Sunteți pe pagina 1din 48

Chestor de poli]ie prof univ dr.

LAZ+R CÂNJAN

D
dr. Marius Sala, \n prezent academician, vicepre[edinte al
e-a lungul timpului, practica judiciar= a confirmat Academiei Române, directorul Institutului de Lingvistic=
faptul c= \n s=vâr[irea unor infrac]iuni se “Iorgu Iordan [i Alexandru Rosetti”.
folosesc metode rafinate, precum [i procedee [i La solicitarea Asocia]iei Criminali[tilor din România,
mijloace tehnice dintre cele mai moderne. Exist= nu pu]ine cazuri reputatul academician, domnul Marius Sala, a acceptat s=
\n care infractorii comit faptele \n a[a fel \ncât s= lase impresia c= fie pre[edinte de onoare al Consiliului [tiin]ific al Revistei
acestea ar avea la baz= cauze obiective, \[i creeaz= diferite Române de Criminalistic=, publica]ie acreditat= de Consiliul
alibiuri sau iau m=suri de distrugere a urmelor, ori folosesc Na]ional al Cercet=rii [tiin]ifice din \nv=]=mântul Superior.
substan]e care s= \ngreuneze activitatea de descoperire, dar mai Prezen]a domniei sale \n Consiliul [tiin]ific va contribui la
ales de strângere a probelor atât de necesare \n dovedirea cre[terea prestigiului [colii române[ti de criminalistic=, atât \n
faptelor. De aceea, se impune ca organele judiciare s= ]ar=, cât [i \n str=in=tate, precum [i la dezvoltarea cercet=rii
foloseasc= cele mai moderne tehnici [i metode criminalistice \n [tiin]ifice \n domeniu.
lupta pe care o desf=[oar= \mpotriva criminalit=]ii.
|nc= de la \nfiin]area sa, Institutul de Criminalistic= a Momente din via]a academicianului Marius Sala
acordat o aten]ie deosebit= studiilor [i cercet=rilor \n domeniu,
punând la dispozi]ia justi]iei noi metode [i procedee [tiin]ifice |n discursul de recep]ie, cu titlul “Cei doi stâlpi ai
originale, prin care se pot ob]ine mijloace de prob= ce contribuie \n]elepciunii”, rostit la Academia Român=, \n ziua de 6 ianuarie
la solu]ionarea cauzelor penale. 2006, academicianul Marius Sala [i-a prezentat momente
Unul dintre mae[trii Criminalisticii Române[ti, cu merite importante din via]a sa. Cu acest prilej a evocat pe doi dintre
deosebite \n cercetarea [tiin]ific= [i nu numai, a fost generalul mae[tri s=i, care au fost membri ai Academiei Române: Iorgu
post mortem dr. Ion Anghelescu, care a f=cut o adev=rat= Iordan [i Alexandru Rosetti, numindu-i “stâlpi ai \n]elepciunii”.
revolu]ie \n criminalistica româneasc=. A fost primul criminalist Din con]inutul acestui discurs, apreciat de to]i participan]ii, vom
care s-a preocupat [i a descoperit metoda de expertiz= a vocii [i reda câteva paragrafe:
vorbirii \n limba român=, demonstrând caracterul [tiin]ific al “…. Iorgu Iordan [i Alexandru Rosetti n-au fost singurii mei
acestei metode \n cadrul procesului judiciar. Mai mult chiar, prin profesori de lingvistic=; Al. Graur, E. Petrovici [i I. Coteanu sunt
procedeele sale, care au drept scop stabilirea autenticit=]ii nume pe care le evoc cu pl=cere (to]i trei au fost membrii ai
fonogramei \n litigiu sau depistarea unor falsific=ri, expertiza Academiei Române). I-am ales \ns= pe cei doi fiindc= lumea
vocii [i vorbirii contribuie efectiv la garantarea aplic=rii practice a academic= \i consider= creatori de [coal=.
principiului prezum]iei de nevinov=]ie. Metoda men]ionat= are Sunt personalit=]ile care au dominat lingvistica
aplica]ii [i \n procesele civile, chiar [i \n cazurile când ac]iunea româneasc= dup= al Doilea R=zboi Mondial. Academicianul
civil= se judec= independent de cea penal=. Pentru rezultatele Eugen Simion i-a caracterizat sugestiv prin «incompatibilul
sale \n domeniul cercet=rii, \n ziua de 14 noiembrie 1972, stare]» pe Iorgu Iordan [i «marele grec» pe Al. Rosetti. Unul era
Consiliul Na]ional pentru [tiin]= [i Tehnologie, Oficiul pentru moldovean, «]=ran» din p=r]ile Tecuciului, cel=lalt era muntean,
Inven]ii [i M=rci din România, i-au acordat certificat de inventator descendent din boieri greci. |i consider mae[tri mei
pentru inven]ia “Metoda de identificare a persoanelor dup= incontestabili…
voce [i vorbire \n limba român=”. La revenirea \n facultate [tiam de existen]a viitorului meu,
|n cei doi ani ai cercet=rii [tiin]ifice fundamentale [i \n maestru Al. Rosetti ca fiind «un nume adunat pe-o carte.
efectuarea experimentelor, autorul a primit un sprijin deosebit de Profesorul meu de limba român= de la Beiu[, \mi ar=tase Istoria
la Institutul de Lingvistic=, \ndeosebi de la cercet=torul de atunci limbii române. Primul meu asistent de lingvistic= m-a prezentat,

CRI MI NA LI STI CA 3
\ntr-o pauz=, «marelui grec». La catedra de limba român= am |ncepusem \ntre timp s= m= ocup de iudeospaniola din
\ntâlnit un b=rbat frumos, de 56 de ani, \mbr=cat \ntr-un costum Bucure[ti, a c=rei existen]= mi-o semnalase Emil Petrovici. Am
gri cu jiletc=, \n buzunarul c=reia avea un ceas pe care \l scotea aflat atunci câte lucruri [tia despre istoria limbii spaniole (de
destul de des. M-a studiat cu privirea p=trunz=toare pe care altfel, datorit= lui s-a reluat [i predarea limbii [i literaturii spaniole
aveam s-o cunosc foarte bine peste ani. M-a \ntrebat unde am la Universitatea din Bucure[ti).
f=cut liceul [i ce vreau s= studiez. Ochii i s-au luminat când a Dup= trei ani de la data public=rii primei mele lucr=ri de
aflat c= m= interesa folclorul pentru c= \n tinere]e se ocupase [i iudeospaniol=, m-a chemat la direc]ie [i mi-a spus: «Locul meu
el de folclor… La sfâr[itul primului an de \nv=]=mânt (iunie este la romanistic=, nu la dialectologie. Te gânde[ti pân= mâini
1952), Al. Rosetti [i al]i profesori au fost izgoni]i din facultate. [i-mi dai r=spunsul» (eu lucram la sec]ia de fonetic= [i
L-am re\ntâlnit dup= câteva luni, \n februarie 1953, la institut, dialectologie condus= de Rosetti). Aproape n-am dormit toat=
unde am ajuns s= lucrez, chiar dac= eram student la sec]ia de noaptea, dar a doua zi i-am confirmat c= accept propunerea.
fonetic= [i dialectologie condus= de el. De[i data oficial= a trecerii mele de la sec]ia condus= de Rosetti
La institut a \nceput marea mea c=l=torie \n lingvistic= era 1 ianuarie 1960, au urmat luni de zile \n care trecerea a fost
al=turi de maestrul meu. La sec]ia respectiv= el crease o mai dificil= decât cea la economia de pia]=. Continuam s= merg
atmosfer= [i un model de lucru [i de via]=. Am \nv=]at atunci c= zilnic la Rosetti, cu care colaboram ca secretar [tiin]ific de
trebuie zilnic s= cite[ti. Am \nv=]at atunci c= trebuie s= [tii ce [i redac]ie la publica]ii conduse de el, mai ales c= Iordan pleca la
cum se cerceteaz= \n lume. Am mai spus-o [i nu voi \nceta s= prânz la Academie, unde era vicepre[edinte. Binevoitorii \l
afirm c= Rosetti a fost mereu preocupat de nou. informau c= nu lipseam de la Rosetti. Uneori, pe când se uita \n
Una din cele mai mari satisfac]ii personale a fost c=, \n hârtiile de pe birou, deci cu un ton mai blajin, alteori uitându-se
anul 1958, la trei ani de la terminarea facult=]ii, Rosetti a trimis la mine, dar nu cu mânie, ci cu un fel de gelozie, [i ca la scenele
dou= articole ale mele la Revue de linguistique romane. Revista de gelozie, uneori mai r=spicat, alteori mai indulgent, \mi
publica numai lucr=ri ale membrilor Societ=]ii de Lingvistic= spunea: «Ce cau]i, dom’le, la Ros=tti? pierzi vremea acolo» sau
Romanic=. Când i-am atras aten]ia asupra acestui fapt, mi-a zis: «N-ai ce \nv=]a acolo» Frecven]a acestor repro[uri cre[tea.
«S= te primeasc= \n societate!» era obsedat de ideea public=rii Norocul meu a fost c= a trebuit s= preg=tim cele dou= congrese
\n limbi str=ine. Aceasta l-a f=cut s= ini]ieze [i s= conduc= o interna]ionale de lingvistic= (1967 [i 1968). Pentru un timp,
revist=, Bulletin linguistique (1933-1948), la care erau invita]i s= Iordan nu avea de ce s=-mi repro[eze c= m= v=d cu Rosetti,
colaboreze [i lingvi[ti str=ini. De aceea, a suferit profund când a fiindc= \i r=spundeam c= m= duceam pentru congres.
fost suprimat=, mai mult decât la acuza]iile de cosmopolitism din Ajunsesem chiar s= vin s=-i transmit tot felul de idei din partea
presa vremii. lui Rosetti, motiv pentru care uneori remarca: «Foarte bini,
La institut am devenit colaboratorul lui Rosetti pe mai Ros=tti se prisepi la organizare.» Era dispus s= cear= chiar
multe planuri: secretar de redac]ie la «Studii [i cercet=ri «parali» pentru congres, mai ales dac= i se spunea unde s= dea
lingvistice» [i «Revue (roumaine) de linguistique» (Rosetti era telefon (mai pu]in era de acord când Rosetti m= trimetea la el s=
redactor responsabil); am preg=tit \mpreun= «Omagiul lui Iorgu cer bani pentru sec]ia lui).
Iordan la 70 de ani»; organizam sau coordonam diverse ac]iuni: Niciodat= n-a fost de acord cu “amorul” dintre mine [i
monografia graiului de pe Valea Bistri]ei, volumele pentru Rosetti. Pân= la urm= s-a consolat, mai ales c= dovedisem
Congresele de lingvistic= din str=in=tate. Cea mai mare ata[ament fa]= de sectorul de limbi romanice pe care \l crease [i
\ncredere mi-a ar=tat-o când Al. Rosetti m-a numit (el [i Iorgu al c=rui secretar m= pusese (\n anul 1967 m-a numit chiar [ef de
Iordan) secretar al Comitetului de organizare ale celor dou= mari sector; dup= unele zvonuri, \n parte á contre coeur). |n discu]iile
Congrese de la Bucure[ti, cu mii de participan]i (al X-lea zilnice f=cea referiri la Rosetti ori de câte ori avea ocazia, [i, har
Congres Interna]ional al Lingvi[tilor – 1967 [i al XII-lea Congres Domnului! Ocaziile nu lipseau; nu totdeauna acestea erau
Interna]ional de Lingvistic= Romanic= – 1978). Am «pierdut» doi cordiale. Iat= de ce am fost [ocat [i nu voi uita niciodat= c= \ntr-
ani din via]= cu organizarea lor, dar am \nv=]at tot ce trebuie o diminea]= de duminic= din septembrie 1986, fiind \n vizit= la
f=cut \n astfel de cazuri. Congresele \l aveau ca pre[edinte pe el, m-a \ntrebat ce mai e nou. Eram dup= vacan]= [i dup=
Iorgu Iordan, dar «creierul» era Al. Rosetti, \n calitatea sa de cutremurul din august. Am \nceput s= povestesc diverse
secetar general. \ntâmpl=ri. Printre acestea i-am spus ceva care suna cam a[a:
Pe scurt, am \nv=]at de la Al. Rosetti arta «M-a redescoperit profesorul Rosetti». M= refeream, cu o
managementului, pe care o folosesc [i ast=zi, \n economia de anumit= intona]ie, amestec de pl=cere [i repro[, la faptul c=
pia]=. Am absolvit cu brio aceste cursuri speciale: certificatul a Rosetti se entuziasmase de diverse lucr=ri, pe care le ini]iasem
constat \n botezarea mea cu numele de Deaculea… Discu]ia cu la sectorul de limbi romanice. Iordan, care era \ntins \n pat,
Rosetti \ncepea de fiecare dat= cu: «Draculea, ce mai e nou?» \mbr=cat cu pantaloni [i o vest=, m= asculta cu ochii \nchi[i (era
Maestrul meu, care dorea, iubea noul, m= obliga cu aceast= dup= un puseu de tensiune). Mi-a spus, frecându-se cu grij= la
\ntrebare s=-i aduc nout=]i. Nu [tiu cum a[ fi continuat \n ochi, cu o voce pe care n-am s-o uit niciodat=, fiindc= venea din
lingvistic= dac=, la \nceputul anului 1960, nu m-ar fi chemat adâncul fiin]ei lui: «Mata trebuie s= nu ui]i niciodat= c= e[ti numai
Iorgu Iordan s=-mi propun= s= trec la sectorul de limbi romanice. elevul meu, ci e[ti [i elevul lui Rosetti». Am amu]it [i, dup= câteva
A fost marea desp=r]ire administrativ= de Al. Rosetti, dar am secunde \n care nu mai aveam nici aer, am crezut c= cel mai
continuat s=-l v=d. L-am avut \n alt fel profesor la institut. Dup= bun lucru era s= vorbesc despre c=ldura de afar=. Nu [tiam c=
ce a revenit \n func]ia de director (1958), a f=cut seminarii de peste cinci zile va muri.
lingvistic= romanic= cu cercet=tori din institut [i de la facultate. Dac= Rosetti \mi spunea mereu «maestrul dumitale
Se f=ceau interpret=ri din texte vechi romanice pentru Iordan», aveam acum [i unica dovad=, de la sursa cea mai de
«Crestoma]ia romanic=». De data aceasta am putut remarca pre] ([i \n ce moment al vie]ii!), c= m= puteam considera [i elevul
erudi]ia lui [i, mai ales, am \nv=]at c= nu trebuie s= facem lui Rosetti.
afirma]ii categorice, pân= nu avem o informa]ie cât mai Ultimele dou= decenii din via]a petrecut= al=turi de
complet=. |ndoielile lui erau tot atâtea piste noi de cercetare. mae[trii mei le-a[ numi «perioada albastr=» din via]a mea

4 CR IM I NA LIS TI CA
[tiin]ific=. Este epoca \n care am zburat din cuibul oferit de amfiteatrul «Odobescu», care e cea mai mare satisfac]ie a lui ca
profesori [i \n care experien]a mea lingvistic= anterioar= mi-a profesor [i lingvist. Am amu]it, când l-am auzit (eram chiar \n
permis s= dau lucr=ri de sintez=. Prima a fost \ntr-un domeniu spatele lui, f=r= s= m= vad=) spunând: «Am un fost elev,
important al lingvisticii, \n care to]i profesorii mei au publicat colaborator al meu, care m-a \ntrecut: a fost ales recent membru
diverse lucr=ri. Am numit-o perioada «albastr=» deoarece corespondent al Academiei Spaniole». Nu [tiu nici azi de care
consider c= am abordat problema fundamental= a lingvisticii – dintre cele dou= reac]ii trebuie s= m= mir mai mult, amândou=
contactul dintre limbi – cu un anumit calm. Am \ncercat s= sunt la fel de omene[ti.
temperez accesele tinere]ii lingvistice – inclusiv ale tinere]ii mele M-a impresionat la fel de mult [i un telefon al lui Rosetti,
– când lumea era tentat= s= explice totul prin influen]e str=ine.
care mi-a zis sec [i grav: «Treci pe la mine» Era dup= 1986,
Trei lucr=ri colective ini]iate [i conduse de mine
când Iorgu Iordan plecase dintre noi. Când am ajuns, m-a
(Vocabularul reprezentativ al limbilor romanice, 1998;
«\nfipt» \n fotoliu [i mi-a cerut s= accept s= fiu numit directorul
Enciclopedia limbilor romanice, 1989; Enciclopedia limbii
institutului pe care-l crease. «E[ti singurul care [tie s= conduc=
române, 2001) au, toate, ca scop nedeclarat studiul României \n
un institut», a fost argumentul pe care mi l-a dat, când am schi]at
compara]ie cu celelalte limbi romanice, ideea de baz= a lui Iorgu
Iordan. O lucrare personal= (De la latin= la român=, 1989) de un gest de ezitare. Am c=p=tat curaj [i, dup= ce i-am mul]umit, i-
dimensiuni relativ reduse (are doar 165 de pagini) este tot o am spus c= nu pot accepta, fiindc= la Institutul de Lingvistic= eu
sintez=, important= pentru noua perspectiv= oferit=: istoria limbii conduc un sector de romanistic= [i am proiecte la care ]in.
române comparat= cu cea a altor limbi romanice surori. Replica lui, tipic=, m-a f=cut s= zâmbesc: «Mut=m [i sectorul t=u
Iorgu Iordan [i Al. Rosetti au fost pentru mine stâlpi ai la institutul meu». Evident c=, pân= la urm=, am r=mas la
\n]elepciunii [i \n epoca albastr=, când am p=r=sit cuiburile Institutul de Lingvistic= al c=rui director era atunci I Coteanu,
preg=tite de ei [i nu mai st=team cu ciocul deschis, ca puii de institut la care lucrez din 1953.
rândunic=, s= mi se aduc= idei [i metode. Le-am sim]it privirea |nchei portretul «marelui grec» cu o \ntâmplare petrecut=
atent= [i am v=zut imaginea balan]ei cu care cânt=reau tot ce \n august 1987, la al XIV-lea Congres Interna]ional al Lingvi[tilor,
f=ceam. |i simt [i acum, la dou= decenii dup= ce au trecut \n care a avut loc la Berlin (RDG). |n timpul congresului, \n
lumea umbrelor... Spun adesea, cu voce tare [i azi: Comitetul Executiv al Comitetului Interna]ional Permanent al
V= rog s=-mi permite-]i s= le completez portretele cu Lingvi[tilor (CIPL) s-a discutat s= fiu propus pentru a fi ales
gesturi [i vorbe de duh din ultimii ani ai vie]ii lor. membru. B. Malmberg, membru al CIPL-ului, mi-a cerut \n
La apari]ia c=r]ii El lexico indigena del espanol americano prealabil acordul. Seara l-am \ntâlnit pe Rosetti [i i-am dat
(1977) m-a sunat Iorgu Iordan s=-mi spun=, aproape sup=rat, c=
vestea, \n timp ce ne plimbam pe holul hotelului. S-a oprit, m-a
a citit articolul altui profesor al meu, Al. Graur, care publicase \n
strâns de bra] [i mi-a spus, emo]ionat: «Draculea, dac= te aleg,
«România literar=» o recenzie elogioas=. «Nu este suficient ce
e cea mai mare realizare a vie]ii tale» (Comitetul Interna]ional
a spus». {i a publicat \n «Scânteia» un amplu articol intitulat «O
avea 9 membri). Am sim]it din nou c= regreta gestul de demisie
lucrare româneasc= de hispanistic=». Important era pentru el
din CIPL, f=cut \n 1948, la sugestia lui Graur. Gestul nu i-a fost
c=, prin aceast= lucrare, se semna actul de na[tere al unei [coli
iertat niciodat= de Cristine Mohrmann, secretar general al
de hispanistic= româneasc= la Institutul de Lingvistic=, la care
contribuise decisiv. comitetului, pe care Rosetti o botezase scurt «Baba». I-am spus
Când a ap=rut Vocabularul reprezentativ al limbilor «marelui grec» c= nu [tiu ce s= fac, fiindc= n-aveam avizul de
romanice (1988) m-am pomenit seara cu un telefon de la partid. «La dracu! Ce-o s=-]i fac=? Cred c= n-o s= faci [i tu
Rosetti. Cump=r= mâine Contemporanul!, dup= care mi-a \nchis prostia s=-]i dai demisia, dac= vei fi ales», mi-a zis el. Dup=
telefonul. Era o recenzie elogioas= la cartea noastr=. Proba c= dou= zile, am fost ales [i Rosetti era vesel: «ha, ha, ha» [i
i-a pl=cut a fost, \n primul rând, faptul c= a scris recenzia (el nu strângeri de bra].
prea publica recenzii); a fost, de altfel, ultima recenzie a lui. Ajuns la Bucure[ti, Rosetti m-a ap=rat cu telefoanele lui, a
Scris= cu afec]iune, se termina cu recomandarea s= fie tradus= folosit una dintre cheile lui fermecate, pentru a \nchide cazul
\n… englez= (nu mai apela la francez=): calificativul maxim. (absen]a avizului de partid).
Iorgu Iordan, omul pe care ajunsesem s=-l consider mai Ajungând la sfâr[itul expunerii mele, m= simt obligat s=
mult decât un profesor apropiat (unii zic c= ar fi declarat [i el c= relatez c=, al=turi de ceilal]i colegi din institutele Academiei [i din
m= considera ca un fel de fiu al lui) [i la care m= duceam cu facult=]i, sunt gata s= continui munca mae[trilor mei. Dic]ionarul
orice \mi trecea prin cap (mai pu]in \ntâmpl=rile sentimentale), limbii române, al c=rui redactor responsabil sunt \mpreun= cu
s-a dovedit a fi… ca to]i oamenii. |ntâmplarea cu care \nchei acad. G. Mih=il=, se termin= \n 2007; MDA \n patru volume,
schi]a de portret a Maestrului meu s-a produs \n 1978.
sintez= a celor 32 de volume ale DLR a ap=rut. La alte lucr=ri
Academia Regal= Spaniol= m= alesese membru corespondent.
prioritare, cum sunt DOOM sau Gramatica limbii române,
La primirea ve[tii, i-am telefonat lui Iorgu Iordan. Salutul meu de
ap=rute \n 2005, am fost doar managerul academic. |n memoria
«bun= diminea]a» era evident mai special, aproape s=lt=re]. |mi
lui Al. Rosetti ne angaj=m s= termin=m, \n anul 2008, cele trei
r=spunde cu vocea lui monoton= (cred c= ]inea microfonul
volume ale Istoriei limbii române. |n memoria lui Iorgu Iordan
mai departe de gur=, cum \l vedeam adesea la institut): «Da ce
s-a-ntâmplat, dom’le?» «Am fost ales membru corespondent al vom continua Tratatul de formarea cuvintelor \n limba român=;
Academiei Spaniole». La cel=lalt cap=t al firului s-a a[ternut o pân= \n 2008 vor fi terminate trei volume, care se vor ad=uga la
t=cere care m-a \ngrijorat. Dup= câteva secunde de celelalte trei publicate \n urm= cu câ]iva ani. Am l=sat la urm=
scurtcircuitare a comunic=rii, \l \ntreb: «M-a]i auzit?» «Mda, cam marele proiect al Dic]ionarului etimologic al limbii române,
r=pidi…» (el fusese f=cut membru corespondent doar cu câteva \nceput acum trei ani (literele A [i B vor fi predate la tipar \n
luni \nainte). Aveam 46 de ani, iar el 90! Acela[i om, la 2006). Vom r=spunde astfel marilor ini]iative [tiin]ifice na]ionale
s=rb=torirea sa de 90 de ani, câteva luni mai târziu, la facultate, promovate de Academia Român=, centrul crea]iei spirituale
a r=spuns unui personaj politic care l-a \ntrebat, la ie[irea din române[ti.”

CRI MI NA LI STI CA 5
Comisar [ef de poli]ie IONEL NECULA
Subcomisar de poli]e MIHAI IVANICI, Institutul de Criminalistic=

Securitatea-electronic= din zilele noastre se afl= \ntr-o


nevoie critic= de a g=si alternative corecte, sigure [i eficiente din
punct de vedere financiar, la parole [i cifre de indentificare
personal= (PIN) din moment ce, anual, cresc \n mod dramatic
pierderile financiare cauzate de frauda prin computer, precum
intrarea frauduloas= \n computere [i furtul de indentitate.
Fiecare dintre noi avem conturi [i folosim un num=r mare
de parole pe un num=r \n continu= cre[tere de calculatoare [i de
site-uri Web. Men]inerea [i gestionarea accesului, simultan cu
protejarea identit=]ii utilizatorului [i a informa]iilor din sistem a
devenit o sarcin= foarte dificil=.
Solu]iile biometrice abordeaz= aceste probleme
fundamentale, pentru c= informa]iile biometrice ale unei
persoane sunt unice [i nu pot fi transferate.
Biometria constituie metoda automat= de indentificare
a unei persoane sau de verificare a identit=]ii unei persoane
pe baza unei caracteristici morfologice sau
comportamentale.
Cuvântul biometric poate fi tradus ca “m=surare a vie]ii” [i
este folosit \n contextul aplica]iilor care necesit= controlul care au aderat la sistemul de identificare al lui A. Bertillon, sistem
accesului pe baz= de caracteristici fizice m=surabile ale unei bazat pe m=sur=tori antropometrice. La 15 martie 1892,
persoane, caracteristici ce pot fi verificate \ntr-un mod M. Minovici a \nfiin]at Serviciul antropometric ce a func]ionat ca
automatizat. unitate a Ministerului Justi]iei. Fiecare fi[= antropometric=
De-a lungul istoriei, renumi]i cercet=tori \n domeniul \ntocmit= la acest serviciu cuprindea datele de stare civil=,
identific=rii judiciare au descoperit noi [i noi tehnici de identificare antecedentele penale, m=surile corpului, datele referitoare la
a persoanelor, \ncepând cu metoda identific=rii dup= amprente [i configura]ia gurii, nasului, buzelor, b=rbiei, urechii drepte,
terminând cu cea a identific=rii dup= iris [i a profilului genetic. conturul capului [i sprâncenelor, culoarea fe]ei [i semnele
|n secolul al XV-lea, Leonardo da Vinci a pus bazele particulare.
portretului vorbit, care a sistematizat organele corpului uman Nicolae Minovici, un alt exponent de seam= al medicinii
considerându-le a fi de diverse tipuri: drepte, convexe [i legale române[ti, care a avut preocup=ri [i \n domeniul criminalisticii,
concave. El a ar=tat c= tehnica descrierii portretului vorbit const= a fost [i el pasionat de ingeniosul sistem antropometric, \ntocmind
\n “maniera de a re]ine [i reproduce profilul unei figuri umane numeroase fi[e \n Europa [i Africa de Nord, care i-au ar=tat \ns=, cât
dup= ce a fost v=zut= o singur= dat=”. de diferite pot fi valorile ob]inute pentru aceea[i persoan=.
Tehnica identific=rii persoanelor dup= semnalmente a Comunicate \n Argentina lui Vucetich, aceste date au servit ca un
intrat \ns= \n practica organelor de poli]ie datorit= lui Alphonse puternic argument \n combaterea sistemului antropometric Bertillon
Bertillon (1853-1914), ajutor de grefier la Prefectura Poli]iei din [i trecerea la dactiloscopie. A editat “Manualul tehnic de medicin=
Paris, care, \n anul 1879, a propus, \n vederea recunoa[terii legal=”, unde, \n capitolul IX, “Fotografia Judiciar=”, aduce
importante \mbun=t=]iri fotografierii post-mortem, \n vederea
recidivi[tilor, m=surarea lungimii unor elemente invariabile ale
elimin=rii posibilit=]ilor de eroare \n identificare.
scheletului [i corpului uman, creând astfel antropometria (una din
Dezam=git de sistemul antropometric, Nicolae Minovici se
metodele de baz= ale antropologiei). ocup= intens de studierea impresiunilor digitale. Metoda de
identificare antropometric=, fiind c=zut= \n desuetudine, este
\nlocuit= de dr.Andrei Ionescu, [eful Serviciului de antropometrie
\n perioada 1892-1914, cu sistemul de identificare bazat pe
dactiloscopie realizând o formul= dactiloscopic= decadactilar=
primar=, prin combinarea metodelor lui Vucetich, Oloritz [i Daee.
|n mare m=sur=, biometria modern= s-a n=scut la ideea
FBI care a cerut companiilor de specialitate s= studieze
fezabilitatea tehnologiei de citire a amprentelor, realizându-se, \n
anul 1972, primul dispozitiv de acest gen.
Identificarea fiin]elor umane se face dup= caracteristici
fiziologice [i comportamentale. O caracteristic= fiziologic= este o
caracteristic= fizic= relativ stabil= la fiin]a uman=, cum ar fi:
amprenta digital=, aspectul retinei, geometria palmei sau
tr=s=turile fe]ei. Caracteristica comportamental= este influen]at=
de personalitatea individului. Aici se includ: timbrul vocii,
semn=tura, modul de ap=sare a unei taste. Tehnologiile
biometrice sunt din ce \n ce mai des utilizate \n automatizarea
controlului de acces sau pentru confirmarea prezen]ei individului
\ntr-un loc dat la un moment dat.
|n România, profesorul Mina Minovici a fost printre primii
Identificarea biometric= const= \n \nregistrarea [i stocarea

6 CR IM I NA LIS TI CA
caracteristicilor fizice ca amprente, \nregistr=ri de voce sau \n mod natural sau artificial, se pot purta lentile de contact care
scan=ri de retin=. |n timpul acestui proces sunt create template- schimb= culoarea ochilor, iar greutatea fiec=rui om variaz= \n timp.
uri ale tr=s=turii respective care sunt reprezent=ri matematice ale Domeniile \n care se utilizeaz= autentific=ri biometrice
caracteristicilor fizice. Template-ul este stocat \n câteva sunt din ce \n ce mai diversificate:
modalit=]i, cel mai adesea \ntr-o baz= de date criptat= pentru • controlul accesului fizic \ntr-o zon=;
• autentificare \n cadrul tranzac]iilor financiar-bancare;
• protec]ie \mpotriva fraudelor;
• controlul imigra]iei la grani]e.
Cercet=torii caut= informa]ii biometrice care nu se schimb=
pe parcursul vie]ii, adic= se caut= caracteristici fizice care r=mân
constante [i sunt dificil de falsificat sau schimbat \n mod
inten]ionat.
Caracteristicile metodelor de autentificare biometric=
de succes:
• caracteristicile fizice utilizate nu se schimb= pe parcursul
vie]ii;
• caracteristicile identific= \n mod unic persoana;
• pot fi scanate cu u[urin]=, de preferin]= cu un echipament
ieftin, ce produce un rezultat imediat;
• informa]iile colectate pot fi confruntate cu u[urin]=,
automatizat, cu informa]iile existente.
Alte caracteristici care se pot dovedi utile \n crearea unei
scheme bune de identificare biometric= sunt:
• u[urin]a \n utilizare, atât de c=tre persoana autentificat=,
cât [i de c=tre operatorii sistemului;
• participarea con[tient= la acest tip de autentificare nu
este obligatorie, \ntocmai ca [i acordul participantului.
reg=sire [i comparare, mai târziu pentru autentificare. Exist= o serie de avantaje ale acestei tehnologii:
Aplica]iile biometriei pot fi divizate \n urm=toarele grupe • ofer= informa]ii extrem de exacte; amprentele, scanarea
principale: retinei [i a irisului produc informa]ii absolut unice atunci când
 Aplica]ii comerciale, cum ar fi identificarea \n cadrul unei sunt realizate corect;
re]ele e-commerce, acces la Internet, acces la ATM-uri bancare etc.; • metodele actuale, precum verificarea parolei, ridic= multe
 Aplica]ii guvernamentale, cum ar fi cardul de identitate, probleme (oamenii \[i noteaz= parolele, le uit=, aleg parole u[or
permisul de conducere, controlul pa[apoartelor, securitatea de spart);
social= etc.; • autentificarea biometric= automatizat= poate fi realizat=
 Aplica]ii medicale (medicina legal=), identificarea extrem de rapid, cu un minim de preg=tire prealabil=;
cadavrelor, investigarea infractorilor etc. • identitatea poate fi verificat= f=r= a accesa documente ce
|n centrul conceptelor de securitate se g=se[te pot fi furate, pierdute sau alterate.
autentificarea – verificarea faptului c= utilizatorul este cine |n ceea ce prive[te tehnologiile utilizate pentru
pretinde. Un utilizator poate fi autentificat \n trei moduri: autentificarea biometric=, s-au f=cut o serie de progrese, dintre
• prin ceva ce utilizatorul [tie (precum o parol= sau un PIN); care amintim:
• prin ceva ce utilizatorul de]ine (un smart card); • scannerele pentru amprente, precum [i softul necesar
• prin ceva ce utilizatorul este (o caracteristic= fizic=, pentru a stoca [i compara amprente, au fost deja instalate pe
precum o amprent=). laptopuri [i pe PDA-uri, precum iPaq;
Exper]ii \n securitate recomand= folosirea concomitent= a • senzorii instala]i \n automobile pot identifica [oferul [i
dou= mecanisme separate, proces denumit autentificare prin doi ajusta corespunz=tor oglinzile, pozi]ia scaunelor [i climatizarea;
factori. Implementarea unui astfel de proces necesit= schimb=ri • cititori speciali pot m=sura diverse elemente de geometrie
costisitoare ale hardware-ului [i software-ului. Prin urmare, \n a mâinii, comparând rezultatul cu informa]iile existente pentru
cele mai multe cazuri, securitatea a fost implementat= printr-o fiecare persoan=. IR Recognition Systems a lansat un cititor de
singur= metod= de autentificare. mâini biometric (biometric hand reader), care poate analiza
Autentificarea biometric= pe baza caracteristicilor fizice a simultan mai mult de 31.000 de puncte. Sistemul \nregistreaz=
fost considerat= lipsit= de gre[eal=, sau cel pu]in cel mai dificil de 90 de m=sur=tori diferite ale mâinii: grosime, lungime, l=]ime,
p=c=lit sau de spart. |nc= din anii ‘80 au fost disponibile sisteme suprafe]e plane. Informa]ia ob]inut= de cititor este comparat= cu
de identificare [i autentificare bazate pe caracteristici fizice. un [ablon stocat \n memoria cititorului, a unui server remote
Aceste sisteme erau \ncete, invazive [i scumpe, dar deoarece conectat la cititor sau pe un card. Procesul de autentificare
erau folosite \n principal pentru a restric]iona accesul fizic al unui dureaz= mai pu]in de o secund=. Acest tip de identificare este
num=r relativ mic de utilizatori, s-au dovedit acceptabile \n situa]ii foarte util \n mediile \n care oamenii au mâinile murdare, \n care
care necesitau o securitate foarte ridicat=. Dou=zeci de ani mai citirea amprentelor este imposibil=;
târziu, computerele sunt mai rapide [i mai ieftine decât au fost • camerele de supraveghere pot c=uta \n mul]ime
vreodat=, ceea ce re\nnoie[te interesul \n biometric=. persoane disp=rute sau suspec]i de crim=;
Greutatea, \n=l]imea, culoarea p=rului [i culoarea ochilor • softul de recunoa[tere a fe]ei poate fi modificat pentru a
reprezint= caracteristici care pot fi verificate cu u[urin]=. Totu[i, recunoa[te gesturi, ceea ce duce la tehnologii mai bune de
\n=l]imea se schimb= cu vârsta, culoarea p=rului se poate schimba asistare a pacien]ilor paraliza]i.
Aceste tipuri de sisteme vor fi prezentate \n numerele
viitoare ale revistei.
|n viitor, autentificarea biometric= se va folosi \n loc de
“cheie” la cas= sau ma[in=, va \nlocui cardul de credit, cartea de
identitate, permisul de conducere [i pa[aportul, precum [i alte
documente oficiale.

