Sunteți pe pagina 1din 48

CO NSILIUL Q TIINŢ IFIC

C U P R I N S
Preşedinte de onoare:
Academician Marius SALA,
vicepreşedinte al Academiei Române
Preşedinte:
Chestor conf. univ. dr. Gheorghe POPA
Vicepreşedinţi:
Prof. univ. dr. Lazăr CÂRJAN
PAG.
Chestor principal drd. Iancu QTEFAN
3. A TREIA PROMOŢIE DE ABSOLVENŢI A MASTERATULUI ÎN CRIMINALISTICĂ. General maior magistrat dr. Dan VOINEA
VASILE LĂPĂDUQI Prof. univ. dr. Vasile BERCHEQAN
Membri:
5. DIN ISTORIA TEHNICII POLIGRAF (I).
VASILE LĂPĂDUQI Prof. univ. dr. Tudorel BUTOI
GABRIEL ŢÎRU Procuror lector univ. Titus DUŢĂ
Conf. univ. dr. habilitat în drept
8. SOLUL MIJLOC DE PROBĂ ÎN EXPERTIZA CRIMINALISTICĂ.
CAMELIA GRIGORE
Mihail GHEORGHIŢĂ – R. Moldova
Conf. univ. dr. GHEORGHE GOLUBENCO
15. VALIDAREA METODELOR ANALITICE ÎN CHIMIA JUDICIARĂ. – R. Moldova
MARIA GEORGETA STOIAN
ELENA GALAN
LAZARENKO LINA – Republica Lituania
Dr. KOSTADIN KIRILOV BOBEV – Bulgaria
23. UN CAZ CARE A IMPRESIONAT POPULAŢIA CONSTANŢEI. Prof. univ. dr. PETRE BUNECI
MUSLEDIN SINAN
Prof. univ. dr. Valentin IFTENIE
VOINEAGU MARIAN
Dr. Gheorghe BĂLAN
26. PARTICULARITĂŢILE EFECTUĂRII CERCETĂRII LA FAŢA LOCULUI ÎN CAZUL Chestor conf. univ. dr. Bujor FLORESCU
DISPARIŢIEI SUSPECTE DE PERSOANE. General de divizie (r) dr. Gavril Dorelu
CONSTANTIN DRĂGHICI
CRISTIAN EDUARD QTEFAN ŢĂRMUREAN
Comisar-şef Gabriel ŢÎRU
29. IMPLICAREA CRIMINALIeTILOR ÎN EFECTUAREA INVESTIGĂRII UNUI ACCIDENT Comisar drd. Crişan-Mucenic LĂZUREANU
DE TRAFIC RUTIER A DUS ÎN MOD OPERATIV LA AFLAREA ADEVĂRULUI.
GOLDAN EUGEN Comisar-şef NICOLAE BUZATU
Comisar-şef drd. Constantin DUVAC
32. IMPORTANŢA REALIZĂRII MODELELOR DE COMPARAŢIE ÎN CADRUL CONSTATĂRILOR Lector univ. dr. Ioan HURDUBAIE
TEHNICO-eTIINŢIFICE eI A EXPERTIZELOR DE NATURĂ TRASEOLOGICĂ.
MAGHIAR PAVEL Conf. univ. dr. Valerică DABU
CIOBANU RAFAEL EMIL Conf. univ. dr. Nicolae VĂDUVA
Ing. Anca BĂLAN
35. CONSIDERAŢII PRIVIND APRECIEREA RAPOARTELOR DE EXPERTIZĂ
CRIMINALISTICĂ eI A CONSTATĂRILOR TEHNICO-eTIINŢIFICE CA MIJLOACE
Conf. univ. dr. Ghorghe PĂQESCU
DE PROBĂ ÎN PROCESUL PENAL. Comisar-şef Niculae GHEORGHE
GHEORGHE ALECU Comisar-şef Grigore PĂTRUŢ
38. DE LA FURT DE LEMNE LA TENTATIVĂ DE OMOR.
Inginer Dan PEQTINĂ
GAVRA VIOREL Prof. Vladimir ALEXANDRESCU
COSTEL POPA Comisar drd. Sorinel CĂRĂUQU
41. CONSIDERENTE DESPRE RELAŢIA EXPERT NUMIT-EXPERT PARTE.
MIRCEA FIERBINŢEANU
ÎN ATENŢIA CITITORILOR
QI COLABORATORILOR!
44. SPECIALIZAT ÎN NODURI CRIMINALE. Următorul număr al revistei va apărea în luna octombrie
ALEXANDRU BOGDAN GEORGESCU 2008. Cei care doresc să-şi asigure procurarea publicaţiei
MIHAELA IRINA CONSTANTINESCU noastre se pot adresa serviciilor de criminalistică de la
VASILE LĂPĂDUQI inspectoratele de poliţie judeţene şi de la Poliţia Capitalei.
De asemenea, materialele date spre publicare,
47. DIFERENŢELE EXISTENTE ÎNTRE INFRACŢIUNEA DE OMOR CALIFICAT însoţite de ilustraţiile necesare, se vor trimite redacţiei,
COMIS DE MAMA ASUPRA COPILULUI eI CEA DE PRUNCUCIDERE. tot prin serviciile de criminalistică, la Institutul de
EUGEN IOAN DAN Criminalistică al I.G.P.R.

49 70 ANI DE VIAŢĂ eI 50 DE ANI DE ACTIVITATE CRIMINALISTICĂ Revista Română de Criminalistică a fost


COL. (R) PROF. DR. CONSTANTIN DRĂGHICI. acreditată de Consiliul Naţional al Cercetării
VASILE LĂPĂDUQI etiinţifice din Învăţământul Superior
(CNCSIS) cu avizul nr. 587/2006

Redactor – şef: Vasile LĂPĂDUAI


Redactor – şef adjunct: Constantin GÂDEA
Redactori: Simona CIOCAN, Steluţa GREJDINOIU, Cristian DIACONESCU, Mihaela Irina CONSTANTINESCU,
Gheorghe APOSTOAIE, Marin RUIU, Lucian ALEXANDRESCU, Pantelimon BOQTINĂ, Cristian DUMITRESCU
Traducerea: Ioana VASILE – expert criminalist Trezorier: MIHAI IVANICI
Secretar general de redacţie: BARBU ALEXANDRU
Publicitate şi difuzare: Liviu OPREA şi NICOLAE SAVU Contabilitate: ILEANA-CAMELIA GRIGORE
Mobil: 0740 06 06 96; E-mail: criminalistica@rol.ro Foto: Răzvan RIZEA, Emanoil APETREI şi Mihai MÂRZA
Revista a fost fondată în martie 1999 de prof. VASILE LĂPĂDUAI
Revistă realizată de: Asociaţia Criminaliştilor din România; recunoscută de Guvernul României ca fiind de utilitate publică, prin Hotărârea
nr. 1240/2005; Certificat de înscriere a persoanei juridice fără scop patrimonial nr. 17 din 26.02.2002, eliberat de Judecătoria Sectorului 3,
Bucureşti; Autorizaţie nr. 44/PJ/2002, 80-3/12.997; cod fiscal nr. 14523220; cont nou: 2511.E01.0.564199.0080.ROL. 6; cod IBAN
RO58RNCB0080005641990006-B.C.R. Sucursala Doamnei, Bucureşti
Certificat de înregistrare a mărcii la O.S.M. nr. 78602
www.asociatiacriminalistilor.ro; asociatia criminalistilor@yahoo.com
Editor: Asociaţia Criminaliştilor din România,
I.S.S.N. 1454-3117 LEI 5
B-dul Dacia nr. 55, sector 1, telefon 210 33 44
SUMMARY SOMMAIRE

PAG. PAG.

3. THE THIRD GRADUATION CLASS FROM THE FORENSIC MASTER. 3. LA TROISIÈME PROMOTION DU MASTERAT EN CRIMINALISTIQUE
VASILE LĂPĂDUQI VASILE LĂPĂDUQI

5. FROM THE HISTORY OF THE POLYGRAPH (I). 5. L’HISTOIRE DU POLYGRAPHE (I)


VASILE LĂPĂDUQI VASILE LĂPĂDUQI
GABRIEL ŢÎRU GABRIEL ŢÎRU

8. LE SOL – MOYEN DE PREUVE DANS L’EXPERTISE


8. SOIL AS EVIDENCE IN FORENSIC EXAMINATION.
CRIMINALISTIQUE
CAMELIA GRIGORE
CAMELIA GRIGORE

15. VALIDATION OF THE ANALYTICAL METHODS IN


15. VALIDATION DES MÉTHODES ANALYTIQUES DANS
FORENSIC CHEMISTRY.
LA CHIMIE JUDICIAIRE
MARIA GEORGETA STOIAN
MARIA-GEORGETA STOIAN
ELENA GALAN ELENA GALAN

23. A CASE THAT IMPRESSED THE PEOPLE OF CONSTANŢA. 23.UN CAS QUI A IMPRESSIONNÉ LA POPULATION DE CONSTANŢA
MUSLEDIN SINAN SINAN MUSLEDIN
VOINEAGU MARIAN MARIAN VOINEAGU

26. THE PARTICULARITIES OF THE CRIME SCENE INVESTIGATION 26. PARTICULARITÉS DE L’INVESTIGATION DE LA SCÈNE DE CRIME
IN CASES OF SUSPICIOUS MISSING PERSONS. DANS LE CAS DES DISPARITIONS SUSPECTES DES PERSONNES
CONSTANTIN DRĂGHICI CONSTANTIN DRĂGHICI
CRISTIAN EDUARD QTEFAN CRISTIAN-EDUARD QTEFAN

29. THE COMMITMENT OF THE FORENSIC WORKERS IN 29. L’IMPLICATION DES CRIMINALISTES DANS L’INVESTIGATION
THE INVESTIGATION OF A TRAFFIC ACCIDENT QUICKLY D’UN ACCIDENT DE TRAFIC ROUTIER A RÉVÉLÉ TRÈS VITE LA
VÉRITÉ
LED TO THE TRUTH.
EUGEN GOLDAN
GOLDAN EUGEN

32. IMPORTANCE DE LA RÉALISATION DES MODÈLES DE


32. THE IMPORTANCE OF TAKING REFERENCE SAMPLES IN TOOL
COMPARAISON DANS LES CONSTATATIONS TECHNIQUES-
MARKS EXPERTISE AND TECHNICAL-SCIENTIFIC REPORTS.
SCIENTIFIQUES ET DANS LES EXPERTISES DES TRACES
MAGHIAR PAVEL
PAVEL MAGHIAR
CIOBANU RAFAEL EMIL
RAFAEL-EMIL CIOBANU

35. CONSIDERATIONS ON THE EVALUATION OF FORENSIC 35. CONSIDÉRATIONS SUR L’APPRÉCIATION DES RAPPORTS
EXPERTISE REPORTS AND TECHNICAL-SCIENTIFIC REPORTS D’EXPERTISE CRIMINALISTIQUE ET DE CONSTATATION
AS EVIDENCE IN THE CRIMINAL TRIAL. TECHNIQUE-SCIENTIFIQUE AUX MOYENS DE PREUVE
GHEORGHE ALECU DANS LE PROCÈS PÉNAL
GHEORGHE ALECU
38. FROM THEFT TO ATTEMPTED MURDER.
GAVRA VIOREL 38. DU VOL DE BOISZ À TENTATIVE DE MEURTRE
COSTEL POPA VIOREL GAVRA
COSTEL POPA
41. CONSIDERATIONS ON THE RELATIONS BETWEEN
THE PUBLIC AND PRIVATE EXPERT. 41. CONSIDÉRATIONS SUR LA RELATION EXPERT
MIRCEA FIERBINŢEANU NOMMÉ – EXPERT PARTIE
MIRCEA FIERBINŢEANU

44. SPECIALIZED IN MURDER KNOTS.


44. SPÉCIALISÉ EN NŒUDS CRIMINELS
ALEXANDRU BOGDAN GEORGESCU
ALEXANDRU-BOGDAN GEORGESCU
MIHAELA IRINA CONSTANTINESCU
MIHAELA-IRINA CONSTANTINESCU
VASILE LĂPĂDUQI
VASILE LĂPĂDUQI

47. DIFFERENCES BETWEEN THE FIRST DEGREE MURDER 47. DIFFÉRENCES ENTRE LA CRIME DE MEURTRE QUALIFIÉ D’UN
COMMITTED BY THE MOTHER ON THE CHILD ENFANT PAR SA MÈRE ET LA CRIME D’INFANTICIDE
AND THE INFANTICIDE. EUGEN-IOAN DAN
EUGEN IOAN DAN
14. SOIXANTE-DIX ANNÉES DE VIE ET CINQUANTE ANNÉES
49. 70 YEARS OF LIFE AND 50 YEARS AS A FORENSIC D’ACTIVITÉ CRIMINALISTIQUE POUR COL. (R) PROF. DR.
SCIENTIST COL. (R) PROF. DR. CONSTANTIN DRĂGHICI. CONSTANTIN DRĂGHICI
VASILE LĂPĂDUQI VASILE LĂPĂDUQI

2 CRIMINALISTICA
A TREIA PROMOŢIE DE ABSOLVENŢI
A MASTERATULUI ÎN CRIMINALISTICĂ
VASILE LĂPĂDUQI

This article presents some relevant aspects concerning the third graduation
class from the Forensic Master and the presentation meeting “Juridica”.

Î
aducă o mare contribuţie la dezvoltarea criminalisticii
n anul acesta s-au împlinit patru ani de româneşti.
când s-a înfiinţat, la iniţiativa Asociaţiei În zilele de 26 şi 27 iunie 2008 a avut loc susţinerea
Criminaliştilor din România, Masteratul în lucrărilor de disertaţie de către masteranzii seriei a treia
Criminalistică. Reuşita acestei forme superioare de şi o sesiune de comunicări ştiinţifice ( denumită
pregătire, organizate în parteneriat de către „Juridică”) cu teme de actualitate din domeniul
Universitatea de Qtiinţe şi Arte „Gheorghe Cristea” criminalisticii şi dreptului.
din Bucureşti, Institutul de Criminalistică al I.G.P.R. Comisia care a apreciat lucrările de disertaţie a fost
şi Asociaţia Criminaliştilor din România, se formată din: prof. univ. dr. ing. Lidia Cristea, rectorul
datorează respectării întocmai a legislaţiei în vigoare Universitaţii Române de Stiinţe şi Arte „Gheorghe
şi a normelor europene privind legarea Cristea”, conf. univ. dr. Gheorghe Popa, prof. univ. dr.
învăţământului de activitatea practică şi de Lazăr Cârjan, conf. univ. dr. Nicolae Văduva, conf. univ.
cercetarea ştiinţifică. dr. Gheorghe Păşescu, lector univ. dr. Constantin
Punctele forte ale acestui masterat au constat în Drăghici, expert judiciar ing. Mircea Fierbinţeanu, expert
alcătuirea unui corp de cadre didactice şi specialişti în criminalist Gabriel Ţîru, expert Ionel Necula, expert
domeniul criminalisticii, dreptului, medicinii legale şi criminalist ing. Mihai Ivanici şi col. (r) prof. Vasile
psihologiei judiciare, care au reuşit să ridice nivelul Lăpăduşi (secretar). La susţinerea lucrărilor de disertaţie
procesului de învăţământ, să prezinte cursanţilor au participat cadrele didactice şi specialişti criminalişti
noutăţile în domeniu, inclusiv metodele şi tehnicile care i-au sprijinit pe masteranzi în activităţile de
moderne folosite în ţară şi în străinătate. cercetare şi întocmire a lucrărilor. Comisia a apreciat
Cu toate că în fiecare serie, în urma examenelor de lucrările cu note cuprinse între 9 şi 10.
admitere, au fost admişi mai mulţi masteranzi, pe Sesiunea de comunicări ştiinţifice a fost condusă de
parcurs, ca urmare a nerespectării prevederilor către conf. univ. dr. Gheorghe Popa, directorul
Regulamentului de organizare şi funcţionare a programului de masterat, prof. dr. Lazăr Cârjan, prim
Masteratului, precum şi a exigenţelor existente la vicepreşedinte al Asociaţiei Criminaliştilor din România
examene, unii dintre cursanţi s-au retras sau au fost şi col. (r) prof. Vasile Lăpăduşi, coordonatorul
exmatriculaţi. masteratului.
Pozitiv este faptul că o parte dintre absolvenţi îşi În prima parte a sesiunii s-a prezentat comunicarea
continuă activitatea de cercetare ştiinţifică, reuşind să-şi cu tema: „Stabilirea urmelor papilare ale persoanelor cu

CRIMINALISTICA 3
grupe sanguine diferite”, avându-i ca autori pe: dr. ● Particularităţi ale identificării cadavrelor găsite în
Gheorghe Popa, biochimist Romică Potoroc şi drd. mediul acvatic;
Nicolae Preda. Aspectele tratate în comunicare sunt de ● Aplicarea unor procedee matematice ale
certă valoare ştiinţifică, fiind apreciate şi în străinătate. identificării criminalistice prin utilizarea programului
Autorii şi-au însuşit şi unele propuneri făcute de Lucia Forensic;
participanţi, în legătură cu problematica respectivă. ● Expertiza criminalistică în cazul probelor de sol;
O altă comunicare s-a referit la studiul cercetărilor ● Particularităţi privind investigarea criminalistică a
întreprinse de un colectiv de specialişti, sub îndrumarea infracţiunilor de omor comise cu arme albe.
dl. inginer expert Mircea Fierbinţeanu, cu privire la Din cei 70 de masteranzi care s-au înscris la cursuri
„Asigurarea siguranţei traficului rutier” (tema este au absolvit următorii 54: 1. Amaricăi Răzvan Aurelian; 2.
înscrisă în planul de cercetare al Asociaţiei Criminaliştilor Antohie Cristina; 3. Baroian Marian; 4. Becherescu
din România şi al unor instituţii cu preocupări în acest Constantin-Paul; 5. Bârsan Nicolae-Florin; 6. Bolunduţ
domeniu). Mircea; 7. Buzatu Nicoleta-Elena; 8. Călugăru
De asemenea, au fost apreciate comunicările Alexandru; 9. Chelaru (Popescu) Oana-Raluca; 10.
întocmite de masteranzi pe următoarele teme: Chende Mihai-Paul; 11. Ciofu Violeta; 12. Constantin
● Cercetarea criminalistică a urmelor lăsate de unele Alexandra; 13. Constantin Marius-Florin; 14.
părţi anatomice ale corpului; Crăciunescu Iulian; 15. Crihan Marius; 16. Debu Maria-
● Efectul „Raman” în expertiza criminalistică de Daniela; 17. Dulgheru Victor-Ovidiu; 18. Fodorean Dorel-
tehnică a documentelor - identificarea materialelor de Florin; 19. Fusea Sorin; 20. Georgescu Lucian-
scriere; Alexandru; 21. Gogioiu Livian-Răzvan; 22. Hubca
● Contribuţia mijloacelor tehnice de interceptare şi Adrian-Constantin; 23. Hustea Aurel; 24. Ioanăş
înregistrare audio şi video în înregistrarea infracţiunilor Cristian-Viorel; 25. Ionică Florin; 26. Iorgovici Ciprian;
de corupţie; 27. Lojigan Dorin-Nicolae; 28. Manea Marian-Cristinel;
● Stabilirea identităţii participanţilor la crearea unui 29. Manolache Horaţiu-Ionel; 30. Mihai Aurel; 31. Mihai
amestec de urme şi microurme prin metoda YSTR. Ion; 32. Mihailă Sorin; 33. Mîinea Marian; 34. Muja
● Interpretarea criminalistică a urmelor de geam Cristina-Elena; 35. Muscoi Adrian-Daniel; 36. Neacşu
spart; Constantin; 37. Paraschiv Ionel-Iulian; 38. Pelin Paul;
● Tehnici de investigare a criminalităţii informatice; 39. Perşe Sorin-Titus; 40. Pisică Natalia; 41. Popescu
● Deosebiri şi similitudini ale scrisului de mână Vasile-Daniel; 42. Pop Cornel; 43. Rădoi Gheorghe-
executat de persoane ambidextre; Daniel; 44. echiopoiu Roxana; 45. Sprîncenatu Cristian-
● Investigarea criminalistică a urmelor biologice de Petre; 46. Stanciu Cosmin-George; 47. Tănase (Marcu)
natură umană; Paula-Claudia; 48. Tănase (Grigore) Camelia; 49. Teau
● Particularităţile investigaţiei criminalistice în cazul Sorin Traian; 50. Tomescu Valentin; 51. Tureac Emil; 52.
săvârşirii infracţiunii de evaziune fiscală; Uţă Nicolae-Gabriel; 53. Verbancu Tudor; 54. Vintilescu
● Analiza genetică a probelor biologice de natură Vasile.
umană cu un conţinut de ADN- matriţă mai mic de Au absolvit cursurile de masterat cu media 10 (zece):
100pg; Debu Maria-Daniela şi Vintilescu Vasile.
● Utilizarea tehnicii Polilight în redarea descoperirii La încheierea cursurilor, doamna prof. univ. ing. dr.
urmelor papilare la faţa locului; Lidia Cristea şi dl. conf. univ.dr. Gheorghe Popa au făcut
● Investigarea criminalistică a infracţiunilor de un scurt bilanţ asupra celor doi ani parcurşi de
terorism săvârşite prin folosirea armelor de distrugere în masteranzi şi le-a urat succes în activitatea pe care o
masă; desfăşoară în prevenirea şi combaterea criminalităţii prin
● Utilizarea reconstrucţiei faciale în identificarea metode criminalistice.
cadavrelor scheletizate cu identitate necunoscută;

4 CRIMINALISTICA
DIN ISTORIA TEHNICII POLIGRAF (I)
Prof. VASILE LĂPĂDUQI
Expert criminalist GABRIEL ŢÎRU

The author of the article presents a few theoretical and practical aspects

C
of the relation between the public and private expert.

u mulţi ani în urmă, respectiv în prof.univ. Hugo Mϋnsterberng. Acesta din urmǎ a scris în
ultimul deceniu al secolului XIX, au lucrarea “Urmele emoţiei”, în care trateazǎ efectele
existat preocupări tot mai asidue modificǎrilor afective asupra tensiunii arteriale,
pentru folosirea mijloacelor şi metodelor tehnico- respiraţiei, rǎspunsului galvanic al pielii etc., subliniind
ştiinţifice în stabilirea adevărului şi administrarea posibilitǎţile de a utiliza astfel de reacţii pentru
probelor. Aproape toţi oamenii maturi au cunoştinţe, detectarea minciunii.
cel puţin parţiale, despre psihologia minciunii şi Un alt pionier al acestui domeniu, Vittorio Benussi, a
despre senzaţiile lăuntrice care o însoţesc. Uneori, publicat în anul 1914 o lucrare cu rezultatele cercetǎrilor
este posibil să descoperi minciuna numai observând lui asupra modificǎrilor de respiraţie ca simptome ale
expresia feţei sau manifestarea generală a acesteia. minciunii. În cazurile-test, V. Benussi a mǎsurat
Efortul de ascundere a adevărului este însoţit în reprezentǎrile grafice ale respiraţiei şi a descoperit cǎ
multe ocazii de accelerarea bruscă a bătăilor inimii, amplitudinea acesteia este mai mare înaintea declarǎrii
de “înroşirea obrajilor”, înghiţitul în sec, de un adevǎrului decât dupǎ minciunǎ.
impuls involuntar sau alte astfel de fenomene. La Stimulat de succesele predecesorilor sǎi, în anul
majoritatea persoanelor care au comis infracţiuni, în 1921, John A. Larson a construit un aparat capabil sǎ
timp ce se află în faţa oamenilor legii, se resimt înregistreze simultan cei trei parametri: tensiune
anumite senzaţii lăuntrice de indispoziţie sau teamă arterialǎ, puls şi respiraţie, pe timpul testului. Cu aparatul
de a nu fi descoperiţi. Pe parcurs, specialiştii au sǎu, Larson a efectuat teste pe mai mulţi suspecţi de
studiat aceste modificǎri fiziologice neobservabile crimǎ şi a obţinut un procent mare de exactitate.
direct (tensiunea arterială, pulsul, respiraţia) şi s-au Succesul lui Larson în domeniul detectǎrii minciunii s-a
gândit la găsirea unei metode care să facă posibilă datorat şi sprijinului primit de la şeful Poliţiei din Berkeley
stabilirea unei corelaţii între aceste modificǎri şi (California), în subordinea cǎruia a lucrat ca poliţist.
relatarea adevǎrului sau denaturarea lui. Ulterior Larson a devenit psihiatru.
Prima încercare de a folosi un instrument ştiinţific în În 1927, în S.U.A, psihologia experimentalǎ a luat
scopul de a detecta minciuna a avut loc în 1895, când avânt. O preocupare pe aceastǎ temǎ a avut-o prof. de
Cesare Lombroso a fǎcut multe experinţe cu suspecţi de poliţie ştiinţificǎ din S.U.A. Fred Sanberg. Despre
crimǎ, a cǎror sinceritate s-a hotǎrât sǎ o stabileascǎ pe rezultatele cercetǎrilor sale s-a scris şi în România, în
baza urmǎririi simultane a modificǎrilor de tensiune revista “Poliţia Românǎ”. În 1934, prof.univ.dr. Eugen
arterialǎ şi puls în timpul interogǎrilor. Aparatul folosit de Bianu, fost prefect al Capitalei şi consilier regal, a fǎcut
Lombroso era un “hidrosfigmograf” utilizat în scopuri o pregǎtire specialǎ în S.U.A în domeniul tehnicii
medicale (acest nu era conceput pentru detectarea poligraf. În anul 1937, în cursul sǎu pe care l-a predat la
minciunii). Cu acest aparat, Lombroso a obţinut Facultatea de drept din Bucureşti unor magistraţi,
înregistrǎri ale modificǎrilor pulsului şi tensiunii arteriale. procurori, ofiţeri de poliţie şi din structurile informative,
Aparatul consta dintr-o cuvǎ umplutǎ cu apǎ în care era prezintǎ structura tehnicǎ a poligrafului şi modul cum
pusǎ mâna individului. Modificǎrile de puls şi de tensiune poate fi folosit acesta.
arterialǎ din mânǎ erau transmise apei, iar diferenţele de Între anii 1938-1941, o serie de ofiţeri din Poliţia
nivel ale apei erau transmise unui tub cu aer, ducând la tehnico-ştiinţificǎ a ţǎrii noastre au fǎcut vizite de
un tambur rotitor, un fel de manometru. La timpul documentare în Franţa, unde poligraful se folosea cu
respectiv, încercǎrile lui Lombroso nu au fost luate în succes. Dar, din pǎcate, nu s-a reuşit achiziţionarea unui
considerare de cǎtre specialişti ai timpului. În 1915, asemenea aparat.
cercetǎrile lui Lombroso au fost continuate de William În anul 1926, Leonarde Keeler a construit un nou
Marston, îndeosebi în legǎturǎ cu modificǎrile tensiunii aparat, mai perfecţionat decât cel utilizat de Larson,
arteriale. Tehnica lui W. Martson consta în utilizarea unui cǎruia ulterior i-a adus modificǎri suplimentare, astfel cǎ
sfigmo-manometru obişnuit (folosit la vremea aceea în anul 1949 poligraful său includea, pe lângă
pentru mǎsurarea tensiunii arteriale a pacienţilor), cu elementele pentru înregistrarea modificărilor tensiunii
ajutorul cǎruia a obţinut valori periodice discontinue ale arteriale, pulsului şi respiraţiei, un galvanomentru menit
tensiunii arteriale de-a lungul unui test. De menţionat cǎ să evidenţieze reflexul galvanic al pielii sau răspunsul
Martson a început sǎ lucreze în timp ce era studentul electrodermic.

