Sunteți pe pagina 1din 60

Chestor de poli]ie dr.

GHEORGHE POPA,
Inspector general al Poli]iei Române

The increasing of the road traffic phenomenon, which has been recorded over the last decade at international
level, was determined by the fact that the automobile, which used to be a hobby, became a strict necessity, and the
problems of the road traffic accident, which were formerly a matter of lab research, are now being approached at
international level, being of great importance. This fact called for a special attention to the elements which contribute to
ensuring a safe journey on public roads, from international bodies.

A
modific=rii [i complet=rii cadrului legislativ general ce
mplificarea fenomenului rutier, \nregistrat= \n reglementeaz= circula]ia pe drumurile publice (Conven]ia
ultimul deceniu la nivel mondial, a fost
asupra circula]iei rutiere [i cea asupra semnaliz=rii rutiere,
determinat= de trecerea automobilului de la
ambele \ncheiate la Viena \n 1968, Acordurile europene din
statutul de hobby la cel de strict= necesitate, iar problemele
1971 care le completeaz=, Rezolu]iile de ansamblu R.E.1 [i
accidentului de circula]ie, de la o chestiune de laborator la o
R.E.2, documentele de aplicare a acestora, precum [i
abordare interna]ional= de importan]= major=, fapt ce a
Conven]ia European= cu privire la efectele interna]ionale ale
impus organismelor interna]ionale acordarea unei aten]ii
interzicerii exercit=rii dreptului de a conduce un vehicul cu
speciale elementelor ce contribuie la asigurarea deplas=rii, \n
motor, \ncheiat= la Bruxelles, la 3 iunie 1976) [i \n=sprirea
siguran]=, pe drumurile publice.
sanc]iunilor pentru nerespectarea normelor rutiere, precum [i
Pornind de la concluziile raportului Organiza]iei
ini]ierea unor ample programe de educa]ie rutier=, care s= se
Mondiale a S=n=t=]ii pentru perioada 1991 – 1995, precum [i
adreseze tuturor utilizatorilor drumului public.
de la studiile de prognoz= ale institu]iilor ONU asupra
Eforturile depuse, pe plan interna]ional, pentru
evolu]iei fenomenului rutier pentru intervalul 1996 – 2005,
ameliorarea securit=]ii rutiere a participan]ilor la trafic, prin
potrivit c=rora accidentele de circula]ie reprezint= a doua
adoptarea unor solu]ii tehnice de organizare [i sistematizare a
cauz= a mor]ii premature (accidentale), dup= infarctul
traficului menite s= minimalizeze riscul de victimizare a
miocardic [i a patra cauz= \n ceea ce prive[te decesele, dup=
popula]iei prin accidente de circula]ie, concomitent cu
virusul HIV, afec]iunile cardiace [i cele cerebrale [i consumul
\n=sprirea sanc]iunilor pentru nerespectarea normelor rutiere,
de droguri asociat crimei organizate, Organiza]ia Na]iunilor
nu [i-au demonstrat, pe deplin, eficien]a.
Unite dar [i alte organiza]ii guvernamentale sau neguver-
|n rapoartele Secretarului General al ONU, Koffi
namentale de pe toate continentele [i-au conjugat eforturile
pentru crearea unor instrumente juridice care s= contracareze Anaan, de la finele anilor 2000, 2003, 2004 [i 2005, \n partea
eficient orice form= de manifestare, de natur= s= deprecieze ce privea “Siguran]a rutier=”, se men]iona men]inerea ratei
disciplina rutier=, concomitent cu identificarea formelor [i ridicate a victimiz=rii prin accidente de circula]ie, anual, la
metodelor de \mbun=t=]ire a condi]iilor materiale de circula]ie nivel global, circa un milion de persoane pierzându-[i via]a
[i asigurarea unui nivel cât mai ridicat de siguran]= \n sau suferind v=t=m=ri corporale grave. |n ceea ce prive[te
deplasarea pe drumurile publice. Europa, \n raportul Comisiei Economice pentru Europa a
Apreciind ca inadmisibil= evolu]ia ascendent= a ONU de la \nceputul anului 2003, se aprecia ca inadmisibil=
indicelui de victimizare a popula]iei prin accidente de \nregistrarea unei medii anuale de 3.000 persoane
circula]ie, Organiza]ia Na]iunilor Unite [i-a stabilit, \n 1996, ca decedate/]ar=, riscul de deces prin accident de circula]ie fiind
principal obiectiv monitorizarea atent= a formelor de de 10 ori mai mare decât cel prin accident aviatic.
manifestare a fenomenului rutier. Apreciind impactul negativ al consecin]elor
|n acest sens, prima m=sur= a reprezentat-o accidentelor de circula]ie asupra economiilor na]ionale [i
uniformizarea conceptelor privind “accidentul de circu- globale (\n care costul social al pierderii unei vie]i omene[ti
la]ie’’, “accidentul mortal’’ [i “accidentul cu victim=’’, dar este de 130.000 $ SUA, respectiv pentru refacerea capacit=]ii
[i a termenilor “persoan= decedat=’’, respectiv “persoan= unei persoane v=t=mat= corporal grav, de 13.000 $ SUA,),
r=nit=’’, \n vederea trat=rii unitare a acestor termeni, \n Adunarea General= a Na]iunilor Unite a adoptat, la 29 Mai
aplicarea conceptului mondial privind uniformizarea normelor 2003, Rezolu]ia nr. 57/309 privind “Criza global= asupra
\n domeniul circula]iei rutiere. siguran]ei rutiere’’, prin care s-au stabilit coordonatele de
Cea de-a doua m=sur= a constituit-o con[tien- ac]iune \n vederea sporirii importan]ei siguran]ei rutiere [i
tizarea popula]iei asupra efectelor negative generate de atribuirea caracterului de “politic= de stat’’.
nerespectarea disciplinei rutiere, sens \n care ONU a Ca un prim efect al preocup=rii pentru ameliorarea
solicitat organismelor proprii cu atribu]ii \n domeniu siguran]ei rutiere, o dat= cu debutul secolului 21, la nivel
(Diviziunea Transporturi [i Grupul de lucru \n domeniul european a fost redactat= “Cartea alb= a Comisiei Europene
siguran]ei rutiere), pe de-o parte revizuirea, sub aspectul asupra politicilor comunit=]ilor europene \n transporturi’’ unde,

CRIMIN ALIS TIC A 1


la Capitolul “Transporturi rutiere’’, obiectivul principal \l (21%), accidente cu 317 (21%) mor]i [i 599 (17%) r=ni]i grav;
reprezint= reducerea, \n perioada 2000 – 2010, cu 50% a  neacordarea priorit=]ii de trecere a vehiculelor [i
num=rului persoanelor decedate prin accidente de circula]ie. pietonilor – 715 (17%) accidente cu 134 (9%) mor]i [i 343
|ngrijorat= de continuarea \nregistrarii, la nivel global, (10%) r=ni]i grav;
a unei evolu]ii ascendente a num=rului accidentelor de  viteza neregulamentar= ori neadaptat= condi]iilor
circula]ie [i deceselor survenite ca urmare a evenimentelor de drum [i trafic – 653 (15%) accidente cu 304 (20%) mor]i [i
rutiere, precum [i aprecierea, ca “insuficient=“, rata de 473 (13%) r=ni]i grav;
reducere, cu numai 17% \n intervalul anilor 2000 - 2004, a  conducerea imprudent= – 396 (9%) accidente cu
num=rului persoanelor decedate prin accidente de circula]ie, 144 (9%) mor]i [i 327 (9%) r=ni]i grav.
conturându-se imposibilitatea atingerii obiectivului european Aceast= stare de fapt a fost determinat=, deopotriv=,
propus1, guvernelor statelor membre ale O.N.U li s-au de elementul OM dar [i de condi]iile materiale de circula]ie.
solicitat adaptarea legisla]iilor na]ionale la noile prevederi ale Astfel, \n perioada analizat=, re]eaua de drumuri
documentelor-cadru interna]ionale, ce reglementeaz= publice (inclusiv str=zi), a r=mas la nivelul anului 1989,
circula]ia pe drumurile publice, \n=sprirea sanc]iunilor pentru lucr=rile de reabiltare \ncepute \n 1997, nereu[ind, pân= \n
nerespectarea normelor rutiere, concomitent cu \nt=rirea prezent, eliminarea punctelor sau zonelor cu risc ridicat de
rolului educa]iei rutiere \n rândul popula]iei [i implicarea \n victimizare rutier=, a[a-zisele “puncte negre’’.
acest proces a tuturor autorit=]ilor cu atribu]ii \n domeniul Factorii esen]iali \n definirea condi]iilor materiale de
rutier, ale c=ror eforturi s= fie canalizate c=tre realizarea unor circula]ie la nivel na]ional \i reprezint= nivelul mediu al
programe de educa]ie pentru s=n=tate public=. investi]iilor \n domeniul construc]iei de autostrazi, România
|n România, perioada de dup= 1990 a fost puternic dispunând \n prezent de doar dou= asemenea artere ce
influen]at= de intensificarea circula]iei pe fondul cre[terii, la \nsumeaza \n total doar 220 km, infuzia modest= de capital \n
nivel na]ional, a parcului de autovehicule [i a num=rului infrastructura rutier= a re]elei urbane de str=zi (reproiect=ri de
conduc=torilor acestora, ajungându-se la 4,5 milioane intersec]ii, iluminatul public, parc=ri auto, trotuare [i alte
vehicule [i, respectiv 5,8 milioane [oferi, dar [i sporirii valorilor amenaj=ri pentru pietoni, piste pentru bicicli[ti, sisteme
de trafic urmare muta]iilor intervenite \n plan geo-politic care automate de control [i dirijare a traficului), precum [i nivelul
au determinat deschiderea coridoarelor de transport rutier sc=zut, uneori inexistent, al investi]iilor \n mediul rural, unde
dinspre Asia c=tre Europa, \n condi]iile unei infrastructuri toate categoriile de participan]i la trafic folosesc \n aceea[i
rutiere care a continuat s= \mpieteze fluen]a [i siguran]a m=sur= drumul public (lipsa iluminatului public, a trotuarelor,
traficului, \ndeosebi \n zonele aflate \n reabilitare. a amenaj=rilor pentru bicicli[ti [i drumurilor laterale destinate
Studiile efectuate asupra fenomenului rutier la nivel circula]iei vehiculelor lente, \n special a celor cu trac]iune
na]ional, bazate pe datele con]inute \n anuarele statistice animal=).
asupra accidentelor de circula]ie \n Europa [i America de De[i, la prima vedere, dimensiunile efectelor
accidentelor de circula]ie sunt pe m=sura lipsurilor ce se
Nord1, au relevat c=, \n perioada 1993 – 2002, \n pofida
manifest= \n traficul autohton, se cuvine relevat faptul c= \n
factorilor perturbatori, evolu]ia accidentelor grave de circula]ie
intervalul 1993 – 2002, s-a \nregistrat o reducere a num=rului
[i a consecin]elor acestora a cunoscut o tendin]=
accidentelor cu 19,83%, persoanele decedate au fost mai
descendent=, relevat= \n tabelul de mai jos:
pu]ine cu 15,14%, ca [i cele
r=nite grav, cu 30,41%.
|n raport cu evolu]ia
\nregistrat= \n statele
Uniunii Europene [i potrivit
“Anuarului statistic al
Analiza datelor de mai sus relev= c=, \ncepând cu Comisiei Economice pentru Europa a ONU’’, editat \n 2004, [i
1995, principalii indicatori dinamici au cunoscut o evolu]ie care face referire la datele centralizate \n 2002, România a
descendent= (excep]ie f=când doar anul 1997 \n ceea ce \nregistrat printre cele mai sc=zute rate ale mortalit=]ii prin
prive[te num=rul persoanelor decedate, u[or superior anului accident rutier (2.499 mor]i – rata 1,1 deceda]i/10.000
anterior), anul 2002 fiind, practic, al optulea an consecutiv \n locuitori) \n timp ce, \n acela[i an, Polonia a \nregistrat rata de
care s-a reu[it diminuarea num=rului acidentelor de circula]ie 1,62, Grecia – 1,5, Fran]a - 1,29, [i, mai ales, Ungaria (stat cu
[i a consecin]elor acestora. o suprafa]= de numai 93.030 km p=tra]i [i o popula]ie de
Cu toate acestea, re]ine aten]ia faptul c=, \n perioada numai 10 milioane de locuitori) – 1,20.
1993-2002, pierderile de vie]i omene[ti au \nsumat 26.915 Analizele efectuate asupra eficien]ei, sub raport socio-
persoane, echivalentul dispari]iei unei localit=]i de m=rime economic, ale activit=]ii preventive desf=[urate de c=tre
medie. institu]iile cu atribu]ii \n domeniu, respectiv Poli]ia rutier= \n
|n primele opt luni ale anului 2007, comparativ cu colaborare cu celelalte institu]ii cu preocup=ri pe aceast=
aceea[i perioad= din anul 2006, s-au produs 4.330 (+418) linie, prin prisma cuantific=rii potrivit Raportului B=ncii
accidente grave de circula]ie, \n care au decedat 2.526 (+42) Mondiale pentru România, relev= c=, numai \n perioada1998-
persoane [i alte 3505 (+392) au fost r=nite grav. 2002, s-a reu[it diminuarea costurilor sociale ale statului
Principalele cauze care au generat acidentele rutiere român cu aproximativ 72,4 milioane de dolari SUA, \n ceea ce
sunt: prive[te persoanele decedate [i cu alte 23,6 milioane de dolari
 traversarea neregulamentar= a pietonilor – 911 \n ceea ce prive[te v=t=m=rile corporale grave.

2 CRIMIN ALIS TIC A


Comisar-[ef de poli]ie LUCIAN DINI}+- I.G.P.R.

The provisions of art. 53 from The Document regarding the adhesion conditions for The Bulgarian Republic and
for Romania and the adjustments of the treaties, which are the basis of the European Union, as constitutive part of the
Adhesion Treaty to the European Union for The Bulgarian Republic and for Romania, ratified through Law no. 157/2005,
as well as the notification of the European Commission, in which they allowed a delay, as a precursory phase before the
initiation of the infringement procedure stipulated in art. 226 from the Founding Treaty of the European Community, as
Romania failed in communicating the measures of fully putting into practice the Council Directive 91/439/CEE regarding
the driving license, led to the need of amending and supplementing the laws regarding road traffic in Romania.

Contextului mondial [i, \n subsidiar, european de actualul cadru, ce reglementeaz= circula]ia pe drumurile
abordare a fenomenului rutier, s-a aliniat [i România care, \n publice fiind asigurat de Ordonan]a de urgen]= a Guvernului
Capitolul 9 al aquis-ului pentru Aderarea la Uniunea nr.195/2002 modificat= [i completat= prin Ordonan]a de
European= - Politica \n transporturi, a prev=zut armonizarea urgen]= a Guvernului nr. 63/2006, publicat= \n Monitorul
legisla]iei rutiere cu prevederile documentelor cadru Oficial al României, Partea I, nr. 792/20.09.2006, aprobat=
europene care reglementeaz= acest domeniu, la care ]ara prin Legea nr. 6/2007, publicat= \n Monitorul Oficial al
noastr= este parte. României, Partea I, nr. 30/17.01.2007, precum [i de
De aceea, legisla]ia rutier= româneasc= a fost Ordonan]a Guvernului nr. 69/28.06.2007. Regulamentul de
modificat=, de fond, \n anul 2002, o dat= cu adoptarea, de aplicare a fost, la rândul s=u, modificat prin Hot=rârea
c=tre Guvernul României, a Ordonan]ei de urgen]= nr.195 Guvernului nr. 56/2007 [i republicat \n Monitorul Oficial al
privind circula]ia pe drumurile publice [i a Regulamentului de României, Partea I, nr. 64/2007.
aplicare a acesteia aprobat prin Hot=rârea Guvernului Principalele reglement=ri con]inute de actualul cadru
nr.85/2003. Ulterior, \n perioada 2003 – 2006, Ordonan]a de normativ \n domeniul rutier sunt:
urgen]= a urmat procedura parlamentar= de adoptare prin A. Norme generale
lege, astfel c=, la 8 august 2006, Pre[edin]ia României a • \n circula]ia pe autostr=zi, pe drumurile expres [i cele
promulgat Legea nr.49 pentru aprobarea actului normativ na]ionale europene (E), conduc=torii de autovehicule sunt
amintit. Corespunz=tor, Regulamentul de aplicare a obliga]i s= foloseasc= [i \n timpul zilei luminile de \ntâlnire.
Ordonan]ei de urgen]= a Guvernului nr.195/2002 privind • \nmatricularea vehiculelor este continu=, de la
circula]ia pe drumurile publice a fost modificat [i, ulterior, admiterea \n circula]ie pân= la scoaterea definitiv= din
aprobat prin Hot=rârea Guvernului nr.1391/2006, document circula]ie a unui vehicul din categoria celor supuse acestei
publicat \n Monitorul Oficial al României, Partea I, condi]ii [i presupune urm=toarele opera]iuni:
nr.876/2006. a) \nscriere \n eviden]ele autorit=]ilor competente,
Având \n vedere obliga]ia României de a pune \n potrivit legii, a dobândirii dreptului de proprietate asupra unui
aplicare m=surile necesare pentru a se conforma, de la data vehicul de c=tre primul proprietar;
ader=rii, dispozi]iilor directivelor [i deciziilor, potrivit b) transcrierea \n eviden]ele autorit=]ilor competente,
prevederilor art. 53 din Actul privind condi]iile de aderare a potrivit legii, a tuturor transmiterilor ulterioare ale dreptului de
Republicii Bulgaria [i a României [i adapt=rile tratatelor pe proprietate asupra unui vehicul.
care se \ntemeiaz= Uniunea European= care fac parte |n cazul transmiterii dreptului de proprietate asupra
integrant= din Tratatul de aderare a Republicii Bulgaria [i a unui vehicul, datele noului proprietar se \nscriu \n evidentele
României la Uniunea European=, ratificat prin Legea autorit=]ilor competente simultan cu men]ionarea \ncet=rii
157/2005, precum [i notificarea Comisiei Europene de punere calit=]ii de titular al \nmatricul=rii a fostului proprietar. Pentru
\n \ntârziere, ca faz= premerg=toare declan[=rii procedurii de realizarea acestei opera]iuni [i emiterea unui nou certificat de
infringement, prev=zut= de art. 226 din Tratatul de instituire a \nmatriculare, noul proprietar este obligat s= solicite autorit=]ii
Comunit=]ii Europene, pentru necomunicarea m=surilor de competente transcrierea transmiterii dreptului de proprietate,
transpunere integral= de c=tre România a Directivei \n termen de 30 de zile de la data dobândirii dreptului de
Consiliului 91/439/CEE privind permisul de conducere, proprietate asupra vehiculului.
legisla]ia rutier= a cunoscut noi modific=ri [i complet=ri, Dovada certific=rii vehiculului nu se impune \n cazul

CRIMIN ALIS TIC A 3


vehiculelor noi pentru solicitan]ii opera]iilor de \nmatriculare.  oprirea nejustificat= sau circula]ia pe banda de
urgen]= a autostr=zilor sau oprirea pe partea carosabil= a
B. Infrac]iuni noi drumurilor expres sau a drumurilor na]ionale europene (E);
• Ne\ndeplinirea de c=tre unitatea de asisten]=  dep=[irea cu 21-30 km/h a vitezei maxime admise
medical= autorizat= care a efectuat examenul de specialitate pe sectorul de drum respectiv pentru categoria din care face
a obliga]iei de a comunica poli]iei rutiere faptul c= o persoan= parte autovehiculul condus, constatat=, potrivit legii, cu
a fost declarat= inapt= pentru a conduce un autovehicul sau mijloace tehnice omologate [i verificate metrologic;
tramvai, dac= s-a produs un accident de circula]ie care a avut  nerespectarea regulilor privind manevra de
ca rezultat uciderea sau v=t=marea integrit=]ii corporale ori a
\ntoarcere, mersul \napoi, schimbarea benzii de circula]ie sau
s=n=t=]ii uneia sau mai multor persoane, ca urmare a
a direc]iei de mers, ori nep=strarea unei distan]e
afec]iunilor medicale ale conduc=torului de vehicul;
corespunz=toare fa]= de vehiculul care \l precede, dac= prin
• Persoana care conduce un autovehicul sau tramvai,
aceasta s-a produs un accident din care au rezultat avarierea
testat= de poli]istul rutier cu un mijloc tehnic certificat [i
unui vehicul sau alte pagube materiale;
 folosirea luminilor de cea]= \n alte condi]ii decât pe
depistat= ca având o concentra]ie de pân= la 0,40 mg/l alcool
pur \n aerul expirat, poate solicita acestuia s= i se recolteze
timp de cea]=;
probe biologice de c=tre unit=]ile sau institu]iile medicale, \n
c) 4 puncte de penalizare pentru s=vâr[irea
vederea stabilirii \mbiba]iei de alcool \n sânge. Recoltarea
urm=toarelor fapte:
probelor biologice se face \n unit=]ile de asisten]= medical=
autorizate sau \n institu]ii medico-legale [i se efectueaz=  refuzul \nmân=rii actului de identitate, permisului de

numai \n prezen]a unui reprezentant al poli]iei rutiere; conducere, certificatului de \nmatriculare sau de \nregistrare,

• Repararea autovehiculelor, remorcilor, tramvaielor a celorlalte documente prev=zute de lege, la cererea


sau mopedelor având urme de avarii, f=r= documentele de poli]istului rutier, precum [i refuzul de a permite verificarea
constatare eliberate de poli]ia rutier= sau, dup= caz, de vehiculului;
societ=]ile din domeniul asigur=rilor;  dep=[irea cu 31-40 km/h a vitezei maxime admise
• Fapta, s=vâr[it= cu inten]ie de a sustrage, distruge, pe sectorul de drum respectiv pentru categoria din care face
degrada ori de a aduce \n stare de ne\ntrebuin]are parte autovehiculul condus, constatat=, potrivit legii, cu
indicatoarele, semafoarele, amenaj=rile rutiere sau crearea mijloace tehnice omologate [i verificate metrologic;
de obstacole pe partea carosabil=. d) 6 puncte de penalizare pentru s=vâr[irea
urm=toarelor fapte:
C. Puncte de penalizare  dep=[irea cu 41-50 km/h a vitezei maxime admise
S=vâr[irea de c=tre conduc=torul de autovehicul sau pe sectorul de drum respectiv pentru categoria din care face
tramvai a uneia sau mai multor contraven]ii atrage, pe lâng= parte autovehiculul condus, constatat=, potrivit legii, cu
sanc]iunea amenzii, [i aplicarea unui num=r de puncte de mijloace tehnice omologate [i verificate metrologic;
 conducerea pe drumurile publice a unui vehicul f=r=
penalizare. Dintre principalele fapte care atrag dup= sine
aplicarea acestei sanc]iuni, trebuie amintite:
a avea montat= una dintre pl=cu]ele cu num=rul de
a) 2 puncte de penalizare pentru s=vâr[irea
\nmatriculare sau de \nregistrare ori dac= pl=cu]ele cu
urm=toarelor fapte:
 folosirea telefoanelor mobile \n timpul conducerii, cu
num=rul de \nmatriculare ori de \nregistrare nu sunt fixate \n

excep]ia celor prev=zute cu dispozitive de tip „mâini libere”;


locurile special destinate;
 executarea pe autostrad= a manevrei de \ntoarcere
 nerespectarea obliga]iei de a purta, \n timpul
sau de mers \napoi, circula]ia sau traversarea de pe un sens
circula]iei pe drumurile publice, centura de siguran]= ori
de circula]ie pe cel=lalt prin zonele interzise, respectiv zona
c=[tile de protec]ie omologate, dup= caz;
 dep=[irea cu 10-20 km/h a vitezei maxime admise
median= sau racordurile dintre cele dou= p=r]i carosabile;

pe sectorul de drum respectiv pentru categoria din care face  schimbarea direc]iei de mers prin viraj spre stânga,

parte autovehiculul condus, constatat=, potrivit legii, cu dac= prin aceasta se \ncalc= marcajul longitudinal continuu

mijloace tehnice omologate [i verificate metrologic; care separ= sensurile de circula]ie;


 nerespectarea obliga]iei de a folosi luminile de  p=trunderea \ntr-o intersec]ie dirijat= prin
\ntâlnire [i pe timpul zilei, pe autostr=zi, drumuri expres [i pe semafoare, dac= prin aceasta se produce blocarea circula]iei
drumuri na]ionale europene (E); \n interiorul intersec]iei.
b) 3 puncte de penalizare pentru s=vâr[irea Punctele de penalizare se anuleaz= la \mplinirea
urm=toarelor fapte: termenului de 6 luni de la data constat=rii contraven]iei.

4 CRIMIN ALIS TIC A


Comisar de poli]ie IONEL MIHAIU - I.G.P.R.

Incident management is the co-operation among emergency services. In order to co-operate effectively, it is important to
have insight into tasks of the other services as well as your own service. Therefore, this article gives a description of the tasks of
all emergency services. If you know each service’s tasks, you also know what information every service needs to successfully
fulfill those tasks. The quicker the services receive the correct information and are sent on their ways, the sooner the incident will
be cleared, thereby reducing the risk of secondary accidents.

1. DISPECERATUL 112

M
anagementul incidentelor de trafic este
Prime[te prima sesizare [i solicit= detalii cu privire la
un concept utilizat cu succes \n statele
locul unde a survenit incidentul, dac= sunt persoane r=nite;
membre ale Uniunii Europene [i are ca câte vehicule sunt implicate [i pozi]ionarea acestora; dac=
scop coordonarea [i cooperarea serviciilor specializate \n exist= factori de risc, precum focul, r=spândirea de produse
vederea ob]inerii unei interven]ii eficiente la fa]a locului \n toxice, explozive etc; dac= sunt montate pe autovehiculele
implicate \n accident, t=bli]e de identificare a m=rfurilor
cazul producerii unui incident de trafic (alunec=ri de teren,
periculoase;
surp=ri, incendii, accidente de circula]ie, explozii etc). Trimite echipajele de interven]ie la fa]a locului, \n
Obiectivul managementului incidentelor este acela de func]ie de urm=toarele criterii:
a conferi siguran]a [i eficien]a interven]iilor, \n cazul survenirii Ambulan]a, dac=:
unui incident de trafic pe drumurile publice.  sunt suspiciuni c= ar exista persoane r=nite;
|n România, managementul incidentelor este o  sunt persoane r=nite;
cooperare a urm=toarelor servicii de urgen]=: Pompierii, dac=:
1. Dispeceratul 112;  sunt suspiciuni de incendiu;
2. Poli]ia;  sunt suspiciuni de scurgere a substan]elor
3. Pompierii; periculoase;
4. Ambulan]a;  sunt persoane blocate \n vehicule;
5. Administratorul drumului.  sunt accidente \n care sunt implicate mai mult de
Pentru a ob]ine rezultate notabile \n acest domeniu, trei autovehicule.
este important s= se stabileasc= un set de reguli, ce trebuie Poli]ia, \ntotdeauna.
respectate \n cazul interven]iei. |n acest sens, s-a impus Administratorul drumului, dac=:
stabilirea unei ordini a priorit=]ilor interven]iei, dup= cum  exista deterior=ri ale drumului [i/sau ale dot=rilor
urmeaz=: anexe ori ale semnaliz=rii rutiere;
 asigurarea securit=]ii lucr=torilor din echipa de  este necesar= asigurarea unor variante ocolitoare
interven]ie; de deviere a traficului rutier;
 asigurarea securit=]ii participan]ilor la traficul rutier;  este necesar= degajarea, cur=]area [i aducerea
 asigurarea interven]iei medicale de urgen]=; drumului la starea ini]ial=;
 asigurarea fluen]ei traficului; Culege date de interes operativ de la lucr=torii afla]i la
 protejarea bunurilor. fa]a locului (care este num=rul autovehiculelor implicate [i al
persoanelor r=nite, starea acestora; dac= traficul este blocat
Interven]ia poate fi \mbun=t=]it= prin folosirea propriei
sau nu);
experien]e a lucr=torilor din serviciile de urgen]=.
Comunica celorlalte dispecerate date de interes
Pentru ca aceast= cooperare s= fie efectiv=, trebuie
pentru acestea.
s= existe sarcini comune [i concrete pentru toate acestea.
|nregistreaz= [i evalueaz= informa]iile primite.
Este foarte important, \n momentul \n care se pun
\ntreb=ri unei persoane ce raporteaz= un incident, s= se 2. POLI}IA
cunoasc= ce detalii se cer.
De asemena, pentru buna func]ionare a serviciilor de Dispeceratul poli]iei cere s= se fac= localizarea
urgen]=, este necesar, ca primul ajuns la fa]a locului s= incidentului, culegând informa]ii despre calea de acces la
transmit= informa]ii corecte dispeceratului sesizat. Serviciul locul unde s-a produs (dac= sunt blocaje ale traficului rutier,
care recep]ioneaz= primul informa]ia corect= [i o transmite dac= este semnalat= prezen]a substan]elor periculoase /
celorlal]i, cu cât o face mai devreme, cu atât reduce riscul direc]ia vântului).
accidentelor secundare. Se pleac= spre locul incidentului \n timpul cel mai scurt
|n mod concret, atribu]iile fiec=rui serviciu specializat cu putin]=, folosind sistemele de avertizare acustic= [i
luminoas= simultan. Se iau m=suri de siguran]= la locul faptei:
se rezum= la urm=toarele:

CRIMIN ALIS TIC A 5


 realizarea unei zone de protectie; examinarea incidentului [i deschiderea zonei de pericol
 utilizarea autovehiculului de poli]ie ca un tampon; pentru celelalte for]e prezente la fa]a locului. Se stinge focul.
 folosirea vestelor reflectorizante; Se acord= sprijin la recuperarea bunurilor. Dup= ce s-a
 amplasarea conurilor de marcare a locului faptei; \ncheiat cercetarea, poli]ia d= semnalul de degajare a zonei [i
 delimitarea [i semnalizarea corespunz=toare a de \ncepere a cur=]eniei.
locului faptei;
 degajarea c=ilor de acces c=tre zona incidentului. 4. AMBULAN}A
Poli]istul ajuns primul la fa]a locului ia m=suri de
salvare a victimelor, stabile[te perimetrul câmpului infrac]iunii Dispeceratul ambulan]ei se informeaz= despre calea
[i ia m=suri de semnalizare, avertizare [i paz= a acestuia; ia de acces la locul unde s-a produs acidentul, dac= sunt r=ni]i
m=suri de conservare a urmelor, obiectelor purt=toare de sau persoane imobilizate. |n cazul unor posibile victime, se
urme sau a mijloacelor materiale de prob= \n pericol de a fi solicit= detalii despre num=rul r=ni]ilor [i natura r=nilor.
distruse, sustrase, modificate ori alterate de condi]iile Se pleac= spre locul incidentului \n timpul cel mai scurt
atmosferice existente sau de alte persoane; culege date cu cu putin]=, folosind sistemele de avertizare acustic= [i
privire la evenimentul produs (ora cât mai exact=, starea luminoas= simultan.
vremii \n acel moment, participan]i, martori etc.), precum [i Dispeceratul ambulan]ei ]ine la curent celelalte
despre eventualele modific=ri aduse \n câmpul infrac]iunii; dispecerate, informând despre orice schimbare sau noi
identific= martorii oculari [i procedeaz= la investigarea manifest=ri ap=rute pe parcursul opera]iunilor cu care se
sumar= a acestora; confrunt= membrii echipelor de interven]ie.
Dup= ce s-a \ncheiat cercetarea la fa]a locului [i s-a Se trece la trierea victimelor, se stabile[te care dintre
realizat \ndep=rtarea tuturor pericolelor, prin finalizarea victime necesit= primul ajutor. Acordarea asisten]ei medicale
ac]iunii celorlalte echipe de interven]ie, poli]ia d= semnalul de fiec=rui caz \n parte.
degajare a zonei [i de \ncepere a cur=]eniei. Tratarea tuturor leziunilor care pot amenin]a via]a
Dac=, \n prealabil, poli]ia a solicitat m=suri speciale de victimei [i prevenirea producerii altora noi.
semnalizare pe autostr=zi, acestea vor fi anulate, fiind Eliberarea victimelor \n cooperare cu personalul de
anun]at, \n acest sens, administratorul drumului. descarcerare al pompierilor. De \ndat= ce sose[te cel de-al
Dac= ambulan]a a solicitat m=suri speciale \n trafic, doilea echipaj participant la interven]ie, dac= este cazul,
poli]ia va prelua automat decizia de anulare a lor. Când la fa]a acesta va prelua atribu]iunile de “tampon” ale ambulan]ei
locului se afl= [i un lucrator desemnat de administratorul sosite prima la locul incidentului. Ambulan]a se mut= dincolo
drumului, poli]ia va transfera acestuia responsabilitatea de locul interven]iei, pe acela[i sens.
anul=rii m=surilor luate anterior. Informarea poli]iei cu privire la numele [i adresa
spitalului la care va fi transportat= victima (victimele).
3. POMPIERII
5. ADMINSTRATORUL DRUMULUI:
Dispeceratul pompierilor se informeaz= depre calea
de acces la locul unde s-a produs acidentul, dac= sunt r=ni]i  asigur= cur=]area carosabilului; asigur= degajarea,
sau persoane imobilizate [i dac= este necesar= interven]ia inclusiv ridicarea [i transportarea autovehiculelor avariate,
echipei de descarcerare, dac= s-a declan[at incendiu (sau cur=]area [i aducerea drumului la starea ini]ial=.
sunt posibilit=]i de declan[are a acestuia), dac= este  \n privin]a pagubelor:
semnalat= prezen]a substan]elor periculoase [i direc]ia  limiteaz= pagubele aduse drumului, “mobilierului”
vântului. drumului sau mediului \nconjur=tor;
Se pleac= spre locul incidentului \n timpul cel mai  dac= exist= riscul distrugerii mediului, alerteaz= \n
scurt cu putin]=, folosind sistemele de avertizare acustic= [i timp dispeceratul 112;
luminoas= simultan.  ia m=suri de reparare a daunelor aduse drumului,
|n cazul unui incident, \n care sunt implicate precum [i “mobilierului” acestuia;
autocamioane de mare tonaj, trebuie avut= \n vedere  furnizeaz= dispeceratului de urgen]= [i poli]iei,
eventuala prezen]= a substan]elor periculoase. informa]ii pentru utilizatorii drumurilor (cum ar fi devierea
Pe durata desf=[ur=rii opera]iunilor la locul incidentului, traficului);
dispeceratul r=mâne \n contact cu responsabilul cu alimentarea  furnizeaz= prin mijloacele de informare \n mas=
(furnizarea) apei sau cu unul din superiorii acestuia. informa]ii pentru utilizatorii drumurilor (cum ar fi rute
Dispeceratul ]ine la curent celelalte dispecerate, ocolitoare de deviere a traficului).
informând despre orice schimbare sau noi manifest=ri |n prezent, \ntre Ministerul Internelor [i Reformei
ap=rute pe parcursul opera]iunilor cu care se confrunt= Administrative [i Ministerul Transporturilor exist= un protocol
membrii echipelor de interven]ie. de colaborare care are ca obiect eficientizarea interven]iei
Dac= \n accident este implicat= [i o \nc=rc=tur= specializate \n cazul incidentelor de trafic pe autostr=zi [i
periculoas=, Inspectoratul pentru Situa]ii de Urgen]= drumuri na]ionale.
Jude]ean va trebui s= trimit= un consultant pe probleme de Pe baza unor studii de caz [i a statisticilor privind
salvare (recuperare) a camionului [i \nc=rc=turii. incidentele de circula]ie, p=r]ile vor modifica [i completa
Dac= sunt prezente substan]e periculoase, trebuie managementul accidentelor de circula]ie pe autostr=zi [i
p=strat= o distan]= de cel pu]in 100 de metri, contrar direc]iei drumuri na]ionale, astfel \ncât acesta s= se constituie \ntr-un
din care bate vântul. Pompierii au rolul primordial \n instrument eficient de ac]iune [i preg=tire profesional=.

6 CRIMIN ALIS TIC A


General maior magistrat dr. DAN VOINEA
Col. (r) prof. VASILE L+P+DU{I

The research of the trafic accidents causes and of the factors which favour them is a continuu activity of the legal
factors all over the world.

The main generating factor of trafic accidents is the human being.

Within this article the authors proposed to present some aspects concerning the human factor and some specific
measures for preventing trafic accidents.

