Sunteți pe pagina 1din 48

Considera]ii la \ncheierea Simpozionului

interna]ional “Metode [i tehnici de


identificare criminalistic=”

Desf=[urat timp de dou= zile, 26-27 octombrie a.c., \n


condi]iile impecabile oferite de Centrul Cultural al Ministerului
Administra]iei [i Internelor, Simpozionul Interna]ional
“Metode [i tehnici de identificare criminalistic=” a
confirmat, \nc= o dat=, \nalta cot= de apreciere de care se
bucur= criminalistica româneasc=. dr. Emilian Stancu, pre[edintele Asocia]iei Criminali[tilor din
A[tept=rile organizatorilor – Inspectoratul General al România [i comisar-[ef dr. Gheorghe Popa, adj. al
Poli]iei [i Asocia]ia Criminali[tilor din România – care au inspectorului general al Poli]iei Române, a emanat un tonic
a[ezat manifestarea sub semnul Anivers=rii a 35 de ani de la sentiment de for]=, de coeziune profesional=, determinat de
\nfiin]area Institutului de Criminalistic=, au fost atinse, pe prezen]a unor speciali[ti, cu un important nivel de
deplin, atât prin num=rul impresionant al participan]ilor din reprezentativitate [i autoritate pentru institu]iile lor, din practic
]ar=, dar [i din Belgia, Spania, Anglia, Germania, Ucraina, toate domeniile \n care criminalistica \[i g=se[te aplicarea:
Republica Moldova, Turcia etc, cât [i prin calitatea celor poli]ia, parchetele, justi]ia, medicina legal=, \nv=]=mântul
peste 70 de comunic=ri cuprinse \n program. Circumscrise superior etc.
unei tematici care constituie \ns=[i esen]a profesiunii de De altfel, coinciden]= fericit=, cu doar câteva zile \n urm=,
criminalist – identificarea – lucr=rile prezentate au abordat prin Hot=rârea de Guvern, nr. 1240/13 octombrie 2005,
modalit=]i dintre cele mai diverse care converg, \n Asocia]iei Criminali[tilor din România i-a fost recunoscut
complementaritatea lor, la descoperirea, punerea \n statutul de utilitate public=, o recunoa[tere oficial= ce
eviden]= [i probarea adev=rului judiciar, \n condi]iile atât creeaz= noi oportunit=]i pentru dezvoltarea activit=]ii sale.
de complexe oferite de societatea contemporan=. Pentru a ilustra aria larg= a preocup=rilor celor prezen]i
Aceste aspecte au fost, de altfel, pregnant puse \n la simpozion, o succint= prezentare a câtorva dintre temele
lumin= chiar de la \nceputul lucr=rilor seminarului, de col. (r.) dezvoltate poate fi concludent=.
prof. Vasile L=p=du[i, secretarul general al Asocia]iei Cit=m a[adar, câteva titluri, con[tien]i c=, vrând-nevrând,
Criminali[tilor din România, care, \n cuvântul s=u de selec]ia noastr= nu poate fi altfel decât limitativ= [i, ca atare,
deschidere, ar=ta c= “la provoc=rile prezentului, \n care nedreapt=: “Contribu]ia poli]i[tilor [i criminali[tilor \n
abilitatea [i ingeniozitatea infractorilor au sporit continuu, identificarea autorilor unor fapte deosebit de grave” (autor
trebuie [i se poate r=spunde profesionist, asigurând societ=]ii chestor principal drd. Iancu {tefan, adjunct al inspectorului
resursele de inteligen]=
criminalistic= [i d=ruire necesare”.
Or, simpozionul “Metode [i
tehnici de identificare
criminalistic=” a oferit, din acest
punct de vedere, suficiente motive
pentru a convinge pe mai departe,
de capacitatea criminalisticii
române[ti de a se sincroniza
cerin]elor timpului, \n planul
combaterii criminalit=]ii, prin
folosirea celor mai moderne forme
de investigare. Cu alte cuvinte, de[i
comunic=rile au vizat preponderent
o problematic= stiin]ific= [i tehnic=,
ea a fost permanent dublat= de o
component= circumstan]ial=,
contribuindu-se astfel la mai buna
\n]elegere a func]iei sociale a
criminalisticii.
|n acela[i sens, dezbaterile –
competent moderate de prof. univ.

CRIMIN ALIS TIC A 1


dialogul cu oaspe]ii din str=in=tate, ale
c=ror interven]ii au permis o informare
competent= cu privire la preocup=rile
actuale ale criminali[tilor din unele ]=ri
europene. Am s=-i amintesc aici, f=r= a
da enumer=rii mele sensul vreunei
ierarhii, pe profesorii universitari din
Republica Moldova Gheorghe
Golubenco [i Mihail Gheorghi]=, pe
spaniolii Virginia Galera Olmo,
profesor universitar de antropologie [i
José Luis Gonzalez Mas, directorul
Comisariatului General al Poli]iei
Tehnico-[tiin]ifice din Spania, pe
Christiaan de Veth, de la Institutul
Na]ional de Criminalistic= [i
Criminologie al Belgiei, pe Constantin
Covaliov [i Tatiana Timofeev de la
Institutul de Criminalistic= al Ucrainei,
precum [i pe col. Cre]u Gheorghe
Chiril [i maior Bargan Dumitru Mihail,
din Direc]ia Tehnico-[tiin]ific= a Poli]iei
general al Poli]iei Române), “Identificarea instrumentelor de din Republica Moldova.
spargere pe baza urmelor create la locul faptei” (comisar-[ef Un loc aparte \n cadrul activit=]ilor l-au reprezentat cele
dr. Gheorghe Popa, adjunct al inspectorului general al Poli]iei dou= expozi]ii organizate cu prilejul simpozionului.
Române), “Identificarea criminalistic=, de la poli]ia intui]iei la Cea dintâi, sub genericul “Nout=]i \n domeniul
poli]ia [tiin]ific=” (chestor conf. univ. dr. Lazar Cârjan, prim- producerii [i distribuirii instrumentelor \n criminalistic=”,
vicepre[edinte al Asocia]iei Criminali[tilor din România), a fost prezentat= de Norbert Taufmann, din partea firmelor
“Interpretarea criminalistic= a datelor \nregistrate de cutia britanice Foster [i Freeman. Cea de a doua, cu un caracter
neagr= pe timpul accidentelor aviatice” (colonel magistrat dr. aparte, s-a constituit din expunerea unor \nscrisuri [i obiecte
Nicolae Lupulescu, director \n Consiliul Superior al cu valoare istorico-documentar=, reconstituite cu ajutorul
Magistraturii), “Formarea viitorilor speciali[ti criminali[ti \n metodelor criminalistice de prof. dr. Olivia Tulbure Strachin=.
institu]iile de \nv=]=mânt din structura Ministerului Pentru corectitudinea inform=rii, ar fi trebuit s= cit=m \n
Administra]iei [i Internelor” (prof. univ. dr. Vasile Berche[an), totalitatea lor lucr=rile din program [i, nu ne \ndoim, [i pe cele
“Investiga]ii anatomo-radiologice medico-biocriminalistice ca care, din considerente legate de timp, nu au mai fost
prezen]e constante \n expertize complexe” (dr. Gheorghe prezentate. “Nedreptatea” o vor repara \ns= tot organizatorii
Asanache), “Metamorfoza tehnologic= a catechismului simpozionului care vor pune la dispozi]ia tuturor
medicinii legale \n reconstituirea [tiin]ific= a documentelor” participan]ilor, [i nu numai a lor, integralitatea comunic=rilor,
(prof. dr. Olivia Tulbure Strachin=). sub forma unui volum – practic= devenit= deja tradi]ional=
|n acela[i sens, al actualit=]ii deosebite a subiectelor pentru manifest=rile [tiin]ifice desf=[urate sub egida
abordate, nu putem omite lucr=ri precum “Re]eaua mondial= Asocia]iei Criminali[tilor din România.
de identificare a persoanelor, obiectelor [i altor mijloace de {i, pentru c= orice relatare are un sfâr[it, s= amintim, la
prob=, creat= de Interpol” (General de brigad= (r.), lector final, c= simpozionul s-a \ncheiat printr-o emo]ionant=
universitar dr. Ioan Hurdubaie), “Evolu]ia metodelor de ceremonie \n cadrul c=reia au fost decernate medalii, diplome
reconstituire a accidentelor de trafic rutier” (Ing. Mircea de onoare [i de excelen]=, precum [i alte \nsemne de
Fierbin]eanu - expert tehnic auto), “Deontologia expertului pre]uire, pentru a onora, astfel, cu ocazia celor 35 de ani de
criminalist român \n concordan]= cu cea a exper]ilor din la \nfiin]area Institutului de Criminalistic=, cele mai
Uniunea European= (subcomisar de poli]ie L=zureanu proeminente personalit=]i care, prin efortul lor creator, au
Cri[an-Mucenic, director adj. al
Institutului de Criminalistic=),
“Interpretarea comparativ= a
encefalogramelor prin metoda liniar=
[i metoda Last Square
Deconvolutions” (subcomisar
Romic= Potorac, Institutul de
Criminalistic=), “Noi metode [i tehnici
de investigare a accidentelor de
naviga]ie maritim=” (lector univ. dr.
Gheorghe Alecu, Facultatea de Drept
“Spiru Haret” Constan]a), “Folosirea
rezultatelor identific=rilor criminalistice
\n cadrul anchetei penale” (dr. Gabriel
Olteanu, Academia de Poli]ie),
“Aplica]ii fotografice digitale \n
criminalistic=” (lector universitar dr.
Constantin Dr=ghici, Universitatea
Român= de {tiin]e [i Arte “Gheorghe
Cristea”).
De un deosebit interes pentru
participan]ii la simpozion a fost

2 CRIMINALISTICA
contribuit [i contribuie la cre[terea
prestigiului criminalisticii române[ti.
Momentul a fost prefa]at de
prezentarea mesajului Inspectorului
General al Poli]ie Române, chestor Dan
Valentin F=tuloiu, dup= care au fost
omagia]i câ]iva dintre cei care, \n timp,
s-au aflat la conducerea Institutului de
Criminalistic=: gen. (r.) Constantin
Matei, col. (r.) Floric= M=gureanu, col.
(r.) Vasile M=celaru, col. dr. (r.)
Gheorghe Asanache, col. (r.) Octavean
Toma, comisar-[ef Gheorghe Popa,
precum [i comisar-[ef Gabriel }\ru,
actualul [ef al prestigioasei institu]ii.
Cu acela[i prilej a fost p=strat un
moment de reculegere \n memoria tuturor
criminali[tilor români pleca]i \n nefiin]=
de-a lungul anilor.
Activit=]ile s-au \ncheiat cu
alocu]iunea secretarului general al
Asocia]iei Criminali[tilor din România,
col. (r) prof. Vasile L=p=du[i care a
mul]umit pentru caldele ([i pe deplin comisarul-[ef dr. Gheorghe Popa, fost [ef al Institutului de
\ndrept=]itele, subliniem noi) felicit=ri ce i-au fost aduse de Criminalistic= [i actual adjunct al inspectorului general al
c=tre to]i participan]ii pentru excep]ionala organizare [i Poli]iei Române, a vorbit despre semnifica]ia evenimentului [i
desf=[urare a \nc= unei manifest=ri [tiin]ifice de anvergur=, a r=spuns \ntreb=rilor interlocutorului s=u \n leg=tur= cu
pentru excep]ionala contribu]ie la ridicarea pestigiului metodele [i mijloacele criminalistice actuale folosite \n lupta
criminalisticii române[ti. \mpotriva diverselor infrac]iuni, \ndeosebi pentru anihilarea
Men]ion=m, \n sfâr[it, c= lucr=rile Simpozionului [i crimei organizate.
Aniversarea a 35 de ani de la \nfiin]area Institutului de {i pentru ca totul s= se \ncheie \n cel mai frumos mod
Criminalistic= au avut un frumos ecou [i \n presa Ministerului cu putin]=, dup= l=sarea ofical= a cortinei, to]i participan]ii au
Administra]iei [i Internelor cât [i \n presa civil=, sub titluri avut ocazia de a mai schimba impresii [i \mp=rt=[i din
dintre cele mai incitatoare, ca de exemplu cel din “Cronica experien]a lor ciocnind \mpreun= o cup= de [ampanie.
Român=” – “Criminali[tii din Europa se adun= la Bucure[ti”.
|n aceea[i zi, la invita]ia Postului de televiziune OTV, Jurist Lucian Ionu] ALEXANDRESCU

CRIMIN ALIS TIC A 3


Comisar-[ef drd. IOAN LIVIU T+UT, [eful I.P.J. Satu Mare

Faza dinamic= este etapa cea mai laborioas= a pu]in cele individuale ale anvelopelor \n cauz=. |ns=,
cercet=rii unui accident rutier [i cuprinde examinarea, \n prezentându-se sub form= de dâre paralele, de lungimi diferite
detaliu, a locului, a urmelor [i obiectelor mi[cându-le de cu un \nceput u[or, printr-o imprimare mai pronun]at= \n
la locul [i din pozi]ia \n care au fost g=site, folosindu-se continuare, terminate brusc, cu un sfâr[it precis delimitat, uneori
metode [i mijloace tehnice adecvate. Pentru executarea cu praf [i cu pietricele adunate \n acel loc, sunt utile la stabilirea
fotografiilor de detaliu a obiectelor sau a urmelor, altor date folositoare cercet=rii criminalistice. Prin lungimea lor
acestea se vor ridica [i a[eza \n pozi]ii cât mai se stabile[te cu aproxima]ie viteza cu care autovehiculul \n
convenabile, dar cu mult= aten]ie pentru a nu fi distruse cauz= a circulat \n momentul frân=rii3. |ntre urma de frânare [i
eventuale microurme [i evitarea cre=rii de alte urme de viteza de circula]ie a autovehiculului exist= un raport direct
c=tre organele judiciare. Obiectele purt=toare de urme propor]ional: cu cât viteza de deplasare a autovehiculului este
care pot fi manipulate vor fi ambalate cu grij= [i mai mare, \n momentul ac]ion=rii sistemului de frânare, cu atât
transportate la laboratorul de criminalistic= pentru o mai urma de frânare este mai lung= [i invers.
eficient= examinare. Cu ocazia cercet=rii locului faptei o aten]ie deosebit=
|n practica cercet=rii criminalistice, dintre urmele se va acorda m=sur=rii corecte a lungimii urmelor de frânare
mijloacelor de transport, frecven]a cea mai mare o au urmele [i descrierii fidele a st=rii carosabilului, aceasta cu atât mai
create de autovehicule, cu prilejul producerii accidentelor de mult \n cazul \n care autovehiculul implicat a p=r=sit locul
circula]ie1. faptei (foto 1-2).
Din multitudinea [i diversitatea urmelor, ce pot fi
intâlnite cu ocazia accidentelor de circula]ie, cele mai
frecvente sunt2:
 urme ale sistemului de rulare, ce se formeaz= \n
raport de natura suprafe]ei pe care se circul=, de modul de
mi[care (rulare normal=, frânare, derapare) [i tipul de bandaj
sau [in=;
 urme ale unor p=r]i din caroserie sau diverse
subansambluri (bar= de protec]ie, masc=, far etc.), formate
prin tamponarea sau lovirea victimei, a unor vehicule sau
obstacole;
 urme sub form= de resturi de obiecte [i materiale
ca, de exemplu, cioburi de far sau de parbriz, pelicule de
vopsea, resturi metalice desprinse din caroserie, urme de
benzin=, ulei etc.;
 urme biologice de natur= uman= sau animal=,
\ndeosebi urme de sânge, fire de p=r, resturi de ]esut,
Foto 1
precum [i urme digitale sau ale altor p=r]i ale corpului;
 urme sub forma unor resturi de \mbr=c=minte sau a
altor obiecte purtate de victim= asupra sa (ochelari, map=,
saco[e, umbrel= etc.).
a. Urmele sistemului de rulare difer= \n func]ie de
natura vehiculului creator [i de cea a suportului pe care se
imprim=, având o mare varietate, influen]at= de unele
caracteristici invidiuale ale anvelopelor, respectiv: gradul de
uzur= a desenului antiderapant, uzura lateral=, g=uri, t=ieturi,
urme ale folosirii lan]urilor, urme de pietricele p=trunse \n
[an]urile dintre desenele antiderapante. Aceste urme
reprezint= elemente caracteristice care individualizeaz= urma
benzii de rulare de altele de acela[i fel. Ele prezint=
importan]= \n efectuarea constat=rilor sau expertizelor
traseologice pentru identificarea autovehiculului care a creat
urmele r=mase la fa]a locului.
Urmele ro]ilor autovehiculelor, dup= modul de
Foto 2
formare, sunt statice [i dinamice. Primele se creeaz= \n Foto 1 - 2 reprezint= urme de frânare
procesul rul=rii obi[nuite a ro]ilor pe traseul de circula]ie, cu
deta[are [i depunere de substan]=, când se formeaz= urme
O alt= categorie de urme, care se p=streaz= destul de
de stratificare sau destratificare, ori prin imprimarea lor \n
mult pe traseul de circula]ie [i reprezint= un pre]ios indiciu \n
masa obiectului primitor, realizându-se astfel urme de
adâncime. |n ambele situa]ii, \n urm= sunt reproduse \n privin]a direc]iei din care a ajuns la locul faptei sau \n care
negativ caracteristicile de gen [i individuale ale anvelopelor direc]ie a circulat autovehiculul \n cauz=, o reprezint= urmele
care le-au creat. Urmele dinamice se formeaz= \n momentul formate din praf sau din z=pad= afânat= datorit= curentului de
frân=rii sau derap=rii ro]ilor. Prin aceste urme, de regul=, nu aer, dispuse \n urma ro]ilor sub forma unui unghi ascu]it cu
se reproduc caracteristicile de gen, de grup [i cu atât mai vârful \n direc]ia mi[c=rii4.

4 CRIMIN ALIS TIC A


b. Urmele unor p=r]i din caroserie sau din diverse procesul-verbal de cercetare la fa]a locului, iar, \n urma
subansambluri (bare de protec]ie, masc=, far etc.) formate m=surilor specifice desf=[urate, agen]ii de poli]ie au g=sit
prin tamponarea sau lovirea victimei, a unor vehicule sau autoturismul Dacia 1310 de culoare vi[inie cu nr. de
obstacole (sunt rezultatul ac]iunii nemijlocite a inmatriculare MM-90-PAM \n comuna T=u]ii M=gher=u[, str.
autovehiculului asupra diferitelor obiecte) \ntâlnite \n calea Valea Nistrului, \n curtea imobilului nr. 601. Autoturismul
sa. Aceast= categorie de urme poate duce la stabilirea tipului prezenta urm=toarele avarii: u[ile din dreapta \nfundate, aripile
de autovehicul, modelul acestuia, culoarea mecanismul de dreapta \nfundate, lampa semnalizare dreapta spart=, bara de
producere a impactului [i alte indicii valoroase pentru protec]ie spate cr=pat=. |n urma probelor administrate, P.P. a
cercetare. O caracteristic= proprie a urmelor de impact a
recunoscut faptul c=, fiind sub influen]a b=uturilor alcoolice, a
mijloacelor de transport o constituie faptul c= se formeaz= pe
comis accidentul de circula]ie din satul B=i]a5.
ambele obiecte venite \n contact prin ciocnire. Pentru
Cioburile apar, de regul=, \n cazul unor tampon=ri
eviden]ierea [i fixarea urmelor din aceast= categorie se
impune examinarea cu aten]ie a autovehiculelor implicate \n violente (puternice) cu diferite obiecte. |n aceast= situa]ie, la
accident pentru a se stabili locul, por]iunea [i \n=l]imea fa]a locului, r=mân doar o parte din cioburi, iar, \n autovehicul
acestora, natura, forma, culoarea, adâncimea, eventuale sau pe diferitele sale p=r]i componente, o alt= parte a
urme de sânge, p=r, ]esut organic, care se pot g=si pe diferite cioburilor provenite din spargerea parbrizelor, farurilor,
subansamble ori pe obiectele din jur. O aten]ie deosebit= se lanternelor, geamurilor laterale. Fixarea [i ridicarea
va acorda, mai ales \n cazurile \n care victima a fost c=lcat= corespunz=toare a acestora va da posibilitatea formul=rii unei
sau târât=, detaliilor proeminente ale p=r]ilor inferioare ale concluzii cu privire la autovehiculul c=ruia \i apar]in (foto 5).
autovehiculului: pun]i, frâne, cutie de vitez= [.a. (foto 3-4).
Foto 5

Foto 3
Foto 5 – urme cioburi de far

|n accidentele de circula]ie pot fi g=site, cu ocazia


cercet=rii locului faptei, [i diferite p=r]i sau resturi desprinse din
caroserie, respectiv din bara de protec]ie, masc=, far, oglind=
retrovizoare, garnituri, racorduri [.a. care vor fi descrise \n
procesul-verbal [i fixate prin fotografiere \n detaliu, iar apoi
ridicate cu mare grij= pentru a putea fi folosite la identificarea
autovehiculului de la care provin, prin efectuarea constat=rilor
tehnico-[tiin]ifice sau a expertizelor traseologice (foto 6). Astfel,
\n seara zilei de 1 martie 2002, la orele 20,00, Poli]ia
Municipiului Baia Mare a fost sesizat= telefonic c= pe Bd. Traian
s-a produs un accident de circula]ie soldat cu v=t=marea
Foto 4 corporal= a unei persoane, iar autorul accidentului a p=r=sit
locul faptei. Cu ocazia efectu=rii cercet=rii locului accidentului
Foto 3 - 4– reprezint= farul desprins din caroserie \n urma accidentului de trafic a fost g=sit= o anten= radio rupt=. Cercet=rile ulterioare
efectuate au condus la identificarea autorului \n persoana
c. Urmele sub form= de resturi de obiecte [i
numitului K.L.D.care a condus autoturismul marca Opel Kadet
materiale (cioburi de far, de parbriz, resturi de vopsea, resturi
cu nr. de \nmatriculare MM-03-KEH, pe Bd. Traian, iar \n
metalice desprinse din caroserie, urme de benzin=, ulei etc.)
apropierea imobilului cu nr. 20 l-a acro[at pe S.A., angajat \n
\[i dovedesc utilitatea \n cercetarea criminalistic=, \ndeosebi
traversarea str=zii printr-un loc nepermis [i f=r= s= se asigure.
atunci când prin natura lor se pot stabili tipul, modelul, marca
autovehiculului care, dup= producerea accidentului, a p=r=sit De[i \nvinuitul a observat c= l-a lovit pe pieton, [i-a continuat
locul faptei. Prin expertiz= tehnic= se poate ajunge pân= la deplasarea pân= la domiciliul s=u, iar apoi s-a deplasat pe str.
determinarea apartenen]ei de grup, iar \n coroborare cu alte Bucovinei, unde a parcat autoturismul. |n urma accidentului
probe se poate realiza chiar identificarea propriu-zis=. De rutier victima S.A. a suferit v=t=m=ri corporale pentru
exemplu, \n 7 mai 2002, la ora 13,45, agen]ii de poli]ie din vindecarea c=rora au fost necesare 6 – 7 zile \ngrijiri medicale.
cadrul P.P.C. T=u]ii M=gher=u[ au fost sesiza]i telefonic de Cu ocazia cercet=rilor s-a stabilit c= antena rupt= g=sit= la fa]a
S.I., pensionar, c= un autoturism condus de un b=rbat i-a locului a fost desprins= de pe caroseria autoturismului Opel
distrus poarta de fier de la intrarea \n curte, iar apoi a p=r=sit Kadet cu nr. de \nmatriculare MM-03-KEH, condus de K.L.D.
locul faptei. Cu ocazia cercet=rii locului accidentului, pe stâlpii Prin coroborarea probelor administrate \n cauz=, s-a re]inut \n
por]ii [i pe poarta metalic= s-au eviden]iat urme de vopsea de sarcina inculpatului s=v\r[irea cu vinov=]ie a infrac]iunii de
culoare vi[inie. Aceste urme au fost ridicate [i descrise \n p=r=sire a locului accidentului 6.

CRIMIN ALIS TIC A 5


de urme era \n mi[care7.
Fixarea urmelor de sânge se face prin descriere \n
procesul-verbal [i prin fotografiere color, iar, \n raport de locul \n
care vor fi g=site, ridicarea urmelor de sânge se face prin diferite
procedee (\n eprubete, prin r=zuire, prin tamponare [.a.).
La cercetarea accidentelor de circula]ie firele de p=r
pot fi g=site pe ro]i, bar= de protec]ie, radiator, osii, masc=,
faruri, pe portiere, \n interior pe fotolii, volan, schimb=torul de
vitez=, pe corpul victimei, [osea, obiectele cu care s-a
tamponat autovehiculul etc. Dup= descrierea \n procesul-
verbal de cercetare a locului faptei, fotografierea locului \n
care au fost descoperite [i \n detaliu, firele de p=r se ridic= cu
penseta [i se introduc \n borcane sau eprubete curate pe
care se vor face men]iunile corespunz=toare.
C=utarea, ridicarea [i examinarea urmelor digitale
prezint= importan]= \ndeosebi \n cazul accidentelor de
circula]ie \n care autovehiculele au fost abandonate la fa]a
locului, de c=tre proprietari ori persoane c=rora le-au
\ncredin]at conducerea acestora, dar [i \n cazul unor furturi
când, dup= producerea accidentului, ho]ii abandoneaz=
autovehiculul sustras. |n aceste situa]ii, urmele digito-palmare
vor fi c=utate pe suprafe]ele lucioase ale portierelor, pe volan,
oglind=, bord, radiocasetofoane [i alte suprafe]e din interiroul
autoturismului. Relevarea [i fixarea acestor categorii de urme
se vor efectua conform metodelor [i mijloacelor recomandate
Foto 6 de tehnica criminalistic= [i vor fi comparate, ulterior, cu
Foto 6 – reprezint= nr. de \nmatriculare a automobilului r=mas la impresiunile persoanelor b=nuite, \n vederea identific=rii
fa]a locului autorului accidentului de circula]ie (foto 8 - 9).

Urmele sau petele de ulei, vaselin=, benzin= [i alte


substan]e pot fi ,de asemenea, folosite \n scopul identific=rii
autovehiculului implicat \n accident, \n special a celui care a
p=r=sit locul faptei, deoarece, pe baza unor analize ale
acestor substan]e, se poate stabili autovehiculul care a
produs accidentul rutier.
d. Urmele biologice de natur= uman=, \ndeosebi
urmele de sânge, firele de p=r, resturi de ]esut, precum [i
urmele digitale sau ale altor p=r]i ale corpului uman,
descoperite cu ocazia accidentelor de circula]ie, contribuie
semnificativ la realizarea scopului final al cercet=rii
criminalistice, prin elucidarea [i clarificarea unor aspecte de
real interes.
Urmele de sânge ce se g=sesc la fa]a locului, de cele
mai multe ori, pe [osea (foto 7), pe autovehiculul participant Foto 8
la accident sau pe corpul victimei, pot fi sub form= de pete,
pic=turi, stropi, scurgeri, cruste. Dup= formele pe care le au
urmele de sânge se pot stabili care era pozi]ia victimei din
timpul lovirii, [tiindu-se c= pic=turile de sânge c=zute de la
distan]= las= pe [osea urme circulare cu margini regulate [i
cu un diametru mai mic decât al pic=turilor de sânge, \n cazul
\n care acestea cad de la o \n=l]ime mai mare.

Foto 9

Foto 8 – 9 – reprezint= urma digital= g=sit= pe oglinda retrovizoare

e. Urmele de pe corpul sau imbr=c=mintea


Foto 7
victimei ofer= posibilitatea stabilirii mecanismului producerii
Foto 7 – reprezint= o pat= de sânge g=sit= la fa]a locului accidentului de trafic rutier, autovehiculul implicat, cauzele
accidentului, timpul survenirii mor]ii etc. Dificult=]i \n
Urmele de sânge iau forma semnului exclam=rii (!) examinarea victimelor (cadavrelor) sau a \mbr=c=mintei
dac= suprafa]a pe care au c=zut are o pozi]ie oblic= sau dac= acestora sunt \ntâmpinate atunci când acestea sunt mutate
sunt create \n timp ce autovehiculul de pe care se scurg astfel din locul \n care au fost g=site ori sunt transportate la spital,

6 CRIMIN ALIS TIC A


sens \n care organele judiciare vor trebui s= deosebeasc= victimei. Fixarea locului [i a felului de repartizare a urmelor pe
urmele produse ulterior de cele care s-au creat cu ocazia \mbr=c=mintea [i corpul victimei ajut= la stabilirea pozi]iei [i
accidentului. a direc]iei \n care a circulat victima fa]= de sensul de mers al
Victimele se examineaz=, \n func]ie de autovehicul [i autovehiculului (foto 10).
obiectele \nconjur=toare, pentru descoperirea [i fixarea
leziunilor de pe corp, cap, fa]=, membre superioare [i
inferioare. Leziunile pot fi tipice, adic= create ca urmare a Foto 10
impactului cu autovehiculul sau atipice: fracturi, luxa]ii,
scurgeri de sânge etc., care pot fi \nlâlnite [i \n alte cazuri \n
afar= de accidentele de circula]ie. De regul=, \n cazul
accidentelor de circula]ie, lovirea victimelor se asociaz= cu
proiectarea [i târârea lor pe carosabil ori cu izbirea de
obiectele din jur (copaci, garduri, ziduri [.a.). Leziunile
produse prin lovire se g=sesc pe o singur= parte a corpului [i
corespund nivelului p=r]ii autovehiculului cu care au fost
provocate. Prin proiectare, se produc leziuni mai grave,
adesea mortale, precum traumatismele cranio-cerebrale, [i
se afl= pe partea opus= celor de lovire.
|n accidentele de trafic rutier, traumatismele cranio-
cerebrale \chise sau deschise reprezint= 50 – 60 % din
cauzele medicale de moarte, urmeaz= \n ordine hemoragia
intern= [i extern=. Majoritatea accidentelor grave se soldeaz= Foto 10 – urm= de pneu pe \mbr=c=mintea victimei
cu moartea victimei la locul accidentului prin distrugerea unui
organ vital sau \n timpul transportului, \n primele ore de la 1. I. Mircea, Criminalistica, Editura Funda]iei “Chemarea”
internare, prin mecanismele declan[ate de [ocul traumatic8. Ia[i, 1992, pag.144.
|n cazul accidentelor de circula]ie soldate cu mor]i, 2. E. Stancu, op.cit., pag. 611.
3. I. Mircea, Valoarea criminalistic= a unor urme de la
pozi]ia acestora trebuie fixat= prin fotografiere, redându-se
locul ocupat fa]= de autovehicul [i obiectele \nconjur=toare, locul faptei, Editura “Vasile Goldi[”, Arad, 1996, pag. 136 – 138.
4. |. Mircea, op.cit., pag.139.
dup= care se realizeaz= examinarea am=nun]it= a leziunilor 5. Judec=toria Baia Mare, sent.pen. 221/2003, nepublicat=
pe care le prezint=, descriindu-se num=rul, amplasarea, 6. Judec=toria Baia Mare, sent.pen. 781/2002, nepublicat=.
forma, m=rimea [i aspectul lor. Pe articolele de \mbr=c=minte 7. L. Coman, Gh. Dini]=, Cercetarea la fa]a locului a
[i pe \nc=l]=mintea victimei pot fi descoperite urme biologice, accidentelor de circula]ie, Indrum=ri metodologice, M.A.I.,
urme de noroi, praf, vopsea, fragmente de sticl=, urme de Bucure[ti, 1970, pag.10.
târâre, diferite p=r]i din autovehicul, urme ale desenului 8. V. Beli[, V. Dragomirescu, C. Nane[, V. Panaitescu,
antiderapant al anvelopelor imprimate pe ]es=tura hainelor Medicina legal=, Editura Teora, Bucure[ti, 1992, pag. 95.

CRIMIN ALIS TIC A 7


Subcomisar CRI{AN-MUCENIC L+ZUREANU

Vineri, 7 noiembrie 2005, la Universitatea din


Bucure[ti – Facultatea de Drept, a avut loc un eveniment
[tiin]ific deosebit, constând \n sus]inerea public= a tezelor
pentru doctor \n [tiin]e juridice de c=tre domnii: chestor
Vasile-Gabriel Ni]=, subsecretar de stat \n Ministerul
Administra]iei [i Internelor; colonel (r) lector univ. |n cea de-a doua parte a lucr=rii, sunt expuse \n
Constantin Dr=ghici din cadrul Universit=]ii de {tiin]e [i Arte detaliu, \n cinci capitole, probleme referitoare la: modalit=]i de
“Gheorghe Cristea”. depistare/descoperire a trafican]ilor de droguri [i a drogurilor;
Cele dou= lucr=ri, “Elemente de investiga]ie efectuarea urm=ririi penale \n infrac]iunile de trafic [i consum
criminalistic= aplicate \n cercetarea infrac]iunilor din domeniul ilicit de droguri; principalele tendin]e ale dinamicii
traficului [i consumului ilicit de droguri”, respectiv “Metode [i infrac]iunilor privind drogurile; aspecte socio-criminologice
mijloace moderne de cercetare [i investigare criminalistic=”, ale traficului [i consumului ilicit de droguri; cooperarea
au abordat teme de o deosebit= importan]= [i complexitate, interna]ional= \n domeniul combaterii traficului [i consumului
mai ales din perspectiva evolu]iilor actuale \n combaterea ilicit de droguri.
fenomenului infrac]ional. 2. Teza de doctorat “Metode [i mijloace moderne
Coordonatorul [tiin]ific al ambelor lucr=ri sus]inute de de cercetare [i identificare criminalistic=”, autor domnul
doctoranzi a fost reputatul prof. univ. dr. Emilian Stancu, lector univ. Constantin Dr=ghici, se refer= la urm=toarele
pre[edintele Asocia]iei Criminali[tilor din România. Membrii aspecte:
comisiei care le-a acordat titlul de doctor \n [tiin]e juridice, • considera]ii generale referitoare la importan]a
domnii: prof. univ. dr. Constantin Mitrache (pre[edinte – utiliz=rii metodelor [i mijloacelor tehnico-[tiin]ifice \n
prodecan al Facult=]ii de drept); prof. univ. dr. Emilian cercetarea infrac]iunilor [i rolul [tiin]ei criminalistice \n cadrul
Stancu (membru); prof. univ. dr. Nicolae Volonciu investig=rii penale;
(membru), prof. univ. dr. Florin Sandu (membru); prof. univ. • tehnici de investigare, folosite \n cercetarea la fa]a
dr. Vasile Berche[an (membru), au apreciat calitatea tezelor locului [i \n examin=rile microscopice de laborator a urmelor
elaborate de cei doi doctoranzi, atât din punctul de vedere al [i mijloacelor materiale de prob=;
tematicii, cât [i din cel al perspectivelor de abordare. • metode fotografice moderne de fixare [i examinare
1. Teza de doctorat “Elemente de investiga]ie a urmelor [i mijloacelor materiale de prob=;
criminalistic= aplicate \n cercetarea infrac]iunilor din • mijloace de examinare calitativ= [i cantitativ= a
domeniul traficului [i consumului ilicit de droguri”, autor urmelor materiale;
domnul chestor Vasile – Gabriel Ni]=, este o lucrare • metode de analiz= [tiin]ific= a probelor materiale \n
complex=, multilateral= [i interdisciplinar=, fiind abordat= \ntr-o radia]ii vizibile [i invizibile;
manier= integrat= a problematicii din domeniu, inclusiv \n • particularit=]ile investig=rii biocriminalistice a urmelor
ceea ce reprezint= un element de absolut= noutate, biologice de natur= uman=; identificarea persoanei dup=
intersectarea complementar= a domeniilor criminalistice cu profilul genetic ADN;
cel criminologic \n abordarea fenomenului de trafic [i consum • aplica]iile informaticii \n criminalistic=. Folosirea
ilicit de droguri. tehnologiilor biometrice \n identificarea [i recunoa[terea
|n prima parte a lucr=rii, doctorandul face un demers persoanelor.
introductiv privind tema tratat=, dup= care prezint= cadrul A[a cum a rezultat din prezentarea tezei [i din
legislativ intern [i interna]ional, clasificarea celor mai referatele comisiei, care i-a acordat \n unanimitate titlul de
importante droguri [i modalit=]i de producere, precum [i doctor, autorul a avut \n vedere, \n tratarea acestei teme, pe
moduri de operare folosite de trafican]ii de droguri. de o parte faptul c= pentru solu]ionarea temeinic= [i legal=
a cauzelor penale, organele judiciare trebuie s= \ntreprind=
o multitudine de investiga]ii criminalistice, caracterizate
deseori printr-un grad sporit de dificultate, necesitând
cuno[tin]e [i din alte domenii decât cele juridice, iar pe de
alt= parte frecven]a cu care sunt folosite mijloacele de prob=
pentru documentarea activit=]ilor infrac]ionale [i asigurarea
tragerii la r=spundere penal= a f=ptuitorului.
Concluzionând, putem afirma c= cei doi doctori \n
[tiin]e juridice au demonstrat, \n contextul unor dezbateri
[tiin]ifice de elevat= ]inut=, c= [tiin]a criminalistic=
beneficiaz= [i ast=zi de un nesecat izvor de resurse de
creativitate.
Este [i motivul pentru care Asocia]ia Criminali[tilor
din România, din care fac parte [i domnii Vasile – Gabriel
Ni]= [i Constantin Dr=ghici, poate fi pe deplin \ndrept=]it=
s=-[i manifeste satisfac]ia cu ocazia acestei reu[ite [i s=
ureze proaspe]ilor doctori \n [tiin]e juridice continuarea, cu
succes [i str=lucire, a carierei lor [tiin]ifice.