CRIMINALISTICA 5
În anul 1954, Reid a stabilit că în diferite forme de R.E.D.- G.S.R. (răspunsul electrodermic) sunt fixaţi pe
activitate musculară tensiunea arterială a unui individ se degete. Cu ajutorul trecerii unei cantităţi imperceptibile
poate modifica în asemenea mod încât să afecteze de curent prin mâna purtătoare de electrozi, un element
serios exactitatea diagnosticului examinatorului. Atunci, de galvanograf furnizează variaţii produse în fluxul
el a conceput un aparat, căruia i-a dat denumirea de curentului electric. Tensiunea arterială, pulsul, respiraţia
“Poligraful Reid”, pentru înregistrarea activităţii şi R.E.D.-G.S.R. sunt înregistrate simultan şi continuu pe
musculare concomitent cu cea a modificărilor tensiunii suprafaţa hârtiei grafice conduse de un motor electric.
arteriale, pulsului, respiraţia şi G.S.R – ului. În istoria Întrucât modificările de presiune pot fi induse de
mijloacelor tehnice de determinare ştiinţifică a adevărului unele tipuri de mişcări musculare neobservabile, este
şi de “măsurare a minciunii”, poligraful conţine recomandabil ca poligraful să fie înzestrat şi cu un modul
caracterele esenţiale ale instrumentelor moderne de pentru înregistrarea activităţii musculare.
investigaţie. Camera de examinare. Testele poligraf trebuie să fie
Pe parcurs, firmele producătoare au perfecţionat efectuate într-o cameră separată, liniştită. Zgomote ca
acest aparat, fiind folosit cu succes şi de serviciile de soneria unui telefon, conversaţia auzită din afara
spionaj şi contraspionaj. Serviciile respective îşi camerei de examinare sau prezenţa altor persoane în
pregăteau cadrele şi reţeaua informativă în legătură cu cameră vor denatura înregistrările fiziologice. De aceea,
modul în care să procedeze în cazul unei testări poligraf este necesar ca o cameră special echipată şi mobilată
pentru a-l duce în eroare pe examinator. De
asemenea, la înapoierea din misiuni, cadrele şi
agenţii erau testaţi cu poligraful pentru a se vedea
dacă informaţiile aduse corespundeau realităţii.
Care erau părţile componente ale unui poligraf?
Pentru diagnosticarea adevărului există mai multe
tipuri de poligraf. Cu toate că funcţionalitatea şi
structura mecanică a unora este superioară altora,
cel mai important factor implicat în utilizarea oricăruia
dintre ele rămâne nivelul de instruire, experienţă şi
integritatea examinatorului.
În principal, poligraful clasic este un înregistrator
mecano - pneumatic al modifcărilor de tensiune
arterială, pulsului şi respiraţiei, suplimentat cu un
modul pentru înregistrarea reflexului galvanometric al
pielii (R.E.D.= G.S.R.). Un senzor adiţional permite şi
înregistrarea unei oarecare activităţi musculare, în
special presiunea musculară exercitată de antebraţul,
coapsele şi picioarele persoanei.
Poligraful este conectat la persoana care urmează
a fi testată în modul următor: un tub pneumograf este POLIGRAFUL
fixat cu ajutorul unui lanţ în jurul toracelui şi altul în
jurul abdomenului. Un manşon de tensiune arterială, de să fie rezervată examinării la poligraf. Camera trebuie să
tipul celui utilizat de medici este fixat în jurul unuia dintre fie sobră în ceea ce priveşte ambianţa şi mobilierul. În
braţe (de preferinţǎ braţul stâng). Un set de electrozi aceasta nu trebuie să existe ornamente, tablouri ori alte
este ataşat la degetele celuilalt braţ. Pentru înregistrarea obiecte care ar putea distrage atenţia persoanei
activităţii musculare nu sunt necesare legături de examinate şi i-ar permite să profite de prezenţa lor
ataşare. Tubul pneumograf este din cauciuc articulat pentru o aşa numită evaziune psihologică. Dacă în
(burduf), un capăt fiind închis, iar celălalt conectat la cameră există totuşi oglinzi, imagini, tablouri sau alte
instrumentul însuşi printr-un tub de cauciuc cu un obiecte decorative, acestea nu trebuie să fie în faţa
diametru considerabil mai mic. Deoarece în timpul unui persoanei în timpul testării. Dispozitivele de iluminat ale
test circumferinţa toracelui persoanei creşte la fiecare camerei trebuie să fie aranjate în asemenea mod încât
inspirare de aer, tubul pneumograf se întinde; când să asigure un grad de iluminare uniform, nici excesiv şi
persoana expiră, acesta se contractă. Această mişcare nici orbitor. Camera de examinare trebuie să fie aerisită
produce modificări de presiune în interiorul tubului şi să aibă o temperatură agreabilă.
pneumograf, care sunt transmise prin tubul mai mic unui Ar fi foarte util să existe şi o a doua cameră, anexa
traductor constând dintr-un tub subţire din metal ondulat, camerei de examinare, o aşa-numită “camera de
situat sub cadrul instrumentului. Modificările de presiune observaţie” similară celei din multe laboratoare de
fac ca extremitatea traductorului sǎ se contracte şi să se psihologie. Este vorba de o cameră mai mică, în peretele
destindă, mişcarea capătului lui liber fiind transmisă unui căreia să fie montată o “oglindă în dublu sens” – un
ax pivot, a cărui extremitate superioară poartă perniţa panou din sticlă specială care permite celui aflat în
înregistratoare. camera de observaţie să vadă în “camera de
Pentru sistemul de înregistrare a tensiunii arteriale şi examinare”, să poată auzi ce se vorbeşte în camera
a pulsului este utilizat un dispozitiv mecanic asemănător. alăturată. Sunt recomandate sistemele moderne de
Electrozii utilizaţi pentru a obţine înregistrarea supraveghere şi înregistrare audio-video.

6 CRIMINALISTICA
Aranjamentul celor două camere este impus de proiectată. O astfel de informare preliminară îi va da
necesitatea ca testul să fie efectuat în condiţii optime de posibilitatea persoanei probabil iritate, dar sincere, de “a
izolare, examinatorul trebuind totodată să se pună la se liniştii” sau poate spori teama de demascare a
adăpost împotriva oricărei reacţii neprevăzute din partea persoanei mincinoase.
celui examinat. Observarea directă. Cu toate că înregistrările la
Profitând de avantajele oferite de camera de poligraf permit de regulă un diagnostic valabil, sincer sau
observaţie, examinatorul nu trebuie să admită ca nesigur, un examinator competent va dobândi mult din
încăperea de examinare (sau chiar cea de observaţie) observarea directă a persoanei din momentul în care
să fie folosită drept “scenă” pentru diverşi curioşi care nu aceasta intră în biroul său şi până când este condusă în
au nicio legătură cu cauza respectivă. camera de examinare. Observaţiile înregistrate despre
Activitǎţi preliminare. Cu ocazia examinării la manifestările sau comportarea generală a persoanei vor
poligraf, expertul va trebui să obţină informaţii exacte fi de mare ajutor examinatorului. Ele îi pot furniza puncte
privind faptele şi circumstanţele care constituie baza de reper, un adevărat ghid în ceea ce priveşte atitudinea
suspectării ori a acuzării persoanei de examinat. De cea mai eficientă de adoptat faţă de persona în cauză,
aceea, atunci când la cazul respectiv au lucrat mai mulţi trǎirile şi stǎrile afective privind efectuarea testului sau
anchetatori şi dacǎ este posibil se va discuta cu ei alte atitudini care trebuie să fie înţelese înainte.
separat, în caz contrar examinatorul riscând să obţină o
versiune deformată, neadevărată a faptelor. Despre introducerea şi folosirea poligrafului în
O schiţă a locului crimei pregătită dinainte este, de România, precum şi despre contribuţia prof.univ.dr.
regulă, mai bună pentru scopurile testului la poligraf, psiholog Tudorel Butoi, în numărul viitor.
decât unele descrieri verbale sau chiar fotografii. Până
când examinatorul nu va fi complet edificat despre caz, Bibliografie
el nu va fi în măsură să efectueze interviul dinaintea 1. J. Pinatel, El detector de mentiros, în “Mundo
testului (pretest) individului, în cursul căruia sunt Policial” (Buenos Aires), nr. 25 mai-iunie 1974, pag. 58.
formulate anumite întrebări relevante şi de verificare 2.A.R. Parker, ’’Au nom de la loi’’, Paris, Editura
(control). Este, de asemenea, de ajutor pentru Segers, 1965.
examinator să ştie cât mai multe date despre persoană 3. Col. C. Turner, Détection scientifique du mensonge
şi antecedentele ei. Astfel de informaţii înlesnesc dans l’Armée Americaine, în ’’Revue Moderne de la
interogarea pre-test ca şi cea de după test a unui individ Police’’, nr. 61, iulie-august 1963, pag. 16.
care a minţit. 4. J. Gareu ’’Revue internationale de criminologie et
Ori de câte ori circumstanţele o permit, persoana sau de police scientifique’’, volumul XIII, 1958.
persoanele care trebuie să fie testate vor fi informate 5. T. Bogdan, T. Butoi, Tratat practic de criminalistică,
despre modul cum va decurge examinarea poligraf într- vol. II, Ministerul de Interne, 1978, pag. 355.
un interval rezonabil de timp înainte de examinarea

NOUTĂŢI EDITORIALE

Cadrul juridic – instituţional mondial antidrog: Lucrarea are


Participarea României următorul cuprins:
• România si
convenţiile
Editura CIVITAS – Bucureşti a realizat lucrarea internaţionale împotriva
“Cadrul juridic instituţional mondial antidrog: drogurilor;
Participarea României”, autori fiind: generalul (r.) • Acorduri bilaterale la
lector univ. dr. Ioan Hurduboie şi dr. Victor nivel guvernamental ;
Nicolaescu. • Acorduri multilaterale
Lucrarea se înscrie în contextul marcării de • Participarea
către Agenţia Naţională Antidrog a cinci ani de României la activitatea
activitate consacrată alinierii politicii româneşti instituţiilor internaţionale
în domeniul drogurilor la tendinţele şi evoluţia specializate;
mondială a fenomenului, inclusiv în ceea ce priveste • Politica Uniunii
cadrul juridic de cooperare internaţională. Europene în materie de
Abordarea autorilor integrează într-o formă droguri
graduală principalele aspecte ale cooperării Totodată , lucrarea are două anexe care cuprinde:
internaţionale, in domeniul drogurilor , • Situaţia acordurilor de cooperare încheiate cu
menţionându-se convenţiile internaţionale împotriva statele membre ale Uniunii Europene care
drogurilor semnate şi notificate de România, precum reglementează şi cooperarea în domeniul drogurilor;
şi acordurile bilaterale şi multinaţionale încheiate de • Acorduri bilaterale încheiate de România numai în
ţara noastră în acest domeniu. domeniul drogurilor.
Mihai IVANICI

CRIMINALISTICA 7
SOLUL, MIJLOC DE PROBĂ
ÎN EXPERTIZA CRIMINALISTICĂ

chim. CAMELIA GRIGORE


Expert criminalist I.N.E.C.
absolventă a Masteratului în Criminalistică

The soil is one of the trace categories that is less analyzed because of its
complexity or because the unknown informations that can be obtained by lab
examinations. The soil analyses represents a special science known as
pedology, and the knowledges about soil combined with physical- chemical
and lab biocriminology can give precious informations and dates for the

S
assessment of the situation in fact.

olul este un corp viu minunat. El Datorită bioacumulării, dezagregării şi alterării (care
reprezintă suportul vieţii omeneşti şi al se continuă şi după instalarea plantelor şi
bunăstării. Acesta oferă ancorare microorganismelor şi cu participarea lor), precum şi ca
rădacinilor, reţine apa îndeajuns ca plantele să se poată urmare a reţinerii sau migrării produşilor rezultaţi din
folosi de ea şi stochează nutrienţii care menţin viaţa. În aceste procese, partea superioară a scoarţei suferă
lipsa acestor calităţi Pământul ar fi la fel de steril ca şi profunde modificări fizice, chimice şi biochimice,
planeta Marte. Solul este mediul de viaţă pentru transformându-se în sol, corp natural cu alcătuire şi
nenumărate microorganisme, care desfăşoară multiple insuşiri proprii.
transformări biochimice, începând de la fixarea azotului Dacă se execută o secţiune verticală printr-un sol, se
atmosferic până la descompunerea materiei organice a constată existenţa unor straturi diferite, denumite
organismelor moarte. Solul adăposteşte animale orizonturi. Ansamblul orizonturilor respective constituie
microscopice, dar şi râme, furnici şi termite. De fapt, o profilul de sol.
mare parte a biodiversităţii terestre se găseşte în sol
şi nu deasupra lui. Toată această activitate biologică
contribuie la “fabricarea” solului: solul nu există fără
viaţă şi nici viaţa nu poate exista fără sol.
Prin urmare, oamenii nu numai că se hrănesc şi se
îmbracă pornind de la sol, dar şi construiesc pe el.
Solul nu este la fel peste tot, marea diversitate a
modului de viaţă, a construcţiilor, a modului de ocupare
a spaţiului reflectând extraordinara diversitate a
învelişului pedologic şi a relaţiilor dintre oameni şi sol.
Pedologia este ştiinţa care se ocupă cu studiul
solului sub aspectul genezei, evoluţiei, caracterelor
morfologice, proprietăţilor fizice, chimice şi biologice,
clasificării, repartiţiei geografice, utilizării raţionale.
Etimologic, termenul este format din cuvintele
greceşti „pedon” care înseamnă teren, sol şi „logos”
care înseamnă discuţie, vorbire, cu sensul de studiu.
Proprietatea fundamentală a solului de a asigura
condiţii pentru creşterea plantelor, caracteristică ce-l
deosebeşte net de roca pe seama căreia s-a format,
poartă numele de fertilitate.
Datorită dezagregării şi alterării în partea superioară Solificarea este, în esenţa ei, un proces de natură
a scoarţei se crează condiţii minime de apă, aer şi biologică. Prin dezagregare şi alterare, rocile masive
substanţe minerale nutritive, care permit instalarea devin afânate, poroase, dobândesc capacitate pentru
plantelor şi microorganismelor. apă şi aer şi conţin unele substanţe nutritive, deci capătă

8 CRIMINALISTICA
însuşirea de a asigura chiar bacterii sau orice alte
condiţii minime creşterii vieţuitoare1.
plantelor. Însă solificarea
propriu-zisă nu a început şi Particula de sol
nu poate avea loc decât sub
acţiunea organismelor, care Profilele de sol prezintă diferite
determină bioacumularea, succesiuni de orizonturi, care pot
proces care constituie, de fi delimitate în teren prin anumite
fapt, esenţa solificării. proprietăţi, dintre care mai
Influenţa vegetaţiei în importante sunt: culoarea, tipul de
formarea solului se humus, textura, structura,
realizează mai ales prin porozitatea, consistenţa
cantitatea şi calitatea (compactitatea) şi neoformaţiile.
materiei organice, prin Ansamblul de orizonturi ale
distribuirea ei în scoarţă şi profilului şi proprietăţile care le
prin modul de transformare. definesc constituie ceea ce se
cunoaşte sub denumirea de caracteristici morfologice.
Clima, relieful, timpul, omul sunt factori care Întrucât celelalte caracteristici morfologice constituie, în
influenţează formarea solului. acelaşi timp, elemente de alcătuire a solului şi sunt
Formarea şi evoluţia solurilor poate fi frânată sau incluse în rândul proprietăţilor fizice, vom prezenta aici
accelerată de o serie de factori locali, care determină
vârsta relativă a solurilor şi care se apreciază după
gradul de dezvoltare a profilului. Vârsta relativă a solului
este diferită de vârsta absolută.
Astfel, roca sau forma de relief pot determina o viteză
diferită a procesului de solificare, ceea ce influenţează
stadiul de evoluţie a învelişului de sol. De exemplu, în
zona umedă, pe roci sărace în elemente bazice,
procesul de solificare este orientat, în general, în direcţia
debazificării, acidifierii etc., dar pe roci calcaroase,
deoarece ionii de calciu frânează procesele amintite, se
formează alte soluri. doar culoarea şi neoformaţiile.
Formarea solului fiind condiţionată de foarte mulţi
factori, care pot încetini sau accelera procesul de Diverse profile de sol
solificare, de multe ori vârsta lui nu poate fi exprimată în
număr de ani. Se foloseşte exprimarea vârstei solului în Culoarea este determinată de însăşi compoziţia
funcţie de gradul de dezvoltare a profilului sau ţinând solului. Componentele solului prezintă culori diferite, pe
cont de caracterele morfologice şi concordanţa lor cu care le imprimă şi solului respectiv, în măsura mai mare
condiţiile naturale. sau mai mică, în funcţie de proporţia lor. De exemplu,
Ca urmare a proceselor fizice, chimice şi biologice humusul imprimă solului culori închise, de la brun până
care se petrec sub influenţa factorilor pedogenetici în la negru; silicea, carbonatul de calciu, sărurile uşor
sol, pe adâncimea acestuia iau naştere anumite straturi, solubile dau culori albicioase; oxizii şi hidroxizii ferici,
cu proprietăţi caracteristice, care poartă denumirea de culori de la roşu la galben; compuşii feroşi, culori verzui-
orizonturi de sol. Acestea se mai numesc şi orizonturi albăstrui-vineţii etc. Prin combinarea culorilor date de
genetice, deoarece se formează şi se dezvoltă treptat, componentele respective rezultă alte culori,
odată cu evoluţia procesului de solificare. Succesiunea caracteristice diferitelor soluri şi orizonturi. Exprimând
orizonturilor genetice, de la suprafaţă şi până la roca de compoziţia solului, culoarea constituie criteriul principal
formare, constituie profilul solului. de separare a orizonturilor pe profil, de recunoaştere şi
Materia organică a solului reprezintă un amestec denumire a majorităţii solurilor. Pentru determinarea
extrem de complex de substanţe dintre cele mai diferite, culorii pe criterii ştiinţifice se foloseşte sistemul Munsell.
ca origine şi structură chimică. Acumularea materiei Acesta stabileşte întreaga gamă de culori posibile, în
organice în sol, îndeosebi sub formă de humus, funcţie de trei variabile: nuanţă, valoare şi cromă.
component specific solului, constituie caracteristica Nuanţa exprimă culoarea dominantă spectrală.
fundamentală prin care solul se deosebeşte de roca din Pentru stabilirea nuanţei posibile, sistemul Munsell
care s-a format. porneşte de la roza culorilor, în care central este aşezat
Spre deosebire de mineralizare, în cadrul căreia din cenuşiul neutral N, considerată culoarea neutră, de
resturile organice rezultă compuşi minerali simpli, referinţă, iar radial cinci culori de bază şi cinci
humificarea duce la formarea humusului, component intermediare în ordinea: roşu, galben-roşu, galben,
organic specific solului. verde-galben, verde, albastru-verde, albastru, violet-
În urma formării solului, se poate reprezenta albastru, violet şi roşu-violet. Fiecare dintre cele 10
schematic o particulă de sol, care conţine cuarţ (resturi domenii de nuanţe mai sus amintite este gradat de la 0
din roca de formare), argilă, aer, apă, materie organică şi la 10, cifrele respective fiind aşezate înaintea

CRIMINALISTICA 9
simbolurilor.
Valoarea compartimentează planşa de jos în sus în
10 trepte, notate cu cifre de la 1 la 10 şi arată gradul de
strălucire (luminozitate) a culorii respective.
Croma compartimentează planşa de la stânga la
dreapta, se notează cu cifre de la 1 la 20 şi indică în
cadrul fiecărei valori intensitatea (saturaţia) culorii.

Prezentăm mai jos roza culorilor şi semnificaţia

R(red)=roşu, YR (yellow-red) = galben-roşu

Y(yellow)=galben, GY (green-yellow) = verde-galben

G(green)=verde, BG (blue-green) = albastru-verde

B(blue)=albastru, PB (purple-blue) = violet-albastru


• acţiunea organismelor animale şi a rădăcinii
P(purple)=violet RP (red-purple) = roşu-violet plantelor.

Textura solului. Particulele componente ale solului


au fost grupate, în funcţie de mărimea lor, în categorii de
particule denumite fracţiuni granulometrice. Cantităţile
procentuale în care acestea intră în alcătuirea solului
determină textura. Astfel, solul este alcătuit din nisip (cel
mai grosier), praf şi argilă.

Dicţionar:
Sand = nisip Silt = praf
Clay = argilă Loam= lut

Diagrama pentru determinarea texturii

Structura solului. Proprietatea solului de a se

literelor din cadrul acesteia.

Roza culorilor în sistemul Munsell


prezenta sub formă de agregate poartă denumirea de
Neoformaţiile structură. Particulele componente ale solului pot să
Sunt acumulări şi separaţii de diferite substanţe, formeze agregate structurale de forme şi mărimi diferite,
apărute în cursul procesului de solificare. în funcţie de condiţiile de mediu şi procesul de solificare.
După forma pe care o prezintă agregatele din masa
Există neoformaţii rezultate din: solului, se disting mai multe tipuri de structura:
• acumularea de săruri (la solurile cu fenomene de glomerulară, grăunţoasă, poliedrică angulară, poliedrică
eluviere-iluviere a sărurilor); subangulară, prismatică, columnoid-prismatică,
• acumularea de oxizi (la solurile umede); columnară, lamelară etc.
• acumularea argilei (la solurile cu fenomene de
eluviere-iluviere a argilei); Tipuri de structuri
• acumularea coloizilor;

10 CRIMINALISTICA
Plasticitatea este proprietatea de a se modela uşor Principiul metodei constă în determinarea
prin apăsare sau de a forma cu apa o pastă modelabilă potenţiometrică a pH-ului, bazat pe măsurarea activităţii
care îşi menţine coeziunea. ionilor de hidrogen, folosind un electrod din sticlă ca
Adezivitatea sau aderenţa este proprietatea de a indicator al acestuia şi unul din calomel, cu potenţial
adera, de a se lipi în stare umedă de obiectele cu care independent faţă de pH, ca element de referinţă.
vine în contact. Diferite tipuri de pH-metre
Alte proprietăţi ale solului sunt: densitatea,
porozitatea, consistenţa, conţinutul de aer din sol, Gradul de saturaţie cu cationi bazici (V) exprimă
temperatura solului, capacitatea totală pentru apă, gradul în care complexul coloidal al solului este saturat
permeabilitatea pentru apă a solului etc. cu cationi bazici şi procentul cu care aceştia participă în
Am dezvoltat mai pe larg acele proprietăţi care se pot capacitatea totală de schimb cationic.
regăsi în cantităţile mici de sol care se află la locul faptei. La solurile care nu au hidrogen adsorbit în complex
V = 100%, iar la cele care au hidrogen adsorbit V are
Compoziţia granulometrică se determină pe probe valori sub 100, cu atât mai scăzute cu cât ponderea
de sol în structură deranjată. Analiza compoziţiei hidrogenului adsorbit este mai mare. Deoarece, practic,
granulometrice constă în stabilirea ponderii cu care nu există soluri în care cationii
categoriile de particule având aceeaşi mărime (fracţiuni bazici adsorbiţi să fi fost
granulometrice) intră în constituirea unei probe de sol. complet înlocuiţi cu cationi de
Separarea fracţiunilor granulometrice se realizează hidrogen, limita inferioară a lui
prin cernere şi sedimentare. Cernerea se execută cu V este de circa 5%.
ajutorul sitelor, iar determinarea fracţiunilor prin Suma cationilor bazici (SB)
sedimentare se face cu ajutorul pipetei Kubiene. evidenţiază conţinutul total de
În mod curent, la o probă de sol se determină mai elemente alcalino-pământoase
(Ca2+, Mg2+) şi alcaline (Na+,
K+) din sol. Acest indicator se poate determina atât
direct, cât şi prin calcul.
O metodă de dozare a unor cationi bazici este
fotometria în flacără, utilizată pentru determinarea
sodiului şi a potasiului.

mulţi parametrii.
O altă analiză specifică este analiza Flamfotometru
micromorfologică. cu flacără
Micromorfologia este un domeniu de cercetare care
constă în studiul la microscop al sedimentelor şi solurilor,
în scopul reconstituirii modului de formare şi a evoluţiei
ulterioare, până în prezent. Metoda folosită pentru
Pentru expertiza criminalistică, precum ca şi pentru determinarea altor cationi
analiza solului în general, prezintă o importanţă schimbabili este
deosebită eşantionarea solurilor. spectrofotometria în
Solul în aşezare Sol pregătit absorbţie atomică utilizată
naturală pentru examinare pentru dozarea calciului şi a magneziului. La baza
micromorfologică acestei metode stă fenomenul de absorbţie a luminii de
către atomii de magneziu neexcitaţi, care sunt în stare
Solul are o multitudine de proprietăţi chimice datorită fundamentală. Absorbţia definită ca logaritmul raportului
caracteristicilor elementelor componente. Coloizii din dintre intensitatea radiaţiei incidente şi cea a radiaţiei
care este alcătuit îi conferă nişte proprietăţi deosebite, transmise este direct proporţională cu numărul de atomi
de magneziu neexcitaţi
din gazul atomic,
respctiv cu
concentraţia de
magneziu din soluţia
de analizat.

cum ar fi: capacitatea de adsorbţie moleculară, cationică


şi anionică, reacţia solului, capacitatea de tamponare Aparat de absorbţie atomică
etc.2
O proprietate care poate fi uşor analizată este reacţia
solului, adică pH-ul.