C
atmosferice [i starea necorespunz=toare a drumurilor pot fi
ercetarea cauzelor accidentelor de
socotite ca factori care pot agrava sau amplifica deficien]ele
circula]ie [i a factorilor care le favorizeaz=
sau gre[elile de conducere. Factorul drum este re]inut ca
este o activitate obligatorie a celor indritui]i
vinovat pentru producerea unor accidente grave \n propor]ie
cu ameliorarea acestui fenomen alarmant ce ocup= un loc de
de 1 – 1,2% din totalul evenimentelor rutiere.
frunte \n etiologia mortalit=]ii generale. Salvarea vie]ii unui Dintre factorii subiectivi, deficien]ele psihologice,
procent cât mai mare de accidenta]i, evitarea sau mic[orarea diminuarea momentan= a aptitudinilor de conducere [i
unor prejudicii de ordin moral [i juridic, reducerea infirmit=]ilor neaten]ia pietonilor reprezint= factorii umani cei mai frecvent
[i recuperarea social= a victimelor reprezint= o preocupare \ntâlni]i printre cauzele accidentelor rutiere.
pricipal= a tuturor factorilor de r=spundere din toate ]=rile. Din studiile efectuate de Direc]ia Poli]iei Rutiere din
|n accidentele rutiere, experien]a ne-a demonstrat c= cadrul I.G.P.R. a rezultat c= impruden]a st= la baza
eficien]a principal= se poate ob]ine prin m=suri organizatorice accidentelor cauzate de conduc=torii auto.
de ordin profilactic. Dintr-o situa]ie statistic= a I.G.P.R. rezult= c=, \n
|ntrebarea care se pune se refer= la faptul ,,dac= se perioada 1996 – 2006, au avut loc 83.392 accidente grave de
poate evita accidentul rutier?” Consider=m c= este momentul circula]ie, soldate cu 28.102 mor]i [i 74.767 r=ni]i grav. |n anul
s=-[i g=seasc=, \n ciuda scepticismului existent, un r=spuns 2007, respectiv \n perioada ianuarie – august, s-au produs
mai optimist. 4.330 accidente grave de circula]ie, \n care au decedat 2.526
Cunoscând factorii generatori de accidente de persoane [i alte 3.505 r=nite grav. Cauzele principale ale
circula]ie se pot \ntreprinde m=surile specifice de \nl=turare a accidentelor care au avut loc \n acest an [i \n anii preceden]i
acestora. Vom \ncerca, prin acest articol, s= prezent=m se refer= la:
câteva aspecte despre aceast= problem= deosebit de  traversarea neregulamentar= a pietonilor;
important=.  neacordarea priorit=]ii de trecere a vehiculelor [i
Factorii esen]iali care se asociaz= \n cauzalitatea pietonilor;
(etiologia) apari]iei accidentelor rutiere sunt urm=torii: omul,  viteza neregulamentar= ori neadaptat= condi]iilor de
autovehiculul [i drumul. Apari]ia unor st=ri anormale, la drum [i trafic;
fiecare dintre ei \n parte sau asociate, reprezint= tot atâtea  conducerea imprudent= a autovehiculului.
[anse de declan[are a unui accident. |n primul rând ne vom Este de men]ionat faptul c= la nivelul ]=rii avem
ocupa, \n mod special, de factorii subiectivi, respectiv factorii \nregistrate aproape cinci milioane de vehicule, \n condi]iile
umani, care ocup= de altfel un rol preponderent \n etiologia unei infrastructuri rutiere care nu se ridic= la nivelul cerin]elor
accidentelor rutiere. actuale.
Statisticile \ntocmite \n majoritatea ]=rilor \n care De aceea, consider=m c= m=surile de prevenire a
traumatismele de circula]ie tind s= ia propor]ii alarmante accidentelor rutiere trebuie s= se adreseze, \n primul rând,
a[eaz= \n ierarhia factorilor generatori de accidente, pe amelior=rii acestor factori cauzali subiectivi preponderen]i.
primul loc, pe cei umani (subiectivi) care reprezint= o |n acest sens, Inspectoratul General al Poli]iei
propor]ie de 60-80 % din totalul cauzelor accidentelor rutiere. Române, prin structurile poli]iei rutiere, atrag aten]ia asupra
Starea necorespunz=toare a vehiculelor (sistemul de frânare, responsabilit=]ii conduc=torilor de autovehicule, care, \n
direc]ia etc.) ocup= propor]ii mai mici (8-13%). Condi]iile condi]ii variate atmosferice sau de stare a drumurilor, pot

CRIMIN ALIS TIC A 7


provoca accidente rutiere, ca urmare a lipsei de grij= fa]= de devin vanito[i, se laud= cu teribile performan]e de vitez= sau
integritatea lor personal= [i a semenilor lor. rezisten]=. |n acest fel, din sclavi ai ma[inii devin deodat=
Un om \n stare normal= fizic= [i psihic= poate deveni domina]i de sentimentul de putere ce-i ofer= “caii putere” pe
mai greu responsabil de accidente, deoarece autocontrolul \l care \i st=pânesc dintr-un singur vârf de picior sau din
face s= devin= mai greu un delicvent la normele de circula]ie. manuirea unui dispozitiv din bordul ma[inii.
St=rile anormale pot surveni \ntâmpl=tor sau pot avea un Pe m=sura definitiv=rii aptitudinilor de conducere, se
caracter cronic. Dintre deficien]ele de ordin cronic men]ion=m instaleaz= o perioad= mai statornic=, caracterizat= de
\n primul rând pe cele care ]in de organele senzoriale (auz, echilibrul [i seriozitatea conduc=torului auto. Starea psihic=
v=z) [i bolile nervoase cronice. De obicei, aceste deficien]e, dobândit= dubleaz= \n mod necesar deprinderea mi[c=rilor [i
fiind cunoscute de cel \n cauz=, pot fi remediate prin m=suri reflexelor menite s= st=pâneasc= ma[ina [i \n special
de adaptare sau de corectare (ochelari de vedere, sistemele de comand=, frânare [i accelerare, cu minimum de
amplificatoare pentru auz). |n schimb st=rile subiective efort [i maximum de randament. O astfel de performan]= se
anormale, survenite \ntâmpl=tor, cap=t= o mai mare gravitate, dobânde[te numai printr-un efort de voin]= sus]inut, \n paralel
tocmai pentru c= ele survin la indivizi neadapta]i, neobi[nui]i cu antrenamentul [i perfec]ionarea tehnic=. R=mâne \n
cu aceste st=ri. Un asemenea caz tipic este cel oferit de continuare \ns= deschis=, [i \n aceast= perioad=, problema
[oferul aflat sub influen]a alcoolului. acelor [oferi care prezint= deficien]e de caracter [i
Se spune c= omul este factorul principal \n accidentul personalitate, ca nervozitate, emotivitate, lips= de
rutier, pentru faptul c= el are dublu rol, de a fi \n acela]i timp concentrare [i de aten]ie, lips= de \ndemanare sau o
[i cel care produce [i cel care sufer= accidentul. adaptare mai lent=.
Repetarea accidentelor de c=tre acelea[i persoane Neaten]ia, impruden]= [i temeritatea reprezint= factorii
pune \n discu]ie problema fenomenului de recidiv= [i legat de subiectivi cei mai periculo[i [i mai adesea \ntâlni]i printre
ea, problema selec]ion=rii conduc=torilor de autovehicule. La cauzele accidentelor de circula]ie. Ele ]in, desigur, [i de tipul
unii conduc=tori auto exist= o a[a-zis= predispozi]ie la nervos, caracterul [i personalitatea fiec=rui individ. Psihologia
accidente, ca urmare a unor tr=s=turi specifice de caracter, a consider= \ns= c= aceste deficien]e pot fi mult mai ameliorate
celor lipsi]i de experien]=, a indivizilor greu adaptabili, la care prin antrenament sus]inut, educa]ie [i voin]=.
apar [i alte manifest=ri negative sau antisociale. Oricum, Neaten]ia, impruden]a [i temeritatea pot s= apar= nu
trebuie s= recunoa[tem c= psihologia celui de la volan ridic= numai ca tr=s=turi de caracter, ci [i ca factori \ntâmpl=tori.
o serie de aspecte particulare, care nu sunt str=ine de geneza Astfel, probabil c= multora li s-a \ntâmplat s= \ncalce normele
unui num=r important de accidente. de circula]ie \n calitate de pietoni, \n mod deliberat sau din
Persoana \ncepatoare, de regul=, este dominat= de “neaten]ie”, mul]i dintre ei s-au scuzat, cu u[urin]=, pe motivul
ma[in= un timp mai scurt sau mai \ndelungat, \n func]ie de c= au fost gr=bi]i sau “distra]i”.
aptitudinile sale. O stare similar= \ncearc= [i persoana ce se Un om s=n=tos [i echilibrat din punct de vedere
aclimatizeaz= pe o ma[in= nou=. |n aceast= perioad=, nervos se caracterizeaz= tocmai prin opusul acestora, adic=
persoana de la volan manifest= o nesiguran]= care impune o prin aten]ie, pruden]= [i evitarea riscului inutil, care face parte
pruden]= mai mare. Mi[c=rile [i reac]iile impuse de situa]iile din instinctul de conservare [i educa]ie.
variate ce pot ap=rea \n fa]a unor asemenea conduc=tori Studiile efectuate, pe un num=r important de
solicit= un efort psihic sporit. Reflexele [i manevrele de accidenta]i, arat= c= la baza neaten]iei, impruden]ei [i
conducere sunt trecute, la ace[tia, prin scoar]a cerebral=, temerit=]ii se afl=, de multe ori, st=ri psiho-fizice anormale. |n
analizate [i comandate \n mod activ, motiv pentru care ele ultim= instan]= este vorba de acele st=ri care duc la
sunt mai lente decât la cei antrena]i. Este firesc ca \n aceste diminuarea sau pierderea momentan= a aptitudinilor de
cazuri s= fie nevoie s= se evite mersul cu vitez= mare, care conducere.
oblig= la manevre foarte promte. |n acest sens, m=sura de a Inaptitudinea psihic= momentan= const= din pierderea
obliga pe \ncep=tori s= marcheze cu semnul distinctiv ma[ina controlului asupra ma[inii aflat= \n plin= vitez=. Aceasta se
s-a dovedit pe deplin justificat=. Ca o consecin]=, ceilal]i poate \ntelege fie \n sensul unei suprasolicit=ri, ca \n cazul
conduc=tori auto, mai experimenta]i, au obliga]ia când viteza foarte mare dep=[e[te posibilit=]ile de reac]ie, fie
cet=]eneasc= s= protejeze, s= fereasc= pe \ncep=tori de \n sensul unei hiporeactivit=]i, a[a cum este cazul sc=derii
situa]iile dificile. vigilen]ei datorit= oboselii sau st=rii de somnolen]=.
Dup= aceast= perioad= de \nceput, o dat= cu Important pentru prevenirea accidentelor este s=
c=p=tarea unor deprinderi care devin reflexe de conducere, re]inem c= aceste inaptitudini de ordin psihic pot fi prevenite
unii [oferi sunt tenta]i adesea spre o supraapreciere a dac= [tim care sunt cauzele care le guverneaz=.
posibilit=]ilor. Ei cap=t= \ncredere, simt nevoia s= Inaptitudinile determinate de tr=s=turile negative de
demonstreze c= nu mai sunt domina]i de ma[in=, caracter sau de lipsa de maturitate incub= analizarea situa]iei
manifestând tendin]e spre exhibi]ionism. Astfel de [oferi psihologice caracteristic= soferilor \ncep=tori, femeilor [i

8 CRIMIN ALIS TIC A


tinerilor afla]i la volan. ridicat= la p=trat.
Inaptitudinile care au la baz= unele st=ri fiziologice Accidentele de circula]ie sunt generate de obicei de
ridic= \n discu]ie problema oboselii [i a adapt=rii la faptul c= \n fa]a unei \ntâmpl=ri anormale, neprev=zute, cel de
drumurile lungi sau aglomerate, problema antrena- la volan nu reu[e[te s= fac= decât gestul automat, obi[nuit,
mentului [i a modului de via]= a conduc=torului auto. |n dar insuficient \n aceast= situa]ie. Pentru a evita un accident
primul rând este vorba de respectarea orelor de somn, a este nevoie, de multe ori, de o mare prezen]= de spirit, \n
odihnei [i alimenta]iei corecte. Sc=derea aptitudinilor, ca vederea g=sirii unei solu]ii rapide, act ce implic= contribu]ia
urmare a unor boli sau tratamente intempensive, pune creierului.
concomitent [i problema seriozit=]ii examenului medical A[a-zisa reac]ionare instinctiv= a conduc=torului
obligatoriu. auto apare de fapt ca o urmare a unui r=spuns rapid, aproape
Rolul oboselii nervoase este deosebit, oboseala reflex, dar care a trecut prin creier, unde a fost deliberat. De
putând fi incriminat= \n propor]ie de 10-20% printre cauzele aceea, sistemul nervos [i mai ales scoar]a cerebral= trebuie
accidentelor rutiere. Oboseala excesiv= poate duce la apari]ia s= se afle \n condi]ii optime de func]ionare. Pentru aceasta ea
somnului la volan, care se soldeaz= de obicei cu accidente de are nevoie de condi]ii normale de odihn=, somn [i alimenta]ie
mare dramatism. corect=. Dar mai presus de toate, conduc=torul auto trebuie
Exist= preocup=ri \n unele ]=ri ale lumii \n vederea s= evite orice toxic care poate influen]a scoar]a cerebral=. {i
cre=rii unor aparate care s= previn= apari]ia somnului la la noi \n ]ar= sunt folosite toxice de genul a[a-ziselor
volan, ca urmare a oboselii. stimulente, contra oboselii, sau de genul stupefiantelor, care
Oboseala poate fi condi]ionat= [i de al]i factori, cum ar reprezint= probleme deosebite.
fi: comoditatea oferit= de masin=, starea drumului, Folosirea b=uturilor alcoolice atât de [oferi, cât [i de
vizibilitatea, condi]iile atmosferice etc. Toate statisticile ne pietoni nu este str=in= de geneza unui num=r destul de mare
arat= c= una dintre cele mai redutabile cauze de accidente de accidente rutiere care au costat vie]i omene[ti. Nu este o
este neaten]ia. Aten]ia este componenta psihic= care d= problem= nou= faptul c= primul care sufer= sub ac]iunea
posibilitatea individului de a-[i concentra activitatea asupra alcoolului este creierul, alcoolul fiind un toxic cu mare
unor anumite obiective. O secund= de neaten]ie, de predilec]ie pentru sistemul nervos. Alcoolul, ajuns \n
distragere a aten]iei spre altceva decât drumul din fa]= poate organism, sub forma variatelor b=uturi alcoolice, produce o
reprezenta distan]e apreciabile parcurse cu ochii \nchi[i. serie de tulbur=ri psihice care poart= numele obi[nuit de stare
|n condi]iile ]=rii noastre, circula]ia rutier=, cunoscând de be]ie sau stare de ebrietate.
o intensificare [i o aglomerare mereu crescânde, se impune Intensitatea tulbur=rilor nervoase, ca [i influen]area
luarea unor m=suri de la care nu trebuie s= lipseasc= aportul negativ= a aptitudinilor de conducere sunt direct propor]ionale
psihologului [i neurologului, cel pu]in pentru cazurile a[a-zise cu concentrarea alcoolului \n sânge (gradul de alcoolemie).
ie[ite din comun. Conduc=torii auto recidivi[ti \n accidente De cele mai multe ori, [oferii afla]i sub influen]a alcoolului
rutiere trebuie supu[i unor test=ri psihice [i de \ndemânare comit \nc=lc=ri vizibile ale normelor de circula]ie, cum sunt:
care s= fac= s= ias= \n eviden]= dac= exist= compatibilitate cu excesele de vitez=, dep=[irile [i lu=rile de viraje periculoase,
de]inerea carnetului de conduc=tor auto. neasigurarea la intersec]ii.
Intensificarea continu= a circula]iei pe drumurile Traficul intens [i aglomera]ia deosebit=, care
publice, ca [i cre[terea impresionant= a vitezei [i puterii caracterizeaz= circula]ia rutier= \n zilele noastre, impun
ma[inilor provoac= o solicitare mintal= tot mai mare a luarea unor m=suri de reglementare judicioas= [i precis=,
conduc=torilor auto [i mai ales a conduc=torilor menite s= asigure securitatea cet=]enilor ce populeaz=
neprofesioni[ti. De aceea, exigen]a \n evaluarea testelor drumurile publice.
psihomedicale trebuie s= fie crescut=. Ideal, pentru orice conduc=tor auto, este s= aib=
Un alt factor, frecvent incriminat \n etiologia siguran]a c= ceilal]i conduc=tori auto [i pietoni cu care vine \n
accidentelor rutiere, se dovede[te a fi viteza excesiv=. contact sunt suficient de con[tien]i [i de con[tiincio[i \n
Analiza substratului psihologic al vitezei arat= c= la baza respectarea obliga]iilor [i prevederilor din legisla]ia \n vigoare
exceselor se situeaz= gustul riscului [i obsesia competitiv=. privind circula]ia pe drumurile publice.
Cel ce \[i asum= riscul pe [osele trebuie s= r=spund= [i
pentru cei din jur. Unii speciali[ti \n studierea cauzelor
accidentelor rutiere spun c= “viteza a devenit ast=zi al VIII-lea
p=cat fundamental al omenirii”. Not=:
Oricare conduc=tor auto trebuie s= aib= \n La realizarea acestui articol s-au folosit studiile
permanen]= prezent= \n minte no]iunea c= frânarea nu este efectuate de dr. M. {t. Constantinescu, precum [i studiile [i
sinonim= cu oprirea ma[inii. Vehiculul \[i continu= mersul [i cercet=rile realizate de Direc]ia Poli]iei Rutiere din cadrul
dup= frânare, distan]a parcurs= fiind propor]ional= cu viteza I.G.P.R.

9 CRIMIN ALIS TIC A


Comisar-[ef de poli]ie GABRIEL }|RU
Inspector principal de poli]ie VALENTIN EPURE

This article tries to resume and underline the most important steps which are identifying for good results in
crime scene investigation of cars accidents. All this steps , part of Romanian Police Procedures, describe the minimum
requires activities during the investigations, such as: the responsibilities of first policeman, protect and preserve life,
protect goods & evidence, identifying witness, understanding the conditions and dynamics of impact, examine the
victims, the cars, find traces and discover other specific evidence (collect/ package/transport). It is very well known that
for a successfully investigation it’s necessary to have a ’’freeze’’ area crime scene without external touch. The biggest
problem in traffic accidents starting with this, what should have been a close area is an open one and the restriction of
traffic must be as short as possible. This means that the investigation team has a limited time and open area for
searching evidence. The details actions for each steps are also mention in the paragraphs below in a chronologically
way and combine standing orders with working knowledge.
PRIMELE M+SURI: |n cazul producerii unor evenimente cu consecin]e
(First policeman – First Action) poten]ial periculoase (contaminare chimic=, biologic=,
radiologic=, pericol de pr=bu[ire, explozie etc.), se va
interveni doar dup= ce unit=]ile specializate vor \ndep=rta
pericolul. Personalul acestor unit=]i de interven]ie va fi
aten]ionat cu privire la necesitatea protej=rii probelor [i a
minimaliz=rii efectelor interven]iei;

 informarea cu privire la situa]ia existent= la fa]a


locului [i la echipamentul necesar pentru efectuarea \n condi]ii
optime a cercet=rii;
 deplasarea cu operativitate la locul accidentului;
 identificarea locului accidentului, a c=ilor de acces
c=tre acesta, a pozi]iei autovehiculului/autovehiculelor  acordarea ajutorului medical de c=tre personalul
implicat/e, a pozi]iei victimei; specializat. Dac= victima a fost transportat= la spital, se va
 luarea unor m=suri imediate de redirijare/oprire a marca cu cret=, pe carosabil, zona [i, dac= este posibil,
traficului \n zona producerii accidentului (dac= acestea nu au pozi]ia \n care a fost g=sit= aceasta;
fost luate deja) [i de marcare corespunz=toare, folosind  dac= exist= un pericol iminent care amenin]= via]a
conuri reflectorizante, band= de interzicere a accesului, victimei (de exemplu incendiu sau pericol de explozie) [i dac=
triunghiuri reflectorizante, ma[ini de poli]ie; lucr=torul de poli]ie este \n m=sur= s= intervin=, acesta va lua
 membrii echipei de cercetare evalueaz= condi]iile m=suri de salvare a victimei sau de reducere/\ndep=rtare a
concrete de la fa]a locului prin prisma num=rului de victime pericolului;
prezente [i de autoturisme implicate, a \nc=rc=turii acestora,  dac= se impune, luarea m=surilor de protejare a
a specificului locului faptei. |n func]ie de aceast= evaluare, bunurilor materiale prezente [i care au leg=tur= cu cauza.
membrii echipei solicit= prezen]a unit=]ilor specializate, de Aceste m=suri cad \n sarcina personalului responsabil cu
exemplu echipe medicale, personal al Inspectoratului pentru protejarea locului faptei, \n special a poli]i[tilor din structurile
Situa]ii de Urgen]= sau al]i speciali[ti \n func]ie de natura [i de de ordine public= [i jandarmi;
amploarea evenimentului.  stabilirea modific=rilor care au fost aduse locului
Furnizarea asisten]ei, siguran]a proprie [i evitarea faptei [i reconstituirea (pe cât posibil) a pozi]iei originare a
unor pericole sunt prioritare \n fa]a m=surilor de protec]ie a aspectelor modificate;
probelor.  stabilirea, dup= consultarea cu ceilal]i lucr=tori de

10 CRIMIN ALIS TIC A


poli]ie, a modalit=]ii probabile de producere a accidentului;  identificarea obiectelor [i a urmelor care intereseaz=
 luarea [i men]inerea pe \ntreaga durat= a cercet=rii cauza [i marcarea lor cu pl=cu]e indicatoare \n ordinea
a unor m=suri concrete de asigurare a protec]iei fizice a descoperirii, \ncepând de la locul impactului (inclusiv
membrilor echipei de cercetare prin marcarea cadavrul). Dac= se impune, se accentueaz= cu cret= pozi]ia
corespunz=toare, redirijarea/oprirea traficului (personalul cu acestora (fapt deosebit de util \n cazul urmelor de frânare).
atribu]ii pe linie de poli]ie rutier=), folosirea unui echipament |nainte de ridicarea [i transportarea victimei, se marcheaz= cu
corespunz=tor (reflectorizant), iluminare. cret= pe carosabil conturul acesteia.
Stabilirea pozi]iei [i a raportului dintre vehicule, corpul
victimei, obiectele principale [i carosabil, prin efectuarea de
Cercetarea propriu-zis=:
m=sur=tori. Exemplificativ, efectuarea m=sur=torilor trebuie
(Crime scene investigation)
s= includ=:
 l=]imea total= a p=r]ii carosabile;
 dac=, \n momentul ajungerii echipei de cercetare la
 l=]imea benzii de rulare pe care se deplasa
fa]a locului, se desf=[oar= activit=]i care produc modific=ri autovehiculul;
(echipe medicale [i de descarcerare, pompieri etc.), se vor  l=]imea acostamentului;
efectua fotografii (de orientare [i schi]=) imediat, chiar \n  l=]imea [i lungimea urmelor de frânare, ecartamentul
timpul desf=[ur=rii interven]iei. Acestea au ca scop fixarea (distan]a dintre zonele mediene ale urmelor de frânare de pe
locului faptei, a[a cum se prezint= acesta \n momentul aceea[i osie) [i ampatametul (distan]a dintre osia din fa]= [i
ajungerii echipei; cea din spate);
 lungimea/l=]imea urmelor de târâre a victimei ori a
altor obiecte;
 distan]a dintre autovehicul [i banda de rulare sau
acostament;
 distan]a dintre victim= [i punctul probabil de impact,
dintre victim= [i autovehicul, dintre victim= [i banda de rulare
sau acostament, dintre victim= [i unele obiecte principale (de
exemplu c=ru]=, biciclet= etc.);
 distan]a dintre autovehiculele implicate \n accident.
M=sur=torile vor fi utilizate la \ntocmirea schi]ei locului
faptei [i vor fi men]ionate \n procesul-verbal de cercetare la
fa]a locului:

 stabilirea, delimitarea [i protejarea perimetrului


locului faptei. Locul faptei cuprinde locul de unde \ncep
urmele de frânare, urmele de frânare, autovehiculul, victima,
precum [i tot perimetrul pe care se afl= obiecte, fragmente [i
urme provenind de la autovehicul [i/sau victim=;

 efectuarea fotografiilor de orientare utilizând pro-


cedeele fotografierii unitare, pe sectoare [i pe direc]ii \ncru-
ci[ate, pentru pozi]ionarea exact= a locului accidentului,
având \n vedere bornele kilometrice, indicatoarele [i
marcajele rutiere prezente \n zon= ori alte repere fixe;
 efectuarea fotografiilor schi]=, urmând s= fie
redat locul accidentului, f=r= \mprejurimi, locul impactului,
urmele rezultate \n urma accidentului \n ansamblul lor, pozi]ia
autovehiculelor implicate [i a victimei, a obiectelor principale
\n raport unele fa]= de altele. Ca reper metric se utilizeaz=
banda decimetric=;
Fotografierea (sau video-filmarea) de detaliu a
urmelor [i a mijloacelor materiale de prob= descoperite la
locul accidentului, respectiv:
 a urmelor de frânare, de derapare, de târâre, de
impact;
 a obiectelor/fragmentelor provenind de la
autovehiculele implicate ori de la victim= sau de la mijlocul de
transport pe care se deplasa aceasta (c=ru]=, biciclet= etc.);

11 CRIMIN ALIS TIC A


 a urmelor de natur= biologic= provenind de la Se colecteaz= urmele/probele materiale care sunt
victim= (eschile osoase, pete de sânge sau alte fluide etc.); prezente pe cadavru [i care pot c=dea \n timpul manipul=rii
 a petelor de produse petroliere sau materile/ sau transportului (urme materie, fragmente de vopsea, de
substan]e din \nc=rc=tura vehiculelor. sticl= etc.).
Dac= membrii echipei consider= c= prezint= P=r]ile acoperite de haine nu trebuie s= fie examinate
importan]= pentru cauz=, acestea se vor ridica, ambala, sigila la fa]a locului decât dac= se face \n prezen]a [i la cererea
(conform PL 5.8 – “Procedura de relevare, ridicare, ambalare, medicului legist. |n mod normal, corpul nu va fi dezbr=cat
conservare [i transportul urmelor [i mijloacelor materiale de pân= \n momentul autopsiei. Un poli]ist trebuie s= \nso]easc=
prob= [i ale celor de referin]= pentru exploatarea \n procesul corpul la spital, la morg= sau \n alt loc unde se face autopsia.
judiciar”) [i vor r=mâne \n custodia organului de cercetare Dac= victima este cu identitate necunoscut= sau dac=
accidentul este urmat de p=r=sirea locului faptei, hainele
penal=. |n cazul unui accident urmat de p=r=sirea locului
faptei sau cu victim= cu identitate necunoscut= se vor ridica
toate obiectele/fragmentele de obiecte, pentru a fi utilizate,
ulterior, \n identificarea autovehicului sau a victimei.

Examinarea \n detaliu a cadavrului victimei.


Fotografierea cadavrului

Toate fotografiile ini]iale trebuie s= fie f=cute \nainte de


mi[carea cadavrului. Toate fotografiile vor fi metrice,
utilizându-se fie banda decimetric= (pentru fotografiile de
orientare [i schi]=), fie un etalon gradat milimetric (pentru
fotografiile de detaliu). Se vor efectua fotografii: din lateral
(ambele p=r]i), ale bustului (se recomand= fotografierea pe
baz= mic=), de detaliu a fe]ei (indiferent dac= este toaletat
sau nu cadavrul [i indiferent dac= fa]a nu este complet
vizibil=), ale pozi]iei mâinilor/picioarelor, ale pozi]iei [i
st=rii obiectelor de \mbr=c=minte/ \nc=l]=minte, ale victimei se colecteaz=, se usuc= dac= sunt ude/umede, se
bijuteriilor/ceasurilor, ale aspectelor care au/pot avea ambaleaz= individual \n saci din hârtie, se
leg=tur= cu cauza sau care ofer= indicii (de ex. obiecte eticheteaz=/sigilieaz= [i r=mân \n custodia organului de
]inute \n mân=, urme de pneuri pe hainele/corpul cadavrului cercetare penal=.
etc.).
Dac= din anumite motive a fost modificat= pozi]ia Examinarea detaliat= a autovehiculului
cadavrului dup= momentul acidentului (de exemplu martorii l- (Cars examination)
au acoperit cu o p=tur= sau echipele medicale au \ncercat
resuscitarea), se fotografiaz= \n pozi]ia \n care acesta se afl=. Se fixeaz= fotografic ([i se video-filmeaz=) exteriorul [i
interiorul autovehiculului.
La exterior se fixeaz= metric, \n detaliu, toate
Descrierea [i examinarea cadavrului la fa]a locului.
deterior=rile prezente. Ini]ial se fixeaz= metric pozi]ia
acestora pe autovehicul, dup= care se execut= fotografii
Se recomand= ca aceast= etap= s= se fac= simultan metrice de detaliu.
cu fotografierea, pentru nu fi omis niciun aspect [i pentru a |n cazul accidentelor comise \n timpul nop]ii, \n condi]ii
exista concordan]= \ntre cele dou= etape. Descrierea se face de vizibilitate redus= (de exemplu fum) sau \n condi]ii
de c=tre medicul legist (dac= este prezent), de c=tre organul meteorologice nefavorabile (de exemplu cea]=, ninsoare sau
de cercetare penal= [i de c=tre criminali[ti.
Se descriu \n detaliu obiectele de \mbr=c=minte (tipul,
culoarea, modelul prezent pe acestea, materialul din care
sunt confec]ionate, etichetele prezente, inscrip]ii, deterior=ri),
se noteaz= pozi]ia exact= a hainelor, pozi]ia [i ordinea \n care
sunt dispuse pe cadavru, urmele de târâre, de produse
petroliere sau alte urme prezente pe \mbr=c=minte (vopsea,
sticl= sau fragmente provenind din sistemele de
iluminare/semnalizare, ornamente, bar= de protec]ie etc.).
Se examineaz= buzunarele hainelor, pentru c= uneori
este necesar s= se stabileasc= rapid dac= exist= acte de
identitate, portofel, ceas sau alte obiecte de valoare. Toate
obiectele descoperite vor fi ridicate, fixate fotografic, descrise,
ambalate individual [i vor r=mâne \n custodia organului de
cercetare penal=.
Se descriu \n detaliu pozi]ia capului, a trunchiului [i a
membrelor cadavrului.

12 CRIMIN ALIS TIC A


pentru a se evita pierderea acestora. Se ]ine o bucat= de
hârtie sub zona deteriorat= [i se love[te u[or deasupra
acesteia cu un cu]it sau cu un instrument similar. Astfel se va
dizloca vopsea care va c=dea pe hârtie [i se va ambala
corespunz=tor.
Când sunt colectate probe de referin]= de vopsea de
pe automobile, de pe o u[= ori de pe un geam, acestea
trebuie s= fie luate cât mai aproape de locul deterior=rii
pentru c= exist= posibilitatea ca o zon= mai \ndep=rtat= s= fie
vopsit= diferit. |n cazul ma[inilor revopsite, ideal este s= se
recolteze fragmente de vopsea din mai multe zone [i s= se
indice acest lucru.
|n interiorul autovehiculului, de interes sunt zonele
care pot furniza urme/indicii care atest= pozi]ia \n vehicul a
ploaie toren]ial=), \ntotdeauna se va fixa prin
ocupan]ilor: pozi]ia scaunelor [i a oglinzilor (din interior [i din
fotografiere/videofilmare [i se va descrie starea sistemelor de
iluminare/semnalizare. exterior), c=ptu[eala interioar= a portierelor din fa]=, volan,
La interior se fixeaz= starea instrumentelor de bord [i parbriz, geamuri laterale, zona de sub volan, partea
a \nregistr=rilor prezente (\n special acul vitezometrului), a inferioar= a bordului, consola central=, schimb=torul de
manetei schimb=torului de viteze, a airbag-ului etc.
viteze, frâna de mân=, airbag-uri, centuri de siguran]=, fe]ele
Pe exteriorul autovehicului pot fi g=site urme biologice
(sânge, fire de p=r, ]esut moale sau dur) sau fragmente de tetierelor.
Categorii de urme care pot fi identificate: biologice (fire
de p=r, fragmente de ]esut osos, piele, fluide), fire [i fibre
textile, urme form= prezente pe podul pedalier [i pe pedale,
urme papilare.
|n momentul accidentului, presiunea exercitat= de
centur= asupra corpului uman determin= apari]ia unor
echimoze (vân=t=i) a c=ror pozi]ie indic= modul de purtare a
centurii (de exemplu: pentru [ofer de la um=rul stâng, la [oldul
drept, pentru pasagerul din dreapta de la um=rul drept la
[oldul stâng).

]es=tur= provenind de la victim=, pelicule de vopsea,


fragmente de sticl= ori de plastic, produse petroliere
transferate \n urma impactului cu un alt autovehicul/obiect.
Probele biologice se caut=, descoper=,
colecteaz=/ridic=, manipuleaz=, ambaleaz= [i sigileaz= cu
respectarea procedurii \n vigoare.
Când se colecteaz= probe de vopsea, \n cazul unui
accident \n care sunt implicate dou= vehicule, trebuie colectat
un num=r de patru probe de vopsea care se ambaleaz=
separat. De la vehiculul A se colecteaz= o prob= din punctul
impactului, care con]ine vopsea transferat= de la vehiculul B.
De asemenea, se colecteaz= probe de vopsea dintr-o zon=
nedeteriorat= dar adiacent= zonei deteriorate. |n mod similar,
se vor colecta dou= probe de la vehiculul B, una din zona |n cazul airbag-urilor deschise, acestea se colecteaz=
deteriorat= [i a doua dintr-o zon= adiacent= nedeteriorat=, astfel: se \mp=turesc cu fa]a unde a avut loc impactul spre
pentru a fi folosit= ca model de compara]ie. interior (se folosesc m=nu[i de unic= folosin]=), se deta[eaz=
Fragmentele de vopsea din zona deteriorat= a folosind un instrument steril (recuperarea ADN – risc de
vehiculului se colecteaz= [i ambaleaz= \n cel mai scurt timp, contaminare), se ambaleaz= \n sac/plic din hârtie (dac= este

CRIMIN ALIS TIC A 13


necesar se usuc= \n prealabil), se eticheteaz= [i se sigileaz=. resturi ale sistemelor de iluminare/semnalizare, pelicule de
Când este necesar pentru l=murirea unor situa]ii de produse petroliere. Se caut= \n special fragmentele care
fapt sau pentru stabilirea \mprejur=rilor comiterii accidentului, prezint= marcaje (litere, cifre, puncte) ale produc=torului; se
se procedeaz= la colectarea becurilor cu filament, care sunt cerceteaz= locul impactului [i se extinde c=utarea pe o zon=
parte component= a sistemelor de iluminare/semnalizare. mai mare, ]inând cont [i de for]ele fizice implicate;
Acestea pot furniza indicii despre modul de producere  toate urmele [i mijloacele materiale de prob= se
a unui accident. Dac= filamentul incandenscent este distrus ambaleaz= individual \n recipiente/pungi curate sau sterile [i
\n timpul unui accident, se produc schimb=ri caracteristice, se eticheteaz= corespunz=tor, astfel \ncât acestea s= poat= fi
putându-se stabili dac= sistemele de iluminare/semnalizare individualizate [i s= se cunoasc= cu exactitate locul de
erau pornite sau nu. Diodele, l=mpile cu desc=rcare electric=, colectare;
l=mpile cu arc electric nu pot fi folosite pentru examin=ri  \nc=l]=mintea [i hainele ocupan]ilor se ambaleaz=
pentru c= nu au filament. individual [i se eticheteaz= clar cu numele purt=torilor. Dac=
Pentru colectarea acestora: sunt ude/umede se usuc= \nainte de a fi ambalate;
 se descriu pozi]ia [i func]ia becurilor individuale;  la \ncheierea activit=]ilor specifice cercet=rii la fa]a
 se noteaz= [i se fotografiaz= pozi]ia comutatorului locului, toate urmele [i mijloacele materiale de prob=, cu

(de exemplu pornit-oprit); excep]ia urmelor papilare sau a obiectelor care pot con]ine

 nu se efectueaz= nicio modificare [i nu se aprind urme papilare, r=mân \n custodia organului de cercetare
penal=;
l=mpile. Dac= se efectueaz= modific=ri (de exemplu aprin-
 dac= se impune, se interpreteaz= urmele, \n
dere din gre[eal=), acestea trebuie s= fie documentate;
 se demonteaz= [i se conserv= becurile, indiferent
vederea stabilirii situa]iei de fapt [i pentru luarea operativ= a
m=surilor de identificare a autorilor care au p=r=sit locul
dac= par intacte sau dac= sunt deteriorate; dac= este faptei;
necesar, se demonteaz= [i l=mpile de control de la bord. Se  \n cazul victimelor (persoane \n via]= sau cadavre)
recomand= s= se apeleze la speciali[ti auto pentru cu identitate necunoscut= se vor executa activit=]ile
demontarea sistemelor care intereseaz=; prev=zute conform formularisticii cerute de fi[ele tip;
 niciodat= nu se verific= starea sistemelor de  toate activit=]ile de fotografiere [i \ntocmirea plan[ei
iluminare/semnalizare pe vehicul; fotografice cu aspecte fixate la fa]a locului se vor efectua cu
 nu \ncerca]i s= stabili]i dac= sistemele de iluminare respectarea regulilor [i a men]iunilor “Procedurii efectu=rii
func]ioneaz= sau nu pân= când becurile l=mpilor nu au fost fotografiilor judiciare [i \ntocmirii plan[elor fotografice”;
\ndep=rtate;  \ntocmirea documentelor procedurale de fixare a
 ambala]i fiecare bec separat [i cu aten]ie pentru a rezultatelor cercet=rii locului faptei.
preveni ruperea/spargerea acestuia (de ex. \n tuburi de film),
nota]i pozi]ia corect= [i func]ia. Tuburile pentru filme ofer= o Aspecte privind protec]ia personalului
protec]ie excelent= \mpotriva deterior=rilor. Pentru a c=ptu[i (Personal Portection & Health)
interiorul ambalajului se recomand= utilizarea unor bure]i de
mici dimensiuni ori a unui material similar. Nu se folose[te Cercetarea la fa]a locului, \n cazul unui accident rutier,

vat= hidrofil= pentru ambalarea l=mpilor sparte sau a presupune desf=[urarea cu operativitate a unor activit=]i care
prezint= o serie de riscuri, respectiv:
filamentelor individuale;
 \n cazul accidentelor urmate de p=r=sirea locului
- risc de accidentare de c=tre al]i participan]i la trafic,
\n special pe timp de noapte sau \n condi]ii de vizibilitate
faptei, trebuie s= fie c=utate [i colectate fragmente de sticl=,
redus=. |n acest scop se utilizeaz= veste reflectorizante,
sisteme de iluminare/avertizare, se deviaz= sau se opre[te
traficul (lucr=torii din cadrul poli]iei rutiere) etc;
- risc de r=nire provenind de la p=r]i deformate ale
caroseriei, de la fragmentele prezente sau de la cioburi de
sticl=, risc de t=iere, când se lucreaz= cu bisturiul pentru
colectarea unor urme etc;
- risc de contaminare, provenind de la materialul
biologic prezent sau de la materialele/substan]ele din
\nc=rc=tura vehiculelor, impunându-se deci utilizarea unor
echipamente de protec]ie (salopete de unic= folosin]=, m=[ti
respiratorii, m=nu[i, bonet=).

14 CRIMIN ALIS TIC A


Chestor principal de poli]ie dr. MIHAI MARIUS-DAN
Directorul Direc]iei Generale Medicale a M.I.R.A.
The efficiency of the first aid is connected with the professionalism of the person who is performing this action.
First aid missions are imposed by the condition of the victim's health, by the aspect of the lesions and by their
importance for the vital functions. First aid missions must to be adapted to each particular case in order to be able to
control the major functional disorders, which could cause after a while the death of the victim.
In this article we present some general considerations about first aid.

