Sunteți pe pagina 1din 45

APORTUL {TIN}IFIC MEDICO-LEGAL LA CERCETAREA

LA FA}A LOCULUI |N INVESTIGA}IIA {TIIN}IFIC+ A


MOR}II VIOLENTE PRIN PRISMA MARKERILOR
MORFOLOGICI LEZIONALI
(IMPORTAN}A ACTIVIT+}II IN ECHIP+ PENTRU
IDENTIFICAREA ELEMENTELOR {TIIN}IFICE DE
CONCORDAN}+ LEZIUNE-OBIECT |N PRECIZAREA
OBIECULUI VULNERANT)
IHAELA ADA COROAM+, medic primar legist,
Cabinetul de medicin= legal= R=d=u]i, jude]ul Suceava

ABSTRACT: Proba]iunea [tiin]ific= a unei infrac]iuni Este foarte important deoarece aici trebuie conservate toate
contra vie]ii persoanei implic= rezolvara unor probleme urmele.
ce se refer= atât la autorul faptei, ca subiect al infrac]iunii, Cercetarea la fa]a locului se preg=te[te [i se desf=[oar=
dar [i la victim=, juristul apelând la toate mijloacele \n conformitate cu normele procesual-penale, prin aplicarea
[tiin]ifice de cercetare pentru a descoperi adev=rul faptic. metodelor tactice recomandate de criminalistic=. De regul=,
Astfel, cercetarea la fa]a locului este ac]iunea de urm=rire locul faptei se cerceteaz= de c=tre un grup de persoane, din
inevitabil=, orientat= spre recep]ionarea nemijlocit=, care fac parte: procurorul, care conduce \ntreaga activitate,
g=sirea, fixarea [i luarea diferitelor dovezi, \n scopul medicul legist, expertul criminalist, cadrele de poli]ie, precum
elucid=rii caracterului evenimentului. |n aceast= [i unele persoane din domeniul de specialitate, legat de natura
activitate, medicina legal= se \ntâlne[te cu criminalistica, infrac]iunii sau a urmelor create. Activitatea de cercetare este
ajutându-se reciproc. Criminalistica stabile[te organizat= [i condus= de procuror, de aceea to]i participan]ii
\mprejur=rile [i modul de s=vâr[ire a faptelor iar medicina ac]ioneaz= la indica]ia [i permisiunea lui. Specialistul trebuie
legal= determin= natura leziunilor de pe corpul victimei, privit ca un ajutor, consultant. El lucreaz= dup= indica]iile
vechimea lor, efectele pe care acestea le au asupra procurorului ajutându-l la g=sirea, fixarea [i preluarea urmelor
\ntregului organism [i asupra vie]ii victimei. Grani]ele [i a altor probe materiale. La desf=[urarea anchetei
dintre medicina legal= [i criminalistic= nu sunt net specialistul atrage aten]ia anchetatorului asupra
delimitate \n anumite privin]e [i nici nu se poate altfel atât particularit=]ilor cazului dat [i d= l=muririle necesare \n
timp cât aceea[i urm= reclam= examin=ri complexe cu leg=tur= cu ac]iunile lui.
caracter interdisciplinar. Printre principiile de baz= ale cercet=rii la fa]a locului
trebuie s= not=m oportunitatea, operativitatea [i complexitatea
Rolul investiga]iei [tiin]ifice \n orice caz de moarte (finalitate, rapiditate) care, \ntr-o m=sur= semnificativ=,
violent= este acela de a eviden]ia [i proba tot ce este legat de asigur= ob]inerea unor informa]ii complete. O examinare
modalitatea, mecanismul sau cauza mor]ii, \n scopul realiz=rii imediat=, complet= [i corect= f=cut= la fa]a locului permite s=
unei reconstituiri cât mai apropiate de adev=r a evenimentelor se clarifice:
ce au condus la deces. Se urm=re[te identificarea  esen]a evenimentului;
presupuselor obiecte vulnerante sau a oric=ror alte probe ce  locul [i timpul s=vâr[irii lui;
pot orienta spre o ipotez= de anchet=.  mobilul [i scopurile faptei;
Examinarea presupusului loc al evenimentului [i a  modalitatea de \nf=ptuire;
cadavrului la locul g=sirii lui este ac]iunea de urm=rire  ac]iunile la fa]a locului, c=ile de acces [i plecare;
inevitabil=, orientat= spre recep]ionarea nemijlocit=, studierea  particularit=]ile fizice [i psihice ale f=ptuitorului;
\mprejur=rilor locului faptei, g=sirea, fixarea [i luarea diferitelor  caracterul [i mecanismul comiterii v=t=m=rilor g=site
dovezi (preluarea materialelor \n scopul elucid=rii caracterului la examinarea cadavrului.
evenimentului, personalit=]ii f=ptuitorului, mobilelor comiterii }inând cont de datele ob]inute la cercetarea la fa]a
faptelor [i, de asemenea, a altor \mprejur=ri semnificative locului, anchetatorul avanseaz= operativ versiuni despre
pentru cercetare). Astfel “fa]a locului” se define[te simplu ca eveniment, persoanele implicate \n s=vâr[irea faptelor,
fiind locul unde, cel mai posibil, a avut loc incidentul cercetat. organizeaz= m=suri operative, inevitabile de c=utare [i

1
re]inere a f=ptuitorilor, planific= producerea dovezilor, Cercetarea locului faptei cuprinde dou= etape:
desf=[urarea cercet=rii. Astfel, datele ob]inute vor fi analizate  etapa static=, ce const= \n studierea [i fixarea
pentru a se realiza o reconstituire logic= a evenimentelor ce au cadrului locului faptei, f=r= a deranja starea ini]ial=, adic=
avut loc la fa]a locului. Informa]iile ob]inute la fa]a locului cercetarea urmelor [i suporturilor pe care se g=sesc acestea,
permit efectuarea unor ra]ionamente logice \n raport cu cele precum [i a obiectelor, f=r= ca acestea sa fie deplasate;
constate. De exemplu, examinarea impresiunii unei urme de  etapa dinamic=, \n care se procedeaz= la
pantof va permite apreciera direc]iei \n care o persoan= se examinarea obiectelor din perimetrul cercetat, dup= ce
deplasa. Constatarea prezen]ei, pe cadavru, a unei leziuni cu acestea sunt deplasate [i ridicate.
caracter marker are o deosebit= valoare \n aceast= etap= a |n etapa static= trebuie s= se fixeze locul exact al tuturor
cercet=rii deoarece ea poate orienta asupra obiectului obiectelor g=site, se descrie totul, se analizeaz=, se
vulnerant ce urmeaz= a fi c=utat la fa]a locului. Astfel, fotografiaz=. |n aceast= etap= a cercet=rii cadavrului se
interpretarea informa]iilor descoperite se efectueaz= \n stabilesc locul [i pozi]ia acestuia, sexul, vârsta [i talia
vederea realiz=rii unei reconstituiri a faptelor. Cu alte cuvinte, aproximativ=, natura [i culoarea \mbr=c=min]ii, obiectele [i
interpret=rile, realizate cu ocazia cercet=rii la fa]a locului se urmele din imediata sa apropiere. Pozi]iile atipice pentru locul
plaseaz= \ntr-o ordine logic= \n vederea reconstituirii \n care se afl= cadavrul descoperit se descriu foarte am=nun]it,
evenimentelor. Cunoa[terea datelor de la fa]a locului f=r= a se pierde din vedere consemnarea pozi]iei fiec=rui
u[ureaz= mult desf=[urarea expertizei [i formularea segment al corpului victimei, atât unele fa]= de altele, cât [i
concluziilor. pozi]ia lor raportat= la obiectele din jur (obiectele pe care se
|n sfera investiga]iei [tiin]ifice a mor]ii violente, indiferent afl= ori este sprijinit) precum [i alte situa]ii deosebite observate
de \ncadrarea juridic=, obiectivele prioritare ale cercet=rii la cadavru ca de ex. leziuni elementare cu caracter marker.
constau \n descoperirea [i identificarea cadavrului, stabilirea Astfel, se vor consemna:
cauzei mor]ii, locul [i timpul când a survenit decesul,  starea locuin]ei, ce se desf=[oar= de la periferie
\mprejur=rile ce au favorizat s=vâr[irea faptei, mobilul [i (studierea intr=rii) spre centru (mijlocul camerei), metodic [i cu
scopul ei, identificarea infractorului precum [i a tuturor datelor minu]iozitate pentru a se ob]ine maximum posibil de informa]ii
utile pentru aflarea adev=rului. de la fa]a locului;
Medicina legal= se \ntâlne[te cu criminalistica pe mai  examinarea urmelor (traseologie) de incendiu,
multe planuri, ajutându-se reciproc \n cazurile de omor, loviri, explozii, for]=ri, urme papilare, factori primari [i secundari ai
sinucideri, diferite accidente cu victime omene[ti, \n care \mpu[c=rii, urme biologice etc. |n aceast= activitate,
criminalistica stabile[te \mprejur=rile [i modul de s=vâr[ire a colaborarea dintre medicul legist [i criminalist este diferit= de
faptelor respective, iar medicina legal= determin= natura la caz la caz, participarea medicului fiind mai larg= [i mai
leziunilor de pe corpul victimelor, vechimea lor, efectul pe care activ= \n condi]iile cercet=rii factorilor primari [i secundari ai
acestea \l au asupra \ntregului organism [i asupra vie]ii \mpu[c=rii, precum [i \n cercetarea urmelor biologice. Se va
victimei. |n asemenea condi]ii, datele stabilite de medicul legist cerceta [i consemna astfel, \n func]ie de caz:
sunt folositoare organului judiciar [i expertului criminalist la  prezen]a [i aspectul orificiului de intrare [i al orificiului
formarea concluziilor sale, iar datele constatate de criminalist de ie[ire, care, prin aspectul lor morfologic, prin prezen]a sau
\i sunt utile medicului legist la stabilirea unor \mprejur=ri absen]a factorilor suplimentari atât la nivelul acestora cât [i la
privitoare la fapt=. Grani]ele \ntre medicina legal= [i nivelul altor segmente ale cadavrului (la nivelul mâinii, de
criminalistic= nu sunt deci net delimitate \n anumite privin]e [i exemplu) pot furniza informa]ii importante pentru formularea
nici nu se poate altfel atât timp cât aceea[i urm= reclam= unor ipoteze;
examin=ri complexe, cu caracter interdisciplinar.  prezen]a urmelor biologice, care pot fi:
Cercetarea \ncepe cu stabilirea limitelor locului faptei, a  urme de materie: sânge, saliv=, sperm=, p=r,
eventualelor modific=ri, schimb=ri intervenite \n pozi]ia unor sudoare, oase, diferite ]esuturi moi;
obiecte, \n con]inutul anumitor urme. |n acest timp, medicul  urme de form=: amprente ale buzelor, din]ilor,
legist examineaz= victima, spre a stabili dac= aceasta a degetelor etc.;
decedat sau mai este \nc= \n via]=, pentru a se lua m=surile de  urme lezionale, l=sate de agen]i mecanici, fizici,
acordare a primului ajutor [i de transportare urgent= la cel mai chimici, biologici.
apropiat spital, \n cazul \n care aceasta \nc= tr=ie[te. Dac= Caracteristicile leziunilor constate pe cadavru reprezint=
victima a decedat, cercetarea locului faptei continu= cu una dintre principalele urme criminalistice, ele putând \ntruni
examinarea cadavrului, \n vederea descoperirii urmelor de caracteristicile markerilor lezionali, fiind astfel de o importan]=
violen]=, prin care se pot stabili cauza mor]ii, mijloacele major= \n cercetarea ulterioar=. De aceea descrierea lor
utilizate, timpul aproximativ al producerii acesteia, dac= este trebuie f=cut= corect [i complet, de c=tre medicul legist, dup=
vorba de omor, sinucidere sau accident. normele semiologiei medico-legale, men]ionându-se: felul

2
leziunii, localizarea, num=rul, culoarea, forma, dimensiunile, al unei lupte purtate cu agresorul etc. Se efectueaz= un
orientarea, aspectul marginilor [i al unghiurilor eventualelor examen extern am=nun]it, dup= dezbr=carea complet= a
pl=gi etc; cadavrului, descriindu-se \n detaliu: semnele mor]ii reale,
 sesizarea mirosurilor particulare din \nc=pere: gaze leziunile de violen]=, urmele biologice [i nebiologice, semnele
naturale, petrol, migdale amare, insecticid precum [i particulare [i orice alt detaliu constatat la nivelul tegumentelor
propriet=]ile fizice ale anumitor obiecte (consisten]a, [i mucoaselor accesibile examenului extern. Se efectueaz=
temperatura, vâscozitatea); fotografii de detaliu.
 examinarea agentului vulnerant, pentru a se stabili \n |n aceast= etap= se procedeaz= la ambalarea [i
m=sura posibilului, \nc= din aceast= perioad=, dac= trimiterea urmelor [i corpurilor delicte \n vederea examin=rii lor
caracteristicile sale corespund sau nu celor ale leziunilor. de laborator.
Aceast= examinare presupune colaborarea strâns= dintre |n baza ordonan]ei procurorului, cadavrul este ridicat [i
medicul legist [i criminalist, informa]iile ob]inute se pronun]= transportat la morga laboratorului medico-legal sau la
cu maximum de pruden]= [i sunt relatate procurorului pentru prosectura unde urmeaz= s= se fac= autopsia.
stabilirea versiunii de anchet=; |n acest fel, se pun la dispozi]ia organului judiciar
 fixarea aspectelor topografice prin fotografii de informa]ii referitoare la data prealabil= a mor]ii [i, eventual,
orientare [i schi]e, efectuate de lucr=torii criminali[ti din asupra semnifica]iei leziunilor de violen]=, ceea ce contribuie
echip=, sub directa coordonare a procurorului; la orientarea anchetei. Acest fapt se realizeaz= prin analiza
 ob]inerea de informa]ii de la anturaj, apar]in=tori [i din comparativ= a aspectului morfologic al leziunilor marker cu
actele medicale ale decedatului, cu referire la: antecedentele urmele (acele modific=ri [i reflect=ri ap=rute ca [i consecin]=
patologice ale acestuia, tentative anterioare de suicid, a interac]iunii \ntre o persoan=, \n cazul nostru victima, [i
consumul de alimente sau b=uturi \naintea decesului, mediul cu care intr= \n contact) constate [i analizate la fa]a
eventuale tratamente \n curs de efectuare, data, \mprejur=rile locului, formulându-se argumente pro [i contra \n contextul
[i simptomele premonitorii ale decesului; ipotezelor plauzibile. Astfel, se vor analiza \n detaliu toate
 examinarea cadavrului, \n aceast= etap=, se aspectele particulare ale leziunilor constate pe cadavru.
recomand= a se face la locul g=sirii, \n ordinea urm=toare: Leziunile marker pentru leg=turi [i noduri apar \n
 situa]ia [i pozi]ia cadavrului; spânzurare, strangulare, sufocare prin obstruarea gurii [i a
 obiectele de pe cadavru [i din apropierea imediat= (se nasului sau \n alte agresiuni \n care victima a fost imobilizat=
au \n vedere obiectele cu care s-au putut provoca leziuni: prin legarea mâinilor [i picioarelor. Legarea se efectueaz= de
obiecte contondente, t=ietoare, \n]ep=toare, t=ietoare- obicei cu materiale ca: frânghie, sfoar=, sârm=, dar se pot
\n]ep=toare, despic=toare, precum [i obiecte, moi ce pot fi folosi [i alte tipuri de materiale ca: obiecte de vestimenta]ie,
g=site chiar \n interiorul corpului decedatului sub form= de obiecte textile etc. Nodurile se execut= \n diferite moduri,
c=lu[ \n gur=, cu]it \n plag=) ce se examineaz= f=r= a fi putând fi identic, cu nodul de cravat=, sau pot fi specifice unor
mobilizate; \ndeletniciri (marin=resc, chirurgical, de ]es=torie etc.) fie
 \mbr=c=mintea [i \nc=l]=mintea; atipic. Ele apar ca excoria]ii realizate prin presare, alunecare
 date generale despre cadavru (sex, vârst= a materialului pe suprafa]a tegumentar=, având dimensiuni
aproximativ=, construc]ia corpului, starea de \ntre]inere, comparabile cu ale materialului produc=tor al leziunii,
culoarea tegumentelor etc.); individualizarea putând fi dat=, printre altele, de neregularit=]i
 prezen]a [i eviden]a modific=rilor de pe cadavru (se de contur, \ngro[=ri, sub]ieri, defecte.
analizeaz= [i se descriu \n detaliu toate modific=rile Leziunile marker produse de mâini apar [i la strangulare,
cadaverice instituite: rigiditate, r=cire, lividit=]i, putrefac]ie); sub forma unor semne de violen]= externe, echimoze [i
 caracteristici ale ]esuturilor; excoria]ii, dintre care o parte pot fi produse de unghii.
 caracteristicile p=r]ilor cadavrului cu men]ionarea Compararea imaginii de pe gâtul victimei cu datele
leziunilor constatate la nivelul acestora; antropometrice ale mâinilor b=nuitului permite s= se conchid=,
 precizarea locului \n care se g=se[te cadavrul. uneori pe baz= de experimente, dac= era posibil= exercitarea
violen]elor de c=tre persoana respectiv=. Evident c=
|n etapa dinamic= se procedeaz= la examinarea discordan]ele de ordin dimensional [i spa]ial, mai ales distan]a
obiectelor din perimetrul cercetat, dup= ce acestea sunt dintre degetul mare [i ar=t=tor, au o valoare categoric= pentru
deplasate [i ridicate. Se examineaz= cadavrul, analizându-se formarea unor concluzii negative. Urmele de unghii,
\n am=nunt, atât de c=tre medicul legist cât [i de c=tre excoria]iile semilunare au o valoare minim=, aproape nul=, \n
criminalist sub \ndrumarea procurorului, articolele de identificarea agresorului, dar prezen]a lor, al=turi de echimoze
\mbr=c=minte ale cadavrului men]ionându-se: prezen]a cu aspect morfologic caracteristic au o mare valoare
rupturilor, a urmelor de \mpu[care, t=ieturi, arsuri, orice indiciu diagnostic= pentru stabilirea mecanismului de producere a

3
mor]ii prin sugrumare. a leziunilor marker pe orificiul de intrare [i/sau orificiul de ie[ire
Pl=gile mu[cate, constate pe tegumentele cadavrului, care, al=turi de proiectilele constate la fa]a locului [i cele
pot avea o mare valoare marker prin aspectul lor particular ce extrase din cadavru, cu ocazia autopsiei, sunt indicii pre]ioase
este determinat de caracteristicile individuale ale agresorului. pentru identificarea tipului de arm= cu care s-a tras, a direc]iei
Unicitatea aparatului dentar propriu fiec=rei persoane prin
[i distan]ei de tragere.
combinarea caracteristicilor generale (forma arcadei dentare,
La cercetarea la fa]a locului, \n cazul unui deces prin
dimensiunea, spa]ierea [i \nclinarea din]ilor) cu particularit=]ile
ac]iunea unor factori fizici, se pot eviden]ia leziuni
individuale (malforma]ii, dezalinieri, carii, fracturi, plombe,
caracteristice (cu valoare marker) pentru un anumit tip de
obtura]ii, proteze, din]i lips=) se reflect= \n aspectul pl=gii
mu[cate, având o mare valoare orientativ= \n identificarea agent fizic (de ex. conductor electric) iar prin aspectul [i

posibilului autor. dimensiunile leziunii, aceasta poate reda amprenta agentului


Urmele de obiecte vulnerante sunt frecvent constatate \n fizic provocator.
traumatologia mecanic=. Pe corpul cadavrului putem constata Astfel cercetarea la fa]a locului, efectuat= cu mult=
prezen]a de leziuni produse prin presare, \nfundare, t=iere, r=bdare [i aten]ie, \n mod metodic [i tehnicizat, existând o
\n]epare sau doar alunecare, produse cu ajutorul unor colaborare activ= \ntre to]i membrii echipei este un proces
instrumente capabile s= suprime via]a, cum ar fi cu]itul, [tiin]ific ghidat de reguli care aduc informa]ii deosebit de utile
toporul, secera, sapa, furca, coasa, bâta, ranga etc. Forma [i
pentru reconstituirea cu mare acurate]e a faptelor, pentru
aspectul leziunii indic=, \n primul rând, tipul obiectului
identificarea obiectului vulnerant, ceea ce va conduce, \n final,
vulnerant, furnizând, \n acela[i timp, [i elemente de apreciere
spre f=ptuitor. |n acest proces medicului legist \i revine rolul de
privind dinamica ac]iunii agresive, direc]ia [i unghiul de lovire,
a stabili modul, mecanismul [i cauza mor]ii victimei putând
elemente de natur= s= contribuie la verificarea ipotezelor [i
versiunilor, având astfel o valoare probatorie. Aceste urme pot oferi, prin analiza atent= a aspectului morfologic al leziunilor,

reproduce, mai mult sau mai pu]in fidel [i complet, conturul date asupra obiectului provocator al acestora, mai ales atunci
instrumentului [i suprafa]a de contact delimitat= de acesta [i când se afl= \n fa]a unor leziuni cu caracter marker.
se constituie \n leziuni marker. Colaborarea strâns= dintre
medicul legist [i criminalist se contureaz= foarte clar \n
aceast= activitate, deoarece medicul legist furnizeaz= detaliile REFERIN}E BIBLIOGRAFICE

morfologice ale leziunii, care permit criminalistului s= rezolve


Beli[ V. , Tratat de medicin= legal=, Bucure[ti, 1995;
problema identit=]ii obiectului vulnerant prin determinarea
Beli[ V., Medicin= legal=, Bucure[ti, 1992;
particularit=]ilor obiectului corp delict (exemplarul concret)
Beli[ V., |ndreptar de practic= medico-legal=, Bucure[ti, 1990;
particularit=]i ce pot fi imprimate la nivelul leziunilor marker
Beli[ V., Nane[ C., Traumatologia mecanic= \n practica medico -
constatate [i consemnate de c=tre medicul legist.
legal= [i judiciar=, Bucure[ti, 1985 ;
Cercetarea la fa]a locului, \n caz de accident de trafic Jon Zonderman, Beyond the Crime Lab. – The New Science of
rutier, poate ridica o serie de probleme legate de absen]a Investigation, Wiley Science Editions, Toronto, 1990;
vehiculului, prin fuga de la fa]a locului. |n aceste situa]ii, Kernbach M., Medicin= judiciar=, Bucure[ti, 1958;
prezen]a pe cadavru a unor leziuni marker pentru diferite p=r]i Knight. B. ., Forensic Pathology, Ed. Edwards Arnolds, London, 1990;
componente ale autovehiculelor: ro]i, bar= de protec]ie, Knight B., Legal Aspects of Medical Practice, London, 1972;
radiator, faruri, diferite proeminen]e ale autovehiculelor, este Lucr=rile celei de-a II-a consf=tuiri [tiin]ifice prilejuit= de aniversarea
de o mare importan]= deoarece, \n anumite condi]ii, ele pot lua unui secol de \nv=]=mânt, cercetare [i asisten]= medico-legal= \n
forma [i dimensiunile acestor p=r]i ale mijlocului de transport, Moldova, Ia[i 1982;

fiind de un real folos la identificarea acestuia. Atunci când Loghin O., Toader T., Drept Penal Român, Ed. “{ansa”, Bucure[ti,
1996;
victima s-a deplasat cu un alt vehicul (biciclet=, motociclet=,
Lombard P. [i col., Le medecin devant ses juges, Laffont, Paris, 1973;
c=ru]=) se va ]ine cont de posibilitatea cre=rii unora dintre
Mihai Gh., Elemente constructive de argumentare juridic=, Ed.
leziuni de c=tre elementele acestuia \n momentul tampon=rii,
Academiei, Bucure[ti, 1982;
ag=]=rii [i r=sturn=rii. Aceste leziuni servesc, \n condi]iile
Mircea I., Criminalistica, Ed. Funda]iei “Chemarea”, Ia[i, 1992;
cercet=rii, \n primul rând la reconstituirea dinamicii
Scripcaru Ghe. , Medicin= legal= , Bucure[ti, 1993;
accidentului, putând contribui [i la identificarea autovehiculului
Scripcaru Ghe., Patologie medico-legal=, Ia[i, 1988;
generator de accident. De asemenea, aspectul morfologic al Scripcaru Ghe., Patologie medico-legal=, Ia[i, 1977;
leziunilor precum [i caracteristicile altor probe constate la Scripcaru Ghe.,Ciornea T.,Ianovici N., Medicin= [i drept, Ia[i,1979;
cercetarea la fa]a locului pot orienta asupra calit=]ii de Scripcaru Ghe., Medicina legal= expertal= \n România, Ia[i, 2000;
conduc=tor auto, ocupant sau pieton al victimei. Scripcaru Ghe, Terbancea M., Patologie medico-legal=, Bucure[ti,
|n condi]iile \mpu[c=rii, se constat= prezen]a pe cadavru 1980;

4
GRAVITATEA DEOSEBIT+ A LEZIUNILOR SUFERITE EXCLUDEA
CAPABILI TATEA DE DEPLASARE ACTIV+ A VICTIMEI
Dr. GHEORGHE ASANACHE

Natura [i nivelul particip=rii exogene a unei persoane, \nso]it= de larg= pierdere de substan]= la nivel de mas=
deduse \n mod indirect prin analiz= discriminatorie medico- cerebral= s-a g=sit la cadavrul descoperit \ntr-o pozi]ie (Foto
biocriminalistic= adresate: nr. 1 [i 2) nefireasc= pentru ceea ce a \nsemnat complex
- aspectelor, generale [i de detaliu ale locului consecin]ional patolezional sigur instalat \n mod brusc [i
descoperirii materialului cadaveric; brutal, cu intensitate supraliminal= manifestând gravitate
- elementelor descriptive vizând tabloul patolezional clinic= [i paraclinic= dincolo de orice posibilit=]i terapeutice:
instalat la persoan= postimpactare cu anume agent vulnerant “caz clinic pierdut” din start.
exogen; Se excludea de plano acceptare a versiunii de anchet=
- principalelor influen]=ri ale tabloului comportamental potrivit c=reia persoana ar fi realizat deplasare corporeal=
general de c=tre simptomatologia clinic= predominant inten]ional autoprovocat=, pe distan]= de pu]in peste 180 de
obiectiv= evolutiv supraacut=; metri [i apoi s-ar fi a[ezat \n pozi]ia \n care a fost descoperit
- ridic= probleme mai ales organului
de cercetare penal=; sub raport medico-
biocriminalistic practic este posibil=
delimitarea - \ntre anumite limite - \ntre
particip=ri inten]ionale atribuite la:
- f=ptuitorilor;
- persoanei interesate \n cauz= numai
dac= se supraadaug= altor elemente
patolezionale celor deja imputabile
efectelor constituirii de cuplu(ri) de
impactare, la remarcare de:
- imposibilitate de a se fi deplasat
singur, \n ce prive[te subiectul;
- deplasabilitate pasiv= imprimat= de
c=tre un altul.
Plaga provocat= prin mecanism mixt,

cadavrul acesteia.
Examinarea medico-biocriminalistic=
complex= adresat= \n egal= m=sur= la:
- material cadaveric;
- loc de provocare a impactului cu un
autovehicul de mare gabarit;
- por]iune de teren plan “str=b=tut=”
de c=tre victima \ns=[i;
- urmele relevate a \nl=turat, [tiin]ific
fundamentat, versiunea de anchet=
acreditat= cu insisten]= de c=tre organul de
cercetare penal= legalmente investit cu
solu]ionarea cauzei judiciare concrete date.

5
S+RB+TORI |NSÂNGERATE
Comisar NICOLAE PREDA
Prof. VASILE L+P+DU{I

Unul dintre obiectivele de baz= ale investig=rii continuarea lor a doua zi diminea]a, pe timp de lumin=.
locului faptei const= \n examinarea atent= a \ntregului Totodad=, s-au luat m=suri de securizare a zonei, dup=
câmp infrac]ional. Scopul acestei investig=ri const= \n \ncheierea primelor activit=]i investigative.
descoperirea probelor care s= ajute la: • stabilirea Timpul fiind nefavorabil (lapozi]= [i ninsoare),
faptului c= a fost s=vâr[it= o infrac]iune [i ce anume criminali[tii au \ntâmpinat greut=]i \n examinarea zonei unde a
infrac]iune s-a comis; • stabilirea momentului \n care s-a avut loc evenimentul.
comis infrac]iunea; • identificarea autorului; • explicarea Pentru \nceput, ace[tia au executat mai multe fotografii
modului \n care s-a s=vâr[it infrac]iunea; • stabilirea judiciare [i au stabilit identitatea victimei, \n persoana
motivului pentru care s-a comis infrac]iunea. numitului Bicu Cristian, taximetrist, domiciliat \n strada Tudor
Probele materiale variaz= ca m=rime de la obiecte Vianu nr. 41, municipiul Giurgiu.
foarte mari la urme ce nu se pot vedea cu ochiul liber. Cu ocazia investig=rii locului faptei, s-a constatat c=
Aceste probe descoperite la locul faptei ajut= la autoturismul Dacia Solen]a era cu farurile aprinse, abandonat
reconstituirea modului de comunicare a infrac]iunii, \n \ntr-un loc denivelat având pe el lapovi]= [i z=pad=. La o
acela[i mod \n care c=r=mizile, a[ezate \n condi]ii corecte, distan]= de 2,15 m de la roata dreapt= spate a autoturismului,
duce la construirea unei cl=diri. |n afar= de a [ti ce probe paralel cu gardul imobilului, se afla cadavrul victimei, care
trebuie c=utate, este bine de [tiut [i unde pot fi g=site de prezenta mai multe echimoze, escoria]ii [i leziuni la nivelul
c=tre criminali[ti [i ceilal]i membri ai echipei de cercetare. capului [i fe]ei [i \n]ep=turi, cu un obiect t=ietor, \n zona
|n baza planului \ntocmit, pe timpul investig=rii toracelui [i abdomenului [i membrelor inferioare.
locului faptei, se va localiza sistemic orice prob=, De asemenea, cu prilejul examin=rilor, criminali[tii au
ac]ionându-se \n conformitate cu metodologia stabilit=. descoperit [i ridicat din câmpul infrac]ional urme papilare,
Pentru reu[ita \ntregii ac]iuni, este necesar s= se aib= \n biologice [i materie, dou= scânduri [i o piatr= de dimensiuni
vedere condi]iile meteorologice [i de lumin=, precum [i neregulate.
particularit=]ile pe care le prezint= zona \n care a avut loc S-a stabilit c= buc=]ile de scândur= proveneau dintr-un
evenimentul (infrac]iunea). gard din apropiere [i au fost folosite la lovirea victimei, având
Respectând cele men]ionate, organele de urm=rire mai multe urme [i stropi de sânge pe ele.
penal= giurgiuvene au reu[it s= solu]ioneze cu operativitate Paralel cu cercetarea la fa]a locului, echipe de poli]i[ti
cauza privind tâlh=ria cu consecin]e deosebit de grave, au \ntreprins mai multe activit=]i pentru identificarea autorului
respectiv soldat= cu moartea victimei, comis= de patru indivizi (autorilor), atât \n municipiul Giurgiu, cât [i \n localit=]ile
asupra taximetristului Bicu Cristian. \nvecinate.
A doua zi diminea]=, la lumina natural=, a fost reluat=
Moartea unui taximetrist cercetarea la fa]a locului, fiind identificat=, pe z=pad=, o c=rare
de urme de \nc=l]=minte tip “adidas” [i urme de sânge.
Pân= \n jurul orei 22.00, ziua de 6 ianuarie 2006 nu a
ridicat probleme deosebite pentru situa]ia operativ= a
Inspectoratului de Poli]ie al Jude]ului Giurgiu, cu toate c=
S=rb=torile de iarn= se aflau \n plin= desf=[urare. La apelul de
urgen]= “112”, un cet=]ean a sesizat c= pe strada Pictor
Andreescu din municipiul Giurgiu, \n fa]a imobilului cu nr. 62,
lâng= un autoturism, marca “Dacia Solen]a”, cu num=rul de
\nmatriculare GR-12-ALX, cu \nsemne “TAXI”, se afla cadavrul
unui b=rbat, care prezenta leziuni la nivelul capului.
|n mai pu]in de o jum=tate de or=, echipa complex= de
cercetare, condus= de procurorul criminalist Petre Bu[e, a
sosit la fa]a locului \mpreun= cu judiciari[tii Nicolae Preda,
Lucian Penescu, Mihai C=ciulan, Mihai Sârbu, Ioan Palaghie
[i medicul legist Loreta Iorga. Procurorul a stabilit activit=]ile
care trebuiaa s= se desf=[oare \n seara respectiv=, urmând

6
7
Cu prilejul examin=rii autoturismului, activitate realizat=
\ntr-un garaj, datorit= timpului nefavorabil, s-a constatat c=
cele patru anvelope erau depresurizate prin \n]epare-t=iere,
iar l=mpile de pozi]ie sparte. De asemenea, pe caroserie s-au
descoperit urme de culoare brun ro[cat=, urme palmare [i
digitale.
Aspecte de la fa]a locului sunt prezentate \n foto
1...........
Din raportul medico-legal, \ntocmit \n urma autopsierii
victimei, a rezultat c= moartea lui Bicu Cristian a fost violent=
[i s-a datorat hemoragiei externe determinate de multiplele
pl=gi tegumentare, produse prin lovire cu corpuri dure [i de
planuri dure.

