materiale pentru analiza acestora de către participanţi. pe an, iar rezultatele obţinute sunt raportate, sunt cuprinse în
Aşadar, asigurarea calităţii rezultatelor încercărilor analiza sistemului calităţii şi pot genera acţiuni corective.
/analizelor se face prin aplicarea unui sistem planificat de
control al calităţii rezultatelor, care constă în:

Nr. Data Caracteristicile Rezultatul


Proba /produsul Metoda de încercare/analiză
crt. (Luna) verificate verificării
Analiza calitativă - Analiza prin spectrometrie de
(natura) a elementelor fluorescenţă de raze X
1. Februarie Cablu electric
constituente (metale, - Analiza prin spectrofotometrie în
materiale plastice) infraroşu
Analiza calitativă şi
- Determinarea concentraţiei alcoolice
cantitativă
2. Februarie Vinuri - Determinarea zaharozei şi a zahărului
(concentraţie alcoolică,
reducător
zaharuri) a vinurilor
Probă suspectă de Identificarea
3. Februarie - Identificarea prin GC-MS a pesticidelor
a conţine pesticide pesticidului

- Analiza prin imersie într-un lichid de


- Indicele de refracţie
temperatură variabilă
4. Martie Fragmente de sticlă - Compoziţie
- Analiza prin spectrometrie de
elementală
fluorescenţă de raze X

- Determinarea caracteristicilor de distilare


Produse petroliere Natura produselor
cu distilatorul automat
5. Martie cu compoziţie petroliere şi comparaţie
- Analiza prin gazcromatografie cu
necunoscută între acestea
detector FID

- Analiza spectrală a culorii fibrelor textile


Nuanţa culorii şi
prin micro-spectrofotometrie UV-VIS
6. Martie Fibre textile compoziţia fibrelor
- Analiza prin spectrofotometrie în
textile
infraroşu

Pentru controlul terţiar al calităţii sunt prevăzute atât multe laboratoare din diverse instituţii naţionale: Ministerul
efectuarea de teste (comparări) interlaboratoare, prin Justiţiei - Institutul Naţional de Expertize Criminalistice,
executarea de analize pe aceleaşi probe în mai multe Ministerul Apărării Naţionale - Centrul de cercetare ştiinţifică
laboratoare, care funcţionează în alte instituţii naţionale şi care pentru apărare NBC şi ecologie - Laboratorul de analize
efectuează activităţi în domenii ce pot fi asimilate celor din chimice şi testări, Autoritatea Naţională a Vămilor - Laboratorul
cadrul Institutului de Criminalistică, cât şi participarea la testele Vamal Central, Universitatea de Medicină şi Farmacie “Carol
de competenţă organizate prin grupurile de lucru ale ENFSI. Davila”, Facultatea de Farmacie - Disciplina de Toxicologie,
Anual se întocmeşte planul de control terţiar al calităţii, în Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor -
care sunt prevăzute laboratoarele partenere şi Laboratorul pentru Controlul Calităţii Vinurilor, Institutul
materialele/caracteristicile care se vor analiza. Naţional de Cercetare Dezvoltare pentru Textile şi Pielărie, SC
Pentru chimia judiciară, spre exemplu, au fost identificate Petrotel Lukoil.
ca partenere, în vederea realizării testelor interlaboratoare, mai

28 CRIMINALISTICA
Laboratoarele la care se vor
Nr. Materialele/ Nr. Rezultatul
Perioada executa probe
crt. caracteristici care se vor analiza Raport controlului
interlaboratoare
- Cablu electric / Analiza calitativă (natura) a elementelor
constituente (metale, materiale plastice);
- Substanţe organice/anorganice / Analiză calitativă
(natura) prin spectrometrie de fluorescenţă de raze X şi
prin spectrofotometrie în infraroşu;
Ministerul Justiţiei -Institutul - Factori suplimentari ai împuşcăturii / Existenţa
Mai
1. Naţional de Expertize particulelor metalice specifice;
2008
Criminalistice - Fragmente de sticlă / Indice de refracţie şi compoziţie
elementală;
- Materiale scripturale documente / Analiză comparativă
şi compoziţie;
- Pelicule de vopsea / Natura liantului şi pigmentului.
Comparaţie între acestea.

- Lichid care conţine benzodiazepine / Natura -


Identificare prin GC-MS;
- Probă suspectă de a conţine pesticide / Natura -
Ministerul Apărării Naţionale -
Identificare prin GC-MS;
Centrul de cercetare ştiinţifică
- Sol cu substanţe explozive de natură organică /
Mai pentru apărare NBC şi
2. Analiză calitativă (natura) prin GC-MS şi CSS;
2008 ecologie -Laboratorul de
- Produse petroliere cu compoziţie necunoscută / Natura
analize chimice şi testări
produselor petroliere şi comparaţie între acestea;
- Analiză prin GC-FID;
- Probe substanţe organice volatile - primeri în cazul
incendiilor provocate / Analiză calitativă prin GC-MS.

Deasemenea, un plan anual este întocmit pentru sunt distribuite rapoarte din care reiese cât de aproape au fost
participarea experţilor din domeniul chimiei judiciare - membrii rezultatele faţă de valorile acceptate, iar atunci când este
ai grupurilor de lucru ENFSI, conform programărilor, la testele necesar, acestea îşi pot stabili acţiuni corespunzătoare de
de eficienţă organizate prin aceste grupuri de lucru: European îmbunătăţire a performanţelor.
Paint&Glass WG, Fire and Explosion Investigation WG, Participarea regulată la teste de competenţă asigură
European Fibres WG, Firearms WG şi European Document verificarea independentă a competenţei analitice a
Experts WG pentru analiza unor probe de: vopsea şi sticlă, laboratorului şi demonstrează angajamentul de menţinere şi de
probe de la incendii şi de explozivi, fibre textile, factori îmbunătăţire a performanţei. Demonstrează beneficiarilor,
suplimentari ai împuşcăturii, materiale scripturale şi suport partenerilor, organismelor de acreditare, forurilor legislative şi
documente (hârtie, material plastic). managementului de vârf că procedurile analitice sunt sub
Aşadar, toate laboratoarele trebuie să realizeze un sistem control şi aduc analiştilor încrederea că serviciile pe care le
de asigurare a calităţii, care include proceduri de control intern furnizează au un nivel de performanţă constant în timp.
al calităţii, participarea la scheme de testare a competenţei, În timp ce utilizarea metodelor analitice validate şi a
utilizarea standardelor de referinţă şi acreditarea în controlului intern de rutină asigură precizia rezultatelor în
conformitate cu un standard internaţional (EN ISO/IEC 17025). cadrul laboratorului, participarea la scheme de testare a
Dintre toate acestea, doar prin participarea la scheme de competenţei (control extern al calităţii) asigură un mijloc
testare a competenţei sau prin utilizarea materialelor de independent şi continuu de detectare sau de apărare împotriva
referinţă certificate se pot realiza studiile de precizie şi unor surse nedescoperite de eroare şi demonstrează
deplasare a rezultatelor. preocuparea pentru un control al calităţii analitic efectiv
Schemele de testare a competenţei se realizează prin implementat.
distribuirea către laboratoarele participante de materiale test: În anul 2007, laboratoarele de chimie judiciară din Institutul
probe identice sau sub-probe identice dintr-un amestec de Criminalistică au organizat teste de comparare
uniform, al căror conţinut este cunoscut doar de către interlaboratoare cu câte unul sau mai multe laboratoare
organismul organizator. Materialele test trebuie să fie omogene participante (în funcţie de domeniile acestora de activitate)
şi stabile pe durata perioadei de testare. Cantitatea de material pentru mai multe încercări calitative: analiza benzodiazepinelor
test trebuie să fie suficientă pentru realizarea tuturor din băuturi nealcoolice, analiza explozivilor din soluri nisipoase,
încercărilor. analiza produselor petroliere de compoziţie necunoscută,
Laboratoarele participante analizează, independent unul analiza substanţelor organice volatile folosite pentru
faţă de celălalt, materialele test, în condiţii de repetabilitate, incendiere, analiza substanţelor organice şi anorganice din
conform procedurilor de rutină ale acestora, fiind la latitudinea pulberi, prin spectrofotometrie FTIR, analiza substanţelor de
acestora alegerea metodelor validate, necesare pentru natură anorganică prin spectrometrie de fluorescenţă de raze
determinările solicitate. Este foarte important ca materialele X etc.
test să fie tratate (analizate) ca şi probele ordinare analizate în Rezultatele obţinute, pe de o parte, ne-au conferit
cadrul laboratorului, astfel încât rezultatele testului de încrederea în analizele efectuate, prin identificarea aceloraşi
competenţă să reflecte performanţa actuală a laboratorului. compuşi de către toate laboratoarele participante, iar pe de altă
Rezultatele analitice obţinute sunt apoi raportate către parte au constituit un aport în validarea metodelor analitice în
organizator, care realizează colectarea acestora într-un raport ceea ce priveşte testele de reproductibilitate şi de robusteţe,
final cu datele tuturor participanţilor şi cu evaluarea statistică a analizele fiind efectuate de unul sau mai multe laboratoare
performanţelor fiecărui laborator participant. Laboratoarelor le diferite, cu analişti diferiţi şi echipamente diferite.

CRIMINALISTICA 29
Codul
Laborator participant Metoda utilizată Echipament utilizat Rezultate
probei test

IC03-13060713 kerosen
Centrul de Cercetare
IC03-13060714 kerosen
atiinţifică pentru cromatografie de gaze
GC-9000
Apărare NBC şi cu detector FID
IC03-13060715 benzină
Ecologie
IC03-13060716 benzină

IC03-13060713 kerosen
Autoritatea Naţională a
Vămilor IC03-13060714 cromatografie de gaze kerosen
Laboratorul Central cuplată cu HP GCD
Vamal IC03-13060715 spectrometrie de masă benzină

IC03-13060716 benzină

IC03-13060713 kerosen

Institutul de IC03-13060714 cromatografie de gaze kerosen


GC-FID Varian 3900
Criminalistică cu detector FID
IC03-13060715 benzină

IC03-13060716 benzină

Centrul de Cercetare
alprazolam
atiinţifică pentru
TRACE GC DSQ2 diazepam
Apărare NBC şi
oxazepam
Ecologie
Universitatea de
alprazolam
Medicină şi Farmacie
FOCUS DSQ diazepam
Bucureşti Cromatografie de gaze oxazepam
Facultatea de Farmacie IC03-13060706 cuplată cu
Autoritatea Naţională a spectrometrie de masă
alprazolam
Vămilor
HP GCD diazepam
Laboratorul Central
oxazepam
Vamal
alprazolam
Institutul de FOCUS
diazepam
Criminalistică POLARIS Q
oxazepam

Dacă în anul 2007, laboratoarele de chimie judiciară nu au sarcinile, pentru a asigura performanţa măsurătorilor,
participat la nici un test de competenţă, în prezent se aşteaptă operaţiunilor, echipamentelor şi altor activităţi care afectează
primirea probelor de la 3 grupuri de lucru ENFSI şi se calitatea;
efectuează analize asupra unor probe de vopsea în cadrul ► Locaţii şi condiţii de mediu: Organizatorul trebuie să
primului test de competenţă organizat în anul 2008 de către demonstreze că beneficiază de condiţii potrivite pentru
European Paint&Glass WG. organizarea testelor de competenţă, incluzând facilităţi pentru
Liniile generale despre dezvoltarea şi desfăşurarea recepţia, manipularea, fabricarea materialelor - probe test,
schemelor de testare a competenţei sunt conturate în Ghidul depozitarea, expedierea şi reprimirea materialelor, datelor,
ISO-IEC 43-1:1997, iar ghidul ILAC-G13:08/2007 stabileşte comunicaţiilor şi înregistrărilor;
criterii pe care organizatorii de scheme de testare a ► Organizarea şi planificarea logistică: organizatorul
competenţei trebuie să le îndeplinească, pentru a-şi trebuie să identifice şi să planifice acele procese care
demonstra propria competenţă, în conformitate cu cerinţele afectează direct calitatea schemelor de testare a competenţei,
internaţionale, în vederea planificării şi implementării unor pe care le organizează, şi să demonstreze că acestea se
astfel de scheme. desfăşoară în conformitate cu procedurile prescrise.
Ghidul ILAC G-13 oferă informaţii generale privind Astfel, trebuie să demonstreze că:
cerinţele de management: sistemul de management, controlul ► materialele - probe test sunt pregătite în mod competent
documentelor, aprovizionarea cu servicii şi furnituri, controlul (sunt legale, omogene, stabile în timpul depozitării şi
activităţilor neconforme, acţiuni corective/acţiuni preventive, transportului);
controlul înregistrărilor, audit intern. ► modelele statistice şi tehnicile de analiză a datelor sunt
Deasemenea, stabileşte cerinţele tehnice, privind: corespunzătoare;
► Personalul: organizatorul trebuie să aibă suficient ► deoarece alegerea metodelor şi procedurilor utilizate
personal, care să posede educaţia necesară, instruirea, pentru analiza probelor test este la latitudinea laboratoarelor
cunoştinţele tehnice şi experienţa, pentru a-şi putea îndeplini participante, organizatorul trebuie să deţină sau să solicite de