E
unitate medical=, capabil= s=-i acorde o asisten]= calificat=.
ficien]a primului ajutor \n accidentele
Deci, \n ceea ce prive[te asisten]a de urgen]= \n
rutiere este strâns legat= de priceperea
unit=]ile medico-sanitare, Ministerul S=n=t=]ii a luat o serie de
celui care-l acord=. |nainte de a intra \n
am=nunt, amintesc o veche zical= \n limba latin=: m=suri menite s= asigure, \n condi]ii tot mai bune, salvarea
“primum non nocere” (mai \ntâi s= nu d=un=m). Sau, la accidenta]ilor, \n schimb, r=mân deficitare dou= aspecte,
modul perifrastic: dac= nu exist= pricepere, mai bine s= dup= experien]a acumulat= de noi:
nu ne amestec=m.  primul ajutor la locul accidentului;
M=surile de prim ajutor sunt impuse de aspectul  transportul accidentatului [i ajutorul acordat \n acest
leziunilor [i de r=sunetul lor asupra func]iilor vitale. Din
interval de timp.
acest punct de vedere [i aspectul accidentelor poate fi
Este de men]ionat faptul c= un transport f=cut la timp
variat. |n mod firesc, astfel de ajutorare trebuie adaptate
de la caz la caz, punându-se accentul pe combaterea [i rapid nu poate \nlocui lipsa primului ajutor. Problema
tulbur=rilor func]ionale majore, care pot antrena, \n scurt traumatiza]ilor, \n urma accidentelor de strad=, nu este numai
timp, moartea. o problem= pur tehnic=, este \n primul rând o problem= de
Dac= leziunile [i tulbur=rile aparatelor digestive organizare a asisten]ei. Aceasta decurge din necesitatea de
din organism pot \mbr=ca aspecte clinice variate, \n a se organiza primul ajutor competent, primele m=suri de
schimb, tulbur=rile func]ionale esen]iale se pot grupa [i
sus]inere a func]iilor vitale (respira]ia [i circula]ia) [i
sintetiza pe criterii practice. |n accidentele de circula]ie
transportul. Neglijarea acestor etape ale asisten]ei medicale
grave, de fapt cele mai importante pentru cei care acord=
primul ajutor, trei factori au o deosebit= valoare, care pot reduce mult din eficien]a unui spital de urgen]=, oricât de bine
pune \n pericol direct [i imediat via]a accidentatului. ar fi el dotat [i organizat.
Acestea sunt: tulbur=rile respiratorii, tulbur=rile Aducerea unui accidentat la spital, f=r= a i se asigura
circulatorii [i tulbur=rile nervoase. un prim ajutor [i un transport calificat care s=-i permit=
Printre m=surile esen]iale de prim ajutor trebuie s= r=mânerea \n via]=, este lipsit= de sens.
situ=m, la loc de frunte, acele m=suri care au drept scop
Concep]ia unor autori, dup= care, \n accidentele de
resuscitarea sau reanimarea celor dou= func]ii vitale,
strad=, transportul trebuie s= fie cât mai rapid, pân= la primul
respira]ia [i circula]ia.
|n]elegerea acestor m=suri de prim ajutor impune spital este d=un=toare. Din aceast= cauz= mai aist=m la
punerea la punct cu o serie de cuno[tin]e de fiziologie a deznod=mânturi tragice.
respira]iei [i circula]iei, precum [i cu modul \n care Iat= câteva aspecte care decurg din acest fel gre[it
tulbur=rile lor se resimt asupra func]iei sistemului nervos de interpretare:
central. Numai \n acest mod vom putea percepe metodele  accidenta]ii adu[i \n stare de colaps cauzat de
de resuscitare a respira]iei [i circula]iei, ca [i m=surile de
hemoragii, transporta]i cu mijloace improvizate, f=r= prim
prim ajutor specifice unor variet=]i de aspecte, pe care le
ajutor; \n aceste cazuri, instituirea unui garou sau a unui
poate \mbr=ca victima accidentului rutier.
pansament compresiv ar fi putut fi salutar=;
Aplicarea primelor m=suri, de care adesea depinde
salvarea accidentatului, este direct dependent= de trei factori:  accidenta]ii transporta]i \n pozi]ii incomode, cu
 posibilit=]ile celui care a provocat accidentul, ]inând autoturisme oprite la locul accidentului. Aceste transporturi
cont de cuno[tin]ele sale [i de mijloacele materiale pe care le sunt responsabile de apari]ia sau agravarea tubur=rilor de
are la \ndemân=; iriga]ie cerebral=. Transportul culcat, asigurat de salvare,
 con[tiin]a cet=]eneasc= a publicului aflat la locul previne acest neajuns;
accidentului;  Transportarea \n mare grab= a unor accidenta]i
 posibilit=]ile de transport al victimei pân= la prima polifractura]i nu poate s= suplineasc= lipsa de imobilizare

CRIMIN ALIS TIC A 15


provizorie \n cadrul primului ajutor. Ea este agravant=, considerent, vom insista asupra accidentelor grave, \n care
intensificând [ocul; salvarea victimelor depinde de modul \n care salvatorul [tie
 Lipsa oric=ror m=suri de reanimare, \n timpul s= se descurce promt [i cu calm, pe baza unor cuno[tin]e
transportului, se soldeaz=, adesea, cu apari]ia sau agravarea simple, dar bine asimilate.
insuficien]ei func]iilor vitale. Transportul cu salvarea ofer= Ne propunem s= facem o sintez= a aspectelor
instala]iile necesare instituirii m=surilor de combatere a polimorfe pe care ni le ofer= accidenta]ii de circula]ie, \n a[a
insuficine]ei respiratorii [i circulatorii; fel \ncât s= permit= celui ce acord= primul ajutor s= se
 Transportul unor accidenta]i cu traumatisme de descurce singur, \n diverse situa]ii.
coloan=, cu mijloace improvizate de transport, este grevat de Aspectul victimei este condi]ionat de intensitatea [i
apari]ia unor complica]ii nervoase grave, cum sunt paraliziile. volumul prejudiciilor cauzate de traumatism, \n baza
Numero[i speciali[ti, din \ntreaga lume, atrag aten]ia particularit=]ilor mecanismului de producere a traumatismului
asupra pericolului pe care-l reprezint=, pentru accidenta]ii [i a modului \n care acesta ac]ioneaz= asupra accidenta]ilor.
grav, transportul \n orice condi]ii [i cu orice fel de mijloc Traumatismul care ac]ioneaz= \n mod direct este
improvizat. responsabil de prejudicii, \n func]ie de localizarea ac]iunii
Ambulan]ele, pe lâng= amenajarea corespunz=toare sale, precum [i de felul leziunilor: r=ni, contuzii, luxa]ii,
pentru transportul culcat, sunt prev=zute cu dotarea minimal= hemoragii [i altele.
necesar= acord=rii unui prim ajutor [i \n timpul transportului, Via]a ne-a demonstrat c=, de cele mai multe ori, cel
\n special \n vederea reanim=rii func]iei respiratorii [i chemat s= acorde primul ajutor, \n cazul accidenta]ilor de
circulatorii. strad=, nu are o preg=tire medical=. Sarcina revine, de obicei,
De pe ambulan]ele special amenajate nu lipsesc: celui care a s=vâr[it accidentul precum [i celor aduna]i la
oxigenul, perfuzoarele de solu]ii electrolitice, analepticele locul \ntâmpl=rii. Este firesc ca ace[tia s= st=pâneasc= o
cardio-respiratorii [i vasculare, atelele [i garoul. {i mai serie de no]iuni, \n baza c=rora s= [tie s= se descurce. De
presus de toate, nu lipsesc cadrele calificate, capabile s= priceperea [i promptitudinea celui ce acord= primul ajutor
acorde asisten]a cerut= de starea accidentatului. depinde, \n majoritatea cazurilor, salvarea unor accidenta]i de
|n ultimii ani, prin m=surile \ntreprinse din punct circula]ie \n stare grav=.
devedere organizatoric, s-au \mbun=t=]it condi]iile care s= M=surile de reanimare [i manevrele necesare, \n
asigure apelul rapid al echipelor [i ambulan]elor preg=tite \n acest scop, nu sunt deloc complicate.
acest scop. Tulbur=rile grave care pot duce la moartea unui
Asigurarea unui prim ajutor corect [i a unei reanim=ri accidentat de circula]ie sunt de ordin func]ional. Alterarea
eficiente la locul accidentului [i \n timpul transportului poate func]ional= a respira]iei, circula]iei sângelui [i tonusului
s= permit= salvarea unui num=r important de victime, care \n nervos vegetativ reprezint= cauzele principale ce pot duce la
prezent se pierd. pierderea victimelor. Men]inerea acestor func]ii devine
Evacuarea accidenta]ilor din ma[ini trebuie s= se fac= singura lor [ans= de salvare, iar aceasta se bazeaz= pe
cu discern=mânt, \n func]ie de caracterul leziunilor [i rapiditatea [i corectitudinea primului ajutor.
tulbur=rilor func]ionale. Men]inerea respira]iei, prin mijloace de resuscitare,
Sarcina celor chema]i s= salveze un accidentat de oprirea pierderilor de sânge, imobilizarea fracturilor etc.
strad= \n stare grav= se poate sintetiza prin trei aspecte trebuie s= devin= gesturi intrate \n reflexele oric=rui cet=]ean
esen]iale: cult [i con[tient. Prima datorie a salvatorului este s= se
 combaterea unor factori de agravare a st=rii de [oc conving= dac= victima respir= [i dac= inima mai continu= s=
prin imobilizarea fracturilor, oprirea hemoragiilor, bat=.
administrarea calmantelor; Controlul respira]iei trebuie s= se fac= prin observarea
 lupta contra unei cauze imediate generatoare de mi[c=rilor respiratorii ale toracelui sau punerea \n eviden]= a
moarte, \n primele 30 de minute, prin men]inerea func]iei curentului de aer care circul= prin nas [i prin gur=. Se poate
respiratorii [i circulatorii prin manevre de resuscitare; folosi, \n acest scop, o coal= de hârtie sau o oglind=. Aerul
 prevenirea agrav=rii st=rii victimei \n timpul care iese din c=ile respiratorii mi[c= hârtia sau abure[te
degaj=rii, ridic=rii [i transportului. oglinda, \n cazul când respira]ia exist=.
Aceste m=suri, cu caracter general, trebuie s= fie Accidenta]ii \n stare grav=, sunt, de regul=, f=r=
completate cu necesitatea de a fi adaptate, de la caz la caz, cuno[tin]=. Faptul acesta oblig= pe salvator s= pun= \n
\n func]ie de aspectul victimei, intensitatea leziunilor, sexul, eviden]= existen]a sau lipsa b=t=ilor inimii. B=t=ile inimii se
vârsta [i starea fiziologic= a accidentatului. transmit \n mod normal la toate arterele, putând fi percepute
Accidentele de circula]ie nu se soldeaz=, din fericire, prrin luarea pulsului, care se ia la nivelul arterei radiale, la
\n toate cazurile, cu prejudicii grave. Adesea, traumatismele extremitatea inferioar= a antebra]ului, deasupra degetului
sunt de intensitate redus=, prejudiciile nepunând \n pericol mare. |n cazul unor b=t=i de intensitate redus=, a[a cum se
via]a accidentatului. |n aceste situa]ii, primul ajutor nu ridic= poate \ntâmpla la accidenta]ii de strad=, este mai u[or s= fie
probleme complicate pentru cel chemat s=-l acorde. Pe acest percepute la nivelul arterei carotide.

16 CRIMIN ALIS TIC A


Alte semne care pun \n eviden]= suferin]a func]iei consecin]= apari]ia le[inului [i pierderea cuno[tin]ei.
circulatorii, pe lâng= pierderea cuno[tin]ei, sunt: Victimele cu traumatisme toracice nu trebuie asista]i
 pulsul imperceptibil la nivelul antebra]ului sau prin manevre de respira]ie artificial= care necesit= ap=sarea
carotidei; pe torace. Acestea pot duce la ruperea pl=mânului, prin
 extremit=]ile reci [i livide, \n special mâinile [i fragmentele costale t=ioase.
picioarele; Ridicarea sau mi[carea brutal= a unui accidentat, care
 buzele, patul unghiilor [i limba cianotice, \nvine]ite; prezint= fracturi este plin= de riscuri. Fragmentele osoase
 r=nile care nu mai \nceteaz= s= sângereze; mobilizate sunt responsabile de r=nirea sau sec]ionarea
 b=t=ile inimii care nu se mai percep sau se percep nervilor [i vaselor din focarul de fractur=. Savatorul trebuie s=
slab. re]in= maxima primum non nocere deinde salutare (\n
Semnele principale de recunoa[tere a insuficien]ei primul rând s= nu fac= r=u [i apoi s= aju]i).
respiratorii sunt urm=toarele: Resuscitarea este ac]iunea prin care se urm=re[te a
 culoarea cenu[ie sau p=mântie a pielii, mai ales la face s= fie reluate func]iilor vitale, oprite accidental.
degete [i la fa]=; Suferin]ele esen]iale constatate la mul]i accidenta]i au ca
 \nvine]irea buzelor [i a unghiilor;
substrat lipsa acut= de oxigen (hipoxia). Deficitul de oxigen
 lipsa mi[c=rilor respiratorii sau existen]a unor
este secundar insuficien]ei respiratorii, insuficien]ei circulatorii
mi[c=ri slabe, neregulate, greu perceptibile.
[i anemiei. Insuficien]a respiratorie poate fi cauzat= de
Semnele caracteristice ale tulbur=rilor nervoase
obstruc]ia c=ilor respiratorii, mic[orarea câmpului respirator
sunt:
 starea de incon[tien]= a victimei care este \n
pulmonar [i reducerea amplitudinilor mi[c=rilor respiratorii.
Anemia sau lipsa de sânge este urmarea fireasc= a
nesim]ire;
 imposibilitatea de a r=spunde la \ntreb=ri;
hemoragiilor externe sau interne. Sc=derea cantit=]ii totale de

 lipsa de reac]ie la excita]ii (ciupirea pielii);


sânge antreneaz= o sc=dere consecutiv= a num=rului de

 lipsa reflexului cornean (la atingerea globului


globule ro[ii. Lipsa de oxigen provoac= tulbur=ri nervoase
impresionante. La acestea se adaug= tulbur=rile func]iilor
ocular);
 lipsa de contrac]ie a pupilei la lumin=.
celorlalte organe.
Traumatismele cauzate de accidentele de circula]ie
|n paralel cu aceste semne, care denot= alterarea
sunt capabile s= modifice circula]ia oxigenului, intervenind \n
func]iilor vitale, victima mai poate prezenta [i diverse alte
mod brutal la nivelul fiec=rei etape. Aceasta explic= de ce
aspecte, care ]in de anumite leziuni, cum sunt: pl=gile,
contuziile, deform=rile membrelor, vân=t=ile etc. lipsa de oxigen (anoxia) sau insuficien]a oxigenului (hipoxia)

Primul ajutor va \ncepe, \n aceste cazuri, cu instituirea sunt foarte frecvent prezentate la baza tulbur=rilor pe care le
m=surilor de resuscitare a inimii [i a respira]iei. Concomitent manifest= traumatiza]ii de circula]ie.
cu asigurarea respira]iei [i a circula]iei se poate trece [i la Respira]ia artificial= are drept scop s= ajute
aplicarea altor m=suri de prim ajutor, impuse de aspectul p=trunderea aerului \nc=rcat cu oxigen \n pl=mâni, atunci
traumatizatului. {i acestea se vor institui \ntr-o anumit= când respira]ia nu mai este eficient=.
ordine, \n care primeaz= tratamentul acelor leziuni ce pot |nainte de a institui respira]ia artificial=, grija
influen]a, \n mod direct, func]iile vitale. Dintre acestea elementar= a salvatorului trebuie s= fie verificarea
enumer=m pe urm=toarele: permeabilit=]ii c=ilor respiratorii. Acestea pot fi astupate prin
 instituirea garoului de hemostaz=; diver[i corpi str=ini sau c=derea limbii, la bolnavii care [i-au
 imobilizarea fracturilor; pierdut cuno[tin]a. Alte probleme foarte importante se refer=
 pansarea r=nilor; la degajarea victimelor blocate \n ma[in= [i traumatismul
 aplicarea pansamentului compresiv \n pl=gile accidenta]ilor de la locul comiterii evenimentului rutier,
penetrante ale toracelui. acestea le vom prezenta \n alt articol.
Victimele traumatizate la cap sau la coloana vertebral=
nu vor fi mobilizate pân= la sosirea cadrelor medicale,
existând pericolul de agravare prin r=nirea substan]ei
nervoase. Bibliografie:
1. Chestor principal medic doctor Mihai Marius Dan [i
Intensitatea pierderilor de sânge, la bolnavii
colaboratorii s=i, Manual de prim ajutor, edi]ia a II-a, Editura
hemoragici, se poate deduce dup= paloarea pielii [i a
Ministerului Administra]iei [i Internelor, Bucure[ti, 2004.
mucoaselor, cre[terea frecven]ei pulsului, sc=derea tensiunii
2. Kerbach Mihail – Medicina Judiciar=, Editura Medical=,
arteriale, la care concur= aprecierea estimativ= a cantit=]ii de Bucure[ti, 1958.
sânge aflat \n jurul victimei sau care \mbib= \mbr=c=mintea 3. Dr. M. St. Constantinescu – Accidentele de Circula]ie,
sa. Ridicarea accidentatului, aflat \n stare de anemie, prezint= Editura Medical=, Bucure[ti, 1969.
pericole, putând favoriza fuga sângelui deficitar de la nivelul 4. Dr. Gorgos Constantin, Ce [tim [i ce nu [tim despre
creierului. Lipsa de irigare a centrilor nervo[i are drept accidentele de circula]ie, Editura Medical=, Bucure[ti, 1976.

CRIMIN ALIS TIC A 17


Prof. univ. dr. VALENTIN IFTENIE
Col. (r) prof. VASILE L+P+DU{I

This article discusses the traffic accident and the mechanisms that induce trauma from a forensic medicine point
of view.

V
Deoarece, no]iunea de lovire din cadrul evenimentelor
eritabil flagel al lumii contemporane, ce \[i rutiere se preteaz= la confuzie cu lovirea consecutiv=,
revendic= dreptul justificat de a participa heteroagresiunile criminale, consider=m c= nu este gre[it
la sumbra competi]ie a mortalit=]ii, al=turi dac=, a[a cum propun unii autori, se folose[te termenul de
de patologia cardio-vascular= [i cea neoplazic=, cu izbire, ca mecanism de producere a leziunilor traumatice
preten]ii \ntemeiate de a ocupa primul loc, traumatismul induse cu ocazia evenimentului rutier.
de trafic rutier, cunoscut sub denumirea, de acum Dac= victima poart= haine groase, viteza
cutuminar=, de accident de circula]ie, continu= s= autovehiculului este mic=, iar suprafa]a de lovire (de impact)
suscite interesul, mai ales datorit= consecin]elor mare, leziunile traumatice pot lipsi; \n general, la aceea[i
morbide, de cele mai multe ori infirmizante, sau mortale vitez=, impactul cu suprafe]e mari genereaz= leziuni mai pu]in
pe care le provoac=. grave fa]= de lovirile cu suprafe]e mici, \n care se descriu
Geneza leziunilor traumatice constatate la leziuni traumatice severe. |n situa]ia \n care lovirea se
victimele evenimentelor rutiere, indiferent de calitatea realizeaz= sub centrul de greutate al corpului, de regul=, se
acestora (pieton, [ofer, ocupant etc) poate fi explicat= produce rotirea corpului post impact cu producerea [i a unor
prin trei categorii de mecanisme de producere [i anume: leziuni traumatice \n partea contralateral=, prin lovire de
simple, asociate [i complexe. caroserie sau de sol. Când lovirea se produce deasupra
Mecanismele simple ce traduc o singur= ac]iune centrului de greutate, cum este cazul autovehiculelor mari, se
asupra corpului uman, sunt mai rar \ntâlnite de sine realizeaz= o mi[care de transla]ie a corpului, urmat= de
st=t=toare, ponderea considerabil= având-o mecanismele c=dere sau proiectare;
asociate [i mai ales cele complexe. Dac= mecanismele
asociate determin= leziuni traumatice, ce pot fi interpretate
prin reunirea a dou= mecanisme simple, mecanismele
complexe, presupun combinarea a cel pu]in trei mecanisme
simple, care vor putea explica polimorfismul lezional
constatat.
|n categoria mecanismelor simple sunt incluse
urm=toarele mecanisme:
1. lovirea – de departe cel mai frecvent mecanism
\ntrucât, de cele mai multe ori, o parte a autovehiculului ia
contact cu corpul victimei, producând leziunile traumatice, \n
mod activ, la locul de impact. |n astfel de situa]ii, leziunile
traumatice sunt unipolare, fiind mai frecvent \ntâlnite pe
partea lateral= sau posterioar= a corpului, acolo unde a avut
loc impactul [i, de regul=, au gravitate redus=. De cele mai Fig. 1 - Lovire sub [i deasupra centrului de greutate (dup=
multe ori se constat= leziuni traumatice elementare Arnoud reprodus de Scripcaru - Terbancea
(echimoze, excoria]ii, pl=gi) [i leziuni osteo-articulare
(entorse, fracturi). 2. c=derea – mecanism \ntâlnit exclusiv \n cazul
Fracturile, atunci când se produc, afecteaz= cu ocupan]ilor fie când se accelereaz= fie când se opre[te
prec=dere membrele pelvine, \n cazul pietonilor, sau (decelereaz=) brusc, explic= leziunile traumatice consecutive
ansamblul cap-torace [i situa]ia ocupan]ilor afla]i \n interiorul impactului pasiv dintre corp [i planul dur pe care se
autovehiculului. realizeaz= c=derea. |n func]ie de particularit=]ile planului pe
Semnal=m situa]ia particular= reprezentat= de lovirea care are loc c=derea, respectiv orizontal sau \nclinat, neted
activ= a unei persoane, fie \n calitate de pieton, fie de ocupant
sau rugos, denivelat, de distan]= pân= la sol [i de vitez= de
\n alt autovehicul, cu un corp dur (de regul= piatr=) aruncat,
deplasare a autovehiculului, leziunile traumatice vor fi mai
proiectat din calea de rulare, de roata autovehicului, ce se
deplaseaz= cu mare vitez=. |n aceast= situa]ie, leziunile mult sau mai pu]in grave dar, de regul=, unipolare, iar cele
traumatice vor fi strict localizate \n aria de impact [i, de elementare cvasiconstante. |n astfel de situa]ii, inciden]a
regul=, vor afecta partea superioar= a corpului, având fracturilor este crescut=, \n timp ce interesarea organelor
gravitate diferit=, \n func]ie de for]a de impact. interne este sporadic=.

18 CRIMIN ALIS TIC A


4. comprimarea – mecanism ce presupune strivirea
corpului \ntre o parte a autovehicului [i o alt= suprafa]= dur=,
cum ar fi: un perete, un pom, solul (calea de rulare) etc. sau
alt autovehicul. |n mod frecvent, când comprimarea se
realizeaz= \ntre autovehicul [i sol se supraadaug= [i
mecanismul de târâre. |n func]ie de intensitatea comprim=rii,
pe corpul victimei va r=mâne, pe lâng= urme de ulei sau de
vopsea de la autovehicul, o serie de leziuni traumatice a c=ror
particularitate o constituie bipolaritatea determinat= de cele
dou= planuri dure diametral opuse \ntre care corpul este
comprimat. |n comprimare leziunile elementare sunt reduse,
cu localizare precis= [i reprezentate, \n special, prin
echimoze [i excoria]ii, generate de profilele metalice ale
autovehiculului sau planul activ de comprimare [i/sau de
Fig. 2 - Mecanismul de lovire \n cazul [oferului neregularit=]ile planului pasiv de contact.
Fa]= de acestea, leziunile traumatice interne sunt
Situa]ia ipotetic= a c=derii unui pieton, fie ca urmare a grave, frecvent \ntâlnite fiind: fracturile costale bilaterale,
suflului generat de trecerea cu mare vitez= a unui autovehicul fracturile duble de bazin; la o comprimare sever= vor apare [i
ori pentru c= s-a speriat [i \n dorin]a de a se feri de efrac]iile viscerare cu hemoragie intern= consecutiv=.
autovehicul s-a \mpiedicat [i a c=zut, de[i posibil=, este mult Preciz=m c=, \n comprimare, trebuie s= existe un
mai rar \ntâlnit= \n activitatea practic= [i necesit= o corelare corespondent lezional \ntre leziunile traumatice externe [i
eficient= \ntre factorii implica]i \n solu]ionarea juridic= a cele interne. Ori de câte ori acest element lipse[te,
spe]ei, f=r= a se omite opinia medico-legal=, tocmai datorit= mecanismul comprim=rii este incert;
particularit=]ilor semnalate; 5. târârea – rar \ntâlnit= \n mod singular (de regul=,
3. proiectarea - mecanism frecvent \ntâlnit atât \n este inclus= \n mecanismele asociate sau complexe). Acest
cazul pietonilor cât [i al ocupan]ilor/pasagerilor. Dac= \n mecanism const= \n ag=]area victimei de autovehicul [i
situa]ia pietonilor proiectarea este precedat= de lovire, \n tragerea acesteia pe o suprafa]= dur=.
cazul ocupan]ilor/pasagerilor proiectarea se realizeaz= f=r= Fie c= ini]ial a ocupat un loc \n autovehicul sau c= era
lovire ini]ial=. Ocupan]ii pot fi proiecta]i \n interiorul pieton, victima va prezenta, cu prec=dere, leziuni traumatice
autovehiculului, cum se \ntâmpl= frecvent la deceler=rile externe, care vor fi mai bine sau mai pu]in reliefate, \n func]ie
bru[te, izbindu-se de p=r]ile interioare ale autovehiculului sau de distan]= [i de asperit=]ile planului pe care s-a realizat
de ceilal]i ocupan]i (\ntr-un autoturism pasagerul din spate târârea, de \mbr=c=mintea victimei [i de viteza de deplasare
este proiectat \n capul celui din fa]=, cu producerea de leziuni a autovehiculului, care, de obicei, sunt unipolare [i
traumatice cranio-cerebrale ambilor) sau \n exteriorul reprezentate prin:
acestuia, cum ar fi, spre exemplu, la o curb= luat= cu vitez=, - excoria]ii paralele, sub forma unor dungi, generate
cu proiectarea \n decor a pasagerilor afla]i pe platforma unui de frecarea pielii de planul pe care se realizeaz= târârea;
camion. Prin proiectare se produc leziuni traumatice atât acestea sunt mai evidente (mai bine conturate) pe partea
externe cât [i interne. Dac= leziunile traumatice externe sau opus= zonei cu care corpul a r=mas ag=]at de autovehicul [i
elementare, de[i \ntinse \n suprafa]=, multiple, diverse [i au o direc]ie invers= direc]iei de deplasare a acestuia;
multipolare sunt de gravitate redus= cele interne sunt grave, - pl=gi superficiale, de dimensiuni reduse, ce apar
reprezentate prin fracturi, efrac]ii viscerale [i hemoragie, fiind, sub forma unor stria]ii neregulate, perpendiculare pe direc]ia
\n majoritatea cazurilor, mortale. de târâre; sunt explicate prin \ntinderea [i pleznirea ulterioar=
|n cazul pietonilor, leziunile ini]iale, respectiv cele a pielii.
produse prin lovire, vor afecta cu prec=dere partea inferioar= |n cazul \n care viteza de deplasare a autovehiculului
a corpului, producând leziunea princeps, ce trebuie c=utat= este mare, direc]ia de deplasare nu este liniar=, iar planul de
cu aten]ie [i individualizat= de[i va fi inclus= \ntr-un târâre este neregulat, pe lâng= leziunile excoriate, care sunt
polimorfism lezional indus prin mecanismul proiect=rii. Numai ample realizând jupuituri \ntinse \n suprafa]a ce imit= aspectul
prin decelarea acestei leziuni traumatice, de prim contact, va lezinilor traumatice consecutive arsurilor, de care pot fi
putea fi diferen]iat, traumatismul consecutiv evenimentului diferen]iate prin aspectul firului de p=r modificat specific \n
rutier de cel produs prin precipitare, \mprejur=ri distincte cu arsuri, apar [i leziuni interne care, atunci când intereseaz=
repercusiuni juridice diferite; capul, pot determina decesul;
6. c=lcarea – este un mecanism care semnific=
trecerea peste victim= a sistemului de rulare a autovehiculului,
respectiv de roat=, [enil= sau talp= de alunecare, fiind deci
diferit de mecanismul comprim=rii ce presupune, a[a cum am
ar=tat, strivirea corpului \ntre o parte a autovehicului (alta decât
sistemului de rulare) [i un alt plan dur.
De cele mai multe ori, leziunile traumatice produse
prin c=lcare sunt rapid mortale prin hemoragie, consecutiv=
sec]iunii unor vase de sânge importante, sau prin zdrobirea
Fig. 3 - Mecanismul proiect=rii de pe platforma unor organe vitale. De regul=, pielea \[i p=streaz=
autovehiculului (dup= S. Ungurean).
integritatea, chiar [i \n cazul \n care c=lcarea s-a realizat cu o

CRIMIN ALIS TIC A 19


roat= metalic= f=r= cauciuc, datorit= elasticit=]ii tegumentului realizeaz= deplasarea pe sol), [enila prezint= ni[te
– la cadavru, zona respectiv= se pergamenteaz=. proeminen]e sau pinteni, ale c=ror m=rime, form= [i distan]=
Examinarea criminalistic= [i medico-legal= poate (\ntre pinteni) sunt caracteristice fiec=rui tip de [enil=.
eviden]ia o serie de particularit=]i, specifice fiec=rui sistem de Leziunile traumatice sunt reprezentate prin:
rulare: - echimoze (rar), excoria]ii sau pl=gi, ce se prezint=
6.1. c=lcarea cu roata de cauciuc (cu anvelop=) ca ni[te dungi discontinui, perpendiculare pe direc]ia de
poate genera, ca elemente caracteristice: c=lcare (de \naintare a autovehicului) [i paralele \ntre ele,
- “echimoze \n zig-zag”, sub forma unor dungi situate fiind determinate de pinteni; pl=gile, cu margini mai mult sau
\n sensul de \naintare a ro]ii, ce reproduc [an]urile de pe mai pu]in regulate, \n func]ie de gradul de ascu]ire a
suprafa]a anvelopei; aceste leziuni traumatice, ce apar atunci pintenilor, prezint= urme de p=mânt, de iarb= etc., ce au fost
când for]a de comprimare nu este atât de mare \ncât s= antrenate \n deplasarea vehiculului;
determine zdrobirea/strivirea corpului, sunt explicate prin - striviri neuniforme de ]esuturi, \ntret=iate de
\mpingerea ]esutului moale [i ruperea consecutiv= a unor rupturi mai adânci produse de pinteni, cu urme de p=mânt,
vase de sânge \n [an]urile ce alc=tuiesc desenul/relieful iarb= sau de unsoare provenite de la [enil=;
anvelopei; - fracturi “\n trepte” sau “terasate” ale oaselor lungi,
- imprimarea, prin acela[i mecanism descris anterior, atunci când [enila (prin pinteni) se deplaseaz= de-a lungul (\n
a profilului anvelopei, atunci când roata calc= tangen]ial; \n axul) respectivului segment de membru.
astfel de situa]ii, de regul=, se pot observa excoria]ii sau zone 6.4. c=lcarea cu talpa de alunecare (din lemn sau din
excoriate; metal) a saniei; de cele mai multe ori, leziunile traumatice
- rupturi ale tegumentului [i, consecutiv, pl=gi “\n produse nu sunt mortale, dat= fiind greutatea relativ redus= a
buzunar”, “\n lambou” sau chiar scalpate, atunci când roata acestui mijloc de transport. Caracteristic se descrie banda de
alunec= ini]ial, pân= s= aib= loc c=lcarea propriu-zis=; excoria]ie, cu l=]imea egal= cu cea a t=lpii de alunecare,
- zone excoriate late, care la cadavru apar dispus= \n sensul de deplasare a saniei [i determinat= de
pergamentate, explicate prin frecarea ro]ii de piele, \nainte de frecarea acesteia pe tegument; mai rar banda excoriat= poate
a trece peste corp; fi \nlocuit= de banda echimotic=. Dac= talpa prezint=
6.2. c=lcarea cu roat= metalic= (tren, metrou, tramvai neregularit=]i pe suprafa]a de alunecare, pe banda de
etc.). excoria]ie sau echimotic= se pot observa pl=gi superficiale
Particularit=]ile leziunilor traumatice determinate de longitudinale (\n sensul de alunecare).
Mai frecvent decât la celelalte mecanisme simple
c=lcarea cu roat= metalic= (neprev=zut= cu cauciuc) sunt
men]ionate, \n cazul mecanismului c=lc=rii, se pune problema
date de faptul c= se realizeaz= o comprimare \ntre dou=
diferen]ierii leziunilor traumatice produse victimei \n timpul
planuri dure, [i anume \ntre roat= - cu band= de rulare [i
vie]ii de cele produse post-mortem. Caracterul vital al
rebord - [i [ina metalic=. Cele mai sugestive leziuni
leziunilor traumatice devine elementul cardinal \n
traumatice ce pot fi puse \n eviden]= sunt:
diferen]ierea, spre exemplu, dintre un omor cu plasarea
- zona (banda) de excoria]ie, generat= fie de banda
ulterioar= a cadavrului pe un drum public sau pe o cale ferat=
de rulare (mai mare, de aproximativ 12-15 cm), fie de rebord
[i un deces survenit ca urmare a evenimentului rutier, ori \n
(mai mic=, de aproximativ 2-3 cm), se realizeaz= printr-o
situa]ia \n care un pieton, dup= ce a fost lovit de un
ac]iune de strivire-frecare/alunecare; când are loc [i
autovehicul [i a c=zut pe [osea, unde a fost abandonat (de
sec]iunea segmentului de corp respectiv, zona de excoria]ie
[oferul care a fugit de la locul faptei) \n stare de incon[tien]=
este dispus= de-a lungul marginii de sec]iune [i are o l=]ime
este c=lcat, de aceast= dat= mortal, de un alt autovehicul. |n
de câ]iva centimetri;
majoritatea cazurilor, printr-o examinare medico-legal=
- zona (banda) de [tergere, dispus= de o parte [i de
necroptic= am=nun]it=, se va putea eviden]ia reac]ia vital=
alta a zonei de excoria]ie, se produce prin frecarea dintre
(atât cantitativ cât [i calitativ) astfel \ncât s= se poat= face
suprafe]ele laterale ale ro]ii (intern= [i extern=) [i piele;
aprecieri pertinente asupra succesiuni producerii leziunilor
aceast= zon=, cu margini neregulate, apare murdar= de ulei
traumatice [i a \mprejur=rilor \n care a survenit decesul;
[i, din loc \n loc, prezint= excoria]ii sau pl=gi superficiale \n 7. hiperextensia-hiperflexia coloanei vertebrale –
form= de arc de cerc, imprimate de reliefurile de pe fe]ele mecanism lezional frecvent implicat \n producerea leziunilor
laterale ale ro]ii ([uruburi etc.); traumatice vertebro-medulare (whiplash – \n lovitur= de bici)
- “pi[c=tura primar=” – excoria]ie \n forma literei “T” cu prec=dere la ocupan]i, prin oprirea brusc= (decelera]ie)
sau a semnului “!”, ce poate fi uneori eviden]iat= la \nceputul sau prin pornirea brusc= ori lovirea puternic= (accelera]ie) a
zonei de excoria]ie; este explicat= prin ac]iunea ini]ial= de autovehiculului. |n astfel de situa]ii se produce telescoparea
comprimare exercitat= de banda de rulare [i rebordul ro]ii; \n coloanei vertebrale cu r=sunet lezional major la nivelul
unele cazuri, \n locul “pi[c=turii primare” pot fi observate dou= m=duvei spinale – cele mai expuse regiuni fiind C6, T12 [i L4.
excoria]ii paralele, separate printr-o zon= de piele intact= [i
generate de cap=tul [inei;
- defectul cuneiform – lips= de substan]= cu baza
spre roat= [i vârful orientat c=tre [in=, ce apare \n cadrul
zonei de excoriatie; când corpul sau membrul respectiv este
incomplet sec]ionat, vor persista pun]i tisulare formate din
piele [i ]esuturi moi comprimate;
- lambouri triunghiulare de piele, determinate de
banda de rulare sau de rebordul ro]ii, cu vârful \n direc]ia de
rulare, localizate la marginea de sec]iune, numai pe suprafa]a
corpului expus= ro]ii.
6.3. c=lcarea cu [enila
{enila are forma unui lan] \nchis \n care zalele sunt Fig. 4 - Mecanismul de hiperflexie -hiperextensie al coloanei
reprezentate de pl=cile metalice de [enil= unite \ntre ele prin vertebrale
tije metalice; pe suprafa]a exterioar= (suprafa]a cu care se

20 CRIMIN ALIS TIC A


Mecanisme asociate Am particularizat mecanismele prin care pot fi produse
A[a cum reiese [i din denumire, \n acest caz, \n leziunile traumatice \n \mprejur=rile unui eveniment de trafic
geneza leziunilor traumatice se reg=sesc grupate dou= rutier deoarece, \n unele situa]ii, leziunile traumatice
mecanisme simple. De cele mai multe ori, examinarea constatate prin examinarea medico-legal=, de[i se afirm= c=
medico-legal= poate individualiza fiecare mecanism \n parte. sunt consecutive traumatismului rutier, sugereaz= alte
Cele mai frecvente mecanisme asociate sunt: \mprejur=ri de producere. Pentru a evita interpret=rile eronate
• lovire-c=dere; se impune o colaborare real= \ntre anchetator-criminalist [i
• lovire-comprimare; medic legist, astfel \ncât, prin corelarea elementelor obiective
• lovire-proiectare; ob]inute de fiecare verig= a lan]ului probator, s= se poat=
• proiectare-c=lcare; sus]ine, \n mod irecuzabil, \mprejurarea morbid= sau
• proiectare-comprimare; tanatogeneratoare.
• proiectare-târâre; Din p=cate, \n prezent, colaborarea exist= numai
• c=lcare-comprimare; teoretic [i, poate, \n viziunea unor ideali[ti, \ndr=gosti]i de
• c=lcare-târâre etc. meseria c=reia i s-au dedicat, deoarece \n activitatea practic=
curent=, contrar afirma]iilor, fiecare lucreaz= independent.
Sus]inem cu fermitate conlucrarea eficient= \ntre to]i
factorii implica]i \n deslu[irea, nu \ntotdeauna u[oar=, a
circumstan]elor \n care au fost produse leziunile traumatice,
pentru a nu fi pu[i \n situa]ia, deloc de dorit, a profanului ale
c=rui afirma]ii se bazeaz= pe intui]ie [i nu pe [tiin]=.
Din aceea[i perspectiv= propunem \nlocuirea
sintagmei ,,accident de circula]ie” cu no]iunea eveniment (de
trafic) rutier deoarece:
- termenul de accident \n accep]iune juridic= semnific=
o anumit= pozi]ie psihic= a f=ptuitorului fa]= de fapt= [i de
consecin]ele acesteia ce exclude inten]ia;
- nu \ntotdeauna leziunile traumatice produse de/sau
\ntr-un autovehicul sunt determinate \n mod accidental,
cazurile \n care o crim= a fost disimulat= \ntr-un accident
rutier fiind o realitate de net=g=duit;
Fig. 5 - Mecanismul asociat de lovire-proiectare \n cazul - \n medicin= prin accident de circula]ie se poate
ocupan]ilor (dup= Gisane reprodus \n]elege o patologie cardio-vascular= acut= (ischemic= sau
de Scripcaru-Terbancea). hemoragic=) cum ar fi, spre exemplu, ,,un accident de
circula]ie (vascular=) cerebral=”;
Mecanisme complexe - termenul de eveniment red= mai corect, \n opinia
Mecanismele complexe reunesc 3 sau mai multe noastr=, lipsa de inten]ie \n ceea ce prive[te producerea
mecanisme simple. Leziunile traumatice produse prin consecin]elor, atât cele post-traumatice cât [i mai ales, cele
mecanisme complexe se caracterizeaz= prin: juridice, ce decurg din puterea legii, nefiind dorite de autor.
- gravitate mare, \n majoritatea cazurilor victimele
decedând;
- prezen]a obligatorie a leziunilor osteo-articulare; Bibliografie:
- multipolaritate; de altfel, distribu]ia pe mai multe 1. Le Clerc M. – Manuel de police technique, Editura
planuri a leziunilor traumatice face ca individualizarea fiec=rui Police Revue, Paris, 1974.
mecanism (simplu) \n parte s= fie imposibil=. 2. Coman Lupu, Gheorghe Dini]= – Cercetarea la fa]a
Dintre mecanismele complexe, cele mai frecvent
locului a accidentelor de circula]ie, I.G.M., Bucure[ti, 1970.
\ntâlnite sunt:
3. Goagos Constantin – Ce [tim [i ce nu [tim despre
• lovire-proiectare-c=lcare;
• lovire-proiectare-comprimare [i/sau c=lcare; accidentele de circula]ie, Editura Medical=, Bucure[ti 1977.
• proiectare-comprimare/c=lcare-târâre; 4. V. Iftenie – Medicina legal=, Editura {tiin]elor
• proiectare-basculare-c=dere/comprimare etc. Medicale, Bucure[ti, 2006.
5. Kenubach Mihail – Medicina Judiciar=, Editura
Medical=, Bucure[ti, 1958.
6. Scripcaru Gheorghe, Terbancea M – Patologie
medico-legal=, Editura Didactic= [i Pedagogic=, Bucure[ti,
1983.
7. E. Stancu – Criminalistic=, Editura Actami,
Bucure[ti.
8. S. Ungurean – Medicin= legal= – Editura {tiin]a,
Chi[in=u, 1993.
9. Tratat practic de criminalistic=, vol. 1, Bucure[ti,
Fig. 6 - Mecanismul complex de lovire-vasculare-c=dere \n I.G.M., 1997.
cazul pietonilor (dup= Scripcaru-Terbancea) 10. Revista Român= de Criminalistic=, A.C.R.,
Bucure[ti, 1999-2007.