CRIMINALISTICA 11
Cationii componenţi ai capacităţii totale de schimb
cationic se pot exprima şi procentual.
Pentru determinarea conţinutului total de metale se sol se
foloseşte în faza de mineralizare un „digestor”, care poate
reduce timpul de analiză de la opt ore la doar două ore. folosi

sistemul spectrometru de masă - gaz cromatograf,


rezultatele obţinute arătând dacă probele analizate au
aceeaşi compuşi şi procentul în care aceştia se găsesc
în probă.
Sistem spectrometru de masă cuplat
cu gaz cromatograf
Cromatograma obţinută

O altă tehnică de dată recentă este microscopul


Digestor electronic cu baleiaj, la care, prin analiză nedistructivă,
se poate obţine compoziţia elementară a probei de sol
(elementele chimice), precum şi proporţia acestora
(analiză calitativă şi cantitativă).

O metodă care necesită Microscop electronic


cantităţi mici de sol este cu baleiaj FEI model Quanta 400
spectrofotometria în IR, la
care se obţin spectre care pot Cu ajutorul microscopului electronic cu
stabili dacă proba în litigiu şi baleiaj, la analiza solului s-au obţinut:
cea de comparaţie au aceeaşi imaginea, spectrul şi graficul elementelor
compoziţie. componente.
Solul este capitalul cel mai preţios de
care omul dispune pentru satisfacerea
nevoilor şi ambiţiilor sale. Până la
Spectrofotometru în IR inventarea fotosintezei naturale, cu toţii
depindem de stratul subţire şi roditor de la
Tot pentru cantităţi mici de suprafaţa Pământului, de unde se extrag

12 CRIMINALISTICA
majoritatea resurselor necesare vieţii. În timp ce tehnicile agricole.
moderne îngăduie oamenilor să introducă în circuitul Deşi multă vreme s-a crezut că solul are o capacitate
productiv mii de hectare de teren, alte mii de hectare infinită să degradeze poluanţii, astăzi este dovedit că
fertile devin improprii cultivării, tot din cauza acţiunii suprafaţa solului poate degrada numai aproximativ 30t
omului. materie uscată/ha/an.
Astfel, ca ţară ce deţine resurse de petrol şi industrie Pe lângă aceste metode fizice şi chimice de analiză,
de prelucrare a acestuia, România are zone largi solul mai poate fi analizat şi morfologic. Din probele de
afectate de poluare cu produse petroliere şi produse din sol recoltate în aşezare naturală au fost confecţionate
procesul de prelucrare. Fenomenele de poluare secţiuni subţiri, după metoda elaborată de M.Opriş
determină scăderea fertilităţii solului, modificări ale (1971). Secţiunile sunt analizate cu ajutorul
microorganismelor, poluarea apelor, atât freatice cât şi documatorului şi a microscopului polarizant, la diferite
de suprafaţă3. mărimi (20-500 de ori).
Petrolul modifică radical proprietăţile solului atât cele
fizice, cât şi cele chimice şi biologice. Acesta formează o Secţiune printr-un profil de sol
peliculă impermeabilă la suprafaţa solului, care
împiedică circulaţia apei în sol şi schimbul de gaze dintre Orizontul AB: fisuri (a) care schiţează elemente
structurale poliedrice subangulare de dimensiuni mari;
noduli feri-manganici (b).

Secţiune subţire de sol.

În matricea solului se disting: materialul fin de sol


constituit din argilă + materie organică ± oxihidroxizi de
fier (a), granule minerale de schelet (b), pelicule de
argilă iluvială (c).
Expertizarea solului pentru a putea obţine un rezultat
concludent este extrem de dificilă. După cum a reieşit
din metodologia de efectuare a analizelor atât fizice, cât
Repartiţia tipurilor de sol pe glob şi chimice, cantitatea de sol necesară este, în general,
mult mai mare decât cantitatea care se recoltează ca
probă în litigiu.
sol şi atmosferă, producând axfisierea rădăcinilor şi
Din această cauză, singurele analize posibile pentru
favorizând manifestarea procesului de reducere. microcantităţile de sol sunt:
Petrolul, fiind bogat în carbon organic, creşte raportul Nedistructive – stabilirea culorii, a granulometriei şi
C/N în sol, influenţând negativ activitatea microbiologică analiza solului cu ajutorul microscopului electronic cu
şi nutriţia plantelor cu azot. baleiaj, care să stabilească compoziţia elementară, atât
Altă sursă de poluare o reprezintă deversarea apelor calitativ cât şi cantitativ;
uzate de la diferite fabrici în apele sau Distructive – analiza cu
lacurile alăturate. ajutorului gaz cromatografului sau a
Fabricile de ciment şi de produse gaz-cromatografului cuplat cu
chimice reprezintă altă sursă de a spectrometru de masă.
poluare, prin purtarea de către vânt a
a Rezultatele obţinute nu vor
permite o identificare decât de grup.
prafului poluant care se depune pe
Din stabilirea culorii atât în stare
sol şi datorită ploilor sau lucrărilor umedă, cât şi uscată, nu se poate
agricole este amestecat cu orizontul preciza tipul de sol, deoarece nu se
de cunosc orizonturile pe întreg profilul
b b de sol.
Aşa cum se poate observa pe
suprafaţă, afectând harta solurilor României, acelaşi tip de sol, deci cu aceeaşi
a b culoare, granulaţie şi proprietăţi chimice se întâlneşte pe
proprietăţile acestuia. Astfel,
a apare poluarea cu metale zone întinse.
c grele, poluare foarte greu de O identificare mai profundă se obţine când în proba în
b îndepărtat, remanentă în sol litigiu apar elemente neobişnuite. Astfel, dacă proba
conţine diverse elemente poluante, se poate concluziona
o lungă perioadă de timp.
că proba în litigiu prezintă caracteristici comune cu solul
În general, poluarea din zona x afectat la rândul lui de acea poluare.
afectează microfauna, care Picăturile de sânge, cioburile de sticlă, urmele de
la rândul ei produce efecte vopsea, fibrele, sunt la rândul lor elemente care
nedorite asupra solului şi individualizează solul, şi se poate de asemenea afirma
implicit asupra producţiei că solul în litigiu are în compoziţie elemente comune cu

CRIMINALISTICA 13
EVENIMENT

Ambasadorul Belgiei, ES comunităţi, flamandă şi


Philippe Roland, a înmânat, francofonă, din Belgia.
în ziua de 3 iulie 2008, Domnul academician
decoraţia Ofiţer al Marius Sala este
Ordinului Coroanei, preşedintele de
conferită de Majestatea onoare al Consiliului
Sa Regele Albert II, Qtiinţific al Revistei
Regele Belgienilor, Române de Crimi-
academicianului Marius nalistică.
Sala, vicepreşedinte al Criminaliştii români
Academiei Române şi îl felicită pe domnul
director al Institutului academician pentru
de Lingvistică “Iorgu distincţia primită şi îi
Iordan – Al. Rosetti”. urează sănătate,
Decoraţia a fost acordată viaţă lungă şi succese
pentru lucrările de deosebite în activitatea
lingvistică romanică şi ştiinţifică.
pentru impulsul dat relaţiilor
ştiinţifice dintre Academia Simona - Florina CIOCAN
Română şi cele două

NOUTĂŢI EDITORIALE

• Consideraţii
CRIMA ORGANIZATĂ SI TERORISMUL privind terorismul
(contribuţia
În cadrul Masteratului în Criminalistică, organizat în criminalisticii la
parteneriat de Universitatea Româană de etiinţe si investigarea actelor
Arte „Gheorghe Cristea” din Bucureşti, Asociaţia teroriste)
Criminaliştilor din România şi Institutul de • Legislaţia actuală
Criminalistică, a fost reeditat cursul „Crima privind actele de
Organizată şi Terorismul”, realizat de lector univ. dr. terorism;
Ioan Hurdubaie, drd. Iancu etefan şi prof. Vasile • Instrumente
Lăpăduşi. internaţionale de acţiune
În cadrul cursului, autorii au realizat şi doctrinară si practică în
îmbunătăţit toate capitolele şi au adăugat noi combaterea terorismului;
capitole cu probleme de actualitate ( investigarea • Cercetarea la faţa
infracţiunilor informatice, traficul transfrontalier de locului în cazul
bunuri şi persoane, modalităţi de utilizare a evenimentelor grave;
internetului in scopuri teroriste, utilizarea • Investigarea
agenţilor biologici în scopuri teroriste etc.) criminalistică a actelor
În cele două părţi,cursul are următoarele capitole: teroriste săvârşite cu
• Preocupări legislative in legătură cu crima materiale explozive;
organizată; • Interferenţa dintre
• Infracţiuni la regimul drogurilor şi al precursorilor terorism şi crima organizată transnaţională;
(investigarea criminalistică a acestei categorii de • Terorismul şi internetul;
infracţiuni); • Utilizarea internetului în scopuri teroriste;
• Spălarea banilor murdari; • Evaluarea riscurilor terorismului cibernetic;
• Investigarea infracţiunilor informatice; • Utilizarea agenţilor biologici in scopuri teroriste;
• Investigarea criminalistică a infracţiunilor a căror • Terorismul legionar;
săvârsire presupune traficul transfrontalier de bunuri si • Dispozitive explozive improvizate.
persoane; MIHAI IVANICI

14 CRIMINALISTICA
VALIDAREA METODELOR ANALITICE
ÎN CHIMIA JUDICIARĂ

Comisar de poliţie drd. ing. chim. MARIA GEORGETA STOIAN


Subcomisar de poliţie drd. ing. chim. ELENA GALAN
Institutul de Criminalistică
Inspectoratul General al Poliţiei Române

In 2006, the Romanian Forensic Science Institute • acreditation according of the requirements of an ISO
implemented a quality management system standard, like ISO/IEC 17025:2005.
according to ISO/IEC 17025:2005 and untill now The Method validation is an important requirement in the
Romanian Accreditation Organization RENAR, practice of chemical analysis and it is the process of
accredited 56 standard operating procedures in the defining an analytical requirement, and confirming that
fields of classical forensic expertise, judicial the method under consideration has performance
identification, physical and chemical analysis and capabilities consistent with what the application requires.
bioforensic expertise. In forensic chemistry field there are used both
In Romanian forensic chemistry laboratories a wide qualitative and quantitative methods. Qualitative
range of items and substances are analyzed and methods of analysis provide basic information about the
examined: composition of a sample and perform quite simple
• toxic substances: controlled and toxic substances, chemical reactions to identify the analytes it contains.
illicit drugs, pharmaceutical products; Quantitative methods of analysis provide information not
• trace evidence: fire debris, explosives, plastics and only about the composition but also about the
adhesives, cosmetics, paints, dyes pigments, glass, concentration of the analytes present in the sample and,
soils, metals and alloys, textile fibers, lachrymatory generally speaking, they often require more complex
chemicals, petroleum products, pyrotechnic devices, analytical techniques to obtain more accurate and
gunshot residues etc.); reliable information about the sample.
• document examination: paper, stamps, security There are no standardized methods for the majority
marks, inks and printing materials etc. of the analyses in forensic chemistry field, in
• point out latent fingerprints for impressions consequence it is necessary to develop, validate and
identification. document own specific methods.
Because at european level, ENFSI promote All technical procedures must be fully validated
consistent and reliable scientific evidence through the before being used in casework. Methods may be
whole forensic process from the scene of crime to court validated by comparison with other established methods
in order to: enhance the cooperation between forensic using certified reference materials or materials of known
departments, have access to reference documents, characteristic.
analytical methods, equipment for all ENFSI members, Validation of a method establishes, by systematic
facilitate local and regional cooperation and develop laboratory studies that the method is fit-for-purpose, if its
activities in network, wherever forensic science is performance characteristics are capable of producing
practised, one must assure that it is done competently, results in line with the needs of the analytical problem.
uniformly, so that exchange information could be The important performance characteristics of a method
possible in the best conditions. include: Selectivity/Specificity, Working & Linear Ranges,
In the time being in all chemistry analysis fields there Limit of Detection/Limit of Quantitation, Accuracy,
are necessary reliable analytical methods and any Precision, Repeatability, Reproducibility, Measurement
laboratory it must have adequate measures in order to uncertainty, Ruggedness (or Robustness).
assure a given level of confidence, estimated, therefore Validation is an important feature in any method of
confirming their capabilities and their competence. Such measurement because it is closely related to the quality
measures are: of the results.
• using validated analytical methods; Din anul 2005, Institutul de Criminalistică din Poliţia
• using internal quality control procedures (by use of Română este membru cu drepturi depline al Reţelei
certificate reference materials, control chart and so on); Europene a Institutelor de Criminalistică (European
• participating regularly in proficiency testing Network of Forensic Science Institutes - ENFSI).
schemes; Criteriile de eligibilitate ale acestei organizaţii sunt

CRIMINALISTICA 15
obligatorii pentru toţi membri şi, conform acestora, Deoarece la nivel european se doreşte o intensificare
grupul de lucru QCC (Quality and Competence a cooperării între institutele de criminalistică, accesul la
Assurance Committee) monitorizează utilizarea şi documentele de referinţă, la metodele analitice şi la
aplicarea standardelor de calitate şi a manualelor de echipamente pentru toţi membrii ENFSI, înlesnirea
bune practici emise de această organizaţie şi cooperării regionale şi locale şi dezvoltarea activităţilor
compatibilizarea metodelor de lucru cu cele folosite în în reţea, oriunde sunt practicate ştiinţele criminalistice,
cadrul Reţelei Europene a Institutelor de Criminalistică trebuie să existe asigurarea că aplicarea acestora se
(ENFSI). face într-un mod competent, uniform, astfel încât
Ca membru al ENFSI, Institutul de Criminalistică schimbul de informaţii să poată fi efectuat în condiţii
beneficiază atât de un schimb permanent de publicaţii de optime.
specialitate, cât şi de posibilitatea ca poliţiştii români, Datorită condiţiilor speciale ale domeniului
care lucrează în domeniu, să participe în grupuri de criminalistic, multitudinii de materiale de analizat şi de
lucru, pe principalele specializări (balistică, traseologie, tehnici utilizate pentru examinare, la nivel european s-a
grafică, tehnica documentelor, chimie judiciară, ADN constatat o aplicare mai dificilă a Standardului European
etc.), în cadrul cărora se fac schimburi de experienţă ISO/CEI 17025/2005. Pe de altă parte, implementarea
pentru diseminarea rezultatelor pozitive obţinute cu standardului este diferită în ţări diferite şi, ca urmare, a
ocazia examinărilor de laborator şi adoptarea unor fost necesară dezvoltarea unor instrucţiuni care să
proceduri comune de lucru. armonizeze şi să optimizeze aplicarea standardului la
La nivel european - iar ENFSI este principalul nivel european.
promotor al acestei cerinţe - se urmăreşte ca toate De aceea a fost creat un ghid de aplicare, numit
etapele procesului criminalistic, începând cu cercetarea ILAC-G19:2002, care interpretează, adaptează,
la faţa locului şi până la raportarea rezultatelor în completează şi armonizează cerinţele standardului ISO
instanţă, să fie credibile din punct de vedere ştiinţific şi 17025/2005 la domeniul criminalistic şi se aplică tuturor
de aceea se promovează acreditarea laboratoarelor încercărilor din laboratoarele criminalistice.
criminalistice.
În anul 2006, Institutul de Criminalistică a
implementat Sistemul de Management al Calităţii, în
conformitate cu Standardul European ISO/CEI
17025/2005, iar până în prezent, Consiliul de
Acreditare RENAR a hotărât acreditarea a 56
proceduri specifice de lucru, precum şi a 130
proceduri generale şi instrucţiuni de lucru, pentru
domeniile expertizei criminalistice clasice, identificări
judiciare, analize fizico-chimice în domeniul chimiei
judiciare şi al expertizelor biocriminalistice.
În laboratoarele de chimie judiciară din cadrul
Institutului de Criminalistică se efectuează examinări
fizico-chimice asupra unui spectru larg de probe Astfel, ghidul ILAC-G19:2002 precizează aspectele
judiciare: care necesită o atenţie specială, dintre care unul dintre
• toxicologie: substanţe controlate, droguri, produse cele mai importante pentru chimia judiciară îl reprezintă
farmaceutice, substanţe toxice; necesitatea validării tuturor metodelor înainte de
• urme şi microurme: materiale explozive, incendii, utilizare, pe studiu de caz.
combustibili, materiale plastice şi adezivi, cosmetice, În prezent în toate domeniile analizei chimice sunt
vopsele, coloranţi şi pigmenţi, sticle, soluri, metale şi necesare metode analitice de încredere pentru a asigura
aliaje, fibre textile, substanţe lacrimogene, obiecte conformitatea cu reglementările naţionale şi
pirotehnice, factori secundari ai împuşcăturii etc.; internaţionale, orice laborator trebuind să întreprindă
• examinarea documentelor falsificate: hârtie, măsuri corespunzătoare pentru a se asigura că este
elemente de siguranţă, ştampile, materiale scripturale capabil să ofere rezultate de calitate aşteptată, deci
etc.; pentru a-şi demonstra calificarea şi competenţa.
• relevare de urme papilare în vederea identificării Asemenea măsuri includ:
impresiunilor. • utilizarea de metode analitice validate;
Tehnicile adoptate în analiza şi examinarea • utilizarea procedurilor de control intern al calităţii
materialelor acoperă domenii extinse, de la examinarea (utilizarea materialelor de referinţă, a diagramelor de
vizuală, măsurătorile fizice: greutate, volum, lungime, control etc.);
densitate, testele chimice de culoare, cromatografia în • participarea la scheme de testare a competenţei
strat subţire, la tehnici instrumentale sofisticate, precum: laboratorului;
cromatografie în fază gazoasă sau lichidă, spectrometrie • obţinerea acreditării conform cerinţelor unui
de masă, electroforeză, fluorescenţă şi difracţie de raze standard internaţional, în prezent, standardul ISO/IEC
X, microspectrofotometrie în IR şi în UV-Vis, 17025.
spectroscopie de rezonanţă magnetică nucleară, Acreditarea unui laborator, conform cerinţelor
spectroscopie de emisie şi de absorbţie atomică, standardului ISO/IEC 17025, se adresează specific
microscopie electronică etc. stabilirii trasabilităţii măsurărilor şi, de aceea, validarea

16 CRIMINALISTICA
metodei analitice este o componentă esenţială a • limite de precizie şi acurateţe;
măsurărilor pe care un laborator trebuie să le • evaluarea incertitudinii;
implementeze, pentru a asigura condiţia de obţinere a • verificarea că metoda corespunde scopului.
rezultatelor analitice de încredere. Instrumentele validării constau, pe de o parte, în
Validarea metodelor analitice şi asigurarea calităţii etaloane sau probe caracterizate în activitatea
rezultatelor reprezintă, în prezent, o preocupare anterioară, iar pe de altă parte, în tehnici statistice.
esenţială în activitatea laboratoarelor analitice de
măsurare şi încercare. Din anumite puncte de vedere, Există două proceduri de validare:
validarea metodelor analitice şi documentarea acestora 1. Abordarea ştiinţifică, prin care se evaluează
pot fi privite ca o carte de vizită a laboratorului, deoarece reprezentativitatea, repetabilitatea şi reproductibilitatea
ilustrează clar competenţa laboratorului. pe baza datelor din informaţiile furnizate de producător
VALIDAREA este instrumentul utilizat pentru sau din informaţiile ad-hoc. Trebuie demonstrat că a fost
demonstrarea faptului că o metodă analitică specifică luată în considerare influenţa diferiţilor factori care
măsoară ceea ce se pretinde că se măsoară şi că, astfel, influenţează calitatea rezultatelor şi că aceasta este
este potrivită pentru scopul dorit (destinat). ţinută sub control;
Validarea se efectuează pentru echipamente, metode 2. Abordarea comparativă, prin care metoda este
de analiză şi de preparare a probelor (sistem analitic) şi evaluată prin compararea rezultatelor obţinute prin
constă în testarea acestora, alături de documentarea metoda supusă validării cu cele obţinute printr-o metodă
completă şi corectă a funcţionării sistemului. Scopul deja validată (dacă este posibil).
testelor este identificarea erorilor (diferenţa dintre Pentru a obţine cele mai precise rezultate, în
rezultatele aşteptate şi cele obţinute într-un sistem). procesul de validare a metodelor se iau în calcul toate
Utilizarea unui echipament performant într-un variabilele (tipul probei, procedura de prelevare a probei,
laborator la realizarea încercărilor/ măsurărilor nu prepararea probei, analiza propriu-zisă a probei şi
înseamnă neapărat şi obţinerea unor rezultate corecte. evaluarea datelor), folosind aceeaşi matrice cu cea a
Tipul, extinderea şi organizarea unei acţiuni de validare probelor care se doresc a fi analizate.
permit obţinerea unor concluzii referitoare la existenţa Aşadar, verificarea validităţii unei metode analitice se
unor echipamente adecvate, indicând totodată că face prin studii de laborator, folosind etaloane de
laboratorul are un management motivat şi personal referinţă, comparând rezultatele cu cele obţinute prin
competent. alte metode, sau prin comparaţii interlaboratoare. Toate
Metodele analitice, nereglementate prin standarde experimentele de validare folosite pentru a face afirmaţii
române sau standarde europene transpuse, trebuie să şi concluzii despre validitatea unei metode se
fie elaborate şi experimentate în laborator înainte de documentează într-un raport de validare.
validarea prin experimente. În chimia judiciară metodele O analiză este o investigaţie complexă, cu mai multe
folosite pentru încercări sunt în majoritate metode etape, a valorilor proprietăţilor materialelor (identitatea
dezvoltate în laborator. Ca urmare, este necesar să se şi/sau concentraţia unui component specific într-o
verifice că parametrii de performanţă ai metodei sunt anumită probă). Analiza chimică este un proces ciclic în
adecvaţi pentru rezolvarea unei probleme analitice care obiectivul final este obţinerea informaţiei chimice.
specifice. Acest proces este integrat cu definirea problemei
Aşadar, metodele analitice trebuie să fie validate în analitice de bază (specificarea cerinţei analitice) şi se
următoarele situaţii: termină cu estimarea şi raportarea rezultatului analitic.
• a fost dezvoltată o metodă nouă; Un rezultat trebuie să fie prezentat împreună cu
• când se utilizează metode stabilite în laboratoare incertitudinea măsurării care, în general, reprezintă un
diferite, de analişti diferiţi, cu echipamente (instrumente) interval de încredere de 5% în jurul rezultatului. Este
diferite; total greşită percepţia unor beneficiari din sistemul juridic
• pentru a demonstra echivalenţa dintre două metode care asimilează incertitudinea evaluată cu o îndoială în
(de exemplu, o metodă nouă şi una standardizată); rezultatele măsurătorilor. Dimpotrivă, incertitudinea
• metoda de încercare a fost revizuită, pentru a cuantificată reprezintă o certitudine că rezultatele
introduce îmbunătăţiri sau pentru extinderi. Orice obţinute sunt corecte. Probabil că în cadrul întâlnirilor
modificare adusă metodelor se supune revalidării, protocolare cu reprezentanţi din cadrul organelor de
pentru a dovedi că nu afectează cerinţele metodei. cercetare şi urmărire penală, care sunt beneficiarii
Oricând există o modificare (de ex. probe noi cu rapoartelor criminalistice, trebuie să fie explicat faptul că
compuşi sau matrici noi, cu aptitudini diferite, locaţie incertitudinea evaluată de analişti, exprimată spre
nouă cu condiţii de mediu diferite, standarde de referinţă exemplu sub forma ± 0,1 reprezintă intervalul [X-1
noi, modificarea unui parametru analitic, ce poate .....X+1] în care orice rezultat analitic X obţinut, aflat în
necesita o revalidare totală sau parţială), schimbarea interiorul acestuia, are valori reale, corecte. Rezultatele
trebuie să urmeze un sistem documentat de control al analitice obţinute în afara acestui interval sunt incorecte,
schimbării. iar persistenţa acestora denotă invaliditatea
Validarea metodei constă în: instrumentului sau metodei analitice utilizate.
• stabilirea caracteristicilor, performanţei şi a Înainte de estimarea incertitudinii măsurării, trebuie
limitărilor unei metode; demonstrat că rezultatul este trasabil la o referinţă sau la
• identificarea influenţelor care pot schimba aceste un standard, care se presupune că reprezintă valoarea
caracteristici şi în ce măsură; adecvată.