Bibliografie:
http://www.biometrics.org/html/introduction.html
http://www.computerworld.com/securitytopics/security/story/0,10801,

CRI MI NA LI STI CA 7
Conf. univ. dr. GHEORGHE P+{ESCU - expert criminalist

L
celui pe care se g=sea victima \n momentul producerii
a 22 decembrie 1989, \n sediul fostului CC al
\mpu[c=turii (fig.3).
PCR s-a produs r=nirea mortal=, cu arma de
De asemenea, ni s-a facilitat posibilitatea examin=rii
foc, a generalului colonel Vasile Milea, la
\nc=perii \n care s-au produs evenimentele din ziua de 22
acea dat= ministru al Ap=r=rii Na]ionale.
Cercet=rile efectuate \n cauz= au condus la decembrie 1989, a reconstituirii pozi]iei pieselor de mobilier
concluzia c= moartea violent= a acestuia s-a datorat unui [i a victimei \n momentul producerii \mpu[c=turii, conform
act suicidar, motiv pentru care, prin rezolu]ia din declara]iilor martorilor, aflate \n dosarul cauzei.
05.09.1990, s-a dispus ne\nceperea urm=ririi penale, 1. Determinarea direc]iei de tragere [i a unghiurilor de
nere]inându-se vinov=]ia vreunei persoane, referitor la impact s-a realizat pe baza orificiilor existente \n obiectele de
cele \ntâmplate. \mbr=c=minte cu care era \mbr=cat= victima [i \n sp=tarul
|n prim=vara anului 2004 s-a procedat la scaunului pe care aceasta era a[ezat= \n momentul
reexaminarea cauzei, stabilindu-se c= actele declan[=rii \mpu[c=turii, corelate cu pozi]ia victimei \n
premerg=toare efectuate au caracter incomplet, momentul producerii evenimentului.
cercetarea la fa]a locului nu a fost efectuat=, nu au fost
O serie de caracteristici ale celor dou= orificii existente
identificate [i prelevate toate urmele materiale, toate
pe c=ma[= (fig.4), cum ar fi: orientarea fibrelor din jurul lor,
acestea coroborate cu unele deficien]e din constat=rile
medico-legale [i tehnico-[tiin]ifice efectuate la acea dat=, amplasamentul, dimensiunile [i forma acestor orificii corelate
ducând la concluzii contradictorii cu privire la cauzele [i cu pierderea de material din centru, pledau pentru ipoteza c=
\mprejur=rile concrete \n care s-a produs moartea direc]ia de mi[care a glon]ului, ce a str=b=tut corpul victimei
fostului ministru al Ap=r=rii Na]ionale. \mbr=cat= cu aceast= c=ma[=, a fost din fa]= spre spate.
|n scopul elucid=rii, din punct de vedere medico- Pe vestonul pus la dispozi]ie s-a constatat existen]a
legal [i criminalistic a tuturor aspectelor ]inând de unui singur orificiu amplasat \n partea stâng= spate la
condi]iile [i \mprejur=rile \n care a survenit moartea distan]a de 30 cm fa]= de cus=tura um=rului stâng, respectiv
fostului ministru al Ap=r=rii Na]ionale, prin rezolu]ia la 8 cm fa]= de cus=tura ce porne[te de la sub]ioara stâng=
motivat= din 6 aprilie 2005, Parchetul de pe lâng= |nalta \n jos (fig. 5). Amplasamentul, forma [i dimensiunile orificiului,
Curte de Casa]ie [i Justi]ie – Sec]ia Parchetelor Militare
\ndoirea fibrelor spre exterior \n corela]ie cu faptul c= nu se
a dispus efectuarea unei expertize medico-legale [i
constat= dispari]ia de material din centrul perfora]iei indica
criminalistice complexe, de c=tre un colectiv de exper]i
faptul c= ne afl=m \n prezen]a unui orificiu de ie[ire [i, \n
din care am avut onoarea s= fac [i eu parte.
Din obiectivele formulate \n ordonan]a de efectuare a consecin]=, direc]ia de mi[care a glon]ului care a creat orificiul
expertizei au rezultat urm=toarele sarcini concrete pentru a fost din fa]= spre spatele vestonului.
exper]ii criminali[ti: Absen]a orificiului de intrare de pe suprafa]a vestonului
• determinarea direc]iei de tragere [i a unghiurilor de se poate explica prin aceea c=, \n momentul declan[=rii
impact; \mpu[c=turii, vestonul era descheiat.
• determinarea distan]ei de tragere;
• stabilirea traiectoriei glon]ului; Pe sp=tarul scaunului pus la dispozi]ie a fost identificat
• stabilirea mecanismului de localizare a factorilor un orificiu de intrare pe fa]= [i unul de ie[ire prin spate, care
suplimentari ai \mpu[c=turii pe partea interioar= a vestonului au fost create de un glon] de calibru mai mic de 9 mm.
victimei;
• stabilirea pozi]iilor succesive pe care r=nitul le-a avut Direc]ia indicat= de orificiile existente \n sp=tarul scaunului se
\n momentul producerii \mpu[c=turii [i dup= aceea. coreleaz= cu direc]ia indicat= de orificiile existente \n c=ma[=
Principalele elemente materiale ce ni s-au pus la [i veston fiind de fapt o continuare a acestora.
dispozi]ie pentru rezolvarea problemelor sus-men]ionate au Verificarea coliniarit=]ii celor patru orificii, descrise
fost: anterior, a fost realizat= folosind un manechin din polistiren
- c=ma[a [i vestonul cu \nsemnele de general-colonel având dimensiuni similare cu bustul generalului Vasile Milea
ridicate la 07.04.2005 de la Muzeul Militar Na]ional, obiecte (fig. 6).
cu care era \mbr=cat generalul Vasile Milea \n momentul Pe baza constat=rilor, m=sur=torilor directe [i
declan[=rii \mpu[c=turii (fig. 1); experimentelor din aceast= faz= s-a concluzionat c= direc]ia
- husa ce acoperea canapeaua din \nc=perea unde s-a de deplasare a glon]ului, ce a str=b=tut partea stâng= a
produs evenimentul [i care p=streaz= pe ea urme de sânge \mbr=c=mintei [i corpului lui Vasile Milea, a fost din fa]= spre
(fig. 2) ; spate [i de sus \n jos, sub unghiuri aproximative de 12o \n
- un scaun având dimensiunile [i modelul similare plan vertical [i de 8o \n plan orizontal.

CRI MI NA LI STI CA 8
2. Elementul esen]ial \n stabilirea distan]ei de tragere Toate au fost \ns= infirmate de urmele existente pe
l-a constituit existen]a urmelor l=sate de factorii suplimentari sp=tarul scaunului, pe hainele ce ne-au fost puse la
ai \mpu[c=turii, pe c=ma[a victimei. dispozi]ie, [i pe peretele din dreapta intr=rii, precum [i de
Prezen]a acestor urme \n jurul orificiului de intrare, aflat declara]iile tuturor martorilor audia]i, care precizeaz= pozi]ia
victimei, a pistolului [i a tubului de cartu[, imediat dup=
\n pieptul stâng al c=m=[ii, a fost dovedit= cu ajutorul celor
auzirea \mpu[c=turii.
mai noi mijloace de examinare: microscop LEICA, model MZ
Elementele men]ionate sus]in prin corelare, o singur=
16 la care a fost ata[at= o camer= video digital=, Video
traiectorie posibil=, [i anume, aceea indicat= \n schi]a nr. 1.
Spectral Comparatorul 5000, microscopul electronic cu 4. Ipoteza existen]ei factorilor suplimentari ai
baleiaj FEI model QUANTA 400, [i al unor performante \mpu[c=turii, la orificiul aflat pe spatele vestonului, venea \n
metode de analiz=: cromatografie \n strat sub]ire [i contradic]ie total= cu toate constat=rile certe de ordin
spectrometrie (spetrofotometru FT-IR Nicolet, model Nexus, criminalistic [i medico-legal legate de acest caz [i, \n
cuplat cu un microscop CENTAURUS). Cu ajutorul acestora, consecin]=, a fost eliminat= ca neverosimil=.
\n partea exterioar= a c=m=[ii, \n jurul orificiului de pe pieptul
SCHI}A NR. 1
stâng, s-au eviden]iat \n zona de \mpletire a fibrelor texturii,
Reconstituirea pozi]iei pieselor de mobilier din camera
particule solide, de form= neregulat= [i m=rimi diferite, nr. 621, la data de 22 decembrie 1989, a pozi]iei corpului gen.
semitransparente, de culoare galben-maronie care variaz= Milea [i a traiectoriei glon]ului care a produs orificiile existente
u[or ca nuan]= chiar [i la aceea[i particul= (fig.7). \n c=ma[=, veston [i sp=tarul scaunului.
Scara Schi]ei : 1/ 30 (1m = 3 cm = 30 mm)
= Traiectoria glon]ului
Similitudinea semnalelor ob]inute \n spectrele
Legend= :
1 = Locul pistolului pe mas= (dup= declara]iile
particulelor de pe c=ma[= [i a celor etalon (fig. 8), indic= faptul
c= particulele descoperite fac parte din tipul pulberilor f=r= martorilor)
fum pe baz= de nitroceluloz=. 2 = Locul tubului de cartu[ tras (dup= declara]iile
Eviden]ierea dup= 15 ani a urmelor factorilor martorilor)
suplimentari ai \mpu[c=turii pe \mbr=c=mintea unei victime, 3 = Urm= de repara]ie \n tencuiala peretelui din dreapta
intr=rii
= Corpul victimei.
constituie o premier= \n domeniul [tiin]ei criminalistice.
Pentru aprecierea distan]ei la care se afla ]eava
pistolului de c=ma[a victimei \n momentul ie[irii glon]ului, am
examinat modul de reparti]ie a urmelor l=sate de particulele
de pulbere nears= pe ]int=, la tragerile experimentale
efectuate cu pistolul pus la dispozi]ie [i cu cartu[e din acela[i
lot, asupra unei ]inte de carton alb de la distan]e de: 0, 2, 5,
10, 15, 20, 25 [i 30 cm.
A[a cum se poate observa \n fig. 9, urmele din jurul
orificiului din pieptul stâng al c=m=[ii generalului V.M. [i cele
ob]inute la tragerile experimentale de la distan]ele de 5,
respectiv 10 cm. sunt similare.
3. Stabilirea traiectoriei proiectilului s-a realizat \n raport
de:
 locul [i pozi]ia victimei \n interiorul \nc=perii unde s-
a produs evenimentul;
 locul din peretele aceleia[i \nc=peri, unde a fost
descoperit= urma unui glon];
 pozi]ionarea pistolului [i a tubului de cartu[ tras la
locul faptei, conform declara]iilor martorilor;
 corelarea tuturor constat=rilor cu dimensiunile [i
reparti]ia mobilierului din \nc=pere la data producerii
evenimentelor.
Rezultatul activit=]ilor complexe sus-men]ionate se
poate observa \n schi]a nr 1. Traiectoria glon]ului astfel
calculat= a fost confirmat= [i de canalul traiect produs de
proiectil \n interiorul corpului defunctului, canal eviden]iat \n
raportul de autopsie A/33045, \ntocmit la data de, 09.03.1990
[i confirmat la exhumarea din luna mai 2005.
Pentru stabilirea traiectoriei glon]ului au fost analizate [i
alte posibile traiectorii ale acestuia \n spa]iul strict determinat
al camerei \n care s-au produs evenimentele, cum ar fi:
ipoteza c= glon]ul ar fi venit din afara \nc=perii pe una din cele
dou= ferestre sau c= \mpu[c=tura a fost declan[at= de o
persoan= aflat= \n spate, lateral sau \n fa]a victimei.

CRI MI NA LI STI CA 9
Fig.1. C=ma[a [i vestonul cu care era \mbr=cat generalul V.
Milea \n momentul \mpu[c=turii [i urmele de sânge de pe acestea

Fig. 6. Ilustrarea coliniarit=]ii orificiilor cu ajutorul manechinului


a[ezat pe scaun:
a. când manechinul este \mbr=cat cu c=ma[a;
b. când este \mbr=cat cu c=ma[a [i vestonul.

Fig. 2. Husa de pe canapeaua din camera unde s-au produs


evenimentele.

Fig. 7. Imaginea particulelor de pulbere nears= descoperite \n


fibrele din jurul orificiului de intrare al c=m=[ii.

Fig. 3. Scaunul pe care se


afla generalul V. Milea \n
momentul declan[=rii
\mpu[c=turii.

Fig. 8. Spectrele ob]inute din analiza microparticulelor


recoltate de pe c=ma[= [i a celor etalon de nitroceluloz=.

Fig. 4. Orificiile din pieptul [i spatele c=m=[ii cu care era


\mbr=cat generalul V. Milea \n momentul \mpu[c=turii [i urmele de
sânge de pe acestea.

Fig. 9. Reparti]ia urmelor de pulbere nears= \n jurul orificiului


de intrare, la c=ma[a generalului V.M. [i la c=ma[a \n care s-a tras
experimental de la distan]ele de 5 [i 10 cm.

Fig. 5. Orificiile din spatele vestonului . Se observ= \ndoirea


spre exterior a materialului textil .

CRI MI NA LI STI CA 10
Comisar de poli]ie NICOLAE {ERFEZEU
Subcomisar de poli]ie RADU-NICOLAE TE{AN
Tehnician criminalist MARIUS GU}
1. Considera]ii privind identificarea traseologic= prin \ntocmirea de rapoarte de expertiz= sau constat=ri
Premisele [tiin]ifice ale identific=rii criminalistice sunt tehnico-[tiin]ifice, care probeaz= \n cele din urm= activitatea
obiectiv posibile datorit= individualit=]ii, stabilit=]ii relative [i infrac]ional=.
reflectivit=]ii lucrurilor. Spre exemplificare prezent=m dou= cazuri solu]ionate
Identificarea criminalistic= poate fi definit= ca un proces de poli]i[ti bihoreni.
complex care, prin mijloace tehnico – [tiin]ifice, stabile[te 1- |n perioada 2 mai – 9 iunie 2005, un grup constituit
identitatea obiectelor ce au leg=tur= cu o fapt= incriminat=. din trei persoane G. Z.L. A. jude]ul Bistri]a N=s=ud, V.F.
Urmele care se preteaz= cel mai bine la individualizare jude]ul Bihor [i S.A.G. jude]ul Mure[, a comis pe raza
sunt cele produse prin contact deoarece redau \n \ntregime jude]ului Bihor mai multe furturi din societ=]i comerciale,
sau par]ial conturul instrumentului [i obiectelor creatoare, sustr=gând fer=straie mecanice, telefoane mobile [i alte
configura]ia exterioar=, acestea fiind denumite urme form=. obiecte, prejudiciul ridicându-se la peste 75.000 Ron.
Dup= modul de formare distingem urme statice [i Activitatea infrac]ional= a celor trei a fost \ntrerupt= de
dinamice, de suprafa]= [i de adâncime. o echip= operativ= a Poli]iei Ora[ului Ale[d, care a re]inut pe
Scopul identific=rii criminalistice este acela de a stabili unul dintre autori. |n urma controlului efectuat \n autoturismul
dac= instrumentul sau obiectul este cel care a creat sau nu acestuia (\nmatriculat \n Ungaria), s-au descoperit scule de
urma form= descoperit= cu ocazia cercet=rii la fa]a locului. l=c=tu[=rie, dispozitive [i m=nu[i chirurgicale, folosite la
comiterea unor spargeri din unit=]ile economice (foto 1).
2. Studiu-cercetare, etapele examin=rilor, demonstra]ie
Din analiza zilnic= a deplas=rilor la fa]a locului \n
cauzele privind spargerile din societ=]i comerciale s-a
concluzionat c= cele mai frecvente urme l=sate sunt prin
for]are (presare), frecare, care reproduc desenul exterior al
instrumentelor sau obiectelor creatoare [i stria]ii liniare create
de relieful acestora, \n special de extremit=]i. Particularit=]ile
datorate uzurii sau folosin]ei \ndelungate a obiectului creator,
simplific= [i reduc timpul efectiv de identificare.
Examinarea urmelor se face separat, \ncepând cu cele
\n litigiu, pentru a putea eviden]ia caracteristicile individuale
care s= conduc= la identificarea obiectului sau instrumentului
creator. Apoi, se vor crea urme experimentale, cu
respectarea condi]iilor probabile de creare a urmelor form=,
g=site la fa]a locului. |n general, se va ob]ine pozi]ia,
\nclina]ia, for]a de ap=sare etc.
De asemenea, pentru o mai bun= reliefare a urmelor
experimentale, acestea vor fi create pe un suport cu duritate
[i culoare asem=n=toare, acordând o grij= deosebit=
unghiului de iluminare \n momentul fix=rii imaginilor, dup= un
studiu atent \n prealabil al urmelor aflate \n litigiu.
Dup= examinarea separat= se va proceda la
examinarea comparativ= a coresponden]ei: urme - urme
create, folosind microscopul comparator sau microscopul Foto 1 – Reprezint= obiectele corp-delict, ridicate din
SMZ 800-Nikon [i cu ajutorul tehnicii de calcul - programul autoturism (jetonul 1 indic= dispozitivul artizanal confec]ionat pentru
“Lucia Forensic”, pentru stabilirea continuit=]ii liniare a ruperea [i extragerea butucului exterior al \ncuietorilor \ngropate)
urmelor stria]ii.
Pentru demonstra]ie vizual= se pot folosi procedeele:
al=turarea imaginilor, juxtapunere, pseudo red-green, Obiectele corp delict au fost puse la dispozi]ia exper]ilor
chopper, [.a., din programul “Lucia Forensic”. criminali[ti, precum [i [ildurile [i \ncuietorile care prezentau
Eventualele neconcordan]e \ntre traseele liniare ale urme form=, ridicate cu ocazia cercet=rilor efectuate la fa]a
stria]iilor se datoreaz= durit=]ii materialului primitor, for]ei [i locului.
pozi]iei de ac]ionare a obiectului sau instrumentului folosit [i Pe timpul examin=rilor \n laboratoarele de criminalistic=
timpul scurs de la ridicarea acestuia. s-au stabilit obiectele [i dispozitivele care au creat urmele
Rezultatele identific=rilor traseologice se materializeaz= aflate \n litigiu (foto 2-11).

CRI MI NA LI STI CA 11
Foto 2-3 - Reprezint= dispozitivul
artizanal demontat \n p=r]ile componente.
Detaliul suprafe]ei de contact.

Foto 4-5 - Reprezint= [ildul exterior pe care s-a eviden]iat

Foto 6 – Microfotografia unui segment din urma \n litigiu.


Foto 7 – Microfotografia unui segment din urma creat=
experimental.
Foto 8 – Imaginile al=turate litigiu – model de compara]ie.

Foto 9 -10 – Segment din urma \n litigiu (A) [i model de


compara]ie (B), prezentate prin procedeul “Pseudo red-green”.

Foto 11 – Suprapunerea imaginilor urma litigiu – urm= creat=


experimental.
urma form= [i detaliul acesteia.
2. |n noaptea de 28/29 octombrie 2005, autori
necunoscu]i au p=truns \n incinta unei societ=]i comerciale
din municipiul Oradea, prin for]area u[ii de acces cu un obiect
dur, de unde au sustras mai multe articole de \mbr=c=minte
[i \nc=l]=minte, cauzând un prejudiciu de 3500 Ron.
|n seara zilei de 6 noiembrie 2005, doi agen]i de ordine
afla]i \n serviciul de patrulare, au depistat pe numitul A.M. din
jude]ul Constan]a, eliberat cu dou= luni \n urm= din
Penitenciarul Satu Mare, care avea asupra sa o geant= \n
care s-au g=sit: un levier, un ciocan [i scule de zid=rie,
obiecte pe care a declarat c= le folose[te la diferite munci
ocazionale.
La dispozi]ia exper]ilor criminali[ti au fost puse
obiectele sus-men]ionate [i imaginile urmelor form= fixate

CRI MI NA LI STI CA 12
prin fotografiere cu ocazia cercet=rii la fa]a locului.

u[a de acces \n societate au fost create de levier (foto 1-9).


Foto 1 – Levierul aflat \n litigiu.

Foto 2 – Detaliul extremit=]ii suprafe]ei ascu]ite.

|n urma examin=rilor s-a stabilit c= urmele form= de pe

Foto 3 – Urma form= de pe tocul u[ii de acces.

CRI MI NA LI STI CA 13
{COALA DE AGEN}I DE POLI}IE “SEPTIMIU MURE{AN” CLUJ-NAPOCA

Comisar de poli]ie GABRIEL – VIRGIL RUSU


Comisar de poli]ie CORNEL POP

Azi, Clujul european este o adev=rat= citadel= a Marea Unire de la 1918 a reprezentat pentru tân=rul
\nv=]=mântului: 599 de unit=]i apar]inând sistemului ardelean un bun prilej de a reveni \n locurile natale, pentru a
instructiv educativ de stat, din care 150 pre[colare, 366 pune um=rul la consolidarea actului \nf=ptuit la Alba-Iulia, iar
\n \nv=]=mântul primar [i secundar-gimnazial, 62 licee prin Decretul regal nr. 3.701 din 2 august 1923 devine cel de-
de diferite profiluri de instruire, 3 [coli profesionale, 8 al cincilea prefect român al Clujului.
pentru \nv=]=mântul tehnic, postliceal de specialitate [i
tehnic de mai[tri [i nu mai pu]in de 6 universit=]i, INFRASTRUCTURA
\nsumând 48 facult=]i [i colegii. Pe lâng= unit=]ile de stat, S=li de clas=
\nv=]=mântul superior mai cuprinde [i un sector privat Activit=]ile didactice se pot
compus din 3 universit=]i, 10 facult=]i [i un colegiu. desf=[ura \n 12 s=li de clas=.
|n asemenea condi]ii, o institu]ie de \nv=]=mânt a Mobilierul modular [i spa]iul generos
Ministerului Administra]iei [i Internelor \[i g=se[te un permit o aranjare ergonomic= \n
mediu propice func]ion=rii [i dezvolt=rii, fiind \n m=sur= func]ie de activitatea didactic=
a \ntregi un adev=rat sumuum al profilelor educa]ionale desf=[urat=. Toate clasele [i
din a[ezarea pe care Zamosius o asem’na cu antica laboratoarele sunt dotate cu televizor, aparatur= video [i
Napoca roman=, la \nceputul secolului XVII.
{coala de Agen]i de Poli]ie “SEPTIMIU MURE{AN”,
din municipiul Cluj-Napoca, a fost \nfiin]at= la 01.08.2004 [i a
primit prima promo]ie de elevi la 15.09.2004, dat= la care s-a
pus \n aplicare programa [colar=. Ea face parte din structura
unit=]ilor de inv=]=mânt ale Ministerului Administra]iei [i
Internelor, func]ionând \n baza legisla]iei generale [i
speciale, a actelor normative elaborate de Ministerul
Educa]iei [i Cercet=rii [i de Ministerul Administra]iei [i
Internelor.
Inspectoratul General al Poli]iei Române, c=ruia i se
subordoneaz= unitatea, stabile[te profilul profesional al
absolven]ilor [i standardele ce trebuiesc respectate \n
procesul de formare a personalului.

tabl= magnetic=.
Fiu de preot, [i “un român adev=rat de pe plaiurile Laboratoare:
clujene”, a[a cum \i pl=cea s= se considere, Septimiu Laborator criminalistic – este dotat cu mobilier modular,
Mure[an s-a format \n mediul intelectual al familiei sale, unde televizor [i dou= aparate videorecorder, videoproiector,
a primit o educa]ie aleas=. A urmat apoi cu sârg cursurile minibibliotec= cu tematic= criminalistic=, truse criminalistice,
Seminarului Greco-Catolic din Blaj, dup= care decide s= trei calculatoare performante (pe care sunt instalate
treac= mun]ii \n România pentru a-[i des=vâr[i studiile. urm=toarele aplica]ii: sistemul IMAGETRAC, sistemul
Ulterior, el promoveaz= \n func]ia de inspector general PORTRET ROBOT [i o linie pentru realizarea [i prelucrarea
administrativ \n Ministerul de Interne. fotografiei digitale).

CRI MI NA LI STI CA 14
De asemenea, este

Laborator de legisla]ie rutier=

func]ionabil [i un laborator foto pentru realizarea fotografiei


clasice.
Amfiteatru – are o capacitate de 320 locuri [i este dotat cu
aparatur= modern= pentru videoconferin]e.
Sal= de sport

Laborator de informatic= Laborator fonic

Sta]ia de emisie radio – TV - cu posibilit=]i de emitere


prin circuit \nchis a emisiunilor realizate de c=tre elevi [i
cadre didactice.
Sal= de internet

Spa]ii de cazare:
{coala are 2 c=mine cu o capacitate de 44 de camere,
\n fiecare camer= fiind caza]i câte patru elevi.Toate \nc=perile
sunt dotate cu grup sanitar [i dulapuri pentru haine, mochet=,
jaluzele verticale, geamuri termopan [i mas= cu patru

Laborator multidisciplinar
scaune, paturi si noptiere.
|n fiecare din cele dou= c=mine se afl= câte un oficiu

CRI MI NA LI STI CA 15
unde sunt amplasate ma[inile de sp=lat aflate la dispozitia dispozi]ia elevilor, \n afara programului.
elevilor. |nc=lzirea central= este asigurat= de dou= centrale Cantin= - cu sal= de servire a mesei cu o capacitate
de 160 de locuri [i este dotat= cu o linie de autoservire
modern=.
Bibliotec= – con]inând peste 2500 volume.
Obiectivul general al [colariz=rii este preg=tirea
elevilor pentru a deveni agen]i de poli]ie.

Sistemul de \nv=]=mânt este organizat pe trei catedre,


care sunt dotate cu videoproiectore, camere video [i laptop.
Preg=tirea continu= [i evaluarea cadrelor se realizeaz=
pe calculator, utilizând platforma educa]ional= AEL
ENTERPRISE.
O alt= realizare important= este [i faptul c=
majoritatea cadrelor didactice provin din activitatea
digitale. operativ=, acestea având o bogat= experien]= \n
Fiecare c=min este dotat cu o sal= de studiu pus= la domeniul lor de activitate.
De la \nceput, s-au f=cut pa[i importan]i pe calea
ini]ierii [i dezvolt=rii unor rela]ii de colaborare cu [coli
similare din Europa. |n acest sens, s-a reu[it \ncheierea
unui parteneriat cu [coala de subofi]eri de poli]ie din
Adyligeti, institu]ie de \nv=]=mânt poli]ienesc cu o
bogat= tradi]ie. De asemenea, \n cadrul procesului de
compatibilzare a structurilor poli]iene[ti române cu cele
europene, [coala noastr= a reu[it s= stabileasc= rela]ii
de colaborare cu institu]ii de \nv=]=mânt poli]ienesc,
precum {coala Superioar= de Poli]ie din Hahn, Landul
Renania-Palinat, Germania [i {coala Superioar= de
Poli]ie din Basdorf, Landul Brandenburg, Germania.
Institu]ia noastr= de \nv=]=mânt a reu[it s= aib= un

Revenim la anun]ul nostru din Revista Român= de Criminalistic= nr. 3/2006,

pag. 2, \n care v= comunicam c=, \n zilele de 25 [i 26 octombrie 2006, va avea loc

Simpozionul Interna]ional de Criminalistic= cu tema “Contribu]ia criminalisticii la

investigarea actelor teroriste [i a altor evenimente cu consecin]e grave”. Aceast=

manifestare a fost replanificat= pentru zilele de 23 [i 24 octombrie 2006, ora 08.30, la

Centrul Cultural al Ministerului Administra]iei [i Internelor din Bucure[ti, str.

Mihai Vod= nr. 17.

Detalii se pot ob]ine la telefoanele: 316.44 67; 311 09 02;

mobil: 0745 127 600; 0740 060 696.

