Considera]ii la \ncheierea Simpozionului

interna]ional “Metode [i tehnici de

identificare criminalistic=”

Desf=[urat timp de dou= zile, 26-27 octombrie a.c., \n

condi]iile impecabile oferite de Centrul Cultural al Ministerului
Administra]iei [i Internelor, Simpozionul Interna]ional
“Metode [i tehnici de identificare criminalistic=” a
confirmat, \nc= o dat=, \nalta cot= de apreciere de care se
bucur= criminalistica româneasc=. dr. Emilian Stancu, pre[edintele Asocia]iei Criminali[tilor din
A[tept=rile organizatorilor – Inspectoratul General al România [i comisar-[ef dr. Gheorghe Popa, adj. al
Poli]iei [i Asocia]ia Criminali[tilor din România – care au inspectorului general al Poli]iei Române, a emanat un tonic
a[ezat manifestarea sub semnul Anivers=rii a 35 de ani de la sentiment de for]=, de coeziune profesional=, determinat de
\nfiin]area Institutului de Criminalistic=, au fost atinse, pe prezen]a unor speciali[ti, cu un important nivel de
deplin, atât prin num=rul impresionant al participan]ilor din reprezentativitate [i autoritate pentru institu]iile lor, din practic
]ar=, dar [i din Belgia, Spania, Anglia, Germania, Ucraina, toate domeniile \n care criminalistica \[i g=se[te aplicarea:
Republica Moldova, Turcia etc, cât [i prin calitatea celor poli]ia, parchetele, justi]ia, medicina legal=, \nv=]=mântul
peste 70 de comunic=ri cuprinse \n program. Circumscrise superior etc.
unei tematici care constituie \ns=[i esen]a profesiunii de De altfel, coinciden]= fericit=, cu doar câteva zile \n urm=,
criminalist – identificarea – lucr=rile prezentate au abordat prin Hot=rârea de Guvern, nr. 1240/13 octombrie 2005,
modalit=]i dintre cele mai diverse care converg, \n Asocia]iei Criminali[tilor din România i-a fost recunoscut
complementaritatea lor, la descoperirea, punerea \n statutul de utilitate public=, o recunoa[tere oficial= ce
eviden]= [i probarea adev=rului judiciar, \n condi]iile atât creeaz= noi oportunit=]i pentru dezvoltarea activit=]ii sale.
de complexe oferite de societatea contemporan=. Pentru a ilustra aria larg= a preocup=rilor celor prezen]i
Aceste aspecte au fost, de altfel, pregnant puse \n la simpozion, o succint= prezentare a câtorva dintre temele
lumin= chiar de la \nceputul lucr=rilor seminarului, de col. (r.) dezvoltate poate fi concludent=.
prof. Vasile L=p=du[i, secretarul general al Asocia]iei Cit=m a[adar, câteva titluri, con[tien]i c=, vrând-nevrând,
Criminali[tilor din România, care, \n cuvântul s=u de selec]ia noastr= nu poate fi altfel decât limitativ= [i, ca atare,
deschidere, ar=ta c= “la provoc=rile prezentului, \n care nedreapt=: “Contribu]ia poli]i[tilor [i criminali[tilor \n
abilitatea [i ingeniozitatea infractorilor au sporit continuu, identificarea autorilor unor fapte deosebit de grave” (autor
trebuie [i se poate r=spunde profesionist, asigurând societ=]ii chestor principal drd. Iancu {tefan, adjunct al inspectorului
resursele de inteligen]=
criminalistic= [i d=ruire necesare”.
Or, simpozionul “Metode [i
tehnici de identificare
criminalistic=” a oferit, din acest
punct de vedere, suficiente motive
pentru a convinge pe mai departe,
de capacitatea criminalisticii
române[ti de a se sincroniza
cerin]elor timpului, \n planul
combaterii criminalit=]ii, prin
folosirea celor mai moderne forme
de investigare. Cu alte cuvinte, de[i
comunic=rile au vizat preponderent
o problematic= stiin]ific= [i tehnic=,
ea a fost permanent dublat= de o
component= circumstan]ial=,
contribuindu-se astfel la mai buna
\n]elegere a func]iei sociale a
criminalisticii.
|n acela[i sens, dezbaterile –
competent moderate de prof. univ.

CRIMIN ALIS TIC A 1


general al Poli]iei Române), “Identificarea instrumentelor de
spargere pe baza urmelor create la locul faptei” (comisar-[ef
dr. Gheorghe Popa, adjunct al inspectorului general al Poli]iei
Române), “Identificarea criminalistic=, de la poli]ia intui]iei la
poli]ia [tiin]ific=” (chestor conf. univ. dr. Lazar Cârjan, prim-
vicepre[edinte al Asocia]iei Criminali[tilor din România),
“Interpretarea criminalistic= a datelor \nregistrate de cutia
neagr= pe timpul accidentelor aviatice” (colonel magistrat dr.
Nicolae Lupulescu, director \n Consiliul Superior al
Magistraturii), “Formarea viitorilor speciali[ti criminali[ti \n
institu]iile de \nv=]=mânt din structura Ministerului
Administra]iei [i Internelor” (prof. univ. dr. Vasile Berche[an),
“Investiga]ii anatomo-radiologice medico-biocriminalistice ca
prezen]e constante \n expertize complexe” (dr. Gheorghe
Asanache), “Metamorfoza tehnologic= a catechismului
medicinii legale \n reconstituirea [tiin]ific= a documentelor”
(prof. dr. Olivia Tulbure Strachin=).
|n acela[i sens, al actualit=]ii deosebite a subiectelor
abordate, nu putem omite lucr=ri precum “Re]eaua mondial=
de identificare a persoanelor, obiectelor [i altor mijloace de
prob=, creat= de Interpol” (General de brigad= (r.), lector
universitar dr. Ioan Hurdubaie), “Evolu]ia metodelor de
reconstituire a accidentelor de trafic rutier” (Ing. Mircea
Fierbin]eanu - expert tehnic auto), “Deontologia expertului
criminalist român \n concordan]= cu cea a exper]ilor din
Uniunea European= (subcomisar de poli]ie L=zureanu
Cri[an-Mucenic, director adj. al
Institutului de Criminalistic=),
“Interpretarea comparativ= a
encefalogramelor prin metoda liniar=
[i metoda Last Square
Deconvolutions” (subcomisar
Romic= Potorac, Institutul de
Criminalistic=), “Noi metode [i tehnici
de investigare a accidentelor de
naviga]ie maritim=” (lector univ. dr.
Gheorghe Alecu, Facultatea de Drept
“Spiru Haret” Constan]a), “Folosirea
rezultatelor identific=rilor criminalistice
\n cadrul anchetei penale” (dr. Gabriel
Olteanu, Academia de Poli]ie),
“Aplica]ii fotografice digitale \n
criminalistic=” (lector universitar dr.
Constantin Dr=ghici, Universitatea
Român= de {tiin]e [i Arte “Gheorghe
Cristea”).
De un deosebit interes pentru
participan]ii la simpozion a fost
2 CRIMINALISTICA
dialogul cu oaspe]ii din str=in=tate, ale
c=ror interven]ii au permis o informare
competent= cu privire la preocup=rile
actuale ale criminali[tilor din unele ]=ri
europene. Am s=-i amintesc aici, f=r= a
da enumer=rii mele sensul vreunei
ierarhii, pe profesorii universitari din
Republica Moldova Gheorghe
Golubenco [i Mihail Gheorghi]=, pe
spaniolii Virginia Galera Olmo,
profesor universitar de antropologie [i
José Luis Gonzalez Mas, directorul
Comisariatului General al Poli]iei
Tehnico-[tiin]ifice din Spania, pe
Christiaan de Veth, de la Institutul
Na]ional de Criminalistic= [i
Criminologie al Belgiei, pe Constantin
Covaliov [i Tatiana Timofeev de la
Institutul de Criminalistic= al Ucrainei,
precum [i pe col. Cre]u Gheorghe
Chiril [i maior Bargan Dumitru Mihail,
din Direc]ia Tehnico-[tiin]ific= a Poli]iei
din Republica Moldova.
Un loc aparte \n cadrul activit=]ilor l-au reprezentat cele
dou= expozi]ii organizate cu prilejul simpozionului.
Cea dintâi, sub genericul “Nout=]i \n domeniul
producerii [i distribuirii instrumentelor \n criminalistic=”,
a fost prezentat= de Norbert Taufmann, din partea firmelor
britanice Foster [i Freeman. Cea de a doua, cu un caracter
aparte, s-a constituit din expunerea unor \nscrisuri [i obiecte
cu valoare istorico-documentar=, reconstituite cu ajutorul
metodelor criminalistice de prof. dr. Olivia Tulbure Strachin=.
Pentru corectitudinea inform=rii, ar fi trebuit s= cit=m \n
totalitatea lor lucr=rile din program [i, nu ne \ndoim, [i pe cele
care, din considerente legate de timp, nu au mai fost
prezentate. “Nedreptatea” o vor repara \ns= tot organizatorii
simpozionului care vor pune la dispozi]ia tuturor
participan]ilor, [i nu numai a lor, integralitatea comunic=rilor,
sub forma unui volum – practic= devenit= deja tradi]ional=
pentru manifest=rile [tiin]ifice desf=[urate sub egida
Asocia]iei Criminali[tilor din România.
{i, pentru c= orice relatare are un sfâr[it, s= amintim, la
final, c= simpozionul s-a \ncheiat printr-o emo]ionant=
ceremonie \n cadrul c=reia au fost decernate medalii, diplome
de onoare [i de excelen]=, precum [i alte \nsemne de
pre]uire, pentru a onora, astfel, cu ocazia celor 35 de ani de
la \nfiin]area Institutului de Criminalistic=, cele mai
proeminente personalit=]i care, prin efortul lor creator, au
contribuit [i contribuie la cre[terea
prestigiului criminalisticii române[ti.
Momentul a fost prefa]at de
prezentarea mesajului Inspectorului
General al Poli]ie Române, chestor Dan
Valentin F=tuloiu, dup= care au fost
omagia]i câ]iva dintre cei care, \n timp,
s-au aflat la conducerea Institutului de
Criminalistic=: gen. (r.) Constantin
Matei, col. (r.) Floric= M=gureanu, col.
(r.) Vasile M=celaru, col. dr. (r.)
Gheorghe Asanache, col. (r.) Octavean
Toma, comisar-[ef Gheorghe Popa,
precum [i comisar-[ef Gabriel }\ru,
actualul [ef al prestigioasei institu]ii.
Cu acela[i prilej a fost p=strat un
moment de reculegere \n memoria tuturor
criminali[tilor români pleca]i \n nefiin]=
de-a lungul anilor.
Activit=]ile s-au \ncheiat cu
alocu]iunea secretarului general al
Asocia]iei Criminali[tilor din România,
col. (r) prof. Vasile L=p=du[i care a
mul]umit pentru caldele ([i pe deplin comisarul-[ef dr. Gheorghe Popa, fost [ef al Institutului de
\ndrept=]itele, subliniem noi) felicit=ri ce i-au fost aduse de Criminalistic= [i actual adjunct al inspectorului general al
c=tre to]i participan]ii pentru excep]ionala organizare [i Poli]iei Române, a vorbit despre semnifica]ia evenimentului [i
desf=[urare a \nc= unei manifest=ri [tiin]ifice de anvergur=, a r=spuns \ntreb=rilor interlocutorului s=u \n leg=tur= cu
pentru excep]ionala contribu]ie la ridicarea pestigiului metodele [i mijloacele criminalistice actuale folosite \n lupta
criminalisticii române[ti. \mpotriva diverselor infrac]iuni, \ndeosebi pentru anihilarea
Men]ion=m, \n sfâr[it, c= lucr=rile Simpozionului [i crimei organizate.
Aniversarea a 35 de ani de la \nfiin]area Institutului de {i pentru ca totul s= se \ncheie \n cel mai frumos mod
Criminalistic= au avut un frumos ecou [i \n presa Ministerului cu putin]=, dup= l=sarea ofical= a cortinei, to]i participan]ii au
Administra]iei [i Internelor cât [i \n presa civil=, sub titluri avut ocazia de a mai schimba impresii [i \mp=rt=[i din
dintre cele mai incitatoare, ca de exemplu cel din “Cronica experien]a lor ciocnind \mpreun= o cup= de [ampanie.
Român=” – “Criminali[tii din Europa se adun= la Bucure[ti”.
|n aceea[i zi, la invita]ia Postului de televiziune OTV, Jurist Lucian Ionu] ALEXANDRESCU

CRIMIN ALIS TIC A 3

 Comisar-[ef drd. IOAN LIVIU T+UT, [eful I.P.J. Satu Mare

Faza dinamic= este etapa cea mai laborioas= a pu]in cele individuale ale anvelopelor \n cauz=. |ns=,
cercet=rii unui accident rutier [i cuprinde examinarea, \n prezentându-se sub form= de dâre paralele, de lungimi diferite
detaliu, a locului, a urmelor [i obiectelor mi[cându-le de cu un \nceput u[or, printr-o imprimare mai pronun]at= \n
la locul [i din pozi]ia \n care au fost g=site, folosindu-se continuare, terminate brusc, cu un sfâr[it precis delimitat, uneori
metode [i mijloace tehnice adecvate. Pentru executarea cu praf [i cu pietricele adunate \n acel loc, sunt utile la stabilirea
fotografiilor de detaliu a obiectelor sau a urmelor, altor date folositoare cercet=rii criminalistice. Prin lungimea lor
acestea se vor ridica [i a[eza \n pozi]ii cât mai se stabile[te cu aproxima]ie viteza cu care autovehiculul \n
convenabile, dar cu mult= aten]ie pentru a nu fi distruse cauz= a circulat \n momentul frân=rii3. |ntre urma de frânare [i
eventuale microurme [i evitarea cre=rii de alte urme de viteza de circula]ie a autovehiculului exist= un raport direct
c=tre organele judiciare. Obiectele purt=toare de urme propor]ional: cu cât viteza de deplasare a autovehiculului este
care pot fi manipulate vor fi ambalate cu grij= [i mai mare, \n momentul ac]ion=rii sistemului de frânare, cu atât
transportate la laboratorul de criminalistic= pentru o mai urma de frânare este mai lung= [i invers.
eficient= examinare. Cu ocazia cercet=rii locului faptei o aten]ie deosebit=
|n practica cercet=rii criminalistice, dintre urmele se va acorda m=sur=rii corecte a lungimii urmelor de frânare
mijloacelor de transport, frecven]a cea mai mare o au urmele [i descrierii fidele a st=rii carosabilului, aceasta cu atât mai
create de autovehicule, cu prilejul producerii accidentelor de mult \n cazul \n care autovehiculul implicat a p=r=sit locul
circula]ie1. faptei (foto 1-2).
Din multitudinea [i diversitatea urmelor, ce pot fi
intâlnite cu ocazia accidentelor de circula]ie, cele mai
frecvente sunt2:
 urme ale sistemului de rulare, ce se formeaz= \n
raport de natura suprafe]ei pe care se circul=, de modul de
mi[care (rulare normal=, frânare, derapare) [i tipul de bandaj
sau [in=;
 urme ale unor p=r]i din caroserie sau diverse
subansambluri (bar= de protec]ie, masc=, far etc.), formate
prin tamponarea sau lovirea victimei, a unor vehicule sau
obstacole;
 urme sub form= de resturi de obiecte [i materiale
ca, de exemplu, cioburi de far sau de parbriz, pelicule de
vopsea, resturi metalice desprinse din caroserie, urme de
benzin=, ulei etc.;
 urme biologice de natur= uman= sau animal=,
\ndeosebi urme de sânge, fire de p=r, resturi de ]esut,
Foto 1
precum [i urme digitale sau ale altor p=r]i ale corpului;
 urme sub forma unor resturi de \mbr=c=minte sau a
altor obiecte purtate de victim= asupra sa (ochelari, map=,
saco[e, umbrel= etc.).
a. Urmele sistemului de rulare difer= \n func]ie de
natura vehiculului creator [i de cea a suportului pe care se
imprim=, având o mare varietate, influen]at= de unele
caracteristici invidiuale ale anvelopelor, respectiv: gradul de
uzur= a desenului antiderapant, uzura lateral=, g=uri, t=ieturi,
urme ale folosirii lan]urilor, urme de pietricele p=trunse \n
[an]urile dintre desenele antiderapante. Aceste urme
reprezint= elemente caracteristice care individualizeaz= urma
benzii de rulare de altele de acela[i fel. Ele prezint=
importan]= \n efectuarea constat=rilor sau expertizelor
traseologice pentru identificarea autovehiculului care a creat
urmele r=mase la fa]a locului.
Urmele ro]ilor autovehiculelor, dup= modul de
Foto 2
formare, sunt statice [i dinamice. Primele se creeaz= \n Foto 1 - 2 reprezint= urme de frânare
procesul rul=rii obi[nuite a ro]ilor pe traseul de circula]ie, cu
deta[are [i depunere de substan]=, când se formeaz= urme
O alt= categorie de urme, care se p=streaz= destul de
de stratificare sau destratificare, ori prin imprimarea lor \n
mult pe traseul de circula]ie [i reprezint= un pre]ios indiciu \n
masa obiectului primitor, realizându-se astfel urme de
adâncime. |n ambele situa]ii, \n urm= sunt reproduse \n privin]a direc]iei din care a ajuns la locul faptei sau \n care
negativ caracteristicile de gen [i individuale ale anvelopelor direc]ie a circulat autovehiculul \n cauz=, o reprezint= urmele
care le-au creat. Urmele dinamice se formeaz= \n momentul formate din praf sau din z=pad= afânat= datorit= curentului de
frân=rii sau derap=rii ro]ilor. Prin aceste urme, de regul=, nu aer, dispuse \n urma ro]ilor sub forma unui unghi ascu]it cu
se reproduc caracteristicile de gen, de grup [i cu atât mai vârful \n direc]ia mi[c=rii4.

4 CRIMIN ALIS TIC A

 b. Urmele unor p=r]i din caroserie sau din diverse
subansambluri (bare de protec]ie, masc=, far etc.) formate
prin tamponarea sau lovirea victimei, a unor vehicule sau
obstacole (sunt rezultatul ac]iunii nemijlocite a
autovehiculului asupra diferitelor obiecte) \ntâlnite \n calea
sa. Aceast= categorie de urme poate duce la stabilirea tipului
de autovehicul, modelul acestuia, culoarea mecanismul de
producere a impactului [i alte indicii valoroase pentru
cercetare. O caracteristic= proprie a urmelor de impact a
mijloacelor de transport o constituie faptul c= se formeaz= pe
ambele obiecte venite \n contact prin ciocnire. Pentru
eviden]ierea [i fixarea urmelor din aceast= categorie se
impune examinarea cu aten]ie a autovehiculelor implicate \n
accident pentru a se stabili locul, por]iunea [i \n=l]imea
acestora, natura, forma, culoarea, adâncimea, eventuale
urme de sânge, p=r, ]esut organic, care se pot g=si pe diferite
subansamble ori pe obiectele din jur. O aten]ie deosebit= se
va acorda, mai ales \n cazurile \n care victima a fost c=lcat=
sau târât=, detaliilor proeminente ale p=r]ilor inferioare ale
autovehiculului: pun]i, frâne, cutie de vitez= [.a. (foto 3-4).
Foto 3
Foto 4
Foto 3 - 4– reprezint= farul desprins din caroserie \n urma accidentului
c. Urmele sub form= de resturi de obiecte [i
materiale (cioburi de far, de parbriz, resturi de vopsea, resturi
metalice desprinse din caroserie, urme de benzin=, ulei etc.)
\[i dovedesc utilitatea \n cercetarea criminalistic=, \ndeosebi
atunci când prin natura lor se pot stabili tipul, modelul, marca
autovehiculului care, dup= producerea accidentului, a p=r=sit
locul faptei. Prin expertiz= tehnic= se poate ajunge pân= la
determinarea apartenen]ei de grup, iar \n coroborare cu alte
probe se poate realiza chiar identificarea propriu-zis=. De
exemplu, \n 7 mai 2002, la ora 13,45, agen]ii de poli]ie din
cadrul P.P.C. T=u]ii M=gher=u[ au fost sesiza]i telefonic de
S.I., pensionar, c= un autoturism condus de un b=rbat i-a
distrus poarta de fier de la intrarea \n curte, iar apoi a p=r=sit
locul faptei. Cu ocazia cercet=rii locului accidentului, pe stâlpii
por]ii [i pe poarta metalic= s-au eviden]iat urme de vopsea de
culoare vi[inie. Aceste urme au fost ridicate [i descrise \n
CRIMIN ALIS TIC A
procesul-verbal de cercetare la fa]a locului, iar, \n urma
m=surilor specifice desf=[urate, agen]ii de poli]ie au g=sit
autoturismul Dacia 1310 de culoare vi[inie cu nr. de
inmatriculare MM-90-PAM \n comuna T=u]ii M=gher=u[, str.
Valea Nistrului, \n curtea imobilului nr. 601. Autoturismul
prezenta urm=toarele avarii: u[ile din dreapta \nfundate, aripile
dreapta \nfundate, lampa semnalizare dreapta spart=, bara de
protec]ie spate cr=pat=. |n urma probelor administrate, P.P. a
recunoscut faptul c=, fiind sub influen]a b=uturilor alcoolice, a
comis accidentul de circula]ie din satul B=i]a5.
Cioburile apar, de regul=, \n cazul unor tampon=ri
violente (puternice) cu diferite obiecte. |n aceast= situa]ie, la
fa]a locului, r=mân doar o parte din cioburi, iar, \n autovehicul
sau pe diferitele sale p=r]i componente, o alt= parte a
cioburilor provenite din spargerea parbrizelor, farurilor,
lanternelor, geamurilor laterale. Fixarea [i ridicarea
corespunz=toare a acestora va da posibilitatea formul=rii unei
concluzii cu privire la autovehiculul c=ruia \i apar]in (foto 5).
Foto 5
Foto 5 – urme cioburi de far
|n accidentele de circula]ie pot fi g=site, cu ocazia
cercet=rii locului faptei, [i diferite p=r]i sau resturi desprinse din
caroserie, respectiv din bara de protec]ie, masc=, far, oglind=
retrovizoare, garnituri, racorduri [.a. care vor fi descrise \n
procesul-verbal [i fixate prin fotografiere \n detaliu, iar apoi
ridicate cu mare grij= pentru a putea fi folosite la identificarea
autovehiculului de la care provin, prin efectuarea constat=rilor
tehnico-[tiin]ifice sau a expertizelor traseologice (foto 6). Astfel,
\n seara zilei de 1 martie 2002, la orele 20,00, Poli]ia
Municipiului Baia Mare a fost sesizat= telefonic c= pe Bd. Traian
s-a produs un accident de circula]ie soldat cu v=t=marea
corporal= a unei persoane, iar autorul accidentului a p=r=sit
locul faptei. Cu ocazia efectu=rii cercet=rii locului accidentului
de trafic a fost g=sit= o anten= radio rupt=. Cercet=rile ulterioare
efectuate au condus la identificarea autorului \n persoana
numitului K.L.D.care a condus autoturismul marca Opel Kadet
cu nr. de \nmatriculare MM-03-KEH, pe Bd. Traian, iar \n
apropierea imobilului cu nr. 20 l-a acro[at pe S.A., angajat \n
traversarea str=zii printr-un loc nepermis [i f=r= s= se asigure.
De[i \nvinuitul a observat c= l-a lovit pe pieton, [i-a continuat
deplasarea pân= la domiciliul s=u, iar apoi s-a deplasat pe str.
Bucovinei, unde a parcat autoturismul. |n urma accidentului
rutier victima S.A. a suferit v=t=m=ri corporale pentru
vindecarea c=rora au fost necesare 6 – 7 zile \ngrijiri medicale.
Cu ocazia cercet=rilor s-a stabilit c= antena rupt= g=sit= la fa]a
locului a fost desprins= de pe caroseria autoturismului Opel
Kadet cu nr. de \nmatriculare MM-03-KEH, condus de K.L.D.
Prin coroborarea probelor administrate \n cauz=, s-a re]inut \n
sarcina inculpatului s=v\r[irea cu vinov=]ie a infrac]iunii de
p=r=sire a locului accidentului 6.
5