CRIMINALISTICA 17
Aşadar, trasabilitatea şi incertitudinea măsurării fac Determinarea celui mai mic semnal detectabil se
parte din scopul unei metode analitice. Validarea joacă poate face prin 2 metode:
un rol important, în sensul că ea confirmă potrivirea • 10 probe oarbe independente măsurate o singură
pentru scop a unei anumite metode analitice. dată, pentru care:
Validarea metodei se efectuează pe baza estimării xLOD= xm(blanc) + 3σblanc (deviaţie standard a
unui număr de parametri referitori la performanţa blancului);
metodei. Procesul de validare, pe bază de criterii, constă • 10 probe oarbe independente fortificate la cea mai
în studii de precizie şi deplasare a metodei, verificarea scăzută concentraţie acceptată, măsurate o singură
specificităţii/selectivităţii, verificarea liniarităţii, studii de dată, pentru care:
robusteţe şi, pe baza cerinţelor practice în ceea ce xLOD= 0 + 3σproba (deviaţie standard a probei).
priveşte metoda, o evaluare a limitelor de detecţie şi/sau Cea mai scăzută concentraţie acceptată poate fi
cuantificare. limita inferioară a domeniului de lucru.
Obiectivul validării este verificarea condiţiilor de Limita de cuantificare (LQ) este cea mai joasă
măsurare şi a faptului dacă ecuaţia utilizată pentru concentraţie sau cantitate de analit care poate fi
calcularea rezultatului final include toate influenţele care determinată cantitativ cu un nivel acceptabil al
vor afecta rezultatul final: repetabilităţii şi exactităţii;
a. O verificare a specificităţii/selectivităţii asigură e. Acurateţea reprezintă gradul de concordanţă între
faptul că metoda răspunde doar la analitul de interes şi rezultatul unei încercări şi valoarea de referinţă
nu la alţi interferenţi sau contaminanţi. Selectivitatea/ adevărată (acceptată) a măsurandului. Uzual,
specificitatea se testează prin compararea rezultatelor acurateţea este studiată pe baza a două componente:
obţinute pe probe care conţin impurităţi faţă de cele exactitatea (sau deviaţia, deplasarea) şi precizia.
obţinute pe probe care nu conţin impurităţi şi prin Exactitatea reprezintă apropierea valorilor obţinute
stabilirea diferenţelor dintre rezultatele testelor; pentru analit de valoarea certificată a acestuia,
b. Domeniul de lucru. Analiza cantitativă este evaluează erorile sistematice şi întâmplătoare care pot
determinată de probele de analizat, stabilind domeniul influenţa rezultatele şi se exprimă în general în termeni
de concentraţii pentru care se poate atinge o de bias sau deviaţie. Exactitatea poate fi măsurată în
incertitudine acceptabilă. În analiza calitativă, se diferite moduri:
analizează probe repetate şi standarde de măsură • analiza unei probe de concentraţie cunoscute
pentru un domeniu de concentraţii, pentru a se stabili la (material de referinţă) şi compararea valorii măsurate cu
ce concentraţii se poate fixa un punct fezabil între valoarea adevărată;
detecţie şi non-detecţie; • metoda recuperării, în care o cantitate cunoscută de
c. Un control al liniarităţii verifică dacă poate fi folosită constituent activ pur este adăugată la proba oarbă,
presupusa legătură dintre semnal şi unităţile utilizate amestecul rezultat este analizat şi rezultatele obţinute
pentru analit. Liniaritatea reprezintă capacitatea de a sunt comparate cu rezultatele aşteptate;
produce rezultate care, direct sau indirect, sunt • metoda recuperării, realizată prin metoda adiţiilor
proporţionale cu concentraţia analiţilor prezenţi în probe standard, în care o probă este măsurată, după care se
într-un domeniu de valori. Pentru metode cantitative se adaugă o cantitate de constituent pur şi proba este din
verifică prin utilizare de analiţi la aproximativ nou măsurată. Diferenţa dintre rezultatele măsurătorilor
6 concentraţii diferite, care să acopere 50 - 150% din este comparată cu rezultatul aşteptat;
domeniul uzual de testare. • prin compararea rezultatelor metodei cu cele
Pentru metode calitative există un prag de obţinute utilizând altă metodă validată;
concentraţii sub care identificarea pozitivă devine de f. Precizia reprezintă gradul de concordanţă dintre
neîncredere, iar domeniul de răspuns se examinează rezultatele unei serii de măsurători. Precizia se exprimă
prin testarea unei serii de probe şi standarde de măsură, în termenii abaterii standard (SD) sau abaterii standard
cu diverse nivele de concentraţii de analiţi. La fiecare relative (RSD%). Precizia poate fi evaluată la trei nivele:
nivel de concentraţie se măsoară cel puţin 10 probe, iar repetabilitate, precizie intermediară şi reproductibilitate.
după trasarea curbei de răspuns a % de rezultate Repetabilitatea reprezintă precizia, în aceleaşi
pozitive (negative) faţă de concentraţie, se poate condiţii de operare (acelaşi laborator, acelaşi analist,
determina concentraţia limită de la care testul devine de acelaşi instrument, aceeaşi metodă, acelaşi material) pe
neîncredere; o perioadă scurtă de timp.
d. Limita de detecţie (LD) şi limita de cuantificare (LQ) Precizia intermediară evaluează varianta când sunt
Atunci când măsurările chimico-analitice implică analizate probe identice prin aceeaşi metodă, în acelaşi
concentraţii scăzute din domeniul analizei de urme, laborator, utilizând două sau mai multe instrumente
trebuie să se ştie care este cea mai scăzută concentraţie diferite, de către operatori diferiţi sau în zile diferite, pe o
de analit care poate fi determinată cu încredere. perioadă lungă de timp.
Aşadar limita de detecţie (LD) reprezintă cea mai Reproductibilitatea evaluează varianta când sunt
mică concentraţie de analit dintr-o probă care poate fi analizate probe identice, prin aceeaşi metodă de către
detectată cu certitudine statistică rezonabilă, dar nu două sau mai multe laboratoare diferite, cu analişti
neapărat cuantificată ca o valoare exactă, în condiţiile diferiţi şi echipamente diferite, pe perioade lungi de timp.
stabilite ale încercării, sau cea mai mică concentraţie de În cazul metodelor calitative, care sunt măsuratori tip
analit din probă care poate fi în mod sigur distinsă de pozitiv/negativ, la un anumit nivel (prag) limită al
zero. concentraţiei analitului, precizia nu poate fi exprimată ca

18 CRIMINALISTICA
o abatere standard, ci sub forma unor procente ale echipamentelor (instrumente analitice de la producători
rezultatelor fals pozitive (negative). Aceste procente diferiţi) şi timpului (perioade diferite de încercări). O
trebuie să fie determinate la un număr de concentraţii cu modalitate uzuală de efectuare a testului de robusteţe
valori sub, la, şi peste pragul de concentraţie. Dacă este definirea, în primul rând, a parametrilor cu o variaţie
există metode comparative, acestea pot fi utilizate maximă rezonabilă, apoi fiecare parametru este variat
pentru confirmare. Dacă nu, se analizează probe blanc succesiv, timp în care ceilalţi parametri sunt menţinuţi
fortifiate şi nefortifiate. constanţi. Robusteţea este evaluată înainte de a
% fals pozitive = nr. rezultate fals pozitive x100 / nr. colabora cu alte laboratoare.
total de rezultate negative cunoscute. În chimia judiciară se efectuează încercări cantitative,
% fals negative = nr. rezultate fals negative x100 / nr. semicantitative, dar mai ales determinări calitative,
total de rezultate pozitive cunoscute. implicând moduri de validare diferite. Pe de altă parte,
Studiile de precizie şi deplasare, care formează o gradul de validare a metodelor este diferit, în funcţie de
parte a estimării incertitudinii măsurării, sunt cele mai complexitatea procedurii specifice de analiză.
importante criterii de validare; Exemplificăm moduri de validare pentru diferite
g. Studiile de robusteţe (unul dintre cei mai importanţi proceduri analitice calitative şi cantitative de
parametri în validarea unei metode) “acoperă” efectele complexitate diferită:
variabilităţii condiţiilor (temperatura camerei şi
umiditatea), operatorilor (analişti cu experienţe diferite),

PROGRAME DE LUCRU PRIVIND VALIDAREA


METODELOR

1. Procedură specifică de analiză calitativă a produselor


petroliere, prin gazcromatografie cu detector FID

Nr. Înregis- Resurse


Parametri Probe Resurse materiale
încercări trări umane
- Benzină fără plumb
COR98 tip super euroluk
Limită de 5 soluţii etaloane de caiet de
5 benzină euro 3 1 analist
detecţie concentraţii diferite lucru
- Motorină euro L diesel -
0,005 SR EN 590 - 2004
caiet de Motorină euro L diesel -
Repetabilitate 1 etalon 5 1 analist
lucru 0,005 SR EN 590 - 2004

caiet de Motorină euro L diesel - 2 analişti


Reproductibilitate 1 etalon 3
lucru 0,005 SR EN 590 - 2004 2 zile diferite
proba standard în - Benzină fără plumb
matrice- sol
1
COR98 tip super Euroluk
caiet de
benzină euro 3
proba de control 1 lucru
- Motorină euro L diesel -
proba blanc 1 0,005 SR EN 590 - 2004
Selectivitate 1 analist
proba standard în - Benzină fără plumb
matrice- material textil
1
COR98 tip super Euroluk
caiet de
proba de control 1 benzină euro 3
lucru
- Motorină euro L diesel -
proba blanc 1 0,005 SR EN 590 - 2004
caiet de - GC-FID
Confirmare 1 probă necunoscută 1 lucru - GC-MS
1 analist

Identificare caiet de
calitativă
1 probă necunoscută 1 lucru
- GC-FID 3 analist

CRIMINALISTICA 19
2. Procedură specifică de identificare prin gazcromatografie cuplată cu spectrometrie de masă a substanţelor
explozive de natură organică

Nr. Resurse
Parametri Probe Înregistrări Resurse materiale
încercări umane
- Hexahidro-1,3,5-trinitro-
1,3,5-triazină (RDX)
5 soluţii etaloane de
Limită de detecţie 5 caiet de lucru - Nitroglicerină (NG) 1 analist
concentraţii diferite
- Pentaeritritoltetranitrat
(PETN)
-1,2,4,6-Trinitrofenilmetil-
Repetabilitate 1 etalon 5 caiet de lucru nitramină (Tetryl) 1 analist
- 2,4,6 Trinitrotoluen
(TNT) 2 analişti
Reproductibilitate 1 etalon 3 caiet de lucru
- GC-MS 2 zile diferite
proba standard în
matrice- sol
1 - coloană capilară tip DB5,
30 m x 0,32 mm, 0,25µm;
Selectivitate caiet de lucru 1 analist
proba de control 1 - acetonă de puritate
proba blanc 1 analitică
- CSS
Confirmare 1 probă necunoscută 1 caiet de lucru
- IR
1 analist

Identificare calitativă 1 probă necunoscută 1 caiet de lucru - GC-MS 3 analişti

Atât pentru determinarea calitativă a explozivilor, cât şi pentru alte substanţe (medicamente, pesticide, substanţe
organice aromate volatile rămase ca urmare a incendiilor provocate - toluen, xileni, trimetilbenzen, naftalină,
metilnaftalină, dimetilnaftaline şi trimetilnaftalină etc.) pot fi realizate şi alte tipuri de programe de validare, în care să
fie incluse stabilirea domeniului de lucru, liniaritatea, precizia intermediară, robusteţea. De exemplu:

Nr. Înregis-
Parametri Probe Resurse materiale Resurse umane
încercări trări
Etaloane (Benzodiazepine -
diazepam, flunitrazepam,
nitrazepam, oxazepam etc.,
Pesticide - dinoseb, lindan,
Stabilirea domeniului 7-10 concentraţii caiet de dimetoat, carbofuran etc.,
1 1 analist
de lucru diferite lucru Substanţe organice aromate
volatile - toluen, xileni,
trimetilbenzen, naftalină,
metilnaftalină, dimetil-
naftaline şi trimetilnaftalină)
caiet de
Liniaritatea 6 concentraţii diferite 1 Etaloane 1 analist
lucru
Repeta RSD %
1 soluţie etalon cu <5%
bilitatea 10 Etaloane 1 analist
concentraţie medie tg şi arii
injectării
Precizia 8 %< - Etaloane de la
- 2 analişti
Precizia interme- 1 probă 6 RSD % < furnizori diferiţi
- 3 zile diferite
diară 15 % - Instrumente diferite
- Laboratoare
Repro Nr.
caiet de Operatori diferiţi, coloane diferite
ductibili- 1 alicot labora
lucru diferite, echipamente diferite - Studiu
tatea toare
intercomparare
1 blanc sau
1 probă fortifiată la
Limita de detecţie/ σ blanc
cea mai scăzută 10 Etaloane 1 analist
Nivelul de încredere σ proba
concentraţie a
domeniului de lucru

20 CRIMINALISTICA
Nr. Înregis-
Parametri Probe Resurse materiale Resurse umane
încercări trări
proba standard în
1
matrice
Selectivitate/ caiet de
proba de control 1 Etaloane 1 analist
Specificitate lucru
proba blanc 1
1 etalon concentraţie caiet de - 2 analişti
Robusteţe 3-5 Etaloane
medie lucru - zile diferite

5. Procedură specifică de analiză calitativă şi cantitativă prin spectrometrie de fluorescenţă de raze X a


substanţelor de natură anorganică

Nr. Înregis- Resurse


Parametri Probe Resurse materiale
încercări trări umane
- 1 analist
caiet de
Repetabilitate 1 etalon 10 SS –CRM 475 - 2 zile
lucru
diferite
- 2 analişti în
caiet de
Reproductibilitate 1 etalon 10 SS –CRM 475 - 2 zile
lucru
diferite
- 1 analist
caiet de
Test de precizie 1 etalon 30 CRM – 2024 din 10 în
lucru
10 min.
Stabilitatea caiet de
instrumentului
1 etalon 120 lucru
BRAS C30.03.2 1 analist

caiet de
Incertitudine 1 etalon 10 lucru
SS –CRM 475 1 analist

Identificare caiet de Spectrometru de


calitativă
1 etalon 1 lucru fluorescenţă de raze X
2 analişti

SS –CRM 481-1
SS –CRM 483-1
Interval de lucru caiet de
şi liniaritate
5 etaloane 1 lucru
SS –CRM 484-1 1 analist
SS –CRM 486-1
SS –CRM 487-1

Pentru a demonstra că pentru o încercare care a fost Standardul ISO 17025/2005 prevede că materialele de
documentată şi validată tot personalul implicat obţine referinţă trebuie să fie trasabile la SI sau la materiale de
aceleaşi rezultate în limite definite, este necesar să se referinţă certificate, dar în domeniul chimiei judiciare nu
efectueze controlul calităţii rezultatelor. Se impune astfel există materiale de referinţă certificate pentru toate
analiza regulată a unor probe de control şi utilizarea tipurile de analiză.
diagramelor de control. De aceea, ILAC G19:2002 permite crearea de colecţii
Mai trebuie evidenţiat faptul că în laboratoarele de de materiale de referinţă, care cuprind materialele
chimie judiciară, virtual, orice material poate fi trimis întâlnite în studiile de caz, care sunt păstrate pentru
pentru identificare şi comparare cu unul cunoscut. identificare, comparare sau interpretare (spectre de
Materialele trimise spre expertizare pot fi contaminate cu masă, vopsele auto, fragmente de sticlă sau materiale
substanţe cunoscute sau necunoscute. Compararea plastice, probe de droguri, de produse farmaceutice sau
necesită mai multe teste, pentru a evidenţia dacă există substanţe toxice, fragmente de lemn, materiale
caracteristici de asemănare sau diferenţiere între scripturale, produse petroliere etc.), însă acestea trebuie
probele în litigiu şi cele de comparaţie. Din cauza să fie unic identificate şi controlate corespunzător.
spectrului foarte larg de tipuri de materiale, care pot fi Aşadar, ILAC-G19:2002 oferă informaţii generale
trimise spre examinare, nu pot fi acoperite toate pentru laboratoarele criminalistice, independent de
aspectele analizelor chimice. disciplină. Există cerinţe speciale pentru fiecare
Pentru majoritatea tipurilor de analize, în domeniul disciplină, iar în particular, fiecare disciplină trebuie să-şi
chimiei judiciare, dar şi al criminalisticii în general, nu definească criteriile de performanţă proprii, necesare
există metode standard şi, ca atare, sunt necesare menţinerii poziţiei, prin programe de menţinere a calităţii
dezvoltarea, validarea şi documentarea propriilor şi teste de competenţă.
metode. De asemenea, este bine cunoscut că Validarea metodei analitice reprezintă primul pas al

CRIMINALISTICA 21
asigurării calităţii într-un laborator şi este “un rău Requirements for Accreditation in the Field of Forensic
necesar” pentru asigurarea calităţii, ea fiind confirmarea, Science: 2000 version 1, National Association of Testing
prin examinare şi furnizare de dovezi obiective, că Authorities (NATA).
anumite cerinţe specifice pentru o aplicare intenţionată 4. Accreditation for Forensic Analysis and
sunt îndeplinite. Examination, NIS 46, Edition 2, December 1994, United
Kingdom Accreditation Service (UKAS).
5. EURACHEM document 1995 (under revision by
Eurachem and CITAC): Quantifying Uncertainty in
Analytical Measurement
BIBLIOGRAFIE 6. Harmonized Guidelines For Internal Quality
Control In Analytical Chemistry Laboratories, Draft 2.1,
1. International Guide to Quality in Analytical 1994, protocol by the IUPAC/ISO/AOAC working party.
Chemistry, An Aid to Accreditation, CITAC Guide 1, 7. Guidelines for the Accreditation of Forensic Testing
December 1995 Laboratories CAN-P-1578, May 2005, Program Speciality
2. EURACHEM Guide: The Fitness for Purpose of Area - Forensic Testing Laboratories (PSA-FT).
Analytical Methods - 8. ILAC G19:2002, Ghid de îndrumare pentru
A Laboratory Guide to Method Validation and Related laboratoarele forensic.
Topics, December 1998. 9. Ion Ghe. Tănase, Gabriel Lucian Radu ş.a. –
3. ISO/IEC Application Document, Supplementary Validarea metodelor analitice. Principii teoretice şi studii

NOUTĂŢI EDITORIALE

PRIVATIZAREA ÎN ROMÂNIA. ASPECTE


TEHNICE.CONSECINŢE JURIDICE

Renumita editură „Universal Juridic” a realizat lucrarea „Privatizarea


în România. Aspecte tehnice – consecinţe juridice”, avându-i ca autori pe
Sorin Fusea si Dorin Ciuncan, specialişti in domeniu.
În principal, autorii tratează următoarele probleme:
• Evoluţia legislaţiei in domeniul privatizării, reorganizării judiciare şi
achiziţiilor publice.

• Regimul juridic al proprietăţii.


• Implicaţii asupra fenomenului de corupţie.
• Investigarea societăţilor comerciale ( Legea nr. 58 / 1991 ).
• Vânzarea de acţiuni ale societăţilor comerciale.
• Vânzarea de active ale societăţilor comerciale.
• Atribuţiile Agenţiei Naţionale pentru investigare.
• Înfiinţarea şi organizarea Fondului Proprietăţii Private.
• Transferul şi vânzarea de acţiuni.
• Reorganizarea regiilor autonome.
• Privatizarea bancară.
• Vânzarea de active cu plata integrală.
• Reguli speciale privind privatizarea societăţilor.
• Oferta de a contracta în procesul de privatizare.
• Valoarea comercială reală – obiect material al infracţiunii ( prevăzut de art. 10 lit.a, din Legea nr. 78 / 2000 ).
• Privire retrospectivă asupra procedurilor legale de vânzare a acţiunilor imobiliare in procesul de privatizare.
• Disfuncţionalităţi ale privatizării prin metoda negocierii.
• Participarea asociaţilor la privatizare.
• Arendarea terenurilor proprietare publică.
• Obiectul material al infracţiunii şi paguba materială.
• Posibilitatea constituirii unui sechestru asigurator în timpul instrucţiei penale.
• Infracţiuni asimilate infracţiunilor de corupţie.
MIHAI IVANICI

22 CRIMINALISTICA
UN CAZ CARE A IMPRESIONAT
POPULAŢIA CONSTANŢEI

Subcomisar de poliţie MUSLEDIN SINAN – Qef Serv. Criminalistic


Subcomisar de poliţie VOINEAGU MARIAN – Qef Biroul I.T.S.L.F
din cadrul I.P.J. Constanţa

On 24th of January 2008, at 1230 a.m., in the area near the Deleni county, a badly burned male body
was found. At the examination of the body it was found that the body’s head had multiple lesions.
At the necropsy it was established that the victim’s death was violent and was caused by a severe
brain and skull trauma as a result of a gunshot.
Trying to establish the victim’s identity, the forensic team succeeded in collecting a thin strip of
epidermal tissue from one of the victim’s fingers. It was established that the victim’s name is Hari
Băcanu, 52 years of age, from Constanţa, a taxi driver. It was later found that company’s taxi, a VW
Golf, was not found. Based on this information it was decided that most likely it was murder with
rubbery as a motif. An investigation team was established that succeeded to identify the offenders in a
short time by using almost all the available resources in the Police forces.
These 3 young men from Constanţa, in great need of money, decided to murder a taxi driver in order
to get money from selling his car. The victim they chose was strangled, shot and later set on fire.
The 3 suspects, sensing that the police forces are on their trails, decided to meet to decide on what
to do to escape being caught. Their actions were not succesfull and they were caught and had to
answer for their heinous actions that will cost them a few tens of years in prison. The certinaly deserve
it for taking the life of an innocent man.

24 ianuarie 2008 orele 12,30. Postul de Poliţie tensiune din apropiere. Dar, lângă cadavru fiind găsit
Deleni a fost sesizat că pe raza comunei Deleni, la un rest al unui recipient din material plastic topit s-a
marginea drumului comunal 29 care face legătura cu mers pe ipoteza sinuciderii prin autoincendiere. În
satul Petroşani a fost descoperit un cadavru de sex urma examinării cadavrului de către echipa
bărbătesc care prezenta arsuri pe toată suprafaţa operativă constituită de la nivelul Poliţiei
corpului. Iniţial s-a crezut că aceste arsuri au fost Municipiului Medgidia, s-a constatat că la nivelul
produse prin electrocutare de stâlpii de înaltă capului prezenta mai multe leziuni de violenţă.

Imediat, acest fapt s-a


raportat la dispeceratul
Inspectoratului care a
declanşat procedura de
urgenţă în urma căreia a
fost constituită o echipa
complexă de investigare,
formată din: Cms. Colidiuc
Dorin – adjunct al eefului
Inspectoratului, Cms. eef
Pamfile Florian – eef
Serviciu Investigaţii
Criminale, Scms. Musledin
Sinan – eeful Serviciului
Criminalistic şi Scms.
Voineagu Marian – eeful
Biroului I.T.S.L.F., care s-a
deplasat la faţa locului
împreună cu procurorul
criminalist Zafer Sadîc şi

CRIMINALISTICA 23
medicul legist. Ulterior acestei echipe i s-au
alăturat şi ofiţeri din cadrul Direcţiei
Investigaţii Criminale din cadrul I.G.P.R.
Deplasându-se la faţa locului, echipa a
fost pusă (n.r.- ca de altfel în nenumărate
rânduri) în faţa unei imagini de-a dreptul
macabre. La circa 10 metri de drumul
comunal 29, în sensul de mers dinspre
comuna Deleni spre satul Plopeni, pe o
solă de grâu, se afla cadavrul unui bărbat
complet dezbrăcat având suprafaţa pielii
arsă, dar nu carbonizată, iar la nivelul
capului prezenta mai multe leziuni de
violenţă. În acest perimetru membrii echipei
de cercetare au identificat resturi de
îmbrăcăminte carbonizate, o brichetă şi un
fragment de material plastic topit.
cunoscută ca o persoană paşnică, fără duşmani. A
În urma efectuării necropsiei cadavrului s-a urmat apoi o muncă de echipă contracronometru. S-au
concluzionat că „Moartea bărbatului a fost violentă făcut mai multe investigaţii printre taximetrişti. Aşa s-a
şi s-a datorat dilacerării meningo-cerebrale, urmare aflat că Hari Băcanu fusese solicitat de către trei
a unei plăgi împuşcate craniocerebral, indivizi să facă o cursă în judeţ iar în baza descrierilor
descoperindu-se în creier şi maxilar câte o alică oferite de taximetrişti s-a reuşit să se întocmească
provenind de la o armă cu aer comprimat.” portrete robot. Au fost totodată luate în calcul şi
persoanele recidiviste, recent eliberate din penitenciar,
care mai fuseseră condamnate pentru fapte
asemănătoare iar în final, după o săptămână de
muncă, în care au fost utilizate aproape toate
mijloacele de care dispune Poliţia, s-a ajuns la
stabilirearea a trei bărbaţi suspecţi de comiterea crimei.
Era vorba de M. Paul Adam, de 25 ani, din oraşul
Hârşova, C. Dumitru, de 34 ani, din comuna
Independenţa, cunoscut cu antecedente penale, fiind
condamnat pentru comiterea unei tâlhării, G. Costin
Cristian, de 25 ani, din comuna Gârliciu, şi el posesor

Una dintre cele două alice extrase din victimă.