CRI MI NA LI STI CA 16
Subcomisar de poli]ie NICULAE SAVU
Inspector de poli]ie IOSIF-DANIEL POP

Pân= la sfâr[itul lunii octombrie 2006, o treime din Poten]iale puncte slabe \n procesul de realizare
]=rile comunit=]ii europene vor emite a[a - numitele e-
passport sau cel pu]in vor avea capabilitatea de a realiza |n aceast= situa]ie, procesul de realizare va fi definit ca
acest lucru din punct de vedere logistic. Termenele limit= fiind acel proces de colectare, verificare [i stocare a
pentru zona european= [i american= de introducere a informa]iilor personale ale celui ce aplic= pentru un astfel de

pa[apoartelor electronice, octombrie 2006, respectiv document [i reprezint= funda]ia pe care se bazeaz=

august 2006, vor marca punctul culminant al anilor de integritatea documentelor de acest tip (referitor la faptul dac=
este vorba despre un pa[aport electronic sau alt tip de
intens= cercetare, care au \nceput cu publicarea primei
document de identificare electronic). Dac= acest proces, de
versiuni a documentului ICAO (International Civil
care aminteam anterior, nu este foarte bine determinat,
Aviation Organization) 9303, \n anul 1980. Pentru ca
\nseamn= c= documentul este compromis, cu toate c= el
viitoarele pa[apoarte electronice s= vin= cu \mbun=t=]ire
con]ine elemente de securitate de ultim= or=. Cea mai mic=
major= din punct de vedere al securit=]ii, integritatea
suspiciune \n acest sens va ridica \ntreb=ri \n privin]a
procesului de emitere trebuie s= fie irepro[abil=.
\ntregului proces, iar efectele produse de emiterea unui astfel
E-passport va fi primul document de identitate
de document pot fi inimaginabile.
electronic lansat la nivel mondial (e-ID este un termen
utilizat pentru descrierea informa]iilor electronice, Frauda
documente ale c=ror informa]ii pot fi citite prin
intermediul unui cititor electronic, cum ar fi, spre Integritatea procesului de realizare poate fi compromis=
exemplu: e-passports, e-visas, e-citizenship cards, prin fraud= [i erori de procesare (implic= informa]iile furnizate
e-driving licence etc.). Perioada de probe a acestei de aplicant). Acest tip de fraud= este comis atunci când, de
categorii de documente a reprezentat un punct de exemplu, cel ce aplic= ob]ine \n mod ilicit documente de
referin]= valoros pentru agen]iile care au \ncercat s= identitate [i implicit o identitate fals=. Erorile de procesare
maximizeze succesul altor programe e-ID. reprezint= “atributul” unei proaste manipul=ri administrative,
Unul din lucrurile importante \nv=]ate \n aceast= respectiv introducerea unor date demografice eronate [i a

perioad= este legat de faptul c= securitatea unor imagini biometrice de slab= calitate. Toate aceste

documentelor electronice are o importan]= mult mai aspecte \mpiedic= autorit=]ile s= identifice de]in=torul \n
momentul \n care documentul este inspectat.
mare decât cea a documentelor bro[ate. Pentru a
Pe baza procesului de realizare [i a recomand=rilor
exemplifica acest lucru amintim faptul c= indivizii care au
ICAO, precum [i a “bunelor practici” \n vederea manipul=rii [i
comis atacurile teroriste de la 9/11 septembrie au folosit
emiterii pa[apoartelor electronice, fraudarea [i erorile de
permise de conducere valabile pe teitoriul SUA, f=r= ca
procesare se diminueaz=, [i, \n acela[i timp, spore[te
acestea s= fie falsificate. |n schimb, terori[tii s-au axat pe
integritatea acestor tipuri de documente.
procesul de emitere a acestor carduri, realizându-[i
|n practic=, acest lucru presupune introducerea unor
permise contraf=cute, de[i diferen]ele fa]= de cele
m=suri pentru fiecare etap= a procesului de realizare a
autentice erau minore. Nu exist= nici un dubiu c= pa[aportului electronic, care s= acopere colectarea datelor,
procesul de emitere a e-pa[aportului a dus la dezvolt=ri verificarea [i stocarea lor. |n acest fel, securitatea [i
notabile \n ceea ce prive[te securitatea cardurilor (s= integritatea \ntregului proces se poate realiza \n cele mai
lu=m, spre exemplu, la elementele de securitate realizate sigure condi]ii. Men]inerea integrit=]ii datelor colectate cer
peste suport, cerneala folosit=, hologramele realizate cu m=suri pentru garantarea acurate]ii lor, astfel c= oficialii
o tehnologie de ultim= or=). responsabili cu colectarea [i procesarea datelor trebuie s= fie

CRI MI NA LI STI CA 17
capabili [i de \ncredere. O verificare periodic= prin folosirea document. Prin acest sistem se verific= automat dac=
elementelor demografice [i biometrice de identificare fotografiile realizate sunt la standarde interna]ionale.
(amprente [i/sau elemente faciale) reprezint= o cale sigur= [i
eficace de a minimaliza posibilitatea angaj=rii unui oficial care Dovedirea identit=]ii
ar dori s= fraudeze. Prin efectuarea unor verific=ri periodice
de nume [i c=ut=ri de amprente \n bazele de date, agen]iile Toate aceste exemple se refer= la modalitatea de
emitente pot identifica personal ce prezint= un risc mare captare a imaginii [i a calit=]ii acesteia, \ns= trebuie s= se ia
\nainte ca ace[tia s=-[i \nceap= activitatea ilicit=. \n considerare verificarea identit=]ii pe care o sus]ine cel ce
O alt= cale de diminuare a fraudei din partea oficialilor aplic=.
este protejarea sistemului de emitere prin folosirea solu]iilor Acest proces, numit \n mod frecvent “identity proofing”,
de autentificare biometrice (de exemplu, posibilitatea de duce la garantarea – \nainte de emitere – c= identitatea
logare \n sistem pe baza amprentelor digitale). |n acest fel, aplicantului este veritabil= [i, \n mod implicit, c= acesta este
soft-ul de autentificare biometric= are capabilitatea de a \ndrept=]it s= beneficieze de acest document.
realiza un audit al tranzac]iilor efectuate \n re]ea al unui Ca parte a procesului de verificare, autorit=]ile
anumit oficial. O logare \n sistem pe baza identific=rii autentific= documentele din dosarul aplicantului (certificat de
amprentelor papilare reprezint= un mijloc eficace de na[tere, permis de conducere, C.I. sau oricare alt document
minimalizare a unei acces=ri neautorizate a re]elei. folosit pentru dovedirea identit=]ii), valideaz= autenticitatea
acestora [i dezv=luie acele fapte care ar putea s=-l descalifice
Erorile \n a ob]ine acest document.
Pentru ca procesul s= fie considerat sigur [i incoruptibil
Din moment ce marea majoritate a oficialilor reprezint= se cere ca informa]iile stocate \ntr-un mediu securizat, dar \n
persoane oneste, integritatea procesului de realizare a acela[i timp accesibil (\n vederea efectu=rii verific=rilor).
documentelor electronice este, \n primul rând, afectat de Recomand=rile ICAO pentru stocarea informa]iilor
erorile administrative, [i aici includem capturarea defectuoas= pa[apoartelor electronice accentueaz= necesitatea utiliz=rii
a datelor biometrice [i demografice. Training-ul permanent tehnicilor de criptare pentru protejarea datelor. |n timp ce
reprezint= cheia ce poate ajuta la evitarea introducerii unor sistemele electronice \mpotriva acces=rilor ilicite sunt critice,
date corupte \n sistem. Instrumentele oferite de soft-uri, care valoarea lor este dat= doar atâta timp cât p=streaz=
realizeaz= capturarea [i formatul datelor biometrice \n mod confiden]ialitatea informa]iilor pe care le protejeaz=. O
automat, la standardele impuse de ICAO, pot fi folosite pentru tehnologie de criptare sofisticat= are o valoare limitat= dac=,
a minimaliza slaba calitate (imaginile \ntunecate, de exemplu, informa]iile biometrice pe care le protejeaz= nu
distorsionate, contrast foarte slab) a unor elemente cum ar fi se fac \n mod corespunz=tor. Nu conteaz= cât de bun= este
scan=rile elementelor faciale [i a amprentelor papilare. calitatea informa]iilor, deoarece acestea pot fi compromise
Deoarece calitatea imaginii determin= acurate]ea din cauza unui viciu de stocare. De exemplu, supra
examin=rilor biometrice, instrumentele automate care comprimarea imaginilor de mare rezolu]ie pentru a se \ncadra
optimizeaz= procesul de colectare, de asemenea, sporesc \n limitele de stocare poate duce la distrugerea unor date
\ncrederea procesului de verificare [i, nu \n ultimul rând, a critice, degradarea imaginilor, f=cându-le neadecvate pentru
integrit=]ii documentului emis. identificare. Chiar dac= capacitatea de memorie a unui chip
excede 32kb2, a[a cum este stipulat de ICAO, imaginile
Recomand=ri [i standarde faciale oricum vor trebui s= fie comprimate. Softuri cu
instrumente care evit= degradarea informa]iilor comprimate
Un bun exemplu de organiza]ie care a \nceput s= pun= sunt \n acest moment comercializate. Aceste instrumente
\n practic= recomand=rile existente este Poli]ia Na]ional= de creeaz= un echilibru \ntre dimensiunile fi[ierelor [i calitatea
Frontier= Suedez=, responsabil= cu emiterea pa[apoartelor. imaginilor.
|n cooperare cu Snabbfoto AB, PNFS a lansat un pavilion
dotat cu un soft avansat de recunoa[tere facial= care, \n mod |n concluzie
automat, verific= fotografia de pe pa[aportul celui ce aplic= \n
ceea ce prive[te rezolu]ia, contrastul [i alte atribute greu de Adoptând o combina]ie de soft-uri, m=suri de siguran]=
m=surat manual. Prin introducerea acestui sistem, PNFS [i proceduri de verificare, emiten]ii de documente de
este prima organiza]ie care a introdus un instrument automat identificare electronice pot cre[te integritatea procesului de
la standarde interna]ionale de realizare a acestui tip de realizare a acestor documente.

CRI MI NA LI STI CA 18
Comisar-[ef de poli]ie OCTAVIAN CONICESCU
- [eful Serviciului biologie judiciar=, Institutul de Criminalistic=

La ini]iativa Asocia]iei Criminali[tilor din România, \n


data de 20 iulie 2006, Institutul de Criminalistic= a fost
gazda unei vizite de informare efectuat= de studen]i ai
Univesit=]ii Huddersfield din Regatul Unit al Marii Britanii,
sec]ia de chimie analitic= judiciar=. Grupa de studen]i a fost
\nso]it= de 3 cadre universitare, printre care [i lector senior
\n criminalistic= [i [tiin]e analitice dr. C=t=lin Dog=roiu.
Lucr=rile reuniunii au fost deschise de colonel \n rezerv=,
prof. Vasile L=p=du[i, secretar general al Asocia]iei
Criminali[tilor din România, care a salutat prezen]a
urm=toarelor personalit=]i: adjunct al inspectorului general
al Poli]iei Române, chestor de poli]ie dr. Gheorghe Popa,
general \n rezerv= dr. Ioan Hurdubaie [i directorul
Institutului de Criminalistic=, comisar [ef de poli]ie
Gabriel }\ru.

Directorul Institutului de Criminalistic=, comisar [ef


de poli]ie Gabriel }\ru, a f=cut o prezentare a structurii [i
activit=]ii institutului, subliniindu-se dotarea cu tehnici
moderne a tuturor liniilor de munc=, ceea ce a contribuit la
afilierea acestuia, \n anul 2005, \n cadrul ENFSI (Re]eaua
European= a Institutelor de Criminalistic=). De asemenea,
au fost prezentate strategiile de modernizare [i eforturile
depuse \n vederea viitoarei integr=ri a României \n Uniunea
European=. |n acest sens, au fost trecute \n revist= cele
dou= programe PHARE care pun bazele Sistemului
Na]ional de Date Genetice, eforturile de modernizare [i
achizi]ie a unei noi genera]ii AFIS, posibilit=]ile de lucru ale
bazei de date CDN, microscopul electronic, sistemul IBIS,
Lucia Forensic etc.
Domnul prof. L=p=du[i a trecut \n revist= aspecte ale
istoriei criminalisticii române[ti, fiind punctate momentele
cruciale ce au stat la baza \nfiin]=rii criminalisticii române[ti,
precum [i reprezentan]ii de marc=, asemenea fra]ilor
Minovici, embleme ale galeriei interna]ionale de promotori ai
[tiin]e criminalistice.
Din alocu]iunea domnului chestor de poli]ie
dr. Gheorghe Popa a ie[it \n eviden]= modul \n care este
organizat [i se desf=[oar= Masterul European de
Criminalistic=, organizat \n parteneriat cu Inspectoratul
General al Poli]iei Române, Asocia]ia Criminali[tilor din
România [i Universitatea Român= de {tiin]e [i Arte
"Gheorghe Cristea".
A fost reliefat con]inutul modulelor celor doi ani de
preg=tire \n cadrul masterului, nivelul [tiin]ific deosebit,
precum [i participarea unor cadre didactice universitare cu o
bogat= experien]= didactic= [i profesional=. Prezentarea camerei digitale SpheronCam HDR de
Participarea la acest master european este deschis= c=tre inspector de poli]ie Epure Valentin a sporit interesul
oric=rei persoane indiferent de domeniul de activitate [i ]ar= invita]ilor, prin noutatea [i performan]ele deosebite ale
de origine, existând interes referitor la con]inutul modulelor [i acestei tehnologii, extrem de util= \n investigarea tehnico-
chiar solicit=ri din rândul auditorului. [tiin]ific= a câmpului infrac]iunii, referentul fiind asaltat de

CRI MI NA LI STI CA 19
solicit=ri pentru elucidarea aspectelor tehnice [i practice. Având \n vedere m=surile de respectare a
Prezentarea a fost deosebit de interesant= prin modul de managementului de calitate [i num=rului relativ mare de
ilustrare a imaginilor. persoane din delega]ie, nu s-a putut efectua o vizit= \n
Pentru completarea imaginii activit=]ii [i dot=rilor
laboratorul de genetic= judiciar=, activitatea [i organizarea
institutului a fost efectuat= o vizit= \n laboratoare.
acestuia fiind prezentate de comisar [ef de poli]ie Octavian
Conicescu, [eful Serviciului biocriminalistic din cadrul
institutului.
Vizita studen]ilor englezi a constituit pentru ace[tia un
prilej util pentru prezentarea tuturor posibilit=]ilor de
investiga]ie criminalistic= [i a dot=rilor de excep]ie ale
Institutului de Criminalistic= care s-au realizat \n ultimii ani.
|n finalul \ntâlnirii a fost reiterat= invita]ia ca acest gen
de vizite s= se constituie ca o permanen]= a rela]iilor viitoare
[i s= se dezvolte prin vizita unor speciali[ti români la
Univesitatea Huddersfield din Regatul Unit al Marii Britanii.

EXPERTIZA TEHNIC+ AUTO JUDICIAR+


{I CRIMINALISTIC+
|n primul semestru al acestui an, Editura “Bibliotheca” –
Târgovi[te a realizat lucrarea “Expertiza tehnic= auto judiciar=
[i criminalistic=”, autor domnul ing. Mircea Fierbin]eanu, reputat
expert auto judiciar, membru al Asocia]iei Criminali[tilor din
România.
Dup= aproape 36 de ani de activitate \n slujba adev=rului [I
justi]iei [i \n cercetarea [tiin]ific=, autorul a elaborat o lucrare de
anvergur= \n domeniul expertizei tehnice auto judiciare [I
criminalistic=, fiind considerat= o metodologie de lucru pentru
exper]i.
Lucrarea este structurat= \n 17 capitole (644 pagini),
r=spunzând cerin]elor actuale ale unei expertize auto.
Elementele de noutate constituie prioritatea problematicii
prezentate, ceea ce d= posibilitate exper]ilor s=
abordeze cele mai moderne metode pentru
expertizarea unui accident de trafic rutier.
Lucrarea este util= [i pentru faptul c= prezint=
metode de lucru, \n premier= \n domeniul s=u,
utilizând soft-uri de specialitate, aliniindu-se astfel criteriilor
europene, \n afara faptului c= inginerul Mircea Fierbin]eanu, din
spiritul de perfec]ionare, s-a certificat conform standardelor europene, \n
Austria.
Autorul a reu[it s= clarifice unele aspecte de noutate asupra consum=rii unei p=r]i din energia
acumulat= de un autovehicul prin deformarea caroseriei, fapt ce nu este simplu din punct de vedere al
exprim=rii matematice a fenomenului fizic.
Ideea de echivalent energetic al vitezei, vine [i edific= numeroase probleme fa]= de calcularea vitezei
dup= urmele de frânare la unele autoturisme care nu mai sunt dotate cu sisteme moderne \n echipamentul
de frânare, constituind un factor nou abordat \ntr-o lucrare de expertiz= din domeniul autovehiculelor [i
circula]iei rutiere.
Anexele lucr=rii, deosebit de valoroase, vin s= serveasc= pe cei care abordeaz= lucrarea pentru
elaborarea expertizelor de specialitate.
Recomand speciali[tilor [i celor interesa]i de domeniu s= se aplece cu aten]ie asupra acestei lucr=ri
pentru c= autorul ei are o contribu]ie remarcabil= la \ntregirea fondului [tiin]ific al criminalisticii, realizând,
cu pasiunea practicianului, o carte ce va \mbog=]i [i chiar corecta \n unele p=r]i, imaginea despre [tiin]a [i
tehnica investiga]iilor penale.
Comisar CRI{AN-MUCENIC L+ZUREANU

CRI MI NA LI STI CA 20
Lector univ. dr. IOAN HURDUBAIE

S
legisla]iei lor na]ionale, proprietatea asupra acestor informa]ii,
ecretariatul General Interpol, Birourile
precum [i dreptul de a cunoa[te modul \n care acestea sunt
Centrale Na]ionale [i serviciile \ns=rcinate
utilizate de c=tre alte state [i cum se accede la ele.
cu aplicarea legii din ]=rile membre
continu= s= caute [i s= pun= la punct solu]ii inovatoare “Interesul Pasarelei \n materie de ADN” a Interpolului

[i sigure pentru a difuza cât mai larg posibil cele mai este ca ea s= ofere anchetatorilor din \ntreaga lume un mijloc
importante informa]ii de poli]ie. rapid [i sigur de a stabili leg=turi \ntre cazuri care niciodat= nu
Ac]ionând \n aceast= direc]ie, la 29 iunie a.c., ar fi putut fi apropiate altfel, [i aceasta f=r= a compromite
Secretariatul General al O.I.P.C.-INTERPOL de la succesul anchetelor criminale [i nici a aduce atingere vie]ii
Lyon/Fran]a a informat poli]iile statelor membre ale private a cet=]enilor “, a indicat dl. Noble.
acestei organiza]ii interna]ionale despre faptul c=,
Sistemul Interpolului este compatibil cu “motorul de
\ncepând cu data respectiv=, poli]i[tii de teren din
c=utare” utilizat de c=tre statele semnatare ale Tratatului de
\ntreaga lume au posibilitatea accesului direct, \n linie, la
la Prum al Uniunii Europene, care reglementeaz= schimbul
baza sa mondial= de profile genetice. Deosebit de
important= din punct de vedere operativ, aceast= de date poli]iene[ti, precum [i cu sistemul CODIS (Combined
facilitate permite serviciilor de poli]ie din cele 184 ]=ri DNA Index System) al Biroului Federal de Investiga]ii al
membre ca, \n numai câteva secunde, s= transmit= Statelor Unite.
profile A.D.N. de la cazurile anchetate [i s= procedeze la FBI-ul elaboreaz= \n prezent un instrument de
verific=rile necesare elucid=rii unor cauze r=mase cu conversie, \n interiorul sistemului CODIS, astfel \ncât datele
autori neidentifica]i.
trimise de c=tre cele 24 ]=ri care utilizeaz= acest program s=
Gra]ie cre=rii acestui nou serviciu, accesibil prin
poat= fi comparate cu u[urin]= cu profilurile \nregistrate \n
intermediul sistemului mondial de comunica]ii poli]iene[ti al
Pasarela \n materie de ADN a Interpolului.
Interpolului (I-24/7), poli]i[tii afla]i la datorie \n cadrul
Birourilor Centrale Na]ionale ale organiza]iei [i pretutindeni \n “Prin l=rgirea accesului la baza sa de date mondial=
]=rile membre vor avea mai multe posibilit=]i de a ob]ine la asupra documentelor de c=l=torie furate, Interpolul ajut= ]=rile
nivel interna]ional r=spunsuri pozitive instantanee la sale membre s= \mpiedice infractori periculo[i [i terori[ti s=
cercet=rile lor \n orb, sau, \n al]i termeni, de a stabili treac= frontierele lor. Permi]ând accesul direct la Pasarela sa
concordan]e \ntre profilurile unor indivizi cunoscu]i ori stabili]i \n materie de ADN, el poate ajuta poli]iile na]ionale s=
pe baza unor urme nerezolvate care, pân= acum, nu
protejeze propriii cet=]eni \mpotriva unor crime, cum ar fi:
f=cuser= obiectul niciunei apropieri.
omorul, violul, tâlh=ria sau furtul prin efrac]ie, comise de
“Cei care vor fi ucis, furat ori violat inocen]i \n mai multe
infractori interna]ionali”, a mai declarat Secretarul General
]=ri vor fi de acum \ncolo descoperi]i, identifica]i [i aresta]i
mult mai u[or, deoarece poli]ia ]=rilor membre ale Interpolului Noble.

va [ti imediat dac= un suspect care \i intereseaz= mai este De[i aceast= nou= baz= de date Interpol nu con]ine \n
b=nuit [i \ntr-o alt= ]ar=”, a declarat Secretarul General al prezent decât 65.000 de profile comunicate de c=tre 37 ]=ri
organiza]iei, Ronald K. Noble. membre, ea a condus deja la stabilirea a 93 concordan]e
Interpol a conceput baza de date, denumit= “Pasarela privind 9 ]=ri.
\n materie de ADN” cu sprijinul speciali[tilor din câteva ]=ri 43, dintre cele 184 ]=ri membre ale Interpolului, sunt
membre, pentru a permite compararea profilelor genetice prin
dotate cu o baz= na]ional= de date genetice, iar alte 11 state
utilizarea principalelor sisteme de marcatori, \ndeosebi a
sunt pe cale de a-[i crea o astfel de baz=. Cu acest nou
celor elabora]i de c=tre Uniunea European= [i Statele Unite
serviciu \n linie, ansamblul acestor ]=ri vor putea s= transmit=
ale Americii.
Pentru ca nivelul de protec]ie a datelor s= r=mân= cât profiluri pe cale electronic=, s= procedeze la c=ut=ri
mai ridicat posibil, profilurile \nregistrate \n baza de date a automatizate [i s= primeasc= r=spunsuri pozitive sau
Interpolului sunt anonime, ]=rile membre p=strându-[i, potrivit negative.

CRI MI NA LI STI CA 21
Conferen]iar universitar dr. PETRE BUNECI
Facultatea de Drept-Universitatea Ecologic=

I. Evolu]ia reglement=rilor privind infrac]iunea de contract \n a[a fel \ncât f=r= aceast= eroare cel \n[elat nu ar fi
\n[el=ciune [i infrac]iunile comise prin CEC \n legea \ncheiat sau executat contractul”.
penal= român= Prin Legea nr.140/1996 pentru modificarea Codului
penal [i a Codului de procedur= penal=, publicat= \n Monitorul
Oficial nr. 289/14.11.1996, a fost inclus alineatul 4 la art. 215
Infrac]iunea de \n[el=ciune \[i g=se[te originea \n dreptul care sanc]ioneaz= emiterea unui cec pentru valorificarea
roman, dar a fost reglementat= pentru \ntâia oar= \n Codul c=ruia nu exist= provizia sau acoperirea necesar=, retragerea
penal din anul 1864, care, \n dispozi]iile art. 332, ar=ta \n mod acestei provizii dup= emitere, ori interdic]ia dat= trasului de a
expres c= este culpabil de \n[el=ciune acela care determin= pl=ti cecul \nainte de expirarea termenului de prezentare.
o am=gire \n paguba averii altuia sau prezint= fapte |n ceea ce prive[te reglement=rile referitoare la
mincinoase pentru a ob]ine un folos, iar, potrivit art. 334, se infrac]iunile comise prin cec, acestea au fost introduse pentru
pedepseau cei care exercitau manopere frauduloase pentru prima oar= \n Codul comercial român din anul 1887, ele
a-i determina pe al]ii s= cread= \ntr-o \ntreprindere stabilind c=: ,, oricine are sume de bani disponibile la o banc=
mincinoas= sau credit nereal, ori pentru a-i determina s= le sau la orice persoan=, va putea dispune de ele \n folosul unui
dea bani, mobile, obliga]iuni, bilete, chitan]e sau \nscrisuri de al treilea prin cec”.
valoare. De[i Codul penal român adoptat \n anul 1864 nu f=cea
Incriminarea infrac]iunii de \n[el=ciune a fost preluat= [i referire expres= la sanc]ionarea penal= a celor care emiteau
de Codul penal Carol al II-lea din anul 1936, \n art. 549, cec-uri f=r= acoperirea necesar=, a[a cum am ar=tat mai sus,
ar=tându-se \n mod explicit c= se pedepse[te cu \nchisoare \n art. 334 erau prev=zute totu[i faptele referitoare la emiterea
de la 3 luni la 2 ani, cu amend= sau interdic]ie corec]ional= unor cec-uri f=r= acoperire \n contul bancar, dac= existau
prezentarea ca adev=rat= a unor fapte mincinoase sau ca elementele specifice ale infrac]iunii de \n[el=ciune, inclusiv
mincinoase a unor fapte adev=rate dac= prin aceasta se acele manopere de inducere \n eroare.
cauzeaz= o pagub= material= unei persoane. |n condi]iile \n Cum reglementarea dat= prin Codul penal de la 1864
care inculpatul se folosea de nume, calit=]i mincinoase sau nu era \n m=sur= de a sanc]iona eficient fraudele comise prin
alte mijloace frauduloase pedeapsa era \nchisoarea pân= la intermediul cec-urilor \n ]ara noastr=, s-a adoptat Legea nr.
3 ani, iar atunci când fapta era comis= de func]ionari publici, 59/1934 asupra cec-ului, care este \n vigoare [i \n prezent cu
avoca]i sau de o persoan= care simula calitatea de func]ionar unele mici modific=ri (Legea nr. 83/1994).
public, pedepsele erau majorate cu pân= la 2 ani. Potrivit acestei legi, condi]ia esen]ial= pentru emiterea
De asemenea, \n articolele 551- 554 se incriminau unui cec o reprezint= existen]a disponibilului financiar \n
diferitele modalit=]i ale infrac]iunii de \n[el=ciune, referindu-se contul b=ncii care are calitatea de tras, art. 3 alin. 2, ar=tând
la \n[el=ciunea \n conven]ii , la \n[el=ciunea prin emiterea \n mod expres c= ,,cecul nu poate fi emis decât dac=
unui cec f=r= provizia necesar= sau \n[el=ciunea pentru a tr=g=torul (persoana care d= ordin debitorului s=u numit tras
profita de conven]iile de asigurare. s= pl=teasc= o sum= fixat= la o dat= determinat= \n timp, fie
Codul penal adoptat \n anul 1968 a reglementat unui beneficiar, fie la ordinul acestuia din urm=) are disponibil
infrac]iunea de \n[el=ciune \n titlul ,,Infrac]iuni contra la tras (persoana care are mandat sau ordin de la o alt=
patrimoniului”, stipulând \n art. 215 c=, aceasta const= \n: persoan= numit= tr=g=tor s= execute obliga]ia de plat= a unei
,,inducerea \n eroare a unei persoane prin prezentarea ca sume determinate \n favoarea unei a treia persoane numit=
adev=rat= a unei fapte mincinoase sau ca mincinoas= a unei beneficiar la scaden]a [i locul men]ionate), asupra c=ruia are
fapte adev=rate \n scopul de a ob]ine pentru sine sau pentru dreptul de a dispune prin cec pe baza unei conven]ii exprese
altul un folos material injust dac= s-a pricinuit o pagub=”. sau tacite”.
Alineatele urm=toare se refereau la diferitele modalit=]i de |n art. 84 din Legea nr. 59/1934 au fost incriminate mai
comitere a faptei care constau \n ,,folosirea de nume sau multe fapte penale, acestea constând \n ,,emiterea cec-ului
calit=]i mincinoase ori alte mijloace frauduloase” precum [i la f=r= a fi avut autorizarea trasului, emiterea cec-ului f=r= a
\n[el=ciunea ,,comis= cu prilejul \ncheierii sau execut=rii unui avea la tras disponibil suficient, dispunerea de disponibilul din

CRI MI NA LI STI CA 22
contul bancar \nainte de trecerea termenelor fixate pentru alineatul 4 [i ea se refer= la ,,emiterea unui cec asupra unei
prezentarea cec-ului, emiterea unui cec, cu dat= fals= sau institu]ii de credit sau unei persoane, [tiind c= pentru
c=ruia \i lipse[te unul din elementele esen]iale, cât [i emiterea valorificarea lui nu exist= provizia sau acoperirea necesar=,
cec-ului asupra tr=g=torului”, legiuitorul stabilind pedepse cu precum [i fapta de a retrage dup= emitere, provizia, \n totul
\nchisoare sau amenda pentru s=vâr[irea acestora. sau \n parte, ori de a interzice trasului de a pl=ti \nainte de
Paralel cu reglementarea acestor infrac]iuni \n Legea expirarea termenului de prezentare, \n scopul de a ob]ine
CEC-ului, Codul penal Carol al II-lea din anul 1936 a pentru sine sau pentru altul un folos material injust [i dac=
incriminat fapte asem=n=toare \n art. 549, ar=tând c= se s-a pricinuit o pagub= posesorului cecului”.
pedepse[te cu \nchisoare “emiterea unui cec asupra unei Fapta de \n[el=ciune care a avut consecin]e deosebit
b=nci de c=tre acela care [tie c= nu are provizia sau de grave este sanc]ionat= cu \nchisoare de la 10 la 20 de ani
acoperirea necesar=, precum [i acela care, \n acela[i scop [i interzicerea unor drepturi, astfel cum se arat= \n alineatul 5
dup= emisiune retrage provizia \n totul sau \n parte sau al art. 215 Cod penal.
interzice trasului de a pl=ti \nainte de expirarea termenului de Analizând textele de lege descrise mai sus ar=t=m c=
prezentare cauzând prin aceasta o pagub=”. Codul penal la infrac]iunea de \n[el=ciune este o infrac]iune patrimonial=,
care am f=cut referire mai sus asimila aceste fapte delictului \ndreptat= \mpotriva patrimoniului privat sau public [i c=
de \n[el=ciune prin cec-uri prin care se urm=rea ob]inerea apar]ine categoriilor de infrac]iuni s=vâr[ite prin fraud=,
pentru sine sau pentru altul a unui folos material injust. respectiv prin mistificarea adev=rului prin am=giri sau
Codul penal din anul 1968 nu a mai inclus infrac]iunea induceri \n eroare.
de \n[el=ciune prin cecuri, completarea cu aceast= fapt= Elementul definitoriu ce caracterizeaz= infrac]iunea
realizându-se abia odat= cu modificarea din anul 1996, de \n[el=ciune este acela al deposed=rii victimei de bun
când s-a introdus alineatul 4 la art. 215 Cod penal, care a [i al imposed=rii injuste al autorului infrac]iunii cu acel
preluat aproape integral dispozi]iile art. 553 din Codul penal bun prin ac]iuni am=gitoare executate de acesta din
Carol al II-lea. urm=.
Potrivit art. 215 alin. 4 Cod penal se sanc]ioneaz= cu Obiectul juridic special al infrac]iunii \l reprezint=
\nchisoare de la 3 la 15 ani ,,emiterea unui cec asupra unei rela]iile sociale privind patrimoniul public [i privat care sunt
institu]ii de credit sau unei persoane [tiind c= pentru \ntemeiate pe bun= credin]= [i pe \ncredere reciproc= \ntre
valorificarea lui nu exist= provizia sau acoperirea necesar=, subiec]ii diferitelor raporturi.
precum [i fapta de a retrage dup= emitere, provizia \n total Obiectul material al infrac]iunii poate fi un bun mobil sau
sau \n parte ori de a interzice trasului de a pl=ti \nainte de imobil [i \n general orice fel de valoare material=, cum ar fi de
expirarea termenului de prezentare dac= s-a pricinuit o pild= un \nscris care \ncorporeaz= o asemenea valoare (libret
pagub= posesorului cecului”. sau obliga]iune cec).
{i actualul Cod penal modificat [i completat prin noua |n ipoteza descris= la alineatul 3, obiectul material al
Lege nr. 278 din 4 iulie 2006,reproduce la infrac]iunea de infrac]iunii const= \ntr-un contract prin executarea c=ruia este
\n[el=ciune acelea[i elemente ale laturii subiective [i obiective prejudiciat= material victima pe când \n varianta ar=tat= la
stipulate \n Codul penal Carol al II-lea. alineatul 4, obiectul material \l reprezint= cecul.
Subiectul activ al infrac]iunii nefiind circumstan]iat se
II. Elementele constitutive ale infrac]iunii de poate trage concluzia c= el poate fi orice persoan=, \n timp ce
\n[el=ciune subiectul pasiv este circumstan]iat el putând fi acea persoana
fizic= sau juridic= care a suferit un prejudiciu material prin
Potrivit dispozi]iilor art. 215 alin. 1 Cod penal modificat fapta \n[el=toare.
[i completat prin Lege nr. 278/2006, inducerea \n eroare a |n ceea ce prive[te elementul material al infrac]iunii,
unei persoane prin prezentarea ca adev=rat= a unei fapte acesta, de regul=, const= \ntr-o ac]iune de inducere \n eroare
mincinoase sau ca mincinoas= a unei fapte adev=rate, \n a unei persoane c=reia i se prezint= \n mod distorsionat o
scopul de a ob]ine pentru sine ori pentru altul un folos situa]ie de fapt prin ascunderea adev=rului. Cu alte cuvinte,
material injust [i dac= s-a pricinuit o pagub=, constituie elementul material al infrac]iunii const= \n prezentarea ca
infrac]iunea de \n[el=ciune [i se pedepse[te cu \nchisoare de mincinoas= a unei fapte adev=rate sau o fapt= adev=rat=
la 6 luni la 12 ani. este prezentat= ca mincinoas=.
Reglementarea actual= din Codul penal cuprinde 5 Elementul material al infrac]iunii de \n[el=ciune este
alineate, primul dintre acestea vizând elementele constitutive diferen]iat, \n raport de modalit=]ile acesteia \n alin.1 art. 215
ale infrac]iunii de \n[el=ciune, alineatul 2 se refer= la Cod penal, fiind prev=zut= forma simpl= ca, \n alineatul 3 al
s=vâr[irea infrac]iunii prin folosirea de nume, calit=]i aceluia[i articol, s= fie reglementat= varianta special= [i
mincinoase sau alte mijloace frauduloase, \n timp ce alineatul anume \n[el=ciunea \n conven]ii care const= \n ac]iunea sau
3 face vorbire de \n[el=ciunea comis= cu prilejul \ncheierii sau omisiunea din contract care induce \n eroare partea
execut=rii unui contract s=vâr[it= \n a[a fel \ncât f=r= eroarea contractant=.
comis= cel \n[elat nu ar fi \ncheiat sau executat contractul. Atât forma simpl=, cât [i \n[el=ciunea \n conven]ii
Forma special= a infrac]iunii de \n[el=ciune apare \n prezint=, la rândul lor, câte o variant= agravat=, aceasta