Operativitate [i profesionalism \n prinderea

8
infractorilor [i probarea vinov=]iei Mirel, care, la rândul s=u, i-a pus cu]itul la gât taximetristului [i
Echipele de cercetare care au efectuat investiga]ii au l-a somat s=-i dea to]i banii ce \i avea asupra sa. Taximetristul
reu[it s= afle c=, la domiciliul lui Constantin Marin (zis Stelian), Bicu Cristian s-a luptat cu atacatorul, \ncercând s=-i ia cu]itul,
situat pe Intrarea Videle nr. 11C, din municipiul Giurgiu, \n dar nu a reiu[it.
noaptea de 6/7 ianuarie 2006, a venit numitul B=lan Nicolae |n aceast= lupt=, B.C. a fost \n]epat de mai multe ori cu
Mirel. cu]itul \n um=rul drept [i piciorul drept de c=tre B=lan Mirel, iar
|n locuin]=, \n acel moment, se mai aflau fratele acesta s-a r=nit la mâna dreapt=. Pân= la urm= atacatorul a
acestuia, B=lan Mihai-Marius, \mpreun= cu numitele Temau fost dezarmat [i a coborât din autoturism. Dup= acesta a
Mirela-Petru]a, precum [i nepoata acesteia, Bârzoi Ionela- coborât [i victima, \narmat= cu o bât=, aplicându-i mai multe
Lauren]ia. Cei trei au observat c= B=lan Nicolae-Mirel era lovituri atacatorului. |n acel moment, Busuioc Ionu] a aruncat
foarte agitat [i avea pe mâini [i pe \mbr=c=minte pete de cu o piatr= de dimensiuni mari spre taximetrist, lovindu-l la un
sânge. Fiind \ntrebat dac= i s-a \ntâmplat ceva, acesta le-a picior, ceea ce l-a determinat s= se retrag=, la autoturism.
spus c=, \mpreun= cu al]i trei tineri, au omorât un taximetrist [i Profitând de faptul c= victima era r=nit= [i nu mai avea putere
i-au luat banii, respectiv 800.000 lei. s= lupte, cei patru indivizi s-au n=pustit asupra acestuia,
Dup= ce s-a sp=lat pe mâini, B=lan Nicolae-Mirel s-a lovindu-l pe corp [i cap cu scânduri scoase dintr-un gard.
deplasat la domiciliul fratelui s=u, situat pe Intrarea Videle nr. Dup= ce victima [i-a pierdut cuno[tin]a [i a c=zut lâng=
19, unde [i-a ars \ntr-o sob= pantalonii pe care se aflau urme gardul imobilului cu num=rul 63, B=lan Nicolae-Mirel i-a luat
de sânge, iar cu]itul l-a ascuns. banii [i \mpreun= cu prietenii s=i au fugit spre intersec]ia cu
A doua zi, fratele lui Mirel, care luase la cuno[tin]= strada Negru Vod=, unde s-au desp=r]it.
despre cele \ntâmplate, a sesizat organele de poli]ie. Cu prilejul audierilor, B=lan Nicolae-Mirel a revenit
|ntre timp, cei patru autori ai faptei s-au \ntâlnit la
asupra declara]iilor, sus]inând c= el era singurul autor al
locuin]a lui Constantin Marin [i au stabilit ca numitul B=lan
faptei, \n timp ce prietenii s=i (Busuioc Ionu], Fieraru Ilie-
Nicolae-Mirel s= ia toat= r=spunderea asupra sa, \n cazul c=
Robert [i Vieru Maricel), au privit de la 50 m modul \n care l-a
vor fi cerceta]i [i aresta]i. Deplasându-se \n Intrarea Videle nr.
lovit pe taximetrist. Aceste declara]ii nu au fost luate \n
19, procurorul [i criminali[tii au descoperit o pereche de
considera]ie, fiind contrazise de declara]iile lui Constantin
adida[i sp=la]i (dar \nc= umezi), un cu]it [i un port de cu]it din
Marin [i ale martorilor }epuru Mirela-Petru]a [i Bârzoi Ionela-
pânz=, pe care au fost identificate urme biologice (sânge).
Lauren]ia, fa]= de care a afirmat c= to]i au contribuit la
Urmele papilare descoperite pe aripa stâng= a
tâlh=rirea taximetristului [i uciderea acestuia.
autoturismului victimei au fost comparate cu impresiunile lui
Declara]iile numi]ilor Busuioc Ionu], Fieraru Ilie-Robert
B=lan Nicolae-Mirel, aflate \n cartoteca local=, constatându-se
[i Vieru Maricel, prin care au ar=tat c= ei au avut o atitudine
c= apar]ineau acestuia. Verificându-se adida[ii ridica]i din
pasiv=, privind din apropiere, au fost nesincere. Ace[tia au
Intrarea Videle nr. 19, cu urmele de \nc=l]=minte descoperite
fost participan]i la comiterea faptei sub forma complicit=]ii.
la locul faptei, s-a stabilit c= ace[tia le-au creat.
Fapta celor patru inculpa]i, de a se hot=r\ \mpreun=, ca,
Dup= trei zile de cercet=ri, o echip= de poli]i[ti a dat de
prin violen]=, s=-l deposedeze pe Bicu Cristian de bani, \n
urma lui B=lan Nicolae-Mirel, trecând la arestarea acestuia.
acest scop cerându-i s= intre cu taximetrul, pe timp de noapte,
|n cursul anchetei, s-a stabilit c=, \n ziua de 6 ianuarie
pe o strad= desfundat=, cu multe gropi [i b=l]i cu ap=, [i
2006, \n jurul orei 19.00, B=lan Nicolae-Mirel (zis “Urecheatu”),
fiecare dintre ei s= contribuie la lovirea victimei [i avarierea
Busuioc Ionu], Fieraru Ilie-Robert (zis “Belitu”) [i Vieru Maricel
(zis “Bul=”) s-au urcat \n taximetrul condus de Bicu Cristian, autoturismului, urmare a violen]elor victima decedând ulterior,
care era parcat \n sta]ia de la intersec]ia str=zilor Bucure[ti cu dup= ce i s-au luat banii din buzunar, \ntrune[te elementele
Tineretului din municipiul Giurgiu. constitutive ale infrac]iunii de tâlh=rie urmat= de moartea
|n dreapta [oferului s-a urcat B=lan Mirel, iar ceilal]i trei victimei, fapt= prev=zut= [i pedepsit= de art. 211 alin 2 lit. B [i
au luat loc pe bancheta din spate a autoturismului. Dup= ce au C, alin 21 lit. a [i b, alin. 3 Teza II din C.pen.
mers cu taxiul succesiv la discotecile din localit=]ile Remus [i Despre doi dintre inculpa]i este necesar de men]ionat
Slobozia, unde nu au r=mas pentru c= nu erau tineri, la urm=toarele:
\ntoarcerea \n Giurgiu, cei trei de pe bancheta din spate i-au B=lan Nicolae-Mirel a mai fost condamnat la 1 an [i 6
f=cut semn lui B=lan Mirel c= s-au hot=rât s=-l tâlh=reasc= pe luni \nchisoare, cu suspendarea execut=rii pedepsei.
taximetrist. |n vederea punerii planului \n aplicare, B=lan Mirel Busuioc Ionu] a mai fost condamnat la 4 ani \nchisoare
i-a dat un cu]it, pe lâng= scaunul din fa]=, prietenului s=u, [i a fost pus \n libertate la data de 24 martie 2004.
Fieraru Ilie-Robert. Acesta din urm=, profitând de faptul c= Fapta lui Constantin Marin de a nu denun]a autorit=]ilor
drumul era desfundat [i autoturismul mergea cu vitez= foarte imediat dup= ce a luat la cuno[tin]= despre s=vâr[irea
mic=, a coborât din ma[in= [i a \n]epat cu cu]itul anvelopa fa]= infrac]iunii de tâlh=rie urmat= cu moartea victimei, \ntrune[te
dreapta. Cel de la volan observând ac]iunile pe care le-a elementele constitutive ale infrac]iunii de nedenun]are a unor
\ntreprins Fieraru, a accelerat viteza, \ns= autoturismul s-a infrac]iuni, prev=zut= de art. 262 alin. 1 C.pen.
oprit \ntr-o groap= cu ap=. |n continuare, Fieraru a \n]epat [i Cei patru inculpa]i au fost trimi[i \n judecat=, \n stare de
celelalte trei anvelope, dup= care i-a \napoiat cu]itul lui B=lan arest.

9
CRIMINALITATEA IATROGEN+

VALENTIN IFTENIE - medic legist


TUDOREL BUTOI - psiholog criminalist

Din reunirea prefixului de compunere savant=, iatro- propriu fiec=rui individ privit ca o entitate bio-psiho-socio-
ce introduce \ntr-un cuvânt no]iunea referitoare la medic, spiritual=, unic= [i irepetabil=, sub influen]a mediului exogen.
tratament, \ngrijire, cu genan- care semnific= a produce, a Ceea ce particularizeaz= endogenitatea cu valen]e
genera, a determina, a rezultat sintagma iatrogenie care, criminale este inadaptabilitatea social=, ceea ce va determina,
\n medicin=, semnific= producerea sau agravarea unei \ntr-un timp mai lung sau mai scurt, \n func]ie de intensitatea
boli datorit= fie sugestiei medicului, fie tratamentului, [i constan]a influen]ei exogene, alienarea persoanei
administrat o perioad= de timp insuficient= (mai lung= sau respective, concomitent cu conturarea, din cea \n ce mai
mai scurt=) sau de doze inadecvate. pregnant=, a unor tr=s=turi mai frecvent \ntâlnite la delicven]i,
Extrapolând acest termen, din domeniul medical, interpretate ca stigmate ale criminalit=]ii [i men]ionate de
unde are o anumit= conota]ie, \n cel juridic, mai precis al autorii \n domeniu [i anume:
criminologiei (,,regina f=r= regat" ce \ncearc= s= r=spund=  individualismul, cu izolarea individului de
la \ntrebarea: ,,de ce?") [i criminalisticii (preocupat= de colectivitate [i situarea intereselor personale mai presus de
descoperirea infrac]iunii [i de identificarea f=ptuitoriilor, cele colective;
ce caut= r=spunsuri la \ntreb=rile: ce infrac]iune s-a  egocentrismul, cu acordarea unei importan]e
comis?, unde?, când?, cum? [i mai ales de c=tre cine? exagerate propriei persoane, la care totul trebuie raportat,
propunem spre analiz= [i, de ce nu, implementare \n considerat= punctul cardinal, centrul de la care toate pornesc
activitatea practic=, sintagma criminalitate iatrogen=. [i f=r= de care nimic nu se poate face (a se vedea \n aceast=
|n definirea acestui termen trebuie pornit de la no]iunea direc]ie conceptul de ,,nucleu al personalit=]ii criminale",
de criminalitate, \n]eleas= ca totalitatea actelor sau faptelor elaborat de Jean Pinatel, 1971, \n care autorul propune o
prin care se \ncalc= normele de drept pozitiv, \ntr-o anumit= constela]ie dinamic= de tr=s=turi cu \nc=rc=tur= infractogen=,
perioad= [i \ntr-un anumit areal. Dup= cum se cunoa[te ce determin= riscul criminogen poten]ial); egocentrismul poate
criminalitatea opereaz= cu no]iunile de: culmina cu egolatria - egotismul;
 criminalitate real=, respectiv ansamblul infrac]iunilor  labilitatea psiho-emo]ional=, respectiv modific=ri
comise, indiferent dac= au fost descoperite sau nu [i f=r= a frecvente, rapide [i, de regul= f=r= motiva]ie ale polarit=]ii st=rii
avea importan]= gravitatea acestora (respectiv dac= sunt de dispozi]ie (ce include emo]iile [i afectivitatea) cu "oscila]ii
supuse sanc]iunii dreptului penal, dreptului administrativ ori depresive sau expansive" (Deniker citat de Gorgos) ce-i
normelor cutumiare); confer=" o tonalitate agreabil= sau dezagreabil= \ntre cei doi
 criminalitate aparent= [i anume acea criminalitate poli extremi ai pl=cerii [i durerii" (J. Delay citat de Gorgos);
relevat= organelor abilitate ale statului, numit= [i criminalitatea individul labil psihic este capricios, u[or influen]abil, inconstant
descoperit=; \n reac]ii la stimuli identici, putând uneori mima o adaptare
 criminalitate legal= sau criminalitatea judecat= deci circumstan]ial=, la ambian]a mediului, f=r= suport holotimic
acea parte a criminalit=]ii pentru care s-au pronun]at hot=râri (starea de poichilotimie), cu manifest=ri cu atât mai ample sau
definitive [i irevocabile de c=tre instan]ele de judecat= [i; chiar paradoxale, cu cât stimulul mediului (exogen) este mai
 criminalitate pedepsit= sau r=zbunat=, termen propus complex;
cu alt= ocazie de autorii acestui articol, prin care se face – tulbur=ri ale st=rii de dispozi]ie reprezentate prin:
referire la criminalitatea pentru care pedepsele pronun]ate au  hipotimie, ce presupune sc=derea afectivit=]ii, a
[i fost executate. elanului vital, a r=spunsului mimico-comportamental la stimuli;
Diferen]a matematic=, calculat= \ntre diferitele forme \n func]ie de intensitatea manifest=rilor, de aplatizarea st=rii de
men]ionate ale criminalit=]ii, permite aflarea cifrelor afectivitate. Hipotimia se poate manifesta prin indiferen]=
criminalit=]ii care, \n func]ie de ,,culoare", sunt reprezentate afectiv= (absen]a afectivit=]ii fa]= de mediul exterior: obiecte,
prin: animale, persoane etc, fiind forma de interes criminalistic
 cifra neagr=? criminalitate real= - criminalitate deoarece, prin aceast= s=r=cie sufleteasc=, individul nu mai
aparent=; este impresionat de consecin]ele negative ale faptelor sale, de
 cifra gri? criminalitate aparent= - criminalitate legal=; suferin]a provocat= pe care o consider= banal=) apatie
 cifra alb=? criminalitate legal= - criminalitate (dezinteresul cuprinde [i propria persoan=) [i atimie (lipsa
r=zbunat=. total= a afectivit=]ii);
Cu o determinare predominant endogen= sau exogen=  disforie ce asociaz= depresiei o excitabilitate crescut=
(\n func]ie de autori) criminalitatea poate fi considerat=, \n care suscit= interesul criminalistic, atunci când se \nso]e[te de
opinia noastr=, rezultatul ,,model=rii" fondului endogen, impulsivitate [i agresivitate;

10
 agresivitate termen care circumscrie conduitele ostile responsabili, va precipita lucrurile, \n sensul s=vâr[irii
\ndreptate \mpotriva unui obiect, animal sau persoan=. Este infrac]iunii fie mai devreme, fie chiar atunci când nu s-ar fi
consecin]a interrela]iei eros-thanatos, a dualismul pulsional ce realizat.
opune pulsiunile vie]ii - asimila]ie (particularizate prin lupta Defini]ia [i men]iunile f=cute asupra criminalit=]ii
tendin]elor de autoconservare cu cele sexuale) pulsiunilor iatrogene permit urm=toarele preciz=ri:
mor]ii - dezasimila]ie, care este o caracteristic= general= a 1. criminalitatea iatrogen= poate fi determinat= de:
organismelor vii [i mai ales a rela]iilor interumane. Dac=, a[a 1.1. factorii abilita]i ai statului care au rolul de a interveni
cum men]ioneaz= Gorgos, la animale agresivitatea este \n diminuarea, stoparea sau eradicarea fenomenului
adaptativ= [i lipsit= de cele mai multe ori de violen]=, la om infrac]ional [i anume: judec=tori, procurori, poli]i[ti, medici
numai forma benign= (biologic - adaptativ=, reac]ional= [i legi[ti etc. afla]i \n activitate sau pensiona]i (categorie ce
defensiv=, condi]ionat= genetic) s-ar putea \nscrie \ntre aceste necesit= o aten]ie deosebit=);
coordonate, \n timp ce forma malign= (biologic - neadaptativ=, 1.2. scriitori, autori de opere literare, \n proz= sau \n
distructiv= [i necondi]ionat= genetic) \nc= \[i mai a[teapt= versuri, ori de scenarii de film, de teatru etc. (ne referim
r=spunsurile la \ntreb=riile pe care le-a ridicat, fiind greu, dac= exclusiv la crea]iile maladiv-criminogene contaminate psihotic,
nu imposibil, de explicat. Agresivitatea uman= \mbrac= forme cu laitmotiv violen]a, de cele mai multe ori, extrem= [i
diverse de manifestare de la indiferen]=, ironie etc, la sexualitate necenzurat=, rod al unor min]i r=t=cite \n tenebrele
amenin]are sau acte de violen]=, culminând cu agriotimia (ur= antisociale [i frecvent stimulate de par[iva beatitudine oferit=
patologic=, ferocitate), putând fi \ndreptat= asupra propriei de alcool sau de droguri);
persoane (autoagresivitate) - prin care, \n formele extreme, se 1.3. persoane publice care prin interven]iile lor pot
ajunge la automutilare sau suicid) ori \mpotriva altei persoane manipula opinia public=: demnitari, jurnali[ti, moderatori -
sau obiect care, de regul=, este investit cu semnifica]ie realizatori de programe TV etc;
afectiv= (heteroagresivitate - al c=rei apogeu \l constituie 2. interven]ia categoriilor men]ionate se poate realiza \n
omorul ori distrugerea obiectului respectiv). Cu originea \n mod direct, nemijlocit, mai rar [i limitat, sau indirect, de regul=
esen]a fiin]ei umane, agresivitatea este modulat= sub influen]a prin intermediul mijloacelor mass-media, al c=r]ilor, al filmelor
mediului, o pondere semnificativ= \n determinismul acesteia etc. cu penetrabilitate \n toate mediile sociale;
avându-l frustr=rile (mai ales cele sexuale - W. Reich). 3. influen]a factorilor men]iona]i poate fi f=cut=:
E[uând \n adaptarea social= activ=, ce presupune nu - cu inten]ie (direct= sau indirect=) când se urm=re[te cu
numai conservare dar [i dezvoltare, personalitatea cu valen]e abilitate s=vâr[irea infrac]iunii sau crearea unui mediu
criminale va cocheta cu adaptarea pasiv=, deci numai \n scop infrac]ional, sau
de conservare care, din p=cate, se va dovedi o veritabil= fata - f=r= inten]ie, respectiv atunci când, spre exemplu, sunt
morgana, un miraj ce-l va \mbra]i[a, cu tandre]e ipocrit=, \n prezentate infrac]iunile ca informa]ie curent= \n cadrul [tirilor,
mantia iluziei de[arte. buletinelor informative etc. ornate, nu de pu]ine ori, cu note
Am f=cut aceste scurte, dar punctuale referiri, asupra personale, total ne[tiin]ifice.
criminalit=]ii pentru a putea contura defini]ia a ceea ce noi F=r= discu]ie c= deosebirea dintre criminalitatea
consider=m c= poate fi numit= criminalitate iatrogen=. iatrogen= inten]ionat= [i cea neinten]ional= este dificil=, dac=
Astfel, \n opinia noastr=, prin criminalitate iatrogen= se nu imposibil= de f=cut, cu atât mai mult cu cât, de cele mai
poate \n]elege acea multe ori, este invocat dreptul la informare public= sau cel
form= a criminalit=]ii indus= prin influen]a exercitat= de referitor la libertatea de opinie. A[a cum am f=cut-o [i cu alte
indivizi ce fac parte din anumite categorii socio-profesionale ocazii, ne men]inem punctul de vedere exprimat, \n sensul c=,
specializate, ce pot avea contact, direct sau indirect, cu un printr-o publicitate haotic= [i total necontrolat= se aduce un
num=r mare de persoane, cum ar fi: exper]i \n domeniul grav prejudiciu vie]ii sociale, printre altele [i prin favorizarea
activit=]ii antifrac]ionale, persoane publice, scriitori. sau stimularea indivizilor cu tendin]e antisociale, care \[i vor
Raportându-ne la dinamica trecerii la actul infrac]ional, putea g=si astfel mai u[or suportul motiva]ional al conduitei
prin prisma faptului c= modalit=]ile de desf=[urare a prohibite;
infrac]iunilor \mbrac= o gam= foarte variat= \ntre cei doi poli 4. interven]ia stimulativ - criminal= poate fi \nterprins=:
(spontan, impulsiv, de moment, circumstan]ial [i premeditat, - prin ac]iune, deci sub o form= activ= sau comisiv=,
calculat, elaborat) consider=m c= dep=[irea barierelor ce situa]ie cel mai des \ntâlnit= cu valen]e deosebite mai ales \n
\ncearc= s= frâneze comportamentul criminal, antisocial: cazul speciali[tilor, care ofer= informa]ii de am=nunt cu privire
moral - cutumiare, socio - punictive [i organizatoric - material la modul de operare, la particularit=]ile desf=[ur=rii unei
- afective (a se vedea schema lui J. Pinatel privind dinamica investiga]ii criminalistice etc. ca [i cum ar dori s=-i informeze
ac]iunii infrac]ionale) se realizeaz= mult mai u[or atunci când pe infractori ce gre[eli s= nu comit= pentru a nu fi descoperi]i;
\ntrerup=torul unui psihic labil este manevrat tocmai de aceia - prin inac]iune, absten]iune sau pasivitate, când nu se
c=rora le revine responsabilitatea de a asigura men]inerea reac]ioneaz= atunci când ar fi trebuit s= se fac= acest lucru.
ordinii sociale. Declichetând pârghia [i a[a firav= care, \nc= Men]ion=m, \n acest sens, interviurile prezentate pe ecranele
mai opre[te absconsul mecanism ce diferen]iaz= individul televizoarelor sau \n paginile unor ziare, luate unor infractori,
adaptat social de cel neadaptat, antisocialul, respectiv non- anchetele criminalistice desf=[urate, contrar legii, de
infractorul de infractor, interven]ia nociv= a factorilor (culmea!) persoane neabilitate [i \nainte de pronun]area unor hot=râri

11
judec=tore[ti definitive [i irevocabile etc. \mpotriva c=rora nu experien]a profesional= ne \ndrept=]esc s= o semnal=m, ca
se \ntreprind m=surile necesare (unele chiar prev=zute de modul de operare identificat \ntr-o serie de crime cu atrocit=]i
lege). Oare, \n astfel de cazuri, nu suntem complici prin t=cere,
grote[ti: depesaj, tortur=, pozi]ii obscene ale victimelor etc. s=
prin neimplicare?;
5. dat fiind preciz=rile f=cute, apreciem c= se pot contura nu mai mire, din p=cate, pe nimeni iar b=nuiala stimul=rii
urm=toarele forme de criminalitate iatrogen=: exogene a unui psihic cu poten]ial agresiv bazal crescut s=
5.1. criminalitatea iatrogen= arogant-infatuat=, din devin= aproape o certitudine.
orgoliu, ce caracterizeaz= mai ales acea form= a criminalit=]ii
Aceste câteva remarci, f=cute f=r= inten]ie r=uvoitoare
indus= de exper]ii, speciali[tii \n domeniul activit=]ii
antiinfrac]ionale, care nu-[i pot proba, cu decen]=, valoarea sau tenden]ioas=, dar, \n mod cert, \n scopul aten]ion=rii
profesional=, \n cadrul institu]ional [i compensator recurg la factorilor responsabili asupra pericolului determinat de
manifest=ri publice care nu pot cadra cu pozi]ia unui veritabil folosirea inoportun= a no]iunilor de specialitate sau prin
profesionist. |n acest sens se poate exemplifica cu apari]iile
interven]ii publice intempestive, numai din dorin]a, cel pu]in
intempestive pe ecranele televizoarelor ori \n presa scris=, ale
unor poli]i[ti, criminali[ti-investigatori, medicii legi[ti etc. care stupid=, de afirmare, apreciem c= sunt de natur= s=-i fac= pe
ofer= cu lux de am=nunte, uneori cu fundament [tiin]ific cei \n cauz= s= se gândeasc=, poate de dou= ori, \nainte de a
\ndoielnic, elemente ale unor spe]e, cazuri \nc= nefinalizate da publicit=]ii diferite informa]ii de specialitate [i chiar s=
din punct de vedere juridic;
reac]ioneze \mpotriva impostorilor, inclusiv prin
5.2. criminalitatea iatrogen= punitiv - frustrant=, prin
care cel \n cauz= caut= s= se r=zbune ar=tând atât colectivului responsabilizarea celor abilita]i s= ofere comunicate de pres=.
din care face parte cât [i publicului larg c= el este cel care ar Nutrind convingerea c= sintagma criminalitate iatrogen=
fi trebuit s= se ocupe de cazul respectiv, adev=ratul [i poate va suscita interes, a[tept=m [i alte puncte de vedere, opinii,
unicul specialist care ar putea s=-l solu]ioneze deoarece i-a
interpret=ri, care nu pot decât s= contribuie la asanarea
surprins toate elementele caracteristice; faptul c= solu]ionarea
social= ([i nu numai \n România) de buruienile [i l=turile ce
spe]ei nu i-a fost repartizat= este consecin]a invidiei pe care a
stârnit-o, prin calit=]ile profesionale deosebite care, de[i \n alc=tuiesc mediul infrac]ional, indiferent de treapta social= pe
opinia lui, l-ar impune, [efii, colectivul, \l persecut=, care se situeaz=.
marginalizându-l [i, drept urmare, el consider= c= trebuie s=
riposteze recurgând la alte mijloace prin care s=-[i poat=
Bibliografie:
exprima punctul de vedere [i, \n acela[i timp, s=-i persifleze
pe detractori; C=r]i:
5.3. criminalitatea iatrogen= fantezist - imaginativ=, ce 1. Tratat de psihologie judiciar=, Ed. Phobos Bucure[ti - 2006;
caracterizeaz= mai ales personalit=]ile publice (categoria
T. Butoi [i colab.
men]ionat= la punctul 1.3.)mitomane;
2. Victimologie - perspectiva psihologiei victimale asupra
5.4. criminalitatea iatrogen= publicitar-jurnalistic=, cu
prezentarea detaliat=, uneori chiar de la fa]a locului, a unor cuplului penal
aspecte macabre, a suferin]ei \ntip=rite pe chipurile victim=-agresor, Ed. Pinguin Book Bucure[ti 2004; T. Butoi,
dezn=d=jduite etc., dar [i a unor date specifice investiga]iei
Dan Voinea, V. Iftenie, Al. Butoi, Lumini]a Georgeta Nicolae,
criminalistice, care nu pot decât s= \ngreuneze sarcina, [i a[a
Constantin Z=rnescu, Ioana Butoi, Manuela Cristina Prodan.
dificil=, a organelor de anchet=;
5.5. criminalitatea iatrogen= de imagine, specific= 3. Dic]ionar enciclopedic de psihiatrie, sub redac]ia C. Gorgos,
persoanelor publice ce doresc s= capteze aten]ia publicului Ed. Medical= Bucure[ti (vol. I - IV).
ahtiat dup= senza]ional; 4. Interferen]a Medicin= Legal= - Criminalistic=, Ed. Era
5.6. criminalitatea iatrogen= imitativ - contaminativ=, ce
Bucure[ti 2006: V. Iftenie.
ar caracteriza scrierile autorilor men]iona]i la punctul 1.2. |n
acest sens, exemplific=m prin cazurile din Bucure[ti ( T.A. [i 5. Sinuciderea - un paradox, Ed. [tiin]elor medicale - Orizonturi,
D.F. care l-au ucis cu lovituri de cu]it pe T.F., având pe cap Bucure[ti 2001; T.Butoi, V. Iftenie, Al. Boroi, Al. Butoi.
cagule, confec]ionate din ciorapi de nailon) [i Ia[i (minorul T.I.
\l r=pe[te pe D.F., de 6 ani, fiul unor oameni de afaceri \n
Articole:
vederea ob]inerii unei r=scump=r=ri; victima, imobilizat=, a
decedat prin asfixie mecanic= - sufocare realizat= cu o pung= 1. Mass-media, victim= sau autoare a dezinform=rii? V. Iftenie,
de plastic) \n care autorii au declarat anchetatorilor c= s-au T. Butoi, \n Revista de Criminalistic= nr. 1, an V, ianuarie 2003.
inspirat din filmele vizionate. 2. Teroarea cifrelor criminalit=]ii, V. Iftenie, T. Butoi; \n Revista
Prin formele de criminalitate iatrogen= men]ionate,
de Criminalistic= nr. 4, an VI, iulie 2004.
indiferent dac= influen]a a fost exercitat= direct sau indirect, cu
sau f=r= inten]ie, prin ac]iune sau prin inac]iune s-a ajuns, \n 3. Cuplul penal din perspectiv= victimologic=, V. Iftenie, T.Butoi,

prezent, la situa]ia paradoxal=, pe care preg=tirea [i \n Revista Lumea Detectivilor, an III, nr. 12/2004.