8 CRIMIN ALIS TIC A


Conf. univ. dr. VALERIC+ DABU
Prim-procuror PETRE VOINESCU
Drd. SORIN C+TINEAN

S
periculoase [i/sau prejudiciabile legate de acestea. Potrivit art. 155
pre deosebire de Legea nr. 87/1994, pentru pct. 1 din Codul fiscal, facturile fiscale se emit “pentru livr=rile de
combaterea evaziunii fiscale republicat= \n 2004, \n bunuri sau prest=rile de servicii efectuate… Pentru livr=rile de
art. 1 al noii legi, se prev=d patru elemente principale bunuri, factura fiscal= se emite la data livr=rii, iar pentru prest=ri
de noutate: a) se consacr= faptul c= noua lege stabile[te [i m=suri de de servicii, cel mai târziu pân= la finele lunii \n care prestarea a fost
prevenire2 a evaziunii fiscale; b) s-au instituit noi infrac]iuni, denumite efectuat=. ”Coroborând aceste dispozi]ii cu cele ale art. 2 lit. (f) din
infrac]iuni aflate \n leg=tur= cu infrac]iunile de evaziune fiscal=; c) s-au noua lege rezult= c= orice factur= fiscal= care nu reflect= o
incriminat mai multe fapte ca infrac]iuni de pericol; d) s-au definit opera]iune existent=, respectiv livr=ri de bunuri sau servicii
mai mul]i termeni folosi]i \n lege pentru o mai bun= precizie. efectuate6, este un act fals \n care credem c= pot fi incluse [i a[a-
|n ceea ce prive[te m=surile preventive, prev=zute de noua zisele “facturi proforma”.
lege, se constat= c=: Este de observat c= fa]= de vechea lege (Legea nr. 87/1994),
 s-au instituit ca infrac]iuni fapte ce reprezentau unele se m=re[te sfera conceptului de “contribuabil” [i astfel, pe lâng= orice
condi]ii [i cauze ale evaziunii fiscale; persoan= fizic= sau juridic=, a fost introdus= [i “orice alt= entitate
 din p=cate au fost abrogate o serie de dispozi]ii care f=r= personalitate juridic=, care datoreaz= impozite, taxe,
sanc]ionau alte fapte cauzatoare sau condi]ii favorizatoare ale contribu]ii [i alte sume bugetului general consolidat”. Ca urmare,
evaziunii fiscale cu amenzi contraven]ionale, (art. 13 literele a), c), d), subiect al infrac]iunilor prev=zute de Legea nr. 241/15. 07. 2005
e), f), g), h), i) din Legea nr. 87/1994 republicat=); credem c= poate fi, pe lâng= persoana fizic= sau persoana juridic=, [i “orice alt=
abrogarea acestor dispozi]ii afecteaz= eficien]a activit=]ii de entitate f=r= personalitate juridic=, care datoreaz= impozite, taxe,
prevenire a evaziunii fiscale, prin \nl=turarea unui instrument contribu]ii [i alte sume bugetului consolidat”, cum ar fi de pild=
important de combatere a unor fapte periculoase \nc= din faza de reprezentan]ele str=ine, asocierile \n participa]iune, structurile
contraven]ie; agen]ilor economici [i altele.7
 \n noua lege nu se mai reg=sesc sistematizat unele Aceast= defini]ie trebuie v=zut= \n concordan]= cu celelalte
obliga]ii ale contribuabililor [i ale organelor competente care fac dispozi]ii legale8, cum ar fi, de pild=, Legea nr. 571/2003 privind
parte din ipotezele normelor penale de incriminare, respectiv cele Codul fiscal al României, unde sunt definite conceptele de:
prev=zute \n art. 2-8 din Legea nr. 87/1994 republicat=. contribuabil la impozitul pe profit;9 contribuabil la impozitul pe
Au fost dezincriminate unele fapte, de[i, \n opinia noastr=, venit;10 contribuabili la impozitul pe reprezentan]=, persoane
continu= s= prezinte pericolul unor infrac]iuni, cu implica]ii deosebite impozabile;11 pl=titorii taxei pe valoare ad=ugat=,12 etc. , sau \n
asupra economiei ascunse.3 Ca urmare, sunt considerate infrac]iuni art. 24 din Codul de procedur= fiscal= unde este definit “pl=titorul”.13
de evaziune fiscal= numai cele definite \n art. 9 din noua lege. |n art. 2 litera (c) se folose[te sintagma “documente legale”,
Legiuitorul nu mai define[te evaziunea fiscal= \n general ca evaziune ce este definit= ca: “documentele prev=zute de Codul fiscal, Codul de
fiscal= ilegal=, defini]ie care oarecum intra \n contradic]ie cu formele procedur= fiscal=, Codul vamal, Legea contabilit=]ii nr. 82/1991,
evaziunii fiscale re]inute de legiuitor \n aceea[i lege, ca infrac]iuni4. republicat=, [i de reglement=rile elaborate pentru punerea \n aplicare
Celelalte infrac]iuni incriminate \n aceast= lege, \n art. 3-8, ar putea fi a acestora;”
considerate c= sunt infrac]iuni \n leg=tur= cu infrac]iunile de evaziune O prim= constatare ar fi c= se face deosebirea \ntre
fiscal=. Aceast= diferen]iere \ntre infrac]iuni f=cut= de legiuitor este documente [i formulare, \nl=turându-se confuzia ce se f=cea \n art. 4
urmat= [i de o tratare diferit=. De pild=, art. 10 alin. 1 din noua lege din Legea nr. 87/1994 pentru combaterea evaziunii fiscale.14
se aplic= numai “\n cazul s=vâr[irii unei infrac]iuni de evaziune fiscal= Totu[i formula “documente legale”, folosit= \n contextul art. 2
prev=zut= de prezenta lege”, ori astfel sunt excluse infrac]iunile lit. c) din noua lege, ni se pare discutabil= deoarece:
prev=zute \n articolele 3-8 din noua lege.  credem c= este greu s= includem \n sintagma “documente
|n art. 2 din noua lege sunt defini]i unii termeni cu care se legale” documentele ce con]in date false \n formularele prev=zute de
opereaz=, punându-se cap=t unor controverse, [i chiar confuzii \n lege, adic= de Codul fiscal [i celelalte acte normative indicate \n
aplicarea legii. De pild=, se d= defini]ia “opera]iunii fictive” ca fiind textul mai sus citat;
disimularea realit=]ii prin crearea aparen]ei existen]ei unei opera]iuni  socotim c= mai corect= era expresia “documente
care, \n fapt, nu exist=.5 Se [tie c= opera]iunea economico-financiar= prev=zute de lege”15 decât expresia “documente legale”, deoarece
presupune, \n mod obligatoriu [i cumulativ, urm=toarele elemente primele pot fi documente legale numai atunci când \ndeplinesc toate
esen]iale: subiec]ii furnizor - beneficiar, vânz=tor-cump=r=tor, marfa condi]iile prev=zute de lege, iar când con]in date false pot fi
predat= sau serviciul prestat [i pre]ul pl=tit. |n cazul când lipse[te cel considerate documente sau \nscrisuri falsificate, respectiv tot
pu]in unul din primele elemente, atunci nu se mai poate vorbi de o documente prev=zute de lege ca atare.
opera]iune economico-financiar= real=. |n acest fel este mai u[or de |n articolul 2 lit. d) din noua lege se dispune: “formulare
calificat ca false documentele care reflect= opera]ii fictive prin tipizate cu regim special utilizate \n domeniul fiscal – documente
inexisten]a m=rfii, [i/sau a furnizorului, furnizor care poate fi o a[a- legale a c=ror tip=rire, \nseriere [i numerotare se realizeaz= \n
zis= firm= “fantom=”, mai corect zis firm= fictiv=. Credem c= era condi]iile actelor normative \n vigoare;” Din punct de vedere al
necesar= [i util= definirea firmelor care, de[i au o “existen]=” numai genului proxim constat=m c=, \n aceast= defini]ie, se folose[te
\n scripte nu [i \n realitate, \n numele lor se \ntocmesc acte de sintagma “documente legale”. Or un “formular tipizat” [i evident
eviden]= primar= sau contabil= pentru opera]iuni fictive, \n scop necompletat nu poate fi catalogat drept “document legal”.
ilegal, \n mod deosebit de evaziune fiscal=. Folosirea unor astfel de Formularul tipizat devine document atunci când este completat cu
firme a devenit un fenomen, ceea ce presupune o reglementare [i informa]ii financiar-contabile iar numai când completarea s-a f=cut
instituire a responsabilit=]ii contraven]ionale [i penale pentru faptele potrivit legii cu date [i informa]ii conform realit=]ii devine document

CRIMIN ALIS TIC A 9


legal.16 Pe de alt= parte, interpretând per a contrario nu se poate C. p.; \n acest sens instan]a suprem= a statuat c= “falsificarea unor
concepe c= “documentele ilegale” sunt “tip=rite, \nseriate, acte contabile ale unei societ=]i comerciale private prin modific=ri,
numerotate [i realizate \n condi]iile actelor normative \n vigoare” [ters=turi [i ad=ugiri [i folosirea lor la \ntocmirea eviden]elor
pentru c= numai documentele legale sunt produse \n condi]iile contabile nu constituie infrac]iunea de fals intelectual [i de uz de fals,
actelor normative \n vigoare. Este evident c= orice formular a c=rui ci infrac]iunea de fals material \n \nscrisuri sub semn=tur= privat=.”20
tip=rire, \nseriere [i numerotare se realizeaz= \n condi]iile actelor De la dispozi]iile art. 150 alin. 2 se poate deroga numai de legiuitor
normative \n vigoare nu poate fi decât un “formular tipizat cu regim prin dispozi]ii exprese, a[a cum ar fi \n art. 43 din Legea nr. 82/1991
special prev=zut de lege”. Ca urmare, credem c= era mai indicat s= republicat=, \n 2005,21 art. 1 din oct. 92/ 197622.
fi folosit ca gen proxim cuvântul “formular” f=r= adjectivul “legal”.  pentru aplicarea art. 289 din C. p. sunt necesare sub un
|nclin=m spre cuvântul “formular” pentru mai mult= precizie, \ntrucât anumit aspect cel pu]in trei condi]ii cumulative: 1) \nscrisul falsificat
formularul, pe care se consemneaz= o informa]ie, poate deveni s= fie oficial; 2) falsificarea actului s= fie cu prilejul \ntocmirii acestuia;
document. 3) falsificarea s= fie f=cut= de un func]ionar aflat \n exerci]iul
atribu]iilor de serviciu;
 \n ceea ce prive[te dispozi]iile art. 288 alin. 3 din C. p.,
De aceea, credem c= art. 2 lit. d) din noua lege putea fi
formulat astfel: “formularele tipizate cu regim special utilizate \n
socotim c= expresia “orice alte imprimate produc=toare de
domeniul fiscal, sunt acele formulare stabilite de lege, sau \n baza
consecin]e juridice” include orice alte imprimate care, ca urmare a
legii, a c=ror tip=rire, \nseriere [i numerotare se realizeaz= \n
imprim=rii au o valoare economic= exprimat= \n bani ce se folosesc
condi]iile actelor normative \n vigoare”.
la plata unor bunuri sau servicii; Or, \n aceast= categorie, nu credem
Codul fiscal din nefericire define[te “documentele fiscale” \n
c= intr= formularele tipizate cu regim special potrivit actelor normative
mai multe articole, \n mod diferit, pe domenii.
\n vigoare.
|n art. 159 din Codul fiscal, sub denumirea generic= de
|n art. 2 lit. e) din noua lege sunt definite obliga]iile fiscale,
“documente fiscale”, se dispune: “Modul [i con]inutul formularelor de
ca fiind “Obliga]iile prev=zute de Codul fiscal [i de Codul de
facturi fiscale sau alte documente legal aprobate, jurnale pentru
procedur= fiscal=23”; Credem c= sintagma “obliga]ii fiscale”, \n
cump=r=turi, jurnale pentru vânz=ri, borderouri zilnice de
sensul noi legi, include: obliga]iile fiscale ale contribuabilului,
vânzare/\ncasare [i alte documente necesare \n vederea aplic=rii
prev=zut de art. 2 lit. b) din noua lege, precum [i ale reprezentan]ilor
prezentului titlu se stabilesc de c=tre Ministerul Finan]elor Publice [i
legali ai persoanelor fizice, juridice [i ai asocierilor f=r= personalitate
sunt obligatorii pentru pl=titorii de tax= pe valoare ad=ugat=”.
juridic= precum [i obliga]ia fiscal= provizorie prev=zut= de art. 59 pct.
Observ=m c= aici este vorba de documentele fiscale folosite numai
1 din Codul de procedur= fiscal=. Este de observat c= nu sunt incluse
\n domeniul pl=]ii taxei pe valoare ad=ugat=. obliga]iile prev=zute de Codul vamal24, [i orice alte legi de natur=
|n art. 195 din Codul fiscal sunt definite “Documentele fiscale” fiscal=, sau obliga]iile fa]= de asigur=rile sociale, etc., ceea ce ni se
folosite \n domeniul accizelor, iar la art. 213 din acela[i cod este pare discutabil \n raport cu periculozitatea acestora.25 De pild=, \n
prev=zut “Regimul documentelor fiscale pierdute, distruse sau art. 83 din Codul de procedur= fiscal=, este reglementat= prescrip]ia
deteriorate” \n domeniul produselor accizabile. dreptului de a stabilii obliga]ii fiscale, or, ca urmare a defini]iei
Tot \n Codul fiscal sunt prev=zute \n mod expres [i alte restrânse, aceste dispozi]ii nu se aplic= obliga]iilor prev=zute de
documente fiscale, ceea ce nu este \n concordan]= cu metodologia Codul vamal, altor legi de natur= fiscal=, sau obliga]iilor fa]= de
de elaborare a actelor normative prev=zute prin Legea nr. 24/2000, asigur=rile sociale etc., ceea ce nu este la ad=post de critic=. De
republicat= \n 2004. pild=, \n astfel de situa]ie, dac= fapta, descris= \n art. 9 din Legea nr.
O problem= controversat= este dac= documentele justificative, 241/2005, se refer= la o obliga]ie vamal= aceasta nu constituie
documentele contabile [i documentele fiscale falsificate constituie infrac]iunea prev=zut= de dispozi]ia penal= \n cauz= deoarece
obiect al infrac]iunii prev=zute de art. 290 sau de art. 289 din C. p. obliga]ia vamal= nu este inclus= \n obliga]iile fiscale definite \n art. 2
a) |ntr-o prim= opinie s-a sus]inut c= documentele lit. e) din noua lege. Totu[i constat=m c= Legea nr. 241/2005 numai
justificative, documentele contabile [i documentele fiscale falsificate \n dou= cazuri incrimineaz= \n mod expres unele fapte periculoase
constituie obiect al infrac]iunii prev=zute de art. 289 din C. p.; \n din domeniul vamal. Este vorba de art. 4 [i 5 din Legea nr. 241/2005,
sus]inerea acestei opinii se aduc urm=toarele argumente: reglement=ri pe care le consider=m insuficiente \n raport cu
 din con]inutul art. 288 alin. 3 teza ultim= din C. p. rezult= necesit=]ile luptei \mpotriva economiei subterane ascunse. Din punct
c= orice imprimate produc=toare de consecin]e juridice sunt asimilate de vedere comportamental, \n art. 20 din Codul de procedur= fiscal=
\nscrisurilor oficiale; prin obliga]ie fiscal= se \n]eleg:
 prin Regulamentul de aplicare a Legii nr. 82/1991 au fost a) obliga]ia de a declara bunurile [i veniturile impozabile
declarate “documente contabile oficiale”: “registrul-jurnal, registrul- sau, dup= caz, impozitele [i taxele datorate;
inventar, cartea mare, documentele justificative, bilan]ul contabil [i b) obliga]ia de a calcula [i de a \nregistra \n eviden]ele
anexele sale, contul de profit [i pierderi, registrele [i actele care contabile [i fiscale impozitele [i taxele;
permit controlul opera]iunilor patrimoniale ale agen]ilor economici.”17 c) obliga]ia de a pl=ti, la termenele legale, impozitul [i taxa
|n opinia noastr= acest argument nu rezist= deoarece a afirma c= datorat=;
documentele justificative sunt documente contabile oficiale este d) obliga]ia de a pl=ti dobânzi [i penalit=]i de \ntârziere,
contrar dispozi]iilor exprese ale art. 6 din Legea nr. 82/1991 aferente impozitelor [i taxelor, denumite obliga]ii de plat= accesorii;
republicat=, ori printr-un act normativ cu putere juridic= mai mic= e) obliga]ia de a calcula, de a re]ine [i de a \nregistra \n
decât legea nu se poate deroga de la aceasta deoarece se \ncalc= eviden]ele contabile [i de plat=, la termenele legale, impozitele care
principiul ierarhiei actelor juridice.18 se realizeaz= prin stopaj la surs=;
 \n unele spe]e de acest gen instan]ele au pronun]at f) orice alte obliga]ii care revin contribuabililor, persoane
condamn=rii r=mase definitive re]inând infrac]iunea prev=zut= de art. fizice sau juridice, \n aplicarea legilor fiscale.”
289 din C. p.19 Subiec]ii obliga]iilor fiscale care pot fi [i subiec]i ai
b) |n a doua opinie se pate sus]ine c= documentele infrac]iunilor prev=zute de noua lege sunt contribuabilii defini]i de
justificative, documentele contabile [i documentele fiscale falsificate Codul fiscal pentru fiecare form= de impozit sau tax=.
constituie obiect al infrac]iunii prev=zute de art. 290 din C. p., dup= La art. 3 din noua lege se instituie o nou= infrac]iune astfel:
cum unitatea ale c=rei acte sunt se \ncadreaz= sau nu \n prevederile “Constituie infrac]iune [i se pedepse[te cu amend= de la 50. 000.
art. 145 din C. p.; \n sus]inerea acestei opinii se pot aduce 000 lei la 300. 000. 000 lei fapta contribuabilului care, cu inten]ie, nu
urm=toarele argumente: reface documentele de eviden]= contabil= distruse, \n termenul
 \n art. 150 alin. 2 din Codul penal se dispune: “\nscris \nscris \n documentul de control, de[i acesta putea s= o fac=”.
oficial” este orice \nscris care eman= de la o unitate din cele la care Cu privire la aceast= infrac]iune vom face numai câteva
se refer= art. 145 sau care apar]ine unei asemenea unit=]i. ”Or, \n observa]ii.
opinia noastr=, agen]ii economici priva]i, asocia]iile familiale [i Subiectul acestei infrac]iuni este calificat de legiuitor
persoanele fizice nu fac parte din persoanele indicate \n art. 145 din “contribuabil”. Credem c= aici legiuitorul exclude executantul fie el

10 CRIMIN ALIS TIC A


salariat al contribuabilului sau persoan= juridic=, angajat= s= ]in= dispune neurm=rirea \n cauz=, ca urmare a aprecierii sale c= respectivul
eviden]a contabil=. Aici pot ap=rea probleme, când contribuabilul contribuabil nu putea reface documentele de eviden]= contabil=, \n
este persoan= juridic= sau o entitate alta decât o persoan= fizic=. Or termenul stabilit, acesta fiind foarte scurt sau din alte cauze prev=zute
se [tie c= noul Cod penal care a reglementat r=spunderea penal= a sau admise de lege. |n mod corespunz=tor [i instan]a are acest drept.
persoanei juridice intr= \n vigoare la 01. 09. 2006. Aici ar putea Socotim c= acest drept nu este un drept discre]ionar al autorit=]ilor
ap=rea dou= opinii: mai sus ar=tate. De pild= \n art. 4 din Codul de procedur= fiscal=,
 \ntr-o prim= opinie s-ar putea sus]ine c= legiuitorul a instituit denumit “Exercitarea dreptului de apreciere”, se dispune: “Organul
prin voin]= expres= r=spunderea penal= a persoanei juridice care fiscal este \ndrept=]it s= aprecieze, \n limitele atribu]iilor [i
s=vâr[e[te fapta. Ce se \ntâmpl= cu o entitate care nu are personalitate competen]elor ce \i revin, relevan]a st=rilor de fapt fiscale [i s= adopte
juridic= [i deci patrimoniu [i totu[i este contribuabil potrivit art. 2 lit. b din solu]ia admis= de lege, \ntemeiat= pe constat=ri complete asupra
Lege? Ce patrimoniu va fi executat silit pentru plata amenzii penale \n tuturor \mprejur=rilor edificatoare \n cauz=.”31 De aceea credem c=, \n
cazul entit=]ii f=r= personalitate juridic=? Socotim c=, atâta timp cât sunt exercitarea dreptului de apreciere, autoritatea trebuie s= ]in= cont de:
\n vigoare reglement=rile actualului Cod penal, subiect al acestei  durata de refacere impus= de termenul stabilit, care
infrac]iuni nu poate fi decât persoana fizic=.26 trebuie s= fie \n concordan]= cu situa]ia concret=, respectiv cu:
 \ntr-o alt= opinie s-ar putea sus]ine c= aceast= dispozi]ie volumul actelor de ref=cut, complexitatea acestora, personalul
penal= nu intr= \n vigoare fa]= de persoanele juridice decât o dat= cu disponibil, calificarea personalului disponibil, cheltuielile de refacere
noul Cod penal care reglementeaz= pedepsele [i modul de aplicare [i posibilit=]ile de suportare etc.;
pentru persoane juridice. |n ceea ce ne prive[te, cu unele rezerve,  nerespectarea termenului s= nu fie cauzat= de for]=
\nclin=m spre ultima opinie. major=, caz fortuit, stare de necesitate sau alte cauze neimputabile;
O alt= problem= este aceea c= latura obiectiv= a acestei  faptul dac= contribuabilul, \n cazul concret, putea s= refac=
infrac]iuni, respectiv nerefacerea “documentelor de eviden]= documentele de eviden]= contabil= distruse.
contabil= distruse” este insuficient=, iar uneori aceast= dispozi]ie De asemenea, credem c=, pentru existen]a infrac]iunii, este
penal= este dificil de aplicat astfel: esen]ial ca documentul de control s= fie legal \ntocmit [i nu lovit de
 aceast= dispozi]ie penal= se aplic= numai \n cazul nulitate absolut=. Aceasta presupune ca actul de control, prin care se
nerefacerii documentelor de eviden]= contabil= distruse; or este dispune refacerea eviden]ei contabile distruse, s= fie \ntocmit cu
dificil s= se probeze c= documentele au fost distruse [i nu furate, respectarea legii [i, \n mod deosebit, a Ordinului nr. 889/2005 al
pierdute, ascunse prin cesionare a p=r]ilor sociale, a ac]iunilor, Ministerului Finan]elor Publice privind aprobarea Normelor
urmat= de predarea arhivei la persoane neidentificabile, situa]ii când metodologice pentru aparatul de control financiar al statului din
aceast= dispozi]ie penal= este inaplicabil=; cadrul Ministerului Finan]elor Publice.32
 aceast= dispozi]ie penal= nu se aplic= \n cazul nerefacerii Folosirea expresiei “de[i acesta putea s= o fac=”, respectiv
documentelor de eviden]= contabil= furate, pierdute, deteriorate, refacerea documentelor de eviden]= contabil= ridic= [i alte probleme:
ascunse prin cesionare, ceea ce credem c= nu este \n concordan]=  \n ipoteza când \n cadrul termenului de refacere,- care era
cu politica penal= \n raport de actele [i faptele periculoase din acest rezonabil -, au intervenit alte motive obiective ce au \mpiedicat
domeniu;27 refacerea cum ar fi, de pild=, calamit=]i, grev=, demisii colective etc.,
 aceast= dispozi]ie penal= nu se aplic= nici nerefacerii evident c= se poate aprecia c= nu erau \ntrunite elementele constitutive
documentelor de eviden]= primar=, denumite [i documente ale infrac]iunii, inten]ia latura subiectiv= sau latura obiectiv=;
justificative, documente primare28 (facturi fiscale, chitan]e fiscale,  dac=, \n cadrul termenului de refacere, salaria]ii,
avize de expedi]ie, note de intrare-recep]ie etc.) distruse, deteriorate, \mputernici]i s= refac= documentele contabile, nu [i-au \ndeplinit
furate, ascunse prin cesionare etc., deoarece acestea nu sunt atribu]iunile, cu inten]ie, cine r=spunde penal, ace[tia sau persoana
documente de eviden]= contabil=; or se [tie c= nu se pot reface juridic=? Credem c= atunci când salaria]ii nu-[i \ndeplinesc astfel de
documentele de eviden]= contabil= \n lipsa documentelor de eviden]= atribu]iuni pot fi subiect al infrac]iunii de abuz \n serviciu sau
primar=, ceea ce evident dimensioneaz= un pericol; neglijen]=, dup= caz, iar prejudiciul la aceste fapte penale, pe lâng=
 aceast= dispozi]ie penal= nu se aplic= \n cazul nerefacerii altele, va include suma egal= cu amenda pl=tit= de persoana juridic=
documentelor de eviden]= contabil= distruse când f=ptuitorul este subiect al infrac]iunii prev=zut= de art. 3 din noua lege. Persoana
obligat numai prin lege, respectiv art. 2629 [i art. 41 pct. 2 lit. b)30 din juridic=, prin conduc=torii ei, a s=vâr[it infrac]iunea cu inten]ia
Legea nr. 82/1991 republicat= \n 2005; \n astfel de situa]ie fapta indirect=, \n sensul c= nu i-a controlat, \ndrumat, \nlocuit cu salaria]i
constituie numai contraven]ie [i se sanc]ioneaz= cu amend= de la sau firme corespunz=toare cu care s= refac=, \n termen,
3. 000. 000 lei la 40. 000. 000 lei; documentele de eviden]= contabil=. Evident c= problema r=spunderii
 aceast= dispozi]ie penal= se aplic= numai dac= nu au fost penale a persoanei juridice, \n astfel de condi]ii, credem c= se pune
ref=cute documentele de eviden]= contabil= distruse \n termenul o dat= cu intrarea \n vigoare a noului Cod penal \n actuala redactare.
\nscris \n documentele de control; deci dispunerea refacerii trebuie Cu privire la refacerea total= sau par]ial= a documentelor de
s= fie f=cut= de un organ de control competent \n exercitarea eviden]= contabil= distruse, socotim c=, pentru a nu se consuma
atribu]iilor legale [i potrivit legii. infrac]iunea, a[a cum prevede textul este necesar ca refacerea s= fi
|n ceea ce prive[te autorul distrugerii documentelor de fost total= \n termen, pentru ca fapta s= nu \ntruneasc= elementele
eviden]= contabil= legiuitorul nu distinge \ntre distrugerea cauzat= de constitutive ale acestei infrac]iuni. |n cazul refacerii doar par]iale \n
cazul fortuit, for]a major=, distrugerea f=cut= sau dispus= de termen fapta poate sau nu poate fi infrac]iune \n raport de juste]ea
contribuabil, sau distrugerea f=cut= de autori neidentifica]i. Socotim sau injuste]ea motivelor nerefacerii totale.
c= aceast= infrac]iune poate fi \n concurs cu una din infrac]iunile |n art. 4 din noua lege se dispune: “Constituie infrac]iune [i
prev=zute de art. 217, art. 219, sau art. 242 din C. p. se pedepse[te cu \nchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amend=
Alt= problem= ar fi condi]ionarea existen]ei faptei, ca refuzul nejustificat al unei persoane de a prezenta organelor
infrac]iune, de nerefacerea documentelor de eviden]= contabil= “\n competente, dup= ce a fost somat= de trei ori, documentele legale [i
termenul \nscris \n documentele de control”. bunurile din patrimoniu, \n scopul \mpiedic=rii verific=rilor financiare,
Or dac= organul de control stabile[te un termen scurt, fiscale sau vamale.”
nerezonabil, contribuabilul este susceptibil de a fi considerat autor al Referitor la aceast= dispozi]ie se constat= c=:
infrac]iunii. Pentru a preveni aceast= situa]ie legiuitorul a folosit  observ=m c= la aceast= infrac]iune subiectul nu mai este
expresia “de[i acesta putea s= o fac=”. O astfel de formulare calificat;
presupune un drept de apreciere al organului constatator, al  credem c=, \n mod discutabil, se folose[te sintagma
procurorului [i, \n final, al instan]ei. Ca urmare, organul constatator “documente legale” deoarece persoana ar trebui s= fie obligat= s=
dac= apreciaz= c= documentele de eviden]= contabil= nu puteau fi prezinte “documentele prev=zute de lege”, sintagm= care, \n opinia
ref=cute de contribuabil \n termenul stabilit, nu sesizeaz= organul de noastr=, ar cuprinde atât “documentele legale” cât [i “documentele
urm=rire penal=; procurorul, sesizat cu un astfel de caz, poate ilegale”33.

CRIMIN ALIS TIC A 11


 spre deosebire de dispozi]iile art. 9 din Legea nr. 87/1994 persoanei fizice se face cu autorizarea instan]ei judec=tore[ti,
republicat=, \n noua reglementare sintagma “bunuri materiale” a fost competente, dispozi]iile privind ordonan]a pre[edin]ial= din Codul de
\nlocuit= cu cuvântul “bunuri”, ceea ce presupune o extindere a sferei, procedur= civil= fiind aplicabile”38 dispune art. 50 pct. 4 din Codul de
incluzând pe lâng= “bunurile corporale” [i “bunurile incorporale”.
procedur= fiscal=. Fa]= de cele de mai sus, socotim c= infrac]iunea
|n art. 5 din noua lege se dispune: “Constituie infrac]iune [i
prezentat= se poate s=vâr[i numai fa]= de organul competent care
se pedepse[te cu \nchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amend=
a ob]inut, \n condi]iile legii, autoriza]ia de perchezi]ie [i este
\mpiedicarea, sub orice form=, a organelor competente de a intra, \n
condi]iile prev=zute de lege, \n sedii, incinte ori pe terenuri cu scopul competent s= o efectueze. Potrivit art. 7 lit. e din O. U. G. nr. 91/2003,
efectu=rii verific=rilor financiare, fiscale sau vamale”. {i la aceast= comisarii G=rzii Financiare sunt \n drept “s= solicite, \n condi]iile [i
infrac]iune subiectul nu este calificat.34 potrivit Codului de procedur= penal=, efectuarea de c=tre organele
Cu privire la acest articol s-ar putea ridica unele probleme abilitate de lege a perchezi]iilor \n localuri publice sau particulare -
referitor la sediile ilegale, sediile, incintele ori terenurile nedeclarate, case, cur]i, dependin]e [i gr=dini -, dac= exist= indicii c=, \n aceste
\n sensul dac= [i \n astfel de cazuri pot fi \ntrunite elementele locuri, sunt ascunse documente, m=rfuri sau se desf=[oar= activit=]i
constitutive ale acestei infrac]iuni. care au ca efect evaziunea sau frauda fiscal=; ”Socotim c=
Socotim c= legiuitorul a \n]eles atât sediile de drept cât [i
nereglementarea unui asemenea drept pentru comisarii G=rzii
sediile de fapt. Aceasta ar rezulta atât din faptul c= nu distinge \ntre
Financiare (cu garan]iile prev=zute de lege) nu este la ad=post de
sediul declarat [i sediul de fapt cât [i din scopul verific=rii financiare,
critic=, având \n vedere locul [i rolul acestora \n ap=rarea valorilor,
fiscale sau vamale, scop care nu se poate realiza decât dac= se
g=sesc documentele de gestiune [i contabile, inclusiv bunurile precum [i exigen]ele fa]= de eficien]a muncii lor.
contribuabilului, indiferent unde se p=streaz= [i de cine. |n cazul BIBLIOGRAFIE
persoanei juridice, aceasta se refer= la bunurile acesteia nu [i la cele 1 Legea nr. 241 din 15 iulie 2005 pentru prevenirea [i combaterea
ce fac parte din patrimoniul personal al administratorilor sau evaziunii fiscale a fost publicat= \n Monitorul Oficial nr. 672 din 27 iulie 2005.
ac]ionarilor. 2 Având \n vedere rolul preventiv al sanc]ion=rii contraven]ionale a

Cu privire la expresia folosit= de legiuitor “de a intra, \n cauzelor [i condi]iilor generatoare [i respectiv favorabile s=vâr[irii de infrac]iuni
de prejudiciu precum [i faptul abrog=rii articolelor care reglementau
condi]iile prev=zute de lege \n sedii, incinte ori pe terenuri” sunt
contraven]iile \n materie credem c= efectul preventiv al acesteia este oarecum
de observat urm=toarele:
diminuat.
a) este vorba numai de \mpiedicarea organului competent de 3 De pild= infrac]iunea prev=zut= de art. 10, art. 12 lit. a) din Legea nr.
a-[i exercita “dreptul de a intra” nu [i dreptul de a perchezi]iona a 87/1994 republicat=.
c=rui exercitare se autorizeaz= numai de judec=tor; 4 |n art. 1 din Legea nr. 87/1994 republicat= se definea: “Evaziunea
b) dreptul de a intra prev=zut de legea fiscal= se poate fiscal= este sustragerea prin orice mijloace de la impunerea sau de la plata
exercita numai \n condi]iile prev=zute de lege, respectiv de o lege impozitelor, taxelor, contribu]iilor [i a altor sume datorate bugetului de stat,
bugetelor locale, bugetului asigur=rilor sociale de stat [i bugetelor fondurilor
dat= \n baza [i potrivit Constitu]iei;
speciale de c=tre persoanele fizice [i persoanele juridice române sau str=ine,
c) dreptul de a intra nu este identic cu dreptul de a
denumite \n cuprinsul legii contribuabili. ”Or \n doctrin= se consider= c=
perchezi]iona; perchezi]ia domiciliar= se dispune numai de judec=tor, evaziune fiscal= poate fi: evaziune tolerat=, evaziune contraven]ional= [i
ea nu se poate efectua cu consim]=mântul persoanei deoarece s-ar evaziunea infrac]ional=. Prin evaziune fiscal= tolerat= consider=m c= trebuie
\nc=lca art. 27 pct. 3 din Constitu]ie (perchezi]ia se dispune numai de \n]eleas= acea evaziune fiscal= interzis= dar nesanc]ionat= din varii motive
judec=tor [i se efectueaz= \n condi]iile [i \n formele prev=zute de (ne\ncriminarea ca infrac]iune, contraven]ie sau pur [i simplu delict civil). |n
lege) [i art. 100 pct. 3 din Codul de procedur= penal=; discordan]= cu aceast= defini]ie \n noua lege este definit= obliga]ia fiscal= ca
fiind obliga]ia prev=zut= de Codul fiscal sau Codul de procedur= fiscal=. Or
d) dreptului func]ionarilor \mputernici]i de organul fiscal [i al
prin infrac]iunile de evaziune fiscal= prev=zute \n art. 9 din noua lege se
exper]ilor de a intra, pentru a efectua cercetare la fa]a locului, pe
pedepsesc numai fapte legate de ne\ndeplinirea obliga]iei fiscale nu [i a
terenuri, \n \nc=peri [i \n orice alte incinte (\n m=sura \n care acest obliga]iilor vamale sau a contribu]iilor prev=zute de lege, ceea ce credem c= nu
lucru este necesar pentru a face constat=ri \n interes fiscal) \i este \n concordan]= cu cerin]ele combaterii “economiei ascunse”.
corespunde obliga]ia contribuabilului prev=zut= de art. 50 pct. 2 din 5 “Fic]iunea este o reprezentare care nu corespunde realit=]ii sau care nu
Codul de procedur= fiscal= (O. G. nr. 92/2003);35 potrivit art. 183 pct. are corespondent \n realitate. |n esen]=, fic]iunea semnific= imaginativul,
1 lit. c) din Codul de procedur= fiscal=. Nerespectarea obliga]iilor contrar realit=]ii sau \n afara realit=]ii. ”Ion Deleanu, Fic]iunile juridice, Editura
prev=zute la art. 50 pct. 2 din O. G. nr. 92/2003 constituie ALL BECK, Bucure[ti, 2005, p. 18-19.
6 |n art. 155 pct. 8 lit. e) din Codul fiscal se dispune \n mod expres:
contraven]ie [i se pedepse[te cu amend= or aceast= dispozi]ie nu a
“Factura fiscal= trebuie s= cuprind= obligatoriu urm=toarele informa]ii: a)…e)
fost abrogat= prin Legea nr. 241/2005;
denumirea [i cantitatea bunurilor livrate, denumirea serviciilor prestate. ”
e) dreptul de a intra trebuie s= se exercite \n scopul prev=zut 7 Din p=cate aceast= dispozi]ie trebuie interpretat= \n concordan]= cu
de lege, respectiv al verific=rilor financiare, fiscale sau vamale [i nu defini]ia dat= de legiuitor obliga]iei fiscale a c=rei sfer= este restrâns= numai la
\n alt scop; obliga]iile prev=zute de Codul fiscal [i Codul de procedur= fiscal=.
f) persoanele fizice au dreptul de a refuza intrarea \n 8 \n Codul fiscal al României, versiune actualizat= la 30. 12. 2004, se

domiciliu sau re[edin]=, sens \n care acestea trebuie s= fie define[te o serie de termeni cum ar fi: persoan= fizic= nerezident= (art. 7 pct.
22), persoana fizic= rezident= (art. 7 pct. 23); persoan= juridic= str=in= (art. 7
informate de organul fiscal atunci când le solicit= intrarea \n domiciliu
pct. 25); rezident (art. 7 pct. 29), art. 13. Potrivit art. 13 din Legea nr.
sau re[edin]= (art. 50 pct. 3 din Codul de procedur= fiscal=);
571/2003 “Sunt obligate la plata impozitului pe profit, conform prezentului
observ=m c=, \n Codul de procedur= fiscal=, legiuitorul nu a titlu, urm=toarele persoane, denumite \n continuare contribuabili:
recunoscut un astfel de drept [i pentru persoanele juridice. |ns=, a) persoane juridice române;
potrivit art. 111 din Codul de procedur= penal= [i art. 7 lit. e) din b) persoane juridice str=ine care desf=[oar= activitate prin intermediul unui
O.U.G. nr. 91/2003, pentru efectuarea perchezi]iei la sediul sediu permanent \n România;
persoanei juridice este necesar= autoriza]ia judec=torului. Sus]inerea c) persoanele juridice str=ine [i persoane fizice nerezidente care
desf=[oar= activitate \n România \ntr-o asociere f=r= personalitate juridic=;
cum c=, \n cazul persoanei juridice, nu se poate vorbi de perchezi]ie
d) persoane juridice str=ine care realizeaz= venituri din/sau \n leg=tur= cu
domiciliar=, deoarece aceasta are sediu conform art. 8 din Codul
propriet=]i imobiliare situate \n România sau din vânzarea/cesionarea titlurilor
fiscal36 \n dispozi]iile art. 29 pct. 1 lit. b) din Codul de procedur= de participare de]inute la o persoan= juridic= român=;
fiscal=, \n care se dispune: “Prin domiciliul fiscal se \n]elege: a)... b) e) persoanele fizice rezidente asociate cu persoane juridice române,
pentru persoanele juridice, sediul social sau locul unde exercit= pentru veniturile realizate atât \n România cât [i \n str=in=tate din asocieri f=r=
gestiunea administrativ= [i conducerea efectiv= a afacerilor, \n cazul personalitate juridic=; \n acest caz impozitul datorat de persoana fizic= se
\n care acestea nu se realizeaz= la sediul social declarat;” calculeaz=, se re]ine [i se vars= de c=tre persoana juridic= român=”.
9 |n art. 39 din Legea nr. 571/2003 este definit Contribuabilul la
g) dreptul persoanei fizice de a refuza intrarea \n domiciliu
impozitul pe venit astfel: “Urm=toarele persoane datoreaz= plata impozitului
sau re[edin]= este un drept fundamental recunoscut de Constitu]ie
conform prezentului titlu [i sunt numite \n continuare contribuabili:
\n art. 27 pct. 1;37 a) persoane fizice rezidente;
h) “\n caz de refuz, intrarea \n domiciliu sau \n re[edin]a b) persoanele fizice nerezidente care desf=[oar= o activitate