CRI MI NA LI STI CA 23
referindu-se la folosirea de nume mincinoase, de calit=]i
mincinoase [i \n sfâr[it de mijloace frauduloase. Instan]ele judec=tore[ti nu au avut un punct de vedere
|n art. 215 alin.4 Cod penal, legiuitorul a reglementat o unitar \n aplicarea disp. art. 215 Cod penal, fiind pronun]ate
a doua modalitate agravat= a infrac]iunii de \n[el=ciune, solu]ii diferite \n leg=tur= cu \ncadrarea juridic= a faptei de
aceasta referindu-se la emiterea unui cec sau unui alt emitere a unui cec f=r= acoperirea necesar=, \n cazul \n care
instrument de plat= asupra unei institu]ii de credit sau unei aceast= situa]ie este cunoscut= [i acceptat= de beneficiarul
persoane, [tiind c= pentru valorificarea lui nu exist= provizia cecului, cât [i a faptei de emitere a cec-ului f=r= acoperirea
sau acoperirea necesar=, la retragerea dup= emiterea necesar= \n scopul inducerii \n eroare a beneficiarului cu
cecului a proviziei \n total sau \n parte [i \n sfâr[it la consecin]a p=gubirii sale.
interzicerea trasului de a pl=ti \nainte de expirarea termenului Unele instan]e au considerat c= fapta de emitere a unui
de prezentare. De remarcat este faptul c= ac]iunile cec asupra unei institu]ii de credit sau asupra unei persoane,
prezentate \n cele trei variante trebuie a fi \ntreprinse \n [tiind c= pentru valorificare nu exist= provizia sau acoperirea
scopul de a produce o pagub= posesorului cecului. necesar=, \ntrune[te elementele constitutive ale infrac]iunii de
Indiferent de modalitatea \n care a fost s=vâr[it= \n[el=ciune prev=zut= de art. 215 alin. 4 Cod penal, dac= s-a
infrac]iunea, urmarea imediat= a laturii obiective are \n produs o pagub= beneficiarului cecului atât \n cazul \n care
vedere producerea unui prejudiciu material persoanei acesta nu a avut cuno[tin]= c= \n momentul emiterii nu exist=
\n[elate. A[a fiind, pentru a fi realizat= latura obiectiv= trebuie disponibilul necesar acoperirii, cât [i \n cazul când
demonstrat c= exist= un raport de cauzalitate \ntre ac]iunea beneficiarul a avut cuno[tin]= despre aceast= situa]ie.
de inducere \n eroare [i consecin]a p=gubitoare din punct de Instan]ele care au adoptat acest punct de vedere au
vedere material a victimei. motivat c= lipsa inten]iei de inducere \n eroare dedus= din
Infrac]iunea de \n[el=ciune se s=vâr[e[te numai cu cunoa[terea [i acceptarea de c=tre beneficiar a complet=rii
inten]ie direct=, aceasta fiind calificat= deoarece include [i cecului f=r= acoperirea necesar= nu poate conduce la
elementul scop care este acela de a se ob]ine un folos \ncadrarea faptei \n infrac]iunea, prev. de art. 84 alin.1 din
material injust. Legea nr. 59/1934, pentru simplul motiv c= prin aceasta s-a
cauzat un prejudiciu.
III. Reglement=ri juridice referitoare la cec |n schimb, alte instan]e de judecat= au \ncadrat faptele
\n ambele modalit=]i de s=vâr[ire (cunoa[terea sau
A[a cum am ar=tat mai sus, prima reglementare necunoa[terea acoperirii necesare) \n infrac]iunea de
expres= a cec-ului a fost inclus= \n Codul comercial adoptat \n[el=ciune, prev. de art. 215 alin. 4 Cod penal, apreciind c=
\n anul 1887, dup= care, prin Legea nr. 59/1934, s-a art.84 alin.1 punctul 2 din Legea nr. 59/1934 a fost abrogat
reglementat \n mod detaliat acest instrument de plat=, legea odat= cu intrarea \n vigoare a Codului penal adoptat \n 1936,
f=când referiri clare la emiterea [i forma cecului, la care incrimina expres infrac]iunea de \n[el=ciune \n leg=tur=
transmiterea acestuia, la modul \n care se face plata la cu emiterea de cecuri, dar ca [i urmare a incrimin=rii acestei
variet=]ile [i regresul cecului, la alterarea, anularea [i fapte \n art. 215 alin. 4 Cod penal, a[a cum a fost modificat
\nlocuirea sa, cât [i la infrac]iunile care se comit prin prin Legea nr. 140/1996.
intermediul cecului. De asemenea, alte instan]e au \ncadrat fapta \n ambele
Legea nr. 59/1934 este \n vigoare [i \n prezent cu ipoteze numai \n infrac]iunea prev. de art. 84 alin. 1 punctul 2
precizarea c= a suferit unele modific=ri prin O.G. nr.11/1993, din Legea nr. 59/1934, cu motivarea c= aceast= \ncadrare
care a fost aprobat= [i modificat= prin Legea nr.83/1994. juridic= fiind reglementat= \ntr-o lege special= este singura
Banca Na]ional= a României a emis normele cadru care poate fi acceptat=.
nr.7/1994, Normele tehnice nr.9/1994, precum [i |n sfâr[it, au existat [i instan]e care au \ncadrat distinct
Regulamentul nr.10/1994, acestea stabilind fie caracteristicile cele dou= fapte \n raport cu \mprejurarea dac= beneficiarul a
pe care trebuie s= le \ndeplineasc= formularele tipizate emise cunoscut [i a acceptat completarea cecului f=r= ca acesta s=
de b=nci clien]ilor, fie modul concret de aplicare al fiec=rui aib= acoperirea necesar=.
articol din Legea nr.59/1934. Acestea din urm= au ajuns la concluzia c=, dac=
Sub acest ultim aspect prezint= importan]= \n primul beneficiarul cecului a avut cuno[tin]= la momentul emiterii c=
rând, dispozi]iile art.84 din Legea nr. 59/1934, acestea nu exist= disponibilul necesar \n vederea acoperirii cecului
incriminând fapte penale ca emiterea cecului f=r= a fi avut fapta \ntrune[te elementele constitutive ale infrac]iunii prev.
autorizarea trasului, emiterea cecului f=r= a avea la tras art. 84 alin. 1 din Legea nr. 59/1934 [i nu ale infrac]iunii de
disponibil suficient, dispunerea de disponibilul din contul \n[el=ciune prev. de art. 215 alin. 4 Cod penal.
bancar \nainte de trecerea termenelor fixate pentru Apreciem c= ultimul punct de vedere este cel corect
prezentarea cecului, emiterea unui cec cu dat= fals= sau având \n vedere urm=toarele argumente:
c=ruia \i lipse[te unul din elementele esen]iale [i emiterea |n art. 84 din Legea nr. 59/1934 au fost enumerate
cecului asupra tr=g=torului. infrac]iunile comise \n leg=tur= cu emiterea cecurilor
IV. Deosebiri \ntre infrac]iunea de \n[el=ciune [i ar=tându-se, \ntre altele, la alin.1 pct. 2 c= se pedepse[te
infrac]iunile comise prin cec “orice persoan= care emite un cec f=r= a avea la tras

CRI MI NA LI STI CA 24
disponibil suficient, sau care dup= ce a tras cec-ul, dar mai dispune altfel, \n total sau \n parte de disponibilul avut’’.
\nainte de trecerea termenelor fixate pentru prezentare Cum prevederile art.84 alin.1 pct. 2 din Legea nr.
dispune \n total sau \n parte de disponibilul avut”.
59/1934 nu au fost abrogate prin Legea nr. 140/1996 [i nici
Legiuitorul, referindu-se la aceste fapte, a ar=tat c=
prin dispozi]ii anterioare inclusiv Legea nr. 278/2006, \n mod
pedeapsa prev=zut= de lege este aplicabil= “afar= de cazul
când fapta constituie un delict sanc]ionat cu o pedeapsa mai indubitabil, ele \[i produc efectele neputându-se considera c=
mare, \n care caz se aplic= aceast= pedeaps=’’. au fost scoase din vigoare.
Se poate trage concluzia c= prin aceast= lege special= R=mânerea \n vigoare [i \n prezent a art.84 din Legea
a fost exprimat principiul potrivit c=ruia incriminarea faptei a nr.59/1934 este sus]inut= [i de faptul c= nici Ordonan]a
fost determinat= de dispozi]ia care prevedea pedeapsa cea
Guvernului nr.11 din 4 august 1993 pentru modificarea Legii
mai grea, ceea ce corespunde [i reglement=rii date \n acea
nr.58/1934 asupra cambiei [i biletului la ordin [i a Legii
perioad= cumulului ideal de infrac]iuni care a fost preluat=
ulterior \n Codul penal, adoptat \n anul 1936. nr.59/1934 asupra cecului [i nici Legea nr.83/1994 de
Ca urmare, fa]= de \ncriminarea faptei la care se refer= aprobare a acestei ordonan]e, nu au abrogat infrac]iunea mai
art.84 alin. 1 pct.2 din Legea nr.59/1934 [i art.553 din Codul sus ar=tat= a[a cum au f=cut \n cazul altor articole ale acestor
penal, adoptat \n anul 1936, erau aplicabile aceste dispozi]ii acte normative.
din urm= care prevedeau pedeapsa cea mai grea.
Ca atare, ori de câte ori beneficiarul are cuno[tin]=
|n Codul penal actual, modificat prin Legea nr.
\n momentul emiterii c= nu exist= disponibilul necesar
140/1996, s-a prev=zut \n art.215 alin 4 ca “emiterea unui cec
asupra unei institu]ii de credit sau unei persoane, [tiind c= acoperirii cecului la tras, lipsind \n acest fel elementul
pentru valorificarea lui nu exist= provizia sau acoperirea constitutiv esen]ial, respectiv inducerea \n eroare cerut
necesar=, precum [i fapta de a retrage dup= emitere provizia de ar. 215 alin. 1 Cod penal, fapta constituie infrac]iunea
\n totul sau \n parte, ori de a interzice trasului de a pl=ti prev. de art. 84 alin 1 pct.2 din Legea nr.59/1934 [i nu
\nainte de expirarea termenului de prezentare, \n scopul
infrac]iunea de \n[el=ciune prev. de art.215 alin. 4 din
ob]inerii pentru sine sau pentru altul a unui folos material
Codul penal.
injust, dac= s-a pricinuit o pagub= posesorului cecului, se
sanc]ioneaz= cu \nchisoare de la 3 la 15 ani’’. |n acest sens, s-a pronun]at [i \nalta Curte de Casa]ie [i
Astfel, legiuitorul a incriminat ca infrac]iune de Justi]ie, prin Decizia nr. IX din 24 10.2005, \n dosarul nr.
\n[el=ciune atât fapta de emitere a unui cec asupra unei 7/2005, care a admis un recurs \n interesul legii declarat de
institu]ii de credit sau unei persoane, [tiind c= pentru
Procurorul General al Parchetului de pe lâng= |nalta Curte de
valorificarea lui nu exist= provizia sau acoperirea necesar=,
Casa]ie [i Justi]ie.
cât [i fapta de a retrage dup= emitere provizia \n totul sau \n
parte, ori de a-i interzice trasului de a pl=ti \nainte de Solu]ia pronun]ata de |nalta Curte de Casa]ie [i Justi]ie
expirarea termenului de prezentare \n scopul de a ob]ine este legal= [i temeinic= deoarece din moment ce emiterea
pentru sine sau pentru altul un folos material injust, dac= s-a cecului f=r= acoperire nu s-a f=cut \n vederea ob]inerii unui
produs o pagub= posesorului cecului. Cu alte cuvinte, folos material injust nu se poate re]ine s=vâr[irea infrac]iunii
prejudicierea beneficiarului cecului emis prin s=vâr[irea
prev. de art. 215 alin.4 Cod penal, fapta \ntrunind elementele
oric=reia dintre faptele de inducere \n eroare ar=tate mai sus,
constitutive ale infrac]iunii prev. de art.84 alin.1 pct.2 din
cu scopul de a ob]ine un folos material injust pentru sine sau
pentru altul, constituie infrac]iunea de \n[el=ciune prev. de art. Legea nr.59/1934.
215 alin. 4 Cod penal. |n practica judiciar= au existat nenum=rate cazuri când
|n cazul \n care beneficiarul are cuno[tin]= \n aceste cecuri au fost l=sate drept garan]ie, \n alb fiind
momentul emiterii c= nu exist= disponibilul necesar completate doar cu semn=tura [i [tampila emitentului,
acoperirii cecului la tras, fapta nu poate constitui
convenindu-se cu furnizorul plata \n numerar a contravalorii
infrac]iunea de \n[el=ciune prev.de art. 215 alin. 4 Cod
m=rfurilor \ntr-un anumit termen. |n aceast= ipotez=,
penal, deoarece \i lipse[te unul dintre elementele
constitutive esen]iale [i anume, inducerea \n eroare, furnizorul a cunoscut c= la data emiterii cecului nu exista
condi]ie care este cerut= expres de alin. 1 al acestui disponibilul necesar, dar a acceptat aceast= garan]ie ceea ce
articol. dovede[te lipsa inten]iei de a \n[ela [i de a ob]ine un folos
|n schimb, aceast= fapt= \ntrune[te elementele material injust.
constitutive ale infrac]iunii prev. de art. 84 alin 1 pct. 2
Decizia la care ne-am referit mai sus este obligatorie
din Legea nr. 59/1934, potrivit c=ruia s=vâr[e[te
conform art. 4142 alin 2 Cod procedur= penal=, situa]ie \n
infrac]iunea “oricine emite un cec f=r= a avea la tras
disponibilul suficient, sau dup= ce a tras cecul [i mai care apreciem c= prin aplicarea ei practica instan]elor
\nainte de trecerea termenelor fixate pentru prezentare judec=tore[ti va deveni unitar=.

CRI MI NA LI STI CA 25
Dr. GHEORGHE ASANACHE

Decesul survenit la interval de circa 35 de minute de la


instalarea primelor simptome clinice, subiective [I obiective,
ce orientau c=tre tablou specific unei st=ri de intoxica]ie
supraacut=, a surprins pe numita C.R., de 18 ani, la o familie
din municipiul B. Era la mare distan]= de cas=, fiind venit=
pentru medita]ii intensive \n vederea sus]inerii concursului de
admitere la o institu]ie de \nv=]=mânt superior; gazdele, so] [i
so]ie erau cadre didactice fiecare la câte o materie \nscris= \n
programa de examene.
Examinarea medico-legal= a formulat concluzia de
intoxica]ie supraacut= cu o substan]= a c=rei natur= nu a Foto 2
putut fi stabilit= \n mod cert.
Dup= un timp, familia a formulat cu tot mai mult=
insisten]= o versiune proprie: fiica lor a fost violat= de fiul
gazdei [i, pe fondul [ocului psihic – mult exagerat de emo]iile
preg=tirii pentru examene [i a concursului de admitere \n sine
– s-a sinucis \ngurcitând o substan]= necunoscut= g=sit= \n
casa gazdelor.
|n plus, se sus]ine c= “fiica lor a fost dezverginat= cu
excesiv= violen]=, pentru c= ea s-ar fi opus din r=sputeri; \n
nici un caz ea nu ar fi acceptat de bun= voie s= practice nici
m=car un singur raport sexual”.
|n cuprinsul raportului de constatare medico-legal= nu
se consemnase starea organelor genitale [i a membranei Foto 3
himeneale; lapidar se consemnase \n sfera aparatului genital:
“cavitate uterin= goal=”.
Procedând la exhumare, am constatat c= starea de
conservare a materialului cadaveric (foto 1) permitea
examinarea medico-biocriminalistic= a organelor genitale
externe \n bune condi]ii.

Foto 4

Foto 1

Aspectul morfologic-macroscopic extern, la examinare


cu ochiul liber [I utilizând dispozitiv optic cu putere redus= de
m=rire (foto 2 [i 3), respectiv stereomicroscop (foto 4 [i 5), nu
a eviden]iat afect=ri ale st=rii de integritate a marginii libere
orificiale naturale himeneale.
Cu toate interven]iile unor factori de eroare de natur=
predominant obiectiv=, inerente \n caz de atare categorie de Foto 5
examinare la cadavru, luând \n considerare [i aser]iunile
membrilor familiei, pe cale de expertizare medico- fundamentat, versiunea de anchet=.
biocriminalistic= complex= am \ndep=rtat, [tiin]ific Eleva nu a fost supus=, imediat antemortem, la agresionare.

CRI MI NA LI STI CA 26
DR. IOAN HURDUBAIE
|n zilele de 10 [i 11 iulie 2006, Grupul Pompidou al prelevarea de probe sanguine fiind \ns= obligatorie \n cazul
Consiliului Europei a organizat, la Palatul Consiliului unei depist=ri pozitive la fa]a locului. De asemenea, aceste
Europei din Strasbourg/Fran]a, cel de-al treilea Seminar teste sunt obligatorii \n cazul unui accident soldat cu r=nirea
privind traficul rutier [i drogurile. sau moartea victimei, \ns= \n caz de b=nuial= \ntemeiat=,
La reuniune au luat parte reprezentan]i din 17 ]=ri poli]ia poate efectua astfel de teste [i pentru ceilal]i
membre ale Grupului Pompidou (\ntre care [i o delega]ie conduc=tori auto. Discu]iile au relevat [i faptul c=, cel pu]in
a Agen]iei Na]ionale Antidrog) [i Federa]ia Rus=,
din punctul de vedere al poli]istului de teren, sunt necesare
precum [i ai unor organisme interna]ionale, \ntre care
teste fiabile pentru elaborarea unor dispozitive de depistare
Organiza]ia Mondial= a S=n=t=]ii, Comisia european=,
care s= fie acceptate [i de c=tre cet=]eni, obiectiv urm=rit prin
Oficiul european privind drogurile [i toxicomania
proiectul de cercetare “ROSITA”. De asemenea, a fost
(EMCDDA) [i ai unor organiza]ii neguvernamentale
subliniat [i impactul pe care-l are asupra celor afla]i la volan
interesate de problematica dezb=tut=, respectiv Consiliul
interna]ional privind alcoolul, drogurile [i siguran]a consumul de medicamente recomandate de medici pentru
rutier= (ICADTS) [i Re]eaua european= a poli]iei rutiere tratarea unor afec]iuni cronice de care sufer= ace[tia.
(TISPOL). Potrivit aprecierilor Comisiei europene, abuzul simultan
Lucr=rile seminarului au fost consacrate dezbaterii de alcool [i de droguri are efecte “catastrofale”, \n special \n
urm=toarelor subiecte: rândul tinerilor. Conform acestor studii, anual \n Europa \[i
• evolu]ii recente ale legisla]iei europene; pierd via]a \n accidente rutiere, survenite la sfâr[it de
• studii epidemiologice na]ionale \n domeniu; s=pt=mân=, la \ntoarcerea de la “petreceri fierbin]i”
• probleme practice \ntâlnite cu ocazia punerii \n organizate \n acest interval, peste 2000 de tineri consumatori
aplicare a politicilor specifice; de alcool [i de droguri.
• realizarea [i impactul terapiei obligatorii asupra Pentru a furniza studii comparative [i statistici la nivelul
prevenirii [i readapt=rii. Europei, Grupul Pompidou [i serviciile na]ionale interesate
Referitor la aceste teme au fost prezentate 8
au fost invitate s= contribuie mai mult la colectarea [i
comunic=ri, vizând r=spunsurile la chestionarul privind
difuzarea informa]iilor pe aceast= tem=. |n acest scop,
drogurile [i legisla]ia adiacent= \n statele membre ale
Comisia european= va lansa \n toamna acestui an Programul
Consiliului Europei [i ale Uniunii Europene, politica
de cercetare “DRUID”, \ntins pe o perioad= de patru ani [i cu
transporturilor rutiere [i conducerea sub influen]a alcoolului [i
un buget de 19 milioane euro, proiect care vizeaz=
drogurilor \n Uniunea European=, stupefiantele [i securitatea
rutier= \n viziunea exper]ilor francezi, depistarea alcoolului, optimizarea politicilor destinate s= \mpiedice consumul de
drogurilor ilicite [i medicamentelor \n probele de sânge alcool, de droguri sau de alte substan]e psihotrope, legale ori
recoltate cu ocazia unor accidente rutiere soldate cu victime ilegale, de c=tre conduc=torii auto. Studiul trebuie s= permit=
omene[ti, comise \n ]=rile nordice, necesit=]ile de ordin totodat= cunoa[terea mai aprofundat= a efectelor
practic ale diferitelor categorii de intervenien]i la fa]a locului ansamblului substan]elor psihotrope asupra conduitei rutiere,
pentru realizarea efectiv= a rolului lor preventiv [i punitiv, ameliorarea tehnicilor de control [i de depistare a
modalit=]i de evaluare a conduc=torilor auto consumatori de consumatorilor, precum [i evaluarea mai corect= a politicilor
droguri [i programe de reabilitare a acestora. de prevenire [i de reprimare a acestui fenomen, concomitent
Cei 50 exper]i care au participat la seminar au cu o mai bun= informare a publicului [i a speciali[tilor
semnalat, \n interven]iile lor, lipsa unor teste fiabile pentru implica]i \n implementarea acestor politici.
detectarea rapid=, la conduc=torii auto afla]i \n trafic sau |n cadrul seminarului a sus]inut o comunicare [i un
autori ai unor accidente rutiere, a consumului de canabis [i
reprezentant al Serviciului federal antidrog din Federa]ia
alte droguri, precum [i marile disparit=]i existente \ntre
Rus=, ]ar= care nu este membr= a Grupului Pompidou.
legisla]iile \n domeniu [i sanc]iunile prev=zute \n diferitele ]=ri
Acesta a relevat c=, \n aceast= ]ar=, 20% dintre accidentele
europene pentru conducerea sub influen]a alcoolului [i a
rutiere se comit de conduc=tori afla]i sub influen]a alcoolului
drogurilor. Astfel, \n unele ]=ri, conducerea sub influen]a
sau a drogurilor, \n anul 2005, fiind testate pentru consum de
alcoolului [i a drogurilor este sanc]ionat= prin pedepse
prev=zute \n codul penal (8 ]=ri), iar \n altele, prin prevederi alcool sau droguri un num=r de 280.000 de persoane. Din
incluse \n legisla]ia privind securitatea rutier= (14 ]=ri). |n aceste considerente, noua legisla]ie privind stupefiantele va
toate ]=rile prezente la seminar se utilizeaz= diferite teste prevedea un test obligatoriu de detectare a consumului de
pentru depistarea drogurilor consumate de conduc=torii auto droguri, \nscris \n contractul de munc=, precum [i un
afla]i la volan, \ns= materialul biologic colectat \n acest scop tratament obligatoriu pentru cei depista]i pozitiv, \ntrucât \n
variaz= de la o ]ar= la alta (saliv=, urin=, fire de p=r), Federa]ia Rus= sunt \nregistra]i 6 milioane de toxicomani.

CRI MI NA LI STI CA 27
Prim procuror NESTOR DRAGO{
Prof. VASILE L+P+DU{I

D
Un caz de legitim= ap=rare s-a petrecut \n noaptea
e-a lungul timpului via]a ne-a demonstrat de 5/6 octombrie 2005, când Iancu Florin Bogdan a
c= fapta comis= \n stare de legitim= ap=rare
p=truns, f=r= drept, \n locuin]a so]ilor Iovan Adrian [i
nu a fost niciodat= pedepsit=. La romani era
Romani]a Claudia din Bucure[ti, fiind \mpu[cat. Acest
admis= respingerea for]ei prin for]=, considerându-se c=
caz a fost foarte mult mediatizat, existând interpret=ri
acest drept \l are omul de la natur=. “Atunci când via]a
diferite, unele dintre ele au fost f=cute \n afara
noastr= e primejduit= de silnicia ho]ilor sau de armele
prevederilor legale. |n articolul de fa]= vom \ncerca s=
vr=[ma[ilor – spunea Cicero –, orice chip ce ne \ng=duie
sc=parea este bun [i cinstit. Juri[tii din Evul Mediu, ca [i prezent=m, \n sintez=, modul \n care s-a petrecut
cei din perioada urm=toare au admis legitima ap=rare ca evenimentul [i cum a fost solu]ionat de organele de
o cauz= de nepedepsire. urm=rire penal=.
|n ]ara noastr=, pravila lui Caragea prevedea: “Cine
va omor\ ap=rându-[i via]a de primejdie, nevinovat este Investiga]ii nocturne
“…La fel [i pravila lui Vasile Lupu: “Cela ce ucide pe
omul cela ce vine asupra lui s=-l ucid= nu s= va certa Trecuser= aproape trei ore din ziua de 6 octombrie
niciodat=, iar de va merge ne[tine s= ucid= pe cineva [i 2005. Dispeceratul Poli]iei a Capitalei a fost sesizat c= un
acela \l va \ntâmpina [i-l va ucide pe dânsul, atunci s= nu individ a intrat \n locuin]a familiei Iovan (so]ul pilot, iar so]ia
se cheme c= l-au ucis ne[tine, ca s= dzic= c= s-a ucis creatoare de mod=), fiind \mpu[cat cu o arm= de vân=toare,
singur”. marca “Winchester”, calibru 12 cu alice.
|n toate codurile penale care au fost \n ]ara noastr=, Deplasându-se la locul faptei, echipa complex= de
indiferent de orânduirea social=, legitima ap=rare a fost cercetare, condus= de procurorul criminalist Andreea
prev=zut= ca fiind una dintre cauzele care \nl=tur= caracterul {erb=noiu, a stabilit, \n principal, urm=toarele:
penal al faptei.  |n urma amprent=rii, criminali[tii au identificat, cu
|n Codul penal penal din 1996 se prevede c= o ajutorul Sistemului AFIS-2000, persoana \mpu[cat=, ca fiind
persoan= care s=vâr[e[te fapta pentru a \nl=tura un atac Iancu Florin Bogdan, n=scut la data de 9 iulie 1978, \n
material, direct, imediat [I injust, \ndreptat \mpotriva sa,
Bucure[ti, recidivist (autor al unor furturi).
a altuia sau \mpotriva unui interes ob[tesc, [i care pune
 |n noaptea de 5/6 octombrie 2005, pe cele dou=
\n pericol grav persoana sau drepturile celui atacat, ori
terase ale imobilului, apar]inând numitei Meghea Daniela
interesul ob[tesc, oricât de grav= ar fi, aceast= fapt= nu
(vecin= a familiei Iovan a c=rei cas= are gard desp=r]itor cu
constituie infrac]iune, fiind comis= \n stare de legitim=
ap=rare. imobilulul unde s-a produs evenimentul), pe ni[te schele lipite
Prin aceast= prevedere a Legii penale se permite de imobil au trecut unul sau mai mul]i indivizi, dup= care au
oric=rui cet=]ean s= se apere de o agresiune care s-ar escaladat gardul comun al caselor [i au p=truns \n curtea
comite asupra sa, sau s=-[i salveze via]a, integritatea casei familiei Iovan. |n drumul lor, individul sau indivizii \n
corporal= proprie sau a altei persoane supus= unei cauz= au atins [i r=sturnat mai multe ghivece cu flori [i o
agresiuni ori s= apere un interes ob[tesc grav amenin]at, jardinier= (aceasta a c=zut [i s-a spart \n curtea interioar= a
chiar cu riscul de a produce leziuni corporale sau de a casei numitei Meghea Daniela).
omor\ pe agresor.  Pe sc=rile exterioare de la intrarea \n casa vecinei
Fapta comis= \n asemenea \mprejur=ri nu se poate M.D. se aflau urme de \nc=l]=minte, care proveneau de la o
spune c= are la baz= vinov=]ia. Persoana care se ap=r= \n persoan= ce purta pantofi sport (Iancu Bogdan \n acea
condi]iile unui atac periculos nu mai este \n m=sur= s=-[i noapte era \nc=l]at cu pantofi marca “Puma”).
dirijeze liber via]a, ci ac]ioneaz= prad= unei constrângeri Urmele de \nc=l]=minte conduceau dinspre curtea
c=reia nu-i poate rezista. |n aceast= situa]ie fapta nu vecinei c=tre gardul desp=r]itor de curtea casei Iovan,
constituie infrac]iune. Pentru cel care se ap=r=, teama de respectiv \n direc]ia sc=rii de la u[a de intrare \n imobilul unde
pedeaps= va fi \ntotdeauna mai mic= decât frica pe care a avut loc evenimentul.
o simte \n fa]a pericolului iminent la care este supus.
Aceste aspecte se coroboreaz= cu faptul c=, pe timpul
Articolul 44 alin. 2 indice 1 din Codul penal a fost
investig=rii, criminali[tii au constatat spargerea [i ruperea
modificat prin Legea nr. 247/2005 privind reforma \n
unui felinar din bronz \n form= de \nger cu abajur de sticl=,
domeniile propriet=]ii [i justi]iei, stipulându-se c= “se
prezum= c= este \n legitim= ap=rare [i acela care amplasat \n partea dreapt= de acces \n imobilul familiei
s=vâr[e[te fapta pentru a respinge p=trunderea f=r= Iovan. O parte din cioburi [i o arip= a “\ngerului” au fost g=site
drept a unei persoane prin violen]=, viclenie, efrac]ie sau pe sc=rile ce conduc la u[a imobilului, respectiv.
prin alte asemenea mijloace, \ntr-o locuin]=, \nc=pere,  Din primele cercet=ri s-a desprins concluzia c= Iancu
dependin]= sau loc \mprejmuit ori delimitat prin semne Florin – Bogdan a p=truns \n locuin]a familiei Iovan printr-un
de marcaje”. Prevederile men]ionate au r=mas \n vigoare geam de la subsolul imobilului, care se afla \n pozi]ia
[i \n actualul Cod penal (modificat [i completat, prin \ntredeschis, fapt confirmat de urmele de \nc=l]=minte cu
Legea nr. 278 din 4 iulie 2006). aspect dinamic [i o urm= palmar= orientat= de sus \n jos,

CRI MI NA LI STI CA 28
eviden]iate pe peretele din dreptul geamului, precum [i de un
telefon mobil marca “Motorola”, cu o cartel= Connex, cu nr.
0726019945, g=sit \nchis \ntre ni[te geamantane amplasate
sub fereastra pe unde s-a realizat p=trunderea. Ulterior, s-a
stabilit c= telefonul i-a apar]inut lui Iancu Bogdan.
 Cadavrul numitului Iancu a fost descoperit \n curtea
casei familiei Iovan, respectiv \n fa]a garajului, \n pozi]ia
decubit dorsal drept cu coapsele flecate, cu spatele c=tre
zidul desp=r]itor al cur]ii imobilului de curtea casei \nvecinate
[i cu fa]a c=tre interiorul cur]ii, \nspre imobilul familiei Iovan.
Asupra cadavrului, \n buzunarul drept al gecii cu care era
\mbr=cat, au fost g=site mai multe obiecte, printre care: o
cheie provenind de la un autoturism, marca “Volswagen”, un
l=c=]el de culoare aurie, un ceas (marca “Brainding”), o
br=]ar= cu zale din metal galben, prev=zut= cu pandantiv \n Foto 2
form= de stea, un colier din metal alb cu pietre din sticl=
transparent=. Aceste obiecte, mai pu]in cheia autoturismului,
au fost recunoscute de so]ii Iovan ca fiind obiecte ce le
apar]in [i care au fost sustrase de c=tre Iancu Florin Bogdan
din locuin]a lor. Examin=rile f=cute de medicul legist la locul
producerii evenimentului au scos \n eviden]= faptul c=
leziunile care au dus la moartea victimei s-au produs prin
\mpu[care cu o arm= cu alice. Concluziile mor]ii au fost
stabilite ulterior cu prilejul autopsiei cadavrului. Din con]inutul
raportului de autopsie red=m urm=toarele:
 moartea lui Iancu Bogdan a fost violent= [i s-a
datorat dilacer=rii cerebrale, consecin]a unui traumatism
cranio-cerebral cu fractur= orificial= de bolt= cranian=, cu
lips= de substan]= u[oar= fronto-temporo-parietal drept [i
cominutiv= – secundar= de baz= [i bolt= cranian=;
 leziunile care au dus la moartea victimei s-au produs
prin \mpu[care cu arm= de foc cu proiectele multiple (alice), Foto 3
cu leg=tur= direct= necondi]ionat= \n tanatogenez=;
 la autopsie nu s-a constatat orificiu de ie[ire [i nici
leziuni suplimentare la nivelul neuro [i viscerocraniului care
s-ar fi produs izolat prin dispensia grupului (snopului) de
alice;
 raportat la direc]ia de tragere, având ca reper craniul
victimei, s-a apreciat c= aceasta s-a putut efectua de la
dreapta spre stânga craniului [i oblic de sus \n jos;
 cercet=rile gazcromatografice – masspectometrice
efectuate pe urin= au dat rezultate negative pentru
substan]ele toxice curente, inclusiv stupefiante;
 sângele analizat con]inea 1,50 g % alcool etilic, urina
con]inea 1,85 g% alcool etilic;
 examenele de laborator efectuate pe fragmente de
Foto 4
tegument recoltat de la cadavrul lui Iancu Bogdan au pus \n
eviden]= prezen]a factorilor suplimentare ai \mpu[c=rii.
Unele aspecte de la locul evenimentului sunt
prezentate \n foto 1-7, realizate de criminali[ti din cadrul
Poli]iei Capitalei.