12
DIN ISTORIA CRIMINALISTICII (I)

Prof. VASILE L+P+DU{I

Primul Congres al criminali[tilor din America Latin= diferite pozi]ii. Pl=cile negative se introduceau apoi \n
dispozitivul de valorificare, numit autograf [i o fotografie
|n perioada 25-31 iulie 1938, la Buenos-Aires, sub plastic= a locului fotografiat. Prin \nvârtirea unei manivele [i a
auspiciile pre[edintelui Republicii Argentina, dr. Robert M. unui disc, se putea aplica pe orice punct din fotografia f=cut=
Ortiz, a avut loc primul Congres al Criminali[tilor din America cu stereoscopul o tabel= de m=surat. Autograful era cuplat la
Latin=, la care au participat 128 de delega]i din ]=rile Americii o mas= de desen pe care toate mi[c=rile de schi]are f=cute de
de Sud [i Centrale. Cele 88 de rapoarte [i comunic=ri dispozitivul de m=surat erau \ncrustate, \n mod automat, la o
prezentate s-au referit \ndeosebi la urm=toarele: scar= fixat=. Prin acest procedeu se forma un plan exact al
• importan]a factorilor biologici [i sociologici \n reac]iile locului unde a fost comis= crima [i \n care toate distan]ele,
antisociale ale minorilor; pantele, sec]iunile traversale ale balustradelor, \n=l]imile [i
• educa]ia [tiin]ific= a judec=torilor penali; adânciturile erau redate cu cea mai mare exactitate. Acest
• semnele psihiatrice [i legale ale pericolului; aparat s-a dovedit de mare folos pentru oficiile de poli]ie
• starea primejdioas= ca baz= [i m=sur= a judiciar=.
responsabilit=]ii; Serviciul de identificare judiciar=
• vinov=]ia [i teoria responsabilit=]ii legale; Cu eforturi deosebite, \n anul 1892, dr. Mina Minovici,
• identificarea nou-n=scu]ilor; profesor universitar [i director al Institutului Medico-Legal, la
• identificarea civic= [i prevenirea infrac]iunii; recomandarea lui Alphonse Bertillon, [eful Serviciului
• biotipologia criminal=; Antropometric din Paris, a \nfiin]at Serviciul Antropometric \n
• studierea la fa]a locului crimei a elementelor necesare localul Prefecturii Poli]iei Capitalei (prefect era generalul
cercet=rilor; Rasty). Director al acestui serviciu a fost numit dr. Nicolae
• filmarea la fa]a locului a crimei; Minovici, pe atunci student la medicin=. Sistemul de
• activitatea desf=[urat= de Institutul de Identificare din identificare a unei persoane, prin antropometrie, se referea la
Rio de Janeiro; faptul c= scheletul osos al omului r=mâne complet neschimbat
• aspectul patologic al liniilor digitale; de la vârsta de 21 ani. Este imposibil s= se g=seasc= dou=
• studiul individualit=]ilor dactiloscopice; persoane cu dimensiuni osoase, complet egale. Unele
• organizarea poli]iei tehnico-[tiin]ifice din Rio de dimensiuni ale scheletului omenesc se pot stabili foarte u[or [i
Janeiro; foarte exact pe persoana vie, cu ajutorul unor mecanisme
• tipul fizic la criminali; simple.
• toxicomania [i criminalitatea. Bazat pe acest principiu, \n anul 1879, Alphonse
Congresul a adoptat 25 de hot=râri, sub forma unor Bertillon, pe atunci func]ionar la Prefectura Poli]iei din Paris, a
declara]ii sau decizii, fiind foarte importante pentru activitatea descoperit acest sistem de identificare.
poli]ieneasc=. Dintre acestea enumer=m urm=toarele: Dimensiunile se refer= la urm=toarele:
• introducerea \n ]=rile din America Latin= a unor registre • talia sau \n=l]imea corpului;
pentru criminalii recidivi[ti; • lungimea bra]elor \ntinse \n form= de cruce;
• identificarea titularilor de pa[apoarte prin dactiloscopie; • bustul sau \n=l]imea corpului \n pozi]ia de [ezut;
pa[apoartele din ]=rile Americii Latine urmând s= fie • lungimea corpului (diametrul anteroposterior, de la
confec]ionate dup= model comun [i unitar; r=d=cina nasului la punctul cel mai proeminent al osului
• introducerea unui schimb complet de informa]ii asupra occipital);
criminalilor interna]ionali, pentru ca frontierele ]=rilor Americii
Latine s= fie ferite de trecerea unor elemente indezirabile (s-a
propus \nfiin]area unui oficiu poli]ienesc interna]ional al
Americii Latine);
• \nfiin]area unei Asocia]ii americane pentru
criminologie, cu sediul la Buenos-Aires, ai c=rei membri vor fi
institu]iile de criminologie ale tuturor ]=rilor americane.

Fotografii stereofotogrametrice luate la fa]a locului


Documentele de arhiv= ne arat= c=, \ncepând cu anul
1933, unele dintre oficiile de poli]ie judiciar= din Elve]ia
foloseau aparatul stereofotogrametric pentru luarea de
fotografii la fa]a locului. Acest aparat se compunea dintr-un
obi[nuit aparat fotografic [i un dispozitiv de valorificare.
Dispozitivul de fotografiere era o stereometercamer=, pentru a
c=rei \ntrebuin]are nu se cerea o mai mare pricepere ca pentru
aceea a unui aparat fotografic. Cu stereometrul se puteau face
dou= feluri de fotografii, una pentru fotografii luate de aproape,
cu toate detaliile \nc=perilor din interior, cealalt= pentru
fotografii din afar=, \n aer liber [i la distan]= de la 6 la 100
metri. Cu o expunere se ob]ineau dou= fotografii 6x9 cm al
aceluia[i obiectiv, \ns= acesta la fa]a locului era v=zut din

13
reu[it s= pun= la punct “Serviciul de Identificare Judiciar= de
pe lâng= Parchetul de Ilfov”.
Dr. Gh. Andrei Ionescu are meritul c= a adoptat [tiin]a [i
tehnica dactiloscopic= [i a a[ezat Serviciul de Identificare pe
adev=ratele lui temelii. Mai mult, el a creat o nou= formul=, cu
totul deosebit=, care \nlesnea cu precizie identificarea oric=rui
individ. Acest reputat om de [tiin]= a contribuit la simplificarea
metodei lui Vucetich [i Bertillon, procedeele sale fiind
apreciate pe plan mondial.
Un alt colaborator de seam= al prof. dr. Mina Minovici a
fost comisarul Ioan Popescu, [ef de serviciu, care a contribuit
la cartarea, dup= noul sistem, a peste 400.000 de fi[e.
Serviciul de Indentificare Judiciar= a intrat \n leg=tur= cu
toate serviciile similare din Europa [i din America pentru
descoperirea, prin a[a-zisa “dactiloscopie la distan]=”, a
infractorilor disp=ru]i [i urm=ri]i de poli]iile din str=in=tate.
|n articolul s=u, publicat \n Revista “Poli]ia Modern= nr.
5/iulie 1926, Constantin Georgescu, inspector de poli]ie, ar=ta:
“...Serviciul de Identificare Judiciar= se afl= \n plin=
• l=rgimea corpului sau diametrul traversal (distan]a \ntre efervescen]=. Duce]i-v= [i vede]i-l, voi, cei seto[i de adev=ruri
parietali); noi [i de minuni. O vizit= acolo va fi de ne\nchipuit folos. |n
• diametrul bizigomatic; cutiile care umplu pere]ii serviciului este munc= mig=loas= [i
• lungimea urechii drepte; fecund=, munc= uimitoare, [i nu m= pot re]ine s= st=ruiesc
• lungimea degetului mijlociu sau medius de la mâna \nc= asupra personalit=]ii str=lucite a savantului dr. Mina
stâng=; Minovici, \ntemeietorul serviciului. O fire modest=, clasic=,
• lungimea degetului mic sau auricular de la aceea[i \nchinat= binelui ob[tesc, minte luminoas= pe care o agit=
mân=; marile probleme ale vie]ii, domnia sa poate privi cu mândrie \n
• lungimea antebra]ului stâng de la cot la vârful trecut, \n trecutul s=u care este o pagin= de glorie. |n afar= de
degetelor. Serviciul de Identificare Judiciar=, domnia sa a \ntemeiat [i
Atunci, au existat unii care au aprobat, iar al]ii care au Institutul Medico-Legal al c=rui director este.
dezaprobat func]ionarea [i existen]a acestui serviciu. S-au Oper= a geniului [i a st=ruin]elor sale neobosite,
g=sit chiar parlamentari, care au interpelat Guvernul României Institutul Medico-Legal este un monument de munc= [i de
(condus de Partidul Conservator) contra func]ion=rii [tiin]= mai presus de multe a[ez=minte culturale de acest gen
Serviciului antropometric. Astfel, \n publica]iile vremii se arat= din ]=rile lumii. Ca o r=spl=tire bine meritat=, conduc=torii ]=rii
c= deputatul Dobrescu-Arge[ a cerut cu vehemen]= i-au dat numele s=u. Au f=cut un act de \nalt= valoare moral=:
desfiin]area acestui serviciu. Dar, la scurt timp, acest deputat, oamenii mari, care radiaz= \n jurul lor lumin= [i sim]ire
fiind implicat \ntr-o afacere penal=, \n complicitate cu al]ii, a generoas= [i care devin prin aceasta c=l=uze [i prieteni ai
fost arestat [i implicit i s-a aplicat “antropometria”. progresului, trebuie s= r=mân= stâlpii de foc ai viitorului”.
Cu mari greut=]i [i cu mul]i adversari a trebuit s= lupte [i
prof. dr. Mina Minovici. Astfel, \n februarie 1898, pentru a nu fi Bibliografie:
1. Revistele “Poli]ia Modern=” nr. 2, 3, 4 [i 5 din anul 1926, ap=rute
desfiin]at, eminentul om de [tiin]= s-a v=zut for]at s= mute
sub conducerea unui Comitet de Poli]i[ti din cadrul Prefecturii Poli]iei
acest serviciu din Poli]ia Capitalei \n Palatul Justi]iei, de[i era
Capitalei.
necesar s= fie la poli]ie. 2. Laz=r Cârjan, Criminalistic= - Tratat, Editura Pinguin Book,
|ncepând cu anul 1900, Serviciul antropometric a fost Bucure[ti, 2005.
dotat cu un atelier fotografic complet dotat cu aparate 3. N. Buzea, L. Tudose, Introducere \n [tiin]a penal= [i no]iuni de
moderne. De asemenea, \n acela[i Palat de Justi]ie, prof. dr. criminologie, Editura Universul, Bucure[ti, 1930.
Mina Minovici a \nfiin]at {coala de Antropologie dup= sistemul
celor din str=in=tate, \n care agen]ii [i ofi]erii de poli]ie \nv=]au
cunoa[terea [i descrierea semnalmentelor unei persoane,
dup= o metod= [tiin]ific=. Fratele s=u, dr. Nicolae Minovici, a
editat un manual tehnic, \n acest scop, numit “{coala
Antropologic= - Bertillon“ sau “Portretul Vorbit“.
La 1 aprilie 1914, din cauze neprev=zute, dar lesne de
\n]eles, Guvernul venit la putere a mutat Serviciul la Direc]ia
Siguran]ei Generale a Statului. Sub noua conducere a acestei
institu]ii, Serviciul a stagnat, iar o dat= cu \nceperea r=zboiului
mondial, speciali[tii l-au p=r=sit, l=sându-l s= func]ioneze cu
un singur func]ionar.
|n anul 1918, atât Poli]ia, dar mai cu seam= justi]ia,
având nevoie de antecedentele delicven]ilor al c=ror num=r
crescuse considerabil \n timpul ocupa]iei, s-a f=cut o nou=
reorganizare a Serviciului Antropometric.
Acela[i om de [tiin]=, prof. dr. Mina Minovici, fiind
solicitat de Ministerul Justi]iei [i de Prefectura Poli]iei
Capitalei, printr-o munc= titanic=, dus= aproape doi ani,
\mpreun= cu colaboratorii s=i apropia]i: dr. Gheorghe Andrei
Ionescu, dr. Ioan {tef=nescu, comisarul Ioan Popescu, a

14
Expertiza psihiatric= – mijloc de prob= \ntr-o cauz= de omor

Procuror VIOREL GHEORGHE GAVRA


Parchetul de pe lâng= Tribunalul Bihor

|n desf=[urarea procesului penal, mijloacele de prob= au s-a stabilit c=, din locuin]a victimei, ar fi fost sustras= o sum=
un rol deosebit \ntrucât toate demersurile organelor judiciare, modic= de bani [i ceva lenjerie de pat.
ale p=r]ilor [i ale altor persoane, nu se pot desf=[ura haotic, ci Dup= descoperirea cadavrului, \n cauz= s-au f=cut
numai \ntr-un cadru legal. Numai \ntr-un asemenea sistem, cercet=ri ample, dar autorul nu a fost descoperit, cauza fiind
mijloacele de prob= cap=t= semnifica]ie juridic=. |mprejur=rile \nregistrat= cu AN.
diverse \n care se s=vâr[esc infrac]iunile, cât [i modurile de |n data de 23.02.2005, la ofi]erul de serviciu de la Poli]ia
operare au impus formularea sintetic= a unor instrumente mun. Oradea, s-a prezentat M.E., domiciliat \n Oradea,
juridice, prin intermediul c=rora s= se poat= dovedi c= un fapt str.Fântânilor nr. 20, jud. Bihor, care a declarat c=, \n noaptea,
ilicit de drept penal a produs un prejudiciu, o perturbare a de 15/16 martie, f=r= a preciza anul, a omorât-o pe V. dând cu
sistemului de valori [i rela]ii sociale, ce se impun a fi ocrotite cu]itul \n ea.
de lege. M.E. a fost ulterior \ndrumat c=tre lucr=tori din cadrul
De[i probele [i mijloacele de prob= sunt categorii juridice I.P.J. Bihor – Serviciul de Investiga]ii Criminale [i la procuror.
distincte, ele pot fi teoretic explicate \n mod conjugat. |n aceea[i zi, procurorul a procedat la audierea lui M.E.
Conform prev. art.63 C.p.p., probele sunt definite ca [i s-a \nceput urm=rirea penal= fa]= de acesta, pentru
elemente de fapt care servesc la constatarea existen]ei sau s=vâr[irea infrac]iunilor de viol, prev. [i ped. de art.197 C.p. [i
inexisten]ei unei infrac]iuni, la identificarea autorului acesteia [i omor, prev. de art.174 C.p., cu aplic.art.33 lit.a [i art.13 C.p.,
la cunoa[terea \mprejur=rilor \n care s-a comis, elemente dispunându-se internarea provizorie a acestuia \n Spitalul
necesare pentru justa solu]ionare a cauzei. Clinic de Psihiatrie din Oradea.
Mijloacele prin care pot fi constatate unele elemente de Conform propriei declara]ii, M.E. \[i aminte[te c=, \nainte
fapt care pot servi ca prob= \n procesul penal sunt prev=zute cu o zi de 15/16 martie, f=r= a putea preciza anul, s-a \ntors
\n art. 64 C.p.p. [i ele constituie mijloace de prob=. de la locuin]a p=rin]ilor s=i din satul S=rand, iar pe
Enun]area mijloacelor de prob= cuprinse \n art.64 str.M=cie[ului s-a \ntâlnit cu b=trâna T.V., care a \ntrebat dac=
vizeaz= declara]iile \nvinuitului, ale p=r]ilor \n procesul penal – a trecut sau nu po[ta[ul pe strad=, pentru a-i aduce pensia.
inculpat, p=r]i v=t=mate, p=r]i civile, declara]ii ale martorilor, |n continuare, M.E. a sus]inut c=, \n noaptea de 15/16
\nscrisurile, \nregistr=rile audio-video, fotografiile, mijloacele martie, a visat c= a lovit-o de câteva ori cu cu]itul pe T.V., care
materiale de prob=, constat=rile tehnico-[tiin]ifice, medico- era \n genunchi \n fa]a sa, dup= ce mai \nainte “\[i b=tuse joc
legale [i expertizele. de ea” (o violase) iar diminea]a, aducându-i-se la cuno[tin]=
Este [tiut c=, din punctul de vedere al legii procesuale, de c=tre vecinul s=u P.L., cu care lucra \mpreun=, c= b=trâna
nu se face o ierarhizare a probelor. Valoarea lor nu este V., \n noaptea respectiv=, a fost ucis=, s-a speriat [i \n ziua
prestabilit=, urmând a fi determinat= contribu]ia concret= a respectiv= nici nu a mai mers la lucru.
fiec=reia la solu]ionarea cauzei. De asemenea, M.E., sus]ine c=, la câteva zile dup= visul
Principalul obiectiv al expertizei medico-legale \l pe care l-a avut, \n noaptea de 15/16.03, pe chilo]i a g=sit o
constituie determinarea s=n=t=]ii psihice a unei persoane. pat= de sânge a c=rei prezen]= nu o putea explica nici la data
Efectuarea acestei expertize este necesar= atât \n cauzele respectiv=.
penale \n care se ridic= problema existen]ei discern=mântului Conform propriei sus]ineri, \n perioada \n care T.V.
[i ca urmare a vinov=]iei persoanelor care s=vâr[esc acte aducea lapte prin cartier, M.E. a fost cuprins de o atrac]ie
antisociale, precum [i \n cauze civile: punerea sub interdic]ie, fizic= fa]= de aceasta, \n sensul de a \ntre]ine cu ea rela]ii
dreptul de exercitare a unei profesii sau activit=]i, capacitate sexuale.
testamentar=. M.E. mai sus]ine, \n propria declara]ie, c= ar fi fost \n
|n spe]a pe care o vom detalia, solu]ia dat= \ntr-o cauz= locuin]a victimei o singur= dat= \nso]it de nepoata sa P.G.,
penal= a avut la baz= singurul mijloc de prob= – expertiza aspect pe care aceasta l-a negat cu ocazia audierii din data de
psihiatric=. 01.03.2005.
|n diminea]a zilei de 16.03.1994, Parchetul de pe lâng= Procedând la verificarea veridicit=]ii declara]iei lui M.E.,
Tribunalul Bihor a fost sesizat cu privire la decesul, \n urma am constatat urm=toarele:
unor rela]ii sexuale [i acte de violen]=, numitei T.V., \n vârst= |n noaptea de 15/16.03.1994, numita T.V., dom. pe str.
de 64 ani. De la \nceput, procurorul [i lucr=torii de poli]ie nu au M=cie[ului nr. 20, a fost ucis= de c=tre autori necunoscu]i,
f=cut cunoscut faptul c= victima a fost agresat= sexual. fiind g=sit= a doua zi diminea]a.
Men]ion=m faptul c=, cu ocazia cercet=rii la fa]a locului, Cu ocazia necropsiei cadavrului, efectuat= la data de

15
16.03.1994, s-au stabilit urm=toarele: devotament nem=rginit;
• moartea numitei T.V. a fost violent=; • \nvinuitul M.E. a avut o tentativ= de spânzurare, \n vara
• moartea s-a datorat hemoragiei externe consecutive anului 1996, a[a cum rezult= din declara]ia mamei sale, din
unor pl=gi t=iate – \n]epate ale gâtului cu sec]iune de arter= data de 04.03.2005.
carotid= primitiv= stâng=; |n cursul cercet=rii penale s-a dispus expertizarea
• leziunile traumatice au fost produse prin loviri directe, medico-legal= psihiatric= a \nvinuitului M.E., medicii speciali[ti
repetate, cu un instrument t=ietor–\n]ep=tor, ca de exemplu având de r=spuns la urm=toarele obiective:
cu]itul corp delict – cât [i cu corp contondent – pumn; • dac= pretinsa fapt= de viol [i omor asupra victimei T.V.,
• pozi]ia victim= agresor a fost ini]ial \n ortostatism [i pe care \nvinuitul M.E. o relata sub forma unui vis, i-a
variabil= \n dinamica agresiunii ca ulterior victima c=zut= la sol accentuat sau nu tulbur=rile de personalitate de tip Bordeline
s= fie lovit=, agresorul fiind cu genunchii pe torace, realizând diagnosticate \n noiembrie 1994;
compresiile asupra sa, ceea ce a provocat fractura coastelor • dac= la data expertiz=rii, \nvinuitul M.E. prezenta
2, 3, 4 [i 5 pe linia medio-clavicular= dreapt= [i coastele 2 [i 3 tulbur=ri psihice [i care era diagnosticul acestor tulbur=ri;
pe linia parasternal= stâng=, sternul prezentând fractura • dac= \n momentul s=vâr[irii faptei \nvinuitul a prezentat
transversal= sub manubriu, cu infiltrat sanguin redus pe fa]a sau nu tulbur=ri psihice [i care erau natura [i diagnosticul
sa intern=; acestora;
• grupa de sânge a victimei a fost B-3; • care a fost discern=mântul \nvinuitului M.E. \n timpul
• prezen]a congestiei, mucoasei antrului vaginal [i a s=vâr[irii faptei;
spermei ne \ndrept=]e[te s= afirm=m c= s-a consumat un • dac= se recomanda aplicarea m=surilor de siguran]=
raport sexual.
cu caracter medical [i care erau acestea;
|n urma audierii [i intern=rii \nvinuitului M.E., \n cauz= s-
• dac=, pe baza probelor administrate \n cauz=, cele
a efectuat o serie de acte din con]inutul c=rora rezult=, \n
relatate de \nvinuit sub forma unui vis [i care au corespondent
esen]=, urm=toarele:
\n realitate conduceau la concluzia c= acesta era sau nu
• descrierea locului faptei f=cut= de M.E. corespundea
autorul omorului comis \n data de 15/16.03.1994 asupra
cu realitatea;
victimei T.V.
• violarea victimei a fost constatat= cu ocazia necropsiei;
• prezen]a victimei pe strad=, \ntrebând despre po[ta[ [i
Din raportul de expertiz= medico-legal= psihiatric=
pensie, \n data de 15.03.1994, a fost confirmat= de martorii
nr.755/IV/138 din 21.03.2005 rezult= urm=toarele:
M.I., V.F. [i so]ia acestuia V.I., audia]i la data de 16.03.1994,
• numitul M.E. sufer= de schizofrenie paranoid=;
respectiv 17.03.1994;
• discern=mântul s=u \n prezent este absent. Raportat la
• neconfirmarea de c=tre martora P.G. a prezen]ei
fapta imputat=, este posibil ca aceasta s= fi fost efectuat= \n
\mpreun= cu \nvinuitul M.E. Perchezi]ia \n casa victimei a
cadrul unor tulbur=ri psihice de intensitate psihotic=, când, de
condus la concluzia c= acesta a f=cut o descriere exact= a
asemenea, sus-numitul nu avea discern=mânt.
locului faptei, ceea ce implic= prezen]a sa \n locuin]a victimei;
Fa]= de afec]iunea pe care o prezint=, soldat= cu
• \n noiembrie 1994, \nvinuitul M.E. este internat pentru
pierderea discern=mântului, s-a recomandat aplicarea
prima dat= la spitalul de psihiatrie cu diagnosticul de tulbur=ri
m=surilor de siguran]= medical=, conform prevederilor legale,
de personalitate de tip Bordeline;
art.114 C.p.
- profilul psihologic al \nvinuitului M.E. este acela al unui
b=rbat \nchis, intrat \n rela]ii de concubinaj cu o femeie mai \n Pe baza concluziilor din raportul de expertiz= psihiatric=,
vârst=, cu care avea rela]ii sexuale o dat= la una dou= luni; prin ordonan]a din 29.03.2005, dat= \n dosarul nr.88/P/1994,
- \n noiembrie 1994, mama lui M.E, numita M.A., a fost procurorul a dispus scoaterea de sub urm=rire penal= a
internat= [i ea la spitalul de psihiatrie; \nvinuitului M.E. pentru s=vâr[irea infrac]iunilor prev. de
• so]ia \nvinuitului a afirmat c= acesta citea mereu o art.197 [i art.174 C.p., cu aplic. art.33 lit.a [i art.13 C.p. [i a
carte despre crime iar, \n data de 23.02.2005, i-a l=sat un bilet sesizat, \n baza art.114 C.p. [i art.162 C.p.p., Tribunalul Bihor
din care rezulta c= s-a dus la poli]ie s= se predea [i \n care \[i \n vederea intern=rii medicale a acestuia.
cerea iertare de la aceasta. |n cursul cercet=rii penale, de la Prin sentin]a penal= nr.87/05.04.2005, dat= \n dosarul
so]ia \nvinuitului, a fost ridicat= cartea pe care acesta o citea, nr.1661/2005, a Tribunalului Bihor, s-a dispus internarea
cartea având denumirea “Han din Islanda” de Victor Hugo, medical= a lui M.E. \n Spitalul Clinic de Psihiatrie {tei.
cartea f=când parte din colec]ia “Romanul de dragoste”, Solu]ia dat= de procuror \n dosarul nr.88/P/1994 a avut
ac]iunea c=r]ii desf=[urându-se \ntr-un regat imaginar din la baz= concluziile raportului de expertiz= psihiatric=, singurul
Islanda secolului al XVII-lea, re\nviind farmecul ambian]ei mijloc de prob= care a fost coroborat cu celelalte aspecte
mitologice a ]=rilor scandinave, pe fundalul c=rora se descrise de M.E., locul faptei, violarea victimei [i consider=m
proiecteaz= figura fabuloas= a crudului Han. A rezultat, c= c= este susceptibil= de interpret=ri.
dragostea pur= dintre Ethel [i Ordener era o transpozi]ie |n concluzie, spe]a prezentat= scoate \n eviden]=
literar= a propriilor obstacole pe care le-a avut de biruit importan]a expertizei psihiatrice ca mijloc de prob=, care a fost
dragostea lui Hugo pentru Adele Fouchè, iar \n ordine moral=, coroborat= cu alte probe [i care, \n final, a stat la baza solu]iei
concluzia romanului este c= dragostea semnific= de fapt date \n cauz=.

16
FLAGRANTUL |N TRAFICUL CU DROGURI

Conf. univ. dr. TIBERIU-CONSTANTIN MEDEANU

Obiective [i m=suri prealabile [i modul de ac]iune.


Prevederile legale justific= organizarea prinderii \n |n continuare este necesar=: stabilirea echipelor [i a
flagrant, \n cazul unor infrac]iuni, chiar dac= aceast= num=rului de persoane participante; stabilirea modului de
metodologie nu este enumerat= ca mijloc de prob= \n articolul amplasare \n dispozitiv; stabilirea dispozitivului de filaj;
64 din Codul de procedur= penal=. stabilirea echipei de rezerv= \n cazul infrac]iunilor \n care se
Prinderea \n flagrant de c=tre organele de urm=rire pot produce pericole; stabilirea echipei de cercetare la fa]a
penal= a fost contestat=, uneori, cu motivarea c= ar locului; determinarea speciali[tilor care se vor ocupa de
reprezenta o instigare la comiterea infrac]iunii sau o favorizare corpurile delicte sau de obiectele care ar putea constitui
a continu=rii activit=]ii infrac]ionale. Majoritatea instan]elor nu probe; stabilirea modului \n care se vor ridica acestea [i a
au luat \ns= \n considerare aceste argumente, iar prinderea \n locului unde se vor depozita etc. Unele corpuri delicte pot fi cu
flagrant este acceptat= [i utilizat= \n majoritatea statelor cu caracter special, ca de exemplu materialele sau dispozitivele
sisteme democratice necontestate. explozive, drogurile, sistemele informatice etc.
Finalizarea flagrantului este concretizat= \n prinderea Nu pot fi ignora]i factorii secundari care pot avea
f=ptuitorului \n momentul [i la locul comiterii faptei, ori cât mai influen]= \n realizarea ac]iunii, cum ar fi: factorii atmosferici,
aproape de momentul s=vâr[irii acesteia. La majoritatea particularit=]ile zonei de ac]iune; tehnica [i dot=rile folosite \n
infrac]iunilor flagrantul se organizeaz= de fapt dup= epuizarea timpul ac]iunii; mijloacele de transmisie utilizate de membrii
infrac]iunii, având scopul principal de a recupera de la echipei sau de infractori; semnalele care vor fi folosite \n
infractori corpurile delicte sau de a concretiza mijloacele de timpul ac]iunii; variantele de rezerv=; m=surile preconizate
prob= \n mod cât mai concludent. |n unele situa]ii este pentru siguran]a participan]ilor [i m=surile de prim ajutor, \n
important [i aspectul referitor la prinderea [i identificarea cazul unor ac]iuni care se pot solda cu v=t=m=ri corporale.
autorilor infrac]iunii, ori a complicilor acestora, pentru c= nu O alt= activitate important= o reprezint= instalarea
\ntotdeauna se cunoa[te identitatea sau num=rul lor. echipei \n zona de ac]iune [i m=surile de asigurare a realiz=rii
Prinderea \n flagrant este aplicabil= multor genuri de flagrantului. Intrarea \n dispozitiv se va face pe trasee diferite
infrac]iuni dintre care pot fi enumerate: furtul, tâlh=ria, lipsirea [i \n func]ie de distan]a fa]= de locul de plecare, echipele
de libertate, abuzul \n serviciu, sustragerea sau distrugerea de plasându-se ini]ial \n zone apropiate zonei de interven]ie. Se
\nscrisuri, ruperea de sigilii, \n mod ilegal infrac]iunile de vor lua m=surile asigur=torii, necesare pentru blocarea c=ilor
corup]ie, infrac]iunile cu stupefiante, infrac]iunile de terorism [i de ie[ire din zon=, pentru persoanele suspecte sau
cele specifice criminalit=]ii organizate. autovehiculele acestora.
Obiectivele urm=rite, \n cazul organiz=rii flagrantului, De la instalarea dispozitivului pân= \n faza dinamic= a
constau \n: \mpiedicarea consum=rii activit=]ii ilicite [i flagrantului, conduc=torul ac]iunii trebuie s= aib= \n vedere
diminuarea pericolului social; prinderea f=ptuitorului, \n \ndeplinirea cumulativ= a urm=toarelor cerin]e: acordarea
momentul comiterii faptei sau \ntr-un timp cât mai apropiat de priorit=]ii pentru cadrele participante la ac]iune; luarea
acesta; strângerea tuturor probelor care atest= existen]a m=surilor \n favoarea cet=]enilor care tranziteaz=, au locul de
infrac]iunii [i dovedesc vinov=]ia f=ptuitorului; restabilirea munc= sau domiciliaz= \n zona de ac]iune; luarea m=surilor de
situa]iei anterioare, recuperarea prejudiciului cauzat [i protec]ie a cadrelor care lucreaz= sub acoperire sau a
ridicarea obiectelor, bunurilor de]inute sau traficate ilegal [i colaboratorilor; protejarea [i asigurarea materialelor,
tragerea la r=spundere penal= \ntr-un interval de timp cât mai bunurilor, substan]elor sau sumelor de bani folosite \n
apropiat de momentul \n care s-a comis fapta.1 combina]iile operative.
Pentru realizarea \n bune condi]ii a acestor ac]iuni, este
necesar s= se respecte anumite principii [i reguli de metodic= B. Realizarea flagrantului.
sau tactic=, \n func]ie de genul infrac]iunii vizate2.
Preg=tirea ac]iunii de realizare a flagrantului presupune Interven]ia propriu-zis= va fi executat= doar de echipe
uneori m=suri de supraveghere, intercept=ri ale convorbirilor specializate, care trebuie s= \[i decline identitatea, \n special
ori ale altor documente etc. Se \ncearc= ob]inerea unor dac= nu poart= uniform=, pentru a nu fi confunda]i cu membrii
informa]ii cu privire la activitatea infrac]ional= [i cu privire la altor grup=ri adverse, \n principal la infrac]iunile axate pe
f=ptuitor, inclusiv re[edin]ele, anturajul, complicii, favorizatorii, anumite tranzac]ii. Ceilal]i participan]i vor asigura securitatea
modul de operare etc. zonei, re]inerea suspec]ilor care au p=r=sit zona de ac]iune,
Prin analiza datelor [i informa]iilor care au determinat identificarea martorilor etc.
ac]iunea, se urm=re[te stabilirea unor aspecte, cum ar fi: |n func]ie de fazele comiterii actului infrac]ional, la
determinarea locului, zonei [i mediului unde se va desf=[ura; aproape toate infrac]iunile se pot distinge trei posibilit=]i de
stabilirea persoanelor implicate sau a grup=rilor de interven]ie pentru realizarea flagrantului, [i anume \nainte, \n
participan]i; coroborarea datelor [i stabilirea modalit=]ilor timpul sau dup= comiterea faptei. Dac= ac]iunea se realizeaz=
concrete de ac]iune. Dac= este posibil, se va proceda la \naintea de consumarea actului infrac]ional, este preferabil ca
recunoa[terea zonei unde se preconizeaz= desf=[urarea actele preg=titoare efectuate de infractori s= fie incriminate
evenimentelor, fotografierea, filmarea [i schi]area locului, \n legal sau interven]ia s= previn= comiterea unei infrac]iuni cu
scopul instruirii participan]ilor cu privire la dispunerea \n teren un grad ridicat de pericol social.