30 CRIMINALISTICA
la participanţi detalii ale metodelor utilizate, pentru a permite BIBLIOGRAFIE
comentarea şi compararea rezultatelor obţinute prin diferite
metode analitice; 1. ISO/IEC 17025:2000 General requirements for the
► poate conduce testul de competenţă, cu respectarea competence of calibration and testing laboratories.
tuturor etapelor necesare: instruirea participanţilor, 2. ISO/IEC Guide 43-1 (1997), Proficiency testing by
manipularea şi depozitarea materialelor, împachetarea, interlaboratory comparisons – Part 1: Development and
etichetarea şi distribuirea lor; operation of laboratory proficiency testing schemes.
► poate asigura analiza adecvată a datelor şi 3. ISO 9000-1994, Quality management and quality
interpretarea rezultatelor schemelor de testare a competenţei, assurance standards - Guidelines for selection and use.
precum şi o corectă evaluare a performanţelor şi raportarea 4. EURACHEM document 1995 (under revision by
judicioasă a acestora; Eurachem and CITAC): Quantifying Uncertainty in Analytical
► poate asigura o bună comunicare cu participanţii la Measurement.
schemele de testare a competenţei, confidenţialitatea şi lipsa 5. ILAC-G13:2000 Guidelines for the Requirements for the
oricărei fraude sau falsificării de rezultate. Competence of Providers of Proficiency Testing Schemes
Aşadar, în general, testele interlaboratoare şi testele de 6. ISO/IEC Application Document, Supplementary
competenţă sunt utile pentru a obţine informaţii despre Requirements for Accreditation in the Field of Forensic
comparabilitatea rezultatelor şi constituie asigurarea că Science: 2000 version 1, National Association of Testing
laboratoarele participante ating un nivel acceptabil de precizie Authorities, Australia (NATA).
analitică. 7. Accreditation for Forensic Analysis and Examination,
Întrucât Reţeaua Europeană a Institutelor de Criminalistică NIS 46, Edition 2, December 1994, United Kingdom
(ENFSI) menţine relaţiile de lucru cu instituţiile similare, Accreditation Service (UKAS).
sprijină laboratoarele de profil în acreditare şi în 8. Harmonized Guidelines For Internal Quality Control In
implementarea bunelor practici, a standardelor de calitate şi a Analytical Chemistry Laboratories, Draft 2.1, 1994, protocol by
procedurilor de lucru europene în domeniu, este de o the IUPAC/ISO/AOAC working party.
importanţă majoră ca experţii Institutului de Criminalistică să 9. International Guide to Quality in Analytical Chemistry, An
participe în grupurile de lucru pentru schimburi de experienţă Aid to Accreditation, CITAC Guide 1, December 1995.
şi adoptarea unor proceduri comune de lucru, participarea la 10. EURACHEM Guide: The Fitness for Purpose of
testarea capabilităţii şi alte tipuri de intercomparaţii, ca Analytical Methods -
mijloace importante pentru monitorizarea calităţii la nivel A Laboratory Guide to Method Validation and Related Topics,
internaţional. December 1998.

Aspecte din timpul simpozionului

CRIMINALISTICA 31
Consideraţii privind sporirea calităţii
efectuării expertizelor judiciare
Conferenţiar universitar doctor în drept GHEORGHE GOLUMBENCO,
- Universitatea Liberă Internaţională din R. Moldova

This work presents the feat importance which the expertise report and the legal
medicine report have, in the context of increasing crimes and taking effect of a new law
legislation in Moldova Republic, underlines the fact that it is neccesary an accomplishment
of a quality expertise report with an clear language understood not only by others
participants in a process.

În Republica Moldova, problema atingerii şi financiar şi audit, proprietăţii intelectuale etc.


menţinerii unei bune pregătiri profesionale a În al treilea rând, existenţa unor probleme, legate de
experţilor judiciari, a calităţii rapoartelor de cadrul pregătirii iniţiale şi formării continue a experţilor
expertiză şi de constatare tehnico-ştiinţifică, judiciari, dotării lor insuficiente cu echipament şi tehnologii
medico-legală capătă astăzi o importanţă deosebită informaţionale avansate, alte fenomene neplăcute,
determinată, de mai mulţi factori. diminuează calitatea rapoartelor de expertiză şi a
constatărilor tehnico-ştiinţifice, care, nu de puţine ori, sunt
În primul rând, s-a adoptat şi a intrat în vigoare o nouă combătute în cursul efectuării contraexpertizelor.
legislaţie procesuală, axată pe drepturile şi interesele Mai mult, în practica ţării noastre, nu rareori se întâlnesc
omului, în mare parte pe soluţii unitare spaţiului european, cazuri când unii experţi formulează concluzii neconforme
ca ripostă la europenizarea crimei. Totodată, noua procedură adevărului, vădit false. Acestea se depistează, de regulă, în
restricţionează controlul asupra respectării principiului cadrul efectuării expertizei repetate, când un alt specialist
legalităţii pe parcursul tuturor fazelor de urmărire penală, dar este nevoit să analizeze şi raportul celei primare, din care se
şi în cadrul judecării cauzelor. întrevede destul de clar opţiunea expertului ce înclină spre o
În al doilea rând, s-a modificat şi nivelul criminalităţii anumită concluzie, enunţând în acest sens multe şi mărunte
(1, p.37), structura acestuia, de unde şi volumul sporit de argumente, caracteristici nesemnificative, lăsându-se în
expertize, constatări tehnico-ştiinţifice şi medico-legale umbră altele, importante şi ponderabile pentru o justă
comparativ cu anii precedenţi, efectuate de structurile de formulare a concluziilor, apelând chiar şi la opiniile rupte din
expertiză statale şi nestatale din ţară şi acestea au devenit context ale unor savanţi, preluate din literatura de
mai multe, mai diversificate, cu ştate de personal mai specialitate, dându-i raportului, în cele din urmă, un aspect
impunătoare. Dacă în epoca sovietică investigaţiile „ştiinţific” de proporţii. Falsificarea cu bună-ştiinţă a
expertuale se efectuau cu precădere în subdiviziunile raportului de expertiză se manifestă uneori şi prin descrierea
specializate ale Ministerului Afacerilor Interne, Ministerul denaturată a caracteristicilor obiectelor expertizate,
Justiţiei şi Ministerul Sănătăţii, la ora actuală, această listă aprecierea lor intenţionat greşită, aplicarea cu bună-ştiinţă a
s-a completat cu Ministerul Apărării, Centrul de Combaterea unei metodici neadecvate sau ignorarea ori trecerea sub
Crimelor Economice şi Corupţiei, Serviciul de Informaţii şi tăcere a unor caracteristici importante pentru justa
Securitate, iar de – facto, şi cu Ministerul Dezvoltării soluţionare a problemei.
Informaţionale, Centrul de Expertize Independente, Cu părere de rău, trebuie să constatăm că obiectivitatea,
Asociaţia Naţională a Experţilor Judiciari Independenţi, alte imparţialitatea dezinteresarea personală a expertului la ora
unităţi departamentale şi experţi particulari. Monopolul actuală lasă de dorit. Legiuitorul statuează un şir de
statului asupra activităţii expertuale s-a redus simţitor. A interdicţii în acest sens(contactarea părţilor la proces,
slăbit şi controlul destul de aspru în perioada anteriară, dependenţa expertului faţă de părţi, ş.a), însă, necătănd la
exercitat asupra experţilor. A apărut o concurenţă acerbă pe reglementarea detaliată a acestor chestiuni, „independenţa”
piaţa serviciilor de expertiză judiciară, atât între unităţile expertului rămâne astăzi mai curând o abstracţie virtuală
statale de expertiză, o parte din care nici nu ţin de sistemul decât realitate.
organelor de drept, cât şi între acestea şi cele Această problemă există şi în alte state din spaţiul
alternative(nestatale). Acestea din urmă, dar şi instituţiile de postsovietic – Rusia, Ucrania, Belarus. Pe paginile literaturii
expertiză, oficializate în Legea Republicii Moldova, „Cu de specialitate din Rusia au fost mediatizate exemple de
privire la expertiza judiciartă din 23 iunie 2000” se străduie aplicare a tehnologiilor corupţioniste în sfera expertizei
din toate puterile să ocupe şi să se afirme pe pieţile judiciare; alcătuirea unor rapoarte false, precum că, pe
businesului expertual din sfera bunurilor imobiliare, probele materiale ridicate din scena infracţiunii, lipsesc urme
expertiza tehnic şi de evaluare în construcţie, în digitale lăsate de făptuitor; demagnetizarea audiocasetelor
automerceologie, în tehnica de calcul, sectorul controlului cu vocea şi vorbirea incriminatorie a învinuiţilor; confirmarea

32 CRIMINALISTICA
cu bună-ştiinţă prin expertiza repetată a concluziilor false din consultanţă instanţei privind aprecierea raportului respectiv,
raportul de expertiză primară, etc. Acest fenomen a luat o sub aspect ştiinţific.
aşa amploare, încât, în unele Birouri de expertiză judiciară Numai în aşa mod, prin evoluarea publică, clară şi
cinczeci la sută dintre expertize se dovedesc a fi false. Dar, demonstrativă a expertului ar fi posibil de pătruns în esenţa
necătând la caraterul vădit de „comandă” al acestor şi veridicitatea concluziilor formulate, de înlăturat unele
cercetări, astfel de „specialişti”! foarte rar sunt traşi la prejudecăţi, dubii şi neîncredere în necesitatea institutului de
răspundere, invocându-se viziunea personală asupra expertiză judiciară independentă. Polemica experţilor în faţa
aspectelor expertizate şi faptul că nimeni nu poate fi scutit de instanţei judecătoreşti, la fel ca şi cea dintre partea de
eroare. apărare şi partea de acuzare în ansamblu, va conduce la
Situaţia nu este atât de simplă, întrucât expertul, o dată ridicarea calităţii expertizelor şi a profesionalismului
obţinând dreptul de semnătură, capătă un statut procesual experţilor atât particulari, cât şi cei din unităţile de expertiză
independent. Conducîtorul instituţiei, în care activează statală.
expertul, şi care trebuie să fie responsabil de calitatea Competiţia dintre experţi, ca formă procesuală, nu
cercetărilor, formal nu poate da indicaţie acestora cu privire contravine legislaţiei în vigoare. Instanţa de judecată nu
la procesul de expertizare şi formulare a concluziilor. poate respinge cererea privind audierea specialistului invitat
Instanţa de judecată poate exprima doar îndoiala în prvinţa la iniţiativa părţilor. În cadrul audierii ambilor experţi,
veridicităţii concluziilor, fiind privată de dreptul de a soluţiona argumentele unuia dintre ei se pot dovedi mai convingătoare
de sinestătător aceste chestiuni de strictă specialitate, în şi acceptate de către instanţă, alteori argumentele ambelor
legătură cu care se dispune expertiza repetată (al.(2), părţi pot fi respinse ca lipsite de temei. Prin acesta se poate
art.148 al Codului de procedură penală al Rep.Moldova). manifesta principiul contradictorialităţii în ramura expertizei
Aprecierea corectă, obiectivă şi multilaterală a raportului de judiciare.
exprtiză de către judecător necesită o anumită competenţă, Mai dificilă este determinarea criteriilor autenticităţii
care trebuie să fie cel puţin de nivelul unui minim pentru cercetărilor de expertiză. Astăzi, se pot compromite şi
„înţelegerea” esenţei problemelor discutate de expert. criteriile indicate în lege (locul şi vechimea în muncă, gradul
Practica, însă, confirmă o situaţie inversă – competenţa ştiinţific etc.). De aceea nici un specialist nu poate fi mai
instanţei de judecată lasă mult de dorit. În astfel de situaţie, „specializat” decât altul.
există numai o soluţie- a invita în dezbaterile judiciare un Competenţa şi independenţa expertului se oglindesc din
specialist, oponent al expertului care a efectuat expertiza, plin doar în raportul său. De aceea, principalele criterii de
pentru ca, într-o procedură adversativă, să se stabilească stabilire a autenticităţii investigaţiilor vor fi claritatea,
autenticitatea concluziilor formulate de către expert. În caracterul lor evident şi demonstrativ. Descrierea
prezent, principiului fundamental al procedurii penale „în cercetărilor trebuie să fie inteligibilă nu numai pentru
contradictoriu”, cu părere de rău, puţin se manifestă în specialişti, dar şi pentru toţi participanţii la proces. De aceea,
ramura expertizei judiciare. Astăzi, dar şi în perioada de expertul se invită uneori în judecată ca să lămurească
până la iniţierea reformei de drept, experţii judiciari esenţa unor termeni tehnici, destul de complicaţi, procesele
evoluează mai curând ca simpli executori ai organelor de specifice şi metodicile aplicate în cadul
urmărire şi mai puţin ca participanţi activi ai dezbaterilor cercetărilor.Caracterul demonstrativ al rapoartelor permite a
judiciare. Invitarea lor în instanţele judecătoreşti este verifica temeinicia concluziilor. Toate materialele, ce
deocamdată epizodică, devenind mai degrabă, o excepţie ilustreazî raportul de expertiză, reprezintă parte componentă
decât o regulă. a acestuia şi trebuie anexate. Sunt inadmisibile afirmaţiile
Anchetatorii şi judecătorii, în mare parte, acordă prea gratuite, de aceea expertul este obligat să anexeze schiţe,
mare credit de încredere rapoartelor de expertiză prezentate fotografii, diagrame, pe care se vor indica caracteristicile
în judecată de către experţii instituţiilor statale şi nestatale, obiectelor cercetate. Instanţa de judecată de aceea recurge
precum şi de către experţii particulari. la ştiinţele cu caracter natural şi tehnic deoarece acestea
Paguba acestei practici încetăţenite devine evidentă, sunt perceptibile şi verificabile. Practica ţării noastre
dacă am lua în considerare faptul că examinarea unora şi demonstrează că majoritatea rapoartelor expertizelor
aceloraşi obiecte de cătrte experţi din diferite instituţii poate combătute de cele repetate, foarte rar sunt însoţite de
fi efectuată prin aplicarea procedeelor şi metodelor ilustaţii, fotografii, materiale demonstrative ale concluziilor
deosebite, a aparatelor şi utilajelor cu parametri tehnici formulate, de unde şi imposibilitatea aprecierii la justa lor
diferiţi, care, până la urmă, pot conduce la obţinerea unor valoare.
rezultate uneori diametral opuse. Organele de urmărire În concluzie, subliniem că limbajul clar şi caracterul
penală şi judecătorii, neavând o pregătire profesională şi evident al raportului de expertiză permit a realiza principalul
experienţă suficientă în această ramură, nu sunt în stare să – a prezenta un raport mai convingător şi mai doveditor în
aprecieze, la nivel corespunzător, temeinicia ştiinţifică, cadrul dezbaterilor în şedinţele de judecată.O astfel de
eficacitatea şi actualitatea metodelor folosite, veridicitatea polemică dintre experţi, în faţa instanţei, va permite
concluziilor formulate. scoaterea în evidenţă a esenţei principiului
În cazul în care experţii participă totuşi în procesele contradictorialităţii şi egalităţii părţilor, în procesele
judiciare, aceştia foarte rar argumentează ştiinţific, în public, judecătoreşti, va spori calitatea rapoartelor de expertiză
concluziile lor şi etapele intermediare prin care s-a ajuns la judiciară în ansamblu.
acestea, deoarece puţini dintre participanţii în sedinţa de
judecată îi poate contrazice sau obiecta.
In acest context, pornind de la principiul Literatură:
contradictorialităţii, care presupune întotodeauna o
competiţie destul de dură între părţi cu efecte benefice 1. Mînzatu L. - Sinteza stării criminogene pe parcursul
pentru aflarea adevărului în cauzele cercetate, credem că ultimilor cinci ani şi tendinţele evoluării acesteia în
este necesar ca, în dezbaterile judiciare, o dată cu Republica Moldova Criminalitatea în Republica Moldova:
dezvoltarea instituţiilor alternative de expertiză, să participe starea actuală, tendinţele, măsurile de prevenire şi de
şi un oponent al expertului, care a efectuat expertiza combatere (Materialele Conferinţei ştiinţifico-practice
discutată în sedinţă.Acesta ar putea oferi şi servicii de internaţionale, 18-19 aprilie 2003 - Chişinău).