În încercarea de a stabili identitatea victimei pe baza


impresiunilor papilare, criminaliştii au reuşit să
preleveze doar o peliculă din epiderma descuamată (în
urma arderii) a degetului arătător de la mâna stângă a
acestuia, celelalte degete fiind arse (inclusiv unghiile).
Astfel, a fost obţinută impresiunea papilară care a
condus la stabilirea identităţii victimei în persoana lui
Hari Băcanu, de 52 ani, din Constanţa, de profesie
taximetrist la o firmă de specialitate de pe raza
municipiului Constanţa. de antecedente penale, fiind condamnat cu
În urma cercetărilor, s-a stabilit că această persoană suspendare pentru comiterea unui furt calificat. Primii
nu s-a mai întors la domiciliu de 24 de ore şi nici doi erau cumnaţi, iar pe 27 decembrie 2007 se
autoturismul, un VW Golf, nu este de găsit. Atunci a întorseseră din Italia unde nu reuşiseră să facă mai
început să se contureze ipoteza omorului comis în nimic. Aveau nevoie urgentă de bani pentru a pleca din
scopul jafului, cu atât mai mult cu cât victima era nou în străinătate, de unde aduseseră şi arma cu aer

24 CRIMINALISTICA
acopere urmele şi nici să nu poată fi
stabilită identitatea victimei.
Cu toate măsurile diabolice pe care
şi le-au luat, nu au reuşit să facă acest
lucru graţie profesionalismului
poliţiştilor şi procurorului. Aşa cum am
mai menţionat, a fost o luptă contra
cronomentru, în care presa a creat o
presiune imensă pe umerii poliţiştilor,
populaţia era oripilată de cruzimea
acestei fapte, iar liga taximetriştilor din
Constanţa organizase acţiuni de
protest faţă de riscurile la care sunt
supuşi în această meserie.
Cei trei suspecţi, simţind că
poliţiştii sunt pe urmele lor, au hotărât
să se întâlnească pentru a stabilit ce
au de făcut pentru a scăpa. N-au
reuşit însă, ei fiind prinşi, iar acum vor
răspunde în faţa legii pentru bestiala
faptă comisă care îi va costa câteva
comprimat pe care aveau să o folosească mai târziu la zeci de ani de închisoare. O merită cu prisosinţă, căci
împuşcarea taximetristului Hari Băcanu. Au pus totul la au luat viaţa unui om nevinovat.
cale cu premeditare şi cu o cruzime ieşită din comun, În urma percheziţiei efectuate la domiciliul lui C.
motivându-şi ulterior fapta prin alcoolul consumat. Încă Dumitru, din comuna Independenţa, într-un garaj
de la început în planul lor a intrat găsirea unui improvizat, poliţiştii au găsit VW Golf pe care ei se
autoturism VW Golf pe care, odată eliminat şoferul, să- apucaseră să-l exfolieze de autocolantul galben cu
l dezmembreze şi să-l vândă piesă cu piesă. Pentru a care era acoperit, ajungând la culoarea iniţială de alb.
elimina urmele, au luat la ei un recipient din plastic de În soba din casă au fost găsite resturi ale acestui
5 litri pe care l-au umplut pe jumătate cu benzină de la autocolant ars, în casă au fost găsite bunuri personale
o staţie „Peco” şi l-au ascuns într-un rucsac. ale victimei, iar în wc-ul din curte a fost descoperit,
La început, când învelit într-un tricou,
au ajuns în staţia de pistolul cu care a fost
taxi au fost deza- împuşcat Hari
măgiţi şi aproape că Băcanu.
renunţaseră, dat fiind
că nu găsiseră
maşina planificată La aflarea veştii
pentru jaf. Tocmai că ucigaşii taxi-
când se pregăteau să metristului au fost
plece în staţie şi-a
prinşi, populaţia
făcut apariţia taxi-ul
marca VW Golf Constanţei a trimis
condus de Hari prin mail pe site-
Băcanu. Soarta, veţi urile presei mesaje
spune, şi nu vă pozitive adresate
contrazic, pentru că Poliţiei, iar toată
şoferul de taxi a presa locală şi nu
apărut tocmai acolo numai, fiind nevoită
unde n-ar fi trebuit să să recunoască
fie. Cei trei au urcat profesionalismul de
în taxi şi, în apropiere care Poliţia a dat
de comuna Independenţa, l-au atacat cu sălbăticie pe
dovadă, cerând conducerii Inspectoratului ca cei
şofer. Unul dintre ei l-a sugrumat cu un şiret, altul l-a
lovit cu pumnii, iar al treilea i-a aplicat o lovitură cu care au lucrat în dosar să fie premiaţi, în special
pistolul în zona tâmplei. Deşi victima a opus rezistenţă criminaliştii a căror muncă au constatat personal
în încercarea zadarnică de a-şi salva viaţa, a fost în cât de dificilă este. Mai mult decât atât, toţi
cele din urmă împuşcat, iar din cele 7-8 alice trase, taximetriştii constănţeni au organizat un miting pe
două şi-au atins ţinta, lovindu-l în ochi şi în gură. Aceste străzile oraşului, mulţumindu-le poliţiştilor pentru
plăgi împuşcate i-au fost fatale, aşa că cei trei l-au târât prinderea infractorilor.
afară din maşină lângă un stâlp din apropierea şoselei,
l-au stropit cu benzină şi i-au dat foc sperând să-şi

CRIMINALISTICA 25
PARTICULARITĂŢILE EFECTUĂRII
CERCETĂRII LA FAŢA LOCULUI ÎN CAZUL
DISPARIŢIILOR SUSPECTE ALE
PERSOANELOR
Lect.univ. dr. CONSTANTIN DRĂGHICI
Asist.univ. CRISTIAN-EDUARD QTEFAN
Academia de Poliţie „A.I. Cuza” – Facultatea de Poliţie

After various studies the authors present some particularities in conducting

P
the crime scene in cases of suspicious missing persons.

ornind de la ideea că cercetarea la penală şi de tactică criminalistică vizează următoarele:


faţa locului este atât punctul iniţial • examinarea criminalistică a locului unde s-a
într-o investigaţie criminalistică, săvârşit în totalitate sau în parte o infracţiune şi fixarea
precum şi pilonul pe care se sprijină şi care procesuală a acestuia;
dirijează întreaga probaţiune judiciară 1, ne-am • căutarea, descoperirea, fixarea, ridicarea şi
propus să scoatem în evidenţă particularităţile interpretarea urmelor şi a mijloacelor materiale de
teoretice şi practice pe care le ridică această probă;
activitate de urmărire penală şi de tactică • elaborarea versiunilor de anchetă cu privire la
criminalistică în cazul dispariţiilor de persoane. natura infracţiunii, la făptuitori, locul şi timpul comiterii,
În accepţiunea legii procesual penale şi în mobilul şi scopul urmărit;
opiniile specialiştilor în domeniu2, cercetarea la faţa • stabilirea cauzelor, condiţiilor şi împrejurărilor care
locului constituie un procedeu probatoriu care au generat ori favorizat comiterea faptei.
serveşte la administrarea sau aflarea unor mijloace Cercetarea la faţa locului prezintă o serie de
de probă. Această activitate se efectuează atunci trăsături caracteristice care o particularizează faţă de
când este necesar a se face constatări cu privire la celelalte activităţi de urmărire penală desfăşurate de
situaţia locului săvârşirii infracţiunii, să se către organele judiciare şi care se referă la faptul că ea
descopere şi să se fixeze urmele infracţiunii, să se precede alte activităţi, este urgentă, obligatorie şi, de
stabilească poziţia şi starea mijloacelor materiale regulă, nu se poate repeta.
de probă şi împrejurările în care infracţiunea a fost Efectuată la timp şi în mod calificat, cercetarea la
săvârşită3. De aceea, cercetarea la faţa locului este faţa locului contribuie decisiv la lămurirea multor
considerată una dintre principalele activităţi care probleme ale investigării criminalistice şi ne poate
contribuie în mod substanţial la realizarea scopului furniza informaţii privind:
procesului penal. • existenţa urmelor care dovedesc săvârşirea unei
Analizând dispoziţiile legii procesual penale care infracţiuni despre care au fost sesizate organele
reglementează acest mijloc de probă, observăm că, judiciare;
deşi denumirea marginală a textului este „cercetarea la • activităţile infracţionale desfăşurate de făptuitor în
faţa locului”, niciuna dintre dispoziţiile cuprinse în câmpul infracţiunii din momentul pătrunderii sale la
art.129 Cod Procedură Penală nu precizează în mod locul faptei şi până la părăsirea lui, inclusiv itinerarul
expres înţelesul acestei noţiuni. În cuprinsul acestui parcurs;
articol apare şi sintagma „locul săvârşirii infracţiunii”, • persoanele care au perceput semnalmentele
fără a se face distincţie între cele două noţiuni. Opiniem autorului, ale mijlocului de transport folosit de acesta,
că o atare distincţie nu este necesară, deoarece împrejurările comiterii faptei şi care ne pot furniza
noţiunea de „locul săvârşirii infracţiunii” acoperă informaţii utile mai ales în cazul dispariţiilor de
aproape în totalitate pe cea de „faţa locului”. Aceasta persoane.
deoarece, potrivit legii, prin „locul săvârşirii infracţiunii” De cele mai multe ori, cazurile de dispariţie a unor
se înţelege locul unde s-a derulat activitatea persoane semnalate organelor de cercetare ale poliţiei
infracţională, fie în totalitate, fie numai anumite pot disimula săvârşirea unor infracţiuni grave, cum ar fi
secvenţe ale acesteia, precum şi locul unde s-a produs omorul cu ascunderea sau secţionarea cadavrului,
rezultatul ei. De altfel, acest punct de vedere este violul urmat de moartea sau sinuciderea victimei,
împărtăşit şi în plan doctrinar de majoritatea autorilor4. tâlhăria urmată de moartea victimei, răpirea sau
Pornind de la noţiunea de „loc al faptei” în sensul sechestrarea persoanei, traficul internaţional de copii în
arătat, rezultă că scopul acestei activităţi de urmărire scopul exploatării sexuale etc.

26 CRIMINALISTICA
Dincolo de consecinţele individuale ale cereri de răscumpărare, stări conflictuale, urme
evenimentelor, dispariţiile persoanelor produse în biologice provenind de la dispărut sau de la autor).
împrejurări suspecte reprezintă fapte cu implicaţii În accepţiunea de “loc al faptei” sunt cuprinse
negative pentru întreaga societate civilă. locuinţa persoanei dispărute, dependinţele acesteia
Situaţiile în care se reclamă dispariţiile unor (boxe, garaj, curte etc.), autoturismul, locul unde
persoane sunt numeroase şi extrem de variate. persoana şi-a desfăşurat activitatea, itinerarul parcurs,
Deoarece nu se cunosc de la început circumstanţele în zonele în care au fost descoperite urme care atestă
care a avut loc dispariţia, organul de cercetare trebuie comiterea infracţiunii de omor, unde se descoperă urme
să ia în considerare eventualitatea unei infracţiuni care biologice, instrumentele folosite de autor, obiectele de
a avut drept consecinţă moartea persoanei respective îmbrăcăminte sau încălţăminte, bunurile şi docu-
şi ascunderea cadavrului sau eventual producerea unui mentele aparţinând persoanei dispărute care au fost
accident, apariţia unei situaţii fortuite în care persoana pierdute sau abandonate, precum şi locurile pretabile a
dispărută să-şi fi pierdut viaţa ori se află internată într- fi folosite pentru ascunderea sau îngroparea cadavrului.
un spital fără a-şi putea preciza identitatea5. Echipa de cercetare criminalistică va efectua
Potrivit prevederilor legale6, sarcina soluţionării cercetarea la faţa locului cu respectarea obligatorie a
dispariţiilor suspecte ale persoanelor revine organelor dispoziţiilor legale în vigoare. O regulă de bază în
de poliţie, iar în cazul dispariţiilor cu suspiciuni de omor efectuarea cercetării la faţa locului a locuinţei persoanei
este obligatorie informarea procurorului criminalist. dispărute este aceea că trebuie să fie determinate în
Cercetarea la faţa locului, ca procedeu probatoriu, mod obligatoriu circumstanţele producerii dispariţiei şi
reprezintă baza investigării cu succes a cazurilor de tipologia acesteia, dacă este dispariţie voluntară sau
dispariţie a unor persoane. Cercetarea locuinţei produsă în împrejurări suspecte.
persoanei dispărute este o activitate iniţială, cu caracter Odată ajunsă la faţa locului, echipa de cercetare
imediat, obligatorie şi care, numai în mod cu totul criminalistică trebuie să procedeze la delimitarea locului
excepţional, poate fi repetată. faptei şi la colectarea, analiza şi coroborarea datelor şi
Organul de cercetare al poliţiei competent trebuie să informaţiilor iniţiale cu privire la dispariţie de la
efectueze cu maximă operativitate, în toate cazurile, persoanele aflate la faţa locului (părinţi, rude, martori
cercetarea criminalistică a locuinţei persoanei dispărute etc.). În continuare, pe parcursul efectuării acestei
sau, după caz, a locului unde aceasta şi-a desfăşurat activităţi, echipa de cercetare va avea în vedere
activitatea, indiferent dacă în urma primelor activităţi au căutarea, identificarea şi ridicarea următoarelor
rezultat sau nu suspiciuni că persoana în cauză a fost categorii de urme, obiecte şi înscrisuri8:
victima unui omor, întrucât numai cu această ocazie pot • urme papilare, care pot fi relevate de pe obiectele
fi descoperite probe care să ateste comiterea unui omor de uz personal ale persoanei dispărute, mobilier,
ori care să ajute la identificarea cadavrului în situaţia înscrisuri, precum şi din alte locuri accesibile acesteia,
găsirii persoanei dispărute în această postură. cu care a venit în contact;
Cercetarea locului faptei se efectuează de o echipă • urme biologice, descoperite pe articolele de
complexă, condusă de procurorul competent, atunci îmbrăcăminte sau pe alte lucruri folosite de persoana
când, din primele verificări sau din informaţiile obţinute dispărută (obiecte de igienă personală), cum ar fi: fire
ulterior de organul de cercetare, se obţin date că de păr, spută, salivă, urme de spermă sau resturi de
dispărutul ar putea fi victima unui omor urmat de unghii, urme cu aspect de sânge ori resturi de ţesut
ascunderea cadavrului sau a infracţiunii de lipsire de biologic, în vederea stabilirii grupei sanguine ori a
libertate în mod ilegal7. profilului genetic;
Considerăm că cercetarea criminalistică se impune • înscrisuri din care să rezulte intenţiile persoanei
a fi efectuată cu celeritate în toate situaţiile, deoarece dispărute: jurnale, bilete lăsate în mod voit, bilete de
sunt frecvente cazurile în care se descoperă probe călătorie, cărţi sau reviste cu tematică de aventuri ori
care atestă comiterea unor infracţiuni grave. De psihologică, care prezintă semne că au fost
asemenea, chiar dacă dispariţia a fost voluntară, aprofundate de către persoana dispărută şi orice alte
neefectuarea unei cercetări criminalistice a locuinţei înscrisuri referitoare la persoanele cu care poate intra
persoanei dispărute poate conduce la imposibilitatea în legătură (agende telefonice, corespondenţă, diverse
soluţionării cazului, în situaţia în care ulterior a adrese etc.);
intervenit decesul persoanei, fiind în postură de • documente care atestă antecedentele medicale ale
cadavru cu identitate necunoscută. persoanei dispărute, grupa sanguină, particularităţi ale
Cercetarea criminalistică în cazul dispariţiilor sistemului osos şi dentar (bilete de externare din spital,
voluntare va urmări, în principal, obţinerea de date care reţete medicale, radiografii etc.) sau medicamente
să conducă la stabilirea locului posibil de deplasare a întrebuinţate în mod curent;
persoanei sau care să poată fi utilizate în procesul de • obiecte care relevă particularităţi ale aparatului
comparare cu semnalmentele persoanelor sau dentar, auditiv, vizual ori ale sistemului osos (proteze
cadavrelor cu identitate necunoscută descoperite în dentare, oculare, auditive sau ortopedice, aparate de
acea zonă, iar în cazul dispariţiilor cu suspiciuni de corecţie a coloanei vertebrale sau dentiţiei, încălţăminte
omor va avea drept scop găsirea cadavrului şi a ortopedică, ochelari, cârje, bastoane, fotolii rulante
urmelor infracţiunii, necesare probaţiunii (urme care să pentru copiii cu dizabilităţi etc.), precum şi alimente
furnizeze date despre o eventuală altercaţie, răvăşire, care păstrează urmele dinamice ale dentiţiei (fructe,
bunuri distruse sau care lipsesc, bilete de ameninţare, ciocolată brânză etc.);

CRIMINALISTICA 27
• fotografii ori imagini digitale reprezentând Legat de utilizarea sistemului CDN pentru cadavrele
persoana dispărută sau alte persoane, acestea urmând necunoscute şi persoanele dispărute, criminalistul
a fi utilizate de organul de cercetare al poliţiei în împreună cu poliţistul de investigaţii criminale
procesul de identificare a persoanei, dar şi de completează fişa de identificare tip „D” (dispărut) în 3
identificare a anturajului pe care-l frecventează. exemplare, din care unul va rămâne la dosarul cauzei,
Echipa de cercetare trebuie să stabilească, cu al doilea se trimite la serviciul criminalistic pentru
certitudine, documentele de identitate, obiectele de implementare în aplicaţia CDN şi ultimul se înaintează
îmbrăcăminte şi bunurile persoanei dispărute care Institutului de Criminalistică din carul Inspectoratului
lipsesc din locuinţă. General al Poliţiei Române.
În acelaşi timp, nu trebuie să se omită efectuarea Periodic, lucrătorii din cadrul Compartimentului
unui control amănunţit al zonei limitrofe locuinţei Identificări Judiciare vor efectua comparaţii
persoanei dispărute, inclusiv al autoturismelor parcate, antropologice judiciare între semnalmentele, semnele
locurilor întunecoase, spaţiilor înguste, canalelor, particulare, obiectele personale şi de îmbrăcăminte ale
pivniţelor etc. Din practica judiciară a reieşit faptul că, în copilului sau persoanei dispărute cu cele ale
majoritatea cazurilor, cadavrul persoanei dispărute a persoanelor şi cadavrelor cu identitate necunoscută
fost descoperit în imediata apropiere a locului găsite după producerea dispariţiei, din baza de date
dispariţiei. Exemplificând, la data de 18.10.2005, Biroul CDN, sistem care funcţionează la nivelul serviciilor
de Poliţie Ciurea, jud. Iaşi, a fost sesizat telefonic de criminalistice teritoriale, ca o bază de date centrală.
către Chelaru Constantin cu privire la faptul că fiica sa Pe linia folosirii sistemului PRINTRAK BIS, urmele
Chelaru Larisa Georgiana, în vârstă de 8 ani, elevă la papilare ridicate de pe obiectele de uz personal ale
ecoala Generală din localitatea Lunca Cetăţuii, a copilului sau persoanei dispărute cu ocazia investigării
dispărut în împrejurări suspecte de la domiciliu. În urma tehnico-ştiinţifice efectuate la locul dispariţiei vor fi
cercetării la faţa locului a locuinţei minorei dispărute şi implementate în acest sistem, în vederea comparaţiilor
a verificărilor ulterioare întreprinse de organele de dactiloscopice ulterioare între aceste urme şi
poliţie, printre ipotezele formulate în cauză a fost şi impresiunile papilare ale persoanelor şi cadavrelor cu
aceea că dispariţia a avut loc ca urmare a unei identitate necunoscută introduse în sistem după data
agresiuni sexuale în timpul căreia victima ar fi decedat dispariţiei.
în mod accidental sau ar fi fost ucisă cu intenţie, iar
ulterior cadavrul a fost transportat într-un loc
necunoscut. Pentru verificarea acestei ipoteze, în
cercul de suspecţi a fost inclus şi numitul Ciobanu
Robert, în vârstă de 17 ani, domiciliat în acelaşi bloc cu
minora dispărută, care era bănuit şi de agresarea 1
Vasile Bercheşan – Cercetarea la faţa locului,
sexuală în cursul anului 2002 a doi minori în principal mijloc de probă în procesul penal, Editura
apartamentul său. În cursul lunii decembrie 2005, Little Star, Bucureşti, 2006, pag.10
cadavrul Larisei Chelaru a fost descoperit într-un 2
Vintilă Dongoroz şi colab. – Explicaţii teoretice ale
container de gunoi aflat în faţa blocului unde locuia. În Codului de Procedură Penală român, vol.II, Editura
urma cercetărilor a fost identificat autorul omorului, Academiei Române, Bucureşti, 1975, pag.169
acesta fiind numitul Ciobanu Robert, care a fost ulterior 3
Art.129, alin.1 din Codul de Procedură Penală al
condamnat la o pedeapsă de 20 ani închisoare pentru României
săvârşirea infracţiunii de omor deosebit de grav. 4
Vezi Emilian Stancu – Tratat de criminalistică
Activităţile desfăşurate cu ocazia efectuării cercetării (ediţia a III-a revăzută şi adăugită), Editura Universul
la faţa locului se consemnează într-un proces-verbal, Juridic, Bucureşti, 2004, pag.316; Vasile Bercheşan –
iar urmele, obiectele şi înscrisurile ridicate se sigilează op.cit., pag.20; Aurel Ciopraga - Criminalistica.
şi ambalează conform procedurii. Elemente de tactică, Universitatea „A.I. Cuza”, Iaşi,
De asemenea, după cercetarea locului faptei, Facultatea de Drept, ediţia 1986, pag.24-25
criminalistul trebuie să implementeze în sistem fişa tip 5
Ion Chipăilă, Cristian-Eduard etefan, Adrian
Imagetrak a persoanei sau a copilului dispărut, primită Dumitrescu, Alexandra Chipăilă – Urmărirea judiciară,
în format electronic de la poliţistul de investigaţii Editura MIRA, Bucureşti, 2007, pag.83
criminale, cu menţiunea „Copil dispărut” şi să 6
Art.26, pct.13 din Legea nr.218/2002 privind
completeze câmpul „Note” de la „reţineri deţinut”, cu organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române
detaliile referitoare la data, locul, ora şi împrejurările 7
Bujor Florescu – Curs de investigaţii criminale,
dispariţiei, precum şi detaliile referitoare la articolele de Editura Concordia, Arad, 2007, pag.363
îmbrăcăminte ori alte informaţii care pot fi valorificate 8
etefan Iancu, Bujor Florescu (coordonatori) şi
pentru soluţionarea cauzei. Va scana fotografia colectiv – Manual de bune practici privind modul de
copilului sau persoanei dispărute la o rezoluţie acţiune al poliţiei în cazurile copiilor dispăruţi sau
corespunzătoare pentru efectuarea potrivirii faciale, iar victime ale abuzurilor, traficului de persoane şi
în cazul când nu se poate obţine fotografia se va pornografiei infantile pe internet, Editura MIRA,
întocmi portertul vorbit9. Bucureşti, 2007, pag.14-15
Se vor efectua verificări privind copilul dispărut în 9
etefan Iancu, Bujor Florescu (coordonatori) şi
secvenţa destinată categoriei dromomani, precum şi în colectiv – op.cit., pag.16
baza de date cu copii dispăruţi implementaţi în sistem.

28 CRIMINALISTICA
IMPLICAREA CRIMINALIATILOR
ÎN EFECTUAREA INVESTIGĂRII UNUI
ACCIDENT DE TRAFIC RUTIER A DUS ÎN
MOD OPERATIV LA AFLAREA ADEVĂRULUI
Comisar-şef de poliţie EUGEN GOLDAN
şeful Serviciului criminalistic Bacău

This article wants to highlight the team work colaboration with specialists from other
institutions and also the intuition, perseverence and experience of the forensic staff in
identifying a vehicle involved in a traffic event, ended with the victim’s death.

A
ccidentul de trafic rutier este un domiciliu” cu umbrela în mână, încă nedesfăcută,
fenomen activ, în plină desfăşurare. De mergând pe partea stângă a carosabilului în direcţia de
la o zi la alta se ivesc noi probleme în mers spre Braşov. Cunoscuţii l-au văzut îndreptându-se
funcţie de numărul de autovehicule care este mereu spre casă cam “nehotărât”, găsind cam greu calea cea
în creştere, extinderea şi dezvoltarea căilor rutiere, mai dreaptă şi mai sigură.
dezvoltarea şi perfecţionarea mijloacelor de La orele 21,30, conducătorul unui autovehicul de
fabricaţie a maşinilor, creşterea vitezei, probleme marfă virează spre stânga intrând în curtea societăţii,
care necesită un studiu continuu şi aprofundat. după ce a acordat prioritate autovehiculelor care veneau
Circulaţia rutieră este un fenomen la a cărui din sens opus, dinspre Braşov. În timpul virajului, la
existenţă îşi aduc contribuţia mai multe elemente lumina farurilor observă o persoană întinsă pe marginea
componente dintre care cele mai importante sunt: carosabilului în zona parcării din faţa societăţii, în partea
omul, vehiculul, drumul şi legislaţia în domeniu sau dreaptă a porţii de acces.
care are influenţă asupra sa. O desfăşurare normală După ce intră în curte, înregistrându-se apoi în
a traficului rutier presupune existenţa unei tipologii registrul de la poartă, întreabă pe angajatul societăţii
determinate de relaţii între elementele componente. dacă a văzut persoana de pe marginea şoselei.
Perturbările apărute în interacţiunea dintre elemente Nedumerit de cele spuse, împreună cu conducătorul
constituie efectiv materializarea alterării relaţiilor auto, acesta a ieşit din curte văzând la rândul său
dintre factorii care contribuie la realizarea circulaţiei persoana respectivă zăcând într-o baltă de sânge. Nu a
rutiere ca fenomen dinamic al vieţii sociale. O parte mai rămas decât să anunţe poliţia.
dintre aceste evenimente negative – perturbări – La faţa locului s-a deplasat o echipă operativă
sunt denumite generic accidente de circulaţie constituită din cadre ale Poliţiei mun. Oneşti condusă de
rutieră. scms. Dăscălescu Vasile, şeful biroului poliţiei rutiere,
Pornind de la definirea accidentului ca fiind un însoţită de lucrătorul criminalist de serviciu ag. şef adj.
eveniment întâmplător şi neprevăzut care cauzează Bălbărău Adrian, care în urma primelor evaluări
o avarie sau aduce rănirea, mutilarea ori moartea efectuate, având în vedere aspectele din câmpul
unei fiinţe, constatăm că în accidentul de trafic rutier infracţional, au conchis că persoana în cauză (persoană
sunt implicaţi în general doi factori importanţi: care la momentul respectiv era cu identitate
autovehiculul şi omul în multiplele sale calităţi: necunoscută) este victima unui accident rutier.
conducător auto, pasager, pieton, biciclist etc. Imediat au fost alertate şi alte cadre din structura de
Aşa s-a întâmplat şi în seara zilei de 01.11.2007 pe poliţie rutieră, care împreună cu şeful Poliţiei mun.
str. Braşovului de pe raza mun. Oneşti, jud. Bacău. Era Oneşti, cms. şef. Moroşanu Emil, au organizat, în paralel
o seară târzie de toamnă cu ploaie măruntă care crea o cu cercetarea locului faptei, activităţi specifice de
atmosferă în stil bacovian. investigare pentru identificarea victimei, a potenţialilor
Numitul T.N., după ce a consumat băuturi alcoolice ca martori, având ca ţintă obţinerea de date care să ducă la
să-şi mai dreagă amarul, nevând un adăpost ca tot omul stabilirea modului în care s-a produs accidentul rutier şi
(locuia singur într-o baracă metalică lângă groapa de la identificarea potenţialului vehicul implicat în comiterea
gunoi a oraşului), se întorcea abătut spre “locul de acestuia.