CRIMIN ALIS TIC A 21


Ing. dr. COSTEL BALACI
expert tehnic autovehicule [i circula]ie rutier=,
expert criminalist autorizat accidente de trafic rutier

The author presents some considerations concerning internal injuries supported by the passengers of a vehicle
during a crash due to deceleration, and injuries of a pedestrian articulations due to a tangential impact.

S
De aceea, nu constituie o imixiune \ntr-un alt domeniu
impozionul care urmeaz=, având ca tem= dac= expertul auto, analizând \ntregul material probator,
“INVESTIGAREA CRIMINALISTIC+ A inclusiv raportul medico-legal, concluzioneaz= [i asupra
ACCIDENTELOR RUTIERE”, va avea loc mecanismului producerii leziunilor, a patogeniei acestora,
\ntr-un moment de referin]=, când se \mplinesc exact 111 cum le denumesc domniile lor.
ani de la primul accident mortal de automobil din lume, Astfel, m=rimea vitezei unui autovehicul, \n momentul
impactului, se poate estima [i dac= se au \n vedere efectele
accident produs, \n anul 1896, \n Anglia.
decelera]iei ap=rute \n momentul coliziunii asupra
Nu [tiu data exact= la care organele de cercetare persoanelor din habitaclu.
penal= din ]ara noastr= au recurs pentru prima dat= la Rezisten]a corpului omenesc la [ocuri [i deceler=ri
cuno[tin]ele de specialitate ale unui expert auto, pentru a sau acceler=ri bru[te a fost studiat= \n leg=tur= cu
l=muri cauzele care au dus, sau - ca s= utiliz=m un termen catapultarea pilo]ilor, coborârea cu para[uta, c=derea lifturilor
consacrat din domeniu - care au condus la producerea etc., iar rezultatele au fost publicate \n literatura de
unui accident de circula]ie. specialitate. (v. “{ocuri [i vibra]ii” de Cyril Harris [i Charles
Cunosc \ns= c=, \n urm= cu mul]i ani, când am Crede, ap=rut= \n SUA, publicat= \n limba român= de Edit.
\nceput s= prestez aceast= util= activitate, tân=r fiind, \n Tehnic=, Bucure[ti, 1969, vol. III, pag. 318)
Bucure[ti, existau deja exper]i auto cunoscu]i, cu Ca urmare, rezisten]a diferitelor p=r]i ale corpului
experien]=, ca d-l prof. dr. ing. Chiriac Vasiliu, d-l ing. omenesc (sistem osos, ]esuturi moi, organe interne etc.) la
Gherbanovski, d-l ing. Steriopol [i al]ii, de care e bine, \n aceste solicit=ri dinamice, nu de lovire mecanic=, este
asemenea \mprejur=ri, s= ne reamintim. cunoscut=.
Cunoscând de mul]i ani aceast= activitate, pot Pe de alt= parte, din fizica general= se cunoa[te c=
afirma [i demonstra c= nivelul calitativ al expertizelor energia cinetic= a unui corp \n mi[care este direct
auto tehnice [i criminalistice a crescut an de an, propor]ional= cu semiprodusul dintre masa [i patratul vitezei
r=mânând desigur destul loc pentru mai bine. sale, rela]ia de calcul având forma general=:
Dup= cum este [tiut, num=rul exper]ilor tehnici [i
criminali[ti atesta]i \n domeniul accidentelor de trafic
rutier a crescut mult \n ultimii ani.
De asemenea, \n ultimii ani, s-a \mbog=]it \n mod
semnificativ [i baza documentar= pus= la dispozi]ia Din
exper]ilor auto. aceast= rela]ie rezult= c= valoarea energiei cinetice care,
A[ vrea s= amintesc, \n acest sens, volumul de \ntr-o coliziune, se transform= \n lucru mecanic depinde
referin]= “Expertiza tehnic= a accidentelor rutiere” [i cele
mai ales de viteza de impact (care intr= \n rela]ie la patrat)
dou= volume privind “Siguran]a circula]iei rutiere” scrise
[i mai pu]in de masa corpului (care se afl= \n raport direct
de colective de autori conduse de d-l prof. univ. dr. ing.
Radu Gaginschi, precum [i volumul “Expertiza tehnic= de m=rime cu energia cinetic=).
auto judiciar= [i criminalistic=”, scris de d-l ing. Mircea Astfel, triplându-se masa corpului intrat \n impact, se
Fierbin]eanu. Fiecare lucrare con]inând peste 600-700 de tripleaz= [i energia cinetic=, dar triplându-se viteza de impact,
pagini. valoarea energiei cinetice cre[te de 9 ori. Acestea sunt legi
|n continuare, a[ dori s= prezint unele considera]ii de fizice, obiective, care ac]ioneaz= [i \n cazul coliziunilor de
natur= tehnic= privind mecanismul lezional, \n cazul unor
autovehicule [i care impun pruden]= \n afirmarea unor
accidente de trafic rutier.
Este evident c=, pe baza datelor de care dispune viteze de impact, f=r= o prealabil= analiz= calitativ= a
medicul legist, \n momentul efectu=rii autopsiei, acesta nu leziunilor suferite de ocupan]ii autovehiculului.
poate \ntotdeauna s= stabileasc= cu exactitate mecanismul |n coliziuni, “greutatea” corpului omenesc [i a
de producere a leziunilor, \n cazul victimelor accidentelor de organelor sale interne variaz= \n func]ie de viteza de impact
circula]ie. Medicul legist nu cunoa[te tipul autovehiculului, [i de decelera]ie. Din aceast= cauz=, pentru ocupan]ii unui
dac= victima a fost \n autovehicul [i pe ce loc, sau era \n afara autovehicul intrat \ntr-o coliziune, pe lâng= componenta
acestuia, ca pieton. Nu cunoa[te cu care parte a mecanic= a lovirii (de volan, de bord, de parbriz etc.) se va
autovehiculului a fost lovit= victima, viteza autovehiculului, ad=uga, \n mod obligatoriu, [i o component= cinetic= datorit=
dac= a fost purtat= pe capot=, natura planului pe care a fost c=reia greutatea organelor interne cre[te direct propor]ional
proiectat= etc. cu patratul vitezei de impact, putând apare fisuri, rupturi,

22 CRIMIN ALIS TIC A


expulz=ri ale acestor organe interne din cavit=]ile \n care sunt
ad=postite.
Acestea sunt leziuni de natur= cinetic=, produse f=r=
o lovire direct= de un corp dur din interiorul sau exteriorul iar decelera]ia aplicat= asupra persoanelor din autoturism ar
autovehiculului (care produc leziuni de natur= mecanic=). fi fost \n acest caz:
Efectele cinetice ale legilor decelera]iei ap=rute \n respectiv o decelera]ie suportabil=, sub limita minim= de
momentul unei coliziuni sunt comparabile cu efectele unei supravie]uire.
c=deri de la \n=l]ime. De men]ionat c= aceast= metod= nu permite stabilirea
Astfel, la o ciocnire a unui autovehicul la viteza de 25 cu exactitate a m=rimii vitezei de impact, ci numai o apreciere
km/h, efectele decelera]iei bru[te sunt similare cu cele ale cu privire la ordinul s=u de m=rime, pe o cale mai pu]in
unei c=deri libere de la \n=l]imea de 2,4 metri, iar la viteza de clasic=. Din aceast= cauz=, numai valorile decelera]iilor care
impact de 50 km/h efectele sunt sinonime cu cele ale unei nu sunt apropiate de limita de suportabilitate a corpului
c=deri libere de la \n=l]imea de 10 m. La o vitez= de impact omenesc pot avea valoare probatorie.
de 80 km/h greutatea corpului [i a organelor interne ale Stabilirea mecanismului lezional constituie uneori un
subiect de analiz= nu numai \n cazul expertizelor medico-
tuturor ocupan]ilor autovehiculului cre[te de circa 25 de ori.
legale, ci [i al expertizelor tehnice auto \n situa]iile \n care \n
Ca urmare, greutatea ficatului cre[te de la 1,7 la 42,5 kg, a
accidentele de circula]ie sunt implica]i pietoni.
splinei de la 1,50 la 3,75 kg, a sângelui de la 5 la 125 kg etc., |n continuare se prezint= trei cazuri de stabilire a
ceea ce duce, \n mod cert, la ruperi de organe interne, pentru mecanismului lezional, \n cadrul unor expertize tehnice auto,
conduc=torul auto [i pasageri. ale c=ror victime au fost pietonii.
Studiile publicate \n literatura de specialitate arat= c=, Cazul 1. Din procesul-verbal de cercetare, \ntocmit de
\n cazul ciocnirii autovehiculelor, leziunile cinetice vitale pot organele de poli]ie, rezult= c= la autoturismul implicat \n
apare la decelera]ii de peste 20.g, adic= de peste 20 de ori
accelera]ia gravita]iei (g = 9,81 m/s²), pentru o durat= de
accident nu s-au constatat avarii, ci numai urme de [tergere
pe capota din fa]=.
aplicare de sub 0,1”. |n ceea ce o prive[te pe victim=, din Fi[a de Internare,
De exemplu, dac= dup= impactul frontal cu un stâlp eliberat= de Spitalul de Urgen]=, rezult= c= \n accident
autoturismul s-a deformat pe o adâncime de 30 cm (ad), la o aceasta a suferit o singur= leziune [i anume fractur=
vitez= estimat= de 35 km/h, ar rezulta c= durata de aplicare a pertrohanterian= de femur stânga.
Se [tie c= analiza leziunilor suferite de un pieton \ntr-
un accident auto, comparativ cu avariile [i/sau caracteristicile
tehnice ale autovehiculului, permite a stabili mecanismul
impactului [i dinamica producerii accidentului.
Astfel, leziunile produse pietonilor, prin lovire direct=
decelera]iei, la aceast= vitez= de impact a fost: de un autovehicul, trebuie s= \ndeplineasc= dou= condi]ii
principale [i anume:
 s= fie situate pe partea corpului orientat= spre
direc]ia din care venea autovehiculul;
 s= fie situate la aceea[i \n=l]ime fa]= de carosabil cu
p=r]ile autovehiculului care prezint= avarii sau care sunt
Decelera]ia aplicat= asupra persoanelor din habitaclu
proeminente [i rezistente.
ar fi fost:
Aspecte specifice prezint= [i leziunile pietonilor
respectiv o decelera]ie de circa 32 ori mai mare decât
produse prin proiectare, sau prin alte mecanisme lezionale
accelera]ia gravita]iei.
(de c=lcare, de comprimare, de târâre etc.).
Valoarea rezultat= dep=[e[te cu circa 50% limita
Pentru analiza mecanismului impactului s-a ]inut
minim= de suportabilitate a corpului omenesc. Astfel, conform
seama [i de caracteristicile tehnice ale autovehiculului
lucr=rii de specialitate citat=, \n cazul ciocnirii automobilelor
angajat \n accident.
limita maxim= de supravie]uire este situat= \ntre 20÷100g,
P=r]ile din fa]=, cele mai proeminente ale
pentru o durat= de aplicare a decelera]iei de maxim 0,1”.
autoturismului implicat \n accident, se aflau la urm=toarele
Deci, dac= viteza autoturismului \n momentul
cote fa]= de carosabil:
impactului cu stâlpul ar fi fost de 35 km/h, apari]ia unor leziuni
de natur= cinetic= la persoanele aflate \n habitaclu era • \n=l]ime muchie anterioar= a capotei 72 cm;
posibil=. Lipsa lor arat= c= viteza autoturismului \n momentul • \n=l]ime faruri:67 cm la partea superioar= 49 cm la
impactului cu stâlpul a fost mai mic= de 35 km/h. partea inferioar=;
• \n=l]ime bar= de protec]ie: 49 cm la partea
superioar= 39 cm la partea inferioar=.
Coroborând caracteristicile tehnice ale autovehiculului
cu leziunea suferit= de victim=, rezult= c= la nivelul p=r]ilor din
Pentru o vitez= de impact de 20 km/h durata de fa]= ale autoturismului, care sunt proeminente [i rezistente, \n
aplicare a decelera]iei ar fi: primul rând al barei de protec]ie, victima nu a prezentat
leziuni specifice de lovire la nivelul gambelor.
Deci, rezult= concluzia c= victima nu a fost lovit= de
autoturism cu partea din fa]=.
Conform actelor medicale din dosar, urmare
accidentului, victima a suferit o fractur= de femur stânga, \n
regiunea pertrohanterian=.
Pentru elucidarea mecanismului lezional sunt

CRIMIN ALIS TIC A 23


necesare unele explica]ii. \ntr-o mi[care coordonat= de ligamentele \ncruci[ate din
Dup= cum se cunoa[te, osul femur constituie scheletul interiorul articula]iei.
coapsei. Leziunile de genunchi de natura unor entorse, ca [i
Extremitatea sa superioar=, numit= capul femural, cele de um=r, [old sau glezn=, \n general leziunile
articula]iilor, sunt produse printr-un mecanism de torsiune, \n
intr= \n cavitatea cotiloid= a osului iliac, care face parte din
condi]iile \n care articula]ia respectiv= este solicitat= la o
mi[care de rota]ie care dep=[e[te gradul s=u natural de
libertate.
Ca urmare, din punct de vedere mecanic entorsa de
genunchi stânga suferit= de victim= confirm= faptul c=, \n
momentul impactului, pietonul se afla \ntr-o mi[care de
\ntoarcere, de rotire a corpului, a c=rei greutate se afla \n acel
moment sprijinit= pe acest picior, a[ezat cu talpa pe
carosabil.

Cazul 3. Din procesul-verbal de cercetare \ntocmit de


organele de poli]ie rutier= [i plan[a fotografic= anexat=
rezult= c= \n urma accidentului la autoturism s-a constatat o
singur= avarie [i anume urme de \nfundare pe aripa stânga-

scheletul bazinului [i cu care se articuleaz=.


La partea superioar= a diafizei femurului (tija
femurului) exist= dou= protuberan]e osoase, una numit=
trohanterul mare, situat= pe fa]a anterioar= a femurului (A),
ceal=lalt= numit= trohanterul mic, situat= pe fa]a posterioar=
a femurului (B). (v. schi]a al=turat=)
Aceasta este zona \n care victima a suferit o fractur=
femural=.
Prin pozi]ia la care sunt situa]i trohanterul mare [i mic,
fractura femurului, \n acest= zon=, prin lovire direct= de c=tre
un autoturism \n mers este din punct de vedere mecanic mai
fa]=, deasupra cap=tului barei de protec]ie.
dificil=.
|n ceea ce o prive[te pe victim=, din raportul de
|n plus, aflat= la membrul inferior stâng al victimei,
leziunea a fost situat= pe partea lateral= a corpului, opus= expertiz= medico-legal= rezult= c= \n accident aceasta a
direc]iei din care venea autoturismul. suferit o fractur= f=r= deplasare de maleol= peronier= a
Leziunile de [old, ca [i cele de glezn=, \n general membrului inferior drept, la nivelul gleznei.`
leziunile articula]iilor, sunt produse \ndeosebi printr-un Dup= cum se cunoa[te, glezna este o articula]ie a
mecanism de torsiune (mai rar de lovire-proiectare), \n gambei cu piciorul, respectiv a tibiei cu osul astragal care face
condi]iile \n care articula]ia respectiv= este solicitat= la o parte din scheletul (t=lpii) piciorului. La cap=tul inferior, la
mi[care de rota]ie care dep=[e[te gradul s=u natural de nivelul articula]iei gleznei, peroneul se termin= cu o prelungire
libertate. osoas= numit= maleola peronier= (sau maleola lateral=, sau
Ca urmare, din punct de vedere mecanic, fractura maleola extern=).
pertrohanterian= de femur stânga a fost produs= prin
Fractura nu putea fi produs= prin lovire direct= de
sprijinirea victimei cu mâna de autoturismul \n mers, urmat=
c=tre autoturism, deoarece, a[a cum s-a ar=tat, maleola
de antrenarea corpului \ntr-o mi[care de rota]ie \n sensul
peronier= era situat= pe partea lateral= dreapta a corpului,
opus acelor de ceasornic, care a suprasolicitat articula]ia
[oldului. |n situa]ia \n care, \n acel moment, corpul victimei se deci pe partea corpului opus= direc]iei din care venea
sprijinea cu toat= greutatea sa pe acel membru inferior. autoturismul.
Deci, mecanismul lezional a constat \n sprijinirea Leziunile de glezn=, ca [i cele de [old, \n general
victimei aflat= \n traversare cu mâna de capota din fa]= a leziunile articula]iilor, sunt produse \ndeosebi printr-un
autoturismului, urmat= de rotirea corpului [i c=derea lui pe mecanism de torsiune (mai rar de lovire-proiectare), \n
carosabil. condi]iile \n care articula]ia respectiv= este solicitat= la o
Cazul 2. Din procesul-verbal de cercetare, \ntocmit de mi[care de rota]ie care dep=[e[te gradul s=u natural de
organele de poli]ie rutier=, rezult= c= la autoturismul implicat libertate.
\n accident nu s-au constatat avarii. Ca urmare, din punct de vedere tehnic contuzia de
Din raportul de expertiz= medico-legal= rezult= c=, la glezn= dreapta cu fractur= de maleol= peronier= a putut fi
nivelele inferioare ale corpului, victima a suferit o entors= de produs= prin lovirea tangen]ial= a corpului victimei de c=tre
genunchi stânga. autoturism, urmat= de antrenarea lui \ntr-o mi[care de rota]ie
Dup= cum se cunoa[te, genunchiul este cea mai \n sensul opus acelor de ceasornic, care a suprasolicitat
complex= articula]ie a organismului. Condilii femurali, convexi
articula]ia gleznei. |n situa]ia \n care, \n acel moment, corpul
ca form=, se articuleaz= cu cele dou= suprafe]e plate ale
victimei se sprijinea cu toat= greutatea sa pe acel membru
extremit=]ii superioare a tibiei, prin intermediul a dou=
inferior.
meniscuri, care se interpun \ntre tibie [i femur, fiind men]inute

24 CRIMIN ALIS TIC A


Chestor principal drd. IANCU {TEFAN, adjunct al inspectorului general al Poli]iei Române
Comisar de politie drd. L+ZUREANU CRI{AN-MUCENIC, director adjunct al Institutului de Criminalistic=

The traffic accident is generally an event which occurs because of the hazard, an event favoured by some
circumstances like the technical state of the vehicle, the infrastructure and the weather conditions. Generally the author
of a hit-and-run traffic accident leaves the scene crime in order to escape the consequences of his action.
In this article the author concentrates on some particular aspects which may occur in the crime scene
investigation of such cases.

A
iminente. Urgent, se va \ndep=rta orice obiect, ce are
ccidentul de circula]ie este \n general un poten]ial inflamabil, de locul unde s-a scurs combustibil ori
eveniment supus hazardului, pe care unde ar putea apare scurgeri de material combustibil. Curio[ii
nimeni nu \l dore[te, \ns= contribu]ia vor fi \ndep=rta]i, \ns= se va verifica dac= exist= eventuali
anumitor factori favorizan]i lega]i de om, vehicul, martori oculari, sau se va observa activitatea persoanelor
infrastructur= [i condi]iile de mediu, m=resc prezente sau curioase.
probabilitatea producerii acestuia. Fuga de la locul faptei Este foarte important= identificarea locului
a autorului unui asemenea eveniment, are loc pe fondul accidentului, a c=ilor de acces c=tre acesta, a pozi]iei victimei
speran]ei acestuia c= nu va fi descoperit [i va sc=pa de precum [i a autovehiculului \n timpul impactului. Personalul cu
eventualele consecin]e ale faptei sale. atribu]ii pe linie de poli]ie rutier= trebuie s= ia m=suri imediate
|n spatele unui asemenea eveniment exist= foarte de redirijare/oprire a traficului \n zona producerii accidentului
multe implica]ii de natur= penal= [i patrimonial=, iar (dac= acestea nu au fost luate deja) [i de marcare
nedescoperirea f=ptuitorului [i a vehiculului implicat corespunz=toare, folosind conuri reflectorizante, band= de
conduce la o tulburare grav= a valorilor ocrotite de lege interzicere a accesului, triunghiuri reflectorizante, ma[ini de
[i a celor privitoare la ordinea public= ca [i concept. poli]ie cu girofaruri etc. Membrii echipei de cercetare vor
Un astfel de eveniment are loc \n general atunci evalua condi]iile concrete de la fa]a locului prin prisma
când victima este pieton, fapta are loc \n zone \n care num=rului de victime prezente, de specificul locului faptei sau
martorii oculari lipsesc [i \n condi]ii de noapte, iar autorul de condi]iile climaterice sau de mediu. Furnizarea asisten]ei,
se bucur= de posibilitatea deplas=rii rapide cu vehiculul siguran]a proprie [i evitarea unor pericole sunt prioritare \n
implicat. fa]a m=surilor de protec]ie a probelor. Trebuie s= se ac]ioneze
|n prezentul articol doresc s= scot \n eviden]= pe baza pentru stabilirea modific=rilor ce au fost aduse locului faptei [i
experien]ei profesionale, unele aspecte particulare care se reconstituirea pozi]iei originale a aspectelor modificate. Dac=
pot \ntâlni \n timpul investig=rii tehnico-[tiin]ifice a locului \n momentul ajungerii echipei de cercetare, la fa]a locului se
faptei cu ocazia unor astfel de evenimente, f=r= a avea desf=[oar= activit=]i ce produc modific=ri (echipe medicale
preten]ia sau inten]ia de a acoperi toat= problematica \n etc.) se vor efectua fotografii (de orientare [i schi]=) imediat,
domeniu. Este foarte important s= cunoa[tem aspectele chiar \n timpul desf=[ur=rii interven]iei. Acestea au ca scop
negative, precum [i particularit=]ile fiec=rui caz \n parte. fixarea locului faptei a[a cum se prezint= acesta \n momentul
Atunci când exist= sesizare c= un astfel de eveniment a ajungerii echipei. Trebuie stabilit, delimitat [i protejat
avut loc, trebuie s= l=murim cu ocazia primului contact cu locul perimetrul locului faptei, mai ales când acesta reprezint=
faptei, dac= avem de a face cu un accident de circula]ie sau cu carosabilul pe care vehicule au mai circulat [i ulterior.
o altfel de agresiune. Urmele contextuale identificate \n Vor fi formulate ipoteze cu privire la modalit=]ile
imediata apropiere a evenimentului precum [i cele prezente pe probabile de producere a accidentului[i, vor fi luate [i
vestimenta]ia [i corpul victimei ne pot furniza elemente pentru men]inute pe \ntreaga durat= a cercet=rii unele m=suri
demararea unor cercet=ri cu privire la comiterea unui accident concrete de asigurare a protec]iei fizice a membrilor echipei
de circula]ie cu p=r=sirea locului faptei. de cercetare prin marcarea corespunz=toare,
Cercetarea la fa]a locului trebuie s= fie sus]inut= de o redirijarea/oprirea traficului (personalul cu atribu]ii pe linie de
logistic= vast=, compus= din echipamente de iluminare [i poli]ie rutier=), folosirea unui echipament corespunz=tor
examinare care s= permit= relevarea, ridicarea [i (reflectorizant) [i iluminare. Foarte importante devin, \n
interpretarea tuturor categoriilor de urme [i microurme, condi]iile \n care conduc=torul auto implicat \n accident a fugit
tehnic= care face parte din autolaboratoarele de de la locul faptei, activit=]ile de organizare [i desf=[urare a
criminalistic=. |n articolul de fa]=, m= refer la cazurile când urm=ririi [i prinderii acestuia.
conduc=torul auto a p=r=sit locul accidentului conducând, \n
continuare, autovehiculul implicat in eveniment. Organizarea cercet=rii
Cercetarea la fa]a locului trebuie s= aib= un caracter
Activit=]ile proximale organizat \ncât s= urmeze traseul victim= – autovehicul,
Dup= acordarea primului ajutor victimelor, prioritate traseul urmat de autovehiculul ce a produs accidentul.
vor avea activit=]ile necesare pentru \nl=turarea pericolelor Metodele folosite pentru efectuarea cercet=rii la fa]a locului

CRIMIN ALIS TIC A 25


sunt de natur= subiectiv=, obiectiv= [i mixt=. Complexitatea [i distrugere a urmelor ini]iale ca urmare a folosirii segmentului
diferen]ierea de la caz la caz a cercet=rii la fa]a locului \n de drum. Departajarea urmelor [i stabilirea leg=turii cauzale
func]ie de particularit=]ile fiec=rui caz \n parte, impun o cu fapta este un element foarte important deoarece exist=
combinare flexibil= a metodelor, astfel \ncât s= se ob]in= cele posibilitatea formul=rii unor ipoteze corecte, ce pot conduce
mai bune rezultate. eficient [i sigur spre descoperirea autovehiculului, dar [i
Locul faptei trebuie foarte bine delimitat [i cuprinde eronate, care pot conduce la cre[terea timpului de reac]ie al
locul de unde \ncep urmele de frânare, urmele [i microurmele, investigatorilor [i marirea timpului pân= la descoperirea lui .
mijloacele materiale de prob= descoperite la locul O aten]ie deosebit= trebuie s= acord=m g=sirii
accidentului, respectiv de târâre, de impact, obiectele sau fragmentelor ori anexelor desprinse de pe autovehiculul
fragmentele provenind de la autovehiculele implicate ori de la participant la coliziune [i diferitelor categorii de urme, care s=
victim= sau mijlocul de transport pe care se deplasa aceasta contribuie la identificarea autoturismului implicat. Acestea vor
(c=ru]=, biciclet= etc.); urmele de natur= biologic= provenind putea fi descoperite atât \nainte de locul impactului cât, mai
de la victim= (pete de sânge sau alte fluide etc.); petele de ales, dup= locul impactului, ca urmare a angren=rii de c=tre
autovehicul pe direc]ia proprie de deplasare.
produse petroliere sau materiale [i substan]e din \nc=rc=tura
|n ceea ce prive[te urmele, la locul accidentului pot fi
vehiculelor; trebuie stabilit locul unde a fost lovit= victima,
descoperite mai multe categorii de urme, cele mai importante
care parte a autovehiculului sau care anex= a acestuia a
pentru cercetare fiind cele descoperite pe corpul, pe obiectele
ag=]at-o, locul abandon=rii, locul \n care autovehiculul a
de vestimenta]ie ori \n imediata apropriere a victimei, create
sta]ionat.
ca urmare a impactului cu suprafa]a autovehiculului sau ca
Cercetarea la fa]a locului debuteaz= cu examinarea
urmare a rico[eului [i a impactului cu alte corpuri aflate \n
concomitent= a victimelor [i a autovehiculelor suspecte c= au
vecin=tatea p=r]ii de rulare. Victima sufer= leziuni de natur=,
fost implicate \n accident, dac= este posibil. Activitatea se va
\ntindere [i gravitate diferit= pe cap, torace, abdomen sau
continua c=tre periferia perimetrului ce p=streaz= elemente
membre. Impactul este urmat de târârea victimei pe partea
de interes cu privire la \mprejur=rile faptei, urm=rindu-se cu
carosabil=, pe o distan]= ce variaz= \n func]ie de
cea mai mare obiectivitate orice posibilitate de descoperire a
particularit=]ile sistemului de referin]= de la fa]a locului sau/[i
unor urme sau mijloace materiale de prob= valoroase pentru
de izbirea acesteia de diferite obiecte aflate \n vecin=tatea
identificarea autovehiculului [i stabilirea probatoriului. Traseul
suprafe]ei de rulare. Urmele fiec=rui impact se materializeaz=
urmat de c=tre conduc=torul auto cu autovehiculul implicat
\ntr-o gam= larg= de leziuni, \ncepând cu cele u[oare – simple
pentru p=r=sirea locului accidentului va constitui obiectul
echimoze sau hematoame – [i complexe manifestate \n
finaliz=rii activit=]ilor de c=utare.
rev=rs=ri sanguine abundente [i implica]ii dintre cele mai
|n cazul \n care victima a fost c=lcat= de una sau mai
grave – pl=gi deschise, zdrobiri, striviri [i fracturi la nivelul
multe ro]i ale autovehiculului – situa]ie mai rar \ntâlnit= ca
cutiei toracice, coloanei vertebrale sau craniului. Amplasarea
mecanism direct, de sine-st=t=tor, cel mai adesea fiind
implicat un mecanism complex asociat cu lovire proiectare , leziunilor pe corpul victimei trebuie corelat= cu partea de
pe lâng= urme specifice lovirilor, se vor descoperi leziuni caroserie cu care a avut contact victima, aspect foarte
deosebit de grave: strivirea capului, fracturi de bazin, rupturi important, ce trebuie avut \n vedere la recompunerea situa]iei
pleuro-pulmonare, ale cordului, ficatului etc. de fapt.
[i \n acest domeniu, echipa de cercetare se poate Astfel este posibil ca, \n urma unui impact cu bara de
confrunta cu a[a-numitele \mprejur=ri negative; astfel protec]ie a unui autoturism, s= fie direct afectate membrele
descoperirea victimei \ntr-o pozi]ie “aranjat=” ce se vrea inferioare, capota s= creeze leziuni la nivelul bazinului iar
sugestiv= pentru o stare de lucruri \n favoarea f=ptuitorului, cu parbrizul s= produc= grave fracturi la nivelul capului. Mai mult,
multiple pl=gi ce intereseaz= vase mari de sânge, \ns=, \n este posibil ca, uneori, partea cu care a lovit autovehiculul s=-
imediata vecin=tate nu sunt descoperite urme de sânge sub [i [tan]eze forma, caz \n care vor apare pe corpul victimei
form= de b=l]i, stropi sau mânjituri care s= ateste spasmele echimoze [i escoria]ii de forma [i desenul radiatorului, m=[tii
victimei din ultimele momente ale vie]ii, cu certitudine c= de protec]ie, ornamentelor de pe spoiler sau capot= etc. De
moartea nu a survenit \n acel loc iar versiunea disimul=rii unui asemenea, pot fi descoperite pe hainele [i pe corpul victimei
omor s=vâr[it \n condi]ii independente de sistemul de referin]= urme de vopsea, ulei, sticl=, vaselin=, alte substan]e care s-
al locului, ce include partea carosabil=, unde a fost au g=sit pe suprafa]a de impact de pe autovehicul.
descoperit= victima, \n accident de circula]ie, trebuie Modul cum sunt dispuse urmele pe corpul [i
verificat= cu cea mai mare aten]ie. vestimenta]ia victimelor poate oferi indicii importante asupra
pozi]iei victimei \n momentul lovirii de c=tre autovehicul [i
Activit=]i de investigare tehnico-[tiin]ific= a locului direc]iei de deplasare a autovehiculului, posibilele urme de
faptei târâre pot l=muri probleme precum locul \n care s-a produs
Activit=]ile de c=utare \n faza static= a cercet=rii vor impactul sau locul de unde a fost transportat= victima.
viza descoperirea de obiecte apar]inând victimelor care pot fi Pe timp de noapte, este relevant= iluminarea locului
g=site pe o arie vast= . Distan]a dintre locul impactului [i faptei asfel \ncât s= se poat= observa \n timp util atât macro
obiectele apar]inând victimei confer= date despre viteza [i cât [i microurmele. Amplitudinea impactului dintre vehicul [i
amploarea impactului. |n general se g=sesc \mpr=[tiate pe pieton este direct propor]ional= cu categoriile [i num=rul de
carosabil sau \n zonele limitrofe obiecte purtate de aceasta. urme care pot fi identificate la fa]a locului.
Obiectele formate din gen]i, saco[e, diferite pachete pe care
le aveau asupra lor \n momentul producerii accidentului, 4. Urme ce pot fi descoperite
p=l=rie, umbrel=, pantofi etc, se g=sesc dispuse dup= locul Urmele create de contactul pneurilor autovehiculelor
impactului ori \n imediata apropriere a autovehiculului implicate \n accident cu suprafa]a de rulare apar \n procesul
implicat; \n situa]ia \n care acestea au fost ag=]ate [i purtate, de rulare mai pu]in; \n condi]ii de suprafa]= carosabil= uscat=,
pe partea frontal= ori pe p=r]ile laterale. Trebuie analizate mai pregnant atunci când drumul este umed, este acoperit cu
toate \mprejur=rile negative [i explicate la fa]a locului, dac= z=pad=, noroi sau polei, dar mai ales, la frânare, putând
este posibil. Departajarea urmelor produse, ca urmare a furniza date \n leg=tur= cu direc]ia de deplasare a
factorilor negativi de contaminare a locului faptei sau de autovehiculelor, \nc=rc=tura acestora, intensitatea efortului de

26 CRIMIN ALIS TIC A


frânare, starea tehnic= a frânelor, ecartamentul, g=site fragmente sau urme de substan]e ori materiale
empatamentul precum [i particularit=]ile desenului transportate, aflate pe marginea p=r]ii carosabile, \n
antiderapant. Modul de formare a acestei categorii de urme perimetrul pe care au ajuns autovehiculele implicate \n
difer= \n func]ie de categoria autovehiculului [i natura accident etc.
suprafe]ei de rulare. Se vor exminana urm=toarele elemente: A[a cum este normal, de o importan]= deosebit= se
lungimea, l=]imea, grosimea, forma, culoarea, tipul [i modelul dovede[te a fi stabilirea direc]iei de deplasare a
p=r]ilor rulante. Suprafa]a de rulare, antiderapant=, a autovehiculelor, comportarea lor \n timpul impactului [i imediat
anvelopelor se deosebe[te foarte mult ca desen, l=]ime [i dup= [i modul cum s-a f=cut p=r=sirea locului accidentului.
lungime, chiar [i la acela[i tip de autovehicul, \n func]ie de
Pentru identificarea autovehiculelor cu care s-a p=r=sit locul
modele [i marca anvelopei. Ca elemente individuale trebuie
accidentului deosebit de util= este c=utarea, descoperirea [i
urm=rite: uzura par]ial= sau total= a desenului antiderapant,
examinarea fragmentelor de sol combinate cu diverse
uzura lateral= a anvelopei datorit= unghiului de bracaj
dereglat, g=uri, t=ieturi, petice, urme ale folosirii lan]urilor substan]e sau materii care se acumuleaz= \n vecin=tatea
antiderapante etc. Trebuie [tiut c= la fa]a locului se sistemului de rulare [i care, datorit= for]elor dezvoltate \n
descoper=, ca regul=, doar urme ale suprafe]elor de contact momentul impactului, cad pe partea carosabil= ori \n imediata
ale anvelopelor din spate, cele din fa]= fiind acoperite total apropiere. Se caut= \n special fragmentele ce prezint=
sau par]ial de c=tre acestea prin mi[carea \nainte a marcaje (litere, cifre, puncte) ale produc=torului
autovehiculului, datorit= iner]iei. Ca excep]ie, \n curbe, se vor autovehiculului (un caz, \n care un biciclist a fost g=sit
descoperi atât urme ale anvelopelor ro]ilor din fa]a cât [i decedat la marginea [oselei, a fost rezolvat rapid deoarece
urmele anvelopelor urmelor ro]ilor din spate. Urmele de lâng= acesta au fost g=site dou= faruri de biciclete
cauciuc sunt importante pentru examin=ri ulterioare de diferite.Cercet=rile au stabilit ulterior c= doi bicicli[ti naveti[ti s-
laborator. au lovit frontal \n diminea]a aceea datorit= ce]ei dense).
Urmele create prin desprinderea unor p=r]i
componente sau anexe ale autovehiculelor implicate sau prin
c=derea unor obiecte transportate din acestea, la locul 5.Examinarea criminalistic= a autovehiculului
accidentului se g=sesc frecvent cioburi rezultate \n urma suspect
spargerii farurilor, becurilor, geamurilor laterale sau Este o etap= foarte important= de urgen]= [i proxi-
parbrizului, ce pot servi la identificarea autovehiculului
mitate. Se cunoa[te c= autorii unor astfel de fapte \ncearc= s=
implicat \n accident. Num=rul cioburilor descoperite este mai
ascund= vehicului [i s= [tearg= urmele impactului, de aceea,
mare \n imediata apropiere a locului unde s-a produs
cu cât este mai urgent efectuat=, are [anse ca reu[ita
impactul, pe masur= ce distan]a cre[te acestea devenind mai
identific=rii [i document=rii s= fie garantat=. La fa]a locului se
rare. O situa]ie de fapt invers= trebuie interpretat= ca o
\mprejurare negativ=. |n momentul impactului, pe filamentele poate s= participe chiar f=ptuitorul pentru a putea afla ce
becurilor se creaz= urme specifice pe baza c=rora se poate urme au fost g=site (Ex. la cercetarea locului faptei privind
stabili dac= becul era sau nu era aprins. Pe lâng= acestea, \n accidentul mortal cu p=r=sirea locului accidentului care a avut
momentul impactului datorit= frân=rii [i lovirii violente, pe loc \n com. Jina, jud. Sibiu, la data de 17.09.1995, au fost
partea carosabil= sau pe p=r]ile laterale ale drumului public, g=site pe carosabil urme de frânare care, pe baza inter-
pot fi descoperite fragmente din garniturile sau racordurile de pret=rii, s-a stabilit c= ar putea apar]ine unui autoturism de tip
cauciuc, ornamentele ori accesoriile autovehiculelor implicate ARO, urme care prezentau desenul antiderapant a dou=
\n accident – oglinzi retrovizoare, antene, masca, embleme, anvelope. Examinând autoturismul unuia dintre martorii
p=r]i ale barelor de protec]ie, ornamente [i faruri, semna- asisten]i prezen]i la cercetare, s-a stabilit c= filetul
lizatoare etc. De asemenea, pot fi descoperite resturi ale prezoanelor de la ro]i era proasp=t derulat. Perchezi]ia
obiectelor transportate ori ale ambalajelor acestora. domiciliar= a scos \n eviden]= setul de ro]i ale autovehiculului
Manipularea obiectelor purt=toare de urme trebuie care au fost schimbate, care aveau acelea[i caracteristici cu
f=cut= cu mult= aten]ie, pentru a nu distruge urmele existente urmele de la locul faptei).
[i pentru a nu crea alte de urme. De foarte multe ori se efectueaz= examin=ri
Urmele compuse din diverse lichide sau substan]e
traseologice asupra autovehiculelor prin recompunerea
provenite de la sau din autovehicule sunt create ca urmare a
\ntregului dup= p=r]ile componente pe baza urmelor
avariilor produse \n momentul coliziunii la instala]iile de r=cire,
descoperite la fa]a locului [i a celor prezente sau mai bine
ungere, alimentare, suspensie sau frânare ori datorit= unor
spus ,,desprinse” de pe vehicul. Este vorba de peliculele de
defec]iuni anterioare. Se pot g=si la fa]a locului, pe partea
carosabil=, \n imediata vecin=tate a acesteia sau pe corpul vopsea, de ornamentele sau buc=]ile de bar= sau oglind=,
victimelor sub form= de urme de ulei, vaselin=, combustibil, cioburile farurilor sau semnalizatoarelor, care se recompun \n
etc. Urmele pot fi descoperite sub form= de scurgeri, pete, faza investiga]iilor criminalistice, atunci când identificarea
stropi sau mânjituri. Pe baza acestor urme se pot ob]ine date vehiculului este important=.
cu privire la locul unde s-a oprit autovehiculul, la parcursul Când coliziunea este de mic= amploare este posibil ca
acestuia [i \n leg=tur= cu posibilit=]ile de identificare. pe suprafa]a autovehiculelor s= nu apar= urme propriu-zise
Dintre cele mai importante urme care pot fi de coliziune ci urme de frecare. Totu[i la o for]= de impact
descoperite cu ocazia cercet=rii la locul impactului sunt cele mare, f=r= s= apar= deform=ri deosebite, sistemele de
de vopsea. Aceste urme – al=turi de altele descoperite la fa]a direc]ie s= fie afectate cu consecin]a direct= a pierderii
locului – sunt fundamentale pentru identificarea autove- direc]iei de mers, p=trunderea pe sensul de circula]ie opus
hiculelor disp=rute de la locul faptei, mai ales c= pot furniza sau/[i ie[irea \n decor.
date despre culoarea acestora. La exterior se examineaz= [i fixeaz= metric, \n detaliu,
Urmele produse prin lovirea sau frecarea diferitelor toate deterior=rile prezente. De asemenea se fixeaz= metric
p=r]i ale autovehiculelor implicate \n accident ori prin impactul pozi]ia acestora pe autovehicul dup= care se execut=
acestora cu alte obiecte situate pe marginea p=r]ii carosabile fotografii metrice de detaliu, inclusiv ale eventualelor urme de
sau, pur [i simplu, aflate pe traiectoria de dup= impact. Pot fi fibre textile sau eventuale urme ca rezultat ale interac]iunii