CRIMINALISTICA 33
LABORATORUL DE TEHNICA
DOCUMENTELOR SUB LUPA
EUROCONFORMIZĂRII - IMPLEMENTAREA
STANDARDULUI ISO 17025
QUESTIONED DOCUMENTS LABORATORY UNDER THE SPY GLASS
OF EUROCONFORMISATION
- THE ISO 17025 STANDARD IMPLEMENTATION.

Subinspector de poliţie VIOREL-DAN BRATOSIN

The Questioned Documents Laboratory from the Forensic Science Institute is working in accordance with
present international standards by implementing quality assurance and working procedures.
The lab uses state of the art equipment and techniques (VSC 5000, Foram 685 – 2, Docubox Dragon) and
has an impressive collection of reference documents (SPECIMEN).

Implementarea standardelor naţionale şi SPECIMEN. În acest mod, examinarea


internaţionale în activitatea criminalistică şi comparativă se va desfăşura în aceleaşi
obţinerea acreditării laboratoarelor, ce îşi condiţii de lucru şi la aceiaşi parametri,
desfăşoară activitatea în cadrul Institutului de pentru a se evita eventualele erori, ce pot
Criminalistică, a reprezentat un nou început apărea şi pentru ca raportul rezultat să
de drum pentru activitatea criminalistică din fie bine documentat şi să ofere
România. credibilitate faţă de beneficiari.
Laboratorul de tehnica documentelor din Laboratorul de tehnica documentelor
cadrul Serviciului de expertize criminalistice deţine o colecţie de documente etalon,
clasice şi cerecetare la faţa locului este SPECIMENE, care sunt utilizate în
acreditat RENAR şi îşi desfăşoară activitatea vederea soluţionării diferitelor lucrări.
în conformitate cu cerinţele internaţionale în Datorită faptului că documentele de
domeniu. Elaborarea procedurilor specifice examinat sunt diversificate (an de
de lucru şi a instrucţiunilor de lucru ale emisiune, provenienţă), iar falsificatorii
aparatelor conferă laboratorului credibilitatea necesară, atât în utilizează echipamente sofisticate pentru contrafacerea mai
faţa beneficiarilor cât şi a terţilor. ales a documentelor noi (bancnote, cărţi de identitate etc),
În acest sens, au fost elaborate Procedura Specifică de specialiştii criminalişti din cadrul acestui birou participă în
Lucru pentru determinarea autenticităţii/falsului/contrafacerii grupuri de lucru atât naţionale, cât şi internaţionale (grupuri de
documentelor (PSL – 01 - 02) şi Procedura Specifică de Lucru lucru sub egida ENFSI - EDEWG) pentru a împărtăşi
pentru determinarea autenticităţii/falsului/contrafacerii cunoştinţele acumulate şi pentru a cunoaşte şi a învăţa despre
impresiunilor de ştampilă (PSL – 01 - 03). Pentru aparatele noile tehnici de examniare, cu diferite tipuri de echipamente
utilizate în procesul examinării, în cadrul acestui laborator, au performante, şi despre cele mai noi tipuri de falsificări şi
fost elaborate Instrucţiuni de lucru, respectiv Instrucţiuni de contrafaceri în domeniu.
lucru – VSC 5000 şi Instrucţiuni de lucru În acest scop, specialiştii
Foram 685 – 2, iar, în prezent, experţii colaborează cu diferite instituţii -
Institutului de Criminalistică desfăşoară I.N.E.P., Direcţia Regim Permise şi
activităţi în vederea întocmirii Înmatriculare a Vehiculelor, etc, dar
instrucţiunilor de lucru pentru Docubox - şi cu direcţii din cadrul
Dragon. Inspectoratului General al Poliţie
Personalul din cadrul Laboratorului Române – Oficiul Naţional Central
de tehnica documentelor este pentru Combaterea Falsului de
competent să îşi desfăşoare activitatea, Monedă, Cecuri de Călătorie, în
urmând atât programe de pregătire pe vederea obţinerii de documente
linia falsului/contrafacerii documentelor, SPECIMEN, precum şi cu redactorii
cât şi training-uri cu specialişti ai revistei de specialitate
firmelor Foster&Freeman şi Projectina, “Criminalistica”, pentru informarea
producătoare ale echipamentelor VSC criminaliştilor din România şi nu
5000, Foram 685 – 2 şi Docubox numai.
Dragon. Acestea sunt şi cerinţe ale standardului internaţional În final, putem afirma că, la nivelul anului 2008, Laboratorul
ISO 17025, standard aplicat în activitatea criminalistică din de tehnica documentelor se află la un nivel de vârf, atât din
România. punct de vedere al dotărilor cu aparatură de ultimă generaţie,
În conformitate cu procedurile de lucru, anterior cât şi al pregătirii experţilor şi specialiştilor, ceea ce va avea ca
menţionate, pentru examinarea comparativă a documentelor, rezultat combaterea eficientă şi ţinerea sub control a
puse la dispoziţie, este obligatorie utilizarea unui etalon, a unui fenomenului de contrafacere şi falsificare a documentelor.

34 CRIMINALISTICA
ELEMENTE DE NOUTATE PRIVIND PROCEDURA
CERCETĂRII LA FAŢA LOCULUI
ÎN RAPORT CU STANDARDELE RI EXIGENŢELE
DE CALITATE IMPUSE DE EUROCONFORMIZAREA
ACTIVITĂŢILOR CRIMINALISTICE

Comisar de poliţie, lect. univ. drd. MARIN RUIU

A necessity for Romanian Police, both investigators and forensic scientists, the complete crime
scene research procedure is highly apreciated by The Forensic Department from Police Academy.

Dintotdeauna, cercetarea la faţa locului a fost Ca element de noutate, semnalăm obligativitatea primului
activitatea de căpătâi a criminalisticii care înglobează poliţist ajuns la faţa locului de a întocmi şi preda şefului echipei
elemente din toate ramurile ştiinţei şi, aşa cum reiese şi un raport scris, în care consemnează circumstanţele comiterii
din MANUALUL DE BUNE PRACTICI, elaborat de faptei, măsurile întreprinse până în acel moment, dacă locul
INSTITUTUL DE CRIMINALISTICĂ al I.G.P.R., de felul cum faptei a suferit modificări sau nu, în ce constau acestea,
se efectuează depinde, în cea mai mare măsură, părerile profesionale pe care şi le-a format, rezultatul interogării
documentarea cu succes a cazului. martorilor etc.
Încă de la începuturi, înaintaşii criminalisticii au stabilit aeful echipei de cercetare la faţa locului, pe lângă alte
regulile tactice ale cercetării la faţa locului, generalizând atribuţii legate de desfăşurarea activităţii, este „managerul de
experienţa pozitivă a organelor judiciare. Pe măsura caz” şi gestionarul probelor, fiind şi cel abilitat a ţine legătura cu
trecerii timpului şi mai ales ca urmare a dezvoltării mass-media. Responsabilul cu activităţile criminalistice
tehnico-ştiinţifice contemporane şi a exploziei coordonează şi desfăşoară activitatea criminalistică, iar la
informaţionale din ultimii ani, s-a simţit tot mai stringent finalizarea acesteia predă şefului echipei probele şi mijloacele
nevoia realizării unei metodologii adecvate, adaptate materiale de probă însoţite de fişele de custodie, mai puţin
tehnicii moderne de efectuare a cercetării la faţa locului. În urmele papilare şi probele ce necesită operaţiuni de laborator
prezent, drept consecinţă a integrării României în (uscare, relevare de urme etc), care-i vor fi predate după
structurile europene şi Nord-Atlantice, s-a impus şi o executarea respectivelor operaţiuni, iar la întoarcere
conformizare a procedurilor de urmat, în acord cu consemnează în registrul de evidenţă activităţile desfăşurate,
standardele de calitate şi exigenţele internaţionale, astfel întocmind şi planşa fotografică pe care, de asemenea, o predă
încât rezultatele practice ale cercetării la faţa locului să fie şefului echipei.
agreate nu doar în România, ci şi în exterior. În partea a II-a (Capitolul II) sunt prezentate, pe scurt,
În acest sens, Institutul de Criminalistică a venit în concentrat, diversele tipuri de urme, ce pot fi găsite la faţa
întâmpinarea tuturor criminaliştilor români, îndeosebi locului, făcându-se precizări exprese referitoare la procedurile
practicienilor, cu MANUALUL menţionat, care să ofere de protejare, colectare, ambalare, depozitare şi fixare a lor, în
tuturor lucrătorilor din domeniu procedurile de urmat, în măsură să conducă la soluţionarea cazului.
diverse situaţii cu care se confruntă cei abilitaţi a participa Ca aspect de noutate, se remarcă procedurile complexe de
la cercetare. urmat, în cazul descoperirii unor urme biologice, de fecale şi
urină, de muşcătură, provenite din contactul cu pielea, urme de
Instrucţiunile M.I. nr. S/420 din 01.04.2003, privind mănuşi, de buze şi de urechi, din incendii etc. Atrage atenţia şi
efectuarea cercetării la faţa locului în unităţile de poliţie sunt şi metodologia descoperirii, recoltării, conservării, ambalării şi
ele, în mare parte, încă de actualitate, după cum nici regulile transportului probelor biologice, ridicate de la faţa locului, în
tactice şi metodologice de bază, elaborate de înaintaşii vederea extragerii unei cantităţi suficiente de ADN, pentru
criminalisticii româneşti (Camil Suciu, Constantin Aioaniţoaie, genotiparea judiciară a acesteia şi identificării persoanei care
Aurel Ciopraga etc) nu şi-au pierdut nici ele valabilitatea. le-a creat, precum şi procedurile de manevrare a dispozitivelor
Dacă activităţile pregătitoare, modul de desfăşurare (faza electronice (computerizate) tot mai frecvent întâlnite cu ocazia
statică şi faza dinamică) şi de consemnare a rezultatelor rămân cercetării la faţa locului, pentru protejarea datelor şi
în principiu aceleaşi, fiind valabile peste ani, în schimb, în informaţiilor stocate în acest fel. Sunt prevăzute modalităţile
manualul menţionat sunt prezentaţi în detaliu paşii de urmat în concrete de manipulare a acestora pentru prevenirea,
diverse situaţii concrete întâlnite în practica judiciară. Sunt distrugerii, degradării, contaminării lor şi aducerea lor în
precizate modalităţile de căutare, ridicare, ambalare, transport imposibilitate de a fi valorificate.
şi fixare a urmelor şi mijloacelor materiale de probă, necesare Cât priveşte fixarea rezultatelor cercetării la faţa locului,
documentării cauzei. De asemenea, sunt stabilite sarcinile, semnalăm folosirea aparaturii digitale de fotografiere şi video-
obligaţiile şi răspunderile primului poliţist prezent la faţa locului, filmare, de natură să simplifice efortul uman şi, totodată, să dea
ale şefului echipei de cercetare la faţa locului şi ale un plus de relevanţă ilustrării câmpului infracţional. Întocmirea
responsabilului cu activităţile criminalistice. şi redactarea procesului-verbal, prin care se materializează