Foto 6
Foto 6 – reprezint= nr. de \nmatriculare a automobilului r=mas la
fa]a locului
Urmele sau petele de ulei, vaselin=, benzin= [i alte
substan]e pot fi ,de asemenea, folosite \n scopul identific=rii
autovehiculului implicat \n accident, \n special a celui care a
p=r=sit locul faptei, deoarece, pe baza unor analize ale
acestor substan]e, se poate stabili autovehiculul care a
produs accidentul rutier.
d. Urmele biologice de natur= uman=, \ndeosebi
urmele de sânge, firele de p=r, resturi de ]esut, precum [i
urmele digitale sau ale altor p=r]i ale corpului uman,
descoperite cu ocazia accidentelor de circula]ie, contribuie
semnificativ la realizarea scopului final al cercet=rii
criminalistice, prin elucidarea [i clarificarea unor aspecte de
real interes.
Urmele de sânge ce se g=sesc la fa]a locului, de cele
mai multe ori, pe [osea (foto 7), pe autovehiculul participant
la accident sau pe corpul victimei, pot fi sub form= de pete,
pic=turi, stropi, scurgeri, cruste. Dup= formele pe care le au
urmele de sânge se pot stabili care era pozi]ia victimei din
timpul lovirii, [tiindu-se c= pic=turile de sânge c=zute de la
distan]= las= pe [osea urme circulare cu margini regulate [i
cu un diametru mai mic decât al pic=turilor de sânge, \n cazul
\n care acestea cad de la o \n=l]ime mai mare.
Foto 7
Foto 7 – reprezint= o pat= de sânge g=sit= la fa]a locului
Urmele de sânge iau forma semnului exclam=rii (!)
dac= suprafa]a pe care au c=zut are o pozi]ie oblic= sau dac=
sunt create \n timp ce autovehiculul de pe care se scurg astfel
6 CRIMIN ALIS TIC A
de urme era \n mi[care7.
Fixarea urmelor de sânge se face prin descriere \n
procesul-verbal [i prin fotografiere color, iar, \n raport de locul \n
care vor fi g=site, ridicarea urmelor de sânge se face prin diferite
procedee (\n eprubete, prin r=zuire, prin tamponare [.a.).
La cercetarea accidentelor de circula]ie firele de p=r
pot fi g=site pe ro]i, bar= de protec]ie, radiator, osii, masc=,
faruri, pe portiere, \n interior pe fotolii, volan, schimb=torul de
vitez=, pe corpul victimei, [osea, obiectele cu care s-a
tamponat autovehiculul etc. Dup= descrierea \n procesul-
verbal de cercetare a locului faptei, fotografierea locului \n
care au fost descoperite [i \n detaliu, firele de p=r se ridic= cu
penseta [i se introduc \n borcane sau eprubete curate pe
care se vor face men]iunile corespunz=toare.
C=utarea, ridicarea [i examinarea urmelor digitale
prezint= importan]= \ndeosebi \n cazul accidentelor de
circula]ie \n care autovehiculele au fost abandonate la fa]a
locului, de c=tre proprietari ori persoane c=rora le-au
\ncredin]at conducerea acestora, dar [i \n cazul unor furturi
când, dup= producerea accidentului, ho]ii abandoneaz=
autovehiculul sustras. |n aceste situa]ii, urmele digito-palmare
vor fi c=utate pe suprafe]ele lucioase ale portierelor, pe volan,
oglind=, bord, radiocasetofoane [i alte suprafe]e din interiroul
autoturismului. Relevarea [i fixarea acestor categorii de urme
se vor efectua conform metodelor [i mijloacelor recomandate
de tehnica criminalistic= [i vor fi comparate, ulterior, cu
impresiunile persoanelor b=nuite, \n vederea identific=rii
autorului accidentului de circula]ie (foto 8 - 9).
Foto 8
Foto 9
Foto 8 – 9 – reprezint= urma digital= g=sit= pe oglinda retrovizoare
e. Urmele de pe corpul sau imbr=c=mintea
victimei ofer= posibilitatea stabilirii mecanismului producerii
accidentului de trafic rutier, autovehiculul implicat, cauzele
accidentului, timpul survenirii mor]ii etc. Dificult=]i \n
examinarea victimelor (cadavrelor) sau a \mbr=c=mintei
acestora sunt \ntâmpinate atunci când acestea sunt mutate
din locul \n care au fost g=site ori sunt transportate la spital,
sens \n care organele judiciare vor trebui s= deosebeasc= victimei. Fixarea locului [i a felului de repartizare a urmelor pe
urmele produse ulterior de cele care s-au creat cu ocazia \mbr=c=mintea [i corpul victimei ajut= la stabilirea pozi]iei [i
accidentului. a direc]iei \n care a circulat victima fa]= de sensul de mers al
Victimele se examineaz=, \n func]ie de autovehicul [i autovehiculului (foto 10).
obiectele \nconjur=toare, pentru descoperirea [i fixarea
leziunilor de pe corp, cap, fa]=, membre superioare [i
inferioare. Leziunile pot fi tipice, adic= create ca urmare a Foto 10
impactului cu autovehiculul sau atipice: fracturi, luxa]ii,
scurgeri de sânge etc., care pot fi \nlâlnite [i \n alte cazuri \n
afar= de accidentele de circula]ie. De regul=, \n cazul
accidentelor de circula]ie, lovirea victimelor se asociaz= cu
proiectarea [i târârea lor pe carosabil ori cu izbirea de
obiectele din jur (copaci, garduri, ziduri [.a.). Leziunile
produse prin lovire se g=sesc pe o singur= parte a corpului [i
corespund nivelului p=r]ii autovehiculului cu care au fost
provocate. Prin proiectare, se produc leziuni mai grave,
adesea mortale, precum traumatismele cranio-cerebrale, [i
se afl= pe partea opus= celor de lovire.
|n accidentele de trafic rutier, traumatismele cranio-
cerebrale \chise sau deschise reprezint= 50 – 60 % din
cauzele medicale de moarte, urmeaz= \n ordine hemoragia
intern= [i extern=. Majoritatea accidentelor grave se soldeaz= Foto 10 – urm= de pneu pe \mbr=c=mintea victimei
cu moartea victimei la locul accidentului prin distrugerea unui
organ vital sau \n timpul transportului, \n primele ore de la 1. I. Mircea, Criminalistica, Editura Funda]iei “Chemarea”
internare, prin mecanismele declan[ate de [ocul traumatic8. Ia[i, 1992, pag.144.
|n cazul accidentelor de circula]ie soldate cu mor]i, 2. E. Stancu, op.cit., pag. 611.
3. I. Mircea, Valoarea criminalistic= a unor urme de la
pozi]ia acestora trebuie fixat= prin fotografiere, redându-se
locul ocupat fa]= de autovehicul [i obiectele \nconjur=toare, locul faptei, Editura “Vasile Goldi[”, Arad, 1996, pag. 136 – 138.
4. |. Mircea, op.cit., pag.139.
dup= care se realizeaz= examinarea am=nun]it= a leziunilor 5. Judec=toria Baia Mare, sent.pen. 221/2003, nepublicat=
pe care le prezint=, descriindu-se num=rul, amplasarea, 6. Judec=toria Baia Mare, sent.pen. 781/2002, nepublicat=.
forma, m=rimea [i aspectul lor. Pe articolele de \mbr=c=minte 7. L. Coman, Gh. Dini]=, Cercetarea la fa]a locului a
[i pe \nc=l]=mintea victimei pot fi descoperite urme biologice, accidentelor de circula]ie, Indrum=ri metodologice, M.A.I.,
urme de noroi, praf, vopsea, fragmente de sticl=, urme de Bucure[ti, 1970, pag.10.
târâre, diferite p=r]i din autovehicul, urme ale desenului 8. V. Beli[, V. Dragomirescu, C. Nane[, V. Panaitescu,
antiderapant al anvelopelor imprimate pe ]es=tura hainelor Medicina legal=, Editura Teora, Bucure[ti, 1992, pag. 95.

CRIMIN ALIS TIC A 7

 Subcomisar CRI{AN-MUCENIC L+ZUREANU
Vineri, 7 noiembrie 2005, la Universitatea din
Bucure[ti – Facultatea de Drept, a avut loc un eveniment
[tiin]ific deosebit, constând \n sus]inerea public= a tezelor
pentru doctor \n [tiin]e juridice de c=tre domnii: chestor
Vasile-Gabriel Ni]=, subsecretar de stat \n Ministerul
Administra]iei [i Internelor; colonel (r) lector univ.
Constantin Dr=ghici din cadrul Universit=]ii de {tiin]e [i Arte
“Gheorghe Cristea”.
Cele dou= lucr=ri, “Elemente de investiga]ie
criminalistic= aplicate \n cercetarea infrac]iunilor din domeniul
traficului [i consumului ilicit de droguri”, respectiv “Metode [i
mijloace moderne de cercetare [i investigare criminalistic=”,
au abordat teme de o deosebit= importan]= [i complexitate,
mai ales din perspectiva evolu]iilor actuale \n combaterea
fenomenului infrac]ional.
Coordonatorul [tiin]ific al ambelor lucr=ri sus]inute de
doctoranzi a fost reputatul prof. univ. dr. Emilian Stancu,
pre[edintele Asocia]iei Criminali[tilor din România. Membrii
comisiei care le-a acordat titlul de doctor \n [tiin]e juridice,
domnii: prof. univ. dr. Constantin Mitrache (pre[edinte –
prodecan al Facult=]ii de drept); prof. univ. dr. Emilian
Stancu (membru); prof. univ. dr. Nicolae Volonciu
(membru), prof. univ. dr. Florin Sandu (membru); prof. univ.
dr. Vasile Berche[an (membru), au apreciat calitatea tezelor
elaborate de cei doi doctoranzi, atât din punctul de vedere al
tematicii, cât [i din cel al perspectivelor de abordare.
1. Teza de doctorat “Elemente de investiga]ie
criminalistic= aplicate \n cercetarea infrac]iunilor din
domeniul traficului [i consumului ilicit de droguri”, autor
domnul chestor Vasile – Gabriel Ni]=, este o lucrare
complex=, multilateral= [i interdisciplinar=, fiind abordat= \ntr-o
manier= integrat= a problematicii din domeniu, inclusiv \n
ceea ce reprezint= un element de absolut= noutate,
intersectarea complementar= a domeniilor criminalistice cu
cel criminologic \n abordarea fenomenului de trafic [i consum
ilicit de droguri.
|n prima parte a lucr=rii, doctorandul face un demers
introductiv privind tema tratat=, dup= care prezint= cadrul
legislativ intern [i interna]ional, clasificarea celor mai
importante droguri [i modalit=]i de producere, precum [i
moduri de operare folosite de trafican]ii de droguri.
8 CRIMIN ALIS TIC A
|n cea de-a doua parte a lucr=rii, sunt expuse \n
detaliu, \n cinci capitole, probleme referitoare la: modalit=]i de
depistare/descoperire a trafican]ilor de droguri [i a drogurilor;
efectuarea urm=ririi penale \n infrac]iunile de trafic [i consum
ilicit de droguri; principalele tendin]e ale dinamicii
infrac]iunilor privind drogurile; aspecte socio-criminologice
ale traficului [i consumului ilicit de droguri; cooperarea
interna]ional= \n domeniul combaterii traficului [i consumului
ilicit de droguri.
2. Teza de doctorat “Metode [i mijloace moderne
de cercetare [i identificare criminalistic=”, autor domnul
lector univ. Constantin Dr=ghici, se refer= la urm=toarele
aspecte:
• considera]ii generale referitoare la importan]a
utiliz=rii metodelor [i mijloacelor tehnico-[tiin]ifice \n
cercetarea infrac]iunilor [i rolul [tiin]ei criminalistice \n cadrul
investig=rii penale;
• tehnici de investigare, folosite \n cercetarea la fa]a
locului [i \n examin=rile microscopice de laborator a urmelor
[i mijloacelor materiale de prob=;
• metode fotografice moderne de fixare [i examinare
a urmelor [i mijloacelor materiale de prob=;
• mijloace de examinare calitativ= [i cantitativ= a
urmelor materiale;
• metode de analiz= [tiin]ific= a probelor materiale \n
radia]ii vizibile [i invizibile;
• particularit=]ile investig=rii biocriminalistice a urmelor
biologice de natur= uman=; identificarea persoanei dup=
profilul genetic ADN;
• aplica]iile informaticii \n criminalistic=. Folosirea
tehnologiilor biometrice \n identificarea [i recunoa[terea
persoanelor.
A[a cum a rezultat din prezentarea tezei [i din
referatele comisiei, care i-a acordat \n unanimitate titlul de
doctor, autorul a avut \n vedere, \n tratarea acestei teme, pe
de o parte faptul c= pentru solu]ionarea temeinic= [i legal=
a cauzelor penale, organele judiciare trebuie s= \ntreprind=
o multitudine de investiga]ii criminalistice, caracterizate
deseori printr-un grad sporit de dificultate, necesitând
cuno[tin]e [i din alte domenii decât cele juridice, iar pe de
alt= parte frecven]a cu care sunt folosite mijloacele de prob=
pentru documentarea activit=]ilor infrac]ionale [i asigurarea
tragerii la r=spundere penal= a f=ptuitorului.
Concluzionând, putem afirma c= cei doi doctori \n
[tiin]e juridice au demonstrat, \n contextul unor dezbateri
[tiin]ifice de elevat= ]inut=, c= [tiin]a criminalistic=
beneficiaz= [i ast=zi de un nesecat izvor de resurse de
creativitate.
Este [i motivul pentru care Asocia]ia Criminali[tilor
din România, din care fac parte [i domnii Vasile – Gabriel
Ni]= [i Constantin Dr=ghici, poate fi pe deplin \ndrept=]it=
s=-[i manifeste satisfac]ia cu ocazia acestei reu[ite [i s=
ureze proaspe]ilor doctori \n [tiin]e juridice continuarea, cu
succes [i str=lucire, a carierei lor [tiin]ifice.

S
pre deosebire de Legea nr. 87/1994, pentru
combaterea evaziunii fiscale republicat= \n 2004, \n
art. 1 al noii legi, se prev=d patru elemente principale
de noutate: a) se consacr= faptul c= noua lege stabile[te [i m=suri de
prevenire2 a evaziunii fiscale; b) s-au instituit noi infrac]iuni, denumite
infrac]iuni aflate \n leg=tur= cu infrac]iunile de evaziune fiscal=; c) s-au
incriminat mai multe fapte ca infrac]iuni de pericol; d) s-au definit
mai mul]i termeni folosi]i \n lege pentru o mai bun= precizie.
|n ceea ce prive[te m=surile preventive, prev=zute de noua
lege, se constat= c=:

s-au instituit ca infrac]iuni fapte ce reprezentau unele
condi]ii [i cauze ale evaziunii fiscale;

din p=cate au fost abrogate o serie de dispozi]ii care
sanc]ionau alte fapte cauzatoare sau condi]ii favorizatoare ale
evaziunii fiscale cu amenzi contraven]ionale, (art. 13 literele a), c), d),
e), f), g), h), i) din Legea nr. 87/1994 republicat=); credem c=
abrogarea acestor dispozi]ii afecteaz= eficien]a activit=]ii de
prevenire a evaziunii fiscale, prin \nl=turarea unui instrument
important de combatere a unor fapte periculoase \nc= din faza de
contraven]ie;

\n noua lege nu se mai reg=sesc sistematizat unele
obliga]ii ale contribuabililor [i ale organelor competente care fac
parte din ipotezele normelor penale de incriminare, respectiv cele
prev=zute \n art. 2-8 din Legea nr. 87/1994 republicat=.
Au fost dezincriminate unele fapte, de[i, \n opinia noastr=,
continu= s= prezinte pericolul unor infrac]iuni, cu implica]ii deosebite
asupra economiei ascunse.3 Ca urmare, sunt considerate infrac]iuni
de evaziune fiscal= numai cele definite \n art. 9 din noua lege.
Legiuitorul nu mai define[te evaziunea fiscal= \n general ca evaziune
fiscal= ilegal=, defini]ie care oarecum intra \n contradic]ie cu formele
evaziunii fiscale re]inute de legiuitor \n aceea[i lege, ca infrac]iuni4.
Celelalte infrac]iuni incriminate \n aceast= lege, \n art. 3-8, ar putea fi
considerate c= sunt infrac]iuni \n leg=tur= cu infrac]iunile de evaziune
fiscal=. Aceast= diferen]iere \ntre infrac]iuni f=cut= de legiuitor este
urmat= [i de o tratare diferit=. De pild=, art. 10 alin. 1 din noua lege
se aplic= numai “\n cazul s=vâr[irii unei infrac]iuni de evaziune fiscal=
prev=zut= de prezenta lege”, ori astfel sunt excluse infrac]iunile
prev=zute \n articolele 3-8 din noua lege.
|n art. 2 din noua lege sunt defini]i unii termeni cu care se
opereaz=, punându-se cap=t unor controverse, [i chiar confuzii \n
aplicarea legii. De pild=, se d= defini]ia “opera]iunii fictive” ca fiind
disimularea realit=]ii prin crearea aparen]ei existen]ei unei opera]iuni
care, \n fapt, nu exist=.5 Se [tie c= opera]iunea economico-financiar=
presupune, \n mod obligatoriu [i cumulativ, urm=toarele elemente
esen]iale: subiec]ii furnizor - beneficiar, vânz=tor-cump=r=tor, marfa
predat= sau serviciul prestat [i pre]ul pl=tit. |n cazul când lipse[te cel
pu]in unul din primele elemente, atunci nu se mai poate vorbi de o
opera]iune economico-financiar= real=. |n acest fel este mai u[or de
calificat ca false documentele care reflect= opera]ii fictive prin
inexisten]a m=rfii, [i/sau a furnizorului, furnizor care poate fi o a[a-
zis= firm= “fantom=”, mai corect zis firm= fictiv=. Credem c= era
necesar= [i util= definirea firmelor care, de[i au o “existen]=” numai
\n scripte nu [i \n realitate, \n numele lor se \ntocmesc acte de
eviden]= primar= sau contabil= pentru opera]iuni fictive, \n scop
ilegal, \n mod deosebit de evaziune fiscal=. Folosirea unor astfel de
firme a devenit un fenomen, ceea ce presupune o reglementare [i
instituire a responsabilit=]ii contraven]ionale [i penale pentru faptele
CRIMIN ALIS TIC A
Conf. univ. dr. VALERIC+ DABU
Prim-procuror PETRE VOINESCU
Drd. SORIN C+TINEAN
periculoase [i/sau prejudiciabile legate de acestea. Potrivit art. 155
pct. 1 din Codul fiscal, facturile fiscale se emit “pentru livr=rile de
bunuri sau prest=rile de servicii efectuate… Pentru livr=rile de
bunuri, factura fiscal= se emite la data livr=rii, iar pentru prest=ri
de servicii, cel mai târziu pân= la finele lunii \n care prestarea a fost
efectuat=. ”Coroborând aceste dispozi]ii cu cele ale art. 2 lit. (f) din
noua lege rezult= c= orice factur= fiscal= care nu reflect= o
opera]iune existent=, respectiv livr=ri de bunuri sau servicii
efectuate6, este un act fals \n care credem c= pot fi incluse [i a[a-
zisele “facturi proforma”.
Este de observat c= fa]= de vechea lege (Legea nr. 87/1994),
se m=re[te sfera conceptului de “contribuabil” [i astfel, pe lâng= orice
persoan= fizic= sau juridic=, a fost introdus= [i “orice alt= entitate
f=r= personalitate juridic=, care datoreaz= impozite, taxe,
contribu]ii [i alte sume bugetului general consolidat”. Ca urmare,
subiect al infrac]iunilor prev=zute de Legea nr. 241/15. 07. 2005
poate fi, pe lâng= persoana fizic= sau persoana juridic=, [i “orice alt=
entitate f=r= personalitate juridic=, care datoreaz= impozite, taxe,
contribu]ii [i alte sume bugetului consolidat”, cum ar fi de pild=
reprezentan]ele str=ine, asocierile \n participa]iune, structurile
agen]ilor economici [i altele.7
Aceast= defini]ie trebuie v=zut= \n concordan]= cu celelalte
dispozi]ii legale8, cum ar fi, de pild=, Legea nr. 571/2003 privind
Codul fiscal al României, unde sunt definite conceptele de:
contribuabil la impozitul pe profit;9 contribuabil la impozitul pe
venit;10 contribuabili la impozitul pe reprezentan]=, persoane
impozabile;11 pl=titorii taxei pe valoare ad=ugat=,12 etc. , sau \n
art. 24 din Codul de procedur= fiscal= unde este definit “pl=titorul”.13
|n art. 2 litera (c) se folose[te sintagma “documente legale”,
ce este definit= ca: “documentele prev=zute de Codul fiscal, Codul de
procedur= fiscal=, Codul vamal, Legea contabilit=]ii nr. 82/1991,
republicat=, [i de reglement=rile elaborate pentru punerea \n aplicare
a acestora;”
O prim= constatare ar fi c= se face deosebirea \ntre
documente [i formulare, \nl=turându-se confuzia ce se f=cea \n art. 4
din Legea nr. 87/1994 pentru combaterea evaziunii fiscale.14
Totu[i formula “documente legale”, folosit= \n contextul art. 2
lit. c) din noua lege, ni se pare discutabil= deoarece:

credem c= este greu s= includem \n sintagma “documente
legale” documentele ce con]in date false \n formularele prev=zute de
lege, adic= de Codul fiscal [i celelalte acte normative indicate \n
textul mai sus citat;

socotim c= mai corect= era expresia “documente
prev=zute de lege”15 decât expresia “documente legale”, deoarece
primele pot fi documente legale numai atunci când \ndeplinesc toate
condi]iile prev=zute de lege, iar când con]in date false pot fi
considerate documente sau \nscrisuri falsificate, respectiv tot
documente prev=zute de lege ca atare.
|n articolul 2 lit. d) din noua lege se dispune: “formulare
tipizate cu regim special utilizate \n domeniul fiscal – documente
legale a c=ror tip=rire, \nseriere [i numerotare se realizeaz= \n
condi]iile actelor normative \n vigoare;” Din punct de vedere al
genului proxim constat=m c=, \n aceast= defini]ie, se folose[te
sintagma “documente legale”. Or un “formular tipizat” [i evident
necompletat nu poate fi catalogat drept “document legal”.
Formularul tipizat devine document atunci când este completat cu
informa]ii financiar-contabile iar numai când completarea s-a f=cut
potrivit legii cu date [i informa]ii conform realit=]ii devine document
9
legal.16 Pe de alt= parte, interpretând per a contrario nu se poate
concepe c= “documentele ilegale” sunt “tip=rite, \nseriate,
numerotate [i realizate \n condi]iile actelor normative \n vigoare”
pentru c= numai documentele legale sunt produse \n condi]iile
actelor normative \n vigoare. Este evident c= orice formular a c=rui
tip=rire, \nseriere [i numerotare se realizeaz= \n condi]iile actelor
normative \n vigoare nu poate fi decât un “formular tipizat cu regim
special prev=zut de lege”. Ca urmare, credem c= era mai indicat s=
fi folosit ca gen proxim cuvântul “formular” f=r= adjectivul “legal”.
|nclin=m spre cuvântul “formular” pentru mai mult= precizie, \ntrucât
formularul, pe care se consemneaz= o informa]ie, poate deveni
document.
De aceea, credem c= art. 2 lit. d) din noua lege putea fi
formulat astfel: “formularele tipizate cu regim special utilizate \n
domeniul fiscal, sunt acele formulare stabilite de lege, sau \n baza
legii, a c=ror tip=rire, \nseriere [i numerotare se realizeaz= \n
condi]iile actelor normative \n vigoare”.
Codul fiscal din nefericire define[te “documentele fiscale” \n
mai multe articole, \n mod diferit, pe domenii.
|n art. 159 din Codul fiscal, sub denumirea generic= de
“documente fiscale”, se dispune: “Modul [i con]inutul formularelor de
facturi fiscale sau alte documente legal aprobate, jurnale pentru
cump=r=turi, jurnale pentru vânz=ri, borderouri zilnice de
vânzare/\ncasare [i alte documente necesare \n vederea aplic=rii
prezentului titlu se stabilesc de c=tre Ministerul Finan]elor Publice [i
sunt obligatorii pentru pl=titorii de tax= pe valoare ad=ugat=”.
Observ=m c= aici este vorba de documentele fiscale folosite numai
\n domeniul pl=]ii taxei pe valoare ad=ugat=.
|n art. 195 din Codul fiscal sunt definite “Documentele fiscale”
folosite \n domeniul accizelor, iar la art. 213 din acela[i cod este
prev=zut “Regimul documentelor fiscale pierdute, distruse sau
deteriorate” \n domeniul produselor accizabile.
Tot \n Codul fiscal sunt prev=zute \n mod expres [i alte
documente fiscale, ceea ce nu este \n concordan]= cu metodologia
de elaborare a actelor normative prev=zute prin Legea nr. 24/2000,
republicat= \n 2004.
O problem= controversat= este dac= documentele justificative,
documentele contabile [i documentele fiscale falsificate constituie
obiect al infrac]iunii prev=zute de art. 290 sau de art. 289 din C. p.
a) |ntr-o prim= opinie s-a sus]inut c= documentele
justificative, documentele contabile [i documentele fiscale falsificate
constituie obiect al infrac]iunii prev=zute de art. 289 din C. p.; \n
sus]inerea acestei opinii se aduc urm=toarele argumente:

din con]inutul art. 288 alin. 3 teza ultim= din C. p. rezult=
c= orice imprimate produc=toare de consecin]e juridice sunt asimilate
\nscrisurilor oficiale;

prin Regulamentul de aplicare a Legii nr. 82/1991 au fost
declarate “documente contabile oficiale”: “registrul-jurnal, registrul-
inventar, cartea mare, documentele justificative, bilan]ul contabil [i
anexele sale, contul de profit [i pierderi, registrele [i actele care
permit controlul opera]iunilor patrimoniale ale agen]ilor economici.”17
|n opinia noastr= acest argument nu rezist= deoarece a afirma c=
documentele justificative sunt documente contabile oficiale este
contrar dispozi]iilor exprese ale art. 6 din Legea nr. 82/1991
republicat=, ori printr-un act normativ cu putere juridic= mai mic=
decât legea nu se poate deroga de la aceasta deoarece se \ncalc=
principiul ierarhiei actelor juridice.18

