Sunteți pe pagina 1din 46

Comisar [ef de poli]ie dr.

GHEORGHE POPA
Subcomisar de poli]ie L+ZUREANU CRI{AN MUCENIC

P
Poli]iei Române stipulate \n legea special=.
oli]ia Român= prin activit=]ile de prevenire Plecând de la realitatea \mprejur=rilor \n care au fost
[i combatere a criminalit=]ii are ca obiectiv s=vâr[ite faptele [i de la constat=rile f=cute prin studierea
prioritar ap=rarea drepturilor [i libert=]ilor modului de operare, precum [i cu ocazia expertizelor
fundamentale ale persoanelor [i ale comunit=]ii, ap=rarea criminalistice, pe baza generaliz=rii experien]ei dobândite,
ordinii publice [i a patrimoniului \n condi]iile legii. tehnica criminalistic= a propus [i elaborat diferite mijloace
|n ansamblul m=surilor luate de societate pentru care s= \ngreuneze sau s= fac= imposibil= s=vâr[irea \n viitor
\mpiedicarea comiterii de fapte antisociale [i reducerea
a anumitor fapte.
prejudiciilor cauzate, criminalistica se reg=se[te \n
Ca urmare a efectu=rii expertizelor [i constat=rilor
coordonatele de ac]iune reactiv=, r=spunzând la solicit=ri
tehnico-[tiin]ifice ce au ca obiect, cu prec=dere, falsurile de
atunci când faptele s-au comis, [i proactiv= atunci când
documente, se pot elabora unele procedee tehnice care s=
ac]ioneaz= cu mijloacele specifice pentru realizarea
contribuie la descoperirea cu operativitate a falsurilor sau
dezideratului ce este dedus inclusiv din defini]ia
luarea unor m=suri de siguran]= suplimentare.
criminalisticii.
Exploatarea cartotecilor criminalistice de identificare a
|n teoria [i practica judiciar= româneasc= s-au
persoanelor dup= datele biometrice, cu aplica]iile informatice
elaborat defini]ii conform c=rora criminalistica este
moderne de tipul identific=rii persoanei dup= amprent=, dup=
“stiin]a care studiaz=, elaboreaz= [i aplic= metode [i
profilul genetic [i dup= caracteristicile faciale, al=turi de celelalte
mijloace [tiin]ifice, tehnice, tactice [i metodice \n scopul
modalit=]i de identificare a persoanei dup= scris – semn=tur=,
prevenirii infrac]iunilor [i al altor \nc=lc=ri ale legii,
voce – vorbire sau alte urme, contribuie \n complexul general la
descoperirii [i examin=rii urmelor \n cazul \n care
realizarea laturii reactive a activit=]ii de prevenire.
infrac]iunile au fost s=vâr[ite, pentru descoperirea
Pentru descurajarea persoanelor predispuse la
f=ptuitorilor [i aflarea adev=rului cu asigurarea strict= a
comiterea de infrac]iuni sau alte fapte antisociale,
legalit=]ii”.
criminalistica, prin ramura ei tehnic=, se impune prin
Rolul criminalisticii \n prevenirea fenomenului
sistemele de alarmare [i capcanele tehnico-criminalistice
infrac]ional se realizeaz= prin: elaborarea [i folosirea de
ce pot fi aplicate \n locurile [i \n mediile cu vulnerabilitate.
metode [i mijloace tehnice de natur= s= impiedice
Sistemele de alarmare capteaz=, prelucreaz= [i
s=vâr[irea faptelor antisociale sau producerea urm=rilor
transmit omului un semnal de alarm= ori de aten]ionare,
lor; eviden]ierea [i contribu]ia la \nl=turarea cauzelor [i
prelungind astfel \n timp [i spa]iu posibilit=]ile sale
condi]iilor care au generat [i favorizat comiterea
pentru a preveni [i descoperi situa]ii ce aduc prejudicii
infrac]iunilor; asigurarea unui grad sporit de
persoanelor sau bunurilor. Acestea cuprind din punct de
operativitate [i eficien]a \n descoperirea [i probarea vedere tehnic totalitatea mijloacelor (dispozitive [i instala]ii)
faptelor penale, \n identificarea [i prinderea faptuitorilor; care permit o supraveghere automat= a unor obiecte,
face propuneri pentru perfec]ionarea legisla]iei de natur= imobile, puncte, locuri sau zone vulnerabile [i asigur=
s= previn= apari]ia de \mprejur=ri favorizante pentru declan[area unui semnal de alarm= \n scopul interven]iei
s=vâr[irea faptelor. operative a personalului autorizat. Alarmarea \n sine este o
Elementele pe care se bazeaz= prevenirea activitate eficient= atunci când are loc \nainte de producerea
criminalit=]ii desf=[urat= \n contextul activit=]ii unor pagube sau rezultate ale ac]iunii infractorului. Sistemele
criminalistice cu cele trei componente - tehnica, tactica [i de alarmare sunt formate din dispozitive de detec]ie
metodica - se refer= la derularea de activit=]i [i programe concretizate \n detectoare de deplasare, detectoare de sunet,
menite s= \mpiedice sau s= descurajeze comiterea de zgomot [i vibra]ii, detectoare de [ocuri, detectoare de
infrac]iuni, precum [i la utilizarea eficient= a resurselor apropiere-atingere, detectoare de trecere, detectoare de
materiale, tehnico-[tiin]ifice [i umane disponibile. mi[care, detectoare de prezen]=, detectoare de falsuri,
Prin activitatea desf=[urat=, forma]iunile criminalistice precum [i detectoare ac]ionate manual.
din Poli]ia Român= contribuie la descoperirea faptelor Capcanele tehnico-criminalistice folosite \n lupta
antisociale, identificarea [i urm=rirea cu operativitate a \mpotriva comiterii de fapte penale au un dublu rol:
infractorilor \n complexul activit=]ii reactive, iar \n activitatea represiv, prin identificarea, prinderea [i tragerea la
proactiv= contribuie prin mijloace specifice la descurajarea r=spundere a autorilor, [i preventiv, deoarece \ntodeauna
persoanelor predispuse la comiterea de infrac]iuni sau alte prin identificarea f=ptuitorilor se ajunge la curmarea
fapte antisociale. [irului de fapte penale [i la limitarea prejudiciului, mai
|n vederea descoperirii faptelor penale, a identific=rii [i ales dac= se are \n vedere c= aproape invariabil avem de-
urm=ririi cu operativitate a infractorilor, criminalistica a face cu fapte repetate ori cu o infrac]iune continuat=.
folose[te metode [i mijloace tehnico-[tiin]ifice \n Capcana are mare eficien]= [i \[i realizeaz= rolul s=u \n timp,
cercetarea locului s=vâr[irii infrac]iunilor [i la examinarea f=r= folosirea de efective [i cu un randament ridicat, fiind
probelor [i a mijloacelor materiale de prob=, efectuând eficace \n orice condi]ii, mai ales \n investigarea criminalistica
prin laboratoarele [i speciali[tii proprii acredita]i a actelor de coruptie.
expertize criminalistice [i constat=ri tehnico-[tiin]ifice, Dintre tipurile de capcane criminalistice folosite de
dispuse \n condi]iile legii, a[a cum reiese din atribu]iile poli]ia român= enumer=m:

CRIMIN ALIS TIC A 3


– capcana chimic= const= \n marcarea chimic= la Prin preluarea metodelor de prevenire elaborate de
locul unde se presupune c= va fi comis= fapta cu substan]e tactica [i tehnica criminalistic=, pe baza generaliz=rii practicii
cu care f=ptuitorul va veni \n contact [i care vor adera la de cercetare a diferitelor categorii de fapte antisociale [i
hainele [i corpul acestuia; adaptându-le la particularit=]ile [i necesit=]ile concrete ale
– capcana odorant= se organizeaz= prin r=spândirea fiec=rei cauze, metodica criminalistic= elaboreaz= [i propune
la locul unde se presupune c= se va comite o fapt= a unor diferite m=suri de prevenire. |n acest sens, se pot face
substan]e care vor transmite un miros discret specific propuneri de perfec]ionare a legisla]iei \n anumite domenii de
persoanei f=ptuitorului, al c=rui traseu va fi apoi urm=rit cu activitate, care s= vizeze asigurarea unor reglement=ri
câinele de urm=; juridice de natur= s= previn= apari]ia de \mprejur=ri
– capcana optic= se organizeaz= prin instalarea unor favorizante pentru s=vâr[irea infrac]iunilor.
mecanisme tehnice de fotografiere sau filmare a f=ptuitorului; Un domeniu deosebit de important de ac]iune pe linie
imaginile captate pot fi exploatate pentru identificarea preventiv= a metodicii criminalistice \l reprezint= ap=rarea
persoanei, cu ajutorul Sistemului de recunoastere [i avutului public [i privat.
recompunere faciala ImagetraK; Din activitatea practic= a rezultat c= fiecare activitate
– capcana fonic= se organizeaz= fie \mpreun= cu alte de tactic= [i metodic= criminalistic= \n parte are un evident rol
capcane, fie singur= [i const= \n instalarea \n locul unde se de prevenire.
presupune c= se va repeta fapta, a unui dispozitiv de Organizarea [i desf=[urarea la cel mai \nalt nivel
\nregistrare fonic=, cu scopul de a se \nregistra unele sunete calitativ a activit=]ilor de prevenire presupun o bun= preg=tire
cum ar fi vocile participan]ilor, zgomotul specific f=cut de pa[i, profesional= [i juridic= a criminali[tilor.
urmele sonore ale \mpu[c=turii, etc. |n]elegerea deplin= a cerin]elor majore exprimate prin
Pentru folosirea unei capcane tehnico-criminalistice, munca de prevenire, profund= cunoa[tere a legilor [i a
trebuie s= fie \ntrunite cumulativ urm=toarele condi]ii: practicii criminalistice constituie condi]ii esen]iale pentru
 ac]iunea sa fie ilicit=, s= aib= caracter de repetare, asigurarea eficien]ei activit=]ii de prevenire [i de descoperire
f=ptuitorul s= fie neidentificat [i s= existe un cerc determinat [i a faptelor antisociale.
relativ redus de persoane suspecte. |n vederea realiz=rii unei preveniri eficiente, poate [i
|n realizarea rolului de identificare a f=ptuitorului este trebuie s= fie folosit= o gam= cât mai larg= de metode [i
necesar= p=strarea secretului aplic=rii ei, iar \n cazul \n mijloace, \n raport cu specificul fiec=rei activit=]i de
care se urm=re[te descurajarea persoanelor predispuse la criminalistic=. |n activitatea de prevenire a faptelor
comiterea de infrac]iuni, ca obiectiv al activit=]ii de prevenire, antisociale, \n condi]iile evolu]iei tehnico-[tiin]ifice
pot fi ini]iate [i sus]inute campanii de informare generic= \n contemporane, posibilit=]ile ce se ofer= sunt inepuizabile.
mass-media. Temeiul legal al folosirii capcanelor tehnico-
Prin regulile [i metodele specifice elaborate de tactica criminalistice se reg=se[te \n Constitu]ia României [i atribu]iile
criminalistic=, cu ajutorul c=rora faptele penale sunt ce decurg din Legea privind organizarea [i func]ionarea
descoperite [i probate \n scurt timp de la s=vâr[ire, se Poli]iei Române, privind ap=rarea drepturilor fundamentale
realizeaz= o influen]= educativ= atât asupra f=ptuitorilor cât [i ale persoanelor, a propriet=]ii publice [i private.
asupra persoanelor pretabile a comite asemenea fapte.
Identificarea cu operativitate a infractorilor previne s=vâr[irea
altor fapte prin izolarea acestora de societate.

|NCEPEREA EFECTU+RII
{I TERMINAREA URM+RIRI PENALE
Recent, a ap=rut lucrarea “|NCEPEREA EFECTU+RII {I TERMINAREA
URM+RIRI PENALE – elemente de tactic= criminalistic=. Modele de
acte procesuale [i procedurale”, autor conf. univ. dr. Alexandru Pintea,
secretar [tiin]ific al Senatului Universit=]ii de {tiin]e [i Arte “Gheorghe
Cristea” Bucure[ti.
Lucrarea este realizat= \ntr-o form= monografic=, fiind un \ndrumar
teoretic [i practic pentru to]i cei care, \ntr-un fel sau altul, sunt
implica]i \n prevenirea [i combaterea fenomenului infrac]ional.
Actualitatea lucr=rii rezid= [i din umplerea unui gol \n literatura de
specialitate, unde se constat= lipsa unei asemenea c=r]i care s=
abordeze faza de urm=rire penal= \n \ntregul s=u.
O alt= valen]= pozitiv= a c=r]ii – a[a cum arat= \n prefa]= reputatul prof. univ.
dr. Nicolae Volonciu – este aceea c= autorul, \n tratarea diferitelor institu]ii de drept procesual
penal, specifice fazei de urm=rire penal=, reu[e[te s= fac= o \mpletire logic= [i armonioas=
\ntre aspectele de strict= specialitate juridic= [i cele extrajuridice sau mai precis cele din
domeniul criminalistic [i poli]ienesc”.
Cartea are \n final o anchet= ce cuprinde un mare num=r de formulare tipizate folosite de
organele de cercetare penal= [i procuror \n activitatea lor practic=, ceea ce confer= lucr=rii un
pronun]at caracter aplicativ.
Recomand=m aceast= lucrare tuturor celor care \[i desf=[oar= activitatea \n prevenirea [i
combaterea infrac]ionalit=]ii, precum [i studen]ilor facult=]ilor de drept.
Prof. VASILE L+P+DU{I

4 CRIMIN ALIS TIC A


Dr. GHEORGHE ALECU

B. Programele mali]ioase [i viru[i informatici calculator pirat (dup= ce acestora le-au fost \nl=turate \n prealabil
Datorit= naturii fraudelor care implic= folosirea programelor dispozitivele de protec]ie);
"mali]ioase" sau a viru[ilor informatici, investigarea acestora este  reproducerea pe suporturile de stocare a informa]iei [i
foarte dificil de realizat. utilizarea unor programe de calculator, pirate sau nu, dar f=r= a
|n acest sens este necesar= formarea unei imagini avea consim]=mântul titularului drepturilor recunoscute de lege.
complete asupra incidentului, \n primul rând prin audierea Prima modalitate de s=vâr[ire, respectiv multiplicarea [i
victimei cu privire la urm=toarele aspecte: distribuirea ilegal= de programe de calculator pirat, \ntrune[te
 ce se cunoa[te despre originea software-ului mali]ios elementele constitutive prev=zute de art. 142 lit. a [i b din Legea
sau a virusului (cum a ajuns acesta \n sistemul infectat - de pe nr. 8/1996. |n prima situa]ie (acea de reproducere prin
Internet, e-mail, dischete etc.); multiplicare a unui program de calculator) trebuie avute \n vedere
 ce program "mali]ios" (ce variant= a acestuia) este dispozi]iile art. 144 din aceia[i lege, precum [i cele ale art. 222
implicat \n alterarea sistemului victim= (virus, cal troian, bombe din Codul de Procedur= Penal= referitoare la plângerea
logice, viermi etc.); prealabil=. Instrumentarea cauzelor de aceast= natur= se va face
 modul de realizare a infect=rii [i al producerii replic=rii \n conformitate cu legisla]ia \n vigoare \n vederea identific=rii
programului "mali]ios / virusului (prin fi[iere EXE, COM, BAT [.a., adev=ratului autor al reproducerii, \n caz contrar pentru
comenzilor MACRO etc.); persoanele depistate putându-se re]ine doar fapta de difuzare a
 modul de manifestare a programului "mali]ios" / unei opere f=r= consim]=mântul titularului dreptului de autor.
virusului (apari]ia unor erori ale tastaturii, modific=ri ale display - A doua modalitate de s=vâr[ire, respectiv reproducerea
ului, afi[area unor instruc]iuni, schimbarea datelor sistemului, unor programe de calculator f=r= consim]=mântul prealabil al
schimbarea dimensiunilor unor fi[iere etc.); titularului dreptului de autor, \ntrune[te de asemenea elementele
 programul "mali]ios" / virusul a afectat mediile de constitutive ale infrac]iunilor prev=zute de art. 142 lit. a [i din
memorare ale sistemului (sistemul opereaz= mult mai \ncet sau Legea 8/1996. Aceast= form= de s=vâr[ire este caracterizat=
are probleme de \nc=rcare a fi[ierelor de boot); prin instalarea unui software pe unul sau mai multe calculatoare
 cum s-a declan[at programul "mali]ios" / virusul (care a (moment \n care se consum= infrac]iunea de reproducere a unei
fost evenimentul care a generat ini]ializare); opere), urmat= de folosirea efectiv= a acestuia. Dac= dup=
 ce pierderi / distrugeri s-au cauzat sistemului; instalarea programului este difuzat sub orice form=, de exemplu
 cum a fost detectat programul "mali]ios" /virusul, dac= prin \nchiriere c=tre utilizatorii unor computere aflate \ntr-o sal=
s-a luat vreo m=sur= de prevenire a infect=rii sistemului sau de de Internet-cafe, atunci ne afl=m \n situa]ia s=vâr[irii infrac]iunii
reparare a pagubelor produse. de difuzare f=r= drept a unei opere, \n acest caz existând un
Cea mai bun= prob= \n cazul acestor fraude va fi concurs real de infrac]iuni.
realizarea unei copii a sistemului infectat ("image copy") [i Sub aspectul proba]iunii ce trebuie administrat= \n cauz=,
a dischetelor sau altor medii de stocare virusate. pe parcursul actelor premerg=toare, trebuie identificat= [i
Atunci când se fac aceste copii, trebuie respectate o stabilit= cu exactitate persoana care s-a ocupat efectiv de
serie de reguli de baz=: reproducerea programelor pentru calculator. Astfel nu se va
 se vor \ntocmi procese - verbale cu toate activit=]ile putea proba ac]iunea de reproducere, ci numai achizi]ionarea [i
desf=[urate \n care se vor consemna \n mod detaliat datele utilizarea unor programe de calculator.
legate de tipul sistemului, loca]ia calculatorului infectat, De asemenea, trebuie avut \n vedere faptul c= pentru
procedurile folosite pentru ob]inerea probelor etc.; existen]a infrac]iunilor men]ionate mai sus \n cazul identific=rii de
 se vor folosi dischete noi, formatate, folosindu-se software instalat, nu este necesar s= se dovedeasc= c=
calculatoare neinfectate, pentru a se realiza copii a fi[ierelor programele pentru calculator sunt piratate, fiind suficient=
infectate; probarea inexisten]ei consim]=mântului titularului drepturilor de
 \n func]ie de situa]ie, se vor copia (\n cazul sistemelor autor materializat= \n lipsa documentelor de provenien]= a
IBM sau compatibile) [i fi[ierelor. COM.EXE. laolalt= cu fi[ierele programului [i a licen]elor de utilizare sau a contractului (de
de sistem COMMAND. COM, AUTOEXEC. BAT [i CONFIG. cesiune, \nchiriere sau utilizare) \ncheiat cu acest titular sau cu
SYS; reprezentan]ii s=i legali.
 dischetele respective vor fi protejate \mpotriva scrierii [i Pentru desf=[urarea ulterioar= \n bune condi]ii a activit=]ii
inscrip]ionate cu informa]ii referitoare la virusul sau programul de cercetare penal=, actul de constatare \ncheiat cu ocazia
mali]ios identificat, data la care s-au f=cut copiile etc.; efectu=rii unei verific=ri \n temeiul art. 142 lit. a [i b, trebuie s=
 \n toate situa]iile se vor efectua copii duble (prob= [i cuprind= date suficiente asigur=rii probatoriului necesar.
contraprob=). Ulterior, se va solicita Oficiului Român pentru Drepturi de
Pe baza informa]iilor ob]inute din studierea probelor Autor efectuarea unei verific=ri de specialitate luându-se leg=tura
prelevate [i din analizarea fi[ierelor jurnal ale sistemului se poate [i cu reprezentan]ii titularilor drepturilor de autor pentru a
trece la efectuarea altor activit=]i \n vederea identific=rii sursei comunica dac= se constituie sau nu parte civil= \n procesul penal
infect=rii. [i cu ce sum=, urmând a se efectua [i alte activit=]i care se
impun pe parcursul actelor premerg=toare.
C. Pirateria software
Investigatorii trebuie s= cunoasc= cu exactitate care sunt D. Investigarea fraudelor s=vâr[ite cu ocazia
elementele cerute de legisla]ia na]ional= pentru a se afla \n organiz=rii unor licita]ii fictive prin Internet
situa]ia unui caz de "piraterie software", respectiv care sunt Cea mai des uzitat= form= de s=vâr[ire a acestor
principalele modalit=]i de s=vâr[ire a reproducerii [i difuz=rii infrac]iuni este nepredarea bunului pentru care s-a licitat. |n
ilegale a programelor pentru calculator. aceast= situa]ie câ[tig=torul licita]iei va fi \n[tiin]at prin e-mail de
Situa]ia actual= din România reliefeaz= dou= modalit=]i c=tre casa de licita]ii on-line s= contacteze vânz=torul pentru a se
efective de piraterie software: stabili detaliile tranzac]iei (forma de plat=, modalitatea de
 multiplicarea [i distribuirea ilegal= de programe pentru trimitere a bunului). |n toate cazurile f=ptuitorul va solicita plata \n

CRIMIN ALIS TIC A 5


\ntregime sau \n parte a sumei ce reprezint= contravaloarea de la urm=toarele documente:
bunului \nainte de trimiterea produsului, dar cump=r=torul de  cardurile bancare implicate; contractul \ncheiat \ntre
bun=-credin]= va constata c= la data stabilit= nu a primit bunul titularul cardului [i institu]ia financiar= emitent= (acolo unde este
pentru care a licitat . cazul);
Instrumentarea cauzelor care implic= ca modalitate de  contractul \ncheiat \ntre comerciant [i institu]ia
s=vâr[ire nepredarea bunului pentru care s-a licitat poate porni, financiar= care l-a abilitat s= accepte pl=]i cu c=r]i de credit (acolo
ca mod de sesizare, de la plângerile formulate de persoanele unde este cazul);
p=gubite, de la \n[tiin]=rile primite de la institu]iile statelor ai c=ror  formularele completate de suspect (acolo unde este
cet=]eni au fost \n[ela]i \n acest mod sau chiar de la sesiz=ri din cazul);
oficiu (de exemplu, \n situa]ia \n care din investigarea unei  formularele imprimate (originale sau copii) p=strate de
reclama]ii vor rezulta date despre s=vâr[irea altor fapte de titularul cardului, comerciant, compania emitent= sau de c=tre
aceea[i natur=). f=ptuitor;
Fraudele comise cu prilejul organiz=rii unor licita]ii prin  \nregistr=rile [i facturile existente la oficiile po[tale
Internet au c=p=tat o amploare deosebit= pe teritoriul României, \n (acolo unde este cazul), alte \nscrisuri incriminatorii (formulare
ultimii ani fiind identificate [i documentate cu sprijinul autorit=]ilor "\n alb", acte de identitate false sau \n "alb", probe de scris)
americane [i ale altor state ai c=ror cet=]eni au fost prejudicia]i. identificate \n posesia suspectului.
Folosirea mijloacelor criminalistice [i a exper]ilor \n materie
E. Investigarea fraudelor \n leg=tur= cu mijloacele de este mai mult decât util= [i \n investigarea cazurilor de falsificare
plat= electronice a cardurilor bancare prin contrafacere sau alterare (de exemplu:
|n investigarea cazurilor care implic= s=vâr[irea unei prin examinare cu raze laser se poate identifica num=rul de cont
fraude \n leg=tur= cu mijloacele de plat= electronice, trebuie \n original sau alte date inscrip]ionate pe un card care a fost
primul rând reconsiderate mijloacele criminalistice clasice, cum falsificat prin modificarea acestor informa]ii).
ar fi analiza amprentelor [i examinarea documentelor, precum [i Din verific=rile efectuate, mai ales cu ocazia perchezi]iilor, se
folosirea exper]ilor \n materie. poate stabili folosirea de c=tre suspec]i a unor sisteme informatice
Verificarea amprentelor \n vederea identific=rii suspectului, permanente, pentru punerea \n aplicare \n mod direct a rezolu]iilor
mai ales atunci când exist= suspiciunea c= titularul cardului este infrac]ionale sau pentru dinamizarea procesului infrac]ional. Este
implicat \n s=vâr[irea fraudei, va porni de la analizarea necesar ca aceste echipamente s= fie asigurate \mpotriva oric=ror
instrumentului de plat= (dac= acesta a fost re]inut), a formularelor modific=ri ce ar putea interveni [i ridicate \n vederea cercet=rii
completate de f=ptuitor [i a oric=rui alt obiect care ar fi putut am=nun]ite, cu ajutorul unor programe pentru calculator adecvate,
p=stra impresiuni papilare. Prelevarea acestor probe trebuie pentru a identifica eventualele informa]ii incriminate sau aplica]iile
f=cut= cu maxim= aten]ie iar examinarea lor se va desf=[ura \n software folosite \n scopuri frauduloase, (de exemplu: la
cadrul unui laborator criminalistic de c=tre personalul specializat. reini]ializarea benzilor magnetice ale cardurilor).
De asemenea, documentele scrise de suspect reprezint= Pe parcursul cercet=rilor se pot identifica dispozitive
probe importante a c=ror analiz= se va face tot de c=tre exper]i electronice de codificare a benzilor magnetice utilizate la
\n materie (de exemplu: formele de \nregistrare completate cu recodificarea informa]iilor stocate pe benzile magnetice ale
ocazia caz=rii la o unitate hotelier=, formularele tipizate semnate cardurilor pierdute sau furate. Aceste dispozitive pot fi identificate
sau completate \n parte de f=ptuitor). ata[ate prin cablu la un calculator personal comunicând printr-un
Modelele de compara]ie necesare verific=rii grafologice se software adecvat. Dac= un astfel de dispozitiv este identificat cu
pot ob]ine prin prelevarea unor probe de scris sau prin prilejul execut=rii unei autoriza]ii de perchezi]ie trebuie acordat=
perchezi]ionarea re[edin]ei f=ptuitorului, unde se pot identifica [i aten]ie listelor sau mediilor de stocare cu numere de conturi care
alte documente sau obiecte incriminatorii (agende cu \nsemn=ri reprezint= indicii temeinice cu privire la s=vâr[irea unei fraude cu
referitoare la carduri bancare, cecuri sau facturi anulate, carduri bancare.
produsele achizi]ionate prin folosirea frauduloas= a unui card). |ntrucât aceste date ar putea fi stocate \n fi[iere ascunse,
Verificarea criminalistic= a \nscrisurilor se poate face parolate sau protejate prin alte modalit=]i, atât pe parcursul
numai pe baza documentelor originale, [i de aceea investigatorii perchezi]iei cât [i ulterior, se impune ca verific=rile s= fie
trebuie s= ac]ioneze cu operativitate \n vederea asigur=rii acestor efectuate de personal calificat \n prezen]a investigatorului [i a
mijloace de prob=, fiind cunoscut faptul c= exist= posibilitatea persoanei suspecte sau a reprezentan]ilor acesteia.
distrugerii sau dispari]iei acestora din diverse cauze (de Pe parcursul derul=rii unei investiga]ii referitoare la
exemplu: institu]iile financiare emitente de carduri de credit fraude cu carduri bancare, trebuie realizate, de la caz la caz,
p=streaz= documentele originale privind eliberarea unui card cel pu]in urm=toarele activit=]i:
pentru o perioad= de cel mult 3 luni, timp suficient pentru  stabilirea procedurilor pe baza c=rora se efectueaz=
identificarea unei fraude, ulterior acestea arhivându-se prin tranzac]iile;
fotocopiere pe microfilm).  identificarea [i verificarea cardului implicat;
Totu[i, pentru alte categorii de documente, care nu  identificarea tuturor \nregistr=rilor care s-au f=cut \n
necesit= verific=ri criminalistice, este foarte important s= se sistem (pornind de la titularul cardului pân= la institu]ia financiar=
ob]in= aceste \nscrisuri indiferent de forma \n care se g=sesc: emitent=);
original, copie, microfilm, document printat cu ajutorul unei  ridicarea \n original sau \n copie a formularelor
imprimante) . completate [i a oric=rui alt material scris cu prilejul tranzac]iei;
|n func]ie de natura fraudei investigate, se disting mai  verificarea grafologic= a \nscrisurilor identificate;
multe locuri ce trebuie avute \n aten]ie \n vederea  cercetarea la fa]a locului (dac= este cazul) identificarea
identific=rii unor \nscrisuri cu valoare probatorie [i anume: [i audierea persoanelor implicate [i a martorilor;
 asupra titularului cardului sau la re[edin]a acestuia;  alc=tuirea de portrete robot pe baza descrierilor
 la sediul comerciantului implicat \n tranzac]ie sau la furnizate de partea v=t=mat= [i martori (dac= este cazul);
punctele de lucru unde acesta \[i desf=[oar= activitatea;  verificarea sistemelor informatice implicate.
 la institu]ia emitent= a cardului bancar; la oficiile Toate activit=]ile men]ionate vor fi documentate prin
po[tale; \ncheierea actelor procedurale solicitate de legisla]ia \n materie.
 la re[edin]a suspectului.
Documentele necesare pentru a proba un anumit gen de G. Investigarea fraudelor din domeniul
fraud= implicând folosirea unui card bancar (cum ar fi furtul sau telecomunica]iilor
utilizarea neautorizat= a unui card) variaz= de la caz la caz, \n Cercetarea cazurilor la fraudarea sistemelor de
func]ie de modul propriu-zis de s=vâr[ire [i de \ncadrarea juridic= telecomunica]ii este aparent foarte dificil=. Unul dintre cei mai
a faptei. importan]i factori care poate duce la o investiga]ie cu rezultate
Probarea acestui gen de fraud= se poate face pornind nesatisf=c=toare este lipsa de cuno[tin]e tehnice a persoanelor