12 CRIMIN ALIS TIC A


independent= prin intermediul unui sediu permanent \n România; 24 |n art. 157 pct. (2) din Codul fiscal se dispune: “Taxa pe valoare
c) persoane fizice nerezidente care desf=[oar= activit=]i dependente \n ad=ugat= pentru importuri de bunuri, cu excep]ia celor scutite de taxa pe
România; valoare ad=ugat=, se pl=te[te la organul vamal, \n conformitate cu regulile \n
d) persoanele fizice nerezidente care ob]in venituri prev=zute la art. 89”. vigoare privind plata drepturilor de import. ”Socotim c= obliga]ia de plat= a taxei
10 Contribuabilii la impozitul pe reprezentan]e sunt defini]i \n art. 122 din
pe valoare ad=ugat= pentru importurile de bunuri ce trebuie \ndeplinit= \n vam=
Legea nr. 571/2003 astfel: “Orice persoan= juridic= str=in=, care are o \n baza acestui text face parte din obliga]ia fiscal=. |ns= legiuitorul nu a dispus
reprezentan]= autorizat= s= func]ioneze \n România potrivit legii, are obliga]ia
la fel [i pentru taxele vamale care au o alt= natur= juridic= [i un alt regim juridic.
de a pl=ti un impozit anual, conform prezentului capitol”.
11 A se vedea art. 127 din Legea nr. 571/2003. De altfel \n art. 30 pct. 3 din Codul de procedur= fiscal= se dispune: “Impozitele
12 A se vedea art. 150 din Legea nr. 571/2003. [i taxele care se datoreaz=, potrivit legii, \n vam= sunt administrate de c=tre
13 |n art. 24 este definit “Pl=titorul” ca fiind: “(1) Pl=titor al obliga]iei fiscale organele vamale”. |n acest sens a se vedea decizia nr. 409 din 29 ianuarie
2001 a Sec]iei penale a Cur]ii Supreme de Justi]ie: “Infrac]iunea de evaziune
este debitorul sau persoana care, \n numele debitorului, conform legii, are
fiscal= este fapta contribuabilului de a se sustrage de la plata impozitelor,
obliga]ia de a pl=ti sau de a re]ine [i de a pl=ti, dup= caz, impozite, taxe,
taxelor [i altor sume datorate bugetului. Nerespectarea reglement=rilor fiscale
contribu]ii, amenzi [i alte venituri bugetare. (2) Pentru persoanele juridice cu
\n domeniul vamal, prin sustragerea unor bunuri de la opera]iunile de v=muire,
sediul \n România, care au sedii secundare, pl=titor de obliga]ii fiscale este
constituie contraven]ie vamal=, iar nu infrac]iunea de evaziune fiscal=. ” Curtea
persoana juridic=, cu excep]ia impozitului pe venitul din salarii, pentru care
Suprem= de Justi]ie, Buletinul Jurispruden]ei pe anul 2001, Editura ALL BECK,
plata impozitului se face, potrivit legii, de c=tre sediile secundare ale persoanei
Bucure[ti, 2003, p. 241.
juridice. ”
25 Când legiuitorul a dorit acest lucru a prev=zut \n mod expres a[a cum
14 A se vedea “V. Dabu, Reflec]ii privind unele modific=ri aduse Legii nr.
87/1994, prin Legea nr. 161/2003 privind unele m=suri pentru asigurarea a procedat cu extinderea dispus= \n art. 2 din Codul de procedur= fiscal=
transparen]ei \n exercitarea demnit=]ilor publice, a func]iilor publice [i \n mediul asupra administr=rii drepturilor vamale, a crean]elor provenind din contribu]ii,
de afaceri, prevenirea [i sanc]ionarea corup]iei”, Revista, Dreptul, nr. 12/2004, amenzi [i alte sume ce constituie venituri ale bugetului general consolidat,
p. 46. potrivit legii, \n m=sura \n care prin lege nu se dispune astfel.
15 O astfel de sintagm= era folosit= \n art. 4 din Legea nr. 87/1994 26 Actualul Cod penal accept= ca subiect al infrac]iunii numai persoana

republicat=. fizic=. A se vedea art. 2,4,5,6, 181alin. 2, 52,63,72 [i altele din Cod penal.
16 A se vedea V. Dabu op. cit. p. 47-48. De pild= este relevant [i art. 27 A se vedea art. 41 pct. 2 lit. b) din Legea nr. 82/1991 republicat= \n

155 pct. 8 din Codul fiscal \n care se dispune ce informa]ii trebuie s= cuprind= M. Of. nr. 48 din 14. 01. 2005.
28 A se vedea art. 6, art. 9, art. 20, art. 22, art. 24 [i art. 25 din Legea
\n mod obligatoriu factura fiscal=.
17 Cosmin Balaban, Evaziunea fiscal=, Editura Rosetti, Bucure[ti, 2003, nr. 82/1991 republicat= \n M. Of. nr. 48 din 14. 01. 2005. Iar \n art. 72 pct.
p. 35-36. 5) din Codul de procedur= fiscal= se dispune: “Contribuabilii sunt obliga]i s=
18 Regulamentul de aplicare a Legii nr. 82/1991 republicat= a fost utilizeze pentru activitatea desf=[urat= documente primare [i de eviden]=
abrogat prin H. G. R. nr. 22/2003. contabil= stabilite prin lege, achizi]ionate numai de la unit=]ile stabilite prin
19 “Fapta administratorului unei societ=]ii comerciale de a determina o lege, achizi]ionate numai de la unit=]ile stabilite prin normele legale \n vioare,
func]ionar= subaltern=, f=r= ca aceasta s= cunoasc= adev=rul, s= \nscrie, \ntr- [i s= completeze integral rubricile formularelor, corespunz=tor opera]iunilor
o chitan]= fiscal=, o cantitate mai mic= de marf= decât cea vândut=, precum [i \nregistrate. ”
o valoare a acesteia inferioar= celei reale, \n scopul de a fi pl=tite de c=tre 29 |n art. 26 din Legea nr. 82/1991 republicat= M. Of. nr. 48 din 14
cump=r=tor taxe vamale mai mici decât cele cuvenite, constituie infrac]iunea ianuarie 2005 se dispune: “\n caz de pierdere, sustragere sau distrugere a unor
de fals intelectual s=vâr[it= \n condi]iile participa]iei improprii prev=zut= de art. documente contabile se vor lua m=suri de reconstituire a acestora \n termen de
289 ali. 1, cu aplicarea art. 31 alin. 2 din Codul penal. ”Curtea Suprem= de maxim 30 de zile de la constatare, potrivit reglement=rilor emise \n acest scop”.
Justi]ie, Sec]ia penal=, decizia nr. 153 din 21 ianuarie 1999, p 283. 30 |n art. 41 alin. 2 lit. b) din Legea nr. 82/1991 republicat= M. Of. nr.
20 Curtea Suprem= de Justi]ie, Sec]ia penal=, decizia nr. 4266 din 1 48 din 14 ianuarie 2005 se dispune: “Constituie contraven]ii la prevederile
noiembrie 2000, \n Buletinul Jurispruden]ei, Culegere de decizii pe anul 2000, prezentei legi urm=toarele fapte, dac= nu sunt s=vâr[ite \n astfel de condi]ii
Editura Juris, Argessis, Curtea de Arge[, p. 323. |n motivarea acestei decizii \ncât, potrivit legii, s= fie considerate infrac]iuni:…. 2…b) \ntocmirea [i
se invoc= art. 145 [i art. 150 alin. 2 din C. p. ar=tând: “Or, \n cauz=, partea utilizarea documentelor justificative [i contabile pentru toate opera]iunile
civil= nefiind persoan= juridic= de drept public, ci o societate cu capital privat, efectuate, \nregistrarea \n contabilitate a acestora \n perioada la care se refer=,
supus= regimului prev=zut de Legea nr. 26/1990 privind societ=]ile comerciale, p=strarea [i arhivarea acestora, precum [i reconstituirea documentelor
ea nu emite acte oficiale, ci acte sub semn=tur= privat=. ” |ntr-o alt= decizie pierdute, sustrase sau distruse. ”
instan]a suprem= a statuat: “Fapta angajatului unei societ=]ii comerciale 31 |n art. 5 pct. 2 din Codul de procedur= fiscal= se dispune: “Organul
private de a \ntocmi facturi nereale de livrare a unor m=rfuri [i de a le folosi \n fiscal este \ndrept=]it s= examineze, din oficiu, starea de fapt, s= ob]in= [i s=
scopul justific=rii unor lipsuri \n gestiune constituie infrac]iunea de fals \n utilizeze toate informa]iile [i documentele necesare pentru determinarea
\nscrisuri sub semn=tur= privat= prev=zut= \n art. 290 C. p. , iar nu infrac]iunea corect= a situa]iei fiscale a contribuabilului. |n analiza efectuat= organul fiscal
de fals intelectual [i de uz de fals prev=zute de art. 289 [i art. 291 din acela[i
va identifica [i va avea \n vedere toate circumstan]ele edificatoare ale fiec=rui
cod, \nscrisurile falsificate [i folosite \n vederea producerii unor consecin]e
caz. ”
juridice neavând caracter oficial. ” Curtea Suprem= de Justi]ie, Sec]ia penal=, 32 Ordinului nr. 889/2005 al Ministerului Finan]elor Publice a fost publicat
decizia nr. 5195 din 28 noiembrie 2001, p. 226. A se vedea [i Curtea de Apel
\n Monitorul Oficial nr. 604 din 13 iulie 2005. De pild=, potrivit acestui ordin
Bucure[ti, Practica judiciar= penal=, Colec]ia LEX EXPERT,Ed. Brilliance,
procesul-verbal de control financiar, procesul-verbal intermediar [i procesul-
Piatra Neam],2004, p. 69.
21 |n art. 43 din Legea nr. 82/1991 republicat=, se dispune: “Efectuarea cu verbal de constatare [i sanc]ionare a contraven]iilor sunt acte cu caracter
bilateral, care se semneaz= atât de organul de control financiar cât [i de
[tiin]= de \nregistr=ri inexacte, precum [i omisiunea cu [tiin]= a \nregistr=rilor
reprezentantul legal al agentului economic.
\n contabilitate, având drept consecin]= denaturarea veniturilor, cheltuielilor, 33 |n art. 98 din Codul de procedur= fiscal= contribuabilul este obligat s=
rezultatelor financiare, precum [i a elementelor de activ [i de pasiv ce se
prezinte “toate documentele, precum [i orice alte date necesare clarific=rii
reflect= \n bilan], constituie infrac]iunea de fals intelectual [i se pedepse[te
situa]iilor de fapt relevante din punct de vedere fiscal. ”
conform legii. ”A se vedea decizia nr. 863/1998 a sec]iei a II-a penale a Cur]ii
34 |n art. 111 din C. p. p. se folose[te expresia “reprezentantului
de Apel Bucure[ti \n Curtea de Apel Bucure[ti, Culegere de practic= judiciar=
penal= Ed. ALL BECK, Bucure[ti, 1999, p. 120-121. unit=]ii”.
22 A se vedea C. S. J. , sec]ia penal=, decizia nr. 2822 din 12 iunie 2003 35 |n art. 50 pct. 2 din O. G. nr. 92/2003 se dispune: “Contribuabilii au

\n |nalta Curte de Casa]ie [i Justi]ie, Buletinul Jurispruden]ei, Culegere de obliga]ia s= permit= func]ionarilor \mputernici]i de organul fiscal pentru a
decizii pe anul 2000, Editura ALL BECK, Bucure[ti 2005, p. 706. efectua o cercetare la fa]a locului, precum [i exper]ilor folosi]i pentru aceast=
23 |n art. 20 din Codul de procedur= fiscal= “Prin obliga]ii fiscale, \n ac]iune intrarea acestora pe terenuri, \n \nc=peri [i \n orice alte incinte, \n
sensul prezentului cod, se \n]elege: a) obliga]ia de a declara bunurile [i m=sura \n care acest lucru este necesar pentru a face constat=ri \n interes
veniturile impozabile sau, dup= caz, impozitele [i taxele datorate;b) obliga]ia de fiscal”
36 |n art. 8 din Codul fiscal se define[te “sediul permanent” \n spiritul
a calcula [i de a \nregistra \n eviden]ele contabile [i fiscale impozitele [i taxele;
c) obliga]ia de a pl=ti, la termenele legale, impozitul [i taxa datorat=; d)obliga]ia Codului fiscal care poate sau nu coincide cu domiciliul fiscal \ns= al unui
de a pl=ti dobânzi [i penalit=]i de \ntârziere, aferente impozitelor [i taxelor, nerezident.
37 |n art. 27 pct. 1 din Constitu]ie se dispune: “Domiciliul [i re[edin]a sunt
denumite obliga]ii de plat= accesorii; e)obliga]ia de a calcula, de a re]ine [i de
a \nregistra \n eviden]ele contabile [i de plat=, la termenele legale, impozitele inviolabile. Nimeni nu poate p=trunde sau r=mâne \n domiciliul ori \n re[edin]a
care se realizeaz= prin stopaj la surs=; f)orice alte obliga]ii care revin unei persoane f=r= \nvoirea acesteia.”
contribuabililor, persoane fizice sau juridice, \n aplicarea legilor fiscale:”Se 38Socotim c= dispozi]iile art. 50 pct. 4 din Codul de procedur= fiscal= sunt
constat= c= defini]ia este \n sensul prezentului cod adic= al Codului de susceptibile de neconstitu]ionalitate prin omisiune, deoarece prin interpretarea
procedur= fiscal=. Iar din con]inut nu rezult= c= include [i alte obliga]ii cum ar "per a contrario" persoanele juridice cu capital privat sunt lipsite de dreptul de
fi de pild= cele prev=zute de Codul vamal. a refuza intrarea [i a apela la justi]ie s= hot=rasc=.

CRIMIN ALIS TIC A 13


Prof. univ. dr. EMILIAN STANCU
Dr. GABRIELA MATEI

I
Inspira]i de Megnin, cercet=tori ulteriori au creat alte
nsectele reprezint= cel mai larg grup de studii asupra acestui subiect. Printre ace[tia enumer=m,
organisme care tr=iesc pe p=mânt. Dintre Wyatt Johnston [i Geoffrey Villeneuve din Canada, \n anul
acestea numai o parte au fost identificate. 1895, Murray Galt Motter, 1896, \n SUA, Schoyen \n Suedia,
Ignorate [i alungate cu repulsie de pe cadavrele aflate \n \n 1895.
descompunere, insectele au \nceput s= fie considerate |ncepând cu 1920, au fost realizate liste ale speciilor
adev=rate surse de informa]ie, de adev=rat= valoare [i monografii cu privire la importan]a insectelor \n
pentru investigarea mor]ii violente. Sute de insecte sunt investigarea criminalistic=, creându-se astfel o important=
atrase de cadavre, se nasc, se hr=nesc [i exist= \n, pe [i surs= pentru interpretarea probelor puse la dispozi]ie de
lâng= organismul aflat \n diferite etape de insecte. Câ]iva ani mai târziu, Hermann Merkel, profesor la
descompunere. Aceast= activitate [i preferin]= a unor Institutul de Medicin= Legal= din München, a observat c=
insecte de a se hr=ni cu corpuri \n descompunere a circumstan]ele mor]ii pot influen]a cursul succesiunii
determinat apari]ia [i dezvoltarea [tiin]ei ce studiaz= genera]iilor [i a speciilor de insecte. |n perioada 1960-1980,
insectele \n leg=tur= cu r=m=[i]ele umane, entomologia. entomologia forensic= a fost dezvoltat= \n special de medicul
Discursul entomologic comport= \n fapt trei Marcel Leclercq, din Belgia [i profesorul de biologie Pekka
domenii de analiz=: Nuorteva, din Finlanda. De atunci cercetarea [i aplica]ia
Entomologia medico-legal=. Aceasta se refer= la avansat= a entomologiei \n cadrul investiga]iilor criminalistice
studiul insectelor \n leg=tur= cu ac]iunile de omor, au deschis calea acumul=rii unei experien]e \n cazuistic=.
suicid, viol, forme diverse de violen]= fizic=, trafic ilegal II. Dezvoltarea insectelor
de droguri. Pentru a procesa informa]iile de ordin entomologic
Entomologia urban= studiaz= insectele \n leg=tur= este necesar= cunoa[terea modalit=]ii de dezvoltare a
cu omul [i mediul s=u \nconjur=tor. insectelor.
Entomologia produselor studiaz= efectele Dezvoltarea insectei cuprinde toate procesele [i
produse de insecte asupra alimentelor depozitate, de transform=rile care au loc de la stadiul de ou, pân= la
exemplu, pentru cauze de contaminare a alimentelor. moartea fiziologic= a adultului. Perioada de dezvoltare a
I. Scurt istoric. insectei cuprinde trei stadii: embrionar=, post-embrionar= [i
Entomologia a fost folosit= \nc= din sec. al XIII-lea, de post-metabol=.
c=tre juristul chinez Sun Tzu. |n lucrarea sa de medicin= Perioada embrionar= \ncepe o dat= cu fecundarea
legal= “Hsi Yuan Lu”, autorul descrie solu]ionarea unui caz de oului [i ]ine pân= la ecloziune (apari]ia larvei). M=rimea,
\njunghiere \n apropierea unui câmp de orez. Autorul forma [i culoarea ou=lelor variaz= \n func]ie de specie.
omorului a fost demascat prin identificarea instrumentului, a Depunerea ou=lelor (ponta) are loc imediat dup= ce au fost
secerei cu care a fost suprimat= via]a victimei. Urmele fecundate.
biologice aflate \nc= pe instrument au atras insectele care se
Perioada post-embrionar= \ncepe o dat= cu ie[irea
hr=nesc cu astfel de substan]e.
larvei din ou [i dureaz= pân= la apari]ia adultului. |n aceast=
Pe parcursul exhum=rilor \n mas=, pe teritoriul Fran]ei
perioad=, insecta trece prin stadii de dezvoltare de la larv=,
[i Germaniei, \n secolele al XVIII-lea [i al XIX-lea, medicii au
observat colonizarea cadavrelor \ngropate de un num=r pup= [i adult. |n stadiul de larv= insectele se hr=nesc intens
divers de artropode [i au observat de asemenea faptul c= [i acumuleaz= cantit=]i mari de substan]e necesare
aceste insecte joac= un rol important \n descompunerea dezvolt=rii lor spre atingerea maturit=]ii. Durata stadiului
corpurilor. larvar variaz= \n func]ie de specie [i condi]iile ecologice
|n anul 1855, doctorul francez Bergeret a elaborat (temperatur=, umiditate, hran=). |nainte de tranformarea \n
primul raport entomologic modern, \n cazul analizei corpului pupe, unele larve \[i confec]ioneaz= un cocon sau puparium.
unui copil. Raportul cuprinde o descriere a ciclului vie]ii
|nainte de a se transforma \n pup=, larva trece prin stadiul de
insectelor \n general, precum [i observa]ii asupra a dou=
genera]ii de insecte g=site pe cadavru, reprezentând 2 ani prepup=. Pupa este stadiul imobil al insectelor \n care se
post-mortem. produc procese interne profunde care conduc spre
Medicul german Reinhard a realizat, \n anul 1881, transformarea larvei \n insect= adult= (imago). Din punct de
primul studiu sistematic \n domeniul entomologiei medico- vedere morfologic pupa este de trei tipuri: libera, obecta
legale. Reinhard [i Hofmann au fost considera]i co-fondatorii (mumie) [i cuarctat= sau cu puparium.
entomologiei forensice. Ace[tia au pus \n eviden]=
Dezvoltarea post-metabol= este cuprins= \ntre apari]ia
importan]a informa]iei pe care o ofer= studierea insectelor \n
imago-ului [i moartea fiziologic= a acestuia.
cazurile cercetate, ca urmare a exhum=rilor realizate \n
Fran]a [i Germania. |n aceea[i perioad=, Jean Pierre Megnin III. Contribu]ia entomologiei la investigarea
a \nceput dezvoltarea propriei sale teorii, a valurilor mor]ii violente
succesive, predictibile, de insecte care populeaz= cadavrul, Entomologia contribuie la clarificarea unora dintre
teorie pe care a dezvoltat-o \n cartea sa “La Faune de principalele probleme, obiect al proba]iunii, \n cadrul
Cadavres”, \n anul 1894. investig=rii mor]ii violente.

14 CRIMIN ALIS TIC A


Stabilirea momentului comiterii infrac]iunii. informa]ii \n leg=tur= cu provenien]a faunei colectate, dac=
Insectele joac= un rol important \n procesul de este indigen= sau str=in= locului unde a fost g=sit corpul.
descompunere. A[adar, insectele pot ajuta la stabilirea locului \n care
Calcularea intervalului post-mortem (IPM) se victima a \ncetat din via]=, sau dac= a fost mutat= post-
realizeaz= prin cunoa[terea coloniz=rilor succesive ale mortem, prin compararea faunei prezente pe lâng= corp cu
cadavrului expus faunei locale de artropode. Calcularea cea de pe corp.
vârstei insectelor poate fi considerat= o estimarea a IPM. Unele insecte, cu metamorfoz= complet=, au mi[c=ri
Pentru aceasta trebuie cunoscut= perioada de timp necesar= limitate \n stadiile imature de dezvoltare, dup= care, devenind
fiec=rui tip de insect= ca s= ating= diferitele stadii ale adulte, devin deosebit de mobile str=b=tând distan]e lungi \n
dezvolt=rii sale. c=utarea unui cadavru. O dat= ce l-au g=sit \[i depun ou=le,
Pentru un calcul corect, trebuie luate \n considerare: care apoi devin larve ce se dezvolt=, la rândul lor, hr=nindu-
Condi]iile de mediu. |n calcularea timpului de se din corpul mort. Colectarea insectelor imature conduce la
dezvoltare a insectelor trebuie avut= \n vedere temperatura la concluzia c= acestea nu se pot deplasa, nu au fost
care a fost expus cadavrul. Larvele se dezvolt= \ntr-un timp transportate pe cadavru dintr-un alt spa]iu, deci acestea s-au
mai alert, la temperaturi ridicate [i, \ntr-un ritm mai lent, la format de la \nceput pe acest corp.
temperaturi sc=zute. Calculele ideale se efectueaz= pentru Stabilirea cauzei [i naturii mor]ii.
temperatura constant= a corpului. |n practic=, se folosesc Locurile din organism infestate de anumite insecte pot
metode complexe pentru analiza datelor cu privire la fi importante \n determinarea cauzei mor]ii, sau cel pu]in \n
temperaturi variabile. |n func]ie de cre[terea temperaturii, reconstituirea \mprejur=rilor \n care a fost suprimat= via]a
este necesar= o perioad= cert= pentru ca insectele s= ating= victimei.
stadii diverse de dezvoltare; Femelele depun ou= pe cadavru, \n special \n orificiile
Faptul c= popularea cadavrului de c=tre insecte naturale. Dac= corpul prezint= leziuni, se va observa o
urmeaz= o succesiune predictibil= a speciilor. Insectele aglomerare de ou=, sau larve \n aceste zone. Dac= victima a
sunt atrase \n func]ie de etapele specifice de descompunere, decedat din cauza unui viol, urmat de sângerare \n zona
putrefac]ie, fermenta]ie, uscare a ]esuturilor sau de schelet. genitoanal=, insectele zbur=toare vor fi cel mai probabil
Majoritatea speciilor colonizeaz= corpul pentru o perioad= atrase \n aceast= zon=.
limitat= de timp. Acest schimb de insecte de-a lungul timpului |n cazul mor]ii violente, prin agen]i chimici, ace[tia pot
este numit succesiune faunal=. Succesiunea insectelor care fi identifica]i prin analiza sângelui, urinei, p=rului, unghiilor,
se dezvolt= \n diferite p=r]i ale cadavrului este un fenomen con]inutului stomacal. Atunci când cadavrul se afl= \ntr-o
biologic important. Astfel, sunt insecte care se dezvolt= pe stare avansat= de descompunere, este dificil de efectuat
]esuturi osoase, ceea ce \nseamn= c= vor sosi pe cadavru aceste analize, dar este \nc= posibil de procedat la analize
dup= ce insectele care se hr=nesc cu ]esuturi moi vor depune entomotoxicologice pentru analizarea insectelor colectate de
ou=le. Primele din grupul de insecte care sosesc pe cadavru pe corp. Astfel sunt identificate substan]e ca: mercur,
sunt Calliphoridae [i Sarcophagidae. Acestea trec prin barbiturice, cocain=, heroin=, etc. Mul]i dintre ace[ti agen]i
urm=toarele etape de dezvoltare: ou, larv=, prepup=, pup=, chimici influen]eaz= ciclul de via]= al larvelor. Toxinele sunt
imago; transferate adultului prin consumarea lor de c=tre larv= care
Timpul de dezvoltare pentru fiecare stadiu al fiec=rei anterior a metabolizat substan]a din ]esutul uman.
specii de insecte este predictibil; |n prezent este posibil= folosirea tehnologiei ADN atât
Influen]a agen]ilor chimici asupra dezvolt=rii insectei. pentru determinarea speciei insectelor, cât [i pentru
|nainte de calcularea IPM este necesar s= se cunoasc= dac= recuperarea [i identificarea sângelui cu care s-au hr=nit
cadavrul con]inea substan]e precum cocain=, heroin=, insectele. ADN-ul sângelui uman poate fi recuperat din tubul
mercur, barbiturice. Aceste substan]e influen]eaz= ciclul de digestiv al insectei care s-a hr=nit dintr-un organism specific.
via]= a larvelor; Prelevarea de la insect= a ADN-ului suspectului la o loca]ie
Elementele de alterare a succesiunii speciilor, cum ar specific=, \ntr-o perioad= definit= de timp, [i recuperarea
fi de exemplu \nghe]area sau \mpachetarea cadavrului. Orice sângelui victimei, pot conduce spre cercetarea leg=turii dintre
poate preveni insectele s= depun= ou=le, \n timp normal, f=ptuitor [i suspect. Preciz=m faptul c= incorecta identificare
altereaz= atât succesiunea speciilor cât [i timpul tipic de a insectelor pot afecta [i \mpiedica ancheta. De aceea,
colonizare. Absen]a insectelor poate sugera diferite utilizarea ADN-ului mitocondrial pentru determinarea speciilor
evenimente care au avut loc post-mortem, cum ar fi este deosebit de important=, mai ales \n cazurile \n care
\nghe]area cadavrului \ntr-un container sau \ngroparea lui la multe specii sunt dificil de distins din punct de vedere
foarte mare adâncime. morfologic.
Variabila \n ecua]ia IPM o constituie perioada dintre IV. Cercetarea entomologic= la fa]a locului
deces [i depunerea de c=tre insecte a ou=lelor. Aceast= Este important de precizat faptul c= procesul de
perioad= depinde atât de factori termici cât [i de existen]a colectare a insectelor de la fa]a locului poate perturba
unor condi]ii de mediu sau de expunerea ori imersia \n sol cadavrul. De aceea organul de anchet= va proceda, \n faza
sau ap= a cadavrului. |n condi]ii normale, insectele \ncep s= static=, la:
depun= ou=le pe organism, dup= dou= zile de la decesul  elaborarea unor planuri de colectare a probelor
acestuia. entomologice;
Identificarea locului \n care a fost s=vâr[it omorul.  observarea locului infrac]iunii, a habitatului general,
|n studierea speciilor trebuie avute \n vedere mediul, condi]iile de mediu, temperatur= [i loca]ie a victimei \n spa]iu,
zona, spa]iul din care provin acestea. Cunoa[terea biologiei precum [i microclimatul din imediata apropiere a corpului,
artropodelor [i distribu]ia lor geografic= permit determinarea condi]iile de soare sau umbr=, distan]a fa]= de mijloacele de
unor estim=ri corecte \n leg=tur= cu intervalul de timp \n care acces, dac= se afl= \ntr-un spa]iu \nchis;
un cadavru a fost expus activit=]ii artropodelor [i ofer=  stabilirea tipului arealului \n care se afl= locul

CRIMIN ALIS TIC A 15


omorului, dac= este rural, urban/suburban sau acvatic, dac= Se va proceda la colectarea insectelor:
este \n p=dure, pe marginea drumului, \ntr-o cl=dire, un lac De pe cadavru, \nainte ca acesta s= fie mutat. Prima
etc. Tipul habitatului determin= tipul insectelor care pot fi dat= vor fi colectate insectele adulte, \ntrucât acestea au o
g=site pe cadavru. capacitate de mi[care rapid= [i pot p=r=si imediat cadavrul
|n faza dinamic= a cercet=rii la fa]a locului se va dac= sunt deranjate;
proceda la: Din jurul cadavrului, de la o distan]= de peste 6 m de
Colectarea datelor climatologice la fa]a locului. Datele la acesta, \nainte de mutarea cadavrului;
climatologice trebuie s= cuprind= maximum [i minimum De sub [i din imediata apropiere a corpului, de la
temperaturii, precum [i cantitatea de precipita]ii. Aceste date o distan]= de sub 1 m, dup= ce cadavrul a fost mutat. Se
trebuie s= cuprind= perioada de la data la care a fost v=zut= vor colecta mostre de p=mânt [i resturi din locul unde corpul
victima ultima dat= [i pân= la descoperirea cadavrului. Se vor a fost pozi]ionat [i din imediata lui apropiere. Este indicat=
mai urm=ri: ridicarea frunzelor [i a oric=ror resturi biologice aflate la
 temperatura ambientului. Aceasta poate fi suprafa]a solului [i mai apoi a primilor 5 cm de p=mânt aflat
evaluat= prin citirea ei \n imediata apropiere a cadavrului, la la suprafa]=. Aceste mostre vor fi \mpachetate [i expediate
o \n=l]ime de cca. 0.3 – 1.3 m; de urgen]= \mpreun= cu insectele colectate spre a fi
 temperatura din masa lavelor care va fi ob]inut= analizate.
prin introducerea termometrului \n centrul aglomer=rii lor pe Este extrem de important ca specimenele colectate s=
corp; fie corect etichetate. Etichetele vor con]ine urm=toarele
 temperatura solului poate fi ob]inut= prin a[ezarea informa]ii: loca]ia geografic=; data [i ora colect=rii; num=rul
termometrului pe sol; dosarului; loca]ia pe corp de unde au fost colectate; numele
Temperatura suprafe]ei cadavrului trebuie ob]inut= colectorului.
prin plasarea termometrului pe suprafa]a pielii; Toate specimenele, fie vii sau moarte, vor fi analizate
Temperatura de sub corp poate fi ob]inut= prin de urgen]=. Insectele vii sunt introduse \n incubatoare cu
strecurarea termometrului \ntre corp [i suprafa]a solului. temperatura [i nivelul umidit=]ii reglate. Dezvoltarea acestora
Temperatura solului trebuie luat= imediat dup= va fi supravegheat= [i consemnat=. Fiecare insect= este
ridicarea cadavrului. Se va mai lua temperatura la un punct determinat= ca gen [i specie. |n unele cazuri, dac= este
de 1-2 m distan]= de corp. Aceste temperaturi se iau la 3 necesar se pot face experimente \n spa]ii exterioare, lâng=
niveluri: direct sub iarba sau frunzele care acoper= solul, la 4 locul faptei, pentru recrearea condi]iilor de mediu pentru
cm, respectiv la 20 cm adâncime \n sol. larve.
Descoperirea [i fixarea: Dup= finalizarea cercet=rilor, entomologii pot depune
 num=rului [i felurilor speciilor; concluzii concludente care s= conduc= spre solu]ionarea
 localizarea infesta]iilor majore asociate cu corpul [i infrac]iunii.
mediul \nconjur=tor; A[adar, criminalistica ofer= \nc= un instrument
 pozi]iei exacte a insectelor pe corp; [tiin]ific, de adev=rat= valoare, capabil s= participe, al=turi de
 activit=]ii insectelor aflate la o distan]= de 3-6 m de alte mijloace juridice, \n lupta pentru aflarea adev=rului.
cadavru;
 oric=rui fenomen care ar putea altera efectele Bibliografie:
Colin Evans, Murder Two, The Second Casebook of
mediului asupra corpului.
Forensic Detection, publicat de John Wiley & Sons, Inc., Hoboken,
Colectarea specimenelor.
New Jersey, 2004, p. 76-78;
Insectele adulte vor fi colectate prin folosirea unor Avila, FW, [i Goff, ML, Arthropod succession patients onto
capcane lipicioase, cu un con]inut de substan]= adeziv= [i burnt carrion in two contrasting habitats in the Hawaiians Islands, \n
capacitate redus= de uscare. Aceste capcane sunt realizate Journal of Forensic Sciences, nr. 43(3), 1998, p. 581-586;
din carton ceruit cu con]inut lipicios pe ambele p=r]i. Pentru Byrd, Jason, H [i Butler, Jerry, F, Effects of temperature on
insectele zbur=toare se folosesc plase speciale. O dat= Sarcophaga haemorrhoidalis (Dioptera: Sarcophagidae)
prinse, acestea sunt \nchise \ntr-un container din sticl= care development, \n Journal of Medical Entomology, 1998, nr. 35(5), p.
con]ine pansamente cu aceton=. Containerul este acoperit, 694-698;
iar insectele vor fi imobilizate \n câteva minute, dup= care vor Lord, W, D, Diyinno, J, A, Wilson, M, R, Budowle, B,
Taplin, D [i Meinking, T, L, Isolation, amplification, and sequencing
fi transportate \ntr-o fiol= cu 75% alcool etilic.
of human mithocondrial DNA obtained from human crab louse, Ptirus
O dat= terminat= activitatea de colectare a adul]ilor,
pubis (L.) blood meals, \n Journal of Forensic Science, nr. 43 (5),
se procedeaz= la c=utarea ou=lelor [i a larvelor. Acestea pot 1998, p.1097-1100;
fi direct plasate \ntr-o solu]ie de alcool etilic. Dac= exist= mai Sadler, D, Robertson, L, Brown, G, Fuke, C [i Piunder, D,
multe arii colonizate, fiecare dintre acestea va fi tratat= Barbiturates and analgesics in Calliphora vicina larvae, Journal of
separat. Vor fi, de asemenea, colectate mostre care vor fi Forensic Science, 1997, 42(3), p. 481-485;
transportate vii, \n containere speciale, cu un con]inut de Benecke, M, Use of forensic entomology in cases concerning
substan]e hr=nitoare. Acest container va fi plasat \ntr-un altul putrefied corpses. Archiv fuer Kriminologie, 1996, p. 99-109;
pu]in mai larg care con]ine aproximativ 1 cm de p=mânt, Catts, E.P. & Goff, M.L., Forensic entomology in criminal
pentru a absorbi orice lichid care s-ar putea acumula. Acesta investigations, \n Annual review of Entomology 37, 1992, p. 253-272;
Catts, E. P. & Haskell, N.H., Entomology & Death. A
va fi \mpachetat [i transmis de urgen]= la laborator.
procedural guide, Joyce’s Print Shop, Inc., Clemson, South Carolina,
Specimene sub form= divers= trebuie colectate vii [i plasate
1990;
\ntr-un mediu de cre[tere. Cre[terea la stadiul de adult face
Keh, B., Scope and application of Forensic Entomology.
mai u[oar= identificarea [i ofer= informa]ii importante pentru Annual review of entomology 30, 1985, p.137-154;
estimarea IPM. Mark Benecke [i Jeff Well, DNA Techniques for Forensic
Insectele, \n toate formele de dezvoltare, aflate \n Entomology, \n The Utility of Arthropods in Legal Investigations,
corp, nu vor fi colectate \nainte de autopsiere. press Boca Raton London, 2001, p. 341-352.