Foto 1 Foto 5

CRI MI NA LI STI CA 29
etajul 1, comunicându-mi c= geanta ei, \n care se afla o sum=
mare de bani, era pe masa din living. De asemenea, mi-a spus
c= <<=[tia nu au venit s= ne fure, au venit s= ne omoare>>…
Am rugat-o pe Romani]a s= sune la 955 [i s= anun]e
evenimentul, iar eu am urcat la etajul 2 de unde am luat din
dulap pu[ca care avea montat= ]eava scurt=, apoi am luat din
cartu[ier= cinci cartu[e cu alice… Dup= ce am \nc=rcat pu[ca,
am coborât la etajul 1, ]inând pu[ca \n mâna dreapt=… |ntrucât
Romani]a nu reu[ise s= telefoneze la poli]ie, am format eu
num=rul 955 [i am anun]at c= am un ho] \n cas=…
|n continuare, am coborât la parter, ]inând pu[ca \n
mâna stâng= de man[onul de \nc=rcare, \n pozi]ia vertical, cu
]eava \n sus, iar cu mâna dreapt= am deschis u[a terasei
care era \nchis= cu cheia. Am ie[it pe teras= [i m-am
Foto 6
deplasat pân= la scara de lemn care permitea accesul \n
luminator, dar \n locul \n care s=rise individul nu am v=zut pe
nimeni… Apoi m-am deplasat c=tre u[a care d=dea dinspre
partea de teras=… M-am apropiat de marginea terasei \n
apropiere de col]ul lipit de gardul comun al imobilului, [tiind
c= pe acolo se poate s=ri pe un garaj situat \n curtea vecinului
[i mai departe se poate fugi pe strad=. Când m-am apropiat
de acel loc, peste marginea terasei, \n \ntuneric, am observat
capul [i umerii unui individ care se ]inea cu mâinile de ]eava
de gaze. Individul st=tea nemi[cat [i nu [tiam dac= \ncerca
s= urce sau s= coboare, nu [tiam pe ce se sprijin=, iar
percep]ia a fost c= acel individ nu avea ce s= caute acolo. |n
aceast= situa]ie, am avut percep]ia unui alt agresor, fiind
convins c= intrusul pe care \l z=risem pân= atunci p=r=sise
Foto 7 perimetrul propriet=]ii mele.
|n acel moment, ]ineam pu[ca cu mâna dreapt=, \n
pozi]ie vertical=, iar cu mâna stâng= m-am sprijinit de
O noapte de groaz=! marginea terasei. L-am lovit pe acel individ cu ]eava pu[tii
peste mâini \ntr-o mi[care de la stânga la dreapta pentru a-i
Din declara]iile lui Iovan Adrian a rezultat c=, \n seara \nl=tura punctul de sprijin [i a-i provoca o c=dere \n curte…
zilei de 5 octombrie, \n jurul orei 20.00, \mpreun= cu so]ia sa L-am lovit odat= peste mâini [I nu s-a \ntâmplat nimic, iar \n
Iovan Romani]a, au venit la domiciliu [i au \ntreprins, ca de momentul imediat urm=tor, \ncercând s=-l mai lovesc \nc=
obicei, activit=]i casnice. La ora 23.00, au \nchis u[ile de la odat=, pu[ca s-a desc=rcat. Am v=zut c= individul a c=zut din
intrarea \n imobil, au stins luminile \n imobil [i au urcat la locul \n care se afla, l-am v=zut pe p=mânt… Imediat dup=
etajul doi \n dormitorul matrimonial. |n timpul nop]ii, I.A. a aceea, am anun]at salvarea…”
auzit-o pe so]ie spunând “ho]ul”, motiv pentru care a deschis Declara]iile lui Iovan Adrian au fost confirmate [I de so]ia
ochii [I a ridicat capul de pe pern=, prilej cu care a v=zut-o pe sa, Iovan Romani]a. Cei doi au subliniat [i starea de temere pe
Romani]a stând \n [ezut, iar lâng= u[= a observat o siluet= ce care au sim]it-o prin prezen]a individului \n locuin]a lor.
avea mâna pe clan]a u[ii. |n acest moment, Adrian [i-a dat Cu ocazia investiga]iilor \ntreprinse de poli]i[ti \n
seama c= un individ necunoscut a p=truns \n cas=. “M-am vederea stabilirii provenien]ei tuturor bunurilor g=site asupra
ridicat \n [ezut – a declarat Adrian – [i am v=zut c= acel individ lui Iancu Bogdan, \n noaptea de 5/6 octombrie 2005, au
nu pleca din cadrul u[ii ci r=m=sese pe loc, dup= câteva rezultat urm=toarele:
secunde am strigat aproape urlând <<pleac=!>> [i l-am  Cheia autoturismului “Volkswagen” pe care I.B. o
\njurat… Când am coborât din pat, individul din cadrul u[ii a avea asupra sa, provenea de la s=vâr[irea unei alte
plecat, iar dup= zgomotele de pa[i am realizat c= se afla \n infrac]iuni de furt, \n ziua de 30 septembrie 2005. La aceast=
curs de coborâre pe sc=ri. Nu am aprins lumina \n dormitor [I dat=, Iancu Bogdan, prin for]area unei ferestre amplasate la
nici pe sc=ri [i am \nceput s= cobor [i eu sc=rile ceva mai parterul imobilului din str. Hele[teului nr. 20, sector 1 (imobil
repede decât \n ritm normal. Am perceput c= cel care cobora situat la o distan]= relativ mic= de casa familiei Iovan), a
sc=rile era \n fug=, pa[ii fiind \ntr-un ritm alert. Am auzit un p=truns \n interior [i a sustras cheia \n cauz=, o cheie de la
zgomot [I probabil c= a atins ni[te tablouri ce se aflau pe u[a de acces \n imobil, suma de 6.000.000 lei, cinci ceasuri
perete [I pe care, ulterior, le-am v=zut c=zute pe sc=ri. Pa[ii b=rb=te[ti [i dou= bibelouri “Swarovski”.
individului m-au condus c=tre etajul unu al casei, iar când am Acest aspect a fost confirmat pe timpul cercet=rilor de
ajuns pe palierul dintre acest etaj [i parter nu am mai perceput c=tre martorul T. Marin, manager securitate la S.C. “Connex
zgomot, dar am auzit u[a de la buc=t=rie trântindu-se. De[i am Vodafone” S.A., care a declarat c= autoturismul a c=rei cheie
avut un moment de re]inere, m-am \ndreptat c=tre buc=t=rie [i a a fost sustras= era proprietatea societ=]ii. Fiind probat=
am deschis u[a acesteia, observând c= geamul era deschis, cheia g=sit= asupra lui Iancu Bogdan pe sistemele de
iar un individ st=tea cu picioarele pe pervaz. Dup= ce l-am asigurare cu care autoturismul \n cauz= era prev=zut la data
\njurat, acesta a s=rit pe geam… Apoi, m-am \ntors [i am de 30 septembrie 2005, s-a constatat c= aceasta activeaz= [i
\ntâlnit-o pe Romani]a care era pe sc=rile dintre etajul 2 [i dezactiveaz= sistemele. De asemenea, la sediul firmei a f=st

CRI MI NA LI STI CA 30
g=sit= [i cheia de rezerv= a autoturismului, care a fost \mpu[c=turii erau prezen]i mai vizibil \n jurul orificiilor de
comparat= cu cheia descoperit= la Iancu Bogdan, prilej cu p=trundere a alicelor.
care s-a constatat c= ambele activeaz= [i dezactiveaz= La tragerile de peste un metru, concomitent cu m=rirea
acela[i sistem de asigurare cu care a fost prev=zut ini]ial razei de \mpr=[tiere a alicelor, factorii secundari ai
autoturismul.
 Existen]a bibelourilor “Swarovski”asupra lui Iancu
\mpu[c=turii erau prezen]i \ntr-o cantitate mai mic=, pe o raz=
de \mpr=[tiere mai mare, disp=rând propor]ional cu m=rimea
Bogdan a fost confirmat= [i de numitul V. Jean, care a
distan]ei de tragere.
declarat c=, \n urm= cu o s=pt=mân= de la eveniment, le-a
Concluziile raportului de constatare tehnico-[tiin]ific= se
v=zut la acesta, având inten]ia s= le vând=.
Verificându-se antecedentele penale ale lui Iancu coroboreaz= cu concluziile raportului de autopsie care
Bogdan, s-a stabilit c= acesta a comis mai multe infrac]iuni de apreciaz= distan]a de tragere la aproximativ un metru, dar [i
furt \n ]ar= [i \n str=in=tate, pentru care a fost condamnat la cu concluziile unui alt raport de constatare tehnico-[tiin]ific=,
pedeapsa \nchisorii. \n care se precizeaz= c=, pe articolele de \mbr=c=minte ale
lui Iancu Bogdan s-au pus \n eviden]= factori secundari ai
Coroborarea probelor \mpu[c=turii.
Organele de urm=rire penal= au stabilit c= declara]iile Criminali[tii au stabilit c= arma de vân=toare, marca
lui Iovan Adrian se coroboreaz= cu aspectele constatate cu “Winchester”, calibru 12, utilizat= de Iovan Adrian, cu ]eav=
ocazia cercet=rii la fa]a locului, precum [i cu probatoriul lis= scurt= (470 mm), face parte din categoria armelor letale
administrat ulterior \n cauz=. Astfel, s-a stabilit cu exactitate, [i s-a aflat \n stare de func]ionare, iar tubul de cartu[ ridicat de
\nc= din momentul examin=rii cadavrului, sustragerea unor la fa]a locului provine de la cartu[ de vân=toare calibru 12.
bunuri din locuin]a familiei Iovan, fapt ce a constituit [i motivul Realizarea percu]iei unui astfel de cartu[ aflat \n ]eava armei
p=trunderii, prin efrac]ie, \n imobil a lui Iancu Bogdan. se poate face numai prin dezasigurarea acesteia [i apoi
Prezen]a acestuia \n imobil [i \n exterior este demonstrat= [i ac]ionarea tr=gaciului. Producerea percu]iei prin ac]ionarea
de urmele de \nc=l]=minte descoperite de criminali[ti, urme accidental= asupra tr=gaciului, prin ag=]area lui cu sau de un
care au indicat traseul parcurs anterior \mpu[c=rii.
obiect (creang= de copac, nasture de hain=, degetele de la
|n curtea interioar= (luminator), pe p=mântul din
mâini etc.) nu poate fi exclus=, dar aceasta este una dintre
apropierea zidului terasei, se afla o plant= cu ramurile rupte,
multiplele ipoteze ce pot fi formulate [i nu pot fi produse pe
iarba presat= [i o urm= \n adâncime de form= aproximativ
circular=, o dal= de piatr= spart= [i o brichet= de culoare cale experimental=.
albastr=. Aceste aspecte se coroboreaz= cu faptul c=, pantalonii Martorii audia]i \n cauz=, prieteni apropia]i ai numitului
cadavrului, la nivelul genunchiului piciorului drept [i la mâneca Iancu Bogdan [i cuno[tin]ele sale, au declarat c= [tiau de
dreapt= a gecii prezentau urme de p=mânt ceea ce confirm= faptul c= acesta se ocup= cu sustrageri de bunuri din locuin]e
ipoteza sus]inut= de Iovan Adrian, \n sensul c= individul a s=rit [i c= a suferit multe condamn=ri la pedeapsa \nchisorii.
de la etajul unu, respectiv de pe fereastra buc=t=riei. |n urma probatoriului administrat \n cauz= nu a rezultat
De asemenea, pe mâinile cadavrului numitului Iancu nici un indiciu \n sensul c=, \ntre vreun membru al familiei
Bogdan a fost constatat= prezen]a unui praf de culoare alb- Iovan [i Iancu Bogdan ar fi existat vreo eventual= rela]ie
crem, aspecte ce se coroboreaz= cu faptul c=, terasa de la anterioar= sau prezumtive interese pecuniare.
nivelul parterului imobilului este acoperit= cu nisip [i pietri[, Din ansamblul probelor administrate rezult= c= decesul
demonstrându-se astfel prezen]a celui \n cauz= [i \n acel loc.
lui Iancu Bogdan a intervenit \n condi]iile unei legitime
Pentru stabilirea modului \n care a fost comis= fapta,
ap=r=ri.
organul de urm=rire penal= a procedat la efectuarea unei
Ca urmare, nu s-a re]inut \n sarcina numitului Iovan
experiment judiciar. Cu acest prilej, Iovan Adrian a parcurs
prin imobil traseul descris \n declara]ie, stabilindu-se: • timpul Adrian s=vâr[irea infrac]iunii de omor, prev=zut= de art. 174
\n care s-a petrecut evenimentul; • timpul \n care Iovan Adrian C.pen.
a avut posibilitatea de a percepe exact ce se \ntâmpl= \n Ac]iunile lui Iancu Bogdan demonstreaz= o p=trundere,
locuin]a sa [i \n curtea acesteia; • gravitatea pericolului \n f=r= drept, \ntr-o locuin]=, \n scopul de a sustrage bunuri [i de
care se afla familia Iovan prin p=trunderea \n locuin]= a unui continuare a r=mânerii \n acea locuin]=, de[i a avut loc o
ter]e persoane, inten]iile acesteia, implicit timpul \n care Iancu interzicere f=]i[= din partea proprietarului, prin avertizarea sa
Bogdan a avut posibilitatea de a p=r=si proprietatea din asupra acestei interziceri [i asupra faptului c= nu se tolereaz=
momentul depist=rii sale. r=mânerea \n locuin]=.
Declara]iile lui Iovan Adrian cu privire la momentul Prin rezolu]ia procurorului criminalist Andreea
\mpu[c=rii numitului Iancu Bogdan se coroboreaz= cu {erb=noiu s-a dispus, \n temeiul art. 228 alin. 4 [i 6
constat=rile tehnico-[tiin]ifice efectuate \n cauz= de c=tre
C.proc.pen., raportat la art. 10 lit. e C. proc.pen. [i art. 44 alin.
criminali[ti.
1, alin. 2 indice 1 [i alin. 4 din C.pen., ne\nceperea urm=ririi
Executarea unor trageri experimentale cu arma utilizat=
penale fa]= de numitul Iovan Adrian, sub aspectul s=vâr[irii
de Iovan Adrian (arm= de vân=toare, marca “Winchester”
infrac]iunii de omor.
calibru 12) au stabilit c=, la tragerile cu arma “semilipit=”
(circa 3-5 cm fa]= de ]int=), factorii secundari ai \mpu[c=turii |n temeiul aceluia[i art. 228 alin. 4 [i 6 C.proc.pen.,
erau prezen]i \n cantitate mic=, ace[tia urmând traiectoria raportat la art. 10 lit. g C.proc.pen., s-a dispus ne\nceperea
alicelor (de regul= sunt prezente \n corpul victimei concentra]i urm=ririi penale fa]= de Iancu Bogdan sub aspectul s=vâr[irii
pe o arie restrâns=). infrac]iunii de furt calificat, prev=zut= de art. 208 alin. 1 [i art.
La tragerile pân= la un metru, factori secundari ai 209 alin. 1 lit. g [i i din C.pen.

CRI MI NA LI STI CA 31
Cdor. dr. Mircea IONESCU

A
tentatele de la 11 septembrie 2001 au surprins l-a numit pe Richard Clarke.
nepreg=tite Statele Unite din punct de vedere Printre realiz=rile lui Richard Clarke se num=r= planul de
legislativ. Astfel, legisla]ia SUA nu con]inea securitate aeronautic= din timpul desf=[ur=rii Olimpiadei de var=
prevederi care s= constituie cadrul legal pentru tragerea la de la Atlanta, statul Georgia (SUA) din anul 1996, când, existând
r=spundere a celor care au conceput, finan]at, planificat, informa]ii c= terori[tii pot folosi aeronave \n scopuri teroriste: au
organizat [i executat atacurile de la 11 septembrie 2001. fost desf=[urate elicoptere militare Black Hawk [i aeronavele
Pentru corectarea, pentru moment, a acestei deficien]e, la V=mii SUA pentru a intercepta aeronavele suspecte; au fost
10 octombrie 2001, \ntr-o interven]ie1 \n Camera monitorizate toate aeronavele care aterizau sau se apropiau de
Reprezentan]ilor, reprezentantul Texas-ului, Ron Paul, a propus Atlanta; au fost plasate \n a[teptare aeronave militare la bazele
spre adoptare dou= acte normative: “Actul de capturare [i aeriene locale, \n scopul intercept=rii eventualelor aeronave
reprimare a pirateriei aeriene din 2001”2 [i “Actul de marcare a infractoare; a fost sporit controlul de securitate al pasagerilor [i
lui 11 septembrie [i a represaliilor”.3 bagajelor cu destina]ia Atlanta; a fost ridicat nivelul de alert= a
“Actul de marcare a lui 11 septembrie [i a represaliilor” a for]elor de securitate pe toate aeroporturile de pe care decolau
furnizat Pre[edintelui Statelor Unite autoriza]ia de a emite aeronave de pasageri spre Atlanta; au fost “periate” toate
licen]e pentru partenerii adecva]i de a-l captura pe Osama bin aeroporturile din Georgia pentru a se elimina posibilitatea ca
Laden [i bunurile acestuia, precum [i pe oricare individ avioane de mici dimensiuni s= fie deturnate [i folosite ca arme
responsabil pentru atacurile teroriste de la 11 septembrie. \mpotriva loca]iilor unde se desf=[urau \ntrecerile sportive.
Procedura abilit=rii pre[edintelui Statelor Unite de a emite |n anul 1998, Richard Clarke a organizat la Casa Alb= un
licen]e pentru represalii este prev=zut= \n Constitu]ia SUA ca un exerci]iu pe tabl=, bazat pe un scenariu \n care militan]i
mijloc ce permite Congresului s= se ocupe de ac]iunile agresive antiamericani umplu o aeronav= cu exploziv [i apoi decoleaz=
acolo unde o declara]ie oficial= de r=zboi \mpotriva unei puteri \ntr-o misiune sinuciga[= pentru a lovi cl=direa Pentagonului.
str=ine este problematic=. Erau prezen]i oficiali de la Pentagon, serviciile secrete [i FAA,
La 26 noiembrie 2002, Pre[edintele Bush a semnat Legea care au fost \ntreba]i cum ar putea stopa o asemenea
nr. 107-306, privind constituirea Comisiei Na]ionale privind amenin]are. Reprezentan]ii Pentagonului au r=spuns c= “pot
atacurile teroriste asupra SUA, cunoscut= sub denumirea decola aeronave lupt=toare de la Langley Air Force Base,
“Comisia 11 Septembrie”, \n scopul studierii circumstan]elor care (statul Virginia) [i c= au nevoie de autorizarea Pre[edintelui
au favorizat atacurile teroriste de la 11 septembrie 2001. SUA pentru a dobor\ avionul, dar c=, \n acest moment, nu exist=
Raportul Comisiei 11 Septembrie relev= faptul c= atacurile o procedur= uzual=”. Referitor la aceasta, Comisia 11
teroriste din 11 septembrie 2001 au scos \n eviden]= patru tipuri Septembrie a concluzionat sec: “nu a existat o rezolvare clar= a
de e[ecuri ale autorit=]ilor: lipsa de imagina]ie, lipsa unei politici, problemei exerci]iului.”6
lipsa de capabilit=]i [i lipsa de gestionare (management) a crizei |n decembrie 2000, Richard Clarke a prezentat
\n ceea ce prive[te prevenirea [i combaterea actelor teroriste administra]iei Clinton un plan, pe o perioad= de 3-5 ani, de
comise pe teritoriul SUA. reducere a influen]ei Al-Qaeda. Principala m=sur= consta \n
Cu toate c=, Al-Qaeda a fost creat= \n anul 1988 la cre[terea ajutorului acordat Alian]ei Nordului7, cu scopul
sfâr[itul ocupa]iei sovietice din Afganistan, o descriere a destr=m=rii leg=turilor terori[tilor [i al elimin=rii refugiului pentru
organiza]iei din partea serviciilor secrete americane dateaz= bin Laden. Alte m=suri prevedeau: contracararea [i stoparea
numai din anul 1999. La sfâr[itul anului 2000, Directorul CIA de sprijinului financiar acordat activit=]ilor teroriste, acordarea de
atunci, George Tenet, recuno[tea deficien]ele din analizele sprijin na]iunilor care lupt= \mpotriva Al-Qaeda [i planificarea de
strategice referitoare la Al-Qaeda [i decidea, \n iulie 2001, ac]iuni militare directe [i acoperite \n Afganistan. Planul ar fi costat
instituirea unui grup de lucru pe probleme de terorism alc=tuit câteva sute de milioane de $ SUA. Totu[i, deoarece erau numai
din zece anali[ti, al c=rui [ef [i-a intrat \n atribu]ii pe 10 câteva s=pt=mâni pân= la instalarea administra]iei Bush, s-a
septembrie 2001. hot=rât ca decizia referitoare la acest plan s= fie luat= de noua
Scenarii privind un atac aerian sinuciga[ au existat. Un administra]ie. Acest plan a fost respins de administra]ia Bush, \n
astfel de scenariu, al unei deturn=ri aeriene sinuciga[e, luând \n ianuarie 2001.
calcul amenin]area pe care o constituia bin Laden, a fost Conform unui oficial al administra]iei Bush, planul
elaborat de Biroul de Securitate Aviatic= din cadrul FAA4, dar echivala cu toate m=surile luate dup= 11 septembrie 2001.8
s-a considerat c= o asemenea ac]iune este improbabil= |n ceea ce prive[te managementul opera]iunilor, Comisia
deoarece nu ofer= oportunitatea unui dialog \n vederea eliber=rii 11 Septembrie subliniaz= c= au fost ratate mai multe ocazii
[eicului Omar Abdel-Rahman [i a celorlal]i terori[ti \ncarcera]i opera]ionale de dejucare [i contracarare a atacurilor teroriste de
\n SUA. CIA nici m=car nu a elaborat asemenea scenarii.5 la 11 septembrie 2001, din cauza lipsei schimbului de informa]ii
|n anul 1992 a fost creat Counter-terrorism Security \ntre agen]iile guvernamentale, nedisemin=rii informa]iilor \ntre
Group, format din speciali[ti \n contraterorism din mai multe agen]ii acestora [i nedelimit=rii clare a sarcinilor acestora, cum
agen]ii guvernamentale. |n mai 1998, Pre[edintele Clinton a ar fi:
creat postul de Coordonator Na]ional pentru Terorism, \n care • Ianuarie 2000 – CIA nu \l include pe liste de urm=rire pe

CRI MI NA LI STI CA 32
Khalid al Mindhar [i nu anun]= FBI-ul atunci când afl= c= Guvernului, a ofi]erului pentru aplicarea legii sau a celui
Mindhar a ob]inut o viz= de intrare pe teritoriul SUA; CIA nu anchetator, [i o certificare din partea solicitatorului c= informa]ia
formuleaz= un plan interna]ional de urm=rire a lui Mindhar [i a care, probabil, se va ob]ine, este relevant= pentru o anchet=
asocia]ilor s=i; penal= \n desf=[urare.
• Martie 2000 - CIA nu \l include pe listele de urm=rire pe Dac= tribunalul consider= c= procurorul Guvernului a
Nawaf al Hazmi [i nu notific= FBI-ului când afl= c= acesta a certificat c= informa]ia care, probabil, se va ob]ine, este
ob]inut o viz= de intrare \n SUA; relevant= pentru o anchet= penal= \n desf=[urare, va emite un
• Ianuarie 2001 – CIA nu informeaz= FBI-ul c= o surs= l-a mandat de autorizare a instal=rii [i folosirii unui aparat de
identificat pe Khallad, un personaj cu rol cheie \n atacul cu \nregistrare, dispozitiv capcan= ori dispozitiv de urm=rire,
bomb= \mpotriva USS Cole. oriunde pe teritoriul SUA.
La 24 octombrie 2001 a fost adoptat= USA PATRIOT ACT Dac= agen]ia de aplicare a legii, implementând un astfel de
(Actul “Unind [i \nt=rind America prin furnizarea instrumentelor mandat \[i instaleaz= [i folose[te propriul dispozitiv de ascultare,
adecvate necesare stop=rii [i obstruc]ion=rii terorismului” din capcan= sau urm=rire pe o re]ea cu comutare de pachete de date
2001). |n opinia mea, aceasta este cea mai stufoas= lege a unui furnizor de servicii de comunica]ii electronice publice,
antiterorist= din lume, con]inând zece titluri [i 155 de sec]iuni, cu atunci ea va p=stra o \nregistrare prin care se vor putea identifica
un total de 231 de pagini. USA PATRIOT ACT actualizeaz= orice ofi]er sau ofi]erii care au instalat dispozitivul [i orice ofi]er
legisla]ia deja existent=, dar introduce [i prevederi noi sau ofi]erii care au accesat dispozitivul pentru a ob]ine informa]ii
referitoare la terorism. din re]ea, data [i ora când dispozitivul a fost instalat, data [i ora
|n titlul I, intitulat “|mbun=t=]irea securit=]ii interne când a fost dezinstalat, data, ora [i perioada când dispozitivul a
\mpotriva terorismului”, se prevede \nfiin]area \n Trezoreria fost accesat pentru a se ob]ine informa]ii, configura]ia
SUA a unui fond separat, denumit “Fondul destinat luptei dispozitivului la momentul instal=rii [i orice modificare ulterioar=,
\mpotriva terorismului”, \n care sumele vor r=mâne valabile, precum [i informa]iile care au fost culese prin dispozitiv. |n
indiferent de anul fiscal.9 m=sura \n care aparatul de \nregistrare sau dispozitivul capcan=
Scopul acestui fond este de a desp=gubi orice parte [i de urm=rire pot fi setate pentru a \nregistra informa]ia
component= a Departamentului Justi]iei pentru orice costuri electronic, \nregistrarea se va face electronic pe toat= perioada
suportate \n leg=tur= cu: a) restabilirea capacit=]ii opera]ionale a instal=rii [i folosirii unui astfel de dispozitiv.12
unui birou sau facilit=]i care a fost deteriorat= sau distrus= ca Un mandat de autorizare a instal=rii [i folosirii unui aparat
urmare unui incident terorist interna]ional sau intern; b) cu de \nregistrare, dispozitiv capcan= ori dispozitiv de urm=rire va
furnizarea de sprijin pentru combaterea, investigarea sau con]ine: a) identitatea, dac= este cunoscut=, a persoanei c=reia
punerea sub acuzare a terorismului interna]ional sau intern, este \nchiriat sau pe numele c=reia este \nregistrat= linia
inclusiv pentru a pl=ti recompense, f=r= limitare, \n leg=tur= cu telefonic= sau alt= facilitate la care aparatul de \nregistrare,
aceste activit=]i; c) cu evaluarea amenin]=rilor teroriste la adresa dispozitivul capcan= ori dispozitivul de urm=rire vor fi ata[ate
agen]iilor federale [i facilit=]ilor lor; de asemenea, din acest fond sau aplicate; b) identitatea, dac= este cunoscut=, a persoanei
se va desp=gubi orice departament sau agen]ie a Guvernului care este subiectul anchetei penale; c) caracteristicile
Federal pentru orice costuri suportate \n leg=tur= cu re]inerea comunica]iilor c=rora li se aplic= mandatul, incluzând num=rul,
\ntr-o ]ar= str=in= a persoanelor acuzate de terorism care au loca]ia telefonului, limitele geografice dac= se elibereaz= la
nesocotit legisla]ia SUA. solicitarea unui ofi]er de aplicare a legii sau anchetator statal; d)
Sec]iunea 203 a USA PATRIOT ACT este amendat= prin o expunere a infrac]iunii despre care se vor ob]ine probabil
introducerea prerogativei Pre[edintelui SUA de a dispune, \n informa]ii cu ajutorul aparatului de \nregistrare, dispozitivul
situa]ia \n care SUA este \ntr-un conflict armat sau este atacat= capcan= ori dispozitivul de urm=rire.
de o ]ar= str=in= sau de na]iuni str=ine, confiscarea oric=rui bun Perioada sau extinderea pentru care se emite un astfel de
supus jurisdic]iei SUA al oric=rei persoane, organiza]ii sau ]=ri mandat de autorizare a instal=rii [i folosirii unui aparat de
str=ine care a planificat, autorizat, ajutat sau s-a angajat \n astfel \nregistrare, dispozitiv capcan= ori dispozitiv de urm=rire nu va
de ostilit=]i sau atacuri \mpotriva SUA. dep=[i 60 de zile.
Regula 6(e)3(c) din Regulile Federale de Procedur= Titlul III din USA PATRIOT ACT este intitulat “Actul din
Penal= este amendat= astfel \ncât informa]iile despre terorismul 2001 al Limit=rii Finan]=rii Antiteroriste [i al Elimin=rii Sp=l=rii
interna]ional ob]inute \ntr-un proces s= poat= fi dezv=luite [i de Bani Interna]ionale”.13
puse la dispozi]ia autorit=]ilor federale cu competen]e \n Congresul SUA a constatat14 c= sp=larea de bani,
domeniul securit=]ii na]ionale c=rora le sunt necesare \n estimat= de c=tre Fondul Monetar Interna]ional la sume cuprinse
\ndeplinirea sarcinilor de serviciu.10 \ntre 2 [i 5% din produsul intern brut global: furnizeaz=
Un furnizor de servicii de calcul la distan]= sau de combustibilul financiar care permite organiza]iilor criminale
comunica]ii electronice publice poate divulga o \nregistrare transna]ionale s= conduc= [i s= dezvolte opera]iunile lor \n
apar]inând unui abonat sau unui consumator de astfel de servicii detrimentul siguran]ei [i securit=]ii cet=]enilor americani; este
unei entit=]i guvernamentale, dac= furnizorul crede \n mod esen]ial= pentru finan]area terorismului global [i pentru
rezonabil c= o urgen]=, implicând un pericol imediat de moarte alimentarea cu fonduri a atacurilor teroriste; distruge
sau de r=nire grav= a unei persoane, justific= dezv=luirea mecanismele financiare [i rela]iile bancare legitime prin
informa]iei.11 folosirea acestora ca metode de acoperire a fondurilor pentru
Un procuror al Guvernului poate solicita eliberarea sau desf=[urarea ac]iunilor criminale [i finan]area crimei [i
extinderea unui mandat de autorizare a instal=rii unui aparat de terorismului, [i, implicit, poate amenin]a siguran]a cet=]enilor
\nregistrare, dispozitiv capcan= ori dispozitiv de urm=rire, \n scris SUA [i poate submina integritatea institu]iilor financiare ale SUA
sub jur=mânt (sau afirma]ie echivalent=), unui tribunal cu [i ale sistemelor financiar [i comercial de care depind
competen]= jurisdic]ional. Un anchetator statal sau un ofi]er care prosperitatea [i progresul.
aplic= legea poate solicita eliberarea sau extinderea unui mandat Titlul IV – “Securitatea la frontiere”, sec]iunea 411 “Defini]ii
de autorizare a instal=rii unui aparat de \nregistrare, dispozitiv referitoare la terorism”, modific= sec]iunea 212(a)(3) din “Actul
capcan= ori dispozitiv de urm=rire, \n scris sub jur=mânt (sau na]ionalit=]ii [i imigr=rii” (Titlul 8, sec]iunea 1182(a)(3) din Codul
afirma]ie echivalent=), unui tribunal cu competen]= jurisdic]ional= SUA). Astfel, orice str=in care a fost angajat \n activit=]i teroriste,
\n acel stat. O solicitare va con]ine identitatea procurorului sau despre care un func]ionar consular sau Procurorul general

CRI MI NA LI STI CA 33
cunoa[te, sau are motive rezonabile s= cread= despre acesta {eful Administra]iei Securit=]ii Transporturilor va fi
c= este angajat sau este probabil angajat \ntr-o activitate Subsecretarul Transporturilor pentru Securitate. Acesta va fi
terorist=, sau c= inten]ioneaz= s= cauzeze moartea sau numit de Pre[edintele SUA, la propunerea [i cu consim]=mântul
v=t=m=ri corporale grave, incitând la terorism, sau este Senatului, pe o perioad= de cinci ani.
reprezentant al unei organiza]ii teroriste interna]ionale, al unui Subsecretarul Transporturilor pentru Securitate va fi
grup care gireaz= \n public actele de terorism, sau este membru responsabil pentru securitate pentru toate modalit=]ile de
al unei organiza]ii teroriste str=ine, sau a folosit pozi]ia pe care transport. |n ceea ce prive[te opera]iunile de control care sunt
a de]inut-o \n ]ara de origine pentru a sprijini activitatea terorist=, considerate opera]iuni de securitate federal=, Subsecretarul
sau este so]ia/so]ul sau fiul/fiica acestuia, este inadmisibil \n Transporturilor pentru Securitate17: va fi responsabil pentru
SUA. De asemenea, orice oficial al Organiza]iei pentru opera]iunile zilnice de control pentru transportul aerian de
Eliberarea Palestinei este considerat, din oficiu, angajat \ntr-o pasageri [i transportul aerian interstatal, va dezvolta standarde
activitate terorist=. pentru angajarea [i reten]ia personalului de control de
Termenul ”angajare \ntr-o activitate terorist=”15 \nseamn= securitate, va antrena [i testa personalul de control de
c= o persoan=, \n nume propriu sau ca membru al unei securitate, va fi responsabil pentru angajarea [i antrenarea
organiza]ii, este angrenat \ntr-o activitate prin care urm=re[te: s= personalului de control de securitate la toate aeroporturile din
comit= sau s= incite la comiterea unei ac]iuni teroriste, \n SUA unde controlul este necesar conform sec]iunii 44901.
\mprejur=ri care indic= inten]ia de a cauza moartea sau serioase |n timpul unei urgen]e na]ionale, Subsecretarul
v=t=m=ri corporale unei/unor persoane; s= preg=teasc= sau s= Transporturilor pentru Securitate are drept responsabilit=]i18:
planifice o ac]iune terorist=; s= adune informa]ii despre o coordonarea transporturilor interne, incluzând avia]ia, calea ferat=
poten]ial= ]int= a unei ac]iuni teroriste; s= solicite fonduri sau alte [i celelalte transporturi de suprafa]=, [i transportul maritim,
lucruri de valoare pentru o activitate terorist= sau o organiza]ie inclusiv securitatea porturilor; coordonarea [i supravegherea
terorist=; s= solicite unei persoane s= se angajeze \n ac]iuni responsabilit=]ilor cu privire la transporturi ale celorlalte agen]ii [i
teroriste; s= comit= un act despre care respectivul [tie, sau \n departamente ale Guvernului Federal, cu excep]ia
mod rezonabil ar trebui s= [tie, c= furnizeaz= sprijin material, Departamentului Ap=r=rii [i a celorlalte departamente militare;
inclusiv o cas= sigur=, transport, comunica]ii, fonduri, transfer de \n[tiin]area despre amenin]=rile la adresa transporturilor a
fonduri sau alte beneficii financiare, documente sau identitate departamentelor [i agen]iilor Guvernului Federal, autorit=]ilor
false, arme, inclusiv chimice, biologice sau radiologice, explozivi locale, inclusiv departamentelor [i agen]iilor de transport, de
sau preg=tire. aplicare a legii [i control al frontierei; \ndeplinirea pe timpul unei
Actul na]ionalit=]ii [i imigr=rii (cuprins \n Titlul 8 din Codul urgen]e na]ionale a oric=ror alte sarcini ordonate de Secretarul
SUA) este amendat de sec]iunea 412 din USA PATRIOT ACT, Transporturilor.
prin introducerea sec]iunii 1126a, “De]inerea obligatorie a |n ceea ce prive[te managementul informa]iilor despre
terori[tilor suspec]i; habeas corpus; revizuirea judiciar=”. securitatea transporturilor, Subsecretarul Transporturilor pentru
Procurorul general poate aresta orice str=in, dac= a Securitate, consultându-se cu Consiliul de Supraveghere a
certificat c= are motive rezonabile s= cread= c= acesta: a Securit=]ii Transporturilor,19 va \ncheia un memorandum cu
desf=[urat o activitate prin care a violat orice lege a SUA agen]iile federale [i celelalte entit=]i pentru a \mp=r]i sau verifica
referitoare la spionaj sau sabotaj, sau a violat sau a eludat orice \ncruci[at datele despre persoane identificate \n baza de date a
lege care interzice exportul din SUA a bunurilor, tehnologiei sau agen]iilor federale ca putând prezenta un risc pentru transporturi
informa]iilor sensibile; a desf=[urat o activitate al c=rei scop este sau securitatea acestora. Administratorul Administra]iei Avia]iei
opozi]ia, controlul sau r=sturnarea Guvernului SUA prin for]=, Federale va emite un ordin prin care s= se interzic= accesul pe
violen]=, sau alte mijloace ilegale; a fost, este sau va fi angajat puntea de zbor a aeronavei prin instalarea unei u[i cu sistem de
\ntr-o activitate terorist=; a desf=[urat orice alt= activitate blocare \ntre compartimentul pasagerilor [i cel al pilo]ilor, s= se
criminal= care a pus \n pericol siguran]a public= sau securitatea \nt=reasc= u[a de pe puntea de zbor, astfel \ncât aceasta s= nu
na]ional=; este angajat sau probabil angajat, conform m=rturiei poat= fi deschis= prin for]are dinspre cabina pasagerilor, u[a
unui func]ionar consular, \n desf=[urarea unei ac]iuni teroriste; a dintre compartimentul pilo]ilor [i cel al pasagerilor s= r=mân=
incitat la desf=[urarea de activit=]i teroriste, cu inten]ia de a permanent blocat= \n timpul zborului, cu excep]ia situa]iilor
cauza moartea sau serioase v=t=m=ri corporale unei/unor când este necesar s= se permit= accesul sau ie[irea
persoane; este reprezentant al unei organiza]ii teroriste str=ine persoanelor autorizate, s= se interzic= posesia unei chei de la o
sau al unui grup care a aprobat \n public activitatea terorist=, astfel de u[= de c=tre orice membru al echipajului a c=rui
subminând eforturile SUA de reducere sau eliminare a prezen]= pe puntea de zbor nu este autorizat=.
activit=]ilor teroriste; este membru al unei organiza]ii teroriste De asemenea, se va studia posibilitatea folosirii
str=ine; a folosit pozi]ia pe care a de]inut-o \n ]ara de origine monitoarelor video pe puntea de zbor pentru ca pilo]ii s= poat=
pentru a aproba sau sprijini activitatea terorist=, sau pentru a urm=ri activitatea din compartimentul pasagerilor, mont=rii unui
convinge pe al]ii s= sprijine activitatea terorist= sau o organiza]ie transponder20 special pentru semnalarea unor situa]ii de
terorist=, \ntr-un mod care a subminat eforturile SUA de urgen]=, mont=rii \n compartimentul pasagerilor a unor
reducere sau eliminare a activit=]ilor teroriste; este so]ia/so]ul comutatoare pentru ca \nso]itorii de bord s= poat= semnala
sau fiul/fiica unui str=in inadmisibil, dac= activitatea str=inului discret apari]ia unor \nc=lc=ri ale securit=]ii la bord.
declarat inadmisibil \n SUA s-a desf=[urat \n ultimii 5 ani; este Sec]iunea 105, titlul I, amendeaz= subcapitolul I, din
oficial, ofi]er, reprezentant sau purt=tor de cuvânt al Organiza]iei capitolul 449, din titlul 49, Codul SUA, introducând subsec]iunea
pentru Eliberarea Palestinei. 44917. Aceasta se refer= la desf=[urarea de [erifi ai aerului
La 19 noiembrie 2001 este adoptat de c=tre Congresul federali.
SUA Actul Securit=]ii Transporturilor [i Avia]iei16, cu scopul Subsecretarul Transporturilor pentru Securitate: poate
declarat \n preambul: ”Pentru \mbun=t=]irea securit=]ii avia]iei, [i dispune desf=[urarea de [erifi ai aerului federali pe fiecare zbor
pentru alte scopuri.” Sec]iunea 101, titlul I, amendeaz= capitolul cu pasageri al unui operator aerian; va dispune desf=[urarea de
1 din titlul 49 din Codul SUA, introducând subsec]iunea 114. [erifi ai aerului federali pe fiecare zbor determinat ca fiind cu un
Aceasta prevede \nfiin]area Administra]iei Securit=]ii \nalt risc de securitate; zborurile nonstop [i de lung= distan]= vor
Transporturilor (TSA) ca o administra]ie a Departamentului constitui o prioritate; va dispune preg=tirea, controlul [i
Transporturilor. echiparea adecvate [erifilor aerului federali;