CRIMINALISTICA 29
Cercetarea locului faptei s-a desfăşurat în condiţiile Toate aceste activităţi au fost monitorizate în
atmosferice specifice anotimpului de toamnă, pe timp permanenţă de la nivelul conducerii I.P.J. Bacău,
ploios, la lumina artificială a surselor folosite. activităţile criminalistice fiind verificate de către
Din perspectiva criminalistică, cunoaşterea locului conducerea serviciului de profil.
unde s-a consumat activitatea infracţională are Întrucât în urma investigaţiilor efectuate – inclusiv
importanţă, înainte de toate, pentru organizarea identificarea şi vizionarea înregistrărilor camerelor de
cercetării lui în vederea identificării şi fixării urmelor supraveghere ale staţiilor PECO ori ale altor societăţi
infracţiunii, a altor mijloace materiale de probă care pot fi aflate pe rutele prezumtive şi surprinse într-un interval
valorificate în scopul stabilirii adevărului. Cercetarea nu orar în care s-ar fi comis accidentul rutier - nu au rezultat
s-a rezumat numai asupra locului în care a fost găsit indicii clare pe baza cărora să se fi elaborat o ipoteză
cadavrul, ci s-a desfăşurat pe arii mult mai extinse, atât care să “stea în picioare” în ceea ce priveşte sensul de
în direcţia de mers spre Oneşti, cât şi în cea de mers deplasare a vehiculului implicat în accident, la sugestia
spre Braşov, de o parte şi de alta a carosabilului. şefului inspectoratului, cms. şef Alexa etefan, împreună
A doua zi, la lumină naturală, au fost reluate cu şeful biroului de investigare tehnico-ştiinţifică a locului
activităţile specifice, în paralel o altă echipă însoţită de faptei m-am deplasat la Poliţia mun. Oneşti unde am luat
cms.şef Unguru Viorel, şeful biroului criminalistic Oneşti, act de rezultatul cercetării la faţa locului, de concluziile
examinând împreună cu medicul legist victima. preliminare ale medicului legist. Totodată am examinat
Decesul victimei a fost violent, datorându-se stopului obiectele de îmbrăcăminte ale victimei, deplasându-ne şi
cardio-respirator instalat după multiple fracturi de craniu, la locul comiterii accidentului.
coaste şi coloană vertebrală, cu hemoragie După o evaluare făcută pe baza elementelor certe pe
subarahnoidială cerebrală şi cerebeloasă, rupturi care le aveam şi anume urmele identificate, modul de
viscerale şi hemoragie externă şi internă, consecutive dispunere a obiectelor şi fragmentelor de plastic
unui politraumatism prin accident de circulaţie rutieră. provenite de la vehiculul implicat în accident, am
Toate aceste leziuni de violenţă externe şi interne au conchis că acesta din urmă, un autovehicul de tonaj, se
legătură de cauzalitate directă cu decesul, stabilindu-se deplasa cel mai probabil din direcţia Braşov către mun.
totodată câteva zile mai târziu că victima prezenta şi o Oneşti lovind victima cu partea dreaptă – concluzie
alcoolemie de 2,30÷2,75 g 0/00 preliminară care contrazicea însă rezultatele verificărilor

ASPECTE FIXATE CU OCAZIA CERCETĂRII LOCULUI FAPTEI

30 CRIMINALISTICA
şi investigaţiilor efectuate în zonă. Era, de asemenea, CABINA UNUI MAN
posibil ca şoferul să nu fi avut cunoştinţă de producerea TGA QI LOCUL DE
accidentului, victima în momentul impactului aflându-se UNDE PROVIN
într-o poziţie semişezândă, fiind instabil pe picioare din FRAGMENTELE
cauza stării de ebrietate în care se găsea. ÎN LITIGIU RIDICATE
Pentru a certifica ori pentru a contrazice concluzia DE LA LOCUL
preliminară era absolut necesar să stabilim de la ce tip FAPTEI
de autovehicul provin fragmentele de plastic identificate
la faţa locului. O parte dintre acestea se îmbinau şi Examinările
alcătuiau o formă cât de cât aptă să ne ajute în acest efectuate au confirmat
demers al investigaţiei criminalistice. supoziţiile cu privire la
mecanismul
accidentului. Astfel, a
doua zi de la
terminarea cercetărilor
la faţa locului am
Fragmentul rezultat reuşit să stabilim tipul
din îmbinarea de autovehicul şi
fragmentelor ridicate totodată direcţia de
din câmpul infracţional deplasare. Din acest
cu ocazia cercetării şi moment verificările
recercetării efectuate specifice, filtrele,
controalele aveau un
obiectiv clar, fiecare
poliţist primind câte o
imagine a caroseriei.
Singura problemă era
dacă acesta se găsea
În acest sens, am preluat imaginile fragmentului de la momentul comiterii
plastic de culoare albă rezultat din îmbinarea unora dintre accidentului în tranzit,
fragmentele dispersate şi împreună cu şeful biroului de acest aspect fiind luat în calcul, verificările fiind efectuate
cercetare a locului faptei din cadrul serviciului cms. şef pe trasee extinse.
Horgan Gheorghi, am contactat câteva persoane cu Activităţile ulterioare au dat roade. La data de
cunoştinţe în domeniul construcţiilor de maşini. 07.11.2007 a fost depistat în trafic autovehiculul, marca
Una dintre persoanele contactate, văzând imaginea MAN TGA, care avea lipsă flapsul din dreapta barei de
fragmentului de plastic a afirmat cu certitudine că protecţie. De aici nu a
provine din flapsul din partea dreaptă a barei de protecţie mai lipsit decât un
a cabinei unui autovehicul marca MAN TGA. Pentru a pas. La solicitarea
demonstra cele afirmate a adus un flaps provenind de la organelor de poliţie,
bara de protecţie a unui astfel de autovehicul apoi ne-a patronul firmei,
invitat la garajul său unde existau două autovehicule de contactat telefonic, a
aceeaşi marcă. pus la dispoziţie
flapsul lăsat de
conducătorul auto la
reparat. Examinările
efectuate au confirmat
că fragmentele
ridicate de la locul
faptei provin de la
flapsul cu pricina, care
la rândul lui provine de
la vehiculul depistat în
trafic, chiar dacă
acesta fusese
ANSAMBLUL raparat prin folosirea
FRAGMENTELOR fibrei de sticlă.
ÎN LITIGIU
COMPARATIV CU Ca şi concluzie, munca în echipă, insistenţa,
FLAPS DREAPTA perseverenţa, intuiţia, experienţa şi-au spus
DE LA CABINA cuvântul.
UNUI MAN TGA

CRIMINALISTICA 31
IMPORTANŢA REALIZĂRII MODELELOR
DE COMPARAŢIE, ÎN CADRUL
C.T.S./EXPERTIZELOR DE NATURĂ
TRASEOLOGICĂ

Subcomisar de poliţie MAGHIAR PAVEL


Subcomisar de poliţie CIOBANU RAFAEL-EMIL
I.P.J. Covasna

„In the present article, the authors want to emphasize the importance of the way of
realizing the comparison patterns on such supports, almost similar to those on which
remained the evidence at the crime place and by the same mechanism, as being a
successful stage whithin all the examinations of traseologic nature”.

Î
n practica poliţienească, atunci când se suportului urmelor striaţii în litigiu.
cercetează infracţiuni de furt comise cu În perioada 30.01-01.02.2008, autori necunoscuţi au
ajutorul unor „instrumente de spargere”, intrat prin efracţie în trei case de vacanţă şi un magazin
cel mai frecvent întălnite sunt urmele de apăsare situate în localităţile Dalnic şi Moacşa, judeţul Covasna,
care mai sunt denumite şi urme de forţare. Acestea de unde au sustras bunuri, alimente şi bani. După câteva
sunt urme statice care reproduc în cele mai bune zile poliţiştii covăsneni au fost anunţaţi de colegii
condiţii construcţia exterioară a instrumentului harghiteni despre faptul că au identificat o persoană care
folosit şi sunt create de răngi, leviere, şurubelniţe prezintă asupra sa bani şi bunuri pe care nu le poate
etc. justifica. După identificarea acesteia în persoana numitului
Odată cu formarea urmelor de apăsare, se pot A.P., s-a stabilit că cel în cauză deţinea în bagaje printre
forma şi urme de frecare- alunecare, ca urmare a alte bunuri, un levier. În continuare s-a trecut la verificarea
forţării diferitelor obstacole întâlnite de infractor în cauzelor cu A.N. menţionate, stabilindu-se că în aceste
timpul comiterii unei fapte. Urmele striaţii rezultate cauze s-a folosit acest tip de instrument de spargere.
au un caracter dinamic şi conţin de regulă suficiente Prezentăm în continuare selecţii dintr-un raport de
elemente pentru identificarea obiectului creator. O constatare tehnico-ştiinţifică din cele patru întocmite şi
activitate foarte importantă în cadrul examinărilor etapele obţinerii modelelor de comparaţie. Modelele de
traseologice este crearea modelelor de comparaţie. comparaţie s-au realizat printr-o mişcare de comprimare-
Modelele de comparaţie se execută folosind frecare prin care s-a urmărit reproducerea cât mai fidelă
instrumentele cu care se presupune că au fost a muchiei frontale a tălpii levierului pe următoarele
create urmele în litigiu, în încercările efectuate
respectându-se pe cât posibil mecanismul prin care
acestea au fost create.
Pentru a se evita producerea unor modificări pe
părţile active ale instrumentelor de spargere este
bine ca la început, modelele experimentale să fie
create pe suporturi moi, cum ar fi plastilina, ceara
sau plumbul. Dacă rezultatul examinărilor
comparative este nesatisfăcător, se impune crearea
de modele de comparaţie pe un suport asemănător
din punct de vedere al caracteristicilor fizice.
Spre exemplificare, prezentăm o cauză penală
soluţionată de poliţiştii criminalişti covăsneni, în
care identificarea instrumentului s-a realizat numai
atunci când modelele de comparaţie s-au obţinut suporturi : plastilină, ceară, plumb.
folosind un suport cu caracteristici similare Foto 1. Modelul de comparaţie obţinut

32 CRIMINALISTICA
pe suport de plastilină.
Foto 2. Modelul de comparaţie obţinut

Foto
5. Detaliu
metric a
urmei în
litigiu.
Urma
de
pe suport de ceară.
Foto 3. Modelul de comparaţie obţinut
pe suport de plumb.

În final, după încercări repetate pe suporturile comprimare-frecare de pe şild conţine dâre şi striaţii
menţionate şi ilustrate mai sus, s-a reuşit obţinerea paralele, de lăţimi diferite şi este amplasată deasupra
modelului de comparaţie pe acelaşi tip de şild, ilustrat în orificiului corespunzător siguranţei tip yale. Aceasta
este dispusă transversal, oblic pe şild, şi este
formată prin detaşarea şi zgârierea vopselei, ca
urmare a acţiunii dinamice a instrumentului. Urma
redă proeminenţele unei zone a instrumentului
folosite ca punct de sprijin pentru formarea unei
pârghii, la forţarea uşii de acces.
Foto
6.
Levierul
metalic
foto 8, care prezintă striaţii comune cu urma în litigiu. pus la
Foto
4. eildul
pus la

dispoziţie.
dispoziţie.

CRIMINALISTICA 33
Levierul pus la dispoziţie nu conţine inscripţii de
identificare. Acesta are lungimea totală de 350 mm, zona
activă cu lăţimea de 35 mm este prevăzută cu o
despicătură centrală de formă unghiulară. Levierul este
prevăzut cu o talpă metalică de formă aproape pătrată
cu latura de 30 mm, sudată pe corpul levierului, folosită
ca punct de sprijin.
Foto 7. Detaliu al tălpii levierului.

NOUTĂŢI EDITORIALE

căile de atac în
DREPT CONTRAVENŢIONAL materie
contravenţională;
Recent, Editura SITECH din Craiova a scos de sub executarea
tipar manualul de Drept Contravenţional Ediţia a II-a sancţiunilor şi
revizuită şi actualizată cu ultimele reglementări reglementări
legislative în domeniu, avându-i ca autori pe lector univ. contravenţionale în
dr. Constantin Drăghici , conf. univ. dr. Adrian Iacob şi diferite domenii de
lector univ.dr. Victor Constantin Draghici, din cadrul activitate
Academiei de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza”. reglementate de legi
Autorii prezintă într-o succesiune logică si riguros speciale.
argumentate probleme privind Dreptul Recomandăm
Contravenţional ca ramură de drept, principiile sale această lucrare de
fundamentale, izvoarele şi legătura cu alte ramuri de mare actualitate nu
drept, normele şi suporturile juridice de Drept numai poliţiştilor, ci şi
Contravenţional. funcţionarilor publici
În capitolele următoare sunt abordate aspecte legate abilitaţi să constate şi să
de caracterizarea contravenţiei ca faptă antisocială, sancţioneze contravenţii
noţiunea, trăsăturile, elementele constitutive ale în diferite domenii de activitate. De asemenea, această
acesteia şi sancţiunile contravenţionale; cauzele care lucrare este utilă avocaţilor, precum şi magistraţilor care
înlătură caracterul contravenţional al faptei sau judecă plângerile îndreptate împotriva proceselor
răspunderea juridică a făptuitorului: procedura de verbale de constatare a contravenţiilor.
constatare a contravenţiilor; de aplicare a sancţiunilor; V. LĂPĂDUeI

34 CRIMINALISTICA
CONSIDERAŢII PRIVIND APRECIEREA
RAPOARTELOR DE EXPERTIZǍ
CRIMINALISTICǍ AI A CONSTATĂRILOR
TEHNICO-ATIINŢIFICE CA MIJLOACE
DE PROBǍ ÎN PROCESUL PENAL

Conf.univ.dr. GHEORGHE ALECU


Facultatea de Drept şi Administraţie Publică Constanţa

The conclusions of the technical and scientific reports as well as those of the expertise are
not compulsory for the law enforcement employees, nor for the judicial instances. These
individuals only check the conclusions of the given reports depending on the other evidence.
The full understanding of a technical and scientific report or of an expertise is a difficult
procedure which involves a multilateral examination of the concerned individuals. Throughout
the examination of the conclusions of the expertise, the individual needs to use his own
knowledge of this domain or research the information he shall need to use.

C
oncluziile rapoartelor de constatare examinate de specialist şi care au stat la baza
tehnico-ştiinţifică şi ale expertizelor concluziilor constatării sau expertizei.
fie că aparţin unui singur specialist Se va urmări dacă s-au dat răspunsuri la toate
sau expert, fie că exprimă consensul mai multor întrebările puse şi dacă răspunsurile sunt complete,
specialişti, nu sunt obligatorii pentru organele de dacă părţile au fost citate în cazul în care legea
urmărire penală sau pentru instanţele de judecată. prevede expres această obligaţie, precum şi dacă
opiniile separate sunt cuprinse în raport.
Aceste organe verifică concluziile rapoartelor Deficienţele constatate în cadrul acestei activităţi de
respective în funcţie de ansamblul probelor verificare formală pot antrena consecinţe diferite,
administrate în cauză. respectiv anularea expertizei, restituirea raportului
Aprecierea unui raport de constatare tehnico- pentru unele completări, dispunerea unui supliment de
ştiinţifică sau de expertiză judiciară este o operaţie expertiză sau a unei noi expertize.
dificilă, care trebuie să fie efectuată cu grijă deoarece Dacă organul judiciar apreciază că din punct de
supraaprecierea sau subaprecierea concluziilor poate vedere al regulilor procedurale raportul nu prezintă
conduce la soluţii eronate1. lipsuri, se va trece la etapa următoare, respectiv
O apreciere corectă a concluziilor acestor genuri de verificarea conţinutului propriu-zis al raportului de
rapoarte presupune o examinare multilaterală din constatare sau de expertiză.
partea organelor judiciare. În examinarea concluziilor Acest al doilea aspect al verificării expertizei sau
expertizei, organul judiciar va folosi propriile sale constatării tehnico-ştiinţifice va stabili dacă raportul
cunoştinţe de specialitate pe care le are sau se va corespunde exigenţelor de ordin logic şi ştiinţific şi
documenta în problemele respective. dacă este suficient de motivat.
Foarte importantă pentru verificarea rapoartelor de Se va verifica dacă expertul sau specialistul a folosit
constatare şi a expertizelor este verificarea lor sub pentru investigaţiile sale toate materialele necesare pe
dublu aspect: din punct de vedere al respectării care le putea avea la îndemână, aceasta constituind o
regulilor procedurale şi al conţinutului acestora. condiţie foarte importantă, iar neîndeplinirea ei
Cât priveşte primul aspect, se va verifica modul în conducând la desfiinţarea hotărârii judecătoreşti
care a fost numit expertul şi dacă nu există motive de deficitare sub acest aspect2.
recuzare care să nu fi fost observate. Tot astfel, se va Se vor verifica, de asemenea, metodele de lucru
avea în vedere dacă în raportul de constatare sau de folosite de specialişti şi experţi în cadrul investigaţiilor
expertiză este cuprinsă o descriere clară a elementelor de specialitate pe care le-au întreprins, examinându-se

CRIMINALISTICA 35
dacă s-au folosit metodele, datele şi
aparatele cele mai noi şi adecvate ale
ştiinţei şi tehnicii în domeniul respectiv3.
Acest lucru are importanţă deoarece
dă posibilitatea să se aprecieze justeţea
metodei de cercetare folosite, dar şi
pentru faptul că ajută la formarea
convingerii instanţelor de judecată cu
privire la corectitudinea concluziilor
finale.
Se va verifica logica raţionamentelor
pe care se bazează expertul,
urmărindu-se dacă s-a ajuns la
înţelegerea justă a faptelor care
necesită o explicaţie ştiinţifică.
În acest cadru, trebuie verificat şi
dacă răspunsurile specialiştilor şi ale
experţilor la întrebările puse nu se
contrazic. Se va urmări în cazul numirii
mai multor experţi dacă au aceeaşi
părere sau există şi păreri diferite.
O condiţie neapărat necesară pentru ca organul incompletă, conform art.124 al.1 din C.pr.pen. organul
judiciar să poată face aceste verificări, o constituie de urmărire penală sau instanţa de judecată dispune
motivarea corespunzătoare de către expert a efectuarea unui supliment de expertiză, fie de către
concluziilor sale. acelaşi expert, fie de către altul. Această măsură poate
În cazul expertizei medico-legale care ajunge la fi luată din oficiu de către organele judiciare sau la
concluzii contrare, este obigatorie obţinerea avizului cererea părţilor. Deci, în situaţiile în care se constată că
Comisiei superioare medico-legale, din cadrul investigaţiile de specialitate sunt incomplete, nu se
Institutului Naţional de Medicină Legală "Prof. Dr. Mina dispune o nouă expertiză, ci o completare a raportului
Minovici" Bucureşti. Obligativitatea rezultă din primei expertize dispuse în cauză.
prevederile art.24 din O.G. nr. 1/2000. Efectuarea unei expertize incomplete poate fi
Organele judiciare sau părţile, examinând raportul determinată de mai multe cauze, şi anume: organul
de expertiză, pot constata că acesta este judiciar nu a precizat suficient de clar cadrul expertizei
necorespunzător, prezentând neclarităţi sau lacune ale sau nu a pus la dispoziţia expertului toate materialele
efectuării investigaţiilor de specialitate, constând în necesare; părţile nu au dat expertului toate lămuririle
cercetări incomplete sau rezultate inexacte. care se impuneau; experţii au omis să întreprindă
În asemenea situaţii, organul judiciar trebuie să ia cercetări asupra uneia dintre problemele date spre
măsuri de remediere a situaţiilor necorespunzătoare, rezolvare sau le-au cercetat parţial4.
după cum urmează: Este recomandat ca suplimentul de expertiză să fie
• pentru rezolvarea unor neclarităţi, organul judiciar efectuat de acelaşi expert, dacă lipsurile ce s-au
poate chema pe expert pentru a da lămuriri; constatat nu-i sunt imputabile5.
• dacă expertiza este incompletă, organul judiciar Legile speciale au prevăzut, de asemenea, unele
poate solicita un supliment de expertiză; situaţii care ar putea conduce la efectuarea unui
• dacă concluziile expertului prezintă inexactităţi ori supliment de expertiză sau a unei noi expertize, de
expertiza trebuie anulată din diferite motive care nu pot aceea au stipulat obligativitatea exercitării controlului
fi remediate, se va dispune efectuarea unei noi asupra expertizelor înainte de a fi depuse la organele
expertize. judiciare6.
Temeiul legal al măsurilor care se pot lua de către O nouă expertiză poate fi dispusă atunci când
organele judiciare în cazul deficienţelor pe care le organul de urmărire penală sau instanţa de judecată
prezintă unele expertize se găseşte în dispoziţiile are îndoieli cu privire la exactitatea concluziilor
articolelor 124 şi 125 din C.pr.pen. raportului de expertiză. În astfel de situaţii se dispune
Cu privire la chemarea expertului pentru lămuriri, anularea primei expertize (art. 197 din C.pr.pen.).
C.pr.pen. în art. 124 al.2 prevede: "când se socoteşte În ce priveşte situaţiile care ar putea crea îndoială
necesar, se cer expertului lămuriri suplimentare în scris cu privire la exactitatea concluziilor, acestea pot fi
ori se dispune chemarea lui pentru a da explicaţii multiple: când din cuprinsul raportului de expertiză
verbale asupra raportului de expertiză". rezultă că expertul nu a folosit cele mai adecvate
În acest caz, ascultarea expertului se face potrivit metode ştiinţifice în efectuarea lucrărilor, când apar
dispoziţiilor referitoare la ascultarea martorilor. În evidente îndoieli cu privire la competenţa,
art.124 al.3 se prevede că lămuriri suplimentare se pot conştinciozitatea sau obiectivitatea expertului, când
cere în scris şi serviciului medico-legal, laboratorului de între concluziile expertizei şi majoritatea celorlalte
expertiză criminalistică ori institutului de specialitate probe efectuate în cauză există o contradicţie
care a efectuat expertiza. Dacă expertiza este flagrantă etc.