\n unele spe]e de acest gen instan]ele au pronun]at
condamn=rii r=mase definitive re]inând infrac]iunea prev=zut= de art.
289 din C. p.19
b) |n a doua opinie se pate sus]ine c= documentele
justificative, documentele contabile [i documentele fiscale falsificate
constituie obiect al infrac]iunii prev=zute de art. 290 din C. p., dup=
cum unitatea ale c=rei acte sunt se \ncadreaz= sau nu \n prevederile
art. 145 din C. p.; \n sus]inerea acestei opinii se pot aduce
urm=toarele argumente:

\n art. 150 alin. 2 din Codul penal se dispune: “\nscris
oficial” este orice \nscris care eman= de la o unitate din cele la care
se refer= art. 145 sau care apar]ine unei asemenea unit=]i. ”Or, \n
opinia noastr=, agen]ii economici priva]i, asocia]iile familiale [i
persoanele fizice nu fac parte din persoanele indicate \n art. 145 din
10
C. p.; \n acest sens instan]a suprem= a statuat c= “falsificarea unor
acte contabile ale unei societ=]i comerciale private prin modific=ri,
[ters=turi [i ad=ugiri [i folosirea lor la \ntocmirea eviden]elor
contabile nu constituie infrac]iunea de fals intelectual [i de uz de fals,
ci infrac]iunea de fals material \n \nscrisuri sub semn=tur= privat=.”20
De la dispozi]iile art. 150 alin. 2 se poate deroga numai de legiuitor
prin dispozi]ii exprese, a[a cum ar fi \n art. 43 din Legea nr. 82/1991
republicat=, \n 2005,21 art. 1 din oct. 92/ 197622.

pentru aplicarea art. 289 din C. p. sunt necesare sub un
anumit aspect cel pu]in trei condi]ii cumulative: 1) \nscrisul falsificat
s= fie oficial; 2) falsificarea actului s= fie cu prilejul \ntocmirii acestuia;
3) falsificarea s= fie f=cut= de un func]ionar aflat \n exerci]iul
atribu]iilor de serviciu;

\n ceea ce prive[te dispozi]iile art. 288 alin. 3 din C. p.,
socotim c= expresia “orice alte imprimate produc=toare de
consecin]e juridice” include orice alte imprimate care, ca urmare a
imprim=rii au o valoare economic= exprimat= \n bani ce se folosesc
la plata unor bunuri sau servicii; Or, \n aceast= categorie, nu credem
c= intr= formularele tipizate cu regim special potrivit actelor normative
\n vigoare.
|n art. 2 lit. e) din noua lege sunt definite obliga]iile fiscale,
ca fiind “Obliga]iile prev=zute de Codul fiscal [i de Codul de
procedur= fiscal=23”; Credem c= sintagma “obliga]ii fiscale”, \n
sensul noi legi, include: obliga]iile fiscale ale contribuabilului,
prev=zut de art. 2 lit. b) din noua lege, precum [i ale reprezentan]ilor
legali ai persoanelor fizice, juridice [i ai asocierilor f=r= personalitate
juridic= precum [i obliga]ia fiscal= provizorie prev=zut= de art. 59 pct.
1 din Codul de procedur= fiscal=. Este de observat c= nu sunt incluse
obliga]iile prev=zute de Codul vamal24, [i orice alte legi de natur=
fiscal=, sau obliga]iile fa]= de asigur=rile sociale, etc., ceea ce ni se
pare discutabil \n raport cu periculozitatea acestora.25 De pild=, \n
art. 83 din Codul de procedur= fiscal=, este reglementat= prescrip]ia
dreptului de a stabilii obliga]ii fiscale, or, ca urmare a defini]iei
restrânse, aceste dispozi]ii nu se aplic= obliga]iilor prev=zute de
Codul vamal, altor legi de natur= fiscal=, sau obliga]iilor fa]= de
asigur=rile sociale etc., ceea ce nu este la ad=post de critic=. De
pild=, \n astfel de situa]ie, dac= fapta, descris= \n art. 9 din Legea nr.
241/2005, se refer= la o obliga]ie vamal= aceasta nu constituie
infrac]iunea prev=zut= de dispozi]ia penal= \n cauz= deoarece
obliga]ia vamal= nu este inclus= \n obliga]iile fiscale definite \n art. 2
lit. e) din noua lege. Totu[i constat=m c= Legea nr. 241/2005 numai
\n dou= cazuri incrimineaz= \n mod expres unele fapte periculoase
din domeniul vamal. Este vorba de art. 4 [i 5 din Legea nr. 241/2005,
reglement=ri pe care le consider=m insuficiente \n raport cu
necesit=]ile luptei \mpotriva economiei subterane ascunse. Din punct
de vedere comportamental, \n art. 20 din Codul de procedur= fiscal=
prin obliga]ie fiscal= se \n]eleg:
a) obliga]ia de a declara bunurile [i veniturile impozabile
sau, dup= caz, impozitele [i taxele datorate;
b) obliga]ia de a calcula [i de a \nregistra \n eviden]ele
contabile [i fiscale impozitele [i taxele;
c) obliga]ia de a pl=ti, la termenele legale, impozitul [i taxa
datorat=;
d) obliga]ia de a pl=ti dobânzi [i penalit=]i de \ntârziere,
aferente impozitelor [i taxelor, denumite obliga]ii de plat= accesorii;
e) obliga]ia de a calcula, de a re]ine [i de a \nregistra \n
eviden]ele contabile [i de plat=, la termenele legale, impozitele care
se realizeaz= prin stopaj la surs=;
f) orice alte obliga]ii care revin contribuabililor, persoane
fizice sau juridice, \n aplicarea legilor fiscale.”
Subiec]ii obliga]iilor fiscale care pot fi [i subiec]i ai
infrac]iunilor prev=zute de noua lege sunt contribuabilii defini]i de
Codul fiscal pentru fiecare form= de impozit sau tax=.
La art. 3 din noua lege se instituie o nou= infrac]iune astfel:
“Constituie infrac]iune [i se pedepse[te cu amend= de la 50. 000.
000 lei la 300. 000. 000 lei fapta contribuabilului care, cu inten]ie, nu
reface documentele de eviden]= contabil= distruse, \n termenul
\nscris \n documentul de control, de[i acesta putea s= o fac=”.
Cu privire la aceast= infrac]iune vom face numai câteva
observa]ii.
Subiectul acestei infrac]iuni este calificat de legiuitor
“contribuabil”. Credem c= aici legiuitorul exclude executantul fie el
CRIMIN ALIS TIC A
salariat al contribuabilului sau persoan= juridic=, angajat= s= ]in=
eviden]a contabil=. Aici pot ap=rea probleme, când contribuabilul
este persoan= juridic= sau o entitate alta decât o persoan= fizic=. Or
se [tie c= noul Cod penal care a reglementat r=spunderea penal= a
persoanei juridice intr= \n vigoare la 01. 09. 2006. Aici ar putea
ap=rea dou= opinii:

\ntr-o prim= opinie s-ar putea sus]ine c= legiuitorul a instituit
prin voin]= expres= r=spunderea penal= a persoanei juridice care
s=vâr[e[te fapta. Ce se \ntâmpl= cu o entitate care nu are personalitate
juridic= [i deci patrimoniu [i totu[i este contribuabil potrivit art. 2 lit. b din
Lege? Ce patrimoniu va fi executat silit pentru plata amenzii penale \n
cazul entit=]ii f=r= personalitate juridic=? Socotim c=, atâta timp cât sunt
\n vigoare reglement=rile actualului Cod penal, subiect al acestei
infrac]iuni nu poate fi decât persoana fizic=.26

\ntr-o alt= opinie s-ar putea sus]ine c= aceast= dispozi]ie
penal= nu intr= \n vigoare fa]= de persoanele juridice decât o dat= cu
noul Cod penal care reglementeaz= pedepsele [i modul de aplicare
pentru persoane juridice. |n ceea ce ne prive[te, cu unele rezerve,
\nclin=m spre ultima opinie.
O alt= problem= este aceea c= latura obiectiv= a acestei
infrac]iuni, respectiv nerefacerea “documentelor de eviden]=
contabil= distruse” este insuficient=, iar uneori aceast= dispozi]ie
penal= este dificil de aplicat astfel:

aceast= dispozi]ie penal= se aplic= numai \n cazul
nerefacerii documentelor de eviden]= contabil= distruse; or este
dificil s= se probeze c= documentele au fost distruse [i nu furate,
pierdute, ascunse prin cesionare a p=r]ilor sociale, a ac]iunilor,
urmat= de predarea arhivei la persoane neidentificabile, situa]ii când
aceast= dispozi]ie penal= este inaplicabil=;

aceast= dispozi]ie penal= nu se aplic= \n cazul nerefacerii
documentelor de eviden]= contabil= furate, pierdute, deteriorate,
ascunse prin cesionare, ceea ce credem c= nu este \n concordan]=
cu politica penal= \n raport de actele [i faptele periculoase din acest
domeniu;27

aceast= dispozi]ie penal= nu se aplic= nici nerefacerii
documentelor de eviden]= primar=, denumite [i documente
justificative, documente primare28 (facturi fiscale, chitan]e fiscale,
avize de expedi]ie, note de intrare-recep]ie etc.) distruse, deteriorate,
furate, ascunse prin cesionare etc., deoarece acestea nu sunt
documente de eviden]= contabil=; or se [tie c= nu se pot reface
documentele de eviden]= contabil= \n lipsa documentelor de eviden]=
primar=, ceea ce evident dimensioneaz= un pericol;

aceast= dispozi]ie penal= nu se aplic= \n cazul nerefacerii
documentelor de eviden]= contabil= distruse când f=ptuitorul este
obligat numai prin lege, respectiv art. 2629 [i art. 41 pct. 2 lit. b)30 din
Legea nr. 82/1991 republicat= \n 2005; \n astfel de situa]ie fapta
constituie numai contraven]ie [i se sanc]ioneaz= cu amend= de la
3. 000. 000 lei la 40. 000. 000 lei;

aceast= dispozi]ie penal= se aplic= numai dac= nu au fost
ref=cute documentele de eviden]= contabil= distruse \n termenul
\nscris \n documentele de control; deci dispunerea refacerii trebuie
s= fie f=cut= de un organ de control competent \n exercitarea
atribu]iilor legale [i potrivit legii.
|n ceea ce prive[te autorul distrugerii documentelor de
eviden]= contabil= legiuitorul nu distinge \ntre distrugerea cauzat= de
cazul fortuit, for]a major=, distrugerea f=cut= sau dispus= de
contribuabil, sau distrugerea f=cut= de autori neidentifica]i. Socotim
c= aceast= infrac]iune poate fi \n concurs cu una din infrac]iunile
prev=zute de art. 217, art. 219, sau art. 242 din C. p.
Alt= problem= ar fi condi]ionarea existen]ei faptei, ca
infrac]iune, de nerefacerea documentelor de eviden]= contabil= “\n
termenul \nscris \n documentele de control”.
Or dac= organul de control stabile[te un termen scurt,
nerezonabil, contribuabilul este susceptibil de a fi considerat autor al
infrac]iunii. Pentru a preveni aceast= situa]ie legiuitorul a folosit
expresia “de[i acesta putea s= o fac=”. O astfel de formulare
presupune un drept de apreciere al organului constatator, al
procurorului [i, \n final, al instan]ei. Ca urmare, organul constatator
dac= apreciaz= c= documentele de eviden]= contabil= nu puteau fi
ref=cute de contribuabil \n termenul stabilit, nu sesizeaz= organul de
urm=rire penal=; procurorul, sesizat cu un astfel de caz, poate
CRIMIN ALIS TIC A
dispune neurm=rirea \n cauz=, ca urmare a aprecierii sale c= respectivul
contribuabil nu putea reface documentele de eviden]= contabil=, \n
termenul stabilit, acesta fiind foarte scurt sau din alte cauze prev=zute
sau admise de lege. |n mod corespunz=tor [i instan]a are acest drept.
Socotim c= acest drept nu este un drept discre]ionar al autorit=]ilor
mai sus ar=tate. De pild= \n art. 4 din Codul de procedur= fiscal=,
denumit “Exercitarea dreptului de apreciere”, se dispune: “Organul
fiscal este \ndrept=]it s= aprecieze, \n limitele atribu]iilor [i
competen]elor ce \i revin, relevan]a st=rilor de fapt fiscale [i s= adopte
solu]ia admis= de lege, \ntemeiat= pe constat=ri complete asupra
tuturor \mprejur=rilor edificatoare \n cauz=.”31 De aceea credem c=, \n
exercitarea dreptului de apreciere, autoritatea trebuie s= ]in= cont de:

durata de refacere impus= de termenul stabilit, care
trebuie s= fie \n concordan]= cu situa]ia concret=, respectiv cu:
volumul actelor de ref=cut, complexitatea acestora, personalul
disponibil, calificarea personalului disponibil, cheltuielile de refacere
[i posibilit=]ile de suportare etc.;

nerespectarea termenului s= nu fie cauzat= de for]=
major=, caz fortuit, stare de necesitate sau alte cauze neimputabile;

faptul dac= contribuabilul, \n cazul concret, putea s= refac=
documentele de eviden]= contabil= distruse.
De asemenea, credem c=, pentru existen]a infrac]iunii, este
esen]ial ca documentul de control s= fie legal \ntocmit [i nu lovit de
nulitate absolut=. Aceasta presupune ca actul de control, prin care se
dispune refacerea eviden]ei contabile distruse, s= fie \ntocmit cu
respectarea legii [i, \n mod deosebit, a Ordinului nr. 889/2005 al
Ministerului Finan]elor Publice privind aprobarea Normelor
metodologice pentru aparatul de control financiar al statului din
cadrul Ministerului Finan]elor Publice.32
Folosirea expresiei “de[i acesta putea s= o fac=”, respectiv
refacerea documentelor de eviden]= contabil= ridic= [i alte probleme:

\n ipoteza când \n cadrul termenului de refacere,- care era
rezonabil -, au intervenit alte motive obiective ce au \mpiedicat
refacerea cum ar fi, de pild=, calamit=]i, grev=, demisii colective etc.,
evident c= se poate aprecia c= nu erau \ntrunite elementele constitutive
ale infrac]iunii, inten]ia latura subiectiv= sau latura obiectiv=;

dac=, \n cadrul termenului de refacere, salaria]ii,
\mputernici]i s= refac= documentele contabile, nu [i-au \ndeplinit
atribu]iunile, cu inten]ie, cine r=spunde penal, ace[tia sau persoana
juridic=? Credem c= atunci când salaria]ii nu-[i \ndeplinesc astfel de
atribu]iuni pot fi subiect al infrac]iunii de abuz \n serviciu sau
neglijen]=, dup= caz, iar prejudiciul la aceste fapte penale, pe lâng=
altele, va include suma egal= cu amenda pl=tit= de persoana juridic=
subiect al infrac]iunii prev=zut= de art. 3 din noua lege. Persoana
juridic=, prin conduc=torii ei, a s=vâr[it infrac]iunea cu inten]ia
indirect=, \n sensul c= nu i-a controlat, \ndrumat, \nlocuit cu salaria]i
sau firme corespunz=toare cu care s= refac=, \n termen,
documentele de eviden]= contabil=. Evident c= problema r=spunderii
penale a persoanei juridice, \n astfel de condi]ii, credem c= se pune
o dat= cu intrarea \n vigoare a noului Cod penal \n actuala redactare.
Cu privire la refacerea total= sau par]ial= a documentelor de
eviden]= contabil= distruse, socotim c=, pentru a nu se consuma
infrac]iunea, a[a cum prevede textul este necesar ca refacerea s= fi
fost total= \n termen, pentru ca fapta s= nu \ntruneasc= elementele
constitutive ale acestei infrac]iuni. |n cazul refacerii doar par]iale \n
termen fapta poate sau nu poate fi infrac]iune \n raport de juste]ea
sau injuste]ea motivelor nerefacerii totale.
|n art. 4 din noua lege se dispune: “Constituie infrac]iune [i
se pedepse[te cu \nchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amend=
refuzul nejustificat al unei persoane de a prezenta organelor
competente, dup= ce a fost somat= de trei ori, documentele legale [i
bunurile din patrimoniu, \n scopul \mpiedic=rii verific=rilor financiare,
fiscale sau vamale.”
Referitor la aceast= dispozi]ie se constat= c=:

observ=m c= la aceast= infrac]iune subiectul nu mai este
calificat;

credem c=, \n mod discutabil, se folose[te sintagma
“documente legale” deoarece persoana ar trebui s= fie obligat= s=
prezinte “documentele prev=zute de lege”, sintagm= care, \n opinia
noastr=, ar cuprinde atât “documentele legale” cât [i “documentele
ilegale”33.
11