CRIMIN ALIS TIC A 27


ma[in=- victim=. Pe exteriorul autovehicului pot fi g=site urme Toate urmele [i mijloacele materiale de prob= se
biologice (sânge, fire de p=r, ]esut moale sau dur) sau ambaleaz= individual \n recipiente sau pungi(dup= caz)
fragmente de ]es=tur= provenind de la victim=, pelicule de
curate sau sterile [i se eticheteaz= corespunz=tor, astfel \ncât
vopsea, fragmente de sticl= ori plastic, produse petroliere
acestea s= poat= fi individualizate [i s= se cunoasc= cu
transferate \n urma impactului cu un alt autovehicul/obiect. Se
vor cerceta pe o ramp= [i p=r]ile de sub vehicul, unde pot fi exactitate locul de colectare [i vor fi \nso]ite de o fi[= de
g=site urme de textile, biologice, fire de p=r sau de custodie, astfel \ncât s= se poat= recompune traseul urmat,
destratificare . persoanele care le-a manipulat etc. |nc=l]=mintea [i hainele
La interior se fixeaz= starea instrumentelor de bord [i victimei se ambaleaz= individual [i eticheteaz= clar cu numele
a \nregistr=rilor prezente (examinarea \nregistr=rii taho- purt=torilor. Dac= sunt ude sau umede se usuc=, \nainte de a
grafului), a airbag-ului etc. |n interiorul autovehiculului, de fi ambalate.
interes sunt zonele care pot furniza urme sau indicii ce atest=
La \ncheierea activit=]ilor specifice cercet=rii la fa]a
pozi]ia \n vehicul a ocupan]ilor: pozi]ia scaunelor [i a oglinzilor
locului toate urmele [i mijloacele materiale de prob= r=mân \n
(din interior [i din exterior), c=ptu[eala interioar= a portierelor
custodia organului de urm=rire penal=. |n cazul victimelor
din fa]=, volan, parbriz, geamuri laterale, zona de sub volan,
(persoane \n via]= sau cadavre) cu identitate necunoscut= se
partea inferioar= a bordului, consola central=, schimb=torul
vor executa activit=]ile prev=zute \n aceste cazuri prin
de viteze, frâna de mân=, centuri de siguran]= (pe baza
echimozelor l=sate de centurile de siguran]= se poate stabili consultarea rapid= a aplica]iei CDN.
pe ce loc a fost persoana \n timpul impactului), fe]ele |n activitatea de relevare, ridicare, ambalare,
tetierelor. conservare [i transport a urmelor [i mijloacelor materiale de
Urmele create pe suprafa]a autovehiculului ca urmare prob=, se vor ambala, sigila (conform PL 5.8 – “Procedura de
a impactului cu corpul victimei sunt elemente importante relevare, ridicare, ambalare, conservare [i transport a urmelor
deoarece pe suprafa]a autovehiculului implicat \n accident, la [i mijloacelor materiale de prob=, [i a celor de referin]= pentru
locul sau locurile de impact, atunci când [ocul principal a fost exploatarea \n procesul judiciar”) [i vor r=mâne \n custodia
preluat [i des=vâr[it prin unul sau mai multe [ocuri secundare, organului de urm=rire penal=.
se vor putea g=si fragmente de ]es=tur=, diverse urme de Probele biologice se caut=, descoper=, colecteaz=,
natur= biologic= [i urme form= de \nfundare sau de deformare ridic= [i manipuleaz=, ambaleaz= [i sigileaz= cu respectarea
a p=r]ilor expuse ori a anexelor. De subliniat, c= atunci când procedurilor binecunoscute. Se va respecta “Metodologia de
\n impact au fost implicate farurile este foarte posibil ca, cel ridicare, ambalare [i conservare a urmelor biologice rezultate
pu]in, geamul de protec]ie de la exteriorul farului s= cedeze,
din câmpul infrac]ional destinate analizei genetice”.
iar \ntre fragmentele de cioburi s= poat= fi g=site fragmente
de ]es=tur=, ce provin din obiectele de vestimenta]ie [i urme
biologice, \n special fragmente de ]esut [i sânge. Mai mult, \n
func]ie de pozi]ia victimei, \n momentul impactului, este
posibil= distrugerea structurii ansamblului frontal al
BIBLIOGRAFIE:
caroseriei, mai ales la autoturisme, compus din masc= [i bar= 1. A. Ciopraga – Tratat de tactic= criminalistic=, Edit. Gama, Ia[i,
de protec]ie. Se poate observa, de cele mai multe ori, pe 1996.
parbrizul vehiculului ,,p=ianjenul mor]ii” a[a cum mai este 2. C. }urai, Elemente de poli]ie tehnic=, Bucure[ti, 1937.
denumit= forma radial circular= a impactului pe geamurile 3. C. Aioni]oaie – Curs de Tactic= Criminalistic=, Academia de Poli]ie,
securizate. Bucure[ti, 1983.
Conduc=torii auto, implica]i \n accident – \n cazul lipsei 6. C. Pletea – Criminalistica, Elemente de anchet= penal=, Edit. Little
dot=rilor de tip airbag – prezint= leziuni, prin impact cu Star, Bucure[ti, 2003.
volanul, localizate la stern [i torace interesând fracturi sternale 7. Camil Suciu – Criminalistica, Editura Didactic= [i Pedagogic=,
[i costale cu \nfundare. |n unele cazuri pe membrele inferioare Bucure[ti,1972.
se vor constata leziuni, de anvergur= diferit=, la nivelul 11. Colectiv – Investigarea Criminalistic= a Locului Faptei, lucrare
gambei, genunchiului [i plantei. La impactul frontal, datorit= ap=rut= sub egida Asocia]iei Criminali[tilor din România, 2004.
12. Colectiv – Tratat de Medicin= Legal= Edit. Medical=, Bucure[ti,
iner]iei, \n lipsa airbag-ului [i prinderii centurii de siguran]=, cel
1998.
care ocup= locul din dreapta [oferului este proiectat c=tre \n
15. Colectiv – Tratat practic de criminalistic=, Serviciul Editorial al M.I.
fa]=, spre parbrizul autovehiculului. Foarte grave, sunt
1986.
leziunile ce apar la nivelul craniului. Capul se love[te de
18. E. Gacea, Investigarea criminalistic= a accidentelor de trafic
p=r]ile proeminente ale interiorului autovehicului – tabloul de
rutier, Editura Ministerului Administra]iei [i Internelor, Bucure[ti, 2003.
bord, stâlpul de sus]inere al caroseriei, acoperi[, parbriz, etc.
19. E. Stancu – Criminalistica – investigarea [tiin]ific= a infrac]iunilor,
|ntr-un caz recent, prin examin=ri medico-legale s-a stabilit c= Edit. Actami Bucure[ti 1999.
persoana care a declarat c= era pasager \ntr-un accident 23. Ghe. P=[escu – Interpretarea criminalistic= a urmelor la locul
mortal \n care a murit conduc=torul auto, era de fapt cel care faptei, Edit. Na]ional, Bucure[ti, 2000.
a condus, deoarece echimoza de la centura de siguran]= se 24. I. Mircea – Criminalistica, Edit. Lumina Lex, Bucure[ti, 1998.
afla pe um=rul stâng nu pe cel drept. 30. L. Ionescu, D. Sandu – Identificarea Judiciar=, Edit. {tiin]ific=,
6. Ambalarea, depozitarea [i transportul urmelor Bucure[ti 1990.

28 CRIMIN ALIS TIC A


Lector univ. drd. MARIN RUIU, Academia de Poli]ie “Alexandru Ioan Cuza”

In this article was concearned about the differences between verifying technical status of the vehicle and
technical analysis ot the vehicle, for the reason of not creating confusions from the point of view of the persons in
charge with criminal investigation of road traffic events.

Sec]iunea I. prob= \nt=rind valoarea [i for]a lor probant= \n cadrul


ASPECTE GENERALE procesului penal.
De la apari]ia primului autovehicul [i pân= \n prezent Obiectivitatea expertizei tehnice auto deriv= din datele
s-a pornit de la considerentul c= autovehiculul constituie un ob]inute cu ocazia efectu=rii verific=rii tehnice a autovehiculului
lux iar \n realitate s-a demonstrat c= este o necesitate, angajat \n accident, date care sunt coroborate cu datele
transportul – atât de c=l=tori cât [i de marf= – având efecte privind:
negative.  intensitatea traficului rutier pe artera respectiv=;
Din statisticile efectuate reiese c=, \ntre cauzele de  starea drumului;
deces, accidentele de circula]ie se afl= pe un loc superior, din  condi]iile atmosferice;
p=cate, dup= bolile canceroase [i cardiovasculare, respectiv  condi]iile de vizibilitate etc., iar expertul, uzând de
pe locul al treilea \n lume.1 Astfel, din statisticile efectuate la aceste date, va efectua expertiza.
nivel mondial, rezult= faptul c= de la apari]ia automobilului [i O alt= diferen]iere const= \n faptul c= verificarea
pân= \n prezent, a fost cauzat= moartea a milioane de tehnic= este o activitate de prim= urgen]=, \n timp ce
persoane \n evenimentele rutiere. expertiza tehnic= auto se dispune numai dup= \ndeplinirea
La noi \n ]ar=, \n ultimele decenii, num=rul accidentelor cumulativ= a unor condi]ii de ordin formal, cum ar fi:
de circula]ie a cunoscut o cre[tere alarmant=. Traficul rutier s-  dispunerea \nceperii urm=ririi penale \n cauz=;
a intensificat datorit= cre[terii num=rului autovehiculelor. Fa]=  existen]a plângerii prealabile, dup= caz;
de anul 2000 parcul auto a crescut pân= \n prezent cu peste  sesizarea autorit=]ilor sau exprimarea dorin]ei
300-400%, aceast= cre[tere datorându-se, achizi]ion=rii guvernului str=in \n cazurile expres prev=zute de lege etc.
masive de autovehicule (de fabrica]ie str=in= [i indigen=). Cele dou= activit=]i se diferen]iaz= [i prin faptul c=
Bine\n]eles c= una dintre activit=]ile importante sunt efectuate de persoane diferite, cu anumite competen]e.
desf=[urate de c=tre organele abilitate este munca de Astfel, expertiza tehnic= auto poate fi efectuat= numai
prevenire, dar pentru a preveni este necesar s= se cunoasc= de c=tre persoane care au dobândit calitatea de exper]i, \n
factorii care concur= la producerea evenimentelor rutiere, timp ce verificarea tehnic= auto este efectuat= de c=tre
printre care amintesc: ingineri, mai[tri auto sau cadre didactice din \nv=]=mântul
 factorul uman, care ocup= o pondere de 96-97%; tehnic de specialitate.3
 factorii de ordin tehnic; Activit=]ile la care am f=cut referire se mai diferen]iaz=
 factorii de ordin atmosferic etc. [i prin documentele prin care se materializeaz= rezultatele,
aceast= diferen]iere fiind de form= [i de con]inut.
Sec]iunea a II-a. O diferen]= major= \ntre cele dou= activit=]i const= \n
DEOSEBIREA DINTRE VERIFICAREA ST+RII TEHNICE A posibilitatea reefectu=rii acestora, precum [i baza legal= de
AUTOVEHICULULUI IMPLICAT |N EVENIMENTUL efectuare a acestora.
RUTIER {I EXPERTIZA TEHNIC+-AUTO. |n acest sens, verificarea tehnic= auto [i \ntocmirea
procesului-verbal de cercetare la fa]a locului se efectueaz= din
Verificarea st=rii tehnice a unui autovehicul, implicat oficiu, \n urma producerii evenimentului rutier, nefiind necesar=
\ntr-un eveniment rutier, este o activitate ce are drept scop \ntocmirea de acte premerg=toare, \n timp ce efectuarea
eviden]ierea eventualelor defec]iuni tehnice la sistemul de expertizei tehnice se dispune prin ordonan]= sau \ncheiere.
frânare, de direc]ie, de iluminare-semnalizare, pozi]ia De asemenea, verificarea tehnic= [i cercetarea la fa]a
schimb=torului de vitez=, a acului de kilometraj, presiune \n locului nu se pot repeta, \n timp ce expertiza poate fi repetat=
pneuri, temperatura apei etc.2 prin dispunerea efectu=rii unei noi expertize sau a unui
|n activitatea practic=, activitatea de verificare tehnic= a supliment de expertiz=, atunci când se constat= c= este
autovehiculului implicat \n evenimentul rutier este identificat= incomplet=.
cu aceea de dispunere a efectu=rii expertizei tehnice auto. Ca atare verificarea st=rii tehnice a autovehiculului nu
O parte dintre practicieni consider= c= nu mai este poate constitui temei pentru aprecierea mecanismului
necesar= efectuarea expertizei tehnice dac= s-a efectuat producerii evenimentului [i implicit expertiza tehnic= auto nu
verificarea st=rii tehnice a autovehiculului implicat \n accident, se poate substitui verific=rii tehnice auto dar trebuie s= se ]in=
expertiza având acela[i obiect, neaducând elemente \n plus seama de rezultatul verific=rii st=rii tehnice a autovehiculului
pentru elucidarea mecanismului producerii evenimentului atunci când este examinat mecanismul producerii
rutier. |n literatura de specialitate sunt eviden]iate deosebirile accidentului, pentru a putea formula o concluzie obiectiv=.
de form= [i con]inut ale celor dou= activit=]i.
1 C.D.Blaj – Comportamentul la volan, Editura Medical=, Bucure[ti, 1982, p. 183.
Expertiza are o func]ie important= constând \n aceea 2 C. Aioni]oaie, V. Berche[an – Metodica cercet=rii infrac]iunilor s=vâr[ite ca
c= eviden]iaz= rolul pe care \l pot juca anumite obiecte,
urmare a nerespect=rii normelor privind circula]ia pe drumurile publice – Curs
\mprejur=ri de fapt, st=ri de lucruri, pentru l=murirea cauzei. de criminalistic=, Academia de Poli]ie “A.I. Cuza”, ed. 1985, p. 66-67.
Expertiza tehnic= auto opereaz= asupra mijloacelor de 3 C. Aioni]oaie, V. Berche[an – op. cit., p.66.

CRIMIN ALIS TIC A 29


Comisar de poli]ie {TEFAN MOLDOVAN
[ef serviciu criminalistic I.P.J. ARAD

In this article it is presented a case in which the Arad county forensic department established that the carbonized
victim found in a Matiz model vehicle was the driver.

|
bancheta din spate dreapta, a fost descoperit un schelet
n diminea]a zilei de 06.10.2006, \n jurul orelor
uman carbonizat. Scheletul se afla \n pozi]ia [ezând, fiind
4,50 dispeceratul I.P.J. Arad, a fost sesizat cu
aplecat spre sp=tarul scaunului din fa]= [i u[or spre stâlpul
privire la faptul c= \n localitatea C=lug=reni,
din dreapta al autoturismului.
jude]ul Arad se afl= o ma[in= incendiat=.
Din investiga]iile efectuate la fa]a locului precum [i din
La fa]a locului s-a deplasat un echipaj de poli]ie
declara]iile primilor martori care au observat incendiul, nu s-a
rutier=, \nso]it de tehnicianul criminalist care se afla \n
putut stabili dac= au mai fost [i alte persoane \n acel
serviciu. De asemenea la fa]a locului au sosit [i echipajele de
autoturism, dac= acesta a fost incendiat inten]ionat [i
la pompieri [i ambulan]=.

abandonat acolo, sau a fost pur [i simplu un accident.


Autoturismul, un Daewoo Matiz a fost g=sit pe pode]ul
Dat fiind aceast= nou= situa]ie ap=rut= – un autoturism
din fa]a imobilului cu nr. 60 din localitate, \ndreptat cu fa]a
incendiat, cu un cadavru pe bancheta din spate [i nimeni
spre Arad. Incendiul a fost deosebit de violent [i a distrus
altcineva nu putea da vreo rela]ie, a fost anun]at din nou
autoturismul \n propor]ie de 100%. Dup= stingerea incendiului
dispeceratul I.P.J. Arad [i la fa]a locului s-a deplasat o echip=
de c=tre pompieri, s-a constatat c= din autoturism a mai
r=mas doar caroseria [i p=r]ile metalice; \n autoturism, pe complex=, format= din poli]i[ti de la Investiga]ii Criminale [i
criminali[ti.
La sosirea echipei de cercetare, situa]ia locului faptei
se prezenta astfel:
Autoturismul Daewoo Matiz se g=sea pe pode]ul din
fa]a imobilului cu nr. 60 din localitatea C=lug=reni, cu fa]a
\ndreptat= spre municipiul Arad, iar cu spatele spre localitatea
Felnac (prima localitate dup= C=lug=reni).
Autoturismul era distrus \n propor]ie de 100%, urmare
a incendiului. Pe bancheta din spate dreapta se g=sea un
cadavru carbonizat \n propor]ie de 90%.
Partea din fa]= a autoturismului, \n special partea

30 CRIMIN ALIS TIC A


stâng=, prezenta deform=ri serioase, fiind specifice unui Toate cele patru u[i ale autoturismului au fost g=site
impact. Janta stânga fa]= a autoturismului era deformat=, blocate, u[a din stânga fa]= era u[or deformat= [i aripa
urmare a unui impact cu un corp dur, iar subansamblele de la stânga fa]= fiind deformat= [i par]ial introdus= pe sub u[=,
direc]ie erau serios deformate pe partea stâng=. Stâlpul u[ii f=cea imposibil= deschiderea acesteia.
din stânga fa]= era u[or deformat, aripa stânga fa]= a S-au f=cut verific=rile necesare pentru stabilirea
proprietarului, pe baza num=rului de \nmatriculare, acesta
fiind o femeie, M.O. S-a \ncercat contactarea acesteia pe
telefonul mobil dar acesta era \nchis. S-a emis ipoteza c=
scheletul carbonizat din autoturism ar fi chiar al proprietarei.

autoturismului fiind deformat= [i \mpins= spre spate a intrat


pe sub u[a autoturismului blocând deschiderea acesteia.
Pode]ul pe care se afla autoturismul prezenta urme
recente de impact, \n partea dinspre municipiul Arad, fiind

La fa]a locului a venit mama acesteia care a \nceput s=


plâng= [i s= jeleasc=.
Dup= circa o jum=tate de or= de investiga]ii,
proprietara a fost g=sit= la domiciliul patronului firmei unde
aceasta lucra. Din investiga]iile efectuate de c=tre lucr=torii
Serviciului de Investiga]ii Criminale rezulta faptul c=, \n ultima
vreme, nu prea se \n]elegea cu so]ul ei [i avea o rela]ie mai
mult decât amical= cu patronul firmei la care era angajat=.
|n aceast= situa]ie, al cui era cadavrul?
Extinzând activit=]ile specifice s-a stabilit pân= la urm=
cr=pat [i fiind descoperit= o urm= dinamic= de destratificare c= scheletul carbonizat apar]inea, cel mai probabil, so]ului
creat= \n beton. numitei M.O. care era de neg=sit. Din investiga]iile efectuate
Pe acostament, pe iarba umed=, s-a descoperit o a rezultat c=, \n seara precedent=, numita M.O., \mpreun= cu
urm= de rulare, care avea traseul dinspre municipiul Arad, so]ul acesteia [i cu patronul firmei, au consumat b=uturi
pornind de pe suprafa]a asfaltat= a carosabilului, trecea pe alcoolice pân= seara târziu la domiciliul celui din urm=. Din
acostament, apoi \n [an] [i se finaliza exact \n zona unde relat=rile so]iei a reie[it c=, \n jurul orelor 4,00 diminea]a, so]ul
pode]ul de beton prezenta cr=p=turile [i urmele de i-ar fi cerut s= plece \mpreun= acas=, \n comuna Felnac,
destratificare. Acest fapt ne-a condus la ipoteza c=
autoturismul rula din direc]ia Arad, spre Felnac, \n zona
respectiv= a trecut pe contrasens, apoi pe acostament [i \n
[an] cu ro]ile din stânga [i s-a izbit cu roata stânga fa]= de
pode]ul din beton. Urmare a impactului violent, ro]ile dreapta
ale autoturismului, fiind pe acostament [i plasate la nivelul
superior al pode]ului, au f=cut posibil= \ntoarcerea la 180o a
autoturismului.
|n autoturism au fost descoperite: un telefon mobil
carbonizat [i o ram= de ochelari. Cheia de contact a fost
g=sit= \n contactul autoturismului care s-a desprins cu tot
ansamblul de plastic [i a c=zut pe podeaua autoturismului,
urmare a incendiului.

CRIMIN ALIS TIC A 31


jude]ul Arad, dar ea l-a refuza spunând c= prefer= s= r=mân= beton din dreptul imobilului cu nr. 60 din localitatea
la patronul ei. Atunci so]ul furios a plecat singur cu C=lug=reni. Urmare a impactului, autoturismul fiind avariat
serios \n partea din fa]=, a luat foc. Datorit= faptului c=
autoturismul nu era prev=zut cu \nchidere centralizat=,
\n mod firesc, cele trei u[i, cu excep]ia u[ii stânga fa]=
folosit= de [ofer, erau blocate. U[a stânga fa]= nu putea
fi deschis= datorit= faptului c= aripa stânga fa]= a
autoturismului, urmare a impactului, era deformat= [i a
intrat pe sub u[=, stâlpul stânga fa]= fiind [i el deformat;
\n aceste condi]ii, ]inând cont c= incendiul a fost
deosebit de violent [i probabil s-a propagat cu
repeziciune din partea din fa]= a autoturismului,
conduc=torul auto a \ncercat s= treac= printre scaune \n
partea din spate [i s= ias= din autoturism. Cel mai
probabil din cauza violen]ei incendiului [i fiind [i sub
influen]a alcoolului [i probabil a [ocului urmare a
autoturismul, dup= câteva zeci de minute acesta fiind g=sit impactului, nu a reu[it s= deblocheze u[a din dreapta spate [i
incendiat \n localitatea C=lug=reni. s= ias= din autoturism fiind g=sit mort pe bancheta din spate
Se puneau mai multe semne de \ntrebare: a acestuia.
Dac= so]ia [i patronul ei, cu care aceasta era \n rela]ii
Scheletul carbonizat a fost ridicat [i transportat la morga
care dep=[eau sfera rela]iilor de serviciu, au pus la cale
Spitalului Jude]ean Arad, \n vederea efectu=rii necropsiei.
uciderea so]ului [i au creat o \nscenare pentru a p=rea un
Cazul a fost intens mediatizat atât \n presa local= cât
banal accident?
Putea so]ul acesteia s= se deplaseze cu autoturismul [i \n presa central=.

[i s= se autoaccidenteze \n acel loc? De regul=, la astfel de evenimente cu urm=ri tragice,


Cum a ajuns cadavrul pe bancheta din spate, dac= a mass-media este prezent= la fa]a locului \n vederea realiz=rii
fost singur \n autoturism? unor reportaje care au un impact deosebit asupra publicului.
Dup= zile de investig=ri, examinarea [i reexaminarea Cazul prezentat a suscitat cu atât mai mult interes
autoturismului, inclusiv testarea cu poligraful a so]iei datorit= unor aspecte cel pu]in ciudate la o prim= vedere, cu
decedatului [i a patronului acesteia, s-a ajuns la urm=toarele privire la cadavrul din autoturism, la modul cum acesta a
concluzii: ajuns acolo, la modalitatea prin care persoana respectiv=
|n diminea]a respectiv=, so]ul \n[elat a plecat singur [i-a pierdut via]a.
cu autoturismul spre domiciliul s=u, \n comuna Felnac, jude]ul Prezen]a jurnali[tilor la locul faptei nu trebuie privit= ca
Arad. Datorit= faptului c= a consumat o cantitate \nsemnat= o amenin]are din partea lucr=torilor de poli]ie ci, dimpotriv=, \n
de alcool, a pierdut controlul volanului [i a trecut pe foarte multe cazuri, reportajele difuzate de ace[tia au un rol
contrasens izbindu-se violent cu autoturismul de pode]ul de preventiv pentru semenii no[tri care v=d ce li se poate
\ntâmpla, urmare a consumului de alcool, a
oboselii, a vitezei excesive.
Este adev=rat c= lucr=torii de poli]ie,
membrii echipei de cercetare, trebuie s= [tie s=
se impun= \n fa]a jurnali[tilor [i s= permit=
accesul acestora doar \n zonele sau perimetrele
unde prezen]a acestora sau a altor persoane nu
\mpieteaz= asupra bunei desf=[ur=ri a
investig=rii criminalistice a locului faptei. |n acest
scop trebuie folosit= banda de demarcare a
perimetrului locului faptei, band= pe care se afl=
inscrip]ia “NU TRECE}I! POLI}IA” [i de[i, poate
unii jurnali[ti sunt mai curio[i sau ar dori s= vad=
[i s= afle mai multe, ei trebuie s= [tie c=, doar

32 CRIMIN ALIS TIC A


Ing. FIERBIN}EANU MIRCEA

This account differentiate the technical juridical vehicle expert appraisement from the criminal expert
appraisement trough the analysis herself of the objectives at it must an answer to give, however more important are the
legal norms that has generated this objectives. The establishment of the objectives from each range of the expert
appraisement and of the abilitys each expert differentiate ther utility, whitout to produce confusions between the ranges
that use the expert appraisement as juridical proof. The proof power of the expert appraisement, indifferently of the
character of the expert appraisement is sure and demonstrated by his essence. Is generally recognized the fact that into
the justice not exist a right of the last opinion, and an expert appraisement / expert can not to be superior on an other
expert appraisement / expert.

E
stabileasc= viteza din momentele premerg=toare producerii
xpertiza tehnic= auto judiciar= [i accidentului, sau din momentul producerii impactului;
criminalistic= este definit=, \n conceptul expertiza tehnic= \n aceste situa]ii are un rol deosebit de
juri[tilor români, ca o lucrare de cercetare, ce important, \ntrucât timpul extrem de scurt \n care se petrece
const= din diferite opera]iuni fundamentate [tiin]ific, pe baza un asemenea fapt \nl=tur= posibilitatea unor depozi]ii
cuno[tin]elor acumulate \n domeniul respectiv, fa]= de care obiective, precise [i complete, date de martorii oculari. Pentru
magistra]ii nu au argumentele profesionale de a le anticipa, l=murirea justi]iei, mai poate prezenta interes stabilirea
apelând astfel la un mijloc de prob= [tiin]ific, prin care s= fie caracterului distrugerilor [i a deterior=rilor suferite de unele
elucidate unele fapte de natur= civil= sau penal=. piese [i subansamble ale autovehiculului, ca urmare a
Expertiza judiciar= poate fi definit= ca un mijloc de accidentului, precum [i determinarea posibilit=]ii de a fi ap=rut
prob=, prin care se aduce la cuno[tin]a organelor judiciare defec]iuni, care nu puteau fi prev=zute la verificarea tehnic=,
opinia unor speciali[ti cu privire la acele \mprejur=ri de fapt elemente foarte importante pentru stabilirea prejudiciului.
pentru a c=ror l=murire sunt necesare cuno[tin]e deosebite, Rolul expertizei tehnice auto poate fi deosebit de
opinie care se formeaz= pe baza unei activit=]i de cercetare important, \n cazul \n care nu se poate stabili cu certitudine,
concret= a cazului [i a aplic=rii unor date de specialitate de pe alt= cale, dac= \nc=lcarea unor reguli de circula]ie de c=tre
c=tre persoanele competente desemnate de organele conduc=torul auto constituie cauza unic= a accidentului
judiciare. produs, \ntrucât este cunoscut faptul c=, uneori, mai poate
Este de necontestat faptul c=, folosindu-se date interveni [i for]a major=, vinov=]ia pietonului sau a altui
[tiin]ifice – prin intermediul expertizei – pentru dovedirea conduc=tor de vehicul.
\mprejur=rilor de fapt ale unei cauze, se garanteaz= |n multe situa]ii, expertiza tehnic= contribuie la
obiectivitatea proba]iunii \n cele mai dificile situa]ii. |n identificarea autorilor unor accidente, atunci când alte
multe lucr=ri juridice s-a subliniat \n mod deosebit faptul mijloace de prob= nu pot fi folosite. De exemplu,
c=, \n calitatea sa de mijloc de prob= cu caracter [tiin]ific, descoperirea, pe furca bicicletei victimei, a urmelor de
expertiza exercit= o influen]= \nsemnat= [i deosebit de vopsea, provenit= de la un autovehicul b=nuit c= ar fi
favorabil= asupra activit=]ii organelor judiciare, având un participat la accident, a urmelor l=sate de un tractor, a unor
rol de seam= \n solu]ionarea rapid= [i obiectiv= a cauzei. buc=]i din rama sticlei de la farul unei biciclete pe care au
De aceea ea a mai fost supranumit= “regina probelor”. r=mas particule de vopsea de pe un autovehicul sau
O importan]= deosebit= o are expertiza tehnic= \n descoperirea pe un tractor a unor pete de sânge din aceea[i
domeniul autovehiculelor [i circula]iei rutiere, pentru grup= cu sângele victimei.
stabilirea \mprejur=rilor [i cauzele accidentelor, pentru Expertiza tehnic= auto judiciar= [i criminalistic=,
determinarea st=rii tehnice a mijloacelor de transport, un mijloc de prob=?
stabilirea posibilit=]ilor de evitare a producerii accidentelor [i |n conformitate cu prevederile Codului de procedur=
nerespectare a regulilor de trafic rutier. penal=, pentru aflarea adev=rului \ntr-o cauz= penal=, se pot
Foarte adesea, \n cazul accidentelor de circula]ie, nu dispune orice mijloace de prob=, ce sunt precizate la art. 64
este suficient= numai expertiza tehnic= auto, de multe ori fiind din care fac parte constat=rile tehnico-[tiin]ifice [i expertizele.
necesar= [i o expertiz= medico-legal= sau o expertiz= Atât constat=rile tehnico-[tiin]ifice cât [i expertizele exprim=
criminalistic=. Aceasta se \ntâmpl= \n situa]ia \n care au fost opinia unor speciali[ti \n diferite ramuri ale [tiin]ei, care au
[i victime (persoane r=nite sau care [i-au pierdut via]a); \n menirea s= l=mureasc= organul de cercetare judiciar= sau
astfel de \mprejur=ri, medicul expert va trebui s= se refere, \n instan]a de judecat= \n vederea stabilirii adev=rului.
mod deosebit, cu privire la urmele [i dovezile materiale Expertiza tehnic= auto se bazeaz= pe aplica]iile din
descoperite cu ocazia examin=rii cadavrului. fizic=, respectiv din capitolul mecanic= tehnic=, care se ocup=
Prin expertizele tehnice auto este obligatoriu s= se de modul de mi[care al autovehiculelor, producerea leziunilor

CRIMIN ALIS TIC A 33


la victimele implicate [i deforma]iile subansamblurilor la pot exista situa]ii, cu caracter procesual, ce se afl= \n strâns=
caroseriile autovehiculelor, descrierea dinamicii producerii leg=tur= [i se condi]ioneaz= reciproc, motiv pentru care
unor accidente de trafic rutier [i modul cum se transform= legiuitorul stabile[te modalit=]ile de incompatibilitate,
energia acumulat= de autovehicule \n timpul mersului \n ab]inere, recuzarea sau \nlocuirea exper]ilor.
diferite ciocniri. |n ce prive[te compatibilitatea expertului, se pot
Expertizele tehnice auto se pot efectua numai de c=tre constata dou= categorii de situa]ii care o determin=:
persoane autorizate de c=tre Ministerul Justi]iei, pe baza unei  calitatea func]ional=;
practici \ndelungate [i pe baza unui examen de verificare a  pozi]ia procesual=.
cuno[tin]elor teoretice \n domeniul juridic [i de specialitate. Sunt incompatibili de a fi exper]i pentru calitatea lor
Activitatea de expertiz= tehnic= judiciar= [i func]ional= acele persoane care \ndeplinesc, \n cauza
extrajudiciar= este reglementat= prin O.G. nr. 2/2000 respectiv=, diverse lucr=ri legate de func]ia lor oficial=:
aprobat= cu complet=ri prin Legea nr. 156/2002 [i stabile[te judec=torul, procurorul care pune concluzii \n instan]=,
modul de organizare a activit=]ii de expertiz= judiciar= [i organele de urm=rire penal=, ap=r=torul.
extrajudiciar=, atribu]iile ce sunt conferite de calitatea de Pentru pozi]ia lor procesual= sunt incompatibili de
expert tehnic judiciar, regulile procedurale privind expertiza fi exper]i: inculpatul, partea v=t=mat=, martorul, p=r]ile \n
tehnic= judiciar=, modul de recomandare [i numire a procesul civil.
exper]ilor, modul de pl=tire a onorarilor de expert, Legitimarea acestei m=suri de \ngr=dire a capacit=]ii
r=spunderile [i sanc]iunile exper]ilor. concrete de a fi expert o constituie prezum]ia de lips= de
|n domeniul expertizelor tehnice auto judiciare se obiectivitate, \n cauz=, a celor considera]i incompatibili. Avem
utilizeaz= informa]ii din mai multe domenii, precum cele de-a face deci cu una dintre m=surile prev=zute de legiuitor,
din domeniul criminalistic, medical, metalurgie, \n vederea asigur=rii garan]iilor procesuale necesare justei
informatic=, o astfel de lucrare fiind definit=, \n final, ca o rezolv=ri a cauzelor. Este evident faptul c= expertul, prin
lucrare complex=, la care fiecare specialist trebuie s=-[i \ns=[i misiunea sa de a stabili, pe baza datelor [i metodelor
defineasc= pozi]ia aferent obiectivului la care trebuie s= [tiin]ifice, anumite \mprejur=ri de fapt ale cauzei, trebuie s= fie
r=spund=, sarcina stabilirii culpei revenind numai independent de orice situa]ie care l-ar influen]a, deoarece
organului judiciar sau instan]ei de judecat=, orice referiri numai astfel \[i va putea \ndeplini cu obiectivitate sarcina care
la culpa p=r]ilor excedând competen]a exper]ilor. \i revine.
Expertul tehnic auto judiciar [i criminalist Recuzarea exper]ilor constituie o problem= ce va fi
Expertul tehnic auto judiciar sau criminalist va fi numit analizat= separat: \n materie civil= [i \n materie penal=.
de c=tre organul judiciar sau de c=tre instan]a de judecat=, |n materie civil= legiuitorul stabile[te situa]iile sau
numai dup= ce a dobândit calitatea de expert tehnic auto cazurile care creeaz= o prezum]ie de lips= de obiectivitate \n
judiciar, ca urmare a \ndeplinirii urm=toarelor condi]ii: ceea ce prive[te activitatea desf=[urat= de o persoan= ce
 este cet=]ean român [i cunoa[te limba român=; face parte din aparatul judiciar. Conform legii procesuale,
 are capacitate de exerci]iu deplin=; aceste situa]ii oblig= pe cel care [tie c= exist= un motiv de
 a absolvit studii superioare \n specialitatea pentru recuzare \n sarcina sa, s= declare c= se ab]ine de la
care se prezint= la examenul de expert, dovedite cu diplom=; \ndeplinirea sarcinii sale judiciare; \n acela[i timp, existen]a
 are un stagiu de cel pu]in 5 ani \n specialitatea \n unor cazuri de recuzare \ng=duie p=r]ilor – dac= nu “s-a
care a ob]inut diploma; produs ab]inerea” – s= solicite recuzarea.
 este apt din punct de vedere medical pentru |n materie penal= recuzarea expertului este
\ndeplinirea activit=]ii de expert; reglementat= de un text cadru. Pentru cazurile \n care, dac=
 nu are antecedente penale [i se bucur= de o bun= nu s-a f=cut declara]ie de ab]inere, se poate cere recuzarea
reputa]ie profesional= [i social=; recurgându-se la situa]iile de incompatibilitate aplicabile
 a fost declarat reu[it la examenul organizat \n acest exper]ilor. Prevederile legale stabilesc subiec]ii dreptului de a
scop. recuza expertul, care sunt: p=r]ile (adic=, partea civil=,
Organul \ndrept=]it s= dispun= efectuarea expertizei inculpatul [i partea civilmente responsabil=), procedura de
tehnice auto judiciare sau criminalistice nume[te expertul solu]ionare a cererii de recuzare f=cându-se de \ndat=,
sau, dup= caz, specialistul, indic= \n scris, prin \ncheiere sau ascultându-se procurorul dac= este prezent \n instan]=, iar
prin ordonan]=, obiectul expertizei [i \ntreb=rile la care trebuie dac= se consider= necesar, [i p=r]ile, precum [i cel recuzabil.
s= r=spund= acesta, stabile[te data depunerii raportului de Pentru efectuarea expertizelor tehnice auto judiciare
expertiz=, fixeaz= onorariul provizoriu, avansul pentru sau criminalistice, sunt necesare cuno[tin]e de specialitate,
cheltuieli de deplasare, atunci când este cazul, [i comunic= de mecanic= aplicat=, privind dinamica propulsiei
biroului local pentru expertize judiciare tehnice [i contabile autovehiculelor care descriu traiectoriile pe c=ile de rulare,
numele persoanei desemnate s= efectueze expertiza. \nso]ite de sistemele de ecua]ii de stare, precum [i cuno[tin]e
Partea interesat= are dreptul s= solicite ca, pe de tehnologia materialelor [i a construc]iei de ma[ini [i a
lâng= persoana numit= \n calitate de expert, s= mai echipamentelor, cu stabilirea condi]iilor de fiabilitate a
participe la efectuarea expertizei, pe cheltuiala sa, [i un acestora. Mai nou, exper]ii trebuie s= posede cuno[tin]e
expert sau un specialist, nominalizat de ea, care s= fie destul de ample de operare pe calculatorul electronic,
\nscris pe lista exper]ilor, adic= s= de]in= calitatea de cunoscând fiind faptul c= au fost elaborate programe de
expert tehnic auto judiciar sau criminalist. calculator – soft-uri – f=r= de care \n viitor nu se vor mai putea
|n conformitate cu prevederile Codului penal [i civil, elabora expertize tehnice auto judiciare sau criminalistice.