6 CRIMIN ALIS TIC A


implicate \n desf=[urarea verific=rilor privind aceast= relativ nou= necesar= reclamarea din timp a faptei. |n acest fel unii operatori
modalitate infrac]ional=, comis= de cele mai multe ori de autori \ncerc=, prin supravegherea re]elelor, s= identifice acele linii care
cu \nalt= specializare. utilizeaz= un num=r mare de unit=]i \ntr-un interval de timp scurt.
Pentru a lupta eficient \mpotriva acestor amenin]=ri este Pe baza unui "raport de utilizare", realizat pe zile [i pus la
necesar= o strâns= cooperare cu furnizorii de servicii de dispozi]ie de compania de telecomunica]ii, se va face o evaluare
telecomunica]ii, dar [i cu autorit=]ile responsabile a autoriza [i a profilului utilizatorului fraudulos, stabilindu-se dac= se va
verifica operatorii de re]ele, precum [i cu furnizorii de ac]iona \n vederea minimiz=rii pierderilor, prin \ntreruperea cu
echipamente hardware [i aplica]ii software pentru ace[tia. orice mijloc a activit=]ii infrac]ionale, sau se va c=uta, cu riscul
|n acest sens se pot stabili puncte de contact, producerii [i a altor pagube, s= se identifice f=ptuitorul.
identificându-se individual persoanele care pot furniza informa]ii c) Investigarea fraudelor referitoare la hacking [i
tehnice [i modalit=]ile de contactare a acestora. |n lipsa unui manipularea re]elelor de telecomunica]ii.
personal calificat \n rândul poli]i[tilor criminali[ti, ar putea fi atra[i Aceste tipuri de fraude sunt comise de persoane
tehnicieni din companiile de telecomunica]ii, cu acordul specializate \n folosirea frauduloas= a re]elelor de
angajatorilor acestora, la realizarea unor activit=]i operative telecomunica]ii, [i de aceea investigatorul trebuie s= stabileasc=
(perchezi]ii, cercet=ri la fa]a locului, verific=ri tehnice etc.), pe dac= nu cumva au de-a face cu un grup infrac]ional organizat .
baza observa]iilor f=cute de c=tre ace[tia putându-se identifica {i \n acest caz eficien]a verific=rilor depinde de rapiditatea
probe foarte importante. depist=rii [i reclam=rii fraudei de c=tre persoanele fizice sau
Faptul c= aceste tipuri de verific=ri au, \n marea majoritate juridice prejudiciate, precum [i de posibilitatea folosirii unor
a cazurilor, o dimensiune interna]ional=, face necesar= mijloace tehnice adecvate de supraveghere [i urm=rire a
cunoa[terea de c=tre investigatori a procedurilor de cooperare conexiunilor realizate. De asemenea, se vor efectua verific=ri \n
interna]ional=, ac]ionându-se \n primul rând pentru punerea la vederea identific=rii unor eventuale leg=turi infrac]ionale situate
ad=post a probelor necesare. \n interiorul companiei furnizoare de servicii telefonice sau a altor
Nu \n ultimul rând cercetarea acestor fapte solicit= ac]iuni persoane (fo[ti angaja]i, personal de \ntre]inere etc.) care au
operative, \ntrucât s=vâr[irea fraudei nu va dura mai mult decât avut acces la re]eaua \n cauz=.
timpul necesar autorului s= asculte sau s= utilizeze serviciile de
telecomunica]ii, iar operatorii vor stoca datele respective numai 4. Echipamentul necesar desf=[ur=rii investiga]iilor
pentru o perioad= scurt= de timp. De aceea, probele trebuie on-line [i a cercet=rii fraudelor informatice
identificate [i indisponibilizate cât mai curând posibil,
asigurându-se c= datele solicitate companiilor de telecomunica]ii Considerentul principal care trebuie s= stea la baza alegerii
acoper= \ntreaga perioad= a activit=]ii infrac]ionale. [i configur=rii echipamentului de calcul adecvat desf=[ur=rii unor
De altfel, primele verific=ri se vor \ntreprinde prin verific=ri on-line [i analiz=rii datelor stocate, trebuie s= fie
contactarea reprezentan]ilor companiilor de telecomunica]ii \n capacitatea acestuia de a rula cu o vitez= satisf=c=toare
scopul: programele de calculator strict necesare (cum ar fi software-ul de
 \n]elegerii modului de func]ionare a sistemului; navigare: Internet Explorer sau Nestacape Navigator), dar [i cele
 ob]inerii tuturor \nregistr=rilor referitoare la incidentul de analiz= a datelor, cele de protec]ie a datelor stocate pe
investigat (facturi telefonice, fi[iere jurnal ale sistemelor calculatorul \n cauz= precum [i software-ul folosit la redarea
informatice etc.); formatelor multimedia. Toate acestea \n condi]iile folosirii
 analiz=rii \n comun a datelor de]inute, precum [i a simultane a programelor men]ionate [i nu numai.
\nregistr=rilor de sistem; Din punct de vedere hardware, sistemul folosit trebuie s=
 intercept=rii liniilor [i comunica]iilor suspecte; fie prev=zut cu toate echipamentele necesare acces=rii, copierii
 ob]inerii de sprijin \n activit=]ile operative ce urmeaz= a [i red=rii mediilor de stocare indisponibilizate, precum:
fi \ntreprinse (perchezi]ii [i analize ale echipamentului capturat);  hard - drives (intern, extern [i deta[abil);
 verific=rii personalului implicat;  CD-ROM drives (R/W);
 verific=rii, activ=rii sau schimb=rii m=surilor de  DVD drives;
siguran]=;  Dispozitive de citire (readers): pentru diferite medii de
 ob]inerea unei reclama]ii (\n func]ie de natura cazului stocare (Magnetic Card readers, Smart Card readers [.a.);
investigat, dac= paguba urmeaz= a fi suportat= de furnizorul de  Dispozitive de realizat clonarea mediilor de stocare
servicii). ("image copy");
a) Investigarea fraudelor \n leg=tur= cu telefonia  Dispozitive de accesare a sistemelor "Personal
mobil=. Organisers";
Unii operatori de re]ele de comunica]ii mobile \nregistreaz=  Componente video-grafice cu ie[ire-intrare pentru TV;
\ncerc=rile de accesare a unor telefoane mobile parolate cât [i a  Dispozitive de securitate.
num=rului de pe cardul SIM pe baza num=rului IMSI De asemenea, trebuie avut \n vedere faptul c= echipamentul
(Interna]ional Mobile Subscriber Identity), emitentului cardului de calcul care va fi folosit la desf=[urarea investiga]iilor [i altor
SIM putând astfel identifica de]in=torul de cont. De aceea, opera]iuni prin Internet nu trebuie s= fie conectat \ntr-o re]ea LAN
fi[ierele jurnal \nregistrate de operatori pot constitui un punct de pentru a asigura un acces controlat la acest sistem.
plecare \n vederea identific=rii telefoanelor mobile furate.
|n cazul clon=rii unui telefon mobil analog, acesta va 5. Cercetarea transfrontalier= a fraudelor informatice
func]iona pe dou= frecven]e radio diferite \n acela[i timp, una
fiind folosit= de proprietarul legitim iar cealalt= de infractor. Prin Dintre toate activit=]ile criminale, criminalitatea informatic=
triangula]ie se poate identifica telefonul ilegal folosit cu ajutorul are cele mai evidente implica]ii interna]ionale. U[urin]a cu care
unui dispozitiv (radio compas) localizat la sta]ia radio de baz= Internetul permite dep=[irea grani]elor conven]ionale \i poate
radio (RBS) prin care comunic= telefonul respectiv. surprinde chiar [i pe utilizatori.
b) Investigarea fraudelor prin subscriere frauduloas=. Ast=zi, este tehnic posibil s= se manipuleze o claviatur=
De[i operatorii de servicii au luat m=suri de revizuire a \ntr-o ]ar= A, pentru a altera datele stocate \ntr-o ]ar= B, a le
identific=rii [i stabilirii credibilit=]ii clien]ilor \n vederea reducerii transfera apoi \ntr-o ]ar= C [i a ob]ine un rezultat fraudulos, de
folosirii ilegale a conect=rilor ob]inute prin documente de exemplu o plat=. Fiind vorba de pagube cu date sau programe
identificare false, totu[i, prin aceast= modalitate infrac]ional=, informatice sau sabotaje informatice, este posibil= inocularea
furnizorii de servicii de telecomunica]ii fixe sau mobile sufer= unui virus informatic \n programul informatic \ntr-un stat,
pierderi importante, deoarece frauda poate fi detectat= \n general programul contaminat putând fi atunci copiat de sute de ori [i
prea târziu, atunci când "proprietarul" liniei telefonice nu achit= transferat \n mai multe ]=ri. Când virusul distruge programul,
contravaloarea serviciilor folosite . efectele pot s= se manifeste \n foarte multe ]=ri. Se pune atunci
Pentru a investiga [i a afla identitatea f=ptuitorilor, este \ntrebarea dac= se [tiu care criterii ar trebui aplicate pentru a

CRIMIN ALIS TIC A 7


determina ]ara competent= s= urm=reasc= [i s= instruiasc= acest na]ional [i s= aplice \n mod eficient tratatele interna]ionale de
tip de infrac]iune? Este statul unde a avut loc manipularea asisten]= legal= mutual= la care statul respectiv este semnatar.
material=, cel unde datele au fost alterate, cel unde s-a produs Elementul cheie \n desf=[urarea unei anchete
efectul, statul unde este prezent fizic autorul delictului, cel unde interna]ionale privind o fraud= informatic= este celeritatea, care,
se afl= victima sau cel unde este mai u[or de strâns dovezi ale din nefericire, datorit= unor factori obiectivi, nu caracterizeaz=
delictului? |n plus intr= \n joc chestiuni tehnice, având poate mai \ntotdeauna investigarea acestui gen de infrac]iuni cu implica]ii
mult= amploare decât pentru alte tipuri de criminalitate transfrontaliere .
interna]ional=. Poate fi tehnic imposibil, de exemplu, s= se De aceea, \n viitorul apropiat este necesar=
determine \n ce ]ar= se g=seau datele când au fost ele perfec]ionarea instrumentelor actuale de cooperare
manipulate. Se \ntâmpl= adese ca transferul interna]ional de interna]ional= precum [i ini]ierea altora noi, \n vederea
date s= implice atâtea ]=ri, \ncât locul unde se manifest= pentru uniformiz=rii regionale [i interna]ionale a legisla]iei \n
prima dat= delictul \nsu[i este punctul unor circumstan]e fortuite. materie [i realiz=rii unei jurisdic]ii suprana]ionale.
|n acest caz, este necesar s= se recurg= la exper]i \n informatic=
pentru a determina locul unde s-a produs tehnic incidentul [i
modul \n care el afecteaz= sistemul [i func]ionalitatea sa. Bibliografie
|n cercetarea interna]ional= a acestor fraude, anchetatorii 9. I. Lucaci, R. Marin, "Criminalitatea informatic=", Ed. Fed Print S.A.,
dispun de sistemul pus la dispozi]ie de Interpol, pe baza Bucure[ti, 2003, p. 102.
10. I. Lucaci, R.Marin, op.cit., p.54.
punctelor na]ionale de contact permanent - (The Reference 11. I. Lucaci, R.Marin, "Cercetarea fraudelor informatice", p. 56.
Points for computer-relatd crime - NCRP's), de alte leg=turi cu 12. Gh.Alecu, op.cit., p. 864.
alte organisme interna]ionale de profil [i de contacte de la nivelul 13. I. Lucaci, R. Marin, "Cercetarea fraudelor informatice", p.95.
institu]iilor na]ionale implicate \n combaterea acestui fenomen, 14. L.C. Kovesi "Accesul [i supravegherea sistemelor de
dar [i de un cadru juridic interna]ional stabilit de tratatele de telecomunica]ii sau informatice", RD nr. 7/2003, p. 143.
asisten]= legal= mutual=. 15. I. Lucaci, R. Marin, "Investigarea fraudelor informatice", p. 40.
Stabilirea jurisdic]iei se face \n mod diferit \n func]ie de 16. I. Lucaci, R. Marin, "Criminalitatea informatic=", p. 81.
17. I. Lucaci, R. Marin,"Investigarea fraudelor informatice", p. 82.
legisla]ia na]ional=, pe baza mai multor criterii, cum ar fi:
 loca]ia fizic= a calculatorului utilizat la s=vâr[irea
18. I. Lucaci, R.Marin, "Investigarea fraudelor informatice", p. 86.
19. Paraschiv T., Stoi I., Bota M. "Informatic= juridic=", Ed. Augusta,
fraudei; Timi[oara, 1998;p. 134.
 locul de re[edin]= a f=ptuitorului; 20. V.V. Patriciu, E.M. Pietro[anu, I.Bica, C.V=duva, N.Voicu,
 locul unde s-au produs consecin]ele activit=]ilor ilicite etc. "Securitatea comer]ului electronic", Ed. All, Bucure[ti, p. 69.
|n condi]iile \n care o fraud= comis= \n re]eaua Internet 21. L. Vasiu, I.Vasiu, op.cit., p. 154.
poate implica mai multe ]=ri [i jurisdic]ii, autorit=]ile na]ionale cu 22. D. Popescu, "Criminalitatea transfrontalier=", \n Revista
Criminalistica nr. 2/2004, p. 23.
atribu]iuni \n domeniu trebuie s= cunoasc= perfect cadrul juridic 23. T. Paraschiv, I. Stoi, M. Bota, op. cit., p. 198

MASTER EUROPEAN
SPECIALIZAREA CRIMINALISTIC+
|ncepând cu anul 2004, conform aprob=rii Ministerului Educa]iei [i Cercet=rii, Universitatea Român= de {tiin]e
[i Arte “Gheorghe Cristea” Bucure[ti, acreditat= de Legea nr. 482/2002, \n parteneriat cu Institutul de Criminalistic=
din Inspectoratul General al Poli]iei [i Asocia]ia Criminali[tilor din România, a organizat un program de Master European,
\n specializarea Criminalistic=, pe durat= de doi ani de studii (2004-2006).
Primul an al acestui Masterat a constituit un succes, fiind o premier= \n ceea ce prive[te modul de abordare a
preg=tirii masteranzilor, \ntrucât s-au efectuat mai multe aplica]ii practice \n cadrul Institutului de Criminalistic= [i s-
au dezb=tut studii de cazuri solu]ionate de organele judiciare.
Pentru seria 2005-2007, \nscrierile se fac la sediul Universit=]ii Române de {tiin]e [i Arte “Gheorghe Cristea”
Bucure[ti, str. Energeticienilor nr. 9-11, sector 3, \n perioada 27 septembrie – 5 octombrie 2005.
Candida]ii vor prezenta pentru \nscriere urm=toarele documente:
1. copie diplom= absolvire studii superioare sau adeverin]= de licen]=;
2. copie certificat de na[tere;
3. copie B.I./C.I.;
4. 2 foto tip B.I.;
Adevetin]= de la locul de munc=;
6. curriculum vitae
7. dosar plic;
8. chitan]= privind taxa de \nscriere la Masterat (30 EURO – se pl=te[te la caseria Universit=]ii).
Admiterea la Masterat va consta \ntr-un interviu, care se va realiza la sediul Universit=]ii \n perioada 10-15
octombrie 2005.
Taxa anual= pentru cursul de masterat este de 300 EURO, sau contravaloarea \n lei la cursul B.N.R. din ziua
efectu=rii pl=]ii, sum= ce se va achita \n dou= tran[e, la caseria Universit=]ii.
Pentru ob]inerea cursurilor cu modulele care se vor preda se va achita contravaloarea lor \n sum= de 50
EURO/anual.
Informa]ii suplimentare la telefoan: 021-346 16 41; mobil: 0740 060 696 V. L=p=du[i

8 CRIMIN ALIS TIC A


Chestor de poli]ie conf. univ. dr. LAZ+R CÂRJAN

preg=tire a medicilor legi[ti, prof. M. Minovici [i dr. Nicolae


Momente memorabile ale form=rii criminalisticii: Minovici au ini]iat [i dezvoltat un larg capitol referitor la
1892 – • La Palatul Justi]iei din Bucure[ti se \nfiin]eaz= c=utarea [i relevarea urmelor papilare atât pe corpurile delicte,
serviciul de identificare antropometric=, serviciu care va fi g=site la locul crimei, cât [i pe obiectele pe care autorul le-a
organizat de medicul legist Andrei Ionescu, sub \ndrumarea putut atinge cu ocazia s=vâr[irii faptei. (18).
profesorului Mina Minovici (17).  La 20 decembrie, Mina Minovici inaugureaz=
Institutul medico-Iegal (Morga), primul de acest gen din
 |ncepând cu anul 1892, cele câteva date privind lume, care, din 1924, prin decret va purta numele s=u (19).
semnalmentele descriptive ce se treceau prin fi[a de cazier a Pe frontispiciul institutului, Mina Minovici va \nscrie
infractorilor prin observa]iile directe ale celui ce \ntocmea fi[a Catehismul medicului legist, care este valabil [i pentru
au fost \nlocuite cu datele antropometrice precis recoltate, viitoarea profesie pe care profesorul [i fra]ii s=i o vor
prin m=sur=tori cu ajutorul unor instrumente speciale, banda fundamenta \n România - aceea de criminalist:
de m=surat, compasul [i glisiera mare [i mic=, conform “Tota medicina prudentia est.
metodei Bertillon (1882). “(...) Pe fi[a de cazier clasificat= \n |nva]=, prin \ndoial=, s= cump=ne[ti toate
ordinea alfabetic=, dup= numele de familie al infractorului, se elementele adev=rului [tiin]ific.
trecea \n col]ul din dreapta, sus, num=rul filei din registru, iar Prive[te cu aten]ie [i cerceteaz= cu deam=nuntul
pe dosul acestei fi[e datele m=sur=torilor antropometrice ceea ce vezi.
dup= cum urmeaz=: talia, anvergura, bustul, lungimea [i Un caz, \n aparen]= foarte simplu, e, \n realitate,
l=rgimea capului, lungimea [i l=rgirea urechii stângi, adesea dintre cele mai complicate.
lungimea piciorului stâng, lungimea auricularului stâng, Evit= teoriile pripite [i fere[te-te de \ndemnurile
lungimea antebra]ului stâng, apoi culoarea ochiului stâng, imagina]iei.
respectiv aureola [i periferia. C=utarea infractorilor la cazier S= nu faci niciodat= ipoteze complicate.
se f=cea tot alfabetic, datele antropometrice [i culoarea Fii totdeauna obiectiv, pentru c= n-ai de exprimat o
ochiului servind numai la evitarea unor confuzii \n cazul când convingere, ci de f=cut o demonstra]ie. Da mihi factum,
mai mul]i infractori ar fi avut acela[i nume, acela[i an al et dabo tibi jus!
na[terii [i acela[i prenume al p=rin]ilor.” Astup=-]i urechile, \nchide gura [i deschide mari
 “La metoda de clasificare dactiloscopic= inventat= de ochii pentru ca, la ad=postul oric=rei sugestiuni streine,
argentinianul Vucetici (1901), dr. Andrei lonescu introducea s= nu te pronun]i decât dup= ce te-ai p=truns de
ideea nomenclaturii latine a tipurilor desenelor dup= num=rul temeinicia celor constatate.
deltelor, realizat= la Madrid de spaniolul Oloritz (1904) [i Procedeaz= cu ordine [i metod=, dup= un plan \n
concep]ia propus= de norvegianul Daae (1906), ca primul prealabil abil croit. Nu uita c= o autopsie o dat= gre[it=
element al frac]iei din formula de clasificare s= fie reprezentat nu mai poate fi \ndreptat=.
de degetele ar=t=toare. La aceast= decizie au fost luate \n 10.Medicul-legist trebuie s= posead= trei lucruri:
considera]ie [i observa]iile f=cute asupra desenelor papilare de me[te[ugul, [tiin]a, arta. Me[te[ugul \l \nve]i, [tiin]a o
la degetele ar=t=toare ale românilor, unde se confirma opinia dobânde[ti prin munca trudnic=. Arta, \ns=, e un dar
lui Daae c= variabilitatea tipurilor de desene la aceste degete firesc, instincitv, de care numai cei ale[i au parte.”
este mai mare decât la police sau celelalte degete. Cu aceste 1893 – • Apare, la Craiova, Manualul ofi]erului de poli]ie
perfec]ion=ri aduse metodei Vucetici, clasificarea judiciar= de Nicolae I. Alexiu, judec=tor la Tribunalul
dactiloscopic= era asigurat=. Prof. M. Minovici a fost Romana]i, “\n care erau tratate reguli precise cu privire la
promotorul, teoreticianul, [i cel mai competent om de deplasarea la fa]a locului, ridicarea corpurilor delicte,
[tiin]= de la noi care s-a dedicat studiilor antropometrice reconstituirea [i «confruntarea pârâtului cu cadavrul».
[i dactiloscopice \n scopul promov=rii metodelor Totodat=, autorul insist= asupra spiritului de observa]ie de
[tiin]ifice de identificare a recidivi[tilor. Organizarea care trebuie s= dea dovad= poli]istul \n orice situa]ie s-ar afla”
primului serviciu de identificare dactiloscopic= [i fericita (20). lat= a[adar, un coleg de breasl= al lui Hans Gross
alegere a medicului legist dr. Andrei lonescu, pentru realizarea reu[e[te un manual care face cinste criminalisticii române[ti.
practic= a acestor importante servicii, se datoresc profesorului 1894 – • Profesorul Nicolae Minovici va lua primele
M. Minovici. Tot el a fost acela care a inspirat fratelui s=u, dr. impresiuni digitale condamna]ilor din \nchisori. El va reu[i, \n
Nicolae Minovici, ideea \nfiin]=rii pe lâng= serviciul 1896 [i 1906, s= identifice primii ho]i dup= amprentele l=sate
antropometric din Palatul Justi]iei a acelei prime [coli de la locul faptei.
antropologie, pentru preg=tirea cadrelor poli]iene[ti \n Primele descoperiri ale autorilor unor furturi dup=
domeniul identific=rii recidivi[tilor [i a recunoa[terii [tiin]ifice cu urmele digitale pe care ace[tia le~au l=sat la locul
ajutorul portretului vorbit, a infractorilor urm=ri]i. Aceast= [coal= furturilor au fost f=cute, \n România, de dr. Nicolae
de antropologie, lec]iile predate \n cadrul ei, \ncepând, cu anul Minovici. |n scrisoarea adresat= lui Vucetici, autorul
1896, pot fi considerate ca prima [coal= de poli]ie [tiin]ific= sistemului de clasificare dactiloscopic= din Argentina,
\n care a func]ionat \n România. Aceste cursuri au fost scrisoare publicat= [i \n “Revista de Policia” din Montevideo-
tip=rite de dr. Mina Minovici [i dr. Nicolac Minovici, constituind Uruguai - la 15 aprilie 1906, dr. Nicolae Minovici expune
o lucrare foarte valoroas= pentru instruirea cadrelor \n cercet=rile sale f=cute asupra impresiunilor digitale luate la
domeniul antropometriei [i a portretului vorbit. |n cursurile de \nchisori \n anul 1894, de la 40 de criminali condamna]i,

CRIMIN ALIS TIC A 9


comparativ cu impresiunile digitale recoltate de la aceia[i grafice necesare compara]iilor s= fie suficient de cuprinz=toare
condamna]i \n anul 1906. Din examinarea f=cut= dup= 12 ani, [i recoltate pe aceea[i calitate de hârtie, iar \n confec]ionarea
reie[ea c= impresiunile acestora erau perfect identice, nu lor s= se utilizeze aceea[i cerneal= [i acela[i instrument
suferiser= nici o modificare \n particularit=]ile lor de am=nunt. scriptural. Instan]ele erau aten]ionate asupra psihologiei
Dalele acestei scrisori con]in documentul din care rezult= c=, scriptorului, \n special asupra st=rii de emo]ie \n care sunt
\nc= din anul 1894, \n România se \ntocmeau condamna]ilor prelevate probele grafice ale sale, emo]ie ce poate determina
fi[e cu impresiunile digitale \n scopul identific=rii acestora. Tot \n devierea lor de la caracterul lor normal. |n aceast= circular= se
aceast= scrisoare, dr. Nicolae Minovici face [i men]iunea mai ar=ta c= instan]ele judec=tore[ti aveau obliga]ia ca, \nainte
despre dou= descoperiri ale autorilor unor furturi, f=cute de el cu de dispunerea unei expertize, s= constate printr-un proces-
ajutorul urmelor digitale, \n primul caz este vorba de un furt verbal foarte am=nun]it starea material= a piesei incriminate,
comis \n biroul unei tipografii \n anul 1896, furt pe care el descriind toate aspectele de degradare a acesteia.
l-a descoperit dup= o urm= digital= r=mas= pe o hârtie, Circulara solicita exper]ilor s= nu dep=[easc= sfera
dintr-o condic= din care autorul sustr=sese o sum= de bani. atribu]iilor lor, limitându-se strict la investiga]iile efectuate
Comparând aceast= urm= cu impresiunile digitale ale personal, deci ei bazându-[i concluziile numai pe acestea.
personalului din tipografia respectiv=, dr. Minovici descoper= ca Tot printr-o circular= a Ministerului Justi]iei, având la baz=
autor al furtului pe un ucenic. Era vorba despre o urm= papilar= acelea[i studii ale prof. dr. {tefan Minovici, se preciza c=
digital= vizibil=, colorat= \n negru datorit= cernelii tipografice cerneala albastr= [i violet \ntrebuin]at= \n scrierile oficiale [i \n
care se afla pe crestele papilare de la degetele ucenicului. |n lucr=rile obi[nuite ale autorit=]ilor judiciare se altereaz= foarte
cel de-al doilea caz (1906) era vorba de descoperirea unui curând [i se preteaz= foarte u[or la fraude, fapt care genereaz=
ho] care furase cauciucul de la o roat= de tr=sur=. Gra]ie prejudicii intereselor justi]iabililor [i ac]iunilor normale ale
urmelor digitale g=site pe roata de curând vopsit= [i prin instan]elor. Se propunea, totodat=, pentru evitarea acestor
compararea acestor urme cu impresiunile luate de la mai mul]i inconveniente, ca autorit=]ile s= nu se mai serveasc= \n actele
vecini b=nui]i, dr. N. Minovici descoper= pe autorul furtului. La lor oficiale de cernelurile respective. Se mai recomanda
acest ultim caz fusese vorba despre mai multe urme papilare \ntrebuin]area \n acte oficiale [i registre a cernelii negre, care nu
vizibile, care r=m=seser= mulate, adic= imprimate, \n vopseaua
prezenta nici unul din inconvenientele semnalate.
\nc= incomplet uscat= a ro]ii. (21)
Nu putem trece cu vederea nici aparatul proiectat de
1896 – • Dr, Nicolae Minovici \nfiin]eaz= pe lâng=
prof. dr. {tefan Minovici pentru fotografierea [i
Serviciul de antropometrie din Palatul de Justi]ie “{coala
microfotografierea scrisurilor [i detectarea falsurilor,
antropologic= (Bertillon)” pentru instruirea poli]i[tilor, care
aparat care \n anul 1905 era considerat unul din cele mai
a func]ionat pân= \n anul 1900, care poate fi considerat=
evoluate \n acest domeniu (24).
prima [coal= de poli]ie [tiin]ific= din România (Constantin
D. Gherghel propune, \n nr. 36 al “Curierului juridic” din
}urai). Aici au fost predate agen]ilor [i comisarilor de poli]ie [i
15 mai, “introducerea \n toate cabinetele de instruc]iune a câte
no]iuni [tiin]ifice despre dactiloscopie (22).
unui aparat fotografic sistem “Detective” sau “Kodak”, pentru
1900 – • {tefan Minovici public= lucrarea “Les faux en
12 pl=ci, dimensiunea 9/12 cm., a c=rui manipulare - ce nu
écritures et la photographie en service de la justice”,
reclam= aplica]ii speciale - s= fie \ncredin]at= judec=torului, iar
Bucure[ti, 18 p. De acela[i autor \n domeniul criminalisticii [i
pentru evitarea dificult=]ilor pl=cile s= fie developate, reproduse
grafologiei: “Instructions pour colliger des épreuves de
[i fixate pe hârtie de un fotograf din localitate”. (25)
comparaison”, \n Buletinul de chimie din România, p. 83; “La
graphologie judiciares”, Bucure[ti, 1907, 14 p.; “Grafologia “Scrierea, turbur=rile ei [i grafologia”, Bucure[ti, 24 p.,
judiciar=” (Conferin]=), \n Buletinul de chimie din România, autor dr. Gheorghe Marinescu.
1907, p. 78 [i \n “Dreptul”, 1908, nr.80; “De l’application de la “Les esperts et Ies expertiscs en ecritures”, Paris, 40 p.,
lumière électriqué intense à la differenciation d’encres de Nicolas Episcopescou
superposées”, \n Buletinul de chimie din România, 1908, p. • M.D. Moldoveanu, “Profesor de Desemne [i
168; “Universalapparat zur Untersuchung von Schriften unde Caligrafie”, Diplomat al Institutului “Mozart” din Paris, Medaliat
Urkunden und deren Fälschungen” Bucarest, 1915, 16 p. la Expozi]iile din 1903 [i 1906, tip=re[te un “Tratat de
1904 – • La st=ruin]ele profesorilor dr. M. Minovici, dr. Graphologie [i Expertize \n Falsuri de Acte, Bancnote,
N. Minovici [i dr. G. Bogdan se aprob= ]inerea unor cursuri Testamente, Chitan]e, Poli]e, Timbre, M=rci, Monete, {tampile,
de medicin= legal= [i \n facult=]ile de drept (Bucure[ti Efigii etc. Con]inând metodele cele practice de aflat fal[ul, de
1904, Ia[i 1913). a-l evita, precum [i pedepsele aplicate de lege.” Cu 101 figuri
Apari]ia unor preocup=ri de criminalistic= \n cadrul \n text. Tipografia [i Leg=toria G. Iliescu, Bucure[ti, 79 p.
lucr=rilor [i a cursurilor de medicin= legal= din \nv=]=mântul
superior eviden]iaz=, \n plus, necesitatea impus= de practica Note biografice
17. M. Ioanid, B. Angelescu, “Fra]ii Minovici”, Editura {tiin]ific=,
judiciar= ca problemele ridicate \n cadrul acesteia s= fie
Bucure[ti, 1970, pg. 31-32.
rezolvate \n mod [tiin]ific, [i nu prin diletantismul unor metode 18. Constantin }urai, Enigmele unor amprente, pg. 87.
luate la \ntâmplare (23). 19. Constantin }urai, Enigmele unor amprente, pg. 87-88.
* Apare “Manualul fehnic de medicin= legal=” al dr. 20. Gheorghe Scripcaru, Medicina legal= expertal= \n România,
Nicolae Minovici, primul de acest gen din România, care Editura Cugetarea, Ia[i, 2000, pg. 75.
constituie, \n acela[i timp, [i primul manual de 21. Ioan Olaru, Dezvoltarea [colii române[ti de criminalistic=, \n
criminalistic= tehnic= (A se vedea “Fra]ii Minovici - ctitori ai “{coala româneasc= de criminalistic=”, pg. 25.
Criminalisticii române[ti”). 22. Constantin }urai, Enigmele unor amprente, pg. 89-90.
23. Moise Terbancea, Constantihn }urai, Lidia Cotu]iu, Anca
1905 – • La 15 martie, Ministerul Justi]iei difuzeaz= o
Simionescu, Istoricul descoperirii f=ptuitorului dup= urmele desenelor
circular=, \n care, pe baza studiilor profesorului dr. {tefan
papilare \n România, \n “{coala româneasc= de criminalistic=”, pg.
Minovici, se atr=gea aten]ia, pentru prima dat= \n România, 46-47.
instan]elor judec=tore[ti asupra modului cum trebuie recoltate 24. Constantin }urai, Enigmele unor amprente, pg. 17.
probele grafice \n vederea utiliz=rii lor \n efectuarea 25. Camil Suciu, Dezvoltarea \nv=]=mântului criminalistic \n
expertizelor ordonate. De asemenea, se preciza c= probele România, \n “{coala româneasc= de criminalistic=”, pg. 33-34.

10 CRIMIN ALIS TIC A


Prof. VASILE L+P+DU{I
Avocat MIHAELA CONSTANTINESCU, Baroul Bucure[t

Cu toate c= \n ultimii ani s-au f=cut progrese de o serie de b=rba]i, unii dintre ei foarte boga]i.
spectaculoase \n perfec]ionarea mijloacelor |n anumite zile, cu o parte din ace[ti b=rba]i ie[ea \n
criminalistice de investigare a infrac]iunilor [i ora[, oferindu-i-se cadouri costisitoare.
\ndeosebi a celor cu violen]=, trebuie s= ar=t=m c= unele La \nceputul lunii mai 1979, Helen i-a propus doctorului
dintre cauze au r=mas cu autori neidentifica]i. Dintre Arnot s= organizeze o petrecere \n apartamentul lui,
aceste perfec]ion=ri sunt de men]ionat urm=toarele: propunere cu care a fost de acord stabilind data de 19 mai
• amprentele digitale au fost \nregistrate [i computerizate 1997. Cu câteva zile \nainte de petrecere, Helen i-a spus
[i au fost construite fi[iere cu date care sunt accesibile chirurgului c= a cunoscut un tân=r pe nume Tim Hayter,
poli]iilor din lumea \ntreag=; • instalarea camerelor video scafandru profesionist din Noua Zeeland=, care lucra pentru
de supraveghere care sunt de mare folos organelor de o companie de salvare [i locuia pe un vas \n port, cerându-i
poli]ie; • utilizarea probelor ADN pentru a rezolva o crim=. permisiunea s=-l invite la petrecere, \ntrucât aceasta
|n S.U.A. [i Marea Britanie exist= baze de date urmeaz= s= plece \n ]ara sa. Petrecerea a \nceput pe la ora
computerizate \n care sunt \nmagazinate detalii despre 20.30, fiind prezente 12 persoane.
ADN-ul persoanelor condamnate pentru infrac]iuni Cu toate c= alcoolul era interzis \n Arabia Saudit=,
grave. Pe m=sur= ce baza de date a ADN-ului cre[te [i modalit=]ile de fabricare se aflau la \ndemân=. Pia]a neagr=
oamenii de [tiin]= pot identifica ADN-ul din cea mai mic= era \n floare pentru b=uturi importate.
mostr=, se sper= c= multe dintre crimele r=mase |nc=lcând regulile saudite petrec=re]ii au consumat
nerezolvate se vor rezolva. |n articolul de fa]= vom whisky [i alte b=uturi procurate de pe pia]a neagr= sau
prezenta o crim= care au avut loc \n Arabia Saudit=, fabricate \n cas= de c=tre familia Arnot.
nesolu]ionat= pân= \n prezent. La aceast= petrecere s-a ascultat muzic= pop [i s-a
dansat. |ntrucât erau mai mul]i b=rba]i, la ora 23.30, doctorul
Moarte suspect= Arnot a plecat la spital s= mai aduc= ni[te doamne la
Helen Linda Smith a v=zut lumina zilei pe 3 ianuarie petrecere. Dup= aproximativ o or=, acesta s-a re\ntors singur.
1956, fiind primul copil al so]ilor Ron [i Jeryl Smith. Tat=l lui Ajungând \ntr-o stare avansat= de ebrietate unii dintre
Helen a lucrat o perioad= de timp \n poli]ia din Marea Britanie, petrec=re]i s-au culcat, iar Helen [i cu unul dintre b=rba]i,
\n calitate de criminalist, dup= care [i-a realizat o afacere respectiv c=pitanul unui remorcher, pe nume Johannes Otten
proprie \n domeniul tehnologiei comunica]iilor. Cuplul mai au ie[it pe balcon.
avea trei copii (doi b=ie]i [i o fat=). Diminea]a, \n jurul orei 05.00, cei care s-au trezit au
Dup= terminarea [colii, la vârsta de 18 ani, Helen a vrut v=zut corpul lui Helen z=cea pe p=mântul din fa]a casei la
s= lucreze \n poli]ie, la fel ca [i tat=l [i bunicul ei, dar a renun]at circa 20 metri \n=l]ime de balcon. La \nceput, au presupus c=
[i a urmat o [coal= pentru a deveni asistent= medical=. Helen a ie[it afar= [i din cauza alcoolului consumat,
Din anul 1976, \n urma ob]inerii calific=rii de asistent= adormise.
medical=, Helen a lucrat la Spitalul “Sfântu George”, situat \n Deplasându-se la locul unde se afla Helen, au constatat
sudul Londrei. Tot \n acest an, tat=l ei a avut unele necazuri: c= aceasta era decedat=, iar b=rbatul cu care a ie[it pe
[i-a vândut afacerea unei companii mai mari; a aflat c= so]ia balcon, Otten, avea corpul \nfipt \n parii unui gard, având
l-a \n[elat [i a hot=rât s= divor]eze. aceea[i soart=. O prim= concluzie a chirurgului [i a unor
Ca urmare a problemelor ap=rute \n familie, Helen s-a invita]i a fost aceea c= cei doi, fiind \n stare de ebrietate, au
decis s= mearg= \n alt= localitate s= lucreze la un spital. |n f=cut sex [i lua]i de val au c=zut de pe balcon.
aceast= localitate, Helen a \nchiriat o camer= [i s-a mutat cu Chirurgul a luat m=sura de a chema poli]ia, \ntre timp a
prietenul s=u. \ndep=rtat toate urmele de alcool din apartament. Apoi, a
|n anul 1978, la \ncurajarea mamei sale, pentru a avea telefonat la Ambasada Britanic= [i l-a informat pe ata[atul
o retribu]ie mult mai mare, Helen a solicitat s= fie angajat= la militar de moartea celor doi.
un spital din localitatea Jeddah – Arabia Saudit=. La ora 06.30, la locul faptei au ap=rut [ase poli]i[ti
La \nceputul lunii decembrie 1978, Helen a plecat la arabi. Arnot le-a spus acestora c= cei doi au fost la o
Jeddah pentru a-[i \ncepe activitatea de asistent= medical=. petrecere \n apartamentul s=u [i au consumat alcool.
Tân=ra asistent= a devenit foarte repede cunoscut= [i La locul faptei s-au strâns mai multe persoane, care
apreciat= de personalul spitalului [i \ndeosebi de doctorul priveau victimele.
Richard Arnot, un valoros chirurg, care locuia \ntr-un La scurt timp, au venit [i doi func]ionari ai Ambasadei
apartament din apropierea spitalului, cu so]ia [i cei doi copii Marii Britanii, care avea sediul \n Jeddah [i nu \n capitala
\n vârst= de 6 [i, respectiv 8 ani. Deseori, Helen mergea \n saudit= Riyadh.
vizit= la familia chirurgului [i era bine primit=. Poli]i[tii au f=cut investigarea locului faptei (m=sur=tori,
Fiind o fat= cochet= [i atr=g=toare, Helen era pl=cut= fotografii, au discutat cu chirurgul etc.). Totodat=, au