spre deosebire de dispozi]iile art. 9 din Legea nr. 87/1994
republicat=, \n noua reglementare sintagma “bunuri materiale” a fost
\nlocuit= cu cuvântul “bunuri”, ceea ce presupune o extindere a sferei,
incluzând pe lâng= “bunurile corporale” [i “bunurile incorporale”.
|n art. 5 din noua lege se dispune: “Constituie infrac]iune [i
se pedepse[te cu \nchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amend=
\mpiedicarea, sub orice form=, a organelor competente de a intra, \n
condi]iile prev=zute de lege, \n sedii, incinte ori pe terenuri cu scopul
efectu=rii verific=rilor financiare, fiscale sau vamale”. {i la aceast=
infrac]iune subiectul nu este calificat.34
Cu privire la acest articol s-ar putea ridica unele probleme
referitor la sediile ilegale, sediile, incintele ori terenurile nedeclarate,
\n sensul dac= [i \n astfel de cazuri pot fi \ntrunite elementele
constitutive ale acestei infrac]iuni.
Socotim c= legiuitorul a \n]eles atât sediile de drept cât [i
sediile de fapt. Aceasta ar rezulta atât din faptul c= nu distinge \ntre
sediul declarat [i sediul de fapt cât [i din scopul verific=rii financiare,
fiscale sau vamale, scop care nu se poate realiza decât dac= se
g=sesc documentele de gestiune [i contabile, inclusiv bunurile
contribuabilului, indiferent unde se p=streaz= [i de cine. |n cazul
persoanei juridice, aceasta se refer= la bunurile acesteia nu [i la cele
ce fac parte din patrimoniul personal al administratorilor sau
ac]ionarilor.
Cu privire la expresia folosit= de legiuitor “de a intra, \n
condi]iile prev=zute de lege \n sedii, incinte ori pe terenuri” sunt
de observat urm=toarele:
a) este vorba numai de \mpiedicarea organului competent de
a-[i exercita “dreptul de a intra” nu [i dreptul de a perchezi]iona a
c=rui exercitare se autorizeaz= numai de judec=tor;
b) dreptul de a intra prev=zut de legea fiscal= se poate
exercita numai \n condi]iile prev=zute de lege, respectiv de o lege
dat= \n baza [i potrivit Constitu]iei;
c) dreptul de a intra nu este identic cu dreptul de a
perchezi]iona; perchezi]ia domiciliar= se dispune numai de judec=tor,
ea nu se poate efectua cu consim]=mântul persoanei deoarece s-ar
\nc=lca art. 27 pct. 3 din Constitu]ie (perchezi]ia se dispune numai de
judec=tor [i se efectueaz= \n condi]iile [i \n formele prev=zute de
lege) [i art. 100 pct. 3 din Codul de procedur= penal=;
d) dreptului func]ionarilor \mputernici]i de organul fiscal [i al
exper]ilor de a intra, pentru a efectua cercetare la fa]a locului, pe
terenuri, \n \nc=peri [i \n orice alte incinte (\n m=sura \n care acest
lucru este necesar pentru a face constat=ri \n interes fiscal) \i
corespunde obliga]ia contribuabilului prev=zut= de art. 50 pct. 2 din
Codul de procedur= fiscal= (O. G. nr. 92/2003);35 potrivit art. 183 pct.
1 lit. c) din Codul de procedur= fiscal=. Nerespectarea obliga]iilor
prev=zute la art. 50 pct. 2 din O. G. nr. 92/2003 constituie
contraven]ie [i se pedepse[te cu amend= or aceast= dispozi]ie nu a
fost abrogat= prin Legea nr. 241/2005;
e) dreptul de a intra trebuie s= se exercite \n scopul prev=zut
de lege, respectiv al verific=rilor financiare, fiscale sau vamale [i nu
\n alt scop;
f) persoanele fizice au dreptul de a refuza intrarea \n
domiciliu sau re[edin]=, sens \n care acestea trebuie s= fie
informate de organul fiscal atunci când le solicit= intrarea \n domiciliu
sau re[edin]= (art. 50 pct. 3 din Codul de procedur= fiscal=);
observ=m c=, \n Codul de procedur= fiscal=, legiuitorul nu a
recunoscut un astfel de drept [i pentru persoanele juridice. |ns=,
potrivit art. 111 din Codul de procedur= penal= [i art. 7 lit. e) din
O.U.G. nr. 91/2003, pentru efectuarea perchezi]iei la sediul
persoanei juridice este necesar= autoriza]ia judec=torului. Sus]inerea
cum c=, \n cazul persoanei juridice, nu se poate vorbi de perchezi]ie
domiciliar=, deoarece aceasta are sediu conform art. 8 din Codul
fiscal36 \n dispozi]iile art. 29 pct. 1 lit. b) din Codul de procedur=
fiscal=, \n care se dispune: “Prin domiciliul fiscal se \n]elege: a)... b)
pentru persoanele juridice, sediul social sau locul unde exercit=
gestiunea administrativ= [i conducerea efectiv= a afacerilor, \n cazul
\n care acestea nu se realizeaz= la sediul social declarat;”
g) dreptul persoanei fizice de a refuza intrarea \n domiciliu
sau re[edin]= este un drept fundamental recunoscut de Constitu]ie
\n art. 27 pct. 1;37
h) “\n caz de refuz, intrarea \n domiciliu sau \n re[edin]a
12
persoanei fizice se face cu autorizarea instan]ei judec=tore[ti,
competente, dispozi]iile privind ordonan]a pre[edin]ial= din Codul de
procedur= civil= fiind aplicabile”38 dispune art. 50 pct. 4 din Codul de
procedur= fiscal=. Fa]= de cele de mai sus, socotim c= infrac]iunea
prezentat= se poate s=vâr[i numai fa]= de organul competent care
a ob]inut, \n condi]iile legii, autoriza]ia de perchezi]ie [i este
competent s= o efectueze. Potrivit art. 7 lit. e din O. U. G. nr. 91/2003,
comisarii G=rzii Financiare sunt \n drept “s= solicite, \n condi]iile [i
potrivit Codului de procedur= penal=, efectuarea de c=tre organele
abilitate de lege a perchezi]iilor \n localuri publice sau particulare -
case, cur]i, dependin]e [i gr=dini -, dac= exist= indicii c=, \n aceste
locuri, sunt ascunse documente, m=rfuri sau se desf=[oar= activit=]i
care au ca efect evaziunea sau frauda fiscal=; ”Socotim c=
nereglementarea unui asemenea drept pentru comisarii G=rzii
Financiare (cu garan]iile prev=zute de lege) nu este la ad=post de
critic=, având \n vedere locul [i rolul acestora \n ap=rarea valorilor,
precum [i exigen]ele fa]= de eficien]a muncii lor.
BIBLIOGRAFIE
1 Legea nr. 241 din 15 iulie 2005 pentru prevenirea [i combaterea
evaziunii fiscale a fost publicat= \n Monitorul Oficial nr. 672 din 27 iulie 2005.
2 Având \n vedere rolul preventiv al sanc]ion=rii contraven]ionale a
cauzelor [i condi]iilor generatoare [i respectiv favorabile s=vâr[irii de infrac]iuni
de prejudiciu precum [i faptul abrog=rii articolelor care reglementau
contraven]iile \n materie credem c= efectul preventiv al acesteia este oarecum
diminuat.
3 De pild= infrac]iunea prev=zut= de art. 10, art. 12 lit. a) din Legea nr.
87/1994 republicat=.
4 |n art. 1 din Legea nr. 87/1994 republicat= se definea: “Evaziunea
fiscal= este sustragerea prin orice mijloace de la impunerea sau de la plata
impozitelor, taxelor, contribu]iilor [i a altor sume datorate bugetului de stat,
bugetelor locale, bugetului asigur=rilor sociale de stat [i bugetelor fondurilor
speciale de c=tre persoanele fizice [i persoanele juridice române sau str=ine,
denumite \n cuprinsul legii contribuabili. ”Or \n doctrin= se consider= c=
evaziune fiscal= poate fi: evaziune tolerat=, evaziune contraven]ional= [i
evaziunea infrac]ional=. Prin evaziune fiscal= tolerat= consider=m c= trebuie
\n]eleas= acea evaziune fiscal= interzis= dar nesanc]ionat= din varii motive
(ne\ncriminarea ca infrac]iune, contraven]ie sau pur [i simplu delict civil). |n
discordan]= cu aceast= defini]ie \n noua lege este definit= obliga]ia fiscal= ca
fiind obliga]ia prev=zut= de Codul fiscal sau Codul de procedur= fiscal=. Or
prin infrac]iunile de evaziune fiscal= prev=zute \n art. 9 din noua lege se
pedepsesc numai fapte legate de ne\ndeplinirea obliga]iei fiscale nu [i a
obliga]iilor vamale sau a contribu]iilor prev=zute de lege, ceea ce credem c= nu
este \n concordan]= cu cerin]ele combaterii “economiei ascunse”.
5 “Fic]iunea este o reprezentare care nu corespunde realit=]ii sau care nu
are corespondent \n realitate. |n esen]=, fic]iunea semnific= imaginativul,
contrar realit=]ii sau \n afara realit=]ii. ”Ion Deleanu, Fic]iunile juridice, Editura
ALL BECK, Bucure[ti, 2005, p. 18-19.
6 |n art. 155 pct. 8 lit. e) din Codul fiscal se dispune \n mod expres:
“Factura fiscal= trebuie s= cuprind= obligatoriu urm=toarele informa]ii: a)…e)
denumirea [i cantitatea bunurilor livrate, denumirea serviciilor prestate. ”
7 Din p=cate aceast= dispozi]ie trebuie interpretat= \n concordan]= cu
defini]ia dat= de legiuitor obliga]iei fiscale a c=rei sfer= este restrâns= numai la
obliga]iile prev=zute de Codul fiscal [i Codul de procedur= fiscal=.
8 \n Codul fiscal al României, versiune actualizat= la 30. 12. 2004, se
define[te o serie de termeni cum ar fi: persoan= fizic= nerezident= (art. 7 pct.
22), persoana fizic= rezident= (art. 7 pct. 23); persoan= juridic= str=in= (art. 7
pct. 25); rezident (art. 7 pct. 29), art. 13. Potrivit art. 13 din Legea nr.
571/2003 “Sunt obligate la plata impozitului pe profit, conform prezentului
titlu, urm=toarele persoane, denumite \n continuare contribuabili:
a) persoane juridice române;
b) persoane juridice str=ine care desf=[oar= activitate prin intermediul unui
sediu permanent \n România;
c) persoanele juridice str=ine [i persoane fizice nerezidente care
desf=[oar= activitate \n România \ntr-o asociere f=r= personalitate juridic=;
d) persoane juridice str=ine care realizeaz= venituri din/sau \n leg=tur= cu
propriet=]i imobiliare situate \n România sau din vânzarea/cesionarea titlurilor
de participare de]inute la o persoan= juridic= român=;
e) persoanele fizice rezidente asociate cu persoane juridice române,
pentru veniturile realizate atât \n România cât [i \n str=in=tate din asocieri f=r=
personalitate juridic=; \n acest caz impozitul datorat de persoana fizic= se
calculeaz=, se re]ine [i se vars= de c=tre persoana juridic= român=”.
9 |n art. 39 din Legea nr. 571/2003 este definit Contribuabilul la
impozitul pe venit astfel: “Urm=toarele persoane datoreaz= plata impozitului
conform prezentului titlu [i sunt numite \n continuare contribuabili:
a) persoane fizice rezidente;
b) persoanele fizice nerezidente care desf=[oar= o activitate
CRIMIN ALIS TIC A
independent= prin intermediul unui sediu permanent \n România;
c) persoane fizice nerezidente care desf=[oar= activit=]i dependente \n
România;
d) persoanele fizice nerezidente care ob]in venituri prev=zute la art. 89”.
10 Contribuabilii la impozitul pe reprezentan]e sunt defini]i \n art. 122 din
Legea nr. 571/2003 astfel: “Orice persoan= juridic= str=in=, care are o
reprezentan]= autorizat= s= func]ioneze \n România potrivit legii, are obliga]ia
de a pl=ti un impozit anual, conform prezentului capitol”.
11 A se vedea art. 127 din Legea nr. 571/2003.
12 A se vedea art. 150 din Legea nr. 571/2003.
13 |n art. 24 este definit “Pl=titorul” ca fiind: “(1) Pl=titor al obliga]iei fiscale
este debitorul sau persoana care, \n numele debitorului, conform legii, are
obliga]ia de a pl=ti sau de a re]ine [i de a pl=ti, dup= caz, impozite, taxe,
contribu]ii, amenzi [i alte venituri bugetare. (2) Pentru persoanele juridice cu
sediul \n România, care au sedii secundare, pl=titor de obliga]ii fiscale este
persoana juridic=, cu excep]ia impozitului pe venitul din salarii, pentru care
plata impozitului se face, potrivit legii, de c=tre sediile secundare ale persoanei
juridice. ”
14 A se vedea “V. Dabu, Reflec]ii privind unele modific=ri aduse Legii nr.
87/1994, prin Legea nr. 161/2003 privind unele m=suri pentru asigurarea
transparen]ei \n exercitarea demnit=]ilor publice, a func]iilor publice [i \n mediul
de afaceri, prevenirea [i sanc]ionarea corup]iei”, Revista, Dreptul, nr. 12/2004,
p. 46.
15 O astfel de sintagm= era folosit= \n art. 4 din Legea nr. 87/1994
republicat=.
16 A se vedea V. Dabu op. cit. p. 47-48. De pild= este relevant [i art.
155 pct. 8 din Codul fiscal \n care se dispune ce informa]ii trebuie s= cuprind=
\n mod obligatoriu factura fiscal=.
17 Cosmin Balaban, Evaziunea fiscal=, Editura Rosetti, Bucure[ti, 2003,
p. 35-36.
18 Regulamentul de aplicare a Legii nr. 82/1991 republicat= a fost
abrogat prin H. G. R. nr. 22/2003.
19 “Fapta administratorului unei societ=]ii comerciale de a determina o
func]ionar= subaltern=, f=r= ca aceasta s= cunoasc= adev=rul, s= \nscrie, \ntr-
o chitan]= fiscal=, o cantitate mai mic= de marf= decât cea vândut=, precum [i
o valoare a acesteia inferioar= celei reale, \n scopul de a fi pl=tite de c=tre
cump=r=tor taxe vamale mai mici decât cele cuvenite, constituie infrac]iunea
de fals intelectual s=vâr[it= \n condi]iile participa]iei improprii prev=zut= de art.
289 ali. 1, cu aplicarea art. 31 alin. 2 din Codul penal. ”Curtea Suprem= de
Justi]ie, Sec]ia penal=, decizia nr. 153 din 21 ianuarie 1999, p 283.
20 Curtea Suprem= de Justi]ie, Sec]ia penal=, decizia nr. 4266 din 1
noiembrie 2000, \n Buletinul Jurispruden]ei, Culegere de decizii pe anul 2000,
Editura Juris, Argessis, Curtea de Arge[, p. 323. |n motivarea acestei decizii
se invoc= art. 145 [i art. 150 alin. 2 din C. p. ar=tând: “Or, \n cauz=, partea
civil= nefiind persoan= juridic= de drept public, ci o societate cu capital privat,
supus= regimului prev=zut de Legea nr. 26/1990 privind societ=]ile comerciale,
ea nu emite acte oficiale, ci acte sub semn=tur= privat=. ” |ntr-o alt= decizie
instan]a suprem= a statuat: “Fapta angajatului unei societ=]ii comerciale
private de a \ntocmi facturi nereale de livrare a unor m=rfuri [i de a le folosi \n
scopul justific=rii unor lipsuri \n gestiune constituie infrac]iunea de fals \n
\nscrisuri sub semn=tur= privat= prev=zut= \n art. 290 C. p. , iar nu infrac]iunea
de fals intelectual [i de uz de fals prev=zute de art. 289 [i art. 291 din acela[i
cod, \nscrisurile falsificate [i folosite \n vederea producerii unor consecin]e
juridice neavând caracter oficial. ” Curtea Suprem= de Justi]ie, Sec]ia penal=,
decizia nr. 5195 din 28 noiembrie 2001, p. 226. A se vedea [i Curtea de Apel
Bucure[ti, Practica judiciar= penal=, Colec]ia LEX EXPERT,Ed. Brilliance,
Piatra Neam],2004, p. 69.
21 |n art. 43 din Legea nr. 82/1991 republicat=, se dispune: “Efectuarea cu
[tiin]= de \nregistr=ri inexacte, precum [i omisiunea cu [tiin]= a \nregistr=rilor
\n contabilitate, având drept consecin]= denaturarea veniturilor, cheltuielilor,
rezultatelor financiare, precum [i a elementelor de activ [i de pasiv ce se
reflect= \n bilan], constituie infrac]iunea de fals intelectual [i se pedepse[te
conform legii. ”A se vedea decizia nr. 863/1998 a sec]iei a II-a penale a Cur]ii
de Apel Bucure[ti \n Curtea de Apel Bucure[ti, Culegere de practic= judiciar=
penal= Ed. ALL BECK, Bucure[ti, 1999, p. 120-121.
22 A se vedea C. S. J. , sec]ia penal=, decizia nr. 2822 din 12 iunie 2003
\n |nalta Curte de Casa]ie [i Justi]ie, Buletinul Jurispruden]ei, Culegere de
decizii pe anul 2000, Editura ALL BECK, Bucure[ti 2005, p. 706.
23 |n art. 20 din Codul de procedur= fiscal= “Prin obliga]ii fiscale, \n
sensul prezentului cod, se \n]elege: a) obliga]ia de a declara bunurile [i
veniturile impozabile sau, dup= caz, impozitele [i taxele datorate;b) obliga]ia de
a calcula [i de a \nregistra \n eviden]ele contabile [i fiscale impozitele [i taxele;
c) obliga]ia de a pl=ti, la termenele legale, impozitul [i taxa datorat=; d)obliga]ia
de a pl=ti dobânzi [i penalit=]i de \ntârziere, aferente impozitelor [i taxelor,
denumite obliga]ii de plat= accesorii; e)obliga]ia de a calcula, de a re]ine [i de
a \nregistra \n eviden]ele contabile [i de plat=, la termenele legale, impozitele
care se realizeaz= prin stopaj la surs=; f)orice alte obliga]ii care revin
contribuabililor, persoane fizice sau juridice, \n aplicarea legilor fiscale:”Se
constat= c= defini]ia este \n sensul prezentului cod adic= al Codului de
procedur= fiscal=. Iar din con]inut nu rezult= c= include [i alte obliga]ii cum ar
fi de pild= cele prev=zute de Codul vamal.
CRIMIN ALIS TIC A
24 |n art. 157 pct. (2) din Codul fiscal se dispune: “Taxa pe valoare
ad=ugat= pentru importuri de bunuri, cu excep]ia celor scutite de taxa pe
valoare ad=ugat=, se pl=te[te la organul vamal, \n conformitate cu regulile \n
vigoare privind plata drepturilor de import. ”Socotim c= obliga]ia de plat= a taxei
pe valoare ad=ugat= pentru importurile de bunuri ce trebuie \ndeplinit= \n vam=
\n baza acestui text face parte din obliga]ia fiscal=. |ns= legiuitorul nu a dispus
la fel [i pentru taxele vamale care au o alt= natur= juridic= [i un alt regim juridic.
De altfel \n art. 30 pct. 3 din Codul de procedur= fiscal= se dispune: “Impozitele
[i taxele care se datoreaz=, potrivit legii, \n vam= sunt administrate de c=tre
organele vamale”. |n acest sens a se vedea decizia nr. 409 din 29 ianuarie
2001 a Sec]iei penale a Cur]ii Supreme de Justi]ie: “Infrac]iunea de evaziune
fiscal= este fapta contribuabilului de a se sustrage de la plata impozitelor,
taxelor [i altor sume datorate bugetului. Nerespectarea reglement=rilor fiscale
\n domeniul vamal, prin sustragerea unor bunuri de la opera]iunile de v=muire,
constituie contraven]ie vamal=, iar nu infrac]iunea de evaziune fiscal=. ” Curtea
Suprem= de Justi]ie, Buletinul Jurispruden]ei pe anul 2001, Editura ALL BECK,
Bucure[ti, 2003, p. 241.
25 Când legiuitorul a dorit acest lucru a prev=zut \n mod expres a[a cum
a procedat cu extinderea dispus= \n art. 2 din Codul de procedur= fiscal=
asupra administr=rii drepturilor vamale, a crean]elor provenind din contribu]ii,
amenzi [i alte sume ce constituie venituri ale bugetului general consolidat,
potrivit legii, \n m=sura \n care prin lege nu se dispune astfel.
26 Actualul Cod penal accept= ca subiect al infrac]iunii numai persoana
fizic=. A se vedea art. 2,4,5,6, 181alin. 2, 52,63,72 [i altele din Cod penal.
27 A se vedea art. 41 pct. 2 lit. b) din Legea nr. 82/1991 republicat= \n
M. Of. nr. 48 din 14. 01. 2005.
28 A se vedea art. 6, art. 9, art. 20, art. 22, art. 24 [i art. 25 din Legea
nr. 82/1991 republicat= \n M. Of. nr. 48 din 14. 01. 2005. Iar \n art. 72 pct.
5) din Codul de procedur= fiscal= se dispune: “Contribuabilii sunt obliga]i s=
utilizeze pentru activitatea desf=[urat= documente primare [i de eviden]=
contabil= stabilite prin lege, achizi]ionate numai de la unit=]ile stabilite prin
lege, achizi]ionate numai de la unit=]ile stabilite prin normele legale \n vioare,
[i s= completeze integral rubricile formularelor, corespunz=tor opera]iunilor
\nregistrate. ”
29 |n art. 26 din Legea nr. 82/1991 republicat= M. Of. nr. 48 din 14
ianuarie 2005 se dispune: “\n caz de pierdere, sustragere sau distrugere a unor
documente contabile se vor lua m=suri de reconstituire a acestora \n termen de
maxim 30 de zile de la constatare, potrivit reglement=rilor emise \n acest scop”.
30 |n art. 41 alin. 2 lit. b) din Legea nr. 82/1991 republicat= M. Of. nr.
48 din 14 ianuarie 2005 se dispune: “Constituie contraven]ii la prevederile
prezentei legi urm=toarele fapte, dac= nu sunt s=vâr[ite \n astfel de condi]ii
\ncât, potrivit legii, s= fie considerate infrac]iuni:…. 2…b) \ntocmirea [i
utilizarea documentelor justificative [i contabile pentru toate opera]iunile
efectuate, \nregistrarea \n contabilitate a acestora \n perioada la care se refer=,
p=strarea [i arhivarea acestora, precum [i reconstituirea documentelor
pierdute, sustrase sau distruse. ”
31 |n art. 5 pct. 2 din Codul de procedur= fiscal= se dispune: “Organul
fiscal este \ndrept=]it s= examineze, din oficiu, starea de fapt, s= ob]in= [i s=
utilizeze toate informa]iile [i documentele necesare pentru determinarea
corect= a situa]iei fiscale a contribuabilului. |n analiza efectuat= organul fiscal
va identifica [i va avea \n vedere toate circumstan]ele edificatoare ale fiec=rui
caz. ”
32 Ordinului nr. 889/2005 al Ministerului Finan]elor Publice a fost publicat
\n Monitorul Oficial nr. 604 din 13 iulie 2005. De pild=, potrivit acestui ordin
procesul-verbal de control financiar, procesul-verbal intermediar [i procesul-
verbal de constatare [i sanc]ionare a contraven]iilor sunt acte cu caracter
bilateral, care se semneaz= atât de organul de control financiar cât [i de
reprezentantul legal al agentului economic.
33 |n art. 98 din Codul de procedur= fiscal= contribuabilul este obligat s=
prezinte “toate documentele, precum [i orice alte date necesare clarific=rii
situa]iilor de fapt relevante din punct de vedere fiscal. ”
34 |n art. 111 din C. p. p. se folose[te expresia “reprezentantului
unit=]ii”.
35 |n art. 50 pct. 2 din O. G. nr. 92/2003 se dispune: “Contribuabilii au
obliga]ia s= permit= func]ionarilor \mputernici]i de organul fiscal pentru a
efectua o cercetare la fa]a locului, precum [i exper]ilor folosi]i pentru aceast=
ac]iune intrarea acestora pe terenuri, \n \nc=peri [i \n orice alte incinte, \n
m=sura \n care acest lucru este necesar pentru a face constat=ri \n interes
fiscal”
36 |n art. 8 din Codul fiscal se define[te “sediul permanent” \n spiritul
Codului fiscal care poate sau nu coincide cu domiciliul fiscal \ns= al unui
nerezident.
37 |n art. 27 pct. 1 din Constitu]ie se dispune: “Domiciliul [i re[edin]a sunt
inviolabile. Nimeni nu poate p=trunde sau r=mâne \n domiciliul ori \n re[edin]a
unei persoane f=r= \nvoirea acesteia.”
38Socotim c= dispozi]iile art. 50 pct. 4 din Codul de procedur= fiscal= sunt
susceptibile de neconstitu]ionalitate prin omisiune, deoarece prin interpretarea
"per a contrario" persoanele juridice cu capital privat sunt lipsite de dreptul de
a refuza intrarea [i a apela la justi]ie s= hot=rasc=.
13