36 CRIMINALISTICA
Noua expertiză se dispune pentru lămurirea În materia constatărilor tehnico-ştiinţifice şi a
aceloraşi probleme care au format obiectul cercetării expertizelor nu există reglementări proprii cu privire la
iniţiale. Această nouă expertiză se dispune de către nulitate, fiind aplicabile dispoziţiile de drept comun
organul judiciar din oficiu sau ca urmare a cererii cuprinse în art.197 din C.pr.pen.
părţilor, apreciate ca întemeiată. În cazul celorlalte încălcări, respectiv a unor norme
Rezultatul verificării concluziilor rapoartelor de cu caracter dispozitiv, acestea pot fi invocate numai de
constatare tehnico-ştiinţifică ori ale expertizelor poate partea interesată şi numai dacă s-a adus vreuneia
conduce la existenţa unei perfecte concordanţe între dintre părţi o vătămare care nu ar putea fi înlăturată în
aceste concluzii şi cele care pot fi trase din ansamblul alt mod.
probelor adunate în cursul urmăririi penale sau al Profesorul Traian Pop subliniază în lucrarea "Drept
cercetării judecătoreşti. În acest caz, raportul de procesual penal" că "expertiza, ca orice activitate
constatare sau de expertiză este confirmat. omenească, este susceptibilă de erori şi abuzuri,
Verificarea poate avea însă ca rezultat precizând că erorile pot proveni din ignoranţă sau
neacceptarea concluziilor, datorită faptului că superficialitate, iar abuzurile din parţialitate, interes şi
cercetările organului de urmărire penală sau ale vanitate", dar că nu este corect a generaliza acest
instanţei de judecată au condus la aflarea de elemente lucru. Tot domnia sa, arată că la expert posibilitatea de
probatorii noi care pun într-o altă lumină datele eroare este mai mare (ca şi tentaţia de abuz), decât la
anterioare pe care se sprijină constatarea sau martor, deoarece o mărturie poate fi verificatǎ prin
expertiza7. confruntarea cu alte mărturii, martorul având mai puţină
Alteori, verificarea rapoartelor de constatare sau de independenţă decât expertul care are la îndemână
expertiză poate conduce la constatarea că persoanele argumente ştiinţifice şi tehnice mai greu de verificat10.
însărcinate cu efectuarea acestora au procedat Faţă de progresul ştiinţei şi tehnicii, constatările
necorespunzător cunoştinţelor de specialitate sau nu tehnico-ştiinţifice, expertizele judiciare s-au impus de la
au folosit metodele sau mijloacele cele mai indicate sine ca mijloace de probă, iar în ceea ce priveşte
pentru a ajunge la concluzii precise, temeinice. erorile care pot conduce la nulitatea lor s-au adus multe
În astfel de situaţii rapoartele de constatare sau de îmbunătăţiri în timp.
expertiză şi concluziile lor vor fi infirmate. Infirmarea Faptul că în aprecierea finală a probelor organul
concluziilor nu trebuie să fie făcută decât motivat, judiciar nu este obligat să dea o soluţie în conformitate
arătându-se în ce constau insuficienţele acestora. cu concluziile specialistului sau ale expertului, cât şi
Aşa cum am mai arătat, de mai multe ori concluziile posibilitatea efectuării unui supliment de expertiză sau
constatărilor şi ale expertizelor au fost reţinute ca unice a unei noi expertize, evidenţiazǎ libertatea organelor
probe în lipsa altor probe concludente, fără ca judiciare de a aprecia valoarea mijloacelor de probă.
temeinicia hotărârilor judecătoreşti să fie pusă la
îndoială, ceea ce reflectă valoarea ştiinţifică şi forţa
probantă a lucrărilor prezentate. În acelaşi sens, în
literatura de specialitate penalǎ şi procesual penalǎ s-
au pronunţat mai mulţi specialişti8. 1
Gh.Alecu, “Criminalistică. Noţiuni teoretice şi
Aceeaşi situaţie este întâlnită şi în cazul rapoartelor practice”, Ed.Europolis, Constanţa 2004, p.52.
de constatare ori al expertizelor care pronunţă concluzii 2
Cârjan L. „Compendiu de criminalistică“, Ed.
cert negative ori de probabilitate. Fundaţiei „România de Mâine“, Bucureşti 2004, pp.
Caracterul probabil al concluziilor unor expertize 304-305.
judiciare ori constatări tehnico-ştiinţifice este 3
Mihuleac E. „Expertiza judiciară“, Ed. etiinţifică,
consecinţa unor factori obiectivi, cum ar fi lipsa unor Bucureşti, 1971, p. 275.
metode şi tehnici adecvate de cercetare a problemelor 4
Alecu Gh., “Criminalistică.Curs Universitar”,
care se pun în cauza respectivă, volumul redus al Ed.Ovidius University Press, Constanţa 2004, p.462.
materialului prezentat pentru examinare cât şi a unor 5
Le Clere M. „Manuel de police tecnique“, Ed.
factori subiectivi cum ar fi săvârşirea unor greşeli în Police Revue, Paris 1974, pp. 72-73.
cercetarea locului faptei şi pe care organele judiciare 6
Ordonanţa Guvernului României, nr. 1/2000,
le-au sesizat şi au dispus măsuri corespunzătoare. privind organizarea activităţii şi funcţionarea instituţiilor
Baza concluziilor probabile este constituită de medicină legală, publicată în Monitorul Oficial al
totdeauna pe date faptice certe, stabilite în mod corect României, nr. 22/2000.
şi obiectiv şi pe o motivaţie ştiinţifică a situaţiilor care 7
E.Mihuleac, op.cit., p. 280.
nu au permis o certitudine. Mai mult decât atât, se 8
Gr.Theodoru, L.Moldovan, “Drept procesual
poate afirma că în locul unor concluzii categorice, penal”. Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1979,
nefundamentate ştiinţific, sunt preferabile concluziile p. 156 // Gh. Nistoreanu, Al. Boroi, Drept penal şi
probabile, bazate pe date obiective şi coroborate cu procesul penal, Ediţia a III-a, Ed. All Beck, Bucureşti,
alte mijloace de probă, care permit stabilirea adevărului 2004, p. 421// I. Griga, “Drept procesual penal”. Ed.
în procesul penal. Oscar Print, Bucureşti, 2004, p. 310.
Denumirea de "concluzie probabilă" folosită în 9
A.Frăţilă, Gh.Păşescu, “Expertiza criminalistică a
România este utilizatǎ şi în alte ţări, din aceleaşi semnăturii”Ed.Naţional, Bucureşti 1997, p. 156.
considerente obiective prezentate mai sus9. 10
T.Pop, “Curs de Criminologie”, Cluj, 1928, p. 343.

CRIMINALISTICA 37
DE LA FURT DE LEMNE LA ...
TENTATIVĂ DE OMOR
Procuror VIOREL GAVRA,
Parchetul de pe lângă Tribunalul Bihor
Subcomisar de poliţie COSTEL POPA,
Serviciul Criminalistic al I.P.J. Bihor

The authors present a case of attempted murder, committed in Bihor County.


The main aspects of the crime scene are presented.

O
morul este prima faptă incriminată de provocate de ardere pe latura nordică. Geamurile
Codul Penal din suita celor comise cu locuinţei situate pe laturile de est, sud şi nord, uşa de
intenţia de a suprima viaţa victimei. acces situată la est erau distruse, ca şi partea nord-
Art. 176, alin. 1, lit. „b” din C.P. defineşte omorul estică a terasei locuinţei şi o parte din acoperiş. La o
deosebit de grav ca săvârşit asupra a două sau mai distanţă de aproximativ 3 m de latura estică s-a găsit

A
multor persoane, sancţiunea prevăzută fiind detenţia tractorul părţii vătămate, prezentând urme de tăiere la
pe viată sau închisoarea de la 15 la 25 ani. Tentativa anvelopele roţilor, iar în partea superioară a acestuia s-
se pedepseşte. au găsit fragmente de ţigle şi plăci onduline provenind
rt. 217 alin. 1 din C.P. stipulează din acoperişul distrus al locuinţei.Tractorul a fost
infracţiunea de distrugere astfel: manipulat de către autori, din partea nordică a imobilului
distrugerea, degradarea ori aducerea şi deplasat 40 m, distrugând terasa în partea nord-
în stare de neîntrebuinţare a unui bun aparţinând vestică, loc de unde a fost scos de către partea
altuia sau împiedicarea luării măsurilor de vătămată, pentru a se evita amploarea incendiului şi
conservare ori de salvare a unui astfel de bun, distrugerea sa.
precum şi înlăturarea măsurilor luate. O formă Lângă partea nordică a locuinţei s-a găsit un recipient
agravantă este prevăzută în alin. 4 al articolului, în din plastic, carbonizat, cu miros de carburant, ridicat în
situaţia în care distrugerea, degradarea ori aducerea vederea efectuării de expertize fizico-chimice.
în stare de neîntrebiunţare se săvârşeşte prin În locuinţă, respectiv terasă, hol, bucătărie şi cameră,
incendiere, explozie ori prin orice alt mijloc şi dacă s-au găsit fragmente de stinghii din lemn provenind din
rezultă pericol public. terasa distrusă.
De la faţa locului s-au ridicat urme biologice şi urme
În ziua de 3 mai 2008, în jurul orei 02, prin Serviciul papilare de pe stinghiile din lemn găsite în locuinţă. S-au
112, Postul Poliţie Tileagd a fost sesizat de către I.I. din ridicat 5 urme papilare, trei fiind apte în procesul de
Tileagd, str. Viilor, nr 1, tehnician silvic, despre faptul că identificare criminalistică.
AN, prin incendiere şi distrugere, le-au pus viaţa în În urma comparaţiilor dactiloscopice efectuate în
pericol lui şi părinţilor săi, în locuinţa de domiciliu. Sistemul AFIS 2000, s-a stabilit că o urmă papilară a
Incendiul a fost stins de către părţile vătămate prin fost creată de către numitul D.V. din Tileagd.
mijloace proprii. Prelevîndu-se impresiunile papilare ale persoanelor
La faţa locului s-au deplasat lucrători ai P.P. Tileagd incluse în cercul de suspecţi şi efectuându-se
care au luat măsuri pentru înlăturarea pericolului, comparaţii dactiloscopice s-a stabilit că celelalte două
conservarea locului faptei şi au efectuat primele urme papilare ridicate cu ocazia CFL au fost create de
investigaţii. către numiţii D.S. şi C. G-F din Tileagd. S-a reuşit astfel
În vederea efectuării cercetării la faţa locului, s-a să se probeze participarea la comiterea infracţiunilor, pe
deplasat o echipă complexă, condusă de către procuror baza urmelor papilare, a trei dintre cei patru autori. Cele
Gavra Viorel şi compusă din cms. şef Ursuţa Cantemir, patru persoane erau cunoscute de către poliţişti şi de
adjunct şef I.P.J. Bihor, cms. eerfezeu Nicolae, şeful către lucrătorul silvic ca fiind sancţionaţi pentru
Serviciului Criminalistic, scms Popa Costel şi agent şef infracţiuni silvice şi având o stare conflictuală pe acest
Silaghi Dumitru conductor câine urmă şi cms. Laza fond cu lucrătorul silvic.
Gheorghe de la Serviciul de investigaţii criminale. S-au întocmit R.C.T.S .dactiloscopice, însuşite de
Imobilul unde se reclama comiterea actelor de către instanţa de judecată, folosite la documentarea
distrugere şi violenţă este situat la liziera unei păduri, activităţii infracţionale şi la emiterea de mandate de
fiind mărginit de aceasta din trei părţi-la vest, sud şi est. arestare preventivă pentru autori. În sarcina acestora s-
S-a constatat că spaţiul de locuit prezintă distrugeri au reţinut săvârşirea infracţiunilor de distrugere cu

38 CRIMINALISTICA
Aspecte din planşa foto efectuată cu ocazia cercetării la faţa locului (C.F.L.)

Foto 1- 4: Locuinţa situată în Tileagd, str. Viilor, nr. 1 şi distrugerile cauzate de incendiu pe latura nordică.

Foto 5-6. Latura nord-estică a terasei, distrusă prin deplasarea tractorului


şi locul unde a fost găsit tractorul având anvelopele roţilor tăiate

Foto 7: Uşa forţată

CRIMINALISTICA 39
Foto 8-9: Ferestrele
distruse ale locuinţei.

Foto 10-14: Fragmente de stinghii din


lemn, provenind din terasa distrusă (de
pe care s-au ridicat urmele papilare).

40 CRIMINALISTICA
Foto 15-17: Cele trei urme papilare apte pentru procesul de identificare
criminalistică, ridicate de pe stinghiile din lemn cu ocazia CFL.

CONSIDERENTE DESPRE RELAŢIA


EXPERT NUMIT - EXPERT PARTE!
Ing. MIRCEA FIERBINŢEANU – expert judiciar

The author of the article presents a few theoretical and practical aspects

P
of the relation between the public and private expert.

ractica elaborării expertizelor conduce prin Legea nr. 156/2002 referitoare la expertiza judiciară
uneori la atâtea subiecte controversate, şi extrajudiciară, cât şi Ordonanţa Guvernului României
încât uneori acestea se transformă în pure nr. 75/24.08.2000, aprobată prin Legea nr.
abuzuri, care, în cauzele judiciare, pot provoca mari 488/11.06.2002, referitoare la expertizele criminalistice,
neajunsuri în procesul de justiţie, care se pot solda, de statuează în mod expres dreptul părţilor interesate de a
cele mai multe ori, cu nerespectarea procedurilor, iar în solicita participarea la efectuarea expertizei pe cheltuiala
consecinţă motive de recurgere la alte instanţe sau lor şi a unui expert sau specialist nominalizat de ele, că
denigrarea justiţiei deformând imaginea magistraţilor. expertul parte participă la efectuarea expertizei dispuse
Dacă în domeniul expertizei judiciare dreptul părţilor de către organul judiciar şi expertului numit conlucrează
de a apela la un expert recomandat sau specialist se cu cel recomandat de către părţi.
respectă cu relativă exactitate, trebuie să recunoaştem Mai mult, C.p.p., la art. 119-122, stabileşte modul
că, în domeniul expertizei criminalistice acest drept este cum expertul parte are acces la dosar şi cum trebuie să
desconsiderat complet. fie întocmit un raport de expertiză, mai precis atunci
În cauzele penale, expertiza judiciară şi criminalistică când sunt mai mulţi experţi sau dacă sunt deosebiri de
este reglementată prin Codul de procedură Penală, art. păreri. Opiniile separate sunt consemnate în cuprinsul
54, 116-125, 190, 319 şi 327. Părţile pot fi asistate de un raportului de expertiză sau într-o anexă.
expert, recomandat de către acestea, care să participe la Dacă în domeniul unei expertize judiciare acest lucru
efectuarea expertizei, precum şi a modului de conlucrare se respectă, în sensul că expertul numit colaborează cu
a expertului numit cu cel recomandat de către părţi, în expertul parte şi elaborează un singur raport de
conformitate cu Decizia Curţii Constituţionale nr. expertiză sau expertul parte îşi exprimă opinia separat,
143/05.10.1999, publicată în Monitorul Oficial al dar referitor la raportul de expertiză întocmit de către
României partea I nr. 585/30.11.1999. expertul numit, în domeniul expertizei criminalistice, care
Decizia menţionată, definitivă şi obligatorie, are ca la momentul actual se realizează numai prin Institutul
efect înlăturarea din legislaţie a dispoziţiei declarate Naţional de Expertize Criminalistice (INEC) şi Institutul
neconstituţionale, efect asemănător celui produs de de Criminalistică, primul subordonat Ministerului
abrogare, dar cu putere numai de la data publicării în Justiţiei, iar al doilea subordonat Inspectoratului General
monitorul oficial. Atât normele speciale în materie, al Poliţiei Române – a se vedea monopolul de stat în
Ordonanţa Guvernului României nr. 2/2000, aprobată domeniu - ca şi cum în România nu ar exista cadre şi

CRIMINALISTICA 41
specialişti la nivelul experţilor criminalişti privaţi cu vastă Numai după studierea tuturor acestor date cuprinse
experienţă în domeniile lor, lucrurile stau altfel. în documentele amintite mai sus, expertul poate trece la
Dar să ne explicăm. INEC nu permite accesul prelucrarea tuturor datelor, cu respectarea legislaţiei şi a
expertului parte la dosarul cauzei, exercitând un procedurilor în vigoare, după tipicul cunoscut, practicat
embargou total asupra dosarului, după care elaborează şi publicat în buletinele informative publicate în acest
expertiza în cauză, apoi expediază atât dosarul, cât şi sens. Organul judiciar este competent să stabilească
expertiza respectivă la organul judiciar. Se pune dacă în cauză este necesară o expertiză tehnică
următoarea întrebare: dacă organul judiciar este din judiciară sau criminalistică, iar pentru a le delimita le vom
Satu Mare, iar expertiza se dispune a se efectua de invoca conţinutul juridic.
către INEC, iar expertul recomandat de parte este din Expertiza judiciară are menirea de a reconstitui
Bucureşti, cum ia acesta la cunoştinţă de conţinutul dinamica producerii accidentului rutier, stabilind viteza
expertizei? Ducându-se la Satu Mare, în această situaţie iniţială a autovehiculului şi cea limită sub care se putea
îngreunându-se mersul procedural al sistemului judiciar? evita producerea unui accident în anumite condiţii
Desigur că aici este cazul unui abuz, care se poate concrete de trafic rutier şi meteorologice. Expertul tehnic
elimina prin răspunsul la o altă simplă întrebare: care judiciar stabileşte starea tehnică a autovehiculului şi a
este temeiul legal prin care INEC nu asigură accesul la sistemelor acestuia, dacă au prezentat ori nu defecţiuni
dosar şi nu elaborează o singură expertiză, împreună cu anterior producerii accidentului şi dacă acestea puteau fi
expertul parte sau cu specialistul? Răspunsul este unul cauza producerii lui în funcţie de datele referitoare la
singur: nu există niciun temei legal! Atunci în această caracteristicile tehnice ale vehiculului, drumului şi starea
situaţiune se impune emiterea unui act normativ prin psiho-motorie a şoferului.
care să se statueze aceste comportamente, după Expertiza criminalistică are un aport deosebit în
părerea autorului cel mai potrivit fiind un ordin al clarificarea unor împrejurări privind producerea
Ministrului Justiţiei. accidentului rutier şi identificarea autovehiculului, a
Am amintit mai sus că în materie penală dreptul la persoanei vinovate, îndeosebi în ipoteza părăsirii locului
expert parte se exprimă în două tipuri de expertize: accidentului, în funcţie de urmele de frânare rămase pe
expertiza tehnică judiciară şi expertiza criminalistică. În partea carosabilă, a peliculelor de vopsea, a unor resturi
această situaţie se impune să delimităm cele două tipuri desprinse din caroserie, a urmelor biologice lăsate de/pe
de expertize, chiar cu riscul că ne repetăm faţă de alte corpul victimei, conducând astfel la identificarea
articole sau opinii scrise în diferite publicaţii. vehiculului antrenat în accident. Aici este de menţionat o
Tot în materie penală, fiind acţiune de cercetare carenţă a Ordonanţei Guvernului României nr.
penală sau de începere a urmăririi penale, dosarul 75/24.08.2000, prin care, în cadrul art. 2, punctul 2), se
cauzei trebuie să conţină toate datele care se referă la precizează specialităţile expertului criminalist ”expertiza
cauză – în speţă producerea unui accident cu vătămare criminalistică în accidentele de trafic” care dă naştere la
corporală sau decesul de persoane. Pentru ca expertiza întrebări, precum: Ce fel de trafic? Trafic de droguri,
să răspundă la întrebările formulate de către organul de trafic de influenţă sau trafic de circulaţie cu menţionarea
cercetare penală, dosarul trebuie să conţină de regulă domeniului: rutier, rulant, aerian sau naval! Este
următoarele documente: interesant de ştiut cum a fost posibil ca un grup de
ingineri în specialitatea autovehicule rutiere, care
• ordonanţa cu numirea expertului şi cu obiectivele activează ca experţi criminalişti, să primească
expertizei; competenţă în specialităţile trafic material rulant, trafic
• chitanţa de achitare a onorariului de expert; aerian, trafic naval şi traseologie fiind publicaţi în
• proces-verbal de cercetare la faţa locului; Monitorul Oficial partea a IV-a nr. 678/27.02.2006. S-au
• schiţa cu locul producerii accidentului; respectat în acest sens prevederile legale în domeniu?
• planşele fotografice de la locul accidentului; Categoric nu!
• declaraţiile părţilor, ale tuturor martorilor oculari şi Administrarea expertizei şi a felului acesteia
asistenţi, ale urmaşilor decedatului (dacă este cazul); constituie un proces complex, în care momentul
• declaraţiile participanţilor la trafic; dispunerii efectuării ei nu este decât începutul, fiind
• copie de pe certificatul de înmatriculare sau cartea urmat de o serie de alte operaţiuni care se termină cu
de identitate a autovehiculului; aici este necesar să depunerea şi aprecierea raportului de expertiză. Toate
facem o paranteză şi să amintim că expertului trebuie să aceste operaţii nu sunt lăsate la voia întâmplării, legea
ştie dotările opţionale (ABS, EDS etc.), pentru edificarea reglementându-le cu grijă, iar organul judiciar având
expertului de ce autovehiculul nu a descris în traiectoria sarcina să desfăşoare un rol activ în diferitele etape.
sa urme de frânare; Aceasta nu înseamnă însă că libertatea tehnică sau
• buletin de stabilire a alcoolemiei cu procesul-verbal ştiinţifică a expertului sau drepturile părţilor ar suferi
de recoltare; îngrădiri. Ţinând seama de drepturile expertului şi ale
• raportul medico-legal sau necropsia; părţilor, organul judiciar are misiunea numai să observe
• certificat de deces (dacă este cazul); şi să îndrume întreaga operaţiune de administrare a
• procesul-verbal de verificare a stării tehnice; expertizei, atât în procesul civil, cât şi penal, pentru ca
• dovezi de efectuare a unor experimente judiciare, totul să se desfăşoare conform prevederilor legii, în
dispuse de către organul de cercetare penală, cu vederea obţinerii unor concluzii obiective şi corect
prezenţa obligatorie a acestuia; fundamentate din punct de vedere al specialităţii.
• copie de pe fişa de internare şi foile de observaţie În ceea ce priveşte participarea părţilor la
medicală; efectuarea expertizei în materie penală, organul
• citaţii, dovezi de convocare, dovezi referitoare la judiciar este acela care apreciază necesitatea ei,
luarea la cunoştinţă a unor drepturi ca: apărător, expert stabilind acest lucru prin ordonanţă şi comunicând
parte etc. părţilor termenul la care sunt chemate pentru a li se

42 CRIMINALISTICA
aduce la cunoştinţă obiectivele expertizei. de la părţi sau de la martori şi nici calitatea încheierii
În materie civilă, conform art. 208 din codul de unor procese-verbale care să fie semnate de către
procedură civilă, dacă pentru expertiză este nevoie de o acestea. Singura excepţie care poate exista este o
lucrare la faţa locului, ea nu poate fi făcută decât după constatare tehnică la un atelier service, dar numai cu
citarea părţilor prin carte poştală recomandată cu participarea ambelor părţi şi cu prezenţa unui cadru de
dovadă de primire, cu indicarea zilelor şi orelor când răspundere din atelierul respectiv.
începe şi continuă lucrarea. Îndatorirea de a Deşi într-un dosar toate probele sunt considerate
încunoştiinţa părţile în modul sus-arătat îi revine egale, expertizei i se acordă, in abstracto, o autoritate
expertului care va trebui să anexeze la raportul de deosebită, dat fiind fundamentul său ştiinţific, dar în
expertiză dovada îndeplinirii acestei obligaţii. practica lucrărilor este considerată ca oricare alt mijloc
Odată îndeplinite formalităţile descrise anterior, de probă. Nu se recunoaşte deci expertizei o forţă
expertul întocmeşte lucrarea, care constituie punctul probantă absolută, raportul de expertiză fiind lăsat la
personal de vedere al cauzei, care nu poate fi avizat, libera apreciere a organului judiciar, în conformitate cu
modificat sau cenzurat sub aspectul conţinutului ştiinţific. principiul aprecierii probelor potrivit ultimei convingeri a
Dacă organul judiciar, după ce examinează lucrarea, judecătorului, bazat pe conştiinţa sa juridică solidă.
consideră că aceasta este necorespunzătoare, prezintă Se face însă distincţie: unele menţiuni cuprinse în
vădite neclarităţi, lacune sau contraziceri, are facultatea raportul de expertiză (precum: data pe care o poartă
să aprecieze necesitatea unor îndreptări în cazul raportul, arătarea cercetărilor efectuate, constatările
cererilor făcute de una dintre părţi. proprii pe care expertul le-a făcut cu acest prilej,
Situaţiile necorespunzătoare care se pot constata, în declaraţiile părţilor date în faţa expertului) fac dovada
momentul depunerii raportului de expertiză, precum şi înscrierii în fals. Acest lucru este posibil, întrucât
măsurile care se pot lua sunt următoarele: menţiunile respective se referă la împrejurări de fapt
• raportul de expertiză poate prezenta neclarităţi, privind obiectul expertizei, constatate de expert, în
deficienţă care urmează a fi reparată prin chemarea cadrul activităţii pe care o desfăşoară în calitatea sa de
expertului pentru a da lămuriri; delegat al organului judiciar. În ceea ce priveşte restul
• expertiza poate fi efectuată în mod incomplet, raportului de expertiză (răspunsurile la întrebările puse
lacună care urmează a fi acoperită pe calea întregirii expertului, precum şi concluziile finale ale cercetărilor
expertizei printr-un supliment de expertiză; sale de specialitate pe care el le-a întreprins), acesta va
• concluziile expertului pot prezenta inexactităţi sau fi supus liberei aprecieri a organului judiciar.
expertiza trebuie anulată pentru neobservarea formelor Deci organul judiciar nu este legat de concluziile
legale în efectuarea ei, situaţii care nu pot fi remediate raportului de expertiză, care pot fi combătute prin
decât printr-o nouă expertiză. Concluziile expertului nu celelalte probe din dosarul cauzei. Dar, în acelaşi timp,
pot fi considerate drept o “hotărâre ştiinţifică”, deoarece nu poate fi atribuită expertului o părere pe care n-a emis-
fie că expertiza are ca obiect cercetarea tuturor o sau alte constatări decât cele făcute.
problemelor cauzei sau numai o parte dintre ele ori o Organul judiciar are facultatea, în virtutea dreptului
singură problemă, expertiza nu le rezolvă din punct de său de liberă apreciere a probelor, de a lua sau nu în
vedere juridic, aşa cum o va face organul care ordonă considerare concluziile raportului de expertiză,
expertiza, ci numai din punctul de vedere al unei anumite independent de faptul că lucrările expertizei au fost
ştiinţe a tehnicii. efectuate de unul sau mai mulţi experţi, care au avut sau
Urmare a numirii ca expert, acesta are obligaţia de a nu o opinie comună.
studia dosarul cauzei, de a culege informaţiile necesare Revenind la expertizele criminalistice elaborate de
de la faţa locului – dacă este cazul – de a asculta părţile către experţii criminalişti din INEC, prin care nu s-a dat
– dacă este cazul – să analizeze autovehiculul în cauză, posibilitatea experţilor parte să conlucreze cu cei
iar dacă dosarul nu conţine detalii suficiente care ar desemnaţi, (în timp ce onorariul pentru expertul
putea fi oferite prin aducerea unei completări care de recomandat de parte se virează în contul INEC), se mai
regulă stă în obligaţia instrumentării cauzei, atunci poate naşte o altă întrebare foarte importantă: au forţă
cere acest lucru. probantă aceste expertize criminalistice în sistemul
În cauzele penale, expertul nu va lua legătura cu judiciar? Răspunsul este: categoric nu! Mai mult, aceste
părţile din dosar, decât numai cu încuviinţarea organului expertize mai sunt lovite de nulitate absolută, din cauza
de cercetare penală şi în prezenţa acestuia. În cauzele nerespectării procedurilor constituţionale privind
civile, expertul este obligat să convoace părţile, aceasta drepturile fundamentale ale omului, susţinute de către
constituind o obligaţie procedurală fără de care expertiza Decizia nr. 143/05.10.1999 a Curţii Constituţionale.
poate fi anulată. Expertul este competent să fixeze data,
ora şi locul convocării, cu condiţia ca să existe un timp Întorcându-ne la fondul problemei, putem
suficient pentru primirea cărţii poştale recomandate pe conchide cum se poate încălca un drept la apărare al
circuitul poştal. În cazul în care una sau ambele părţi nu
se prezintă la convocare, expertul poate întocmi uneia dintre părţi printr-o simplă măsură arbitrară,
lucrarea, cu menţionarea lipsei respective, sau poate abuzivă şi nelegală de către un institut naţional care,
efectua o nouă convocare, după care dacă are date pe lângă faptul că nu aplică legea, se mai bucură şi
suficiente poate întocmi expertiza în mod ipotetic. de “calitatea” că nu este neutru, ci din contră, este
Informaţiile, explicaţiile sau elementele referitoare la subordonat Ministerului Justiţiei. Ne mai întrebăm
lămurirea cauzei trebuie să fie menţionate în raportul de cum pot avea experţii din cadrul INEC calitatea de
expertiză, fără tendinţe de părtinire, acestea devenind funcţionari publici. Aici trebuie să se schimbe ceva.
probe numai atunci când vor fi confirmate de ambele
părţi. Expertul nu are competenţa juridică să ia declaraţii