16 CRIMIN ALIS TIC A


TENTATIV+ DE OMOR
{I SINUCIDERE
-STU DIU GRAFOLOGIC-
RADU CONSTANTIN, expert criminalist,
membru al Societ=]ii Franceze de Grafologie [i al
Asocia]iei Grafologice Italiene

|
n ziua de 24 septembrie 2005, \n jurul orelor trebuie s= \ncepem s= cunoa[tem, s= definim [i s= clas=m
20,00, agentul de poli]ie M.G.C., 22 de ani, caracterele [i c= aceast= cunoa[tere constituie fundamentul
nec=s=torit, ajutor-[ef de Post de Poli]ie, pe indispensabil al oric=rei psihologii individuale, adic= al
fondul unor ne\n]elegeri, a \mpu[cat pe M.C., 23 de ani, oric=rei tentative de a “\n]elege” un anume individ, ac]ionând
dup= care [i-a tras, cu pistolul din dotare “Carpa]i”, model la un moment dat [i \ntr-o situa]ie determinativ=.
1974, un glon] \n cap. Astfel, Kretschmer [i al]i autori au c=utat s= arate c=
Agentul [ef de poli]ie a fost internat la Spitalul tipurile fizico-mentale (somato-psihice) influen]eaz= asupra
Clinic nr.1 cu diagnosticul “com= gradul III, traumatism frecven]ei, precocit=]ii criminale [i tendin]ei de a recidiva.
cranio-cerebral acut grav deschis, plag= cranian= Referitor la aceste trei aspecte, ar predomina net leptosomii-
transfiziant= prin \mpu[care”, ulterior a decedat. schizoizii fa]= de picnici, dar ace[tia din urm= prezint= o
M.C. a prezentat diagnosticul “plag= \mpu[cat= criminalitate mai tardiv= [i un comportament antisocial \n
transfiziant= hemitoracic= stâng=, agresiune individual=, domeniul moravurilor.
[oc traumatic hemopneumotorax stâng, fractur= cervical= Pe de alt= parte, dup= constatarea lui H.J. Eysenck,
stâng=, fractur= coast= 1 stâng=”, \n prezent este \n via]=. infractorii, \n covâr[itoarea lor majoritate, se recruteaz= din
Agentul de poli]ie se afla \n timpul serviciului [i a rândurile extraverti]ilor a c=ror caracteristic= fundamental= -
p=r=sit f=r= aprobare postul. pe plan psihofiziologic - este dificultatea de a fi educa]i [i
Incidentul a avut loc la domiciliul numitei M.C. bine\n]eles reeduca]i; a mai remarcat o inciden]= crescut= a
nevroticilor [i a unor anumite categorii de infractori care au
Scurt= introducere \n grafologie [i aplica]iile acesteia caracteristicile introverti]ilor. Ace[tia din urm= provin, de
\n domenii, precum caracterologia [i criminologia. obicei, din familii tarate, a c=ror influen]= se exercit= cu atât
Grafologia este [tiin]a care are ca obiect studiul mai u[or cu cât o tr=s=tur= important= a introverti]ilor este
scrisului unei persoane pentru a determina caracterul, tocmai u[oara condi]ionare, deci marea facilitate de a-[i
temperamentul, \n general personalitatea, cu calit=]ile [i \nsu[i deprinderi rele, concep]ii imorale etc., care domin= \n
defectele acelei persoane. mediul respectiv.
O alt= defini]ie, la care s-a avut \n vedere analiza Psihologia, din care grafologia este o sec]iune,
scrisului \n scopul cunoa[terii personalit=]ii unui individ \n cunoa[te ast=zi o dezvoltare considerabil= datorit= apari]iei
evolu]ie (cum este [i cazul nostru), propus= de Lamberto teoriilor psihanalitice ale lui Freud, Adler, Jung, a
Torbidoni [i Livio Zanin (1998): caracterologiei [i progreselor psihologiei aplicate \n domeniul
“Grafologia este [tiin]a experimental= care, psihotehnic [i al testelor. Este o \ntreag= lume de nout=]i [i
pornind de la expresia grafic= natural= a celui care scrie, domeniul grafologiei poate s= profite de toate descoperirile
dezv=luie personalitatea psihologic= cu componentele recente. Pe de alt= parte, metoda grafologic= ofer=
intelectuale, tendin]ele temperamentale, capacit=]ile posibilitatea unui diagnostic caracterial rapid, global, [i \n
profesionale, constitu]ia somatic=, predispozi]iile lipsa scriptorului, f=r= a se mai recurge la laborioasele [i
morbide \nn=scute [i \n curs de concretizare”. lungile investig=ri prin teste, ca [i la observa]ia \n timp a
Grafologia, pe lâng= valoarea sa intrinsec= [i care persoanei.
const= \n acumularea de cuno[tin]e despre aceast= [tiin]=, Tr=irea interioar= a fiec=ruia dintre noi se tr=deaz=
dar [i despre altele cu care se \ntrep=trunde (psihologie, prin aceast= manifestare material= care este scrisul.
psihiatrie, psihanaliz=, sociologie), este valoroas= prin Scrisul tr=deaz= unicitatea noastr= inconfundabil=. El
aplica]iile sale \n multe domenii de activitate cum ar fi: ne ajut= s= ne fie relevate nu numai caracterul,
caracterologia, criminologia, criminalistica, medicina, temperamentul, starea emo]ional=, tulbur=rile psihice sau de
pedagogia, managementul resurselor umane [.a. personalitate, dar [i datele constitutive ale individului, cât [i
|n caracterologie, grafologia este o metod= valabil= st=rile de moment. [i nu ne putem ascunde \n nici un fel.
de investigare a personalit=]ii, de determinare a caracterului, |n criminologie unde criminologul are \n vedere [i
prin scris. aspectele care se reg=sesc la cei cu devieri caracteriale [i
Caracterologia este studiul caracterului, adic= al care au fost denumite vicii morale, caracteriopatii, dizarmonii
felului de a fi, de a sim]i [i de a reac]iona – al unui individ sau ale personalit=]ii de tip psihopatic.
grup . O larg= gam= de \nsu[iri din acest cadru, dar \ntr-un
|n diversitatea abord=rilor caracterologice, se grad redus, exist= [i la omul obi[nuit care nu dep=[e[te
apeleaz= la mai multe tehnici de diagnostic psihologic, cum media, dar aceste tr=s=turi nu apar \n mod manifest \n
ar fi: teste psihologice, grafologice, morfopsihologice etc. exterior. Când aceste tr=s=turi ajung la o anumit= intensitate,
S-a observat c=, pentru a \n]elege oamenii, ele \[i pun amprenta pe personalitatea omului, iar când se
comportamentul lor, opiniile, credin]ele, reac]iile \n fa]a accentueaz= [i mai mult, ajung s= perturbeze structura
lucrurilor [i \n fa]a altora, gusturile [i repulsiile, aptitudinile lor, personalit=]ii.

CRIMIN ALIS TIC A 17


Personalit=]ile – \n sensul celor spuse mai \nainte -, sinuciderilor este influen]at= de factorii social-economici
pot fi considerate “accentuate” dup= terminologia lu i (E. Durkheim), dar problematica sinuciderii are numeroase
K. Leonhard [i, de[i nu sunt anormale, pot \nrâuri rela]iile aspecte biologice, psihologice [i spirituale. Exist=
individuale. Ele au tendin]a de a aluneca spre patologic, dezechilibre caracteriale care favorizeaz= tentative. Impulsul
constituind atunci nete caracteriopatii. Devieri de acest tip va avea motive lipsite de valoare, de importan]=, va surprinde
putem g=si [i la persoanele cu perturb=ri psihopatologice ce prin brusche]ea actului.
apar]in domeniului medico-psihiatric, \n spe]= psihopatici [i S-a vorbit mult despre sinuciderea tinerilor. Este tragic=
psihitici, cu un comportament aberant [i cu nete repercusiuni [i este frecvent= (30-32%). Statisticile arat= c=, \n ace[ti
sociale. [i, \n fine, modific=ri psihice \n sensul ar=tat mai sus ultimi ani, dup= accidente, suicidul este principala cauz= a
se pot observa la o serie de in[i cu un comportament deviant mortalit=]ii tinerilor de la 15 ani la 24 de ani. Un deces din
antisocial, la delincven]i [i criminali. Aceste dizarmonii ale zece la aceast= perioad= de vârst= \i este atribuit.
personalit=]ii pot fi decelate [i prin examenul grafologic. Ce se afl= \n spatele tragediei acestor statistici?
|n acest sens, unul dintre primele studii a fost f=cut Pentru ce ace[ti tineri vor s= moar=?
\nc= din 1923 de c=tre Jules Crepieux-Jamin. El analizeaz= 20-30% dintre ei sufer= de tulbur=ri mentale grave
scrierea “canaliilor”, termen sub care-i reune[te pe to]i acei (stare schizofrenic=, sindrom de depersonalizare, depresiune).
subiec]i a c=ror structur= psihologic= prezint= tare Dar ceilal]i? Dintre cei cu tentative de suicid, au explicat gestul
caracteriale, vicii morale precum nesinceritatea, orgoliul, la lor, decep]ii sentimentale, e[ecuri [colare, sentiment de
care noi am ad=uga agresivitate, egoism, minciun=, abandon provocat de un deces sau divor] al p=rin]ilor sau c=
\n[el=torie, imaturitate afectiv=, labilitate, indiferen]= afectiv=. \ndurau f=r= \ncetare critici [i presiuni din partea p=rin]ilor,
Aici se includ [i dizarmoniile personalit=]ii delincven]ilor [i familiei, prietenilor. Am sublinia \n special disputele cu p=rin]ii
criminalilor. precum [i divor]ul p=rin]ilor. Totu[i un motiv izolat este rar
Studiul lui J.C.Jamin poate s= dea cercet=rilor o idee responsabil de dorin]a de moarte. Suicidul nu este o simpl=
mai precis= asupra subiectului \n ceea ce prive[te reac]ie la unele dificult=]i sau circumstan]e; el este mai curând
temperamentul, configura]ia caracterial=, comportamentul. urmarea unui comportament care se desf=[oar= câte pu]in [i
Aceste aspecte au fost subliniate de autori, precum atrage ansamblul personalit=]ii.
eminentul caracterolog [i grafolog Ludwig Klages, care Problema cea mai angoasant= pentru tineri este
spunea \ntre altele: “Progrese substan]iale se \nregistreaz= solitudinea afectiv=. |n acest sens am putea desprinde trei
\n câmpul cercet=rilor asupra manuscriselor delincven]ilor [i resorturi fundamentale ale riscului de suicid la adolescen]i:
criminalilor, oferindu-ne date care demonstreaz= sentimentul de intens= solitudine, de o total= neputin]= de a-
considerabilul aport al grafologiei. Este posibil [i de a decela [i rezolva problemele [i al unei disper=ri \n fa]a viitorului.
tendin]ele la crim=; un cercet=tor, bine preg=tit \n aceast= |n studiul sinuciderii, de un remarcabil interes este
problem=, este ast=zi capabil de a remarca \n scris aceste examenul grafologic, \ntrucât scrierea reveleaz= pentru cine
tendin]e care ar putea predispune la o ac]iune criminal= [i, [tie s= o descifreze personalitatea autorului.
uneori, chiar s= furnizeze indica]ii \n caracterizarea naturii Grafologul este rar consultat asupra riscului eventual de
specifice a delincventului”. sinucidere la un scriptor dat. Mai adesea i se arat= documente
Re]inem, deci, c= din scriere nu se prevede trecerea scrise de c=tre o persoan= care s-a sinucis (cum este \n spe]a
la act. |n schimb, grafologul poate fi foarte util pentru a noastr=) sau care a f=cut o tentativ=, cerându-i-se, dac= este
aprecia tr=s=turile caracteristice ale personalit=]ii [i a posibil, s= reg=seasc= posteriori indicii care ar fi putut atrage
\n]elege resorturile psihologice ale ac]iunii unui individ. aten]ia.
|n al]i termeni, dac= el nu poate s= g=seasc= \n scriere Desigur nu se pot trage concluzii categorice din punct
semne de criminalitate, el totu[i poate s= descrie de vedere grafologic \ntr-o problem= atât de vast= \ntrucât
temperamentul, modalit=]ile reac]ionale specifice, sinuciderile repetate au loc la orice vârst= [i dintr-o infinitate
tipurile de atitudine, preferin]ele, predispozi]iile, punctele de motive.
slabe care pot \mpinge un individ la ac]iuni blamabile sau Studiul scrierii permite de a se vedea unde
condamnabile. Grafologul nu ar putea aprecia starea de dinamismul psihic a fost perturbat-\n cazul tulbur=rilor
“demen]=”, \n momentul faptei, dar el poate sugera dac= psihologice, dar nu se poate prevedea trecerea la act.
scrierea corespunde unei structuri dezechilibrate, psihotice Scrierea sinuciga[ilor nu este obligatoriu patologic= (doar \n
sau psihopatice. anumite cazuri), dar ea este expresia unui dezechilibru, unei
Tr=s=turile caracteriale ale delincven]ilor: agresivitate, lupte inegale \ntre energia vital= [i obstacolele sau
egoism feroce, imaturitate afectiv=, indiferen]= afectiv=, agresiunile lumii \nconjur=toare, existând o corela]ie \ntre
labilitate, nesinceritate…, au fost confirmate prin cercet=ri dezadaptare [i riscul de autodistruc]ie.
f=cute \n timp, atât prin studiul scrierii, cât [i prin testul lui Pentru efectuarea acestui studiu grafologic, ni s-a pus
Rorschach. Ele se lumineaz= [i se completeaz= unul pe la dispozi]ie o scrisoare (\n xerocopie) adresat= p=rin]ilor care
cel=lalt, remarcându-se o concordan]= \ntre dou= teste. a fost g=sit= \n buzunarul de la piept al jachetei apar]inând lui
Tot \n acest capitol ne putem referi la actul sinuciderii. M.G.C.
Atitudinea fa]= de propriul “eu” devine o problem= “de Scrisoarea este intitulat=: “Scumpi p=rin]i. Sper ca
via]= [i de moarte” \n domenii care-i intereseaz= pe medic, m=car voi, s= m= pute]i ierta,…” [i a fost redactat= cursiv pe o
psiholog, filozof, sociolog, criminolog, criminalist… Sunt fil= liniat=, format A4, din depozitul de imprimate al Postului de
foarte multe lucr=ri (studii, articole, volume) care abordeaz= Poli]ie, coal= care se folose[te de organul de poli]ie la luarea
sinuciderea sub diferite unghiuri. Re]inem una dintre defini]ii declara]iilor, dup= caz, \nvinui]ilor, inculpa]ilor sau martorilor.
ce apar]ine lui Baldwin [i care spune c= sinuciderea este o Scrisoarea este semnat= \n partea dreapt=, pe acela[i
“crim= inten]ionat= asupra propriei persoane”. |n aceast= nivel cu ultimul rând al scrisorii.
defini]ie se strecoar=, precum se vede, o judecat= de valoare |n urma efectu=rii studiului scrierii intitulate mai sus a
[i/sau o apreciere juridic= (“crim=”). rezultat PORTRETUL GRAFOLOGIC, pe care-l prezent=m \n
Este dincolo de orice \ndoial= c= frecven]a continuare.

18 CRIMIN ALIS TIC A


PORTRET GRAFOLOGIC exprima \ntr-o rela]ie sau \ntr-un act, de a se angaja \n ceva),
asupra scrierii numitului M.G.C.,22 de ani, ajutor [ef de comunicare redus= [i atunci nu spune tot ce gânde[te
Post de poli]ie. (tendin]= de a ascunde), lips= de sinceritate.

Scrierea apar]inând numitului M.G.C., 22 de ani, Atitudine pu]in adaptat= la planul social (contacte
ajutor [ef de Post de poli]ie sociale defectuoase). Scriere proprie subiec]ilor schizoizi1,
ca [i caracterelor individualiste [i nesatisf=cute.
Scriere arcadat= (1), dar [i col]uroas= (2), Scrierea (col]uroas=) presupune o schimbare
supra\n=l]at= (3), \nclinat= inegal, \nclinat= moderat (4) [i brusc= \n direc]ia tendin]elor, ceea ce ar indica un dezacord
foarte \nclinat= (5), regresiv= (sinistrogir=) (6), continuitate \ntre “eu” [i lume [i se traduce \n atitudinea exterioar= printr-
perturbat= \n sens de ruptur=-mi[care tocat= (juxtapus=) o lips= de suple]e, printr-un fel de “rezisten]=” sau opunere
(7), dar [i cu situa]ii de grupat= (8), inhibat= (9), retu[at= fa]= de normele recunoscute pentru colectivitate.
(10), spa]iat= (11), marginea stâng= neregulat= (12), Marchesan interpreteaz= aceast= scriere ca “fuga
marginea superioar= mic=(13), cu torsion=ri (14), bare ale dinaintea sacrificiului” (tendin]= de a se descotorisi de partea
lui “t” \ndreptate \n jos (15), semn=tur= care contrasteaz= de sacrificiu care \i revine [i a o trece altora), el manifest= o
prin dimensiune cu textul (16). atitudine refractar= la orice idee de sacrificiu, opozi]ie la
eforturi [i de asemenea manifest= dispre] fa]= de valoarea,
Aceast= scriere ne trimite c=tre o persoan= care meritele [i opiniile altora, lips= de considera]ie pentru ceilal]i.
manifest= re]inere (subiectul \[i re]ine \ntreaga spontaneitate La el aten]ia este orientat=, de preferin]=, c=tre
ca [i cum s-ar teme de a-[i exterioriza gestul, de a se problemele personale [i nep=sare, lips= de interes pentru

CRIMIN ALIS TIC A 19


problemele altora (egoism – egocentrism). sinuciderea. |n acest fel poate fi explicat= “decompensarea”,
Selec]ia obiectelor, ideilor, persoanelor o face f=r= a dezintegrarea personalit=]ii subiectului nostru.
da aten]ie opiniei favorabile sau defavorabile a mediului.
Subiectul nu se conduce decât dup= propriile sale
reguli [i gesturi.
BIBLIOGRAFIE
Individualitate care se sup=r=, inconsecven]= \n
1 Activitatea schizoidului nu este unitar= (coexist= tendin]e diverse [i
comportare. La subiectul nostru “Eul” este foarte
chiar antagoniste, ambivalente); acest gen de oameni sunt (sau par)
“sensibilizat”[i reac]ioneaz= agresiv fa]= de orice opozi]ie sau
\nchi[i [i enigmatici,reci, indiferen]i la lumea din jur sau chiar ostili
contrarietate venite din exterior.
fa]= de mediu-a[adar nesociabili. Conduita lor este frecvent
Are momente de dezgust de via]=.
neadecvat=, bizar=. Gândirea lor este abstract=,cu capacitatea de a
Amor-propriu [i orgoliu susceptibil - “complex de
sesiza detaliile; exist= o predilec]ie pentru neobi[nuit.
inferioritate supracompesat de un orgoliu f=r= m=sur=”
Via]a sufleteasc= a schizoizilor este complex=, profund=,
(Teillard).
spasmodic=, propor]ia de “elemente contrarii” schimbându-se prin
Individ anxios, scrupulos [i nesigur (perturbare a
crize [i sacade ([i nu lin prin ondula]ii). Oscila]iile se fac \ntre polul
func]iei autoestimative: complexe de inferioritate).
obtuz [i cel iritabil, \ntre insensibilitate, \ntre apatie [i afectuozitate.
Scrierea studiat= ne reveleaz= \n comportamentul
(Din A.Athanasiu [i Radu Constantin, “CARACTEROLOGIE [i
persoanei, st=ri de depresie, ezitare, team=, suferin]= GRAFOLOGIE. Eseuri”, Editura Tehnic=, Bucure[ti, 2000, pag. 21)
interioar= (dr. Resten la o asemenea scriere unde se observ= 2 Deficien]a de dezvoltare psihologic= a persoanei care se traduce
torsion=ri-notate cu cifra 14 pe scriere-spune c= acestea printr-o perturbare a vie]ii afective antrenând dezordini rela]ionale.
constituie principala manifestare a suferin]ei [i semn al unei Este un decalaj persistent \ntre predominarea reac]iilor afective de
boli), instabilitate, caracter insinuant, care, pe plan psihologic, tip infantil [i aspectele maturit=]ii fizice [i intelectuale, care sunt, \n
se traduc prin nelini[te, angoas=, emotivitate. genere, normale la un ins care nu a ajuns la o integrare [i
Bara lui “t” coborâtoare ne arat= c= subiectul tr=ie[te convergen]= a func]iilor psihice.
sentimente de neputin]= [i nesiguran]= pentru viitor. Aceast= imaturitate comport= o constela]ie de tr=s=turi considerate
Pierderea st=pânirii nervilor [i a impulsurilor caracteristice: dependen]=, lips= de autonomie, incertitudine
afective-instinctive. Imaturitate afectiv=2. Tendin]a exagerat= comportamental=, sugestibilitate, instabilitate dispozi]ional=,

de a valoriza fapte, persoane sau lucruri dup= gradul de imposibilitate de a-[i controla emo]iile, imposibilitate de inserare \n
real [i \n comunitate. De aici caracterul slab, influen]abil, [ov=ielnic,
simpatie sau de repulsie pe care acesta \l inspir= subiectului
ambiant (antinomie de comport=ri contrastante) depinzând excesiv
(subiectivism exagerat).
de al]ii, sau fixat de o figur= autoritar= ca surs= de protec]ie.
Tendin]= de a exagera aspectul dramatic al
Persoana tr=ie[te \n imediat, este incapabil= s= reziste impulsurilor
sentimentelor. sau s=-[i derive tendin]ele c=tre activit=]i sociale valorizante [i
Nevoie de a acapara pentru sine tandre]ea, aten]iile, compensatorii.
mângâierile persoanelor de care subiectul se simte atras Aceast= imaturitate este la baza regresiunilor nevrotice,a revenirii
(egoism afectiv [i instinctiv, gelozie). la dorin]ele incon[tiente [i infantile.
Scrierea regresiv= (sinistrogir=) prezent= ne trimite Imaturitatea afectiv= o g=sim foarte adesea la delincven]i.
de asemenea c=tre o persoan= ale c=rei tr=iri [i tr=s=turi Dezvoltarea afectiv= depinde \n acela[i timp de dispozi]iile

apar]in introverti]ilor [i de aici \ntregul cortegiu al congenitale ale insului [i de experien]ele pe care le-a putut avea \n
mediul familial sau ambiental.
introversiuni.
Dincolo de dispute dintre \nn=scut [i câ[tigat \n formarea
Aceast= atitudine general= \ndreptat=, \n principal
personalit=]ii, scrierea este o activitate de sintez= care exprim=
spre interior, are ca elemente: \nchis \n sine (pu]in
tendin]ele profunde ale personalit=]ii, nivelul maturit=]ii afective [i al
comunicativ), atribuie o valoare fundamental= lumii interioare, echilibrului.
fiind absorbit \n sine, re]ine expresia liber= a emo]iilor, f=r= a Afectivitatea se plaseaz= la r=spântia motricit=]ii [i caracterului [i
le putea st=pâni pân= la cap=t, ajunge foarte rar (chiar deloc) la jonc]iunea individualului [i colectivului.
s= se simt= un participant “bona fide” la grupul \nconjur=tor, Delincventul prezint= adesea o regresiune de tip infantil \ntr-o
poate s= accepte sau s= se acomodeze \ntrucâtva, dar \n scriere revelatoare de egocentrism [i perturbare afectiv= (Din A.
intimitatea lui r=mâne separat, izolat, neadaptabil, este cel Athanasiu [i Radu Constantin, op.cit., pag.102-103).
mai adesea radical \n sentimentele sale, \n punctul s=u de Se [tie c= C.G. Jung \mparte umanitatea \n dou= grupuri

vedere, aderând numai la credin]ele sale fundamentale, fundamentale: grupul celor a c=ror atitudine general=, interes [i
energie sunt dirijate \n principal spre exterior (introverti]ii).
v=dind \nd=r=tnicie, obstina]ie, eventual dominat de idei
Aceste dou= tipuri de atitudine sunt tot la fel de vechi ca [i civiliza]ia
obsesive, refractar la sugestii.
\ns=[i. Firea deschis= [i firea \nchis= se reg=sesc \n toate epocile
La aceast= configura]ie a personalit=]ii de tip
istoriei [i la toate gradele de evolu]ie ale fiin]ei umane.
introvertit, trebuie s= subliniem prezen]a unor tr=s=turi care Cele dou= tipuri - spune Jung - nu sunt entit=]i metafizice care se
se reg=sesc foarte frecvent la delincven]i [i criminali ca: exclud, ci dou= contrariet=]ii,care se \ntregesc reciproc. |n aceast=
egocentrism, imaturitate [i indiferen]= afectiv=, [.a. Toate \ntregire, balan]a este \n cele mai multe cazuri egal=. |ntr-o treime din
acestea, \ntr-un moment de provocare [i nefast, fac posibil= cazuri, \ns=, ea se apleac= spre un pol sau altul. Descrierea celor
apari]ia unui puseu acut care se manifest= printr-un episod dou= tipuri [i preciz=rile f=cute \n timp au avut un foarte mare
delirant sau incomprehensibil precum omuciderea sau/[i r=sunet, devenind no]iuni excep]ional de r=spândite [i populare.

20 CRIMIN ALIS TIC A


Prof. VASILE L+P+DU{I
Comisar-[ef VIOREL VASILE,
[ef serviciu \n cadrul Direc]iei de Investiga]ii Criminale

C
ombaterea criminalit=]ii \n România este considerat= o necesitate obiectiv=, de rezolvarea
c=reia trebuie s= se ocupe \ntreaga societate. |n acest sens, institu]iile statului de
drept, \ntr-un cadru organizatoric bine statuat, \[i aduc o contribu]ie important= la realizarea
activit=]ilor de prevenire [i combatere a criminalit=]ii. Aceste institu]ii au o concep]ie strategic= novatoare,
\n acord cu cele mai recente conven]ii interna]ionale [i bazat= pe concluziile desprinse, atât din practica
european= \n domeniu, cât [i din particularit=]ile fenomenului infrac]ional autohton.
|ntre poli]ie [i celelalte institu]ii ale statului de drept exist= o conlucrare permanent=, fiecare dintre
acestea ac]ionând ca un partener de bun=-credin]= [i direct interesat.
O serie de date [i informa]ii, primite de c=tre unit=]ile [i forma]iunile de poli]ie de la institu]iile
respective, \ndeosebi de la serviciile de informa]ii, a fost de un real sprijin \n identificarea autorilor unor
fapte criminale. Este semnificativ, \n acest sens, modul \n care au contribuit informa]iile primite de la un
serviciu informativ \n identificarea autorilor triplului asasinat din Mangalia, victime fiind so]ii Ion
Alexandru – 39 de ani [i Ion Lucre]ia – 35 de ani [i fiica lor Ion Amalia-Victoria – 8 ani.
ENIGMA PERSOANELOR DISP+RUTE
DIN APARTAMENTUL 38
|n diminea]a zilei de 8 octombrie 2004, Poli]ia
Municipiului Mangalia a intrat \n alert=, \n urma unei sesiz=ri
f=cute de Ene Victoria, cu privire la faptul c= sora sa, Ion
Lucre]ia, so]ul acesteia Ion Alexandru [i fiica lor Ion Amalia-
Victoria nu au mai fost v=zu]i la locuin]a lor, situat= pe strada
Oituz, bloc O16, scara C, apartamentul 38, din data de 29
septembrie 2004. De asemenea, Ene Victoria a relatat
poli]i[tilor c= lipsea din parcarea blocului autoturismul marca
Opel Astra Caravan, apar]inând familiei Ion, autoturism
procurat din Germania, \n luna august 2004, cu num=rul de
\nmatriculare D 116 Y [i care a dobândit num=rul provizoriu
CT – 18812.
Foto 1
|n urma acestei sesiz=ri, o echip= de poli]i[ti [i pompieri,
\n prezen]a rudelor celor disp=ru]i, a trecut la for]area u[ii Din locuin]=, criminali[tii au ridicat mai multe obiecte de
apartamentului cu num=rul 38 [i a boxei cu acela[i num=r de la \mbr=c=minte care purtau urme de culoare brun-ro[cat=, o
subsolul blocului, proprietatea familiei Ion. pereche de pantofi apar]inând lui Ion Lucre]ia, pe care se aflau
Din primele verific=ri, dup= aspectul din interior, urme de aceea[i culoare, un tampon absorbant [i fire de p=r.
poli]i[tii [i-au dat seama c= se impune efectuarea unor De asemenea, au fost relevate [i ridicate [apte fragmente de
investiga]ii am=nun]ite a locuin]ei. Astfel c=, la scurt timp, a urme papilare. Ulterior, \n urma analizelor biologice preliminarii,
intrat \n ac]iune echipa complex= de cercetare. Criminali[tii s-a stabilit c= tamponul absorbant purta urme de sânge uman
au constatat urm=toarele: grupa A II, iar de pe celelalte obiecte (pantofii numitei Ion
• mocheta din sufragerie era decupat= pe o por]iune Lucre]ia, parchet, zona mochetei decupate etc.) a fost puse \n
de aproximativ 3 metri p=tra]i, iar pe parchetul de sub eviden]= sânge uman grupa B III.
por]iunea decupat= se aflau urme de culoare brun-ro[cat= Aspecte de la locul faptei sunt prezentate \n foto 1-5.
(cu aspect de sânge coagulat); Investiga]iile efectuate de lucr=tori ai Serviciului de
• urme brun-ro[cate s-au mai descoperit sub un dulap Investiga]ii Criminale au scos \n eviden]= urm=toarele
din holul apartamentului, precum [i pe unele piese de aspecte, \n leg=tur= cu familia Ion:
mobilier [i pe anumite suprafe]e ale pere]ilor din sufragerie; • Ion Lucre]ia are [ase surori [i un frate (2 surori
• lipsa unor documente [i bunuri (actele de proprietate c=s=torite [i locuiesc \n Mangalia, 3 surori [i un frate locuiesc
ale apartamentului [i autoturismului, actele de identitate ale \n Cluj-Napoca, iar o sor= fiind plecat= \n Germania) cu care
celor trei membri ai familiei Ion; dispari]ia mai multor obiecte se afla \n leg=turi apropiate. Despre Ion Alexandru se
de \mbr=c=minte [i a dou= geamantane etc.); cuno[tea c= nu a \ntre]inut rela]ii apropiate cu p=rin]ii s=i care
• printre documentele care s-au g=sit \n cas= se aflau: locuiau \n jude]ul Prahova (ace[tia fiind divor]a]i);
carnetul de elev [i pa[aportul feti]ei, carnetele de s=n=tate • So]ii Ion au lucrat la diferite localuri de alimenta]ie
ale celor trei [i un act de proprietate privind un lot de p=mânt public= din Mangalia [i sta]iunile Neptun, Venus [i Olimp ca
din satul 2 Mai, comuna Limanu. barman [i osp=tar. O dat= pe an, ace[tia mergeau, timp de

CRIMINALISTICA 21
trei luni, \n Germania unde lucrau la un restaurant, • |n perioada mai-august 2004, so]ii Ion au lucrat \n
proprietatea unei cuno[tin]e mai vechi. Germania, iar din banii \ncasa]i au achizi]ionat un autoturism,
marca Opel Astra Caravan;
• Familia celor disp=ru]i ducea un trai decent, dar
rela]iile dintre cei doi so]i erau uneori tensionate din mai
multe motive (\n Germania, atât femeia, cât [i b=rbatul au
avut rela]ii amoroase cu cet=]eni germani), iar Ion Alexandru,
dup= ce consuma b=uturi alcoolice, devenea violent.
Totodat=, acesta era un \mp=timit al jocurilor de noroc,
pierzând [i câ[tigând sume modice de bani;
• S-a stabilit c=, Ion Lucre]ia avea grupa sanguin= A II,
iar Ion Alexandru B III, date importante pentru speciali[tii din
laboratorul de biocriminalistic= care efectuau expertizele.
• Investigatorii au constatat c=, \n seara zilei de 28
septembrie 2004, Ene Victoria [i Mândril= Gheorghe au fost
Foto 2 la locuin]a familiei Ion, \n dou= ocazii diferite, iar \n ziua de 29
septembrie profesorul de sport al fiicei lor, respectiv, Ivanciu
Emilian, a fost sunat la telefon de c=tre Ion Alexandru, care
l-a rugat s= verifice dac= Amalia-Victoria nu [i-a uitat bluza de
trening \n sala de sport. La scurt timp, profesorul \n cauz= l-a
apelat pe solicitant, dar acesta nu a mai r=spuns la telefon.
|n raport de cercet=rile efectuate \n apartament [i
investiga]iile \ntreprinse de poli]i[ti, s-au stabilit urm=toarele
ipoteze:
• pe fondul unor conflicte \ntre cei doi so]i, Ion Lucre]ia
\[i ucide so]ul, dup= care, singur= sau cu ajutorul unei ter]e
persoane, \ncearc= s= \nl=ture urmele crimei ascunzând
cadavrul [i, apoi, dispare de la domiciliu \mpreun= cu fiica sa,
folosindu-se de autoturismul proprietatea familiei;
• pe fondul unui scandal \n familie, Ion Alexandru \[i
omoar= so]ia. Apoi, singur sau ajutat de o alt= persoan=,
Foto 3 \ntreprinde m=suri de \nl=turare a urmelor infrac]iunii,
ascunzând cadavrul, dup= care dispare de acas=, \mpreun=
cu fiica sa, folosindu-se de autoturismul pe care l-a
achizi]ionat din Germania;
• o ter]= persoan= era victima unuia dintre so]ii Ion
Alexandru [i Ion Lucre]ia, care au disp=rut de la domiciliu,
\mpreun= cu fiica lor, dup= ce, \n prealabil, au ascuns
cadavrul [i au \ncercat s= \nl=ture urmele infrac]iunii;
• membrii familiei Ion erau victime ale unor r=fuieli sau
regl=ri de conturi.
Printre m=surile luate cu operativitate a fost [i aceea
de a da \n consemn la frontier= persoanele disp=rute [i a
autoturismului apar]inând acestora.

DEZLEGAREA I}ELOR |NCÂLCITE ALE FAMILIEI ION


La nivelul conducerii I.P.J. Constan]a, cu participarea
Foto 4
procurorului criminalist [i cu sprijinul unor speciali[ti din
cadrul Direc]iei de Investiga]ii Criminale, s-a \ntocmit un plan
cu activit=]ile care urmau s= se desf=[oare \n continuare
pentru solu]ionarea cazului.
Din multitudinea de activit=]i \ntreprinse consemn=m
pe urm=toarele:
• reluarea cercet=rii apartamentului 38, \n prezen]a
procurorului criminalist;
• efectuarea de verific=ri \n jude]ele Cluj [i Prahova la
rudele so]ilor Ion;
• dispunerea unor constat=ri tehnico-[tiin]ifice
biologice cu privire la urmele descoperite de criminali[ti \n
locuin]=;
• verificarea listing-ului pentru postul telefonic fix [i
telefoanele mobile ale so]ilor Ion, precum [i localizarea
Foto 5 acestora, activitate desf=[urat= cu sprijinul serviciilor de
informa]ii;

22 CRIMIN ALIS TIC A


• verific=ri la spitalele de pe raza jude]ului Constan]a;
• cu sprijinul unor militari din trupele de jandarmi,
scotocirea zonelor limitrofe locuin]ei [i \n locurile izolate din
apropierea municipiului Mangalia, sta]iunile Neptun, Jupiter,
Insula Mangaliei etc.;
• efectuarea de investiga]ii [i audierea rudelor [i
prietenilor familiei Ion.
Cu prilejul recercet=rii locuin]ei familiei Ion, activitate
realizat= \n prezen]a procurorului criminalist, au fost ridicate
mai multe buc=]i de parchet din sufragerie pe care se aflau
urme de substan]= brun-ro[cat=, iar pe pere]i [i unele piese de
mobilier au fost puse \n eviden]= urme latente de sânge. Din
interpretarea rezultatelor acestei activit=]i a rezultat c= urmele
puse \n eviden]= puteau apar]ine unei persoane cu mâini mici.
Din investiga]iile efectuate de poli]i[ti s-a stabilit o
serie de aspecte negative din comportamentul celor doi so]i. Foto 8
Astfel, despre Ion Alexandru s-a aflat c= avea obiceiul s=-i
\n[ele pe partenerii de jocuri de noroc (barbut), fapt pentru
care ace[tia l-au urm=rit [i l-au amenin]at cu moartea. De
asemenea, Ion Alexandru, \n mai multe rânduri, a trecut
fraudulos frontiera, deplasându-se \n Italia [i Germania.
|n leg=tur= cu comportamentul Lucre]iei, unii dintre
apropia]ii ei au declarat c= aceasta a avut rela]ii intime cu un
cet=]ean german care i-a intermediat [i plecarea sa la munc=
\n Germania. |n vara anului 2003, cei doi so]i au lucrat la
restaurantul cet=]eanului german respectiv. De fiecare dat=,
când Alexandru se afla sub influen]a b=uturilor alcoolice, \i
repro[a so]iei faptul c= a avut rela]ii intime cu al]i b=rba]i [i
chiar o b=tea. Femeia s-a confesat unei prietene c= vrea s=
divor]eze [i s= se c=s=toreasc= cu un homosexual din
Germania.
Pe timpul investiga]iilor [i a celor peste 300 de persoane Foto 9
audiate a rezultat o serie de aspecte cu privire la familia Ion, dar
nu s-a aflat adev=rul \n leg=tur= cu dispari]ia celor trei.
Poli]i[tii const=n]eni, angrena]i \n solu]ionarea cazului,
au analizat din nou toate datele [i informa]iile existente [i au
\ntreprins activit=]i, care, ulterior, coroborate cu informa]iile
primite de la serviciile de informa]ii, au dus la identificarea
autorilor.