34 CRIMIN ALIS TIC A


Reglement=rile activit=]ii de expertiz= tehnic= auto [tiin]ific. Dac= organul judiciar, dup= ce examineaz=
judiciar= [i criminalistic= \n România lucrarea, consider= c= aceasta este necorespunz=toare,
c= sunt v=dite neclarit=]i, lacune sau contraziceri, are
A[a cum am amintit anterior, activitatea de expertiz= facultatea s= aprecieze necesitatea unor \ndrept=ri, \n
tehnic= judiciar= [i extrajudiciar= este reglementat= prin cazul cererilor f=cute de una dintre p=r]i.
Ordonan]a Guvernului nr. 2/2000 publicat= \n M.O. nr. Situa]iile necorespunz=toare, care se pot constata
26/25.01.2000 [i a fost aprobat= prin Legea nr. 156/2002 \n momentul depunerii raportului de expertiz=, precum [i
publicat= \n M.O. nr. 249/15.04.2002. Anterior acestor acte m=surile care se pot lua sunt urm=toarele:
normative, activit=]ile de expertiz= tehnic= [i contabil= au fost  raportul de expertiz= poate prezenta neclarit=]i,
reglementate prin Decretul Consiliului de Stat al RSR nr. deficien]= care urmeaz= a fi reparat= prin chemarea
79/1971. De asemenea, expertiza tehnic= judiciar= mai este expertului pentru a da l=muriri;
reglementat= din punct de vedere procedural prin Codul de  expertiza poate fi efectuat= \n mod incomplet,
procedur= penal=, iar \n cazurile civile prin Codul de lacun= care urmeaz= a fi acoperit= pe calea \ntregirii
procedur= civil=, ce ordoneaz= modul de admisibilitate a expertizei printr-un supliment de expertiz=;
probei cu expertiz=, ordonan]area expertizei, drepturile [i  concluziile expertului pot prezenta inexactit=]i sau
obliga]iile expertului, con]inutul raportului de expertiz=, expertiza trebuie anulat= pentru neobservarea formelor
suplimentul de expertiz=, modul de dispunere a unei noi legale \n efectuarea ei, situa]ii care nu pot fi remediate decât
expertize, onorariul de expert [i alte cheltuieli, audierea printr-o nou= expertiz=.
exper]ilor etc. Concluziile expertului nu pot fi considerate drept o
Paralel cu activitatea de expertiz= tehnic= judiciar= [i “hot=râre [tiin]ific=”, deoarece fie c= expertiza are ca obiect
extrajudiciar=, Guvernul României a aprobat [i reglementarea cercetarea tuturor problemelor cauzei sau numai o parte
activit=]ii de expertiz= criminalistic= prin Ordonan]a dintre ele ori o singur= problem=, expertiza nu le rezolv= din
Guvernului nr. 75/2000, publicat= \n M.O. nr. 407/2000, punct de vedere juridic, a[a cum o va face organul care
aprobat= ulterior prin Legea nr. 488/2002, publicat= \n M.O. ordon= expertiza, ci numai din punctul de vedere al unei
nr. 578/05.08.2002. anumite [tiin]e a tehnicii.
Administrarea expertizei constituie un proces Metodologia de \ntocmire a raportului de expertiz=
complex, \n care momentul dispunerii efectu=rii ei nu tehnic= auto judiciar= [i criminalistic=
este decât \nceputul, fiind urmat de o serie de alte Urmare a numirii ca expert, acesta are obliga]ia de a
opera]ii care se termin= cu depunerea [i aprecierea studia dosarul cauzei, de a culege informa]iile necesare de la
raportului de expertiz=. Toate aceste opera]ii nu sunt fa]a locului – dac= este cazul – de a asculta p=r]ile – dac=
l=sate la voia \ntâmpl=rii, legea reglementându-le cu este cazul – s= analizeze autovehiculul \n cauz=, iar dac=
grij=, [i organul judiciar având sarcina s= desf=[oare un dosarul nu con]ine detalii suficiente ce ar putea fi oferite prin
rol activ \n diferitele etape. Aceasta nu \nsemneaz= \ns= aducerea unei complet=ri care, de regul= st= \n obliga]ia
c= libertatea tehnic= sau [tiin]ific= a expertului sau instrument=rii cauzei, atunci poate cere acest lucru.
drepturile p=r]ilor ar suferi \ngr=diri. }inând seama de |n cauzele penale, expertul nu va lua leg=tura cu
drepturile expertului [i ale p=r]ilor, organul judiciar are p=r]ile din dosar, decât numai cu \ncuviin]area organului de
misiunea numai s= observe [i s= \ndrume \ntreaga cercetare penal= [i \n prezen]a acestuia. |n cauzele civile,
opera]ie de administrare a expertizei, atât \n procesul expertul este obligat s= convoace p=r]ile, aceasta constituind
civil, cât [i penal, pentru ca totul s= se desf=[oare o obliga]ie procedural= f=r= de care expertiza poate fi anulat=.
conform prevederilor legii, \n vederea ob]inerii unor Expertul este competent s= fixeze data, ora [i locul
concluzii obiective [i corect fundamentate din punct de convoc=rii, cu condi]ia ca s= existe un timp suficient pentru
vedere al specialit=]ii. primirea c=r]ii po[tale recomandate pe circuitul po[tal. |n
|n ceea ce prive[te participarea p=r]ilor la cazul \n care una sau ambele p=r]i nu se prezint= la
efectuarea expertizei, \n materie penal=, organul judiciar convocare, expertul poate \ntocmi lucrarea, cu men]ionarea
este cel care apreciaz= necesitatea ei, stabilind acest lucru lipsei respective, sau poate efectua o nou= convocare, dup=
prin ordonan]= [i comunicând p=r]ilor termenul la care sunt care, dac= are date suficiente, poate \ntocmi expertiza \n mod
chemate, pentru a li se aduce la cuno[tin]= obiectivele ipotetic. Informa]iile, explica]iile sau elementele referitoare la
expertizei. l=murirea cauzei, trebuie men]ionate \n raportul de expertiz=,
|n materie civil=, conform art. 208 din Codul de f=r= tendin]e de p=rtinire, acestea devenind probe numai
procedur= civil=, dac= pentru expertiz= este nevoie de o atunci când vor fi confirmate de ambele p=r]i. Expertul nu are
lucrare la fa]a locului, ea nu poate fi f=cut= decât dup= citarea competen]a juridic= s= ia declara]ii de la p=r]i sau de la
p=r]ilor prin carte po[tal= recomandat= cu dovad= de primire, martori [i nici calitatea \ncheierii unor procese-verbale care
cu indicarea zilelor [i orelor când \ncepe [i continu= lucrarea. s= fie semnate de c=tre acestea. Singura excep]ie, ce poate
|ndatorirea de a \ncuno[tiin]a p=r]ile \n modul sus-ar=tat \i exista, este o constatare tehnic= la un atelier service, dar
revine expertului, care va trebui s= anexeze la raportul de numai cu participarea ambelor p=r]i [i cu prezen]a unui cadru
expertiz= dovada \ndeplinirii acestei obliga]ii. de r=spundere din atelierul respectiv.
O dat= \ndeplinite formalit=]ile descrise anterior, Materialele pe baza c=rora se va elabora expertiza
expertul \ntocme[te lucrarea, ce constituie punctul |n materie civil=, fiind ac]iune de partajare de bunuri
personal de vedere al cauzei, care nu poate fi avizat, sau preten]ii, ce se dezbate la judec=torie sau tribunal,
modificat sau cenzurat sub aspectul con]inutului instan]a de judecat= este competent= s= dispun= efectuarea

CRIMIN ALIS TIC A 35


unei expertize [i s= adune la cauza dosarului toate sa juridic= solid=.
documentele care s= stea la baza \ntocmirii expertizei, cum ar Se face \ns= distinc]ie: unele men]iuni cuprinse \n
fi: ac]iunea reclamantului, certificatul de \nmatriculare a raportul de expertiz= (precum: data pe care o poart=
autovehiculului, factura sau contractul de vânzare-cump=rare raportul, ar=tarea cercet=rilor efectuate, constat=rile
care s= ateste calitatea de proprietar, \mpreun= cu cartea de proprii pe care expertul le-a f=cut cu acest prilej,
identitate a acestuia, procesul-verbal de constatare a avariei declara]iile p=r]ilor date \n fa]a expertului) fac dovada
autovehiculului, \ntocmit de organele de poli]ie, dosarul de \nscrierii \n fals. Acest lucru este posibil, \ntrucât
desd=unare a asigur=rii (dac= este cazul), dovada achit=rii men]iunile respective se refer= la \mprejur=ri de fapt
onorariului de expert etc. privind obiectul expertizei, constatate de expert, \n cadrul
|n materie penal= fiind ac]iune de cercetare penal= activit=]ii ce o desf=[oar= \n calitatea sa de delegat al
sau de \ncepere a urm=ririi penale, dosarul cauzei trebuie s= organului judiciar. |n ceea ce prive[te restul raportului de
con]in= toate datele care se refer= la cauz= – \n spe]= expertiz= (r=spunsurile la \ntreb=rile puse expertului,
producerea unui accident cu v=t=mare corporal= sau decesul precum [i concluziile finale ale cercet=rilor sale de
de persoane. Pentru ca expertiza s= r=spund= la \ntreb=rile specialitate pe care el le-a \ntreprins), acesta va fi supus
formulate de c=tre organul de cercetare penal=, dosarul liberei aprecieri a organului judiciar.
trebuie s= con]in=, de regul=, urm=toarele documente: Deci organul judiciar nu este legat de concluziile
 ordonan]a cu numirea expertului [i obiectivele raportului de expertiz=, care pot fi comb=tute prin celelalte
expertizei; probe din dosarul cauzei. |n acela[i timp, nu poate fi atribuit=
 chitan]a de achitare a onorariului de expert; expertului o p=rere pe care n-a emis-o sau alte constat=ri
 procesul-verbal de cercetare la fa]a locului; decât cele f=cute.
 schi]a cu locul producerii accidentului; Organul judiciar are facultatea, \n virtutea dreptului
 plan[ele fotografice de la locul accidentului; s=u de liber= apreciere a probelor, de a lua sau nu \n
 declara]iile p=r]ilor, ale tuturor martorilor oculari [i considerare concluziile raportului de expertiz=, independent
asisten]i, ale urma[ilor decedatului (dac= este cazul); de faptul c= lucr=rile expertizei au fost efectuate de unul sau
 declara]iile participan]ilor la trafic; mai mul]i exper]i, care au avut sau nu o opinie comun=.
 copie de pe certificatul de \nmatriculare [i cartea de Judec=torul unei cauze este considerat expertul
identitate a autovehiculului; aici este necesar s= facem o exper]ilor, dar nu \n sensul c= ar avea o competen]=
parantez= [i s= amintim c=, \n special cartea de identitate a tehnic= superioar= celei a exper]ilor, ci \n sensul c= are
autovehiculului este necesar= expertului \n vederea stabilirii capacitatea de a cenzura [i evalua concluziile exper]ilor
componen]ei dot=rilor (ABS, ADR, EDS etc.), pentru \n raport cu obiectul probei [i cu scopul procesului. |n
edificarea expertului de ce autovehiculul nu a descris \n practica judiciar= s-a statuat c=, \n situa]ia \n care
traiectoria sa urme de frânare; rezultatele primei [i celei de-a doua expertize sunt
 buletin de stabilire a alcoolemiei cu procesul-verbal contradictorii, organul judiciar nu poate s= combine
de recoltare; concluziile acestora, deoarece fiecare expertiz= are o
 raportul medico-legal sau necropsie; individualitate proprie. |n acest mod s-ar ajunge la o a
 certificatul de deces (dac= este cazul); treia expertiz= efectuat= de \nsu[i organul judiciar, ceea
 procesul-verbal de verificare a st=rii tehnice; ce nu este atributul s=u. |ntr-o situa]ie de acest fel,
 dovezi de efectuare a unor experimente judiciare, organul judiciar nu are decât posibilitatea s= \nl=ture
dispuse de c=tre organul de cercetare penal=, cu prezen]a unul sau ambele rapoarte de expertiz= [i s= se sprijine pe
obligatorie a acestuia; alte probe \n solu]ionarea cauzei.
 copie de pe fi[a de internare [i foile de observa]ie |n nici un caz nu se va proceda, la efectuarea unei
medical=; alte expertize de c=tre un institut sau un laborator de
 cita]ii, dovezi de convocare, dovezi referitoare la expertize, deoarece aceasta nu poate avea o putere
luarea la cuno[tin]= a unor drepturi ca: ap=r=tor, expert parte probant= decisiv=, competen]ele de a r=spunde la
etc. \ntreb=rile puse expertizei tehnice judiciare sau
Dup= studierea tuturor acestor date, cuprinse \n criminalistice fiind egale! |n domeniul expertizei tehnice
documentele amintite mai sus, expertul poate trece la auto judiciare sau criminalistice, nu exist= drept de
prelucrarea tuturor datelor cu respectarea legisla]iei [i a ultim= opinie!
procedurilor \n vigoare, dup= tipicul cunoscut, practicat [i
publicat \n buletinele informative publicate \n acest sens.
Bibliografie
For]a probant= a expertizei 1. Constantin R, Dr=ghici P, Ioni]= M – Expertizele
De[i \ntr-un dosar toate probele sunt considerate mijloc de prob= \n procesul penal, Ed. Tehnic=. 2000.
egale, expertizei i se acord= in abstracto, o autoritate 2. Fierbin]eanu M – “Problematica expertizei auto
deosebit= dat fiind fundamentul s=u [tiin]ific, dar \n practica criminalistice”, Revista Criminalistica, nr. 3/2002.
lucr=rilor este considerat= ca oricare alt mijloc de prob=. Nu 3. Mihuleac Emil – Expertiza judiciar=, Ed. {tiin]ific=,
se recunoa[te deci expertizei o for]= probant= absolut=, 1971.
raportul de expertiz= fiind l=sat la libera apreciere a organului 4. M.O. partea I-a, nr. 26/2000, 249/2002, 419/2000,
judiciar, \n conformitate cu principiul aprecierii probelor 407/2000, 578/2002, 633/2000, 248/1998, 585/1999,
potrivit ultimei convingeri a judec=torului, bazat pe con[tiin]a 325/2002, 22/2000,418/2001, 814/2002, 459/2000.

36 CRIMIN ALIS TIC A


Expert tehnic judiciar ARTEMON CARTIANU

This article discusses the trace evidence that can provide vital clues regarding the occupants of a vehicle
involved in a traffic accident, and also their movement as a result of the vehicle impact.

P
entru reconstituirea cât mai fidel= a unui
accident rutier este necesar, printre altele,
s= fie identificate, \nregistrate [i analizate
cu aten]ie toate urmele generate de persoanele aflate \n
interiorul autovehiculelor implicate \n accident. Aceste urme
pot furniza indicii esen]iale cu privire la persoanele aflate \n
autovehicul, cu privire la localizarea exact= a acestora \n
autovehicul \n timpul accidentului, precum [i la deplasarea
acestora ca urmare a accidentului.
|n aceste cazuri trebuie identificate urmele biologice
cum ar fi: urme de sânge sau alte lichide biologice, p=r, piele,
oase sau p=r]i ale corpului. Urmele biologice g=site pe sau \n
autovehicul sau pe corpul persoanelor ne pot da informa]ii
Urme de sânge pe parasolar [i pe capitonajul
despre modul de desf=[urare a accidentului [i despre locurile
plafonului
de impact cu persoanele implicate. Pentru stabilirea cât mai
exact= a traiectoriei ocupan]ilor autovehiculului, trebuie
f=cut= o corela]ie \ntre urmele biologice identificate [i
v=t=m=rile corporale ale ocupan]ilor autovehiculului.
Exemple

Parbriz spart \n urma impactului cu capul Urme de ruj pe airbag-ul din volan
conduc=torului auto, care nu a folosit centura de siguran]=.

CRIMIN ALIS TIC A 37


Pe centura de siguran]= se observ= urme textile
r=mase de la \mbr=c=mintea pasagerului.

Aspect tipic de v=t=mare \n urma impactului cu Conduc=torul unui autoturism Subaru pierde controlul
parbrizul volanului, iese de pe carosabil, se r=suce[te [i se r=stoarn=
\n [an]. Conduc=torul auto este proiectat afar= din autoturism.

P=r r=mas \n urma impactului capului pasagerului cu


stâlpul caroseriei.

38 CRIMIN ALIS TIC A


Accident cu un autoturism Peugeot 306

Conduc=torul autoturismului Peugeot 306, intrând \ntr-o


curb= la dreapta, cu limitare de vitez=, pierde controlul
volanului …

Centura de siguran]= este intact=, iar sp=tarul


scaunului este \ndoit spre spate; a[adar conduc=torul auto nu
a purtat centura de siguran]= [i a fost proiectat spre spate.
Direc]ia de proiectare din autoturism P=r=se[te carosabilul, traverseaz= terenul cu iarb= [i
se ciocne[te de un zid.

Exteriorul autoturismului

Deformare ce indic= locul pe unde a fost proiectat


conduc=torul autoturismului (prin lunet=).

CRIMIN ALIS TIC A 39


Defoma]ia maxim= – 310 mm;
Delta-V – 38 km/h;
EES – 38 km/h;
Deform=ri la partea frontal= [i pe partea lateral=
dreapta

Airbag-urile frontale conduc=tor auto [i pasager


declan[ate;
Airbag-urile laterale conduc=tor auto [i pasager
declan[ate;

Conduc=torul auto purta centura de siguran]= – se


observ= o zon= de tasare a centurii de siguran]=;
Zone de impact: cu zidul prin fereastra dreapta fa]=
Interiorul autoturismului cu panoul interior al u[ii dreapta fa]=;
 stâlpul A al caroseriei \nfundat 110 mm; Date despre conduc=torul auto: b=rbat, 32 de ani,
 \nfundare bord la nivelul genunchiului 80 mm; 1,80 m \n=l]ime, 85 kg; \n urma impactului cu c=r=mizile
 \nfundare prag dreapta 30 mm; zidului a suferit traumatisme cranio-cerebrale, ce i-au fost
 \nfundare u[= dreapta fa]= la nivel toracic 120 mm; fatale.
 \nfundare u[= dreapta fa]= la nivelul [ezutului 110 mm;

Bibliografie: Programul Pan – European pentru baze


de date unitare referitoare la accidente [i v=t=m=ri
(PENDANT), Loughborough University and Vehicle Safety
Research Centre, U.K., 2006.

40 CRIMIN ALIS TIC A


Comisar de poli]ie drd. ing. chim. MARIA GEORGETA STOIAN
Inspector principal de poli]ie drd. ing. chim. ELENA GALAN
I.G.P.R. – Institutul de Criminalistic=

Road accidents are worldwide problems which affect the entire society, even until now they don’t benefit by
enough attention either national or international level.
In forensic chemistry, the investigations, especially comparative ones, of traces and microtraces are very
important in establishing the causes and circumstances in which hit and run accidents were produced, in identification
of the car and of the guilty person involved in event and imply specific morphological and analytical analysis which
make forensic examination very difficult and laborious.
The film paints, glass, plastics, fibers, soils, petroleum products recovered at the crime scene, on the traffic road,
on the vehicles or on victim’s clothing represent relevant samples that offer information which constitute the
„fingerprint” for following the way on finding the truth.
Analytical methods and equipment used worldwide are: microscopic examination with Stereomicroscope,
Infrared Spectroscopy (IR), Microscope coupled with FT-IR Spectrometry, UV-VIS Spectrophotometry, X-Ray
Fluorescence Spectrometry (XRF), Scanning Electron Microscopy (SEM), Gas Chromatography coupled with Mass
Spectrometry (GC-MS), Pyrolysis Gas Chromatography (PGC) and Liquid Chromatography with Mass Spectrometry (LC-
MS) in order to put in evidence the physical and chemical characteristics of samples.
The methods used in laboratories enable, by means of their detection limit and sensitivity of analitic equipment,
comparative examinations which are valuable for forensic investigation of traffic accidents. Non-distructive methods are
important especially when the analyzed samples are in traces.

A
ccidentele rutiere sunt probleme globale care
afecteaz= toate sectoarele societ=]ii, dar
pân= acum ele nu au beneficiat de suficient=
aten]ie nici la nivel na]ional [i nici la nivel interna]ional
(datorit= lipsei de informa]ii referitoare la m=rimea
consecin]elor directe [i indirecte, abord=rii lor fataliste [i lipsei
unor responsabilit=]i politice [i a unor abord=ri
interdisciplinare). Conform statisticilor Organiza]iei Mondiale
a S=n=t=]ii, \n \ntreaga lume, un num=r de 1.250.000 de
oameni mor anual \n accidente de circula]ie, reprezentând
2,2% din totalitatea deceselor [i 25% din decesele provocate
de accidente \n general (cauza principal= a deceselor pentru
persoanele cu vârsta \ntre 15 [i 44 ani [i pe locul 9 pentru
toate categoriile de vârst=). Prognoza OMS pentru 2020
indic= trecerea accidentelor de circula]ie de pe locul 9 pe
locul 3 la cauza deceselor, dup= sinucideri [i afec]iuni
cardiovasculare.
Necesitatea determin=rii cauzelor [i circumstan]elor \n
care s-a produs accidentul, a identific=rii autovehiculului
implicat [i a persoanei vinovate - \n ipoteza p=r=sirii locului
accidentului, implic= o serie de analize morfologice [i
analitice care fac investigarea criminalistic= extrem de
laborioas= [i dificil=.
P=r=sirea locului accidentului, f=r= \ncuviin]area
poli]iei ori a procurorului care efectueaz= cercetarea locului
faptei, precum [i modificarea sau [tergerea urmelor
accidentului de c=tre conduc=torul oric=rui vehicul angajat
\ntr-un accident de circula]ie, de[i sunt incriminate penal, sunt
\ntâlnite frecvent, astfel de fapte reprezentând cca. 30 % din
totalul accidentelor rutiere \nregistrate.

CRIMIN ALIS TIC A 41


|n procesul de investigare criminalistic= a unor astfel
de cazuri, un rol important \n stabilirea cu certitudine a
circumstan]elor \n care a fost comis= fapta \l are expertul
chimist care prin examinarea [i analiza probelor puse la
dispozi]ie de organul de cercetare penal= poate emite
concluzii pertinente de incriminare a mijlocului auto implicat
\ntr-un astfel de eveniment.
Criminalistica este [tiin]a multidisciplinar= care
realizeaz= investigarea tehnico-[tiin]ific= a locului faptei, \n
scopul administr=rii probelor necesare afl=rii adev=rului \n
procesul judiciar.
Pu]ini sunt cei care atunci când vorbesc de
criminalistic= ating [i domeniul chimiei judiciare, adic= al unei
lumi pu]in cunoscute, deseori apreciate, \ntotdeauna
importante. Mul]i consider= c= obiectul criminalisticii este  microfibre textile g=site pe autovehiculul suspect, care
definit de laturile aplicative clasice: dactiloscopia, traseologia, au fost deta[ate din materialul textil al obiectului de
balistica, grafica, f=r= s= ia \n considerare [i laturile oferite de \mbr=c=minte al victimei, \n timpul accidentului;
chimia judiciar=, cum sunt: gazcromatografia, spectroscopia \n  diverse fragmente de metal, plastic sau sticl=, g=site la
infraro[u, spectrometria de fluorescen]= \n raze X, spectro- fa]a locului, care pot proveni din p=r]ile componente ale
fotometria UV-VIS, microscopia electronic= etc. autoturismului (caroserie, geam, bar= de protec]ie, piese de
Dac= expertizele biocriminalistice, dactiloscopice, ornament, filamente de faruri etc.);
grafice au la baz= examinarea unor caracteristici intrinseci
individului (desenul papilar, respectiv profilul ADN),
expertizele chimice, \n majoritatea cazurilor, se refer= la
examin=ri [i analize ale unor elemente sau caracteristici ale
obiectelor care au leg=tur= cu \mprejur=rile infrac]iunii, \n
special pe cele care au leg=tur= direct= cu rezultatele
examin=rii.
|ntrucât majoritatea probelor ridicate de la fa]a locului
constituie o matrice neunitar= din punct de vedere al
compozi]iei chimice, expertizarea presupune abordarea de
c=tre expertul chimist a unui \ntreg evantai de mijloace [i
metode analitice prin care matricea ini]ial= s= fie descompus=
\n elementele constitutive astfel \ncât, prin examinarea
comparativ= cu probele model de compara]ie, s= poat= fi
formulat= o concluzie cert= sau de probabilitate din punct de
vedere al similitudinilor compozi]iilor chimice.
Probele ridicate de la fa]a locului, \n cazul
accidentelor rutiere, sunt dintre cele mai diverse, cum ar fi :
 microurme dinamice de vopsea eviden]iate pe
autovehiculele implicate \n eveniment (autoturisme,
camioane, biciclete, motociclete etc.) sau pe obiectele de
\mbr=c=minte ale victimelor, urme [i microurme g=site la locul
impactului, pe [osea, parape]i, copaci etc.;

 urme de ulei mineral, asfalt, sol etc., identificate pe


obiectele de \mbr=c=minte ale victimei, pe ro]ile sau caroseria
autovehiculului b=nuit sau prelevate de la fa]a locului etc.
Toate aceste tipuri de probe, descoperite la locul
faptei, pe carosabil, pe autovehicule sau pe obiectele de
\mbr=c=minte ale victimelor reprezint= probe relevante, care,
prin gama de informa]ii oferite, constituie “amprenta” de la
care \ncepe drumul spre aflarea adev=rului.
Vopseaua este un material colorat \ntrebuin]at pentru
acoperirea suprafe]elor de diferite tipuri – lemn, tabl=, sticl= etc.

42 CRIMIN ALIS TIC A


Ea este un amestec alc=tuit din liant, pigment, Propriet=]ile fizice ale urmelor de sticl=, sub form= de
umplutur=, aditiv [i solvent. Dintre ace[tia, componen]ii de cioburi, a[chii sau pudr=/praf de sticl=, furnizeaz= informa]ii
baz= sunt: liantul, pigmentul [i solventul. folositoare [i pot avea un rol important \n investigarea
Liantul este partea nevolatil=, al c=rui rol este de a accidentelor de circula]ie. Chiar [i fragmentele cele mai mici
asigura for]ele care men]in ceilal]i componen]i \ntr-un tot de sticl= (particule de aproximativ 1 mm) pot fi utilizate pentru
unitar, adic= for]ele de coeziune care asigur= \n acela[i timp compara]ii, prin realizarea unor teste fizice de tipul
aderen]a peliculei de substrat sau for]ele de adeziune. determin=rii indicelui de refrac]ie, precum [i pentru
Pigmentul este o pulbere fin=, insolubil=, al c=rui rol determinarea tipului de sticl= (de la geamurile laterale ale
este de a da culoarea dorit= [i propriet=]ile de acoperire [i unui autoturism, sticl= de parbriz).
poate fi organic [i/sau anorganic. El are o influen]= Materialele plastice [i urmele metalice care pot
considerabil= asupra consisten]ei vopselei [i implicit asupra proveni din p=r]ile componente ale autoturismului (caroserie,
func]iilor de aplicare. Pigmen]ii sunt \n acela[i timp importan]i bar= de protec]ie, piese de ornament, filamente faruri etc.),
pentru rezisten]a peliculei la atacul extern, influen]ând par]ial precum [i analiza detaliilor microscopice ale acestora, pot fi
propriet=]ile de duritate, rezisten]a la abraziune [i coroziune elemente esen]iale \n reconstituirea accidentului de circula]ie.
[i la intemperii. Termenul de pigment include [i materialul de Probele de sol, prelevate de la locul accidentului, pot
umplutur=. fi utile \n stabilirea unei leg=turi \ntre autovehiculul implicat \n
Solventul este un lichid volatil al c=rui rol este de a eveniment [i locul faptei. Compararea urmelor de sol este
dizolva lian]ii, care, la temperatura normal=, sunt solizi sau relevant= mai ales prin analiza impurit=]ilor, \n acest caz
semisolizi, lucru valabil \n cazul majorit=]ii r=[inilor naturale analiza chimic= fiind mai pu]in important=. Aspectul
sau de sintez=. morfologic al impurit=]ilor, examinarea microorganismelor
|n afar= de ace[ti trei componen]i, vopselele mai specifice microflorei [i microfaunei sunt cele care confer=
con]in aditivi de diverse tipuri, adic= substan]e ad=ugate \n
caracteristicile specifice solului \n analizele comparative.
cantit=]i mici, pentru a le \mbun=t=]i propriet=]ile, precum:
Prezen]a unor urme de produse petroliere pe hainele
plastifian]i, sicativi, inhibitori ai coroziunii, catalizatori,
victimei sau pe sol ofer= o [ans= \n plus pentru efectuarea
absorban]i de UV, agen]i de umectare, agen]i de \ntindere,
analizelor comparative cu eventualele urme de produse
emulsificatori sau stabilizatori.
petroliere eviden]iate pe autovehiculul suspect.
Caracteristicile deosebit de importante \n descrierea
Natura extrem de divers= a probelor ridicate de la fa]a
probelor de vopsea sunt aspectul, culoarea, stratificarea -
num=rul, grosimea [i succesiunea straturilor, compozi]ia locului, \n cazul accidentelor rutiere, impune expertului
chimic= a straturilor, a pigmentului [i liantului. chimist utilizarea unei palete largi de metode analitice de
|n general se folosesc tehnici combinate, care asigur= identificare [i comparare.
analiza [i compararea atât a lian]ilor, cât [i a pigmen]ilor, mai Principalele instrumente analitice utilizate \n
ales \n cazul \n care probele nu au o structur= multistrat expertizarea fizico-chimic= a probelor ridicate la investigarea
complex=. |n func]ie de caracteristicile probelor poate fi tehnico-[tiin]ific= a accidentelor rutiere sunt urm=toarele:
aleas= o gam= variat= de tehnici, care asigur= informa]ii utile 1. Stereomicroscopul optic
pentru evaluarea corect= a acestora. |ntr-o prim= etap=, probele ridicate de la fa]a locului
Fibra textil= reprezint= unitatea cea mai mic= dintr-un sunt examinate la stereomicroscop, \n vederea eviden]ierii
material textil (obiecte de \mbr=c=minte, huse etc.). Mai multe
urm=toarelor caracteristici fizice:
fibre textile toarse (r=sucite) alc=tuiesc firul textil. Prin  num=rul straturilor de vopsea ale peliculelor [i
tricotarea sau ]eserea firelor se ob]in materialele textile. succesiunea acestora;
Materialele textile, firele [i fibrele pot avea  nuan]a culorii peliculelor de vopsea;
caracteristici individuale [i generale. Propriet=]i cum ar fi  aspectul morfologic al solului [i stabilirea
natura, tipul, culoarea, num=rul firelor [i fibrelor, direc]ia de microstructurii acestuia;
rotire a firelor (torsionarea), diametru sunt importante pentru  aspectul morfologic al microfibrelor textile prelevate
caracterizarea probei. Un fragment de material textil, fir sau de pe autoturismul b=nuit c= a fost implicat \n accident [i al
fibr= poate fi potrivit fizic cu un alt fragment textil, fir sau fibr=, fibrelor textile extrase din obiectele de vestimenta]ie ale
sugerând o surs= comun=. victimei etc.
Când o fibr= este g=sit= \n rela]ie cu victima, 2. Spectrometrul FTIR
autovehiculul suspect sau scena accidentului, ea are un Analiza prin spectrometrie \n infraro[u ofer= informa]ii
poten]ial probatoriu deosebit. Când un nasture de la un despre:
anumit obiect vestimentar este rupt, \n general de acesta  natura liantului din care sunt fabricate
r=mâne ata[at= [i a]a utilizat= la cusut, dar [i material textil; micropeliculele de vopsea;
\n acest caz, compara]ia cu obiectul de \mbr=c=minte (sau  natura polimerului din care sunt fabricate probele
por]iuni din acesta) conduce la formularea unei concluzii mai din plastic [i fibrele textile ridicate de la fa]a locului [i cele de
precise. compara]ie;
Sticla este definit= ca un produs anorganic de fuziune  natura urmelor de produse petroliere grele (uleiuri
care a fost r=cit \ntr-o form= rigid= f=r= cristalizare. Din punct minerale, vaselin= etc.)
de vedere al structurii, culorii [i compozi]iei elementare, sticla E[antioanele prelevate din probe sunt analizate la un
este foarte variat=. spectrometru prin absorban]=, transmitan]= sau reflectan]=.

CRIMIN ALIS TIC A 43


3. Spectrofotometria UV-VIS
Microspectrofotometrul UV-Vis permite examinarea
nedistructiv= a probelor. Spectrele de transmitan]=,
reflectan]= [i fluorescen]= ofer= informa]ii despre nuan]a
culorii peliculelor de vopsea (pigmen]i organici) [i a
microfibrelor textile.

Stereomicroscop Spectrofotometru FTIR

Microspectrofotometru UV-Vis

Spectrofotometru FTIR cuplat cu microscop

Atunci când abordarea direct= nu este posibil=, este


indicat= utilizarea unui microscop cuplat la FTIR, acest
accesoriu f=când posibil= analiza unor probe de dimensiuni
extrem de reduse, precum [i preparate microscopice
obi[nuite pentru care se pot prelua spectre punctual. Se pot
exploata variantele de lucru \n transmisie, reflexie [i ATR,
precum [i preluarea de spectru punctual, \n linie sau pe o
suprafa]= specificat=.
Rezultatele ob]inute se prezint= sub form= de spectre,
a c=ror interpretare furnizeaz= informa]ii calitative [i
cantitative asupra compozi]iei probelor.

Spectrometru de fluorescen]= cu raze X

Spectre IR - probe de vopsea

Microscop electronic cu baleiaj

Valorile maximelor pick-urilor din spectrele de reflexie


\n domeniul UV-VIS sunt caracteristice fiec=rei nuan]e de
Spectre IR - fibre textile culoare [i permit examin=ri comparative ale probelor.

44 CRIMIN ALIS TIC A


Spectre de fluorescen]= - probe de sol
5. Microscopul electronic cu baleiaj [i
microsondele analitice
Metoda este abordat= \n situa]ia \n care dimensiunile
probelor sunt sub limita de rezolu]ie optic= a microscopului
optic. Metoda ofer= informa]ii despre aspectul morfologic al
microparticulelor, precum [i informa]ii compozi]ionale
anorganice calitative [i cantitative, prin utilizarea
microsondelor analitice EDS [i WDS.
Microscopul electronic ofer= informa]ii despre natura
microurmelor cu dimensiuni \ntre 20 - 50 micrometri, ridicate
de la locul accidentului, prin analiza morfologic= [i chimic= a
microfibrelor textile, prin analiza chimic= a microfragmentelor
Spectre de reflexie - probe de vopsea
de metal, plastic sau sticl= [i a micropeliculelor de vopsea

Spectre de reflexie - fibre textile

4. Spectrometru de fluorescen]= de raze X (grosimea, succesiunea [i compozi]ia straturilor).


Analiza este nedistructiv=, iar spectrele de
fluorescen]= ofer= informa]ii calitative despre natura
microparticulelor metalice (dimensiune de aproximativ 300
micrometri), a elementelor anorganice din compozi]ia solului
[i sticlei, despre natura chimic= a pigmen]ilor anorganici [i a
materialelor de umplutur= din compozi]ia micropeliculelor de
vopsea [i a urmelor dinamice eviden]iate pe obiectele de
\mbr=c=minte ale victimei, precum [i informa]ii cantitative.