CRIMINALISTICA 35
rezultatele cercetării la faţa locului, cad în sarcina şefului locului faptei şi împrejurimilor, ci se constituie şi într-un demers
echipei, care se consultă cu specialistul criminalist şi ceilalţi de obţinere de informaţii referitoare la cele petrecute, ba chiar
membri prezenţi. implică şi o activitate intuitivă de interceptare a celor constatate
În Capitolul III, intitulat PROCEDURA CERCETĂRII LA la faţa locului, motiv pentru care, în concepţia autorilor
FAŢA LOCULUI, sunt arătaţi paşii pe care trebuie să-i urmeze manualului întâlnim şi sintagma „investigarea locului faptei”,
criminaliştii în diverse situaţii practice, precum : ceea ce, evident, înseamnă mai mult decât simpla cercetare şi
► cercetarea la faţa locului, în care avem de-a face cu un atât. De altfel, cercetarea la faţa locului se execută acolo unde
cadavru, precizându-se activităţile desfăşurate cu ocazia există urme şi mijloace materiale de probă, pe un perimetru
examinării cadavrului şi regulile specifice cercetării la faţa mai larg sau mai restrâns, în funcţie de specificul cauzei.
locului, în cazul morţii prin spânzurare, înec, electrocutare, Toate aceste proceduri se constituie într-o metodologie
împuşcare, înjunghiere, cădere, ardere etc; modernă, adaptată cerinţelor şi exigenţelor europene de
► cercetarea la faţa locului, în cazul suicidului; efectuare a cercetării la faţa locului, care, pusă în practică de
► cercetarea la faţa locului, în cazul incendiilor, exploziilor, către cei abilitaţi, este în măsură să răspundă principalelor
catastrofelor; deziderente ale acesteia – stabilirea adevărului şi înfăptuirea
► cercetarea la faţa locului, în cazul accidentelor rutiere; actului de justiţie – putând fi recunoascută prin rezultatele ei şi
► cercetarea la faţa locului, în cazul furturilor etc. pe plan internaţional.

Reţine atenţia că, pentru fiecare tip de cercetare la faţa BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ
locului, se arată ceea ce trebuie făcut, atât în faza statică cât şi
în cea dinamică, ce urme şi microurme pot fi găsite, unde, cum ***INSTITUTUL DE CRIMINALISTICĂ AL POLIŢIEI
trebuie căutate, ridicate sau fixate. Astfel, cei aflaţi la faţa ROMÂNE – PROCEDURA CERCETĂRII LA FAŢA LOCULUI
locului nu mai au posibilitatea invocării unor scuze de ÎN POLIŢIA ROMÂNĂ. MANUAL DE BUNE PRACTICI.
necunoaştere sau imposibilitate de a executa una sau alta ***Colectiv – TRATAT DE TACTICĂ CRIMINALISTICĂ –
dintre operaţiunile ce se impun, intrând în obligaţia unităţilor de Ed. Carpaţi, Craiova, 1992.
poliţie teritoriale asigurarea resurselor umane şi tehnico- ***Colectiv – INVESTIGAREA CRIMINALISTICĂ A
materiale pentru efectuarea în bune condiţii a cercetării la faţa LOCULUI FAPTEI – Ed. Little Star, Bucureşti, 2004.
locului. ***Dr. VASILE BERCHEaAN – CERCETAREA LA FAŢA
Nu vom intra în detalii, dar subliniem că sarcinile echipei de LOCULUI, PRINCIPAL MIJLOC DE PROBĂ ÎN PROCESUL
cercetare la faţa locului nu se rezumă doar la examinarea PENAL, Ed. Little Star, Bucureşti, 2006.

NOUTĂŢI EDITORIALE
Prof. Col (r) Vasile Lăpăduşi

Expertiza criminalistică litigiu; • examinarea separată a pieselor de comparaţie; •


a scrisului şi semnăturii în examinarea comparativă; • punerea concluziei. Partea a II-a –
cuantum redus. Metodologia de expertiză a semnăturilor de cuantum redus
cuprinde aspecte privind: • definirea semnăturii; •
La începutul lunii aprilie 2008, particularităţile semnăturilor prescurtate; •
Editura Pro Universitaria a scos de examinarea separată a semnăturilor în
sub tipar lucrarea: “Expertiza litigiu; • examinarea separată a
criminalistică a scrisului şi semnăturii în semnăturilor de comparaţie; • examinările
cuantum redus”, avându-i ca autori pe comparative; • punerea concluziei.
reputaţii criminalişti Adrian Frăţilă şi
Gheorghe Păşescu. Criminalistica: obiect, sistem, istorie.
În prezent, una dintre cele mai solicitate expertize este Studiu monografic.
expertiza scrisului de mână, având ca obiectiv identificarea
autorului scrisului, constituind un mijloc de probă deosebit de De curând, colegul şi bunul nostru
util în rezolvarea speţelor civile sau în lămurirea împrejurărilor prieten, conf. univ. dr. Gheorghe
în care s-a comis o infracţiune. Aşa cum arată autorii în Golumbenco din cadrul Universităţii Libere
introducere, pentru a identifica autorii unor scrisuri, experţii Internaţionale din Republica Moldova a
trebuie să cunoască extrem de bine fiziologia şi legile scrisului, realizat lucrarea “Criminalistică: obiect,
să dea dovadă de perspicacitate şi spirit logic, bazate pe sistem, istorie. Studiu monografic”. Lucrarea
deprinderi rezultate din exerciţii îndelungate şi continue. este prefaţată de prof.univ.dr. Vasile Bercheşan, decanul
În urmă cu câţiva ani, autorii au conceput şi publicat o Facultăţii de Drept, de la Universitatea Română de atiinţe şi
lucrare referitoare la “Expertiza scrisurilor dezorganizate”, în Arte “Gheorghe Cristea” din Bucureşti.
care au prezentat o metodologie aplicabilă acestei specii de Autorul prezintă un studiu teoretic privind obiectul de studiu
expertiză a scrisului, după care a urmat cea de-a doua, al ştiinţei criminalistice, metodele conceptuale de criminalistică
respectiv lucrarea “Expertiza criminalistică a cifrelor”. ai în pe plan mondial, sarcinile şi metodele criminalistice, evoluţia şi
această ultimă lucrare este prezentată o metodologie specială. problemele actuale ale sistemului criminalisticii, caracterul
Lucrarea “Expertiza criminalistică a scrisului şi semnăturii criminalisticii moderne şi locul ei în sistemul ştiinţelor.
în cuantum redus” cuprinde două părţi: Partea I – Metodologia Prin modul în care autorul abordează problematica,
de expertiză a scrisurilor de cuantum redus, prezintă probleme contribuie, în mod substanţial, la înţelegerea corectă a
referitoare la: • delimitarea noţiunii “scris de cuatum redus”; • noţiunilor şi a rolului criminalisticii în prevenirea şi combaterea
examinările prealabile; • examinarea separată a scrisurilor în fenomenului infracţional.

36 CRIMINALISTICA
Euroconformizarea şi standardizarea
activităţii de cercetare penală
a poliţiei judiciare

Comisar-şef de poliţie CONSTANTIN DUVAC1

First the author examines the reasons which determines


the standardization of the criminal prosecution activities and
the expected results.
Next the author examines the premises underlying this
standardization activity both on european and national level. It
is noted the penal implications of European Union
constitutional treaties, the attempts to draw up an independent
European Corpus juris covering penal policy and procedure
and the Green Book regarding protection of European Union
financial interests. It needs to be recognized the roumanian
authorities efforts to consolidate these european achievements
including the adoption of new efficient laws in order to sustain
the European penal policy while an effective institutional and
legal structure was developed (Fight against Fraud
Department – DLAF, National Anticorruption Directorate –
DNA).
A personal note is brought by the article through the
emphasis placed on the penal and criminal procedure
legislation analysis and on the present tendencies in judicial
reform (excess of incriminations, criminal charge policy, new
penal institutions, the dynamic of criminal proceedings laws,
new projects for a penal code and a criminal proceeding code)
Finally, the author describes all the necessary stages
(steps) for the elaboration and implementation of the standard
proceedings in criminal prosecution activity.

1. Standardizarea activităţii de cercetare penală este una probelor prin introducerea dispoziţiei art. 64 alin. (2) C. pr. pen.,
din chestiunile cele mai importante ale reformei structurilor de conform căreia „mijloacele de probă obţinute în mod ilegal nu
poliţie judiciară, ca entitate de bază a Poliţiei Române, pot fi folosite în procesul penal”.
deoarece este menită să determine o creştere a calităţii actelor 2. Acest deziderat se impune însă şi datorită obligaţiilor
de urmărire penală şi implicit a actului de justiţie în ansamblul care derivă din calitatea României de stat membru al
său. Este una din preocupările constante ale conducerii Poliţiei Comunităţilor Europene de la data de 01.01.2007. În acest
Române şi în măsura în care va fi realizată şi implementată va sens, avem în vedere atât normele penale comunitare care,
îmbunătăţi în mod substanţial indicatorii de performanţă ai indiferent de izvorul lor, au prioritate în aplicare în raport cu
structurilor de profil prin creşterea finalităţii judiciare (în ceea ce normele penale interne, iar dacă acestea din urmă lipsesc, au
priveşte toate soluţiile procedurale propuse de organul de aplicabilitate directă, cât şi dispoziţiile Legii nr. 302/2004 privind
cercetare penală) şi implicit va determina scăderea atât a cooperarea judiciară internaţională în materie penală3, aşa cum
numărului cauzelor în care procurorul dispune o altă soluţie a fost modificată şi completată prin Legea nr. 224/20064, act
decât cea propusă de organul de cercetare penală, cât şi a normativ intrat în vigoare în integralitatea sa la 01.01.2007.
dosarelor penale restituite în vederea completării cercetărilor. Acest act normativ introduce în dreptul intern o serie de
Creşterea calităţii actelor de cercetare penală se impune şi standarde europene adoptate prin Convenţia din 19.06.1990
datorită numeroaselor modificări aduse Codului de procedură de punere în aplicare a Acordului Schengen din 14.06.1985
penală care au extins drepturile şi garanţiile procesuale ale privind eliminarea treptată a controalelor la frontierele comune,
părţilor în cursul procesului penal concomitent cu creşterea Schengen şi prin Decizia-cadru nr. 2002/584/JAI a Consiliului
obligaţiilor organelor judiciare abilitate să efectueze tragerea la Uniunii Europene din 13.06.2002 privind mandatul european
răspundere penală a celor care au săvârşit infracţiuni. De pildă, de arestare şi procedurile de predare în statele membre.
este îndeobşte cunoscut că prin Legea nr. 281/2003 privind 3. Cu excepţia unor documente adoptate în domenii
modificarea şi completarea Codului de procedură penală şi a specifice, de natura celor exemplificate mai sus, la nivelul
unor legi speciale2 regimul nulităţilor absolute prevăzute în art. Uniunii Europene, după ştiinţa noastră, nu există instituite
197 alin. (2) C. pr. pen. a fost extins în mod implicit în materia standarde în materie penală, deşi există încercări de codificare