CRIMIN ALIS TIC A 11


perchezi]ionat apartamentul familiei Aanot [i au examinat fost gra]ia]i de c=tre familia regal= saudit=.
balconul. |n iunie 1980, Ron Smith s-a \ntors \n Arabia Saudit=.
Richard [i Penny Aanot au fost du[i la sediul poli]iei din Ca [i \n prima sa vizit=, acesta a ac]ionat ca un agent secret,
Jeddah [i b=ga]i \ntr-o celul=, iar pa[apoartele le-au fost \nregistrând toate conversa]iile cu un echipament ascuns.
re]inute de Ambasada Britanic=. Apoi, au fost re]inute [i Din datele [i informa]iile ob]inute, a conceput [i trimis o
celelalte persoane participante la petrecere, care au fost plângere c=tre Curtea Suprem= de Justi]ie din Jeddah,
duse la spital pentru analize de sânge, c=ci consumarea cerând s= deschid= o ac]iune penal= \mpotriva petrec=re]ilor
alcoolului era o problem= serioas= pentru autorit=]i. care \i consider= vinova]i de moartea fiicei sale.
Vestea mor]ii lui Helen a ajuns \n Anglia, \n ziua de 20 |n ziua de 27 iunie 1980, doctorul Michael Green de la
mai, când mama lui Helen a primit vizita unui ofi]er de poli]ie o universitate din Marea Britanie a f=cut reautopsierea
care a anun]at-o c= fiica sa a murit. De asemenea, despre cadavrului lui Helen. |n concluziile sale a ar=tat urm=toarele:
deces a fost anun]at [i Ron Smith, care a sunat la Ministerul • Autopsia f=cut= \n Arabia Saudit= a avut drept rezultat
de Externe din Londra [i a cerut detalii. I s-a spus c= Helen a \ndep=rtarea organelor interne.
c=zut de la etajul [ase al spitalului unde lucra. |n dup=- • Partea dreapt= a pelvisului [i um=rul drept au fost
amiaza zilei de 25 mai, Ron a plecat spre Jeddah pentru a se fracturate [i ea era \nc= \n via]= \n acest timp.
documenta \n leg=tur= cu moartea fiicei sale. Dup= ce un • Existau câteva vân=t=i [i zgârieturi minore pe fa]=,
func]ionar al ambasadei i-a ar=tat blocul de unde c=zuse care se puteau datora unor palme sau pumni, nu loviturilor
Helen [i Otten, au mers la sec]ia de poli]ie unde s-au \ntâlnit dup= o c=z=tur=.
cu doctorul Arnot care se afla arestat. Acesta din urm= i-a • “Absen]a sânger=rii externe, a fracturilor craniului sau
explicat apoi c= el s-a dus s= se culce \nainte de miezul nop]ii ale oaselor lungi nu este discordant= cu o c=dere de la 20
[i c= a aflat de moartea lor când a fost trezit la ora 05.30. metri”. Aceste lovituri ar fi putut avea loc doar dac= trupul
|n continuare, Ron Smith a mers la spitalul unde a lucrat c=dea \n cap sau \n picioare. Se pare c= Helen a c=zut pe
fiica sa [i a f=cut o documentare. Totodat=, a mers la morg= partea dreapt=.
[i a v=zut corpul lui Helen, unde a observat pe fruntea Ulterior, dr. Green, \ntr-un interviu acordat unei
acesteia o urm=, ca [i cum a fost lovit= de un obiect te[it. publica]ii, a declarat:
De[i aparent c=zuse de la o \n=l]ime mare, Ron a observat “Dac= a[ spune c= moartea lui Helen Smith este un
c= nu era lovit= la cap, iar partea dreapt= a corpului [i accident a[ fi un mincinos”. De asemenea, a mai spus c=
coapsele erau pline de vân=t=i, dar nici un os nu p=rea rupt. ar avea \ndoieli asupra cauzelor mor]ii lui Helen.
Corpul era intact [i nu i se f=cuse autopsie. Din momentul \n care Ron Smith a v=zut fa]a lovit= a lui
De men]ionat c= legea islamic= interzice efectuarea Helen la morga din Jeddah, a fost sigur c= ea fusese atacat=
autopsiei decât dac= este dat= permisiunea \n acest sens de [i b=tut= cu pu]in timp \nainte s= moar= - oricare ar fi fost
c=tre familie. cauza mor]ii.
V=zând starea cadavrului fiicei sale, Ron Smith a fost |ncepând cu luna august 1980, presa a publicat unele
sigur c= ceea ce i se spusese, [i anume c= Helen c=zuse de articole \n leg=tur= cu moartea lui Helen [i a lui Otten, ar=tând
la balconul aflat la etajul [ase al familiei Arnot, nu era adev=rat. c= Helen a fost b=tut= [i violat= \n grup, iar corpul s=u a fost
Pur [i simplu loviturile de pe corp nu se potriveau cu cele ale aruncat peste balcon. |n leg=tur= cu moartea lui Otten se
unei c=z=turi de la o \n=l]ime atât de mare, cu o vitez= calculat= afirma c= a fost ucis pentru c= a asistat la atac [i viol.
de aproximativ 70 km/h la impactul cu p=mântul. Unii dintre ziari[ti au sus]inut c= Ministerul de Externe a
Ron Smith era acum hot=rât s= afle cum a murit fiica sa. mu[amalizat moartea lui Helen pentru c= vroia s= protejeze
A mers s= discute cu colonelul Mussagh la sec]ia de poli]ie interesele Marii Britanii [i s= refac= rela]iile cu magna]ii
unde erau re]inu]i petrec=re]ii. Aici, Ron [i-a dat acordul saudi]i ai petrolului.
pentru efectuarea autopsiei. |n octombrie 1980, Ron Smith s-a dus \n Danemarca
|ntre timp, Ron s-a \ntâlnit cu dou= asistente medicale pentru a vorbi cu profesorul Dalgaard, un patolog care era
care lucraser= cu Helen [i care i-au spus cum a fost omorât=. [eful Catedrei de medicin= legal= la o universitate.
O sor= medical= i-a spus lui Ron c= ea crede c= Helen fusese Dup= ce a v=zut materialul provenit de la autopsia
violat= \nainte de a fi ucis= [i c= trupul ei fusese scos din efectuat= de doctorul Green, fotografii [i documente,
apartament [i a[ezat pe p=mânt. Dalgaard a fost de acord s= vin= \n Anglia s=-i fac= autopsia
Ron Smith a mai stat \n ora[ul Jeddah [i a f=cut o serie cadavrului lui Helen.
de investiga]ii, dup= care a revenit \n Marea Britanie. |n ziua de 6 decembrie 1980, profesorii medici
Pe data de 30 mai, Arnot [i al]i patru petrec=re]i au fost Dalgaard, Ushen [i Green (ultimii doi din Anglia) au f=cut \nc=
\nc=tu[a]i [i transporta]i la o \nchisoare. o autopsie a cadavrului \n cauz=.
Conform declara]iilor date de persoanele \n cauz=, |n concluziile profesorilor Dalgaard [i Ushan s-au
acestea au fost judecate, \n baza legii islamice, care se ar=tat, printre altele:
bazeaz= pe \nv=]=turile Coranului. Judec=torul a pronun]at •Vân=t=ile de pe fa]a lui Helen se datorau unor lovituri
sentin]e diferite pentru cei opt acuza]i. Astfel, unii dintre ei au puternice, probabil de pumn sau palm=.
primit \ntre 30 [i 80 de lovituri de bici pentru c= au consumat • Lovitura de la cap, care produsese o ran= de 10-12 cm,
alcool [i pentru faptul c= [i-au schimbat declara]iile \n fusese suficient de puternic= \ncât Helen s=-[i piard=
leg=tur= cu faptul c= au f=cut sex. Richard Arnot a fost cuno[tin]a.
condamnat la un an \nchisoare [i la 30 lovituri de bici pentru S-a mai remarcat o ran= la gât.
c= a permis ca petrecerea s= aib= loc, pentru consumarea, • Vân=t=ile de coaps= ar fi putut fi rezultatul unui abuz
servirea [i de]inerea alcoolului [i pentru c= a permis so]iei sexual.
sale s= stea \n compania altor b=rba]i. • Helen nu avea fractur= la um=r, ci o “abla]iune”, care
|n cele din urm=, sub presiunea guvernului Angliei, au nu a fost cauzat= de c=z=tur=.

12 CRIMIN ALIS TIC A


• Leziunile din zona genital= sunt ca urmare a unei o anchet=.
activit=]i sexuale for]ate. Ron Smith a continuat s= ac]ioneze la toate instan]ele
• Distan]a de la care ar fi c=zut Helen, nu ar fi mai mult pentru stabilirea adev=rului \n leg=tur= cu moartea fiicei sale,
de 6 metri.
prezentând probele strânse de el cu mult= migal=. Acesta nu
• Cauza mor]ii ar fi probabil= unor lovituri la cap, care nu
puteau fi produse de c=derea de pe balconul familiei Arnot. a permis \nc= \ngroparea sau incinerarea corpului fiicei sale,
Cei doi profesori nu au fost de acord cu precedentul raport pân= când nu se va [ti cu exactitate cum a murit. Corpul se
al prof. Green \n ceea ce prive[te trei mari probleme: dac= p=streaz= \nghe]at la o morg= din Anglia. Tat=l lui Helen mai
lovitura de la um=r era fractur=, cum au fost produse vân=t=ile sper= c= acest caz s= fie redeschis. |n 1997, Ron i-a cerut
de pe coapse [i dac= lovitura de la cap a fost cauza mor]ii.
secretarului de stat al Marii Britanii s= redeschid= dosarul
|n baza acestor concluzii, Ron Smith a solicitat reluarea
anchetei, dar, \n data de 8 august 1981, organele \n drept l-a mor]ii fiicei sale. |ntr-un interviu acordat ziarului Daily Mail, \n
informat \n scris c= moartea lui Helen “a avut loc \n afara aprilie 1999, p=rea mai hot=rât ca niciodat= s= afle adev=rul
jurisdic]iei Marii Britanii” [i astfel nu poate avea loc nici \n leg=tur= cu moartea lui Helen.

Dr. GHEORGHE ASANACHE

|n ziua de 15 august 199., \n p=durea din zona N., dispari]ia unei tinere ce se afla \n c=utarea unui loc de munc=
situat= pe D.N. 11, \n dreptul bornei kilometrului 32, pe raza stabil.
comunei P., jude]ul H., \n mod cu totul \ntâmpl=tor s-au g=sit, Expertiza medico-biocriminalistic= complet= a
r=spândite pe o mare suprafa]= de teren eccidentat, eviden]iat, printre altele [i anume particularit=]i ale denti]iei,
numeroase oase [i fragmente de oase ce p=reau a fi de om. \n m=sura \n care numai mandibula (maxilarul inferior) fusese
Al=turi de acestea, amestecate \n iarba deas=, erau prezente descoperit la fa]a locului.
[i câteva fragmente de materiale textile provenind de la Examin=rile medico-biocriminalistice comparative \ntre
articole de \mbr=c=minte, f=r= \ns= a eviden]ia detalii radiografia denti]iei cadavrului (arcada dento-alveolar=
descriptive semnificative, de utilitate pentru stabilirea mandibular=) [i cli[eul radiografic dentar prezentat ca fiind
identit=]ii cadavrului cu identitate necunoscut=. fost executat numitei B.C. cu circa trei s=pt=mâni \nainte de
|n comuna vecin=, situat= la circa 7 km de mers pe dispari]ie (organ dentar 48) au indicat elemente descriptive –
[osea, se semnalase, cu aproape trei ani [i jum=tate \n urm=, cu valoare de strict= individualizare – certe de
coresponden]=.
Raportul de expertiz= medico-biocriminalistic= \ntocmit
\n cazul concret dat a formulat concluzie cert= potrivit c=reia
acele oase [i resturi osoase prelevate de la locul descoperirii
apar]in cadavrului scheletizat al numitei B.C.

CRIMIN ALIS TIC A 13


Conf. dr. VALENTIN IFTENIE, medic primar legist
Prof. univ. dr. TUDOREL BUTOI, psiholog criminalist

O
rganizarea activit=]ii [i func]ionarea stat, legea fundamental=) are o for]= juridic= superioar=.
institu]iilor de medicin= legal= sunt Legisla]ia medico-legal= actual= are la baz= o lege
reglementate prin Legea nr. 459/2001 (prin ordinar= (legea ordinar= spre deosebire de legea organic=
care a fost aprobat= O.G. nr. 1/2000 cu modific=rile aduse reglementeaz= rela]ii sociale de mai mic= important=) [i \n
prin O.G. nr. 57/2001), modificat= [i completat= prin Legea consecin]= are o for]= juridic= inferioar= legii penale [i cu toate
nr. 271/2003, Regulamentul de aplicare a dispozi]iilor O.G. acestea prevederile sale referitoare la medicul legist-expert parte
nr. 1/2000 (aprobat prin O.G.nr. 774/2000 [i modificat prin \ncalc= dispozi]iile imperative ale Codului de procedur= penal= [i
H.G. nr. 1204/2002) [i a Normelor procedurale (aprobate prin implicit principiului constitu]ional al suprema]iei (ierarhiz=rii)
Ordinul nr. 1134/C/25 mai 2000 al Ministerului Justi]iei [i nr. legilor \n cadrul sistemului normativ reprezentat de Constitu]ie,
255/04 aprilie 2000 al Ministerului S=n=t=]ii). Actele legi organice, legi ordinare.
normative enumerate au \ncercat, \n opinia legiuitorului, s= Reamintim c=, prin no]iunea de “suprema]ie juridic= a
armonizeze activitatea de medicin= legal=, s=-i ofere o nou= legii” sau “for]a juridic= a legii” se \n]elege acel principiu
dimensiune \n concordan]= cu etapa actual= pe care o constitu]ional ce exprim= o anumit= calitate a legii elaborate \n
parcurge România, evident alta decât cea la care se raporta spiritul [i litera Constitu]iei \n virtutea c=reia legea respectiv=
Decretul nr. 446/1966 [i H.C.M. nr.1085/1996 (considerate este superioar= atât altor categorii de legi cât [i altor acte
desuete). Spunem “au \ncercat” deoarece din conglomeratul normative. Cu alte cuvinte, o lege ordinar=, \n situa]ia noastr=
normativ men]ionat, \n unele locuri cu formulare legisla]ia medico-legal= (considerat= extrapenal=) nu poate s=
amfibologic=, au ap=rut no]iuni noi1, cu un con]inut legal [i abroge, s= modifice sau s= deroge de la legea organic=,
utilitate cel pu]in \ndoielnic= pentru institu]ia medico-legal= respectiv de la legea penal=.
\n ansamblul s=u. |n cele ce urmeaz=, vom \ncerca s= demonstr=m
Nu ne-am propus s= insist=m acum asupra f=râmi]=rii, afirma]ia f=cut= apelând la articolele ce fac referire la no]iunile de
\mp=r]irii re]elei de medicin= legal=, promovat= de actuala “expertize” [i “expert” din Codul de procedur= penal= [i din
legisla]ie, sub (pseudo) motiva]ia descentraliz=rii, cu legisla]ia medico-legal= (numerotarea articolelor din legisla]ia
transformarea unei structuri institu]ionale bine \nchegate, greu de medico-legal= este redat= a[a cum a fost publicat= \n Monitorul
zdruncinat, cu niveluri de competen]= riguros statuate, ce avea Oficial).
capacitatea de a r=spunde competent oric=ror solicit=ri Astfel, potrivit art. 119 alin (1) C.pr.pen. “dac= exist=
profesionale (cl=dit= cu migal= [i devotament de inegalabilul exper]i medico-legali sau exper]i \n specialitatea respectiv=, nu
prof. Mina Minovici [i consolidat= de regreta]ii profesori I. poate fi numit expert o alt= persoan=, decât dac= \mprejur=ri
Moraru [i M. Terbancea), \n centre, enclave de medicin= legal= deosebite ar cere aceasta”. Din textul men]ionat rezult= f=r=
arondate unui institut de medicin= legal=, care, sub euforia echivoc c= legiuitorul a f=cut referire la expertul medico-legal
autonomiei, de cele mai multe ori nu-[i mai amintesc [i de oficial \ncadrat \ntr-o unitate de medicin= legal=, lucru care este
Institutul din Bucure[ti (a c=rui sintagm= “na]ional” se pare c= are precizat [i \n art. 2 alin. 1 din Regulament: “Activitatea de
valoare numai pe inscrip]ia de pe frontispiciu!) considerat pe medicin= legal= se realizeaz= de medici legi[ti \ncadra]i \n
vremuri forul [tiin]ific [i metodologic al re]elei. institu]iile de medicin= legal=”.
|n continuare, dorim s= supunem aten]iei factorilor de |n ceea ce prive[te sintagma “...decât dac= \mprejur=ri
decizie, medicilor legi[ti, celor cu care colaboreaz= medicina deosebite ar cere aceasta”, ea trebuie \n]eleas= ca f=când
legal=, precum [i opiniei publice controversata sintagm= de referire la nivelurile de competen]= din cadrul re]elei de medicin=
medic legist-expert parte. legal= \n sensul c= ori de câte ori sunt nel=muriri, inadverten]e
No]iunea pe cât de inofensiv= [i atr=g=toare pe atât de etc., cu privire la concluziile medico-legale, organele abilitate pot
periculoas= [i incisiv=, n=scut= din varii motive [i motivat= prin dispune pentru l=murirea deplin= a cazurilor, dup= parcurgerea
aparent atât de atr=g=torul câ[tig material ce ar putea fi ob]inut etapelor prev=zute de lege [i anume: refacerea sau completarea
\n urma comercializ=rii no]iunilor specifice acestei frumoase dar unui raport de constatare (art. 115 alin 2 C.pr.pen), suplimentul
oropsite discipline, este contrar= prevederilor unei legi organice, de expertiz= (art. 124 C.pr.pen.) sau efectuarea unui raport de
respectiv a Codului de procedur= penal=. nou= expertiz= (art. 125 C.pr.pen.) avizul Comisiei Superioare
Dup= cum se cunoa[te, un cod reprezint= o form= (“autoritatea [tiin]ific= suprem= \n domeniul medicinei legale
superioar= de sistematizare a normelor juridice, \n cazul de fa]= care verific=, evalueaz=, analizeaz= [i avizeaz= din punct de
de drept penal, norme prin care sunt protejate valorile [i rela]iile vedere [tiin]ific con]inutul [i concluziile diverselor acte medico-
sociale n=scute \n jurul [i datorit= acestor valori, ce asigur= legale“ - art. 23 din Regulament) ce include speciali[ti din
convie]uirea social=. diverse ramuri de activitate medical= (chema]i s= se pronun]e
De facto [i de iure legea penal=, men]ionat= ca atare \n tocmai atunci când exist= “\mprejur=ri deosebite”).
art. 73 alin. 3, lit. h) din Constitu]ie, este o lege organic=, care Alin. (2) al art. 119 C.pr.pen., \nt=re[te cele afirmate mai
prin con]inutul reglement=rilor [i a procedurii de adoptare (este sus prin formularea: “când expertiza urmeaz= s= fie efectuat=
aprobat= prin votul majorit=]ii membrilor din fiecare Camer=, fa]= de un serviciu medico-legal, de un laborator de expertiz=
de o lege ordinar=, aprobat= cu votul majorit=]ii membrilor criminalistic= sau de orice institut de specialitate organul
prezen]i din fiecare Camer=), dup= Constitu]ie (legea suprem= \n de urm=rire penal= ori instan]a de judecat= se adreseaz=

14 CRIMIN ALIS TIC A


acestora pentru efectuarea expertizei”. cum ar fi spre exemplu cel de autopsie, ci numai la \ntocmirea
Iat= deci cum legiuitorul, prin textul de lege, a impus ca expertizelor medico-legale.
expertizele medico-legale, considerate expertize oficiale, s= fie |ntrebarea fireasc= care se na[te este la ce fel de
efectuate la nivelul institu]iei de medicin= legal= de c=tre medici expertize medico-legale ar putea “participa – asistând, solicitând
legi[ti \ncadra]i \n institu]ia respectiv= care, prin repartizarea investiga]ii complementare sau lucrând individual” medicul legist-
lucr=rii respective spre solu]ionare, de conducerea institu]iei, expert parte?
sunt investi]i \n acest fel, dobândind calitatea de exper]i oficiali Deoarece legisla]ia medico-legal= nu a considerat
conform prevederii legale. necesar s= precizeze ([i aici ideea de inten]ie se pare c= nu este
Ignorând sau eludând aceast= dispozi]ie, legisla]ia str=in=!) putem doar s= specul=m:
medico-legal= prin art. 32 alin. 2, cu modific=rile ulterioare, din  la expertizele medico- legale traumatologice? Este
Regulament stabile[te c=: “la efectuarea expertizei medico- posibil.
legale realizate de exper]ii oficiali pot participa exper]i numi]i de  la expertizele medico-legale psihiatrice? Oarecum
organele judiciare, la cererea p=r]ilor, dintre cei \nscri[i pe listele greu de acceptat deoarece o astfel de expertiz= este realizat= de
\ntocmite de Ministerul S=n=t=]ii [i Ministerul Justi]iei, cu avizul o comisie special= format= din: un medic legist [i doi medici
Consiliului Superior de Medicin= Legal=”. psihiatri;
Ulterior, \n art. 33 alin 1 din Regulament, se arat= cum  la expertizele medico-legale pentru amânarea/
poate participa medicul legist-expert parte la efectuarea \ntreruperea execut=rii pedepsei sau suspendarea urm=ririi
expertizei medico-legale: penale/judec=]ii pe motiv de boal=? {i mai greu de admis dat
“asistând la lucr=ri [i la examinarea persoanei; solicitând fiind faptul c= aceste comisii complexe reunesc: un medicul
investiga]ii complementare sau lucrând individual \n paralel cu legist, pre[edintele comisiei, un medic reprezentant al re]elei
exper]ii oficiali” iar “obiec]iile [i contribu]ia exper]ilor” potrivit alin. sanitare a Administra]iei Na]ionale a Penitenciarelor [i medici de
2 al art. 33 din Regulament, “se consemneaz= \n raportul diferite specialit=]i medicale din cadrul Ministerului S=n=t=]ii;
medico-legal” deoarece “prezen]a acestora – la lucr=ri – trebuie  sau poate “\n cazul expertizelor pe documente” cum ar
consemnat= \n partea introductiv= a raportului ” (alin. 3 art. 33 fi spre exemplu activitatea din cadrul Comisiei de Control [i
Regulament). Avizare2 ori a Comisiei Superioare, situa]ie \n care expertul parte
Toate acestea \ncalc= \ns= prevederile art. 118 C.pr. pen. “ar putea lucra individual, \n paralel cu exper]ii oficiali” (art. 33
(procedura expertizei) cu referire la art. 113 C.pr.pen., unde \n alin 1 din Regulament), de[i componen]a nominal= a acestor
cele 3 alineate este prev=zut modul \n care un expert trebuie s= comisii este limitativ precizat= \n Legea nr. 459/2001, lege care,
r=spund= obiectivelor trasate \n actul prin care a fost dispus= \ns=, nu face nici o referire la aceast= posibilitate;
expertiza. Cu alte cuvinte, \n timp ce legisla]ia penal=  ori \n situa]ia expertizei medico-legale pentru stabilirea
stabile[te c= expertul parte numit de organul de cercetare gradului de intoxica]ie etilic= (alcoolemia), dar [i mai bine pentru
penal= ori de instan]a de judecat= este obligat s= r=spund= calculul retroactiv al alcoolemiei, cu toate c= [i acest lucru este
obiectivelor stabilite, legisla]ia medico-legal= \l situeaz= \n efectuat de o comisie format= dintr-un medic legist [i un
afara exper]ilor oficiali desemna]i s= efectueze expertiza \n farmacist sau toxicolog? |n astfel de situa]ii contribu]ia expertului-
cauz=, dar totodat= \i confer= rolul de “a asista...” “a parte, apreciem c= ar putea fi mai mult decât conving=toare!
solicita...” sau “a lucra independent” \ns= cu obliga]ia |ncercând s= g=sim r=spunsul potrivit ne trezim cum, din
expres= a medicului legist - expert oficial de a consemna \n cripticul psihic efervescent, se contureaz= o alt= \ntrebare,
raportul \ntocmit obiec]iile acestuia. respectiv la ce nivel de competen]= ar putea participa medicul
{i iar= cum expertului parte medico-legal i se atribuie legist-expert parte?
dreptul (\n opinia nostr=, contrar prevederilor C.pr.pen.) de a C=ut=m \n legisla]ie, dar nu g=sim r=spunsul, \ntrucât [i \n
interveni \n expertiza medico-legal=, de[i art. 3 alin. (1) din Legea aceast= problem=, legea a preferat s= tac= p=strând discre]ia
nr. 459/2001 precizeaz= c= “orice ingerin]= \n activitatea pudic= cu care ne-a obi[nuit!
medico-legal= este interzis=” . Dar \ntrucât orice drept atrage {i, din nou, suntem nevoi]i s= alegem calea echivocului,
[i o obliga]ie corelativ=, putem interpreta c= expertul medico- a interpret=rii personale:
legal oficial este obligat s= accepte interven]ia expertului parte  atunci când se efectueaz= o prim= expertiz= medico-
(care are dreptul !) de[i se precizeaz= \n art. 3 din Regulament legal=? Posibil, numai c=, de regul=, expertiza medico-legal=,
c= “activitatea de medicin= legal= se desf=[oar= cu alta decât cea care presupune alc=tuirea unei comisii este
respectarea principiului independen]ei [i al impar]ialit=]ii efectuat= de un singur medic legist. Deci s-ar putea contura o
medicilor legi[ti”. confruntate de unu la unu (expert oficial – expert-parte) \n care
|n acest mod expertiza medico-legal= considerat=, nu este foarte greu de apreciat ale c=rui movita]ii vor fi mai
reiter=m, oficial= potrivit art. 119 alin 2 din C.pr.pen., este puternice!
transformat= (se pare cu inten]ie!) \ntr-o expertiz= supravegheat=  sau \n situa]ia unei noi expertize medico-legale
ori contradictorie. \ntocmit= de o comisie format= de regul=, din 3 medici legi[ti?
De fapt este [i convenabil, din toate punctele de  ori ... ?
vedere, s= cau]i nodul \n papur= atunci când scopul, {i tot a[a punându-ne \ntreb=ri [i \ncercând s=
determinat de mobilul setei de câ[tig, este \navu]irea prin r=spundem dup= cum ne convine, vom ajunge s= ne \ndep=rt=m
orice mijloc, \n pofida deontologiei [i mai ales a legisla]iei tot mai mult de realitatea, de specificul acestei activit=]i ce
penale. presupune profesionalism, cuno[tin]e de specialitate dar [i
Potrivit art. 32, alin. 1 din Regulament “constat=rile d=ruire, pasiune , adic= cele trei lucruri amintite de prof. Mina
medico-legale se efectueaz= de medici legi[ti, iar expertizele se Minovici [i pierdute undeva \n viermuiala, fo[g=iala imund= a noii
efectueaz= de medici legi[ti care au calitatea de expert oficial epoci, adic=: “me[te[ugul (pe care \l \nve]i), [tiin]a (pe care o
desemna]i de conducerea institutelor de medicin= [i a serviciilor dobânde[ti prin munc=) [i arta (un dar firesc, instinctiv de care
de medicin= legal= jude]ene. ”Raportându-ne la textul men]ionat numai cei ale[i au parte)”.
prin corelare cu prevederile art. 32 alin 2 din Regulament, Revenind la sintagma medic legist-expert parte, abil
\n]elegem c= medicul legist-expert parte nu poate fi desemnat strecurat= \ntr-o legisla]ie precar=, ne surprinde faptul c= a putut
“s= asiste” la \ntocmirea unui raport medico-legal de constatare, fi acceptat= ori trecut= cu vederea de ochiul de obicei exigent al

CRIMIN ALIS TIC A 15


juri[tilor care au analizat, au acceptat [i au aprobat aceast= lege. oficial sau la cel ales de o parte [i nici pe ce perioad= de timp s-
Oare nu s-a putut decela virusul care deja a \nceput s= ar putea \ntinde suspendarea activit=]ii.
paraziteze activitatea de medicin= legal=? Nu s-au evaluat De fapt, ne este indiferent, deoarece acum suntem
consecin]ele d=un=toare ale transpunerii \n practic= ale acestei mul]umi]i pentru c=, \n sfâr[it, putem \ntrez=ri [i spiritul
no]iuni nefaste? intransigent al legii [i \n consecin]=, sc=pa]i pe moment de
Se pare c= nu. euharistia medicinei legale, ne putem duce lini[ti]i \n col]ul str=zii
Sau poate c= legislativul a fost sedus de candoarea art. s= cump=r=m (nu s= \nghi]im!) o gogoa[=, eventual \nfuriat=!
31 alin 1 din Legea nr. 459/2001 potrivit c=ruia “dispozi]iile
Codului de procedur= penal= [i din Codul de procedur= civil= cu
privire la expertize sunt aplicabile [i \n cazul expertizelor medico- 1 Consiliul Superior de Medicin= Legal=, o nou=
legale” (ca [i când f=r= aceast= precizare dispozi]iile Codului de structur= promovat= prin actuala legisla]ie, \nfiin]at s=
procedur= penal= nu ar fi putut fi aplicate!); de fapt, a[a cum am coordoneze din punct de vedere [tiin]ific [i metodologic
ar=tat, prevederile din C.pr.pen, referitoare la modul de activitatea de medicin= legal= din România, este o structur=
efectuare a expertizelor medico-legale, au fost \nc=lcate, prin oarecum for]at=, un hibrid, un mozaic multicolor ce reune[te pe
art. 32 [i 33 din Regulament ce fac referire la medicul legist – lâng= reprezentan]i ai medicinei legale [i membri ce apar]in unor
expert parte. alte structuri (M.J., M.P., M.A.I., M.S.), chema]i s= analizeze [i s=
|n consecin]=, au \nceput s= apar= tot mai multe cabinete organizeze activitatea medico-legal=.
Ne punem \ntrebarea, \n opinia noastr=, pertinent=,
de consultan]= medico-legal= veritabile c=pu[e (\n genul S.R.L.-
medicina legal= nu mai era \n stare s=-[i organizeze singur=
urilor \nfiin]ate pe lâng= diversele regii autonome ori alte institu]ii
activitatea profesional=? Au disp=rut oare to]i speciali[tii, toate
ale statului) care, \n curând, vor reu[i s= sufoce activitatea
persoanele cu aptitudini organizatorice din cadrul re]elei de
oficial= de medicin= considerat= \nc= legal=.
medicin= legal=?
Se pare c=, totu[i, o firav= raz= de speran]= \ncearc= s= 2 Comisia de Control [i Avizare este denumit=
se strecoare prin opacitatea duplicit=]ii, prin textul art. 34 alin. 4 impropriu \n legisla]ia medico-legal= Comisie de Avizare [i
din Regulament care, printr-o a doua fraz= precizeaz=: Control deoarece documentele supuse avizului, ini]ial sunt
“\nceperea urm=ririi penale \mpotriva expertului medico-legal controlate [i dac= sunt \ntrunite condi]iile [tiin]ifice de valabilitate
pentru o infrac]iune s=vâr[it= \n \mprejur=ri legate de exercitarea sunt avizate [i nu invers, f=r= a mai insista asupra acrostihului cu
profesiei atrage suspendarea”. conota]ii nu tocmai pl=cute pentru membrii acestei comisii care
A[a cum ne-am obi[nuit [i de aceast= dat= legea este trebuie s= desf=[oare o activitate util= [i responsabil= de o
tainic= (a[a cum st= bine unei legi mai mult decât permisive) [i valoare alta decât cea sugerat= de cele trei litere, tenden]ios,
nu arat= nici la care expert face referire: respectiv la expertul reunite.

Prof. univ. dr. VASILE BERCHE{AN

La data de 24 iunie a.c. la Universitatea


“Babe[ Bolyai” – Cluj Napoca, Facultatea de
Drept, a avut loc un eveniment, care cu
siguran]=, v-a constitui un moment de referin]=
\n istoria criminalisticii române[ti.
Este vorba de sus]inerea \n [edin]= public=
a tezei de doctorat “Cercetarea criminalistic= a
falsurilor filatelice” elaborat= de c=tre domnul
ION POIAN+, prim-procuror al Parchetului de pe
lâng= Tribunalul Sibiu.
Caracterul de noutate absolut= al tezei
elaborate, a fost apreciat atât de c=tre comisia
format= din: conf. univ. dr. Sorin Al=moreanu
(pre[edinte), prof. univ. dr. Matei Basarab, prof.
univ. dr. Vasile Berche[an, prof. univ. dr. Ioan
Mircea Nu]u (conduc=tor de doctorat) [i conf. univ.
dr. Mircea B=dil=, cât [i de alte personalit=]i prezente la sus]inerea public= a lucr=rii.
Pe lâng= caracterul de noutate absolut= \n domeniul criminalisticii, autorul lucr=rii s-a remarcat printr-o \nalt=
]inut= [tiin]ific= [i rigurozitate \n tratarea problemelor [i aspectul formal de excep]ie.
Cum era [i firesc, teza a fost apreciat= \n unanimitate cu calificativul forte bine [i acordarea distinc]iei “CUM
LAUDAE”.
Ne face o deosebit= pl=cere s= subliniem faptul c= prin acordarea titlului de doctor \n drept, domnul ION
POIAN+, vine s= completeze rândul criminali[tilor de renume din ]ara noastr=, iar teza de doctorat elaborat=, care
\n curând v-a vedea lumina tiparului v-a \mbog=]i cu siguran]= literatura de specialitate, cu o lucrare de referin]=.