Microfibre textile
Microfragment de sticl=

Spectre de fluorescen]= - probe de vopsea

Aspect morfologic al unei pelicule de vopsea multistrat


(grosimi - 3 straturi)

Spectre de fluorescen]= - compozi]ia chimic= anorganic= a

CRIMIN ALIS TIC A 45


celor 3 straturi de vopsea
6. Cromatograf \n faz= gazoas= cuplat cu
Microscopul electronic permite ob]inerea unor spectrometru de mas=
performan]e deosebite \n analiza urmelor dinamice (dâre) Metoda GC-MS este abordat= \n cazul \n care se
create prin impactul dintre victim= [i un autovehicul. Metoda dore[te stabilirea naturii unor eventuale urme de produse
ne permite analize comparative calitative (natura elementelor petroliere: bitum, uleiuri minerale, benzine, motorine etc. Analiza
chimice) [i cantitative (compozi]ia chimic= \n procente de comparativ= a extractelor urmelor de produse petroliere cu n-
mas=) a pigmentului con]inut atât \n peliculele de vopsea, cât hexan de puritate HPLC poate adeseori s= direc]ioneze
[i \n urmele impregnate pe hainele victimei. investiga]ia spre autovehiculul implicat \n accident.
Spectru de fluorescen]= (analiz= calitativ=)
Rezultatele ob]inute se prezint= sub form= de
gazcromatograme [i de spectre de mas= ale compu[ilor
separa]i, din al c=ror studiu comparativ se pot face asocieri
atât cu un anumit tip de produs petrolier, cât [i de asem=nare
\ntre probe.
GazCromatograf - Spectrometru Mas=

Analiz= cantitativ= a elementelor chimice

Pentru fiecare prob= se efectueaz= c=ut=ri \n


bibliotecile de spectre WILEY [i NIST pentru urm=torii
compu[i ]int=: alchil benzeni (xileni, trimetil benzeni, tetrametil
benzeni), naftalin=, alchil naftaline (mono, di [i trimetil
naftaline), cicluri policondensate (antracen / fenantren,
naftacen / benzfenantren / benzantracen) [i cicluri
De asemenea, este un echipament analitic foarte util policondensate substituite (metil antracen / fenantren). |n
\n reconstituirea accidentelor de circula]ie prin analizarea func]ie de compu[ii identifica]i, urmele pot fi atribuite unui
detaliilor microscopice de pe centurile de siguran]=, a pieselor anumit tip de produs petrolier.
din metal sau din plastic, microfibrelor textile, filamentelor Sus: Gazcromatograma ion-selectiv= 170 [i
farurilor de ma[in=.
Detalii microscopice ale unui filament de far de ma[in=

Mijloc: 155 – trimetil- naftaline

46 CRIMIN ALIS TIC A


Jos: Gazcromatograma prob= (motorin= evaporat=) comparativ=, microscopie \n lumin= polarizat=,
Spectrul de mas= trimetil-naftalin=
microspectrofotometrie, analize de compozi]ie prin
spectrometrie FTIR, analiza coloran]ilor organici prin
cromatografie \n strat sub]ire, analiza nuan]ei de culoare \n
UV-Vis. Metodele spectroscopice nu sunt suficiente pentru
identificarea f=r= ambiguitate a coloran]ilor, deoarece exist=
coloran]i care au aceea[i culoare, dar au structuri moleculare
diferite, identificabile doar prin LC-MS.

Metodele utilizate permit, prin limitele de detec]ie [i


sensibilitate ale echipamentelor analitice, examin=ri
comparative care pot fi valorificate \n procesul de investigare
criminalistic= a accidentelor de circula]ie. Metodele
nedistructive prezint= importan]= \n situa]ia \n care probele
examinate sunt \n urme.
Cunoa[terea nemijlocit= a locului s=vâr[irii
accidentului de circula]ie ofer= a[adar posibilitatea unei
interpret=ri mai juste a urmelor descoperite \n cursul
cercet=rilor, prin \ncadrarea lor \n tabloul de ansamblu al
locului faptei, asigurând o reprezentare mai fidel= a
\mprejur=rilor care le-au dat na[tere. Culegerea unui material
probator primar, necesar elabor=rii cât mai juste a versiunilor,
ajut= la reprezentarea cât mai clar= a mecanismului s=vâr[irii
accidentului [i a modului \n care faptele s-au petrecut.
Pentru a ajunge la stabilirea adev=rului, tehnici [i
echipamente de o mare sensibilitate [i acurate]e \[i aduc
contribu]ia \n procesarea adecvat= a probelor criminalistice,
asigurând \nf=ptuirea actului de justi]ie.

Sus: Gazcromatograma ion-selectiv= 128 -naftaline


Bibliografie:
1. Popa Gheorghe – Microurmele, Editura Sfinx 2000, 2003
2. Tratat de Criminalistic= vol. I – IV, Editura Minerva, 1974
3. Vasile David, Metode de separare [i de analiz= a urmelor,
Editura Universit=]ii din Bucure[ti, 2001
4. Prof.dr.doc.ing. Alexandru T. Balaban, conf.dr.ing. Mircea
Banciu, prof.dr.ing. Iuliu I. Pogany, Aplica]ii ale metodelor fizice \n
chimia organic=, Editura {tiin]ific= [i Enciclopedic=, Bucure[ti, 1983
5. Ion Gh. T=nase, Metode instrumentale de analiz=, Metode
spectrometrice, Editura Universit=]ii din Bucure[ti, 2001
Scutaru Dan, Spectrometria de mas=, Editura Cermi, 1998
7. V. Dumitrescu, Cristina Prod=nescu, Analiza
instrumental=, aspecte teoretice [i practice ale fluorescen]ei de
radia]ii X, Editura Universit=]ii din Bucure[ti, 1998
8. M. Ghimbu, E. Iacobeanu, Studiul Materiilor Prime Textile,
Bucure[ti, Editura Didactic= [i Pedagogic=, 1973
9. Billmeyer, F. W., Textbook of Polymer Science, edi]ia a 2-
Jos: Gazcromatograma prob= (benzin= evaporat=) a, Wiley-Interscience New York, 1971
Spectrul de mas= naftalin= 10. Temple, C. Patton Pigment Handbock, vol. I, II, III, Wiley
– Interscience, New York, 1973
7. Gazcromatograf cuplat cu sistem de piroliz= 11. Chromy L. Karminsky, E. Progress in organic coatings,
1978
Metoda PGC poate fi utilizat= pentru identificarea [i
12. Sward, G.G. Paint Testing Manual, ASTM, Philadelphia,
compararea liantului, \n cazul probelor de vopsea \n care 1972
acesta se g=se[te \n concentra]ii sc=zute sau pentru analiza 13. Sato, K. Progress in organic coatings, 1980
unei game largi de probe din categoria elastomerilor (cauciuc, 14. Saferstein, Richard, Criminalistics: An Introduction to
polimeri pe baz= de butadiene etc.), ridicate de la fa]a locului, Forensic Science, New York: Prentice-Hall, 2000
\n cazul accidentelor rutiere. 15. Personal communication, Characterize the Dyes from
Fibers, National Center of Forensic Science, University of Central
8. Lichidcromatograf cuplat cu spectrometru de
Florida, USA, 2002
mas= J.S. MacNeil, Today’s Chemist at Work, 33, 28–30, 2001
Metoda LC-MS reprezint= solu]ia ideal= pentru analiza 17. R. Willoughby, E. Sheehan and S. Mitrovich, A Global
coloran]ilor din fibrele textile. |n general, analiza fibrelor textile View of LC/MS Global View Publications, Pittsburg 98 A.D
implic= o serie de analize morfologice prin microscopie 18. M.R.B. Heramb, Forensic Science Communications, 4,
2002

CRIMIN ALIS TIC A 47


Chestor de poli]ie drd. AUREL VL+DULESCU
Life, physical and mental integrity were the first human values acknowledged and protected all over the world. The
modern history of human rights can be said to have begun the right to life was sanctioned and since then the problems
connected with this right have been developed and analyzed many times.
According to many authors, the legislator must take into account more principles when he makes laws which regulate
the protection of people’s life, physical and mental integrity, concerning especially the science of life. First of all, the law must
reflect both a national and an international concord. Where an „ opinia communis” is not obvious and it is not based on
concrete data concerning the needs of the society and the controversies which can arise, the legislator’s intervention must
be postponed.
The second principle means that the intervention must be made gradually and the third one must take into account the
fact that the purpose is not to settle a rigid and irrevocable law, but to work on the premise that the revision of the new
legislation is necessary from the moment this one is adopted.
That’s why both clear strategies of the future debates and revisions of the laws must be settled in order to permanently
provide a flexible system of laws, according to the latest evolutions.
The legislator will identify the values of the nowadays society concerning life, which has been internationally
proclaimed the supreme value among the human rights, together with the physical and mental integrity.
It is the law which both proclaims and protects the individual and collective values already acknowledged or which
must be identified and introduced into the law system.
In conclusion, laws must be flexible and permanently accompanied by indispensable theses for the protection of
human dignity.
The law system must be based on the Constitution, this providing the stability of any legislator’s prompt intervention
according to the latest evolutions in science and mentality.
This work presents the international institutions which protect the right to physical integrity, foreign constitutional
provisions and also the notion of right to physical integrity, in order to attract attention to the role that the right to private and
family life has in protecting the person’s physical integrity.

V valori umane recunoscute [i protejate la nivel


ia]a, integritatea fizic= [i psihic= au fost primele Sistemul de reglementare trebuie s= plece de la
Constitu]ie, asigurându-se stabilitatea oric=rei legisla]ii \n
global. Istoria modern= a drepturilor omului se poate domeniul drepturilor omului, dar permi]ând interven]ia prompt=
spune c= a \nceput o dat= cu consacrarea dreptului la via]=, a legiuitorului \n fa]a noilor evolu]ii \n [tiin]= [i mentalitate.
iar de atunci, problemele legate de acest drept au fost Lucrarea de fa]= prezint= institu]iile interna]ionale de
dezvoltate [i analizate de nenum=rate ori. protec]ie a dreptului la integritate fizic=, dispozi]ii constitu]ionale
|n concep]ia mai multor autori, legiuitorul trebuie s= se str=ine privind acest drept, dispozi]ii constitu]ionale [i penale
bazeze pe mai multe principii atunci când reglementeaz= române[ti, precum [i conceptul de drept la integritate fizic=, \n
protec]ia vie]ii, integrit=]ii fizice [i psihice a persoanei, mai ideea de a atrage aten]ia asupra rolului pe care dreptul la via]=
ales atunci când este vorba despre [tiin]ele vie]ii. |n primul intim=, familial= [i privat= \l are \n protejarea integrit=]ii fizice a
rând, norma de drept trebuie s= reflecte un consens atât la individului.
nivel na]ional cât [i interna]ional. Acolo unde “opinia
EXAMINAREA REGLEMENT+RILOR PRIVIND
communis” nu este evident= [i nu este bazat= pe date
DREPTUL LA INTEGRITATE FIZIC+ |N PRINCIPALELE
concrete despre cerin]ele societ=]ii [i despre controversele ce
INSTRUMENTE JURIDICE INTERNE {I
pot lua na[tere, interven]ia legiuitorului trebuie amânat=.
INTERNA}IONALE
Cel de-al doilea principiu presupune ca interven]ia s=
La nivel mondial, integritatea fizic= a fost protejat=
se fac= gradual, iar al treilea trebuie sa ]in= seama de faptul
adesea prin intermediul unei no]iuni complexe: “protec]ia
c= scopul nu este s= stabileasc= o reglementare rigid= [i cu
oric=rei persoane \mpotriva torturii [i a altor pedepse sau
caracter definitiv, ci dimpotriv= trebuie s= plec=m de la
tratamente crude, inumane sau degradante”1. Principalele
premiza c= \nc= din momentul adopt=rii noii legisla]ii,
instrumente interna]ionale \n domeniul drepturilor omului, cât
revizuirea este necesar=.
[i cele care au urmat, au considerat c= dreptul de a nu fi
De aceea, trebuie stabilite strategii clare ale viitoarelor
supus torturii “reprezint= unul din drepturile fundamentale ale
dezbateri [i revizuiri ale actelor normative, pentru a se
omului”. Mai mult, acestui drept i-au fost consacrate [i alte
asigura \n permanen]= o reglementarea flexibil= [i \n
documente speciale, elaborate \n cadrul O.N.U. [i al
concordan]= cu evolu]iile recente.
Consiliului Europei.
Legiuitorul va identifica valorile societ=]ii de ast=zi
Dup= mai mul]i autori, acest drept face parte din
legate de via]=, declarat= valoare suprem= \n rândul “nucleul dur al drepturilor omului”, de la care nu se admit
drepturilor omului pe plan interna]ional [i integritate fizic= derog=ri \n acelea[i condi]ii ca pentru celelalte drepturi
[i psihic=. consacrate.
Nu trebuie uitat c= dreptul este cel care proclam=, dar Locul pe care dreptul la integritate fizic= \l ocup= \n
[i protejeaz= valorile individuale [i colective, fiindc= sunt deja rândul instrumentelor interna]ionale din domeniul drepturilor
recunoscute, [i trebuie identificate [i calificate. omului, \l consacr= ca pe un “drept fundamental al
|n concluzie, normele legale trebuie s= fie flexibile [i omului, universal [i inderogabil”2.
\nso]ite permanent de teze indispensabile pentru protec]ia Pentru a prezenta cât mai clar protec]ia acestui drept
demnit=]ii umane. \n lume trebuie cunoscute mai \ntâi prevederile interna]ionale.

48 CRIMIN ALIS TIC A


Institu]iile interna]ionale de protec]ie a dreptului interdic]iei torturii a devenit o norm= imperativ=, adic= o
la integritate fizic= norm= care se situeaz= \n ierarhia normelor interna]ionale la
Principalele mecanisme de protec]ie a acestui drept un nivel mai \nalt decât dreptul conven]ional [i chiar decât
sunt instaurate prin Conven]ia O.N.U. \mpotriva torturii [i a normele de drept comunitar “ordinar”7.
altor pedepse [i tratamente cu cruzime, degradante sau Dispozi]ii constitu]ionale str=ine privind
inumane [i prin Conven]ia European= cu acela[i obiect de dreptul la integritate fizic=
reglementare. Dreptul la integritate fizic= ocup= un loc important \n
O prim= analiz= comparativ= scoate \n eviden]= c= Constitu]iile statelor lumii [i este, de regul=, prev=zut \n
Sistemul European reprezint= un mecanism extrajudiciar, cu primele articole dedicate drepturilor fundamentale. De multe
caracter preventiv, bazat pe vizite periodice pe care statele ori \ns=, protec]ia acestui drept este asigurat= prin intermediul
membre se oblig= s= le accepte o dat= cu semnarea unor dispozi]ii exprese, dar sunt [i Constitu]ii unde este
conven]iei, \n timp ce \n Sistemul O.N.U. statul vizitat trebuie consacrat doar interdic]ia general= a torturii [i a tratamentelor
s=-[i dea acordul pentru eventualele vizite, iar comitetul inumane sau degradante.
trebuie sesizat cu privire la eventualele \nc=lc=ri. Cele mai multe Constitu]ii prev=d expres dreptul
|n privin]a rapoartelor \ntocmite, \n Sistemul European, persoanei la integritate fizic=. Acesta este cazul Constitu]iei
acestea pot fi f=cute publice, dac= statul refuz= s= coopereze Germaniei din 23 mai 1949, conform c=reia “orice persoan=
[i s= r=spund= sugestiilor sau reclama]iilor comitetului. |n
are dreptul la via]= [i la integritate fizic=“. Formul=ri similare
cazul comitetului O.N.U. se pot publica fragmente din aceste
exist= [i \n Constitu]ia Spaniei [i a Portugaliei.
rapoarte, cu acordul statelor vizate, dar se \ncurajeaz=
Totu[i nu toate legile fundamentale con]in expresia
negocierea spre identificarea unor solu]ii amiabile.
“drept la integritate fizic=“, dar dispozi]iile sunt de natur= s=
Pentru a exemplifica impactul pe care activitatea
ofere, \n mod clar, protec]ie integrit=]ii fizice a individului.
acestor mecanisme extrajudiciare \l poate avea asupra
practicilor statelor membre, este suficient s= amintesc Astfel, \n unele Constitu]ii se vorbe[te de dreptul fiec=rei
Raportul Comitetului European cu privire la condi]iile de persoane la “inviolabilitatea propriei persoane”8. Alteori s-a
deten]ie din Fran]a. |n acest caz, condi]iile de deten]ie, cum considerat prevederea interdic]iei “oric=rui act de violen]=
ar fi: suprapopularea, lipsa echipamentelor sanitare fizic= sau moral=“9 sau a oric=rei “atingeri aduse
corespunz=toare, \ntre]inerea deficitar= etc. au fost s=n=t=]ii”10.
catalogate drept tratamente inumane [i degradante. De La nivel european se poate observa o tendin]= din ce
asemenea, Comitetul European a condamnat public practicile \n ce mai puternic= de a reglementa prin dispozi]ii
larg r=spândite de tortur= din penitenciarele din Turcia3. constitu]ionale interven]iile [tiin]ifice sau medicale \n sfera
Concluziile acestui Comitet au fost integrate [i \n jurispruden]a integrit=]ii fizice a individului.
Cur]ii Europene a Drepturilor Omului, cu ocazia pronun]=rii Aten]ie deosebit= s-a acordat identit=]ii genetice a
unor hot=râri de condamnare pentru \nc=lcarea art. 3 de c=tre fiin]ei umane. Multe Constitu]ii preiau formul=ri asem=n=toare
]=ri ca Turcia [i Bulgaria4. celei din art. 7 alin. 2 al Pactului Interna]ional privitor la
Concluzia ce se desprinde este aceea c= rolul forurilor drepturile civile [i politice, care interzice experimentele
interna]ionale, \n m=sur= s= interpreteze aceste dispozi]ii, [tiin]ifice sau medicale efectuate f=r= consim]=mântul
este foarte important. Din acest punct de vedere, persoanei. Astfel de exemple \ntâlnim \n Constitu]iile Estoniei,
jurispruden]a CEDO [i a celei Interamericane a Italiei, Lituaniei, Ungariei, Poloniei sau Sloveniei11.
Drepturilor Omului s-a dovedit a fi deosebit de inovatoare, Statele care ridic= identitatea genetic= a individului la
asigurând o protec]ie eficient= a dreptului la integritate fizic=. rang de valoare constitu]ional= sunt Elve]ia, Grecia [i
Concret vorbind, Conven]ia nu garanteaz= drepturile Portugalia. Constitu]iile acestora stabilesc \n sarcina statului
[i libert=]ile, ci a[a cum se precizeaz= chiar \n primul articol, obliga]ia de protec]ie a identit=]ii genetice a individului, \n
ea le recunoa[te. Scopul Conven]iei este acela de a asigura special \n crearea, dezvoltarea [i utilizarea
o protec]ie a drepturilor [i libert=]ilor prin organisme europene, experimentelor [i tehnologiilor [tiin]ifice.
independente de cele ale statelor semnatare. Relevant este Constitu]ia Portugaliei prevede c= reglementarea
art. 8 care ofer= protec]ie integrit=]ii fizice a individului, ce tehnicilor de reproducere asistat= trebuie s= “protejeze
s-a bucurat de o interpretare extensiv=. |ntrucât prevederile demnitatea uman=“.
Conven]iei sunt \ntotdeauna evolutive, aceste dispozi]ii au Cu toate acestea, dispozi]iile exemplificate mai sus nu
avut parte de cele mai dinamice evolu]ii din jurispruden]a interzic \n mod absolut cercet=rile [tiin]ifice, chiar [i atunci
CEDO, \n pas cu evolu]ia valorilor societ=]ilor democratice5.
când acestea au ca obiect genomul uman.
Sistemul interamerican prezint= numeroase
particularit=]i [i este mai complex decât cel european,
Dispozi]ii constitu]ionale [i penale române[ti privind
deoarece se bazeaz= pe dou= instrumente juridice
dreptul la integritate fizic=
interna]ionale: Declara]ia american= a drepturilor [i
|n Constitu]ia României din 1991, revizuit= \n 2003,
\ndatoririlor omului [i Conven]ia american= a drepturilor
omului. dreptul la integritate fizic= este consacrat \n mod expres \n
O alt= particularitate este [i faptul c= examineaz= primul articol dedicat drepturilor cet=]ene[ti. Foarte
cererile primite, dar organizeaz= [i vizite “in loco” care duc la important este faptul c= acest drept este recunoscut nu
adoptarea unor rapoarte de ]ar= cu privire la respectarea numai cet=]enilor ci oric=rei fiin]e umane, reprezentând
drepturilor omului. Aceast= dimensiune foarte important= a al=turi de dreptul la via]= o condi]ie esen]ial= pentru
Comisiei Americane nu are omolog \n sistemul european6. exercitarea liber= [i ne\ngr=dit= a altor drepturi.
Ca urmare, jurispruden]a Cur]ii [i Comisiei Americane, Ca o consecin]= a garant=rii constitu]ionale a
\n baza art. 5 privind interdic]ia torturii [i a tratamentelor crude, integrit=]ii fizice, rezult= dreptul oric=rei persoane la protec]ia
inumane sau degradante a fost de-a lungul timpului mult mai [i garantarea de c=tre autorit=]ile publice a inviolabilit=]ii sale
variat= decât a CEDO. corporale \mpotriva posibilelor fapte comise de c=tre o alt=
|n privin]a Tribunalelor Penale Interna]ionale, persoan=, indiferent de statutul s=u legal [i indiferent dac=
exemplific “Cauza Furundzija”, \n care Tribunalul Penal ac]ioneaz= ca agent al autorit=]ii, fapte calificate [i pedepsite
Interna]ional pentru fosta Iugoslavie a statuat c= datorit= conform legilor penale interne12.
importan]ei valorilor pe care le protejeaz=, principiul Cu toate c= prevederea expres= a dreptului la

CRIMIN ALIS TIC A 49


integritate fizic= are loc \n art. 22 din Constitu]ie, protec]ia aceast= sfer=.
acestui drept este asigurat= [i prin alte dispozi]ii de ordin Infrac]iunea de tortur= incrimineaz= fapte deosebit de
constitu]ional. grave, s=vâr[ite de poli]i[ti, judec=tori, procurori sau orice
De aceea art. 22 trebuie coroborat cu celelalte agent al autorit=]ii publice, aflat \n exerci]iul atribu]iunilor sale,
prevederi, pentru a stabili dimensiunea [i importan]a acestui fapte ce pot produce o v=t=mare corporal= grav= sau chiar
drept \n Ordinea Constitu]ional= româneasc=. moartea victimei.
O dat= cu art. 22 trebuie v=zut [i art. 26 care Infrac]iunea se poate s=vâr[i \n mai multe forme.
legifereaz= dreptul la via]= intim=, familial= [i privat=, Forma clasic= ar putea fi considerat= provocarea unor
Constitu]ia recunoscând astfel dreptul persoanei de a dureri sau suferin]e fizice deosebit de puternice. Gravitatea
dispune de ea \ns=[i, cu respectarea drepturilor [i libert=]ilor acestora r=mâne la aprecierea judec=torului. Tortura poate
altora, ordinea public= [i bunele moravuri. Constitu]ia recurge lua forma aplic=rii unei pedepse injuste, ilegale, menite s=-i
la trei no]iuni: via]= intim=, familial= [i via]= privat=, f=r= a provoace victimei suferin]e fizice. Infrac]iunea este mai grav=
le defini. Speciali[tii sunt de p=rere c= acestea sunt concepte dac= s-a produs o v=t=mare a integrit=]ii fizice sau a
deosebit de complexe, dificil de definit [i mai ales de delimitat s=n=t=]ii, care necesit= peste dou=zeci de zile de \ngrijiri
unul fa]= de cel=lalt13. Conform dispozi]iilor art. 11 [i art. 20 medicale sau dac= a avut ca urmare pierderea unui sim] sau
din Constitu]ie, \n interpretarea acestui articol, trebuie recurs organ, \ncetarea func]ion=rii acestora, o infirmitate fizic=
[i la jurispruden]a CEDO, care protejeaz= integritatea fizic=, permanent=, avortul sau punerea \n primejdie a vie]ii
ca o component= a vie]ii private. persoanei. |n cea mai grav= form= fapta poate avea
Coroborarea acestor dispozi]ii permite o interpretare consecin]a mor]ii victimei.
extensiv= a acestui drept. Mul]i autori s-au pronun]at deja, \n Infrac]iunile clasice \mpotriva integrit=]ii fizice sunt
sensul c= dreptul persoanei de a dispune de ea \ns=[i este grupate \n titlul consacrat infrac]iunilor contra persoanei,
\n]eles ca un drept de a dispune de corpul s=u, cunoscut \n capitolul infrac]iunilor contra vie]ii, integrit=]ii
[i sub numele de libertate corporal=. corporale [i s=n=t=]ii persoanei. Acestea sunt prezentate
Strâns legate de dreptul la integritate fizic= sunt [i de legiuitor gradat, \n func]ie de gravitatea atingerilor produse
drepturile la ocrotirea s=n=t=]ii [i dreptul la un mediu s=n=tos, integrit=]ii corporale a persoanei. Este vorba de “lovirea sau
recunoscute fiin]ei umane, indiferent de calitatea sa de alte violen]e (art. 180 C.p.), v=t=marea corporal= (art. 181
cet=]ean, str=in sau apatrid. C.p.), v=t=marea corporal= grav= (art. 182 C.p.) [i loviturile
Dreptul la integritate fizic= nu este consacrat ca un sau v=t=m=rile cauzatoare de moarte (art. 183 C.p.).
drept nelimitat de c=tre legiuitorul român. Acest drept este Obiectul juridic al acestor infrac]iuni \l constituie
supus limit=rilor \n condi]iile stabilite prin art. 59 din integritatea corporal= [i s=n=tatea persoanei, precum [i
Constitu]ia revizuit= \n 2003. rela]iile sociale ale c=ror normal= desf=[urare este
Cel mai frecvent aceste restrângeri vor fi justificate de condi]ionat= de intangibilitatea acestor valori.
imperative ale s=n=t=]ii publice [i ordinii publice, dar [i pentru |n Codul penal al Republicii Moldova faptele contra
ap=rarea securit=]ii na]ionale, a drepturilor [i libert=]ilor integrit=]ii fizice sunt grupate \n Capitolul II, intitulat “infrac]iuni
cet=]enilor, pentru desf=[urarea anchetelor penale sau contra vie]ii [i s=n=t=]ii persoanei”17.
prevenirea calamit=]ilor naturale14. Potrivit art.2 al Regulamentului de apreciere medico-
F=r= a intra \n detalii, men]ionez câteva dintre legal= a gravit=]ii v=t=m=rii corporale, aprobat prin Ordinul
limit=rile acestui drept: m=surile medicale obligatorii pentru Ministrului S=n=t=]ii din Republica Moldova nr. 99/2003, prin
combaterea bolilor contagioase, examenul medical v=t=mare a integrit=]ii corporale sau a s=n=t=]ii se
obligatoriu pentru desf=[urarea anumitor activit=]i, recoltarea \n]elege prejudiciul cauzat s=n=t=]ii prin dereglarea integrit=]ii
de sânge pentru stabilirea alcoolemiei, efectuarea unor anatomice a organelor [i ]esuturilor sau a func]iilor acestora
interven]ii chirurgicale numai cu acordul pacientului etc. provocate de ac]iunea diferi]ilor agen]i externi: mecanici,
Garantarea la nivel constitu]ional a dreptului la fizici, chimici, biologici, psihici18.
integritate fizic= este reprezentat= de interzicerea torturii [i a Dispozi]ii importante pentru aplicarea principiului
pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante, inviolabilit=]ii corpului uman se g=sesc [i \n multe legi cu
stabilit= \n mod expres prin art. 22 alin. 2 din Constitu]ia caracter special. Printre acestea foarte importante sunt
României. dispozi]iile cu privire la donarea de sânge [i la transplantul de
|n felul acesta, Constitu]ia României se num=r= printre ]esuturi [i organe.
pu]inele Constitu]ii ale lumii care prevede expres dreptul la Legea nr. 4/1995 privind donarea de sânge, utilizarea
integritate fizic= [i interdic]ia faptelor de mai sus. terapeutic= a sângelui uman [i organizarea transfuzional= \n
Interdic]ia torturii [i a tratamentelor inumane sau România19, stabile[te principiile ce stau la baza recolt=rii [i
degradante trebuie interpretat= \n conformitate cu art. 11 [i transfuzion=rii de sânge.
art. 20 din Constitu]ie, care acord= prioritate prevederilor |n primul rând consim]=mântul persoanei st= la baza
interna]ionale cu un con]inut asem=n=tor. Aceast= oric=rei dona]ii de sânge [i trebuie luate m=suri suplimentare
interpretare se impune [i datorit= formul=rii foarte clare, dar [i pentru a se asigura c= persoana se exprim= liber [i \n
datorit= interpret=rii forurilor interna]ionale cu privire la cuno[tin]= de cauz=. De aceea, este interzis= recoltarea de la
Declara]ia Universal=, la Pactul Interna]ional [i la Conven]ia o persoan= f=r= consim]=mântul acesteia, de la un minor sau
European= a Drepturilor Omului. de la o persoan= major= lipsit= de discern=mânt, \n afara
O dat= cu ratificarea Conven]iei \mpotriva torturii [i a indica]iilor medicale specifice, precum [i prin orice mod de
altor pedepse ori tratamente cu cruzime, degradante sau constrângere fizic= sau moral=20.
inumane, statul român [i-a asumat obliga]ia de a incrimina Faptele deosebit de grave, ce constituie acte de
actele de tortur= prin Codul Penal. De aceea, a introdus o terorism – prev=zute de Legea 535/2004, iau adesea forma
nou= infrac]iune prin art. 267¹ “tortura” preluând defini]ia unor infrac]iuni clasice, ca loviri sau alte violen]e sau v=t=mare
din textul Conven]iei [i ad=ugând unele agravante15. corporal=, dar datorit= condi]iilor sau scopului pentru care sunt
Cu toate c= aceast= infrac]iune excede sfera justi]iei, comise au consecin]e deosebit de grave [i se sanc]ioneaz= ca
legiuitorul român a inclus-o printre infrac]iunile contra atare.
\nf=ptuirii justi]iei16, \ntrucât poate fi s=vâr[it= frecvent \n |n concluzie, prevederile penale române[ti privind

50 CRIMIN ALIS TIC A


dreptul la integritate fizic= sunt deosebit de variate [i T. Dr=ganu – Drept Constitu]ional [i institu]ii politice – Tratat de drept
reprezint= o parte bogat= a legisla]iei, dovedind o preocupare elementar, vol. I, Ed. Lumina Lex, 1998
important= a legiuitorului, de-a lungul istoriei dreptului penal C. Casabona – Biotechnology Comparative perspectives, Bruxelles,
românesc. ed. 1999
Streletz, Kessler, Kenz – CEDO, Germania, 22.03.2001
Conceptul de drept la integritate fizic= Decizia 418/18.07.2005 a Cur]ii Constitu]ionale (Monitorul Oficial nr.
Dreptul la integritate fizic= a primit o deosebit= aten]ie
664/26.07.2005)
\n doctrina juridic= româneasc=, \n mod special o dat= cu
CEDO – Culegere de decizii 1999 – Cauza Fran]ei, 28.07.1999
consacrarea sa constitu]ional= \n art. 22 din Constitu]ia
Comisia CEDO/08.07.2003 \n C. B=rsan – Op. citate
României din 1991.
Conform speciali[tilor, acest “drept este parte a unei Codul Penal al Republicii Moldova – Monitorul Oficial nr. 128-129 din
triade sistemice esen]iale [i indispensabile realiz=rii 13.09.2002
protec]iei fiin]ei umane”21. Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 170-172 din 08.08.2003
Doctrina atrage aten]ia c=, de[i cele trei drepturi Monitorul Oficial al României nr.9 din 19.01.1995 pentru publicarea
prev=zute \n art. 22 din Constitu]ie se afl= \ntr-o leg=tur= Legii nr. 4/1995
indisolubil=, drepturile consacrate nu sunt confundabile din
punct de vedere juridic22.
Majoritatea autorilor includ acest drept \n categoria 1 - N.M. Vl=doiu – Protec]ia Constitu]ional= a vie]ii, integrit=]ii fizice
inviolabilit=]ilor23 sau \n categoria drepturilor care ocrotesc [i a integrit=]ii psihice – Ed. Hamagiu, 2006, 344 p, p. 207
fiin]a uman= ca entitate biologic= [i au fost considerate 2 - I. Clo[c=, I. Suceav= – Tratat de drepturile omului – Ed. Europa
“universale, absolute [i perene”, protec]ia acestor drepturi
Nova, 1995, p 156
justificând, f=r= nici un fel de condi]ii prealabile, solidaritatea
3 - Bianca Selejan –Gu]an – Protec]ia European= a drepturilor
interna]ional= [i concertarea ac]iunilor interna]ionale al=turi
de cele interne24. omului, El. All-Beck, Bucure[ti, 2004, p. 102
4 - D. Bogdan – M. Selejean – Drepturi [i libert=]i fundamentale \n
De acest drept cet=]enii se pot bucura prin simplul fapt
c= s-au n=scut, f=r= a fi necesar concursul altora25, el putând jurispruden]a CEDO, Ed. All-Beck, Bucure[ti, 2005, p. 74
fi exercitat \n mod independent de un raport social, \n cadrul 5 - CEDO – Culegere de decizii, 1999, Cauza Fran]ei 28.07.99
c=ruia al]i cet=]eni s= fie implica]i printr-o atitudine 6 - H.J. Steiner-Ph. Alston – International Human Rights. Oxford
participativ=. University Press, 2000, p. 871
|n opinia autorilor români, dreptul la integritate fizic= 7 - C. Bârsan – CEDO – Comentariu pe articole, vol. I. Drepturi [i
reprezint= dreptul individului la protec]ia [i garantarea de libert=]i, Ed. All-Beck, 2005, p. 2006
c=tre autorit=]ile publice a inviolabilit=]ii fizice a acestuia 8 - Constitu]ia Olandei din 17.02.1983 [i Lituaniei din 25.10.1992
\mpotriva faptelor comise de c=tre o alt= persoan=, 9 - Constitu]ia Italiei din 27.12.1947
indiferent de statutul s=u legal [i indiferent dac= 10 - Constitu]ia Greciei din 09.06.1975
ac]ioneaz= ca agent al autorit=]ii statului26.
11 - N.M. Vl=doiu – Protec]ia constitu]ional= a vie]ii, Ed. Hamagiu,
|n doctrina româneasc= s-a atras aten]ia asupra rolului
pe care dreptul la via]= intim=, familial= [i privat= \l are \n 2006, 344 p, p. 211
12 - N. Pavel – Considera]ii teoretice referitoare la dreptul la via]= [i
protejarea integrit=]ii fizice a individului.
Autorii români au considerat dreptul la integritate fizic= la integritate fizic= [i psihic= – \n Dreptul nr.5/2003, p. 41
ca fiind un drept absolut. Acestuia i se pot aduce atingeri 13 - M. Constantinescu, A. Iorgovan, I. Muraru, Elena T=n=sescu –
numai dac= se impune pe considerente de ordin social [i Constitu]ia României revizuit= – comentarii [i explica]ii – Ed. All-
numai prin lege. Este vorba despre garantarea cel pu]in la Beck, Bucure[ti, 2004, p. 48
acela[i nivel a altor drepturi fundamentale pentru protejarea 14 - N.M. Vl=doiu – Protec]ia constitu]ional= a vie]ii, Ed. Hamagiu,
unor valori la fel de importante pentru societate, \n condi]iile 2006, 344 p, p. 214
prev=zute de art. 53 din Constitu]ia României. 15 - Articol introdus prin Legea 20/1990 publicat= \n Monitorul
Oficial nr.112 din 10 octombrie 1990
16 - Capitolul II, Titlul VI din Codul penal
BIBLIOGRAFIE
17 - Codul penal al R. Moldova – Monitorul Oficial 128-
Clo[c=, I. Suceav= – Tratat de Drepturile Omului, Ed. Europa Nova,
ed. 1995 129/13.09.2002, Capitolul II pag. 49
Bianca Selejan – Protec]ia European= a Drepturilor Omului, Ed. All- 18 - Monitor Oficial al Republicii Moldova nr. 170-172/08.08.2003
Beck, Bucure[ti, 2004 19 - Monitorul Oficial al României nr. 9 din 19 ianuarie 1995 de
A. Bogdan, M.Selejan – Drepturile [i libert=]ile fundamentale \n
publicare a Legii nr. 4/1995
jurispruden]a CEDO, Ed. All-Beck, Bucure[ti, 2005
20 - N.M. Vl=doiu – Protec]ia constitu]ional= a vie]ii , Ed. Hamagiu,
H. J. Steiner, Ph. Aston – International Human Rights, Oxford
University Press, 2000 2006, 344 p, p. 218
C. B=rsan – CEDO – Comentariu pe articole, vol. I Drepturi [i libert=]i, 21 - N. Pavel – Considera]ii teoretice referitoare la dreptul la via]=,
Ed. All-Beck, 2005 integritate fizic= [i psihic= – \n Dreptul nr. 5/2003, p. 37
N. Pavel – Considera]ii teoretice referitoare la dreptul la via]= [i la 22 - I. Muraru, S. T=n=sescu – Op. Cit. pag. 200
integritate fizic= [i psihic= \n Dreptul nr. 5/2003 23 - I. Muraru, S. T=n=sescu – Drept Constitu]ional [i institu]ii
M. Constantinescu, A. Iorgovan, I. Muraru, Elena T=n=sescu –
Constitu]ia României revizuit= – Comentarii [i explica]ii, Ed. All-Beck, politice, Ed. Lumina Lex, 2001, p. 201
Bucure[ti, 2004 24 - I. Deleanu – Drept Constitu]ional [i institu]ii politice, Ed. Europa
N. M. Vl=doiu – Protec]ia Constitu]ional= a vie]ii, integrit=]ii fizice [i Nova, Bucure[ti, 1996, p.130
integrit=]ii psihice, Ed. Hamagiu, 2006 25 - T. Dr=ganu – Drept Constitu]ional [i institu]ii politice, Tratat de
I. Muraru, S. T=n=sescu – Dreptul Constitu]ional [i institu]ii politice,
Ed. Lumina Lex, 2001 drept elementar, vol. I, Ed. Lumina Lex, 1998, p.155, Bucure[ti
26 - N.Pavel – Considera]ii teoretice referitoare la dreptul la via]=, la
I. Deleanu – Drept Constitu]ional [i institu]ii politice, Ed. Europa Nova,
1996 integritate fizic= [i psihic=, \n Dreptul nr. 5/2003, pag. 43.

CRIMIN ALIS TIC A 51


Subinspector de poli]ie drd. STELU}A GREJDINOIU
The statistics show as that, in the last five years, in some of the pedestrians wich became victims of trafic
accidents.
The accidents causes are complexes concerning the pedestrians insolved. Among these, first of all is the
indiscipline about crossing street or using public roads. In the present article are presented some of these causes, also
with some measures that have to be taken.