CRI MI NA LI STI CA 34
Subsecretarul Transporturilor pentru Securitate poate Performan]elor Guvernamentale din anul 1993, Secretarul
dispune folosirea tehnologiei biometrice sau a altor tehnologii Transporturilor [i Subsecretarul Transporturilor pentru
prin care se poate verifica eficient identitatea fiec=rui angajat [i Securitate vor conveni asupra unui plan de performan]= pentru
ofi]er de aplicare a legii care intr= \ntr-o zon= securizat= a unui urm=torii cinci ani, care va stabili ]inte [i obiective m=surabile
aeroport. pentru securitatea avia]iei. Pe lâng= satisfacerea cerin]elor
Operatorii aerieni [i aeroporturile din SUA vor dezvolta Actului Rezultatelor [i Performan]elor Guvernamentale din anul
programe de con[tientizare a securit=]ii pentru angaja]ii lor. 1993, planul va clarifica responsabilit=]ile Secretarului,
Nu mai târziu de 60 de zile de la data adopt=rii Actului Subsecretarului Transporturilor pentru Securitate [i celorlalte
Securit=]ii Transporturilor [i Avia]iei, Administratorul agen]ii sau organiza]ii care pot avea un rol \n asigurarea
Administra]iei Avia]iei Federale, cu consultarea Subsecretarului siguran]ei [i securit=]ii sistemului de transport aerian civil. |n
Transporturilor pentru Securitate, exper]ilor \n aplicarea legii, fiecare an, conform cu cerin]ele Actului Rezultatelor [i
exper]ilor \n terorism, reprezentan]ilor companiilor aeriene [i Performan]elor Guvernamentale din anul 1993, Subsecretarul
organiza]iilor angaja]ilor, va elabora un program detaliat de Transporturilor pentru Securitate va \ntocmi [i va prezenta
instruire a echipajelor aeronavelor de transport pasageri pentru Congresului un raport anual, incluzând o evaluare a ]intelor [i
preg=tirea acestora \n a face fa]= condi]iilor poten]ialelor obiectivelor atinse. De asemenea, raportul va include rezultatele
amenin]=ri teroriste. Programul va con]ine, obligatoriu, ob]inute \n timpul anului, relativ la ]intele stabilite prin planul de
urm=toarele elemente: determinarea gravit=]ii fiec=rui performan]=.
eveniment, comunicarea [i coordonarea \n cadrul echipajului, Subsecretarul Transporturilor pentru Securitate va stabili
r=spunsul adecvat pentru autoap=rare, folosirea dispozitivelor un sistem de management al performan]ei care va \nt=ri
de protec]ie, psihologia terori[tilor, exerci]ii de instruire pe viu \n eficacitatea organiza]iei prin luarea de m=suri pentru stabilirea
ceea ce prive[te variatele condi]ii de amenin]are, procedurile de de ]inte [i obiective pentru performan]a managerilor,
pe puntea de zbor sau manevre ale aeronavei pentru a ap=ra angaja]ilor [i organiza]iei, conform cu planul de performan]=.
aeronava [i orice alt element considerat necesar de c=tre |n fiecare an, Secretarul Transporturilor [i Subsecretarul
administrator. Transporturilor pentru Securitate vor \ncheia un acord anual de
|n mai pu]in de 60 de zile dup= ce Administratorul performan]= care va stipula ]intele performan]ei individuale [i
Administra]iei Avia]iei Federale elaboreaz= programul de mai organiza]ionale pentru Subsecretarul Transporturilor pentru
sus, fiecare transportator aerian \[i va \ntocmi propriul program Securitate.
pentru instruirea echipajelor aeronavelor de transport pasageri |n fiecare an, Subsecretarul Transporturilor pentru
conform elementelor men]ionate anterior [i \l va supune spre Securitate [i fiecare senior manager care raporteaz=
aprobare Administratorului Administra]iei Avia]iei Federale. Subsecretarului Transporturilor pentru Securitate vor \ncheia un
Subsecretarul Transporturilor pentru Securitate va stabili acord anual de performan]= care va stipula ]intele
un program privind angajarea [i instruirea personalului controlor performan]ei individuale [i organiza]ionale pentru respectivii
de securitate. seniori manageri. To]i ceilal]i angaja]i afla]i sub autoritatea
Fiecare operator aerian, american sau str=in, care Subsecretarului Transporturilor pentru Securitate vor \ncheia un
opereaz= cu aeronave de pasageri spre SUA, va furniza acord anual de performan]= care va stipula ]intele performan]ei
\mputernicitului V=mii, prin transmisie electronic=, o list= individuale [i organiza]ionale pentru respectivii angaja]i.
cu pasagerii [i echipajul, care va con]ine urm=toarele Dup= evenimentele din 11 septembrie 2001 a devenit clar
informa]ii: numele \ntreg al fiec=rui pasager [i membru al c= natura amenin]=rilor la adresa Statelor Unite s-a schimbat
echipajului; data na[terii [i cet=]enia fiec=rui pasager [i dup= terminarea “r=zboiului rece”, [i c=, se impune crearea unei
membru al echipajului; sexul fiec=rui pasager [i membru al structuri guvernamentale pentru protec]ie \mpotriva unui inamic
echipajului; num=rul pa[aportului [i ]ara care l-a emis invizibil, care poate lovi cu o mare diversitate de arme: teroristul
pentru fiecare pasager [i membru al echipajului; num=rul interna]ional. Practic, la 11 septembrie 2001, securitatea intern=
vizei SUA sau num=rul cardului pentru reziden]ii str=ini, a SUA era “dispersat=” printre mai mult de 100 de organiza]ii
pentru fiecare pasager [i membru al echipajului, dup= cum guvernamentale diferite.21 |n consecin]=, Pre[edintele Bush a
este cazul; orice alte informa]ii pe care Subsecretarul propus crearea Departamentului Securit=]ii Interne.
Transporturilor pentru Securitate, \mpreun= cu |n opinia Pre[edintelui Bush22, acest departament va face
\mputernicitul V=mii, le consider= necesare pentru a SUA mai sigur=, deoarece SUA vor avea un singur
asigura siguran]a avia]iei. Aceast= list= va fi transmis= departament:
V=mii \nainte de aterizarea aeronavei \n SUA, \n modul,  a c=rui misiune primar= este protejarea SUA la ea
forma [i cu devansarea \n timp cerute de Vam=. acas=;
Pilotul unui avion de pasageri este autorizat s= poarte  pentru securizarea frontierelor, transporturilor, porturilor
o arm= de foc \n cabin=, dac=: are aprobarea [i infrastructurilor critice;
Subsecretarului Transporturilor pentru Securitate; are  de sintez= [i analiz= a informa]iilor din multiple surse;
aprobarea transportatorului aerian; arma de foc este  pentru coordonarea eforturilor de protejare a poporului
aprobat= de Subsecretarul Transporturilor pentru american \mpotriva bioterorismului [i altor arme de distrugere \n
Securitate; are instruirea corespunz=toare pentru folosirea mas=;
armei de foc, conform hot=rârii Subsecretarului  pentru a ajuta instruirea [i echiparea pentru “primul
Transporturilor pentru Securitate. r=spuns”;
Nu mai târziu de 180 de zile de la data adopt=rii Actului  pentru a manageria activit=]ile federale de r=spuns \n
Securit=]ii Transporturilor [i Avia]iei, Subsecretarul Transporturilor caz de urgen]e;
pentru Securitate poate, consultând Congresul, stabili un nivel Legisla]ia pentru \nfiin]area Departamentului Securit=]ii
acceptabil de performan]= pentru securitatea avia]iei, inclusiv Interne, care reprezint= cea mai important= reorganizare a
pentru opera]iunile de control [i controlul accesului, [i va prezenta Guvernului Federal din ultimii 50 de ani, a fost adoptat= la 25
Congresului un plan de ac]iune con]inând repere [i obiective noiembrie 2002, iar trei luni mai târziu, la 1 martie 2003, 22 de
m=surabile, care schi]eaz= modul \n care acel nivel de agen]ii guvernamentale [i 180.000 de angaja]i ai acestora au
performan]= poate fi atins. fost oficial fuzionate pentru a forma Departamentul Securit=]ii
|n fiecare an, conform cu cerin]ele Actului Rezultatelor [i Interne al SUA. Printre agen]iile absorbite se num=r= Garda de

CRI MI NA LI STI CA 35
Coast=, Controlul Grani]elor, Serviciul de Vam=, Serviciul de suplimentar de securitate, iar cei de pe lista “no fly” nu vor urca
Naturalizare [i Imigrare, Serviciul Secret [i Administra]ia la bordul aeronavei. Numele celor afla]i pe aceste liste [i
Securit=]ii Transporturilor. criteriile de selectare sunt secrete. De regul=, pe lista selecta]ilor
Imediat dup= \nfiin]are, Departamentul Securit=]ii Interne automa]i computerul este cel care alege, pe baza unor criterii,
al SUA a dezvoltat capabilit=]i adi]ionale prin reorganizarea persoanele selectate, dar acestea pot fi introduse [i de
func]iunilor existente sau prin crearea altora noi. Astfel, pentru Administra]ia Securit=]ii Transporturilor.
grani]= au fost create trei noi agen]ii: pentru Vam= [i Protec]ia Dup= cel mult 180 de zile de la terminarea test=rii,
Grani]ei (Customs and Border Protection), pentru Aplicarea Asistentul Secretarului Securit=]ii Interne pentru TSA sau
Legisla]iei privind Imigrarea [i Vama (Immigration and Customs persoana desemnat= de acesta va declan[a ac]iunea de
Enforcement) [i pentru Serviciile de Imigrare [i Cet=]enie. Alte comparare a informa]iilor despre pasageri cu lista selecta]ilor
dou= noi capabilit=]i de securitate semnificative au fost create: automat [i lista celor interzi[i de la zbor, precum [i cu lista
Departamentul de Analiza Informa]iilor [i Protec]ia Infrastructurii [i actualizat= [i complet= a terori[tilor urm=ri]i a Guvernului
Departamentul {tiin]= [i Tehnologie. Departamentul de Analiza federal. Lista actualizat= [i complet= a terori[tilor urm=ri]i este
Informa]iilor [i Protec]ia Infrastructurii are responsabilitatea legal= dat= de Centrul Na]ional Contraterorist [i cuprindea, la 15
pentru fuziunea informa]iilor ob]inute de serviciile de informa]ii februarie 2006, aproximativ 325.000 de nume, furnizate de toate
locale, statale [i federale [i pentru a identifica [i evalua natura [i organiza]iile comunit=]ii de informa]ii din SUA. Lista este
scopul amenin]=rii teroriste la adresa SUA pe teritoriul SUA. furnizat= FBI-ului, care apoi o distribuie celorlalte agen]ii
|n cadrul Agen]iei pentru Vama [i Protec]ia Grani]ei s-a guvernamentale. Lista este permanent revizuit= de anali[tii
lansat ini]iativa “O singur= fa]= la grani]=” (“One Face at the Centrului Na]ional Contraterorist, pentru a fi eliminate din ea
Border”); aceasta urm=re[te \nlocuirea celor trei “\ntâlniri” ale persoanele care nu au leg=tur= cu terorismul interna]ional, cum
unui str=in atunci când intr= \n SUA – una cu inspectorul pe ar fi distribuitorii de droguri str=ini.23
imigrare, una cu inspectorul vamal [i una, dac= are plante sau Nu mai târziu de 180 de zile de la data termin=rii test=rii
alimente, cu inspectorul agricol - cu una singur=, respectiv cu sistemului de precontrol de securitate avansat a pasagerilor,
un singur inspector preg=tit pe cele trei domenii, care va fi Asistentul Secretarului Securit=]ii Interne pentru TSA va cere
instruit s= determine cine are nevoie de o inspec]ie secundar=; operatorilor aerieni din SUA s=-i furnizeze informa]iile despre
inspec]ia secundar= urm=re[te, prin \ntreb=ri suplimentare, pasageri necesare implement=rii sistemului de precontrol de
prevenirea intr=rii pe teritoriul SUA a terori[tilor, armelor [i a securitate avansat a pasagerilor [i va cere entit=]ilor care
contrabandei, interzicerea intr=rii ilegale de persoane \n SUA, furnizeaz= sisteme [i servicii operatorilor aerieni din SUA \n
protec]ia agriculturii [i a intereselor economice ale SUA. opera]iunea de rezervare a tichetelor de avion, s= furnizeze
Inspec]ia secundar= va fi efectuat= de un inspector antrenat \n operatorilor aerieni informa]iile necesare implement=rii
“R=spunsul contraterorist”. sistemului de precontrol de securitatea avansat a pasagerilor.
Prin finalizarea acestei ini]iative se scurteaz= timpul Secretarul se va asigura c= echipamentul, singur sau
sta]ion=rii pentru verificare la intrarea \n SUA [i se câ[tig= integrat \ntr-un sistem, poate detecta \n condi]ii reale tipurile de
personal care poate fi redistribuit \n alte func]iuni ale arme [i explozivi pe care terori[tii \ncearc= s= le introduc= la
Departamentului Securit=]ii Interne. Pentru \nl=turarea unei bordul aeronavelor.
lacune majore \n comunicarea informa]iilor clasificate despre Nu mai târziu de 90 de zile de la data adopt=rii legii,
amenin]area terorist= la nivelul statelor, [i nu numai, secretarul Asistentul Secretarului Securit=]ii Interne pentru TSA va
Ridge a dispus implementarea ini]iativei “Resurse de prezenta comitetului adecvat din Congres un plan strategic
Comunica]ii Strategice”, prin care toate cele cincizeci de Centre pentru promovarea utiliz=rii [i desf=[ur=rii optime a
Opera]ionale de Urgen]= statale vor avea posibilitatea de a echipamentului de detectare a explozibilului pe aeroporturi
comunica prin videoconferin]e securizate, iar to]i guvernatorii pentru controlul de securitate al persoanelor [i bunurilor lor. Un
statelor vor avea telefoane securizate [i capabilitatea de a primi astfel de echipament va include por]i de trecere pentru
informa]ii securizate. detectarea explozibilului, scannere pentru documente, scannere
Pentru fuziunea \ntr-un singur loc a listelor cu terori[tii pentru pantofi, precum [i scannere cu raze-X backscatter.24 Se
urm=ri]i [i pentru furnizarea de suport opera]ional miilor de va aloca un fond de 250 milioane $ SUA pentru cercetarea,
controlori de securitate federali, Departamentul Securit=]ii dezvoltarea [i instalarea de sisteme [i alte dispozitive pentru
Interne al SUA a \nfiin]at Centrul de control de securitate al detectarea materialelor explozive, radiologice, chimice [i
terorismului. Centrul va asigura anchetatorilor, controlorilor de biologice (sistemul de detec]ie Portal).
securitate [i agen]ilor setul unificat, complet, de informa]ii Directorul Serviciului {erifilor Federali ai Aerului din
antiteroriste. Departamentul Securit=]ii Interne va continua ini]iativa
Legea Prevenirii Terorismului [i Reformei Informa]iilor, opera]ional= de protejare a identit=]ii acestora. {erifii Federali ai
adoptat= la 7 decembrie 2004, con]ine prevederi importante Aerului vor fi instrui]i \n depistarea documentelor de identitate
despre securitatea avia]iei. Astfel, sec]iunea 4011 stipuleaz= c= false, inclusiv vize [i pa[apoarte false sau expirate.
va fi emis de c=tre Asistentul Secretarului Securit=]ii Interne Asistentul Secretarului Securit=]ii Interne pentru TSA va
pentru TSA, \n consultare cu reprezentan]i ai industriei \ntreprinde ac]iunile pe care le consider= necesare pentru a
aeronautice, industriei identific=rii biometrice [i Institutului urgenta instalarea [i folosirea echipamentului de control de
Na]ional pentru Standarde [i Tehnologie, ghidul pentru folosirea securitate a bagajelor \n linie. |n termen de 180 de zile de la data
tehnologiei biometrice \n sistemele de control al accesului \n adopt=rii legii va prezenta comitetului din Congres adecvat un
aeroporturi. studiu despre impactul acestei m=suri asupra nivelului de
Sec]iunea 4012 stipuleaz= c= se va \ncepe testarea unui securitate aeronautic=. Prin crearea sistemului de control de
sistem de precontrol de securitate avansat a pasagerilor, care securitate (scanare) a bagajelor \n linie (“in-line baggage
va permite Departamentului Securit=]ii Interne s= declan[eze screening systems”) se urm=re[te reducerea timpului necesar
ac]iunea de comparare a informa]iilor despre pasageri cu lista pentru controlul de securitate al unui bagaj [i, implicit, reducerea
selecta]ilor automat (“automatic selectee list”) [i lista celor timpului de verificare pentru un pasager. Atunci când TSA a
interzi[i de la zbor (“no fly list”), precum [i lista terori[tilor hot=rât introducerea ETD-ului (Detector al urmelor de exploziv)
urm=ri]i, actualizat= [i completat= de Guvernului federal. Cei [i EDS-ului (Sistem de detectare a explozibililor) la aeroporturile
afla]i pe lista selecta]ilor automat sunt supu[i controlului din SUA, acestea au fost instalate ca echipamente autonome,

CRI MI NA LI STI CA 36
de sine st=t=toare, ocupând spa]ii mari \n interiorul terminalelor. Sec]iunea 4051 prevede derularea unui program pilot de
\n plus, fluxul de verificare este lent: EDS-ul controleaz= 180 de c=tre Asistentul Secretarului Securit=]ii Interne pentru TSA de
bagaje pe or=, iar ETD-ul numai 36 de bagaje pe or=.25 Din evaluare a folosirii containerelor rezistente la suflul unei explozii
aceast= cauz= au \nceput s= se formeze cozi, crescând timpii de pentru marfa [i bagajele din aeronav=, pentru a reduce la
a[teptare \n aeroport [i ajungându-se la \ntârzieri \n decolarea minimum urm=rile deton=rii unui dispozitiv exploziv, amplasat \n
curselor. Astfel, conform unui articol din Washington Post din marf= sau bagaje, la bordul unei aeronave.
iulie 2005, pe Washington Dulles International Airport, statul La 16 martie 2006, Pre[edintele Bush a aprobat
Virginia, o companie aerian= a raportat c= zborurile ei sunt Strategia de Securitate Na]ional= a SUA, care are drept
\ntârziate aproape 45 de minute datorit= num=rului limitat de scop, a[a cum a declarat Pre[edintele, “protec]ia securit=]ii
ma[ini de control de securitate a bagajelor. Alte companii au
poporului american”.26 Strategia de Securitate Na]ional= a
raportat \ntârzieri deoarece “\mpart” echipamentul de control de
SUA se sprijin= pe doi piloni: primul pilon \l constituie
securitate al bagajelor cu alte opt companii aeriene, iar acel
promovarea de c=tre SUA a libert=]ii, justi]iei [i demnit=]ii
echipament poate scana numai 100 de bagaje pe or=. |n
umane \n lume; al doilea pilon \l reprezint= confruntarea cu
compara]ie cu aceste date, Aeroportul Interna]ional Washington
din Baltimore, statul Maryland, are din 2005 un sistem \n linie de provoc=rile timpului nostru (proliferarea de arme de distrugere \n
control de securitate al bagajelor care merg la cala avionului, ce mas=, bolile epidemice, terorismul, traficul de fiin]e umane,
poate controla pân= la 2400 de bagaje pe or=. dezastrele naturale), SUA conducând \n continuare o
Esen]a sistemului \n linie de control de securitate al comunitate a democra]iilor \n cre[tere.
bagajelor const= \n crearea unui sistem de control de securitate Conform Strategiei, promovarea libert=]ii [i demnit=]ii
al bagajelor care merg la cala avionului integrat \n sistemul de umane prin democra]ie este solu]ia pe termen lung pentru
transport pe band= rulant= a bagajelor. Acest sistem de control combaterea terorismului transna]ional din zilele noastre.
de securitate este compus din subsistemele pentru detectarea
materialelor explozive, radiologice, chimice [i biologice, \ntr-un
cuvânt, practic din toate echipamentele care exist= sau care se 1. www.house.gov/paul/congrec/congrec 2001.
vor crea \n scopul controlului de securitate al bagajelor. |n 2. The Air Piracy Reprisal and Capture Act of 2001.
raportul final, Comisia 11 Septembrie a propus ca sistemul de 3. The September 11 Marque and Reprisal Act of 2001.
control de securitate al bagajelor \n linie s= fie mutat \n afara 4. Administra]ia Avia]iei Federale.
terminalului \ntr-o zon= securizat=, deoarece: a) echipamentul de 5. Revista “Lumea”, nr.2/2005.
control de securitate nu va mai fi expus publicului; b) controlorii 6. Raportul final al Comisiei 11 Septembrie, pag. 345.
de securitate se vor focaliza mai intens pe controlul de securitate, 7. Alian]a Nordului este un grup de opozi]ie multietnic, opus
crescând astfel calitatea acestuia; c) \n caz de explozie a unei talibanilor.
bombe, pierderile [i distrugerile vor fi mai mici.
8. http://www.cooperativeresearch.org/timeline/2002/
Sec]iunea 4021 stipuleaz= efectuarea unui studiu privind
time080402.html
viabilitatea instal=rii de dispozitive de avertizare discret= a
9. USA PATRIOT ACT, Titlul I, Sec.101.
pilo]ilor de c=tre \nso]itorii de bord despre producerea unui act
10. USA PATRIOT ACT, Titlul II, Sec.203 (a).
ilicit \n cabina pasagerilor.
Sec]iunea 4022 prevede c=, dup= un an de zile de la data 11. USA PATRIOT ACT, Titlul II, Sec.212(c), modific= Codul
adopt=rii legii, Administratorul Avia]iei Federale va \ncepe Statelor Unite, Sec]iunea 2703, Titlul 18.
procedura de \mbun=t=]ire a documentului care atest= licen]a de 12. USA PATRIOT ACT, Titlul II, Sec. 216, amendeaz= Sec]iunea
zbor a unui pilot, conform cu cerin]ele din Titlul 49 din Codul 3123 din Titlul 18 din Codul SUA.
SUA [i Titlul 14 din Codul de Reglement=ri Federale. Aceste 13. USA PATRIOT ACT, Titlul III, Sec]iunea 301.
cerin]e sunt: 1) rezisten]= la falsificare, 2) includerea fotografiei 14. USA PATRIOT ACT, Titlul III, Sec]iunea 302, (a).
pilotului respectiv, 3) capabilitatea de implementare a unei 15. Codul SUA, Titlul 8, capitolul 12, subcapitolul II, partea a II-a,
fotografii digitale a pilotului, a unui identificator biometric sau a Sec]iunea 1182.
altui identificator unic al pilotului, pe care administratorul \l 16. www.tsa.gov/public.
consider= necesar. 17. Aviation and Transportation Security Act, Sec.101
Sec]iunea 4025 prevede revizuirea \n termen de 60 de zile 18. Idem
a listei articolelor interzise a fi luate de pasageri la bordul 19. Aviation and Transportation Security Act, Sec.101
aeronavelor [i includerea pe lista revizuit= a brichetelor cu gaz. 20. Transponderul este un aparat aflat la bordul aeronavei la care
Sec]iunea 4026 trateaz= problema MANPAD-urilor pilo]ii selecteaz= un cod de identificare a aeronavei pe ecranele
(Sisteme portabile de lansare a rachetelor sol-aer). Practic, radarelor terestre, format din patru cifre. Acesta poate fi folosit [i
legea traseaz= politica SUA de neproliferare [i control al pentru informarea celor de la sol, atunci când leg=tura radio este
exportului MANPAD-urilor. Astfel, Pre[edintele SUA va depune \ntrerupt=, despre apari]ia unor situa]ii deosebite \n zbor.
eforturi diplomatice, materializate prin tratate bi [i multilaterale
21. http://www.dhs.gov/interweb/assetlibrary/book.pdf
\ntr-o form= adecvat=, pentru a limita proliferarea MANPAD-
22. Idem.
urilor [i a realiza distrugerea stocurilor de MANPAD-uri ilicite,
23. http://www.ioerror.us/2006/02/15/terrorist-watchlist-contains-
scoase din uz sau excedentare.
325000-names/.
Sec]iunea 4028 oblig= Asistentul Secretarului Securit=]ii
Interne pentru TSA ca, nu mai târziu de 6 luni de la data 24. Când raze-X de joas= putere sunt direc]ionate spre un obiect,
adopt=rii acestei legi, s= transmit= comitetelor adecvate din [i sunt dispersate \n loc s= fie absorbite, tehnologia Z Backscatter
Congres un raport despre costurile [i beneficiile \n leg=tur= cu captureaz= razele-X \mpr=[tiate [i le folose[te pentru a crea o
instalarea unei bariere secundare pe puntea de zbor, respectiv imagine ca o fotografie a obiectului. Obiectele cu densitate joas=,
dublarea u[ii cabinei pilo]ilor. Argumentul \n favoarea instal=rii cum ar fi drogurile, explozivii sau oamenii, reflect= efectiv razele-
acestei a doua u[i este acela c= degeaba u[a de la cabina X de joas= putere chiar [i \n cele mai sofisticate ascunz=tori \i
pilo]ilor este securizat= (acolo unde este una singur=) dac=, sunt u[or de identificat \n imaginile Z Backscatter,.
dintr-un motiv oarecare, pilo]ii deschid u[a respectiv=, iar atunci 25. http://reform.house.gov/GovReform/Hearings/
pasagerii terori[ti pot profita [i intra \n cabina pilo]ilor. EventSingle.aspx?EventID= http://www.state.gov/s/ct/rls.

CRI MI NA LI STI CA 37
Chestor principal de poli]ie drd. IANCU {TEFAN
Comisar [ef de poli]ie DUMITRU MOVILEANU
VASILE L+P+DU{I

D
“tineretul”.
up= anul 1990, odat= cu dobândirea statutului de ]ar= democrat=, \n România, traficul [i consumul de droguri
au devenit un fenomen alarmant, având o influen]= negativ= \ndeosebi asupra for]ei motrice a societ=]ii:

La \nceput au ap=rut consumatori ocazionali, dar mai târziu au devenit dependen]i, care pl=tesc scump aceast=
curiozitate, ajungând la un consum cronic cu degradare psihic= [i sfâr[ind \n cele din urm= prin deces, care de foarte
multe ori se datoreaz= unei supradoze.
Având la baz= specularea principiului curiozit=]ii umane [i necunoa[terea suficient= sau ignorarea pericolului la
care persoana consumatoare \ncep=toare se expune, se urm=re[te de c=tre trafican]i, fabrican]i, tranzitori [i
distribuitori crearea unor noi pie]e de desfacere.
Pia]a odat= format=, \ntr-o scurt= perioad= de timp necesar= absorb]iei drogului [i cre=rii unei dependen]e psihice,
fizice [i organice, se trece la exploatarea ei prin determinarea unui pre] de consum, la \nceput sc=zut, apoi din ce \n ce
mai crescut, conducând \n cele din urm= la s=r=cirea consumatorului, care din nevoia satisfacerii unei dorin]e din ce
\n ce mai crescânde [i unei dependen]e nesatisf=cute de drog \l conduce la fapte antisociale, crescând astfel pericolul
procentajului de delincven]= [i criminalitate.
O statistic= \ntocmit= de organele \n drept care se ocup= cu prevenirea [i combaterea traficului [i consumului de
droguri ne arat= c= o parte dintre adolescen]i au fost atra[i cu u[urin]= la comiterea unor asemenea fapte infrac]ionale.
Un caz elocvent \n acest sens este al tinerilor Norocea Dan-Paul [i Dobrici Marius-Mugurel, ambii din municipiul
Foc[ani, care, \n urma unor ne\n]elegeri survenite cu privire la \mp=r]irea unei sume de bani ce trebuia s= o câ[tige
dup= vânzarea drogurilor, cel de-al doilea l-a \njunghiat cu un cu]it pe primul, omorându-l.
Cadavrul de sub pietre La \nceput, criminali[tii au marcat zona \n care se vor
efectua examin=ri [i au executat fotografii de orientare (foto 1 [i 2).
|n diminea]a zilei de 18 septembrie 2005, ofi]erul de
serviciu de la Poli]ia Municipiului Foc[ani a fost sesizat
telefonic de c=tre Norocea Tu]a despre faptul c= fiul s=u,
Norocea Dan-Paul, elev \n clasa a X-a la Colegiul “Alexandru
Ioan Cuza” din localitate, \n ziua anterioar= s-a deplasat la o
discotec= [i nu a mai venit la domiciliu. Cele semnalate au
fost preluate de o echip= operativ= aflat= \n teren, care a
intrat \n contact cu familia Norocea, prilej cu care poli]i[tii au
ob]inut unele informa]ii \n leg=tur= cu dispari]ia tân=rului.
P=rin]ii acestuia erau foarte \ngrijora]i c= fiul lor nu lipsise \n
nici o noapte de la domiciliu [i nu aveau probleme \n leg=tur=
cu comportamentul s=u.
|n seara de sâmb=t=, 17 septembrie, D=nu] – a[a cum
i se mai spunea – a plecat la Discoteca “Extrem” din
localitate, spunându-le p=rin]ilor c=, \n jurul orei 22.30, se va Foto 1. - Fotografie de orientare a locului unde a fost g=sit
re\ntoarce acas=. \ngropat cadavrul
Poli]i[tii, \mpreun= cu membrii familiei, au \ntreprins
verific=ri \n ora[ [i \n alte localit=]i din Jude], inclusiv la unit=]i
medicale, dar nu au reu[it s= dea de urma disp=rutului.
|n dup= amiaza aceleia[i zile, Dispeceratul I.P.J.
Vrancea a primit o comunicare de la Poli]ia Odobe[ti, precum
c= un cet=]ean din comuna Bro[teni, care se afla cu vitele la
p=scut \n zona “Podul Cet=]uii”, pe malul stâng al râului
Milcov, a descoperit cadavrul unui tân=r, \ngropat sub pietre.
Conform normelor stabilite, la nivelul inspectoratului s-a
constituit echipa complex= de cercetare la fa]a locului,
format= din procurorul criminalist, medicul legist, ofi]eri din
Serviciul Investiga]ii Criminale [i Serviciul Criminalistic.
Dup= ce au primit informa]iile necesare de la cei care Foto 2. - Reprezint= drumul care traverseaz= p=durea, unde \n
asigurau paza locului faptei, \n raport de topografia terenului, partea dreapt= la distan]a de 130 m de acesta se afl= locul \n care
membrii echipei [i-au stabilit un plan asupra modului \n care a fost g=sit \ngropat cadavrul. Drumul este neamenajat [i face
leg=tura \ntre localit=]ile Odobe[ti – Bro[teni, pe malul stâng al
se vor realiza activit=]ile de investigare. râului Milcov

CRI MI NA LI STI CA 38
Constat=rile din zona supus= examin=rilor au fost
urm=toarele:
• urmele ro]ilor unui autoturism, cu ecartamentul de
circa 1,34 m;
• urme de culoare brun-ro[cat= (pete [i pic=turi) pe un
traseu de 10 m;
• urme de \nc=l]=minte;
• urme de târâre;
• cadavrul unui tân=r, care a fost identificat \n persoana
lui Norocea Dan-Paul.
Aceste aspecte au fost fotografiate [i \nregistrate video
(foto 3-10).

Foto 6. - Reprezint= traseul urmei de frânare c=tre locul unde a fost


g=sit= \ngropat= victima, traseu pe care se observ= pete de
Foto 3. - Fotografie metric= a distan]ei m=surate de la drum, la locul substan]= brun-ro[cat=
\n care au fost identificate \nceputul a dou= urme de pneu, indicate
cu pl=cu]a 0

Foto 7. - Ansamblul locului unde a fost g=sit \ngropat cadavrul


Foto 4. - Fotografie de m=sur=toare la scar= a ecartamentului
mijlocului de transport, m=surat \ntre cele dou= urme de pneu,
având dimensiunea de 1,34 m

Foto 5. - Fotografie de m=sur=toare la scar= ale urmelor pete de Foto 8. - Detaliu asupra locului unde s-a g=sit cadavrul \ngropat,
culoare brun-ro[cat= cu aspect de sânge, identificate \n locul indicat observându-se gleznele [i tibiile treimea inferioar= a cadavrului,
cu pl=cu]a 3 unde se observ= man[etele unei perechi de ciorapi de culoare bej.