Foto 10

Foto 11
Foto 6

Foto 7

CRIMIN ALIS TIC A 23


PONTUL A FOST “VÂNDUT” DE NEPOTUL marginea D.N. 39, din apropierea comunei 23 August, au fost
DISP+RU}ILOR! descoperite (fiind tot \ngropate) cadavrele so]ilor Ion

|n ziua de 24 octombrie 2004, pe raza municipiului


Constan]a a fost identificat autoturismului marca Opel Astra
Carovan, culoare gri metalizat, cu num=r de \nmatriculare
provizoriu, respectiv CT-018812, ca apar]inând familiei Ion.
|n urma cercet=rii criminalistice a autoturismului \n
cauz=, de pe oglinda retrovizoare intern=, au fost relevate [i
ridicate dou= urme papilare, iar de pe pre[urile interioare [i
de pe mocheta din portbagaj au fost ridicate mai multe fire de
p=r [i fibre de natur= textil=. Tot din interiorul ma[inii,
criminali[tii au ridicat, prin decupare, dou= pete de substan]=
brun-ro[cat=. Urmele men]ionate au fost \naintate
laboratoarelor de criminalistic=, pentru a fi supuse analizelor
de specialitate.
Dup= descoperirea autoturismului, s-a primit o
informa]ie din care rezulta c= cet=]eanul albanez SHYTI
Foto 13
BLENIS, 21 ani, student, cu re[edin]a \n Constan]a, cu câtva
timp \n urm=, s-a aflat la volanul autoturismului familiei Ion.
De asemenea, o tân=r= \n vârst= de 19 ani, din ora[ul
Cernavod=, a sesizat organelor de poli]ie c= a fost victima
infrac]iunii de trafic de persoane, comis= de mai mul]i
participan]i, printre care [i studentul albanez men]ionat.
La data de 10 decembrie 2004, s-a efectuat o
perchezi]ie domiciliar= la re[edin]a lui SHYTI BLENIS, prilej
cu care au fost identificate pa[apoartele turistice ale so]ilor
Ion, certificatul de na[tere [i cel de asigurat al minorei Ion
Amalia-Victoria, precum [i actul de proprietate al
apartamentului nr. 38 din Mangalia. Totodat=, au fost
descoperite [i cele dou= telefoane mobile apar]inând so]ilor
disp=ru]i. |n re[edin]a albanezului s-au mai g=sit patru
cartu[e cu gaze lacrimogene.
Parchetul de pe lâng= Tribunalul Constan]a a luat
m=sura arest=rii preventive a lui SHYTI BLENIS pentru Foto 14
infrac]iunea de trafic de persoane [i de]inerea ilegal= de
muni]ie. |n leg=tur= cu provenien]a bunurilor [i \nscrisurilor Alexandru [i Lucre]ia. (Foto 6-14)
so]ilor Ion, cel \n cauz= nu a f=cute nici o declara]ie. |n urma autopsiei medico-legale, medicii au
Din activit=]ile de cercetare [I cele informativ- concluzionat urm=toarele:
operative a rezultat c= albanezul [I al]I cona]ionali ai acestuia • “Moartea lui Ion Alexandru a fost violent= [I s-a
(studen]i) sunt \n rela]ii apropiate cu Niculescu {tefan, 22 ani, datorat anemiei acute grave consecutiv unei hemoragii
din Mangalia, nepot al disp=ru]ilor. Efectuându-se o
interne [I externe, urmare a unor pl=gi \njunghiate toraco-
perchezi]ie domiciliar= la locuin]a sus-numitului nu au fost
abdominale [i membrul superior drept, din care 3 penetrante
descoperite probe care s= aib= leg=tur= cu dispari]ia familiei
\n cavitatea abdominal= cu afectarea ficatului, stomacului [I
Ion.
epiplonului. Leziunile de violen]= au putut fi produse prin loviri
Continuându-se activit=]ile de cercetare [i informative,
multiple cu un corp t=ietor-\n]ep=tor”;
s-a stabilit c= cei doi sunt autorii triplului asasinat. Astfel c=,
• “Moartea lui Ion Lucre]ia a fost violent= [I s-a datorat
\n ziua de 15 decembrie 2004, \n p=durea din comuna Valu
asfixiei mecanice prin sugrumare. Leziunile de violen]=
din Traian, jude]ul Constan]a, a fost g=sit \ngropat cadavrul
constatate au putut fi produse prin comprimare cu mâna [I au
minorei Ion Amalia-Victoria, iar \n zona lizierei de pe
leg=tur= direct= cu cauza mor]ii”;
• “Moartea lui Ion Amalia-Victoria a fost violent= [i s-a
datorat obstruc]iei c=ilor respiratorii superioare, \n care au
fost g=site urme de p=mânt”.
Toate cele trei cadavre aveau mâinile legate la spate
cu band= din plastic autoblocant=.
Fiind coroborate toate probele, inclusiv cele
criminalistice, s-a stabilit c= cei doi inculpa]I sunt autorii
triplului asasinat, comis \n scop de jaf, fiind deferi]I justi]iei
pentru s=vâr[irea infrac]iunii de omor deosebit de grav.
La solu]ionarea acestui caz au participat mai mul]I
poli]i[ti, dar o contribu]ie important= au avut-o urm=torii:
comisarii-[efi Vasile B=lan, Florian Panfile [i Gheorghe
Istrate, comisarul Nicolae Bosoi, subcomisarul
Gheorghe Lup[a, inspectorul principal Lucian Dumitru
Foto 12 Dinulescu, agentul Costel Geac= [I personal contractual
Demirel Memet.

24 CRIMIN ALIS TIC A


Expert criminalist NICOLAE SAVU

|n general cooperarea este o manifestare comun=, Delega]ia la Chi[inau a fost compus= din domnul
ce are ca obiectiv progresul. |n domeniul criminalisticii, chestor Dorin Mih=iasa, directorul Direc]iei Cazier Judiciar
limbajul comun conduce, cu o mai mare u[urin]=, la puncte [i Eviden]= Operativ=, subcomisar Mihai Druga director
de vedere comune. Cooperarea cu structuri din ]ar= [i din adjunct al Centrului de Comunica]ii [i Informatic= [i
str=in=tate se desf=[oar= \n scopul ridic=rii performan]elor subcomisar Cri[an-Mucenic L=zureanu, director adjunct al
obiectivelor stabilite, al disemin=rii experien]ei pozitive [i
Institutului de Criminalistic=. Discu]ile au vizat sistemele
dezvolt=rii activit=]ii de cercetare [tiin]ific=.
informatice, dotarea tehnic= [i schimbul de experien]= \ntre
Mai multe \ntâlniri la nivel interna]ional au fost
ini]iate \n vederea document=rii cu privire la sistemele exper]ii criminali[ti. Au fost identificate punctele comune,
informatice de stocare a bazelor de date [i a cartotecilor zonele de interes [i de sprijin reciproc, ini]iindu-se colabor=ri
criminalistice, pentru g=sirea unor posibilit=]i de pe domeniul cercet=rii criminalistice \n cazul exploziilor
interconectare sau interoperativitate cu cele ale ]=rilor din provocate de dispozitive explozive, al balisticii. De
Europa [i, nu \n ultimul rând, cu ]=rile vecine. asemenea, un specialist psiholog de la Chi[in=u va participa,
|n perspectiva \ndeplinirii idealului “Europei unite” \mpreun= cu al]i speciali[ti români, la mai multe module de
[i a globaliz=rii, frontierele tind s= reprezinte doar simple preg=tire \n cadrul Institutului de Criminalistic=, pe tema
formalit=]i. Dimensiunile colabor=rii interna]ionale a biodetec]iei comportamentului simulat.
organismelor cu atribu]ii \n conceptul general de ordine
Delega]ia a fost primit= de domnul Sergiu Golovaci,
public= se extind pentru indeplinirea unor scopuri comune,
consilier al ministrului afacerilor interne al Republicii Moldova,
corespunz=toare ]elurilor pentru care au fost create.
[i de domnul Gheorghe Cre]u, [eful Direc]iei Tehnico-
La nivelul Poli]iei Române, strategia de cooperare
interna]ional= trateaz= \n special rela]ia poli]ienesc= de Criminalistice
colaborare cu ]=rile vecine \n toate domeniile. La Belgrad din delega]ia român= a f=cut parte directorul
Pe baza protocoalelor de colaborare, \n acest an, au adjunct al Institutului de Criminalistic=, subcomisarul Cri[an-
avut loc \ntâlniri de recunoa[tere [i de lucru, cu Mucenic L=zureanu, comisarul-[ef Buzatu Nicolae, [eful
preponderen]= pe tema persoanelor urm=rite [i disp=rute, la Serviciului de cercetare la locul faptei [i expertize criminalistice
Giurgiu cu Poli]ia Bulgar=, la Ia[i cu poli]ia Republicii Moldova clasice din institut [i comisarul Grigore P=tru], [eful Srviciului
[i la Suceava cu poli]i[ti ucraineni, ocazii cu care au fost puse criminalistic de la Poli]ia Capitalei.
bazele [i ale altor \ntâlniri de lucru viitoare. Limbajul comun al terminologiei criminalistice a fost
Componen]a de tehnic= criminalistic=, reprezentat=
completat de similitudinea echipamentelor care se regasesc
de Institutul de profil din Poli]ia Român=, a primit ca oaspe]i
\n laboratoarele ambelor p=r]i cum ar fi: comparatorul video
la Simpozionul Interna]ional de Criminalistic= de la finele lunii
spectral 5000, sistemul AFIS 2000, microscoape
trecute, organizat \mpreun= cu Asocia]ia Criminali[tilor din
România, colegi din institutele de profil din ]=rile vecine [i din comparatoare, gazcromatograf etc. S-au stabilit puncte de
Europa. Totodat=, delega]ii din Institutul de Criminalistic= au leg=tur= [i colaborare privind balistica judiciar=,
vizitat structurile de tehnic= criminalistic= de la Chi[in=u, biocriminalistica, traseologia, precum [i \n domeniul
Belgrad, urmând, \n viitorul apropiat, s= se fac= o deplasare sistemelor informatice de identificare.
la Kiev. Delega]ia a fost primit= de domnii Vladimir
Mijomanovic [eful Centrului na]ional tehnico-criminalistic [i
Slobodan Neskovic, adjunctul acestuia.
Pentru o consolidare a colabor=rii poli]iene[ti cu ]=rile
vecine, se dore[te o colaborare perpetu= care s= conduc=,
pe de o parte, la diseminarea experien]ei pozitive [i, pe de
alt= parte, la identificarea unor categorii de persoane cu
comportament antisocial.
O dat= cu vizitele bilaterale efectuate, delega]iile
române au sugerat colegilor din str=in=tate asocierea
profesional= pe modelul asocia]iei de profil din România. Cu
ocazia simpozionului cei prezen]i au sim]it spiritul de cast= al
criminali[tilor români, preluând [i ei ideea de a se asocia \n
]=rile lor.

CRIMIN ALIS TIC A 25


Lect. univ. drd. MARIN RUIU
Student GEORGE PANFIL

|
ncepând cu luna februarie 2005, \n dotarea Catedrei de criminalistic= a intrat un laborator de informatic=,
finan]at din fonduri Phare, care permite instruirea studen]ilor \n domeniul tehnicii de calcul adaptat= la
specificul muncii de technician criminalist.

Laboratorul cuprinde un num=r de 26 de calcu- |ncepând cu luna mai 2005, \n dotarea laboratorului
latoare, dou= sta]ii de lucru dotate cu scanere “Kaiser”, au \ntrat [i dou= sta]ii de lucru ultramoderne, alc=tuite din
o sta]ie “Lucia Forensic”, un microscop comparator [i calculator (Sempron 2200+, 128 DDR, HDD 40 Gb, plac= de
un analizor video-spectral DOCUBOX. captur= Pinnacle-interfa]= 1394) [i scanner “Kaiser”- acesta
|n cuprinsul materialului de fa]= ne vom opri doar din urm= nefiind folosit \nc= \n teritoriu sau la nivel central.
asupra calculatoarelor [i unit=]ilor de lucru tip “Kaiser”, Scanner-ul se conecteaz= la unitatea calculatorului prin
interfa]a Firewire, permi]ând transmiterea de date la viteze
celelalte f=când obiectul unor preocup=ri precedente ale
mari. Este alc=tuit dintr-o camer= foto dotat= cu doi senzori
personalului Catedrei de criminalistic=.
CCD de 17 Megapixeli, prev=zut= cu inele [i lentile marca
Calculatoarele au o configura]ie care corespunde
Nikon, o surs= de lumin= (op]ional circular=/punctiform=) [i
cerin]elor actuale ale software-ului utilizat \n Criminalistic=.
un suport pentru fixarea [i deplasarea acesteia. |n completul
Dotate cu procesoare Intel Pentium IV 2.6 Ghz, hard-disk de sta]iei de lucru mai intr= seturi de filtre de polarizare [i inele
80 Gb, pl=ci video GeForce Mx 4000 [i unit=]i optice cu CD- intermediare, precum [i ochelari de protec]ie.
writter, unit=]ile asigur= un proces de \nv=]=mânt de un nivel Scanner-ul Kaiser nu se poate utiliza decât prin
\nalt. Pe toate aceste unit=]i este \nstalat sistemul de operare intermediul calculatorului care \l \nso]e[te [i numai \n condi]ii de
Windows XP Service Pack 2. imobilitate total=. Pentru folosirea scaner-ului, studen]ii folosesc
Laboratorul este conectat \n permanen]= la Internet. aplica]ia “Lasersoft Imaging”, care permite previzualizarea
Pentru viitorul apropiat, se are \n vedere conectarea acestui imaginilor, \mbun=t=]irea calit=]ii acestora, reglaje fine, salvarea
laborator la re]eaua metropolitan= a Poli]iei Române. de imagini pe hard, \n peste 50 de formate.
Studen]ii de la specializarea “Tehnic= criminalistic=”
au la dispozi]ie programe informatice, utilizate [i la nivelul
unit=]ilor centrale [i teritoriale ale Poli]iei Române.
|n instruirea studen]ilor se pune accent [i pe
familiarizarea acestora cu acele aplica]ii care, de[i nu au fost
create special pentru munca de criminalist, faciliteaz=
ob]inerea de rezultate bune \n domeniu. Sunt utilizate, \n mod
constant, urm=toarele programe, \n func]ie de specificul
temelor parcurse: Microsoft Office 2003, (program folosit
pentru realizarea de plan[e fotografice, rapoarte de
constatare tehnico-[tiin]ific=, expertize, crearea de baze de
date etc.), AcdSee FotoEditor- captura foto [i prelucrarea
imaginilor, Dokis 2003, E-FIT, [i software pentru browsing
Internet, documenta]ie etc.

26 CRIMIN ALIS TIC A


|n vederea desf=[ur=rii, \n cele mai bune condi]ii, a
activit=]ilor didactice, studen]ii au la dispozi]ie pe lâng=
aparate fotografice clasice (Practika, Pentax, Nikon), [i
aparatur= digital= - camere foto digitale marca Olympus (2.1
Megapixeli, 64 Mb) [i Nikon (2.1 Megapixeli, 16 Mb), precum
[i camere video marca Sony- Camcorder.
Acestor dispozitive li se adaug=, pentru realizarea
unor pred=ri moderne, un proiector marca Sony, de
asemenea achizi]ionat prin finan]are Phare.
Dot=rile existente, combinate cu profesionalismul
cadrelor didactice, determin= un nivel \nalt al activit=]ilor de
\nv=]=mânt, având ca rezultat formarea unei viitoare genera]ii
de criminali[ti bine preg=ti]i.

CONFERIN}A INTERNA}IONAL+ A UTILIZATORILOR DE SISTEME


BIOMETRICE MOTOROLA PRINTRAK BIS 2005
Comisar de poli]ie IONEL NECULA
[ef Serviciu identific=ri judiciare din Institutul de Criminalistic=

|
Un obiectiv deosebit de important al acestor discu]ii a
n perioada 13-17 noiembrie 2005, o delega]ie
fost dedicat identific=rii solu]iilor tehnice \n viitorul apropiat,
din cadrul Institutului de Criminalistic= al
pentru realizarea schimbului de date [i impresiuni papilare,
Inspectoratului General al Poli]iei Române,
destinate identific=rii rapide a persoanelor, \ntre statele
format= din comisar-[ef }\ru Gabriel, director al Institutului
europene, prin intermediul sistemelor AFIS.
de Criminalistic=, comisar Necula Ionel, [eful Serviciului Delega]ia României a participat la o \ntâlnire la nivel
identific=ri judiciare [i subcomisar Ivanici Mihai, \nalt cu reprezentan]i ai firmei MOTOROLA Inc., prilej cu care
administrator baz= de date AFIS 2000, a participat la s-a documentat cu privire la facilit=]ile noului sistem
Conferin]a interna]ional= a utilizatorilor de sisteme PRINTRAK BIS [i cerin]ele implement=rii acestuia,
biometrice, organizat= de firma cunoscând, astfel, [i experien]a Norvegiei
MOTOROLA Inc. \n Costa Mesa, [i Suediei, ]=ri care
California, USA. implementeaz= acest
A g e n d a sistem \n prezent.
Conferin]ei, Ca nout=]i
desf=[urat= sub tehnice, firma
t i t l u l MOTOROLA
“BIOMETRIA-
a prezentat
v i i t o r u l
sisteme fixe
identific=rii”,
a cuprins o [i mobile de
palet= larg= identificare
de informa]ii biometric= a
de strict= persoanelor,
specialitate [i o sisteme de
prezentare a identificare
mijloacelor tehnice
destinate punctelor de
destinate identific=rii
trecere a frontierei [i softuri
biometrice a persoanelor.
de examinarea 3D dedicate
|n cadrul lucr=rilor au avut loc
imaginii faciale [i examin=rii dactioscopice
inform=ri \ntre speciali[ti din Elve]ia, Suedia, Norvegia, a urmelor [i impresiunilor papilare, unele dintre acestea, \n
Danemarca, Slovenia, Olanda, Belgia, Irlanda, Qatar, Oman, perioada urm=toare, vor intra \n dotarea tehnic= a Poli]iei
S.U.A. [i au fost realizate aplica]ii practice destinate Române.
utilizatorilor, pentru cunoa[terea facilit=]ilor noii genera]ii de
sistem PRINTRAK BIS.

CRIMIN ALIS TIC A 27


Comisar ION URECHEATU – expert criminalist
subcomisar DAN P+UNACHE – inginer, administrator baze de date

S
drept al acestuia un tatuaj reprezentând un dragon, fapt ce a
istemul de recunoa[tere facial= constituit punctul de plecare al verific=rii \n aplica]ia
IMAGETRAK, destinat activit=]ilor IMAGETRAK.
judiciare, este integrat la nivel na]ional La o prim= interogare a bazei de date, de c=tre
[i \nlocuie[te cu succes clasoarele clasice cu fotografii speciali[tii criminali[ti din cadrul Serviciului criminalistic din
de semnalmente [i date de stare civil= ale persoanelor IPJ Buz=u, au fost aduse 96 de persoane care prezentau
aflate \n stare de arest, deten]ie sau libertate, urmare a tatuaj, reprezentând un dragon, situat pe partea dreapt= a
comiterii de infrac]iuni prin diverse moduri de operare. bra]ului superior. Prin ad=ugarea de noi filtre (vârsta
O persoan= poate fi reg=sit= \n baza de date aproximativ=, culoare p=r, tip p=r, culoare ochi), num=rul
dup= urm=toarele elemente: date de stare civil=, de persoane de verificat s-a redus la 16.
semnalmente, semne particulare, cicatrici, tatuaje sau Dup= examinarea fotografiilor de semnalmente ce
deficien]e psiho-motorii, dup= imagini – fotografii reprezentau tatuajul pentru toate cele 16 persoane, din baza
digitale sau fotografii pe suport de hârtie, cu ajutorul de date au fost extrase datele de stare civil= ale unei
algoritmului de recunoa[tere facial=, dup= portretul persoane care corespundeau descrierii. Aceste date au fost
robot realizat cu aplica]ia E-FIT, dup= fapt= [i mod de transmise organelor de poli]ie cu atribu]iuni pe aceast= linie
operare sau alte atribute. de munc=, iar \n urma investiga]iilor efectuate au reu[it s=
Exemplific=m o situa]ie \n care identificarea unui stabileasc= identitatea cadavrului.
cadavru necunoscut s-a realizat cu ajutorul sistemului de
Din cele expuse mai sus nu trebuie s= se \n]eleag=
recunoa[tere facial= Imagetrak, prin c=utarea dup= tatuaj:
c= identificarea persoanei este posibil= numai atunci
|n ziua de 03.09.2005, pe DN2 - E 85, a fost
când ea prezint= semne particulare, deoarece aceasta se
accidentat= mortal o persoan= de sex masculin de circa
poate face [i numai prin examinarea comparativ= a
30-35 ani, care a \ncercat s= traverseze drumul prin loc
elementelor generale care, luate \n totalitate sub aspectul
nepermis, f=r= s= se asigure.
formei, dimensiunilor, plasamentului [i raportului dintre
Echipa operativ= constituit= cu ocazia cercet=rii locului
ele, individualizeaz= persoana.
faptei, coordonat= de [eful Inspectoratului Jude]ean de
Existen]a semnelor particulare (cicatrici, tatuaje,
Poli]ie al Jude]ului Buz=u, comisar de poli]ie {tefu Viorel, a
semne) precum [i descrierea cât mai exact= a acestora la
efectuat activit=]ile specifice ce se impun \n cazul cadavrelor
completarea fi[elor CIN [i IMAGETRAK nu fac decât s=
cu identitate necunoscut= (CIN).
simplifice procesul identific=rii \n astfel de cazuri.
La examinarea cadavrului s-a descoperit pe bra]ul

28 CRIMIN ALIS TIC A


(Aim of Criminology Surveys in the Gunshot Murder Investigation)
Conf. univ. dr. TIBERIU-CONSTANTIN MEDEANU,
prim-procuror Parchetul de pe lâng= Tribunalul Hunedoara
Rezumat: Infrac]iunile de omor, comise prin Summary: The gunshot murder offenses
\mpu[care, determin= o mediatizare intens= [i interes determine an intense media publishing and increased
sporit din partea tuturor factorilor, pentru stabilirea interest from all factors, in order to operatively establish
operativ= a \mprejur=rilor \n care s-a comis fapta [i the circumstances in which the evil deed was committed
pentru descoperirea autorului. Aceste aspecte sunt [i and for discovering the murderer. Such aspects are even
mai accentuate când victima este o persoan= marcant= more emphasized when the victim is a significant person
din mediul economic sau politic. within the economic or political environment.
|n cazul infrac]iunii de omor, comise \mpotriva lui In the case of murder offense committed against
M.V.S., erau \ntrunite aceste condi]ii, pentru c= fusese [eful M.V.S. were met together all such conditions because he
unei v=mi jude]ene, \nfiin]ase apoi câteva societ=]i used to be the chief of a county customs, set up some trade
comerciale, era [eful organiza]iei de tineret a partidului companies, was the leader of youth organization of the
party that just won the elections and was about, so they
care tocmai câ[tigase alegerile [i se discuta c= va fi
say, to be promoted in an important administrative job. The
promovat \ntr-o func]ie important= din administra]ie.
coincidence was that during the same period a menacing
Coinciden]a a f=cut s= apar=, \n aceea[i perioad=, un afi[
content poster happened to appear in the proximity of the
cu con]inut amenin]=tor \n apropierea sediului partidului winning elections party head office.
care câ[tigase alegerile. Under such circumstances, the results of some
|n aceste \mprejur=ri, rezultatele unor expertize criminology surveys were suspiciously received, but in
criminalistice erau apreciate cu suspiciune, dar, \n final, the end they proved to be conclusive and helped to clear
s-au dovedit concludente [i au ajutat la elucidarea cazului. up the murder case.

Numitul M.V.S. a fost \mpu[cat \n centrul municipiului de la distan]= mai mare de un metru. |n cuprinsul acestei
Deva, la câteva minute dup= ce a ie[it din sediul uneia din expertize se face referire la faptul c= glontele a str=puns
societ=]ile sale comerciale [i a urcat \n autoturismul parcat \n hainele dinspre \napoi spre \naintea bra]ului, fiind \n
apropiere. Asasinul a stat ini]ial pe bancheta din spate a contradic]ie cu expertiza medico-legal=.1
autoturismului, având o discu]ie contradictorie de circa un De[i zona \n care s-a comis omorul era aglomerat=,
minut, dup= care M.V.S. a coborât [i a alergat spre un unele persoane au avut ini]ial re]ineri s= furnizeze informa]ii
magazin. |n direc]ia lui s-a tras de dou= ori cu pistoletul, fiind iar al]ii au relatat aspecte contradictorii despre num=rul [i
r=nit [i c=zând la circa 20 m de autoturism, iar dup= pu]in semnalmentele persoanelor. Din majoritatea declara]iilor a
timp a decedat la spital. rezultat \ns= c= a fost prezent= o singur= persoan=, care a
La autopsie s-a stabilit c= prezenta dou= pl=gi p=r=sit zona cu un autoturism de culoare \nchis=.
specifice \mpu[c=rii cu gloan]e, dintre care unul a str=puns Ora comiterii faptei a putut fi stabilit= pe baza
bra]ul stâng la distan]= de 7 cm de axil=, intrând prin fa]a declara]iilor martorilor oculari, a fi[ei de solicitare a salv=rii [i
intern= a bra]ului. Plaga transfixiant= a bra]ului avea direc]ie a faptului c= M.V.S. a fost apelat la telefonul mobil de o
oblic= , de la dreapta la stânga, dinainte spre \napoi [i de sus cuno[tin]=, care a auzit c= se ceart= cu un b=rbat, astfel c= a
\n jos. Al doilea glonte a p=truns \n regiunea occipital= \nchis telefonul dup= 17 secunde, la ora 18,59. Dup= trei
stânga, la 6 cm postero-inferior de vertex [i la un cm de linia minute, la ora 19,02, a fost solicitat= telefonic salvarea,
median=. Acesta a creat multiple fracturi ale calotei, deducându-se c= s-a comis crima la ora 19.
producând dilacerarea masei cerebrale [i oprindu-se \n Dup= circa o or= de la comiterea faptei, autoturismul
interiorul calotei, \n zona temporal=-stânga. S-a mai stabilit marca Mercedes, a c=rei prezen]= fusese semnalat= \n Deva,
c= prezenta excoria]ii [i pergament=ri \n zona hemifacial= a ajuns la sta]ia de benzin= “Benzoil” F=get, situat= la
dreapta, pe fe]ele dorsale ale mâinilor [i pe genunchiul drept, distan]a de 72 km, pe DN 68 A. A fost observat acolo de
precum [i fractura oaselor nazale. |n raportul de autopsie s-a patru martori, din care doi erau de serviciu \n cadrul sta]iei, iar
concluzionat c= decesul s-a datorat hemoragiei [i dilacer=rii ceilal]i au venit \n vizit=. Unul din vânz=tori a declarat c=
meningo-cerebrale, consecutive pl=gii \mpu[cate din zona autoturismul Mercedes era de culoare deschis= [i avea
craniului. Aceast= plag= a fost cauzat= prin tragere din afara pl=cu]= de \nmatriculare de genul celor utilizate \n Ungaria,
zonei de ac]iune a factorilor secundari ai \mpu[c=rii, iar dup= având inclus= litera H.A. re]inut c= de la volan a coborât un
producerea ei, a mai fost posibil= parcurgerea a numai 2-3 cet=]ean \nalt de circa 1,75 m, cu musta]= [i cioc, purtând
pa[i, \n virtutea iner]iei. Cu privire la leziunile pergamentate [i m=nu[i, care a \ntrebat dac= exist= benzin= [i plecând
excoriate s-a concluzionat c= s-au putut produce prin c=dere imediat dup= ce a primit r=spuns negativ.
pe plan dur cu asperit=]i, \n momentul agoniei. Din F=get, traseul putea fi continuat spre Lugoj [i
|n zona \n care a c=zut victima s-a g=sit un smoc de Timi[oara, pe drumul na]ional 68 A , sau spre Lipova [i Arad,
p=r \mbibat cu o crust= de sânge, care a fost expertizat= sub pe un drum jude]ean mai pu]in circulat, prin localit=]ile
aspect bio-criminalistic. S-a concluzionat c= p=rul prezint= Birchi[, Bata, Z=balt, Dordo[ [i Usus=u.
asem=n=ri \n privin]a caracteristicilor morfologice cu firele de Traseul autoturismului a fost reconstituit pe baza
p=r recoltate din regiunea p=roas= a capului victimei, iar declara]iei unor martori depista]i prin activit=]i de investiga]ie.
crusta de sânge apar]ine probabil grupei A II. Cea mai concludent= era declara]ia martorului A.V.S., care
Hainele victimei, constând dintr-o scurt= din postav, s-a deplasat cu autoturismul dinspre Lipova spre Usus=u, la
un veston [i o c=ma[=, au fost supuse unei expertize fizico- orele 21. Dup= circa 10 minute, când se re\ntorcea spre
chimice, stabilindu-se c= nu prezentau urme specifice Lipova, a fost dep=[it de un autoturism, marca Mercedes,
factorilor suplimentari ai \mpu[c=rii, fiind executat= tragerea care circula cu vitez= mare, de[i [oseaua avea denivel=ri [i

CRIMIN ALIS TIC A 29


gropi. Dup= pu]in timp, \n dreptul popasului “Butuca” a 2001, \n timp ce urm=rea un autoturism Mercedes sustras
observat c= autoturismul Mercedes era oprit \n afara p=r]ii din Timi[oara. S-a stabilit ulterior c= autorul faptei este Raul
carosabile, cu luminile de pozi]ie aprinse, dar f=r= pl=cu]= de O. Acesta s-a ascuns o perioad= \ntr-un apartament care
\nmatriculare \n partea din spate. I s-a p=rut c= erau dou= fusese \nchiriat de tat=l s=u, de la numita L.R., \n str. Perlei
persoane acolo, \ns= a precizat c= nu a privit cu aten]ie [i nici din Timi[oara. |n noaptea de 14 martie 2001, a ie[it din
nu a oprit \n acel loc. Având suspiciuni \n leg=tur= cu ma[ina, apartamentul respectiv, \ns= a observat c= era urm=rit de
martorul s-a \ntors acolo \n jurul orelor 24.00, din curiozitate, poli]ie, astfel c= a fugit prin incinta unei unit=]i militare [i a tras
observând c= lipsea [i pl=cu]a de \nmatriculare de pe bara câteva gloan]e \n direc]ia urm=ritorilor. Dându-[i seama c=
din fa]=, astfel \ncât a considerat c= autoturismul era furat, era blocat= zona dinspre linia ferat= peste care vroia s= fug=,
anun]ându-i pe poli]i[tii care efectuau filtru la cap=tul s-a sinucis, tr=gându-[i un glonte \n cap. Asupra sa a fost
viaductului de ie[ire dinspre Lipova spre [oseaua na]ional= g=sit un pistolet marca “Crvena Zastava 99” [i un num=r de
Deva-Arad, \n urma alertei declan[ate de I.P.J. Hunedoara. 63 de cartu[e.
|n ziua urm=toare, jandarmii au efectuat cercetarea Efectuându-se expertize balistice \n laboratoare
am=nun]it= a zonei din jurul autoturismului abandonat. La diferite, asupra muni]iei utilizate la uciderea numi]ilor M.V.S.
circa 400 de metri de autoturism, \n direc]ia ora[ului Lipova [i [i D.S., s-a stabilit c= a fost tras=, \n mod cert, cu aceea[i
la 8 m de partea dreapt= a [oselei, au fost g=site, \n m=r=cini, arm=, respectiv cu pistoletul cu care s-a sinucis Raul O.
dou= pl=cu]e de \nmatriculare cu inscrip]iile HDR-959, Prima expertiz= complex= a fost efectuat= \n cadrul
eliberate de autorit=]ile maghiare. Acestea mai aveau litera Institutului de Criminalistic= a I.G.P. Bucure[ti, referindu-se la
H, specific= Ungariei [i simbolul drapelului maghiar, compararea tuburilor [i gloan]elor recuperate de la locul
reprezentat de culorile ro[u-alb-verde. comiterii omorurilor din localit=]ile Deva [i Ianova, comparativ
S-a stabilit c= autoturismul abandonat este marca cu dou= tuburi de cartu[ recuperate din curtea unit=]ii militare
Mercedes 230 E, fiind oprit cu jum=tate de ecartament pe prin care a fugit inculpatul, cu tubul [i glontele cu care s-a
[osea, de[i \n partea lateral= dreapta exista por]iune cu iarb= sinucis Raul O. [i 63 cartu[e g=site \n buzunarul acestuia.
suficient de lat= pentru a putea fi scos \n \ntregime \n afara S-a formulat concluzie cert= de tragere a muni]iei, de la cele
p=r]ii carosabile. dou= omoruri [i de la sinucidere cu pistoletul marca “Crvena
Autoturismul a fost transportat la Deva pe un trailer, Zastava”, model 99, calibrul 9 mm (Parabellum-Luger),
fiind expertizat sub mai multe aspecte. S-a stabilit c= ceasul fabricat \n Iugoslavia3.
de bord se oprise la ora 9,46, din cauza desc=rc=rii bateriei, A doua expertiz= a fost efectuat= de Laboratorul
ca urmare a r=mânerii aprinse a luminilor de pozi]ie. |n Interjude]ean de Expertize Criminalistice Timi[oara,
rezervor [i \n filtrul de benzin= nu se mai g=sea carburant. referindu-se [i la muni]ia [i pistoletul recuperate de la locul
Totodat=, s-a stabilit c= era defect indicatorul nivelului de sinuciderii lui Raul O.4
benzin= din rezervor, neredând exact cantitatea acesteia. |ntrucât au existat opinii c= ar fi fost influen]ate
Kilometrajul de zi era oprit pe cifra 58, care reprezint= concluziile acestor expertize de mediatizarea excesiv= a
distan]a de la sta]ia Peco “Benzoil“ F=get, pân= \n locul unde cazului, a fost ordonat= \nc= o expertiz= la Laboratorul
a fost g=sit autoturismul. U[ile autoturismului erau \nchise, Interjude]ean de Expertize Criminalistice Cluj, ob]inându-se
dar neasigurate, prezentând urme de for]are la \ncuietorile acelea[i concluzii de certitudine cu privire la asem=narea
portierelor din fa]= [i la mecanismul contactului.2 muni]iei [i identitatea armei cu care a fost tras=.5
Au fost demontate \ncuietorile u[ilor [i contactul de O alt= expertiz= criminalistic= a stabilit c= o urm= de
pornire a autoturismului, constatându-se c= toate prezentau \nc=l]=minte, g=sit= pe bancheta din spate a autoturismului
urme de deteriorare specifice for]=rii cu [peraclu de lui M.V.S., prezenta desen [i m=rime identic= cu urma creat=
dimensiuni apropiate cheilor originale, f=r= dantelur=. experimental cu unul din pantofii marca ADIDAS, ridica]i din
Numerele de \nmatriculare HDR-959 fuseser= apartamentul \nchiriat de Raul O. de la L.R. |n apartamentul
atribuite de autorit=]ile maghiare unui autoturism Citroen, respectiv au fost g=site dou= perechi de \nc=l]=minte sport [i
aflat \n proprietatea S.C. Auto Lising S.R.L. Budapesta. alte obiecte apar]inând lui Raul O., iar desenul de pe talpa
Aceast= societate a \nchiriat autoturismul firmei Star People pantofilor adidas avea form= de romb, triunghi [i linii
Beteti Tarsasag S.A., cu sediul \n Budapesta. Numerele au \ntrerupte, care coincideau atât sub forma amplas=rii, cât [i a
fost reclamate ca fiind furate, \n noaptea de 24/25.03.2000, m=rimii. Aceast= urm= era deosebit de concludent=, \ntrucât
de pe raza localit=]ii Djost, din Ungaria, fiind date \n urm=rire autoturismul fusese sp=lat [i cur=]at cu numai câteva ore
general= dup= 30 zile. \nainte de comiterea crimei, astfel \ncât nu exista posibilitatea
Autoturismul Mercedes fusese introdus \n România \n cre=rii urmei respective \n zilele anterioare.
urm= cu cinci ani, având raport de inspec]ie tehnic= [i acte de |n vederea examin=rilor comparative s-au creat
\nmatriculare temporar= pe numele cet=]enei palestiniene modele de compara]ie prin pudrarea desenului antiderapant
S.S.A., \ns= \i apar]inea lui P.I.C. din Timi[oara [i era cu carbonat bazic de plumb (ceruz=) [i aplicarea t=lpii pe
\nmatriculat cu nr.TM-4671-00/12. Autoturismul a fost sustras pânz= neagr= având suport elastic, dup= care s-a aplicat prin
\n 29.11.2000, \n jurul orelor 20, când so]ia sa l-a parcat \n tu[are pe hârtie alb=. Aceasta a fost fotografiat= [i pozitivat=
fa]a locuin]ei unor prieteni din Timi[oara, unde se deplasase la aceea[i scar= cu fotografia urmei \n litigiu. Prin
\n vizit= la o prieten=. A anun]at verbal furtul \n aceea[i sear= compararea acestora expertul a constatat existen]a unor
la I.P.J. Timi[, dar acesta nu s-a \nregistrat, \ntrucât nu figura elemente asem=n=toare de m=rime, form= [i plasament al
el \n calitate de proprietar, iar documentele se g=seau la un nervurilor antiderapante, care constau \n: nervur= inferioar=
intermediar care favorizase \nmatricularea pe numele cu grad redus de uzur=; nervur= curb= imprimat= punctat;
cet=]enei palestiniene, pentru c= era mai vechi de opt ani [i zona de curbur= a nervurii cu l=]ime de 5 mm; nervur=
nu putea fi \nmatriculat \n alt mod. unghiular= de 900 [i l=]ime maxim= de 7 mm m=surat= pe
La cercetarea locului faptei, lâng= roata din fa]= a bisectoare; urm= circular= produs= de un defect de fabrica]ie;
autoturismului victimei, au fost g=site dou= tuburi provenite nervur= unghiular= cu partea superioar= u[or concav=,
de la gloan]e pentru pistolet, cu inscrip]ii chirilice. La mediu uzat=, cu l=]ime maxim= de 8 mm pe bisectoare;
\nceputul lunii martie 2001, tuburile de cartu[ au fost curbur= convex= a marginii inferioare a nervurii orizontale;
comparate cu cele g=site la locul uciderii subofi]erului de uzur= medie a zonei unghiulare superioare cu l=]imea de 5
poli]ie D.S., pe [oseaua Timi[oara-Lugoj, stabilindu-se c= au mm; lipsa laturii orizontale inferioare; uzura mare a unghiului
fost trase cu aceea[i arm=. inferior, pân= la l=]imea de 10 mm m=surat= pe bisectoare;
Subofi]erul D.S. fusese ucis \n seara de 3 martie uzur= mare de unghi superior; uzur= de curbur= cu l=]ime de