P
“STOP ACCIDENTELOR! VIA}A ARE PRIORITATE“ – 2007,
entru secolul nostru, pietonul pare a fi un stabilind o strategie de ac]iune specific=.
anacronism, cu implica]ii ample \n circula]ia Circula]ia pietonilor trebuie s= se desf=[oare, \n mod
rutier=. El reprezint= o problem= deosebit de obligatoriu, pe trotuare. Cu toate m=surile de siguran]= luate,
complex= pentru cei care reglementeaz= circula]ia pe \n prezent asist=m la o situa]ie destul de grav=, respectiv
drumurile publice. Pornindu-se de la faptul cunoscut c= confundarea trotuarelor, de c=tre unii [oferi, cu locuri de
pietonul nu respect= regulile de circula]ie, trebuie totu[i s=-i parcare a autovehiculelor, blocarea trotuarelor cu materiale
fie asigurat dreptul de a circula \n deplin= securitate. C= de construc]ie etc. Toate acestea \i determin= pe pietoni s=
pietonul este \ntr-o continu= primejdie, ne stau m=rturie circule pe partea carosabil=, existând posibilitatea acro[=rii
datele statistice care arat= procentul ridicat de victime ale acestora de c=tre autovehiculele aflate \n trafic. De fapt, o
accidentelor de circula]ie. bun= parte a accidentelor de circula]ie, care au avut loc \n
|n ultimii cinci ani num=rul de accidente rutiere \n care ora[ele mari, s-au datorat acestor situa]ii.
au fost implica]i pietoni, respectiv conduc=tori auto Nerespectarea normelor de circula]ie la traversarea
(motociclete, scutere, mopede etc.), a p=strat o linie constant c=ilor rutiere reprezint= un alt factor important de producere a
cresc=toare. |n acest an, num=rul accidentelor \n care au fost unor astfel de accidente. |n localit=]ile sau zonele rutiere cu
implica]i pietoni a crescut de la 1656 la 1716. Cum se poate trafic intens, locurile de traversare sunt semnalizate, \n mod
explica aceast= situa]ie? Cauzele sunt multiple [i complexe. special, prin indicatoare [i marcaje, care \i oblig= pe pietoni
Dintre acestea un factor important \l constituie lipsa de s= traverseze peste artera respectiv= numai prin acel loc.
disciplin= \n traversarea sau folosirea drumurilor publice, Traversând astfel, pietonii cap=t= prioritate fa]= de
unde contactul dintre autovehicule [i pietoni este nemijlocit. conduc=torii auto, care au \ndatorirea s= le \nlesneasc=
Faptul c= pietonii circul= cu o vitez= mic=, \n general, trecerea, prin reducerea vitezei [i/sau oprirea autovehiculului.
de 20 de ori mai mic= decât a vehiculelor cu motor, Aceasta nu \nseamn= \ns= c= pietonii trebuie s= fie f=r= grij=
antreneaz= nu numai stânjenirea circula]iei, dar [i de a se asigura \nainte de p=trunderea pe partea carosabil=,
posibilitatea crescut= de accidentare. De aceea, folosirea chiar la nivelul marcajelor.
zonelor special amenajate pentru trecerea sau traversarea pe Pietonii trebuie s= re]in=, \n aceea[i m=sur= ca [i
drumurile publice, ca [i a trotuarelor reprezint= elementul conduc=torii auto c=, dac= drumul este ud, plin de mâzg=,
primordial de profilaxie a accident=rii pietonilor. alunecos, frânarea autovehiculului se face mai greu. La
Respectarea normelor de circula]ie de c=tre pietoni trecerile controlate, amenajate cu semafoare, trecerea
trebuie s= devin= o realitate, o obliga]ie cet=]eneasc=, menit= pietonilor este obligatorie numai pe culoarea verde. Nu este
s= sporeasc= securitatea rutier=. recomandabil= traversarea str=zii \n diagonal=. Aceasta
|n centrele populate, procentul de accidentare a prelunge[te distan]a de circula]ie a pietonului pe partea
pietonilor atinge cifre \nsemnate. De exemplu, \n Fran]a 25% carosabil=, f=când s= creasc= primejdia accident=rii.
din decesele survenite pe strad= sunt din rândul pietonilor, \n Lipsa de vizibilitate este adesea incriminat= printre
alte ]=ri procentul ridicându-se pân= la 60%. |n România, cauzele care prilejuiesc accidente grave. Trecerea str=zii prin
pietonii dep=[esc 50% din totalul participan]ilor la trafic. spatele sau prin fa]a mijloacelor de transport \n comun,
|n condi]iile traficului intens din ]ara noastr=, ca urmare precum [i obiceiul de a se strecura printre autovehiculele
a cre[terii num=rului autovehiculelor, autorit=]ile au \ntreprins parcate la marginea trotuarelor, sunt locuri \n care vizibilitatea
o serie de m=suri pentru protejarea pietonilor [i de asigurare conduc=torului autovehiculului, aflat \n trafic, este mult redus=
a securit=]ii circula]iei rutiere. Amenaj=rile de treceri marcate sau chiar inexistent=, aceste lucru soldându-se de multe ori
pentru pietoni, construirea de pasarele pe [oselele na]ionale, cu sfâr[it tragic.
de pasaje subterane \n zonele ce prezint= o mare densitate [i Tot a[a, mai exist= [i o categorie de pietoni care
trafic de pietoni [i autovehicule, de trotuare pe [oselele consider= c= [oferii pot [i trebuie s= opreasc= \n timp util
comunale, instalarea de balustrade sau borduri mult \n=l]ate autovehiculul, pentru a-i proteja. |n acest sens ar fi util ca
de-a lungul traseelor mijloacelor de transport \n comun pietonii s= cunoasc= distan]ele necesare pentru oprirea unui
reprezint= m=suri concrete [i eficiente pentru fluidizarea autovehicul dup= frânare precum [i modul de reac]ie al
traficului \ntr-un mod cât mai sigur. Cu toate acestea, nimic nu acestuia \n func]ie de starea carosabilului la un moment dat.
poate s= suplineasc= obliga]ia fiec=rui cet=]ean de a respecta Cu alte cuvinte, trebuie re]inut c=, \n func]ie de viteza cu care
normele de circula]ie pe drumurile publice. circul=, ma[inile pot fi oprite numai dup= ce au parcurs un
|n scopul diminu=rii num=rului de accidente \n care anumit num=r de metri. (De exemplu, un autoturism care
sunt implica]i pietoni [i motocicli[ti, conducerea Poli]iei circul= cu o vitez= de 80 km/h, nu poate opri decât dup=
Române a ini]iat Programul Partenerial de Siguran]= Rutier= aproximativ 80 metri).

52 CRIMIN ALIS TIC A


Protejarea celor care circul= pe jos reprezint= o special a vederii [i auzului, asociate cu dificult=]ile de
serioas= problem= de profilaxie a accidentelor rutiere, cu deplasare determinate de afec]iunile cronice ale aparatului
implica]ii mari, mai ales pe timpul nop]ii. O importan]= locomotor. De asemenea, la cei \n vârst=, un traumatism
deosebit= se pare c= revine culorii ve[mintelor. |n unele ]=ri ne\nsemnat \n aparen]=, o simpl= c=dere (alunecare,
se poart= \n mod profilactic \mbr=c=mintea confec]ionat= din dezechilibrare), poate s= se soldeze cu leziuni nea[teptate,
materiale reflectorizante, \ndeosebi copiii [i b=trânii. Aceste cum sunt fracturile bol]ii craniene, a femurului, la care se pot
materiale pot fi vizibile de la 130-500 de metri. Folosirea lor ar asocia accidentele cardiace sau vasculare datorate emo]iilor.
trebui s= se impun= pentru toate persoanele care lucreaz= Procentul ridicat pe care \l de]in pietonii \n rândul
sau circul= noaptea pe partea carosabil= a drumurilor. accidenta]ilor impune o preocupare sporit=, inclusiv a
Statistica accidentelor arat= c=, \n primul rând, sunt sistemului legislativ, pentru educarea cet=]enilor \n sensul
vulnerabile dou= categorii de pietoni: copiii [i b=trânii. Copiii, deprinderii acestora cu regulile de circula]ie pe drumurile
\ntrucât sunt neaten]i de cele mai multe ori strada publice. F=r= aceasta, m=surile costisitoare de amenajare a
reprezentând [i locul lor de joac= sau o extindere a acestuia; circula]iei pietonilor nu-[i vor putea ar=ta utilitatea din punct
iar b=trânii, datorit= sc=derii acuit=]ii organelor de sim], \n de vedere faptic.

E BINE S+ CUNOA{TEM:

Selec]ie [i prezentare
Gral brig. (r.) dr. IOAN HURDUBAIE

O
rganiza]ie interna]ional= care grupeaz= \n amprentelor digitale (AFIS), gra]ie c=ruia amprentele digitale
prezent 186 state de pe toate meridianele lumii, pot fi trimise conform normelor organiza]iei privind schimbul de
Interpolul dispune de o serie \ntreag= de baze fi[iere electronice. Informa]iile pe care le con]ine au fost
de date care pot fi utilizate de c=tre toate serviciile na]ionale de preluate fie direct prin numerizare, fie prin importul fi[ierelor
aplicare a legii din ]=rile membre, \n vederea prevenirii [i electronice [i ale urmelor latente relevate la fa]a locului;
combaterii eficiente a fenomenului criminalit=]ii interna]ionale:
Imagini ale unor abuzuri pedosexuale – Banca de
Date nominative – Aceast= baz= de date con]ine
imagini Interpol asupra abuzurilor pedosexuale (BIIAP) con]ine
\nregistr=ri privind infractorii interna]ionali cunoscu]i de serviciile
sute de mii de imagini trimise de c=tre statele membre. Ea
de poli]ie, persoanele disp=rute [i cadavrele neidentificate, cu
antecedente judiciare, fotografii, amprente digitale etc.; utilizeaz= un program de recunoa[tere a imaginilor capabil s=
Documente de c=l=torie furate sau pierdute – stabileasc= leg=turi \ntre imagini apar]inând unei acelea[i serii
Aceast= baz= de date con]ine informa]ii privind peste 12 de abuzuri sau de altele, luate \n acelea[i locuri, \ns= cu victime
milioane de documente de c=l=torie care au fost declarate diferite. Baza de date a permis anchetatorilor s= identifice [i s=
pierdute sau furate de c=tre 100 ]=ri. Ea permite Birourilor \ngrijeasc= peste 300 victime de prin toat= lumea.
Centrale Na]ionale [i altor entit=]i \ns=rcinate cu aplicarea legii Toate bazele de date, cu excep]ia celor privind imagini
(ca de exemplu serviciile de imigrare [i poli]ia de frontier=, \n pedosexuale, pot fi consultate prin intermediul tabloului de bord
]=rile care au deschis accesul la aceast= baz= de date pentru I-24/7, un portal Internet cu acces restrâns. Un sistem de
serviciile din prima linie) s= verifice \n câteva secunde c=utare automatizat= (e-ASF) permite statelor membre s=
valabilitatea unui document de c=l=torie suspect; efectueze c=ut=ri [i s= adauge sau s= modifice propriile lor date
Documente administrative furate – Aceast= baz= de
\n bazele de date privind documentele de c=l=torie furate sau
date con]ine informa]ii privind peste 400.000 de documente
pierdute, documentele administrative furate, vehiculele furate [i
oficiale care servesc la identificarea unor obiecte, cum ar fi
profilurile A.D.N.
documentele de \nmatriculare a vehiculelor [i certificatele de
restituire a taxelor vamale utlizate pentru import/export; Interpolul a pus la punct dou= noi solu]ii integrate, care
Autovehicule furate – Aceast= baz= de date con]ine permite statelor membre s= accead= direct la bazele sale de
elemente de identificare detaliate (marc=, serie caroserie, date privind persoanele c=utate, documentele de c=l=torie
culoare etc.) privind peste 3,5 milioane de vehicule declarate furate sau pierdute [i vehiculele furate prin intermediul unei
furate pretutindeni \n lume. baze de date \n re]ea fix= (FIND - Fixed Interpol Network
Opere de art= furate – Acest sistem permite ]=rilor Database) care permite un acces \n linie la bazele de date
membre s= efectueze cercet=ri asupra a peste 28.000 opere de Interpol sau mobil= (MIND - Mobile Interpol Network
art= [i bunuri culturale declarate furate \n toat= lumea; Database) care permite un acces \n mod autonom la aceste
Profiluri ADN – Profilurile ADN, care sunt ansambluri baze de date. Aceste solu]ii integrate sunt ast=zi propuse
codificate numeric ale marcatorilor genetici proprii fiec=rei agen]ilor din serviciile \ns=rcinate cu aplicarea legii care sunt \n
persoane, pot fi utiliza]i pentru efectuarea de compara]ii persoan=
prima linie, cum ar fi poli]ia de frontier= din ]=rile membre. Ele le
cu persoan=, persoan= cu locul faptei, sau locul faptei cu locul
permit s= lanseze simultan o c=utare simultan= \ntr-o baz= de
faptei, atunci când nici un fel de rela]ie \ntre profiluri nu a fost
date na]ional= [i fie \n baza de date a Secretariatului general
stabilit= mai \nainte, sau pentru a ajuta la identificarea persoanelor
disp=rute [i a cadavrelor. \nregistr=rile din baza de date a Interpol (FIND), fie \ntr-o copie local= a datelor pe care le
Interpolului nu con]in nici o dat= nominativ=, iar ]=rile membre con]ine (MIND), prin sistemul I-24/7. Poli]i[tii primesc
gestioneaz= propriile lor date; r=spunsurile din aceste dou= surse \n c\teva secunde. Un
Amprentele digitale – Acest serviciu permite s= se sistem de alert= electronic= previne ]=rile membre interesate \n
accead= la sistemul automat Interpol de recunoa[tere a caz de concordan]e poten]iale.

CRIMIN ALIS TIC A 53


Comisar-[ef de poli]ie TEODOR MANOLESCU - [ef serviciu criminalistic Dâmbovi]a
Subcomisar de poli]ie LEONARD TOCAN - [ef birou I.T.S.L.F. Dâmbovi]a

The article presents the means of identifying the unknown person that drove the vehicle involved in a hit-and-run
traffic accident.

 autorul p=r=se[te locul accidentului cu tot cu

P
rin natura sa, accidentul rutier este un autovehicul.
eveniment care se produce, f=r= inten]ia  autorul p=r=se[te locul accidentului f=r= autovehicul,
direct= a persoanei, pe fondul nerespect=rii abandonându-l [i ulterior declarându- l furat.
regulilor de circula]ie [i al neadapt=rii vitezei la condi]iile de
Am mai \ntâlnit [i o a treia situa]ie, atipic= pentru
trafic.
p=r=sirea locului faptei, \n care autorul se substituie victimei
Practic, accidentul este efectul, iar nerespectarea
din autovehicul, declarând c= a condus aceasta(ex- d= vina
normei, ce reglementeaz= circula]ia, este cauza.
pe mort).
Datorit= modului de producere [i amplorii
|n toate cele trei situa]ii, investigatorul trebuie s=
consecin]elor rezultate, accidentul rutier d= na[tere unor
identifice persoana care a condus autovehiculul [i mai apoi s=
importante surse de informa]ii, necesare activit=]ii de
probeze vinov=]ia acesteia.
investigare, \n special investigare tehnico-[tiin]ific=, care,
Din acest punct, cercetarea cazului va parcurge mai
printr- o examinare atent [i planificat efectuat=, pune la
multe etape ce ]in de latura exclusiv tehnico-criminalistic=,
dispozi]ia anchetatorului elementele necesare solu]ion=rii
desf=[urat= atât la fa]a locului cât [i ulterior \n laborator.
cazului.
Cercetarea tehnico-criminalistic= la fa]a locului va fi
Dup= producerea unui accident rutier, echipa de
abordat= \n func]ie de modul de p=r=sire a locului faptei de
cercetare este \ns=rcinat= s= stabileasc= cauzele producerii
c=tre autor, respectiv cu autovehicul sau f=r= autovehicul.
acestuia, s= identifice autorul, victimele accidentului,
autovehiculele implicate, martorii oculari, [i s= descopere
I. Situa]ia p=r=sirii locului cu tot cu autovehicul.
urmele sau mijloacele materiale de prob= necesare prob=rii
|n aceast= situa]ie, identificarea persoanei se face
vinov=]iei.
indirect.La fa]a locului autovehiculul care a produs accidentul
Aparent, situa]ia este destul de u[oar=, atunci când
exist= toate elementele, dar sunt [i cazuri când unul sau dou= poate creea sau prelua urme din locul faptei.
dintre acestea, respectiv autor sau autovehicul, lipsesc. Urmele care le creeaz= sunt datorate impactului [i
Cel mai des sunt \nt\lnite situa]iile \n care autorul desprinderii elementelor \n urma acestuia, iar urmele de
accidentului nu se cunoa[te, acesta nefiind g=sit la fa]a locului preluare sunt datorate \n general frec=rii [i contactului cu
sau este decedat. obiectul de impact(autovehicul, parapet, victim=).
Conform legisla]iei \n vigoare, p=r=sirea locului |n situa]ia \n care autovehiculul creeaz= urme la fa]a
accidentului este permis= doar \ntr-un singur caz, [i anume, locului, dup= delimitarea concret= [i precis= a locului faptei,
atunci când victima accidentului trebuie transportat= urgent la se trece la descoperirea [i fixarea metric= a urmelor de rulare,
spital pentru acordarea de \ngrijiri medicale, dar ulterior frânare, derapare, produse petroliere, materie, pelicule de
autorul având obliga]ia s= revin= la locul faptei [i s= anun]e vopsea, fragmente de sticl= [i componente auto.
organul de poli]ie. Pe baza acestora se poate stabili:
|n practic=, am \ntâlnit dese situa]ii când autorul a) La urmele de rulare- tipul pneului(autoturism,
p=r=se[te locul faptei pentru urm=toarele motive: camion etc).
a) consum de alcool;  direc]ia de deplasare;
b) a condus f=r= permis;  marca turismului sau camionului;
c) autovehiculul implicat \n accident a fost furat; b) La urmele de frânare- ecartamentul autovehiculului,
d) autovehiculul implicat \n accident a fost condus de care poate fi autoturism sau camion.
minori.  l=]imea urmei de frânare furnizeaz= date cu privire
De cele mai multe ori, p=r=sirea locului accidentului la l=]imea pneului, respectiv dac= este pneu de autoturism
\mbrac= dou= forme: sau camion. (Vezi foto)

54 CRIMIN ALIS TIC A


Fire de p=r \n cr=p=turile parbrizului

c) La urmele materie de sticl=- tipul geamului(parbriz,


lunet=, geamuri laterale, geamuri de far, l=mpi stop).De
asemeni, foarte importante pentru individualizare- identificare
sunt inscrip]iile de pe aceste fragmente, deoarece contribuie
la stabilirea m=rcii autovehiculului;
d) La urmele materie pelicule de vopsea- culoarea
autovehiculului - tipul turismului, \n cazul vopselei metalizate,
[tiind faptul c= acest tip de vopsea se folose[te cel mai des la
autoturisme;
e) La produsele petroliere(benzine, motorine, uleiuri).
Posibilit=]ile actuale de examinare fizico- chimic= a
urmelor materie de produs petrolier permit stabilirea tipului de
Fibre textile pe marginea capotei
ulei [i a faptului dac= produsul petrolier este benzin= sau
motorin=;
Din impactul cu alt autovehicul, pe suprafe]ele zonelor
f) Pe baza fragmentelor sau elementelor componente
de impact ader= micropelicule de vopsea, particule de sticl=
auto:
 piesa sau elementul din care s- a desprins
[i fragmente de elemente auto. (Vezi foto).

fragmentul, respectiv tipul [i marca autoturismului sau


autovehiculului. (Vezi foto);

Pelicule de vopsea pe suprafa]a elementelor auto

La impactul cu diverse obstacole de la fa]a


locului(parape]i, copaci, stâlpi etc.) pe suprafa]a exterioar= a
autovehiculului pot adera diverse urme [i microurme materie,
care stabilesc prezen]a acestuia la locul faptei [i implicarea lui
\n accident.
 identificarea acestuia prin metoda reconstituirii
\ntregului pe baza p=r]ilor componente. II. |n situa]ia p=r=sirii locului accidentului f=r=
autovehicul.
|n situa]ia când autovehiculul preia urme de la fa]a
Acest gen de p=r=sire ridic= o serie de probleme nu
locului, respectiv \n urma impactului cu victima, pe
atât \n descoperirea urmelor care s= ateste c= autorul a fost
suprafe]ele exterioare ale autovehiculului ader= urme de \n autovehicul, cât \n interpretarea acestora, pentru stabilirea
natur= biologic=(sânge, fire de p=r, ]esut uman), [i urme cert= c= persoana c=utat= a condus autovehiculul.
materie, de natur= textil=. (Vezi foto). Pe baza urmelor papilare descoperite pe suprafe]ele

CRIMIN ALIS TIC A 55


interioare ale autovehiculului (volan, oglind= retrovizoare, scaunul [oferului;
portiere etc.) [i obiectele din interior, se poate stabili prezen]a - \n zona picioarelor, fracturi [i pl=gi t=iate create de
autorului \n autovehicul. pedalele de comand= ale autovehiculului (frân=, accelera]ie).
De asemeni, printr-o interpretare minu]ioas=, Activitatea de investigare tehnico-[tiin]ific= a locului
coroborat= cu experimente tehnico- [tiin]ifice se poate stabili faptei va fi completat= cu examin=ri de laborator concretizate
cu probabilitate [i pozi]ia persoanei \n autovehicul, respectiv \n constat=ri tehnico-[tiin]ifice sau expertize criminalistice
pe scaunul [oferului sau \n dreapta acestuia. dispuse de c=tre organul de cercetare penal= pentru
Pe baza urmelor biologice de natur= identificarea persoanei care a condus.
sanguinolent=(sânge) se poate stabili cu certitudine pozi]ia Dintre genurile de expertize ce se dispun, men]ion=m
persoanei \n autovehicul.Dac= urmele sunt pe airbag-uri, pe urm=toarele:
fa]a interioar= a parbrizului, pe plafon deasupra capului,  expertiza medico- legal=;
acestea atest= faptul c= autorul a fost la volan. (Vezi foto).  expertiza biocriminalistic=;
 expertiza traseologic=;
 expertiza fizico- chimic=;
 expertiza dactiloscopic=.
Acestea vor fi completate cu interpret=rile tehnico-
[tiin]ifice ale urmelor descoperite la fa]a locului.
|n continuare, vom prezenta câteva cazuri \n care, pe
baza urmelor descoperite \n habitaclul autovehiculului,
coroborate cu interpretarea criminalistic= a acestora [i cu
efectuarea unor experimente tehnico-[tiin]ifice, au fost
solu]ionate pozitiv, fiind ulterior confirmate [i de depozi]iile
f=ptuitorilor.
A) \n prim=vara lui 2007, pe raza unei localit=]i a fost
depistat \n trafic un autoturism Dacia al c=rui conduc=tor auto
v=zând patrula de poli]ie rutier= c= i-a f=cut semn s= se
Când parbrizul este spart, \n zona corespondent= opreasc=, a oprit autoturismul \n drum, dup= care l-a
[oferului- interior, [i pe el se g=sesc urme de sânge [i fire de abandonat.Din verific=rile ulterioare nu a reie[it c=
p=r, se poate stabili cu certitudine persoana care a condus. autoturismul era furat, iar proprietarul acestuia, care a fost
(Vezi foto). identificat, nu a recunoscut c=, la data opririi de c=tre
echipajul de poli]ie rutier=, conducea propriul autoturism. A
fost solicitat specialistul criminalist s= efectueze examinarea
autoturismului, ocazie cu care din habitaclu s-au ridicat o
urm= papilar= digital= de pe oglinda din interior, un fragment
de urm= digitopalmar= de pe volan, [i un grup de urme
papilare digitale, de pe marginea geamului din stânga.Dup=
efectuarea compara]iilor dactiloscopice, urmele au fost
identificate ca fiind ale proprietarului, respectiv persoana care
a condus [i autovehiculul. De asemeni s-a procedat [i la o
interpretare a acestora stabilind ca pozi]ie, crearea urmelor
de pe volan [i oglind= de c=tre mâna dreapt=, iar cele de pe
geam, de mâna stâng=.Ulterior, pus \n fa]a probelor, autorul
[i-a recunoscut fapta, motivând p=r=sirea autoturismului, la
Urme brun ro[cate [i fire de p=r marcate cu 1. data opririi de c=tre patrula de poli]ie, pentru faptul c= a
consumat b=uturi alcoolice. (Vezi foto).
III. Situa]ia când autorul se substituie victimei [i
declar= c= a condus aceasta.
|n aceast= situa]ie un rol important \l are [i examinarea
medico- legal= a victimei [i autorului.
Se identific= [i localizeaz= exact leziunile existente pe
corpul persoanelor, care pot fi:
 \n zona abdomen- torace, se \ntâlnesc fracturi
costale, rupturi de organe interne, specifice impactului cu
volanul;
 \n zona capului, se \ntâlnesc echimoze, excoria]ii,
hematoame, fracturi de baz= cranian=, fracturi nazale,
specifice impactului cu parbrizul;
 pe piept, echimoz= lat= cu aspect de band=,
dispus= oblic de la stânga la dreapta, specific= centurii de
siguran]=.Toate aceste leziuni sunt specifice conduc=torului
unui autovehicul, coroborate [i cu urmele biologice de sânge
descoperite pe airbag-uri, suprafa]a interioar= a parbrizului [i Localizarea urmelor papilare pe volan [i oglind=.

56 CRIMIN ALIS TIC A


Plasamentul
petelor brun
ro[cate pe
plafonul auto

Grup de urme papilare digitale create din interior la exterior


prin tragere de geam

B) La ie[irea dintr- o curb= deosebit de periculoas=, a


fost g=sit, \n afara carosabilului, un autoturism marca VW
Golf, \n pozi]ia r=sturnat cu ro]ile \n sus având geamul stânga Forma [i aspectul
fa]= [i luneta sparte, compartrimentul portbagaj fiind desp=r]it petelor brun ro[cate
de habitaclu printr- un gr=tar metalic.
Din primele cercet=ri de anchet= [i ulterior, nu s-a
identificat conduc=torul auto, la poli]ie fiind primit= o sesizare
despre furtul autoturismului implicat \n accident. Cu ocazia
cercet=rii tehnico-criminalistice efectuat= la fa]a locului, \n C) |n apropierea unui tronson de drum situat \n
habitaclul auto s-au descoperit, fixat metric [i ridicat, urme aliniament, a fost g=sit \n pozi]ie semir=sturnat=, cu ro]ile pe
biologice de sânge, localizate pe plafon, [i stâlpul stânga fa]= stânga, un autoturism Mercedes, prev=zut cu airbag-uri,
corespondente scaunului [ofer, [i fire de p=r cu sânge \n g=site \n pozi]ia ACTIVAT. Din primele cercet=ri de anchet= a
sp=rtura creat= pe fa]a interioar= a parbrizului, zona [ofer. De rezultat c= \n autoturism au fost doi ocupan]i, unul dintre ei
asemeni, pe portiera stânga fa]= ([ofer) s-a descoperit un decedând \n drum spre spital, acesta fiind scos din auto de
grup de urme papilare digitale. c=tre ocupantul r=mas \n via]=.Din depozi]ia acestuia a
|n cauz= s-a dispus efectuarea unei constat=ri rezultat c= decedatul a condus, accidentul datorându-se
tehnico-[tiin]ifice pentru interpretarea urmelor descoperite, vitezei excesive [i unei dep=[iri neinspirate.Ulterior,
ocazie cu care s- a concluzionat: cercetarea tehnico-criminalistic=, coroborat= [i cu alte date de
 urmele de sânge prezente pe plafon au fost create anchet=, a eviden]iat urm=toarele:
prin picurare de la o \n=l]ime cuprins= \ntre 25-30 cm,  \n habitaclu, zona [ofer au fost descoperite urme
perpendicular pe plafon \n pozi]ia \n care a fost g=sit biologice de sânge pe airbag-ul [ofer, podeaua [ofer, maneta
autoturismul (r=sturnat); frân=, fa]a interioar= a u[ii stânga-[ofer, [i pragul din stânga
 urmele de sânge [i firele de p=r, prezente pe fa]a [ofer.
interioar= a parbrizului, au fost create ca urmare a impactului De asemeni, s-a mai constatat c= centura de
dintre capul victimei [i parbriz, \nainte ca autoturismul s= se siguran]= din dreapta a fost fixat= pe persoana din acest
r=stoarne; scaun;
 grupul de urme papilare digitale prezente pe  la examinarea medico-legal= s-a constatat pe corpul
exteriorul portierei stânga fa]= a fost creat, cu probabilitate, ca victimei prezen]a echimozei liniare, cu aspect de band=
urmare a ie[irii persoanei din habitaclul auto. (Vezi foto). localizat= pe piept de la dreapta la stânga, specific=
ocupantului din dreapta [oferului;
 \n urma expertizei biocriminalistice a sângelui
descoperit, s-a stabilit c= acesta apar]ine persoanei care
anterior declarase c= nu a condus autoturismul.
Pozi]ia Pus \n fa]a probelor, acesta [i-a recunoscut fapta,
autoturismului motivând gestul prin faptul c= era b=ut \n momentul producerii
accidentului. (Vezi
foto).

Plasamentul
grupului de urme Pete brun ro[cate
papilare digitale pe pe airbag-ul [ofer
exteriorul portierei
din stânga fa]=

CRIMIN ALIS TIC A 57


CONSILIUL {TIIN}IFIC
Pre[edinte de onoare:
C U P R I N S Academician Marius SALA, vicepre[edinte
al Academiei Române
Pre[edinte:
Prof. univ. dr. Emilian STANCU
Vicepre[edin]i:
Chestor dr. Gheorghe POPA
Pag.
Chestor principal drd. Iancu {TEFAN
1. Accidentul rutier-flagel al lumii moderne.
Chestor principal prof. univ. dr. Laz=r
Gheorghe POPA
CÂRJAN
3. Legisla]ia actual= privind circula]ia rutier=.
Lucian DINI}+ General maior magistrat dr. Dan VOINEA
5. Managementul incidentelor traficului. Procuror lector univ. Titus DU}+
Ionel MIHAIU Membri:
7. Factorul uman \n etiologia accidentelor rutiere. Prof. univ. dr. Vasile BERCHE{AN
Dan VOINEA, Vasile L+P+DU{I Prof. univ. dr. Tudorel BUTOI
10. Investigarea tehnico-[tiin]ific= a locului faptei \n cazul accidentelor Prof. univ. dr. habilitat \n drept Mihail
rutiere – proceduri standard. GHEORGHI}+ – R. Moldova
Gabriel }|RU, Valentin EPURE Dr. Michael WATSON, Sinior Lectuer \n
15. Considera]ii privind primul ajutor \n accidentele rutiere. Low University of Huddersfield United
Mihai Marius DAN Kingdon
18. Traumatismul de trafic rutier al mecanismelor de producere a Dr. Gheorghe B+LAN
leziunilor traumatice din perspectiv= medico-legal=. Chestor dr. Bujor FLORESCU
Valentin IFTENIE, Vasile L+P+DU{I General de divizie (r) dr. Gavril Dorelu
22. Considera]ii de natur= tehnic= privind mecanismul lezional \n }+RMUREAN
accidentele de trafic rutier. Comisar-[ef Gabriel }|RU
Costel BALACI Comisar Cri[an-Mucenic L+ZUREANU
25. Investigarea tehnico-criminalistic= \n cazul accidentelor de circula]ie Lector univ. dr. Ioan HURDUBAIE
mortale cu fug= de la locul faptei. Comisar-[ef NICOLAE BUZATU
{tefan IANCU, Cri[an-Mucenic L+ZUREANU Conf. univ. dr. Valeric= DABU
29. Aspecte privind deosebirea dintre verificarea st=rii tehnice a auto-
Conf. univ. dr. Nicolae V+DUVA
vehiculului implicat \ntr-un eveniment rutier [i expertiza tehnic=
Ing. Anca B+LAN
auto.
Prof. univ. dr. Valentin IFTENIE
Marin RUIU
30. Enigma cadavrului din Matiz. Conf. univ. dr. Ghorghe P+{ESCU
{tefan MOLDOVAN Comisar-[ef Niculae GHEORGHE
33. Expertiza tehnic= judiciar= [i criminalistic=-mijloace de prob= abso- Comisar-[ef Grigore P+TRU}
lute \n accidentele de trafic rutier. Ing. Dan PE{TIN+
Mircea FIERBIN}EANU Prof. Vladimir ALEXANDRESCU
37. Evaluarea deplas=rii ocupan]ilor autovehiculului cu ajutorul urmelor Comisar drd. Sorinel C+R+U{U
l=sate de ace[tia \n interiorul autovehiculului.
| N A T E N } I A C I T I T O R I LOR
Artemon CARTIANU
{ I C O L A B O R A T O R I L O R!
41. Chimia judiciar= [i rolul ei \n investigarea urmelor [i microurmelor Urm=torul num=r al revistei va ap=rea \n luna
ridicate de la fa]a locului pentru elucidarea accidentelor rutiere. decembrie 2007.
Maria Georgeta STOIAN, ELENA GALAN Cei care doresc s=-[i asigure procurarea publica]iei
48. Reglement=rile privind dreptul la integritate fizic= \n principalele noastre se pot adresa serviciilor de criminalistic=
de la inspectoratele de poli]ie jude]ene [i de la Poli]ia
instrumente juridice, interne [i interna]ionale. Capitalei.
Aurel VL+DULESCU De asemenea, materialele date spre publicare,
52. Pietonul-victim= a accidentului rutier. \nso]ite de ilustra]iile necesare, se vor trimite
Stelu]a GREJDINOIU redac]iei, tot prin serviciile de criminalistic=, la
Institutul de Criminalistic= al I.G.P.R.
53. Instrumente utile ale cooper=rii poli]iene[ti interna]ionale.
Ioan HURDUBAIE Revista Român= de Criminalistic= a fost acreditat=
54. Posibilit=]i de identificare a persoanei care a condus un autovehicul de Consiliul Na]ional al Cercet=rii {tiin]ifice din
implicat \n accidente rutiere cu autor necunoscut. |nv=]=mântul Superior (CNCSIS) cu avizul
Teodor MANOLESCU, Leonard TOCAN nr. 587/2006

Redactor – [ef: Vasile L+P+DU{I


Redactor – [ef adjunct: Constantin GÂDEA
Redactori: Stelu]a GREJDINOIU, Mihaela Irina CONSTANTINESCU, Gheorghe APOSTOAIE, Marin RUIU,
Lucian ALEXANDRESCU, Pantelimon BO{TIN+, C=t=lina TEC{A, Cristian DUMITRESCU
Traducerea: Ioana VASILE – expert criminalist
Secretar general de redac]ie: Georgeta AXINTE
Publicitate [i difuzare: Liviu OPREA [i Nicolae SAVU Rela]ii marketing: dr. Morel ROSENTHAL
Telefon: 210.33.44; Mobil: 0740 06 06 96; E-mail: criminalistica@rol.ro Foto: R=zvan RIZEA, Emanoil APETREI [i Mihai MÂRZA
Revista a fost fondat= \n martie 1999 de prof. VASILE L+P+DU{I
Revist= realizat= de: Asocia]ia Criminali[tilor din România; recunoscut= de Guvernul României ca fiind de utilitate public=, prin Hot=rârea
nr. 1240/2005; certificat de \nscriere a persoanei juridice f=r= scop patrimonial nr. 17 din 26.02.2002, eliberat de Judec=toria Sectorului 3,
Bucure[ti; autoriza]ie nr. 44/PJ/2002, 80-3/12.997; cod fiscal nr. 14523220; cont nou: 2511.E01.0.564199.0080.ROL. 6; cod IBAN
RO58RNCB0080005641990006-B.C.R. Sucursala Doamnei, Bucure[ti
Editor: SC LITTLE STAR Bucure[ti
Director general: Florin GREJDINOIU – Mobil: 0744 525.854 I.S.S.N. 1454-3117 LEI 5
Summary Summary
1. L’accident routier – fléau du monde moderne. 1. The traffic accident – a plague for the modern world.
Gheorghe POPA Gheorghe POPA

3. La législation actuelle concernant la circulation 3. Current traffic regulations.


routière. Lucian DINI}+
Lucian DINI}+

5. Le management des incidents du trafic. 5. Traffic incident management.


Ionel MIHAIU Ionel MIHAIU

7. Le facteur humain dans l’étiologie des accidents 7. The human factor in traffic accident etiology.
routiers. Dan VOINEA, Vasile L+P+DU{I
Dan VOINEA, Vasile L+P+DU{I

10. L’investigation technique et scientifique du lieu au 10. Crime scene investigation in cases of traffic
cas des accidents routiers – des procédures accidents – standard procedures.
standard. Gabriel }|RU, Valentin EPURE
Gabriel }|RU, Valentin EPURE

15. Quelques considérations concernant le premier 15. Considerations towards the first aid in traffic
secour dans les accidents routiers accidents.
Mihai Marius DAN Mihai Marius DAN

18. Le traumatisme du trafic routier du mécanisme de 18. Traffic accident and the mechanisms that induce
produire des lésions traumatiques dans la trauma from a forensic medicine point of view.
perspective médico-légale. Valentin IFTENIE, Vasile L+P+DU{I
Valentin IFTENIE, Vasile L+P+DU{I

22. Quelques considérations techniques à l’égard de 22. Technical consideration towards mecanisms that
la manière dont ce sont produit les lésions dans induce trauma in the traffic accidents.
le trafic routier. Costel BALACI
Costel BALACI

25. L’investigation technique et criminalistique au cas 25. Forensic investigation of deadly hit-and-run traffic
des accidents routiers quand les auteurs ce sont accidents.
enfuit du lieu du crime. Iancu {TEFAN, Cri[an-Mucenic L+ZUREANU
Iancu {TEFAN, Cri[an-Mucenic L+ZUREANU

29. Des aspects à l’égard de la différence entre la 29. Consideration towards the distinction between the
vérification de l’état technique de l’auto impliqué technical evaluation of a vehicle involved in a
dans un événement routier et l’expertise techni- traffic accident and the vehicle technical expertise
que de l’automobile. Marin RUIU
Marin RUIU

30. L’énigme du cadavre trouvé dans un Matiz. 30. The enigma of the corpse discovered in the Matiz.
{tefan MOLDOVAN {tefan MOLDOVAN

33. L’expertise technique judiciaire et criminalistique 33. Judicial and forensic vehicle technical expertise -
de l’automobile – preuves incontestables dans les absolute evidence in traffic accidents (queen of
accidents routiers (la reine des preuves). evidence).
Mircea FIERBIN}EANU Mircea FIERBIN}EANU

37. L’évaluation du déplacement des passagers de 37. Evaluation of vehicle occupants movement with
l’auto en utilisant les empreintes laissées dans the help of the evidence they created inside the
l’intérior de l’auto. Étude d’un cas. vehicle – case study.
Artemon CARTIANU Artemon CARTIANU

41. La chmie judiciaire et son rôle dans l’investigation 41. Judicial chemistry and its role in the examination
des empreintes enlevées du lieu du crime pour of trace evidence collected at the crime scene in
élucider les accidents routiers. cases of traffic accidents.
Maria Georgeta STOIAN, Elena GALAN Maria Georgeta STOIAN, Elena GALAN

48. Le réglementations légales nationales et interna- 48. Regulations towards the right to physical integrity
tionales du droit à l’intégrité physique. in the main juridical legislations, both internal and
Aurel VL+DULESCU international
Aurel VL+DULESCU

52. Le piéton – victime des accidents routiers. 52. Pedestrians – victims of traffic accidents.
Stelu]a GREJDINOIU Stelu]a GREJDINOIU

53. Quelques instruments utils dans la coopération 53. Useful regulations for international police coope-
policières internationale: Les bases de données ration – Interpol Data Bases.
Interpol. Ioan HURDUBAIE
Ioan HURDUBAIE

54. Quelques possibilités pour faire identifier la personne 54. Possibilities for the identification of the driver of a
qui a conduit un auto impliqué dans un accident vehicle involved in a hit-and-run traffic accident.
routier et c’est enfuit du lieu du crime. Teodor MANOLESCU, Leonard TOCAN
Teodor MANOLESCU, Leonard TOCAN