CRIMINALISTICA 37
în materie penală şi procesual-penală. Aşa de pildă, art. 29 din Tratatul de la Maastricht (din 7
În principiu, se pare că n-ar fi posibilă o extindere a februarie 1992) prevede că reprezintă chestiuni de interes
obligaţiilor statelor membre (inclusiv a României), de a-şi pune comun pentru statele membre ale Uniunii Europene, lupta
de acord legislaţia naţională cu cea comunitară şi în domeniul contra toxicomaniei, contra fraudei de dimensiuni
represiunii penale. O atare concluzie s-a desprins din internaţionale, cooperarea judiciară şi poliţienească în lupta
conţinutul tratatelor constitutive ale Uniunii Europene (Tratatul contra terorismului, a traficului ilegal de organe şi a altor forme
de la Maastricht, Amsterdam, Nisa), dar şi din deciziile Curţii de de criminalitate. Aceste prevederi sunt reluate în Tratatul de la
Justiţie a Comunităţilor Europene, în care se subliniază că, în Amsterdam (în vigoare din 1 noiembrie 1993) şi în Tratatul de
principiu, legislaţia penală şi procesual-penală rămâne de la Nisa (din 26 februarie 2001), prevăzându-se, printre altele, şi
competenţa statelor membre5, ceea ce ar însemna că obligaţia statelor membre să adopte măsuri progresive,
asemenea atribuţii, cum ar fi: incriminarea, sancţionarea şi stabilind reguli minimale privind elementele constitutive ale
executarea pedepselor, pentru fapte care ar aduce atingere infracţiunilor, în domeniul crimei organizate, a terorismului şi a
intereselor Uniunii, ar rămâne în sarcina statelor membre. În traficului de droguri8.
felul acesta, s-ar părea că s-a dat o soluţie de principiu În felul acesta, cooperarea statelor membre este concepută
problemei dacă legea penală naţională trebuie sau nu să să conducă treptat la înlăturarea, pe cât posibil, a deosebirilor
urmeze procesul de armonizare în raport cu legislaţia majore în privinţa tratamentului penal al acestor fapte şi la
comunitară, întocmai ca şi celelalte tipuri de legislaţii6. unirea eforturilor pentru stabilirea unor măsuri comune de
Evoluţiile ulterioare ale Uniunii Europene au arătat că nu reprimare a formelor grave ale criminalităţii internaţionale.
este posibil, practic, ca legislaţia penală să rămână în afara 5. Dar recent, în activitatea Uniunii Europene a apărut un
proceselor de integrare europeană, ca expresie a suveranităţii fenomen nou, care a impus, mai cu deosebire, luarea de
statelor membre, urmând a fi elaborată, exclusiv, numai în măsuri penale de constrângere şi implicarea organelor
raport cu interesele lor naţionale. Aşa de pildă, asigurarea comunitare. Este vorba de fraudele comunitare, problemă care
libertăţii circulaţiei capitalurilor, a mărfurilor, a persoanelor, a a făcut obiectul unei Convenţii Europene şi a unui regulament.
serviciilor, obiectiv fundamental al Uniunii Europene, nu ar Atât Convenţia privind protejarea intereselor financiare ale
putea fi realizat fără a folosi şi cadrul normativ penal, chiar Comunităţilor Europene, elaborată pe baza articolului K3 din
dacă ne-am referi numai la necesitatea incriminării şi Tratatul asupra Uniunii Europene9, cât şi Regulamentul
sancţionării faptelor de discriminare bazate pe naţionalitate, adoptat în această materie, obligă statele membre să
sex, religie, rasă, în relaţiile economice, sau în raporturile de folosească legea penală naţională şi să aplice sancţiuni
muncă. La fel, norma penală este inevitabil implicată în eficiente, disuasive şi proporţionale, împotriva acestor fapte.
reprimarea faptelor de împiedicare a circulaţiei mărfurilor, prin Aceste documente dau o formulare unitară, clară, faptelor care
obstacole vamale, fiscale, administrative etc., impedimente urmează a fi reprimate, prevăzând chiar limita minimă de
care, în anumite cazuri, se impun a fi reprimate şi prin prejudicii care atrag aplicarea sancţiunilor penale, urmând ca
mijlocirea legii penale. limitele de pedepse să fie stabilite de legea naţională, atât în
Practica a arătat că statele membre, luându-şi obligaţia să cazul faptei consumate, cât şi a tentativei, a participaţiei etc..
aducă la îndeplinire, necondiţionat, scopurile Uniunii, trebuie De asemenea, fiecare stat membru îşi va stabili competenţa de
să folosească toate mijloacele de care dispun, inclusiv soluţionare a unor asemenea cazuri, iar dacă faptele s-au
instrumentele penale, acolo unde acestea s-ar dovedi mai săvârşit aducând atingere intereselor mai multor state
eficiente în realizarea obiectivelor Uniunii. membre, acestea vor coopera la anchetarea, judecarea
În egală măsură, legea penală este chemată să intervină şi faptelor şi la executarea sancţiunilor pronunţate.
pentru reprimarea faptelor grave de agresiune la adresa Convenţia se completează cu o serie de protocoale, cum ar
intereselor financiare ale Uniunii. Constatându-se existenţa de fi cel privind actele de corupţie ale funcţionarilor naţionali sau
fraude de mari proporţii, atât în privinţa modului de cheltuire a comunitari, care răspund de gestionarea fondurilor comunitare,
fondurilor comunitare, cât şi al strângerii veniturilor, uniunea cel privind reciclarea banilor proveniţi din operaţiuni ilicite şi
prin organele comunitare a cerut statelor membre să ia măsuri protocolul referitor la răspunderea persoanei juridice.
eficiente de incriminare şi sancţionare, potrivit legii naţionale, a Aşa cum se observă şi în aceste documente internaţionale,
unor asemenea fapte. Dar, implicarea legii penale este cerută incriminarea unor fapte, chiar dacă se face printr-o formulare
şi de creşterea, în proporţii îngrijorătoare, a criminalităţii unitară, procesul penal, aplicarea sancţiunilor şi executarea
europene (Eurocrima). Dacă realizarea scopurilor Uniunii, de pedepselor au loc tot potrivit legislaţiei naţionale, cu toate
liberalizare a circulaţiei capitalurilor, mărfurilor, persoanelor şi deficienţele acestora10.
serviciilor, s-a dovedit benefică pentru dezvoltarea economică 6. Paralel cu aceste documente, care vădesc încă unele
a statelor membre, de aceste libertăţi au profitat din plin şi rezerve în implicarea mai profundă a legislaţiei comunitare în
infractorii care, folosind aceste condiţii, au reuşit să-şi reprimarea unor fapte periculoase intereselor Uniunii, s-a făcut
intensifice acţiunile, să-şi ascundă mai uşor identitatea şi un pas înainte, spre o altă metodă de tratare a fraudei
produsele activităţii lor ilicite7. comunitare, şi anume unificarea dispoziţiilor penale de
Pe drept cuvânt, s-a spus că unei internaţionalizări a crimei reprimare a acestor fapte.
trebuie să i se opună o internaţionalizare a măsurilor represive. În acest context se situează lucrarea elaborată de un grup
4. Problema principală în prezent nu este dacă legea de experţi ai Uniunii Europene, cunoscută sub numele de
penală trebuie folosită în relaţiile comunitare, ci cum trebuie ea Corpus Juris şi care îşi propune să rezolve într-un mod unitar
folosită, spre a constitui un instrument prompt şi eficient. O problema tragerii la răspundere a persoanelor care aduc
anumită primă preocupare în această direcţie a apărut chiar în atingere intereselor financiare ale Uniunii Europene, depăşind,
cuprinsul tratatelor instituţionale ale Uniunii (Tratatul de la sub numeroase aspecte, diversitatea de soluţii legislative ale
Maastricht, Amsterdam, Nisa), sub forma sugestiei făcută statelor membre11.
statelor membre de intensificare a cooperării lor împotriva Principiile călăuzitoare ale Corpus Juris sunt următoarele:
formelor mai grave de criminalitate, cum ar fi: crima organizată, a. Principiul legalităţii, conform căreia pedepsele definite în
traficul de droguri, de organe, de persoane, corupţia etc.. Se Corpus Juris se aplică numai celor 8 infracţiuni specificate
sugera chiar statelor să ia măsuri pe plan naţional, de a-şi pune expres, potrivit procedurii stipulată în art.15-17.
de acord legislaţiile penale, pentru a realiza o represiune mai b. Aplicarea legii penale mai favorabile: în cazul modificării
eficientă a unor categorii de infracţiuni. Corpus Juris, legea penală mai aspră nu se aplică faptelor

38 CRIMINALISTICA
comise înainte de modificare. - Art. 5: – Corupţia
c. Individualizarea răspunderii penale: răspunderea penală - Art. 6: – Deturnarea de fonduri
este individuală. Ea este determinată luând în considerare - Art. 7: –Abuzul în serviciu
conduita învinuitului şi participaţia concretă la săvârşirea faptei, - Art. 8: – Divulgarea secretelor de serviciu
în calitate de autor, instigator sau complice. De asemenea, Corpus Juris conţine dispoziţii privind
d. Principiul proporţionalităţii : Sancţiunile penale ce vor fi răspunderea penală a managerilor sau a persoanelor cu
aplicate trebuie să fie proporţionale cu gravitatea infracţiunii, putere de decizie şi control în cadrul unei companii (art. 12),
pericolul social concret, forma de vinovăţie şi circumstanţele precum şi răspunderea penală a persoanelor juridice (art. 13).
personale ale făptuitorului. În art. 14 din propunere sunt reglementate distinct
e. Principiul imparţialităţii, conform căruia fapta trebuie să pedepsele aplicabile în cazul săvârşirii infracţiunilor prevăzute
fie supusă judecăţii în faţa unui tribunal independent. Orice în art. 1-8, clasificate după cum urmează:
măsură care afectează grav libertatea persoanei trebuie să fie – pedepse principale, care diferă în funcţie de subiectul
autorizată de către un judecător independent şi imparţial. active al infracţiunilor :
f. Principiul teritorialităţii europene : În vederea anchetării, a)Astfel, pentru persoanele fizice, pedeapsa poate fi
urmăririi penale, trimiterii în judecată şi punerii în executare a închisoarea de maximum 5 ani şi/sau amenda, stabilită sub
hotărârii judecătoreşti privind infracţiunile stipulate în Corpus formă de «zile amendă». Pedeapsa amenzii trebuie să fie în
Juris, teritoriul statelor membre ale Uniunii Europene constituie concordanţă cu venitul zilnic al învinuitului; ea poate fi estimată
un singur spaţiu, spaţiu judiciar european. Competenţa liber de către instanţă, fără să depăşească însă 3.000 euro/zi.
teritorială a procurorului european şi a procurorului european Totalul amenzii aplicate nu trebuie să depăşească suma
delegat este extinsă pe teritoriul Uniunii Europene: mandatele corespunzătoare pentru 365 de zile.
de arestare emise de judecătorul de libertăţi, precum şi b)Pentru persoanele juridice, se impune o amendă de
hotărârile pronunţate de instanţele statelor membre sunt maximum 10 milioane euro.
valabile pe tot teritoriul Uniunii Europene. – pedepsele accesorii :
g. Principiul contradictorialităţii, implică „egalitatea de a)publicarea condamnării în Jurnalul oficial al Comunităţilor
arme”, respectiv accesul egal al părţilor la orice probă de Europene şi în media, dacă este în interesul public, şi în
dosar. special dacă săvârşirea infracţiunii a fost larg mediatizată;
Acest corp de reguli, care ar putea fi definit ca un embrion b)excluderea persoanei fizice sau juridice de la subvenţii
al unui viitor cod penal şi procesual penal european, chiar dacă viitoare acordate de Comunitatea Europeană, pentru o
se referă exclusiv la materia fraudei comunitare, cuprinde perioadă de până la 5 ani;
incriminări (de exemplu, este incriminată frauda la bugetul c) excluderea persoanelor fizice / juridice din contracte
comunitar, atât a persoanei cu statut de funcţionar european, viitoare cu autorităţi publice ce folosesc fonduri ale Comunităţii
cât şi a funcţionarului naţional, corupţia activă, abuzul de Europene, pentru o perioadă de până la 5 ani;
funcţie, divulgarea secretelor funcţiei, faptele de spălare a d)interzicerea ocupării unei funcţii publice sau în cadrul
banilor proveniţi din infracţiuni şi altele), cât şi sancţiunile Comunităţii, pentru o perioadă de până la 5 ani.
propuse a fi aplicate (pedepse privative de libertate pe o durată În cazul săvârşirii din culpă a infracţiunilor prevăzute în art.
de cel mult 5 ani şi/sau amenda până la un milion de Euro şi 1, pedeapsa maximă va fi de 2/3 din pedeapsă prevăzută
care, în unele cazuri, poate fi majorată până la 5 milioane, pentru aceeaşi infracţiune, săvârşită cu intenţie.
confiscarea specială a instrumentelor, produselor şi profitului, Instrumentele, fructele şi profiturile rezultate din infracţiune
rezultate din infracţiune, publicarea hotărârilor de pot fi confiscate în beneficiul Comunităţilor Europene.
condamnare). Confiscarea poate fi dispusă nu numai când învinuitul este
Potrivit art. 9 din Corpus Juris, pentru toate infracţiunile condamnat, ci şi atunci când se dovedeşte că a săvârşit fapta,
menţionate în art. 1-8, forma de vinovăţie este intenţia, cu dar condamnarea nu a survenit datorită iresponsabilităţii
excepţia infracţiunilor asimilate fraudei la bugetul comunitar acestuia.
(art. 1), pentru care este suficientă şi existenţa culpei cu Prin art. 15 din Corpus Juris denumit „Cuantumul
neglijenţă sau uşurinţă. pedepselor” sunt introduse, în fapt, o serie de criterii de
În privinţa participaţiei penale, prin art. 11 Corpus Juris sunt individualizare judiciară a pedepsei, după cum urmează:
consacrate toate formele de participaţie cunoscute de legea - pedeapsa aplicată trebuie să fie în concordanţă cu gradul
penală română, respectiv autoratul, instigarea şi complicitatea, de vinovăţie, participaţia concretă la săvârşirea infracţiunii şi
cu precizarea că, spre deosebire de Codul penal român care în gravitatea infracţiunilor săvârşite;
materia participaţiei penale instituie sistemul parificării legale - în individualizarea pedepsei, instanţa se va orienta
de pedeapsă cu posibilitatea diversificării sale judiciare, pentru persoanele juridice, spre impunerea unei interdicţii
pedeapsa maximă pentru complice nu va depăşi ¾ din generale sau specifice, iar în cazul persoanelor fizice, spre
cuantumul pedepsei prevăzute de lege pentru autor. impunerea unei interdicţii, temperată de nevoia asigurării
În cazul tuturor infracţiunilor prevăzute în art. 1-3 şi 5-8 din reabilitării făptuitorului. În acest scop, instanţa poate lua în
Corpus Juris, şi săvârşite cu intenţie, tentativa este considerare conduita anterioară a inculpatului, inclusiv
pedepsibilă. În caz de tentativă, pedeapsă aplicată nu poate condamnări anterioare şi sancţiuni administrative, situaţia
depăşi ¾ din pedeapsă prevăzută de lege pentru infracţiunea economică şi socială, precum şi eforturile pe care acestea le-a
consumată (soluţie diferită de cea prevăzută în legea noastră depus pentru îndepărtarea răului produs prin săvârşirea
penală). infracţiunii.
Desistarea şi împiedicarea producerii rezultatului constituie În Corpus Juris sunt prevăzute o serie de reguli procesual-
cauze de nepedepsire. penale în legătură cu ocrotirea intereselor financiare ale
Normele de incriminare au fost grupate în 2 categorii : Comunităţilor Europene. Urmărirea penală se va desfăşura
a. infracţiuni săvârşite de orice persoană sub conducerea unui Procuror General European, ajutat de
- Art. 1: - Fraude ce afectează interesele financiare ale procurori delegaţi de fiecare ţară membră, judecata şi
Comunităţilor Europene şi infracţiunile asimilate executarea sancţiunilor vor avea loc după legea naţională, cu
- Art. 2: – Frauda în materie de încheiere de tranzacţii respectarea unor reguli comune, în ce priveşte desfăşurarea
- Art. 3: – Spălarea banilor şi tăinuirea procesului penal, garanţiile procesuale, administrarea probelor
- Art. 4: – Asocierea infractorilor şi competenţa organelor judiciare. Este prevăzută, de
b. infracţiuni săvârşite de către funcţionari asemenea, implicarea Curţii de Justiţie a Comunităţilor