17
Flagrantul realizat \n timpul comiterii faptei presupune curioase, formarea de blocaje, interven]ia altor infractori ori
ca, \n momentul intr=rii \n dispozitiv, infrac]iunea s= fie \n curs alte evenimentele negative.
de desf=[urare. |n aceast= faz= exist= unele riscuri, deoarece
autorul se poate afla \ntre alte persoane, este \ntr-o stare de 3. Opera]iunea “Budha”.
tensiune extrem=, dispus s= riposteze \n orice moment. De
asemenea, pot fi r=nite persoane datorit= st=rii de panic= [i Numi]ii Octavian , Raul , Claudiu , Eusebiu [i Alin se
exist= pericolul lu=rii de ostatici de c=tre f=ptuitor, care va cuno[teau de mai mult timp, fiind \n rela]ii apropiate. Alin
\ncerca s=-[i asigure sc=parea. plecase de câ]iva ani \n Fran]a, unde ob]inuse calitatea de
Prinderea \n flagrant realizat= dup= consumarea actului rezident, dar, \n anii 2001-2002, a revenit \n ]ar= de mai mute
infrac]ional constituie cel mai prielnic moment de ac]iune, ori, sub diverse pretexte.
\ntrucât organizatorii prinderii \n flagrant dispun de avantajul La una din c=l=torii a adus un autoturism foarte valoros,
factorului surpriz=, iar infractorul se g=se[te de obicei \ntr-un rugându-l pe Eusebiu s=-i permit= s=-[i ad=posteasc= ma[ina
moment de relaxare [i deconcentrare. |n aceast= alternativ= \n garajul tat=lui s=u. Profitând de faptul c= \n garaj erau
exist= \ns= riscul dispari]iei infractorului cu bunurile care depozitate diferite bunuri [i piese rezultate din dezmembrarea
reprezint= obiectul infrac]iunii sau al abandon=rii acestora, altor ma[ini, Alin a ascuns sub un parbriz o borset= \n care se
pentru a-[i asigura mai u[or sc=parea. g=seau peste 2.000 pastile Ecstasy, pe care inten]iona s= le
Membrii echipei pot alege cea mai bun= alternativ= de comercializeze.
interven]ie, fiind necesar uneori s= se schimbe pe parcurs Dup= pu]in timp, \n luna august 2002, Alin i-a propus lui
modul de ac]iune, \n func]ie de apari]ia unor evenimente Octavian s=-l ajute la valorificarea acestora cu pre]ul de
imprevizibile sau care determin= cre[terea pericolului ori a 150.000 lei/bucat=, promi]ându-i 10% din câ[tig. Octavian a
altor riscuri, \n cazul aplic=rii planului ini]ial. acceptat propunerea, rugându-l pe prietenul s=u Raul s=
Dup= prinderea \n flagrant se vor realiza anumite g=seasc= cump=r=tori [i promi]ându-i c= vor \mp=r]i câ[tigul.
activit=]i, cum ar fi: imobilizarea persoanelor participante la Raul avea informa]ii despre un tân=r cu prenumele Goe,
s=vâr[irea infrac]iunii; perchezi]ia corporal= a persoanelor din municipiul Deva, care aflase c= tranzac]iona droguri. Goe
re]inute, a autovehiculelor folosite de acestea, controlul i-a promis c=-l va contacta pe un prieten cunoscut sub numele
bagajelor, ridicarea telefoanelor mobile ori a altor aparate de de “Mache”, din Bucure[ti. A comunicat apoi faptul c= acesta
comunicare la distan]=; identificarea martorilor oculari; era dispus s= cumpere o cantitate mare de droguri, cu condi]ia
transportarea infractorilor re]inu]i la locul unde se va desf=[ura s= verifice compozi]ia unei pastile.
ancheta; inventarierea, sigilarea [i transportarea bunurilor, Opera]iunea nu p=rea complicat= sau riscant=, astfel
substan]elor [i \nscrisurilor ridicate [i \ntocmirea procesului- \ncât, prin intermediul membrilor filierei, s-a trimis o pastil= de
verbal de constatare. drog sintetic de la Alin la Goe. Analizele chimice au fost
|n situa]ia unor infrac]iuni se va ob]ine anterior favorabile, astfel \ncât Goe a transmis c= era dispus s=
autoriza]ie de perchezi]ie de la instan]=, pentru a se putea tranzac]ioneze \ntreaga cantitate de droguri.
declan[a imediat perchezi]ia domiciliar=. |n acest scop se vor |ntre timp, Octavian plecase pe litoral iar Alin trebuise s=
constitui din timp echipele pentru perchezi]ie simultan=, \n se re\ntoarc= \n Fran]a. Tranzac]ia nu putea fi \ns= ratat=,
cazul existen]ei mai multor infractori sau locuri vizate. astfel \ncât i-a comunicat telefonic lui Octavian s= ia cheia
|n cazul infrac]iunilor care pot genera pericol de garajului de la Claudiu [i s= caute borseta cu droguri \n locul
explozie, luarea de ostatici sau utilizarea armamentului. |n unde o ascunsese.
m=sura posibilit=]ilor se va proceda la evacuarea persoanelor |n 4 septembrie 2002, Octavian a revenit \n municipiul
care domiciliaz= sau au locul de munc=, ori se afl= \ntâmpl=tor Hunedoara [i a g=sit borseta cu drogurile. |mpreun= cu ceilal]i
\n imobilul unde se va ac]iona sau \n \mprejurimile acestuia. prieteni au convenit s= se deplaseze la Deva, pentru o
Dac= flagrantul se desf=[oar= \n spa]ii \nchise, echipele \ntâlnire cu Goe. Au utilizat dou= autoturisme, pentru o mai
de interven]ie vor intra \n spa]iul vizat simultan, rapid [i din mai mare siguran]=. Ac]iunea nu a putut fi finalizat= din cauza unor
multe direc]ii, blocându-se c=ile de retragere a infractorilor. Se suspiciuni [i ne\n]elegeri \n privin]a pre]ului.
va proceda apoi la anihilarea infractorilor, timp \n care se vor Prin convorbirile telefonice purtate \ns= direct \ntre
asigura exteriorul, ferestrele [i c=ile de acces ale imobilului. Octavian [i Mache s-a stabilit o \ntâlnire la un restaurant din
Metodele de p=trundere \n spa]iul vizat pot fi diversificate, [i se localitatea Sântuhalm, situat= \ntre Hunedoara [i Deva. Au
vor realiza numai \n echip=, sub coordonarea unui [ef. Toate convenit parolele [i modul de recunoa[tere, realizându-se
metodele se bazeaz= pe acelea[i principii, fiind preferabil s= se \ntâlnirea \n 6 septembrie 2002. Drogurile au fost transportate
cunoasc= dispunerea c=ilor de acces [i \nc=perea din imobil \n numai de Raul, cu motocicleta, pentru a nu atrage aten]ia. La
care se afl= infractorii. Dac= nu se pot afla aceste detalii se restaurantul convenit i-a \ntâlnit pe partenerii de afacere \ntr-o
p=trunde simultan \n cât mai multe \nc=peri. ma[in= BMW, purtând o discu]ie timp de câteva minute. Pre]ul
|n alternativa organiz=rii flagrantului \n spa]ii deschise se oferit de ei pe bucat= era mai mic decât cel convenit anterior,
vor aplica regulile men]ionate anterior. Este util= [i ajungându-se doar la suma final= de 6.500 euro. Acest fapt
cunoa[terea temperamentului infractorilor, pentru a se estima influen]a cuantumul câ[tigului de 10% care-i revenea lui Raul [i
cum vor reac]iona. prietenilor, astfel \ncât a revenit la Hunedoara pentru a se
Se va avea \n vedere faptul c= locurile deschise ofer= consulta cu ei.
infractorilor posibilitatea de a observa mai bine zona [i Dup= câteva zile Goe i-a telefonat \ns=, spunându-i c= cei
dezavantajul celor care ac]ioneaz= de a fi mai u[or repera]i. doi cump=r=tori accept= pre]ul propus de ei, convenind s= se
Plasarea membrilor echipei se va face acoperit, \n ]inut= civil= re\ntâlneas= \n Deva, la 10 septembrie. Deplasarea s-a realizat
adecvat= mediului respectiv, pentru a nu se crea suspiciuni cu dou= autoturisme performante, dar unul a fost l=sat \n
infractorilor ori persoanelor care domiciliaz= \n zon= [i \i pot localitatea Sântuhalm, pentru a-i deruta pe eventualii urm=ritori.
avertiza. Au ajuns \n Deva cu autoturismul lui Claudiu, iar punga cu
Dup= realizarea flagrantului, zona de ac]iune trebuie droguri o purta Raul, care avea contactul direct cu cump=r=torii.
degajat= rapid, pentru a se preveni concentrarea persoanelor |ntâlnirea cu cei doi cump=r=tori a avut loc \n sta]ia

18
Petrom, unde s-a deplasat ini]ial numai Octavian. |ntre timp  s-a intrat \n dispozitiv cu aproximativ dou= ore \nainte
Raul [i Claudiu se \ntâlneau cu Goe \ntr-o alt= sta]ie de de momentul tranzac]iei;
benzin=. Cump=r=torii i-au ar=tat lui Octavian teancurile cu  \n momentul \n care suspec]ii cu autoturismul marca
bancnote, iar el urma s= le comunice telefonic lui Raul [i Nissan au intrat \n sta]ia MOL, au fost anun]ate toate echipele
Claudiu momentul primirii efective a banilor, când ei trebuia de interven]ie [i s-a primit confirmarea c= \n sta]ia Petrom se
s=-i predea lui Goe borseta cu droguri. afla suspectul I.O. cu autoturismul Mazda;
|n minutele finale ale tranzac]iei au ap=rut \ns= \n  cei doi suspec]i din sta]ia Mol au oprit autoturismul \n
ambele sta]ii de benzin= mai mul]i ofi]eri de poli]ie, care au apropiere de ie[irea \n str. Depozitelor, \n a[teptarea
realizat prinderea \n flagrant. |n ma[ina lui Raul [i Claudiu au cump=r=torului;
fost g=site drogurile, iar la Octavian a fost g=sit un pistol [i  coordonatorul ac]iunii a dat comanda de a se ac]iona,
cinci cartu[e cu gaze lacrimogene. simultan, tuturor echipelor amplasate \n cele dou= dispozitive
Au fost organizate imediat descinderi la domiciliile sus- constituite;
numi]ilor, stabilindu-se c= pistolul \i apar]inea lui Claudiu, care  autoturismele suspec]ilor au fost blocate din fa]= [i din
mai avea acas= 30 de cartu[e. Pistolul avea calibrul 88 mm [i spate;
era \n stare de func]ionare, iar cartu[ele aveau efect acustic [i  infractorii au fost imobiliza]i [i \nc=tu[a]i;
lacrimogen, \ncadrându-se \n categoria materialelor explozive.  concomitent s-a realizat identificarea martorilor
|n pofida m=surilor de precau]ie, infractorii fuseser= asisten]i.
repera]i de ofi]erii de poli]ie din Deva, specializa]i \n
combaterea criminalit=]ii organizate [i a traficului de droguri. Activit=]ile ulterioare imobiliz=rii suspec]ilor au constat \n:
|mpreun= cu procurorii specializa]i au fost \ntreprinse m=surile  coordonarea de c=tre procuror a activit=]ilor de
necesare [i au fost concepute direc]iile de ac]iune. identificare a suspec]ilor;
Primele masuri luate \n cauz=, cu câteva s=pt=mâni  continuarea ac]iunilor \n prezen]a martorilor asisten]i;
\nainte de organizarea flagrantului, au constat \n identificarea  efectuarea perchezi]iilor corporale [i a autoturismelor
tuturor suspec]ilor, stabilirea leg=turilor dintre ei, stabilirea suspec]ilor;
domiciliilor acestora, identificarea autoturismelor folosite, a  ridicarea telefoanelor mobile utilizate de c=tre ace[tia;
numerelor de telefonie mobil= utilizate, locurile [i mediilor  ridicarea pastilelor suspecte de a fi amfetamine,
frecventate, ob]inerea de date despre comportamentul g=site \n autoturismul marca Nissan;
suspec]ilor etc.  ridicarea pistolului cu gaze, \mpreun= cu un num=r de
cinci cartu[e, g=site \n autoturismul marca Mazda;
 \ntocmirea procesului-verbal de constatare a
|n urma verific=rilor s-a stabilit c= ace[tia circulau cu
autoturismele marca Mazda, \nmatriculat \n jude]ul Hunedoara
infrac]iunii flagrante;
 transportarea trafican]ilor la sediul I.P.J. Hunedoara
[i Nissan-Primera \nmatriculat \n Germania. Din verific=rile
efectuate a rezultat c= de]ineau un pistol, f=r= a se putea
pentru a fi ancheta]i \n leg=tur= cu faptele comise;
 ridicarea [i indisponibilizarea celor dou= autoturisme
stabili tipul armei.
Ulterior a rezultat faptul c= inten]ionau s= vând=
utilizate la s=vâr[irea faptei de c=tre trafican]i;
 efectuarea perchezi]iilor la domiciliile f=ptuitorilor.
drogurile \n sta]ia de carburan]i MOL din Deva, stabilindu-se
cu exactitate momentul când urma s= aib= loc tranzac]ia.
Totodat= s-a stabilit c= doi din suspec]i, cu unul din Inculpa]ii au fost aresta]i \n ziua prinderii \n flagrant, fiind
autoturisme, urmau s= vin= \n sta]ia MOL pentru efectuarea apoi trimi[i \n judecat= pentru de]inerea, transportarea [i
tranzac]iei, timp \n care suspectul al treilea se va afla \n sta]ia punerea \n vânzare a drogurilor de mare risc, prev=zut= de
art.2 alin.1 [i 2 din Legea nr.143/2000, cu aplicarea art.16 din
de carburan]i PETROM, cu cel de-al doilea autoturism, de
aceea[i lege. Octavian [i Claudiu au fost trimi[i \n judecat= [i
unde, prin telefonul mobil, coordona activit=]ile primilor doi.
pentru infrac]iunea de nerespectare a regimului armelor [i
Cele dou= sta]ii de carburan]i se afl= la o distan]= de 300
muni]iilor, prev=zut= de art.279 alin.1 Cod penal.
m una de cealalt= [i ambele aveau acces \n Drumul Na]ional 7
Analizele de laborator au stabilit c= pastilele capturate
[i \n alte str=zi secundare din municipiul Deva. Probabil acesta
erau droguri de mare risc.
fusese motivul pentru care trafican]ii au ales aceast= zon=.
Octavian, Claudiu [i Raul au fost sinceri pe parcursul
Ac]iunea de prindere \n flagrant a acestora a constat \n
judec=]ii, invocând faptul c= au fost atra[i \n activitatea
activit=]i preg=titoare, activit=]i de prindere a suspec]ilor [i
infrac]ional= de c=tre Alin. Aveau vârste cuprinse \ntre 20 [i 32
activit=]i ulterioare ac]iunii de realizare a flagrantului.
de ani. Au fost confiscate drogurile \n baza art.17 alin.1 din
Legea nr.143/2000. Pistolul [i cartu[ele au fost confiscate \n
Activit=]ile preg=titoare au constat \n:
 recunoa[terea locului unde urma s= aib= loc
baza art.118 lit.e Cod penal. |n conformitate cu art.163 Cod
procedur= penal= s-a men]inut sechestrul asigur=tor asupra
tranzac]ia, \ntocmindu-se o schi]= a acestuia;
 recunoa[terea locului de unde Octavian urma s=
celor dou= telefoane mobile utilizate de infractori pentru
tranzac]ia referitoare la droguri. |n baza aceluia[i text legal s-
coordoneze activit=]ile celorlal]i doi suspec]i;
 stabilirea echipelor care vor ac]iona pentru prinderea
a ridicat \ns= sechestrul asigur=tor instituit de parchet asupra
celor 2 autoturisme cu care se deplasaser= tinerii pentru
\n flagrant [i imobilizarea suspec]ilor;
realizarea tranzac]iei \n condi]ii de siguran]=.3
 stabilirea echipelor de rezerv=;
 stabilirea atribu]iilor fiec=rui membru al acestora;
Inculpa]ii au primit pedepse cuprinse \ntre 3 [i 4 ani

 stabilirea pozi]iilor ce urma s= le ocupe fiecare echip=;


\nchisoare. Alin, care avea 32 de ani, a fost condamnat la 10

 stabilirea itinerariilor prin care urma s= se p=trund= \n


ani \nchisoare [i interzicerea unor drepturi pe timp de 4 ani.

zona de ac]iune; 1 Laz=r Cârjan, Tratat de criminalistic=, Edit. Pinguin, edi]ia 2005,
 stabilirea modului de ac]iune;
 stabilirea momentului \n care urma s= se ac]ioneze
pg.685.
2 C. Aioni]oaie, V. Berche[an, [.a., “Tratat de metodic=
simultan \n ambele sta]ii de carburan]i. criminalistic=.”, Ed. Carpa]i, 1994, vol.2, pg.292.
M=suri pentru prinderea [i imobilizarea suspec]ilor: 3 Tribunalul Hunedoara, sent.pen.23/2003 (dos.nr.2795/2002)

19
Genetica Judiciar= \n sprijinul identific=rii autorilor [i victimelor actelor
de terorism sau dezastre

Subcomisar de poli]ie biochimist POTORAC ROMIC+


Sistemul de Analize Genetice din Institutul de Criminalistic= al
Inspectoratului General al Poli]iei Române

Introducere ob]inerea unor profile genetice corespunz=toare urmelor


“Terorismul \nseamn= amenin]area cu/sau biologice din care a fost extras ADN-ul, implicit al persoanei
utilizarea violen]ei pentru atingerea unor scopuri care le-a creat. |n cazul a dou= profile genetice identice
politice.” (CROZIER – 1960) ob]inute din dou= probe biologice diferite, se poate afirma c=
“Terorismul este utilizarea sistematic= a apar]in aceleia[i persoane cu o probabilitate care poate fi
intimid=rii pentru atingerea unor obiective politice.” numit= certitudine.
(MOSS – 1971) |n scopul identific=rii persoanelor care au manipulat
“Violen]a, pentru a intra \n categoria actelor obiecte s-au efectuat ini]ial diverse studii utilizând suporturi
teroriste, trebuie s= fie de natur= politic=.” (WEISBAND [i purt=toare de micourme biologice similare celor identificate \n
ROGULY - 1976) câmpul infrac]iunilor [i apoi au fost aplicate pentru diverse
“Utilizarea violen]ei are la baz= prezump]ia c= cauze de terorism sau care simulau un astfel de act.
victima vizat= este nerezonabil= [i incapabil= de a \n]elege Pentru identificarea victimelor terorismului [i a
punctul de vedere al teroristului.” (QURESHI – 1976) dezastrelor de orice gen sunt utilizate de asemeni metode
“Terorismul politic se define[te ca intimidarea prin genetice pentru regruparea fragmentelor de corpuri umane,
coerci]iune [i este una din cele mai vechi metode de precum [i de identificare plecând de la profilele genetice ale
r=zboi psihologic.” (WILKINSON – 1977) ascenden]ilor, descenden]ilor sau cele ob]innute din
“Terorismul este folosit pentru a crea o atmosfer= microurmele biologice remanente pe obiectele personale.
de disperare sau fric=, pentru a sl=bi \ncrederea Genetica judiciar= este singura tehnic= de investigare
popula]iei \n guvern [i \n reprezentan]ii maselor.” (LEISER care poate completa, substitui sau aduce informa]ii altor
metode criminalistice, ce conduc la identificarea persoanelor
- 1977)
creatoare ale urmelor sau microurmelor biologice sau de
“Terorismul politic este amenin]area [i/sau
stabilire a identit=]ii persoanei f=r= alte date biometrice ale
folosirea unor forme diverse de violen]= politic=
acesteia.
excesiv= pentru atingerea obiectivelor [i scopurilor
Genotiparea microurmelor biologice remanente pe
politice.” (SCHULTZ - 1978)
arme, muni]ie, bombe artizanale, grenade sau alte obiecte
“Terorismul este utilizarea sau amenin]area cu
de distrugere
utilizarea violen]ei politice extreme pentru a provoca
fric=, team= sau panic= \n rândul unui grup-]int= mult mai
Un prim exemplu este stabilirea profilului genetic al
numeros decât num=rul victimelor imediate” (HEYMAN –
persoanei / persoanelor care au construit un dispozitiv suspect
1980).
de a produce o explozie, disimulat \ntr-o cutie de conserv=
marca ”NOSTROMO” de fabrica]ie Italian= – Foto 1 - 10.
Primele m=suri de ap=rare [i combatere a terorismului Foto 1 – componentele din interiorul dispozitivului
constau \n a \nv=]a cât mai mult despre terori[ti, a le \n]elege
motiva]iile [i metodele utilizate, pentru a pune \n aplicare
planurile de ac]iune. Aceste informa]ii sunt utile geneticii
judiciare pentru a reu[i aplicarea metodelor de identificare a
autorilor actelor de terorism, utilizând orice celul= nucleat= a
acestora, remanent= \n scena infrac]iunii.
Plecând de la posibilitatea valorific=rii prin metode de
analiz= genetic= a tipurilor de probe biologice ce con]in celule
nucleate, c=tre tipurile de suporturi pe care pot fi identificate [i
implicit la teoria transferului acestora \n cadrul unei infrac]iuni,
vom descoperi c=, \n foarte pu]ine cazuri, nu pot exista urme
sau microurme biologice care s= aduc= informa]ii despre
evenimentele petrecute. Singurele aspecte care pot limita
ob]inerea acestor informa]ii sunt identificarea, prelevarea,
conservarea, alegerea unei metode de genotipare adecvat=
tipului de urm=, microurm= sau naturii suportului, precum [i
suspect
interpret=rii rezultatului ob]inut \n urma genotip=rii.
Cea mai important= caracteristic= a acestei metode este

20
Foto 4 –
dispozitiv suspect –
vedere frontal= –
unde se observ=
cablul ata[at
bateriei [i capsei

Pentru
identificarea persoanei care a confec]ionat dispozitivul
Foto 2 – detaliu al pozi]ion=rii \nc=rc=turii explozive prezentat, prin analize genetice, au fost prelevate microurme
(TNG) disimulat \ntr-o cutie de conserv= marca
”NOSTROMO” de pe urm=toarele componente:
 cablul ata[at bateriei;
|n urma analizelor genetice efectuate au fost ob]inute  cablul ata[at capsei de exerci]iu;
urm=toarele rezultate:  suprafa]a interioar= a benzii adezive pe care este
 banda adeziv= \n care a fost \mpachetat= bateria, depus= substan]a de lipire;
precum [i suprafa]a interioar= a cutiei con]in microurme  concavitatea cilindric= cu diametrul de 23 mm [i
biologice \n componen]a c=rora au fost observate celule adâncimea de 25 mm a piesei de culoare galben=;
epiteliale. Genotiparea acestora a demonstrat prezen]a unei Din microurmele prelevate au fost efectuate preparate
persoane de sex masculin;
 banda adeziv= a \nc=rc=turii explozive con]ine
citologice care, examinate la microscop, au eviden]iat celule
epiteliale remanente.
\ncorporate microurme biologice \n componen]a c=rora au fost
Microurmele biologice care con]ineau celule epiteliale au
observate celule epiteliale. Genotiparea acestora a
demonstrat prezen]a unui amestec de profile genetice ce fost transferate pe un tampon din bumbac steril, astfel \ncât s=
provin de la minim dou= persoane. Profilul genetic al ADN fie concentrate pe o suprafa]= redus=. Celulele epiteliale
re]inute \n structura bumbacului au fost supuse liz=rii la un pH
= 11 \n prezen]a proteinazei K [i la o temperatur= de 580C. La
extras din microurmele de celule epiteliale remanente pe
banda adeziv=, \n care a fost \mpachetat= bateria [i respectiv,
suprafa]a interioar= a cutiei, a fost inclus \n acest amestec. solu]ia de ADN ob]inut= a fost ad=ugat= r=[in= schimb=toare
Frecven]a de reg=sire \n popula]ia caucazian= a de ioni de concentra]ie 5%, pentru complexarea ionilor
profilului genetic ob]inut din aceste celule epiteliale, rspectiv a bivalen]i, ce pot inhiba reac]ia de amplificare. Dup= incubare
persoanei creatoare, este de 1,18x10-19, calculat= pentru la 1000C timp de 12 minute, solu]ia de ADN a fost concentrat=
popula]ia caucazian=. Probabilitatea de reg=sire a acestui pân= la aproximativ 1 ng /ml de ADN. Pentru reac]ia de
profil genetic este de 1 la un num=r de 8,47x1018 persoane. amplificare a ADN a fost utilizat kit-ul Identifiler, produs de
Un alt exemplu este un dispozitiv suspect, compus dintr- Applied Biosystems, USA, iar produ[ii de amplificare au fost
o capsul= electric= detonant= de exerci]iu prev=zut= cu 2 observa]i prin electroforez= capilar= cu instrumentrul ABI
reofori, o baterie de 9V, marca “VARTA” [i un calup cilindric de 3100.
TNT pentru exerci]iu, Foto 3 [i 4. Rezultatele ob]inute au fost urm=toarele:
Foto 3 – dispozitiv suspect - vedere lateral=  cablul ata[at bateriei – un profil genetic al unei
persoane de sex masculin necunoscut=, notat= cu P1;
 cablul ata[at capsei de exerci]iu, suprafa]a interioar=
a benzii adezive pe care este depus= substan]a de lipire [i
concavitatea cilindric= cu diametrul de 23 mm [i adâncimea
de 25 mm a piesei de culoare galben= - un profil genetic al
unei persoane de sex masculin necunoscut=, notat= cu
P2, diferit= de P1.
Frecven]ele de reg=sire \n popula]ia caucazian= a
profilului genetic al persoanelor P1 [i P2 sunt 4,23x10-23 [i
respectiv 5.14x10-22, ceea ce demonstreaz= unicitatea
acestora.
|n alte cazuri poate fi furnizat= o serie de informa]ii care
s= duc= la identificarea proprietarului sau /[i ale altei persoane
care a utilizat o arm=, deoarece de pe suprafa]a exterioar=
sau zonele interioare ale oric=reia este posibil s= fie prelevate
microurme biologice din care se pot ob]ine profile genetice ale

21
acestora. Microurmele biologice sunt existente \n straturile
superficiale, ca urmare a contactului cu persoana care o
utilizeaz= [i cu cea care \i asigur= \ntre]inerea, \n straturile
profunde sau zonele “ascunse”.
|nc=rc=torul, interiorul man[onului, corpul, ]eava,
amortizorul sau arcul pot purta microurmele biologice pe toat=
suprafa]a lor. |ns=[i cartu[ele sau tuburile pot con]ine
microurme din epiteliul persoanei care le-a folosit.
Pentru exemplificarea acestor rezultate voi prezenta
analizele genetice efectuate asupra componentelor unei arme,
prezentate \n tabelul de mai jos.

Din rezultatele ob]inute se poate observa c= persoana


care a montat arma [i a asigurat \ntre]inerea este diferit= de
cea care a utilizat-o pentru ultima tragere, ale c=rei profil
genetic se reg=se[te pe cartu[, tub [i patul armei.
Un alt exemplu poate fi cel al unui arsenal de arme
compuse dintr-un pistol f=r= serie marca Makarov, un
\nc=rc=tor cu cartu[e, un amortizor de sunet, o grenad=
ofensiv= militar=, o grenad= cu \nc=rc=tur= pirotehnic=
fumigen= [i un cartu[ de semnalizare – Foto 8, 9, 10, 11, 12 [i
13.
un cartu[ [i un tub - Foto 5, 6 [i 7.

Foto 8 – pistol
marca Makarov

Foto 5. Componentele armei


Foto 6. Cartu[ Foto 7. Tub cartu[

Probele au fost prelevate de pe suprafa]a exterioar= a


armei [i din zonele „ascunse” ale acesteia sub form= de uleiuri
[i vaselin=. Pentru solubilizarea [i \ndep=rtarea uleiurilor [i a
veselinei au fost utiliza]i solven]i organici [i o solu]ie tampon de
Foto 9 –
sp=lare care a facilitat separarea celulelor epiteliale. \nc=rc=tor [i
Microurmele biologice remanente pe suprafa]a cartu[ului [i a cartu[e
tubului, care con]ineau celule epiteliale, au fost transferate pe
un tampon din bumbac steril astfel \ncât s= fie concentrate pe
o suprafa]= redus= a acestuia.
Extrac]ia ADN a fost realizat= printr-o metod=
magnetic= utilizând o r=[in= care leag= ADN pe baza
propriet=]ilor fizico – chimice ale acestuia. Cantitatea maxim=
de ADN care poate fi capturat= de particolele magnetice
utilizate este de aproximativ 100 ng DNA.
Dup= liza celulelor epiteliale \ntr-o solu]ie tampon ce
con]ine proteinaz= K [i DTT (ditiotreitol), ADN a fost legat de
particolele magnetice [i purificate cu tampon de sp=lare. Dup= Foto 10 – amortizor
eluare, solu]ia ob]inut= a fost concentrat= pân= la aproximativ de sunet
1 – 2 ng/ml ADN.
Pentru reac]ia de amplificare a ADN a fost utilizat kit-
ul Identifiler, produs de Applied Biosystems, USA, iar
produ[ii de amplificare au fost observa]i prin
electroforez= capilar= cu instrumentrul ABI 3100.
Genotiparea celulelor epiteliale prelevate de pe
suprafa]a exterioar= a armelor, a celor \ncorporate \n uleiurile
[i vaselina de pe componentele interioare, precum [i a celor
remanente pe suprafa]a cartu[ului respectiv a tubului, a
determinat ob]inerea profilelor genetice ale persoanelor care Foto 11 – grenad=
au intrat \n contact cu acestea. Rezultatele ob]inute sunt cilindric=

22
electroforez= capilar= cu instrumentrul ABI 310.
Prin genotiparea celulelor epiteliale remanente \n
fragmentele de amprente papilare este posibil= ob]inerea

Foto 12 – Proba 4:
grenad= ofensiv=

profilelor genetice ale persoanelor creatoare.