CRI MI NA LI STI CA 39
Judiciari[tii au cules o serie de date despre victim= [i
anturajul s=u, rezultând urm=toarele:
• |n seara zilei de 17 septembrie 2005, \n jurul orei
21.30, D=nu] \mpreun= cu p=rin]ii s=i s-au re\ntors din
Comuna Bro[teni, unde de]in o cas= \n satul Pitulu[a, la
locuin]a din municipiul Foc[ani. Dup= aproximativ o jum=tate
de or=, tân=rul s-a \ntâlnit cu doi fo[ti colegi de gimnaziu
(M.L. [i S.C.) [i cu H.A., coleg de clas= la Colegiul “Alexandru
Ioan Cuza”, urmând s= mearg= cu ei la Discoteca “Extrem –
Club”. |n timp ce se deplasau pe strada Br=ilei, \n fa]a cl=dirii
B.C.R. II, D=nu] le-a spus celor trei prieteni c= are \ntâlnire cu
un alt prieten [i i-a rugat s= mearg= la discotec=, urmând s=
vin= [i el dup= aproximativ o jum=tate de or=. Unul dintre
colegi s-a oferit s=-l \nso]easc= la \ntâlnire, dar l-a refuzat
categoric, continuând s= mearg= spre zona “Gr=dinii
Foto 10. - Fotografie de detaliu privind leziunile constatate asupra Publice”, respectiv pe strada Maior Gheorghe Pastia.
cadavrului dup= ce s-a procedat la prelevarea probelor pentru Aflându-se la discotec=, cei trei prieteni, \n jurul orelor
analiza ADN
23.15, l-au sunat pe D=nu] pe telefonul mobil [i l-au \ntrebat
Cu prilejul examin=rilor f=cute asupra cadavrului s-au dac= mai \ntârzie. Acesta le-a r=spuns c= va fi la discotec=
identificat mai multe leziuni de violen]=, dintre care [apte pl=gi
dup= aproximativ o or=, dar nu s-a ]inut de cuvânt.
\njunghiate, dou= t=iate [i excoria]ii \n zona b=rbiei [i pieptului.
Fiind reapelat de H.A., D=nu] nu a mai r=spuns. |n final,
De la locul faptei au fost ridicate mai multe pietre de râu
prietenul s=u i-a trimis un mesaj prin care \i comunic= faptul
purt=toare de urme, care au fost supuse examin=rii \n
c= nu mai r=mâne la discotec= [i pleac= acas=. {i ceilal]i doi
laboratoarele de criminalistic=.
colegi au f=cut acela[i lucru, rezultatul fiind negativ.
Trecându-se la autopsierea cadavrului, medicul legist a
• Verific=rile \ntreprinse \n anturajul lui Norocea Dan-Paul,
concluzionat c= moartea tân=rului a fost violent= [i s-a datorat
a rezultat c= acesta era un tân=r cuminte, lini[tit, simpatizat de
[ocului hemoragic, având sec]ionat= aorta \n zona lombar=,
prieteni [i colegi, nu consuma b=uturi alcoolice, nu lipsea de
posibil ca pl=gile s= fie produse cu un cu]it sau briceag.
acas= nejustificat, ob]inea rezultate foarte bune la \nv=]=tur=.
De asemenea, D=nu] era foarte credincios [i \l \nso]ea de multe
ori pe tat=l s=u la biseric=, cântând \n locul dasc=lului.
• Din declara]iile unor prieteni mai apropia]i a reie[it c=
D=nu], pe timpul vacan]ei de var=, a \ncercat s=-i conving= s=
fumeze ]ig=ri din “iarb=” (canabis), spunându-le c= le procur=
de la o surs= care le vinde cu 30.000 lei/buc., iar \n cazul
când cump=r= mai multe pre]ul scade la 25.000 ]igara.
Din relat=rile lui A.M (zidar, care lucrase la construc]ia
casei familiei Norocea din satul Pitulu[a) s-a desprins faptul
c= D=nu] i se confesa cu privire la aspectele privind vânzarea
de ]ig=ri cu drog, precum [i \n leg=tur= cu o datorie de
3.000.000 lei pe care o are la cel care \l aprovizioneaz= cu
asemenea ]ig=ri.
Foto 11. - Reprezint= cadavrul \naintea \nceperii autopsiei
Fiind \ntrebat de A.M. dac= poate s=-i spun= numele
tinerilor c=rora le ofer= ]ig=ri, D=nu] a refuzat categoric.
Hemoragia masiv= a contribuit la moartea victimei (foto 11).
Din declara]ia tân=rului S.T., apropiat al victimei, a
Poli]i[tii au extins scotocirile pe o suprafa]= mult mai
rezultat c= Norocea Dan-Paul se preocupa de ob]inerea
mare, \n raport cu cea stabilit= \n planul de investigare a “ierbii”, prin recoltarea [i prelucrarea frunzelor de cânep= \n
locului unde a fost descoperit cadavrul, dar nu au g=sit cuptorul cu microunde [i c= ar avea trei saco[e cu canabis [i
\mbr=c=mintea tân=rului [i nici telefonul mobil al acestuia, [i vrea s= le vând=. Frunzele de cânep= erau recoltate de pe
nici alte probe \n leg=tur= cu comiterea faptei. plantele de cânep= care cre[teau \n apropierea râului Milcov.
Din activit=]ile desf=[urate cu ocazia cercet=rilor [i a Acela[i tân=r, cuno[tea mai mul]i adolescen]i (elevi) care se
concluziilor desprinse de medicul legist, s-a stabilit ipoteza c= aprovizionau cu ]ig=ri din “iarb=” (canabis).
tân=rul ar fi fost ucis pe raza municipiului Foc[ani, dup= care Pe baza datelor ob]inute din activit=]ile investigative [i
autorii l-au transportat [i \ngropat \n zona “Podul Cet=]uii”. a celor rezultate din cercetarea la fa]a locului, s-au emis mai
multe ipoteze de lucru, cea mai plauzibil= fiind aceea c=
Drum f=r= \ntoarcere autorii crimei sunt din anturajul victimei. |ntre ei au existat
La nivelul conducerii jude]ene a Poli]iei Vrancea, anumite ne\n]elegeri cu privire la câ[tig, recurgâng la
\mpreun= cu procurorul criminalist, s-au stabilit activit=]ile eliminarea fizic= a lui D=nu].
investigative pentru identificarea autorului (autorilor) [i Planul de m=suri a fost completat [i cu alte activit=]i,
probarea vinov=]iei acestora. ]inându-se seama de datele noi ap=rute pe timpul
investiga]iilor. Totodat=, s-a extins conlucrarea cu Serviciul

CRI MI NA LI STI CA 40
de Combatere a Crimei Organizate [i Antidrog [i cu serviciile pereche de adida[i apar]inând lui Dobrici Marius-Mugurel,
de informa]ii existente la nivelul jude]ului. ace[tia purtând urme biologice (foto 12).
Listingul i-a condus pe anchetatori pe urmele Criminali[tii au f=cut o examinare asupra autoturismului
autorului “Dacia 1310”, cu num=rul de \nmatriculare VN 03 NAP,
Un ajutor deosebit \n solu]ionarea cazului l-a constituit proprietatea lui D.M.M. |n interiorul acesteia, sub bancheta
interpretarea listingului de convorbiri telefonice al victimei [i stânga fa]= s-a g=sit un cu]it, confec]ionat artizanal cu mâner
localizarea telefonului mobil al acesteia..
[i teac= din lemn. Pe suprafa]a lamei, cu]itul prezenta urme
Trecându-se la analiza listingului convorbirilor efectuate
de substan]= brun-ro[cat=. Asemenea urme s-au descoperit
de D=nu], s-a reu[it identificarea persoanelor numerelor de
[i \n portbagajul autoturismului pe suportul amortizor stânga
telefon apelate. Pentru o parte dintre ace[tia s-a ob]inut
aprob=rile necesare \n vederea intercept=rii [i localiz=rii lor,
inclusiv telefonul mobil al victimei, al c=rui IMEI era cunoscut.
S-a stabilit c=, \n ziua de 22 septembrie 2005, a fost
activat telefonul mobil cu IMEIL-ul victimei, cu o cartel= cu
termina]ia 904, telefon care figura \n listingul lui D=nu]. Ca
urmare, s-au \ntreprins m=suri pentru identificarea
de]in=torului actual al telefonului mobil, proprietatea victimei.
|n perioada urm=toare, prin activit=]ile \ntreprinse [i nu
pu]ine la num=r, s-a stabilit c= telefonul mobil al victimei este
reperat \n aceea[i zon=, Odobe[ti-Bro[teni, cât [i cele dou=
telefoane folosite cu numerele ... 224 [i ... 542 ale c=ror
cartele figurau ca fiind folosite uneori [i pe IMEIL-ul
telefonului mobil cu termina]ia 904.
Rezultatul acestor activit=]i a ap=rut \n dup=-amiaza
zilei de 27 septembrie 2005, fiind identificat posesorul cartelei Foto 13. - Automobilul Dacia 1310 VN03 NAP apar]inând lui D.M.M.
cu num=rul ... 224, tân=rul M.V. din Comuna Bro[teni. La
interpelarea acestuia, s-a stabilit c= posesorul cartelei 904 spate [i covora[ul aflat pe
este Dobrici Marius – Mugurel, \n vârst= de 22 ani, care
traversa dintre cele dou=
locuie[te \n Comuna Bro[teni.
suporturi amortizor (foto
Fiind re]inut [i condus la sediul poli]iei, Dobrici a negat
c= ar fi autorul crimei. Efectuându-se o perchezi]ie domiciliar= 13).
la locuin]a sa, organele de cercetare penal= au descoperit Cu prilejul exa-
obiecte de \mbr=c=minte apar]inând victimei, inclusiv min=rilor efectuate,
\nc=l]=mintea [i telefonul mobil. Totodat=, au fost identificate criminali[tii au stabilit c=
[i ridicate \n vederea cercet=rilor un costum de trening [i o urmele benzilor de rulare de
la ro]ile autoturismului,
identificate la locul unde a
fost \ngropat= victima,
apar]ineau autoturismului
“Dacia 1310” proprietatea Dobrici Mugurel-Marius
lui D.M.M.
Trecându-se din nou la audierea celui b=nuit, acesta,
fiind pus \n fa]a probelor, a recunoscut c= l-a omorât pe
tân=rul Norocea Dan-Paul, descriind cu am=nunte modul \n
care a comis fapta.
Mobilul principal a fost ne\n]elegerea survenit= cu
privire la \mp=r]irea sumei ce urma s= o câ[tige dup=
vânzarea “m=rfii” (canabisul). De[i victima \i promisese ini]ial
3.000.000 lei, i-a dat decât 1.000.000 lei, fapt ce l-a
determinat pe Dobrici s= se manifeste violent, \njunghiindu-l
pe D=nu] cu un cu]it ce-l avea \n ma[in=. Apoi, intrând \n
panic=, s-a hot=rât s=-i aplice, \n mod bestial mai multe
lovituri de cu]it pân= ce i-a luat via]a.
|n continuare, autorul a \ngropat victima \n apropierea
râului Milcov, luând, totodat=, m=suri pentru distrugerea urmelor.
Foto 12. - Obiectele de \mbr=c=minte [i telefonul mobil al
Fapta comis= de Dobrici Marius-Mugurel se \ncadreaz= \n
victimei, g=site ascunse \n podul locuin]ei suspectului, cu
prevederile art. 176 C.pen. (omor deosebit de grav).
ocazia perchezi]iei domiciliare

CRI MI NA LI STI CA 41
VASILE L+P+DU{I

N=scut pe meleagurile gorjene, \n precizarea c= lucrarea este actualizat= \n


localitatea S=celu, renumit= \n izvoarele func]ie de ultimele modific=ri legislative
minerale descoperite \nc= din timpul romanilor intervenite pân= la data de 1.06.2006.
[i a monumentelor dedicate zeului Esculap [i Normele de procedur= penal= sunt
Hygiei, conferen]iarul univ. dr. PETRE prezentate \n acest volum ca una din c=ile
BUNECI a \nv=]at \nc= din copil=rie c= via]a adiacente de realizare a ordinii de drept,
\nseamn= mult= trud= [i pu]in= bucurie, dar c=, fiecare dispozi]ie procesual= fiind privit= \n
mai presus de toate, este important s= o tr=ie[ti ansamblul reglement=rilor, ar=tându-se atât
astfel \ncât, oriunde [i oricând, s= nu-]i fie implica]iile, cât [i conexiunile care decurg dintr-
ru[ine pentru faptele tale, s=-]i po]i privi cu o dispozi]ie determinat=. Datorit= acestui fapt,
demnitate semenii \n ochi. {i \nc= ceva: s=-]i lucrarea are un profund caracter [tiin]ific.
iube[ti p=mântul pe care te-ai n=scut, cu Autorul v=de[te preocuparea de a
dragoste pe care trebuie s= o por]i acelui lucru explica dispozi]iile procesuale \n dinamica lor
unic, care este patria. ca p=r]i ale unui mecanism conceput armonios
Dup= absolvirea Facult=]ii de Drept, [i cu finalitate bine determinat=.
Petre Buneci lucreaz= ca magistrat unde se Pe de alt= parte, raportarea solu]iilor
afirm= rapid ca un specialist de prim= m=rime, legislative la cerin]ele actuale ale Dreptului
dovedind \n egal= m=sur= exigen]=, probitate procesual penal, cât [i analiza minu]ioas= a
profesional= [i spirit de dreptate. ipotezelor concrete de aplicare a dispozi]iilor legale, confer=
Posesor al unei temeinice preg=tiri de lucr=rii o important= valoare practic=.
specialitate, Petre Buneci n-a contenit s=-[i Volumul II al aceleia[i lucr=ri are ca obiect analiza,
des=vâr[easc= preg=tirea interpretarea [i explicarea institu]iilor [i reglement=rilor
profesional=, urmând o serie de prev=zute \n partea special= a Codului de procedur= penal=
cursuri [i programe, a[a cum au român.
fost cele referitoare la: • preg=tirea Urmând \n linii mari sistematizarea codului s-a urm=rit
exper]ilor \n problemele minorit=]ilor stabilirea obiectului, func]iei finalit=]ii [i importan]ei
na]ionale [i comunicare social= reglement=rii, organele [i subiec]ii procesuali, activitatea
(organizat de Academia României); • procesual= desf=[urat= cu \ncadrarea ei \n faza procesual=
managementul unui centru de formare de care apar]ine, actele procesuale [i procedurale specifice
– perfec]ionare. [i modul lor de \nf=ptuire, viciile procedurale [i remediile
Cu \nclina]ii deosebite \n domeniul acestora, cât [i considera]ii [i \ndrum=ri de tehnic=
cercet=rii [tiin]ifice, pornind de la procesual=.
numeroase cazuri instrumentate, a emis o Fundamentând teoretic institu]iile [i reglement=rile
serie de considera]ii teoretice de mare procedurale penale, lucrarea este destinat= bunei
importan]= \n domeniul dreptului, fiind \n]elegeri [i corectei aplic=ri a reglement=rilor cuprinse
publicate \n reviste, monografii [i alte lucr=ri \n Codul de procedur= penal=.
de specialitate. Lucrarea intitulat= “PROCEDURI
|n anul 2000, Petre Buneci a ob]inut titlul SPECIALE” analizeaz= complet [i
de doctor \n drept al Facult=]ii de Drept din cadrul sistematic normele [i principiile care
Universit=]ii Bucure[ti, teza sus]inut= având o remarcabil= guverneaz= aceast= materie prezentând o
valoare [tiin]ific=, cu numeroase elemente de noutate. serie de particularit=]i de la regulile de drept
Din anul 1997 este avocat \n cadrul Baroului comun destinate atingerii scopului legii
Bucure[ti – Cabinetul de Avocatur= Petre Buneci, iar penale [i a procesului penal.
din anul 2000 este cadru didactic universitar, cu gradul Autorul a \ncercat prin aceast= lucrare s=
de conferen]iar universitar la catedra de drept public \nl=ture tendin]a de diminuare a importan]ei
din cadrul Universit=]ii Ecologice. procedurilor speciale, tendin]= care se manifest=
Cuno[tin]ele multiple din cele mai variate \n ultimul timp \n legisla]ia român=, sco]ând \n
domenii ale dreptului penal [i dreptului procesual eviden]= valoarea deosebit= a acestor
penal, dar [i ale activit=]ii practice \n lupt= cu reglement=ri speciale care pot fi interpretate ca o
infrac]ionalitatea, completate cu spiritul s=u analitic [i de preocupare a legiuitorului pentru asigurarea unor
un incontestabil talent, i-au permis s= elaboreze garan]ii procesuale suplimentare \n desf=[urarea
lucr=ri didactice [i [tiin]ifice de cert= valoare procesului penal.
dintre care enumer=m: • “Dreptul procesual penal S-a demonstrat cu eficien]= c= procedurile
– partea general=” – 2001; • “Dreptul procesual speciale ca parte integrant= a procesului penal
penal – partea general= [i special=” – 2003; • func]ioneaz= ca un instrument des=vâr[it de
“Dreptul procesual penal – curs universitar” – 2004; \nf=ptuire a justi]iei [i de reintegrare a ordinii de
• “Sociologie judiciar= [i devian]= social=” – 2001; drept prin mijloace speciale.
•“Partea responsabil= civilmente \n procesul penal” – Conf. univ. dr. PETRE BUNECI este
2002; • “Martorul pe t=râmul justi]iei – perspectiva membru al Asocia]iei Criminali[tilor din
procesual penal= [i psihologic=” – 2004. România, unde \[i aduce o contribu]ie
La \nceputul lunii iunie 2006, \ntr-o form= grafic= important= \n realizarea unor studii [i
deosebit=, i-au ap=rut lucr=rile: “Drept procesual penal cercet=ri privind interferen]a dintre dreptul
– partea general= [i partea special=” (\n dou= volume) procesual penal [i criminalistic=, precum [i
[i “Proceduri speciale”. Volumul I al primei lucr=ri este \n organizarea unor manifest=ri \n domeniul
consacrat explica]iilor actualului Cod de procedur= penal= cu criminalisticii.

CRI MI NA LI STI CA 42
MIHAELA ADA COROAM+, medic primar legist,
Cabinetul de medicin= legal= R=d=u]i, jude]ul Suceava

ABSTRACT: Medicina legal= contribuie la solu]ionarea bazeaz= pe dou= principii:


unor probleme legate de autoratul sau coautoratul unei Principii locale: Oricând dou= obiecte intr= \n contact,
infrac]iuni, prin aportul [tiin]ific informa]ional pe care \l aduce ele se influen]eaz= unul pe cel=lalt \ntr-un anumit fel. Acest
cercet=rii, prin intermediul investiga]iei [tiin]ifice a mor]ii principiu a fost enun]at de Edmond Locard, citat de O. Loghin
violente, cu precizarea unor aspecte particulare ale leziunilor, (10), un cercet=tor [tiin]ific medico-legal francez [i expert \n
aspecte ce confer= calitatea de leziuni “marker” [i care pot da amprente digitale. Astfel, trebuie s= g=sim piele [i sânge \n
informa]ii utile referitoare la natura [i caracterele particulare depozitul subunghial al unui decedat [i s= concluzion=m c=
ale obiectului vulnerant, dar [i referiri la modul de producere acestea provin de la atacator. Când exist= un suspect acesta
a decesului. Pentru organele de cercetare [i urm=rire penal= poate fi arestat pe baza unor probe, dar trebuie s= g=sim pe
devine de maxim= utilitate practic= cunoa[terea modalit=]ilor hainele acestuia fibre sau sânge ce provin de la victim=.
prin care expertiza medico-legal= probeaz= cele patru laturi Acuzatul poate face urme cu un anumit tip de p=mânt, noroi
ale infrac]iunii ce se soldeaz= cu moartea (obiect, latur= sau soiuri de plante ce corespund celor existente la locul faptei.
obiectiv=, subiect [i latur= subiectiv=). Plasat= la intersec]ia Principii de individualizare: Dou= obiecte pot fi
[tiin]elor despre om [i lege, medicina legal= devine o surs= asem=n=toare, dar niciodat= dou= obiecte nu pot fi identice.
major= de adev=r \n lumea vie. |n cadrul laturii obiective a Dac= vorbim de o fiin]= uman= sau numai de un praf de nisip
infrac]iunilor de omor, expertiza medico-legal= trebuie s= \ntotdeauna \ntrebarea care se impune este dac= avem
argumenteze [tiin]ific probleme legate de obiectul vulnerant. abilitatea necesar= s= distingem cele dou= obiecte cu
Pentru solu]ionarea acestui obiectiv se impune o analiz= informa]iile ce le de]inem sau cu instrumentul [i aparatura ce
minu]ioas= a leziunilor, \n baza elementelor criteriologice o avem la dispozi]ie.
pentru decelarea aspectelor morfologice lezionale cu valoare Combina]ia acestor dou= principii este de o valoare
de eviden]e marker. Cu cât observarea medico-legal= a deosebit= pentru expertul medico-legal, mai ales atunci când
leziunilor este mai atent= [i mai meticuloas=, cu atât mai mult se afl= \n fa]a unei leziuni marker pe care trebuie s= o
permite decelarea unor aspecte morfologice particulare (care interpreteze \n condi]iile investiga]iei [tiin]ifice a mor]ii violete
confer= caracterul de marker lezional unei leziuni elementare \n vederea ob]inerii unor concluzii relevante pentru
medico-legale) care, oricât de mici ar fi, permit, prin analiza proba]iunea judiciar= a cazului.
comparativ= cu aspectele particulare ale obiectului vulnerant {tiut fiind faptul c= proba]iunea const=, \n primul rând, \n
\n condi]iile unei expertize comune medico-legal= [i stabilirea faptelor [i \mprejur=rilor a c=ror existen]= trebuie
criminalistic=, identificarea acestuia cu un mai mare grad de constatat=, deci a obiectului proba]iunii se poate aprecia c=
precizie. expertiza medico-legal= a mor]ii violente, care, prin
Probele [tiin]ifice din expertize implic= frecvent eviden]iera [i interpretarea [tiin]ific= medico-legal= a
activitatea exper]ilor medico-legali care studiaz= o serie de markerilor morfologici, furnizeaz= probe [tiin]ifice cu valoare
aspecte ale cazului. De exemplu, expertul trebuie s= probatorie pentru obiectul infrac]iunii, se constituie ca un
compare sângele g=sit la fa]a locului cu cel al acuzatului [i s= element probatoriu de mare valoare judiciar=. Concluziile
precizeze dac= acesta apar]ine aceleia[i grupe. Datoria expertizei medico-legale bazate pe interpretarea eviden]elor
noastr= este s= observ=m cu precizie ce interferen]e pot sau marker lezionale se contituie ca probe [tiin]ifice deosebit de
nu pot fi stabilite \ntr-o astfel de observa]ie. valoroase pentru procesul judiciar \n aflarea adev=rului.
Scopurile probelor [tiin]ifice medico-legale sunt: Expertiza medico-legal= reprezint= singura punte \ntre
 a stabili dac= o anumit= persoan= a fost prezent= \ntr- [tiin]ele medicale [i cele juridice, \ncercând s= aduc= cel mai
un anumit loc la un moment dat; obiectiv [i competent aport al [tiin]elor privind afectarea
 a stabili dac= o anumit= persoan= a efectuat o integrit=]ii corporale, modul \n care aceasta s-a produs,
activitate (ca, de exemplu, spargerea unui geam, lovirea unei precum [i al aspectelor morfologice particulare (marker) care
alte persoane etc.); pot orienta asupra obicetului produc=tor.
 a stabili dac= o fapt= a fost executat= cu un anumit Altfel spus, valoarea probatorie a expertizei medico-
obiect (vulnerant), de exemplu, dac= u[a a fost for]at= cu o legale const= \n folosirea tuturor mijloacelor [tiin]ifice \n
unealt= anume, un glon] de la o anumit= arm= etc.; identificarea particularit=]ilor morfologice ale leziunilor pentru
 a stabili rela]iile existente \ntre dou= persoane. ca acestea s= capete o valoare de marker morfologic cât mai
Expertiza medico-legal=, prin investiga]ia [tiin]ific= a elocvent=.
eviden]elor marker, este o prob= [tiin]ific= ce garanteaz= la Expertiza medico-legal= a markerilor morfologici
maximum adev=rul judiciar \n condi]ii de exactitudine lezionali ofer= un m=nunchi de probe [tiin]ifice \n cadrul
[tiin]ific= a situa]iilor cu care se confrunt= legea. elementelor constitutive ale infrac]iunii, mai ales \mpotriva
Exist= o larg= gam= de tehnologii folosite pentru vie]ii \n care instan]a va g=si un aport real de apreciere a
proba]iunea medico-legal= [i la acest bogat arsenal [tiin]ific elementelor sale. Astfel, o expertiz= [tiin]ific=, printr-o corect=
se adaug= continuu noi metode. Toate metodele folosite se interpretare a eviden]elor marker lezionale, va fi \n m=sur= s=

CRI MI NA LI STI CA 43
contribuie la stabilirea adev=rului obiectiv prin identificarea ce pot duce la individualizarea obiectului vulnerant
autorului, leziunilor, obiectului care le-a produs, datei [i (eviden]ele lezionale de tip tool mark).
condi]iilor de producere a lor, ca [i raportul de cauzalitate \ntre Probe cu valoare relativ= (probe specifice). |n practic=,
leziune [i moarte. probele ideale sunt rareori descoperite. Chiar dac= proba
Particularit=]ile lezionale permit a reliefa urmele unor apare \ntotdeauna când ipoteza este real= ea poate totu[i s=
ac]iuni criminale [i nu sunt rare cazurile când markerii apar= [i atunci când ipoteza este fals=. Când ipoteza este
lezionali au fost cei care au condus spre identificarea real=, fenomenul poate s= nu survin= invariabil. Astfel, \n
obiectului folosit pentru realizarea unui omor. realitate, proba este “ceva” ce are o mare probabilitate de
Markerii lezionali sunt leziuni elementare care, prin apari]ie când \ncerc=m s= demonstr=m adev=rul. Aceasta
aspectul [i dimensiunile lor, pot orienta ancheta pe calea este o prob= bun= sau solid=. |n aceast= categorie de probe
obiectului agresiunii [i, prin aceasta, pe calea descoperirii se pot \ncadra leziunile marker cu valoare mai mic= de
adev=rului. individualizare a agentului provocator (eviden]e lezionale de
Identificarea obiectului ce a produs leziunea (cauza sau tip class mark).
etiologia leziunilor) se face dup= reguli deja cunoscute, [i Probe f=r= valoare (de excludere) sunt probe care
anume, din analiza tipului de leziune \n func]ie de obiect cu dovedesc c= ipoteza formulat= este fals=.
eviden]ierea leziunilor de tip marker, \n raport de |n practic= ne mai \ntâlnim cu o serie de probe care nu
caracteristicile unui obiect vulnerant (mecanic, fizic etc.) sau pot modifica evaluarea noastr= probabil=. Ele trebuie studiate
a unui mijloc contondent (de ex. plaga mu[cat=). in detaliu \n cercet=rile cazurilor liminare.
Leziunile elementare medico-legale, mai ales cele cu Valoarea probatorie a fiec=rei probe \n parte trebuie
valoare marker, de]in o mare valoare de proba]iune [tiin]ific= evaluat= \n acest mod. Rezultatul unui test [tiin]ific se
\n solu]ionarea cazurilor judiciare, cunoscut fiind faptul c= ele constituie ca o bun= prob= pentru o ipotez= dat=, dac= are o
sunt expresia unor agresiuni mecanice, fizice, chimice, probabilitate mare s= apar= când ipoteza este adev=rat= [i
biologice, iar aspectul lor morfologic depinde de o serie de comparativ cu situa]iile când ipoteza ar fi fals=. Aceasta se
factori: natura agentului vulnerant, forma, dimensiunile [i face prin analiza prezen]ei probei \n cazuri similare \n care
consisten]a acestuia, energia cinetic= a corpului \n mi[care. ipoteza noastr= a fost adev=rat= [i absen]a probei \n cazuri
Pe de alt= parte, modific=rile lezionale externe post- \n care ipoteza s-a dovedit a fi fals=.
traumatice depind de zona de corp afectat= [i de Ideea c= o prob=, prin ea \ns=[i, ar avea valoare de a
particularit=]ile de reactivitate ale organismului, acestea din sus]ine o anumit= ipotez= este f=r= sens. Valoarea sa depinde
urm= având \n special influen]= asupra evolu]iei lor. Func]ie \n \ntregime de posibilitatea ca, prin ea s= diferen]iem o
de aceasta, leziunile vor avea o gravitate diferit=, de la o ipotez= de alta. Astfel, prin valoarea sa de proba]iune, o prob=
excoria]ie pân= la cele de “injury blast”. poate, fie s= dovedeasc= o ac]iune, fie s= o nege.
Toate aceste elemente medico-legale vor fi \nscrise \n |n analiza valorii de proba]iune a unei probe trebuie s=
expertiza medico-legal= [i se constituie ca probe [tiin]ifice cu avem o foarte bine definit= ipotez= de ac]iune (desf=[urare a
rol important \n proba]iune. Dac= ne referim la importan]a faptelor) [i nu una vag=, prost definit=. Trebuie eviden]iat=
leiunilor marker \n condi]iile proba]iunii este necesar s= valoarea particularit=]ilor fiec=rei probe pentru a identifica
men]ion=m c= ele confer= relevan]= proba]iunii. argumentul particular definitoriu cu valoare de proba]iune.
O defini]ie tipic= a relevan]ei proba]iunii, defini]ie ce Trebuie, de asemenea, comparate ipotezele cu
reflect= principiile folosite \n toate legile de drept comun, particularit=]ile lor pentru a stabili care dintre ele are/au cea
arat= c=: “relevan]a probelor \nseamn= c= probele trebuie mai mare valoare de proba]iune (cu o rat= de probabilitate
s= tind= s= eviden]ieze existen]a unui fapt care este mai apropiat= de 1).
consecin]a determin=rii unei ac]iuni ce este mai mult sau |n fiecare moment al cercet=rii trebuie s= facem o
mai pu]in probabil= decât ar fi \n absen]a acestor probe”. scurt= revizuire a ideilor (ipotezelor), analizând toate probele
|ntr-un proces civil sau penal trebuie dovedite fapte, dar existente la acel moment prin prisma valorii lor de
[i raporturi sau ipoteze. Dac= o prob= nu ne permite probabilitate (avantaje, dezavantaje) precum [i divergen]e ce
schimbarea evalu=rii probabile a ipotezei atunci nu o vom pot ap=rea \n condi]iile evalu=rii desf=[ur=rii faptelor.
descrie ca prob= atât pentru, cât [i \mpotriva ipotezei noastre. Probabilitate \nseamn= acea apreciere ra]ional= asupra
Astfel, o prob= poate fi considerat= ca fiind valoroas= atunci gradului de \ncredere \n adev=rul unei prezum]ii bazate pe
când ea poate influen]a (s= \nt=reasc= sau s= diminueze) informa]ii. Ipoteza, prezum]ia sau premiza poate fi adev=rat=
evaluarea probabilit=]ii unui fapt semnificativ \n interpretarea sau fals=. Gradul de \ncredere asupra adev=rului unei
unei cauze. Astfel, probele eficiente trebuie s= aib= un efect prezum]ii este apreciat prin evaluarea probabilit=]ii sale.
substan]ial asupra probabilit=]ii noastre. Prof. Bernard Robertson (16), \ntr-un studiu privind
Din acest punct de vedere, probele se pot \mp=r]i in interpretarea probelor, \n general, [i a probelor medico-
urm=toarele categorii: legale, \n special, consider= c= toate probele folosite \n
Probe cu valoare absolut= (probe ideale, indiferente). O evaluarea unei probabilit=]i sunt cunoscute sub denumirea de
prob= ideal= trebuie s= fie ceva ce survine \ntotdeauna când condi]ii de probabilitate. Toate probabilit=]ile pot condi]iona
\ncerc=m s= demonstr=m c= un fapt este real [i nu apare probele folosite.
niciodat= \n alte condi]ii. Când vrem s= demonstr=m c= o Probele sunt, de asemenea, descrise sub form= de
ipotez= este real= vrem s= g=sim ca probe ceva ce apare prezum]ii.
\ntotdeauna când ipoteza este adev=rat= [i nu apare |n acela[i studiu se arat= c= probabilit=]ile pot fi
niciodat= \n caz contrar. Astfel de probe se constituie leziunile evaluate pe o scar= \ntre 0 [i 1. O probabilitate de 0
marker ce p=strez= \n morfologia lor particularit=]i specifice \nseamn= (pe baza listei de probe condi]ii) prezum]ia de