30 CRIMIN ALIS TIC A


6 mm; lips= de imprimare pe a doua nervur= vertical= stânga; posibilitatea [i s= \l calce cu autoturismul, pentru a fi mai sigur
puncte neimprimate pe nervura inferioar= orizontal=; zon= de efectul letal al leziunilor, dac= ar fi avut inten]ia s= \l ucid=.
imprimat= punctat a curbei nervurii desenului triunghiular. Dac= se urm=rea recuperarea unei datorii ori tran[area altor
Aceste 15 elemente de coinciden]= au fost ilustrate prin divergen]e de natur= comercial=, politic= sau sentimental=, ar
fotografii de compara]ie, fiind suficiente pentru formularea fi avut interesul s= se conving= de survenirea decesului,
unei concluzii certe de identitate.6 pentru a nu putea fi ulterior descoperit el sau cei cu care avea
Pe de alt= parte, din coroborarea tuturor probelor, a interese comune contrare legii. De la distan]a de cca. 20 m
rezultat c= Raul O. a plecat de la fa]a locului cu autoturismul nu putea s=-[i dea seama de gravitatea leziunii, \ntrucât zona
Mercedes 230 E, având montate numerele false de era slab luminat=.
\nmatriculare HDR–939. Neg=sind benzin= la sta]ia din F=get Dup= modul \n care s-au derulat faptele, inclusiv din
[i presupunând c= va fi reperat pe drumul na]ional spre Lugoj cearta dintre cei doi, auzit= prin telefon de martora C.A.,
[i Timi[oara, a decis s= se deplaseze pe drumuri secundare rezult= c= hot=rârea \nvinuitului de a folosi arma a fost
pân= \n Lipova. De acolo avea posibilitatea s= continue instantanee, probabil datorit= modului \n care a reac]ionat
deplasarea spre Arad sau spre Timi[oara, pe alte drumuri victima, fugind cu cheile autoturismului \n mân=.
secundare. |n sta]ia F=get a ac]ionat butonul de punere pe Faptul c= s-a deplasat la Deva cu o ma[in= veche se
pozi]ia 0 a kilometrajului de zi, sperând c=-i va ajunge explic= prin aceea c= unii ho]i de ma[ini de lux folosesc
benzina pân= \n ora[ul Lipova, \ntrucât pe traseu nu existau autoturisme furate cu valoare mai mic=, pe care le
alte sta]ii. Când [i-a dat seama c= s-a terminat benzina, a abandoneaz= dup= comiterea faptelor.
demontat numerele de \nmatriculare, le-a aruncat \n tufi[urile Imediat dup= comiterea faptei a p=r=sit locuin]a din
din apropiere [i a continuat deplasarea cu alt mijloc de Arad, afirmând c= pleac= \n Iugoslavia, f=r= s= dea alte
transport, care nu a fost identificat. Acesta putea fi g=sit am=nunte p=rin]ilor [i surorii lui. Tat=l declar= c= obi[nuia s=
ocazional sau solicitat din localit=]ile apropiate prin telefonul poarte haine [i \nc=l]=minte model Adidas, nr. 42. La
mobil, pentru c= Raul O. era din Arad [i avea mul]i prieteni domiciliul s=u a r=mas un toc [i un ham pentru pistolet, care
\n zon=. Un martor a relatat c= a fost transportat de acolo de au fost g=site la perchezi]ie. |nainte cu o zi de a se sinucide
tat=l s=u, care nu a recunoscut \ns= acest aspect. i-a telefonat surorii lui, spunându-i s= caute sub fotoliu [i s=
|n momentul sinuciderii avea asupra sa dou= chei arunce ce g=se[te acolo, respectiv tocul [i hamul pentru
inelare, 12 pontoarce pentru for]area contactelor auto, dou= pistolet. Aceasta a mai observat la el m=nu[i de culoare
chei auto brute, dou= leg=turi cu chei pentru autoturisme [i maro, de genul celor folosite de conduc=torii auto. {i \n
un conductor electric cu clem= de prindere la cap=t, pentru momentul sinuciderii avea asupra lui m=nu[i din piele de
realizarea pornirii autoturismelor prin contact direct. culoare neagr=, coroborându-se acest aspect cu declara]iile
Sus-numitul avea antecedente penale pentru mai martorilor care l-au v=zut purtându-le \n sta]ia de benzin= din
multe infrac]iuni de furt, fiind specializat \n sustragerea F=get.
autoturismelor de lux. A fost eliberat din ultima pedeaps=, la Portretul robot redat de una dintre persoanele ce se
15 august 2000, stabilindu-se la domiciliul p=rin]ilor, din Arad. g=seau \n sta]ia respectiv= se asem=na, de altfel, cu
La sfâr[itul lunii august 2000 a comis \ns= o tâlh=rie asupra fizionomia pe care o avea Raul O., \n momentul decesului,
numitului S.I. din Arad, luându-i autoturismul prin folosirea inclusiv cu forma must=]ii [i a ciocului, culoarea tenului etc.
for]ei [i amenin]ându-i cu pistolul pe cei care au \ncercat s= \l Mobilul faptei nu a putut fi determinat cu certitudine,
urm=reasc= [i s= recupereze ma[ina, de[i unii \i erau existând \ns= indicii c= s-a urm=rit luarea ma[inii prin
prieteni. Ace[tia au ezitat s= se apropie, [tiind c= are amenin]are sau prin utilizarea violen]ei. |n acest sens
temperament impulsiv. {i la tâlh=ria de la Arad, Raul O. a pledeaz= faptul c= M.V.S. a scos cheile din contact, dup= ce
ac]ionat mascat cu o cagul=, fiind \ns= recunoscut de partea aprinsese luminile de pozi]ie, fugind cu ele \n mân=. Din
v=t=mat= care, \n timpul agres=rii, a reu[it s=-i trag= cagula acest motiv, furtul autoturismului nu s-a mai putut finaliza, iar
de pe fa]=. \nvinuitul nu a avut posibilitatea s= recupereze cheile, din
Atât autoturismul Jeep marca Mercedes ML, cauza persoanelor care se g=seau \n zon=.
apar]inând lui S.I., cât [i autoturismul Jeep Grand Cherooke Sustragerea ma[inilor [i valorificarea acestora sau
al victimei M.V.S. erau prev=zute cu sisteme antifurt asistate restituirea contra unei sume pentru r=scump=rare a mai fost
de computer, cheile de contact fiind dotate cu sistem CIP, utilizat= de \nvinuitul Raul O. Pe lâng= autoturismul sustras \n
care nu permitea pornirea motorului decât cu cheia original=. 3 august 2000 de la S.I., a mai comis fapte de acest gen. |n
Având \n vedere [i faptul c= victima a fugit cu cheile de la luna august 1999 a solicitat [i a ob]inut 2200 dolari, pentru a
autoturism \n mân=, precum [i modul de ac]iune a autorului, restitui un alt autoturism marca Mercedes Coupè,
s-a concluzionat c= [i \n acest caz mobilul faptei a fost jaful, cet=]eanului german H.A., de la care fusese sustras prin
respectiv sustragerea autoturismului. for]area u[ilor, \n timp ce era parcat pe o strad= din Arad.
Ipoteza unui omor la comand= sau premeditat nu era Pentru aceast= infrac]iune a fost condamnat, la \nceputul
plauzibil=, ]inând cont c= zona era iluminat= [i aglomerat= la anului 2000.
aceea or=, locul [i momentul fiind total nepotrivite, pentru Martora H.E., cu care \nvinuitul fusese prieten, declar=
omor. Dac= \nvinuitul avea inten]ii \n acest sens [i dac= se c= se ocupa cu furturi de ma[ini pe raza mai multor jude]e,
cuno[tea, din perioadele anterioare, cu victima, avea solicitând r=scump=rarea pentru unele [i dezmembrându-le
posibilitatea s= aleag= un alt loc de comitere a faptei, s=-l pe altele cu ajutorul a doi prieteni. Acestei martore i-a spus c=
ucid= \n biroul din care tocmai coborâse, ori chiar \n nu poate renun]a la infrac]iunile de acest fel, \ntrucât “i-au
autoturism, unde a urcat imediat dup= ce s-a dat comanda intrat \n sânge”. Martorei B.I.D., cu care s-a \ntâlnit, la
de deschidere a u[ilor de la distan]=. \nceputul anului 2000, \n Bra[ov, i-a spus c= are probleme cu
Faptul c= victima a introdus cheile \n contact, poli]ia din cauza ma[inilor pe care le-a furat.
aprinzând luminile de pozi]ie, dup= care le-a scos [i a fugit Pe de alt= parte, nu s-a confirmat nici una dintre
cu ele \n mân=, denot= c= inten]iona s= evite sustragerea numeroasele versiuni formulate \n faza ini]ial= a cercet=rilor,
autoturismului. Uciderea s-a datorat temperamentului cu privire la interesul unor persoane de a-l asasina pe numitul
impulsiv al \nvinuitului, care a tras dou= gloan]e, nimerindu-l M.V.S. din motive sentimentale, referitoare la afaceri sau
\ntâmpl=tor cu ultimul \ntr-o zon= vital=, f=r= a se mai chiar din considerente politice.
deplasa s= vad= dac= a decedat [i f=r= a trage alte gloan]e Ca urmare, dup= doi ani de cercet=ri [i investiga]ii s-a
dup= ce a c=zut, fapt ce denot= c= nu urm=rea s= \l omoare dispus \ncetarea urm=ririi penale \n baza art.10 lit.g Cod
neap=rat. La plecarea din parcarea respectiv= avea procedur= penal=, motivându-se c= autorul infrac]iunii de

CRIMIN ALIS TIC A 31


omor este Raul O., care a decedat ulterior prin sinucidere. De la comiterea faptei au trecut aproape cinci ani, dar
Solu]ia nu a fost atacat= sau infirmat= pân= \n prezent, fiind nu au ap=rut alte versiuni, nu au fost adresate amenin]=ri
fundamentat= pe suficiente elemente obiective [i pe deduc]ii familiei sau partenerilor de afaceri ai victimei, nu s-au
logice, care o fac plauzibil=. \ncercat recuper=ri de bani sau alte bunuri [i nu s-a primit nici
Primele constat=ri tehnico-[tiin]ifice [i expertize o informare care s= impun= verificarea unei noi versiuni cu
asupra muni]iei au fost privite \ns= cu suspiciune, fiind privire la autor sau mobil. Aceste \mprejur=ri confirm=
criticate [i de o parte din mass-media, cu motivarea c= erau juste]ea solu]iei adoptat= \n cauz=.
\ntocmite pro-cauza. Nu p=rea plauzibil= vreo leg=tur= \ntre Bibliografie
uciderea lui M.V.S. [i D.S., \ntrucât s-au produs \n localit=]i 1. Institutul de Criminalistic= al I.G.P., raportul de expertiz=
diferite, la interval de câteva luni. Pu]inele elemente nr. 360449/3 din 11 decembrie 2000.
comune celor dou= fapte nu ar fi avut nici o relevan]= 2. Institutul de Criminalistic= al I.G.P., raportul de expertiz=
nr. 360.499/1 din 29 decembrie 2000.
f=r= expertizele criminalistice.
3. Institutul de Criminalistic= al I.G.P., raportul de expertiz=
Mai exista ipoteza de a fi fost vândut sau transmis nr. 184.136 din 19 martie 2001.
\n alt= modalitate pistoletul dup= comiterea primului omor. 4. Laboratorul Interjude]ean de Expertize Criminalistice
Celelalte probe, [i \n special expertiza referitoare la urma Timi[oara, raportul de expertiz= criminalistic= nr. 67 din 11 iulie 2001.
de \nc=l]=minte, demonstrau \ns=, \n mod cert, c= Raul O. 5. Laboratorul Interjude]ean de Expertize Criminalistice Cluj,
raportul de expertiz= criminalistic= nr. 28 din 26 februarie 2002.
fusese \n ma[ina lui M.V.S. \n momentele anterioare
6. Institutul de Criminalistic= al I.G.P., raportul de expertiz=
uciderii lui. traseologic= nr.184.146 din 2 aprilie 2001.

FINGERPRINTING GENETIC MOLECULAR


SAU AMPRENTA ADN PENTRU
IDENTIFICAREA DE PERSOAN+
Subinspector biolog IRINA NEGOESCU
Subinspector biochimist ALINA OR+{TEANU

P
descoperire a lui Alec Jeffreys [i a colaboratorilor s=i, din anul
ân= acum dou= decenii, cercetarea
1985, \n cadrul unui studiu privind genele hemoglobinei
genetic= a diferitelor cazuri specifice umane. Ei studiau un fragment de ADN uman ce con]inea
medicinei legale s-a f=cut prin analiza gena alfaglobinei, constatând c= el con]ine, totodat=,
markerilor serologici clasici. Pentru aceasta, s-au folosit asociat= acestei gene, o secven]= de baze ce se repet= de
grupele sanguine, sistemul HLA, proteinele polimorfe [i multe ori. Jeffreys a denumit o asemenea secven]= de baze,
enzimele, cercetate prin metode imunologice sau ce se repet= de multe ori, ADN minisatelit. Ulterior, s-a
electroforetice. Ace[ti markeri genetici nu au dat introdus termenul de microsatelit pentru repeti]ia unor
niciodat= rezultate suficient de concludente, mai ales \n secven]e foarte simple (de dou= nucleotide, de exemplu CA)
cazurile \n care probele analizate erau \n cantita]i minime [i de minisatelit, pentru repeti]ia unor secven]e de 5-6
sau erau degradate, fapt des \ntâlnit \n criminalistic=. nucleotide.
|n plus, \n afara analizei sângelui, celelalte probe, Aparent, aceste repeti]ii nu au rol specific, fiind
cum ar fi p=rul, saliva sau sperma, nu puteau fi analizate considerate un fel de balast genetic (junk ADN).
decât limitat. |n realitate, rolul acestora nu este cunoscut, datorat
Dup= o perioad= ini]ial= de dispute [i inexactit=]i ignoran]ei noastre actuale, dar ele trebuie s= joace roluri
[tiin]ifice, amprenta ADN a devenit bine implementat= \n foarte importante, de vreme ce, \n cazuri patologice, num=rul
[tiin]ele medico-legale. de repeti]ii dep=[e[te un anumit prag. Analizând [i alte
|n momentul \n care poli]ia a recunoscut valoarea regiuni ale genomului, el a constatat cu uimire c= o
analizelor ADN, materialul genetic analizat a provenit din asemenea secven]= repetitiv= minisatelitic= se afl= \n
sângele total, pete de sânge, din cantit=]i minuscule de sectoare ale genomului, iar pattern-ul de repeti]ie al unei
epiteliu, fire de p=r, oase, sperm= uscat= [i celule remanente asemenea secven]e simple (de 2 nucleotide –CA, de
pe diferite suporturi. exemplu, pân= la 6-7 nucleotode GCACATG, de exemplu)
|n prezent, analiza ADN a devenit o metod= standard este diferit de la un individ uman la altul. Repeti]ia poate fi de
\n practica medico-legal=, fiind utilizat= \n majoritatea câteva ori pân= la 200 de ori. Mai exact spus, fiecare individ
laboratoarelor, \n scopul rezolv=rii cazurilor de criminalistic= uman are un un anumit pattern de repeti]ii minisatelitice,
pentru identificarea de persoan=. Una din cele mai inconfundabil cu al celorlalte fiin]e umane. De aceea, a
importante aplica]ii ale testului ADN este legat= de izvorât ideea amprentei ADN, a tipajului molecular, a
criminalistic= [i const= \n stabilirea paternit=]ii [i a autorilor fingerprinting-ului. {ansa ca doi indivizi umani, din cadrul
unor crime, domeniu cunoscut sub denumirea de Genetica unei popula]ii, s= aib= o amprenta ADN identic= sau
Forensica. asem=n=toare este nul=. Excep]ie de la o asemenea regul=
Prin aceast= aplica]ie, practic se realizeaz= tiparea fac gemenii monozigotici.
ADN, a fiec=rui individ uman, o veritabil= carte de identitate Diagnosticul ADN, bazat pe probe ADN, implic=
de nivel molecular, proprie fiec=rei fiin]e umane. Posibilitatea sinteza unor piese sintetice ADN numite probe ADN, care se
realiz=rii unui asemenea tipaj molecular \[i are obâr[ia \ntr-o ata[eaz= precum magne]ii la sectoarele din ADN genomic,

32 CRIMIN ALIS TIC A


complementare lor [i care reprezint= imaginea \n oglind= a sunt mai scurte.
acestor probe ADN. O situa]ie identic= se inregistreaz= \n Deoarece, \n cadrul popula]iei umane, num=rul de
cazul ADN, prelevat din materialul biologic l=sat la locul repeti]ii este foarte variabil, adic= polimorfic, se poate stabili
crimei, cum ar fi sânge, sperm=, buc=]i de piele, fir de p=r cu o baz= de date \n care s= intre frecven]ele apari]iei unor
r=d=cin=, [i care poate reprezenta cea mai sigur= prob= \n segmente ADN \n anumite grupuri etnice ale popula]iei
incriminarea f=pta[ului. umane. Astfel, se poate oferi o baz= statistic= \n analiza
Astfel detectivul ADN devine infailibil. Tehnologia erorilor ce pot ap=rea, atunci când se compar= dou=
bazat= pe probe ADN rezolv= [i disputele de paternitate, f=r= e[antioane de ADN (ADN prelevat de la un suspect [i ADN
nici un fel de ezitare. prelevat din materialul biologic, r=mas la locul faptei).
|n criminalistic= se poate dovedi c= ADN-ul prelevat Cercet=torul constat= cât de frecvent apare o anumit= alel=
din scheletul unui individ uman necunoscut, decedat de mult= \n baza de date, comparativ cu cele din alte fingerprinting-uri
vreme, poate constitui o baz= a identific=rii acelui individ. ADN, rezultate din acelea[i probe.
Utilizarea probelor ADN \n realizarea amprentei |n rezumat, etapele tehnologice prin care trebuie
moleculare (amprentei ADN sau fingerprinting ADN) este o trecut= o prob= biologic= pentru tiparea ADN, pe baza
opera]ie de rutin= \n laboratoarele de profil. Prin aceasta se analizelor STR, sunt urmatoarele :
stabile[te secven]a de baze azotate din ADN-ul unui individ  extrac]ia ADN din probele biologice;
la nivelul anumitor sectoare care con]in repeti]ii simple (de  amplificarea probelor ADN prin reac]ia PCR;
regul= 2-3 nucleotide), repeti]ii care variaz= de la un individ la  relevarea alelelor amplificate prin electroforeza \n gel
altul, num=rul de repeti]ii al acestor secven]e simple din denaturant de poliacrilamid= [i apoi electroforeza capilar=.
ADN-ul unui individ uman constituie un pattern molecular, o Metoda detec]iei fluorimetrice este de mare ajutor,
amprenta genetic= sau fingerprinting-ul ADN-ului acelui fiind o metod= sensibil= ce permite m=surarea comod= a
individ. alelelor STR amplificate prin PCR;
Acest numar de repeti]ii poate fi determinat f=r=  dup= determinarea alelelor STR, este stabilit
eroare pentru fiecare individ uman. Acest fingerprinting ADN num=rul de blocuri repetitive din secven]a ADN, proces
al unui individ nu are valoare \n sine, ci numai dac= se denumit genotipare;
compar= cu fingerprinting-ul ADN de la persoane implicate  interpretarea rezultatelor.
\ntr-un caz judiciar (suspecte \n cazul crimei).
Aproximativ 10-20% din genomul uman este format Iat= cum se face o interpretare statistic=: o anumit=
din regiuni codificante. Astfel cea mai mare parte (80-90%) a band= electroforetic= apare o dat= la 1.000 de intrabenzi, a[a
genomului uman con]ine regiuni non-codificante care nu cum s-a determinat prin analiza computerizat=. Apoi, o a
con]in informa]ie genetic= cu semnifica]ie direct= pentru doua band= este comparat= [i apare, s= admitem, cu o
sinteza proteinelor. frecven]= de 1 la 100 de oameni. Probalilitatea cu care cele
O por]iune important= a ADN “non codificant“ (30%) dou= benzi vor ap=rea \ntr-un anumit e[antion ADN (la un
con]ine secven]e repetitive care pot fi incluse \n dou= clase: individ analizat) va fi de 1 la 100.000. Dac= se identific= o a
secven]e repetitive \n tandem (tandenly repetitive treia band=, \ntr-un e[antion ADN, [i aceasta apare cu o
sequences) [i elemente dispersate (“interspersed elements“). frecven]= de numai 1 la 10.000 de indivizi, atunci
Variabilitatea genetic= este relativ limitat= \n “ADN probabilitatea ca o persoan= s= prezinte \n ADN-ul s=u toate
codificant“ cu excep]ia regiunilor HLA. Aceasta datorit= cele trei benzi va fi de 1 la un milliard!
faptului c= genele care se exprim= sunt supuse presiunii Pe baza unui astfel de ra]ionament, criminalistul poate
selec]iei pe parcursul evolu]iei, \n sensul c= trebuie s=-[i raporta instan]ei judec=tore[ti c= analiza comparativ= a ADN,
men]in= func]iile specifice. Spre deosebire de acestea, prelevat de la suspect, [i ADN-ul prelevat din materialul g=sit
regiunile “non-codificante“ ale genomului nu pot fi controlate la locul crimei a condus la un fingerprinting ADN potrivit
de presiunea selec]iei, astfel c= muta]iile din aceste regiuni c=ruia [ansa ca amprenta ADN de la locul crimei s= se
sunt re]inute [i transmise la descenden]i, provocând o potriveasc= \ntâmpl=tor cu amprenta ADN prelevat de la
semnificativ= cre[tere a variabilit=]ii genetice. De aceea, suspect este de 1 la 1.000.000.000.
aceste regiuni, fiind foarte diferite de la un individ la altul, sunt Compararea fingerprinting-urilor ADN conduce la
foarte utile pentru investiga]iile din genetica judiciar= având o decelarea potrivirilor sau nepotrivirilor pe baza c=rora
valoare informativ= mare. instan]a judec=toreasc= propune incriminarea sau scoaterea
Majoritatea sistemelor de tipizare ADN aflate \n uz se de sub acuza]ie a unei persoane.
bazeaz= pe analiza locilor cu secven]e repetitive \n tandem.
Asemenea secven]e se afl= \n ADN-ul satelit, iar din punctul Bibliografie:
de vedere al geneticii judiciare, cele mai interesante sunt Lucian Gavril=. Genomul Uman (vol I [i II), Editura
regiunile de ADN repetitive mai scurte decât cele \ntâlnite \n BIC ALL, Bucure[ti, 2004.
ADN-ul satelit. Aceste regiuni pot fi clasificate \n “minisateli]i“, Lucian Gavril= (sub redac]ia) Genomica, Editura
“microsateli]i“ sau repeti]ii scurte \n tandem (“short tandem Enciclopedica Bucure[ti 2003.
repeat“ –STR). Anca-Michaela Israil Biologie molecular= prezent [i
Minisateli]ii, denumi]i [i loci VNTR (“variable number perspective Bucure[ti, 2000.
of tandem repeats“) sunt forma]i din 15-20bp lungime, care Firestein S. The Good Taste of Genomics, Natura
se repet= \n tandem pe lungimi de 500bp-20kb. STR-urile 2000.

CRIMINALISTICA 33
Conf. univ. dr. PETRE BUNECI
Facultatea de Drept, Univ. “Spiru Haret” Bucure[ti
1. Constarea dispari]iei \nscrisului justificat, \nscrisul nu poate fi ref=cut prin procedura obi[nuit=
Legea procesual penal= pune la dispozi]ia organelor [i trebuie s= se dispun=, fie \nlocuirea fie reconstituirea
judiciare o cale rapid= [i operativ= de a remedia situa]ia dosarului ori \nscrisului disp=rut. Dac= m=sura este dispus= de
procesual= provocat= de dispari]ia \nscrisurilor sau dosarelor [i a instan]=, \ncheierea se d= f=r= citarea p=r]ilor, afar= de cazul
\nl=tura consecin]ele ce ar putea decurge din aceast= situa]ie. când instan]a consider= necesar= chemarea acestora, ea
Procedura special=, \n cazul unor asemenea situa]ii, nefiind supus= nici unei c=i de atac (art. 509 alin. 2 C.pr.pen.)
este men]ionat= \n art. 508-512 C.pr.pen.
Importan]a acestei proceduri speciale const= \n 2. Efectuarea procedurii speciale
re\ntregirea con]inutului procesual documentar al cauzei A[a cum se arat= \n lege, \n func]ie de situa]ia concret=
penale c=reia \i apar]ine dosarul sau \nscrisul disp=rut, se poate dispune fie \nlocuirea, fie reconstituirea dosarului ori
finalitatea acesteia constând \n asigurarea normalei \nscrisului disp=rut. Potrivit art. 510 C.pr.pen., \nlocuirea sau
desf=[ur=ri a procesului penal sau a justei rezolv=ri a unor reconstituirea se efectueaz= de organul de urm=rire penal= ori
situa]ii privind o cauz= penal= definitiv judecat= [i deci de a de instan]a de judecat= \naintea c=reia cauza se g=se[te
contribui la \nf=ptuirea justi]iei1. pendinte (spre solu]ionare), iar \n cauzele definitiv solu]ionate,
|n mod concret, materialul oric=rui proces penal const= de instan]a la care dosarul se g=se[te \n conservare. Când
\ntr-un con]inut documentar alc=tuit dintr-o complexitate de constatarea dispari]iei s-a f=cut de un organ de urm=rire
scripte care descriu succesiv mersul [i rezultatul \ntregii penal= sau de o instan]= de judecat=, altele decât cele care au
activit=]i procesuale. Acest material poart= denumirea dosarul sau \nscrisul respectiv, organul de urm=rire penal= sau
general= de “dosarul cauzei”. Este evident c= dispari]ia instan]a de judecat= care au constatat dispari]ia trimit
\ntregului dosar sau a unor acte din acesta afecteaz= grav organului judiciar competent toate materialele necesare
normala desf=[urare a procesului penal, dispozi]iile art. 509 efectu=rii \nlocuirii ori reconstituirii \nscrisului disp=rut.
alin. 1 C.pr.pen. având \n vedere toate ipotezele \n care Legea a prev=zut c= \nlocuirea \nscrisului disp=rut
\nscrisul disp=rut este “reclamat de un interes justificat”. poate avea loc atunci când exist= copii oficiale de pe acel
Dosarul sau \nscrisul disp=rut poate interveni fie \ntr-o \nscris, iar organele judiciare iau m=suri pentru ob]inerea
cauz= penal= aflat= \n faza de urm=rire sau \n faza de judecat= copiei. Copia ob]inut= ]ine loc de \nscris original pân= la
la prima instan]a sau \n c=ile de atac, fie poate avea loc [i \ntr-o g=sirea acestuia, iar persoanei care pred= copia oficial= i se
cauz= penal= definitiv solu]ionat= (cazul dosarelor arhivate). elibereaz= o copie certificat= de pe \nscris (art. 510 C.pr.pen.).
Activitatea de reconstituire a dosarului sau \nscrisurilor Când copia se g=se[te la o persoan= juridic=, ea va fi
disparute parcurge dou= etape [i anume: solicitat= prin adres= oficial= de c=tre organul care efectueaz=
 activitatea de constatare a dispari]iei dosarului sau a \nlocuirea \nscrisului, iar atunci când se afl= \n posesia unei
\nscrisului; persoane particulare, aceasta este invitat= s= o predea
 activitatea de reconstituire [i de re\ntregire efectiv= a organului judiciar.
acestora. |n situa]iile când nu exist= o copie oficial= de pe
Potrivit art. 508, alin. 1 [i art. 510 C.pr.pen. organele \nscrisul disp=rut se procedeaz= la reconstituirea acestuia, iar
care au obliga]ia de a constata [i a reconstitui dosarul sau reconstituirea unui dosar se face prin reconstituirea
\nscrisurile disp=rute sunt, dup= caz, organul de urm=rire \nscrisurilor pe care le con]inea, putând fi folosite orice
penal=, când dispari]ia a avut loc \n faza cercet=rii penale, mijloace de prob=, cum ar fi: registrele organelor judiciare,
instan]a la care se afla pe rol dosarul la data dispari]iei sau copii neoficiale care nu pot servi la \nlocuirea \nscrisului, alte
instan]a la care se afla dosarul spre conservare, atunci când dosare sau \nscrisuri care se refer= sau con]in date cu privire
dispari]ia a avut loc dup= arhivare. la \nscrisul disp=rut, declara]ii de martori, exper]i [i chiar
{i \n cadrul acestei activit=]i concur= subiec]i judec=tori, procurori [i grefieri, care au participat la activitatea
procesuali oficiali (procurori, judec=tori, organele de urm=rire respectiv=.
penal=) cât [i subiec]i neoficiali, ace[tia fiind p=r]ile interesate Admisibilitatea [i administrarea tuturor probelor, \n
\n reconstituirea dosarului. cadrul procedurii de reconstituire, se fac cu respectarea strict=
|n cazul dispari]iei unui dosar judiciar sau a unui \nscris a dispozi]iilor din partea general= a Codului de procedur=
care apar]ine unui astfel de dosar, organul de urm=rire penal=
penal=. Atunci când este necesar, procurorul sau instan]a de
sau pre[edintele instan]ei la care se g=sea dosarul sau
judecat=, pot dispune chiar efectuarea unei comisii rogatorii
\nscrisul \ntocme[te un proces-verbal prin care constat=
pentru administrarea unor probe necesare reconstituirii.
dispari]ia [i arat= m=surile care s-au luat pentru g=sirea lui. Pe
Rezultatul constituirii se constat=, dup= caz, prin
baza procesului-verbal se procedeaz= \n continuare la
ordonan]a organului de urm=rire penal= confirmat= de
\nlocuirea sau reconstituirea actelor sau dosarului disp=rut
procuror sau prin hot=rârea instan]ei, dat= cu citarea p=r]ilor.
(art. 508 C.pr.pen.).
Hot=rârea de reconstituire este supus= apelului, iar hot=rârea
Procesul-verbal se \ntocme[te conform dispozi]iilor art.
pronun]at= de instan]= este supus= recursului, având ca
91 din C.pr.pen., fiind completat \n plus cu cele men]ionate \n
termen de declarare cel prev=zut \n procedura comun=.
art. 508.
|nscrisurile reconstituite cât [i cele \nlocuite ]in locul
Prin dispari]ie trebuie s= se \n]eleag= atât pierderea
celor sustrase, distruse sau pierdute atâta timp cât nu au fost
\nscrisurilor, cât [i distrugerea, degradarea sau sustragerea lor2.
g=site cele originale, iar \n momentul \n care s-au g=sit
Atunci când dosarul sau \nscrisul disp=rut este
\nscrisurile disparute, \nlocuirea sau reconstituirea \[i pierd
reclamat de un interes justificat [i nu poate fi ref=cut, potrivit
eficien]a juridic=.
procedurii obi[nuite, procurorul, prin ordonan]=, sau instan]a
de judecat=, prin \ncheiere, dispune, dup= caz, \nlocuirea sau 1 V. Dongoroz [i colectiv op. cit., pag 400
reconstituirea dosarului ori a \nscrisului disp=rut (art. 509 alin. 2 P. Perju, Refacerea \nscrisurilor [i hot=rârilor judec=tore[ti
1 C.pr.pen.). |n asemenea situa]ii trebuie s= avem un interes disp=rute, RRD nr. 10/1968, p. 82-87.