Foto 13 – Proba 5: Electroforegramele ob]inute pentru cele dou= probe sunt
cartu[ de prezentate \n foto 14 [i 15.
semnalizare

Genotiparea microurmelor biologice identificate pe


suprafa]a interioar= [i exterioar= a acestora, prin acelea[i
metode ca cele descrise mai sus, a determinat ob]inerea unor
profile genetice care pot constitui suportul juridic \n
identificarea persoanei sau persoanelor care le-au de]inut
ilegal. Foto 14. Electroforegrama ob]inut= pentru
Identificarea persoanelor pe baza celulelor nucleate amprenta papilar= nr. 1
remanente \n fragmentele de amprente papilare Foto 15. Electroforegrama ob]inut= pentru
remanente pe diverse suporturi amprenta papilar= nr. 2
Urmele l=sate de mân=, sub forma amprentelor sau
fragmentelor, pot fi valorificate prin sistemul AFIS, dar totodat= Calculele biostatistice efectuate pentru rezultatele
pot constitui [i materialul biologic, necesar pentru a se ob]ine ob]inute au relevat urm=toarele:
 amprenta papilar= nr. 1:
profilul genetic al persoanei creatoare. Mai mult, amprentele


digitale, palmare sau plantare cu un num=r insuficient de
elemente, care nu pot conduce la o identificare cert= a frecven]a de reg=sire \n popula]ia României:
persoanei creatoare prin elementele con]inute, pot con]ine 1,12x10-12
suficiente celule epiteliale pentru genotiparea judiciar=.  grupul popula]ional \n care acest profil genetic este
Amprentele papilare sunt compuse din materiale unic: 893.000.000.000 indivizi;
secretate natural, cum ar fi transpira]ie, sebum sau lipide,  amprenta papilar= nr. 2:

diverse materii transferate pe mâini [i apoi remanente \n
frecven]a de reg=sire \n popula]ia României:
amprente, precum [i celule epiteliale.
8,65x10-15
 grupul popula]ional \n care acest profil genetic este
Pentru prezentarea acestor rezultate voi utiliza dou=
fragmente de amprente papilare. Examinarea microscopic= a
e[antioanelor prelevate din acestea, din care au fost efectuate unic: 116.000.000.000.000 indivizi.
preparate citologice, a relevat prezen]a unui num=r suficient Calculele statistice de reg=sire a fragmentelor de
de celule nucleate pentru a se ob]ine profilul genetic. amprente papilare comparativ cu cele ale profilelor genetice \n
Microurmele biologice \ncorporate \n crestele papilare popula]ia studiat= pot fi relevante pentru identificarea
care con]ineau celule epiteliale au fost transferate pe un persoanei creatoare.
tampon din bumbac steril, astfel \ncât s= fie concentrate pe o
suprafa]= redus=. Celulele epiteliale re]inute \n structura
bumbacului au fost supuse liz=rii la un pH = 11, \n prezen]a
Identificarea victimelor actelor de terorism [i
0
dezastre
proteinazei K [i la o temperatur= de 58 C. La solu]ia de ADN
ob]inut= a fost ad=ugat= r=[in= schimb=toare de ioni de |n multe cazuri corpurile victimele terorismului sau
concentra]ie 5%, pentru complexarea ionilor bivalen]i ce pot dezastrelor se prezint= dezmembrate sau datorit= mutil=rii nu
0
inhiba reac]ia de amplificare. Dup= incubare la 100 C timp de poate fi realizat= o identificare vizual=. |n general actele de
12 minute, solu]ia de ADN a fost concentrat= pân= la terorism [i dezastre sunt \nsotite de un num=r relativ mare de
aproximativ 1 ng /ml de ADN. Pentru reac]ia de amplificare a victime care sunt aflate \n diverse stadii, de la cadavre bine
ADN a fost utilizat kit-ul SGM+, produs de Applied Biosystems, conservate, pân= la cadavre depe[ate, \n diverse stadii de
USA, iar produ[ii de amplificare au fost observa]i prin putrefactie, care sunt extrem de greu de identificat.

23
purt=toare de urme sau microurme biologice al c=ror profil
genetic este identic cu cel al persoanei presupuse.
Pentru efectuarea testelor de ascenden]= sunt necesare
profilele genetice ale mamei [i tat=lui natural. Identificarea
realizându-se pe baza testelor de maternitate sau paternitate,
stabilindu-se dac= persoana de identificat poate fi fiul/fiica
persoanelor cunoscute. Tot \n aceast= categori, pot fi ob]inute
profile genetice ale ADN mitocondrial (pentru liniile materne) [i
al cromozomului Y (pentru liniile paterne).
Pentru efectuarea testele de descenden]= sunt
necesare profilele genetice ale copiilor naturali ai victimelor.
Identificarea se realizeaz= tot prin teste de paternitate,
maternitate, ale cromozomului Y sau ADN mitocondrial,
stabilindu-se dac= persoana de identificat poate fi tat=l/mama
copiilor respectivi.
Reasamblarea cadavrelor depe[ate se realizeaz= pe
Cadavrele depe[ate pot fi reasamblate de c=tre
baza identicit=]ii profilelor genetice ale acestora.
speciali[ti, prin diverse metode de identificare, utilizând datele
Pentru exemplificare voi utiliza rezultatele ob]inute \n
biometrie ale persoanei.
cauza exploziei produse \n ziua de 24 mai 2004 pe raza
Genotiparea judiciar= reprezint= cea mai sigur= metod=
localit=]ii Mih=le[ti, jude]ul Buz=u, având ca urmare decesul a
de identificare a cadavrelor cu identitate necunoscut=. Din
18 persoane. Au fost efectuate analize genetice pentru un
aceasta cauz= trebuie recoltate \n cursul necropsiei, materiale
num=r 22 fragmente de corpuri umane [i dou= perechi de
biologice provenite de la cadavre sau fragmente ale acestora,
p=rin]i ai c=ror copii nu puteau fi identifica]i.
pu]in afectate de putrefac]ie, cum sunt sângele cardiac, ]esut
Dup= extrac]ie, ADN-ul a fost amplificat, utilizând kit-ul
osoas, din]i, tesut muscular, p=rul. Ca o m=sur= de siguran]=, \n
Identifiler (Applied Biosystems) cu un termocycler PE 9700.
aceast= etap=, este respectarea regulilor anticontaminare de
Analiza fragmente lor de ADN multiplicate a fost efectuat= cu
c=tre personalul care recolteaz=, ambaleaz= [i transport=
analizorul ABIPrism 3100 (Applied Biosystems).
probele biologice la cel mai apropiat laborator de genetic=
Pe baza profilelor genetice ob]inute au fost grupate
judiciar=.
fragmentele de ]esuturi biologice, astfel:
 probele: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 24, 25, 26 [i 27 – au
Metode de identificare a victimelor prin metode genetice
se bazeaz= pe testele de ascenden]= [i/sau descenden]=,
prezentat profile genetice identice;
precum [i pe identificarea unor obiecte personale ale acestora,

loc

24
Interferen]a dintre Biometrie [i Criminalistic=
-partea II-a
Comisar-[ef de poli]ie IONEL NECULA
Subcomisar de poli]e MIHAI IVANICI
Serviciul de Identific=ri Judiciare din Institutul de Criminalistic=, Inspectoratul General al Poli]iei Române

|n zilele noastre, mai mult ca oricând, este nevoie de pentru a identifica indivizii, iar \n diverse afaceri se continu=
un nivel ridicat de securitate. Diverse tehnici au fost acest lucru \n ceea ce prive[te verific=rile istoricului unei
\ncercate pentru securitatea datelor [i controlul accesului, persoane.
dar multe dintre acestea pot fi u[or ocolite sau sparte. Cercet=rile FBI \n scanarea automat= a amprentelor din
Biometria este noua [tiin]= care se folose[te de anii ’60 [i ’70 au dus la dezvoltarea biometriei.
caracteristiciile unice ale indivizilor pentru a verifica Sistemul FBI preia imaginile tuturor celor zece degete, \n
identitatea acestora. timp ce un produs de control al accesului, bazat pe amprent=,
Cele mai multe sisteme biometrice folosesc un card poate capta imaginea unuia sau a dou= degete pentru
de acces sau un PIN (Personal Identification Number) verificare. Apoi pot crea un [ablon printr-un proces similar
pentru o identificare ini]ial=. Astfel sistemul nu caut= \n cititoarelor de geometrie palmar= pentru compara]ii locale.
\ntreaga baz= de date pentru o potrivire. Sistemul se
De[i nu sunt cele mai r=spândite, dispozitivele de
pozi]ioneaz= direct pe informa]iile asociate cardului de
analiz= a amprentelor sunt cele mai diversificate, folosind
acces sau PIN-lui. M=surarea biometric= este utilizat=
metode [i tehnologii diferite de identificare a persoanei, \n
pentru a verifica dac= utilizatorul curent al cardului de
func]ie de amprente.
acces sau al PIN-lui este chiar proprietarul acesteia. Costul
Datorit= problemelor ridicate de timpul de utilizare,
acestor sisteme include dispozitivul de citire a cardului
sau de introducere a PIN-lui [i softul de autentificare controlul accesului bazat pe amprent= poate fi aplicat cel mai
biometric= \mpreun= cu hard-ul pe care ruleaz=. Dac= bine \n cadrul unor grupuri mici de utilizatori.
amprentele biometrice sunt stocate pe cardul de acces, Cea mai obi[nuit= metod= este folosirea camerelor de
atunci confruntarea amprentelor biometrice (cea citit= de luat vederi pentru a \nregistra imagini cu rezolu]ie mare [i a
la individ [i cea stocat= pe card) se poate face off-line, f=r= face compara]ie \ntre ele.
a fi necesar accesul la o baz= de date. Tehnicile de ultim= or= folosesc suprafe]e cu silicon sau
Domeniile \n care se utilizeaz= autentific=ri biometrice ultrasunete pentru a \nregistra amprentele.
sunt din ce \n ce mai diversificate:
– controlul accesului fizic \ntr-o zon=;
– autentificarea \n cadrul tranzac]iilor financiar-bancare;
– protec]ia \mpotriva fraudelor;
– controlul imigra]iei la grani]e.
Exist= o serie de avantaje ale acestei tehnologii:
 autentificarea biometric= ofer= informa]ii extrem de
exacte; amprentele, scanarea retinei [i a irisului produc
informa]ii absolut unice, atunci când sunt realizate corect;
 metodele actuale, precum verificarea parolei, ridic=
multe probleme (oamenii \[i noteaz= parolele, le uit=, aleg
parole u[or de spart);
 autentificarea biometric= automatizat= poate fi
Geometria mâinii
M=rimea [i forma mâinii [i a degetelor sunt utilizate de un
realizat= extrem de rapid, cu un minim de preg=tire prealabil=;
 identitatea poate fi verificat= f=r= a accesa documente cititor palmar, pentru a verifica identitatea unei persoane.
ce pot fi furate, pierdute sau alterate. Geometria mâinii evalueaz= o imagine tridimensional= a celor
cinci degete [i a unei p=r]i din palm=.
Sisteme de identificare biometric= De[i nu au aceea[i precizie ca scanner-ele de amprente
Sistemele de identificare biometric= pot fi grupate pe digitale [i de iris, tehnologia pentru citirea geometriei palmei
baza caracteristicilor fizice de baz= ce sunt utilizate \n este cea mai des folosit= metod= la ora actual=.
autentificare:
Compara]ia \ntre geometria palmelor se bazeaz= pe
m=sur=tori de lungime, l=]ime [i grosime a palmei subiectului
Identificarea pe baza
amprentelor papilare investigat.
Pentru analiz=, persoana respectiv= \[i pune palma pe o
|nainte ca biometria s= fie suprafa]= rece [i plan= dep=rtând degetele. Se folosesc
asociat= cu dispozitivele high-tech, infraro[ii, ca cele de la o telecomand= pentru televizor [i se
legisla]ia sec. XIX utiliza amprentele realizeaz= o siluet= tridimensional= a palmei.
pentru identificarea delincven]ilor. Scanner-ul \nregistreaz= 90 de m=sur=tori diferite ale
Agen]iile de protec]ie a legii au lungimii, l=]imii [i grosimii palmei \n doar câteva secunde.
folosit amprentele timp de decenii A fost tehnologia utilizat= pentru primul dispozitiv

25
biometric comercial, lansat pe pia]= \n anul 1976. siguran]= sau pentru restric]ionarea accesului la terminalele
Acest tip continu= s= fie cel mai r=spândit dispozitiv unui computer.
biometric folosit \n aplica]iile de control acces. Scanarea irisului se bazeaz= pe o camer= video pentru
\nregistrarea imaginii \n alb [i negru. Se folosesc apoi surse
Scanarea retinei
de lumin=, pentru stabilizarea imaginii irisului care este apoi
Scanarea retinei ofer= o analiz= a vaselor capilare
salvat= \n computer \n câteva secunde.
localizate \n spatele ochiului; [ablonul r=mâne acela[i pe
Ceea ce rezult= este un cod de 512 bi]i care
parcursul vie]ii. Scanarea utilizeaz= o lumin= de intensitate
slab= pentru a prelua o imagine a [ablonului format de vasele \nmagazineaz= 240 de puncte unice ale irisului.
de sânge. Scan=rile retinei au fost sugerate pentru prima dat=
\n anul 1930. Recunoa[terea facial=

Este o tehnic= a biometriei, care analizeaz= tr=s=turile


fe]ei utilizând un software ce stabile[te distan]ele dintre ochi,
urechi, nas [i alte caracteristici faciale pe care le pune \ntr-un

a) Scanare optic= a b) Selectare zon= de


retinei test vase de sânge

[ablon.
Când sunt vizualizate prin intermediul unei camere
CCTV, imaginile sunt comparate cu un [ablon pentru a verifica
o persoan=. Camera de luat vederi izoleaz= o persoan= dintr-
c) Conversie m=rime d) Comparare informa]ii o mul]ime [i cite[te tr=s=turile oaselor fe]ei.
cod de bare (m=rime [i pozi]ie)
Spre deosebire de scanarea irisului [i a palmei, analiza
fe]ei poate fi f=cut= [i dup= o fotografie, astfel c= nu este
necesar= prezen]a obligatorie a persoanei \n cauz=.
De multe ori, sistemele faciale sunt combinate cu o alt=
tehnologie. De exemplu s-a dezvoltat o tehnologie biometric=
dual=, care combin= tehnologiile de recunoa[tere a geometriei
mâinii cu cele faciale. Sistemul func]ioneaz= cu succes
\mpreun= cu documentele de c=l=torie [i asigur= o
autentificare tripl=, a fe]ei, cardului [i mâinii.
Remarc=m faptul c=, dup= test=ri \ndelungate, s-a
concluzionat c= tehnologia care combin= cititoarele palmare
Scanarea irisului cu sistemele faciale este cea mai potrivit= pentru necesit=]ile
Liniile, adâncimea [i curbele irisului uman sunt stabilite de securitate, eficien]= [i convenabilitate ale unei aplica]ii
\nainte de na[tere [i se definitiveaz= \n primul an de via]=, pentru un sistem de control al punctelor de trecere a frontierei.
r=mânând neschimbate pân= la sfâr[itul vie]ii. Structura care
Men]ion=m [i alte sisteme care pot asigura identificarea
rezult= este unic= [i dificil de copiat, ceea ce face ca
persoanei dup= semn=tur= - de[i modul \n care ne semn=m
m=surarea sa s= fie o metod= eficient= \n biometrie.
se schimb= cu timpul, [i poate fi schimbat \n mod con[tient
Mul]i exper]i consider= aceasta drept cea mai sigur=
metod= de identificare, de aceea scanarea irisului este folosit= \ntr-o oarecare m=sur=, semn=tura ofer= o modalitate de baz=
adesea pentru a permite accesul \n cl=diri de maxim= de identificare – [i dup= recunoa[terea vocii, situa]ie \n care

26
INTERNETUL {I CRIMINALITATEA INFORMATIC+

Prof. univ. dr. TUDOR AMZA


Av. DRAGO{ IOAN MORARU

Internetul reprezint= cea mai mare re]ea de acest fenomen trebuie luat \n serios. Totu[i cifrele avansate
calculatoare din lume, format= dintr-un num=r mare [i \n de aceste anchete ne face s= credem c= num=rul de
continu= cre[tere de re]ele locale, publice [i private, de infrac]iuni informatice nu este, \n acest moment, verificabil
re]ele regionale [i na]ionale interconectate. Acesta apare, pentru c= num=rul infrac]unilor nedescoperite, care formeaz=
a[adar, ca o “re]ea a re]elelor” informatice. “cifra neagr=” a acestui gen de crim= este mult mai mare decât
Internetul pune la dispozi]ia utilizatorilor s=i mai multe s-ar putea crede.
categorii de servicii precum: e-mail-ul (po[ta electronic=,ce Verific=rile efectuate de diferite organiza]ii ale statelor
permite schimbul de mesaje \ntre utilizatori), relay chat-ul lumii au constatat pierderi de miliarde de dolari, suferite de
(camere de discu]ie pentru utilizatorii re]elei), World Wide Web economiile care au c=zut prad= crimei informatizate.
(cea mai popular= parte a internetului, care permite vizionarea O explica]ie a faptului c= au fost descoperite foarte
de pagini care includ texte, filme, sunete, imagini [i alte pu]ine dintre infrac]iunile din domeniul informatic, s-ar baza pe
variante de forme de interactivitate), usernet-ul (grupuri de lipsa de specializare a anchetatorilor [i a poli]i[tilor5.
[tiri, unde fiecare poate citi anun]urile introduse de alte |n situa]ia \n care, orice persoan= poate avea acces la
persoane [i poate posta el \nsu[i) etc. re]eaua internetului, putând accesa astfel o sumedie de baze
Marile re]ele informatice au avut o ascensiune extrem de de date din \ntreaga lume, cu mijloace tehnice minime [i
rapid= atât \n plan na]ional, dar mai ales \n plan transna]ional, cheltuieli financiare reduse, orice r=uvoitor poate provoca
f=când posibil= accesarea a numeroase sisteme. De[i aceste pagube imense unor institu]ii de stat sau private. |n “Computer
sisteme informatice, prin serviciile pe care le ofer=, au adus \n Crises”, un raport al Consiliului Na]ional de Cercetare din
mod clar mari avantaje societ=]ii, au oferit [i noi ocazii, mult SUA, se afirma c= teroristul zilei de mâine poate provoca
mai sofisticate prin care legea poate fi \nc=lcat=1. Astfel, se pagube mai mari cu un keyboard decât cu o bomb=6.
comit tot felul de fapte indizerabile social, care se pot \ntinde Serviciile oferite de internet se bucur= de o aten]ie
de la acte de terorism pân= la acte de h=r]uire sexual=, [i totul deosebit= din partea criminalilor. Pe web, de exemplu,
numai cu un singur “click”. infractorii \nfiin]eaz= un site prin care vând produse la pre]uri
Toate aceste fapte, comise \n zona tehnologiei foarte mici, cump=r=torul pl=te[te acea sum= [i de fapt
moderne, \ntr-o anumit= perioad= de timp [i pe un teritoriu prime[te un obiect a c=rui valoare se apropie de zero. De
determinat, reprezint= criminalitatea informatic=2. asemenea, infractorii \nfiin]eaz= site-uri prin care colecteaz=
Criminalii de diferite ranguri [i tipuri au sesizat numere de c=r]i de credit [i alte informa]ii personale de la
vulnerabilitatea sistemelor de drept \n domeniul informatic, [i, clien]i, apoi vând informa]iile altor infractori pentru a le folosi \n
mutându-[i afacerile \n acest domeniu, au devenit mai repede scopuri ilegale7. Dar comenzile de produse frauduloase de pe
ca oricând, mai eficien]i [i implicit mai periculo[i din internet cu c=r]i de credit false sunt de domeniul trecutului sau
urm=toarele motive: mic[orarea distan]elor, costuri minimale au r=mas doar \n preocuparea infractorilor \ncep=tori,
[i fa]ad= anonim=3. Din p=cate, toate domeniile internetului, metodele de fraudare a legii evoluând \ntr-un ritm rapid.
de[i benefice pentru utilizatorii cinsti]i, reprezint=, \n acela[i Pentru c= magazinele virtuale au \ncetat s= mai trimit= \n
timp, câmpuri infrac]ionale deosebit de periculoase pentru Romania produsele comandate, infractorii români au g=sit alte
societate [i ordinea public=, pentru cei care sunt interesa]i s= metode de a-[i asigura venituri ilicite8, cum este, spre
le foloseasc= \n astfel de scopuri. exemplu, publicitatea on line.
|n cartea sa, “Securitatea computerelor”, J. Carrol O alt= form= r=spândit= a criminalit=]ii informatice este [i
declara c=, \ncepând cu afacerea Watergate, criminalitatea piratarea programelor pentru calculator, ce se realizeaz= prin
informatic= este probabil, obiectul celei mai vaste opera]iuni \nc=rcarea programelor difuzate pe internet \n memoria
de camuflaj4. intern= a unui calculator, atunci când aceast= opera]iune nu
Anchetele organizate de diverse state ale lumii au este autorizat= de c=tre titularul dreptului de autor9. |n acest
relevat un num=r mare de fraude informatice, ceea ce arat= c= sens, sunt binecunoscute ac]iunile organelor de poli]ie din mai

27
multe state, care au condus la confiscarea unor importante utilizeaz= din ce \n ce mai mult aceast= re]ea global= pentru
cantit=]i de echipamente informatice de natur= s= sparg= a-[i atinge scopurile subversive.
dispozitive de protec]ie cu care erau prev=zute programele Pe site-urile pe care [i le-au creat, terori[tii \[i propag=
originale10. intens ideologiile pe care le-au \mbr=]i[at [i comunic= \ntre ei
|n aceast= mega re]ea global= a internetului, spionajul f=r= restric]ii; atât timp cât mesajele lor fac doar propagand=,
informatic cunoa[te o amploare [i o diversificare deosebit=. f=r= s= treac= la activit=]i criminale, internetul a devenit pentru
Furtul de informa]ii este o \ngrijorare tot mai mare a institu]iilor ei un adev=rat “rai”17.
de stat, dar [i a companiilor private ale lumii11. Unele site-uri ale terori[tilor con]in informa]ii de ultim=
Spre exemplu, \n august 1996, un hacker a atacat site-ul or= cu privire la confec]ionarea bombelor, instruc]iuni privind
web al Ministerului Justi]iei din SUA, modificând con]inutul manipularea substan]elor explozive [i re]elele necesare. Pe
textelor [i imaginilor con]inute de acesta. Astfel, \n locul aceste site-uri se pot g=si “Manualul teroristului” [i “Cartea de
fotografiei procurorului general a postat fotografia lui Adolf bucate a anarhistului”, \n care este descris cu lux de am=nunte
Hitler, iar \n locul denumirii Departamentului Justi]iei a postat modul de construire [i folosire a multor tipuri de bombe18. De
sintagma “departamentul injusti]iei”12. {i \n ]ara noastr=, asemenea, toate instruc]iunile au prev=zute imagini, scheme
hackerii au spart site-ul Ministerului de Finan]e, una din cele mai [i explica]ii am=nun]ite. Din p=cate, toate aceste lucruri
“interesante” modific=ri fiind ad=ugarea “taxei pe prostie”13. Cel premerg ac]iunile teroriste propriu-zise, incitând la atacuri [i la
mai elocvent exemplu este \ns= cel al lui Kevin Mitnik, unul organizarea [i desf=[urarea unor activit=]i criminale deosebit
dintre cei mai cunoscu]i hackeri din lume, care, \n adolescen]=, de grave.
a spart sistemul de comand= al ap=r=rii antiaeriene a SUA- |n condi]iile internetului, terori[tii au acum posibilitatea
North American Aerospace Defence Control. de a lansa atacuri greu detectabile prin infectarea sistemelor
Exemplele date \ncearc= s= previn= pericolul care ne informatice cu viru[i de o deosebit= complexitate, ceea ce ar
pa[te dac= nu se dispun m=suri rapide de securitate a provoca grave disfunc]ionalit=]i \n sistemele afectate. Astfel, ei
re]elelor informatice. Practic, pericolul este la scar= planetar=, pot lansa atacuri masive cu viru[i informatici asupra re]elelor
fiindc=, a[a cum au fost sparte baze ale celei mai puternice de transport, de ap=rare, de alimentare cu energie electric=,
avia]ii militare din lume, tot a[a pot fi penetrate sisteme de telecomunica]ii etc.
informatice care ad=postesc secrete [i posibile decizii \n A[a s-a \ntâmplat \n 1997 când trei tineri din Croa]ia au
materie de distrugere \n mas= , ca de exemplu atacul nuclear. spart codurile de protec]ie a Pentagonului [i au copiat diverse
Aceste ac]iuni ale hackerilor ne duc cu gândul c= ei vor date confiden]iale19 .
merge [i mai departe de atât [i vor reu[i s= modifice texte de Organiza]iile criminale au dovedit o uimitoare vitez= de
lege sau rezultate [tiin]ifice care ar avea consecin]e mult mai adaptare la tehnologiile actuale cele mai sofisticate. Ele
grave asupra societ=]ii \n care tr=im14. folosesc programe informatice de criptografiere pentru a
O alt= form= a criminalit=]ii informatice, care ar trebui s= comunica pe internet cu o marj= foarte mare de siguran]=20.
preocupe mai mult organele specializate ale statului \n acest La aceste concluzii a ajuns [i raportul subcomisiei
domeniu, o reprezint= afi[area [i distribuirea de materiale senatului SUA pentru investiga]ii asupra securit=]ii, care
obscene prin intermediul internetului. Loca]iile care con]in consemneaz= faptul c=, “istoria recent= arat= c= infractorii se
materiale pentru adul]i sunt foarte numeroase. Pentru a stopa adapteaz= rapid la instrumentele de comunicare anonime [i
pornografia pe internet \n Germania, o mare companie de nedectabile”21.
servicii on-line a fost obligat= s= \nchid= accesul la o serie de Pe cale de consecin]=, \n condi]iile dezvolt=rii
astfel de loca]ii. Tot aceast= companie a relevat faptul c=, \n spectaculoase a internetului [i ale prolifer=rii infrac]ionalit=]ii \n
anul 2000, s-au \nregistrat peste 2.500 cazuri de popularizare aceast= re]ea, dac= se dore[te cu adev=rat prevenirea crimei
[i de]inere de pornografie infantil=, din care jum=tate din informatice, se impune crearea unor sisteme de
acestea au fost depistate prin intermediul Biroului Federal de securitate.Ins=, cel mai important demers \n prevenirea [i
Criminalistic= prin investiga]ii independente15. combaterea infrac]iunilor \l reprezint= stabilirea unor reguli de
Cum afi[area [i distribuirea materialelor obscene \n drept; \n acest caz, consider=m c= necesitatea cre=rii unui
public constituie infrac]iune, prima condamnare, pentru o Drept al Internetului este de necontestat.
astfel de fapt=, s-a petrecut \n Statele Unite, unde doi indivizi “Lumea nou=” creat= de internet are nevoie, pentru a nu
din California au fost condamna]i conform unei reglementari fi distrus= de bandele criminale, de o ordine juridic=, are
legale federalel6. nevoie de existen]a unor norme de drept care s= guverneze
Cel mai periculos grup infrac]ional prin intermediul bunul mers al tuturor activit=]ilor care se desf=[oar= \n
internetului este cel al grup=rilor teroriste, grup=ri care aceast= re]ea.

28
De[i necesitatea apari]iei unui Drept al Internetului este BIBLIOGRAFIE
de necontestat, exist= [i liberali[ti civili [i activi[ti on –line,
care se lupt= \n mod sisific s= fereasc= internetul de 1 Tudor Amza, Cosmin Petronel Amza, Criminalitatea
constrângerile juridice; ace[tia consider= c= astfel ar fi Informatic=, Ed. Lumina Lex, Bucure[ti, 2003, p. 9.
amenin]at= expansiunea [i spiritul acestei re]ele22. 2 Tudor Amza, Criminologie - Tratat de teorie [i politic=
Nevoia de reglementare juridic= a internetului rezult= [i criminologic=, Ed. Lumina Lex, Bucure[ti, 2002, p. 32.
din aceea c= unele fapte comise \n aceast= re]ea cad deja sub 3Serge le Doran, Philippe Rose, Cyber-Mafia, Ed. Antet,
inciden]a unor legi existente. Faptul c= activit=]ile infrac]ionale Bucure[ti, 1998, p. 153.
[i-au mutat locul de desf=[urare nu schimb= cu nimic natura 4-5 Tudor Amza, Cosmin Petronel Amza, op. cit. p. 18-19.
lor infrac]ional=. Spre exemplu, \n Marea Britanie exist= mai 6 Alvin si Heidi Toffler, R=zboi [i antir=zboi, Ed. Antet,
multe acte normative care incrimineaz= diferite forme ale p. 179.
obscenit=]ii: Telecomunication Act (Actul Telecomunica]iilor), 7 John Spiropoulos \n colaborare cu National Cyber
Criminal Justice Act (Actul Justi]iei Criminale) sau Criminal Training Partnership, Lupta \mpotriva calculatorului, f.l. ,
Justice and Public Order (Actul Justi]iei Criminale [i Ordinii
1999, p. 1-7.
Publice)23. 8 Vasile Damian, Frauda pe internet are sediul \n Romania.
|n plus, apreciem c=, nu numai obscenit=]ile, ci [i alte
Românii conduc deta[at \n topul celor mai ingenio[i ho]i
fapte comise \n re]eaua internetului, cad, sau ar trebui s=
din re]eaua mondial=, \n “Capital”. Nr. 38, 21.07.2000, p.27.
cad=, sub inciden]a legisla]iilor diferitelor ]=ri ale lumii. 9 Annemarie Levins, Le piratage des logiciens: un fléau
Unele fapte indezirabile social s-au petrecut [i se petrec
mondial, \n “Revue Internationale de Police Criminelle”,
\n continuare a[a de repede \n re]eaua internet, \ncât, din
nr. 476-477, p. 5.
nefericire, ele nu au putut fi incriminate de reglement=rile 10 Serge le Doran, op. cit., p. 172.
juridice mai vechi [i, din p=cate, au sc=pat [i de cele mai noi 11 Ioana Vasiu s.a., Internetul [i dreptul, Ed. All Beck,
legi din ]=rile puternic informatizate, f=r= a pune \n discu]ie
Bucure[ti, 1999, p.17
]=rile r=mase cu mult \n urm= din acest punct de vedere, cum 12 Emilian Stancu, Terorism [i internet, \n “Pentru Patrie”,
este [i cazul ]=rii noastre.
nr. 12/2000, p.225.
România, ca stat cu o economie de pia]= \n plin= 13 “Chip Computer Magazin”, nr. 12/1999, p.19.
dezvoltare, are o re]ea de software destul de apreciabil=, iar 14 Serge le Doran, op. cit., p. 207.
legile care s= ac]ioneze \n domeniu sunt ca [i inexistente24. 15 Johann Kubika, Posibilit=]i de combatere a criminalit=]ii
Singurele prevederi adoptate pân= acum fac referire la
informatice [i pe internet, \n “Buletinul Informativ” al
protec]ia programelor pentru calculator [i sunt prev=zute de
Academiei de Poli]ie “Alexandru Ioan Cuza”, Ed. Academic=,
Legea privind drepturile de autor [i drepturile conexe. De
Bucure[ti, 2000, p. 144.
asemenea, Guvernul României a ini]iat un proiect de lege, \n 16 Ioana Vasiu s.a., op. cit., p. 128.
anul 2003, intitulat “Codul tehnologiilor informa]iei”. 17 Emilian Stancu, op. cit., p. 26.
Adoptarea acestor legi este absolut necesar= \n 18 Idem.
perspectiva integr=rii României \n structurile europene. |n plus 19 Serge le Doran, op. cit., p. 222-223.
pericolul crimei informatice este real [i pentru societatea 20 Johann Kubika, op. cit., p. 30-31.
româneasc= \n ansamblu [i \n particular pentru firme, motiv 21 Idem, p.30-31.
care, credem noi, va impulsiona [i interesul acestora pentru 22 Ioana Vasiu s.a., op. cit., p. 125-126.
luarea unor m=suri de securitate. 23 Idem, p. 131-133.
|n ]=rile puternic dezvoltate informatic precum Japonia, 24 Tudor Amza, Cosmin Petronel Amza, op. cit., p.76-77.
SUA, Fran]a, Marea Britanie [.a., dar [i \n rândul unor 25 Ioana Vasiu s.a., op. cit., p. XIII.
comunit=]i regionale [i interna]ionale, problema reglement=rii 26 Idem.
juridice a unor activit=]i desf=[urate pe internet câ[tig= din ce
\n ce mai mult teren. Prin urmare, utilizatorii de internet sunt
preocupa]i [i de stabilirea cadrului legal \n care s= se
desf=[oare ac]iunile care se \ntreprind \n acest domeniu25.
De aceea, cunoa[terea legilor care guverneaz=
internetul [i efortul de a acoperi toate golurile acestei lumi [i
de a le actualiza este o preocupare de mare actualitate26. Pe
cale de consecin]=, mai devreme sau mai târziu, aceste
preocup=ri se vor materializa \ntr-un “Drept al Internetului”.