CRIMINALISTICA 39
Aspecte din timpul simpozionului

Europene în cazul neînţelegerilor dintre statele membre asupra demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri,
interpretării regulilor cuprinse în Corpus Juris, precum şi în prevenirea şi sancţionarea corupţiei12 au fost introduse
cazul conflictelor de competenţă. dispoziţiile art. 181-185 în Legea nr. 78/2000 pentru
Dispoziţiile din Corpus Juris au fost aprobate de prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie ,
Parlamentul European şi de Comisie, iar în baza lor a fost cu modificările şi completările ulterioare. Totodată, a fost
adoptată, la 23.05.2001, o propunere de Directivă privind adoptată şi O.G. nr. 79/2003 privind controlul şi recuperarea
protecţia penală a intereselor financiare al Comunităţii fondurilor comunitare13.
Europene şi înfiinţarea instituţiei procurorului european. 8. Dar standardizarea activităţii de cercetare penală ar
În acest context, la 11.12.2001 a fost adoptată Cartea trebui să ţină seama nu numai de aceste realităţi politice,
Verde privind protecţia penală a intereselor financiare ale sociale, economice sau încercări de reglementare în materie
Comunităţii Europene şi instituţia Procurorului European, atât penală şi procesual-penală, existente la nivelul Uniunii
în scopul de a permite Comisiei să-şi fundamenteze Europene şi reflectate în anumite acte normative adoptate de
propunerea, cât şi pentru a da posibilitatea unor dezbateri legiuitorul nostru cu privire la care am făcut referire mai sus, ci
ştiinţifice pe această temă, în statele membre şi la nivel şi de mutaţiile apărute în legislaţia noastră penală şi procesual
comunitar. penală în ultimii ani, precum şi de tendinţele existente în
Cartea Verde încearcă să contureze un posibil scenariu această materie.
pentru legislaţia comunitară secundară, în privinţa definirii O primă constatare ce se desprinde în urma unei astfel de
fraudei, corupţiei, spălării de bani, a pedepselor aferente, a analize relevă creşterea numărului de incriminări14 al unor fapte
modului de corelare cu sistemele de drept penal naţional. antisociale. S-a spus15, pe drept cuvânt, că excesul de norme
Totodată, trebuie avute în vedere soluţiile cazurilor penale concurente, conferă redundanţă sistemului juridic
anterioare înfiinţării Procurorului European, puterile sale de penal, fiind generator de confuzii în practica judiciară şi
investigare şi competenţele în cazul actelor premergătoare, dar constituie una din modalităţile de „poluare juridică” prin exces
şi revizuirea judiciară a actelor emise de acesta. de incriminare. Este de dorit evitarea unor asemenea situaţii,
Preluând propunerile din Corpus Juris, Cartea Verde are în deşi legiuitorul deseori a căzut în capcana acestui exces de
vedere următoarele aspecte : incriminare.
a. Structura şi organizarea instituţiei Procurorului European; Acest exces de incriminare predominant în dreptul pozitiv
b. Sesizarea procurorului european ; român, a fost deseori criticat în doctrină16 şi se pare că nu a fost
c. Competenţele de cercetare/investigare ale Procurorului cea mai bună soluţie în prevenirea şi combaterea criminalităţii,
European şi drepturile fundamentale ale justiţiabilului din moment ce aceasta a continuat să crească în mod
d. Controlul actelor emise de Procurorul European şi deosebit.
Relaţia dintre Procurorul European şi OLAF. Există totodată şi o tendinţă a legiuitorului de înăsprire a
7. Pornind de la aceste realităţi, statul român a luat o serie tratamentului penal aplicabil unor infracţiuni cu privire la care în
de măsuri menite să eficientizeze lupta împotriva fraudelor doctrină (George Antoniu) s-au exprimat, în mod justificat,
comunitare mai întâi prin crearea cadrului juridic normativ unele rezerve. Se ştie încă demult (Cesare Beccaria), că
necesar şi apoi prin crearea unor structuri specializate de luptă asprimea pedepselor nu a constituit niciodată o soluţie pentru
în acest domeniu. Astfel, prin Legea nr. 161/2003 privind unele combaterea infracţiunilor; mai corespunzător ar fi fost ca
măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea legiuitorul să ia măsuri pentru asigurarea promptitudinii

40 CRIMINALISTICA
represiunii, pentru lichidarea vidului de autoritate, pentru substanţial anumite instituţii existente (de pildă, administrarea
întărirea organelor de stat care au obligaţia legală să unor mijloace de probă, liberarea sub control judiciar sau pe
descopere şi să tragă la răspundere pe infractori; soluţii mai cauţiune, măsurile asiguratorii) sau introduce unele noi (spre
eficiente pentru a ridica prin mijlocirea legii penale un obstacol exemplu, martorul ameninţat sau vulnerabil, renunţarea la
în calea valului infracţionist. O combatere reală a fenomenului urmărire penală) sau în locul altora existente (de exemplu,
implică, totodată, o acţiune hotărâtă asupra cauzelor acestuia suspectul în locul învinuitului, arestul la domiciliu în locul
(cauze economice, sociale, culturale etc.) şi elaborarea unui obligării de a nu părăsi localitatea sau ţara).
program de politică penală realist care să fie adus la îndeplinire 9. În aceste condiţii normative (externe şi interne), este
cu perseverenţă şi continuitate. evident că nu se poate demara procesul (dealtfel necesar)
Pe de altă parte, majorarea sancţiunilor, chiar sub forma de standardizare a activităţii de cercetare penală fără
sporurilor de pedepse nu se recomandă decât dacă se riscul de a bulversa şi mai mult pe cei abilitaţi să aplice
constată că judecătorii, aplicând sporurile maxime prevăzute legea penală până în momentul în care legiuitorul român
de lege, sunt împiedicaţi să desfăşoare o activitate eficientă din nu se va decide care coduri (penal şi de procedură penală)
cauza limitelor excesiv de reduse ale acestora. Or, realitatea va înţelege să adopte şi să fie aplicate.
arată că judecătorii nu folosesc nici limitele existente, astfel că Pentru pregătirea corespunzătoare a organelor de
o majorare a lor nu este cu nimic justificată decât eventual ca cercetare penală, până la intrarea în vigoare a noilor
o intimidare abstractă şi temporară17. legiuiri penale, credem că sunt necesar a fi făcuţi mai mulţi
De asemenea, au apărut o serie de instituţii juridico-penale paşi, adică parcurse mai multe etape.
noi cum ar fi, de exemplu, răspunderea penală a persoanei Mai întâi, ar trebui depuse eforturi pentru cunoaşterea
juridice în condiţiile şi cu limitările arătate în art. 191 alin. (1) mai profundă a mecanismelor Uniunii Europene, a
C. pen.18 regulilor care guvernează instituţiile acesteia, a izvoarelor
În materie procesual penală, dinamismul acestor dispoziţii – primare (actele juridice constitutive) şi secundare
a fost şi mai accentuat, îndeosebi ca urmare a apariţiei Legii nr. (regulamentele, directivele, deciziile, recomandările şi
356/2006 pentru modificarea şi completarea Codului de avizele) – dreptului comunitar şi îndeosebi a dispoziţiilor
procedură penală, precum şi pentru modificarea altor legi19 şi a de drept penal şi procesual penal european şi a
O.U.G. nr. 60/2006 pentru modificarea şi completarea Codului jurisprudenţei Curţii de Justiţie a Comunităţilor Europene.
de procedură penală, precum şi pentru modificarea altor legi20, Tot un efort cognitiv susţinut trebuie depus şi pentru
acte normative care, printre altele, au „birocratizat” şi mai mult cunoaşterea jurisprudenţei C.E.D.O., a Curţii
activitatea de urmărire penală, generând obligaţii multiple în Constituţionale şi a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie,
sarcina organelor judiciare şi au consolidat controlul îndeosebi deciziile date în secţii unite, dar şi a unor
jurisdicţional asupra activităţii de urmărire penală. instituţii juridico-penale noi (de pildă, răspunderea penală
Se impune să menţionăm, în acest context, şi amânarea a persoanei juridice).
succesivă a intrării în vigoare a noului Cod penal21, lege ce, în Prin grija structurii de linie şi a celei de resurse umane,
lipsa unor dispoziţii procesuale care să facă posibilă punerea vor trebui realizate mai multe module de pregătire, în
sa în aplicare, este puţin probabil că va intra prea curând în sistem centralizat, cu ofiţerii de cercetare penală, şi chiar
vigoare, fiind exprimate deja opinii divergente legate de faptul unele convocări mixte (parchet/poliţie) pentru dezbaterea
dacă va mai intra sau nu în vigoare22. acestor problematici noi şi pentru diseminarea noilor
Sub acest aspect, remarcăm o anumită poziţie extrem de legiuiri penale şi procesual penale. Cu acest prilej, vor
discutabilă a guvernanţilor noştri, unică în Europa, care fără să trebui puse în discuţie şi abordările particulare pe care
permită intrarea în vigoare a acestei legi organice adoptate de noua lege penală le instituie în privinţa unor instituţii de
Parlament, pentru a-i aduce eventuale modificări în raport de bază ale dreptului penal român (de exemplu, teoria
insuficienţele rezultate din aplicarea sa în practică, au purces infracţiunii, cauzele justificative, cauzele de
la redactarea unui al doilea nou Cod penal23 şi a unui nou Cod neimputabitate) cu impact asupra înţelegerii normelor de
de procedură penală corespunzător acestuia, aflate în prezent incriminare prevăzute în partea specială a Codului penal
supuse dezbaterii publice. sau în legi speciale şi implicit a corectei încadrări juridice
Această succesiune de coduri penale va îngreuna a unor fapte concrete cu care sunt sesizate organele
considerabil procesul de aplicare a legii penale, mai ales ca judiciare.
efect al principiului mitior lex, deoarece introduc, între altele, Nu în ultimul rând, indicatorii statistici de performanţă
abordări diferite ale unor instituţii fundamentale ale dreptului ai poliţiei judiciare cu atribuţii în domeniul cercetării
penal român. De pildă, noul Cod penal adoptat în 2004 penale vor trebui reaşezaţi (regândiţi), dându-se prioritate
introduce o diviziune bipartită a infracţiunilor pe care, în raport indicatorilor de calitate faţă de cei cantitativi şi adaptaţi la
de pedeapsa prevăzută, le împarte în crime şi delicte, instituind cei ai organelor de parchet.
şi un regim specific de executare a pedepselor, altul24 decât cel Abia după parcurgerea acestor paşi şi după intrarea în
prevăzut în Legea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor vigoare a noului Cod penal şi a noului Cod de procedură
şi a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul penală, se vor putea elabora şi implementa procedurile
procesului penal25, în timp ce redactorii celui de-al doilea nou standardizate în domeniul activităţii de cercetare penală,
Cod penal revin la soluţia prevăzută în Codul penal în vigoare, ţinându-se seama şi de practicile europene în domeniu,
dar definesc într-un mod cu totul diferit infracţiunea26, astfel încât structurile de profil să devină mai eficiente şi
renunţând la trăsătura esenţială a pericolului social şi pe cale mai performante.
de consecinţă la instituţia faptei care nu prezintă pericolul
social al unei infracţiuni (actualul art. 181 C. pen.).
Noul Cod de procedură penală îşi propune – în ce priveşte -------------------------------------------------------------------------
urmărirea penală –, între altele, crearea unui cadru legislativ în
care procesul penal să fie mai rapid şi mai eficient, sens în 1. Director al Direcţiei cercetări penale din Inspectoratul
care: transferă competenţele materiale de investigare ale unor General al Poliţiei Române, doctorand în drept penal şi lector
infracţiuni de la procuror la organul de cercetare penală27, universitar la Facultatea de Drept şi Administraţie Publică a
introduce organe judiciare noi (judecătorul de drepturi şi Universităţii Spiru Haret din Bucureşti.
libertăţi şi judecătorul de cameră preliminară), modifică 2. Publicată în M. Of. nr. 468 din 01.07.2003.