CRIMINALISTICA 43
SPECIALIZAT ÎN NODURI CRIMINALE

Procuror ALEXANDRU BOGDAN GEORGESCU


Avocat MIHAELA IRINA CONSTANTINESCU
Prof. VASILE LĂPĂDUQI

The article presents a murder case committed in Bucharest in 2007, the

E
murderer used a particular method for strangling the victim.

voluţia societăţii contemporane


scoate în relief creşterea fără
precedent a actelor de violenţă care au
devenit tot mai periculoase pentru societate. Viaţa
cotidiană ne oferă situaţii conflictuale de natură
diversă, a căror finalitate produce, întotdeauna,
urmări care se concretizează în violentări fizice sau
morale, de intensităţi diferite, comune în cele mai
diferite medii.
Omorul este infracţiunea cea mai gravă
îndreptată împotriva vieţii şi constă în uciderea unei
persoane. Criminalii sunt persoane greu de evaluat,
minţi întortocheate şi mai perverse decât şi-ar
imagina cineva.
În aflarea adevărului cu privire la faptele comise
de criminali, organele judiciare folosesc metode şi
mijloace tehnico-ştiinţifice de investigare a realităţii,
reguli tactice stabilite pentru efectuarea unor acte
premergătoare, precum şi activităţi metodologice
privind investigarea infracţiunilor de omor. Alături de
alte acte de urmărire penală care contribuie la Fig. 1
realizarea scopului procesului penal, cercetarea la
faţa locului este o activitate foarte importantă, prin medicul legist, ofiţeri aparţinând serviciului omoruri,
care se realizează cunoaşterea imediată a locului în serviciului criminalistic şi secţiei 17 poliţie.
care s-a comis crima. Totodată, cu acest prilej, Primele cercetări făcute la intrarea în bloc nu au scos
criminaliştii acţionează pentru descoperirea, în evidenţă probleme deosebite, accesul fiind prevăzut
prelevarea, ridicarea şi examinarea urmelor şi a cu sistem interfon.
Apartamentul 42 în care se găsea cadavrul victimei
mijloacelor materiale de probă, având ca scop
era situat la etajul 8, iar uşa metalică de acces în
stabilirea naturii şi împrejurărilor comiterii faptei. apartament avea un sistem de închidere de tip yală, care
Un caz unde cercetarea la faţa locului a constituit nu prezenta urme de forţare.
un procedeu probator, cu adâncă semnificaţie în La sosirea echipei complexe, pe palier, în faţa
aflarea adevărului, a fost al inculpatului Preda Aurel, apartamentului 42 se aflau lucrători de la secţia 17
în vârstă de 31 ani, care a ucis-o prin cruzimi pe poliţie, care asigurau paza locului faptei, precum şi
numita Bărac Georgeta-Alina, în vârstă de 21 ani, din Bărac Gabriela-Florentina (sora victimei) şi prietenul ei,
Bucureşti. Zane Marius.
Sora victimei a informat pe procuror şi pe membrii
Pregătirile investigării locului faptei echipei complexe despre familia sa şi cele întâmplate.
Din cele prezentate redăm, în sinteză, următoarele:
În noaptea de 22-23 iulie 2007, procurorul criminalist - Părinţii lor, Bărac Gheorghe şi Ioana, au divorţat.
de serviciu din cadrul secţiei de urmărire penală de pe Astfel că, în apartamentul nr. 42, locuieşte Bărac
lângă Tribunalul Bucureşi a fost sesizat de către Gabriela-Florentina, împreună cu mama ei, Oprea Ioana
organele de poliţie că în eos. Panduri la nr.11, blocul (fostă Bărac), şi concubinul acesteia, Gheorghe Cristian.
P20, apartamentul 42, sector 5, Bucureşti, a fost Sora ei, Bărac Georgeta-Alina, a locuit cu tatăl ei, Bărac
descoperit cadavrul numitei Bărac Georgeta-Alina, care Gheoghe, în cartierul Drumul Taberei, str. Dezrobirii
avea înfăşurat în jurul gâtului un cearşaf. nr.20, sectorul 6.
Prima măsură care a fost luată de procuror a constat - Victima Bărac Georgeta-Alina avea şi ea o cheie de
în formarea echipei complexe de cercetare, formată din la apartamentul în care locuiau mama şi sora sa,

44 CRIMINALISTICA
vizitându-le deseori.
- Luni, 16 iulie 2007, Bărac Gabriela-Florentina a
plecat în concediu pe litoral cu prietenul său, Zane
Marius. Vineri, 20 iulie 2007, Oprea Ioana(fostă Bărac),
împreună cu concubinul său Gheorghe Cristian, au
plecat la ţară.
- În seara zilei de 20 iulie 2007, în jurul orelor 23.00,
Bărac Gabriela –Florentina a vorbit la telefon cu sora sa,
Bărac Georgeta-Alina, care se afla în apartamentul nr.42
din eos.Panduri, convorbirea întrerupându-se brusc.
După aceea, Florentina a încercat să sune de mai multe
ori pe sora sa, dar telefonul era închis.
- Duminică, 22 iulie 2007, în jurul orelor 22.00,
Florentina şi prietenul ei au ajuns la apartamentul 42,
unde au găsit uşa încuiată cu cheia de două ori. După ce
au deschis uşa, au constatat că în dormitor se afla
cadavrul Alinei. Imediat au anunţat organele de poliţie şi
salvarea.

În baza planului stabilit de procuror, ţinând seama de


condiţiile existente, cercetarea la faţa locului s-a făcut pe
timp de noapte între orele 00.15 şi 02.45, la lumină
artificială, după care s-a continuat între orele 09.00 şi Fig. 2
16.00, la luminată naturală. Pe timpul întreruperii
cercetării, apartamentul a fost sigilat, instalându-se şi un
care se aflau răsucite la spate.
post fix, permanent, cu poliţişti de la secţia 17.
Cu prilejul examinărilor făcute cadavrului de către
medicul legist dr. Adrian Sîrbu din cadrul I.N.M.L.
Sugrumarea Alinei Bucureşti, nu au fost observate leziuni traumatice
externe, sub rezerva stării avansate de putrefacţie.
Pe timpul cercetărilor s-a constatat, în principal
După înregistrările foto şi video făcute de criminalişti,
următoarele:
s-a luat măsura secţionării laţului, iar pe mâinile
- Cadavrul numitei Bărac Georgeta-Alina se afla în
cadavrului s-au aplicat pungi de hârtie. Apoi, cadavrul a
sufrageria apartamentului pe o canapea extensibilă,
fost transportat în vederea autopsierii şi examinării cu
desfăcută, fiind în poziţia decubit ventral, în stare
amănunţime.
avansată de putrefacţie, cu numeroase flictene cu
Din camera în care se afla cadavrul, criminaliştii au
conţinut lichidian vişiniu care se sparg la mobilizare.
descoperit, fixat şi ridicat în vederea examinărilor mai
Victima era dezbrăcată în partea inferioară, iar în partea
multe obiecte: un pachet de ţigări „Marlboro”; un muc de
inferioară îmbrăcată cu chiloţi din material textil, având
ţigară „Marlboro”; o brichetă; o telecomandă de televizor;
un tampon absorbant.
un pahar cilindric din sticlă cu inscripţia „Coca-Cola”; o
- Cadavrul era înfăşurat la nivel cervical cu un laţ din
scrumieră; o sticlă de apă minerală „Dorna”; un fragment
material textil, respectiv un cearşaf care prezenta un nod
de cearşaf reprezentând nodul de la mâinile cadavrului
în zona cefei, iar capetele libere ale laţului se continuau,
(ridicat prin decupare); un maiou de damă; o geantă de
realizând o legătură comună(cu noduri) pentru ambele
damă de culoare neagră; o pereche de papuci
articulaţii ale pumnilor la cele două membre superioare
bărbăteşti; un plic pe care era scris următorul număr de
telefon mobil 0726922035; o pereche de cercei şi un
ceas de mână; o bucată de hârtie pe care era scris
numărul de telefon 0767464480; un cearşaf de culoare
galbenă (ridicat de pe pat); o faţă de pernă şi alte obiecte
aflate în baie, bucătărie şi dormitor.
De asemenea, criminaliştii au descoperit, fixat şi
ridicat de la locul faptei: mai multe fire de păr descoperite
în patul în care se afla victima, în baie şi în dormitor; urme
papilare descoperite pe mai multe obiecte (un scaun din
bucătărie, două sticle de apă minerală, un pahar „Coca-
Cola”, pe blatul lavoarului chiuvetei din baie); urme de
substanţă brun-roşcată descoperite în baie.
Pe timpul cercetării la faţa locului s-au efectuat
fotografii judiciare şi filmări, fiind înregistrate toate
aspectele constatate, ulterior întocmindu-se planşele
foto care fac parte integrantă din procesul-verbal. În fig.
1-4 sunt prezentate aspecte de la locul faptei.

Pe urmele criminalului
Ca urmare a investigaţiilor efectuate de poliţişti, s-a
stabilit că victima Bărac Georgeta-Alina a avut o relaţie
Fig. 3 cu numitul Preda Aurel timp de 3 ani şi jumătate, relaţie
care a fost întrerupt şi reluată de mai multe ori. În

CRIMINALISTICA 45
această perioadă, Bărac Georgeta-Alina a mai avut o
relaţie similară şi cu numitul Stoicea Ionuţ
Din cele relatate de membrii familiei Alinei, s-a
desprins faptul că:
Preda Aurel se purta urât cu Alina, în sensul că o
bătea şi câteodată o strângea de gât. Actele de violenţă
apăreau când Preda Aurel îi cerea bani sau când ea
refuza să întreţină relaţii sexuale cu el.
Din verificările făcute asupra lui Preda Aurel a rezultat
că este fără ocupaţie, are 10 clase şi locuieşte în
Bucureşti, Aleea Băiuţ nr.9, bloc M30, scara B, ap. 69,
sector 6.
În ziua de 24 iulie 2007, o echipă de poliţişti s-a
deplasat la locuinţa lui Preda Aurel, dar acesta a refuzat
accesul în apartament al poliţiştilor, fiind necesară
forţarea uşii. La pătrunderea în locuinţă, pe mânerele
şifonierului poliţiştii au găsit înnodat un şnur având la
capăt un laţ, Preda Aurel declarând că intenţiona să se
spânzure. Acesta îşi produsese o tăietură la antebraţul
stâng cu un cuţit.
Trecându-se la anchetarea lui, Preda Aurel a declarat
în principal, următoarele: „În cursul relaţiei pe care am Fig. 4
avut-o cu Alina (victima) ne-am certat de mai multe ori,
uneori exercitând violenţe asupra acesteia. ...De câte ori
simple. Alina horcăia şi i-am simţit corpul tremurând.
nu-i convenea ceva Alinei, aceasta îmi spunea <<Hai să
După ce am terminat de legat, corpul ei a mai avut
ne despărţim>>, iar după câteva zile ne împăcam, în
convulsii...”
general tot la cererea ei.... De multe ori, certurile
După ce a ucis-o pe Alina, criminalul a sustras din
porneau de la faptul că mie mi se părea că Alina nu-mi
locuinţă telefonul mobil „Samsung” al victimei, precum şi
acorda suficientă atenţie.... Eu când mă enervez sunt
alte obiecte, răvăşind hainele şi lucrurile din dulapul din
vulcanic, iar dacă persoana cu care mă cert insistă să
dormitor. A mai sustras o bancnotă de 5 RON şi una de
mă contrazică, mă enervez şi mai tare, înjur şi distrug
1 RON aflate pe o comodă din sufragerie, iar din geanta
lucrurile din jur... Pe Alina am înjurat-o de mai multe ori
victimei i-a luat cardul bancar. De asemenea, a mai
în timpul certurilor, dar relaţia noastră se baza aproape
sustras din locuinţă două brichete şi trei pachete de ţigări
în totalitate pe latura sexuală.
„Marlboro”...
În seara zilei de 3 iunie 2007, Alina a venit la mine
După ce a ucis-o pe Alina şi a luat mai multe obiecte
acasă unde am întreţinut relaţii sexuale, după care ne-
din casă, criminalul a stins lumina peste tot, a închis uşa
am certat... Eu am bruscat-o de umeri şi am zdruncinat-
cu cheia pe care a sustras-o şi a părăsit blocul,
o, după care am plecat...
folosindu-se de lift, fără să fie văzut de vreun locatar.
În ziua de 20 iulie 2007, am stabilit cu Alina să ne
„Când am ajuns în zona pieţei Obor – a declarat
întâlnim din nou. Alina mi-a spus că mama ei şi
Preda Aurel - am vândut telefonul mobil al Alinei unui
concubinul acesteia vor pleca la ţară, iar sora ei e
individ, iar cardul bancar l-am aruncat. Celelalte lucruri
plecată la mare şi, în consecinţă, se pot întâlni în
le-am predat poliţiştilor când m-au arestat.”
apartamentul acestora când mergea să ude florile...
Cu ocazia efectuării reconstituirii, Preda Aurel a dat
În cursul acestei zile am vorbit la telefon de mai multe
explicaţii amănunţite asupra modului în care a comis
ori cu Alina şi am stabilit să ne întâlnim în apartamentul
crima, acestea fiind prezentate în procesul-verbal de
mamei sale... Ne-am întâlnit în faţa blocului, am
reconstituire şi în planşa foto.
cumpărat o sticlă de Coca-Cola de 2 litri, după care am
mers în apartament...
În apartament am băut cu Alina toată sticla de Coca-
După faptă şi răsplată
Cola şi circa jumătate de sticlă de apă minerală „Dorna”
Mijloacele de probă aflate la dosarul cauzei scot în
de 1,5 litri, şi am fumat ţigări „Marlboro”... După aceea,
evidenţă fapta comisă de inculpatul Preda Aurel. Aşa de
am întreţinut relaţii sexuale.... Alina a fost sunată la
exemplu, în raportul de constatare tehnico-ştiinţifică
telefon de sora sa Florentina, dar nu i-a spus nimic de
dactiloscopică, întocmit de Serviciul Criminalistic al
prezenţa mea în apartament... Am stat de vorbă mai mult
D.G.P.M.B., se arată că cele trei urme papilare ridicate
timp, dar Alina mi s-a adresat deseori cu apelativul
de pe braţul lavoarului chiuvetei din baia apartamentului,
<<Ionuţ>> şi a mai adăugat: <<Oricum, tot pe tine te
cu prilejul cercetării la faţa locului, au fost lăsate de
iubesc Ionuţ>>... Atunci, m-a cuprins furia.
regiunea digito-palmară şi regiunea hipotenară de la
După ce a adormit, am luat cearşaful cu care eram
mâna stângă a inculpatului Preda Aurel.
înveliţi şi l-am înfăşurat o dată în jurul gâtului Alinei... Am
Fapta inculpatului Preda Aurel întruneşte elementele
întors-o şi m-am aşezat deasupra ei şi i-am înfăşurat a
constitutive ale infracţiunilor de omor deosebit de grav şi
doua oară cearşaful în jurul gâtului. Nu a avut cum să se
tâlhărie, prevăzute de art.174-176 lit. a şi d. C. pen. şi
apere întrucât mâna dreaptă era sub ea, iar cealaltă era
art. 211 alin.1, alin.2 lit. b şi alin.2 ind. 1 lit. c C. pen., cu
sub piciorul meu... Eu am rămas călare pe corpul ei, cu
aplicarea art. 33 lit. a C. pen.
fundul pe mijlocul ei şi cu genunchii în lateral. I-am
Din raportul de expertiză medico-legală psihiatrică a
înnodat cearşaful la ceafă strâns... I-am făcut un singur
rezultat că Preda Aurel prezintă tulburare de
nod. Apoi i-am răsucit mâinile la spate şi i-am înfăşurat
personalitate de tip antisocial. Păstrează capacitatea
mai întâi una dintre mâini cu unul dintre capetele libere
psihică de apreciere a conţinutului şi consecinţelor
ale cearşafului, iar apoi i-am înfăşurat şi cealaltă mână...
faptelor sale.
I-am legat mâinile între ele şi am făcut două noduri
În concluzia raportului se arată că inculpatul are
46 CRIMINALISTICA
DIFERENŢELE EXISTENTE ÎNTRE
INFRACŢIUNEA DE OMOR CALIFICAT
COMIS DE MAMĂ ASUPRA COPILULUI
AI CEA DE PRUNCUCIDERE

Drd. EUGEN – IOAN DAN

Infanticide is the practice of someone intentionally causing the death of an


infant. Often it is the mother who commits the act, but criminology recognises
various forms of non-maternal child murder. In many past societies, certain
forms of infanticide were considered permissible, whereas in most modern
societies the practice is considered immoral and criminal. Nonetheless, it still
takes place, sometimes with tacit societal acceptance.

T
ranziţia prin care trece societatea considerat de multe legislaţii penale ca una din formele
românească cu efectele sale imediate, omorului calificat, pruncuciderea defineşte omorârea
legate de situarea unei mari părţi a noului născut de către propria-i mamă.
populaţiei sub gradul de subzistenţă, a dus la Definiţia medico – legală a pruncuciderii este dată de
schimbări majore în structura criminalităţii în art.177 al Codului penal: „Uciderea copilului nou –
general şi la creşterea în special a infracţiunilor născut, săvârşită imediat după naştere de către mama
comise cu mare violenţă. aflată într-o stare de tulburare pricinuită de naştere, se
Stresul cotidian creat de tipul de normalitate şi pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani.”
accentuat de diferite cauze (scăderea nivelului de Din textul de lege rezultă că această infracţiune
trai, şomajul, lipsa unei protecţii sociale adecvate, cuprinde următoarele elemente:
deficienţa în sistemul educaţional, criza de autoritate • să existe o omucidere;
în familie şi şcoală, existenţa unor medii de • omuciderea să se execute asupra unui copil nou –
subcultură şi viaţă necorespunzătoare etc.) a făcut născut;
ca sfera agresivităţii, respectiv a violenţei, să se • omuciderea să se execute imediat după naştere;
mute cel mai adesea în familie. • omuciderea să fie săvârşită de mama copilului;
Infracţiunile îndreptate împotriva vieţii nou născuţilor • mama să prezinte o tulburare legată de actul naşterii.
sunt din ce în ce mai frecvente la noi în ţară, putându-se Uciderea copilului nou – născut, săvârşită de către
corela şi cu relativismul moral actual. mamă în alte condiţii decât cele arătate mai sus
În multe dintre aceste infracţiuni nu sunt descoperite urmează a fi încadrată ca omor calificat, faptă prevăzută
autoarele faptelor, deoarece victimele acestor fapte sunt şi sancţionată de art.175 litera c şi d din Codul penal,
nişte fiinţe foarte fragile, care nu se pot apăra şi ţinând aceasta fiind pedepsită cu închisoarea între 15 şi 25 ani
cont de faptul că acestea sunt de dimensiuni relativ mici, şi interzicerea unor drepturi.
se poate scăpa cu mai multă uşurinţă de cadavre, iar, pe În structura infracţiunii de pruncucidere intră, pe
de altă parte, autoarele îşi iau măsuri de precauţie lângă componenţa conţinutului constitutiv, şi o situaţie
pentru ca fapta lor să nu fie descoperită (astfel că, în cea premisă. O primă condiţie pentru realizarea acestei
mai mare parte a cazurilor, locul în care a fost găsit situaţii preexistente este ca femeia gravidă să fi născut
cadavrul victimei nu corespunde cu locul în care s-a un copil viu, în caz contrar neputându-se vorbi de omor
săvârşit fapta). şi prin urmare nici de pruncucidere.
Termenul românesc de pruncucidere are o O a doua condiţie privind existenţa situaţiei premise
semnificaţie proprie, mai restrânsă decât noţiunea este ca pruncul să fie un nou – născut.
de „infanticid” care este folosită în terminologia Între infracţiunea de pruncucidere şi infracţiunea de
legislaţiilor din ţările occidentale şi nu are un omor există o strânsă legătură. Lipsa uneia din cele
corespondent în acestea. În timp ce infanticidul este două cerinţe esenţiale ale laturii obiective ori a uneia

CRIMINALISTICA 47
dintre condiţiile situaţiei preexistente duce la încadrarea omorât prin asfixiere, apoi i-a învelit cadavrul în mai
faptei la infracţiunea de omor. multe obiecte de îmbrăcăminte şi l-a introdus într-un sac
Pentru a se putea stabili despre ce faptă este vorba din plastic, pe care l-a abandonat într-un tomberon de
în cazul omorului unui nou – născut, imediat după gunoi, loc în care a fost găsit a doua zi de către o
naştere, de către mama lui, trebuie să se stabilească persoană care căuta resturi de alimente în acest loc.
dacă autoarea a comis fapta într-o stare de tulburare În urma expertizei medico – legale psihiatrice s-a
pricinuită de naştere sau nu. Această stare se va stabili stabilit că autoarea s-a aflat într-o stare de tulburare
în urma efectuării unei expertize medico – legale pricinuită de naştere şi avea discernământul diminuat în
psihiatrice. momentul comiterii faptei.
Dacă în urma expertizei s-a stabilit că mama nu a Redăm mai jos fotografiile efectuate cu ocazia
avut discernământul abolit şi nici nu a prezentat tulburări cercetării locului faptei în acest caz.
pricinuite de naştere, fapta va fi încadrată ca omor
calificat, conform art. 175 lit. c şi d. Dacă mama s-a aflat
într-o stare de tulburare pricinuită de naştere şi nu a avut
discernământul abolit, infracţiunea este cea de
pruncucidere.
În problema aprecierii „tulburărilor pricinuite de
naştere”, de-a lungul timpului au apărut interpretări
diferite în practica unor instanţe de judecată. Tribunalul
suprem-secţia penală prin decizia nr. 3865/1971 arată
că: ,,complexul de situaţii conflictuale, frica de reacţia
părinţilor sau de oprobriul public constituie împrejurări
lăturalnice procesului fiziologic al naşterii, respectiv sunt
considerate mobiluri ale săvârşirii faptei şi nu li se poate
da efect juridic în înţelesul tulburărilor pricinuite de
naştere, unele dintre ele pot constitui circumstanţe
procesuale de care se va ţine seama la individualizarea
pedepsei.”
S-a decis că nu există infracţiune de pruncucidere
dacă făptuitoarea nu a acţionat ca urmare a tulburărilor
pricinuite de naştere ori atunci când făptuitoarea nu a
acţionat cu o intenţie spontană determinată de starea de
tulburare pricinuită de naştere, ci a pus în executare o
hotărâre luată anterior.
Infracţiunea de pruncucidere este în esenţă o faptă
de omor, supusă însă unei sancţiuni atenuante.
Încriminând această faptă, legiuitorul a ţinut cont de
datele oferite de ştiinţa medicală, potrivit cărora există
situaţii când, din cauza naşterii şi imediat după aceasta,
femeia poate avea anumite stări ce-i pot provoca o
tulburare fizică şi psihică de natură a o împinge la
uciderea propriului copil.
Pentru existenţa infracţiunii de pruncucidere se cer
îndeplinte – cumulativ – două cerinţe esenţiale:
• prima constă în condiţia ca acţiunea de ucidere a
copilului nou – născut să aibă loc imediat după naştere.
Aceasta înseamnă că, pe de o parte, fapta nu constituie
pruncucidere dacă se săvârşeşte înainte de naştere, şi
că dacă uciderea nu se realizează imediat după naştere,
chiar dacă priveşte un copil nou – născut, nu constituie
pruncucidere, ci omor calificat ;
• o a doua cerinţă esenţială priveşte elementul
material al infracţiunii, respectiv ca acţiunea de ucidere
să fie determinată de starea de tulburare pricinuită de
naştere. Pentru concretizarea acestei cerinţe este
necesar ca între starea de tulburare pricinuită de naştere
şi starea de tulburare generată de factorii psihici sau
fizici care a condus la săvârşirea acţiunii de ucidere să
existe un raport de cauzalitate.
Un exemplu din practica organelor judiciare este cel
al numitei R.I. de 23 ani din municipiul Tg.Mureş, care
imediat după ce a născut un copil de sex masculin, l-a

48 CRIMINALISTICA