29
|NV+}+MÂNTUL CRIMINALISTIC
{I
SFID+RILE |NCEPUTULUI DE MILENIU

Gen. brig. (rez.) lector univ.dr. IOAN HURDUBAIE


Subcomisar de poli]ie OANA-ROXANA GRIGORESCU

Comunicare prezentat= la Simpozionul interna]ional 150.000 vânz=ri, respectiv o cifr= de afaceri de 5,5 milioane
din 28 aprilie 2006. dolari. Utilizarea protocoalelor IRC (Internet Relay Chat) [i
FTP (protocol de transfer fi[iere) complic= sarcina serviciilor
Criminalitatea interna]ional= a cunoscut, \n ultimii represive care urm=resc activit=]ile pedofile pe Internet.
ani ai secolului trecut [i la \nceput de mileniu, dezvolt=ri
remarcabile, atât sub aspectul domeniilor de interferen]=, Bioterorismul.
cât [i al mijloacelor [i metodelor utilizate de f=ptuitori Utilizarea armelor biologice sau chimice este
pentru comiterea actelor lor delictuoase. \ngrijor=toare, [i aceasta datorit= mai multor factori: absen]a
Documentele unor organiza]ii interna]ionale, \ntre reglement=rilor [i controlului interna]ional, costul relativ sc=zut
care Interpolul [i Europolul, subliniaz= schimb=rile [i al conceperii [i fabric=rii acestor arme [i posibilitatea de a
tendin]ele survenite \n evolu]ia fenomenului criminal, disimula cu u[urin]= agentul de fabrica]ie. Alertele cu bacilul
schimb=ri care au efect [i asupra necesit=]ilor de de carbon din Statele Unite au demonstrat c= un atentat, chiar
preg=tire criminalistic= a personalului din institu]iile de de mic= amploare, ar putea antrena bulvers=ri [i o team=
aplicare a legii, personal care are obliga]ia de a fi mereu la considerabile. Este, de asemenea, tot mai posibil pentru
curent cu cele mai noi mijloace [i moduri de operare terori[ti s=-[i produc= ei \n[i[i armele de care au nevoie,
folosite de infractori, pentru a putea, la rândul s=u, adapta deoarece volumul [i sofisticarea informa]iei necesare \ncep s=
tehnicile de contracarare [i st=pânire a acestora. |ntre devin= tot mai accesibile prin intermediul unor publica]ii, al
domeniile criminalit=]ii cu evolu]ii ascendente [i cu Internetului [i al altor surse. In 2002, de exemplu, cercet=torii
urm=ri dintre cele mai nefaste \n plan personal [i social se universitari au reu[it s= creeze o versiune sintetic= a virusului
remarc= o serie de fapte dintre care amintim: poliomielitic, utilizând un recipient desc=rcat de pe Internet [i
materiale cump=rate prin po[t=. Este din ce \n ce mai evident
Imigra]ia clandestin=, traficul de fiin]e umane [i c= terori[tii au un interes enorm s= foloseasc= armele
pornografia infantil=. biologice [i pl=nuiesc acest lucru. Dup= atentatele din 11
septembrie 2001, autorit=]ile au confiscat echipamente,
Imigra]ia clandestin=. Amploarea exact= a acestei documente [i discuri hard de computere, precum [i materiale
activit=]i nu este cunoscut=. Organiza]ia pentru cooperare [i de preg=tire privind confec]ionarea artizanal= [i folosirea
dezvoltare economic= (OECD) a citat cifra de 500.000 de armelor biologice. Volumul 11 al Enciclopediei Jihadului al
imigran]i clandestini care intr= anual \n ]=rile Uniunii Europene grup=rii Al Qaeda este dedicat armelor chimice [i biologice.
iar, potrivit autorit=]ilor britanice, 90 % dintre imigran]ii Armata american= a descoperit dou= facilit=]i de produc]ie \n
clandestini care p=trund \n spa]iul comunitar sunt ajuta]i de Afganistan, abandonate de Al Qaeda [i se crede c= erau
c=tre organiza]ii criminale.
destinate fabric=rii armelor chimice sau biologice. |n 2004,
membrii Al Qaeda au publicat pe Internet un articol prin care
Traficul de fiin]e umane este o activitate lucrativ= [i cu
\i \ndemnau pe suporteri s= utilizeze arme biolgice sau
risc sc=zut, ceea ce reprezint= o motiva]ie important= pentru
nucleare \n atacurile lor. La un process desf=[urat, \n acest
infractori. Problemele economice care afecteaz= numeroase
an, \n Marea Britanie, \n care [apte b=rba]i au fost acuza]i de
]=ri furnizeaz= un teren propice de recrutare pentru
pl=nuirea unor atacuri teroriste, procurorul a informat juriul c=
organiza]iile criminale, constituind totodat= [i motivul pentru
unul dintre acuza]i a avut discu]ii cu membrii reputa]i ai mafiei
care acestea reu[esc, cu relativ= u[urin]=, s= corup=
ruse despre posibilitatea ob]inerii unei bombe cu radioizotopi.
func]ionarii de stat, pentru a ob]ine vize sau pa[apoarte, a
facilita traficul sau a sc=pa de vigilen]a serviciilor represive. Interpolul, organiza]ia interna]ional= care ia foarte \n serios
aceste amenin]=ri teroriste, a organizat, \n martie 2005, o
Pedofilia [i pornografia infantil=. Pedofilii folosesc din Conferin]= global= privind terorismul, a \nfiin]at un Centru
ce \n ce mai mult caracteristicile sofisticate ale tehnologiei [i de resurse pentru prevenirea terorismului, care ofer=
sunt tot mai activi la nivel mondial. Re]elele lor se articuleaz= statelor membre materiale de preg=tire, teste [i verific=ri on-
\n jurul Internetului [i exploatarea comercial= a pornografiei line, documente [tiin]ifice, ghiduri de planificare, r=spunsuri [i
infantile risc= s= creasc=, evolu]ie ce pare confirmat= de un management de crize. De asemenea, a fost dezvoltat un site
studiu recent asupra unui sit Web care vindea astfel de dedicat materialelor de preg=tire \n acest domeniu. Totodat=,
produse [i care, \n cinci luni de la \nfiin]are, a \nregistrat Interpolul \ncurajeaz= formarea unor speciali[ti \n materie.

30
Sp=larea banilor constituie, de asemenea, o problem=. Potrivit datelor
|n timp ce Internetul este din ce \n ce mai utilizat \n transmise de sectorul privat, 10 % din produsele farmaceutice
scopul sp=l=rii banilor (cazinouri on-line, de exemplu), ar fi contraf=cute \n Federa]ia Rus=, [i \ntre 10 [i 15 % \n Asia
tranzac]iile ilicite vor continua s= se dezvolte \n ]=rile \n care, de Sud-Est [i \n China1.
prin tradi]ie, multe opera]iuni se fac \n numerar (]=rile asiatice).
De altfel, ]=rile lovite de o criz= economic= (cum ar fi C=r]ile de plat=.
Argentina) vor deveni mult mai interesante pentru sp=l=torii de Frauda cu ajutorul c=r]ilor de plat= r=mâne foarte
bani deoarece b=ncile na]ionale, confruntate cu dificult=]i
r=spândit= la nivel mondial. Tendin]a cea mai recent= este
financiare, vor fi cu atât mai \nclinate s= accepte fonduri de
utilizarea c=r]ilor de plat= via Internet pentru a comite
origine \ndoielnic=.
escrocherii. Exist= [anse mari ca aceast= practic= s= se
Serviciile represive nu sunt organizate pentru a trata \n
dezvolte, ]inând cont de viteza cu care se dezvolt= uzurparea
mod eficace aspectele foarte complexe ale sp=l=rii banilor iar
de identitate. Utilizarea c=r]ilor de plat= falsificate pentru
personalul poli]ienesc este lipsit de competen]e \n materie
financiar=. F=r= preg=tire [i f=r= sprijinul unor speciali[ti, efectuarea de opera]iuni bancare [i cump=rarea de bilete de
anchetele vor r=mâne ineficiente. Suprimarea secretului avion prin Internet se va intensifica.
bancar sau obliga]ia de a justifica originea fondurilor, de[i
eficace \n termeni de represiune, au din nefericire pu]ine Cerin]e ale \nv=]=mântului de criminalistic= actual.
[anse de a fi aplicate \ntr-un viitor apropiat. Totu[i, pentru |n condi]iile men]ionate, \nv=]=mântul de criminalistic=
ob]inerea probelor, ar fi benefic s= se utilizeze, \ntr-o prim= ar trebui, \n opinia noastr=, s= cuprind= urm=toarele niveluri
faz=, informa]iile culese cu ajutorul supravegherii electronice, de preg=tire:
agen]ii de infiltrare, livr=rile supravegheate (pentru droguri), Formarea ini]ial=:
m=rturiile unor complici [i alte metode de anchet= preliminar=.  disponibil= pentru toate categoriile de poli]i[ti, ca o
cultur= general= poli]ieneasc=;
Criminalitatea legat= de tehnologiile de vârf.  s= fie pe \n]elesul tuturor, accesibil=, f=r= mult= teorie,
Evolu]ia rapid= a tehnologiilor informa]iei [i cu un caracter preponderent aplicativ;
comunica]iilor (TIC), precum [i influen]a lor crescând= asupra  formatorii s= provin= \ndeosebi din rândul
vie]ii cotidiene a milioane de persoane, au creat, de
practicienilor.
asemenea, posibilit=]i enorme \n ceea ce prive[te activitatea
Specializarea:
 s= aib= un caracter intensiv;
criminal=. }=rile membre ale Interpolului, \ndeosebi din

 s= se realizeze pe module tematice;


Europa, America de Nord [i Asia Oriental=, prev=d c=

 formatorii s= fie practicieni cu stagii vechi \n


cibercriminalitatea va fi una dintre principalele sfid=ri c=reia va
trebui s=-i fac= fa]= poli]ia \n cursul anilor urm=tori. La ora
actual=, doar un num=r limitat de state este afectat de acest criminalistic=, specializa]i \n domenii de vârf;
tip de criminalitate. Utilizarea TIC este inegal repartizat= \n  cursurile s= se finalizeze prin lucr=ri practic-aplicative.
lume: 25 de ]=ri posed= cel pu]in o linie telefonic= la 100 Preg=tirea continu=:
locuitori, 61 ]=ri num=r= mai pu]in de 1% utilizatori ai  s= cuprind= toate categoriile de personal implicate \n
Internetului, iar 72 % dintre ace[tia se afl= \n statele membre cercetarea la fa]a locului [i \n exploatarea urmelor infrac]iunii [i
ale Organiza]iei pentru cooperare economic= [i dezvoltare. nu numai criminali[tii;
Aceste ]=ri sunt vulnerabile fa]= de infractorii care folosesc  s= se bazeze pe cele mai noi cuno[tin]e din domeniul
TIC-urile deoarece nu exist= un cadru legislativ care s= criminalisticii;
penalizeze aceste activit=]i sau \ntrucât poli]ia nu este  s= reia, la un interval de câ]iva ani, elementele de
suficient de instruit= ori echipat= pentru a identifica autorii baz= ale criminalistici, adaptate la evolu]ia criminalit=]ii, a
acestui tip de infrac]iuni. modurilor de operare utilizate de f=ptuitori, a metodelor [i
mijloacelor de c=utare, descoperire, relevare [i exploatare a
Daunele provocate drepturilor de proprietate urmelor infrac]iunii;
intelectual=.  exper]ii [i cei care sunt specializa]i \n domenii de vârf
Contrafacerea [i piratarea bunurilor de consum s= realizeze lucr=ri de cercetare [tiin]ific= cu caracter
constituie o pia]= din ce \n ce mai profitabil= pentru infractori.
preponderant aplicativ.
Organiza]ia pentru cooperare [i dezvoltare economic= a
Contribu]ia Asocia]iei Criminali[tilor din România
indicat c=, \n 1996, costul tuturor tipurilor de contrafacere
este foarte important= [i se materializeaz= prin:
 articole publicate \n revista “Criminalistica”;
reprezenta aproximativ 5 % din comer]ul mondial, respectiv un
total de 250 miliarde de dolari. Potrivit Camerei de comer]
interna]ional, acest procentaj a ajuns la 8 % \n 1999. In 2001,  comunic=ri prezentate la simpozioanele interne [i
Uniunea European= a anun]at confiscarea a 95 milioane de interna]ionale;
articole contraf=cute sau piratate, pentru o valoare de dou=  masterate de criminalistic=;
miliarde de euro. Federa]ia interna]ional= a produc]iei  participare la cursuri de preg=tire, vizite de
fonografice evalueaz= la 100 milioane num=rul fi[ierelor audio documentare [i de studiu \n str=in=tate;
piratate care sunt disponibile pe Internet. In ceea ce prive[te  schimburi de studen]i [i profesori \n domeniul
celelalte articole contraf=cute, produsele farmaceutice criminalisticii.

31
OPINIE PRIVIND |NCADRAREA JURIDIC+ A FAPTEI DE DE}INERE F+R+
DREPT A MATERIILOR EXPLOZIVE

Procuror [ef MARIAN DIMA,


Direc]ia de Investigare a Infrac]iunilor de Criminalitate Organizat= [i Terorism – Biroul Teritorial
Ialomi]a
Pân= la modificarea Codului penal al României prin prev=zut= \n art. 280 alin. 1 Cod penal actual, modificat prin
Legea nr. 140/05 noiembrie 1996, publicat= \n Monitorul Legea nr. 140/1996 sau infrac]iunea prev=zut= de art. 31 din
Oficial nr. 289 din 14 noiembrie 1996, prin articolul 280 se Legea 126/1995 alin. 1?
sanc]iona cu \nchisoare de la 6 luni la 5 ani fabricarea, |n opinia noastr= credem c=, \ntr-o atare situa]ie, sunt
prelucrarea, de]inerea, transportul, folosirea sau orice incidente dispozi]iile prev=zute \n Legea 126/1995, pentru
opera]ie privind circula]ia materiilor explozive ori considerentele pe care le vom expune \n continuare.
radioactive, f=r= drept. Din examinarea celor dou= texte constat=m c=, atât
Ca precedent legislativ, ce viza domeniul materiilor elementul material al laturii obiective cât [i elementul subiectiv
explozive, men]ion=m dispozi]iile Decretului 163/1950, \nlocuit sunt identice, \ns= sanc]iunile sunt diferite, atât \n ceea ce
prin Decretul nr. 61/1959 privind regimul materiilor explozive, prive[te limita minim= cât [i cea maxim= a acestora.
armelor [i muni]iilor, Decretul nr. 279/1977 privind regimul
Conform principiului specialia generalia derogant, \n
materiilor explozive \n economie, precum [i Decretul nr.
cazul unui conflict de legi \ntre o lege cu caracter special [i
167/1971 ce cuprindea reglement=ri referitoare la regimul
una cu caracter general se aplic= dispozi]iile cu caracter
materiilor explozive.
special, \n situa]ia de fa]= norma cu caracter special fiind cea
Observ=m c= inten]ia legiuitorului, prin editarea actelor
prev=zut= \n art. 31 din Legea nr. 126/1995.
normative invocate \n alineatul precedent, a fost aceea de a
Un alt argument \n sprijinul preeminen]ei aplic=rii acestui
proteja rela]iile sociale a c=ror existen]= [i normal=
desf=[urare sunt asigurate prin respectarea dispozi]iilor care act normativ \l constituie [i limitele de pedeaps= prev=zute de
reglementeaz= activit=]i având ca obiect materiile explozive acesta, fiind astfel o lege favorabil= de care f=ptuitorul
sau, dup= caz, radioactive. beneficiaz= \n virtutea principiului prev=zut de art. 13 din
Drept urmare, dac= o persoan= s=vâr[e[te fapta Codul penal.
descris= mai sus, având ca element material al laturii obiective Dac= s-ar proceda altfel (\n sensul aplic=rii normei
oricare dintre activit=]ile expres [i limitativ prev=zute de textul generale) s-ar ajunge la \nc=lcarea principiului specialia
incriminator, cu inten]ie direct= sau indirect= erau \ntrunite generalia derogant [i \n ceea ce prive[te normele de
condi]iile obiective [i subiective ale infrac]iunii prev=zut= de procedur= penal=.
art. 280 C. p. pe cale de consecin]= erau \ntrunite condi]iile |n Monitorul Oficial din 23 noiembrie 2004 a fost
legale privind tragerea la r=spundere penal= a f=ptuitorului. publicat= Legea nr. 508/2004 privind \nfiin]area, organizarea [i
Prin Legea nr. 126/1995 privind regimul materiilor func]ionarea \n cadrul Ministerului Public a Direc]iei de
explozive, publicat= \n Monitorul Oficial nr. 298 din 28 dec. Investigare a Infrac]iunilor de Criminalitate Organizat= [i
1995 [i intrat= \n vigoare \n data de 26 ianuarie 1996, prin Terorism, \n articolul 12 alin. 1, printre infrac]iunile date \n
articolul 31 a fost incriminat= fapta de producere, competen]a acestei structuri se \nscrie [i infrac]iunea
experimentare, prelucrare, de]inere, transport, folosire prev=zut= de art. 280 Cod penal, iar urm=rirea penal= se
sau orice alt= opera]iune cu materii explozive, efectuate efectueaz=, \n mod obligatoriu, de c=tre procuror.
f=r= drept, iar ca pedeaps= \nchisoarea de la 6 luni la 5 ani. Neexistând nicio norm= special= din punct de vedere al
Totodat=, conform articolului 40 alin. 2 din Legea dreptului procesual penal care s= dea \n competen]=
126/1995, s-a prev=zut c=, pe data intr=rii \n vigoare a procurorului efectuarea urm=ririi penale \n cazul infrac]iunii
prezentei legi se abrog= Decretul nr. 297/1977 precum [i
prev=zute de art. 31 din Legea nr. 126/1995, concluzion=m c=
reglement=rile referitoare la materiile explozive din Decretul
cercetarea penal= se efectueaz= de c=tre organele poli]iei
nr. 367/1971.
judiciare conform dreptului comun.
O dat= cu apari]ia Legii nr. 140 din 5 noiembrie 1996,
De[i legiuitorul prin Legea 140/1996 a schimbat doar
articolul 280 alin. 1 din Codul penal a fost modificat \n
regimul sanc]ionator al infrac]iunii prev=zute de art. 280 alin. 1
con]inutul s=u constitutiv, numai cu privire la sanc]iune, astfel
Cod penal f=r= s= fac= nicio referire la infrac]iunea prev=zut=
c=, spre deosebire de vechea incriminare \n care pedeapsa
era prev=zut= \ntre 6 luni [i 5 ani, noua incriminare a prev=zut de art. 31 din Legea 126/1995, opin=m c= dispozi]iile art. 280
o pedeaps= al c=rei minim special este de 3 ani, iar maximul alin. 1 Cod penal au fost abrogate tacit prin intrarea \n vigoare
special este de 10 ani. a dispozi]iilor art. 31 din Legea nr. 126/1995 astfel c= \n art. 12
Constat=m faptul c= ne afl=m \n prezen]a unui caz din Legea nr. 508/2004, articolul 280 C. p. ar fi trebuit
anacronic de modificare a unei dispozi]ii prev=zute \ntr-o lege men]ionat numai \n ceea ce prive[te alineatele 2, 3, 4, 5, 6,
special= (Legea nr. 126/1995) printr-o norm= prev=zut= \ntr-o 7, 8 ale acestui articol.
lege general= (Codul penal). Fa]= de toate aceste \mprejur=ri apreciem c=, de lege
Se na[te astfel \ntrebarea: ce \ncadrare juridic= prime[te ferenda, se impune o reglementare clar=, evitându-se, \n
fapta unei persoane care, cu vinov=]ie de]inea f=r= drept m=sura \n care este posibil, incriminarea aceleia[i situa]ii de
materii explozive, \n data de 10.10.2000; infrac]iunea fapt prin dou= dispozi]ii legale diferite.

32
Pozi]ia special= a Parchetului de pe lâng= Curtea de Apel Bucure[ti \n
procesul de ap=rare a securit=]ii na]ionale

Procuror general GEORGE B+LAN,


al Parchetului de pe lâng= Curtea de Apel Bucure[ti

de pe lâng= Curtea de Apel Bucure[ti, la propunerea

P
ozi]ia special= a Ministerului Public \n procesul
organelor cu atribu]ii \n domeniul ordinii publice [i siguran]ei
de ap=rare a securit=]ii na]ionale se manifest=
na]ionale care de]in date sau indicii temeinice cu privire la
[i \n materia m=surilor administrative ce privesc
activitatea str=inului ce poate aduce atingere siguran]ei
drepturile [i obliga]iile str=inilor ce se afl= pe teritoriul
na]ionale.
României pentru diferite motive.
Astfel, s-a stabilit o competen]= unic= \n aceast=
Ordonan]a de Urgen]= a Guvernului nr.194/2002 privind
materie \n sarcina Parchetului de pe lâng= Curtea de Apel
regimul str=inilor \n România1 stabile[te cadrul normativ
Bucure[ti care devine singura unitate specializat= \n acest
necesar reglement=rii intr=rii, [ederii [i ie[irii str=inilor pe
domeniu, iar actele dispuse de procurori anume desemna]i au
teritoriul României sau de pe teritoriul României, drepturile [i
efecte pe \ntreg teritoriul ]=rii.
obliga]iile acestora, precum [i m=surile specifice de control al
Aceast= competen]= material= general= nu contravine
imigra]iei, \n conformitate cu obliga]iile asumate de România,
competen]ei materiale [i teritoriale din sfera procesual penal=,
prin documentele interna]ionale la care este parte.
deoarece sunt domenii distincte, f=r= posibilitatea intersect=rii
Aceste m=suri sunt de natur= administrativ=, fiind emise
\n cadrul vreunei proceduri.
de autorit=]i [i organe de specialitate ale statului care \[i
Ministerului Public, \n pozi]ia sa de ap=r=tor al
desf=[oar= activitatea \n domeniul controlului imigra]iei [i al
intereselor generale ale societ=]ii [i al ordinii de drept din
regimului str=inilor \n România.
România, \i este conferit=, prin parchetele componente, o
|n raport de dispozi]iile actului normativ mai sus invocat
pozi]ie special= \n luarea unor m=suri de prevenire [i
se poate observa c=, \n materia ap=r=rii statului român
combatere, \n forme specifice, a oric=ror manifest=ri ce pot
\mpotriva unor activit=]i desf=[urate de c=tre cet=]eni str=ini,
aduce atingere siguran]ei na]ionale.
de natur= s= pun= \n pericol securitatea na]ional=, Ministerul
Titularii propunerilor privind declararea ca indezirabil
Public, prin Parchetul de pe lâng= Curtea de Apel Bucure[ti,
sunt acele institu]ii cu competen]e \n domeniul ordinii publice
are competen]e speciale, dispunând cu privire la declararea
[i siguran]ei na]ionale, respectiv: Serviciul Român de
str=inilor indezirabili [i luarea lor \n custodie public=.
Informa]ii, Ministerul Administra]iei [i Internelor, Serviciul
Capitolul V – Regimul \ndep=rt=rii str=inilor de pe
Român de Informa]ii Externe.
teritoriul României, Sec]iunea a 2-a – Str=ini indezirabili (art.
Dup= primirea propunerii formulate, procurorul se
83-85) [i Sec]iunea a 5-a – Luarea \n custodie public= a
pronun]= prin ordonan]= motivat=, \n termen de 5 zile,
str=inilor (art. 93-97) din Ordonan]a de Urgen]= a Guvernului
dispunând aprobarea sau respingerea acesteia.
nr. 194/2002 privind regimul str=inilor \n România
|n cazul aprob=rii propunerii, ordonan]a de declarare ca
reglementeaz= m=suri [i proceduri administrative de
indezirabil se transmite la Autoritatea pentru str=ini, pentru a fi
interzicere a dreptului de [edere a str=inilor \n România [i de
pus= \n executare.
restrângere a libert=]ii de mi[care a acestora, pentru motive ce
|n situa]ia \n care declararea str=inului ca indezirabil se
]in de siguran]a na]ional= a României.
\ntemeiaz= pe ra]iuni de siguran]= na]ional=, \n con]inutul
Articolul 83 din Ordonan]a de Urgen]= a Guvernului nr.
ordonan]ei nu vor fi men]ionate motivele care stau la baza
194/2002 privind regimul str=inilor din România calific=
acestei decizii.
m=sura declar=rii ca indezirabil, ca fiind un act administrativ
Din economia acestor dispozi]ii rezult= c= m=sura de
de autoritate \ndreptat \mpotriva str=inului care desf=[oar=
declarare ca indezirabil se realizeaz= de mai mul]i subiec]i
activit=]i ce aduc atingere siguran]ei na]ionale.
procesuali, dup= cum urmeaz=: Serviciul Român de Informa]ii,
M=sura se bazeaz= pe existen]a unor indicii temeinice
sau dup= caz Ministerul Administra]iei [i Internelor sau
c= str=inul a desf=[urat, desf=[oar= sau inten]ioneaz= s=
Serviciul de Informa]ii Externe sunt titularii informa]iilor [i
desf=[oare activit=]i de natur= s= pun= \n pericol siguran]a
indiciilor temeinice privind actele str=inului ce pun \n pericol
na]ional= sau ordinea public=.
siguran]a na]ional= ce le confer= aptitudinea func]ional= de a
M=sura administrativ= de declarare ca indezirabil se
solicita luarea de m=suri de limitare a unor drepturi ale
dispune de c=tre procurorul anume desemnat de la Parchetul
str=inului pe teritoriul României [i astfel de a preveni

33
posibilitatea comiterii unor fapte grave care s= afecteze declarare ca indezirabil se poate dispune [i m=sura lu=rii \n
securitatea na]ional=. custodie public=.
Ministerul Public, prin Parchetul de pe lâng= Curtea de Luarea \n custodie public= este o m=sur= administrativ=
Apel Bucure[ti, \[i exercit= competen]ele speciale \n materia de restrângere a libert=]ii de mi[care dispus= de magistrat
analizei [i verific=rii sub aspectul temeiniciei [i legalit=]ii \mpotriva str=inului fa]= de care s-a luat anterior m=sura
propunerilor formulate, dar [i de decizie cu privire la m=sura declar=rii ca indezirabil.
declar=rii ca indezirabil. Dispunerea m=surii de luare \n custodie public= a
Autoritatea pentru Str=ini este organul administrativ de str=inilor declara]i indezirabili se dispune de c=tre procurorul
specialitate care pune \n executare m=sura dispus= de c=tre care a emis ordonan]a de declarare ca indezirabil, pe o
procuror. perioad= de 30 de zile.
|n conformitate cu Ordonan]a de Urgen]= a Guvernului Actul administrativ prin care se ia aceast= m=sur= este
nr.194/2002 privind regimul str=inilor \n România, Autoritatea ordonan]a procurorului ce trebuie s= \ntruneasc= acelea[i
pentru Str=ini, ca organ tehnic de specialitate, este o condi]ii de fond [i form= cu cele prev=zute la art.83 al.3 din
“structur= specializat=, organizat= \n subordinea Ministerului Ordonan]a de Urgen]= a Guvernului nr.194/2002 privind
Administra]iei [i Internelor, care exercit= atribu]iile ce \i sunt regimul str=inilor \n România.
date \n competen]=, prin lege, cu privire la regimul str=inilor \n Din cele ar=tate mai sus rezult= c= institu]iile cu atribu]ii
România, combaterea [ederii ilegale, precum [i cu privire la \n domeniul siguran]ei na]ionale vor propune procurorului,
gestiunea eviden]ei str=inilor c=rora li s-a acordat dreptul de anume desemnat de procurorul general al Parchetului de pe
[edere \n România.” lâng= Curtea de Apel Bucure[ti, luarea \n custodie public= a
Perioada pentru care un str=in poate fi declarat str=inului care a fost declarat indezirabil din motive de
indezirabil este de la 5 la 15 ani, cu posibilitatea prelungirii siguran]= na]ional=.
termenului pentru o nou= perioad= cuprins= \ntre aceste limite, Procurorul astfel desemnat se va pronun]a \n termen de
\n situa]ia \n care se constat= c= au \ncetat motivele care au 5 zile de la primirea propunerii formulate, iar \n cazul aprob=rii
determinat luarea acestei m=suri. acesteia se transmite ordonan]a emis= \n acest sens
Dreptul de [edere a str=inului fa]= de care s-a dispus Autorit=]ii pentru str=ini, pentru a fi pus= \n executare.
m=sura declar=rii ca indezirabil \nceteaz= de drept de la data Astfel, urmeaz= s= se constate c= o condi]ie absolut
emiterii actului administrativ de dispozi]ie, care este ordonan]a necesar= ce ]ine de valabilitatea actului administrativ al lu=rii
procurorului. \n custodie public= este tocmai dispunerea m=surii declar=rii
Ordonan]a de declarare ca indezirabil se aduce la ca indezirabil, m=sur= anterioar= celei discutate.
cuno[tin]a str=inului de c=tre Autoritatea pentru str=ini \n limba |n termeni practici, cele dou= m=suri pot fi dispuse prin
român= [i \ntr-o limb= de circula]ie interna]ional=. aceea[i ordonan]= care s= se fundamenteze pe datele [i
Un exemplar al ordonan]ei se \nmâneaz= str=inului sub indiciile temeinice c= str=inul a desf=[urat, desf=[oar= sau
semn=tur=, iar al doilea exemplar r=mâne la Autoritatea inten]ioneaz= s= desf=[oare activit=]i ce aduc atingere
pentru str=ini. securit=]ii na]ionale.
Dac= str=inul nu este prezent, comunicarea ordonan]ei Atunci când declararea str=inului ca indezirabil [i luarea
se realizeaz=: prin po[t=, cu confirmare de primire, la adresa sa \n custodie public= se \ntemeiaz= pe ra]iuni de siguran]=
la care str=inul a declarat c= locuie[te, sau prin afi[are la na]ional=, \n con]inutul ordonan]ei nu vor fi men]ionate
sediul Autorit=]ii pentru str=ini [i al forma]iunii teritoriale, \n motivele care stau la baza acestei decizii.
cazul \n care nu se cunoa[te adresa la care locuie[te str=inul. Prelungirea duratei de luare \n custodie public= a
Datele [i informa]iile care constituie motivele ce au stat str=inilor declara]i indezirabili, care nu au putut fi \ndep=rta]i
la baza deciziei de declarare ca indezirabil pentru ra]iuni de de pe teritoriul României \n termen de 30 de zile, se dispune
siguran]= na]ional= sunt supuse regimului informa]iilor de c=tre Curtea de Apel \n a c=rei raz= de competen]=
clasificate [i nu pot fi, sub nici o form=, direct sau indirect, teritorial= se afl= locul de cazare, la solicitarea Autorit=]ii
aduse la cuno[tin]a str=inului declarat indezirabil. pentru str=ini.
Ordonan]a de declarare ca indezirabil poate fi atacat= de |n situa]ia \n care, ulterior lu=rii \n custodie public= a unui
str=inul \mpotriva c=ruia a fost dispus=, \n termen de 5 zile de str=in, acesta a formulat o cerere pentru acordarea unor forme
la data comunic=rii, la Curtea de Apel Bucure[ti. de protec]ie ori se constat= un caz de interzicere a return=rii,
Exercitarea c=ii de atac \mpotriva ordonan]ei m=sura lu=rii \n custodie public= \nceteaz= de drept, cu
procurorului nu are efect suspensiv de executare. excep]ia situa]iei \n care, pentru ra]iuni de siguran]= na]ional=,
Hot=rârea Cur]ii de Apel \n judecarea c=ii de atac se impune \ndep=rtarea acestuia pe de teritoriul României.
formulat= \mpotriva ordonan]ei de declarare ca indezirabil este Cazurile de interzicere a return=rii sunt urm=toarele:
definitiv= [i irevocabil=.  str=inul care este p=rinte al unui minor cu cet=]enie
Fa]= de str=inul \mpotriva c=ruia s-a emis ordonan]a de român=, iar durata [ederii ilegale nu dep=[e[te un an, minorul