16 CRIMIN ALIS TIC A


Conf. univ. dr. NICOLAE V+DUVA, Academia de Poli]ie “Alexandru Ioan Cuza”
§ 1. No]iuni generale  pentru de]inerea, \nstr=inarea sau portul, f=r= drept,
a mai multor arme ori muni]iei \n cantit=]i mari.
Traficul de arme, muni]ii [i de materii explozive
Aceste trei situa]ii, constituie forme agravante ale
reprezint= o particularitate distinct= \n cadrul criminalit=]ii
infrac]iunilor la regimul armelor [i muni]iilor.
organizate. Infrac]iunile s=vâr[ite la regimul armelor [i
Cât prive[te regimul materiilor explozive,
muni]iilor prezint= un grad ridicat de pericol social,
constituie infrac]iune producerea, experimentarea,
punând \n pericol atât statul, cât [i via]a [i integritatea
prelucrarea, de]inerea, transportul ori folosirea materiilor
fizic= sau s=n=tatea persoanelor, precum [i proprietatea
explozive sau orice alte opera]ii privind aceste materii,
public= [i privat=, dar [i ordinea [i lini[tea public=1. Armele
f=r= drept.
au \nceput, \n ultimul timp, s= nu lipseasc= din arsenalul
Art. 280 din Codul penal prevede [i formele agravante
infractorilor periculo[i, ele constituind un mijloc foarte eficace
ale acestui gen de infrac]iuni [i anume: sustragerea materiilor
pentru s=vâr[irea unor infrac]iuni, inclusiv omoruri la
explozive, atunci când faptele privesc o cantitate mai mare de
comand=, dar [i pentru ca infractorii s=-[i asigure sc=parea, \n
1 (un) kg echivalent trotil sau când cantitatea de trotil este
cazul \n care sunt surprin[i de poli]i[ti, de partea v=t=mat= sau
\nso]it= de materiale de ini]iere, dac= s-a produs un pericol
de martori.
public sau faptele au avut ca urmare una din situa]iile
Acest gen de infrac]iuni sunt reglementate prin
prev=zute \n art. 181 [i 182 din Codul penal, dac= s-a produs
dispozi]iile prev=zute \n Capitolul IV al Codului penal, art.
moartea unei persoane sau consecin]ele au fost deosebit de
279-280, cu modific=rile ulterioare aduse prin Legea nr.
grave.
140/1996 [i Legea nr.169/2002. Conform acestor dispozi]ii
Tot o form= agravant= o constituie amenin]area,
legale, este interzis= de]inerea, portul, confec]ionarea,
adresat= unui stat, unei organiza]ii interna]ionale sau unei
transportul, precum [i orice alte opera]ii privind circula]ia
persoane fizice sau juridice, cu folosirea materiilor explozive,
armelor [i muni]iilor sau func]ionarea atelierelor de reparat
\n scopul de a provoca v=t=marea corporal= sau moartea
arme, f=r= drept. De asemenea, Codul penal sanc]ioneaz= [i
unor persoane ori pagube materiale.
persoanele c=rora li s-a respins cererea pentru prelungirea
{i materialele explozive constituie surse reale de
valabilit=]ii permisului, dac= nu depun arma sau muni]ia la
pericol, putând genera consecin]e deosebit de grave prin
organul competent, \n termenul fixat de lege.
folosirea lor \n scopuri ilicite ori prin manevrarea
|n afara Codului penal, exist= [i o lege special= care
imprudent= de c=tre persoane neavizate.
reglementeaz= de]inerea, portul [i utilizarea armelor
precum [i a muni]iilor, uzul de arm=, opera]iunile cu arme
§ 2. Problemele care trebuie s= fie l=murite
[i muni]ii, precum [i sanc]ionarea contraven]ional= a
\n cursul cercet=rii
nerespect=rii dispozi]iilor acesteia.2 De remarcat este
faptul c= aceast= lege special= reglementeaz= [i Dac= au fost sesizate despre s=vâr[irea unor astfel
r=spunderea penal= pentru: de infrac]iuni, organele de urm=rire penal= trebuie s=
 uzul de arm= letal= f=r= drept; l=mureasc= urm=toarele probleme:
 [tergerea sau modificarea, f=r= drept, a marcajelor  activitatea ilicit= desf=[urat=;
de pe armele letale.  armele, muni]iile [i materialele explozive ce au f=cut
Pe lâng= aceast= lege special=, legiuitorul, prin Codul obiectul activit=]ii ilicite;
penal, art. 279 alin. 1 [i 2 a mai stabilit c= urm=toarele fapte  provenien]a armelor, muni]iilor [i materialelor
constituie infrac]iuni la regimul armelor [i muni]iilor, respectiv: explozive;
 de]inerea, portul, confec]ionarea, transportul,  locul [i timpul s=vâr[irii infrac]iunii;
precum [i orice opera]ie privind circula]ia armelor [i muni]iilor  f=ptuitorii, calitatea [i contribu]ia fiec=ruia;
sau func]ionarea atelierelor de reparat arme, f=r= drept;  scopul s=vâr[irii infrac]iunii;
 nedepunerea armei sau a muni]iei \n termenul fixat  cauzele, condi]iile [i \mprejur=rile care au generat,
de lege la organul competent, de c=tre cel c=ruia i s-a respins \nlesnit sau favorizat s=vâr[irea infrac]iunii.
cererea pentru prelungirea valabilit=]ii permisului.
Prin acela[i articol, alin. 3, au fost prev=zute pedepse 2.1. Activitatea ilicit= desf=[urat=
mai mari pentru unele fapte de nerespectare a regimului Pentru a re]ine s=vâr[irea faptei \n modalitatea
armelor [i muni]iilor [i anume: portului de arm=, organele de urm=rire penal= trebuie s=
 pentru de]inerea, \nstr=inarea sau portul, f=r= drept, l=mureasc= dac= \n momentul surprinderii f=ptuitorului,
de arme ascunse ori de arme militare, precum [i a muni]iei acesta avea asupra sa armele [i muni]iile, indiferent de timpul
pentru astfel de arme; cât le-a purtat.
 pentru portul de arme, f=r= drept, \n localul unit=]ilor Confec]ionarea de arme [i muni]ii \nseamn=
de stat sau altor unit=]i publice, la \ntrunirile publice, ori \n producerea acestora fie de c=tre o persoan=, fie de mai
localurile unde au loc alegeri; multe.

CRIMIN ALIS TIC A 17


Deci, cercetarea trebuie s= l=mureasc= \n care din  sustragerea de arme [i muni]ii din poligoanele de tir
modalit=]ile concrete a fost s=vâr[it= infrac]iunea, respectiv apar]inând unor asocia]ii sau cluburi sportive. Muni]iile pot fi
dac= aceasta s-a materializat \n mai multe ac]iuni prohibite. sustrase prin neutilizarea \ntregii cantit=]i destinat= tragerilor
|n cazul materialelor explozive, fabricarea presupune sau prin scrierea \n fals a altor cantit=]i decât cele care de
producerea acestora printr-un proces complex, având drept fapt au lipsit;
rezultat realizarea unui produs finit. Folosirea de materii  sustrageri din magaziile asocia]iilor sau cluburilor
explozive constituie infrac]iune, indiferent de modul sau sportive, care au sec]ii de tir;
scopul \n care se realizeaz=, pentru produc]ie, pentru  nefolosirea \n \ntregime a muni]iei repartizat= de
confec]ionarea de obiecte de distrac]ie ori pentru filialele de vân=toare pentru stârpirea r=pitoarelor cu p=r sau
experiment=ri etc. cu pene;
L=murirea problemelor activit=]ilor ilicite desf=[urate  sustragerea de arme din magazinele de
prezint= importan]= deosebit= atât pentru asigurarea unei comercializare prin \nlocuirea lor cu altele provenite din furt;
\ncadr=ri juridice corespunz=toare a faptelor comise [i pe  sustragerea de muni]ie cu ocazia inventarelor
aceast= baz= a desf=[ur=rii activit=]ilor specifice de dispuse pentru rea[ezarea pre]urilor;
administrare a probelor, cât [i pentru stabilirea cauzelor [i  crearea de plusuri de materiale explozive prin
condi]iilor ce au generat [i favorizat s=vâr[irea unor astfel de trecerea \n documentele de eliberare a unor cantit=]i mai mari
fapte, cu efect pe linia combaterii [i prevenirii s=vâr[irii decât cele necesare pentru executarea lucr=rilor;
infrac]iunilor la acest regim.  sustragerea din punctele de lucru de materii
explozive de c=tre alte persoane decât artificierii, respectiv
2.2. Armele, muni]iile [i materialele explozive ce minerii din subteran, manipulan]ii etc.;
au f=cut obiectul activit=]ilor ilicite  introducerea \n ]ar= de arme [i muni]ii \n alte condi]ii
Pe lâng= problema l=muririi categoriei din care fac decât cele legale;
parte armele, muni]iile [i materialele explozive organele de  confec]ionarea de arme artizanale.
urm=rire penal= trebuie s= l=mureasc= [i alte aspecte, cum
2.4. Locul [i timpul s=vâr[irii infrac]iunii
ar fi: caracteristicile de fabrica]ie [i func]ionare, dac=
Locul [i timpul s=vâr[irii infrac]iunii de nerespectare a
\ndeplinesc condi]iile pentru a fi considerate arme \n cazul
regimului armelor [i muni]iilor prezint= importan]= numai
celor confec]ionate, dac= pot fi considerate arme de foc, de pentru faptele prev=zute de art. 279 alin. 3 lit. c din Codul
tir sau de panoplie, cantitatea de arme de]inut=, predat= sau penal [i anume “portul de arme, f=r= drept, \n localul unit=]ilor
\nstr=inat=, felul [i cantitatea de muni]ii [i explozivi, starea \n de stat sau altor unit=]i publice, la \ntrunirile publice ori \n
care se afl= acestea [.a. localurile destinate alegerilor”.
|n leg=tur= cu muni]iile, practica judiciar= [i literatura De[i locul [i timpul s=vâr[irii infrac]iunii nu
de specialitate au statuat c= tuburile, burele sau alicele ori condi]ioneaz= celelalte ac]iuni prin care se \ncalc= regimul
rondelele, luate separat nu pot fi considerate muni]ii, decât \n stabilit privitor la arme [i muni]ii, sub aspectul cercet=rii,
cazul \n care au fost constituite \n cartu[e, proiectile care, organele de urm=rire penal= trebuie s= ]in= cont [i de aceste
\mpreun= cu capsele [i pulberea, formeaz= muni]ia ce se elemente pentru a stabili \mprejur=rile \n care s-au comis
folose[te la armele de foc. faptele, contribu]ia fiec=rui participant, locurile de ascundere,
De asemenea, de]inerea de pulbere pentru persoanele care cunosc despre fapta s=vâr[it= [.a.
confec]ionarea cartu[elor de vân=toare, f=r= autoriza]ie sau
\n cantit=]i mai mari decât cele aprobate, nu constituie 2.5. F=ptuitorii, calitatea [i contribu]ia fiec=ruia la
de]inere de materii explozive, f=r= drept, ci infrac]iunea de s=vâr[irea infrac]iunii
Autor al infrac]iunii de nerespectare a regimului
nerespectare a regimului armelor [i muni]iilor.
armelor [i muni]iilor, precum [i de nerespectare a regimului
|n ceea ce priver[te cantitatea de arme [i muni]ii,
materiilor explozive poate fi orice persoan=, legea
pentru a se re]ine varianta agravant= a infrac]iunii, respectiv
necondi]ionând existen]a faptei de o anume calitate a
“mai multe arme” sau “muni]ii \n cantit=]i mari”, trebuie s= persoanei ce o s=vâr[e[te. Cu toate acestea, putem
existe cel pu]in dou= arme pentru care nu exist= autorizare, nominaliza anumite categorii de persoane:
respectiv muni]ii \n cantit=]i suspecte, neobi[nuite (art. 279  fo[ti armurieri ori persoane care s-au ocupat cu
alin. 2 lit. b din Codul penal). repararea armelor;
 persoane care au lucrat sau lucreaz= \n unit=]i
2.3. Provenien]a armelor, muni]iilor [i a produc=toare de arme, muni]ii [i materii explozive, precum [i
materialelor explozive \n cele care folosesc explozivi \n procesul de produc]ie;
Aceast= problem= prezint= o importan]= deosebit=,  persoane c=rora li s-au retras permisele de port
având \n vedere regimul strict instituit pentru arme [i muni]ii, arm=;
cât [i pentru materialele explozive. Stabilirea provenien]ei  dezertori sau evada]i cu arme [i muni]ii asupra lor;
ajut= la \ncadrarea juridic= corespunz=toare [i la depistarea  autori ai infrac]iunilor la regimul produselor sau
cauzelor [i \mprejur=rilor care au favorizat s=vâr[irea substan]elor toxice ori a stupefiantelor;
faptelor.  fo[ti condamna]i pentru de]inerea ilegal= de arme
F=ptuitorii pot intra \n posesia armelor, muni]iilor [i sau fapte de braconaj;
explozivilor prin diferite mijloace, din care vom enumera  persoane care confec]ioneaz=, arme \n mod
câteva mai des \ntâlnite \n practica juduciar=: artificial;
 sustragerea de arme [i muni]ii din locuri de  artificierii care manipuleaz= materiale explozive.
depozitare; Organelor de urm=rire penal= le revine sarcina de a

18 CRIMIN ALIS TIC A


l=muri, pe parcursul cercet=rilor, activitatea concret constatate \n flagrant. Organizarea acestei activit=]i
desf=[urat= de fiecare f=ptuitor, contribu]ia adus= la presupune o preg=tire temeinic=, deoarece orice omisiune
preg=tirea [i consumarea activit=]ii infrac]ionale. poate conduce la incidente dintre cele mai grave.
Cu ocazia primirii sesiz=rii, organul de urm=rire penal=
2.6. Scopul s=vâr[irii infrac]iunii trebuie s= insiste pentru a ob]ine cât mai multe date despre
Stabilirea scopului s=vâr[irii infrac]iunii prezint= o f=ptuitori, despre modul lor de operare pe care \l folosesc,
importan]= deosebit=, \n special \n vederea stabilirii altor num=rul participan]ilor, dac= sunt violen]i, timpul [i locul unde
infrac]iuni concurente. ac]ioneaz=. Cât prive[te persoana f=ptuitorului, pe lâng=
Sustragerea de arme [i muni]ii se s=vâr[e[te \n datele de identificare, profesie, loc de munc=, trebuie s= se
special pentru comiterea unor tâlh=rii sau pentru suprimarea stabileasc= cet=]enia [i na]ionalitatea acestora, dac= au mai
vie]ii unor persoane, pentru trecerea frauduloas= a frontierei, fost cerceta]i pentru asemenea fapte ori pentru alte infrac]iuni
pentru procurarea de droguri [.a., precum [i pentru ca \n care au folosit arme de foc sau explozivi.
f=ptuiorii s=-[i asigure sc=parea, \n cazul \n care sunt Constatarea infrac]iunilor flagrante se recomand= a se
surprin[i \n timpul derul=rii activit=]ilor infrac]ionale. face numai atunci când activitatea infrac]ional= nu poate fi
Sustragerea de explozivi se face \n scopul s=vâr[irii \ntrerupt= \n alt fel. Din acest considerent, alegerea
infrac]iunilor de braconaj, dar [i pentru s=parea de pu]uri, momentului interven]iei constituie condi]ia de baz= \n
smulgerea de copaci etc. |n ultimul timp, astfel de fapte se asigurarea reu[itei ac]iunii. Cu ocazia constat=rii infrac]iunii
produc \n scopul s=vâr[irii unor omoruri la comand= sau flagrante, se vor lua m=suri de \mpiedicare a dispari]iei
preg=tirii unor acte de terorism. f=ptuitorului, de dezarmare a lor, de identificare a armelor,
}inând cont de starea de pericol care o creaz=, muni]iilor sau materialelor explozive. Se va acorda o aten]ie
organele de urm=rire penal= trebuie s= fac= eforturi pentru deosebit= perchezi]iei corporale, a bagajelor [i a mijloacelor
dovedirea scopului activit=]ii ilicite, procedând la extinderea de transport folosite (spre exemplu \n cazul trecerii
cercet=rilor pentru alte fapte [i f=ptuitori. frauduloase peste frontier= de arme, muni]ii sau explozivi).
Toate constat=rile f=cute vor fi consemnate \n
2.7. Cauzele, condi]iile [i \mprejur=rile care au procesul verbal \ntocmit cu aceast= ocazie, dup= regulile
generat, \nlesnit sau favorizat s=vâr[irea infrac]iunii cunoscute conform tacticii criminalistice [i se vor lua m=suri
Organele de urm=rire penal= pe tot parcursul de conservare a armelor, muni]iilor sau explozivilor.
cercet=rilor trebuie s= stabileasc= cauzele care au condus la
\nc=lcarea regimului instituit pentru arme, muni]ii [i materiale 3.2. Cercetarea la fa]a locului
explozive, condi]iile favorizatoare de care au profitat Trebuie mai \ntâi s= preciz=m ce se \n]elege prin “loc
infractorii, persoanele care [i-au \ndeplinit \n mod defectuos al faptei” \n cazul acestui gen de infrac]iuni. De la caz la caz,
sau nu [i-au \ndeplinit atribu]iunile de serviciu, luând dup= prin loc al faptei se poate \n]elege:
caz m=surile ce se impun.  locurile unde au fost ascunse armele, muni]iile ori
Din practica judiciar= putem re]ine cele mai materialele explozive, precum [i \mprejurimile acestora;
frecvente cauze [i condi]ii favorizatoare [i anume:  atelierele de reparat arme;
 depozitarea armelor, muni]iilor, explozivilor \n  mijloacele folosite pentru transportarea acestora;
\nc=peri neasigurate cu gratii la u[i [i ferestre, cu sisteme de  locurile \n care s-au confec]ionat armele [i muni]iile,
\nchidere necorespunz=toare sau f=r= sisteme de alarmare; precum [i cele \n care au fost fabricate materialele explozive;
 ne]inerea eviden]ei la zi a tuturor armelor aduse la  locurile unde s-au efectuat trageri cu armele [i
reparat; muni]iile ce fac obiectul activit=]ii ilicite ori unde s-au folosit
 lipsa de control la cluburi, asocia]ii sportive, filiale de materialele explozive [.a.
vân=toare, magazine care comercializeaz= astfel de Cu ocazia cercet=rii la fa]a locului, vor fi respectate
produse, la ocoalele silvice; \ntocmai regulile de tactic= criminalistic=.
 nereturnarea materialelor explozive neconsumate Când condi]iile permit este recomandat s= se
sau solicitarea acestora \n cantit=]i mai mari decât cele foloseasc= câinele de urm=.
necesare [.a. Atunci când exist= date c= la fa]a locului este instalat
un dispozitiv exploziv, obligatoriu, \nainte de a se \ncepe
§ 3. Activit=]i ce se \ntreprind pentru administrarea orice activitate, [eful echipei va anun]a speciali[tii din cadrul
probelor serviciului A.M.T.S. [i Antitero din cadrul S.R.I. care vor lua
|n vederea administr=rii probelor \n cauzele privind m=suri de deminare sau dezamorsare concomitent cu
infrac]iunile la regimul armelor, muni]iilor [i materialelor m=surile de evacuare a zonei. Cercetarea va continua cu
explozive, se \ntreprind o serie de activit=]i, dup= cum activit=]ile specifice acestui gen de infrac]iuni. |n cazul g=sirii
urmeaz=: unor arme ruginite sau blocate, se va solicita examinarea
 constatarea infrac]iunii flagrante; acestora prin efectuarea unei gamagrafii, care va da
 cercetarea la fa]a locului; posibilitatea s= se stabileasc= existen]a \n arm= a cartu[elor.
 verificarea [i ridicarea de \nscrisuri; Pe armamentul [i cartu[ele descoperite vor fi c=utate
 dispunerea constat=rilor tehnico-[tiin]ifice sau a urme papilare, urme de pulbere ars=, de fum, de vaselin= [i
expertizelor; ulei, de vopsea, de textile, urme de sânge, particule de noroi
 ascultarea martorilor; [i sol etc. Toate vor fi ridicate [i ambalate cu mare grij=, iar
 ascultarea \nvinui]ilor sau a inculpa]ilor. cartu[ele vor fi ambalate fiecare separat. Constat=rile f=cute
vor fi consemnate \n detaliu \n procesul verbal care trebuie s=
3.1. Constatarea infrac]iunii flagrante ofere un tablou complet al locului faptei, al urmelor [i
Acest gen de infrac]iuni sunt susceptibile de a fi mijloacelor materiale de prob= descoperite.

CRIMIN ALIS TIC A 19


3.3. Efectuarea de perchezi]ii industrial sau artizanal.
Perchezi]iile se efectueaz= la domiciliul sau locul de La materialele explozive se poate stabili prin expertiz=
munc= al f=ptuitorului. Cu ocazia acestor activit=]i se chimic=, natura [i compozi]ia acestora, dac= prezint=
urm=re[te descoperirea armelor, muni]iilor, explozivilor, a acelea[i caracteristici [i compozi]ie chimic= cu substan]a
anumitor piese ce urmau a fi ansamblate \ntr-o arm=, a exploziv= prelevat= ca model de compara]ie, dac= sunt \n
diferitelor utilaje, aparate ori instrumente folosite la stare de folosire, lotul din care fac parte etc.
confec]ionarea armelor sau muni]iilor, precum [i la fabricarea
sau prelucrarea de explozivi. 3.6. Ascultarea martorilor
Vor fi c=utate \nscrisuri care dovedesc provenien]a Martorii pot proveni din rândul celor mai diverse
armelor sau muni]iilor. Uneori acestea sunt g=site categorii de persoane, din declara]iile lor trebuind s= rezulte
\mpachetate \n ziare, iar \n func]ie de publica]ia respectiv= [i \n principal urm=toarele:
data apari]iei acesteia pot fi stabilite elemente importante  caracteristicile armamentului v=zut asupra
pentru cercetare. f=ptuitorului;
 datele sau locurile [i condi]iile \n care au fost folosite
3.4. Verificarea [i ridicarea de \nscrisuri armele, muni]iile sau materialele explozive;
|nscrisurile ce se verific= [i se ridic= \n astfel de cazuri  sursele de aprovizionare cu arme, muni]ii sau
difer= de la un gen de fapt= la alta. Spre exemplu, \n cazul \n materiale explozive;
care f=ptuitorul nu a predat arma \n termenul prev=zut de  locul unde sunt ascunse;
lege ori când a intervenit decesul celui care avea dreptul s=  locurile [i datele la care f=ptuitorii au comis acte de
poarte arm=, este necesar s= se ridice dup= caz comunicarea braconaj;
de retragere a permisului sau o copie de pe certificatul de  când l-au v=zut ultima dat= pe f=ptuitor cu
deces. armamentul [i muni]ia asupra sa;
La filialele de vân=toare [i magazinele de  persoanele care au confec]ionat unele piese pentru
comercializare a armelor [i muni]iilor se verific= [i se ridic= arme;
actele privind repartizarea armelor paznicilor de vân=toare,  modul de justificare a materialului exploziv [i
actele privind muni]ia repartizat= pentru stârpirea r=pitoarelor eventual locul unde sunt ascunse cantit=]ile sustrase;
cu p=r [i pene, modul de distribuire [i folosire a acesteia.  modul de valorificare a explozivilor [i inten]iile
|n cazul faptelor de nerespectare a regimului f=ptuitorului;
materialelor explozive, se vor verifica \nscrisurile privind  persoane care mai cunosc despre activitatea
modul de ]inere a eviden]elor explozivilor folosi]i \n procesul f=ptuitorilor [i alte date ce intereseaz= cercet=rile.
de produc]ie, cantitatea solicitat=, distribuit= sau returnat=,
pentru a putea compara volumul de lucr=ri executate cu 3.7. Ascultarea \nvinui]ilor sau a inculpa]ilor
materialele explozive primite [i justificate ca fiind folosite. Cu ocazia ascult=rii invinui]ilor sau a inculpa]ilor care
au s=vâr[it infrac]iuni la regimul armelor muni]iilor [i a
3.5. Dispunerea constat=rilor tehnico-[tiin]ifice materialelor explozive, organele de urm=rire penal= trebuie
sau a expertizelor s= stabileasc=, \n principal, urm=toarele probleme:
Un rol important \n dovedirea vinov=]iei f=ptuitorilor  de când de]ine arma, muni]ia sau materialele
unor infrac]iuni de acest gen revine constat=rilor tehnico- explozive;
[tiin]ifice [i expertizelor. Pot fi dispuse constat=ri tehnico-  felul, tipul, marca, modelul, calibrul [i seria armei
[tiin]ifice sau expertize dactiloscopice, grafice, traseologice, de]inute;
tehnice etc. Cele mai solicitate sunt \ns= constat=rile tehnico-  de unde a procurat arma, muni]ia sau meterialele
[tiin]ifice sau expertizele balistice [i chimice, cu ajutorul explozive;
c=rora pot fi stabilite urm=toarele aspecte:  scopul pentru care a procurat arma, muni]ia sau
 tipul, modelul armei de foc [i seria acesteia;
 starea de func]ionare a armei;
materialele explozive;
 cine a confec]ionat arma artizanal=;
 posibilitatea de declan[are \n mod instantaneu a
 cantitatea materialelor explozive procurate, \n ce
armei, deci f=r= a se ap=sa pe tr=gaci;
 starea de func]ionare, calibrul [i eficacitatea unei
scop le-au folosit, persoanele c=rora le-a valorificat [i inten]iile
acestora;
 cantitatea materialelor explozive nefolosite la
arme construit= artizanal;
 dac= pe ]eava armei exist= urme ale factorilor
lucr=rile pentru care erau destinate [i modul cum le-au
suplimentari [i dac= tragerea este de dat= recent=;
 distan]a de la care s-a tras; justificat;
 direc]ia de tragere;  locul unde a ascuns materialele explozive;
 dac= orificiul de \mpu[care este de intrare sau de  alte fapte de natur= penal= pe care le-a comis prin
ie[ire; folosirea armelor de foc sau a materialelor explozive;
 relevarea seriei armei;  ce alte persoane mai cunosc despre activitatea
 sistemul, modelul, marca [i calibrul armei cu care au infrac]ional=.
putut fi trase tuburile sau gloan]ele supuse examin=rii; Fotografiile prezentate \n pagina urm=toare reprezint=
 dac= tuburile sau gloan]ele ridicate de la fa]a locului
aspecte de la primul atentat cu bomb= din istoria C=ilor Ferate
sau extrase din corpul victimei au fost trase cu o anumit=
arm=. Române, care a fost dezamorsat= prin activit=]i specifice ale
Cât prive[te muni]ia se poate stabili seria, anul de Poli]iei Transporturi Craiova, \n colaborare cu Serv. Antitero al
fabrica]ie, calibrul, modelul, dac= a fost confec]ionat= S.R.I. Dolj, cu dou= minute \nainte de a se produce explozia.

20 CRIMIN ALIS TIC A


Foto 5. Capsa electric= ce urma s= ini]ieze \nc=rc=tura
Foto 1. Interiorul vagonului de clas= \n care, \n diminea]a
exploziv=.
zilei de 27.12.2000 a fost g=sit= amplasat= o
bomb=
Foto 6. Ceasul electromecanic
modificat.

Foto 7.
Dispozitivul exploziv cu
\n WC.
cei doi conductori, mufa
Foto 2. Ni[a din podul cabinei WC din care lipsea instala]ia

[i buzzer-ul.
de iluminat \n locul c=reia a fost amplasat= bomba.
Foto 3. Dispozitivul exploziv g=sit \n podul cabinei WC,
compus dintr-un ceas electromecanic, dinamit=, capsa

Foto 8. Conductorii conecta]i prin lipire \n circuitul electronic.


Foto 9. Buzzer-ul conectat \n paralel cu mufa de fixare a
capsei electrice.

Bibliografie
electric= [i conductorii care fac leg=tura \ntre aceste piese.
1 A se vedea art. 279 din Codul penal.
Foto 4. Ceasul conectat la materialul exploziv care indic= 2 Legea nr. 295/2004 privind regimul armelor [i al
ora când urma s= se produc= explozia.
muni]iilor, publicat= \n Monitorul Oficial al României, partea I,

CRIMIN ALIS TIC A 21


Expert criminalist EUGEN GOLDAN
Serviciul Criminalistic din I.P.J. Bac=u

Descriere: dimensiuni: 210 x100 mm; culoare - "Num=r de circula]ie provizorie............"


dominant= bleu. - "Se autorizeaz= circula]ia provizorie pe ruta ...........a
Autoriza]ia este tip=rit= numai pe avers. Sunt ilustrate: auto/moto......marca......nr. de
\n partea superioar=, pe lungimea formularului, o band= cu identificare..............de]in=tor..........din............adresa..........."
dimensiunile de 200x150 mm \n interiorul c=rei predomin= o - "Aceast= autoriza]ie este valabil=......zile*, de

\mpletitur= de linii. |n p=r]ile laterale, dreapta [i stânga, se la.......pân= la..........."


|n partea dreapt=, la subsolul formularului se g=sesc
g=sesc dou= casete cu dimensiunile de 41x12 mm \ncadrate
tip=rite men]iunile "EMITENT", "semn=tura [i [tampila", iar \n
de câte dou= figuri florale. |n caseta din stânga se g=se[te
zona median= men]iunea
tip=rit un desen liniar diferit de restul desenului, median, se
"*Nu se prelunge[te".
afl= textul "MINISTERUL ADMINISTRA}IEI {I
|n partea stâng= se g=se[te un cod de bare ce poate fi
INTERNELOR", iar \n caseta din dreapta se g=se[te seria
citit cu o celul= optic=.
documentului.
Sub banda descris= mai sus, \n partea dreapt= se Elemente de siguran]=.
g=se[te textul "VALABIL+ NUMAI PE TERITORIUL
ROMÂNIEI". Desenele liniare [i men]iunile tip=rite, sunt realizate
prin metoda intaglio "tipar \nalt".
Rubrici con]inute: Textul "MINISTERUL ADMINISTRA}IEI {I
- "Forma]iunea Regim Permise de Conducere [i INTERNELOR" aflat \n zona median= a benzii din partea
|nmatriculare a Vehiculelor............" care a eliberat superioar= este tip=rit= prin metoda tiparului adânc, tu[ul din
documentul. jurul caracterelor fiind depus \n linii paralele.

22 CRIMIN ALIS TIC A


Microtext aflat \n col]ul inferior dreapta al benzii redat
de caracterele "©CBCo" reprezentând abrevierea denumirii
firmei emitente "CANADIAN BANK NOTE COMPANY".
Sub banda din zona superioar= a formularului, pe toat=

Caseta din dreapta con]ine un text latent, care devine


lizibil la examinarea cu ajutorul mijloacelor optice de m=rit,

lungimea benzii se g=se[te o linie


format= din microtextul
"ROMANIA" tip=rit, vizibil cu
mijloace optice de m=rire.

Desen liniar anticopiere cu


nuan]= albastru-violet \n p=r]ile

când se poate citi cuvântul "ROMANIA".


Caseta din dreapta prezint= un microtext format din
cuvintele "MINISTERUL ADMINISTRA}IEI {I
INTERNELOR"

laterale [i roz \n zona median=.

|n mijlocul documentului se g=se[te un

Microtextul se este tip=rit peste caracterele numerice


ce reprezint= seria documentului.

CRIMIN ALIS TIC A 23


desen anticopiere sub forma unei rozete, alc=tuit= din linii
\mpletite (tip guilloches), \n zona din mijloc acestea fiind
punctate. Nuan]a liniilor alterneaz= \ntre galben [i verde.
|n col]ul stânga partea inferioar= se g=sesc bare de
cod ce pot fi citite cu cititorul optic, \n vederea acces=rii bazei

La expunerea documentului \n fa]a unei surse


de lumin=, examinarea prin transparen]= eviden]iaz=
filigranul reprezentat de meridianele globului
p=mântesc.

de date a documentelor eliberate func]ie de seria fiec=ruia.


Expunerea la UV eviden]iaz= pe suprafa]a
Liniatura anticopiere \n jurul codului de bare devine
documentului stema României imprimat= de trei ori dar de
punctiform= pân= la dispari]ie total= a desenului.
m=rimi diferite \ntre ele, cea mai mare fiind dispus= \n partea
Stema României,
stâng=, iar celelalte dou= \n partea dreapt=.
vizibil=, imprimat= prin
De asemenea, se observ= dispus circular, \nscris \n
metoda intaglio, dispus=
\n partea stâng= sub
banda aflat= \n partea
superioar= a
documentului.

Pe revers, sub
inciden]a unui fascicul
de lumin= dirijat= se
observ= negativul
imprim=rii intaglio de pe
rozeta din mijlocul documentului, textul "MINISTERUL
aversul documentului.

ADMINISTRA}IEI {I INTERNELOR", iar \n partea dreapt=,

24 CRIMIN ALIS TIC A


Tot sub inciden]a razelor UV se
eviden]iaz= prezen]a fibrelor
sintetice, melier ce apar \n culorile
galben verzui, ro[u [i bleu. Acest
fibre se g=sesc [i pe reversul
documentului.
AVERS
REVERS

AUTORIZA}IA DE
CIRCULA}IE PROVIZORIE
aflat= \n uz

Schimbând lungimea de und=, fibrele se


eviden]iaz= \n mai multe fibre fluorescente.