I
nsectele reprezint= cel mai larg grup de
organisme care tr=iesc pe p=mânt. Dintre
acestea numai o parte au fost identificate.
Ignorate [i alungate cu repulsie de pe cadavrele aflate \n
descompunere, insectele au \nceput s= fie considerate
adev=rate surse de informa]ie, de adev=rat= valoare
pentru investigarea mor]ii violente. Sute de insecte sunt
atrase de cadavre, se nasc, se hr=nesc [i exist= \n, pe [i
lâng= organismul aflat \n diferite etape de
descompunere. Aceast= activitate [i preferin]= a unor
insecte de a se hr=ni cu corpuri \n descompunere a
determinat apari]ia [i dezvoltarea [tiin]ei ce studiaz=
insectele \n leg=tur= cu r=m=[i]ele umane, entomologia.
Discursul entomologic comport= \n fapt trei
domenii de analiz=:
Entomologia medico-legal=. Aceasta se refer= la
studiul insectelor \n leg=tur= cu ac]iunile de omor,
suicid, viol, forme diverse de violen]= fizic=, trafic ilegal
de droguri.
Entomologia urban= studiaz= insectele \n leg=tur=
cu omul [i mediul s=u \nconjur=tor.
Entomologia produselor studiaz= efectele
produse de insecte asupra alimentelor depozitate, de
exemplu, pentru cauze de contaminare a alimentelor.
I. Scurt istoric.
Entomologia a fost folosit= \nc= din sec. al XIII-lea, de
c=tre juristul chinez Sun Tzu. |n lucrarea sa de medicin=
legal= “Hsi Yuan Lu”, autorul descrie solu]ionarea unui caz de
\njunghiere \n apropierea unui câmp de orez. Autorul
omorului a fost demascat prin identificarea instrumentului, a
secerei cu care a fost suprimat= via]a victimei. Urmele
biologice aflate \nc= pe instrument au atras insectele care se
hr=nesc cu astfel de substan]e.
Pe parcursul exhum=rilor \n mas=, pe teritoriul Fran]ei
[i Germaniei, \n secolele al XVIII-lea [i al XIX-lea, medicii au
observat colonizarea cadavrelor \ngropate de un num=r
divers de artropode [i au observat de asemenea faptul c=
aceste insecte joac= un rol important \n descompunerea
corpurilor.
|n anul 1855, doctorul francez Bergeret a elaborat
primul raport entomologic modern, \n cazul analizei corpului
unui copil. Raportul cuprinde o descriere a ciclului vie]ii
insectelor \n general, precum [i observa]ii asupra a dou=
genera]ii de insecte g=site pe cadavru, reprezentând 2 ani
post-mortem.
Medicul german Reinhard a realizat, \n anul 1881,
primul studiu sistematic \n domeniul entomologiei medico-
legale. Reinhard [i Hofmann au fost considera]i co-fondatorii
entomologiei forensice. Ace[tia au pus \n eviden]=
importan]a informa]iei pe care o ofer= studierea insectelor \n
cazurile cercetate, ca urmare a exhum=rilor realizate \n
Fran]a [i Germania. |n aceea[i perioad=, Jean Pierre Megnin
a \nceput dezvoltarea propriei sale teorii, a valurilor
succesive, predictibile, de insecte care populeaz= cadavrul,
teorie pe care a dezvoltat-o \n cartea sa “La Faune de
Cadavres”, \n anul 1894.
14
Prof. univ. dr. EMILIAN STANCU
Dr. GABRIELA MATEI
Inspira]i de Megnin, cercet=tori ulteriori au creat alte
studii asupra acestui subiect. Printre ace[tia enumer=m,
Wyatt Johnston [i Geoffrey Villeneuve din Canada, \n anul
1895, Murray Galt Motter, 1896, \n SUA, Schoyen \n Suedia,
\n 1895.
|ncepând cu 1920, au fost realizate liste ale speciilor
[i monografii cu privire la importan]a insectelor \n
investigarea criminalistic=, creându-se astfel o important=
surs= pentru interpretarea probelor puse la dispozi]ie de
insecte. Câ]iva ani mai târziu, Hermann Merkel, profesor la
Institutul de Medicin= Legal= din München, a observat c=
circumstan]ele mor]ii pot influen]a cursul succesiunii
genera]iilor [i a speciilor de insecte. |n perioada 1960-1980,
entomologia forensic= a fost dezvoltat= \n special de medicul
Marcel Leclercq, din Belgia [i profesorul de biologie Pekka
Nuorteva, din Finlanda. De atunci cercetarea [i aplica]ia
avansat= a entomologiei \n cadrul investiga]iilor criminalistice
au deschis calea acumul=rii unei experien]e \n cazuistic=.
II. Dezvoltarea insectelor
Pentru a procesa informa]iile de ordin entomologic
este necesar= cunoa[terea modalit=]ii de dezvoltare a
insectelor.
Dezvoltarea insectei cuprinde toate procesele [i
transform=rile care au loc de la stadiul de ou, pân= la
moartea fiziologic= a adultului. Perioada de dezvoltare a
insectei cuprinde trei stadii: embrionar=, post-embrionar= [i
post-metabol=.
Perioada embrionar= \ncepe o dat= cu fecundarea
oului [i ]ine pân= la ecloziune (apari]ia larvei). M=rimea,
forma [i culoarea ou=lelor variaz= \n func]ie de specie.
Depunerea ou=lelor (ponta) are loc imediat dup= ce au fost
fecundate.
Perioada post-embrionar= \ncepe o dat= cu ie[irea
larvei din ou [i dureaz= pân= la apari]ia adultului. |n aceast=
perioad=, insecta trece prin stadii de dezvoltare de la larv=,
pup= [i adult. |n stadiul de larv= insectele se hr=nesc intens
[i acumuleaz= cantit=]i mari de substan]e necesare
dezvolt=rii lor spre atingerea maturit=]ii. Durata stadiului
larvar variaz= \n func]ie de specie [i condi]iile ecologice
(temperatur=, umiditate, hran=). |nainte de tranformarea \n
pupe, unele larve \[i confec]ioneaz= un cocon sau puparium.
|nainte de a se transforma \n pup=, larva trece prin stadiul de
prepup=. Pupa este stadiul imobil al insectelor \n care se
produc procese interne profunde care conduc spre
transformarea larvei \n insect= adult= (imago). Din punct de
vedere morfologic pupa este de trei tipuri: libera, obecta
(mumie) [i cuarctat= sau cu puparium.
Dezvoltarea post-metabol= este cuprins= \ntre apari]ia
imago-ului [i moartea fiziologic= a acestuia.
III. Contribu]ia entomologiei la investigarea
mor]ii violente
Entomologia contribuie la clarificarea unora dintre
principalele probleme, obiect al proba]iunii, \n cadrul
investig=rii mor]ii violente.
CRIMIN ALIS TIC A
 Stabilirea momentului comiterii infrac]iunii.
Insectele joac= un rol important \n procesul de
descompunere.
Calcularea intervalului post-mortem (IPM) se
realizeaz= prin cunoa[terea coloniz=rilor succesive ale
cadavrului expus faunei locale de artropode. Calcularea
vârstei insectelor poate fi considerat= o estimarea a IPM.
Pentru aceasta trebuie cunoscut= perioada de timp necesar=
fiec=rui tip de insect= ca s= ating= diferitele stadii ale
dezvolt=rii sale.
Pentru un calcul corect, trebuie luate \n considerare:
Condi]iile de mediu. |n calcularea timpului de
dezvoltare a insectelor trebuie avut= \n vedere temperatura la
care a fost expus cadavrul. Larvele se dezvolt= \ntr-un timp
mai alert, la temperaturi ridicate [i, \ntr-un ritm mai lent, la
temperaturi sc=zute. Calculele ideale se efectueaz= pentru
temperatura constant= a corpului. |n practic=, se folosesc
metode complexe pentru analiza datelor cu privire la
temperaturi variabile. |n func]ie de cre[terea temperaturii,
este necesar= o perioad= cert= pentru ca insectele s= ating=
stadii diverse de dezvoltare;
Faptul c= popularea cadavrului de c=tre insecte
urmeaz= o succesiune predictibil= a speciilor. Insectele
sunt atrase \n func]ie de etapele specifice de descompunere,
putrefac]ie, fermenta]ie, uscare a ]esuturilor sau de schelet.
Majoritatea speciilor colonizeaz= corpul pentru o perioad=
limitat= de timp. Acest schimb de insecte de-a lungul timpului
este numit succesiune faunal=. Succesiunea insectelor care
se dezvolt= \n diferite p=r]i ale cadavrului este un fenomen
biologic important. Astfel, sunt insecte care se dezvolt= pe
]esuturi osoase, ceea ce \nseamn= c= vor sosi pe cadavru
dup= ce insectele care se hr=nesc cu ]esuturi moi vor depune
ou=le. Primele din grupul de insecte care sosesc pe cadavru
sunt Calliphoridae [i Sarcophagidae. Acestea trec prin
urm=toarele etape de dezvoltare: ou, larv=, prepup=, pup=,
imago;
Timpul de dezvoltare pentru fiecare stadiu al fiec=rei
specii de insecte este predictibil;
Influen]a agen]ilor chimici asupra dezvolt=rii insectei.
|nainte de calcularea IPM este necesar s= se cunoasc= dac=
cadavrul con]inea substan]e precum cocain=, heroin=,
mercur, barbiturice. Aceste substan]e influen]eaz= ciclul de
via]= a larvelor;
Elementele de alterare a succesiunii speciilor, cum ar
fi de exemplu \nghe]area sau \mpachetarea cadavrului. Orice
poate preveni insectele s= depun= ou=le, \n timp normal,
altereaz= atât succesiunea speciilor cât [i timpul tipic de
colonizare. Absen]a insectelor poate sugera diferite
evenimente care au avut loc post-mortem, cum ar fi
\nghe]area cadavrului \ntr-un container sau \ngroparea lui la
foarte mare adâncime.
Variabila \n ecua]ia IPM o constituie perioada dintre
deces [i depunerea de c=tre insecte a ou=lelor. Aceast=
perioad= depinde atât de factori termici cât [i de existen]a
unor condi]ii de mediu sau de expunerea ori imersia \n sol
sau ap= a cadavrului. |n condi]ii normale, insectele \ncep s=
depun= ou=le pe organism, dup= dou= zile de la decesul
acestuia.
Identificarea locului \n care a fost s=vâr[it omorul.
|n studierea speciilor trebuie avute \n vedere mediul,
zona, spa]iul din care provin acestea. Cunoa[terea biologiei
artropodelor [i distribu]ia lor geografic= permit determinarea
unor estim=ri corecte \n leg=tur= cu intervalul de timp \n care
un cadavru a fost expus activit=]ii artropodelor [i ofer=
CRIMIN ALIS TIC A
informa]ii \n leg=tur= cu provenien]a faunei colectate, dac=
este indigen= sau str=in= locului unde a fost g=sit corpul.
A[adar, insectele pot ajuta la stabilirea locului \n care
victima a \ncetat din via]=, sau dac= a fost mutat= post-
mortem, prin compararea faunei prezente pe lâng= corp cu
cea de pe corp.
Unele insecte, cu metamorfoz= complet=, au mi[c=ri
limitate \n stadiile imature de dezvoltare, dup= care, devenind
adulte, devin deosebit de mobile str=b=tând distan]e lungi \n
c=utarea unui cadavru. O dat= ce l-au g=sit \[i depun ou=le,
care apoi devin larve ce se dezvolt=, la rândul lor, hr=nindu-
se din corpul mort. Colectarea insectelor imature conduce la
concluzia c= acestea nu se pot deplasa, nu au fost
transportate pe cadavru dintr-un alt spa]iu, deci acestea s-au
format de la \nceput pe acest corp.
Stabilirea cauzei [i naturii mor]ii.
Locurile din organism infestate de anumite insecte pot
fi importante \n determinarea cauzei mor]ii, sau cel pu]in \n
reconstituirea \mprejur=rilor \n care a fost suprimat= via]a
victimei.
Femelele depun ou= pe cadavru, \n special \n orificiile
naturale. Dac= corpul prezint= leziuni, se va observa o
aglomerare de ou=, sau larve \n aceste zone. Dac= victima a
decedat din cauza unui viol, urmat de sângerare \n zona
genitoanal=, insectele zbur=toare vor fi cel mai probabil
atrase \n aceast= zon=.
|n cazul mor]ii violente, prin agen]i chimici, ace[tia pot
fi identifica]i prin analiza sângelui, urinei, p=rului, unghiilor,
con]inutului stomacal. Atunci când cadavrul se afl= \ntr-o
stare avansat= de descompunere, este dificil de efectuat
aceste analize, dar este \nc= posibil de procedat la analize
entomotoxicologice pentru analizarea insectelor colectate de
pe corp. Astfel sunt identificate substan]e ca: mercur,
barbiturice, cocain=, heroin=, etc. Mul]i dintre ace[ti agen]i
chimici influen]eaz= ciclul de via]= al larvelor. Toxinele sunt
transferate adultului prin consumarea lor de c=tre larv= care
anterior a metabolizat substan]a din ]esutul uman.
|n prezent este posibil= folosirea tehnologiei ADN atât
pentru determinarea speciei insectelor, cât [i pentru
recuperarea [i identificarea sângelui cu care s-au hr=nit
insectele. ADN-ul sângelui uman poate fi recuperat din tubul
digestiv al insectei care s-a hr=nit dintr-un organism specific.
Prelevarea de la insect= a ADN-ului suspectului la o loca]ie
specific=, \ntr-o perioad= definit= de timp, [i recuperarea
sângelui victimei, pot conduce spre cercetarea leg=turii dintre
f=ptuitor [i suspect. Preciz=m faptul c= incorecta identificare
a insectelor pot afecta [i \mpiedica ancheta. De aceea,
utilizarea ADN-ului mitocondrial pentru determinarea speciilor
este deosebit de important=, mai ales \n cazurile \n care
multe specii sunt dificil de distins din punct de vedere
morfologic.
IV. Cercetarea entomologic= la fa]a locului
Este important de precizat faptul c= procesul de
colectare a insectelor de la fa]a locului poate perturba
cadavrul. De aceea organul de anchet= va proceda, \n faza
static=, la:
 elaborarea unor planuri de colectare a probelor
entomologice;
 observarea locului infrac]iunii, a habitatului general,
condi]iile de mediu, temperatur= [i loca]ie a victimei \n spa]iu,
precum [i microclimatul din imediata apropiere a corpului,
condi]iile de soare sau umbr=, distan]a fa]= de mijloacele de
acces, dac= se afl= \ntr-un spa]iu \nchis;
 stabilirea tipului arealului \n care se afl= locul
15
omorului, dac= este rural, urban/suburban sau acvatic, dac=
este \n p=dure, pe marginea drumului, \ntr-o cl=dire, un lac
etc. Tipul habitatului determin= tipul insectelor care pot fi
g=site pe cadavru.
|n faza dinamic= a cercet=rii la fa]a locului se va
proceda la:
Colectarea datelor climatologice la fa]a locului. Datele
climatologice trebuie s= cuprind= maximum [i minimum
temperaturii, precum [i cantitatea de precipita]ii. Aceste date
trebuie s= cuprind= perioada de la data la care a fost v=zut=
victima ultima dat= [i pân= la descoperirea cadavrului. Se vor
mai urm=ri:
 temperatura ambientului. Aceasta poate fi
evaluat= prin citirea ei \n imediata apropiere a cadavrului, la
o \n=l]ime de cca. 0.3 – 1.3 m;
 temperatura din masa lavelor care va fi ob]inut=
prin introducerea termometrului \n centrul aglomer=rii lor pe
corp;
 temperatura solului poate fi ob]inut= prin a[ezarea
termometrului pe sol;
Temperatura suprafe]ei cadavrului trebuie ob]inut=
prin plasarea termometrului pe suprafa]a pielii;
Temperatura de sub corp poate fi ob]inut= prin
strecurarea termometrului \ntre corp [i suprafa]a solului.
Temperatura solului trebuie luat= imediat dup=
ridicarea cadavrului. Se va mai lua temperatura la un punct
de 1-2 m distan]= de corp. Aceste temperaturi se iau la 3
niveluri: direct sub iarba sau frunzele care acoper= solul, la 4
cm, respectiv la 20 cm adâncime \n sol.
Descoperirea [i fixarea:
 num=rului [i felurilor speciilor;
 localizarea infesta]iilor majore asociate cu corpul [i
mediul \nconjur=tor;
 pozi]iei exacte a insectelor pe corp;
 activit=]ii insectelor aflate la o distan]= de 3-6 m de
cadavru;
 oric=rui fenomen care ar putea altera efectele
mediului asupra corpului.
Colectarea specimenelor.
Insectele adulte vor fi colectate prin folosirea unor
capcane lipicioase, cu un con]inut de substan]= adeziv= [i
capacitate redus= de uscare. Aceste capcane sunt realizate
din carton ceruit cu con]inut lipicios pe ambele p=r]i. Pentru
insectele zbur=toare se folosesc plase speciale. O dat=
prinse, acestea sunt \nchise \ntr-un container din sticl= care
con]ine pansamente cu aceton=. Containerul este acoperit,
iar insectele vor fi imobilizate \n câteva minute, dup= care vor
fi transportate \ntr-o fiol= cu 75% alcool etilic.
O dat= terminat= activitatea de colectare a adul]ilor,
se procedeaz= la c=utarea ou=lelor [i a larvelor. Acestea pot
fi direct plasate \ntr-o solu]ie de alcool etilic. Dac= exist= mai
multe arii colonizate, fiecare dintre acestea va fi tratat=
separat. Vor fi, de asemenea, colectate mostre care vor fi
transportate vii, \n containere speciale, cu un con]inut de
substan]e hr=nitoare. Acest container va fi plasat \ntr-un altul
pu]in mai larg care con]ine aproximativ 1 cm de p=mânt,
pentru a absorbi orice lichid care s-ar putea acumula. Acesta
va fi \mpachetat [i transmis de urgen]= la laborator.
Specimene sub form= divers= trebuie colectate vii [i plasate
\ntr-un mediu de cre[tere. Cre[terea la stadiul de adult face
mai u[oar= identificarea [i ofer= informa]ii importante pentru
estimarea IPM.
Insectele, \n toate formele de dezvoltare, aflate \n
corp, nu vor fi colectate \nainte de autopsiere.
16
Se va proceda la colectarea insectelor:
De pe cadavru, \nainte ca acesta s= fie mutat. Prima
dat= vor fi colectate insectele adulte, \ntrucât acestea au o
capacitate de mi[care rapid= [i pot p=r=si imediat cadavrul
dac= sunt deranjate;
Din jurul cadavrului, de la o distan]= de peste 6 m de
la acesta, \nainte de mutarea cadavrului;
De sub [i din imediata apropiere a corpului, de la
o distan]= de sub 1 m, dup= ce cadavrul a fost mutat. Se
vor colecta mostre de p=mânt [i resturi din locul unde corpul
a fost pozi]ionat [i din imediata lui apropiere. Este indicat=
ridicarea frunzelor [i a oric=ror resturi biologice aflate la
suprafa]a solului [i mai apoi a primilor 5 cm de p=mânt aflat
la suprafa]=. Aceste mostre vor fi \mpachetate [i expediate
de urgen]= \mpreun= cu insectele colectate spre a fi
analizate.
Este extrem de important ca specimenele colectate s=
fie corect etichetate. Etichetele vor con]ine urm=toarele
informa]ii: loca]ia geografic=; data [i ora colect=rii; num=rul
dosarului; loca]ia pe corp de unde au fost colectate; numele
colectorului.
Toate specimenele, fie vii sau moarte, vor fi analizate
de urgen]=. Insectele vii sunt introduse \n incubatoare cu
temperatura [i nivelul umidit=]ii reglate. Dezvoltarea acestora
va fi supravegheat= [i consemnat=. Fiecare insect= este
determinat= ca gen [i specie. |n unele cazuri, dac= este
necesar se pot face experimente \n spa]ii exterioare, lâng=
locul faptei, pentru recrearea condi]iilor de mediu pentru
larve.
Dup= finalizarea cercet=rilor, entomologii pot depune
concluzii concludente care s= conduc= spre solu]ionarea
infrac]iunii.
A[adar, criminalistica ofer= \nc= un instrument
[tiin]ific, de adev=rat= valoare, capabil s= participe, al=turi de
alte mijloace juridice, \n lupta pentru aflarea adev=rului.
Bibliografie:
Colin Evans, Murder Two, The Second Casebook of
Forensic Detection, publicat de John Wiley & Sons, Inc., Hoboken,
New Jersey, 2004, p. 76-78;
Avila, FW, [i Goff, ML, Arthropod succession patients onto
burnt carrion in two contrasting habitats in the Hawaiians Islands, \n
Journal of Forensic Sciences, nr. 43(3), 1998, p. 581-586;
Byrd, Jason, H [i Butler, Jerry, F, Effects of temperature on
Sarcophaga haemorrhoidalis (Dioptera: Sarcophagidae)
development, \n Journal of Medical Entomology, 1998, nr. 35(5), p.
694-698;
Lord, W, D, Diyinno, J, A, Wilson, M, R, Budowle, B,
Taplin, D [i Meinking, T, L, Isolation, amplification, and sequencing
of human mithocondrial DNA obtained from human crab louse, Ptirus
pubis (L.) blood meals, \n Journal of Forensic Science, nr. 43 (5),
1998, p.1097-1100;
Sadler, D, Robertson, L, Brown, G, Fuke, C [i Piunder, D,
Barbiturates and analgesics in Calliphora vicina larvae, Journal of
Forensic Science, 1997, 42(3), p. 481-485;
Benecke, M, Use of forensic entomology in cases concerning
putrefied corpses. Archiv fuer Kriminologie, 1996, p. 99-109;
Catts, E.P. & Goff, M.L., Forensic entomology in criminal
investigations, \n Annual review of Entomology 37, 1992, p. 253-272;
Catts, E. P. & Haskell, N.H., Entomology & Death. A
procedural guide, Joyce’s Print Shop, Inc., Clemson, South Carolina,
1990;
Keh, B., Scope and application of Forensic Entomology.
Annual review of entomology 30, 1985, p.137-154;
Mark Benecke [i Jeff Well, DNA Techniques for Forensic
Entomology, \n The Utility of Arthropods in Legal Investigations,
press Boca Raton London, 2001, p. 341-352.
CRIMIN ALIS TIC A
 TENTATIV+ DE OMOR
{I SINUCIDERE
-STU DIU GRAFOLOGIC-
|
n ziua de 24 septembrie 2005, \n jurul orelor
20,00, agentul de poli]ie M.G.C., 22 de ani,
nec=s=torit, ajutor-[ef de Post de Poli]ie, pe
fondul unor ne\n]elegeri, a \mpu[cat pe M.C., 23 de ani,
dup= care [i-a tras, cu pistolul din dotare “Carpa]i”, model
1974, un glon] \n cap.
Agentul [ef de poli]ie a fost internat la Spitalul
Clinic nr.1 cu diagnosticul “com= gradul III, traumatism
cranio-cerebral acut grav deschis, plag= cranian=
transfiziant= prin \mpu[care”, ulterior a decedat.
M.C. a prezentat diagnosticul “plag= \mpu[cat=
transfiziant= hemitoracic= stâng=, agresiune individual=,
[oc traumatic hemopneumotorax stâng, fractur= cervical=
stâng=, fractur= coast= 1 stâng=”, \n prezent este \n via]=.
Agentul de poli]ie se afla \n timpul serviciului [i a
p=r=sit f=r= aprobare postul.
Incidentul a avut loc la domiciliul numitei M.C.
Scurt= introducere \n grafologie [i aplica]iile acesteia
\n domenii, precum caracterologia [i criminologia.
Grafologia este [tiin]a care are ca obiect studiul
scrisului unei persoane pentru a determina caracterul,
temperamentul, \n general personalitatea, cu calit=]ile [i
defectele acelei persoane.
O alt= defini]ie, la care s-a avut \n vedere analiza
scrisului \n scopul cunoa[terii personalit=]ii unui individ \n
evolu]ie (cum este [i cazul nostru), propus= de Lamberto
Torbidoni [i Livio Zanin (1998):
“Grafologia este [tiin]a experimental= care,
pornind de la expresia grafic= natural= a celui care scrie,
dezv=luie personalitatea psihologic= cu componentele
intelectuale, tendin]ele temperamentale, capacit=]ile
profesionale, constitu]ia somatic=, predispozi]iile
morbide \nn=scute [i \n curs de concretizare”.
Grafologia, pe lâng= valoarea sa intrinsec= [i care
const= \n acumularea de cuno[tin]e despre aceast= [tiin]=,
dar [i despre altele cu care se \ntrep=trunde (psihologie,
psihiatrie, psihanaliz=, sociologie), este valoroas= prin
aplica]iile sale \n multe domenii de activitate cum ar fi:
caracterologia, criminologia, criminalistica, medicina,
pedagogia, managementul resurselor umane [.a.
|n caracterologie, grafologia este o metod= valabil=
de investigare a personalit=]ii, de determinare a caracterului,
prin scris.
Caracterologia este studiul caracterului, adic= al
felului de a fi, de a sim]i [i de a reac]iona – al unui individ sau
grup .
|n diversitatea abord=rilor caracterologice, se
apeleaz= la mai multe tehnici de diagnostic psihologic, cum
ar fi: teste psihologice, grafologice, morfopsihologice etc.
S-a observat c=, pentru a \n]elege oamenii,
comportamentul lor, opiniile, credin]ele, reac]iile \n fa]a
lucrurilor [i \n fa]a altora, gusturile [i repulsiile, aptitudinile lor,
CRIMIN ALIS TIC A
RADU CONSTANTIN, expert criminalist,
membru al Societ=]ii Franceze de Grafologie [i al
Asocia]iei Grafologice Italiene
trebuie s= \ncepem s= cunoa[tem, s= definim [i s= clas=m
caracterele [i c= aceast= cunoa[tere constituie fundamentul
indispensabil al oric=rei psihologii individuale, adic= al
oric=rei tentative de a “\n]elege” un anume individ, ac]ionând
la un moment dat [i \ntr-o situa]ie determinativ=.
Astfel, Kretschmer [i al]i autori au c=utat s= arate c=
tipurile fizico-mentale (somato-psihice) influen]eaz= asupra
frecven]ei, precocit=]ii criminale [i tendin]ei de a recidiva.
Referitor la aceste trei aspecte, ar predomina net leptosomii-
schizoizii fa]= de picnici, dar ace[tia din urm= prezint= o
criminalitate mai tardiv= [i un comportament antisocial \n
domeniul moravurilor.
Pe de alt= parte, dup= constatarea lui H.J. Eysenck,
infractorii, \n covâr[itoarea lor majoritate, se recruteaz= din
rândurile extraverti]ilor a c=ror caracteristic= fundamental= -
pe plan psihofiziologic - este dificultatea de a fi educa]i [i
bine\n]eles reeduca]i; a mai remarcat o inciden]= crescut= a
nevroticilor [i a unor anumite categorii de infractori care au
caracteristicile introverti]ilor. Ace[tia din urm= provin, de
obicei, din familii tarate, a c=ror influen]= se exercit= cu atât
mai u[or cu cât o tr=s=tur= important= a introverti]ilor este
tocmai u[oara condi]ionare, deci marea facilitate de a-[i
\nsu[i deprinderi rele, concep]ii imorale etc., care domin= \n
mediul respectiv.
Psihologia, din care grafologia este o sec]iune,
cunoa[te ast=zi o dezvoltare considerabil= datorit= apari]iei
teoriilor psihanalitice ale lui Freud, Adler, Jung, a
caracterologiei [i progreselor psihologiei aplicate \n domeniul
psihotehnic [i al testelor. Este o \ntreag= lume de nout=]i [i
domeniul grafologiei poate s= profite de toate descoperirile
recente. Pe de alt= parte, metoda grafologic= ofer=
posibilitatea unui diagnostic caracterial rapid, global, [i \n
lipsa scriptorului, f=r= a se mai recurge la laborioasele [i
lungile investig=ri prin teste, ca [i la observa]ia \n timp a
persoanei.
Tr=irea interioar= a fiec=ruia dintre noi se tr=deaz=
prin aceast= manifestare material= care este scrisul.
Scrisul tr=deaz= unicitatea noastr= inconfundabil=. El
ne ajut= s= ne fie relevate nu numai caracterul,
temperamentul, starea emo]ional=, tulbur=rile psihice sau de
personalitate, dar [i datele constitutive ale individului, cât [i
st=rile de moment. [i nu ne putem ascunde \n nici un fel.
|n criminologie unde criminologul are \n vedere [i
aspectele care se reg=sesc la cei cu devieri caracteriale [i
care au fost denumite vicii morale, caracteriopatii, dizarmonii
ale personalit=]ii de tip psihopatic.
O larg= gam= de \nsu[iri din acest cadru, dar \ntr-un
grad redus, exist= [i la omul obi[nuit care nu dep=[e[te
media, dar aceste tr=s=turi nu apar \n mod manifest \n
exterior. Când aceste tr=s=turi ajung la o anumit= intensitate,
ele \[i pun amprenta pe personalitatea omului, iar când se
accentueaz= [i mai mult, ajung s= perturbeze structura
personalit=]ii.
17
 Personalit=]ile – \n sensul celor spuse mai \nainte -,
pot fi considerate “accentuate” dup= terminologia lu i
K. Leonhard [i, de[i nu sunt anormale, pot \nrâuri rela]iile
individuale. Ele au tendin]a de a aluneca spre patologic,
constituind atunci nete caracteriopatii. Devieri de acest tip
putem g=si [i la persoanele cu perturb=ri psihopatologice ce
apar]in domeniului medico-psihiatric, \n spe]= psihopatici [i
psihitici, cu un comportament aberant [i cu nete repercusiuni
sociale. [i, \n fine, modific=ri psihice \n sensul ar=tat mai sus
se pot observa la o serie de in[i cu un comportament deviant
antisocial, la delincven]i [i criminali. Aceste dizarmonii ale
personalit=]ii pot fi decelate [i prin examenul grafologic.
|n acest sens, unul dintre primele studii a fost f=cut
\nc= din 1923 de c=tre Jules Crepieux-Jamin. El analizeaz=
scrierea “canaliilor”, termen sub care-i reune[te pe to]i acei
subiec]i a c=ror structur= psihologic= prezint= tare
caracteriale, vicii morale precum nesinceritatea, orgoliul, la
care noi am ad=uga agresivitate, egoism, minciun=,
\n[el=torie, imaturitate afectiv=, labilitate, indiferen]= afectiv=.
Aici se includ [i dizarmoniile personalit=]ii delincven]ilor [i
criminalilor.
Studiul lui J.C.Jamin poate s= dea cercet=rilor o idee
mai precis= asupra subiectului \n ceea ce prive[te
temperamentul, configura]ia caracterial=, comportamentul.
Aceste aspecte au fost subliniate de autori, precum
eminentul caracterolog [i grafolog Ludwig Klages, care
spunea \ntre altele: “Progrese substan]iale se \nregistreaz=
\n câmpul cercet=rilor asupra manuscriselor delincven]ilor [i
criminalilor, oferindu-ne date care demonstreaz=
considerabilul aport al grafologiei. Este posibil [i de a decela
tendin]ele la crim=; un cercet=tor, bine preg=tit \n aceast=
problem=, este ast=zi capabil de a remarca \n scris aceste
tendin]e care ar putea predispune la o ac]iune criminal= [i,
uneori, chiar s= furnizeze indica]ii \n caracterizarea naturii
specifice a delincventului”.
Re]inem, deci, c= din scriere nu se prevede trecerea
la act. |n schimb, grafologul poate fi foarte util pentru a
aprecia tr=s=turile caracteristice ale personalit=]ii [i a
\n]elege resorturile psihologice ale ac]iunii unui individ.
|n al]i termeni, dac= el nu poate s= g=seasc= \n scriere
semne de criminalitate, el totu[i poate s= descrie
temperamentul, modalit=]ile reac]ionale specifice,
tipurile de atitudine, preferin]ele, predispozi]iile, punctele
slabe care pot \mpinge un individ la ac]iuni blamabile sau
condamnabile. Grafologul nu ar putea aprecia starea de
“demen]=”, \n momentul faptei, dar el poate sugera dac=
scrierea corespunde unei structuri dezechilibrate, psihotice
sau psihopatice.
Tr=s=turile caracteriale ale delincven]ilor: agresivitate,
egoism feroce, imaturitate afectiv=, indiferen]= afectiv=,
labilitate, nesinceritate…, au fost confirmate prin cercet=ri
f=cute \n timp, atât prin studiul scrierii, cât [i prin testul lui
Rorschach. Ele se lumineaz= [i se completeaz= unul pe
cel=lalt, remarcându-se o concordan]= \ntre dou= teste.
Tot \n acest capitol ne putem referi la actul sinuciderii.
Atitudinea fa]= de propriul “eu” devine o problem= “de
via]= [i de moarte” \n domenii care-i intereseaz= pe medic,
psiholog, filozof, sociolog, criminolog, criminalist… Sunt
foarte multe lucr=ri (studii, articole, volume) care abordeaz=
sinuciderea sub diferite unghiuri. Re]inem una dintre defini]ii
ce apar]ine lui Baldwin [i care spune c= sinuciderea este o
“crim= inten]ionat= asupra propriei persoane”. |n aceast=
defini]ie se strecoar=, precum se vede, o judecat= de valoare
[i/sau o apreciere juridic= (“crim=”).
Este dincolo de orice \ndoial= c= frecven]a
18
sinuciderilor este influen]at= de factorii social-economici
(E. Durkheim), dar problematica sinuciderii are numeroase
aspecte biologice, psihologice [i spirituale. Exist=
dezechilibre caracteriale care favorizeaz= tentative. Impulsul
va avea motive lipsite de valoare, de importan]=, va surprinde
prin brusche]ea actului.
S-a vorbit mult despre sinuciderea tinerilor. Este tragic=
[i este frecvent= (30-32%). Statisticile arat= c=, \n ace[ti
ultimi ani, dup= accidente, suicidul este principala cauz= a
mortalit=]ii tinerilor de la 15 ani la 24 de ani. Un deces din
zece la aceast= perioad= de vârst= \i este atribuit.
Ce se afl= \n spatele tragediei acestor statistici?
Pentru ce ace[ti tineri vor s= moar=?
20-30% dintre ei sufer= de tulbur=ri mentale grave
(stare schizofrenic=, sindrom de depersonalizare, depresiune).
Dar ceilal]i? Dintre cei cu tentative de suicid, au explicat gestul
lor, decep]ii sentimentale, e[ecuri [colare, sentiment de
abandon provocat de un deces sau divor] al p=rin]ilor sau c=
\ndurau f=r= \ncetare critici [i presiuni din partea p=rin]ilor,
familiei, prietenilor. Am sublinia \n special disputele cu p=rin]ii
precum [i divor]ul p=rin]ilor. Totu[i un motiv izolat este rar
responsabil de dorin]a de moarte. Suicidul nu este o simpl=
reac]ie la unele dificult=]i sau circumstan]e; el este mai curând
urmarea unui comportament care se desf=[oar= câte pu]in [i
atrage ansamblul personalit=]ii.
Problema cea mai angoasant= pentru tineri este
solitudinea afectiv=. |n acest sens am putea desprinde trei
resorturi fundamentale ale riscului de suicid la adolescen]i:
sentimentul de intens= solitudine, de o total= neputin]= de a-
[i rezolva problemele [i al unei disper=ri \n fa]a viitorului.
|n studiul sinuciderii, de un remarcabil interes este
examenul grafologic, \ntrucât scrierea reveleaz= pentru cine
[tie s= o descifreze personalitatea autorului.
Grafologul este rar consultat asupra riscului eventual de
sinucidere la un scriptor dat. Mai adesea i se arat= documente
scrise de c=tre o persoan= care s-a sinucis (cum este \n spe]a
noastr=) sau care a f=cut o tentativ=, cerându-i-se, dac= este
posibil, s= reg=seasc= posteriori indicii care ar fi putut atrage
aten]ia.
Desigur nu se pot trage concluzii categorice din punct
de vedere grafologic \ntr-o problem= atât de vast= \ntrucât
sinuciderile repetate au loc la orice vârst= [i dintr-o infinitate
de motive.
Studiul scrierii permite de a se vedea unde
dinamismul psihic a fost perturbat-\n cazul tulbur=rilor
psihologice, dar nu se poate prevedea trecerea la act.
Scrierea sinuciga[ilor nu este obligatoriu patologic= (doar \n
anumite cazuri), dar ea este expresia unui dezechilibru, unei
lupte inegale \ntre energia vital= [i obstacolele sau
agresiunile lumii \nconjur=toare, existând o corela]ie \ntre
dezadaptare [i riscul de autodistruc]ie.
Pentru efectuarea acestui studiu grafologic, ni s-a pus
la dispozi]ie o scrisoare (\n xerocopie) adresat= p=rin]ilor care
a fost g=sit= \n buzunarul de la piept al jachetei apar]inând lui
M.G.C.
Scrisoarea este intitulat=: “Scumpi p=rin]i. Sper ca
m=car voi, s= m= pute]i ierta,…” [i a fost redactat= cursiv pe o
fil= liniat=, format A4, din depozitul de imprimate al Postului de
Poli]ie, coal= care se folose[te de organul de poli]ie la luarea
declara]iilor, dup= caz, \nvinui]ilor, inculpa]ilor sau martorilor.
Scrisoarea este semnat= \n partea dreapt=, pe acela[i
nivel cu ultimul rând al scrisorii.
|n urma efectu=rii studiului scrierii intitulate mai sus a
rezultat PORTRETUL GRAFOLOGIC, pe care-l prezent=m \n
continuare.
CRIMIN ALIS TIC A
 PORTRET GRAFOLOGIC
asupra scrierii numitului M.G.C.,22 de ani, ajutor [ef de
Post de poli]ie.
Scrierea apar]inând numitului M.G.C., 22 de ani,
ajutor [ef de Post de poli]ie
Scriere arcadat= (1), dar [i col]uroas= (2),
supra\n=l]at= (3), \nclinat= inegal, \nclinat= moderat (4) [i
foarte \nclinat= (5), regresiv= (sinistrogir=) (6), continuitate
perturbat= \n sens de ruptur=-mi[care tocat= (juxtapus=)
(7), dar [i cu situa]ii de grupat= (8), inhibat= (9), retu[at=
(10), spa]iat= (11), marginea stâng= neregulat= (12),
marginea superioar= mic=(13), cu torsion=ri (14), bare ale
lui “t” \ndreptate \n jos (15), semn=tur= care contrasteaz=
prin dimensiune cu textul (16).
Aceast= scriere ne trimite c=tre o persoan= care
manifest= re]inere (subiectul \[i re]ine \ntreaga spontaneitate
ca [i cum s-ar teme de a-[i exterioriza gestul, de a se
CRIMIN ALIS TIC A
exprima \ntr-o rela]ie sau \ntr-un act, de a se angaja \n ceva),
comunicare redus= [i atunci nu spune tot ce gânde[te
(tendin]= de a ascunde), lips= de sinceritate.
Atitudine pu]in adaptat= la planul social (contacte
sociale defectuoase). Scriere proprie subiec]ilor schizoizi1,
ca [i caracterelor individualiste [i nesatisf=cute.
Scrierea (col]uroas=) presupune o schimbare
brusc= \n direc]ia tendin]elor, ceea ce ar indica un dezacord
\ntre “eu” [i lume [i se traduce \n atitudinea exterioar= printr-
o lips= de suple]e, printr-un fel de “rezisten]=” sau opunere
fa]= de normele recunoscute pentru colectivitate.
Marchesan interpreteaz= aceast= scriere ca “fuga
dinaintea sacrificiului” (tendin]= de a se descotorisi de partea
de sacrificiu care \i revine [i a o trece altora), el manifest= o
atitudine refractar= la orice idee de sacrificiu, opozi]ie la
eforturi [i de asemenea manifest= dispre] fa]= de valoarea,
meritele [i opiniile altora, lips= de considera]ie pentru ceilal]i.
La el aten]ia este orientat=, de preferin]=, c=tre
problemele personale [i nep=sare, lips= de interes pentru
19
problemele altora (egoism – egocentrism).
Selec]ia obiectelor, ideilor, persoanelor o face f=r= a
da aten]ie opiniei favorabile sau defavorabile a mediului.
Subiectul nu se conduce decât dup= propriile sale
reguli [i gesturi.
Individualitate care se sup=r=, inconsecven]= \n
comportare. La subiectul nostru “Eul” este foarte
“sensibilizat”[i reac]ioneaz= agresiv fa]= de orice opozi]ie sau
contrarietate venite din exterior.
Are momente de dezgust de via]=.
Amor-propriu [i orgoliu susceptibil - “complex de
inferioritate supracompesat de un orgoliu f=r= m=sur=”
(Teillard).
Individ anxios, scrupulos [i nesigur (perturbare a
func]iei autoestimative: complexe de inferioritate).
Scrierea studiat= ne reveleaz= \n comportamentul
persoanei, st=ri de depresie, ezitare, team=, suferin]=
interioar= (dr. Resten la o asemenea scriere unde se observ=
torsion=ri-notate cu cifra 14 pe scriere-spune c= acestea
constituie principala manifestare a suferin]ei [i semn al unei
boli), instabilitate, caracter insinuant, care, pe plan psihologic,
se traduc prin nelini[te, angoas=, emotivitate.
Bara lui “t” coborâtoare ne arat= c= subiectul tr=ie[te
sentimente de neputin]= [i nesiguran]= pentru viitor.
Pierderea st=pânirii nervilor [i a impulsurilor
afective-instinctive. Imaturitate afectiv=2. Tendin]a exagerat=
de a valoriza fapte, persoane sau lucruri dup= gradul de
simpatie sau de repulsie pe care acesta \l inspir= subiectului
(subiectivism exagerat).
Tendin]= de a exagera aspectul dramatic al
sentimentelor.
Nevoie de a acapara pentru sine tandre]ea, aten]iile,
mângâierile persoanelor de care subiectul se simte atras
(egoism afectiv [i instinctiv, gelozie).
Scrierea regresiv= (sinistrogir=) prezent= ne trimite
de asemenea c=tre o persoan= ale c=rei tr=iri [i tr=s=turi
apar]in introverti]ilor [i de aici \ntregul cortegiu al
introversiuni.
Aceast= atitudine general= \ndreptat=, \n principal
spre interior, are ca elemente: \nchis \n sine (pu]in
comunicativ), atribuie o valoare fundamental= lumii interioare,
fiind absorbit \n sine, re]ine expresia liber= a emo]iilor, f=r= a
le putea st=pâni pân= la cap=t, ajunge foarte rar (chiar deloc)
s= se simt= un participant “bona fide” la grupul \nconjur=tor,
poate s= accepte sau s= se acomodeze \ntrucâtva, dar \n
intimitatea lui r=mâne separat, izolat, neadaptabil, este cel
mai adesea radical \n sentimentele sale, \n punctul s=u de
vedere, aderând numai la credin]ele sale fundamentale,
v=dind \nd=r=tnicie, obstina]ie, eventual dominat de idei
obsesive, refractar la sugestii.
La aceast= configura]ie a personalit=]ii de tip
introvertit, trebuie s= subliniem prezen]a unor tr=s=turi care
se reg=sesc foarte frecvent la delincven]i [i criminali ca:
egocentrism, imaturitate [i indiferen]= afectiv=, [.a. Toate
acestea, \ntr-un moment de provocare [i nefast, fac posibil=
apari]ia unui puseu acut care se manifest= printr-un episod
delirant sau incomprehensibil precum omuciderea sau/[i
20
sinuciderea. |n acest fel poate fi explicat= “decompensarea”,
dezintegrarea personalit=]ii subiectului nostru.
BIBLIOGRAFIE
1 Activitatea schizoidului nu este unitar= (coexist= tendin]e diverse [i
chiar antagoniste, ambivalente); acest gen de oameni sunt (sau par)
\nchi[i [i enigmatici,reci, indiferen]i la lumea din jur sau chiar ostili
fa]= de mediu-a[adar nesociabili. Conduita lor este frecvent
neadecvat=, bizar=. Gândirea lor este abstract=,cu capacitatea de a
sesiza detaliile; exist= o predilec]ie pentru neobi[nuit.
Via]a sufleteasc= a schizoizilor este complex=, profund=,
spasmodic=, propor]ia de “elemente contrarii” schimbându-se prin
crize [i sacade ([i nu lin prin ondula]ii). Oscila]iile se fac \ntre polul
obtuz [i cel iritabil, \ntre insensibilitate, \ntre apatie [i afectuozitate.
(Din A.Athanasiu [i Radu Constantin, “CARACTEROLOGIE [i
GRAFOLOGIE. Eseuri”, Editura Tehnic=, Bucure[ti, 2000, pag. 21)
2 Deficien]a de dezvoltare psihologic= a persoanei care se traduce
printr-o perturbare a vie]ii afective antrenând dezordini rela]ionale.
Este un decalaj persistent \ntre predominarea reac]iilor afective de
tip infantil [i aspectele maturit=]ii fizice [i intelectuale, care sunt, \n
genere, normale la un ins care nu a ajuns la o integrare [i
convergen]= a func]iilor psihice.
Aceast= imaturitate comport= o constela]ie de tr=s=turi considerate
caracteristice: dependen]=, lips= de autonomie, incertitudine
comportamental=, sugestibilitate, instabilitate dispozi]ional=,
imposibilitate de a-[i controla emo]iile, imposibilitate de inserare \n
real [i \n comunitate. De aici caracterul slab, influen]abil, [ov=ielnic,
ambiant (antinomie de comport=ri contrastante) depinzând excesiv
de al]ii, sau fixat de o figur= autoritar= ca surs= de protec]ie.
Persoana tr=ie[te \n imediat, este incapabil= s= reziste impulsurilor
sau s=-[i derive tendin]ele c=tre activit=]i sociale valorizante [i
compensatorii.
Aceast= imaturitate este la baza regresiunilor nevrotice,a revenirii
la dorin]ele incon[tiente [i infantile.
Imaturitatea afectiv= o g=sim foarte adesea la delincven]i.
Dezvoltarea afectiv= depinde \n acela[i timp de dispozi]iile
congenitale ale insului [i de experien]ele pe care le-a putut avea \n
mediul familial sau ambiental.
Dincolo de dispute dintre \nn=scut [i câ[tigat \n formarea
personalit=]ii, scrierea este o activitate de sintez= care exprim=
tendin]ele profunde ale personalit=]ii, nivelul maturit=]ii afective [i al
echilibrului.
Afectivitatea se plaseaz= la r=spântia motricit=]ii [i caracterului [i
la jonc]iunea individualului [i colectivului.
Delincventul prezint= adesea o regresiune de tip infantil \ntr-o
scriere revelatoare de egocentrism [i perturbare afectiv= (Din A.
Athanasiu [i Radu Constantin, op.cit., pag.102-103).
Se [tie c= C.G. Jung \mparte umanitatea \n dou= grupuri
fundamentale: grupul celor a c=ror atitudine general=, interes [i
energie sunt dirijate \n principal spre exterior (introverti]ii).
Aceste dou= tipuri de atitudine sunt tot la fel de vechi ca [i civiliza]ia
\ns=[i. Firea deschis= [i firea \nchis= se reg=sesc \n toate epocile
istoriei [i la toate gradele de evolu]ie ale fiin]ei umane.
Cele dou= tipuri - spune Jung - nu sunt entit=]i metafizice care se
exclud, ci dou= contrariet=]ii,care se \ntregesc reciproc. |n aceast=
\ntregire, balan]a este \n cele mai multe cazuri egal=. |ntr-o treime din
cazuri, \ns=, ea se apleac= spre un pol sau altul. Descrierea celor
dou= tipuri [i preciz=rile f=cute \n timp au avut un foarte mare
r=sunet, devenind no]iuni excep]ional de r=spândite [i populare.
CRIMIN ALIS TIC A
 Prof. VASILE L+P+DU{I
Comisar-[ef VIOREL VASILE,
[ef serviciu \n cadrul Direc]iei de Investiga]ii Criminale