34
fiind \n \ntre]inerea p=rintelui sau str=inul este obligat la plata propunerea Autorit=]ii pentru Str=ini sau a altor institu]ii cu
pensiei alimentare, obliga]ie pe care [i-o \ndepline[te cu competen]e \n domeniul ordinii publice [i siguran]ei na]ionale
regularitate; care de]in date sau indicii temeinice \n sensul celor mai sus
 str=inul este minor [i p=rin]ii au dreptul de [edere \n ar=tate.
România; |n perioada anului 2003, la nivelul Parchetului de pe
 str=inul care este c=s=torit cu un cet=]ean român, lâng= Curtea de Apel Bucure[ti au fost emise 33 ordonan]e
dac= perioada de [edere ilegal= nu este mai mare de 6 luni, de declarare ca indezirabili a unor cet=]eni str=ini exclusiv pe
iar c=s=toria nu este de convenien]=; considerente de siguran]= na]ional=.
 str=inul a dep=[it vârsta de 80 de ani; |n contextul interna]ional creat de conflictul din Irak, la
 exist= temeri justificate c= via]a \i este pus= \n pericol propunerea motivat= formulat= de Serviciul Român de
ori c= va fi supus la torturi, tratamente inumane sau Informa]ii, s-a dispus declararea ca indezirabili, pe perioade
degradante \n statul \n care urmeaz= s= fie returnat str=inul; cuprinse \ntre 5 [i 10 ani, cu consecin]a \ndep=rt=rii de pe
 returnarea este interzis= de documentele teritoriul României, a 11 cet=]eni irakieni despre care existau
interna]ionale la care România este parte; date concrete c= desf=[oar= activit=]i ce pericliteaz= siguran]a
 str=inul ce poate beneficia de toleran]= deoarece na]ional=. Aceea[i m=sur= a vizat , \n acela[i context, [i 14
exist= motive serioase s= se considere c= este victima cet=]eni str=ini de origine arab= despre care existau elemente
traficului de fiin]e umane, cu excep]ia c=rora nu li s-a prelungit c= fac parte din organiza]ii teroriste islamice ce urm=resc, prin
perioada pentru care li s-a acordat tolerarea r=mânerii pe ac]iunile lor, sedii sau alte ]inte apar]inând autorit=]ilor
teritoriul României. britanice sau americane de pe teritoriul României.
Aceste cazuri se constituie \ntr-un corp de elemente Cu privire la aceste m=suri dispuse de Parchetul de pe
protective \n raport de str=inul fa]= de care s-a luat m=sura lâng= Curtea de Apel Bucure[ti, Curtea Constitu]ional= s-a
return=rii, capabile s= \i asigure respectarea drepturilor pronun]at2 \n spe]a privind solu]ionarea excep]iei de
fundamentale ale acestuia pe teritoriul României [i s=-l apere neconstitu]ionalitate a dispozi]iilor art.84 alin.2 din Ordonan]a
de posibile \nc=lc=ri ale drepturilor omului pe teritoriul altui de Urgen]= a Guvernului nr.194/2002 privind regimul str=inilor
stat. \n România.
|n raport de aceste dispozi]ii se poate remarca c=, |n argumentarea excep]iei de neconstitu]ionalitate
pentru ra]iuni de siguran]= na]ional=, ele nu mai au eficien]= [i invocate se arat= c= dispozi]iile art.84 alin. 2 din Ordonan]a de
chiar dac= str=inul se afl= \ntr-un astfel de caz el poate fi Urgen]= a Guvernului nr.194/2002, referitoare la comunicarea
\ndep=rat de pe teritoriul României. datelor [i informa]iilor care constituie motivele ce au stat la
Str=inii \mpotriva c=rora s-a dispus m=sura return=rii pot baza deciziei de declarare ca indezirabil pentru ra]iuni de
depune, \n termen de 5 zile, plângere \mpotriva m=surii lu=rii siguran]= na]ional=, contravin prevederilor constitu]ionale ale
\n custodie public=, dispus= de procuror la Curtea de Apel, art.16 alin.1 referitoare la egalitatea \n fa]a legii [i a
care este obligat= s= o rezolve \n termen de 3 zile de la data autorit=]ilor publice, ale art. 21, referitoare la accesul liber la
primirii. justi]ie, ale art.123 alin (2) privind independen]a judec=torilor [i
Introducerea plângerii nu suspend= executarea m=surii supunerea lor unei legi, la art.20 cu referire la art. 6 pct.1 teza
lu=rii \n custodie public=. Hot=rârea instan]ei este definitiv= [i \ntâi din Conven]ia pentru ap=rarea drepturilor omului [i a
irevocabil=. libert=]ilor fundamentale, privind dreptul la un proces echitabil,
Declara]ia ca indezirabili [i luarea \n custodie public= precum [i ale art.9 [i 10 din Declara]ia Universal= a Drepturilor
pentru ra]iuni de siguran]= na]ional= a reprezentat un Omului, care stipuleaz= c= nimeni nu trebuie arestat, de]inut
instrument eficient \n prevenirea [i combaterea actelor ce sau exilat \n mod arbitrar [i c= orice persoan= are dreptul \n
aduc atingere securit=]ii na]ionale [i terorismului. deplin= egalitate de a fi audiat= \n mod echitabil [i public de
|n acest sens, prin Ordonan]a de Urgen]= a Guvernului c=tre un tribunal independent [i impar]ial.
nr.194/2002, modificat= [i aprobat= prin Legea nr. 357/2003 Curtea Constitu]ional=, \n urma examin=rii dispozi]iilor
privind regimul str=inilor \n România, s-a stabilit competen]a legale criticate, prin raportare la prevederile constitu]ionale
exclusiv= a procurorului anume desemnat din cadrul invocate \n motivarea excep]iei de neconstitu]ionalitate a
Parchetului de pe lâng= Curtea de Apel Bucure[ti luarea dispus, \n temeiul art.144 lit. c [i al art.145 al. 2 din Constitu]ie,
urm=toarelor m=suri: precum [i al art.13 al.1 lit. A.c), al art.23 alin. 3 [i 6 [i al art. 25
 declararea ca indezirabil pe o perioad= cuprins= \ntre alin.1 din Legea nr. 47/1992, republicat=, cu majoritate de
5 [i 15 ani a str=inilor care desf=[oar= activit=]i de natur= s= voturi, respingerea excep]iei invocate, re]inând c= nici una din
pun= \n pericol siguran]a na]ional= sau ordinea public=; criticile formulate nu este \ntemeiat=.
 luarea \n custodie public= a str=inilor declara]i Curtea Constitu]ional= [i-a motivat solu]ia pe
indezirabili sau fa]= de care s-a luat m=sura return=rii. urm=toarele argumente:
Aceste m=suri restrictive de drepturi se iau la |n ceea ce prive[te neconstitu]ionalitatea prevederilor

35
art.84 al. 2 din Ordonan]a de Urgen]= a Guvernului nr.194/2002 privind regimul str=inilor \n România, deoarece
nr.194/2002 fa]= de dispozi]iile art. 16 al.1 din Constitu]ia textul legal criticat nu opre[te p=r]ile interesate de a apela la
României, s-a ar=tat c= \n jurispruden]a Cur]ii Constitu]ionale instan]ele judec=tore[ti, de a fi ap=rate [i de a se prevala de
s-a decis \n mod constant c=: “principiul egalit=]ii \n fa]a legii” toate garan]iile procesuale care condi]ioneaz= \ntr-o societate
presupune instituirea unui tratament egal pentru situa]ii care, democratic= procesul echitabil.
\n func]ie de scopul urm=rit, nu sunt diferite. Prin respingerea excep]iei de neconstitu]ionalitate de
|n general, se apreciaz= c= violarea principiului egalit=]ii c=tre Curtea Constitu]ional= a dispozi]iilor art. 84 alin. 2 din
[i nediscrimin=rii exist= atunci când se aplic= tratament Ordonan]a de Urgen]= a Guvernului nr.194/2002 privind
diferen]iat unor cazuri egale, f=r= s= existe o motivare regimul str=inilor \n România, s-a asigurat o deplin= eficien]=
obiectiv= [i rezonabil=, sau dac= exist= o dispropor]ie \ntre juridic= a acestor norme care, prin efectele lor, pot contribui
scopul urm=rit prin tratamentul inegal [i mijloace folosite. la ap=rarea securit=]ii na]ionale.
|n al]i termeni, principiul egalit=]ii nu interzice reguli Din aceast= perspectiv= se poate observa c= Ministerul
specifice \n cazul unei diferen]e de situa]ii. Egalitatea formal= Public ocup= o pozi]ie special=, de decizie, \n luarea de
ar conduce la aceea[i regul=, \n ciuda diferen]ei de situa]ii3. m=suri administrative fa]= de str=inii care desf=[oar= activit=]i
De asemenea, Curtea Constitu]ional= a mai re]inut c= o de natur= s= pun= \n pericol siguran]a na]ional=, ac]ionând
interpretare similar= a dat-o [i Curtea European= a Drepturilor al=turi de organele de informa]ii \n vederea prevenirii [i
Omului care, \n aplicarea principiului nediscrimin=rii prev=zut combaterii oric=ror amenin]=ri la adresa securit=]ii na]ionale.
la art.14 din Conven]ia pentru ap=rarea drepturilor omului [i a
libert=]ilor fundamentale, a stabilit c= orice diferen]= de BIBLIOGRAFIE
tratament f=cut= de stat \ntre persoane aflate \n situa]ii 1. B=lan George – Rolul Ministerului Public \n luarea de
similare trebuie s=-[i g=seasc= o justificare obiectiv= [i m=suri administrative fa]= de str=inii care desf=[oar=
rezonabil=. activit=]i ce pun \n pericol siguran]a na]ional=, \n Pro Lege,
Ori \n cauza de fa]=, Curtea Constitu]ional= a stabilit c= nr. 2/2005, editat= de Ministerul Public, Parchetul de pe
situa]ia str=inilor declara]i indezirabili \n scopul ap=r=rii lâng= |nalta Curte de Casa]ie [i Justi]ie
siguran]ei na]ionale [i protej=rii informa]iilor clasificate este 2. Decizia Cur]ii Constitu]ionale nr. 342/16 septembrie
diferit= de cea a celorlalte categorii de str=ini, ceea ce permite 2003, publicat= \n Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
legiuitorului s= stabileasc= drepturi diferite pentru situa]ii 755 din 28 octombrie 2003
diferite, f=r= ca prin aceasta s= se \ncalce principiul egalit=]ii. 3. Decizia Cur]ii Constitu]ionale nr. 107 din 1 noiembrie
Mai mult, Curtea Constitu]ional= a re]inut c= interdic]ia 1995, publicat= \n Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
stabilit= de legiuitor pentru cet=]enii str=ini declara]i 85 din 26 aprilie 1996
indezirabili, de a nu li se aduce la cuno[tin]= datele [i 4. Ordonan]a de Urgen]= a Guvernului nr. 194/2002
informa]iile pe baza c=rora s-a luat o astfel de decizie, este \n privind regimul str=inilor \n România , \n Monitorul Oficial al
concordan]= cu dispozi]iile constitu]ionale ale art.31 alin. 3, României, Partea I, 27 decembrie 2002; republicat= \n
potrivit c=rora “Dreptul la informa]ie nu trebuie s= prejudicieze Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 537 din 25 iulie
[…] siguran]a na]ional=”. 2003 (Legea nr. 357/2003)
Cu privire la dispozi]iile art. 84 alin. 2 din Ordonan]a de 5. Raportul de analiz= a activit=]ii Parchetului de pe lâng=
Urgen]= a Guvernului nr.194/2002 s-a apreciat c= nu \ncalc= Curtea de Apel Bucure[ti, 2003 (material nepublicat).
principiul accesului liber la justi]ie, consacrat de art. 21 din
Constitu]ie, deoarece, conform art. 85 alin.1, \mpotriva m=surii 1. Ordonan]a de Urgen]= a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul

dispuse de procuror de declarare ca indezirabil este deschis= str=inilor \n România a fost publicat= \n Monitorul Oficial al României,
calea ac]iunii \n justi]ie [i astfel m=sura poate fi cenzurat= de Partea I, nr. 995 din 27 decembrie 2002, republicat= \n temeiul art. III
instan]=; din Legea nr. 357/2003 \n Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
Curtea Constitu]ional= nu a re]inut nici \nc=lcarea 537 din 25 iulie 2003, dându-se textelor o nou= numerotare, cât [i o
prevederilor art. 123 alin. 2 din Constitu]ie referitor la nou= republicare \n Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 201 din
independen]a judec=torilor, deoarece ace[tia trebuie s= 8 martie 2004.
respecte legea care d= prioritate intereselor legitime ale 2. Excep]ia a fost ridicat= de Al Sherba Reyalh Adbul Amer \n Dosarul

României de ap=rare a securit=]ii na]ionale. nr. 677/2003 al Cur]ii de Apel Bucure[ti - Sec]ia Contencios

Totodat=, Curtea Constitu]ional= a stabilit c= prevederile Administrativ, iar decizia nr. 342 din 16 septembrie 2003 dat= \n spe]=

cuprinse \n Conven]ia pentru ap=rarea drepturilor omului [i a a fost publicat= \n Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 755 din

libert=]ilor fundamentale (art. 6 pct.1), precum [i cele ale 28 octombrie 2003.

Declara]iei Universale a Drepturilor Omului (art. 9 [i 10) 3. Decizia Cur]ii Constitu]ionale nr. 107 din 1 noiembrie 1995,
invocate \n motivarea excep]iei nu sunt \n contradic]ie cu publicat= \n Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 85 din 26 aprilie
art.84 alin. 2 din Ordonan]a de Urgen]= a Guvernului 1996.

36
UNELE ASPECTE CRIMINOLOGICE PRIVIND TERORISMUL RELIGIOS

Prof. univ. dr. TUDOR AMZA


Av. DRAGO{ IOAN MORARU

Etimologic, no]iunea de terorism se trage din este foarte vechi, el marcând toate etapele istoriei
latinescul “terror- terroris”, care \nseamnã groaz=, fric=, umanit=]ii.
spaim= provocat= premeditat, care este creat= s= |n ultimii ani, terorismul, sub toate formele sale, [i
domneasc= \n jurul unui grup pentru a-i zdrobi rezisten]a. mai ales cel interna]ional, a atins propor]ii endemice.
Unii istorici atribuie consacrarea no]iunii de Atentatele comise, \n ultima vreme, \n diverse ]=ri occidentale
teroare revolu]iei franceze, ca metod= folosit= de sunt tot mai des revendicate de grup=ri necunoscute pâna \n
Dictatura Iacobin=, \n 1973, pentru a face fa]= actelor prezent. |n multe din situa]iile actuale, terorismul a devenit o
ostile procesului revolu]ionar, de[i practicarea terorii- ca form= de purtare a unui r=zboi.
instrument politic [i de guvernare, este cunoscut= din Având drept caracteristic= intimidarea prin acte de
cele mai vechi timpuri, f=cându-[i apari]ia o dat= cu violent= [i cruzime, iar ca mijloace r=pirea, asasinatul,
\mp=r]irea societ=]ii antagoniste, instaurarea domina]iei incendieri, sabotaj [i altele, terorismul a fost prezent \n toate
[i oprim=rii celor avu]i asupra celor s=raci. epocile istorice, el caracterizându-se \n fiecare perioad= prin
Robespierre sublinia c= este necesar ca teroarea anumite tr=s=turi specifice, \n raport de scopul urm=rit. |n
s= fie folosit= doar atunci când nefolosirea ei ar pune \n prezent, scopul acestor grave manifest=ri de violen]= poate fi
primejdie libert=]ile publice care ar prejudicia interesele diferit sau deosebit, ele se pot \ndrepta \mpotriva ordinii
revolu]iei. Guvernul iacobin a respins \n mod sistematic interna]ionale ori a regimului social politic din interiorul statelor.
toate propunerile de folosire a metodelor individuale de Asemenea acte de violen]= pun \n pericol rela]iile
terorism \mpotriva conducerii for]elor regaliste ostile interna]ionale, constituie o amenin]are direct= pentru pace,
guvernului revolu]ionar, \n timp ce acestea nu au pierdut pot \nr=ut=]ii rela]iile \ntre state, dintre popoare [i prejudiciaz=
nici o ocazie pentru a comite acte de terorism \mpotriva climatul interna]ional.
revolu]iei. Actele de teroare sunt mai ales metode tipice ale
Vorbind despre teroarea la care a fost nevoit= s= grup=rilor neo-fasciste, care, lipsite de aderen]a politic= de
recurg= revolu]ia francez=, Karl Marx, scria: “\ntreaga mas=, caut= s= atrag= aten]ia lumii asupra existen]ei lor,
teroare francez= nu a fost altceva decât o manier= plebee \ncercând s= creeze impresia fals= a unei for]e politice
de a sfâr[i odat= cu du[manii burgheziei-absolutismul, prezente \n via]a interna]ional= sau \n cadrul propriului stat.
feudalismul [i mica burghezie”. Un alt scop al acestor acte de teroare este acela al ob]inerii de
Terorismul, \n concep]ia unui cercet=tor occidental, foloase materiale prin r=piri de persoane \n vederea
Jay Mallin, a devenit o boal= a societa]ii moderne, un virus ce se r=scump=r=rii, r=zbun=ri care pot merge pân= la schingiuiri
dezvolt= \ntr-un organism bolnav. Efectele acestui virus pot fi sau ucideri, incendieri, explozii sau distrugeri de bunuri de
par]ial \nl=tutate, \ns= nu exist= preocupare pentru g=sirea valoare din patrimoniul na]ional. In afar= de suferin]ele fizice
remediului total. Cauzele terorismului sunt variate. Ele sunt de sau daunele materiale pe care le cauzeaz= direct,
ordin social, politic, religios, economic etc. consecin]ele actelor de terorism sunt multiple: pot crea
Complexitatea acestor cauze ca [i varietatea de metode [i ne\ncredere \ntre state, o stare de nesiguran]= cu consecin]e
arme pe care le folose[te terorismul modern, fac din negative pentru continuarea [i dezvoltarea normal= a rela]iilor
acesta una dintre cele mai complicate probleme ale zilelor politice, economice, turistice etc.
noastre. El apare ca o \nm=nunchiere de ac]iuni fondate |n timp, terorismul a devenit un mijloc [i o metod= de
pe nemul]umire, frustrare, speran]e, emo]ii [i ]eluri ac]iune chiar [i pentru organiza]ii [i grup=ri ce pretind a avea
nerealizate. caracter religios. Multiplicarea f=r= precedent a sectelor de
Jay Mallin spunea c= terorismul nu poate fi diferite orient=ri, care, sub mantiile mistice \n care se
explicat doar de psihologi, care construiesc cu u[urin]= \nconjoar= se dedau, \n fapt, la comer]ul cu droguri, specula]ii
diverse teorii [i explica]ii, [i nici doar prin referire la financiare [i imobiliare (secta Moon), au dat na[tere la ac]iuni
psihologie, a[a cum se \ncearc=. El nu poate fi controlat care sunt \nso]ite de acte de r=fuieli [i concuren]= \ntre
de c=tre for]ele de ordine, deoarece acestea v=d \n el doar acestea, violen]a [i terorismul fiind metodele cel mai adesea
un act criminal, substraturile cauzelor care \l declan[eaz= folosite \mpotriva celor ce opun rezisten]= sau care \ncearc=
fiind mult mai subtile. s= le dema[te.
Terorismul este, \n fapt, expresia radical= a unui Ac]iunile teroriste care se desfa[oar= pe glob,
conflict profund, de[i, ca form= de violen]=, terorismul indiferent de forma [i anvergura lor, fie c= sunt individuale, de

37
grup sau statale, fie c= au caracter etnic, religios sau de subliniaz= caracterul islamic al cauzei [i esen]a sa ideologic=.
r=zbunare, necesit= organizare, logistic=, arme, muni]ii [i, nu Cele dou= s=bii simbolizeaz= imaginea for]ei [i noble]ei care
\n ultimul rând, sume fabuloase pentru coruperea [i mituirea au existat \ntotdeauna \n mintea [i inima arabilor. |n luptele
unor persoane cu func]ii importante \n organele de conducere sale \mpotriva du[manilor care nu pun pre] pe valorile umane,
ale statelor lumii. Hamas adereaz= la valorile nobile [i onorabile, focalizându-[i
Teroristul este, \n mod simplist, \nfa]i[at ca un individ ce puterea \mpotriva du[manilor actuali.
sufer= de deregl=ri psihice, bolnav, care comite fapte violente Mi[carea de Rezisten]= Islamic= Hamas a luat fiin]= \n
pentru c= a[a \i dicteaz= con[tiin]a. anul 1987, fiind o extensie a mi[c=rii “Fr=]ia Musulman=” care
Spre deosebire de corespondentele lor seculare, exista prin anii `40. Hamas a ap=rut ca un rezultat al
grup=rile teroriste religioase sunt, prin natura lor, motivate de suferin]elor pe care poporul palestinian le-a \ndurat, \ndeosebi
considera]ii religioase. Situa]ia grup=rilor teroriste musulmane dup= catastrofa din anul 1948. De-a lungul anilor, poporul
este diferit=, c=ci aici intervine [i politica ce poate fi cu greu palestinian a \n]eles c=, ceea ce el considera a fi o chestiune
separat= de religie, a[a cum este \n cazul Islamului. de via]= [i de moarte, ceea ce \nsemna sensul lor, când s-a ivit
Din 1988, proliferarea mi[c=rilor extremist-religioase a conflictul cultural dintre arabi [i musulmani, pe de o parte, [i
fost urmat= de o cre[tere a num=rului total de acte teroriste. sioni[ti pe de alt= parte, a fost redus la problema refugia]ilor de
Mi[c=rile religioase sunt r=spunz=toare de mai mult de dup= catastrof=, [i la o problem= de \nl=turare a urmelor
jum=tate din cele peste 65.000 de incidente \nregistrate \ntre agresiunii [i cedarea a doua treimi din Palestina, dup=
anul 1970 [i anul 1995. Acest total nu este deloc surprinz=tor, \nfrângerea din anul 1967.
\ntrucât multe din grup=rile active \n prezent au luat fiin]= Predominan]a terorismului religios indic= faptul c=, \n
foarte recent [i de]in un aparat organiza]ional foarte bine pus ultimele trei decenii, transformarea terorismului contemporan
la punct. Ele variaz= de la organiza]iile Sikh Dash Khasa [i \ntr-o metod= de lupt= [i evolu]ia tacticilor [i tehnicilor folosite
Dashmesh, formate \n anii 1978 [i respectiv 1982, la mi[carea de diverse grup=ri au provocat schimb=ri ample la nivel local,
Hamas [i Jihadul Islamic, \nfiin]ate \n contextul izbucnirii regional [i global. Acestea pot fi observate \n numeroase
Intifadei Palestiniene, \n anul 1987, pân= la apari]ia \n acela[i incidente, de la deturnarea avioanelor de c=tre terori[ti
an, \n Japonia, a sectei Aum Shinrikyo. De exemplu, palestinieni nereligio[i [i de la mutil=ri cauzate de grup=ri de
organiza]iile Hizb’allah sau Hamas ac]ioneaz= conform unei dreapta sau de stânga din Europa, pân= la nivelul global f=r=
ideologii religioase, pe care o combin= cu o agend= politic= precedent atins \n prezent de extremismul religios.
foarte precis=, \n Liban [i \n teritoriile palestiniene. Terori[tii religio[i consider= ac]iunile lor ca fiind
Mi[carea Hamas, care se identific= cu Mi[carea de defensive [i reactive. Spre exemplu, Jihadul Islamic este o
Rezisten]= Islamic=, are ca scop crearea condi]iilor ce conduc doctrin= pa[nic=, sanc]ionat= religios de marii teologi
la emanciparea poporului palestinian pentru a-l sc=pa de musulmani [i \ndreptat= \mpotriva celor percepu]i ca agresori,
tiranie, pentru a-i elibera teritoriul de sub ocupa]ii str=ine [i tirani [i musulmani nesupu[i. In cea mai violent= form= a sa,
pentru a sprijinii planul sionist care este sus]inut de for]e neo- Jihadul este justificat ca ultim mijloc la care se recurge pentru
coloniste. a preveni distrugerea identit=]ii unei comunit=]i musulmane de
Hamas este o mi[care “Jihad” (care lupt= pentru un for]e seculare [i moderniste. {eicul Faladlallah, ideologul [ef al
scop sfânt), fiind parte din mi[c=rile islamice de iluminare. Hizb`allah, sublinia: “când Islamul porne[te un r=zboi, se lupt=
Aceasta sus]ine c= iluminarea este drumul care va duce la ca orice putere a lumii, ap=rându-se pentru a-[i prezerva
eliberarea Palestinei c=tre noi orizonturi. Hamas este o existen]a [i libertatea, fiind for]at s= recurg= la ac]iuni
mi[care popular=, \n con[tiin]a poporului palestinian [i a na]iunii preventive, atunci când se afl= \n pericol”. Aceea[i credin]= o
islamice. Este un curent care consider= credin]a [i doctrina au [i extremi[tii Sikh, care consider= c=, atunci când toate
islamic= o baz= ferm= pentru a lupta \mpotriva unui du[man, mijloacele pa[nice sunt epuizate, “trebuie s= iei sabia \n
care sprijin= ideologiile religioase [i care ac]ioneaz= pe toate mân=”.
planurile pentru a \n=l]a na]iunea palestinian=. |n S.U.A., viziunea deformat= a mi[c=rilor de
Mi[carea Hamas grupeaz= \n rândurile sale pe to]i cei suprema]ie a albilor se baza pe un amestec de rasism [i
care cred \n ideologiile [i principiile sale [i pe to]i care sunt antisemitism. Anii `60 marcheaz= reapari]ia \n for]= a
preg=ti]i s= \ndure consecin]ele conflictului [i confrunt=rii cu organiza]iei teroriste americane Ku Klux Klan. Inc= din primele
planul sionist. zile, aceasta a \nregistrat atacuri cu bomb=, asasinate,
Emblema mi[c=rii este alc=tuit= dintr-o imagine a diverse ac]iuni de teroare [i amenin]=ri. Aceast= grupare
moscheii “Dome of the Rock” (Catedrala din Piatr=). La terorist= folosea ca emblem= crucea maltez= [i era condus=
cap=tul emblemei este o mic= hart= a Palestinei [i \mprejurul de masoni importan]i. Dac= avem \n vedere ]elurile rasiste,
ei sunt dou= steaguri palestiniene \ntr-o form= semicircular=. lipsite de orice urm= de umanitate [i tragem concluzia asupra
Steagul drept con]ine fraza “nu exist= alt Dumnezeu decât fiin]ei interioare a fondatorului [i a membrilor, ajungem s= ne
Allah”, iar pe steagul stâng este inscrip]ionat “Mohammed este \ntreb=m cu siguran]= dac= vorbim despre indivizi apar]inând
mesagerul lui Allah”. Sub imaginea Catedralei sunt dou= s=bii rasei umane. Printre altele, Ku Klux Klan a ac]ionat violent
care se \ncruci[eaz=, iar la baz= este scris “Palestina” [i pentru a le r=pi cat=]enilor de culoare dreptul la vot, pentru a
“Hamas, Mi[care de Rezisten]= Islamic=”. Ilustra]ia moscheii, le retrage dreptul de posesie a armelor, pentru a prejudicia
\mpreun= cu cele dou= inscrip]ion=ri de pe cele dou= steaguri, [colile \n care \nv=]au copiii de culoare [i pentru a cobor\

38
nivelul de trai al acestei popula]ii la ceea ce \nseamn= militare Hamas, faimo[i pentru c= nu se predau niciodat=
sclavagism. pentru a fi aresta]i, precum [i arderea [i profanarea simbolic=
Spre deosebire de grup=rile milenariste sau mesianice, a drapelului american [i a celui israelian de c=tre unele gup=ri
aproape toate grup=rile teroriste contemporane care se din Orientul Mijlociu.
conduc dup= imperative religioase sunt fie ramuri, fie anexe Sentimentul de comuniune este, de asemenea,
ale unor mi[c=ri mai ample. Ca atare, decizia militan]ilor subliniat de faptul c= orice deviere sau compromis duce la
extremi[ti de a se organiza, de a se desprinde sau de a acuza]ia de tr=dare, iar abandonarea principiilor religioase
r=mâne \n preajma mi[c=rilor mai largi este condi]ionat=, \n este deseori pedepsit= cu moartea.
mare m=sur=, de contextul politic \n care ac]ioneaz=. Deciziile |n formele sale extreme [i violente, radicalismul islamic
depind de diferen]ele doctrinare, de problemele tactice locale, [i-a l=sat amprenta asupra ]=rilor situate la est de Marea
de gradul \n care sunt convin[i c= secularizarea din interiorul Mediteran=. Acesta a erupt ini]ial \n Liban, \n perioada de
societ=]ii este evident= [i de simbolismul folosit \n alegerea dup= revolu]ia iranian= din anul 1979 [i invadarea Libanului de
numelor. De exemplu: Hizb`allah- Partidul lui Dumnezeu, Aum c=tre Israel, \n anul 1982.
Shinrikyo- Adev=rul Suprem, Jund Al Haqq- Solda]ii Terori[tii sprijini]i de Iran, care juraser= s= elimine
Adev=rului, guvernele antiislamice au fost r=spunz=tori de o serie de
Grup=rile doresc s=-[i arate unitatea de scopuri [i de atacuri teroriste \n Liban, inclusiv de atentatul cu un camion
direc]ii, urmate precum [i de gradul de militarism, prin nume capcan= \mpotriva taberei infanteri[tilor marini din anul 1983.
ca: Hamas- zel, st=ruin]=; Eyal- Organiza]ia de Lupt= Este imperativ necesar ca aceste noi for]e religioase s=
Evreiasc=; Jundallah- Solda]ii lui Dumnezeu. nu mai fie tratate \n politica global= ca o for]= monolitic= [i s=
Mi[carea Aum Shinrikyo este o sect= religioas=, se \ncerce \n]elegerea logicii grup=rilor [i a mecanismelor care
\nfiin]at= de Shoko Asahara. Membrii acesteia \l ador= pe stau la baza terorismului, pentru a le submina aria de ac]iune
Shiva, precum Dumnezeul lor suprem, acesta fiind implicat \n [i putere.
\nv=]=turile despre vechea Yoga [i Buddhismul primitiv. Ultimul |n final, apreciem c= terorismul trebuie s= constituie o
]el al sectei este s= salveze toate fiin]ele de la migra]ie. Grupul preocupare “sine qua non” a institu]iilor specializate, pentru a
f=cea aluzie la o sect= buddhist=, dar pretindea adesea a fi o g=si cele mai eficiente proceduri, care s= ofere sistematic
original= religie bazat= pe hinduism [i creat= de Shoko instrumente practice ale prevenirii [i combaterii acestui flagel
Asahara. deosebit de periculos al lumii contemporane.
Asahara a profe]it c=, la sfâr[itul secolului trecut, din
cauza cre[terii r=ului, lumea se va confrunta cu o catastrof=. El
a spus c=, \n anul 1999, va izbucni un r=zboi nuclear [i asta va
duce la sfâr[itul lumii. Ca s= previn= acest fapt, 30.000 de
oameni trebuia s= ob]in= mântuirea, deoarece numai prin
iluminare spiritual= vor fi create energii sfinte pentru a
combate aceast= criz=. Bazat= pe patru aripi principale ale BIBLIOGRAFIE
doctrinei, pe medita]ie, pe sticte]e religioas= [i pe ini]iere,
exist= trei sisteme de preg=tire, numite cursul de yoga Tudor Amza – Criminologie Teoretic=, Ed. Lumina Lex,
tantric=, cursul siddhi [i cursul bodha. Numai prin iluminare [i Bucure[ti, 2000.
salvare, fericirea din urm= poate fi atins=. Cei care urmeaz= Tudor Amza – Criminologie-Tratat de Teorie [i Politic=
calea salv=rii renun]= la lume [i \[i d=ruiesc sufletul [i Criminologic=, Ed. Lumina Lex, Bucure[ti, 2002.
s=n=tatea sectei. In ianuarie 1997, liderul sectei japoneze Abu Rabi, M. Ibrahim – Intellectual Origines of Islamic
Aum Shinrikyo, Shoko Asahara [i adep]ii lui, au lansat un atac Resurgence in the Modern Arabic World; State of University of
cu gaz sarin \n metroul din Tokyo, pentru a gr=bi venirea noului New York Press, 1995.
mileniu, ei crezând c= lumea se va sfâr[i.
S. Ahmed Akbar – Discovering Islam: Making Sens of Muslin
De cele mai multe ori, terori[tii religio[i adopt= viziunea
History and Society; Londra: Rouledge, 1988.
ideologic= a luptei pân= la cap=t, pentru a opune rezisten]=
G.S. Marshall – The Adventure of Islam; University of Chicago
seculariz=rii impuse din interior cât [i din exterior. Ei
Press, 1974.
\ntruchipeaz= aceast= viziune \n lupta concret= dintre bine [i
Albert Hourani – Arabic Throught in the Liberal Age;
r=u. Ironia este c=, de exemplu, organiza]iile Kach (evreiasc=)
Cambridge University Press, 1983.
[i Hamas (islamic=) se aseam=n= \n mare m=sur=, \ntrucât
Ira Lapidus – A History of Islamic Societies; Cambridge
ambele doresc \nfiin]area unui stat religios \ntre râul Iordan [i
University Press, 1990.
Marea Mediteran=; ambele sunt c=l=uzite de credin]e
xenofobe, potrivit c=rora orice str=in trebuie \ndep=rtat, iar Bernard Lewis – Islam and the West; Oxford University Press,
cultura occidental= trebuie respins= cu vehemen]=. In acest 1993.
sens, multe grup=ri religioase teroriste recurg la simbolismul [i Ion Bodunescu – Terorism-Fenomen Global, Ed. Odeon,
la ritualurile religioase pentru a asigura sentimentul de Bucure[ti, 1997.
comuniune \ntre membrii lor. Exemplele care s= ilustreze Jose Garcon, Jean Pierre Perrin – Terrorisme: desacord
aceast= afirma]ie includ reputa]ia pe care o au lupt=torii aripii franco-american, \n Liberation, 27/3/1996.