CRI MI NA LI STI CA 44
imposibilitate [i, astfel, credin]a de a fi fals=. O probabilitate Dup= cum rezult= din \ns=[i denumirea lor, concluziile
de 1 \nseamn= c=, date fiind probele condi]ii, prezum]ia este probabile nu stabilesc certitudinea, ci probabilitatea unui fapt
adev=rat=. Marea majoritate a evalu=rilor se scald= \ntre oarecare. Importan]a concluziilor probabile ale expertului
aceste limite, astfel, o probabilitate de 0,5 pentru o prezum]ie const=, \n primul rând, \n faptul c= ele nu exclud posibilitatea
\nseamn= c= suntem, \n mod egal, siguri [i nesiguri c= existen]ei unui anumit fapt. De aici rezult= c= totdeauna
prezum]ia este adev=rat=, dar [i c= negarea sa este tot concluziile probabile trebuie \nt=rite cu probe.
adev=rat=. Astfel, prin interpretarea markerilor lezionali se |n al doilea rând, concluziile probabile ale exper]ilor
pot formula ipoteze care pot tinde spre 1 \n scara de ajut= adeseori pe anchetator s= elaboreze diferite versiuni,
probabilitate propus= de prof. B. Robertson. Se men]ioneaz=, sau, cu alte cuvinte, s= deschid= noi perspective \n
de asemenea, c= \n evaluarea ipotezelor, trebuie s= anchetarea cauzei.
descriem probabilit=]ile [i sub form= de divergen]e. Acestea Cum cunoa[terea [tiin]ific= este un proces de apropiere
sunt recunoscute ca fiind descrierea incertitudinii, ca
progresiv= de adev=r, cum diagnosticul exact este cel ce se
probabilitate (acestea nu sunt decât o alt= cale de
apropie pân= la identitate cu adev=rul, tot a[a [i concluzia
reprezentare a probabilit=]ii).
medico-legal=, care se identific= cu realitatea faptelor a[a
“Valoarea probatorie” este \n mod direct raportat= la rata
cum acestea s-au desf=[urat, interpretarea markerilor
de probabilitate (cu cât rata de probabilitate este mai mare ca
morfologici lezionali, reprezint= o prob= a c=rei concluden]=
1, cu atât valoarea probatorie a probei este mai mare).
concord=, de regul=, cu toate celelalte probe, [i aceasta \i
Unii fac distinc]ie \ntre relevan]= [i valoare probatorie,
cre[te incontestabil valoarea. Dar coeficientul de apropiere
al]ii se refer= la “grade de relevan]=”. |n examinarea probelor
de adev=r al unei expertize medico-legale prin prisma
medico-legale exist= tendin]a de a se cere o rat= \nalt= a
probabilit=]ii, care poate fi conferit= prin analiza minu]ioas= a markerilor lezionali, dup= cum am ar=tat mai sus, difer=, de
markerilor lezionali medico-legali \n contextul cercet=rii [i aceea organele de cercetare [i urm=rire penal= nu trebuie s=
comparativ cu posibilele obiecte vulnerante. Probele cu o rat= absolutizeze concluziile medico-legale, dar nici s= le
mic= de probabilitate au o mic= valoare probatorie [i nu subevalueze.
trebuie valorificate \n evaluarea cazului. Sub acest aspect, spiritul legii noastre – care a[eaz=
Exist= probe cu o rat= a probabilit=]ii foarte sc=zut= valoarea probant= a expertizei medico-legale, \n general, [i a
dac= sunt luate izolat care nu vor fi \nl=turate din evaluare, celei ce se refer= la eviden]ele marker morfologice, \n
dar vor fi combinate cu alte probe, care, \mpreun=, vor cre[te special, \n contextul celorlalte probe, c=rora le stabile[te o
rata de probabilitate. Dac= ne referim la markerii lezionali, \n valoare egal= \n administrarea justi]iei [i \n formarea
condi]iile accidentelor de trafic rutier sau precipit=rilor, convingerii judec=torului – stimuleaz= cercetarea expertului
leziunile elementare chiar dac=, fiecare din ele are o mare pentru aflarea adev=rului obiectiv (cercetare \n care
valoare marker pentru un obiect sau altul, mecanismul de eviden]ierea complet= [i minu]ioas= a caracteristicilor
producere a traumatismului nu poate fi precizat decât dup= o morfologice ale leziunilor ce le confer= caracterul de marker
evaluare complex= a tuturor leziunilor, a dispozi]iei este de un real folos), f=r= a fi absolutizat [i pe procuror, prin
topografice. O astfel de analiz= va orienta concluziile medico- preluarea critic= a adev=rului relativ exprimat, din
legale spre ipoteze cu rata mare de probabilitate. confruntarea acestor cercet=ri reie[ind solu]ia cauzei.
Pentru a se ob]ine probe concludente, procesul de
depistare a lor trebuie desf=[urat printr-o ac]iune complex=, BIBLIOGRAFIE
interdisciplinar= (medico-legal= [i criminalistic=) bine Beli[ V. , Tratat de medicin= legal=, Bucure[ti, 1995.
organizat= pas cu pas. Beli[ V., Medicin= legal=, Bucure[ti, 1992.
|n aprecierea probelor nu este admisibil a se \nl=tura Beli[ V., |ndreptar de practic= medico-legal=, Bucure[ti, 1990.
arbitrar unele probe numai pentru contradic]ia lor cu alte Beli[ V., Nane[ C., Traumatologia mecanic= \n practica
probe, ci este necesar= o verificare complex=, serioas= [i medico–legal= [i judiciar=, Bucure[ti, 1985.
obiectiv=, care s= stabileasc=, motivat, de ce acele probe nu Knight. B. ., Forensic Pathology, Ed. Edwards Arnolds, London,
se \ncadreaz= \n ansamblul probelor administrate. 1990.
Aprecierea probelor reprezint= opera]ia final= a Lucr=rile celei de-a II-a consf=tuiri [tiin]ifice prilejuit= de aniversarea
activit=]ii de proba]iune [i determin= m=sura \n care probele unui secol de \nv=]=mânt, cercetare [i asisten]= medico–legal= \n
le formeaz= organelor judiciare convingerea cert= c= faptele Moldova, Ia[i 1982.
Loghin O. [i Toader T., Drept Penal Român, Ed. “{ansa”, Bucure[ti,
[i \mprejur=rile la care se refer= au avut sau nu loc \n
1996.
realitate. Ca [i alte probe, concluziile exper]ilor care stabilesc
Lombard P. [i col., Le medecin devant les juges, Laffont, Paris, 1973.
un fapt sau altul prin prisma eviden]elor marker lezionale
Mihai Gh., Elemente constructive de argumentare juridic=, Ed.
trebuie apreciate critic.
Academiei, Bucure[ti, 1982.
|n func]ie de gradul de certitudine [i temeinicie,
Scripcaru Ghe. , Medicin= legal= , Bucure[ti, 1993.
concluziile medico-legale, mai ales atunci când ele se refer= Scripcaru Ghe., Patologie medico-legal=, Ia[i, 1988.
la markeri morfologici lezionali, pot fi categorice (afirmative [i Scripcaru Ghe., Patologie medico-legal=, Ia[i, 1977.
negative) [i probabile. Primele con]in o afirma]ie categoric= Scripcaru Ghe.,Ciornea T. [i Ianovici N., Medicin= [i drept, Ia[i,1979.
(de exemplu, moartea a fost cauzat= de o plag= toracic= Scripcaru Ghe., Medicina legal= expertal= \n România, Ia[i, 2000.
penetrant= cu sec]iune de cord produs= cu un obiect t=ietor Scripcaru Ghe. [i Terbancea M., Patologie medico-legal=, Bucure[ti,
\n]ep=tor a c=rui caracteristici morfologice pot fi precizate). |n 1980.
concluziile probabile se arat=, de exemplu, obiectul Robertson B. [i Vignaux A.G., Interpreting Evidence, York House
vulnerant, cu un anumit grad de probabilitate. Typographic Ltd, London, 1995.

CRI MI NA LI STI CA 45
Dr. DORU IOAN CRISTESCU

Dintr-o eroare a redac]iei, acest articol a ap=rut \n num=rul 3 al revistei sub semn=tura altui autor. Ca
urmare, s-a stabilit s= fie republicat [i s= ne cerem scuzele de rigoare pentru cele \ntâmplate
(V. L+P+DU{I)

|n cadrul manifest=rilor ilegale ce constituie sau descompunerii materialelor ori substan]elor combustibile
amenin]=ri la adresa securit=]ii na]ionale se reg=sesc [i sau nerezistente la temperaturile produse pe durata incendiului
cele care au ca tr=s=tur= comun= ac]iunile violente (lemn, sticl=, mase plastice etc.);
realizate prin metode [i mijloace ce le confer= un astfel de  urme de lichide, vapori [i gaze combustibile (lacuri,
caracter, respectiv arme, muni]ii, materiale explozive, vopsele, produse petroliere, gaz metan etc.);
otr=vuri, substan]e chimice, ac]iuni armate etc., fiind  urme create de explozivi, provenite de la substan]ele
\ndreptate \mpotriva unor valori ocrotite de legea penal= [i explozive - focarul sau craterul, schije, ruperi, arsuri, efecte
se circumscriu infrac]iunilor de atentat care pun \n distructive, efecte sonore - amestecuri explozive, succesiunea
pericol securitatea na]ional=, atentatul bioterorist, exploziilor, explozii fizice (cr=p=turi, rupturi datorate fisurilor,
subminarea puterii de stat, actele de diversiune, infrac]iuni distrugeri provocate de recipientul explodat etc.);
contra persoanelor ce se bucur= de protec]ie  microurme create de incendii [i explozii (particule
interna]ional=. de sticl=, vopsea, coloran]i, lacuri, pulberi combustibile, resturi
Elementele determinante ale particularit=]ilor cercet=rii de materiale combustibile arse);
la fa]a locului, \n cazul manifest=rilor ilicite violente:  urme ale instrumentelor, dispozitivelor [i altor obiecte,
a) urm=rile periculoase produse, ce fac referire la via]a [i cum ar fi cle[ti, chei, leviere, r=ngi, ciocane, sfredele, [pan,
integritatea fizic= a persoanei, obiective economice, politice, pilitur=;
industriale, ecologice, militare, prin distrugere, degradare, ori  urme ale omului: de mâini [i picioare, ale vocii [i
aducerea \n stare de ne\ntrebuin]are a acestora, implicit cu scrisului;
degradarea climatului de ordine [i siguran]= public=;  urme biologice: sânge, saliv=, p=r, miros, ]esuturi moi,
b) raza teritorial= ce este afectat= [i, \n acela[i timp, osteologice etc.;
purt=toare de modific=ri materiale [i, pe cale de consecin]=, de  urme de \nc=l]=minte, \mbr=c=minte [i ale altor obiecte
urme \n \n]elesul strict criminalistic al acestei no]iuni; folosite de om;
c) procedeele, metodele [i mijloacele utilizate de  urme ale mijloacelor de transport (ro]i, anvelope,
f=ptuitori pentru realizarea manifest=rii ilicite, unele de scurgeri de carburan]i).
provenien]= str=in= [i de ultim= tehnologie; Exploziile au loc ca urmare a eliber=rii sau form=rii
d) impunerea aloc=rii unor for]e investigative de]in=toare brutale a unei enorme cantit=]i de gaze care, prin presiune [i
a unei dot=ri logistice [i tehnice adecvate, necesare c=ut=rii, detent=, produc un lucru mecanic considerabil, sp=rgând [i
descoperirii, relev=rii, ridic=rii [i conserv=rii urmelor din trântind toate obstacolele ce se opun expansiunii sale sau se
câmpul infrac]iunii; afl= pe traiectul s=u. |n concep]ia altor speciali[ti \n materie,
e) alegerea unor metode, mijloace [i procedee specifice exploziile sunt definite ca arderi foarte rapide [i violente, cu
identific=rii [i re]inerii autorilor, \n scopul document=rii activit=]ii degaj=ri de c=ldur= [i lumin=, concomitent cu crearea unei
infrac]ionale [i tragerii la r=spundere penal=. puternice presiuni.
Incendierea [i utilizarea materialelor explozive - Ele se pot clasifica \n explozii de substan]e explozive,
reprezint= modalit=]i faptice concrete de comitere a unor explozii de atmosfer= exploziv= - numai dac= exist= o anumit=
infrac]iuni contra securit=]ii na]ionale, reprezentând modul de concentra]ie a suspensiilor \n aer [i dac= apare un factor
operare pentru diverse categorii de f=ptuitori sau grupuri declan[ator detonator -, explozii fizice rezultate ca urmare a
constituite pe fondul motiva]iilor politice, r=zbun=ri personale suprapresiunii interne exercitate asupra pere]ilor unor instala]ii,
ori interese materiale. de pild=.
Incendiul provocat cu inten]ii r=uvoitoare, cunoscut [i Amenin]=rile la adresa siguran]ei na]ionale se pot
sub denumirea de “arson”, are printre motiva]ii [i interesele de produce prin utilizarea tuturor categoriilor de explozivi, urmare
ordin social-politic, r=zbun=ri ori pentru acoperirea unor a unor activit=]i de tip terorist, atentatele cu exploziv
infrac]iuni, s=vâr[ite de persoane cu tulbur=ri psihice, unele reprezentând procedeul cel mai des utilizat de organiza]iile
dintre acestea vizând inclusiv amenin]=ri la adresa securit=]ii teroriste.
na]ionale. |n ceea ce prive[te efectele unei bombe, explozivii se
Acesta poate fi realizat de incendiatori profesioni[ti al transform= func]ie de propagarea reac]iei chimice, astfel:
c=ror mod de operare implic= o cunoa[tere a locului viitorului a) |n cazul procesului de combustie, reac]ia se propag=
incendiu, cu mult timp \nainte, [i anihilarea sistemelor de prin conductivitate termic=, cu viteza de transformare moderat=
protec]ie. (centimetri pe secund=), efectul constituindu-l arderea
Principalele urme ale infrac]iunilor contra securit=]ii explozivului;
na]ionale [i de terorism produse prin incendii. Clasificare: b) |n cazul deflagra]iei, combustia este accelerat= prin
 urme de cenu[= [i fum rezultate \n urma arderii, topirii cre[terea presiunii [i a temperaturii, viteza de transformare fiind

CRI MI NA LI STI CA 46
rapid= (hectometri pe secund=), iar ca efect, explozivul se pentru comiterea faptei, respectiv unde este focarul incendiului
aprinde [i cap=t= un efect de pulsa]ie progresiv=; sau exploziei, identificarea autorilor [i mobilul acestora, care
Detonarea este caracterizat= de crearea unei unde de este provenien]a substan]elor folosite, consecin]ele
[oc asociate reac]iei chimice, cu o vitez= de transformare foarte evenimentului, dac= anterior producerii incendiului sau exploziei
rapid=, \n kilometri pe secund=, generând detonarea au fost comise [i alte infrac]iuni a c=ror ascundere s-a urm=rit
explozivului, prime[te un efect al brizan]ei, cu pulsa]ii [i [oc. prin aceast= fapt=, dac= exist= factori externi - state, organiza]ii
Urmele specifice se formeaz= ca urmare a activit=]ii de teroriste, organisme suprastatale, puteri str=ine etc. - care au
producere ori preparare a dispozitivului exploziv, de montare a ac]ionat ori concertat astfel de manifest=ri ilicite la adresa
acestuia, de natura explozibilului [i puterea de distrugere a securit=]ii na]ionale.
acestuia, de cantitatea de exploziv utilizat=, mijloacele de |n urma \n[tiin]=rii despre producerea evenimentului,
ini]iere a exploziei, de spa]iul - \nchis sau deschis -unde s-a organele judiciare competente, respectiv procurorul, \mpreun=
produs explozia, de itinerarul parcurs de f=ptuitori, precum [i de cu lucr=torii desemna]i din cadrul organelor r=spunz=toare cu
utilizarea unor elemente specifice. La locul unei explozii pot fi aplicarea legii \n domeniul securit=]ii na]ionale, vor stabili
g=site urm=toarele urme: componen]a echipei de cercetare la fa]a locului - al]i
 focarul sau craterul, reprezentat de locul unde procurori, organe de investiga]ie, speciali[ti criminali[ti,
distrugerea este maxim=, func]ie de natura explozibilului speciali[ti, chimi[ti, exper]i din domeniul \n care s-a produs
utilizat, cantitatea folosit= [i modul de amplasare; evenimentul, organe de poli]ie, jandarmerie, medici legi[ti. |n
 schijele plecate din focar spre diferite direc]ii, unele situa]ii este necesar= formarea mai multor echipe de
r=spândite radial - circular sau ovoidal - reproducând direc]ia de cercetare, func]ie de amplasarea [i \ntinderea \n spa]iu a
propagare a undei de [oc; evenimentului, concomitent cu asigurarea logistic= a
 ruperi mai accentuate, \n cazul când \n apropierea mijloacelor tehnico-[tiin]ifice necesare cercet=rii.
craterului au existat obstacole rezistente; a) Trecând peste principalele m=suri ce trebuie
 rupturi [i arsuri, ca urmare a efectului presiunii ce se luate imediat dup= producerea evenimentului, respectiv de
exercit= \n toate planurile, efect ce este mai pronun]at pe asigurare a locului faptei, acordarea de prim ajutor persoanelor
m=sura \ndep=rt=rii de focar; r=nite, \ndep=rtarea altor pericole etc., echipa de cercetare la
 urme de fumizare aflate la locul exploziei, ca produse fa]a locului, o dat= ajuns= \n zona evenimentului, va observa
ale arderii; “amprenta arsonului sau exploziei” - imagine macroscopic= a
 urme ale efectului distructiv al fenomenului de ansamblului modific=rilor survenite la locul evenimentului ca
absorb]ie, caracterizat, \n cazul unei explozii \ntr-o \nc=pere, urmare a efectelor ac]iunii ilicite asupra spa]iului afectat, a
prin dislocarea pere]ilor, de regul=, spre interior; persoanelor [i bunurilor aflate \n acesta – ceea ce ofer=
 urme distructive ale suflului exploziei ce pot fi posibilitatea primului contact vizual cu ansamblul locului faptei
identificate la distan]e variate, func]ie de puterea acestuia [i de [i determinarea locului s=vâr[irii infrac]iunii, \n sens
obstacolele \ntâlnite; criminalistic.
 resturi de obiecte sau materiale sf=râmate de explozie, |n raport de primele examin=ri, informa]iile ob]inute [i
care, prin vehiculare, se reg=sesc la diferite distan]e, \n molozul determinarea locului comiterii faptei, membrii echipei de
creat [i care produc urme form= (proiectarea de materiale - cercetare vor face o prim= evaluare a situa]iei concrete, care,
cuie, cioburi, ]inte etc. - ad=ugate \n dispozitivul exploziv sau printre altele, cuprinde prefigurarea \n plan mental a cauzelor
antrenate de detonare); producerii incendiului sau exploziei, a ac]iunii f=ptuitorilor.
 urme sonore specifice create de producerea exploziei; “Investigatorul trebuie s= se plaseze \n rolul criminalului pentru
 producerea unor unde seismice - propagarea de a avea succes”, potrivit lui P. KIRK \n lucrarea FIRE
zguduituri; INVESTIGATION, Ed. J. WILLEY & SON, NEW YORK, 1969 -
 apari]ia incendiilor (\ntrucât explozia este un fenomen necesarului de for]e investigative [i mijloace tehnice specifice,
tehnic distinct de incendiu, poate constitui un factor declan[ator ulterior trecând la stabilirea sarcinilor fiec=rui membru al echipei,
al incendiului, dar nu o surs= de aprindere) [i deton=rilor \n lan]; succesiunea efectu=rii activit=]ilor [i a modului concret de
 urme existente pe corpul uman sau efectele bombelor \ncepere a cercet=rii propriu-zise, precum [i a comunic=rii la
asupra persoanelor, ce pot fi imediate sau pot ap=rea \n timp - sediul organelor de urm=rire penal= [i r=spunz=toare de
afectarea pl=mânilor, tulbur=ri auditive, t=ieri ori rupturi de aplicarea legii \n domeniul securit=]ii na]ionale a ipotezelor
membre, tulbur=ri nervoase provocate de [ocul suferit, como]ii preliminare de lucru [i p=strarea permanent= a leg=turii cu
cerebrale sau hemoragii ale meningelui [i leziuni ale acestea, \n vederea ob]inerii de date, indicii, informa]ii \n scopul
encefalului, consecin]e psihologice pe termen scurt sau lung; schimbului reciproc de informa]ii [i antren=rii institu]iilor [i
 urme fragmentare sau microurme ale resturilor speciali[tilor necesari.
dispozitivului exploziv sau chiar din reziduurile de exploziv, b) Echipele de investigatori vor demara activit=]ile de
particule de vopsea, coloran]i etc., ori chiar particule de culegere de informa]ii \n perimetrul locului faptei [i zonele
substan]e neexplodate \n procesul arderii; limitrofe, declan[area opera]iunilor de urm=rire a persoanelor
 urme de miros; \n cazul acestora este de men]ionat suspecte fiind \nregistrat pe band= magnetic= orice fel de
faptul c= mirosul se simte cel mai bine \n centrul exploziei [i mesaj, denun]uri sau comunicate prin care se indic= date \n
adeseori devine mai puternic dac= locul acestuia este s=pat - leg=tur= cu evenimentul produs ori ac]iunile ilicite consumate
exemplu dinamita gelatinoas= are un miros de migdale amare; sau revendicate, toate acestea urmând a fi exploatate
 urme nespecifice exploziei propriu-zise, dar legate de criminalistic [i informativ. O alt= echip= de anchetatori - format=
aceasta - urme de picioare, de mâini, ale mijloacelor de din procurori, cadre ale organelor r=spunz=toare cu aplicarea
transport, de instrumente folosite, de \mbr=c=minte [i legii \n domeniul securit=]ii na]ionale, lucr=tori de poli]ie - are
\nc=l]=minte [.a. sarcina de a proceda la ascultarea martorilor oculari, angaja]ii
Obiectivele cercet=rii la fa]a locului unit=]ii afectate, persoanelor suspecte re]inute pentru cercet=ri
Constau \n stabilirea modalit=]ilor [i mijloacelor folosite [i chiar victimelor, depozi]iile acestora urmând a fi fixate [i pe

CRI MI NA LI STI CA 47
band= magnetic=. se fac cu aten]ie, potrivit regulilor criminalistice recomandate \n
|n ceea ce prive[te echipa de speciali[ti criminali[ti, ori lucr=rile de specialitate, \n a[a fel \ncât s= nu se distrug=,
exper]i din domeniul \n care s-a produs evenimentul, \nso]i]i de altereze sau diminueze.
procurorul criminalist, prime[te sarcina de c=utare, Atunci când sunt descoperite dispozitive explozive
descoperire, relevare, fixare [i ridicare a urmelor din câmpul improvizate care nu au detonat [i au fost dezamorsate de
infrac]iunii. for]ele de interven]ie din cadrul Ministerului Administra]iei [i
c) Metoda de cercetare propriu-zis= a locului faptei este Internelor ori a Brig=zii antiteroriste din componen]a S.R.I.,
aleas= \n func]ie de situa]ia concret= de la fa]a locului [i de permite examinarea p=r]ilor componente care se poate face \n
activit=]ile echipelor de interven]ie: de regul=, cercetarea
condi]ii de laborator, putându-se astfel cunoa[te cu precizie
\ncepe de la centrul zonei stabilite spre periferie, adic= de la
combina]ia de substan]= folosit=, concep]ia de producere, ceea
focarul incendiului / exploziei spre zonele marginale, \n schimb,
ce confer= posibilit=]i de identificare criminalistic=. Asemenea
atunci când \n zona central= se desf=[oar= activit=]i de c=utare
similitudini exist= [i \n cazul scrisorilor-capcan= ori coletelor-
a victimelor sub d=râm=turi, de eliberare a materialelor distruse,
capcan=.
deteriorate, c=zute ori de stingere a fl=c=rilor, cercetarea poate
\ncepe \n sens invers. De remarcat faptul c= practica investig=rii infrac]iunii de
Examinarea criminalistic= a ma[inii-capcan= sau a acte de diversiune cunoa[te o utilizare a materialelor explozive
resturilor acesteia va avea loc dup= ce echipa de pirotehni[ti [i improvizate sau artizanale pe calea rulant= a traficului feroviar,
geni[ti a verificat-o complet, a dezamorsat eventualele bombe de metrou [i lucr=rile aferente acestora - viaducte, poduri,
sau materiale explozive \n stare de func]ionare. tunele etc. - la conductele de aduc]iune ale hidrocentralelor,
d) Activit=]ile de cercetare propriu-zis= la fa]a locului conductelor de gaz [i petrol, depozitele de alimente sau
parcurg cele dou= etape: faza static= [i faza dinamic=, \ns= pot rezerv= de stat, sens \n care cercetarea criminalistic= va viza
fi supuse [i unor altfel de succesiuni, respectiv de activit=]ile urmele de \nc=l]=minte, ale mijloacelor de transport [.a., ce se
derulate \n timpul interven]iei for]elor specializate [i activit=]i g=sesc pe itinerariile parcurse de autori, \nspre [i dinspre
desf=[urate dup= lichidarea incendiului [i eliminarea oric=ror câmpul infrac]iunii.
riscuri de explozii ori de alt= natur=. |n cazul catastrofelor aeriene datorate exploziilor,
C=utarea [i descoperirea urmelor \n caz de incendiu resturile aeronavei sunt \mpr=[tiate pe o suprafa]= mare, direct
Aceast= activitate se efectueaz= \n mod meticulos, propor]ional= cu \n=l]imea la care se efectua zborul [i cu
examinându-se urmele de arsur= [i furnizare, carbonizarea greutatea pieselor r=spândite, fapt ce va determina extinderea
instala]iilor electrice, a lemnului [.a., ceea ce conduce la ariei de cercetare a locului faptei, \n vederea descoperirii
identificarea focarului [i a materialului incendiar folosit. Toate
urmelor.
obiectele purt=toare de urme se vor trata cu rodocrit pentru a
La catastrofele navale determinate de utilizarea
depista eventuala folosire a lubrifian]ilor la pornirea sau
materialelor explozibile, atunci când nava s-a scufundat par]ial
\ntre]inerea focului, \n caz pozitiv, materialele arse colorându-
sau \n \ntregime, delimitarea perimetrului de cercetare se
se \n ro[u. Pentru ridicarea materialelor din hârtie sau textile
carbonizate se pulverizeaz= un strat sub]ire de polivinilin - marcheaz= prin geamanduri sau jaloane plutitoare la suprafa]=,
pirolidon. iar sub ap= cu l=mpi de 60 -100 W montate \n globuri de
De men]ionat, faptul c= \n aceast= faz= a activit=]ilor protec]ie, utilizându-se mijloace tehnice de examinare [i
derulate la fa]a locului, se l=muresc [i “\mprejur=rile fotografiere/filmare la suprafa]a apei [i subacvatice, aparatur=
controversate”, cunoscute fiind \ncerc=rile f=ptuitorilor de a pentru scufundare, scafandri [i aparate de descarcerare.
disimula ac]iunea lor inten]ionat=, prin stimularea unor alte O activitate important= este [i cea de examinare a
cauze ale producerii incendiului. obiectelor de \mbr=c=minte, \nc=l]=minte ori resturilor acestora,
C=utarea [i descoperirea urmelor \n cazul exploziilor ale c=rei rezultate pot conduce la identificarea urmelor
Aceste activit=]i au acela[i caracter de meticulozitate ce incendiului sau exploziei, identitatea victimelor sau f=ptuitorilor,
necesit= r=bdare [i cuno[tin]e de specialitate, precum [i pozi]ia ocupat= de persoanele aflate \n câmpul infrac]iunii.
folosirea tuturor mijloacelor tehnice specifice - detectorul
magnetic, detectorul de cadavre, detectorul de radia]ii
ultraviolete, instrumente pentru efectuarea de s=p=turi ori de BIBLIOGRAFIE
c=utare sub d=râm=turi a urmelor ce au leg=tur= cu explozia.
Marea diversitate a locurilor unde sunt instalate 1. Jean – Luc Marret, Tehnicile terorismului, Editura Corint,
dispozitivele explozive improvizate, artizanale sau militare, a bucure[ti, 2002.
metodelor de utilizare, compozi]iei [i modului de disimulare a
2. Vasile Berche[an, Metodologia investig=rii infrac]iunilor, vol.
explozivilor, fac din c=utarea [i descoperirea urmelor o
II, Editura “Paralela 45”, Pite[ti, 2000.
activitate extrem de dificil=. La fa]a locului producerii unei
3. I. Boto[, S. Al=moreanu, Metodica cercet=rii atentatelor
explozii se pot g=si cam toate genurile de urme prezentate la
comise cu substan]e explozive, \n Revista de criminologie,
subcapitolul dedicat incendiilor, \n plus putându-se identifica
r=m=[i]e neexplodate ale materialului exploziv ori particule de criminalistic= [i penologie, editat= de Ministerul Public,
substan]= neexplodat=, resturi de fitil, de explozor ori de Ministerul Justi]iei [i Societatea Român= de Criminologie [i
exploziv plastic. Criminalistic= nr. 2/1999.
|n general, \n statele occidentale [i SUA, toate uzinele 4. I. Anghelescu, N. Urucu, Urme specifice catastrofelor
produc=toare de substan]e explozive introduc \n compozi]ia aeriene, \n Tratat practic de criminalistic=, vol. I, Editura
explozivilor ni[te particule mici numite “markeri”, care, Ministerului de Interne, 1977.
descoperi]i la fa]a locului, conduc la identificarea uzinei 5. Jean Gayet, A.B.C. de police scintifique, Paris, 1973.
produc=toare [i chiar a beneficiarului materialului exploziv. 6. D. I. Cristescu, I. Popa, Culegere de materiale documentare
Fixarea, ridicarea, conservarea [i manipularea urmelor – criminalistic=, Editura Almanahul Banatului, 1996.

CRI MI NA LI STI CA 48
|n zilele de 15 [i 17 iunie a.c., la Salonul Interna]ional de Carte –
BOOKFEST 2006, organizat la ROMEXPO, au fost lansate lucr=rile :
“Grafologie”, autor lector univ. Radu Constantin ; • “Caracterologie [i
Grafologie”, • Eseuri edi]ia a II-a rev=zut= [i ad=ugit=, autorii : regretatul
prof. Univ. Dr. DocentAndrei Athanasiu [i expertul criminalist Radu
Constantin, membru al unor societ=]i [i asocia]iei de criminalistic= [i

GRAFOLOGIE
grafologie din ]ar= [i str=in=tate.

Lucrarea reprezint= un excellent manual pentru cei care


doresc s= se ini]ieze \n aceast= [tiin]= [i nu numai. Parcurgând
paginile acestei lucr=ri, cititorii pe lâng= faptul c= re]in date
importante pentru interpretarea grafologic= a unui scris de mân=,
realizeaz= deosebirea dintre Grafologie [i Expertiza grafic=
(ramur= a criminalisticii), aspect tratat \n mod discret la
subcapitolul 1.3.
Eviden]ierea aplica]iilor grafologiei \n domenii precum :
pedagogie, caracterologie, medicin=, criminalistic=,
managementul resurselor umane [.a. [i \ntrep=trunderile
acestei [tiin]e cu psihologia, psihiatria, psihanaliza,
sociologia, demonstreaz= utilitatea ei, dar face \n acela[i timp
s= l=rgeasc= gama de cititori care vor acumula informa]ii
utile despre posibilitatea descifr=rii personalit=]ii umane
\ntr-o societate compus= din indivizi la a c=ror cunoa[tere
poate contribui cu succes [i grafologia.
Lucrarea este accesibil= unei game largi de cititori
[i pentru aceea c= autorul la folosirea unor termeni tehnici
\n abordarea [tiin]ei propriu-zise, face o ilustrare bogat= prin
expunere de scrisuri de mân=, iar când acestea apar]in unor
personalit=]i, exemplele sunt \nso]ite de biografii.
Interesul manifestat de publicul larg pentru grafologie cu ocazia lans=rii
volumului, dar [i \n general dup= 1990, arat= c= aceast= [tiin]= a fost pe nedrept interzis=
\n partea a doua a secolului trecut fiind etichetat= drept “ghicitorie \n scris” sau “[tiin]=
reac]ionar=” [i \n acela[i timp “cât de util ar fi ca Grafologia s= fie introdus= \ntr-un curs universitar recunoscut
[i cât este de indispensabil de lucrat \n interdisciplinaritate cu alte [tiin]e umane” cum au subliniat participan]ii
la Congresul Interna]ional de Grafologie – Bologna 2000. Acest deziderat s-a realizat \n parte de autor \n anul
2002 care la memoriul adresat Ministerului Educa]iei [i Cercet=rii, i s-a comunicat c= “Grafologia poate fi
introdus= \n planurile de \nv=]=mânt a unei (unor) discipline asociate grafologiei, disciplin= ce ar putea
beneficia de cuno[tin]ele specifice grafologiei, \n spiritul autonomiei universitare de care beneficiaz=
universit=]ile din România”, urmândca institu]iile universitare s= pun= \n practic= acest aviz al M.E.C.
Volumul – a[a cum se poate observa – beneficiaz= de o copert= a c=rei grafic= \nf=]i[eaz= patru
personalit=]i române[ti cu semn=turile acestora [i pe creatorul grafologiei moderne francezul Jules Crepieux-
Jamin cu o dedica]ie f=cut= lui Henri Stahl, cel mai reprezentativ nume al grafologiei române[ti pentru prima
parte a secolului XX.

CARACTEROLOGIE {I GRAFOLOGIE • ESEURI


Lucrarea este adresat= celor interesa]i \n cunoa[terea tipologiei umane [i a unor manifest=ri
(criminalitate, sinucidere) ale unor indivizi a c=ror execu]ii grafice au fost studiate [i
din punct de vedere grafologic. {i de aici importan]a ei pentru psihologi, psihiatri [i
\n general a celor dornici s= cunoasc= unele aspecte ale personalit=]ii, dar [i a
celor interesa]i s= “vad=” cum se pot decela, cu ajutorul scrisului, resorturi [i
valen]e ale structurii umane, adic= reac]iile oamenilor, comportarea lor,
preferin]ele [i orient=rile lor.
S-a abordat mai \ntâi tipologia – adic= tipurile umane [i \ncadr=rile
tipologice, unde \n actuala edi]ie se trateaz= – ca noutate – [i despre
autenticitate (tipul de tr=ire autentic= [i tipul de tr=ire neautentic=) subiect
despre care nu s-a scris foarte mult, apoi \n Capitolul II “Tendin]a criminal=
\n scris” se fac referiri la cei ce prezint= devieri caracteriale, tr=s=turi care
pot fi prezente \ntr-o m=sur= [i la unii oameni \n aparen]= normali, devieri
ce pot influen]a \n special rela]iile interindividuale [i care \[i au anumite
modific=ri grafice, pentru ca \n Capitolul III “Tendin]a suicidar= \n scris” s=
se trateze (a[a cum se intituleaz= [i capitolul) despre sinucidere,
considerat= ca o “crim= inten]ionat= asupra propriei persoane”
(Baldwin) [i despre tendin]a suicidar= \n scris.
Dup= ce prima edi]ie a lucr=rii s-a epuizat \n scurt timp, autorii
au considerat pe bun= dreptate c= se impune o a doua edi]ie, având
ca motiva]ie num=rul mare de infrac]iuni, dar [i a sinuciderilor f=când
din România o ]ar= \ntre primele locuri din Europa de Est. Despre
crime [i sinucideri, nu mai trebuie s= facem alt comentariu decât s=
amintim c= mass-media abund= \n [tiri legate de asemenea
evenimente care mai de care mai impresionante.
Eviden]iem pentru aspectul sinuciderii, faptul c= autorii vin
cu sugestii pentru pre\ntâmpinarea actului suicidar la tineri
remarcând rolul pe care-l pot avea p=rin]ii [i prietenii, dar
bine\n]eles [i mediul social
CRI MI NA LI STI CA 50