C
ombaterea criminalit=]ii \n România este considerat= o necesitate obiectiv=, de rezolvarea
c=reia trebuie s= se ocupe \ntreaga societate. |n acest sens, institu]iile statului de
drept, \ntr-un cadru organizatoric bine statuat, \[i aduc o contribu]ie important= la realizarea
activit=]ilor de prevenire [i combatere a criminalit=]ii. Aceste institu]ii au o concep]ie strategic= novatoare,
\n acord cu cele mai recente conven]ii interna]ionale [i bazat= pe concluziile desprinse, atât din practica
european= \n domeniu, cât [i din particularit=]ile fenomenului infrac]ional autohton.
|ntre poli]ie [i celelalte institu]ii ale statului de drept exist= o conlucrare permanent=, fiecare dintre
acestea ac]ionând ca un partener de bun=-credin]= [i direct interesat.
O serie de date [i informa]ii, primite de c=tre unit=]ile [i forma]iunile de poli]ie de la institu]iile
respective, \ndeosebi de la serviciile de informa]ii, a fost de un real sprijin \n identificarea autorilor unor
fapte criminale. Este semnificativ, \n acest sens, modul \n care au contribuit informa]iile primite de la un
serviciu informativ \n identificarea autorilor triplului asasinat din Mangalia, victime fiind so]ii Ion
Alexandru – 39 de ani [i Ion Lucre]ia – 35 de ani [i fiica lor Ion Amalia-Victoria – 8 ani.
ENIGMA PERSOANELOR DISP+RUTE
DIN APARTAMENTUL 38
|n diminea]a zilei de 8 octombrie 2004, Poli]ia
Municipiului Mangalia a intrat \n alert=, \n urma unei sesiz=ri
f=cute de Ene Victoria, cu privire la faptul c= sora sa, Ion
Lucre]ia, so]ul acesteia Ion Alexandru [i fiica lor Ion Amalia-
Victoria nu au mai fost v=zu]i la locuin]a lor, situat= pe strada
Oituz, bloc O16, scara C, apartamentul 38, din data de 29
septembrie 2004. De asemenea, Ene Victoria a relatat
poli]i[tilor c= lipsea din parcarea blocului autoturismul marca
Opel Astra Caravan, apar]inând familiei Ion, autoturism
procurat din Germania, \n luna august 2004, cu num=rul de
\nmatriculare D 116 Y [i care a dobândit num=rul provizoriu
CT – 18812.
Foto 1
|n urma acestei sesiz=ri, o echip= de poli]i[ti [i pompieri,
\n prezen]a rudelor celor disp=ru]i, a trecut la for]area u[ii Din locuin]=, criminali[tii au ridicat mai multe obiecte de
apartamentului cu num=rul 38 [i a boxei cu acela[i num=r de la \mbr=c=minte care purtau urme de culoare brun-ro[cat=, o
subsolul blocului, proprietatea familiei Ion. pereche de pantofi apar]inând lui Ion Lucre]ia, pe care se aflau
Din primele verific=ri, dup= aspectul din interior, urme de aceea[i culoare, un tampon absorbant [i fire de p=r.
poli]i[tii [i-au dat seama c= se impune efectuarea unor De asemenea, au fost relevate [i ridicate [apte fragmente de
investiga]ii am=nun]ite a locuin]ei. Astfel c=, la scurt timp, a urme papilare. Ulterior, \n urma analizelor biologice preliminarii,
intrat \n ac]iune echipa complex= de cercetare. Criminali[tii s-a stabilit c= tamponul absorbant purta urme de sânge uman
au constatat urm=toarele: grupa A II, iar de pe celelalte obiecte (pantofii numitei Ion
• mocheta din sufragerie era decupat= pe o por]iune Lucre]ia, parchet, zona mochetei decupate etc.) a fost puse \n
de aproximativ 3 metri p=tra]i, iar pe parchetul de sub eviden]= sânge uman grupa B III.
por]iunea decupat= se aflau urme de culoare brun-ro[cat= Aspecte de la locul faptei sunt prezentate \n foto 1-5.
(cu aspect de sânge coagulat); Investiga]iile efectuate de lucr=tori ai Serviciului de
• urme brun-ro[cate s-au mai descoperit sub un dulap Investiga]ii Criminale au scos \n eviden]= urm=toarele
din holul apartamentului, precum [i pe unele piese de aspecte, \n leg=tur= cu familia Ion:
mobilier [i pe anumite suprafe]e ale pere]ilor din sufragerie; • Ion Lucre]ia are [ase surori [i un frate (2 surori
• lipsa unor documente [i bunuri (actele de proprietate c=s=torite [i locuiesc \n Mangalia, 3 surori [i un frate locuiesc
ale apartamentului [i autoturismului, actele de identitate ale \n Cluj-Napoca, iar o sor= fiind plecat= \n Germania) cu care
celor trei membri ai familiei Ion; dispari]ia mai multor obiecte se afla \n leg=turi apropiate. Despre Ion Alexandru se
de \mbr=c=minte [i a dou= geamantane etc.); cuno[tea c= nu a \ntre]inut rela]ii apropiate cu p=rin]ii s=i care
• printre documentele care s-au g=sit \n cas= se aflau: locuiau \n jude]ul Prahova (ace[tia fiind divor]a]i);
carnetul de elev [i pa[aportul feti]ei, carnetele de s=n=tate • So]ii Ion au lucrat la diferite localuri de alimenta]ie
ale celor trei [i un act de proprietate privind un lot de p=mânt public= din Mangalia [i sta]iunile Neptun, Venus [i Olimp ca
din satul 2 Mai, comuna Limanu. barman [i osp=tar. O dat= pe an, ace[tia mergeau, timp de