CRIMINALISTICA 41
3. Publicată în M. Of. nr. 594 din 01.07.2004. R.D.P., nr. 3, 1998, p. 67 şi urm.; Florin Streteanu, Radu
4. Publicată în M. Of. nr. 534 din 21.06.2006. Chiriţă, Răspunderea penală a persoanei juridice, Editura
5. Afacerea Casah, decizia nr. 208 din 11 noiembrie Rosetti, Bucureşti, 2002; Anca Jurma, Răspunderea penală
1981. a persoanei juridice, R.D.P., nr. 1, 2003, p. 99 şi urm.;
6. George Antoniu, Armonizarea legislaţiei penale George Dimofte, Ciprian Rus, Răspunderea penală a
române cu legislaţia comunitară, S.D.R., nr. 3-4, 2003, persoanei juridice, R.D.P., nr. 1, 2005, p. 122 şi urm.;
p. 238. Constantin Duvac, în Gheorghe Diaconescu, Constantin
7. George Antoniu, op. cit., S.D.R., nr. 3-4, 2003, p. 238. Duvac, Drept penal. Partea specială, vol. I, ediţia a II-a
8. George Antoniu, Dreptul penal şi integrarea revăzută şi adăugită, Editura Fundaţiei România de Mâine,
europeană, R.D.P., nr. 3, 2001, p. 10. Bucureşti, 2006, p. 277-279; Florin Streteanu, Răspunderea
9. Publicată în Jurnalul oficial, nr. C. 316 din 27.11.1995, penală a persoanei juridice potrivit Legii nr. 278/2006, Caiete
p. 0049 – 0057. de drept penal, nr. 3, 2006, Editura Rosetti, Bucureşti, p. 11-
10. George Antoniu, op. cit., S.D.R., nr. 3-4, 2003, p. 241. 42; Constantin Duvac, Însuşirea fără drept a calităţii de
11. Pentru detalii, a se vedea: George Antoniu, Protecţia inventator, R.R.D.P.I., nr. 4, 2006, p. 88-90; Florin Streteanu,
penală a intereselor financiare ale Comunităţilor Europene, Radu Chiriţă, Răspunderea penală a persoanei juridice,
R.D.P., nr. 2, 2002, p. 9-18; George Antoniu, Ocrotirea ediţia 2, Editura C. H. Beck, Bucureşti, 2007.
procesual-penală a intereselor financiare ale Uniunii 19. Publicată în M. Of. nr. 677 din 07.08.2006.
Europene, R.D.P., nr. 4, 2002, p. 9-21; Petre Buneci, 20. Publicată în M. Of. nr. 764 din 07.09.2006.
Constantin Duvac, Ovidiu Dobleagă, Ocrotirea prin mijloace 21. Noul Cod penal a fost adoptat prin Legea nr.
penale şi procesual penale a intereselor financiare ale 301/2004, publicată în M. Of. nr. 575 din 29.06.2004, dar
Uniunii Europene, Editura Pro Universitaria, Bucureşti, 2008. intrarea sa în vigoare a fost însă amânată, în mod succesiv
12. Publicată în M. Of. nr. 219 din 18.05.2000, modificată (O.U.G. nr. 58/2005, publicată în M. Of. nr. 552 din
prin O.G. nr. 83 din 29.08.2000, publicată în M. Of. nr. 425 28.06.2005; O.U.G. nr. 50/2006, publicată în M. Of. nr. 566
din 01.09.2000, modificată şi completată prin: Legea nr. din 30.06.2006 şi O.U.G. nr. 73/2008, publicată în M. Of. nr.
161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea 440 din 12.06.2008), până la data de 01.09.2009.
transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor 22. Pentru detalii, a se vedea, George Antoniu, Probleme
publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea actuale ale reformei penale în România, Dr., nr. 1, 2007,
corupţiei, publicată în M. Of. nr. 279 din 21.04.2003; Legea p. 153-159.
nr. 521/2004, publicată în M. Of. nr. 1123 din 29.11.2004, 23. Pentru o abordare critică a acestui proiect, a se
O.U.G. nr. 124/2005, publicată în M. Of. nr. 842 din vedea: George Antoniu, Observaţii cu privire la anteproiectul
19.09.2005; O.U.G. nr. 50/2006, publicată în M. Of. nr. 566 unui al doilea nou Cod penal (I), R.D.P., nr. 4, 2007, p. 9-34;
din 30.06.2006 şi Legea nr. 69/2007, publicată în M. Of. nr. George Antoniu, Observaţii cu privire la anteproiectul unui al
215 din 29.03.2007. doilea nou Cod penal (II), R.D.P., nr. 1, 2008, p. 9-34;
13. Publicată în M. Of. nr. 622 din 30.08.2003, cu 24. Legea nr. 294/2004 privind executarea pedepselor şi
modificările şi completările aduse de Legea nr. 529/2003, a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul
publicată în M. Of. nr. 897 din 15.12.2003; O.G. nr. 94/2004, procesului penal, publicată în M. Of. nr. 591 din 01.07.2004;
publicată în M. Of. nr. 803 din 31.08.2004; O.G. nr. 53/2005, prin O.U.G. nr. 73/2008, publicată în M. Of. nr. 440 din
publicată în M. Of. nr. 796 din 01.09.2005; O.G. nr. 12/2007, 12.06.2008 şi intrarea în vigoare a acestui act normativ a fost
publicată în M. Of. nr. 84 din 02.02.2007 şi Legea nr. prorogată până la 01.09.2009.
205/2007, publicată în M. Of. nr. 467 din 11.07.2007. 25. Publicată în M. Of. nr. 627 din 20.07.2006.
14. După ştiinţa noastră, la data de 01.06.2008, în afara 26. Art. 15 alin. (1) din anteproiect: „Infracţiunea este
celor prevăzute în Codul penal, sunt în vigoare 814 norme de fapta prevăzută de legea penală, nejustificată şi imputabilă
incriminare înscrise în 138 acte normative. persoanei care a săvârşit-o”.
15. S. Popescu, Statul de drept în dezbaterile 27. Organele de cercetare penală ale poliţiei judiciare
contemporane, Editura Academiei Române, Bucureşti, 1998, efectuează urmărirea penală pentru orice infracţiune care nu
p. 150-152. este dată, prin lege, în competenţa organelor de cercetare
16. Gheorghe Diaconescu, Infracţiunile în legi speciale şi penală speciale sau procurorului.
legi extrapenale, Editura Sirius, Bucureşti, 1994, p. 134; Practic, în competenţa organelor de cercetare penală ale
Gheorghe Diaconescu, Infracţiunile în legi speciale şi legi poliţiei judiciare vor fi date toate infracţiunile cu următoarele
extrapenale, Editura All, Bucureşti, 1996, p. 76, 180. excepţii:
Regretatul penalist exprimă chiar ideea că acest a) infracţiuni contra securităţii naţionale;
meganormativism, mai ales prin incriminarea unor fapte b) infracţiuni de genocid, contra umanităţii şi de război;
nesemnificative din punct de vedere al pericolului social, c) infracţiunile privind securitatea naţională a României,
reprezintă un abuz legislativ, iar în unele situaţii dublează prevăzute în legi speciale;
inutil normele de incriminare existente în Codul penal. d) infracţiunile săvârşite de judecătorii de la judecătorii,
17. George Antoniu, Reforma penală la primul pas (I), tribunale şi de procurorii de la parchetele care funcţionează
R.D.P., nr. 4, 1996, p. 13-14. pe lângă aceste instanţe;
18. Persoanele juridice, cu excepţia statului, a e) infracţiunile săvârşite de senatori şi deputaţi, de
autorităţilor publice şi a instituţiilor publice care desfăşoară o membrii Guvernului, de judecătorii şi magistraţii asistenţi de
activitate ce nu poate face obiectul domeniului privat, la Curtea Constituţională, de judecătorii şi magistraţii
răspund penal pentru infracţiunile săvârşite în realizarea asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, de
obiectului de activitate sau în interesul ori în numele judecătorii de la curţile de apel şi Curtea Militară de Apel, de
persoanei juridice, dacă fapta a fost săvârşită cu forma de procurorii de la parchetele de pe lângă aceste instanţe,
vinovăţie prevăzută de legea penală. precum şi de mareşali, amirali, generali, precum şi de
Pentru detalii privind răspunderea penală a persoanei procurorii de la parchetele de pe lângă aceste instanţe.
juridice, a se vedea George Antoniu, Răspunderea penală a f) alte infracţiuni date prin legi speciale în competenţa
persoanei juridice, R.D.P., nr. 1, 1996, p. 9 şi urm.; Ramiro procurorului.
Virgil Mancaş, Răspunderea penală a persoanei juridice,