Detalii ale documentului sub


inciden]a razelor UV

Autoriza]ia de circula]ie
provizorie aflat= \n uz care nu
prezint= nici un element de
siguran]=.
sub cea mai mic= stem=, amplasat= \n jum=tatea inferioar=,
Odat= cu perspectiva integr=rii europene a ]=rii
textul "ROMÂNIA".
noastre, una dintre principalele condi]ii a fost [i
securizarea documentelor de circula]ie.
Astfel, \n vederea respect=rii obliga]iilor
asumate, România a decis s= schimbe [i
Autoriza]ia de circula]ie provizorie, aliniindu-se
standardelor interna]ionale.
Aceast= schimbare este una esen]ial=, nu
numai formal=, noile autoriza]ii \ntrunind standarde
de securitate ridicate fa]= de formularul anterior.
Elementele de securitate au \n vedere
multiple aspecte, pornind de la suportul
documentului, respectiv hârtia utilizat=, care are \n
compozi]ie elemente de identificare, continuând cu
metodele de tip=rire, folosirea unor tehnici de
microtip=rire respectiv utilizarea cernelurilor

CRIMIN ALIS TIC A 25


Subcomisar dr. HADRIAN VAIDA
Lector univ. dr. ELENA ANA MIHU}
Comisar [ef MIH+I}+ TE{AN

F
unc]ionarea societ=]ii este dependent= de
conformarea indivizilor [i grupurilor care o
compun fa]= de modelul normativ moral,
social, juridic [i cultural general acceptat. Studiul
fenomenului devian]ei [i \n subsidiar al delincven]ei
antreneaz= cercet=tori din diverse domenii: medical,
sociologic, psihopatologic [i psihopedagogic,
criminalistic [i criminologic, juridic, etc.
O form= particular= \n cadrul delincven]ei o
reprezint= cea ap=rut= la vârste tinere, denumit= juvenil=
de c=tre doctrina penal=. Factorii de vulnerabilitate care
ac]ioneaz= din partea mediului se combin= cu
incompleta formare a personalit=]ii, reflectat= inclusiv \n Foto 2 – Urme de reproducere de suprafa]= formate prin
deficien]a moral=, care \i \mpiedic= distinc]ia clar= \ntre stratificarea sângelui. |nc=l]=minte cu desen antiderapant vizibil
bine [i r=u, acceptat [i neacceptat de sistemul normativ
Persoana dat= \n urm=rire avea semnalmentele
legal. Asocierea consumului de alcool [i prezen]a unui
anturaj inadecvat se pot constitui ca [i factori favorizan]i urm=toare: tân=r \n vârst= de 18-23 de ani, \nalt de
ai manifest=rii comportamentului infrac]ional la tineri. aproximativ 1,70 m, proasp=t b=rbierit, \mbr=cat \ntr-o geac=
Un caz deosebit de grav s-a petrecut, \n ziua de 1 f=r= mâneci [i pantaloni de blugi, iar pe cap purta un fes de
martie 2005, \n localitatea Oradea. La ora 15,20, la ofi]erul de culoare gri cu dou= dungi albe. Valorificarea acestor date s-a
serviciu al poli]iei Municipiului Oradea s-a primit un apel care realizat \n cadrul programului Image Track, cu constituirea
informa despre derularea unei tâlh=rii \ntr-un magazin \n final a unui portret robot. Modul de operare a permis
alimentar, victima fiind administratoarea societ=]ii. structurarea unor direc]ii de desf=[urare a anchetei [i
constituirea cercului de suspec]i. Ini]ial, mobilul ac]iunii
violente a fost incert (prezen]a banilor \n casa de marcat, foto
3) ulterior varianta furtului fiind reevaluat= ca [i posibilitate,
prezen]a valorilor putând fi explicat= prin ac]iunea pripit= sau

Foto 1– Locul producerii faptei (vedere exterioar=) interven]ia apropiat= a unor clien]i.
Foto 3 – Prezen]a bancnotelor \n casa de marcat
Martorii oculari, reprezenta]i de doi adul]i [i o minor=,
au relat despre ie[irea din magazin \ntr-o stare de resuscitare De remarcat faptul c= \n timpul comiterii infrac]iunii
a unui tân=r. Acesta, ulterior, s-a \ndep=rtat \n grab= [i a luat-o so]ul victimei, care tocmai \ncercase s= o contacteze a
la fug= \mbrâncind trec=torii. \nregistrat disperat strig=tele acesteia (telefonul celular al
Reconstituirea semnalmentelor tân=rului s-a realizat victimei permitea \n cazul \n care nu se r=spundea la un apel
cu o oarecare dificultate, dup= identificarea \n magazin a unei o stabilire automat= a leg=turii). Examenul medico-legal a
persoane de sex feminin c=zut= [i cu multiple leziuni. Incinta pus \n eviden]= tipul agentului lezional (obiect t=ietor-
magazinului [i locul unde a fost g=sit= victima erau stropite \n]ep=tor), num=rul mare al leziunilor, cu o distribu]ie a
din abunden]= cu sânge, existând [i urme de \nc=l]=minte acestora predominant la nivelul zonei posterioare a toracelui
(foto 2), care analizate au permis determinarea unor (cu spatele la agresor, foto 4), dar [i leziuni de autoap=rare la
caracteristici ale reliefului. nivelul m\inilor [i antebra]ului (foto 5), care pledau pentru

26 CRIMIN ALIS TIC A


educa]iei, cu \ncercarea de a acoperi absen]a mamei.
Autorul recunoa[te absenteismul [colar [i preocuparea
redus= pentru cariera academic=, mai mult la insisten]ele
tat=lui care \i asigura [i internatul la un liceu din ora[,
de[i cei doi locuiau la ]ar=. Evaluarea cadrelor didactice,
de la [coala unde era \nscris elevul a fost una favorabil=.
Cu excep]ia absen]elor \nregistrate nu au fost
consemnate probleme disciplinare, el fiind perceput ca
un subiect lini[tit, cu un bun poten]ial [colar nevalorizat
\n \ntregime.
Criza declan[at= de anticiparea conflictului cu tat=l,
perceput ca inflexibil a condus la constituirea unui scenariu
infantil de jaf a unei unit=]i comerciale pentru acoperirea
sumei cheltuite. Se remarc= un repertoriu \ngust de
solu]ionare a unor situa]ii stresante de c=tre minor, care
pledeaz= pentru o imaturitate psihocomportamental= [i
opozi]ia victimei la inten]iile agresorului.
Foto 4 – 16 leziuni de violen]= localizate la nivelul zonei posterioare infantilism, identificat [i cu prilejul examenului psihologic din
cadrul expertizei medico-legale psihiatrice. Poten]ialul
intelectual a fost unul mediu-bun, fiind depistate caren]e
socio-educative, cu decalaje \ntre nivelul de expectan]e [i
posibilit=]ile reale. Comportamentul agresiv a fost de
asemenea depistat cu orientare atât auto (recunoa[te
tentative de suicid) cât [i heteroagresive (actul \n sine). Se
constat= un sistem axiologic defectuos, cu caren]e afective [i
neinternalizarea normelor morale, pe un fond general de
inadaptare [i anxietate cu copierea unor modele externe de
tip deviant [i delincven]ial (vagabondaj, absenteism [colar,
consum de alcool, recursul la violen]a fizic=, utilizarea unui
instrument t=ietor-\n]ep=tor).
Conformismul excesiv f=r= motiva]ie interiorizat=,
interpretarea ca intolerabil= a e[ecului insuficien]a afectiv= [i
lipsa unei sus]ineri reale din partea mediului social proxim, \n
asociere cu identificarea unor modele de comportament de
tip violent au condus la succesiunea nefast= a evenimentelor.
a toracelui, produse prin ac]iunea unui obiect t=ietor-\n]ep=tor
|ncercarea de disimulare ulterior=, realizat= \ntr-o
Foto 5 – Leziuni de autoap=rare la nivelul m\inilor [i antebra]ului form= infantil= au ridicat problema gradului de premeditare al
evenimentelor [i ac]iunea sub impulsul unei pulsiuni de
moment pe fondul unei \ngust=ri a câmpului de con[tiin]=
Ac]iunea de identificare a avut succes \ntr-un interval (fenomenul de black-out).
relativ mai scurt de 48 de ore de la data evenimentelor. Dup= p=r=sirea câmpului infrac]ional subiectul a
Aceasta [i datorit= sprijinului acordat de mass-media [i relatat c= [i-a autoprovocat o leziune la nivelul gambei
popula]ia local=, \n persoana lui C.P. de 16 ani, elev la Grupul drepte cu acela[i briceag folosit la agresarea victimei
[colar Transilvania, din localitatea Giri[, care [i-a recunoscut (\mpumutat de la un coleg cu o zi \nainte). Justificarea
fapta. sângelui prezent pe \mbr=c=minte [i lipsa banilor s-a f=cut
Motiva]ia acestuia a fost legat= de pierderea unei prin o pretins= agresiune [i deposedare din partea unor
sume importante de bani (un milion de lei), consuma]i rromi.
\mpreun= cu al]i trei colegi (un b=iat [i dou= fete) \n ziua
comiterii faptei \ntr-un local. De[i cei patru erau minori ei au Concluzii
fost servi]i cu b=uturi alcoolice, chiar anterior orei zece Exist= factori predispozan]i ai trecerii la ac]iuni violente
diminea]a. Plata consuma]iei a dus la epuizarea resurselor \n cazul tinerilor cu dificult=]i de ajustare emo]ional=.
b=ne[ti, care erau destinate achizi]ion=rii unui abonament de Anturajul [i absenteismul [colar pot crea condi]iile
\nsu[irii unor modele comportamentale defectuoase.
c=l=torie.
Consumul de alcool la tineri, pe fondul unor strategii
Se impune men]iunea c= autorul provine dintr-o
de ajustare a r=spunsurilor la stres insuficient consolidate
familie dezorganizat= prin divor]ul p=rin]ilor, mama fiind
poate conduce la abateri grave de conduit=. Neinternalizarea
plecat= \n str=in=tate. Rela]iile cu tat=l sunt percepute de
c=tre subiect ca fiind mai tensionate, de[i acesta f=cea judec=]ilor morale asociat= unor st=ri de \ngustare a câmpului
eforturi pentru a-i asigura cele necesare traiului [i de con[tiin]= (st=ri psihopatologice din evolu]ia unor boli,
aportul exogen de substan]e, inclusiv alcool) pot determina

CRIMIN ALIS TIC A 27


Subcomisar de poli]ie NICOLAE PREDA, I.P.J. Giurgiu

P
rezen]a f=ptuitorului la locul faptei,
presupune producerea unor modific=ri \n
ambian]a existent=. Aceste modific=ri sunt
cunoscute sub denumirea generic= de urme, care
constituie elemente pre]ioase pentru stabilirea
adev=rului.
Din punct de vedere criminalistic prin urm= se
\n]elege orice modificare material= produs= ca urmare a
interac]iunii dintre f=ptuitor, mijloacele folosite de acesta
[i elementele componente ale mediului unde \[i
desf=[oar= activitatea infrac]ional=, modific=ri care,
examinate individual sau \n totalitate, pot conduce la:
stabilirea faptei, identificarea f=ptuitorului [i a mijloacelor
folosite, precum [i la l=murirea \mprejur=rilor cauzei.
Practica a demonstrat c=, \n unele cazuri de furturi comise
\n mediul rural, f=ptuitorii au fost identifica]i pe baza urmelor
l=sate de mijloacele de transport folosite pe timpul s=vâr[irii
infrac]iunii. |n acest sens, este semnificativ urm=torul caz:
Foto 1-2 – Unghiul de \nclina]ie al pintenului din stânga.
|n diminea]a zilei de 15 ianuarie 2005, un lucr=tor al
sta]iei C.F.R. Comana, jude]ul Giurgiu, a sesizat Dispeceratul
I.P.J. Giurgiu cu privire la faptul c= autori necunoscu]i au
sustras mai multe elemente metalice, componente ale unui
pod militar aflat \n conservare \ntr-o magazie a sta]iei.
Echipa de cercetare a locului faptei, format= din
lucr=tori ai Serviciului transporturi [i Serviciului criminalistic, a
constat faptul c= aceste elemente metalice, datorit= greut=]ii,
nu puteau fi transportate decât cu ajutorul unui mijloc de
transport. Urmele de potcoave [i pneuri imprimate pe solul
din apropierea magaziei, au dus la formularea ipotezei
folosirii unei c=ru]e tras= de un singur cal. |n consecin]=,
aceste urme au fost ridicate, atât prin fotografiere, cât [i cu
mulaj de ipsos.
Investiga]iile efectuate au f=cut ca \n cercul de suspec]i Foto 3 – Suprapunerea celor doi pinteni; cele dou= urme sunt
s= fie introdus [i numitul Ioni]= Costel Aurel, locuitor al redate \n culori diferite: ro[u – urma \n litigiu [i verde – urma
model de compara]ie. |n zonele de suprapunere acestea se
comunei Comana, care era proprietarul unei c=ru]e tras= de transform= \n gri – a se observa zona pintenilor – zonele colorate
un singur cal. Acesta [i-a dat acordul pentru examinarea [i sunt urmare a neuniformit=]ii marginilor celor dou= mulaje.
verificarea potcoavelor calului. Cu ocazia acestei activit=]i s-
a observat c= una dintre potcoave l=sa \n sol urm= ce
prezenta caracteristici generale de asem=nare, cu cele de la
locul faptei, luându-se \n consecin]= m=sura ridic=rii urmei
creat= de copit= tot prin mulaj de ipsos.
Expertiza dispus= \n cauz= a concluzionat faptul c=
urma de potcoav= ridicat= de la fa]a locului a fost creat= de
una dintre potcoavele calului acestuia.
Ca particularitate, \n examinarea comparativ= a urmelor
de potcoave, a constituit-o asem=narea izbitoare a felului \n
care este \nclinat unui dintre pintenii potcoavei, num=rul de
caiele cu care acestea au fost prinse (trei pe o parte, dou= pe
cealalt= parte) [i nu \n ultimul rând dimensiunile acestora.
La efectuarea expertizei a fost folosit programul Lucia
Forensic, filtrul de polarizare Y48, pentru diferen]ierea Foto 4 – Elementele de asem=nare – din punct de vedere al
nuan]elor de alb=-gri ale mulajelor, detaliile celor dou= urme distan]elor existente \ntre diferitele elemente individuale ale
fiind mai bine detaliate. potcoavei – \ntre cele dou= urme.

28 CRIMIN ALIS TIC A


Subcomisar de poli]ie drd. biochimist ROMIC+ POTORAC
[eful Sistemului de Analize Genetice din Institutul de Criminalistic= al I.G.P.R.

M
rezultatelor ob]inute, incluzând calculele biostatistice. De
etodele de genotipare a urmelor, exemplu, dac= ne referim la istoricul evenimentului sau
microurmelor sau persoanelor, precum [i infrac]iunii, acesta va determina:
ansamblu de procedee folosite \n  procesarea / sortarea / identificarea urmelor sau
vederea interpret=rii amestecurilor de profile genetice, se microurmelor biologice, precum [i alegerea metodei optime
afl= \ntr-o continu= evolu]ie, din acest motiv este de extrac]ie a ADN din acestea;
necesar= o perfec]ionare a preg=tirii permanente \n  interpretarea rezultatelor ob]inute;
domeniu, impunându-se dep=[irea cuno[tin]elor de baz=  calculele biostatistice aferente.
presupuse a fi acumulate [i \nsu[irea unor no]iuni noi, \n Specialistul nu poate s= intuiasc= locurile identific=rii
ton cu performan]ele din domeniu. probelor \n scena unei infrac]iuni sau \n afara acesteia,
Capacitatea de a efectua analize ale ADN din informa]ii vitale care vor modifica calculele biostatistice [i
probele biologice de la fa]a locului depinde de tipul implicit valorile numerice care se ob]in \n urma acestora.
materialului biologic vizat, modul de recoltare [i felul \n Pe de alt= parte, specialistul r=spunde de integritatea [i
care au fost conservate. Tehnica folosit= pentru a recolta conservarea probelor din momentul \n care acestea vor intra
astfel de probe, cantitatea [i natura urmei sau \n cadrul Sistemului de Analize Genetice [i are obliga]ia s=
microurmei biologice care urmeaz= a fi genotipat=, ilustreze [i s= descrie \n raportele de expertiz= sau
modalitatea prin care materialul trebuie ambalat [i modul constatare tehnico-[tiin]ific=, condi]iile \n care le-a primit prin
de conservare a acestuia, reprezint= punctele sensibile verificarea [i fotografierea integrit=]ii ambalajelor [i sigiliilor.
premerg=toare analizei ADN.
Dac= materialul biologic nu este recoltat [i Performan]ele genotip=rii \n cadrul Sistemului de
conservat \n mod corect, nu va \ndeplini condi]iile Analize Genetice al Poli]iei Române
[tiin]ifice [i legale pentru a fi admis \n justi]ie.
a. Metodele de genotipare ofer= posibilitatea de
Obiectivele expertizelor [i constat=rilor tehnico –
individualizare a urmelor [i microurmelor biologice,
[tiin]ifice biocriminalistice care solicit= analize genetice
ob]inându-se profile genetice care prin extrapolare sunt, de
Formularea ordonan]elor sau rezolu]iilor motivate fapt, ale persoanelor care au creat urmele.
determin= obiectivele expertizelor sau constat=rilor tehnico- b. Puterea de discriminare a persoanelor pe baza
[tiin]ifice, din acest motiv \ntreb=rile generale vor fi axate pe: profilului genetic, utilizând pentru genotipare 16 loci, este de
 determinarea profilelor genetice ale ADN extras din pân= la 1/1023, ceea ce semnific= c= la un grup de 1023 de
probele litigiu; persoane un profil este unic.
 determinarea profilelor genetice ale ADN extras din c. Se pot genotipa toate tipurile de urme [i microurme
probele de referin]= (victim=, suspect); biologice umane care con]in celule nucleate:
 compararea, reg=sirea profilelor genetice ale ADN - leucocite (sânge);
extras din probele de referin]= cu / \n profilele genetice ale - celule epiteliale provenite atât de pe suprafa]a
ADN extras din probele litigiu; organismului cât [i din zonele interne, diverse lumene sau
 interpretarea rezultatelor ob]inute [i aplicarea cavit=]i;
calculelor biostatistice. - celule spermatice;
Acestea vor fi modificate \n func]ie de caz [i - ]esuturi osoase, din]i;
particularizate pentru tipurile de probe sau obiecte suport - diverse alte secre]ii biologice etc.
purt=toare de urme [i microurme biologice. d. Permite ob]inerea separat= a profilelor genetice \n
Ordonan]a sau rezolu]ia motivat= dispus= pentru cazul unor amestecuri de urme, \n func]ie de tipul celulelor
analize genetice trebuie s= con]in= urm=toarele: constituente. De exemplu, dintr-un amestec de sperm= [i
 datele de identificare a institu]iei care o solicit=; celule epiteliale, se va ob]ine separat profilul genetic al
 cauza pentru care este dispus=; celulelor spermatice [i separat al celulelor epiteliale.
 tipul de expertiz= sau constatare tehnico-[tiin]ific= e. Se pot genotipa urme sau microurme de natur=
solicitat= (genetic=); biologic= aflate \n amestec cu substan]e inhibitoare de natur=
 istoricul evenimentului / infrac]iunii; organic= sau anorganic= care nu ar permite amplificarea
 \ntreb=rile ordonan]ei / rezolu]iei motivate; ADN extras, etap= vital= \n ob]inerea profilelor genetice. |n
 obiectele suport de urme sau microurme care se pun procesul de purificare intervin, \n func]ie de natura
la dispozi]ie pentru efectuare expertizei sau constat=rii inhibitorului [i a urmei biologice, o serie de etape prin care
tehnico-[tiin]ifice; sunt \ndep=rta]i din sistem, astfel \ncât s= nu fie afectat=
 metoda de securizare - ambalaje, sigilii. molecula de ADN.
Toate aceste informa]ii vor fi utilizate la efectuarea f. Este posibil ob]inerea profilelor genetice ale
expertizei sau constat=rii tehnico-[tiin]ifice [i sunt necesare microurmelor de celule epiteliale remanente \n urma
specialistului pentru a identifica, recolta [i procesa urmele contactului fizic dintre o persoan= [i un obiect sau \ntre dou=
sau microurmele biologice, precum [i la interpretarea persoane.

CRIMIN ALIS TIC A 29


g. Având \n vedere interpretarea [i calculele obiecte – suporturi [i care nu pot fi observate macroscopic. |n
biostatistice aferente profilelor genetice, metoda poate fi toate cazurile, materialul biologic transferat este constituit din
utilizat= [i \n cazuri de paternitate, incest sau dezastre. celule nucleate [i se formeaz= ca urmare a unui contact
h. Interpretarea amestecurilor de profile genetice prin direct intim sau de la distan]=. Vom defini tipurile de
teoria deconvolu]iei celor mai mici p=trate, utilizând [i ariile microurme [i natura posibil= a acestora \n ceea ce urmeaz=.
picurilor din electroforegrame, ofer= posibilitatea ob]inerii Microurmele pot fi sub form= de celule epiteliale remanente
separate a profilelor genetice a contributorilor. Astfel, se pot provenite, fie \n urma unui contact sub form= de apucare sau
ob]ine pe baza calculelor biostatistice, frecven]e de reg=sire frecare, fie sub form= de transpira]ie, m=trea]=, saliv= etc.
a profilelor genetice, mult mai mici [i implicit grupurile Regulile de baz= de care trebuie ]inut cont la cercetarea
popula]ionale \n care profilul este unic, mult mai mari. locului faptei sunt:
i. Unul dintre sectoarele de activitate ale Sistemului de  protejarea [i conservarea locului faptei pentru a evita
Analiz= Genetic= din Institutul de Criminalistic= este contaminarea urmelor;
dedicat Bazei de Date, cu posibilitatea stoc=rii [i c=ut=rii  eliminarea posibilit=]ilor de contaminare a urmelor [i
unui num=r impresionant de profile genetice, atât unitare cât a microurmelor de c=tre personalul care execut= cercetarea
[i aflate \n amestecuri. Aceasta \ndepline[te toate cerin]ele [i care instrumenteaz= cazul;
normelor din domeniu [i este compatibil= din toate punctele  eliminarea posibilit=]ii de intercontaminare a urmelor
de vedere cu bazele de date similare interna]ionale. [i a microurmelor;
j. Pentru a r=spunde la solicit=rile impuse de cazuistic=,  tipurile de urme sau microurme posibile a exista la
au fost necesare metode noi de extrac]ie [i purificare locul faptei;
avansat= a ADN din urmele [i microurmele biologice de  metodologia de colectare a urmelor sau
natur= uman= care se g=sesc \n amestec cu substan]e microurmelor;
inhibitoare sau aflate \n stare de degradare biologic=  colectarea tuturor urmelor sau microurmelor biologice
\naintat= [i care prin alte metode, rezultatele nu sunt posibile deoarece, mai târziu, acestea vor fi distruse sau
satisf=c=toare. Din acest motiv, \n cadrul Sistemului s-au compromise.
desf=[urat o serie de teme de cercetare a c=ror rezultate au Necesarul minim f=r= de care nu este posibil=
dus la genotiparea cu succes a tuturor tipurilor de microurme cercetarea la locul faptei [i recoltarea acestor tipuri de urme
biologice enumerate mai sus, care con]in câteva celule sunt: penset=, foarfec=, bisturiu sau alt obiect contondent
nucleate, indiferent de starea acestora sau natura suportului. care \l poate \nlocui, m=nu[i de unic= folosin]=, tampoane
Rezultatele pot fi vizualizate comparând valorile sterile, ap= distilat= steril=, echipament de protec]ie
numerice a grupurilor popula]ionale \n care profilele genetice anticontaminare, ambalaje corespunz=toare.
sunt unice. Acestea au fost ob]inute pentru ADN extras din Un am=nunt important este ca dup= fiecare utilizare,
aceea[i microurm=, prin tehnicile anterioare [i apoi prin cele instrumentele trebuiesc cur=]ate utilizând o solu]ie ob]inut=
cercetate. Astfel, pentru primul caz grupul popula]ional a fost din alcool etilic [i hipoclorit de sodiu 10% sau prin sterilizare
de 51.808, comparativ cu 34.554.812.179.029.708.336 \n flac=r=.
persoane, pentru rezultatele ob]inute prin tehnica Unde pot fi identificate urme sau microurme
descoperit=. biologice

No]iunile minime de baz= pentru investigatorul care |n urma transferului urmei sau microurmei biologice,
dore[te s= valorifice urme sau microurme biologice prin direct sau indirect, aceasta r=mâne ata[at= pe suprafa]a
metode genetice. obiectului primitor. Metoda de recoltare a urmei depinde de
modul \n care se g=se[te starea acesteia [i va influen]a
Totalitatea \nsu[irilor [i a laturilor esen]iale \n virtutea rezultatele ob]inute.
c=rora informa]iile aduse de un profil genetic pot fi valorificate Profilele genetice pot fi ob]inute din orice urm= sau
corespunz=tor se bazeaz= pe o \n[iruire de etape care \ncep microurm= de natur= biologic= care con]ine câteva celule
din momentul \n care a avut loc infrac]iunea. Chiar de la nucleate. Acestea pot fi identificate pe obiecte vestimentare,
intrarea \n scena infrac]iunii a personalului autorizat este bine piele sau diverse suprafe]e ale obiectelor. Declara]iile
s= se ]in= seam= c= prin necunoa[terea adecvat= a materiei victimei pot aduce informa]ii despre locurile unde exist= urme
asupra c=reia este orientat= activitatea subiectului, pot fi biologice provenite de la autor - (de exemplu, dac= victima a
introduse erori care odat= \nglobate \n schem= sunt foarte zgâriat pielea autorului sau acesta a utilizat diverse
greu de corectat. instrumente sau a atins suprafe]e ale obiectelor).
Procesul de investigare, documentare [i examinare a Orice parte a corpului victimei unde autorul a avut un
locului infrac]iunii, din punctul de vedere al valorific=rii contact sub form= de s=rut, supt, lins, mu[cat cu aceasta,
urmelor sau microurmelor biologice prin metode de analiz= exist= celule epiteliale care recoltate [i analizate
genetic=, se bazeaz= pe o serie de reguli de care va depinde corespunz=tor pot duce la identificarea persoanei creatoare.
calitatea informa]iilor aduse de aceste tipuri de investiga]ii. |n scena unei crime, vom \ntâlni: victima, obiecte
Urmele biologice care pot fi \ntâlnite \n astfel de vestimentare ale acesteia, obiecte sau instrumente utilizate la
infrac]iuni sunt: sânge, sperm=, secre]ie vaginal=, saliv= s=vâr[irea crimei, zona adiacent= locului identific=rii victimei
depus= pe resturi de ]ig=ri, timbre, plicuri, sticle, pahare, c=ni, sau comiterii infrac]iunii [i obiectele componente locului, care
periu]e de din]i, secre]ie nazal=, [erve]ele, batiste, organe, pot fi \mp=r]ite \n obiecte “cheie” [i “auxiliare”.
din]i, fire de p=r cu foliculi (“r=d=cin=”), ]esuturi biologice de Victima. Suprafa]a corpului unei victime a infrac]iunii
orice tip, urin=, fecale etc. de omor poate prezenta o serie de urme sau microurme
Prin microurme biologice pot fi definite acele tipuri de provenite de la autor sub form= de secre]ii sau ca urmare a
urme care sunt transferate de la o persoan= pe diverse interac]iunii cu p=r]i ale organismului autorului.

30 CRIMIN ALIS TIC A


Obiectele vestimentare ale victimei. |n cele mai multe De pe suprafa]a oric=rei arme de foc este posibil s= fie
cazuri, victimele sunt \mbr=cate, iar acestea acoper= o mare prelevate microurme biologice din care se pot ob]ine profile
parte a corpului. Aceste piese joac= rolul unei bariere, genetice ale proprietarului sau /[i ale altei persoane care a
re]inând foarte multe urme [i microurme de natur= biologic= utilizat-o.
provenite de la autor dac= acesta a avut contact direct sau a
fost la o anumit= distan]= la care este posibil s= aib= loc un Studiu comparativ de interpretare a amestecurilor
schimb de material biologic. de profile genetice
Obiectele vestimentare ale victimelor pot deseori
demonstra c= aceasta a fost for]at=, dac= prezint= rupturi ori |n momentul actual, limitele metodei \[i mai pot face
alte tipuri de urme, cum ar fi solul. Dac= nu pot fi identificate sim]it= prezen]a doar \n cazurile unde urmele biologice se
alte tipuri de urme pe suprafa]a acestora (sânge, sperm=, g=sesc \ntr-o stare de degradare biologic= sau chimic= total=
saliv= etc.), zonele rupturii pot con]ine microurme biologice sau se g=sesc \ntr-un amestec, unde num=rul de contributori
provenite de la persoana care le-a creat sub form= de celule este mai mare de patru persoane. Aceasta are ca rezultat o
epiteliale. cre[tere a valorii LR (Likelihood Ratios) pentru profilul genetic
Urme [i microurme biologice din zona imediat vizat, concomitent cu o sc=dere a grupului popula]ional \n
\nvecinat= locului identific=rii victimei. |n aceast= arie pot care acesta este unic.
fi g=site urme sau microurme idividuale ori \n amestec, Ne vom opri la situa]ia unor amestecuri de profile
depuse pe diverse suporturi, cum ar fi cele prezentate mai genetice, iar pentru exemplificare vom lua un caz ipotetic [i
sus, sau obiecte, instrumente, arme, care au fost utilizate de vom compara rezultatele calculelor biostatistice ob]inute
c=tre autor \n comiterea infrac]iunii: m=nu[i, fragmente de plecând de la un profil unic [i pân= la un amestec ce provine
m=nu[i, prezervative, cagule sau alte obiecte vestimentare de la minim patru persoane.
care nu apar]in victimei, resturi de ]ig=ri etc. Vom considera c= pe suprafa]a unui mâner al unei u[i
Urme [i microurme biologice din incinta sau zona de acces \ntr-o incint= am identificat urme de celule epiteliale
adiacent= desf=[ur=rii infrac]iunii. Posibilit=]ile pe care le remanente \n urma contactului cu mâinile persoanelor care \l
are autorul s=-[i lase urmele sau microurmele biologice \n utiliza pentru deschiderea sau \nchiderea acesteia. S=
scena infrac]iunii sunt multiple. Presupunem c= acesta presupunem c= \n incinta respectiv= aveau acces \n mod
utilizeaz= m=nu[i chirurgicale, masc= [i haine care elimin= normal, trei persoane, notate aici cu persoana 1, 2 [i 3. \n
posibilitatea l=s=rii amprentelor de orice gen la fa]a locului. urma unei infrac]iuni, autorul a deschis u[a, l=sându-[i pe
Experimentele realizate au demonstrat c= dac= m=nu[ile aceea[i suprafa]= celule epiteliale de pe palm=.
utilizate la comiterea infrac]iunilor, precum [i tot ansamblul Recoltarea celulelor a fost efectuat= din trei regiuni ale
vestimentar nu sunt sterile, autorul nu-[i va l=sa amprentele mânerului, iar genotiparea ADN extras din acestea au
papilare, \n schimb \[i poate l=sa celulele epiteliale sau alte eviden]iat trei amestecuri de profile genetice:
secre]ii sub form= de microurme. - urma “a” - un amestec de profile genetice ce provin de
|n aceste condi]ii, microurmele provenite de la autor \n la minim dou= persoane;
scena infrac]iunii pot fi \n diverse locuri [i pe diferite obiecte - urma “b” - un amestec de profile genetice ce provin de
“cheie”, cum ar fi: mânere de u[i, comutatoare electrice, la minim trei persoane;
geamuri, utilizate pentru intrare \n scena crimei, arme etc., - urma “c” - un amestec de profile genetice ce provin de
care au fost accesate “obligatoriu” pentru comiterea actului la minim patru persoane.
infrac]ional. Profilele genetice ale probelor de referin]= recoltate
Alte obiecte sau suprafe]e din zona de producere a de la cele trei persoane [i de la suspect sunt prezentate
infrac]iunii pot fi numite auxiliare - pahare, c=ni, sticle, \n tabelul 1.
tacâmuri etc. - [i pot p=stra microurme provenite de la autor.
Transferul urmelor sau microurmelor provenite de
la victim= pe obiectele vestimentare sau alte lucruri ale
Tabel 1. Profilele genetice ale probelor de referin]=
autorului. |n aceea[i manier= \n care autorul \[i las= propriile
recoltate de la cele trei persoane [i suspect
urme sau microurme biologice \n scena
crimei, la fel poate [i victima s= transfere pe
ale sale pe corpul, vestimenta]ia sau alte
obiecte ale autorului.
Pe de alt= parte, autorul poate lua
anumite obiecte din scena crimei care
poart= pe suprafa]a lor microurme sau urme
biologice provenite de la victim=, deoarece
aceasta le utiliza \n mod frecvent.
Arma crimei. |n orice obiect dur se
poate ascunde o arm= a unei crime, dar
informa]iile care se pot acumula de-a lungul
anchetei va reduce c=utarea la câteva tipuri.
Cu atât mai mult, dac= este utilizat= o arm=
de foc, informa]iile care pot fi ob]inute \n
urma genotip=rii urmelor sau microurmelor
biologice prezente pe suprafa]a acesteia,
sunt mai compexe.

CRIMIN ALIS TIC A 31


Frecven]a de reg=sire a profilului genetic al suspectului, recoltate de la persoanele 1, 2 [i suspect – Tabelul 3.
\n popula]ia european= este de 3,82x10-21, calculat= pentru Tabelul 3. Amestecul de profile genetice ob]inut din ADN
rezultatele ob]inute cu kitul Multiplex ABI – IDENTIFILER. extras din urma “b” prelevat= de pe mâner [i profilele de
Probabilitatea de reg=sire a acestui profil genetic \n popula]ia referin]= ale persoanei 1, 2 [i suspect.
european= este de 1 la un num=r de 2.62x1020
persoane, calculat= pentru rezultatele ob]inute cu
kitul Multiplex ABI –IDENTIFILER.
Vom analiza [i efectua calculele biostatistice
aferente, separat pentru cele trei amestecuri de
profile genetice.
a. |n amestecul de profile ob]inut din ADN
extras din urma “a” prelevat= de pe mâner sunt
reg=site la locii corespunz=tori profilele genetice
ale probelor de referin]= recoltate de la persoana 1
[i suspect – Tabelul 2.