34 CRIMIN ALIS TIC A


Colonel AUREL MOISE
Locotenent MARIUS MEIL+

A
pari]ia cu peste 100 de ani \n urm= a criminalisticii, ca o [tiin]= de sine st=t=toare, a fost o necesitate
obiectiv=, determinat= de cre[terea fenomenului infrac]ional [i imposibilitatea contracar=rii faptelor de
natur= penal= doar prin simpla aplicare a normelor de drept. Treptat, proba [tiin]ific= a devenit
indispensabil= \n procesul solu]ion=rii oric=rei cauze aflate \n instrumentarea organelor judiciare, criminalistica fiind
considerat=, pe bun= dreptate, o “art=” \n adev=ratul sens al cuvântului.
Ast=zi, criminalistica poate fi definit= ca o [tiin]= care elaboreaz= metode tactice [i mijloace tehnico – [tiin]ifice,
aplicabile \n munca de prevenire, descoperire [i cercetare a infrac]iunilor, pentru stabilirea adev=rului \n justi]ie [i
sanc]ionarea persoanelor care se fac vinovate de \nc=lcarea legisla]iei \n vigoare. Totodat=, criminalistica preia,
adapteaz= [i perfec]ioneaz= cuno[tin]ele ce formeaz= obiectul altor [tiin]e. Ea are stabilite foarte clar, \n momentul de
fa]=, principalele linii de munc=, cum ar fi:

 elaborarea de metode [i mijloace tehnice pentru din cadrul Direc]iei Generale de Jandarmi a Municipiului
c=utarea, descoperirea, relevarea, fixarea, ridicarea [i Bucure[ti, Brig=zii Speciale de Interven]ie “Vlad }epe[” a
examinarea urmelor infrac]iunii, a instrumentelor folosite, a Jandarmeriei Române, inspectoratelor de jandarmi jude]ene
mijloacelor de transport, a fenomenelor fizico – chimice, \n [i grup=rilor mobile, asigur= centralizarea rezultatelor
scopul identific=rii f=ptuitorilor [i obiectelor purt=toare sau ob]inute de c=tre structurile Inspectoratului General al
creatoare de urme; Jandarmeriei Române [i elaboreaz= analize [i studii privind
 elaborarea unui sistem de metode [i procedee activitatea criminalistic= desf=[urat=.
specifice – pornind de la experien]a pozitiv= a organelor de Baza legal= a activit=]ii desf=[urate de subofi]erii
cercetare penal= [i \n strict= conformitate cu prevederile legii criminali[ti din cadrul Jandarmeriei Române o reprezint=:
procesual penale – bazat pe folosirea logicii [i psihologiei • Art. 214 alin.(1), lit.c, din Codul de procedur= penal=,
judiciare, precum [i a altor [tiin]e, aplicate pentru prevenirea, care reglementeaz= obliga]ia ofi]erilor [i subofi]erilor din
descoperirea [i cercetarea infrac]iunilor, \n scopul ob]inerii de Jandarmeria Român=, \n cazul infrac]iunilor constate pe
rezultate optime, cu cheltuieli minime de efort, mijloace [i timpul execut=rii misiunilor specifice, de a proceda la luarea
timp; de declara]ii de la f=ptuitor [i de la martorii care au fost de
 studierea practicii judiciare, \n scopul valorific=rii [i fa]= la s=vâr[irea infrac]iunii [i de a \ntocmi proces-verbal
fundament=rii [tiin]ifice a experien]ei tuturor organelor despre \mprejur=rile concrete ale comiterii faptei.
abilitate \n investigarea infrac]iunilor; Conform alin. (2) din cadrul aceluia[i articol, organele
 perfec]ionarea metodologiei de cercetare a ar=tate mai sus au dreptul s= re]in= corpurile delicte, s=
diverselor categorii de infrac]iuni, cu preponderen]= a celor procedeze la evaluarea pagubelor, precum [i s= efectueze
ce prezint= un grad ridicat de pericol social [i dificult=]i \n orice alte acte când legea prevede aceasta.
investigare; |n baza dispozi]iilor acestui articol, lucr=torii jandarmi
 elaborarea de m=suri [i metode specifice pentru \ncheie actele necesare de constatare, efectueaz=
prevenirea infrac]iunilor; cercetarea la fa]a locului, fotografii judiciare, \n scopul
 adaptarea la necesit=]ile proprii a unor metode strângerii probelor [i form=rii dosarului care s= cuprind=
specifice altor [tiin]e: fizic=, biologie, chimie, matematic=, elementele necesare cre=rii convingerii c= a fost s=vâr[it= o
informatic=, medicin=, genetic= etc.; fapt= de natur= penal= al c=rei autor (autori) trebuie s= fie
 cunoa[terea fenomenului infrac]ional [i a evolu]iei tra[i la r=spundere;
acestuia, precum [i a modurilor de operare folosite la • Legea 550/2004 privind organizarea [i func]ionarea
comiterea faptelor de natur= penal=, \n vederea identific=rii Jandarmeriei Române, la art.19, lit. r., prevede c= jandarmii
celor mai eficiente metode de prevenire [i combatere; “efectueaz=, \n condi]iile legii, actele necesare \nceperii
 asigurarea efectu=rii, \n mod organizat, operativ [i urm=ririi penale pentru infrac]iunile constatate pe timpul
oportun a tuturor activit=]ilor de urm=rire penal=. execut=rii misiunilor specifice, potrivit art. 214 din Codul de
Apari]ia Legii nr. 550/2004 privind organizarea [i procedur= penal=.”
func]ionarea Jandarmeriei Române a determinat La nivelul fiec=rei unit=]i exist= un lucr=tor criminalist
reorganizarea unit=]ilor de jandarmi. Atribu]iile [i activit=]ile care face parte din echipa operativ=, al=turi de cei doi ofi]eri
pe linie de criminalistic=, ini]ial prev=zute la Serviciul judiciari[ti [i, \n cazul constat=rii unei infrac]iuni de c=tre
cercetare – documentare, au fost redistribuite Serviciului jandarmi pe timpul execut=rii misiunilor specifice, are
judiciar, criminalistic= [i eviden]= contraven]ii, care, prin urm=toarele atribu]ii:
Compartimentul criminalistic=, coordoneaz=, conduce [i  particip= la cercetarea locului faptei, \mpreun= cu
controleaz= activitatea lucr=torilor cu atribu]ii pe aceast= linie organe specializate ale Poli]iei;

CRIMIN ALIS TIC A 35


 execut= fotografii judiciare operative [i film=ri ale  ulterior, \ntocme[te plan[a fotografic= cu aspecte
persoanelor care preg=tesc, s=vâr[esc ori au comis de la locul faptei, care se anexeaz= la procesul-verbal de
infrac]iuni sau contraven]ii; constatare a infrac]iunii;
 procedeaz= la descoperirea, fixarea [i ridicarea b) |n cazul constat=rii unei infrac]iuni silvice:
corpurilor delicte g=site la fa]a locului sau \n apropierea  execut= fotografii judiciare ale locului de unde a fost
locului comiterii faptei, \n vederea continu=rii verific=rilor; t=iat [i sustras material lemnos, ale mijlocului de transport
 \ntocme[te plan[a fotografic= cu aspectele de la utilizat, precum [i ale corpurilor delicte identificate (topor,
locul s=vâr[irii faptei, \n termen de cel mult trei zile de la drujb= etc.);
constatarea infrac]iunii;  solicit= Ocolului Silvic personal autorizat care s=
 asigur= func]ionarea [i \ntre]inerea materialelor [i execute expertiza autorizat= pentru materialul lemnos
mijloacelor din dotare, folosindu-le numai \n interesul sustras [i s= stabileasc=, func]ie de cantitate [i valoare,
\ndeplinirii misiunilor specifice; natura faptei comise (infrac]iune ori, dup= caz, contraven]ie);
 execut= documentarea criminalistic= prin  particip=, \mpreun= cu echipa operativ= la,
\ntocmirea unor registre pe genuri de infrac]iuni (fapte cu \ntocmirea actelor premerg=toare;
violen]=, furturi, infrac]iuni diverse) care s= cuprind= datele de  dup= caz, corpurile delicte (obiectele folosite la
identificare a f=ptuitorilor [i suspec]ilor, precum [i alte date de s=vâr[irea infrac]iunii) se introduc, conform legii, la camera
interes operativ. de corpuri delicte;
 \ntocme[te plan[a fotografic= cu fotografiile
Acestor lucr=tori li s-au stabilit sarcini [i atribu]ii
concrete prin fi[ele posturilor [i s-a \ncercat, reu[indu-se de
judiciare executate cu ocazia cercet=rii la fa]a locului faptei.
cele mai multe ori, \ncadrarea acestor func]ii cu tehnicieni.
c) |n cazul constat=rii unui furt de produse
|n ultima perioad= s-au f=cut demersuri pentru:
petroliere:
 execut= fotografii judiciare la locul faptei unde a fost
1. Perfec]ionarea preg=tirii lucr=torilor criminali[ti prin
participarea la cursuri de specializare, organizate \n cadrul
“\n]epat=” conducta, precum [i fotografii metrice ale corpurilor
programelor PHARE, \n colaborare cu speciali[ti francezi,
delicte, fixând toate momentele pân= la remedierea
spanioli [i din Poli]ia Român=. Personalul specializat din
defec]iunii;
 \mpreun= cu ceilal]i membrii ai echipei operative
Jandarmerie a beneficiat deja, \n cursul anului 2004, de un
stagiu de preg=tire pe linie judiciar=, printr-un program de
ridic= corpurile delicte (instala]ii artizanale, mijloace auto,
\nfr=]ire institu]ional= cu Jandarmeria Na]ional= Francez=,
recipien]i g=si]i cu ocazia cercet=rii) pentru a fi predate la
program denumit “Modernizarea structurilor [i practicilor
camera de corpuri delicte, recolteaz= [i ridic= probe din
Jandarmeriei Române” al c=rui obiectiv l-a constituit \nt=rirea
recipientele identificate pentru efectuarea expertizei de c=tre
capacit=]ilor Jandarmeriei Române de aplicare a legii pentru
a fi \n concordan]= cu practicile Uniunii Europene; personalul specializat din cadrul societ=]ii petroliere;
2. Completarea dot=rii cu mijloace tehnico-  particip= la \ntocmirea actelor premerg=toare
criminalistice [i realizarea a câte unui laborator foto la nivelul \mpreun= cu ofi]erii judiciari[ti;
fiec=rei unit=]i de jandarmi pentru prelucrarea datelor [i  \ntocme[te plan[a fotografic= cu aspectele
probelor ob]inute cu ocazia cercet=rii locului faptei. constatate cu ocazia cercet=rii locului faptei.
3. Asigurarea viabilit=]ii func]ionale a Activitatea criminalistic=, \n special, [i judiciar=, \n
compartimentelor de judiciar [i criminalistic= prin definirea general, din cadrul Jandarmeriei Române este imperios
foarte clar= a atribu]iilor fiec=rui lucr=tor [i cooperarea cu al]i necesar a fi dezvoltat= [i \mbun=t=]it= pentru a putea s=-[i
speciali[ti din cadrul structurilor similare. aduc= o real= contribu]ie la prevenirea [i combaterea
|n cazul constat=rii unei infrac]iuni de c=tre jandarmi, fenomenului infrac]ional, \n domenii precum: protec]ia
lucr=torul criminalist este solicitat la locul comiterii faptei, mediului, supravegherea, controlul, conservarea fondului
ocazie cu care desf=[oar= urm=toarele activit=]i: cinegetic [i piscicol natural, a fondului silvic, din urm=toarele
a) |n cazul s=vâr[irii unor fapte cu violen]= cu motive:
ocazia mitingurilor, mar[urilor, demonstra]iilor,  Ob]inerea de competen]e de poli]ie judiciar= pentru
procesiunilor, ac]iunilor de pichetare, ac]iunilor Jandarmeria Român= este o condi]ie obligatorie pentru
promo]ionale, comerciale, manifest=rilor cultural- participarea la constituirea For]ei de Poli]ie European=. La
artistice, sportive, religioase, comemorative, precum [i nivel interna]ional este necesar= o globalizare a for]elor de
al altor asemenea activit=]i, care se desf=[oar= \n spa]iul
ordine public= [i o standardizare a modurilor de ac]iune a
public [i care implic= aglomer=ri de persoane:
 identificarea grupului [i a persoanelor suspecte
acestora – pornind de la situa]ia de globalizare a criminalit=]ii
– ce se poate realiza prin cooperare judiciar= [i prin preg=tire
care tulbur= ordinea [i lini[tea public=;
 executarea fotografiilor judiciare sau filmarea
temeinic=, \n acord cu ultimele tendin]e mondiale;
 |n perspectiva integr=rii \n U.E., unde exist=
semnalmentelor tulburen]ilor, pentru a fi identifica]i operativ;
 ridicarea de obiecte corp delict, identificate la fa]a experien]a \ncununat= de succes a unor state \n care
locului (se fotografiaz= metric) asupra persoanelor suspecte activitatea criminalistic= este efectuat= de Poli]ie [i
(materiale explozive, arme albe, corpuri [i obiecte Jandarmerie;.
contondente sau alte obiecte de interes operativ);  Cre[terea num=rului de structuri specializate \n
 participarea, \mpreun= cu ofi]erii judiciari[ti, la acest domeniu va spori [i eficien]a activit=]ilor de prevenire [i
\ntocmirea procesului-verbal de constatare a infrac]iunii [i a combatere a faptelor antisociale, pentru identificarea autorilor
actelor premerg=toare sau la aplicarea de sanc]iuni crimelor [i delictelor [i tragerea la r=spundere penal= a
contraven]ionale f=ptuitorilor; acestora.

36 CRIMIN ALIS TIC A


Tehnician criminalist ADRIAN MANOLE

S
ale statului pe linia verific=rii [i autentific=rii identit=]ii
tatisticile ne arat= c= furtul [i traficul cu autoturismelor, a justi]iei [i nu \n ultimul rând, a Poli]iei prin
autoturisme furate au cunoscut o dinamic= toate structurile sale specializate Interpol, Crim= organizat=,
\ngrijor=toare din punct de vedere numeric Direc]ii sau Servicii de furturi de autovehicule.
dar mai ales din perspectiva perfec]ion=rii [i “calific=rii” Paradoxal sau nu, \ntr-o societate dominat= de legile
modului de operare a infractorilor. economice, fenomenul infrac]ional al furtului de autoturisme
Lupta impotriva furtului [i traficului de autoturisme este se subordoneaz=, la rândul s=u, legii cadru a “cererii [i
o lupt= dus= pe plan interna]ional, un r=zboi \n care este ofertei”. Cererea a dus la crearea unei pie]e interlope [i se
necesar= investirea de fonduri [i resurse pentru contracararea axeaz=, \n general, pe dou= canale (f=r= a avea preten]ia de
avântului infrac]ional al fenomenului, miza \n aceast caz fiind a epuiza mobilurile furturilor de autovehicule).
imens= atât din punct de vedere social cât [i economic. Primul este furtul autoturismului (\n special de
|n volumul Criminology “Crime and criminality”, ap=rut provenien]= strain= [i cu o valoare financiar= mare), pentru
la New York, reputatul psiholog Lewis Yablonski diferen]iaz= substituirea (prin modificarea elementelor de identificare) cu
dou= categorii de infractori [i anume situa]ionali [i de carier=. alt autoturism identic din punct de vedere tehnic [i de
|n categoria infractorilor situa]ionali sunt inclu[i fabrica]ie, ce a fost distrus sau grav avariat \n diverse situa]ii.
infractorii \ntâmpl=tori, afla]i la prima fapt=, fapt= comis= \n |n acest caz activitatea infrac]ional= se rezum= doar la
general \n condi]ii conjuncturale (de emo]ie puternic=, modificarea elementelor de identificare a autoturismului
gelozie, situa]ii financiare etc.). (serie [a[iu, serie motor etc) astfel \ncât acestea s=
|n categoria infractorilor de carier= sunt incluse corespund= documentelor de provenien]= [i identitate ale
persoanele pentru care infrac]iunea este mijlocul principal de autoturismului substituit. Activit=]i similare sunt \ntreprinse [i
asigurare a traiului. |n acest scop \[i formeaz= deprinderi \n cazul autoturismelor din str=in=tate ce nu \ndeplinesc
tehnice [i modalit=]i de ac]iune folositoare pentru comiterea criteriile legale de \nmatriculare \n ]ar=, acestea fiind
infrac]iunilor, planific= ac]iunea mult mai amplu, studiaz= cu substituite cu autoturisme similare aflate \ntr-o avansat= stare
aten]ie locurile, elaboreaz= strategii pentru toate etapele de degradare, dar \nmatriculate anterior.
desf=[ur=rii actului infrac]ional. Al doilea canal este furtul autoturismelor “la comand=”
|n cazul acestei categorii de infractori teama de cu scopul revânz=rii lor la un pre] cu mult sub pre]ul real. O
privare de libertate, ca o consecin]= a faptelor sale, nu are un statistic= recent= indic= faptul c=, anual, se fur= la nivelul
caracter criminoinhibitiv pronun]at. ]=rilor europene aroximativ 2,5 milioane de autoturisme din
Doctor Constantin Turai, unul din fondatorii care sunt g=site aproximativ 45-60%, diferen]a fiind
criminalisticii moderne \n România, prezenta, \n anul 1946, \n autoturisme ce fac obiectul traficului transfrontalier
volumul “Elemente de Criminalistic= [i Tehnica Criminal=” infrac]ional.
teoria conform c=reia: “… când ne propunem s= lupt=m Acest al doilea aspect implic= atât modificarea
contra crimei, privit= sub toat= gama ei de \nf=]i[=ri, nu elementelor de identificare a autoturismului cât [i falsificarea
trebuie s= privim problema numai prin prisma func]iunii documentelor de provenien]= [i identitate ale acestora.
intimidante a pedepsei, ci trebuie s= gândim la Analizând modul de operare a grupurilor de infractori
func]iunea ra]ional= a descoperirei, singura \n m=sur= a specializa]i cu modificarea seriei de identificare a [asiului
opri ini]ial mâna criminal= \n activitatea ei…”. observ=m c=, \n general, sunt folosite trei metode:
|n baza celor prezentate, putem afirma c= nu teama  polizarea suprafe]ei metalice pe care se afl=
de pedeaps=, ci teama de a nu fi descoperit are caracterul poansonat= seria de [a[iu [i repoansonarea (pe
criminoinhibitiv, mai pregnant \n cazul infractorului de carier=. coordonatele seriei ini]iale) a unei noi serii;
Modul de abordare a fenomenului privind furtul de  t=ierea panoului suport pe care se afl= poansonat=
autoturisme s-a schimbat radical datorit= interna]ionaliz=rii seria [i sudarea unui nou panou cu seria de [asiu a
acestuia. Eficientizarea luptei \mpotriva furtului, precum [i a autoturismului substituit;
traficului de autoturisme a impus crearea [i introducerea,  lipirea peste seria ini]ial= a seriei noi [i aducerea la
\nc= din anul 1996, la nivelul ]=rilor comunitare (ulterior [i \n nivel a suprafe]ei metalice prin adaos de chit [i revopsire.
]ara noastr=) a unui plan comun de ac]iune, precum [i Referitor la primul procedeu (cel mai des \ntâlnit \n
introducerea unor sisteme de comunicare [i a unor programe practica judiciar=) aducem urm=toarele preciz=ri:
informatice prin care se realizeaz=, \n timp util, schimb de Seria de [a[iu a autoturismelor din anul 1980 este
informa]ii \ntre echipele specializate ale poli]iei. format= din 17 caractere, litere [i cifre, fiind \n general
Furtul autoturismului, \n vederea revânz=rii sub o alt= \ncadrat= de sigla firmei constructoare. Ea reprezint= un
identitate, reprezint= un proces infrac]ional vast, un concurs element standard de identificare a autoturismului [i cuprinde
de fapte prevazute [i pedepsite de legea penal=, asumat de informa]ii analitice referitoare la numele fabricantului, ]ara de
grupuri de infractori cu scopul realiz=rii unui câ[tig financiar, origine, anul de fabrica]ie, date tehnice, model [i date de
ce poate dep=[i, \n valoare, cele mai sumbre preconiz=ri. identitate proprii.
Este tot mai clar c= lupta \mpotriva acestui flagel Polizarea [i repoansonarea seriei de [a[iu se
trebuie s= fie rezultatul unei colabor=ri \ntre to]i factorii realizeaz=, de obicei, la nivelul ultimelor 7 caractere, ce
interesa]i [i implica]i \n fenomen pornind de la produc=torii de reprezint= identitatea autoturismului, precum [i la nivelul
autoturisme, societ=]ile de asigur=ri, organele specializate grupului de cifre [i litere, ce indic= anul de fabrica]ie, modelul

CRIMIN ALIS TIC A 37


[i caracteristicile tehnice. Fiecare din tipurile de tipar men]ionate prezint=
Stabilirea identit=]ii unui autoturism a c=rui serie de particularit=]ile sale care, \mpreun= cu elmentele de siguran=
caroserie a fost polizat= [i repoansonat= este un proces ale documentului (filigram, elemente create cu cerneal=
minu]ios ce implic= din partea criminalistului care efectueaz= vizibil= \n UV etc) fac posibil= diferen]ierea dintre un fals
constatarea, cuno[tin]e dintr-o larg= palet= de domenii realizat cu ajutorul copiatoarelor sau imprimantelor.
men]ionând doar fizica, chimia, tehnologia prelucr=rii Astfel imaginea unui document imprimat prin tipar plan
metalelor etc. privit= la microscop (m=rita de 20 de ori) va scoate \n
|n fapt realizarea unei constat=ri tehnico-[tiintifice eviden]=:
traseologice ce are ca scop relevarea unei serii ini]iale, este  claritatea punctului de raster ;
un proces complex \n ansamblul s=u.  diferen]ierea lui pe fiecare culoare \n parte chiar [i
Etapele realiz=rii acesteia sunt urm=toarele: \n imaginile policrome;
 identificarea locului unude se afl= poansonat= seria  inexisten]a sa \n zonele albe f=r= tipar;
de [a[iu;  liniile vor fi ferme cu marginile regulate.
 verificarea informa]iilor furnizate de serie cu Acela[i document falsificat prin copiere prin procedeul
elementele tehnice ale autoturismului; xerografiei (copie xerox) va prezenta urm=toarele
 verificarea vizual= [i prin palpare a suprafe]ei particularit=]i:
metalice pe care se afl= poansonat= seria de [a[iu pentru  desenele sunt realizate din particule de toner
depistarea eventualelor diferen]e de nivel; depuse \n relief, inegale ca dimensiune [i variate ca form=;
 verificarea aliniamentului atât pe vertical= cât [i pe  traseele de culoare neagr= con]in, pe lâng= tonerul
orizontal= a caracterelor din serie precum [i pasul [i respectiv, [i particule de alt= nuan]= cromatic=;
adâncimea de poansonare a acestora;  marginile traseelor sunt neregulate, ca urmare a
 \nl=turarea stratului de vopsea [i chit protector ini]ial inegalit=]ii particulelor de toner;
cu ajutorul unui diluant apoi prin [lefuire cu hârtie abraziv= de  \n zonele albe ale copiei se \ntâlnesc depuneri
diferite granula]ii pân= la stadiul de oglind= a suprafe]ei accidentale de toner.
metalice supus= examin=rii; La examinarea microscopic= a documentului falsificat
 tratarea suprafe]ei astfel pregatit= cu un reactiv prin scanare [i imprimare cu ajutorul unei imprimante color
chimic compus din ap= distilat=, acid clorhidric (HCl), alcool vom constata:
etilic(C2H2OH), [i clorur= de cupru (CuCl2). Pentru  traseele sunt formate din particule mici de substan]=
accelerarea reac]iei se folose[te o surs= de curent continuu cu aspect str=lucitor (\n special negru) depuse \n relief;
(se poate folosi acumulatorul autoturismului) la care se vor  sunt depuse accidental particule de toner, dispuse
conecta doi conductori. Conductorul conectat la borna neregulat, \n zonele albe;
pozitiv= va fi prins \n apropierea suprafe]ei metalice  elementele liniare [i cele curbate au conturul relativ
examinate, la cap=tul conductorului conectat la borna ferm;
negativ= va fi prins= o pens= metalic= ce, cu ajutorul unui  punctele sunt inegale ca suprafa]= [i nu au o form=
tampon din vat= \mbibat \n reactivul chimic men]ionat, va strict circular=.
realiza la nivelul seriei de caroserie o reac]ie de electroliz=. |n func]ie de performan]ele tehnice ale calculatorului
Dup= trat=ri succesive se vor releva eventualele folosit, de rezolu]ia scanerului de calitatea imprimantei [i, nu
trasee ale seriei ini]iale ce, prin reconstituire, vor forma \n ultimul rând, de softul necesar realiz=rii reproducerii
caracterele seriei originale. De men]ionat este aceasta tinde spre perfec]iune.
necesitatea fix=rii pe pelicula foto a elementelor relevate Voi \ncheia printr-un citat al celebrului criminalist
imediat ce acestea apar, existând posibilitatea ca român Dr. Constantin }urai:
elementele din serie s= fi fost polizate [i repoansonate
“… Func]iunea ra]ional= a descoperirei autorilor
repetat, fapt ce va \ngreuna semnificativ procesul de
activit=]ilor criminale, prin metode [tiin]ifice este singura \n
identificare.
m=sur= s= creieze acea credin]= c= nu vor r=mâne
Falsificarea documentelor de provenien]= [i identitate
nedescoperi]i [i aceast= credin]= este suficient= pentru a
a autoturismelor este urm=toarea etap= \n planul [i
diminua activit=]ile criminale ale profesioni[tilor [i a opri prin
activitatea infrac]ional= a trafican]ilor de autoturisme.
Problemele majore pe care le \ntâmpin= lucr=torul intimidarea ei real=, mâna criminal= a \ncep=torilor...”
criminalist \n lupta sa
neobosit= \mpotriva
criminalit=]ii, sunt legate
atât de diversitatea
documentelor de
identitate a autoturis-
melor, specifice fiec=rei
Fotografie judiciar= de detaliu asupra seriei de [asiu apar]inând
]=ri emitente, cât mai ales evolu]ia extrordinar=, din ultimii ani, unui autoturism marca Skoda Octavia. Seria este format= din 17
a produselor de informatic=: calculatoare, scanere, caractere [i este \ncadrat= de asterixurile specifice firmei
copiatoare, imprimante, produse ce faciliteaz= falsificarea constructoare. Dup= trat=ri succesive se relev= pe \ntreaga
suprafa]= elemente [i trasee ale unor caractere ce provin dintr-o
documentelor cu o precizie [i fidelitate impresionant=.
|n general documentele de identitate sunt imprimate
prin tip=rire \mbinându-se cele trei procedee clasice: tipar
plan (ofset), tipar \nalt, [i tipar adânc.
Tiparul plan se folose[te pentru imprimarea graficii [i
a textului, tiparul \nalt se folose[te \n general pentru
imprimarea seriei [i num=rului de identificare a documentului
serie ini]ial=.
iar tiparul adânc atunci când sunt realizate elemente grafice Detaliu asupra finalului de serie modificat prin polizare [i
\n relief. repoansonare. Marcat cu s=ge]i sunt eviden]iate trasee [i elemente

38 CRIMIN ALIS TIC A


General de brigad= (rez). dr. IOAN HURDUBAIE
Inspector principal OANA -ROXANA GRIGORESCU

I
spitalul. Asasinul, dup= ce abuzase de feti]=, \i zdrobise capul
storia acestei ramuri a criminalisticii ar fi de perete.
incomplet= dac= nu s-ar aminti un caz care Se iveau zorile când comisarul Looms [i inspectorul
demonstreaz= importan]a pe care o poate Campbell, de la biroul de identificare judiciar= al comitatului
Lancashire au sosit la locul faptei. F=r= s= ezite, Looms a
avea \n identificarea r=uf=c=torilor recens=mântul unei
chemat Scotland Yardul \n ajutor; trebuia folosite toate
popula]ii \ntregi cu ajutorul amprentelor. Un omor mijloacele, deoarece uciderea lui June constituia al treilea
\ngrozitor, comis \n Marea Britanie, \n aceast= ]ar= \n infanticid, \n intervalul a câteva luni. La Londra, o feti]= de 5
care dactiloscopia a parcurs cu greu numeroasele etape ani, Eileen Lockhart, fusese [trangulat= \n pivni]a unei case
distruse de bombe, [i la Farnworth, situat \n apropiere de
care au condus-o la victorie, aduce dovada
Blacburn, un b=iat de 11 ani, John Smith, fusese ucis cu o
incontestabil= \n acest domeniu. lovitur= de cu]it. Autorul sau autorii acestor crime r=mâneau
|n cursul nop]ii de 15 mai 1948, la Blacburn, \n nepedepsi]i. Looms \[i d=dea bine seama c= opinia public=,
Lancashire, June Anne Devaney, fiica unui muncitor indignat= de aceast= suit= de crime inimaginabile, va cere din
metalurgist din acest ora[, un copil plin de gra]ie [i de farmec, partea poli]iei, o ac]iune rapid= [i eficace. |n dup=-amiaza
\n vârst= de abia patru ani, a fost omorât= cu s=lb=ticie. zilei de 15 mai, inspectorul [ef al Scotland-Yardului, Capstick,
Contractând o u[oar= pneumonie, June fusese transportat= \nso]it de doi agen]i, se prezent= la Blacburn [i se puse pe
la spitalul Queens-Park [i instalat= \n pavilionul de pediatrie. treab=.
O dat= s=n=tatea restabilit=, ea ar fi trebuit s= se \ntoarc= Un cordon de poli]ie \nconjur= terenul spitalului,
acas= la 15 mai. |n noaptea care a precedat ie[irea sa din interzicând orice intrare sau ie[ire. La prima vedere, un fapt
spital, ea ocupa un pat \n salonul CH III, situat la parter [i p=rea sigur : asasinul, care-[i abandonase ciorapii, intrase \n
care se \nvecina \ntr-o parte cu o buc=t=rie [i o baie, iar \n cl=dire \ntre orele 23,15 [i 23,45, printr-o fereastr= a
cealalt= parte cu un fel de donjon \n care erau instalate donjonului. Dup= toate aparen]ele, el cuno[tea bine locul.
toaletele. Pentru a asigura aerisirea, ferestrele mari ale |nainte de a-[i alege victima, el s-a oprit, ezitând \n fa]a
acestui donjon erau, \n acea noapte, larg deschise. paturilor mai multor copii. O dat= f=cut= alegerea sa, a ie[it
Cu câteva minute \nainte de ora 23, infirmiera prin aceea[i fereastr= [i, dup= ce [i-a pus ciorapii, a târât
Gwendoline Humphreys intra \n salon pentru a calma un copil feti]a \ntr-un col] \ndep=rtat al parcului. El s-a \narmat cu
care se afla \n patul vecin cu al lui June Devaney. Lini[tit=, sticla de ap= distilat= pentru a se servi de ea, \n caz de
June dormea profund. |ntoars= la buc=t=rie, c=tre ora 23,2o, nevoie, ca de o arm=. Pe marginea c=r=rii [i aproape de
infirmiera crezu c= aude zgomot; gândind c= o cheam= vreun cadavrul Junei au fost g=site câteva fire de stof=. |ns= aceste
copil, ea arunc= o privire pe culoar [i \[i d=du seama c= una constat=ri, ca [i interogatoriul la care a fost supus personalul
dintre u[ile care d=dea spre gr=din= era deschis=. Cum afar= spitalului [i al bolnavilor, nu au adus decât elemente foarte
sufla un vânt foarte puternic ea \[i imagin= c= vreun curent de pu]in utile anchetei.
aer a \mpins u[a. Dup= ce a \nchis-o ea s-a \ntors la treburile |ntre timp, inspectorul [ef Campbell a relevat urmele
sale. care se g=seau pe pere]ii, u[ile, ferestrele, paturile [i
La vreo cincisprezece minute, ea d=du o rait= prin scaunele din salon [i de pe sticlele de medicamente,
salonul CH III [i constat= c= patul Junei Devaney era gol. fotografiindu-le cu mai multe aparate. O dat= terminat=
Dup= ce a inspectat zadarnic toaletele [i baia, ea a revenit \n aceast= treab=, el a luat amprentele personalului spitalului,
dormitor unde a remarcat pe podeaua str=lucitoare urme de bolnavilor, vizitatorilor [i ale tuturor persoanelor care veniser=
pa[i, nu ale unui copil, ci ale unui adult care a mers cu \n cursul ultimelor s=pt=mâni \n salonul de pediatrie.
picioarele goale ori cu [osete foarte fine. Urmele se \ntindeau Compararea acestora a dovedit c= toate urmele, cu excep]ia
de la una din ferestrele mari ale donjonului pân= la salonul uneia singure, l=sat= pe sticla g=sit= sub pat, corespundeau
CH III; necunoscutul, dup= ce a \nconjurat câteva paturi, s-a celor ale doctorilor, infirmierelor, copiilor sau vizitatorilor.
oprit, \n final, \n fa]a lui June. Sub patul feti]ei, infirmiera a Aceast= urm= de pe sticl= p=rea deci s= apar]in= asasinului
descoperit o sticl= mare cu ap= distilat= care, la ora 23, se feti]ei. Totu[i, pentru a fi cu totul sigur=, poli]ia a \ntocmit o
afla \nc= pe masa rulant= din cel=lalt cap=t al dormitorului. La list= de persoane, [i mai complet=, con]inând pe to]i cei care,
ora 24, infirmiera a dat alarma [i tot personalul de noapte a \n cursul nu al s=pt=mânilor, ci al ultimelor luni, vizitaser=
\nceput s= o caute pe June. |ntrucât, c=tre ora 2 diminea]a, spitalul, [i pe cei care se ocupau de distilarea apei.
copilul era de neg=sit, unul din medicii de serviciu a alertat Examinarea amprentelor \nregistrate pe baza acestei liste nu
poli]ia din Blacburn. O or= mai târziu, un agent a descoperit a dus la nici un rezultat.
cadavrul lui June \n ierburile \nalte din parcul care \nconjura Campbell a trimis fotografia urmei relevate de pe sticl=

CRIMIN ALIS TIC A 39


la Scotland Yard [i la toate serviciile de identificare din Marea 30.000 de locuitori furnizaser= deja amprentele. Aceast=
Britanie. Dar, [i de aceast= dat=, \l a[tepta o decep]ie. Peste ac]iune colosal=, care cerea o imens= alocare de fonduri
tot, urma era necunoscut=. |n disperare de cauz=, el a trimis [i foarte mult timp, avea oare s= se soldeze cu un e[ec?
urma birourilor de poli]ie judiciar= din str=in=tate. Asasinul Spre sfâr[itul lui iulie 40.000, iar la \nceputul lui august
putea fi – [i el trebuia s= \ncerce aceast= [ans= – un marinar 45.000 de amprente fuseser= \nregistrate [i comparate f=r=
sau un str=in care era \n trecere prin Blacburn [i acest nici un rezultat. Speran]a de a ajunge la cap=t a disp=rut
demers a fost, de asemenea, zadarnic. Campbell era acum complet atunci când ultimul om care se afla pe liste a fost
sigur c= uciga[ul trebuie s= locuiasc= \n Blacburn sau \n supus examenului dactiloscopic. Trebuia oare acum s= se
\mprejurimile acestuia. Nu ac]ionase el oare ca un om declare \nvin[i sau, dimpotriv=, s= continue eforturile
care cunoa[te bine locurile [i obiceiurile infirmierelor de admi]ând c= listele erau incomplete ? Nu fusese omis
noapte din spital? oare, cumva, cineva care precis putea fi criminalul
La 20 mai, Campbell concepu un plan care era a[a de urm=rit?
neobi[nuit \ncât \ns=[i autorul lui se \ndoia de eficacitatea sa. |n momentul \n care, resemnat=, poli]ia avea de gând
El propuse s= se \nregistreze amprentele \ntregii popula]ii s= abandoneze partida, unul din angaja]ii s=i a avut ideea s=
b=rb=te[ti din Blacburn care dep=[ea vârsta de 16 ani, verifice lista cea mai recent= a persoanelor care primesc
precum [i ale tuturor muncitorilor sau angaja]ilor care locuiau cartele de alimente, \nc= \n vigoare \n Anglia, de[i se
\n afara ora[ului, dar care se deplasau zilnic acolo. Blacburn scurseser= trei ani de la sfâr[itul r=zboiului. Aceast=
num=ra 110.000 locuitori, g=zdui]i \n aproximativ 35.000 verificare a avut un rezultat nesperat. Aproape 800 de
locuin]e. Campbell aprecia c= poli]ia ar fi trebuit s= ia cam locuitori din Blacburn, de sex masculin, erau \n posesia
50.000 de amprente. El [tia c= o astfel de ac]iune nu a mai cartelelor de alimente [i nu se aflau pe nici una din listele
fost niciodat= \ntreprins= \n Marea Britanie [i c= nimeni, nici precedente. Asasinul era oare printre ei? [ansa avea \n
m=care el \nsu[i, nu putea garanta succesul acestei
sfâr[it s= surâd= poli]i[tilor?
opera]iuni gigantice. Dac=, pe de o parte, acest proiect d=dea
La 11 august, inspectorul Calvert, \ns=rcinat s= intre
o oarecare speran]= de reu[it=, pe de alt= parte, el risca s=
\n contact cu aceste 800 de persoane, se prezent= la locuin]a
sporeasc= indignarea [i nemul]umirea, mereu crescânde ale
cu nr. 31 de pe strada Birley, unde d=du peste o femeie cu
popula]iei.
numele de Griffith [i de fiul s=u, Peter, \n vârst= de 23 ani, un
Autorit=]ile nu putea s= se prevaleze de nici o lege
b=iat frumos, zvelt, cu fa]a fin= [i simpatic=. B=iatul f=cea
pentru a impune locuitorilor o asemenea procedur=. |ntre
parte dintre cei care omiseser= s= se \nregistreze. Calvert \l
altele, opinia potrivit c=reia criminalii au amprentele lor
\ntreb= dac= este de acord s=-[i dea amprentele; f=r= a
\nregistrate [i c= un om liber nu poate fi constrâns s= le dea,
spune un cuvânt, b=iatul \i \ntinse mâinile. Amprentele lui
era \n Anglia poate mult mai r=spândit= decât \n alt= parte.
Peter au fost trimise, \mpreun= cu un lot de altele \nregistrate
Dac= câ]iva locuitori din Blacburn, mâna]i de aceste
\n cursul dimine]ii, la biroul de identificare judiciar= din
considerente, refuzau s= satisfac= cererea poli]iei, planul
Hutton. |n dup=-amiaza de 12 august, unul din angaja]ii
putea e[ua. |n pofida acestor \ndoieli, poli]ia decise s=-[i
biroului scoase brusc un strig=t: ‘‘L-am prins, urla el, se
\ncerce [ansa. Pentru a preveni eventualele obiec]iuni, apelul
lipe[te…’’ . Amprenta degetului mare [i a celui ar=t=tor al lui
la sprijinul benevol al popula]iei a fost lansat de c=tre primarul
Peter Griffith corespundeau cu urmele ridicate de pe sticl=.
ora[ului, [i nu de c=tre poli]ie. Primarul a promis \n mod
Peter, fiul unui bolnav mintal, cuno[tea la perfec]ie
formal c= amprentele, dup= compararea cu urma de pe sticl=,
spitalul din Queens-Park unde, copil fiind, avusese un sejur
vor fi distruse [i c= nu vor face parte niciodat= din vreun fi[ier.
El a mai garantat apoi c= acestea vor servi \n exclusivitate prelungit. Acest b=iat cu fa]= imberb=, lipsit de atrac]ie
pentru depistarea uciga[ului lui June [i nu vor fi utilizate \n natural= pentru femei [i incapabil de a munci cu regularitate,
scopurile altei anchete poli]iene[ti. Aceasta \nsemna c= a recunoscut gestul s=u \ngrozitor. B=nuit de a fi nu numai
autorit=]ile renun]au s= profite de aceast= ocazie pentru a uciga[ul lui June Devaney, dar [i al lui John Smith din
pune mâna pe al]i criminali. |n fine, primarul a anun]at c= Farworth, el a fost totu[i, din lips= de probe, inculpat numai
agen]ii afecta]i pentru \ndeplinirea acestei sarcini se vor pentru o singur= crim=.
deplasa la domiciliul locuitorilor din Blacburn, astfel \ncât Succes str=lucit al dactiloscopiei, cazul Griffith a
ace[tia s= nu fie obliga]i s= se prezinte la comisariat. deschis ochii marelui public asupra perspectivelor pe care le
Atunci când, la 23 mai, adic= la opt zile dup= omor, oferea aceast= metod=. Dinspre partea lor, spiritele
poli]ia a \nceput s= execute aceast= imens= opera]iune, se independente nu se mai \ndoiau acum de valoarea pe care
a[tepta cu nelini[te reac]ia popula]iei. |ns= nici o dificultate nu o reprezenta recens=mântul, cu ajutorul amprentelor, al unei
a fost semnalat=, c=ci indignarea general= [i dorin]a de a \ntregi popula]ii a unei ]=ri sau continent; pentru a lupta
descoperi criminalul i-au f=cut s= tac= pe cei indeci[i [i pe \mpotriva celor care se opuneau, argumentele nu lipseau; era
eventualii oponen]i. Pentru a recenza oamenii care trebuiau clar c= dac= Marea Britanie ar fi avut recenzat= popula]ia sa,
s= furnizeze amprentele, poli]ia s-a servit de listele electorale asasinul lui June Devaney ar fi fost g=sit \n câteva zile.
[i de registrele de salarii ale marilor uzine. De[i uneori a Istoria ne \nva]= \ns= c= trebuie timp pentru a \nvinge
trebuit, pentru a g=si o persoan= la domiciliul s=u, s=-i fac= reticen]ele pe care le dicteaz= pasiunea. Realizarea unor
mai multe vizite, c=tre sfâr[itul lunii iunie, autorit=]ile proiecte atât de \ndep=rtate apar]inea viitorului.
dispuneau deja de circa 20.000 amprente.
20.000 [i criminalul r=mânea de neg=sit. Tensiunea *Traducere [i adaptare dup= ‘’ Jurgen Thorwald – La
general= nu \nceta s= creasc=. Spre jum=tatea lunii iulie grande aventure de la criminologie’’, Ed. Albin Michel, 1967.