CRIMINALISTICA 21
trei luni, \n Germania unde lucrau la un restaurant, • |n perioada mai-august 2004, so]ii Ion au lucrat \n
proprietatea unei cuno[tin]e mai vechi. Germania, iar din banii \ncasa]i au achizi]ionat un autoturism,
marca Opel Astra Caravan;
• Familia celor disp=ru]i ducea un trai decent, dar
rela]iile dintre cei doi so]i erau uneori tensionate din mai
multe motive (\n Germania, atât femeia, cât [i b=rbatul au
avut rela]ii amoroase cu cet=]eni germani), iar Ion Alexandru,
dup= ce consuma b=uturi alcoolice, devenea violent.
Totodat=, acesta era un \mp=timit al jocurilor de noroc,
pierzând [i câ[tigând sume modice de bani;
• S-a stabilit c=, Ion Lucre]ia avea grupa sanguin= A II,
iar Ion Alexandru B III, date importante pentru speciali[tii din
laboratorul de biocriminalistic= care efectuau expertizele.
• Investigatorii au constatat c=, \n seara zilei de 28
septembrie 2004, Ene Victoria [i Mândril= Gheorghe au fost
Foto 2 la locuin]a familiei Ion, \n dou= ocazii diferite, iar \n ziua de 29
septembrie profesorul de sport al fiicei lor, respectiv, Ivanciu
Emilian, a fost sunat la telefon de c=tre Ion Alexandru, care
l-a rugat s= verifice dac= Amalia-Victoria nu [i-a uitat bluza de
trening \n sala de sport. La scurt timp, profesorul \n cauz= l-a
apelat pe solicitant, dar acesta nu a mai r=spuns la telefon.
|n raport de cercet=rile efectuate \n apartament [i
investiga]iile \ntreprinse de poli]i[ti, s-au stabilit urm=toarele
ipoteze:
• pe fondul unor conflicte \ntre cei doi so]i, Ion Lucre]ia
\[i ucide so]ul, dup= care, singur= sau cu ajutorul unei ter]e
persoane, \ncearc= s= \nl=ture urmele crimei ascunzând
cadavrul [i, apoi, dispare de la domiciliu \mpreun= cu fiica sa,
folosindu-se de autoturismul proprietatea familiei;
• pe fondul unui scandal \n familie, Ion Alexandru \[i
omoar= so]ia. Apoi, singur sau ajutat de o alt= persoan=,
Foto 3 \ntreprinde m=suri de \nl=turare a urmelor infrac]iunii,
ascunzând cadavrul, dup= care dispare de acas=, \mpreun=
cu fiica sa, folosindu-se de autoturismul pe care l-a
achizi]ionat din Germania;
• o ter]= persoan= era victima unuia dintre so]ii Ion
Alexandru [i Ion Lucre]ia, care au disp=rut de la domiciliu,
\mpreun= cu fiica lor, dup= ce, \n prealabil, au ascuns
cadavrul [i au \ncercat s= \nl=ture urmele infrac]iunii;
• membrii familiei Ion erau victime ale unor r=fuieli sau
regl=ri de conturi.
Printre m=surile luate cu operativitate a fost [i aceea
de a da \n consemn la frontier= persoanele disp=rute [i a
autoturismului apar]inând acestora.

DEZLEGAREA I}ELOR |NCÂLCITE ALE FAMILIEI ION

La nivelul conducerii I.P.J. Constan]a, cu participarea
Foto 4
procurorului criminalist [i cu sprijinul unor speciali[ti din
cadrul Direc]iei de Investiga]ii Criminale, s-a \ntocmit un plan
cu activit=]ile care urmau s= se desf=[oare \n continuare
pentru solu]ionarea cazului.
Din multitudinea de activit=]i \ntreprinse consemn=m
pe urm=toarele:
• reluarea cercet=rii apartamentului 38, \n prezen]a
procurorului criminalist;
• efectuarea de verific=ri \n jude]ele Cluj [i Prahova la
rudele so]ilor Ion;
• dispunerea unor constat=ri tehnico-[tiin]ifice
biologice cu privire la urmele descoperite de criminali[ti \n
locuin]=;
• verificarea listing-ului pentru postul telefonic fix [i
telefoanele mobile ale so]ilor Ion, precum [i localizarea
Foto 5 acestora, activitate desf=[urat= cu sprijinul serviciilor de
informa]ii;

22 CRIMIN ALIS TIC A

 • verific=ri la spitalele de pe raza jude]ului Constan]a;
• cu sprijinul unor militari din trupele de jandarmi,
scotocirea zonelor limitrofe locuin]ei [i \n locurile izolate din
apropierea municipiului Mangalia, sta]iunile Neptun, Jupiter,
Insula Mangaliei etc.;
• efectuarea de investiga]ii [i audierea rudelor [i
prietenilor familiei Ion.
Cu prilejul recercet=rii locuin]ei familiei Ion, activitate
realizat= \n prezen]a procurorului criminalist, au fost ridicate
mai multe buc=]i de parchet din sufragerie pe care se aflau
urme de substan]= brun-ro[cat=, iar pe pere]i [i unele piese de
mobilier au fost puse \n eviden]= urme latente de sânge. Din
interpretarea rezultatelor acestei activit=]i a rezultat c= urmele
puse \n eviden]= puteau apar]ine unei persoane cu mâini mici.
Din investiga]iile efectuate de poli]i[ti s-a stabilit o
serie de aspecte negative din comportamentul celor doi so]i. Foto 8
Astfel, despre Ion Alexandru s-a aflat c= avea obiceiul s=-i
\n[ele pe partenerii de jocuri de noroc (barbut), fapt pentru
care ace[tia l-au urm=rit [i l-au amenin]at cu moartea. De
asemenea, Ion Alexandru, \n mai multe rânduri, a trecut
fraudulos frontiera, deplasându-se \n Italia [i Germania.
|n leg=tur= cu comportamentul Lucre]iei, unii dintre
apropia]ii ei au declarat c= aceasta a avut rela]ii intime cu un
cet=]ean german care i-a intermediat [i plecarea sa la munc=
\n Germania. |n vara anului 2003, cei doi so]i au lucrat la
restaurantul cet=]eanului german respectiv. De fiecare dat=,
când Alexandru se afla sub influen]a b=uturilor alcoolice, \i
repro[a so]iei faptul c= a avut rela]ii intime cu al]i b=rba]i [i
chiar o b=tea. Femeia s-a confesat unei prietene c= vrea s=
divor]eze [i s= se c=s=toreasc= cu un homosexual din
Germania.
Pe timpul investiga]iilor [i a celor peste 300 de persoane Foto 9
audiate a rezultat o serie de aspecte cu privire la familia Ion, dar
nu s-a aflat adev=rul \n leg=tur= cu dispari]ia celor trei.
Poli]i[tii const=n]eni, angrena]i \n solu]ionarea cazului,
au analizat din nou toate datele [i informa]iile existente [i au
\ntreprins activit=]i, care, ulterior, coroborate cu informa]iile
primite de la serviciile de informa]ii, au dus la identificarea
autorilor.

Foto 10

Foto 11
Foto 6

Foto 7

CRIMIN ALIS TIC A 23

 PONTUL A FOST “VÂNDUT” DE NEPOTUL marginea D.N. 39, din apropierea comunei 23 August, au fost
DISP+RU}ILOR! descoperite (fiind tot \ngropate) cadavrele so]ilor Ion

|n ziua de 24 octombrie 2004, pe raza municipiului

Constan]a a fost identificat autoturismului marca Opel Astra
Carovan, culoare gri metalizat, cu num=r de \nmatriculare
provizoriu, respectiv CT-018812, ca apar]inând familiei Ion.
|n urma cercet=rii criminalistice a autoturismului \n
cauz=, de pe oglinda retrovizoare intern=, au fost relevate [i
ridicate dou= urme papilare, iar de pe pre[urile interioare [i
de pe mocheta din portbagaj au fost ridicate mai multe fire de
p=r [i fibre de natur= textil=. Tot din interiorul ma[inii,
criminali[tii au ridicat, prin decupare, dou= pete de substan]=
brun-ro[cat=. Urmele men]ionate au fost \naintate
laboratoarelor de criminalistic=, pentru a fi supuse analizelor
de specialitate.
Dup= descoperirea autoturismului, s-a primit o
informa]ie din care rezulta c= cet=]eanul albanez SHYTI
Foto 13
BLENIS, 21 ani, student, cu re[edin]a \n Constan]a, cu câtva
timp \n urm=, s-a aflat la volanul autoturismului familiei Ion.
De asemenea, o tân=r= \n vârst= de 19 ani, din ora[ul
Cernavod=, a sesizat organelor de poli]ie c= a fost victima
infrac]iunii de trafic de persoane, comis= de mai mul]i
participan]i, printre care [i studentul albanez men]ionat.
La data de 10 decembrie 2004, s-a efectuat o
perchezi]ie domiciliar= la re[edin]a lui SHYTI BLENIS, prilej
cu care au fost identificate pa[apoartele turistice ale so]ilor
Ion, certificatul de na[tere [i cel de asigurat al minorei Ion
Amalia-Victoria, precum [i actul de proprietate al
apartamentului nr. 38 din Mangalia. Totodat=, au fost
descoperite [i cele dou= telefoane mobile apar]inând so]ilor
disp=ru]i. |n re[edin]a albanezului s-au mai g=sit patru
cartu[e cu gaze lacrimogene.
Parchetul de pe lâng= Tribunalul Constan]a a luat
m=sura arest=rii preventive a lui SHYTI BLENIS pentru Foto 14
infrac]iunea de trafic de persoane [i de]inerea ilegal= de
muni]ie. |n leg=tur= cu provenien]a bunurilor [i \nscrisurilor Alexandru [i Lucre]ia. (Foto 6-14)
so]ilor Ion, cel \n cauz= nu a f=cute nici o declara]ie. |n urma autopsiei medico-legale, medicii au
Din activit=]ile de cercetare [I cele informativ- concluzionat urm=toarele:
operative a rezultat c= albanezul [I al]I cona]ionali ai acestuia • “Moartea lui Ion Alexandru a fost violent= [I s-a
(studen]i) sunt \n rela]ii apropiate cu Niculescu {tefan, 22 ani, datorat anemiei acute grave consecutiv unei hemoragii
din Mangalia, nepot al disp=ru]ilor. Efectuându-se o
interne [I externe, urmare a unor pl=gi \njunghiate toraco-
perchezi]ie domiciliar= la locuin]a sus-numitului nu au fost
abdominale [i membrul superior drept, din care 3 penetrante
descoperite probe care s= aib= leg=tur= cu dispari]ia familiei
\n cavitatea abdominal= cu afectarea ficatului, stomacului [I
Ion.
epiplonului. Leziunile de violen]= au putut fi produse prin loviri
Continuându-se activit=]ile de cercetare [i informative,
multiple cu un corp t=ietor-\n]ep=tor”;
s-a stabilit c= cei doi sunt autorii triplului asasinat. Astfel c=,
• “Moartea lui Ion Lucre]ia a fost violent= [I s-a datorat
\n ziua de 15 decembrie 2004, \n p=durea din comuna Valu
asfixiei mecanice prin sugrumare. Leziunile de violen]=
din Traian, jude]ul Constan]a, a fost g=sit \ngropat cadavrul
constatate au putut fi produse prin comprimare cu mâna [I au
minorei Ion Amalia-Victoria, iar \n zona lizierei de pe
leg=tur= direct= cu cauza mor]ii”;
• “Moartea lui Ion Amalia-Victoria a fost violent= [i s-a
datorat obstruc]iei c=ilor respiratorii superioare, \n care au
fost g=site urme de p=mânt”.
Toate cele trei cadavre aveau mâinile legate la spate
cu band= din plastic autoblocant=.
Fiind coroborate toate probele, inclusiv cele
criminalistice, s-a stabilit c= cei doi inculpa]I sunt autorii
triplului asasinat, comis \n scop de jaf, fiind deferi]I justi]iei
pentru s=vâr[irea infrac]iunii de omor deosebit de grav.
La solu]ionarea acestui caz au participat mai mul]I
poli]i[ti, dar o contribu]ie important= au avut-o urm=torii:
comisarii-[efi Vasile B=lan, Florian Panfile [i Gheorghe
Istrate, comisarul Nicolae Bosoi, subcomisarul
Gheorghe Lup[a, inspectorul principal Lucian Dumitru
Foto 12 Dinulescu, agentul Costel Geac= [I personal contractual
Demirel Memet.

24 CRIMIN ALIS TIC A

 Expert criminalist NICOLAE SAVU
|n general cooperarea este o manifestare comun=,
ce are ca obiectiv progresul. |n domeniul criminalisticii,
limbajul comun conduce, cu o mai mare u[urin]=, la puncte
de vedere comune. Cooperarea cu structuri din ]ar= [i din
str=in=tate se desf=[oar= \n scopul ridic=rii performan]elor
obiectivelor stabilite, al disemin=rii experien]ei pozitive [i
dezvolt=rii activit=]ii de cercetare [tiin]ific=.
Mai multe \ntâlniri la nivel interna]ional au fost
ini]iate \n vederea document=rii cu privire la sistemele
informatice de stocare a bazelor de date [i a cartotecilor
criminalistice, pentru g=sirea unor posibilit=]i de
interconectare sau interoperativitate cu cele ale ]=rilor din
Europa [i, nu \n ultimul rând, cu ]=rile vecine.
|n perspectiva \ndeplinirii idealului “Europei unite”
[i a globaliz=rii, frontierele tind s= reprezinte doar simple
formalit=]i. Dimensiunile colabor=rii interna]ionale a
organismelor cu atribu]ii \n conceptul general de ordine
public= se extind pentru indeplinirea unor scopuri comune,
corespunz=toare ]elurilor pentru care au fost create.
La nivelul Poli]iei Române, strategia de cooperare
interna]ional= trateaz= \n special rela]ia poli]ienesc= de
colaborare cu ]=rile vecine \n toate domeniile.
Pe baza protocoalelor de colaborare, \n acest an, au
avut loc \ntâlniri de recunoa[tere [i de lucru, cu
preponderen]= pe tema persoanelor urm=rite [i disp=rute, la
Giurgiu cu Poli]ia Bulgar=, la Ia[i cu poli]ia Republicii Moldova
[i la Suceava cu poli]i[ti ucraineni, ocazii cu care au fost puse
bazele [i ale altor \ntâlniri de lucru viitoare.
Componen]a de tehnic= criminalistic=, reprezentat=
de Institutul de profil din Poli]ia Român=, a primit ca oaspe]i
la Simpozionul Interna]ional de Criminalistic= de la finele lunii
trecute, organizat \mpreun= cu Asocia]ia Criminali[tilor din
România, colegi din institutele de profil din ]=rile vecine [i din
Europa. Totodat=, delega]ii din Institutul de Criminalistic= au
vizitat structurile de tehnic= criminalistic= de la Chi[in=u,
Belgrad, urmând, \n viitorul apropiat, s= se fac= o deplasare
la Kiev.
CRIMIN ALIS TIC A
Delega]ia la Chi[inau a fost compus= din domnul
chestor Dorin Mih=iasa, directorul Direc]iei Cazier Judiciar
[i Eviden]= Operativ=, subcomisar Mihai Druga director
adjunct al Centrului de Comunica]ii [i Informatic= [i
subcomisar Cri[an-Mucenic L=zureanu, director adjunct al
Institutului de Criminalistic=. Discu]ile au vizat sistemele
informatice, dotarea tehnic= [i schimbul de experien]= \ntre
exper]ii criminali[ti. Au fost identificate punctele comune,
zonele de interes [i de sprijin reciproc, ini]iindu-se colabor=ri
pe domeniul cercet=rii criminalistice \n cazul exploziilor
provocate de dispozitive explozive, al balisticii. De
asemenea, un specialist psiholog de la Chi[in=u va participa,
\mpreun= cu al]i speciali[ti români, la mai multe module de
preg=tire \n cadrul Institutului de Criminalistic=, pe tema
biodetec]iei comportamentului simulat.
Delega]ia a fost primit= de domnul Sergiu Golovaci,
consilier al ministrului afacerilor interne al Republicii Moldova,
[i de domnul Gheorghe Cre]u, [eful Direc]iei Tehnico-
Criminalistice
La Belgrad din delega]ia român= a f=cut parte directorul
adjunct al Institutului de Criminalistic=, subcomisarul Cri[an-
Mucenic L=zureanu, comisarul-[ef Buzatu Nicolae, [eful
Serviciului de cercetare la locul faptei [i expertize criminalistice
clasice din institut [i comisarul Grigore P=tru], [eful Srviciului
criminalistic de la Poli]ia Capitalei.
Limbajul comun al terminologiei criminalistice a fost
completat de similitudinea echipamentelor care se regasesc
\n laboratoarele ambelor p=r]i cum ar fi: comparatorul video
spectral 5000, sistemul AFIS 2000, microscoape
comparatoare, gazcromatograf etc. S-au stabilit puncte de
leg=tur= [i colaborare privind balistica judiciar=,
biocriminalistica, traseologia, precum [i \n domeniul
sistemelor informatice de identificare.
Delega]ia a fost primit= de domnii Vladimir
Mijomanovic [eful Centrului na]ional tehnico-criminalistic [i
Slobodan Neskovic, adjunctul acestuia.
Pentru o consolidare a colabor=rii poli]iene[ti cu ]=rile
vecine, se dore[te o colaborare perpetu= care s= conduc=,
pe de o parte, la diseminarea experien]ei pozitive [i, pe de
alt= parte, la identificarea unor categorii de persoane cu
comportament antisocial.
O dat= cu vizitele bilaterale efectuate, delega]iile
române au sugerat colegilor din str=in=tate asocierea
profesional= pe modelul asocia]iei de profil din România. Cu
ocazia simpozionului cei prezen]i au sim]it spiritul de cast= al
criminali[tilor români, preluând [i ei ideea de a se asocia \n
]=rile lor.
25
 Lect. univ. drd. MARIN RUIU
Student GEORGE PANFIL

|
ncepând cu luna februarie 2005, \n dotarea Catedrei de criminalistic= a intrat un laborator de informatic=,
finan]at din fonduri Phare, care permite instruirea studen]ilor \n domeniul tehnicii de calcul adaptat= la
specificul muncii de technician criminalist.