Tabelul 2. Amestecul de profile genetice


ob]inut din ADN extras din urma “a” prelevat= de
pe mâner [i profilele de referin]= ale persoanei 1 [i

Pentru interpretarea acestui rezultat au fost


formulate dou= ipoteze:
i. suspectul este contributor \n acest amestec
de profile genetice al=turi de persoana 1 [i
persoana 2, pe care le consider=m incluse;
ii. nu exist= o leg=tur= de origine \ntre
amestecul de profilele genetice ob]inut [i profilul
genetic al suspectului, cu alte cuvinte nu acesta a
fost contributor la crearea urmei, ci o alt= persoan=
necunoscut= din popula]ie.
|n urma calculelor de biostatistic= aferente [i
al raportului dintre prezum]ia i. [i ii. se poate
concluziona c= prima ipotez=, este de 5,98x1010
mai posibil= decât a doua ipotez=, aceea ca \n
amestecul de profile genetice s= fie prezente
persoanele 1 [i 2 al=turi de o alt= persoan=
necunoscut= din popula]ie. Altfel spus, o alt=
persoan= necunoscut= care \n combina]ie cu
profilele genetice ale persoanelor 1 [i 2 s= rezulte
acela[i amestec, poate fi reg=sit= la un num=r mai
suspect.
mare de 5,98 x1010 persoane.
Pentru interpretarea acestui rezultat au fost formulate
c. |n amestecul de profile ob]inut din ADN extras din
dou= ipoteze:
urma “c” prelevat= de pe mâner sunt reg=site la locii
i. suspectul este contributor \n acest amestec de profile
corespunz=tori profilele genetice ale probelor de referin]=
genetice al=turi de persoana 1, pe care o consider= inclus=;
recoltate de la persoanele 1, 2, 3 [i suspect – Tabelul 4.
ii. nu exist= o leg=tur= de origine \ntre amestecul de
Pentru interpretarea acestui rezultat au fost formulate
profilele genetice rezultat [i profilul genetic al suspectului, cu
dou= ipoteze:
alte cuvinte nu acesta a fost contributor la crearea urmei, ci o
i. suspectul este contributor \n acest amestec de profile
alt= persoan= necunoscut= din popula]ie.
genetice al=turi de persoana 1, persoana 2 [i persoana 3, pe
|n urma calculelor de biostatistic= aferente [i al
care le consider=m incluse;
raportului dintre prezum]ia i. [i ii. se poate concluziona ii. nu exist= o leg=tur= de origine \ntre amestecul de
c= prima ipotez=, este de 1,7x1016 mai posibil= decât a profilele genetice ob]inut [i profilul genetic al suspectului, cu
doua ipotez=, aceea ca \n amestecul de profile genetice alte cuvinte nu acesta a fost contributor la crearea urmei, ci o
s= fie prezent= persoana 1 [i o alt= persoan= alt= persoan= necunoscut= din popula]ie.
necunoscut= din popula]ie. Altfel spus, o alt= persoan= |n urma calculelor de biostatistic= aferente [i al
necunoscut= care \n combina]ie cu profilul genetic al raportului dintre prezum]ia i. [i ii. se poate concluziona
persoanei 1 s= rezulte acela[i amestec, poate fi reg=sit= c= prima ipotez=, este de 10,1x106 mai posibil= decât a
la un num=r mai mare de 1,7 x1016 persoane. doua ipotez=, aceea ca \n amestecul de profile genetice
s= fie prezente persoanele 1, 2, 3 [i o alt= persoan=
b. |n amestecul de profile ob]inut din ADN extras din necunoscut= din popula]ie. Altfel spus, o alt= persoan=
urma “b” prelevat= de pe mâner sunt reg=site la locii necunoscut= care \n combina]ie cu profilele genetice ale
corespunz=tori, profilele genetice ale probelor de referin]= persoanelor 1, 2 [i 3 s= rezulte acela[i amestec, poate fi

32 CRIMIN ALIS TIC A


\ntâlnit= la un num=r mai mare de 10,1x106 persoane. incluse, deoarece utilizau frecvent acel mâner, se va ob]ine
Tabelul 4. Amestecul de profile genetice ob]inut din acela[i amestec pentru locii analiza]i, substituind astfel pe cel
ADN extras din urma “c” prelevat= de pe mâner [i profilele de al suspectului.

referin]= ale persoanei 1, 2, 3 [i suspect. Concluzii


Calculele comparative pentru situa]iile \n care a fost
utilizat kit-ul Identifiler pentru amplificarea ADN extras din Analizele genetice ale urmelor [i microurmelor de
probele biologice, sunt prezentate \n fig. 1. Se poate observa natur= biologic= ofer= posibilitatea de a aduce dovezi de
o sc=dere semnificativ= a grupurilor popula]ionale \n care necontestat despre evenimentele petrecute \n scena
profilul suspectului este unic, concomitent cu cre[terea infrac]iunilor.
Este posibil= genotiparea tuturor tipurilor de urme
sau microurme biologice care con]in celule nucleate, dac=
acestea nu sunt \n totalitate distruse chimic sau bacterian.
Puterea de discriminare a persoanelor \n func]ie de
profilul genetic al acestora este cuprins \ntre 1/1012 -
1/1023, \n func]ie de num=rul de loci utilizat pentru
genotipare. Aceasta semnific= faptul c= la un num=r de
1012 - 1023 persoane, un profil este unic.
Informa]iile care pot fi aduse de profilele genetice se
bazeaz= pe o \n[iruire de etape care \ncep din momentul \n
care a avut loc infrac]iunea. Procesul de identificare,
recoltare, ambalare [i conservare a urmelor sau
microurmelor de natur= biologic= din scena faptei, trebuie
s= se bazeze pe o cunoa[tere adecvat= a materiei asupra
c=reia este orientat= activitatea subiectului, altfel pot fi
num=rului de persoane aflate \n amestec. introduse erori, care odat= \nglobate \n schem= sunt foarte
Fig. 1. Calculele comparative \n cazul utiliz=rii kit-ului greu de corectat.
Identifiler pentru amestecuri de profile genetice provenite de O m=rire a num=rului de profile genetice aflate \ntr-un
la minim 2, 3 [i respectiv 4 persoane. amestec, duce la o cre[tere a valorii LR [i implicit o
mic[orare a grupului de persoane \n care care profilul
suspectului este unic. Peste acest num=r de persoane, \n
Dac= se vor lua \n calcul, din anumite considerente de grupuri de câte P a popula]iei interogate, vor fi reg=site alte
siguran]=, doar 8 loci atunci grupul popula]ional va fi de 3311 persoane a c=ror profile genetice \n combina]ie cu al
persoane. |n condi]iile utiliz=rii \n calcule doar a 5 loci, grupul persoanelor cunoscute incluse, se va ob]ine acela[i
popula]ional va fi de 181 persoane, iar pentru 3 loci 44 amestec de profile genetice.
persoane. Posibilit=]ile [i metodele de genotipare a urmelor,
Dac= \mp=r]im popula]ia studiat= \n grupuri de câte P, microurmelor sau probelor de referin]= recoltate de la
unde P este grupul popula]ional \n care suspectul este unic, persoane, precum [i ansamblul de procedee folosite \n
vom ob]ine num=rul de alte profile genetice, respectiv vederea interpret=rii amestecurilor de profile genetice se
persoane, care mai pot fi reg=site astfel \ncât \n combina]ie afl= \ntr-o continu= evolu]ie, din acest motiv este necesar=
cu cel al persoanelor 1, 2 sau 3, pe care le-am considerat o perfec]ionare a preg=tirii permanente \n domeniu.

CRIMIN ALIS TIC A 33


Subcomisar M+LIN POPA
Jurist CARMEN-LORENA POPA

T
indirect=. Ca o confirmare aparent= a acestui fapt, Germania
raficul de droguri reprezint=, potrivit
a sesizat un trafic sporit de ecstasy olandez destinat Statelor
ultimului Raport pe anul 2004 al
Unite [i Australiei.
Europolului, dat publicit=]ii, cea mai
Investiga]iile desf=[urate \n Statele Membre relev= un
comun= form= de criminalitate transna]ional= organizat=
num=r tot mai mare de locuri de produc]ie a drogurilor
din Uniunea European=. Statele membre r=mân o pia]=
sintetice \n Estonia (\n special pentru pia]a finlandez=),
major= de consum pentru toate tipurile de droguri ilicite.
Serbia, Polonia [i Germania. Se remarc= de asemenea o
Grup=ri ale crimei organizate, bine stabilite \n statele
implicare crescând= \n produc]ia de droguri sintetice a
membre, garanteaz= distribu]ia [i vânzarea cu ridicata \n
grup=rilor turce[ti, marocane [i chineze de crim= organizat=.
afara Uniunii Europene. Tendin]a de traficare a
polidrogurilor continu=, ceea ce indic= o cooperare Grup=rile chineze de crim= organizat= prezint= un interes

crescând= \ntre diferitele grup=ri de crim= organizat= aparte c=ci, \n trecut, au fost principalii responsabili pentru
implicate \n acest gen de trafic. traficarea [i distribuirea precursorilor chimici. Metodologia
Oferta de cocain= este \nc= dominat= de grup=rile avansat= de produc]ie, folosirea unui echipament sofisticat [i
columbiene de crim= organizat=, care-[i au re]elele lor implicarea unor speciali[ti de \nalt= calificare au avut ca
stabilite \n Europa, \n timp ce grup=rile de crim= organizat= rezultat o sporire nemaiv=zut= a eficien]ei [i capacit=]ii de
din cadrul Uniunii Europene sunt de asemenea \n contact produc]ie. Procesul de produc]ie, de la sinteza chimic= la
direct cu furnizorii din America de Sud [i din zona Caraibelor. produsul final ambalat, are loc acum \n mod invariabil \n
Se aprecaiz= c= \n fiecare an aproximativ 250 tone de loca]ii separate, uneori chiar \n ]=ri diferite. Aceast= diviziune
cocain= sunt transportate c=tre Uniunea European= cu a sarcinilor reduce riscurile pentru grup=rile de crim=
vaporul. De altfel, \n 2003, agen]iile de aplicare a legii au organizat=, ca o re]ea \ntreag= de produc]ie s= fie anihilat=
confiscat aproape 90 tone de cocain=. atunci când o loca]ie este descoperit= de c=tre autorit=]i.
La nivel global, cultivarea ilegal= a macului opiaceu a
sc=zut \n 2003 cu 6%, la 169.000 hectare, echivalentul unei Marocul r=mân= principala surs= pentru r=[ina de
produc]ii poten]iale de 480 tone de heroin=, din care 60 pân= canabis (ha[i[) destinat= Uniunii Europene. Albania,
la 100 tone vizeaz= Uniunea European=. |n 2003, doar 14 Pakistanul [i Afganistanul constituie, de asemenea,
tone de heroin= au fost confiscate de c=tre serviciile de importante ]=ri surs= pentru r=[ina de canabis. Acest tip de
aplicare a legii ale Uniunii Europene, \ns= aceasta
drog r=mâne cel mai curent folosit \n Uniunea European=.
reprezint= cea mai mare cantitate confiscat= vreodat=.
Iarba de canabis (marihuana) este oferit= Statelor Membre
Aproape 90% din heroina de pe pia]a european= este
din Columbia, Jamaica, Africa de Sud [i Nigeria. Albania s-a
originar= din Asia de sud-vest. Rela]iile comerciale tot mai
transformat \ntr-o important= ]ar= surs= pentru acest tip de
extinse dintre Asia [i Europa, precum [i o bun= infrastructur=
drog, \ndeosebi pentru pia]a greac= [i italian=. |n 2003,
a transporturilor pe ap=, terestre [i aeriene ofer= ample
aproximativ 900 tone de r=[in= de canabis [i 52 tone de
oportunit=]i pentru traficarea heroinei c=tre Europa. Grup=rile
marihuana au fost confiscate de c=tre autorit=]ile Uniunii
turce[ti de crim= organizat= domin= \nc= pia]a heroinei [i
Europene.
sunt implicate \n toate aspectele afacerilor criminale, plecând
|n Fran]a, num=rul incidentelor care implic= traficul
de la cultura macului opiaceu \n Asia de sud-vest pân= la
ilegal de substan]e anabolizante [i dopante a fost mai mult
pie]ele din Europa, \n timp ce implicarea grup=rilor de crim=
organizat= albaneze este \n cre[tere. Se dezvolt= totodat= o decât dublu, crescând de la 65, \n 2002, la 136, \n 2003. O

strâns= colaborare \ntre aceste dou= categorii de grup=ri mare parte a acestor substan]e sunt descoperite \n
criminale. transporturile po[tale [i expres. Efedrina este importat= \n
Majoritatea celor 50 pân= la 70 de locuri de produc]ie a special din Pakistan, adesea dup= ce a fost comandat= prin
drogurilor sintetice, care au fost anihilate \n 2003 \n Internet. Alte substan]e solicitate de c=tre utilizatori sunt
Uniunea European=, erau situate \n Olanda [i Belgia. Se stanozololul, clebuterolul [i testosteronul. Suedia
pare c= trafican]ii sunt acum con[tien]i de faptul c= zborurile cunoa[te de asemenea o cre[tere a confisc=rilor de
directe dinspre Olanda [i Belgia vor fi subiectul unor preparate dopante, cei mai importan]i furnizori fiind statele
supravegheri stricte [i astfel aleg c=l=toriile pe o rut= baltice, Thailanda, Grecia [i Spania.

34 CRIMIN ALIS TIC A


Procuror NELU CIOBANU – Parchetul Na]ional Anticorup]ie

1. DELIMIT+RI CONCEPTUALE nr. 14/1992), Ministerul Administra]iei [i Internelor, prin


Direc]ia General= de Informa]ii [i Protec]ie Intern= (art.
Pentru \n]elegerea corect= a aspectelor tehnice legate 221, al. 1 din Legea nr. 40/1990), Ministerul Ap=r=rii
de interceptarea [i \nregistrarea convorbirilor sau Na]ionale, prin Direc]ia General= de Informa]ii a Ap=r=rii
comunica]iilor, este necesar= mai \ntâi definirea unor no]iuni, (art. 17 din Ordonan]a de Urgen]= nr. 14/2001). |n acest
a[a cum acestea rezult= din Dic]ionarul explicativ al limbii context, o precizare important= este aceea privind regimul
române, Micul dic]ionar enciclopedic sau alte dic]ionare: juridic diferit al activit=]ilor de interceptare [i \nregistrare
- “a \nregistra”- semnific= “a imprima (cu mijloace efectuate \n baza Legii nr. 51/1991 [i, respectiv, \n condi]iile
tehnice ) sunetele, fenomenele luminoase, etc”; ac]iunea de prev=zute de Codul de procedur= penal= [i alte legi speciale
a \nregistra [i rezultatul s=u, ceea ce a fost \nregistrat care con]in dispozi]ii procedurale.
reprezint= o \nregistrare; Pe de alt= parte, dreptul legal de a de]ine asemenea
“audio”- reprezint= “un element de compunere, care se mijloace a fost conferit [i Parchetului Na]ional Anticorup]ie
refer= la frecven]ele undelor sonore”, iar “audiofrecven]=” (art. 151 din O.U.G. nr. 43/2002), cât prive[te informa]iile
\nseamn= “frecven]a cuprins= \n banda undelor sonore referitoare la faptele de corup]ie. \n cadrul acestei institu]ii
perceptibile pentru urechea uman= (16- 20.000 Hz)”; func]ioneaz=, pentru prima dat= \n istoria Ministerului Public,
“video” - semnific= “termen sau element de compunere un serviciu tehnic, având printre atribu]ii [i punerea \n
care deserve[te propriet=]i utilizate \n televiziune, \n care executare, inclusiv cu concursul altor organe specializate, a
sunt efectuate opera]ii cu informa]ia luminoas= con]inut= \n autoriza]iilor de interceptare [i \nregistrare a convorbirilor [i
imagini”, sau ceea ce este “referitor la sistemele de comunic=rilor, \n condi]iile legii. Existen]a unor structuri
\nregistrare [i transmitere a imaginii”, iar “videofrecven]=” tehnice care s= deserveasc= parchetele, ar avea efecte
\nseamn= “fiecare dintre frecven]ele cuprinse \n spectrul pozitive \n planul operativit=]ii [i calit=]ii actelor de urm=rire
semnalului de imagine al unui canal de televiziune” penal=, având \n vedere leg=turile directe [i permanente cu
-“comunica]ii” - “mijloace de comunicare \ntre puncte echipele de anchet=, precum [i faptul c= membrii unor
diferite, leg=turi, contacte; sisteme tehnice pentru realizarea asemenea structuri tehnice de]in, \n general, [i cuno[tin]e de
comunica]iei”; cercetare penal=.
“interceptare”- reprezint= “ac]iunea de a intercepta [i Alegerea organului care va pune \n executare
rezultatul ei”, respectiv “a surprinde [i a controla o convorbire autoriza]ia de interceptare [i \nregistrare este efectuat=
telefonic=, o coresponden]= \ntre dou= persoane, etc”. de c=tre instan]a de judecat=, la propunerea
procurorului, \n func]ie de mai mul]i factori, cum ar fi:
2. ORGANELE CARE EFECTUEAZ+  competen]a organelor de urm=rire penal= cât
INTERCEPTAREA {I |NREGISTRAREA prive[te cauza respectiv=;
Intercept=rile [i \nregistr=rile prev=zute \n art. 911 din  competen]a conferit= prin legile de organizare [i
C.p.p. pot fi efectuate personal de c=tre procurorul care func]ionare organelor din care fac parte persoanele chemate
instrumenteaz= cauza sau, din dispozi]ia acestuia, de c=tre s= dea concurs tehnic;
organul de cercetare penal= (organele de cercetare ale  competen]a, inclusiv cea teritorial=, a diferitelor
poli]iei judiciare sau cele speciale, conform competen]ei structuri organizatorice din cadrul acestor organe;
acestora). |ntrucât aceast= activitate poate presupune  posibilit=]ile tehnice ale acestora, mijloacele,
cuno[tin]e specializate, precum [i echipamente [i mijloace echipamentele [i speciali[tii de care dispun;
tehnice complexe, \n unele cazuri, procurorul sau organul de  elementele care ]in de natura [i caracteristicile
cercetare penal= poate apela la concursul tehnic al altor cauzei penale respective;
persoane. |n unele situa]ii, de regul= \n cauzele complexe, se
Astfel de persoane sunt speciali[tii sau tehnicienii din poate apela [i la concursul a dou= sau mai multe institu]ii sau
cadrul altor institu]ii, de regul=, servicii sau structuri structuri specializate, singura cerin]= fiind aceea a diviziunii [i
specializate \n culegerea [i prelucrarea informa]iilor. Astfel, compartiment=rii stricte a activit=]ilor.
art. 14 din Legea nr. 51/1991 privind siguran]a na]ional= a
României prevede c= exist= titulari sau categorii de persoane 3. EFECTUAREA INTERCEPT+RILOR [I
\mputernicite, care au dreptul de a de]ine [i folosi mijloace |NREGISTR+RILOR
adecvate \n acest sens [i care mai au dreptul de a fi asistate
de persoanele a c=ror prezen]= este necesar= (evident, este A. Aspecte generale
vorba despre speciali[ti sau tehnicieni). Prima condi]ie privind efectuarea intercept=rilor [i
Sunt autorizate s= de]in= [i s= foloseasc= mijloace \nregistr=rilor este cea privind respectarea strict= a
adecvate pentru ob]inerea, verificarea, prelucrarea [i legalit=]ii, inclusiv cât prive[te solicitarea [i emiterea
stocarea informa]iilor, \n condi]iile legii, urm=toarele autoriza]iilor, precum [i \n leg=tur= cu valorificarea \n
institu]ii: Serviciul Român de Informa]ii (art. 8 din Legea procesul penal a rezultatelor ob]inute.

CRIMIN ALIS TIC A 35


Din ra]iuni ce ]in de p=strarea secretului, dar [i de \nc=perilor, accesoriilor, instala]iilor, sistemelor de
tehnica legislativ=, Legea nr. 51/1991 nu enumer= mijloacele comunica]ii, echipamentelor [i mobilierului de birou.
tehnice prin care se pot efectua propriu-zis intercept=ri [i  de pozi]ionare [i identificare – reprezint= radio-
\nregistr=ri, dar \n cuprinsul art. 16, alin.1 se prevede c= emi]=toare (“balize radio-electronice”) care, dac= sunt
mijloacele de ob]inere a informa]iilor necesare siguran]ei ata[ate unui obiect sau unei persoane, acestea pot fi
na]ionale nu trebuie s= lezeze, \n nici un fel, drepturile sau identificate [i pozi]ionate geografic, inclusiv prin sistemul de
libert=]ile fundamentale ale cet=]enilor, via]a particular=, pozi]ionare global= GPS, astfel \ncât s= poat= fi g=site [i/sau
onoarea sau reputa]ia lor, ori s= \i supun= la \ngr=diri ilegale. recuperate ulterior;
|n vederea execut=rii opera]iunilor de interceptare [i  de prelucrare – sunt mijloace tehnice care permit
\nregistrare este necesar ca organelor de cercetare penal= [i redarea [i/sau prelucrarea datelor [i informa]iilor ob]inute cu
tehnicienilor, s= le fie puse la dispozi]ie date minime, care celelalte categorii de tehnic= [i con]inute de mediile de
deseori exced datelor men]ionate \n actele de autorizare. stocare clasice sau informatice ori prelucrarea sunetelor [i
Asemenea date permit alegerea corect= a modalit=]ilor imaginilor, fiind folosite sisteme informatice prev=zute cu
concrete de ac]iune [i a mijloacelor tehnice [i se pot referi la programe speciale;
activitatea infrac]ional=, personalitatea f=ptuitorilor, metodele Selec]ia tipului [i performan]elor mijloacelor tehnice
folosite de c=tre ace[tia, locul [i timpul \ntâlnirilor care speciale care urmeaz= s= fie folosite se face \n func]ie de
urmeaz= a fi monitorizate [i alte asemenea date. urm=toarele cerin]e generale:
O alt= cerin]= important= este cea legat= de obliga]ia  scopul \n care sunt utilizate;
persoanelor chemate s= dea concurs tehnic de a p=stra  necesitatea de camuflare [i disimulare;
secretul opera]iunilor efectuate (art. 912, alin. 1 din C.p.p.).  condi]iile de mediu [i alte condi]ii \n care se
Aceast= obliga]ie incumb=, \ns=, tuturor persoanelor efectueaz= \nregistrarea;
implicate (judec=tori, procurori, poli]i[ti, tehnicieni [i al]ii),  caracteristicile [i parametrii tehnici, \n special
fiind o condi]ie esen]ial= pentru asigurarea eficien]ei acestor modalitatea de stocare a informa]iei [i autonomia de
procedee probatorii. func]ionare, dat= de capacitatea de \nmagazinare [i
viabilitatea sursei de alimentare.
B. Clasificarea mijloacelor tehnice speciale Pentru \n]elegerea naturii, modului de func]ionare [i
Indiferent de tipul acestora, mijloacele tehnice speciale performan]elor diverselor tipuri de mijloace tehnice sunt
preiau sunetele, imaginile sau impulsurile electrice, le necesare câteva preciz=ri pentru fiecare dintre acestea.
transform= \n semnale electrice analogice sau digitale, dup= Din punctul de vedere al tipului lor, este preferabil=
care le transport= sau le transmit, \n diverse moduri, c=tre utilizarea \n func]ie de posibilit=]i, a mijloacelor audio-video,
puncte de recep]ie [i \nregistrare sau stocare, astfel \ncât care asigur= preluarea unui volum maxim de informa]ii din
ulterior s= poat= fi ascultate, vizualizate sau prelucrate. mediul supravegheat [i prezint= avantajul sincroniz=rii
|n func]ie de caracterul lor (gradul de secretizare) temporale a sunetelor [i imaginilor. Din ra]iuni practice,
mijloacele tehnice pot fi speciale (secrete) sau aparente, pentru uzul organelor judiciare, nu este exclus= nici mixarea
dintre cele care sunt utilizate \n activitatea curent= de ulterioar= a sunetelor de pe un suport audio cu imaginile
urm=rire penal= pentru fixarea unor acte procedurale. fixate pe un suport video, având ca rezultat un al treilea
Dup= tipul lor, mijloacele tehnice pot fi audio (care suport (audio-video) care combin= cele dou= tipuri de
\nregistreaz= sunete), video (imagini) sau mixte (audio \nregistr=ri. De regul=, mijloacele tehnice mobile sunt purtate
–video - sunete [i imagini sincronizate). de c=tre persoane sau sunt fixate pe corpul acestora,
|n raport de gradul de mobilitate, mijloacele tehnice putându-se afla \n mi[care pe timpul func]ion=rii.
audio sau video pot fi fixe sau mobile, iar dup= modul de Transmiterea prin cablu pe medii de stocare are
transmitere a informa]iei, se \mpart \n urm=toarele categorii: avantajul c= nu mai necesit= alte opera]iuni ulterioare, iar
 cu transmitere radio – prin folosirea unor mediile respective au un mare grad de manevrabilitate, \n
echipamente de tip emi]=tor-receptor; timp ce \nregistrarea pe medii \ncorporate prezint= avantajul
 cu transmitere prin cablu – folosit= mai ales la unei capacit=]i mai mari de stocare [i al continuit=]ii
mijloacele fixe care necesit= o func]ionare mai \ndelungat= [i \nregistr=rii.
se alimenteaz= de la surse de energie locale (re]eaua Mijloacele performante de \nregistrare digital=, audio [i
telefonic= sau electric=); video, asigur= o calitate foarte \nalt= a rezultatelor ob]inute,
Din punct de vedere al modului de stocare a iar dac= \nregistrarea se face pe principiul memoriei statice,
informa]iei, se \mpart \n: desc=rcarea informa]iilor ob]inute se poate realiza aproape
a) cu \nregistrare pe medii de stocare deta[abile instantaneu printr-o interfa]= USB cu rat= mare de transfer,
(casete, CD, dischete, etc) direct pe computerul personal, cu toate avantajele care
b) cu stocare pe medii \ncorporate (memorie static=); decurg cât prive[te posibilit=]ile de p=strare [i prelucrare a
|n func]ie de scopul \n care sunt folosite, mijloacele informa]iilor.
speciale pot fi: Mijloacele tehnice de \nregistrare cu transmitere prin
 de supraveghere – folosite pentru supravegherea radioemisie constau \n complete de \nregistrare formate
unor locuri sau persoane, prin \nregistrarea de imagini [i dintr-un microfon (camer= video) [i un emi]=tor modulat, care
sunete de c=tre dispozitive miniaturale, cu mari posibilit=]i de preia [i transform= sunetul [i imaginile, pe care le transmite
camuflare sau disimulare; sub forma unor semnale radio pân= la un receptor [i un
 de verificare – servesc la protec]ia \mpotriva aparat de \nregistrare, care transform= undele radio \n
ascult=rilor active prin microfoane, radio emi]=tori [i alte semnale electrice [i, respectiv, stocheaz= informa]iile
dispozitive implantate, pe baza inspec]iilor de securitate a ob]inute pe suport magnetic sau pe orice alt tip de suport.

36 CRIMIN ALIS TIC A


Acest complet de interceptare poate fi \ntregit prin astfel configurat \ncât func]ioneaz= automatizat, exclude [i
intermediul unui radioreleu tip repetor, care, plasat \n limita semnaleaz= orice interven]ie neautorizat=, inclusiv din partea
razei de ac]iune a emi]=torului, preia [i amplific= semnalul operatorilor care \l deservesc.
emis de acesta dup= care \l retransmite c=tre receptor, care, G.S.M. (Sistemul Global de Comunica]ii Mobile) este un
\ntr-o asemenea situa]ie, poate fi situat la distan]e sistem european de comunica]ii mobile creat \n anul 1986 [i
considerabil mai mari. care este folosit comercial, \n mod unificat, din anul 1991.
Alegerea emi]=torilor se efectueaz= \n func]ie de Fiecare terminal GSM [i fiecare cartel= SIM cu care
distan]a de la care se efectueaz= recep]ia (aceasta fiind este prev=zut acesta au câte un cod unic:
direct propor]ional= cu puterea emi]=torului respectiv),  IMEI - Identitate interna]ional= a echipamentului
caracteristicile mediului (obstacolele existente), durata de mobil - pentru aparatul telefonic;
func]ionare (puterea fiind invers propor]ional= cu timpul de  IMSI - Identitate interna]ional= a abonatului mobil -
func]ionare) [i altele. Principalele vulnerabilit=]i ale unui astfel pentru cartela telefonic=;
de echipament constau \n calitatea recep]iei, raza limitat= de Aceast= pereche de coduri define[te, la un moment dat,
ac]iune [i \n posibilitatea intercept=rii transmisiei de c=tre orice utilizator de servicii GSM, iar cunoa[terea acestora este
persoane neautorizate (\n situa]ia când nu este criptat=). Un esen]ial= pentru individualizarea aparatului GSM,
alt element restrictiv \l reprezint= durata de func]ionare a identificarea persoanei respective [i a zonei \n care se
sursei de alimentare, dar acest neajuns poate fi dep=[it prin g=se[te, precum [i pentru interceptarea [i \nregistrarea
folosirea emi]=torilor telecomanda]i, care pot fi porni]i [i opri]i comunica]iilor telefonice efectuate prin terminalele GSM.
de la distan]=, asigurându-se astfel posibilitatea unei |n principiu, interceptarea comunica]iilor telefonice prin
func]ion=ri mai \ndelungate. Avantajul esen]ial const= \n folosirea sistemului na]ional men]ionat se efectueaz= prin
posibilitatea recep]iei \n timp real a sunetelor [i imaginilor intermediul conexiunilor dintre sistem [i repartitoarele
transmise, motiv pentru care asemenea mijloace sunt folosite centralelor telefonice ale re]elelor de telefonie fix= [i,
\n timpul ac]iunilor care presupun, la un moment dat, respectiv, centrele de comuta]ie ale re]elelor telefonice GSM.
interven]ia echipei operative, \n special \n situa]ia constat=rii Când situa]ia o impune, comunica]iile telefonice pot fi
infrac]iunilor flagrante. supravegheate \n timp real, operatorii sistemului informând
|n schimb, mijloacele cu transmitere local= nu permit o de \ndat= organele de urm=rire penal= cu privire la con]inutul
monitorizare \n timp real a informa]iilor \nregistrate, \ns= tuturor convorbirilor care au loc prin intermediul postului
prezint=, \n orice condi]ii, garan]ia calit=]ii [i continuit=]ii telefonic monitorizat.
\nregistr=rii. Pentru re]elele fixe mai exist= [i solu]ia conect=rii unor
aparate de \nregistrat pe circuitele telefonice, \n diferite
C. Interceptarea [i \nregistrarea telecomunica]iilor puncte ale cablurilor telefonice sau pe circuitele telefonice
[i radiocomunica]iilor suplimentare, conectate \n acest scop peste circuitul telefonic
|n general, comunica]iile pot fi interceptate [i vizat.
\nregistrate \n dou= moduri: cu [tirea uneia dintre persoanele Aceast= metod= [i altele de acest gen nu sunt uzitate
care comunic=, prin controlarea mijlocului de comunica]ie \ntrucât prezint= riscuri majore de deconspirare,
folosit de c=tre aceasta sau f=r= [tirea vreuneia dintre inacceptabile \n condi]iile existen]ei [i func]ion=rii sistemului
persoanele implicate. na]ional de interceptare a comunica]iilor telefonice.
a) \n primul caz, interceptarea comunica]iilor telefonice O alt= posibilitate pentru interceptarea [i \nregistrarea
efectuate de la posturile din re]elele de telefonie fix= sau comunica]iilor GSM, const= \n utilizarea unor echipamente
mobil= poate fi efectuat= \n urm=toarele moduri: complexe, care au aptitudinea de a identifica cele dou=
 conectarea unui mijloc tehnic la circuitul postului de coduri unice, captând leg=tura radio dintre terminalul GSM [i
telefonie fix= care este supravegheat sau la un alt circuit sta]ia de baz= a celulei \n care se afl= utilizatorul, prin crearea
suplimentar, care se adaug= celui primar; unei celule virtuale care are o emisie mai puternic= [i “aga]=”
 conectarea la telefonul mobil a unui dispozitiv (tip terminalul-]int=.
“hands-free”) care asigur= preluarea [i transmiterea Pe lâng= avantajul mobilit=]ii, al urm=ririi “]intei” din
semnalului audio c=tre aparatul de \nregistrare; proximitatea acesteia [i cel al confiden]ialit=]ii totale, folosirea
 plasarea microfonului aparatului de \nregistrare \n unor astfel de echipamente speciale este prohibitiv=, datorit=
apropierea difuzorului microreceptorului aparatului telefonic costurilor foarte ridicate de achizi]ie [i personalului de \nalt=
clasic sau a difuzorului telefonului mobil, astfel \ncât calificare necesar pentru a le deservi. Asemenea
microfonul respectiv s= \nregistreze atât sunetele din mediul echipamente de recep]ie radio, bazate pe scanarea sau
ambiant (vocea persoanei care folose[te aparatul), cât [i cele supravegherea spectrului de frecven]e radio pot fi utilizate [i
transmise prin intermediul re]elei telefonice (vocea pentru interceptarea [i \nregistrarea radiocomunica]iilor.
interlocutorului). Preciz=rile f=cute anterior sunt valabile [i cât prive[te
b) \n cel de-al doilea caz, când comunica]iile telefonice interceptarea altor tipuri de comunica]ii, cum sunt cele
sunt interceptate [i \nregistrate f=r= [tirea persoanelor care efectuate prin fax, telefoane tip cordless, mesaje scrise prin
comunic=, aceste opera]iuni sunt efectuate prin intermediul re]elele GSM (SMS, MMS), prin re]eaua Internet (e-mail) sau
sistemului na]ional de interceptare a comunica]iilor altele.
telefonice, administrat de c=tre Serviciul Român de Informa]ii.
Sistemul are acoperire na]ional= [i asigur=, \n condi]iile legii, D. Efectuarea intercept=rilor [i \nregistr=rilor
preluarea traficului oric=rui agent calificat \n exploatarea unei |n vederea punerii \n executare a autoriza]iilor emise \n
re]ele sau furnizarea de servicii de telecomunica]ii autorizate. condi]iile legii, organele abilitate [i persoanele care dau
De asemenea, sistemul este informatizat \n totalitate [i este concurs tehnic procedeaz=, pe durata autoriz=rii, la