40 CRIMIN ALIS TIC A


Dr. GHEORGHE ASANACHE, Expert

RAPORT DE EXPERTIZ+ NR. 85.402/1 din 01.01.90

Dosar nr. 517/89 al Procuraturii Generale a României


Expert: colonel medic Gheorghe Asanache – expert \n antropologie judiciar= din Institutul de Criminalistic= al
Inspectoratului General al Poli]iei

OBIECTUL EXPERTIZEI  produse biologice prelevate de la cadavru \n plicuri


Procuratura General= a României dispune, prin lipite.
rezolu]ia motivat= nr. 517/89, \n cazul privind cadavrul cu ........
identitate necunoscut= de sex masculin, \nregistrat sub nr. 1. Descrierea materialului
380 la Institutul de Medicin= Legal= “Prof. dr. Mina Minovici”, Materialul supus expertiz=rii este reprezentat de:
g=sit [i ridicat \n ziua de 23.12.89 la locul pr=bu[irii unui 1.1. Material cadaveric
elicopter \n apropierea ..............., efectuarea unei expertize Materialul cadaveric a fost remis \nvelit \ntr-un sac de
medico-biocriminalistice complexe prin care s= se dormit de culoare portocalie, cu fermoar metalic, introdus \ntr-
stabileasc=: un sac din material plastic legat la extremitatea liber= cu [nur
“ dac= cadavrul apar]ine generalului – lt. NU}+ multifilar multicolor.
CONSTANTIN“ 1.2. Obiecte g=site la fa]a locului
Pentru efectuarea expertiz=rii am avut la dispozi]ie: 1.2.1. Pantof
 material cadaveric; Pantoful, tip b=rb=tesc este pentru piciorul drept
 obiecte g=site la fa]a locului reprezentate de: 1.2.2. Verighet=
 un pantof b=rb=tesc; Verigheta este din metal de culoare galben=.
 una verighet=; 1.2.3. Butoni de c=ma[=
 doi butoni de c=ma[=; Butonii de c=ma[= sunt din metal, cu aspect mult
 un stilou; influen]at de efectul ac]iunii factorului hipertermic.
 un ceas de mân=; 1.2.4. Stilou
 produse biologice prelevate de la cadavru: Stiloul este din metal de culoare galben=, cu aspect
 sânge prelevat \n pic=tur= groas= pe patru lame din modificat din cauza ac]iunii temperaturii \nalte.
sticl=; 1.2.5. Ceas de mân=
 un fragment osos prelevat din fibula stâng=; Ceasul de mân=, model electronic are ata[at o br=]ar=
 segment de humerus; metalic=.
 mandibul=; 1.3. Produse biologice prelevate de la cadavru
 arcad= dento-alveolar= maxilar=, prelevat= prin 1.3.1. Sânge
sec]ionare; Pentru prelevare de sânge, \n vederea determin=rii
 produse biologice prelevate de pe articole de grupei sanguine, am procedat la executarea unor sec]iuni
\mbr=c=minte; profunde la nivelul p=r]ilor moi mai pu]in carbonizate,
 radiografii efectuate generalului locotenent Nu]= realizând pic=turi groase prin depunere pe patru lame din
Constantin, consecutiv provoc=rii prin accident rutier de sticl= pentru microscopie, \n urma tampon=rii pe suprafe]e de
fracturi osoase la nivelul membrului superior drept; sec]iune [i raclaj superficial.
 carnet de s=n=tate tip M.I. completat pe numele 1.3.2. Fragment osos din fibul=
general Nu]=Constantin; Pentru determinarea grupei sanguine din ]esut osos
 registru de eviden]= a lucr=rilor din aur dentar de la am procedat la prelevarea, prin d=ltuire, a unui fragment osos
Cenrul Medical Aeronautic – Serviciul stomatologic; din fibula stâng=, \n prealabil dezgolit= prin \ndep=rtarea
 proces-verbal de prezentare spre recunoa[tere a p=r]ilor moi carbonizate.
arcadelor dento-alveolare din 31.12.89; 1.3.3. Segment de humerus
 proces-verbal de prezentare spre recunoa[tere a Dup= \ndep=rtarea p=r]ilor moi restante am
arcadelor-alveolare din 31.12.89; dezarticulat segmentul de humerus g=sit, reprezentat de
 proces-verbal de prezentare spre recunoa[tere a treimea distal=.
obiectelor g=site la fa]a locuylui; 1.3.4. Mandibul=
 raport de constatare tehnico-[tiin]ific= nr. 86.402 Mandibula a fost prelevat= \n \ntregime, dup=
\ntocmit \n institut. \ndep=rtarea p=r]ilor moi, prin dezarticulare.
Materialul supus expertiz=rii a fost remis ambalat 1.3.5. Arcada dento-alveolar= maxilar=
dup= cum urmeaz=: Pentru prelevarea arcadei dento-alveolare maxilare
 material cadaveric, \n sac din material plastic legat am executat sec]ionare prin d=ltuire a masivului facial, dup=
la extremitatea liber= cu [nur multifilar multicolor; \ndep=rtarea p=r]ilor moi restante.

CRIMIN ALIS TIC A 41


1.4. Produse biologice prelevate de pe articolele de 2.2.1. Pantof
\mbr=c=minte prezentate ca apar]inând gl. lt. Nu]= Pantoful este confec]ionat din piele de culoare neagr=
Constantin. cu baret= transversal= pe care este ata[at un [nur \mpletit,
Au fost puse la dispozi]ie trei articole de tot din piele. Dimensiunile exterioare (\n milimetri) sunt:
\mbr=c=minte, prezentate ca apar]inând gl. lt. Nu]= - lungime maxim= ................ 280
Constantin: una p=l=rie, una [apc= [i una c=ciul=. Au fost - lungime maxim= talp= ................ 210
eviden]iate pete de transpira]ie pe c=ptu[eala p=l=riei [i pe - lungime maxim= toc ................ 80
c=ptu[eala [epcii, de unde s-au prelevat fragmente pentru - l=]ime maxim= talp= ................ 100
examinare \n laborator. 2.2.2. Verighet=
1.5. Radiografii Verigheta este din metal de culoare galben=, având
Radiografiile, \n num=r de 38, ilustreaz= evolu]ia, \n gravate:
timp, a procesului de consolidare pre [i postoperator a - \n interior: “...3.XI.1963”;
focarelor de fractur= osoas= localizate la nivel humeral [i - pe suprafa]a exterioar= opt stelu]e dispuse alternativ,
antebra] drept. la distan]e egale.
1.6. Carnet de s=n=tate Diametrul interior este de 20 mm.
Carnetul de s=n=tate, formular tipizat, model M.I., 2.2.3. Butoni de c=ma[=
poart= nr. 2 [i este completat pe numele general Nu]= Butonii de c=ma[= sunt confec]iona]i din metal; pe
Constantin suprafa]a exterioar= este o excava]ie rotund=, \nconjurat= de
1.7. Registru de eviden]= un cerc cu margini proeminente; pe suprafa]a interioar= este
Registrul de eviden]= a lucr=rilor din aur dentar, de la vizibil un aspect linear radial. Diametrul butonului, de form=
Centrul Medical Aeronautic, Serviciul stomatologie, este rotund=, este de 19 mm.
model tipizat, cu file numerotate [i sigilate. 2.2.4. Stilou
1.8. Proces-verbal de prezentare spre recunoa[tere Stiloul este confec]ionat din metal galben, cu interiorul
din 30.12.89. gol prin distrugere sub efectul ac]iunii factorului hipertermic.
Procesul-verbal de prezentare spre recunoa[tere a Pe capac este gravat “Rainbov 239”.
arcadelor dento-alveolare, \ncheiat la data de 30.12.89, este 2.2.5. Ceas de mân=
scris de mân=, utilizând stilou cu bil= \nc=rcat cu past= de Ceasul de mân= are rama confec]ionat= din metal, \n
scris de culoare albastr= [i cuprinde dou= file. form= dreptunghiular=, fiind ata[at= o br=]ar= metalic=.
1.9. Proces-verbal de prezentare spre recunoa[tere
Mecanismul de ceasornic este par]ial distrus. Pe br=]ar=, la
din 31.12.89.
nivelul \nchiz=torii, este gravat cuvântul “BNM”.
Procesul-verbal de prezentare spre recunoa[tere a
2.3. Produse biolgogice prelevate de la cadavru
arcadelor dento-alveolare, \ncheiat la data de 30.12.89, este
2.3.1. Segment de humerus
scris de mân=, utilizând stilou cu bil= \nc=rcat cu past= de
Segmentul de humerus – treimea distal= este par]ial
scris de culoare albastr= [i cuprinde dou= file.
calcinat= la nivelul extremit=]ii. La examenul morfologic-
1.10. Raport de constatare tehnico-[tiin]ific= nr.
macroscopic extern, cu ochiul liber [i utilizând dispozitiv optic
86.402 \ntocmit \n institut.
cu putere redus= de m=rire, se vizualizeaz= (foto nr. 2)
1.11. Proces-verbal de prezentare spre recunoa[tere
a obiectelor g=site la fa]a locului din 01.01.90. modific=ri de configura]ie, aspect general, contur [i
dimensiuni. Se remarc= un traiect
2. Examinarea materialului liniar neregulat cu orientare oblic=
2.0. Generalit=]i de sus \n jos [i dinapoi \nainte.
Materialul remis spre expertizare este examinat din Aceste modific=ri indic= un calus
punct de vedere al abord=rii obiectivului prezentei lucr=ri. osos hipertrofic, generat de focarul
de fractur= liniar (foto 2).
2.3.2. Mandibul=
Mandibula este reprezentat=
de jum=tatea dreapt=, restul nefiind
g=sit la cadavru.
2.3.3. Arcad= dento-
alveolar= maxilar=
Prin deta[are prin d=ltuire, s-
a ob]inut piesa anatomic=,
reprezentat= de arcada g=sit=
integr=.
2.4. Produse biologice
2.1. Material cadaveric prelevate de pe articole de
Materialul cadaveric (foto nr. 1) este reprezentat de \mbr=c=minte prezentate ca
[apte mari segmente corporale, separate \ntre ele, apar]inând gl. lt. Nu]= Constantin.
determinat de pierderi de substan]=. Se prezint= \n stare de Singurul produs biologic,
conservare satisf=c=toare, efect al ac]iunii factorului
prezent pe dou= din cele trei
hipertermic care a calcinat [i carbonizat ]esuturile, f=cându-le
dure, casante, intim aderente de masa osoas= subjacent=. articole de \mbr=c=minte remise
Starea de integritate este mult efectat= \ntrucât sunt spre expertizare ca apar]inând gl. lt.
vizibile pierderi de substan]=, distrugeri de ]esuturi prin Nu]= Constantin (p=l=rie [i [apc=),
c=ldur= excesiv= [i multiple fracturi osoase. este reprezentat de transpira]ie;
2.2. Obiecte g=site la fa]a locului prelevarea s-a f=cut \mpreun= cu

42 CRIMIN ALIS TIC A


un fragment din suportul de depunere (c=ptu[eal=). - 31 organ dentar integru
2.5. Radiografii ..........
Cli[eele radiografice puse la dispozi]ie ilustreaz= - 41 organ dentar integru
aspecte anatomo-radiologice ale evolu]iei procesului de - 42 organ dentar integru
consolidare a fracturilor de la humerus (treimea distal=) [i - 43 organ dentar integru
antebra] (radius [i uln=) pre - [i postoperator. - 44 organ dentar integru
2.6. Carnet de s=n=tate - 45 obtura]ie colet dentar, c=zut= postmortem
Carnetul de s=n=tate este model tipizat, purtând - 46 coroan= metal galben
antetul M.I. – Serviciul sanitar, cu file nenumerotate. - 47 lips=
Prima men]iune despre starea de s=n=tate este din - 48 lips=
ziua de 25 decembrie 1980. Data: 18.10.81. Este formulat 4. Examinare serologic= judiciar= pentru
urm=torul diagnostic: “...Fractur= oblic= 1/2 inferior humerus determinarea grupei sanguine
drept”. 4.1. Sânge prelevat de la cadavru
2.7. Registrul de eviden]= al lucr=rilor din aur dentar |n Raportul de constatare tehnico-[tiin]ific= nr. 86.402,
|n registrul de eviden]= al lucr=rilor din aur dentar la \n capitolul 1 (probele nr. 380) se men]ioneaz=:
pagina 45 – anul 1985, este \nregistrat la “Intr=ri”, pozi]ia 1 “...
din 2 octombrie, Nu]= Constantin cu o cantitate de 4,38 Fragmentele de cruste de culoare brun-ro[cate
grame aur dentar cu titlul de 916‰ , ob]inut prin transfer de eviden]iate pe lamele microscopice cu care s-au prelevat
la Spitalul Militar Central. urme de sânge de la cadavrul nr. 380, \n contact cu hematiile
|n luna noiembrie, ziua 7, i s-a finalizat o coroan= pe test A [i B au dat urm=toarele rezultate:
dintele 46 ce apare men]ionat= \n acela[i registru la pagina h. A. h. B.
45 “Ie[iri” drept “coroan= \n greutate de 3,85 grame aur (–) (–)
dentar cu pierdere 0,39 grame [i pilitur= 0,15 grame. - probe de sânge nr. 380
2.8. Proces-verbal \ncheiat la data de 30.12.89 ...”
Procesul-verbal \ncheiat \n ziua de 30 decembrie 4.2. }esut osot prelevat de la cadavru
1989 este redactat la Centrul de Medicin= Aeronautic=, |n aceea[i sec]iune a Raportului de constatare
Cabinetul de stomatologie [i cuprinde referiri la registrul de tehnico-[tiin]ific= nr. 86.402 este descris procesul de
lucr=ri dentare din aur, recunoa[tere a lucr=rii dentare 46 [i a examinare, dup= cum urmeaz=:
celor executate precedent de o alt= persoan=, la nivel 14-16 “...
[i 25-28. Fragmente din ]esutul osos (proba 380) au fost fixate
2.9. Proces-verbal \ncheiat la 31.12.89 \n alcool metilic [i apoi s-a procedat la determinarea grupei
Procesul-verbal este redactat la Spitalul Militar Central sanguine prin metoda absorb]iei-elu]iei. Ca martori au fost
[i se refer= la recunoa[terea lucr=rii dentare 25-28, efectuat= folosite pete de sânge provenind de la persoane cu grup=
\n anul 1974 gl. lt. Nu]= Constantin. sanguin= cunoscut=.
2.10. Proces-verbal de prezentare spre recunoa[tere Rezultate ob]inute
de obiecte g=site la fa]a locului din 01.10.90 h. A. H. B.
Procesul-verbal este redactat la sediul Inspectoratului - prob= ]esus osos nr. 380 (?) (?)
General al Poli]iei, scris de mân=, folosind stilou cu bil= - martor grup= sanguin= O I (–) (–)
\nc=rcat cu past= de scris de culoare albastr=. - martor grup= sanguin= A II (–) (–)
2.11. Raport de constatare tehnico-[tiin]ific= - martor grup= sanguin= B III (?) (–)
Lucrarea este \ntocmit= \n institut, dactilografiat=, - martor grup= sanguin= AB IV (?) (?)
con]ine un num=r de 7 ([apte) file. ...”
3. Examinare odonto-stomatologic= judiciar= 5. Determinare a grupei sanguine din produse
La examinare odonto-stomatologic= judiciar= se pun biologice prelevate de pe articolele de \mbr=c=minte
\n eviden]= urm=toarele caracteristici identificatoare prezentate ca apar]inând gl.-lt. Nu]= Constantin
individuale, relativ neschimb=toare: |n cuprinsul Raportului de constatare tehnico-[tiin]ific=
- La nivel maxilar: nr. 86.402 este men]ionat:
- 18 obtura]ie amalgam “...
- 17 lips= - spa]iu ocupat prin mezializare 18 Fragmente din c=ptu[eala p=l=riei [i [epcii pe care se
- 16 coroan= metal galben eviden]iaz= pete de transpira]ie (probe) cât [i fragment din
- 15 caset= acela[i material textil curat (martori) au fost puse la absorbit
- 14 coroan= metal galben
cu ser A, B [i anti-H. Dup= 24 ore s-au realizat dilu]ii
- 13 organ dentar integru
- 12 organ dentar integru succesive \n ser fiziologic, peste care s-au ad=ugat suspensii
- 11 organ dentar integru eritrocitare omoloage.
- 21 organ dentar integru Rezultate ob]inute
- 22 organ dentar integru
- 23 obtura]ie material nemetalic, alb Ser A/H. B. Ser B/H. A. Anti H/h. 0
- 24 organ dentar integru P=l=rie P1 1 - - - 1 - - - - - - -
- 25 coroan= metal galben M1 4321 4321 +++++
- 26 caset= {apc= P2 1 - - - 1 - - - - - - -
- 27 caset= M2 4321 4321 ++++
- 28 coroan= metal galben
- La nivel mandibular: C=ciula nu prezenta urme de transpira]ie

CRIMIN ALIS TIC A 43


...”. cadavru (foto nr. 3);
6. Examinarea comparativ= a rezultatelor  aspect radiografic surprins \n perioada
determin=rilor de grup= sanguin=
Examinarea comparativ= a rezultatelor determin=rilor
de grup= sanguin= indic=:
- grup= sanguin= - sânge prelevat de la cadavru ¡ AB IV
- grup= sanguin= - ]esut osos prelevat de la cadavru ¡ AB IV
- grup= sanguin= - transpira]ie prelevat= de pe articole de
\mbr=c=minte ¡ AB IV

7. Prezentare spre recunoa[tere, \n vederea


identific=rii, a lucr=rilor de tehnic= dentar= g=site la
cadavru
7.1. Lucrare de la nivel 46
Examinând arcadele dento-alveolare, colonel dr. M.I.,
[eful Cabinetului de stomatologie de la Centrul de Medicin=
Aeronautic=, a recunoscut aceast= lucrare cu toate
caracteristicile [tiute ca fiind ale lucr=rii pe care a efectuat-o
[i a fixat-o \n luna noiembrie 1985, potrivit consemn=rii din
registrul mai sus men]ionat (sec]. 2.7). tratamentului aplicat pentru fractur= (foto nr. 4);
Cu ocazia prezent=rii spre recunoa[tere s-a \ncheiat  concomitent, cele dou= imagini (foto nr. 5);
procesul-verbal datat 30 decembrie 1989.  inciden]= de profil
7.2. Lucrarea de la nivelul 25-28  succesiv
Fiindu-le prezentate cele dou= arcade dento-
alveolare, gl.-mr. Dr. S.G. – Comandantul Spitalului Militar
Central [i p.m.c. I.P. – tehnician dentar la Spitalul Militar
Central – Sec]ia stomatologie, au recunoscut (proces-verbal
\ncheiat la data de 31.12.89) aceast= lucrare ca fiind
executat= de ei \n anul 1974.
|n plus, la lucrarea 46, col. dr. M.I. a recunoscut
(situa]ie de fapt men]ionat= \n procesul-verbal \ncheiat, la
30.12.89) [i alte dou= lucr=ri de tehnic= dentar= executate
anterior c=tre alte cadre medico-sanitare la nivelurile 14-16
[i 25-28, cu care gl. lt. Nu]= Constantin se prezentase la toate
consulta]iile ce i le-a acordat.
8. Prezentare spre recunoa[tere a obiectelor
g=site la fa]a locului
A[a cum se men]ioneaz= \n procesul-verbal \ncheiat,
\n ziua de 1 ianuarie 1990, la sediul Inspectoratului General
al Poli]iei, când li s-au prezentat spre recunoa[tere obiectele
g=site la fa]a locului, lt. major V.D. [i plt. adj. S.M., nu au
recunoscut nici un obiect ca apar]inând gl. lt. Nu]=
Constantin.  aspect radiografic al materialului osos prelevat de la
9. Examinarea comparativ=, prin aplicarea
metodei supraproiec]iei, a caracteristicilor anatomo-
radiologice ale focarului de fractur= osoas= de la nivelul
humerului drept
9.1. Preg=tirea materialului
Pentru efectuarea examin=rii comparative, am:
 selectat dou= cli[ee radiografice din inciden]= de
fa]=, respectiv profil, ilustrând focarul de fractur= osoas=
humeral=;
 executat radiografierea din aceea[i inciden]= a
segmentului osos prelevat de la cadavru;
 negativat pe film fotografic alb-negru imaginile
radiografice:
 executat proiectare, utilizând aparat de
supraproiec]ie original P.S. Industry (cu filtre de culoare) a
imaginilor fotografice megative ilustrând:
 inciden]= de fa]=
 succesiv
 aspect radiografic al materialului osos prelevat de la

44 CRIMIN ALIS TIC A


cadavru (foto nr. 6); ¡ coresponden]=
6. Configura]ie a extremit=]ii caudale (inferioar=)
humerale
¡ coresponden]=
9.2.2. Inciden]= de profil
Pentru examinare comparativ=, au fost luate \n
considerare opt elemente de referin]= - caracteristici
identificatoare individuale repativ neschimb=toare, dup= cum
urmeaz=:
1. Aspect semicircular l=rgit al marginii laterale
mediane (exterioar=)
¡ coresponden]=
2. Localizare a planului suprafe]ei de fractur=
¡ coresponden]=
3. Orientare \n unghi diedru a jum=t=]ii exterioare a
planului suprafe]ei de fractur=
¡ coresponden]=
4. Orientare cvasiorizontal= a jum=t=]ii interioare a
planului suprafe]ei de fractur=
¡ coresponden]=
5. Aspect cvasiliniar al marginii interne (mediale)
¡ coresponden]=
6. Aspect de piramid= cu orientare axial=
¡ coresponden]=
7. Bifurcare oblic= median= (exterioar=)
¡ coresponden]=
8. Bifurcare oblic= medial= (interioar=)
¡ coresponden]=

|n procesul examin=rii comparative, au intervenit


efecte ale ac]iunii unor factori obiectivi de eroare reprezenta]i
de:
 modific=ri inerente ale aspectului anatomo-
radiologic al focarului de fractur= generate de apari]ia
[i evolu]ia calusului osos;
 cre[tere, semnificativ=, a densit=]ii
materialului osos cu diminuare corespunz=toare a

 aspect radiografic surprins \n


transparen]ei la radia]ii X;
 efecte ale interven]iei chirurgicale constând
perioada tratamentului aplicat pentru
din imobilizare prin tije metalic= intraosoas=;
 intervalul de timp de circa 8 ani cuprins
fractur= (foto nr. 7);
 concomitent, cele dou=
\ntre survenirea accidentului [i data examin=rii
imagini (foto nr. 8);
prezente;
9.2. Rezultatul examin=rii  cvasiimposibilitate de dispunere perfect
comparative superpozabil \n pozi]ie a fragmentului osos deta[at
9.2.1. Inciden]= de fa]= de la cadavru corespunz=tor inciden]ei utilizate \n
Pentru examinare comparativ= clinic=.
\n aceast= inciden]= au fost luate \n
considerare [ase caracteristici 10. Examinare antropometric= judiciar=
identificatoare relativ neschimb=toare, Pentru executarea determin=rilor metrice
dup= cum urmeaz=: necesare evalu=rii taliei persoanei al c=rei cadavru
1. Aspect semicircular l=rgit al marginii laterale carbonizat [i calcinat a fost supus examin=rii, nu am avut la
mediane (exterioar=) dispozi]ie decât un singur os lung \n stare de integritate [i
¡ coresponden]= anume tibia stâng=, \n lungime de 406 mm.
2. Localizare a planului suprafe]ei de fractur= Din cauza insuficien]ei de date de ordin metric,
¡ coresponden]= calcularea taliei se face cu o larg= aproxima]ie, rezultând o
3. Orientare, oblic descendent= c=tre interior, a valoare cuprins= \ntre 167-175 cm1.
planului suprafe]ei de fractur= ...
¡ coresponden]= CONCLUZIILE
4. Coresponden]= de sediu a marginii mediale Cadavrul g=sit [i ridicat \n ziua de 23.12.89 de la locul
(intern=) a calcului osos pr=bu[irii unui elicopter, \n apropierea...., \nregistrat la
¡ coresponden]= Institutul Medico-Legal “Prof. dr. Mina Minovici”, sub nr. 380,
5. Aspect semicircular l=rgit al marginii laterale apar]ine generalului- locotenent NU}+ CONSTANTIN
mediale (interioar=)

CRIMIN ALIS TIC A 45


I n m e m o r(i1a84m7 – H1915a) n s G r o s s
Dr. GABRIELA MATEI
Anul acesta cercet=torul englez Francis Galton s= propun= o clasificare
comemor=m 90 de ani de [tiin]ific= a urmelor papilare bazate pe arcuri, lan]uri [i
la trecerea \n eternitate
spiral=, demonstrând totodat= faptul c= amprentele papilare
a eminentului profesor
nu sunt mo[tenite, iar cele ale gemenilor sunt diferite.
austriac Hans Gross,
O contribu]ie deosebit= a prof. Gross este aceea a
cel care a dat numele
prezent=rii necesit=]ii unei organiz=ri meticuloase \n vederea
complexei [tiin]e pentru
a c=rei dezvoltare mul]i oameni de [tiin]=, profesori [i efectu=rii unei investiga]ii de succes. |n acest sens, acesta a
practicieni [i-au dedicat via]a, Criminalistica. asamblat o serviet= cu compartimente diverse care s=
Hans Gross s-a n=scut la data de 26 decembrie sus]in=, prin con]inutul ei, toate trebuin]ele unui investigator
1847 la Graz, \n Austria. A studiat dreptul la Universitatea din la fa]a locului: m=nu[i, rulet=, band= metric=, fiole pentru
Graz, pentru ca apoi s= lucreze ca “Untersuchungsrichter’’, teste, lupe, instrumentar de prelevare a amprentelor etc.
magistrat. A colaborat cu organele de poli]ie \n investigarea |n anul 1897, profesorul Gross publica - sub numele
unor crime nerezolvate, fiind un colector meticulos de detalii “Criminal psychology: a manual for judges, practitioners, and
atât fizice cât [i psihologice. Prima sa slujb= academic= a fost students“ (“Psihologie criminal=: un manual pentru judec=tori,
la Universitatea din Czernowitz ca profesor de drept penal, practicieni [i studen]i“) - o noua lucrare de referin]=.
dup= care, \n anul 1902, a fost numit [eful catedrei de |ncepând cu anul 1898, Gross devine editor la
criminologie la Universitatea din Praga, unde, printre studen]ii “Archiv fur Kriminal anthropologie und Kriminalistik“ (“Arhivele
s=i, s-a aflat [i Franz Kafka. |n anul 1904, Hans Gross a fost pentru antropologie [i criminalistica“), una dintre cele mai
numit profesor de drept penal la Universitatea din Graz. importante reviste de exprimare [tiin]ific= \n domeniul
|n anul 1893 avea s= fie publicat= cea mai criminalisticii.
important= lucrare a sa, numit= “`Handbuch fur Ca o \ncununare a activit=]ii sale de cercet=tor,
Untersuchungsrichter, als System der Kriminalistik“ practician [i profesor, \n anul 1912, Gross \nfiin]a, la
(“Manualul judec=torului de instruc]ie, Investiga]ia Universitatea din Graz, primul institut criminalistic din lume.
Criminalistic=“), lucrare care, numai \n anul 1908, se afla la Institutul cuprindea [i un muzeu, pentru care au fost
cea de a cincea edi]ie [i fusese tradus= \n opt limbi str=ine. achizi]ionate cele mai diverse obiecte, ce pot fi g=site la fa]a
Lucrarea cuprinde sisteme [tiin]ifice de cercetare a locului unei crime.
infrac]iunilor, prezentând, totodat=, cele mai noi tehnici de La vârsta de 67 de ani, mânat de un spirit patriotic,
investigare la vremea aceea, cum sunt microscopia, care l-a caracterizat toat= via]a, Gross s-a \nrolat pentru a
serologia sau urmele papilare. Aceast= lucrare ap=rea \ntr-o
pleca pe front \n primul r=zboi mondial. Idealismul vârstnicului
perioad= \n care criminalistica, acumulase multe cuno[tin]e,
profesor s-a \ncheiat \n mod tragic, pe front contractând o
care puteau s=-i asigure o baz= solid= \n construirea unui
boal= de pl=mâni, frecvent= \n acel timp, care i-a provocat
sistem articulat de combatere a infrac]ionalit=]ii. Desigur, nu
moartea, \n anul 1915. La acea dat=, System der
se poate vorbi despre “suficien]=“ \n scrierile lui Gross,
Kriminalistik, fondat de profesorul Hans Gross, primise deja
deoarece “suficien]a“ nu este un atribut al [tiin]ei. Totu[i,
calificativul definitiv de standard interna]ional \n domeniul
pân= \n 1893, data apari]iei lucr=rii men]ionate, au fost
criminalisticii.
f=cute descoperiri care au revolu]ionat [tiin]ele \n general [i
criminalistica \n special. Astfel, Hans Gross a descris \n |n anii care au urmat, mul]i cercet=tori au inventat [i

lucrarea sa inven]ia lui Anton Van Leeuwenhoek, produs= la implementat noi tehnici criminalistice - Karl Landsteiner a
1670, [i anume primul microscop de precizie [i de mare standardizat sistemul modern ABO, James Watson [i Francis
putere, sau pe aceea a lui Johann Wilhelm Ritter, care, \n Crick au determinat structura ADN, Alec Jeffreys a
anul 1804, a descoperit radia]iile ultraviolete. Mai târziu, \n determinat amprenta genetic= - continuând [i perfec]ionând,
anul 1877, Walter Noel Hartley construia un spectroscop de astfel, metodelele [i tehnicile \nainta[ilor, \ntre care Hans
absorb]ie a radia]iilor ultraviolete. |n anul 1882, Alphonse Gross r=mânea, incontestabil, cel mai str=lucit, binemeritând
Bertillon \[i prezentase sistemul s=u de antropometrie, ca din partea noastr=, a tuturor celor ce ne dedic=m capacit=]ile
metod= de identificare a infractorilor, pentru ca, \n anul 1892, [i talentul nobilei [tiin]e a criminalisticii, un modest [i pios
\n lucrarea sa “Fingerprints“ (“Amprentele papilare“), omagiu.

46 CRIMIN ALIS TIC A


Subinspector biolog ELENA DRAGOMIR
1. Introducere: Proiectul STR a, \nceput \n aprilie 1996 [i \ncheiat \n
noiembrie 1997, a inclus un num=r de 22 de laboratoare [i a
Progresele rapide f=cute \n cercetarea genomului evaluat 17 loci- candida]i pentru folosire \n genetica judiciar=.
uman [i deosebitul poten]ial aplicativ i-au determinat pe Locii evalua]i au fost: CSF1PO, F13A01, F13B, FES/FPS,
oamenii de [tiin]= s= considere genetica una dintre cele FGA, LPL, TH01, TPOX, VWA, D3S1358, D5S818, D7S820,
mai importante discipline ale secolului XXI. D8S1179, D13S317, D16S539, D18S51 [i D21S11.
Aplica]iile poten]iale curente ale cercet=rii Ce \nseamn=, de exemplu, D16S539?
genomului includ medicina molecular=, evaluarea D: ADN uman
riscului apari]iei bolilor genetice ale f=tului, \n domeniul 16: cromozomul 16
judiciar, bioarheologiei, evolu]iei [i al migra]iei umane, S: copia unei singure secven]e;
antropologiei [.a. 539: locusul 539 descris pe cromozomul 16.
Locii STR (short tandem repeats) sunt secven]e ADN- 2. Materiale [i metode
repetitive \n tandem, u[or multiplicabile prin reac]ia
polimerizarii \n lant (PCR- polymerase chain reaction) [i cu
un inalt grad de polimorfism. |n acela[i timp, alelele locilor
STR (forme alternative ale aceleiaãi gene) prezint= o mare
stabilitate \n decursul genera]iilor. Aceste caracteristici fac
din locii STR markeri valoro[i \n procesele de identificare de
persoane, cu aplica]ii \n medicina legal= [i studiile
antropologice (Edwards A,1991, Budowle B,1998).
Pentru determinarea profilului genetic al unei
persoane se folosesc mai mul]i markeri sau loci, localiza]i pe
minisateli]i ai diferi]ilor cromozomi, ace[tia necon]inând
informa]ie medical=. Cu cât sunt utiliza]i mai mul]i markeri cu
atât mai mic= este probabilitatea ca doi indivizi s= posede
genotipuri identice. Aceast= afirma]ie este sus]inut= de
calculele biostatistice ce au la baz= regula produsului
probabilit=]ilor alelelor locilor analiza]i. Fundamentul [tiin]ific
const= \n alegerea markerilor genetici ce se afl= pe
cromozomi diferi]i, mo[tenirea alelelor genitorilor fiind un
fenomen supus legii segreg=rii caracterelor.
Performan]ele recent \nregistrate \n genetica judiciar=
fac posibil= individualizarea persoanelor pe baza a 13 Organul de cercetate penal= a dispus o rezolu]ie
markeri ADN, accepta]i de c=tre FBI [i laboratoarele de motivat= \ntr-o cauz= de omor pentru efectuarea unei
criminalistic=. constat=ri tehnico-[tiin]ifice biocriminalistice.
|ncepând din 1996, laboratoarele FBI au ini]iat un efort Am procedat la examinarea serologic= a probelor
pe scar= larg= privind stabilirea locilor fundamentali pentru puse la dispozi]ie \n cauza de mai sus. Ca material biologic
crearea bazei de date ADN, cunoscut= sub denumirea de s-au utilizat urme de sânge uman identificate pe tricoul ridicat
CODIS (Combineted DNA Index System). de la suspect [i proba de sânge recoltat= de la victim=.
Fragmentele din urmele materie de culoare brun-
ro[cat= eviden]iate pe tricoul ridicat de la suspect \n contact
cu reactivul Adler (testul benzidinei pentru identificarea
eventualelor urme de sânge) au determinat reac]ii pozitive.
|n vederea determin=rii apartenen]ei acestor urme la specia
uman=, au fost testate cu Hexagon-OBTI-Test (furnizat de
Fresenius). Reac]iile au fost pozitive.
Grupa sanguin= a fost determinat= conform metodei
Lattes, astfel c=, \n contact cu hematiile test A [i B, au dat
urm=toarele rezultate:
 victima prezenta grupa sanguin= AII;
 suspectul prezenta grupa sanguin= AII;
|n acest caz nu s-a putut face o diferen]iere \ntre
urmele biologice pe care le-a creat suspectul sau victima.
Metodele serologice clasice nu au permis identificarea cu
certitudine a autorului infrac]iunii, fapt pentru care s-a
procedat la examinarea probelor biologice \naintate folosind
tehnica de identificare genetic= uman= bazat= pe
amplificarea STR, urmat= de analiza fragmentelor ADN,
folosind sistemul “Genetic Analyzer ABI Prism 3100” [i
softurile de identificare a alelelor “GeneScan [i Genotyper”.

CRIMIN ALIS TIC A 47


Materialul biologic a fost supus extrac]iei ADN, amplific=rii Alelele STR sunt trecute \ntr-un tabel ce con]ine cei
locilor STR [i analizei alelelor ob]inute. 16 loci.
Extrac]ia ADN din urmele de sânge identificate pe tricoul
suspectului, precum [i din proba de referin]= (sânge) recoltat= de la
victim= a fost efectuat= prin metoda extrac]iei, folosind r=[ina
chelex.
Din extractele de ADN purificate [i cuantificate au fost
multiplica]i locii corespunz=tori kitului Multiplex ABI - “Identifiler”
(D3S1358, VWA, D16S539, D2S1338, Amelogenin, D8S1179,
D21S11, D18S51, D19S433, THO1, FGA, D7S820, CSF1PO,
D13S317, TPOX, D5S818), utilizând Termocycler 9700 (P E).
Produ[ii de amplificare au fost supu[i electroforezei \n gel de
poliacrilamid= 4%.
Analiza fragmentelor de ADN multiplicate,
corespunz=toare locilor respectivi, a fost efectuat= cu
analizorul ABI 3100 (Applied Biosystems).
Analizele genetice corespunzatoare locilor kitului “Identifiler”
(D3S1358, VWA, D16S539, D2S1338, Amelogenin, D8S1179,
D21S11, D18S51, D19S433, THO1, FGA, D7S820, CSF1PO,
D13S317, TPOX, D5S818) ale ADN-ului extras din proba de
referin]= (sânge), recoltat= de la victim=, a eviden]iat profilul
genetic al acesteia.
Analizele genetice corespunzatoare locilor kitului “Identifiler”
(D3S1358, VWA, D16S539, D2S1338, Amelogenin, D8S1179,
D21S11, D18S51, D19S433, THO1, FGA, D7S820, CSF1PO,
D13S317, TPOX, D5S818) ale ADN-ului extras din urmele de
sânge identificate pe tricoul ridicat de la suspect au eviden]iat un
profil genetic ce apar]ine unei persoane de sex feminin, identic cu
cel al victimei.
Alelele celor dou= persoane (victim= [i suspect), pentru cei
16 loci utiliza]i, au fost identificate prin compara]ie cu benzile unei
sc=ri alelice furnizate de produc=tor \mpreun= cu kitul de
amplificare (AmpFlSTR Identifiler).

3. Rezultate [i concluzii
Alelele STR ob]inute atât pentru victim=, cât [i pentru
suspect constituie genotipuri individuale (profile genetice diferite).
Rezultatele se ob]in sub form= de electroferograme ce
con]in cei 16 loci utiliza]i. Fiecare locus prezint= alele specifice-
figura1.

Profilul genetic al ADN-ului extras din urmele


de sânge identificate pe tricoul suspectului este identic
cu profilul genetic al ADN-ului extras din proba de
referin]= (sânge) recoltat= de la victim=.
Genotiparea judiciar= r=mâne o metod= sigur=,
reproductibil=, cazurile speciale fiind abordate prin
analiza unor multitudini de probe care completeaz=
\ntreg tabloul, \n vederea emiterii unor concluzii
veridice.

48 CRIMIN ALIS TIC A