39
CONSIDERA}II PRIVIND TERORISMUL
PROF. VASILE L+P+DU+I

|n secolul al XX-lea [i \nceputul acestui mileniu, \n |n prezent, eforturile statelor se \ndreapt= spre elaborarea
configura]ia criminalit=]ii interna]ionale au avut loc muta]ii unor \n]elegeri [i m=suri practice care s= conduc= la reprimarea
importante, materializate mai ales \n recrudescen]a terorismului \n oric=ror ac]iuni teroriste, s=vâr[ite de elemente, grup=riu [i
forme din cele mai violente, \ncepând cu asasinate, lu=ri de organiza]ii extremiste diversioniste, prin care este tulburat=
ostatici [i deturn=ri de avioane [i pân= la incendierea sau ordinea intern= a unor state precum [i climatul politic interna]ional.
distrugerea de bunuri. Fran]a de ripost= interna]ional= dat= terorismului cap=t= t=rie [i
Terorismul, cu form= de violen]= \n scopuri politice, este la eficien]= numai prin eforturile st=ruitoare ale comunit=]ii, la nivel
fel de vechi ca istoria, poate mai vechi. Accep]iunea modern= regional, sau ale Organiza]iei Na]iunilor Unite, [i prin
[i-a primit-o de la statul francez al teroarei, din perioada anilor perfec]ionarea continu= a instrumentelor juridice.
1793-1794. Teroarea const= \n ac]iunea inten]ionat= de România - \nc= din perioada dintre cele dou= r=zboaie
\nfrico[are, prin amenin]=ri de aplicare a represiunii fizice [i a mondiale – ca mambr= a Ligii Na]iunilor, prin reprezentan]i de
promisiunilor psihologice asupra adversarilor politici, demnitarilor, seam= ai doctrinei dreptului interna]ional, [i-a adus contribu]ia la
institu]iilor [i chiar asupra statelor. studierea fenomenului terorist [i c=utarea solu]iilor de reprimare a
Primul caz de terorism interna]ional, cunoscut la \nceputul terorismului. România a fost prima ]ar= care a propus Ligii
secolului XX, eate al rebelului marocan Raisuli care, r=pind un Na]iunilor adaptarea unei conven]ii interna]ionale pentru
cet=]ean american [i unul englez, \n anul 1904, a for]at guvernele prevenirea [i reprimarea terorismului. Tot \n codul Ligii Na]iunilor,
Statelor Unite [i Angliei s= intervin= pe lâng= guvernul Fran]ei, primul anteproiect de conven]ie \mpotriva terorismului a fost
care, la rândul s=u, era constrâns s= determine pe sultanul elaborat de reputatul penalist român Vespasian Pella [i adoptat
Marocului s=-i satisfac= cererile: o r=scump=rare substan]ial=, de Comitetul de juri[ti ai Ligii, \n aprilie 1935. Proiectul Pella
eliberarea unui mare num=r de prizonieri, cedarea a dou= zone figureaz= printre documentele din care s-au inspirat autorii
teritoriale [i arestarea câtorva inamici importan]i. Conven]iei pentru prevenirea [i reprimarea terorismului, semnat la
Dar, \n ciuda tuturor precedentelor istorice, terorismul, a[a Geneva \n anul 1937.
cum se exercit= \n prezent, este \n mare m=sur= o activitate |ntr-o alocu]iune a sa, V. Pella men]iona c=, nu o dat= actele
specific= zilelor noastre. de terorism sunt rezultatul unui fanatism orb, al Comitetul de juri[ti
Progresele tehnologice [i interdependen]a mondial= ai Ligii, \n aprilie 1935. Proiectul Pella figureaz= printre documentele
crescând au conferit terori[tilor o mobilitate nou=, obiective [i din care s-au inspirat autorii Conven]iei pentru prevenirea [i
arsenale noi, precum [i perspectiva, sigur= [i apropiat=, c= reprimarea terorismului, semnat la Geneva \n anul 1937.
ac]iunile lor mai spectaculoase se vor bucura ne\ntârziat, de o |ntr-o alocu]iune a sa, V. Pella men]iona c=, nu o dat= actele
publicitate mondial=. Mai mult, schimb=rile \n climatul politic, de terorism sunt rezultatul unui fanatism orb, al “pervertirii” unui ]el
economic [i religios au creat un mediu deva mai prielnic
politic sau social, carfe subordoneaz= unui scop umanitatea [i
opera]iunilor de natur= terorist=. |ntr-adev=r, la \nceput de mileniu
celelate valori umane.
trei s-a \nregistrat o ascensiune atât de pronun]at= a actelor
Reluarea preocup=rilor comunit=]ii interna]ionale \n direc]ia
teroriste, \ncât unii speciali[ti care au studiat fenomenul terorist,
prevenirii [i reprim=rii actelor teroriste g=se[te România pe o
au avertizat c= ar fi posibil s= ne afl=m la \nceputul unei adev=rate
pozi]ie activ=, constructiv=, cu propuneri valoroase \n vederea
ere a terorismului. Printre altele, s-a constatat o cre[tere
incrimin=rii terorismului.
\nsemnat= a num=rului de grup=ri teroriste active, ca [i a
Din studiile [i analizele efectuate asupra cazurilor de
num=rului de ]=ri \n care opereaz=.
terorism, ne demonstreaz= c= o contribu]ie important= \n
Evenimentele deosebit de grave produse \n Statele Unite
solu]ionarea acestora au avut-o [i activit=]ile investigative
ale Americii \n 11 septembrie 2001 au marcat profund evolu]ia
criminalistice, \ncepând cu cercetarea la fa]a locului [i continuând
societ=]ii contemporane, demonstrând c= terorismul interna]ional
cu examin=rile \n laboratoare. De fapt, criminalistica are un aport
promoveaz= o politic= agresiv= la adresa securit=]ii mondiale [i
\nsemnat [i \n prevenirea actelor teroriste. }inând seama de
de sfidare a p=cii [i a democra]iei.
importan]a acestor activit=]i, Asocia]ia Criminali[tilor din România
Periculozitatea terorismului interna]ional= este pus= cât se
[i Inspectoratul General al Poli]iei Române v-a organiza, \n zilele
poate de clar \n eviden]= chiar de principalele sale caracteristici,
de 23 [i 24 octombrie 2006, la Centrul Cultural al Ministerului
cum sunt:
Administra]iei [i Internelor, Simpozionul Interna]ional cu tema:
• terorismul se prezint= sub forma unei multitudini de acte
“Contribu]ia criminalisticii la investigarea actelor teroriste [i a altor
criminale;
evenimente deosebite”.
• terorismul are o anumit= motiva]ie, de obicei politic=. De
Consider=m c=, prin comunic=rile [i dezbaterile ce vor avea
multe ori, violen]a se exercit= asupra unor oameni nevinova]i,
persoane care nu au nici o leg=tur= cu motivarea actului terorist; loc, se va aduce \mbun=t=]iri metodologiilor existente, fie \n ceea
• terorismul contemporan dep=[e[te grani]ele na]ionale prin ce prive[te interven]ia la eveniment (act terorist), fie \n cercetarea
alegerea unei ]inte sau a unor victime str=ine, prin comiterea criminalistic= la fa]a locului a evenimentului respectiv.
actului terorist \ntr-o ]ar= str=in= sau prin efortul depus pentru
Bibliografie:
influen]area politicii unui guvern str=in.
1. Nicolae Toma, Considera]ii privind reprimarea terorismului
Pornind de la amploarea [i diversitatea ac]iunilor teroriste,
interna]ional, Ministerul de Interne, 1979 (uz intern).
de la pericolul real pe care-l reprezint= acest flagel interna]ional 2. Dr. Anghel Andreescu, dr. ing. Ilie Popescu, Nicolae R=dulescu,
pentru pacea [i securitatea popoarelor, se cer analizate [i Nicolae Popescu, Terorismul interna]ional – flagel al lumii
evaluate mijloacele aflate la \ndemâna comunit=]ii interna]ionale contemporane, Editura Ministerului Administra]iei [i Internelor, 2003.
pentru prevenirea [i reprimarea terorismului. 3. Dr. Tudor Amza, Criminologie Teoretic=, Editura Lumina Lex, 2000.

40
NOUT+}I EDITORIALE

EPISTEMOLOGIA TERORII

Renumita Editur= “KOINE” din Roma – Italia a publicat lucrarea [tiin]ific= “Epistemologia terorii”, autor dr.
Antonio Fratassio, fiind considerat= “un studio exhaustiv despre originea terorismului [i psihopatologia unui terorist.
Aceast= lucrare a fost tradus= din limba italian= \n român= de c=tre dr. Kopi Kycyku, iar tip=rirea ei s-a realizat
de c=tre Editura “Era”din cadrul Universit=]ii Române de {tiin]e [i Arte “Gheorghe Cristea”.
Având la baz= experien]a dobândit= de autor ca urmare a profesiei sale, respectiv fost comisar al Siguran]ei
Publice italiene (dar [i cea de judec= tor de onoare), cartea sa se dore[te a fi un manual util, atât celor care acti
veaz= \n cadrul unor structuri statale cu atribu]ii \n domeniul siguran]ei na ]ionale [i ordinii publice, cu atribu]ii pe linia
combaterii terorismului, dar [ speciali[tilor \n domeniu.
Problematica terorist= ocup= \nc= un loc prioritar \n aten]ia speciali[tilor care urm=resc decelarea [i \n]elegerea
tuturor resorturilor acestui fenomen complex, care, din nefericire caracterizeaz= actualitatea cotidian= a multor state
occidentale, orientale, dar [i europene.
Dup= cum rezult= [i din titlu, lucrarea \n cauz= se ocup= in mod ri guros de istoria, metodele [i principiile care
stau la baza cunoa[terii profun de a terorii [i a luptei pe care trebuie s-o ducem \mpotriva sa, sub toate as pectele,
precum [i de mecanismele psihosociale care genereaz= [i \ntre]ii fenomenul terorist.
Structurat= pe trei capitole, cartea la care ne referim analizeaz=, pri prisma unor abord=ri specifice psihologiei
individuale [i istoriei sociale, prc blematica psihopatologiei cotidiene a teroristului, realizând o incursiune \ evolu]ia
istoric= a fenomenului terorii.
|n demersul s=u de disecare a fenomenului terorii, respectiv terorisrra lui, ANTONIO FRATTASIO se folose[te
de numeroase mituri [i arhetipuri spcc fice psihologiei colective. Ideea pe care o subliniaz= autorul este c= fiecare
ind vid ac]ioneaz= sub influen]a acestor for]e ancestrale, care ne domin= personal tatea, \ns= forma lor de exprimare
este diferit= la fiecare dintre noi. \n cazul ti rori[tilor apare o exacerbare a elementelor ancestrale violente, specifice
omuli primitiv, care 1-au ajutat s= supravie]uiasc=, s= lupte pentru via]=.
Totodat=, a[a cum precizeaz= [i autorul c=r]ii, “aceast= analiz= a fo realizat= gra]ie studiului f acut de c=tre
aceia care au ac]ionat \n cadrul unor fi matiuni teroriste de origine mic-burghez=, tr=ind \ntr-un mediu socio-cultural
de tip occidental \n cazul extremismului de tip religios, cum ar fi cel islamic sau de tip oriental, \n afara v=ditelor
diferen]e culturale, \ntrucât, pân= \n momentul de fa]=, nu au fost dovedite alte deosebiri genetice [i nici ambientale
\n stare s= schimbe mecanismul psihologiei \n profunzime, putem considera \n mod plauzibil c= reflec]iile din cadrul
lucr=rii sunt valabile pentru toate cazurile”.
Autorul a avut \n vedere \n cadrul studiului s=u analiza psihogenezei terorismului, argumentând cu faptul c=
pentru a-1 \n]elege pe terorist trebuie s= i studiezi psihopatologia, dar [i s= afli, s= \n]elegi geneza terorii. Teroa rea
este elementul cheie pe care se bazeaz= for]ele malefice teroriste, este atuul care \i face puternici pe terori[ti, este
unealta [i scopul acestora.
Pentru a \n]elege toate elementele determinante ale terorii, scriitorul ne invit= la o analiz= profund= a Eului
Arhaic, caracterizat drept motorul care „gestioneaz= supravie]uirea noastr=, controleaz= [i reglementeaz= ap=r=rile
noastre”. Pe de alt= parte, nevoia de atingere a nivelului de “Super-Eu” d= na[tere ac]iunilor de impunere a puterii,
a ideilor/ideologiilor proprii prin teroare.
De asemenea, lucrarea \n cauz= ne ofer= o perspectiv= complet= asupra mecanismelor psiho-sociale, care
genereaz= [i \ntre]in “nevoia de impunere a terorii”.
|n completare \n cadrul capitolului IV, ce este dedicat tipologiei r=zboaielor, ANTONIO FRATTASIO, pleac= de
la conceptul de “Bioma”, definit ca „echilibrul delicat [i schimb=tor (...) \ntre cele dou= sisteme: cel vegetal [i cel
animal, care interac]ioneaz= cu prezen]a omului” [i analizeaz= factorul economic [i politic ce influen]eaz= psihicul
individului [i alegerea terorii, ca decizie final= de autoimpunere.
|n continuare se face referire la factorul religios [i este abordat= din perspectiv= istoric= [i social= problema
r=zboiului sfânt: JIHAD, precum [i cea a devian]elor de la adev=rata credin]= \n Islam. Autorul concluzioneaz= \n
acest punct c= “\n \ntreaga istorie a omenirii nu exist= vreo situa]ie, experien]=, ideologie, care s= poat= fi comparat=
cu for]a moral= pe care Islamul o insufl= lupt=torilor s=i. Spaima de moarte este \nfrânat=, garantând \n via]a viitoare
o pozi]ie privilegiat= \n Rai, sim]ul milei fa]= de du[mani este reprimat bles-temându-i, cupiditatea bunurilor
du[manului este justificat= [i sporit=, \n timp ce du[manii, adic= necredincio[ii sunt demoraliza]i deoarece \[i dau
seama c= \[i vor salva via]a [i bunurile numai dac= se convertesc.”

41
Deosebit de interesat= pentru cei care lucreaz= \n cadrul organismelor statale ce lupt= \mpotriva terorismului
este prezentarea structurii clasice a echipei teroriste, atât din punctul de vedere al ideologiei, cât [i a ierarhiilor de
grup.
Din aceast= perspectiv= lucrarea de fa]= reprezint= un veritabil manual necesar \n]elegerii motorului ce
produce [i \ntre]ine teroarea, precum [i a complexului fenomen terorist.
“Epistemologia terorii” este un studiu complex al problematicii terorii, ce nu ar trebui s= lipseasc= de pe masa
de lucru a specialistului cu atribu]ii pe linia prevenirii si combaterii terorismului, fiind o completare util= a tot ceea ce
s-a scris \n domeniu pân= \n prezent.

Chestor de poli]ie dr. Gheorghe POPA

CRIMINALISTC+ {I {TIIN}E DE CONTACT – BIBLIOGRAFIE SELECTIV+

La \nceputul lunii octombrie a.c. Editura Ministerului Administra]iei [i Internelor a realizat lucrarea “
CRIMINALISTC+ {I {TIIN}E DE CONTACT – BIBLIOGRAFIE SELECTIV+” – , edi]ia a II-a revizuit= [i completat=,
autor domnul prof. univ. dr. LAZ+R CÂRJAN. A[a cum am subliniat [i la apari]ia primei edi]ii, lucrarea reprezint= o
veritabil= provocare pentru lumea [tiin]ific= din ]ar=.
Eva prima lucrare de acest gen din spa]iul românesc [i, totodat= una de pionerat, practic, [i pe plan
interna]ional.
Pe cât de necesar=, dup= cum avea s= dovedeasc= interesul stârnit printre criminali[ti, mai ales printre cei cu
aplica]ie c=tre domeniul teoretic, pe atât de dificil= de alc=tuit prin imensul efort de cercetare impus autorului,
bibliografia “selectiv=” propus= de prof. univ. dr. Laz=r Cârjan era, de fapt, o micro-enciclopedie, c=reia nu-i lipsea
decât suportul imaginii pentru a-[i confirma pe deplin acest statut.
Epuizarea grabnic= a edi]iei, pe de o parte [i nevoia de a ]ine pasul cu factorul noutate, pe de alt= parte, ce
caracterizeaz= universul informa]ional al unei [tiin]e atât de dinamice cum este criminalistica, l-au determinat pe
autor s= procedeze la o revizuire [i completare a lucr=rii sale, edi]ia de fa]= (cu peste 900 de titluri noi), având darul
s= satisfac= setea de cunoa[tere a confra]ilor c=rora li se pune acum la dispozi]ie un instrument de lucru perfec]ionat
[i “adus la zi” mai ales \n ceea ce prive[te plblica]iile [tiin]ifice \n domeniu ap=rute \n lume \n ultimii ani.
Cu aceasta, f=r= a mai insista asupra \mbun=t=]irilor aduse \n edi]ia de fa]= a lucr=rii “ CRIMINALISTC+ {I
{TIIN}E DE CONTACT – BIBLIOGRAFIE SELECTIV+”, inclusiv \n ceea ce prive[te unele corec]ii, operate cu
onestitate \n sprijinul cuvenitului respect pentru rigoarea [tiin]ific=, mai subliniem efortul excep]ional \n realizarea
unei c=r]i care, prin felul cum se prezint=, dovede[te c= a meritat s= fie f=cut, atât de autor, cât [i de editor.
Desigur, \n beneficiul tuturor celor care, consultând-o, vor avea posibilitatea s= accead=, mai direct [i mai
simplu, la o surs= sau alta de informa]ie criminalistic= româneasc= sau str=in=.
Despre prof. univ. dr. Laz=r Cârjan, trebuie s= men]ion=m c=, de mai mul]i ani, a reu[it s= \mbog=]easc=
panaplia literaturii criminalistice române[ti ([i nu numai criminalistice) cu lucr=ri de referin]a ce i-au adus aprecieri
deosebite din partea speciali[tilor, magistra]ilor [i a altor persoane care contribuie la \nf=ptuirea justi]iei \n România

Prof. VASILE L+P+DU{I

Semnal editorial

Recent a fost editat= lucrarea “Tactica efectu=rii perchezi]iei [i a ridic=rii de obiecte [i \nscrisuri” avându-i ca
autori pe lector univ. dr. CONSTANTIN DR+GHICI [i prep. univ. CRISTIAN EDUARD {TEFAN, din cadrul Academiei
de Poli]ie “Alexandru Ioan Cuza”.

42
Lucrarea se adreseaz= \n special poli]i[tilor dar [i altor speciali[ti care particip= la \nf=ptuirea actului de justi]ie.
|n lucrare autorii au c=utat s= scoat= \n eviden]= importan]a ce trebuie acordat= modului \n care sunt efectuate cele
dou= activit=]i de urm=rire penal=, \n vederea strângerii probelor [i mijloacelor de prob= pentru aflarea adev=rului \n
cauza penal= cercetat=.
|n con]inutul lucr=rii autorii expun \ntr-o ordine logic= regulile tactice de efectuare a perchezi]iilor [i a ridic=rii de
obiecte [i \nscrisuri. Astfel, pe parcursul a [ase capitole sunt tratate pe larg probleme privind: no]iunea, scopurile [i
clasificarea perchezi]iilor; reglementarea procesual-penal= a perchezi]iei; elemente de drept comparat privind
regimul juridic aplicabil perchezi]iei \n alte state europene; aspecte psihologice de care se ]ine seama la efectuarea
perchezi]iei; preg=tirea organelor judiciare \n vederea efectu=rii perchezi]iei; reguli tactice de efectuare a
perchezi]iei, iar un capitol aparte se refer= la particularit=]ile tactice privind efectuarea perchezi]iei \n cazul diferitelor
categorii de infrac]iuni.
Ultimul capitol al lucr=rii trateaz= despre tactica ridic=rii de obiecte [i \nscrisuri. |n final, lucrarea con]ine o serie
de anexe privind documentele ce se \ntocmesc cu ocazia efectu=rii acestor activit=]i de tactic= criminalistic=.
Lucrarea a fost realizat= \n condi]ii grafice deosebite de c=tre Editura “SITECH”- Craiova. Recomand=m
aceast= lucrare tuturor speciali[tilor care desf=[oar= activit=]i de urm=rire penal=, precum [i studen]ilor de la
facult=]ile de drept.
Pre]ul lucr=rii este de 20 RON, comenzile putând fi efectuate la numerele de telefon 0722.567.940 [i
0745.796.345.

43
70 DE ANI DE VIA}+ {I 50 DE ANI DE ACTIVITATE |N SLUJBA LEGII – Col.
(r) prof. VASILE L+P+DU{I

Chestor prof. univ. dr. LAZ+R CÂRJAN,


primvicepre[edinte al Asocia]iei Criminali[tilor din România,
Director al Direc]iei Generale de Pa[apoarte

Cu [aptezeci de ani \n perfec]ionare \n ]ar= [i str=in=tate


urm=, \ntr-una din acele zile [i post-universitare \n
ale sfâr[itului lunii septembrie, criminalistic= [i criminologie la
când toamna se a[ezase Facultatea de Drept a universit=]ii
peste colinele ce \mprejoar= Bucure[ti (1972).
satul Stolojani, situat pe Valea Pe timpul cât a lucrat la
Jalesului, la poalele mun]ilor Direc]ia |nv=]=mânt a elaborat [i
Vâlcan, s-a n=scut col. (r) redactat peste 100 de lucr=ri de
prof. Vasile L=p=du[i, un om specialitate, care au contribuit la
care a p=strat din zestrea preg=tirea cadrelor M.I. [i elevilor
tradi]iei familiei ror ce-i bun, din institu]iile de \nv=]=mânt ale
principiile morale s=n=toase, ministerului. fiind un colaborator
demnitatea [i mândria, apropiat al marelui criminalist dr.
dragostea de munc= [i Ion Anghelescu, fost director al
\nv=]=tur=. Institutului de Criminalistic=, [i-a
La \ndemnul unor adus o contribu]ie remarcabil= la
intelectuali, printre care [i a celebrului sculptor de redactarea [i coordonarea Tratatului practic de
valoare interna]ional= Constantin Brâncu[i, rud= criminalistic=, vol. I-V, 1976-1985. Pentru modul
apropiat= a bunicii sale, Ioana Brâncu[i, [i-a \ndreptat exemplar \n care [i-a \ndeplinit atribu]iile, cu onestitate,
pa[ii spre {coala Normal= “Spiru Haret” din municipiul modestie, respect fa]= de lege [i fa]= de semenii s=i, a
Târgu Jiu (devenit= ulterior {coala Teologic=), pe care a fost de dou= ori avansat \nainte de termen, ultima dat=
absolvit-o \n anul 1954, ob]inând titlul de \nv=]=tor. \n anul 1980, la gradul de colonel, prin decret
Concomitent cu activitatea de director al unei [coli preziden]ial.
gimnaziale, a urmat cursurile Institutului Pedagogic din este primul [ef, dup= revela]ie, al compartimentului
Bucure[ti pe care le-a \ncheiat \n anul 1956, iar \n anul de analiz=, sintez= [i dispecerat din Ministerul de
urm=tor a absolvit cu brio {coala militar= de ofi]eri a Interne, calitate \n care va elabora cel dintâi ordin ce
Ministerului de Interne, fiind avansat la gradul de a[eaz= activitatea acestui sector de importan]= vital=
sublocotenent. {i-a continuat preg=tirea la Facultatea pentru structurile ministerului, \ntr-un cadru democratic.
de Drept a Universit=]ii Bucure[ti, \ncheind cu media 10 Devine apoi, dup= trecerea \n rezerv= (noiembrie 1992),
la licen]=, \n anul 1965. redactor coordonator al Revistei “Poli]ia Român=”,
|n calitate de ofi]er a lucrat \n mai multe completându-[i cariera cu aceea de ziarist profesionist.
compartimente din structurile M.I., \ndeosenbi \n cele de Cuno[tin]ele multiple din cele mai variate domenii ale
criminalistic= [i tehnic= operativ=, \nv=]=mânt [i dreptului [i criminalisticii, dar [i ale activit=]ii practice \n
editorial. |ncepând cu anul 1968, a urmat cursurile de lupt= cu criminalitatea, completate cu spiritul s=u analitic

44
[i de un incontestabil talent, i-a permis s= elaboreze opera lor – cu cerbicie gorjeneasc= [i cu idealism
acest univers adeseori confuz, cu luciditate, cu o nefiresc, \n zilele noastre, asrfel c= putem fi mândri c=
claritate, care l-a f=cut s=-[i câ[tige repede aprecierile sub \ndrumarea sa au fost forma]i oameni de mare
publicului [i ale confra]ilor din mass-media. Este [i valoare care pot reprezenta cu brio, oriunde\n lume,
motivul pentru care este ales pre[edinte al Comisiei aceast= [tiin]= complex= pus= \n slujbaAdev=rului.
Juridice a Uniunii Ziari[tilor Profesioni[ti, calitate \n care Pu]ine ]=ri se pot mândri cu realiz=rile prof. Vasile
elaboreaz= primul proiect coerent de lege privind L=p=du[i – simpozioane cu participare interna]ional= de
organizarea [i exercitatea func]iei de ziarist. Din p=cate, \nalt= ]inut= [tiin]ific=, ale c=ror studii au fost
acest prioect nu s-a finalizat din motive lesne de \n]eles. \nm=nunchiate, an de an, \n adev=rate Tratate,
R=spunzând unei chem=ri mai vechi, particip=, ca valoroase pentru tinerele genera]ii [i nu numai, ca [i
autor, la elaborarea volumelor istorico-documentare: Revista Român= de Criminalistic=, o apari]ie de
“{ase zile ca a zguduit România – Ministerul de Interne prestigiu, prima de acest gen din românia, care a adunat
\n decembrie 1989” [i “Anul Nou se na[te \n sânge”, |mp=timi]i din Ministerul Administra]iei [i Internelor,
c=r]i ce aduc o substab]ial= contribu]ie la limpezimea a ministerul Public, Inspectoratul General al Poli]iei
multor mistere legate de desf=[urarea Revolu]iei. De române, Facult=]ile de Drept [i alte institu]ii, \ntr-un
asemenea o alt= lucrare de cert= valoare [tiin]ific=, Cenaclu pe care \l patroneaz= ca un veritabil Mecana. |n
elaborat= \mpreun= cu prietenul s=u, prof. Constantin ce m= prive[te \i datorez prof. Vasile L=p=du[i atât
Gâdea, este Bucure[tiul necunoscut (2005), fiind o \mplinirile mele profesionale, cât [i bucuriile dep=[irii
istorie fascinant= a Capitalei de la primele sale unor momente critice ce care ne-au \ncercat destinul [i
\nceputuri [i pân= \n secolul al XIX-lea. |n luna martie ???????, Totodat=, a fost [i va r=mâne pentru
1999, prof. Vasile L=p=du[i a fondat revista Român= de totdeauna un model al omului de [tiin]= modest,
Criminalistic=, cu apari]ie odat= la dou= luni, publica]ie con[tient de valoarea sa, care str=luce[te, cum ar
care a rezistat timpului, având con]inut [tiin]ific deosebit spune Einstein, prin bun=tate, omenie [i optimism. nu
[i o prezentare grafic= de excep]ie. poate fi nimic sublim \ntr-o lume mercantil= pe care o
De asemenea, la data de 25 octombrie 2001 a parcurgem, ast=zi, cu naivitatea idealului ce ne une[te,
\nfiin]at Asocia]ia Criminali[tilor din România, fiind ca exemplul pe care ni-l dai, zi de zi, \n acel eficient
recunoscut= de Guvernului României prin Hot=rârea multiform care este Templul {tiin]ei, ca s=-l parafrazez
1240/2005, fiind de utilitate public=. pe acela[i savant cu care semeni \n multe privin]e. fie
Aniversarea a 70 de ani de via]=, din care peste 50 ca, al=turi de inegalabila so]ie, doamna Olga Maria, [i
de anidedica]i Criminalisticii, constituie un eveniment de to]i cei care te stimeaz= [i te iubesc, s=-]i \ndepline[ti
pentru lumea [tiin]ific= româneasc=. Modest cum \l [tim, opera cu noi crea]ii, pentru gloria Criminalisticii
a dorit ca ziua de 25 septembrie s= treac= neobservat=, Române[ti.
s=rb=torit= doar cu câ]iva prieteni intimi – \ntre care au
avum prilejul s= m= num=r [i eu –, departe de ochii La mul]i ani, iubite Prieten!
lumii. Cu admira]ie [i pre]uire.
|n galeria marilor personalit=]i care au creau
{coala Româneasc= de Criminalistic= – Fra]ii Minovici,
Constantin }urai, Camil Suciu, Ion Cora, Ion
Anghelescu, Constantin Aioani]oaie, Paul {tef=nescu– ,
pentru a-i pomeni doar pe cei pleca]i \n lumea umbrelor, Laz=r Cârjan
numele s=u are o rezonan]= special=. C=ci a continuat

45