CRIMIN ALIS TIC A 37


interceptarea [i \nregistrarea continu= a comunica]iilor  datele de identificare a persoanei care poart=
telefonice sau a altor tipuri de comunica]ii sau la \nregistrarea mijloacele tehnice, de individualizare a spa]iului unde sunt
sporadic= (mai ales \n cazul convorbirilor ambientale), atunci folosite sau a posturilor telefonice vizate;
când se ivesc momente operative, ceea ce presupune \n mod  scopul \n care sunt utilizate mijloacele tehnice
necesar ]inerea sub observa]ie permanent= a persoanelor (\nregistrarea unei convorbiri ambientale având ca obiect
vizate (numite \n activitatea informativ-operativ= “]inte” sau primirea unei sume de bani, spre exemplu);
“vectori”).  tipul [i caracterul mijloacelor tehnice folosite;
Mijloacele de interceptare reprezint= elemente,  orice alte date de natur= s= configureze modalitatea
componente [i echipamente tehnice care presupun o concret= [i \mprejur=rile \n care se efectueaz= intercept=rile
tehnologie deosebit= [i personal calificat, apte de a [i \nregistr=rile respective.
p=stra caracterul confiden]ial al opera]iunilor efectuate, Dup= efectuarea \nregistr=rilor, opera]iunile de
evitând riscul prevenirii persoanelor vizate. \ntre]inere [i recuperare a mijloacelor tehnice sunt descrise
Simplist vorbind, aceste procedee probatorii \ntr-un alt proces-verbal, având un con]inut corespunz=tor. \n
presupun trei opera]iuni majore: instalarea (montarea, plus, aici sunt descrise, dup= caz, rezultatele opera]iunilor de
a[ezarea, fixarea), \ntre]inerea (men]inerea \n func]iune prin \nregistrare:
schimbarea sau \nc=rcarea surselor de alimentare, prin  suporturile audio/video rezultate – tipul, marca, seria
\nlocuirea mediilor de stocare a informa]iei sau prin repararea constructiv=, modul de inscrip]ionare [i numerotare;
componentelor defecte) [i recuperarea (ridicarea) mijloacelor  modalitatea de transferare a informa]iilor stocate, din
tehnice de interceptare [i \nregistrare. memoria intern= a aparatului pe diver[i supor]i;
Având \n vedere gradul de miniaturizare atins \n  descrierea aparaturii folosite (tipul, marca, modelul)
construc]ia unor astfel de componente, mascarea acestora [i a opera]iunilor efectuate;
este posibil= \ntr-o gam= larg= de obiecte, mergând de la  alte date legate de \nregistr=rile efectuate - tipul
disimularea \n \mbr=c=minte, elemente de mobilier, articole fi[ierelor formate, al programelor informatice utilizate [i alte
electrice sau electronice, obiecte de uz personal, pân= la asemenea date;
plasarea acestora \n elementele de construc]ii existente \n  caracteristicile sigiliului cu care au fost sigilate
spa]iile de interes. Practic, singurele limite posibile \n acest suporturile originale rezultate;
domeniu sunt cele fixate de imagina]ia [i experien]a Asemenea procese-verbale \ntocmite de c=tre organele
tehnicienilor [i speciali[tilor. Fiecare activitate de interceptare de urm=rire penal=, pot avea uneori un caracter complex,
[i \nregistrare a unor convorbiri sau comunic=ri are caracter descriind inclusiv aspecte rezultate din efectuarea unor
unic [i irepetabil, presupunând riscuri tehnice sau de alt= activit=]i conexe, cum ar fi supravegherea operativ= a
natur=, precum [i asumarea, \n cel mai \nalt grad a persoanelor ale c=ror convorbiri au fost \nregistrate.
responsabilit=]ii celor care o efectueaz=. Totodat=, aceasta Alte acte procedurale pot consta \n procese-verbale de
nu este o activitate mecanic= sau izolat=, \n sensul c= verificare [i descriere am=nun]it= a caracteristicilor [i
presupune un complex de activit=]i anterioare, destinate con]inutului unor suporturi rezultate din activit=]i derulate cu
preg=tirii procedurale [i tehnice a \nregistr=rilor [i fix=rii cu sprijinul tehnic al organelor specializate sau procese-verbale
precizie a momentului efectu=rii acestora. Fiecare activitate care au ca obiect efectuarea unor copii ale suporturilor
de interceptare sau \nregistrare care are un anumit grad de originale, destinate uzului instan]ei de judecat=.
complexitate este precedat= de un studiu tehnic am=nun]it,
care are rolul de a stabili condi]iile concrete \n care se va 4. SUPORTURILE CU |NREGISTRAREA
efectua \nregistrarea, inclusiv categoriile de mijloace tehnice CONVORBIRILOR SAU COMUNIC+RILOR
care vor fi utilizate. Deseori, \n practic=, ob]inerea unei Ra]iunea \nregistr=rii convorbirilor sau comunic=rilor pe
\nregistr=ri corespunz=toare având o durat= de doar câteva diverse tipuri de suporturi const= \n necesitatea ascult=rii sau
minute, presupune zile \ntregi de munc= din partea echipei de vizualiz=rii ulterioare, \n mod repetat, a informa]iilor stocate,
anchet=, inova]ii tehnice [i reac]ii spontane la incidentele \n vederea red=rii convorbirilor \n form= scris=, a certific=rii
care apar pe parcursul derul=rii ac]iunilor. pentru autenticitate [i a verific=rii [i a contrasemn=rii, precum
[i a verific=rii coresponden]ei dintre con]inutul convorbirilor [i
E. Actele procedurale redarea \n scris a acestora, cu prilejul administr=rii
Toate activit=]ile de ordin tehnic efectuate trebuie fixate mijloacelor de prob= sau expertiz=rii.
prin acte procedurale, de natur= s= creeze instan]ei de Gama suporturilor audio, video sau audio-video este
judecat= un tablou exact al cronologiei [i con]inutului foarte larg=, performan]ele acestora fiind ajustate permanent
opera]iunilor care au avut ca rezultat ob]inerea \nregistr=rilor de limitele dezvolt=rii tehnologice. Enumer=m, cu titlu
respective. exemplificativ, câteva tipuri de suporturi: casete sau
Asemenea activit=]i sunt descrise am=nun]it \n minicasete audio analogice având diverse durate ale
cuprinsul unor procese-verbale \ntocmite de c=tre organele \nregistr=rii, casete audio digitale (DAT), casete video
de cercetare penal=, cu respectarea etapiz=rii ac]iunilor analogice (VHS sau HI 8), minicasete video digitale (mini
derulate. DV), compact-discuri (CD) sau DVD de diverse tipuri, etc.
Astfel, \n leg=tur= cu instalarea mijloacelor tehnice Ca regul=, sunt avute \n vedere de c=tre organele
este \ntocmit un proces-verbal care, \n afara elementelor judiciare numai suporturile originale, adic= cele care
comune, con]ine, \n mod obligatoriu, urm=toarele: constituie \ntâiul exemplar, rezultatul primar al \nregistr=rii,
 datele privind \ncheierea instan]ei de judecat= sau care pot servi ca baz= pentru copii, reproduceri sau
ordonan]a procurorului, precum [i autoriza]ia emis= \n baza multiplic=ri [i care prin autentificare cap=t= o valoare de
acestora; necontestat. Din acest motiv, \n activitatea practic= se

38 CRIMIN ALIS TIC A


folosesc totdeauna suporturi audio [i video noi, fiind interzis= a convorbirilor trebuie s= fie secondat= de descrierea
utilizarea unui suport care a mai fost \nregistrat anterior. Cum paralel= a \mprejur=rilor [i elementelor esen]iale ale cauzei,
am ar=tat, se pot efectua, cu respectarea regulilor formale, a[a cum rezult= acestea din imaginile avute la dispozi]ie.
copii ale suporturilor originale (uneori chiar pe alt tip de Pentru a fi redate sau vizionate \n condi]ii optime,
suport) destinate uzului instan]elor de judecat= sau care \nregistr=rile audio [i video pot fi prelucrate, dar acest lucru
servesc pentru redarea \n scris a convorbirilor (opera]iune ce poate avea loc numai \n anumite limite [i f=r= s= afecteze \n
presupune manevr=ri repetate ale suportului respectiv).
vreun fel suporturile originale.
Din ra]iuni tehnice [i care ]in de stadiul actual al
Apreciem c=, \n func]ie de configura]ia cauzei penale,
dezvolt=rii tehnologice, apreciem c=, \n situa]ia \nregistr=rilor
unele dintre elementele men]ionate anterior pot fi \nscrise [i
digitale efectuate cu aparate cu memorie static=, suportul
\n cuprinsul procesului verbal \ntocmit de c=tre procuror sau
original este reprezentat de suportul deta[abil (analogic sau
digital) pe care este transferat= \n mod direct informa]ia organul de cercetare penal=, conform art. 913, al. 1 din
respectiv=. C.p.p.. \n situa]ia \n care nota de redare con]ine lipsuri sau
inadverten]e fa]= de con]inutul convorbirii [i nu este posibil=
5. REDAREA |N SCRIS A CON}INUTULUI \ndreptarea acestora prin refacerea notei de redare, aceast=
CONVORBIRILOR \mprejurare este men]ionat= \n respectivul proces verbal,
Datorit= faptului c= actele care con]in redarea \n indicându-se \n mod concret cuvintele care lipsesc, au fost
scris a convorbirilor (numite uzual “note de redare”) transcrise gre[it sau \n plus, precum [i pozi]ionarea acestora.
reprezint= primul mijloc prin care organele judiciare Un alt aspect important const= \n faptul c= \n cazul \n
cunosc con]inutul \nregistr=rilor, acestea prezint= o care con]inutul convorbirii \nregistrate este \ntr-o limb=
importan]= deosebit= \n cadrul procesului penal. str=in= se va solicita sprijinul unui interpret pentru
|n principiu, notele respective trebuie s= con]in=
transcrierea con]inutului convorbirii \n limba român=.
redarea integral= [i fidel=, \n form= scris=, a con]inutului
|n anumite situa]ii, pentru \n]elegerea st=rii de fapt,
convorbirii respective [i s= cuprind= alte elemente adiacente
este util= \ntocmirea, conform regulilor criminalisticii, a
de individualizare cum ar fi: num=rul [i data autoriza]iei,
unor schi]e sau plan[e fotografice, care s= eviden]ieze
denumirea instan]ei emitente, num=rul dosarului penal [i
denumirea parchetului, numele persoanelor care poart= amplasamentul [i topografia unor spa]ii sau imagini ale
convorbirea [i \mprejur=rile \n care a avut loc \nregistrarea, principalelor momente operative.
data [i ora la care a \nceput convorbirea, durata acesteia, Cât prive[te redarea \n scris a convorbirilor, problema
precum [i elementele de individualizare a suportului care esen]ial= este aceea a timpului foarte scurt (24 de ore) pe
con]ine \nregistrarea respectiv=. O asemenea opera]iune care organele de urm=rire penal= \l au la dispozi]ie \ntre
presupune redarea \n form= literar= a con]inutului convorbirii, momentul efectu=rii \nregistr=rilor, mai ales când privesc o
cu p=strarea, \n limitele admisibile, a specificului vorbirii infrac]iune flagrant=, [i momentul \n care inculpatul este
persoanelor implicate, putând fi p=strate regionalismele, prezentat instan]ei de judecat=, cu propunerea de luare a
termenii argotici sau de jargon, particularit=]ile de pronun]ie. m=surii arest=rii preventive. \n aceast= situa]ie, fie se
Foarte important= \n redarea nuan]elor de exprimare \ntocmesc note-extras de redare a pasajelor esen]iale sub
sau chiar a tonului vocii este folosirea semnelor de punctua]ie
aspect probator, fie se prezint= instan]ei numai \nregistr=rile
[i a frazeologiei. Pentru o mai bun= \n]elegere a con]inutului
existente, urmând ca redarea \n scris a con]inutului
discu]iei, \n cuprinsul notei de redare pot fi explicitate unele
convorbirilor s= fie efectuat= ulterior.
cuvinte (regionalisme, acronime, termeni tehnici sau argotici)
Dincolo de toate acestea, activitatea de redare a
sau se pot face preciz=ri cu privire la identitatea sau calitatea
unor persoane. De asemenea, este necesar= punctarea con]inutului convorbirilor, \n special \n anumite \mprejur=ri –
pauzelor ap=rute \n vorbire, iar când acestea dep=[esc o calitatea slab= a \nregistr=rii, existen]a unor sunete de fond,
durat= rezonabil=, este necesar= indicarea duratei acestora. participarea mai multor persoane la discu]ii, etc. – constituie
O regul= important= este aceea c= \ntotdeauna sunt redate \n o activitate foarte dificil= [i laborioas=, care cere eforturi fizice
scris cuvintele care se aud cu claritate sau al c=ror sens sau [i psihice deosebite.
con]inut este univoc, iar \n por]iunile unde pot exista dubii,
cuvintele sunt redate având anterior particula “posibil” sau
urmate de semnul \ntreb=rii. BIBLIOGRAFIE
Când datorit= condi]iilor de ambient sau condi]iilor
tehnice (voci suprapuse, zgomote puternice de fond, bruiaje, 1. Doru Ioan Cristescu – Interceptarea comunica]iilor,
etc.) cuvintele nu se disting, se face precizarea c= acestea
\nregistr=rile audio-video, film=rile [i fotografierile – Procedee
sunt “neinteligibile”. Ca regul= general=, pasajele sau
probatorii \n procesul penal român – Editura “Almanahul
cuvintele care apar]in celui care efectueaz= redarea sunt
Banatului”, Timi[oara, 2000;
scrise totdeauna \ntre paranteze [i cu alte caractere, pentru
2. C=t=lin Grigora[ – Expertiza \nregistr=rilor audio,
a le deosebi de convorbirea propriu-zis=.
|n func]ie de specificul \nregistr=rii, nota de redare Revista Dreptul nr. 1/2003, p. 162;
poate s= con]in= [i indicarea, \n mod paralel cu derularea 3. Nelu Ciobanu – Asigurarea tehnico-material= a
discu]iei, a timpului, astfel \ncât, la intervale regulate, s= echipelor de investiga]ie a infrac]iunilor flagrante de corup]ie,
poat= fi identificat= ora exact= la care s-a purtat o anumit= material prezentat la [edin]a de Bilan] a Parchetului Na]ional
parte a convorbirii. Anticorup]ie, mai 2003.
Cât prive[te \nregistr=rile audio-video, redarea \n scris www. sri.ro

CRIMIN ALIS TIC A 39


Preparator universitar CARMEN LEU

onform art. 64 din Codul de procedur= se poate apela la o re]ea de televiziune la care imaginea

C penal=, printre mijloacele de prob=,


limitativ enumerate, se afl= [i declara]iile
\nvinuitului/inculpatului, p=r]ii v=t=mate, martorilor, p=r]ii
[i vocea sunt distorsionate. |n celelalte cazuri, declara]ia
martorului se \nregistreaz= prin mijloace tehnice video [i
audio [i se red= integral \n form= scris=.
civile, p=r]ii responsabile civilmente. Reprezint= ni[te Fixarea declara]iei se face \n func]ie de stadiul
piese foarte importante la dosar, uneori esen]iale pentru procesului penal. Astfel, \n timpul urm=ririi penale, se
aflarea adev=rului \n cadrul anchetelor penale. Dac= realizeaz= un proces-verbal \n care se red= integral
analiz=m problematica mai detaliat, putem afirma, f=r= declara]ia [i se semneaz= de c=tre: procurorul prezent la
nici un dibiu, c= declara]iile sunt numitorul comun al audieri, organele de urm=rire penal= [i se depune ulterior la
tuturor dosarelor. dosar. Declara]ia martorului va fi transcris= [i semnat= de
|n general, metodologia declara]iilor este foarte c=tre persoana respectiv=, fiind p=strat= \n condi]ii de
bine structurat= [i punctat= \n Codul de procedur= maxim= siguran]a, \n dosarul depus la parchet, \ntr-un loc
penal=, dar [i \n doctrina de tactic= criminalistic=. Astfel, special, respectiv un plic sigilat.
la Capitolul II (Mijloacele de prob=) ,se detaliaz= pentru |n cursul judec=]ii, declara]ia va fi semnat= de c=tre
fiecare tip de declara]ie \n parte, pe articole: procurorul care a asistat la aceast= activitate, dar [i de c=tre
 Sec]iunea I (Declara]iile \nvinuitului/inculpatului: art. pre[edintele completului de judecat=. Ca [i \n cel=lalt caz,
69-74); declara]ia se transcrie [i se semneaz= de c=tre martor, fiind
 Sec]iunea II (Declara]iile p=r]ii v=t=mate, p=r]ii civile p=strat= \n acelea[i condi]ii de siguran]=. Casetele video
[i responsabile civilmente: art. 75 - art. 77); [i/sau audio ce con]in declara]ia, \n original, se sigileaz= cu
 Sec]iunea III (Declara]iile martorilor: art. 78-art. 86). sigiliul Parchetului sau al instan]ei de judecat= \n fa]a
Modalitatea de luare a unor astfel de declara]ii este c=ruia/c=reia s-a dat declara]ia respectiv=, p=strându-se, de
prezentat= \n lucr=rile de criminalistic=. Etapele sunt trei la asemenea, \n siguran]= maxim=. Dac= audierea s-a realizat
num=r, dou= obligatorii [i una facultativ=, \n func]ie de natura \n timpul urm=ririi penale, casetele audio/video vor fi
cauzei, complexitatea ei etc.: a) Verificarea identit=]ii \nmânate instan]ei competente \mpreun= cu dosarul cauzei,
\nvinuitului/inculpatului; b) Ascultarea relat=rii libere; la terminarea urm=ririi penale.
c) Adresarea de intreb=ri (ascultarea dirijat=). Conform art. 84 indice 4, C.p.p., o declara]ie atipic=
Se cunoa[te foarte bine faptul c= luarea declara]iilor poate fi luat= [i \n spe]ele ce au ca obiect infrac]iunile de
se fixeaz= sub forma declara]iilor scrise olograf (luate violen]= (consumate \ntre membrii aceleia[i familii), instan]a
\ntr-o prim= faz= a anchetei penale [i \n declara]iile putând dispune ca martorul ce are vârsta de maxim 16 ani,
consemnate pe tipizate \nseriate [i numerotate s= fie audiat nu \n sala de judecat=, ci indirect, prin
(documente cu regim special). Luarea declara]iilor se face de prezentarea declara]iei luate \n prealabil, cu ajutorul
obicei la sediul organului judiciar, fiind foarte rare [i \nregistr=rilor audio-video.
excep]ionale cazurile când loca]ia este alta (este vorba de Aspecte inedite \n materie de luarea de declara]ii
situa]iile \n care persoanele ce trebuie s= participe la aceste prezint= [i Legea 302/1.07.2004 (Legea privind cooperarea
activit=]i se afl= \ntr-o imposibilitate obiectiv= de a se deplasa judiciar= interna]ional= \n materie penal=). Este vorba,
la sediul organului de anchet=). conform art.164, de «audierile prin videoconferin]=». O
Declara]iile atipice se remarc= prin anumite aspecte, astfel de audiere se realizeaz= \n condi]iile \n care pe
consistente de altfel, prin form= [i nu prin con]inut. teritoriul României se afl= o persoana ce trebuie s= fie
Modalitatea de ob]inere a mijlocului de prob= este inedit= [i
audiat= \n calitate de martor sau de expert, de c=tre
adaptat= cauzei care se instrumenteaz=. Este vorba de
autorit=]ile judiciare ale unui stat str=in, \ntr-o cauz= penal=
modalit=]ile speciale de ascultare a martorului protejat
instrumentat= \n statul solicitant. Acest lucru este posibil \n
(art. 86, indice 2, C.p.p) [i audierile prin videoconferin]=, \n
cazul \n care, din motive obiective (inoportunitate sau
cazul Comisiilor rogatorii interna]ionale: art. 164 Legea
imposibilitate), persoana ce are una din cele dou= calit=]i
302/1.07.2004).
procesuale, nu poate comp=rea personal, \n materialitatea-i,
|ntr-o prim= situa]ie, cea prev=zut= \n C.p.p,
procurorul sau instan]a (\n func]ie de stadiul \n care se afl= \n fa]a organului judiciar competent s= solu]ioneze cauza
procesul penal) poate admite ca martorul protejat s= fie penal=. Pe cale de consecin]=, printr-o comisie rogatorie
ascultat indirect, adic= f=r= s= se prezinte fizic la locul unde interna]ional=, statul str=in poate solicita României
se afl= [i organul de cercetare penal= sau \n sala \n care se efectuarea unei audieri prin videoconferin]=. O astfel de
desf=[oar= [edin]a de judecat=. Aceast= metod= de cerere de asisten]= juridic= interna]ional=, poate fi acceptat=
abordare a lu=rii de declara]ii se pune \n aplicare utilizând de c=tre statul român doar dac= nu contravine principiilor
mijloacele tehnice necesare [i suficiente \ntr-o astfel de fundamentale de drept român [i doar dac= dispune de
cauz=. Procurorul trebuie s= asiste obligatoriu la audieri. tehnica necesar= efectu=rii \n bune condi]ii a unei astfel de
Pentru a nu putea fi recunoscut, din motive de siguran]=, activit=]i.

40 CRIMIN ALIS TIC A


Cererea statului str=in trebuie s= con]in= -obligatoriu- c=tre Legea str=in=.
motivul pentru care persoana cu o anumit= calitate Autoritatea judiciar= român= incheie, cu aceast=
procesual= nu poate comp=rea personal \n fa]a organului de ocazie, un proces-verbal \n care sunt trecute data [i locul
anchet= competent din statul strain, precum [i precizarea lu=rii declara]iei, identitatea martorului sau expertului,
denumirii autorit=]ii judiciare [i numele persoanelor care vor informa]ii referitoare Ia eventualul jur=mânt depus
audia efectiv martorul sau expertul. Ace[tia din urm= vor fi precum [i date referitoare la condi]iile tehnice \n care s-
cita]i conform legii române, deci conform C.p.p. (Titlul V, a realizat videoconferin]a. Procesul-verbal este trimis
Capitolul II, art.175-184). autorit=]ilor statului solicitant, pentru a deveni prob= la dosar.
Luarea declara]iei propriu-zise se face \n prezen]a Important de amintit este faptul c= astfel de activit=]i de
magistratului competent conform C.p.p. român, asistat,
tactic= criminalistic= pot fi realizate [i \n cazul \n care
dac= se impune, de un interpret. Magistratul are obliga]ia,
persoana aflat= pe teritoriul României este \nvinuit/inculpat \n
instituit= prin lege, de a verifica identitatea persoanei audiate,
dosarul aflat \n instrumentare la statul petent. Aceste activit=]i
respectând legea român=. Dac=, \n func]ie de complexitatea
depind \ns= de dou= condi]ii «sine qua non», [i anume:
 \nvinuitul/inculpatul s= consimt= la o astfel de audiere;
cauzei, de pericolul social al infrac]iunii cercetate se impune

 s= existe un acord \ntre autorit=]ile judiciare ale


luarea unor m=suri de protec]ie a martorului sau
expertului, cele dou= state implicate realizeaz= \n strâns=
colaborare un plan de lucru. Declara]ia se ia fie direct, de statului solicitant [i statul solicitat.
c=tre autoritatea judiciar= competent= a statului petent, fie Cre[terea criminalit=]ii, pe plan mondial, atât
indirect, prin intermediul autorit=]ilor române, sub cantitatativ cât [i «calitativ», impune perfec]ionarea continu=
coordonarea [i sub jurisdic]ia statului str=in. Conform legii a standardelor organelor judiciare [i nu numai, care se
statului nostru, martorul va fi asistat de c=tre un interpet, confrunt= direct cu infractorii, atât la nivelul teoretic, cât [i al
dac= este cazul. De asemenea, \n astfel de situa]ii, martorul cuno[tin]elor, dar [i \n ceea ce prive[te partea de dotare
sau expertul se poate prevala de dreptul pe care \l are tehnic=. Este necesar s= se g=seasc= cele mai eficace
,conform Legii procesual penale, [i anume acela de a nu metode [i mijloace de prevenire [i combatere a flagelului
declara nimic, drept ocrotit fie de c=tre Legea român=, fie de infrac]ional de oriunde de pe Glob.

La sfâr[itul lunii mai a.c., Editura “Pinguin Book” din Bucure[ti a realizat o
lucrare de mare valoare teoretic= [i practic= “TRATAT DE
CRIMINALISTIC+”, autor chestor conf. univ. dr. Laz=r
Cârjan, prim-vicepre[edinte al Asocia]iei Criminali[tilor din
România.
Apari]ia acestei lucr=ri este \n sine un eveniment deosebit, cu
atât mai mult cu cât autorul este o personalitate de
remarcabil= autoritate, deopotriv= pentru teoria [i practica
acestei [tiin]e de lung= [i frumoas= tradi]ie \n ]ara noastr=.
Demers [tiin]ific de autentic= elevan]=, de excep]ional=
utilitate atât pentru practicienii de profesie – ca surs=
documentar=– cât [i pentru studen]ii facult=]ilor de
profie – ca material de cercetare [i studiu–, acest tratat
se particularizeaz= prin aceea c=, pentru prima dat=
introduce \ntre capitolele sale referiri consistente la
istoria criminalisticii române[ti [i universale, aspecte
inedite privind raporturile dintre criminalistic= [i
mass-media, conexiunile cu alte [tiin]e de contact,
precum [i o bogat= bibliografie sistematizat= pe domenii de
activitate.
|n acest fel, cele patru componente majore – fundamentale criminalisticii,
tehnica, tactica [i metodologia criminalistic= – se \ntregesc fericit \ntr-o
nou= viziune sistematic=, propunând o manier= pe cât de novatoare, pe atât
de modern= a invastiga]iei criminalistice.
Prof. VASILE L+P+DU{I

CRIMIN ALIS TIC A 41


A si st . un iv . d rd . NI COL AE GRO FU
Si ns p . DANI EL BIC
A. Generalit=]i al investiga]iei sau al manipul=rii probelor dup= ridicarea
Investigarea criminalistic= a sistemelor informatice acestora.
prezint= o serie de particularit=]i care o diferen]iaz= \n mod De asemenea, investiga]ia criminalistic= mai
fundamental de alte tipuri de investiga]ii [i poate fi definit= ca: presupune:
utilizarea de metode [tiin]ifice [i certe de asigurare, strângere,  existen]a unor proceduri pre-definite pentru situa]iile
validare, identificare, analiz=, interpretare, documentare [i \ntâlnite \n practic=;
prezentare a probelor de natur= digital= ob]inute din surse de  anticiparea posibilelor critici ale metodelor folosite, pe
natur= informatic= \n scopul facilit=rii descoperirii adev=rului \n temeiul autenticit=]ii, credibilit=]ii, completitudinii [i afect=rii
cadrul procesului penal. probelor oferite;
Un posibil model de bune practici \n domeniul  posibilitatea repet=rii testelor realizate, cu ob]inerea
investiga]iilor criminalistice de natur= informatic= cuprinde unor rezultate identice;
urm=torii pa[i:  anticiparea problemelor legate de admisibilitatea
Identificarea incidentului - recunoa[terea unui incident [i probelor;
determinarea tipului acestuia. Nu reprezint= efectiv o etap= a  acceptarea faptului c= metodele de cercetare utilizate
investiga]iei criminalistice, dar are un impact semnificativ asupra la un moment dat pot face subiectul unor modific=rii \n viitor.
urm=toarelor etape: |n leg=tur= cu acest ultim aspect, se reliefeaz= o
Preg=tirea investiga]iei - preg=tirea instrumentelor, particularitate a investiga]iei criminalistice a sistemelor
verificarea procedurilor, ob]inerea documentelor ce permit informatice, [i anume modificarea tehnicilor criminalistice \ntr-un
perchezi]ia, etc. timp foarte scurt, modificare dat= de avansul tehnologic extrem
Formularea strategiei de abordare - formularea unei de rapid ce se manifest= la nivel global \n domeniul informaticii.
strategii \n func]ie de tehnologia implicat= [i de posibilele Datorit= avansului permanent al tehnicii de calcul, modul
consecin]e asupra persoanelor [i institu]iilor implicate. Scopul efectiv de realizare a investiga]iilor informatice nu poate fi
formul=rii acestei strategii este s= maximizeze poten]ialul consemnat \n acte normative. Din aceasta cauz=, organiza]iile
ob]inerii de probe relevante minimizând \n acela[i timp impactul r=spunz=toare de aplicarea legii, dezvolt= \n mod continuu
negativ asupra victimei. practici [i proceduri de natur= s= ghideze modul \n care se
Asigurarea probelor - izolarea, asigurarea [i p=strarea realizeaz= investiga]iile, la un anumit nivel al tehnicii. Aspectele
probelor de natur= fizic= [i digital=. Aceasta include \ndep=rtarea prezentate sunt preluate din practica INTERPOL, a SUA [i a
celor care ar putea denatura probele \n orice fel. Marii Britanii [i se concentreaz= mai degrab= pe principiile
Strângerea probelor - \nregistrarea ambian]ei fizice [i investiga]iilor [i mai pu]in pe tehnologii sau instrumente folosite
copierea probelor digitale folosind practici [i proceduri comune [i la efectuarea acestui tip de investiga]ii.
acceptate. B. Preg=tirea membrilor echipei de investiga]ie
Examinarea probelor - examinarea \n profunzime a Natura infrac]iunilor cere ca cercetarea penal= s= se
probelor, \n c=utarea elementelor care sunt \n leg=tur= cu fapta realizeze \n cadrul unei echipe de investigatori. Necesitatea
penal= investigat=. Acest lucru presupune localizarea [i investiga]iei \n echip= reiese din nevoia garant=rii unei
identificarea probelor precum [i documentarea fiec=rui pas, \n obiectivit=]i sporite [i eficiente, derivat= din conjugarea
scopul facilit=rii analizei. competen]elor [i specializ=rilor membrilor echipei. Atât datorit=
Analiza probelor - determinarea semnifica]iei probelor [i caracteristicilor speciale ale echipamentelor ce fac obiectul
relevarea concluziilor cu privire la fapta investigat=. investiga]iei, cât [i a metodelor \ntrebuin]ate \n investigarea
Prezentarea probelor - sintetizarea concluziilor [i criminalistic= a sistemelor informatice, membrii echipei de
prezentarea lor \ntr-un mod inteligibil pentru nespeciali[ti. investigatori trebuie s= posede cuno[tin]e [i aptitudini adecvate
Aceast= sintez= trebuie sus]inut= de o documenta]ie tehnic= specificului investiga]iei.
detaliat=. Se apreciaz= c= un bun investigator trebuie s= posede:
Restituirea probelor - dac= este cazul, returnarea c=tre  cuno[tin]e suficiente asupra tehnicilor informatice, care
proprietarii de drept a obiectelor re]inute \n timpul investiga]iei. |n s= \i permit= s= \n]eleag= filozofia func]ion=rii unui sistem
caz contrar, \n func]ie de prevederile legilor procedurale penale, informatic, s= analizeze documenta]ia tehnic= [i s= apeleze,
se ia m=sura confisc=rii obiectelor. dac= este nevoie, la tehnici informatice evoluate care s=-l ajute
Investigarea criminalistic= a sistemelor informatice \n atingerea scopului urm=rit;
trebuie s= prezinte o serie de caracteristici specifice, necesare  cuno[tin]e suficiente asupra tehnicilor utilizate de
asigur=rii unui grad \nalt de corectitudine a concluziilor firme, \n special asupra sistemelor contabile, pentru a putea
rezultate. Aceste caracteristici sunt: \n]elege caracteristicile sistemelor care ar putea face obiectul
 autenticitate (dovada sursei de provenien]= a unor fraude, astfel \ncât s= poat= stabili atât modul de operare
probelor); cât [i s= dirijeze investiga]ia pân= acolo unde ar putea g=si
 credibilitate (lipsa oric=ror dubii asupra credibilit=]ii [i probele delictului;
solidit=]ii probelor);  cuno[tin]e suficiente asupra tehnicilor de securitate
 completitudine (prelevarea tuturor probelor existente [i intern=, astfel \ncât investiga]ia s= poat= fi efectuat= cu rapiditate
integritatea acestora); [i fiabilitate, [i s= fie \ndreptat= \n direc]ia just=.
 lipsa interferen]elor [i contamin=rii probelor ca rezultat Pe lâng= nivelul de cuno[tin]e al anchetatorilor, au fost