42 CRIMINALISTICA
IN MEMORIAM
PROF. UNIV. NICOLAE MINOVICI

Prof. col (r.) VASILE LĂPĂDUaI

În după amiaza zilei de 22 aprilie 2008, la sala Academiei asemenea, Nicolae S. Minovici a
Române, publicat şi alte lucrări, cum au fost:
Asociaţia Prietenii Muzeelor Minovici a “Studii de dactiloscopie”, “Paranoizii”,
organizat lansarea monografiei :”Studiu “Procedee de înfrumuseţare (chimie
asupra spânzurării” şi “Tatuajele în România”, estetică, ondulaţia permanantă,
autor dr. Nicolae Minovici, ediţii îngrijite de colorarea părului şi manechiurii) în
prof.univ.dr. Lazăr Cârjan. Lucrările au fost faţa medicinii legale”, “Pericolul
realizate la Editura “Curtea Veche”, care are social al practicării ocultismului”,
preocupări de a restitui valorile perene ale precum şi alte lucrări, semnate
ştiinţei româneşti. împreună cu vechiul său prieten şi
Despre cele două monografii au vorbit colaborator I.Stănescu:
domnii: dl. prof. univ. dr. Valentin Iftenie şi “Vagabondajul”; “Secretul
prof.univ.dr. Lazăr Cârjan. Din intervenţiile celor profesional”,”Etica
doi reputaţi profesori prezentăm câteva concluzii responsabilităţii medicale” etc.
de certă valoare: Sintagma “Fraţii Minovici” a ► Metoda folosirii ochilor
înconjurat, de multe ori, lumea la sfârşitul secolului artificiali la identificarea
al XIX-lea, înscriind numele celor trei fraţi - Mina, cadavrelor, realizată de N.
atefan şi Nicolae -, unici în lume, pe firmamentul Minovici împreună cu fratele
Nemuririi în care străluceau marile valori ale ştiinţei şi său Mina, s-a bucurat de un
culturii universale; premiu internaţional, fiind
► Fraţii Minovici sunt consideraţi, pe merit, utilizată cu succes şi astăzi.
fondatori ai Criminalisticii. Această constatare îi ► Descriind în mod
aparţine, încă din 1911, celebrului criminalist Rudolph magistral “simptomele
Archibald Reiss, creatorul primei catedre tehnico- spânzurării”, atât în urma
ştiinţifice din lume; experimentelor personale (cu o
► Anul 1904 va rămâne un an de referinţă în ştiinţa durată de 5-6 secunde până la maximum 26 de
românească prin lucrării de secunde), cât şi din informaţiile obţinute de la cei care au
excepţie, semnate de putut fi salvaţi după încercarea de a se spânzura şi
Nicolae S. Minovici: comparându-le cu relatările altora, care, de asemenea, au
“Moartea subită la experimentat asupra lor, prof. Nicolae Minovici a adus
epileptici”, “Afecţiuni dovezi incontestabile în ceea ce priveşte oprirea funcţiilor
pulmonare consecutive vitale şi perioadele spânzurării, respectiv “din momentul în
traumatismelor corpului”, care capul e prins de gât într-un laţ legat de un punct fix şi
“Studiu asupra lăsat propriei greutăţi ca să cadă şi până când individul
spânzurării” şi “Manualul moare”. La mai bine de 100 de ani, Studiu asupra
tehnic de medicină spânzurării este la fel de actual şi continuă să suscite
legală” (un adevărat interesul cu atât mai mult cu cât numărul sinuciderilor, în
tratat), prefaţat de general, şi în particular prin spânzurare, este într-o continuă
celebrul profesor creştere.
parizian Paul ► Lucrarea “Tatuajele în România” este o monografie
Brocardul. Prin completă şi are două părţi: I. Tatuajul din punct de vedere
această lucrare, etnic; II. Tatuajul din punct de vedere medico-legal. Pe lângă
Nicolae N. Minovici a valoarea de document, lucrarea constituie un imbold, pentru
umplut un gol resimţit criminaliştii care, în prezent, au la îndemână sistemul de
în medicina legală compunere şi recunoaştere facială IMAGETRAK, care permite
românească şi a pus o analiză perfecţionată a multiplelor forme prin care tatuajul se
bazele criminalisticii prezintă astăzi cu un indiciu deosebit de pregnant pentru
autohtone, alături de identificarea criminalistică.
fraţii săi ale căror
lucrări au cunoscut o Fără nici o îndoială – aşa cum spunea prof.univ.dr.
binemeritată Lazăr Cârjan – Fraţii Minovici strălucesc şi astăzi în
recunoaştere internaţională. De Galeria nemuritoare a celor care au fundamentat

CRIMINALISTICA 43
Experienţa practică în aplicarea
standardului ISO/CEI 17025 în laboratoarele
criminalistice teritoriale
EMIL STOIAN
ZOLTAN KADAR
RAMONA URSUL
Serviciul criminalistic IPJ Caraş Severin

Implementing of the ISO/CEI 17025/2005 standard in the territorial forensic services suppose a
team effort from the inspectorate commands and from the entire forensic service with its chef
service.
Before the deployment of any activities it is imperious necessarily to study the standard, to
understand its requirements in the ambient and employ plane as much as in the proceedings and
writing papers which will be made.
The greatest deficiency of the almost forensic services, with few exceptions, represents the
environment in which they make all activities. In some cases, although were made more efforts, they
don’t find other solutions than the simple solutions as multiplying the number of chairs in the
selfsame office.
Another major problem which appears in the same conditions, but for which there exists an
adequate environment, is the list of financial resources for the renovation, restyle and
corresponding renewal.
In conclusion, the implementing of ISO/CEI 17025/2005 standard at the forensic services means
a change in attitude from all employments concerned in the project.

Spaţiul – o problemă care a fost este şi va fi mereu în Având în vedere că pregătirea unui serviciu criminalistic
actualitate în instituţiile bugetare se poate rezolva foarte uşor pentru acreditarea pe ISO/CEI 17025/2005 presupune
printr-o reorganizare a efectivelor dar în special al serviciului eforturi deosebite şi că în perioada imediat următoare se va
logistic multe din spaţiile deţinute de către acesta, structura, încerca o acreditare şi pe ISO/CEI 17020/2005, la nivelul
fiind excedentare, ca urmare a apariţiei altor posibilităţi de birourilor de investigare tehnico-ştiinţifică a locului faptei
aprovizionare şi achiziţie a materialelor şi dispariţia stocurilor ambientarea serviciului va avea în vedere şi acest aspect.
deţinute. Urmatoarea mare problemă, care apare cu ocazia
Apreciem că important este a se înţelege că acreditarea şi pregătirii pentru acreditare a serviciilor criminalistice
amenajarea corespunzătoare a spaţiilor serviciilor teritoriale, o reprezintă obţinerea fondurilor financiare
criminalistice reprezintă o prioritate, un moment care odată necesare pentru ambientarea corespunzătoare a spaţiilor
pierdut este greu de ajuns din urmă. obţinute.
Discutând tot despre spaţiu trebuie avută în vedere şi o Din experienţa noastră ştim că fără a obţine fonduri de la
serie de cerinţe, după cum urmează: alte organisme sau instituţii este foarte greu să realizăm o
• accesul în laboratoarele serviciului criminalistic să fie ambientare corespunzătoare.
controlat; În funcţie de starea în care se găsesc spaţiile, de lucrările
• spaţiile administrative (secretariatul, biroul şefului de de amenajare şi reabilitare ce trebuie efectuate, de dotările ce
serviciu), biroul de investigare tehnico-ştiinţifică a locului urmează a se face, apreciem că a obţine fonduri de la
faptei, trebuie să fie primele la intrarea în serviciu, pentru a se sponsori este destul de dificil şi implică o seamă de riscuri.
limita circulaţia persoanelor în zona laboratoarelor, unde se Din acest motiv, am abordat Autoritatea Teritorială de
fac încercări/determinări; Ordine Publică Caraş-Severin, unde am prezentat importanţa
• trebuie avut în vedere, că pentru unele din laboratoare, acreditării pe ISO/CEI 17025/2005, dar şi importanţa
este elaborată o serie de cerinţe, ce trebuie respectate, cum Serviciului Criminalistic în structura funcţională a
este cazul laboratorului poligraf AFIS/Printrak Bis şi Inspectoratului de Poliţie. Astfel, am obţinut suma de 300.000
Imagetrak; lei, sumă ce a permis o renovare totală a spaţiului şi o
• o altă cerinţă referitoare la spaţii este aceea a existenţei reamenajare, astfel încât să corespundă cerinţelor
unei camere cu acces controlat şi limitat, unde se pot Standardului.
depozita materialele primite pentru expertizare, până la La efortul financiar al ATOP s-a adaugat şi efortul
prelucrarea lor de către experţi sau specialişti. Opinăm că Inspectoratului de Poliţie, care a alocat suma de 40.000 RON,
această cameră trebuie să fie în apropierea secretariatului, pentru confecţionarea de mobilier, achiziţionarea de alte
deoarece, la marea majoritate a serviciilor criminalistice, materiale şi instalaţii necesare pentru o dotare
secretara este cea responsabilă cu repartiţia. corespunzătoare a spaţiilor laboratoarelor.

44 CRIMINALISTICA
Deşi la nivelul Inspectoratelor Judeţene de Poliţie nu există criminalistic care trebuie să monitorizeze zilnic lucrările
fonduri financiare suficiente, printr-o mai bună gospodărire a efectuate, calitatea acestora, intervenind ori de cate ori se
acestora şi stabilirea cu exactitate a priorităţilor se pot efectua constată abateri de la proiect sau de la standardele de calitate.
astfel de lucrări. Prezentăm mai jos aspecte de la modul în care am realizat
Pe toată durata lucrărilor de execuţie, dar şi dotarea cu ambientarea spaţiilor la IPJCS, modul în care acestea au fost
mobilier şi ambientare, un rol deosebit îl are şeful Serviciului dispuse şi numărul de lucrători din fiecare laborator.

Aspecte prezentate din biroul şefului de serviciu.

Secretariatul serviciului cu acces la camera de păstrare a materialelor primite pentru expertizare.

CRIMINALISTICA 45
Laboratorul Imagetrak rezultat dintr-o încăpere compartimentată, fiind amenajat
astfel şi studioul foto.

Laboratorul Poligraf cu anticamera aferentă.

Compartimentul expertize al serviciului criminalistic, unde Laboratorul AFIS/PRINTRAK BIS, unde lucrează un
îşi desfăşoară activitatea un număr de trei lucrători. număr de doi lucrători pe două schimburi, pentru a
asigura o exploatere cât mai eficientă a sistemului.

46 CRIMINALISTICA
Biroul de investigare tehnico-ştiinţifică a locului faptei, Laboratorul de balistică-traseologie este folosit de
unde îşi desfăşoară activitatea un număr de şase lucrători experţii criminalişti pentru efectuarea lucrărilor
în frunte cu şeful de birou. repartizate.

Laboratorul de examinare, determinare, eşantionare, dotat Laboratorul foto, unde îşi desfăşoară activitatea
cu masă de examinare şi microscop electronic este folosit tehnicianul foto.
de lucrătorii compartimentului de investigare tehnico-
ştiinţifică a locului faptei.

Serviciul este de asemenea dotat cu o sală modernă de conferinţe, unde au loc şedinţele operative,
precum şi activităţi de pregătire profesională.

CRIMINALISTICA 47
Accesul în serviciu se face printr-o uşă metalică cu sistem
de închidere controlat electronic de un sistem informatic, ce
monitorizează accesul personalului.

Un alt aspect foarte important al pregătirii pentru acreditare îl reprezintă


elaborarea documentelor, procedurilor generale şi specifice, precum şi a
instrucţiunilor de lucru.
Serviciile criminalistice teritoriale au beneficiat şi beneficiază în continuare de
consultanţă de specialitate din partea Institutului de Criminalistică, din cadrul
IGPR. Pe lângă cursurile de pregătire organizate pentru implementarea
standardului ISO/CEI 17025/2005 au fost trimişi şi formatori în teritoriu, care au
lămurit unele neclarităţi.
Apreciem că fără o consultanţă din partea unui organism specializat nu se
poate realiza o pregătire corespunzătoare cu şanse reale de a fi încununate de
succes.
Elaborarea documentelor şi procedurilor considerăm că trebuie făcută de un
colectiv din cadrul serviciului, dar după o consultare riguroasă în domeniu, iar
documentele elaborate să fie clare, concise şi precise.
Următorul pas în implementarea standardului ISO/CEI 17025 apreciem că îl
reprezintă pregătirea personalului şi conştientizarea acestuia de necesitatea
implementării standardului şi beneficiilor ulterioare acreditării. Trebuie
constientizat că pe lângă autentificarea calităţii lucrărilor efectuate prin
implementarea standardului se întrunesc şi următoarele avantaje de ordin practic:
• capabilitatea serviciului criminalistic de a verifica oricând calitatea lucrărilor
având certitudinea obţinerii unor rezultate valide;
• imaginea îmbunătăţită în ceea ce priveşte calitatea probelor supuse
încercărilor;
• posibilitatea verificării permanente a încadrării lucrărilor în limitele calitative
impuse de legislaţia aplicabilă;
• depistarea la timp a lucrărilor necomforme.
Important este să existe o perioadă de acomodare, de tranziţie de la sistemul
de lucru vechi la sistemul de management al calităţii, impus de standard.
Apreciem că această perioadă trebuie să fie de cel puţin 3 luni, dar să nu
depăşească 6 luni până la depunerea cererii de acreditare. Toaleta serviciului este dotată cu
Această perioadă este necesară atât pentru acomodarea lucrătorilor proprii boiler şi cu cabină de duş, ce poate
cu noul sistem cât şi pentru acomodarea beneficiarilor cu noile condiţii necesare fi folosită când situaţia impune.
şi suficiente la întocmirea solicitărilor către serviciile criminalistice teritoriale.
Apreciem că acreditarea este un efort de voinţă atât din partea conducerii
inspectoratelor judeţene de poliţie cât şi din partea întregului personal al
serviciilor criminalistice şi poate fi realizată doar prin eforturile conjugate ale
ambelor părţi.

48 CRIMINALISTICA