42 CRIMIN ALIS TIC A


reliefate aptitudinile ce trebuie s= existe sau s= fie dezvoltate \n g=site \n calculatorul secretarelor persoanelor investigate.
persoana investigatorilor, pentru ca ace[tia s= poat= conduce E. Prelevarea probelor digitale
ancheta. Astfel, putem aminti: personalitate extrovertit= (datorit= Probele digitale sunt acele informa]ii cu valoare
faptului c=, \n general, speciali[tii \n domeniile tehnice, [i \n doveditoare pentru organele de urm=rire penal= [i pentru
special informatice, posed= mai pu]ine abilit=]i de comunicare instan]ele judec=tore[ti, care sunt stocate, prelucrate sau
inter-uman=), \nclinare spre detaliu (foarte important=, mai ales transmise prin intermediul unui sistem informatic. Ele sunt
având \n vedere specificul probelor electronice: abunden]a definite ca: orice informa]ie cu valoare probant= care este fie
informa]iilor aflate pe un spa]iu de stocare de dimensiuni fizice stocat=, prelucrat= sau transmis= \ntr-un format digital.
reduse; cu toate acestea, este important= p=strarea unei viziuni Probele digitale cuprind probele informatice, probele
de ansamblu asupra anchetei), gândire logic=, comunicare bun= audio digitale, video digitale, cele produse sau transmise prin
(important= mai ales pentru a asigura prezentarea rezultatelor telefoane mobile, faxuri digitale, etc. Una dintre particularit=]ile
investiga]iei \ntr-un mod relevant, atât \n scris, cât [i \n fa]a acestui tip de probe este c= ele, aparent, nu sunt evidente, fiind
instan]ei), obiectivitate. Preg=tirea investigatorilor \n domeniul con]inute \n echipamentele informatice ce le stocheaz=.
infrac]iunilor informatice este o preocupare permanent= a Este nevoie de echipamente de investiga]ie [i de
organelor de cercetare penal= din \ntreaga lume. software-uri specifice pentru a face ca aceste probe s= fie
C. Instrumente necesare investiga]iei disponibile, tangibile [i utilizabile. Un alt aspect este legat de
Investigarea criminalistic= a sistemelor informatice faptul c= astfel de probe sunt foarte “fragile”, \n sensul c= pot fi
necesit= utilizarea unor instrumente specifice. Ca echipamente, modificate sau pot disp=rea foarte u[or, prin metode care de
echipa de investigatori trebuie s= dispun= de medii de stocare a multe ori sunt la \ndemâna f=ptuitorilor. Din aceast= cauz=
datelor, \n cantitate suficient=, [i de calitate superioar=, pentru a investigatorii trebuie s= ia m=suri speciale de protec]ie pentru a
permite copierea acestora de pe sistemul informatic analizat. strânge, p=stra [i examina aceste probe.
|n analiza sistemelor informatice este folosit un num=r P=strarea acestor tipuri de probe a devenit o preocupare
semnificativ de programe de calculator. Cu titlu de exemplu, se crescând= a investigatorilor din \ntreaga lume. Necesitatea
pot men]iona programe pentru copierea exact= a con]inutului uniformiz=rii practicii \n domeniu a dus la elaborarea de
memoriei fizice, pentru analiza [i compararea fi[ierelor, pentru standarde cu privire la probele digitale.
catalogarea con]inutului discului, pentru validarea [i O dat= ajun[i la locul \n care se afl= sistemele
autentificarea matematic= a datelor, pentru recuperarea fi[ierelor informatice ce fac obiectul perchezi]iei, investigatorii se vor
[terse, programe de decriptare sau programe antivirus. Este asigura de accesul la acestea. Recomandarea Consiliului
necesar ca programele de calculator folosite de organele de Europei (95) 13 men]ioneaz= ca necesar= includerea \n
urm=rire penal= s= fie \nregistrate din punct de vedere al legisla]iile na]ionale penale a obliga]iei de a permite accesul la
protec]iei drepturilor de autor apar]inând produc=torilor acestor sistemele informatice, atât din partea celor care r=spund de
programe. acestea, cât [i a oric=ror persoane ce au cuno[tin]= de modul de
D. Rolul suspectului [i al altor persoane func]ionare a acestora. Pe lâng= accesul fizic, aceste persoane
|n timpul investiga]iei, dac= suspectul este prezent, au datoria de a furniza [i informa]ii referitoare la securitatea
organul de urm=rire penal= trebuie s= \mpiedice orice apropiere sistemului, informa]ii care s= permit= investigatorilor accesul la
a acestuia de sistemul informatic. Mai ales dac= suspectul are datele stocate \n sistemele informatice respective. |nainte de a
preg=tire superioar= \n domeniul informatic, acesta poate altera trece la examinarea sistemelor informatice, nu trebuie neglijate
voit datele aflate pe calculatorul s=u, f=r= ca investigatorii s= procedurile criminalistice tradi]ionale de analiz= a spa]iului
poat= sesiza acest lucru. Calculatorul suspectului poate con]ine perchezi]ionat, cum ar fi prelevarea probelor fizice (amprente,
unele comenzi ce pot produce pierderea datelor, comenzi ce pot alte urme materiale).
fi mascate sub numele unor comenzi uzuale ale sistemului de De asemenea, poate avea relevan]= imaginea aflat= pe
operare folosit. ecranul monitorului \n momentul p=trunderii organelor de
Dac= suspectul insist= s= ajute investigatorii \n procesul cercetare penal=. Aceasta poate fi p=strat= prin fotografiere,
de \nchidere a calculatorului sau a procesului de ridicare a filmare. O prim= decizie ce trebuie luat= prive[te analiza
componentelor sistemului, ace[tia pot cere suspectului s= le sistemului informatic la fa]a locului, sau ridicarea acestuia [i
descrie opera]iunile pe care acesta dore[te s= le execute, [i analiza \n laborator. |n luarea acestei decizii, trebuie avute \n
chiar s= le scrie pe hârtie. Investigatorii nu vor urma indica]iile vedere urm=toarele aspecte:
suspectului, ci le vor remite exper]ilor ce efectueaz= analiza • calitatea superioar= a analizei efectuate \n condi]ii de
probelor. Ace[tia vor putea fi avertiza]i \n acest mod de laborator;
eventualele capcane introduse de suspect. • m=sura \n care ridicarea sistemului informatic
De la persoanele prezente la perchezi]ie, sau de la alte afecteaz= activitatea suspectului.
persoane care au cuno[tin]= de modul de operare a sistemului |n acest sens, trebuie re]inute recomand=rile Camerei
informatic respectiv pot fi ob]inute informa]ii importante. Fiecare Interna]ionale de Comer] ce men]ioneaz= regula evit=rii ridic=rii
martor trebuie intervievat asupra modului \n care sunt folosite sistemelor informatice ale \ntreprinderilor, dac= aceasta ar duce
sistemele informatice ridicate. Sunt relevante modalit=]ile de la afectarea desf=[ur=rii activit=]ilor lor normale.
introducere, sortare [i stocare a datelor pe computer, precum [i Urm=toarele criterii sunt utile \n aprecierea
practicile referitoare la diverse aspecte legate de utilizarea lui oportunit=]ii ridic=rii sistemelor informatice:
curent=.  criteriul volumului probelor.
|n cazurile \n care se ancheteaz= incidente legate de Particularitatea sistemelor informatice de a permite
p=trunderea neautorizat= \n sisteme informatice ale unor stocarea unui volum foarte mare de informa]ie \ntr-un spa]iu de
\ntreprinderi, de cele mai multe ori speciali[tii \ntreprinderii- dimensiuni fizice reduse, face ca investiga]ia s= necesite un
victim= sunt cele mai importante ajutoare ale investigatorilor. volum mare de timp pentru ob]inerea probelor relevante. Astfel
Astfel, investigatorii nu trebuie s= foloseasc= tehnici de de cercet=ri pe o perioad= de timp mare pot fi conduse mult mai
p=trundere activ= \n sistem pentru prelevarea probelor, eficient \n laborator.
bucurându-se de sprijinul celor care administreaz= sistemul.  criteriul dificult=]ilor de natur= tehnic=.
|n unele situa]ii speciale, calculatoarele altor persoane,  problema evit=rii distrugerii datelor \n decursul
situate la aceea[i loca]ie pot de]ine probe relevante. De investiga]iei. Analiza sistemelor informatice de c=tre investigatori
exemplu, se citeaz= cazuri \n care documente relevante au fost ce nu au cuno[tin]e suficiente asupra echipamentului sau

CRIMIN ALIS TIC A 43


programelor utilizate poate duce la distrugerea din gre[eal= a permitere a modific=rilor \n pozi]ia “\nchis”.
datelor. Etapa a 4-a: ridicarea propriu-zis=. Ridicarea probelor
 problema reconstituirii sistemului \n laborator. Datorit= trebuie f=cut= cu mult= grij=, evitându-se orice avariere a
variet=]ii foarte mari a componentelor tehnice ale calculatoarelor, componentelor. Este recomandabil= \mpachetarea
pentru ca sistemul s= poat= func]iona corect \n laborator, este componentelor \n ambalajul original, dac= acesta poate fi g=sit,
necesar= ridicarea tuturor echipamentelor prezente la locul sau \n ambalaj special ce asigur= protec]ia electrostatic= a
perchezi]iei. |n cazul ridic=rii par]iale a componentelor sistemului, acestora. De asemenea, toate suporturile magnetice de stocare
este posibil= prezen]a unor incompatibilit=]i fie \ntre a datelor, vor fi ambalate [i sigilate \n a[a fel \ncât accesul la ele
echipamentele sistemului informatic ridicat [i cele din laborator nu este permis, pân= la desfacerea \n laborator.
(de exemplu, incompatibilitatea calculatorului cu echipamentele F. Transportarea [i analizarea probelor digitale \n
periferice - imprimante, etc.), fie \ntre programele de pe sistemul laborator
ridicat [i echipamentele din laborator. Transportarea probelor re]inute trebuie f=cut= cu mult=
O dat= decis= ridicarea sistemului informatic aflat la locul grij=, având \n vedere fragilitatea lor. Este necesar s= fie luate
perchezi]iei, trebuie luate unele m=suri care s= permit= precau]iuni legate de protejarea fa]= de [ocuri fizice, umiditate,
reconstituirea exact= a acestuia \n laborator. |n primul rând, c=ldur= [i mai ales de influen]a undelor electromagnetice. |n
trebuie consemnat modul de aranjare \n spa]iu a echipamentelor leg=tur= cu acest din urm= aspect trebuie evitat= plasarea
sistemului informatic ridicat. Aceasta se poate face fie prin echipamentelor \n apropierea surselor de radia]ii
fotografierea sistemului din toate unghiurile, fie prin filmare video. electromagnetice, cum ar fi aparate de fax, copiatoare, sta]ii
|n procesul de fotografiere sau filmare, este necesar s= radio, telefoane celulare. Este recomandabil= m=surarea cu
se insiste asupra cablajelor ce conecteaz= diferitele componente instrumente speciale a câmpului electromagnetic \n spa]iile unde
ale echipamentului. Consemnarea, \n variant= foto sau video, sunt depozitate echipamentele ridicate.
are relevan]= [i pentru a ar=ta starea \n care se g=sea O dat= aduse \n laborator, componentele trebuie
echipamentul \n momentul ridic=rii, prevenind astfel plângerile asamblate pentru a reconstitui sistemul original. Pentru aceasta
legate de o eventual= deteriorare a acestuia \n decursul se vor folosi fotografiile sau casetele video filmate \nainte de
anchetei. |n procesul de ridicare a componentelor sistemului ridicarea probelor, respectându-se conexiunile originale, precum
trebuie s= fie avut= \n vedere necesitatea p=str=rii integrit=]ii [i [i informa]iile ob]inute de la martori \n leg=tur= cu practicile de
identit=]ii datelor. Orice avariere a suportului pe care se afl= utilizare a sistemului informatic respectiv.
datele duce \n mod inevitabil la distrugerea acestora. Organele Primul pas \n analiza probelor de natur= electronic= este
de cercetare penal= trebuie instruite \n mod special pentru a legat de necesitatea asigur=rii veridicit=]ii lor. Pentru a putea
proteja probele de natur= electronic=. dovedi veridicitatea probelor, este necesar= ambalarea [i
Procedura ridic=rii sistemelor informatice este sigilarea acestora \n modul amintit mai sus.
urm=toarea: Primul pas \n asigurarea protec]iei \mpotriva modific=rii
Etapa 1: \nchiderea sistemului. Dac= sistemul a fost g=sit datelor din sistemele informatice trebuie f=cut chiar \n timpul
\nchis \n momentul p=trunderii investigatorilor, nu trebuie sub nici perchezi]iei, prin luarea m=surilor de protejare fizic= la scriere a
un motiv pornit. Se va proceda \n continuare trecând la celelalte mediilor de stocare.
etape. Dac= sistemul a fost g=sit deschis, el trebuie \nchis pentru Se recomand= ca analiza criminalistic= a con]inutului
a se putea proceda la ridicarea lui. Pentru \nchiderea sistemului discului s= se realizeze pe o copie fidel= a discului original,
se pot folosi urm=toarele procedee: realizat= \n laborator cu ajutorul unor programe [i dispozitive
• deconectarea de la alimentarea cu energie electric=; speciale. Procedeul nu presupune doar copierea tuturor fi[ierelor
• \nchiderea conform procedurii normale. aflate pe disc, ci a \ntregului con]inut al discului, sector cu sector,
Prima alternativ= este de preferat \n cazul \n care inclusiv fi[ierele temporare, fi[ierele de schimb, fi[ierele [terse,
investigatorul nu are cuno[tin]e de informatic=. Unele chiar informa]ia aflat= pe por]iunile avariate ale discului, etc. O
calculatoare dispun de surse de alimentare neinteruptibile (UPS). asemenea copiere de aceast= natur= se realizeaz= cu ajutorul
|n acest caz, pe lâng= deconectarea de la sistemul de alimentare unor programe speciale. Se recomand= realizarea a dou= copii,
cu energie electric=, trebuie oprit [i acest sistem. Deconectarea pe una dintre ele realizându-se analiza propriu-zis=, cealalt= fiind
nu va produce, \n cele mai multe cazuri, pierderea de date, dar o copie de rezerv=.
poate evita [tergerea unor informa]ii relevante, cum ar fi fi[ierele Copierea trebuie realizat= dup= un procedeu demn de
temporare, care se pot [terge \n cadrul procesului normal de \ncredere. Pentru a putea avea aceast= caracteristic=, copierea
\nchidere a calculatorului. trebuie:
Cea de-a doua alternativ= este de preferat atunci când • s= asigure posibilitatea verific=rii de c=tre ter]i; instan]a
calculatorul este conectat \n re]ea, sau atunci când investigatorul de judecat= sau partea advers= trebuie s= poat= s= verifice
este asistat de o persoan= ce are cuno[tin]e asupra modului de acurate]ea copiei realizate.
func]ionare a sistemului respectiv, precum [i asupra procedurilor • s= aib= ca rezultat copii sigure, ce nu pot fi falsificate.
ce sunt folosite pentru \nchiderea lui. Este recomandat= consemnarea detaliat= a \ntregului
Etapa a 2-a: etichetarea componentelor. |n cazul \n proces de copiere, indicând echipamentele, programele [i
care se impune dezasamblarea, fiecare component= a sistemului mediile de stocare utilizate.
trebuie etichetat= \nainte de modificarea configura]iei \n vederea P=strarea \n siguran]= a probelor se realizeaz= \n primul
ridic=rii probelor. |n cazul cablurilor, se eticheteaz= atât cablul, rând prin copierea con]inutului sistemelor informatice originale, [i
cât [i suporturile de unde a fost debran[at. |n cazul existen]ei desf=[urarea investiga]iei criminalistice asupra unei copii de
unor suporturi care nu au conectate cabluri, este recomandabil lucru, având acelea[i caracteristici cu originalul.
ca s= fie etichetate “neocupat”. Se poate realiza [i o schi]= a Ca o metod= de siguran]= \n plus, se poate realiza
componentelor, cu precizarea simbolurilor folosite pentru autentificarea matematic= a con]inutului unui mediu de stocare,
etichetare. fie el hard-disc sau dischet=, mediu optic, etc. Acest procedeu
Etapa a 3-a: protejarea la modificare. Toate suporturile const= \n realizarea prin procedee matematice a unei imagini a
magnetice de stocare a datelor trebuie protejate \mpotriva mediului de stocare respectiv, imagine ce poate servi ca referin]=
modific=rii con]inutului lor. Unele tipuri de hard-discuri au \n cazul \n care este contestat= integritatea acestuia.
contacte speciale care realizeaz= protejarea la scriere. |n cazul Autentificarea se realizeaz= cu ajutorul unor programe speciale
dischetelor, protejarea se va face prin mutarea martorului de ce ofer= un grad de siguran]= de 1 la câteva milioane.

44 CRIMIN ALIS TIC A


Chestor principal drd. IANCU {TEFAN
Prof. VASILE L+P+DU{

|
copii) pe care i-au legat la gur= cu fâ[ii dintr-un cear[af [i
nceputul mileniului trei ne demonstreaz= c= i-au amenin]at cu pistolul s= spun= unde sunt bijuteriile din
actele de violen]= au devenit un pericol social aur [i banii. |ntrucât M=rgean Ileana a \ncercat s= opun=
destul de mare. |n scopul ob]inerii de bunuri [i rezisten]=, a fost \mpu[cat= mortal \n zona toracic=.
bani, grupuri de infractori, bine organizate, au trecut la Dup= executarea unor fotografii de ansamblu asupra
studierea unor persoane de]in=toare de asemenea valori, iar imobilului din strada R=zboieni nr. 156 [i a locului de acces
\n urma datelor [i informa]iilor ob]inute [i-au pus planurile \n \n interiorul cur]ii, criminali[tii au examinat exteriorul cl=dirii,
aplicare, recurgând la acte criminale. Au fost cazuri când prilej cu care a constatat c= firul telefonic de sub copertina
infractorii au recurs la torturarea victimelor [i la folosirea casei a fost t=iat, iar u[a de la intrare a fost for]at=, inclusiv
armelor de foc pentru a intra \n posesia obiectelor de valoare sistemul de asigurare (foto 1-6).
[i a unor sume de bani. |n acest fel a procedat un grup de
infractori care, \n noaptea de 3/4 septembrie 2004, au
p=truns \n locuin]a familiei de rommi M=rgean Ileana, din
municipiul Gala]i, strada R=zboieni nr. 38, unde i-au legat pe
membrii familiei [i au exercitat acte de violen]= asupra lor
pentru a le spune locul unde ]in obiectele din aur [i banii. Pe
timpul actelor de tortur= folosite de f=ptuitori, M=rgean Ileana,
53 ani a decedat.
La scurt timp, respectiv \n ziua de 9 septembrie, un
caz asem=n=tor a avut loc [i pe raza ora[ului Pecica din
jude]ul Arad.
|n vederea solu]ion=rii acestor cazuri, Inspectorului
General al Poli]iei Române \mpreun= cu cele dou=
inspectorate jude]ene de poli]ie, [i nu numai, au organizat [i Foto 1

desf=[urat un complex de activit=]i investigative care, ulterior,


[i-au dovedit pe deplin eficien]a, grupul de infractori fiind
deferi]i justi]iei.

Alert= la Poli]ia g=l=]ean=

|n diminea]a de 4 septembrie 2004, Poli]ia g=l=]ean= a


intrat \n alert=. Dispeceratul a fost sesizat telefonic de o femeie
c=, \n noaptea trecut= un grup de indivizi masca]i au p=truns \n
casa familiei M=rgean Ileana [i, prin acte de violen]=, au ucis-
o pe aceasta, dup= care au sustras bani [i aur.
Imediat, la locul faptei s-a deplasat o echip= complex=
de cercetare condus= de un procuror criminalist. Totodat=, la Foto 2
nivelul conducerii I.P.j. Gala[i s-au luat m=suri de trimitere \n
zon= a unor for]e poli]iene[ti pentru a participa la realizarea
unor activit=]i operative \n vederea identific=rii [i prinderii
infractorilor.
Dup= ce membrii echipei complexe s-au informat
asupra evenimentului petrecut, procurorul criminalist a stabilit
un plan de efectuare a cercet=rii locului faptei, ]inând seama
de particularit=]ile pe care le prezenta acest caz.
Din declara]iile membrilor familiei M=rgean [i a unor
vecini ai acestora a rezultat c= patru b=rba]i necunoscu]i,
masca]i cu ciorapi de dam= (culoare neagr=) [i cu m=nu[i
chirurgicale pe mâini, având asupra lor cu]ite, un aparat de
electro[ocuri [i un pistol, au p=truns \n locuin]=. Aici se aflau
M=rgean Ileana [i [apte persoane din familia sa (3 adul]i [i 4 Foto 3

CRIMIN ALIS TIC A 45


Foto 8

Foto 4
Foto 9
Foto 5
|n toate camerele imobilului obiectele erau r=v=[ite,
unele dintre ele fiind t=iate cu cu]ite (foto 7-9).
Cadavrul victimei se afla dezbr=cat pân= \n zona

Foto 6
Foto 10

Foto 7 Foto 11

46 CRIMIN ALIS TIC A


• audierea membrilor familiei M=rgean pentru aflarea
semnalmentelor f=ptuitorilor, ]inuta vestimentar=, modul de
ac]iune;
• culegerea de date [i informa]ii \n leg=tur= cu familia
M=rgean (mod de via]=, averea pe care o de]ine [i
provenien]a acesteia);
• studierea rapoartelor \ntocmite de agen]ii de siguran]=
public= [i ai poli]iei rutiere cu privire la persoanele [i
autoturismele depistate \n noaptea de 3/4 septembrie 2004;
• verificarea punctelor de trecere – bac care
traverseaz= fluviul Dun=rea dinspre [i spre jude]ul Tulcea din
Gala]i [i Br=ila pentru a se stabili dac= s-au efectuat curse la
Foto 12
comand= \n noaptea respectiv=;
• efectuarea de verific=ri [i investiga]ii \n rândul rudelor
toracelui, având o plag= \mpu[cat=, iar pe mâini excoria]ii victimei, domiciliate \n municipiile Tulcea [i Br=ila pentru a se
(foto 10-12). stabili eventualele st=ri conflictuale existente \ntre acestea;
De la fa]a locului s-au ridicat \n vederea examin=rilor • identificarea [i cercetarea persoanelor care au lucrat
\n laboratoarele criminalistice: capetele firului telefonic t=iat; la construirea vilei familiei M=rgean;
un fragment de m=nu[= chirurgical= cu dou= degete; c=ma[a • stabilirea numerelor celor dou= telefoane mobile
de noapte apar]inând victimei, cu orificiul de p=trundere a sustrase de f=ptuitori;
glon]ului; mai multe buc=]i de tifon [i fâ[ii de cer[af ce • trimiterea spre analiz= la Institutul de Criminalistic=
prezentau noduri. De asemenea, s-au prelevat 33 fragmente al I.G.P.R. a fragmentului de m=nu[= chirurgical= [i a
de urme papilare. glon]ului extras din victim= pentru stabilirea amprentei
|ntrucât majoritatea membrilor familiei M=rgean aveau genetice [i efectuarea expertizei balistice;
deficien]e de vorbire [i alte tare psihice sau fizice, procurorul • zilnic, la nivelul conducerii Inspectoratului de poli]ie,
[i poli]i[tii nu au putut stabili cu certitudine ce bunuri au \n prezen]a procurorului criminalist, analiza rezultatelor
disp=rut din locuin]=. Cu aproxima]ie, ace[tia au aflat c= au ob]inute [i stabilirea de noi activit=]i investigative.
fost sustrase: dou= telefoane mobile; un aparat de fotografiat; |ncepând cu data de 11 septembrie 2004, cadre ale
o br=]ar=, un inel de dam=, un l=n]i[or [i o pereche de cercei Poli]iei g=l=]ene au ]inut o leg=tur= permanent= cu I.P.J.
(toate din aur). Arad, care a cominicat c=, \n noaptea de 10 septembrie, pe
Cu prilejul autopsierii cadavrului, medicii legi[ti au raza localit=]ii Pecica, a avut loc o crim= cu mod de operare
constatat c= “moartea victimei a fost violent= [i s-a asem=n=tor, unde s-a folosit o arm= cu acela[i calibru de 5,6
datorat unei pl=gi \mpu[cate \n zona toracic= cu pl=gi mm, victima fiind Singerean Anca, 49 ani. Din cercet=rile
transfixiante lob inferior pulmonar stâng, esofag [i efectuate la locul faptei s-a stabilit c= femeia a fost \mpu[cat=
cardio-pericardic= cu hemotorax bilateral, hemopericard \n zona abdominal=, iar \n câmpul infrac]ional s-a descoperit
[i anemie acut= consecutiv= produs= prin \mpu[care cu tubul cartu[ului.
arm= de foc cu glon]”. Din corpul victimei medicii legi[ti au |n urma activit=]ilor prev=zute \n planul men]ionat, s-a
extras un proiectil, care a fost trimis spre examinare reu[it stabilirea, \n principal a urm=toarelor aspecte:
speciali[tilor din cadrul Laboratorului de balistic=. • persoana care a folosit pistolul era \n vârst= [i avea
Profesionalism [i inteligen]= \n lupta cu infractorii pe um=r o geant= din pânz= de culoare neagr= cu fermoar,
Datele [i informa]iile ob]inute pe timpul cercet=rii tip diplomat;
locului faptei [i al activit=]ilor investigative desf=[urate de • familia M=rgean era cunoscut= c= de]ine \n locuin]=
poli]i[ti \n cartier au fost analizate de procurorul criminalist [i bunuri de valoare (aparatur= electronic=, bijuterii din aur etc.)
membrii echipei complexe de cercetare, concluzionându-se [i o important= sum= de bani. Aceste valori au fost acumulate
c= omorul a avut ca mobil jaful. S-au stabilit dou= ipoteze: din practicarea cer[etoriei \n Fran]a de c=tre unii dintre
• crima a fost comis= \n scop de jaf, iar f=ptuitorii membri familiei;
puteau fi din rândul rromilor dobrogeni care cuno[teau c= • \n luna iulie 2004, autori necunoscu]i au \ncercat s=
familia M=rgean de]ine la domiciliu aur [i valut=; taie gratiile la camera unde familia M=rgean ]inea depozitate
• crima a fost s=vâr[it= de persoane ce puteau fi din bunuri de valoare, prilej cu care firul telefonic a fost t=iat \n
rândul infractorilor cunoscu]i cu asemenea mod de operare [i acela[i loc. La acea dat=, M=rgean Ileana nu a reclamat
care au ac]ionat la “pont”; tentativa de furt, având team= c= organele poli]iei i-au la
|n baza acestor ipoteze, la nivelul conducerii I.P.J. cuno[tiin]= despre bunurile ob]inute din cer[etorie sau alte
Gala]i s-a \ntocmit un plan cu activit=]ile care urmau s= se infrac]iuni.
desf=[oare [i poli]i[tii angrena]i \n executarea acestora. Sunt Despre acest aspect, un ofi]er de poli]ie a aflat c=, la
semnificative urm=toarele activit=]i: sfâr[itul lunii iulie 2004, paznicul de noapte de la {coala
• prelucrarea evenimentului cu \ntregul efectiv al general= nr. 19, situat= \n vecin=tatea familiei Mergean, a
Poli]iei Jude]ene; observat un autoturism “Dacia 1300”, nr. GL-02-KSV, care
• transmiterea unor date despre eveniment la toate circula cu luminile stinse, a oprit \n apropierea [colii. La scurt
inspectoratele de poli]ie; timp, din acesta au coborât patru persoane, iar dup= ce au
• constituirea unor echipe de investigatori din cadrul luat mai mul]i saci din portbagaj s-au deplasat spre strada
Serviciului Operativ de Investiga]ii [i Serviciului Investiga]ii R=zboieni. Când s-au re\ntors, persoanele respective nu
Criminale pentru a continua activit=]ile investigative \n aveau obiecte asupra lor. Apoi au plecat cu aceia[i ma[in=
cartierul g=l=]ean unde s-a produs crima; tot cu luminile stinse. Ulterior, s-a stabilit c= ma[ina apar]inea
• desf=[urarea de activit=]i informative \n rândul lui {erban Maricel, 33 ani, din comuna Gohan, jude]ul Gala]i.
rromilor b=nui]i de comiterea unor infrac]iuni; • Trecându-se la verificarea informa]iei men]ionate,

CRIMIN ALIS TIC A 47


poli]i[tii au aflat c= {erban Maricel se ocup= cu transportul, for]area sistemelor de \nchidere.
contracost oric=rei persoane când era solicitat. Din discu]iile S-a luat m=sura ca Gean= Petric= s= fie adus la I.P.J.
purtate cu acesta a rezultat c=, la sfâr[itul lunii iulie 2004, la Gala]i [i confruntat cu probele administrate. Acesta a
solicitarea lui Racovi]= Adrian, zis “Racovel”, 26 ani, din recunoscut c= la ini]iativa sa, \ntrucât nu-i reu[ise prima
municipiul Tecuci, \mpreun= cu trei indivizi s-au deplasat \n \ncercare de spargere a locuin]ei familiei M=rgean, l-a
municipiul Gala]i, unde el i-a a[teptat \n zona comiterii contactat pe “Nicu” (Dimofte Nicolae Toma) care locuia f=r=
tentativei de furt din locuin]a familiei M=rgean. forme legale \n Bucure[ti, pe care \l cunoscuse \n
Cei trei indivizi au fost identifica]i \n persoana Penitenciarul Aiud, c=ruia i-a prezentat valoarea “pontului”
numi]ilor: Cobzaru Ciprian (34 ani), Laz=r {tafan (41 ani) [i din Gala]i, amplasamentul locuin]ei, posibilit=]ile de
Gean= Petric= (27 ani), to]i cunoscu]i cu antecedente penale, p=trundere, num=rul membrilor familiei [i alte date.
care au recunoscut \n fa]a anchetatorilor c= au \ncercat s= De asemenea, Gean= Petric= a mai relatat c= cei trei
taie gratiile la fereastra camerei unde erau depozitate colete prieteni ai lui “Nicu”, participan]i la comiterea faptelor aveau
cu obiecte de valoare [i bijuterii din aur, dar au renun]at. porecle de “Dorel”, “Ic=” [i “Chelie”.
Informa]ia a fost dat= de Gean= Petric= care \i Cu sprijinul Direc]iei de Investiga]ii Criminale din
cuno[tea pe cei din familia M=rgean. I.G.P.R, o echip= operativ= a Poli]iei g=l=]ene a organizat
Despre faptele petrecute \n noaptea de 3/4 septembrie supravegherea locuin]ei lui “Nicu” din Bucure[ti, reu[indu-se
2004 cei \n cauz= au sus]inut c= nu sunt ei autorii, fiecare prinderea acestuia [i a lui “Dorel” (Dume Dorel, cu domiciliul
declarând locul unde se afla \n acel moment. Fa]= de afirma]iile \n comuna F=c=ieni, jude]ul Ialomi]a), participant la faptele
pe care le-au f=cut, anchetatorii le-au adus la cuno[tin]= c= a din municipiul Gala]i. De[i au negat comiterea acestor fapte,
doua zi urmeaz= s= fie testa]i cu tehnica poligraf. \n fa]a probelor administrate cei doi le-au recunoscut, iar
De asemenea, cu aprob=rile necesare s-a luat m=sura despre “Ic=” [i “Chelie” au declarat c= \i cunosc doar dup=
ascult=rii telefoanelor mobile, ale celor patru suspec]i. porecle. |n urma investiga]iilor \ntreprinse, [i ace[tia au fost
La data stabilit=, Gean= Petric= nu s-a prezentat la identifica]i: “Chelie” s-a stabilit c= se nume[te Simo[ Adrian,
testarea poligraf, disp=rând din localitate. Pentru acest motiv iar “c=” se nume[te P=l=ngeanu Adrian Ioan. La locuin]a
a fost dat \n urm=rire general=. primului, situat= \n Bucure[ti, a fost g=sit un aparat pentru
|nainte de a fi supus test=rii poligraf, Laz=r {tefan a electro[oc cu caracteristici asem=n=toare celui folosit cu
relatat c=, \n diminea]a zilei de 4 septembrie 2004, s-a prilejul comiterii faptelor din municipiul Gala]i. O perioad= de
prezentat la domiciliul s=u Gean= Petric=, \nso]it de patru timp P=l=ngeanu s-a sustras cercet=rilor, fapt pentru care a
indivizi care p=reau a fi din municipiul Ploie[ti sau din fost dat \n urm=rire general=. Ulterior, a fost prins la P.P.T.
Capital=. Unul dintre ace[tia i-a dat o br=]ar= [i un inel, Bor[ \n timp ce \ncerca s= p=r=seasc= ]ara.
ambele din aur, pentru a le vinde, lucru pe care l-a [i f=cut, Cei doi au recunoscut [i ei faptele s=vâr[ite, \n
ob]inând pe ele 4 milioane lei. complicitate cu ceilal]i, la propunerea lui Gean= Petric=.
|n aceea[i zi, trei dintre ei au mers la autogara Tecuci Probele administrate fiind indubitabile.
de unde au plecat cu un autobuz \ntr-o direc]ie necunoscut=. Cu ocazia cercet=rilor, Dume Dorel a recunoscut c=,
De asemenea, Laz=r {tefan a re]inut semnalmentele [i ]inuta \n noaptea de 9/10 septembrie 2004, \mpreun= cu Dimofte
vestimentar= a indivizilor, unul dintre ei având vârsta de Nicolae Toma, au comis crima din ora[ul Pecica, jude]ul
aproximativ 60 de ani, c=ruia i se spunea “Nicu”, [i purta pe Arad, asupra victimei Singerean Ana, folosind \n ambele
um=r o geant= din pânz= de culoare neagr=. cazuri aceia[i arm=.
• |n baza datelor men]ionate, poli]i[tii din Serviciul de Apoi, au aruncat obiectul crimei \n râul Mure[. Arma a
Investiga]ii Criminale au reu[it recuperarea br=]=rii [i inelului fost g=sit= la locul indicat de Dume Dorel, fiind trimis= la
din aur de la persoanele la care au fost vândute. Totodat=, Institutul de Criminalistic= pentru efectuarea expertizei balistice.
echipe de poli]i[ti au intensificat activit=]ile de c=utare a lui Cei cinci autori ai infrac]iunilor de tâlh=rie [i omor
Gean= Petric=. deosebit de grav au fost deferi]i Justi]iei (Dimofte Nicolae
|n coperare cu I.P.J. Vrancea, acesta a fost depistat \n Toma, Dume Dorel, Simo[ Adrian, P=l=geanu Adrian Ioan [i
municipiul Foc[ani unde locuia temporar mama sa. Cu prilejul Gean= Petric=). La probarea vin=v=]iei celor \n cauz=, un rol
re]inerii, cel \n cauz= avea asupra sa o geant= de vioaj cu mai important l-au avut [i expertizele criminalistice [i rapoartele
multe bunuri provenite din furturi [i un instrumentar pentru de constatare tehnico-[tiin]ifice.

S I M P O Z I O N I N T E R N A } I O N A L
Asocia]ia Criminali[tilor din România [i Institutul de Criminalistic= din Inspectoratul
General al Poli]iei Române vor organiza \n zilele de 26 [i 27 octombrie 2005,
Simpozionul cu tema: “Evolu]ia Tehnicilor de identificare criminalistic=”. Lucr=rile
manifest=rii se vor desf=[ura \n Bucure[ti la Centrul Cultural al Ministerului
Administra]iei [i Internelor.
|n cazul c= cei interesa]i doresc s= prezinte comunic=ri pe tema men]ionat=, \i rug=m
s= ne comunice, pân= la data de 15 august a.c., titlul materialului [i o sintez= a
con]inutului acestuia. Comunicarea nu trebuie s= dep=[easc= 7-8 pagini.
Aspecte de detaliu pot fi date la telefoanele: 208 25 25/20636
(comisar [ef Gabriel }\ru [i subcomisar Cri[an Mucenic L=zureanu)
[i mobil: 0740 060 096 (Vasile L=p=du[i)

48 CRIMIN ALIS TIC A