Laboratorul cuprinde un num=r de 26 de calcu- |ncepând cu luna mai 2005, \n dotarea laboratorului
latoare, dou= sta]ii de lucru dotate cu scanere “Kaiser”, au \ntrat [i dou= sta]ii de lucru ultramoderne, alc=tuite din
o sta]ie “Lucia Forensic”, un microscop comparator [i calculator (Sempron 2200+, 128 DDR, HDD 40 Gb, plac= de
un analizor video-spectral DOCUBOX. captur= Pinnacle-interfa]= 1394) [i scanner “Kaiser”- acesta
|n cuprinsul materialului de fa]= ne vom opri doar din urm= nefiind folosit \nc= \n teritoriu sau la nivel central.
asupra calculatoarelor [i unit=]ilor de lucru tip “Kaiser”, Scanner-ul se conecteaz= la unitatea calculatorului prin
interfa]a Firewire, permi]ând transmiterea de date la viteze
celelalte f=când obiectul unor preocup=ri precedente ale
mari. Este alc=tuit dintr-o camer= foto dotat= cu doi senzori
personalului Catedrei de criminalistic=.
CCD de 17 Megapixeli, prev=zut= cu inele [i lentile marca
Calculatoarele au o configura]ie care corespunde
Nikon, o surs= de lumin= (op]ional circular=/punctiform=) [i
cerin]elor actuale ale software-ului utilizat \n Criminalistic=.
un suport pentru fixarea [i deplasarea acesteia. |n completul
Dotate cu procesoare Intel Pentium IV 2.6 Ghz, hard-disk de sta]iei de lucru mai intr= seturi de filtre de polarizare [i inele
80 Gb, pl=ci video GeForce Mx 4000 [i unit=]i optice cu CD- intermediare, precum [i ochelari de protec]ie.
writter, unit=]ile asigur= un proces de \nv=]=mânt de un nivel Scanner-ul Kaiser nu se poate utiliza decât prin
\nalt. Pe toate aceste unit=]i este \nstalat sistemul de operare intermediul calculatorului care \l \nso]e[te [i numai \n condi]ii de
Windows XP Service Pack 2. imobilitate total=. Pentru folosirea scaner-ului, studen]ii folosesc
Laboratorul este conectat \n permanen]= la Internet. aplica]ia “Lasersoft Imaging”, care permite previzualizarea
Pentru viitorul apropiat, se are \n vedere conectarea acestui imaginilor, \mbun=t=]irea calit=]ii acestora, reglaje fine, salvarea
laborator la re]eaua metropolitan= a Poli]iei Române. de imagini pe hard, \n peste 50 de formate.
Studen]ii de la specializarea “Tehnic= criminalistic=”
au la dispozi]ie programe informatice, utilizate [i la nivelul
unit=]ilor centrale [i teritoriale ale Poli]iei Române.
|n instruirea studen]ilor se pune accent [i pe
familiarizarea acestora cu acele aplica]ii care, de[i nu au fost
create special pentru munca de criminalist, faciliteaz=
ob]inerea de rezultate bune \n domeniu. Sunt utilizate, \n mod
constant, urm=toarele programe, \n func]ie de specificul
temelor parcurse: Microsoft Office 2003, (program folosit
pentru realizarea de plan[e fotografice, rapoarte de
constatare tehnico-[tiin]ific=, expertize, crearea de baze de
date etc.), AcdSee FotoEditor- captura foto [i prelucrarea
imaginilor, Dokis 2003, E-FIT, [i software pentru browsing
Internet, documenta]ie etc.

26 CRIMIN ALIS TIC A

 |n vederea desf=[ur=rii, \n cele mai bune condi]ii, a
activit=]ilor didactice, studen]ii au la dispozi]ie pe lâng=
aparate fotografice clasice (Practika, Pentax, Nikon), [i
aparatur= digital= - camere foto digitale marca Olympus (2.1
Megapixeli, 64 Mb) [i Nikon (2.1 Megapixeli, 16 Mb), precum
[i camere video marca Sony- Camcorder.
Acestor dispozitive li se adaug=, pentru realizarea
unor pred=ri moderne, un proiector marca Sony, de
asemenea achizi]ionat prin finan]are Phare.
Dot=rile existente, combinate cu profesionalismul
cadrelor didactice, determin= un nivel \nalt al activit=]ilor de
\nv=]=mânt, având ca rezultat formarea unei viitoare genera]ii
de criminali[ti bine preg=ti]i.

CONFERIN}A INTERNA}IONAL+ A UTILIZATORILOR DE SISTEME

BIOMETRICE MOTOROLA PRINTRAK BIS 2005
Comisar de poli]ie IONEL NECULA
[ef Serviciu identific=ri judiciare din Institutul de Criminalistic=

|
Un obiectiv deosebit de important al acestor discu]ii a
n perioada 13-17 noiembrie 2005, o delega]ie
fost dedicat identific=rii solu]iilor tehnice \n viitorul apropiat,
din cadrul Institutului de Criminalistic= al
pentru realizarea schimbului de date [i impresiuni papilare,
Inspectoratului General al Poli]iei Române,
destinate identific=rii rapide a persoanelor, \ntre statele
format= din comisar-[ef }\ru Gabriel, director al Institutului
europene, prin intermediul sistemelor AFIS.
de Criminalistic=, comisar Necula Ionel, [eful Serviciului Delega]ia României a participat la o \ntâlnire la nivel
identific=ri judiciare [i subcomisar Ivanici Mihai, \nalt cu reprezentan]i ai firmei MOTOROLA Inc., prilej cu care
administrator baz= de date AFIS 2000, a participat la s-a documentat cu privire la facilit=]ile noului sistem
Conferin]a interna]ional= a utilizatorilor de sisteme PRINTRAK BIS [i cerin]ele implement=rii acestuia,
biometrice, organizat= de firma cunoscând, astfel, [i experien]a Norvegiei
MOTOROLA Inc. \n Costa Mesa, [i Suediei, ]=ri care
California, USA. implementeaz= acest
A g e n d a sistem \n prezent.
Conferin]ei, Ca nout=]i
desf=[urat= sub tehnice, firma
t i t l u l MOTOROLA
“BIOMETRIA-
a prezentat
v i i t o r u l
sisteme fixe
identific=rii”,
a cuprins o [i mobile de
palet= larg= identificare
de informa]ii biometric= a
de strict= persoanelor,
specialitate [i o sisteme de
prezentare a identificare
mijloacelor tehnice
destinate punctelor de
destinate identific=rii
trecere a frontierei [i softuri
biometrice a persoanelor.
de examinarea 3D dedicate
|n cadrul lucr=rilor au avut loc
imaginii faciale [i examin=rii dactioscopice
inform=ri \ntre speciali[ti din Elve]ia, Suedia, Norvegia, a urmelor [i impresiunilor papilare, unele dintre acestea, \n
Danemarca, Slovenia, Olanda, Belgia, Irlanda, Qatar, Oman, perioada urm=toare, vor intra \n dotarea tehnic= a Poli]iei
S.U.A. [i au fost realizate aplica]ii practice destinate Române.
utilizatorilor, pentru cunoa[terea facilit=]ilor noii genera]ii de
sistem PRINTRAK BIS.

CRIMIN ALIS TIC A 27

 Comisar ION URECHEATU – expert criminalist
subcomisar DAN P+UNACHE – inginer, administrator baze de date
S
istemul de recunoa[tere facial=
IMAGETRAK, destinat activit=]ilor
judiciare, este integrat la nivel na]ional
[i \nlocuie[te cu succes clasoarele clasice cu fotografii
de semnalmente [i date de stare civil= ale persoanelor
aflate \n stare de arest, deten]ie sau libertate, urmare a
comiterii de infrac]iuni prin diverse moduri de operare.
O persoan= poate fi reg=sit= \n baza de date
dup= urm=toarele elemente: date de stare civil=,
semnalmente, semne particulare, cicatrici, tatuaje sau
deficien]e psiho-motorii, dup= imagini – fotografii
digitale sau fotografii pe suport de hârtie, cu ajutorul
algoritmului de recunoa[tere facial=, dup= portretul
robot realizat cu aplica]ia E-FIT, dup= fapt= [i mod de
operare sau alte atribute.
Exemplific=m o situa]ie \n care identificarea unui
cadavru necunoscut s-a realizat cu ajutorul sistemului de
recunoa[tere facial= Imagetrak, prin c=utarea dup= tatuaj:
|n ziua de 03.09.2005, pe DN2 - E 85, a fost
accidentat= mortal o persoan= de sex masculin de circa
30-35 ani, care a \ncercat s= traverseze drumul prin loc
nepermis, f=r= s= se asigure.
Echipa operativ= constituit= cu ocazia cercet=rii locului
faptei, coordonat= de [eful Inspectoratului Jude]ean de
Poli]ie al Jude]ului Buz=u, comisar de poli]ie {tefu Viorel, a
efectuat activit=]ile specifice ce se impun \n cazul cadavrelor
cu identitate necunoscut= (CIN).
La examinarea cadavrului s-a descoperit pe bra]ul
28
drept al acestuia un tatuaj reprezentând un dragon, fapt ce a
constituit punctul de plecare al verific=rii \n aplica]ia
IMAGETRAK.
La o prim= interogare a bazei de date, de c=tre
speciali[tii criminali[ti din cadrul Serviciului criminalistic din
IPJ Buz=u, au fost aduse 96 de persoane care prezentau
tatuaj, reprezentând un dragon, situat pe partea dreapt= a
bra]ului superior. Prin ad=ugarea de noi filtre (vârsta
aproximativ=, culoare p=r, tip p=r, culoare ochi), num=rul
de persoane de verificat s-a redus la 16.
Dup= examinarea fotografiilor de semnalmente ce
reprezentau tatuajul pentru toate cele 16 persoane, din baza
de date au fost extrase datele de stare civil= ale unei
persoane care corespundeau descrierii. Aceste date au fost
transmise organelor de poli]ie cu atribu]iuni pe aceast= linie
de munc=, iar \n urma investiga]iilor efectuate au reu[it s=
stabileasc= identitatea cadavrului.
Din cele expuse mai sus nu trebuie s= se \n]eleag=
c= identificarea persoanei este posibil= numai atunci
când ea prezint= semne particulare, deoarece aceasta se
poate face [i numai prin examinarea comparativ= a
elementelor generale care, luate \n totalitate sub aspectul
formei, dimensiunilor, plasamentului [i raportului dintre
ele, individualizeaz= persoana.
Existen]a semnelor particulare (cicatrici, tatuaje,
semne) precum [i descrierea cât mai exact= a acestora la
completarea fi[elor CIN [i IMAGETRAK nu fac decât s=
simplifice procesul identific=rii \n astfel de cazuri.
CRIMIN ALIS TIC A
 (Aim of Criminology Surveys in the Gunshot Murder Investigation)
prim-procuror Parchetul de pe lâng= Tribunalul Hunedoara
Rezumat: Infrac]iunile de omor, comise prin
\mpu[care, determin= o mediatizare intens= [i interes
sporit din partea tuturor factorilor, pentru stabilirea
operativ= a \mprejur=rilor \n care s-a comis fapta [i
pentru descoperirea autorului. Aceste aspecte sunt [i
mai accentuate când victima este o persoan= marcant=
din mediul economic sau politic.
|n cazul infrac]iunii de omor, comise \mpotriva lui
M.V.S., erau \ntrunite aceste condi]ii, pentru c= fusese [eful
unei v=mi jude]ene, \nfiin]ase apoi câteva societ=]i
comerciale, era [eful organiza]iei de tineret a partidului
care tocmai câ[tigase alegerile [i se discuta c= va fi
promovat \ntr-o func]ie important= din administra]ie.
Coinciden]a a f=cut s= apar=, \n aceea[i perioad=, un afi[
cu con]inut amenin]=tor \n apropierea sediului partidului
care câ[tigase alegerile.
|n aceste \mprejur=ri, rezultatele unor expertize
criminalistice erau apreciate cu suspiciune, dar, \n final,
s-au dovedit concludente [i au ajutat la elucidarea cazului.
Numitul M.V.S. a fost \mpu[cat \n centrul municipiului
Deva, la câteva minute dup= ce a ie[it din sediul uneia din
societ=]ile sale comerciale [i a urcat \n autoturismul parcat \n
apropiere. Asasinul a stat ini]ial pe bancheta din spate a
autoturismului, având o discu]ie contradictorie de circa un
minut, dup= care M.V.S. a coborât [i a alergat spre un
magazin. |n direc]ia lui s-a tras de dou= ori cu pistoletul, fiind
r=nit [i c=zând la circa 20 m de autoturism, iar dup= pu]in
timp a decedat la spital.
La autopsie s-a stabilit c= prezenta dou= pl=gi
specifice \mpu[c=rii cu gloan]e, dintre care unul a str=puns
bra]ul stâng la distan]= de 7 cm de axil=, intrând prin fa]a
intern= a bra]ului. Plaga transfixiant= a bra]ului avea direc]ie
oblic= , de la dreapta la stânga, dinainte spre \napoi [i de sus
\n jos. Al doilea glonte a p=truns \n regiunea occipital=
stânga, la 6 cm postero-inferior de vertex [i la un cm de linia
median=. Acesta a creat multiple fracturi ale calotei,
producând dilacerarea masei cerebrale [i oprindu-se \n
interiorul calotei, \n zona temporal=-stânga. S-a mai stabilit
c= prezenta excoria]ii [i pergament=ri \n zona hemifacial=
dreapta, pe fe]ele dorsale ale mâinilor [i pe genunchiul drept,
precum [i fractura oaselor nazale. |n raportul de autopsie s-a
concluzionat c= decesul s-a datorat hemoragiei [i dilacer=rii
meningo-cerebrale, consecutive pl=gii \mpu[cate din zona
craniului. Aceast= plag= a fost cauzat= prin tragere din afara
zonei de ac]iune a factorilor secundari ai \mpu[c=rii, iar dup=
producerea ei, a mai fost posibil= parcurgerea a numai 2-3
pa[i, \n virtutea iner]iei. Cu privire la leziunile pergamentate [i
excoriate s-a concluzionat c= s-au putut produce prin c=dere
pe plan dur cu asperit=]i, \n momentul agoniei.
|n zona \n care a c=zut victima s-a g=sit un smoc de
p=r \mbibat cu o crust= de sânge, care a fost expertizat= sub
aspect bio-criminalistic. S-a concluzionat c= p=rul prezint=
asem=n=ri \n privin]a caracteristicilor morfologice cu firele de
p=r recoltate din regiunea p=roas= a capului victimei, iar
crusta de sânge apar]ine probabil grupei A II.
Hainele victimei, constând dintr-o scurt= din postav,
un veston [i o c=ma[=, au fost supuse unei expertize fizico-
chimice, stabilindu-se c= nu prezentau urme specifice
factorilor suplimentari ai \mpu[c=rii, fiind executat= tragerea
CRIMIN ALIS TIC A
Conf. univ. dr. TIBERIU-CONSTANTIN MEDEANU,
Summary: The gunshot murder offenses
determine an intense media publishing and increased
interest from all factors, in order to operatively establish
the circumstances in which the evil deed was committed
and for discovering the murderer. Such aspects are even
more emphasized when the victim is a significant person
within the economic or political environment.
In the case of murder offense committed against
M.V.S. were met together all such conditions because he
used to be the chief of a county customs, set up some trade
companies, was the leader of youth organization of the
party that just won the elections and was about, so they
say, to be promoted in an important administrative job. The
coincidence was that during the same period a menacing
content poster happened to appear in the proximity of the
winning elections party head office.
Under such circumstances, the results of some
criminology surveys were suspiciously received, but in
the end they proved to be conclusive and helped to clear
up the murder case.
de la distan]= mai mare de un metru. |n cuprinsul acestei
expertize se face referire la faptul c= glontele a str=puns
hainele dinspre \napoi spre \naintea bra]ului, fiind \n
contradic]ie cu expertiza medico-legal=.1
De[i zona \n care s-a comis omorul era aglomerat=,
unele persoane au avut ini]ial re]ineri s= furnizeze informa]ii
iar al]ii au relatat aspecte contradictorii despre num=rul [i
semnalmentele persoanelor. Din majoritatea declara]iilor a
rezultat \ns= c= a fost prezent= o singur= persoan=, care a
p=r=sit zona cu un autoturism de culoare \nchis=.
Ora comiterii faptei a putut fi stabilit= pe baza
declara]iilor martorilor oculari, a fi[ei de solicitare a salv=rii [i
a faptului c= M.V.S. a fost apelat la telefonul mobil de o
cuno[tin]=, care a auzit c= se ceart= cu un b=rbat, astfel c= a
\nchis telefonul dup= 17 secunde, la ora 18,59. Dup= trei
minute, la ora 19,02, a fost solicitat= telefonic salvarea,
deducându-se c= s-a comis crima la ora 19.
Dup= circa o or= de la comiterea faptei, autoturismul
marca Mercedes, a c=rei prezen]= fusese semnalat= \n Deva,
a ajuns la sta]ia de benzin= “Benzoil” F=get, situat= la
distan]a de 72 km, pe DN 68 A. A fost observat acolo de
patru martori, din care doi erau de serviciu \n cadrul sta]iei, iar
ceilal]i au venit \n vizit=. Unul din vânz=tori a declarat c=
autoturismul Mercedes era de culoare deschis= [i avea
pl=cu]= de \nmatriculare de genul celor utilizate \n Ungaria,
având inclus= litera H.A. re]inut c= de la volan a coborât un
cet=]ean \nalt de circa 1,75 m, cu musta]= [i cioc, purtând
m=nu[i, care a \ntrebat dac= exist= benzin= [i plecând
imediat dup= ce a primit r=spuns negativ.
Din F=get, traseul putea fi continuat spre Lugoj [i
Timi[oara, pe drumul na]ional 68 A , sau spre Lipova [i Arad,
pe un drum jude]ean mai pu]in circulat, prin localit=]ile
Birchi[, Bata, Z=balt, Dordo[ [i Usus=u.
Traseul autoturismului a fost reconstituit pe baza
declara]iei unor martori depista]i prin activit=]i de investiga]ie.
Cea mai concludent= era declara]ia martorului A.V.S., care
s-a deplasat cu autoturismul dinspre Lipova spre Usus=u, la
orele 21. Dup= circa 10 minute, când se re\ntorcea spre
Lipova, a fost dep=[it de un autoturism, marca Mercedes,
care circula cu vitez= mare, de[i [oseaua avea denivel=ri [i
29
gropi. Dup= pu]in timp, \n dreptul popasului “Butuca” a
observat c= autoturismul Mercedes era oprit \n afara p=r]ii
carosabile, cu luminile de pozi]ie aprinse, dar f=r= pl=cu]= de
\nmatriculare \n partea din spate. I s-a p=rut c= erau dou=
persoane acolo, \ns= a precizat c= nu a privit cu aten]ie [i nici
nu a oprit \n acel loc. Având suspiciuni \n leg=tur= cu ma[ina,
martorul s-a \ntors acolo \n jurul orelor 24.00, din curiozitate,
observând c= lipsea [i pl=cu]a de \nmatriculare de pe bara
din fa]=, astfel \ncât a considerat c= autoturismul era furat,
anun]ându-i pe poli]i[tii care efectuau filtru la cap=tul
viaductului de ie[ire dinspre Lipova spre [oseaua na]ional=
Deva-Arad, \n urma alertei declan[ate de I.P.J. Hunedoara.
|n ziua urm=toare, jandarmii au efectuat cercetarea
am=nun]it= a zonei din jurul autoturismului abandonat. La
circa 400 de metri de autoturism, \n direc]ia ora[ului Lipova [i
la 8 m de partea dreapt= a [oselei, au fost g=site, \n m=r=cini,
dou= pl=cu]e de \nmatriculare cu inscrip]iile HDR-959,
eliberate de autorit=]ile maghiare. Acestea mai aveau litera
H, specific= Ungariei [i simbolul drapelului maghiar,
reprezentat de culorile ro[u-alb-verde.
S-a stabilit c= autoturismul abandonat este marca
Mercedes 230 E, fiind oprit cu jum=tate de ecartament pe
[osea, de[i \n partea lateral= dreapta exista por]iune cu iarb=
suficient de lat= pentru a putea fi scos \n \ntregime \n afara
p=r]ii carosabile.
Autoturismul a fost transportat la Deva pe un trailer,
fiind expertizat sub mai multe aspecte. S-a stabilit c= ceasul
de bord se oprise la ora 9,46, din cauza desc=rc=rii bateriei,
ca urmare a r=mânerii aprinse a luminilor de pozi]ie. |n
rezervor [i \n filtrul de benzin= nu se mai g=sea carburant.
Totodat=, s-a stabilit c= era defect indicatorul nivelului de
benzin= din rezervor, neredând exact cantitatea acesteia.
Kilometrajul de zi era oprit pe cifra 58, care reprezint=
distan]a de la sta]ia Peco “Benzoil“ F=get, pân= \n locul unde
a fost g=sit autoturismul. U[ile autoturismului erau \nchise,
dar neasigurate, prezentând urme de for]are la \ncuietorile
portierelor din fa]= [i la mecanismul contactului.2
Au fost demontate \ncuietorile u[ilor [i contactul de
pornire a autoturismului, constatându-se c= toate prezentau
urme de deteriorare specifice for]=rii cu [peraclu de
dimensiuni apropiate cheilor originale, f=r= dantelur=.
Numerele de \nmatriculare HDR-959 fuseser=
atribuite de autorit=]ile maghiare unui autoturism Citroen,
aflat \n proprietatea S.C. Auto Lising S.R.L. Budapesta.
Aceast= societate a \nchiriat autoturismul firmei Star People
Beteti Tarsasag S.A., cu sediul \n Budapesta. Numerele au
fost reclamate ca fiind furate, \n noaptea de 24/25.03.2000,
de pe raza localit=]ii Djost, din Ungaria, fiind date \n urm=rire
general= dup= 30 zile.
Autoturismul Mercedes fusese introdus \n România \n
urm= cu cinci ani, având raport de inspec]ie tehnic= [i acte de
\nmatriculare temporar= pe numele cet=]enei palestiniene
S.S.A., \ns= \i apar]inea lui P.I.C. din Timi[oara [i era
\nmatriculat cu nr.TM-4671-00/12. Autoturismul a fost sustras
\n 29.11.2000, \n jurul orelor 20, când so]ia sa l-a parcat \n
fa]a locuin]ei unor prieteni din Timi[oara, unde se deplasase
\n vizit= la o prieten=. A anun]at verbal furtul \n aceea[i sear=
la I.P.J. Timi[, dar acesta nu s-a \nregistrat, \ntrucât nu figura
el \n calitate de proprietar, iar documentele se g=seau la un
intermediar care favorizase \nmatricularea pe numele
cet=]enei palestiniene, pentru c= era mai vechi de opt ani [i
nu putea fi \nmatriculat \n alt mod.
La cercetarea locului faptei, lâng= roata din fa]= a
autoturismului victimei, au fost g=site dou= tuburi provenite
de la gloan]e pentru pistolet, cu inscrip]ii chirilice. La
\nceputul lunii martie 2001, tuburile de cartu[ au fost
comparate cu cele g=site la locul uciderii subofi]erului de
poli]ie D.S., pe [oseaua Timi[oara-Lugoj, stabilindu-se c= au
fost trase cu aceea[i arm=.
Subofi]erul D.S. fusese ucis \n seara de 3 martie
30
2001, \n timp ce urm=rea un autoturism Mercedes sustras
din Timi[oara. S-a stabilit ulterior c= autorul faptei este Raul
O. Acesta s-a ascuns o perioad= \ntr-un apartament care
fusese \nchiriat de tat=l s=u, de la numita L.R., \n str. Perlei
din Timi[oara. |n noaptea de 14 martie 2001, a ie[it din
apartamentul respectiv, \ns= a observat c= era urm=rit de
poli]ie, astfel c= a fugit prin incinta unei unit=]i militare [i a tras
câteva gloan]e \n direc]ia urm=ritorilor. Dându-[i seama c=
era blocat= zona dinspre linia ferat= peste care vroia s= fug=,
s-a sinucis, tr=gându-[i un glonte \n cap. Asupra sa a fost
g=sit un pistolet marca “Crvena Zastava 99” [i un num=r de
63 de cartu[e.
Efectuându-se expertize balistice \n laboratoare
diferite, asupra muni]iei utilizate la uciderea numi]ilor M.V.S.
[i D.S., s-a stabilit c= a fost tras=, \n mod cert, cu aceea[i
arm=, respectiv cu pistoletul cu care s-a sinucis Raul O.
Prima expertiz= complex= a fost efectuat= \n cadrul
Institutului de Criminalistic= a I.G.P. Bucure[ti, referindu-se la
compararea tuburilor [i gloan]elor recuperate de la locul
comiterii omorurilor din localit=]ile Deva [i Ianova, comparativ
cu dou= tuburi de cartu[ recuperate din curtea unit=]ii militare
prin care a fugit inculpatul, cu tubul [i glontele cu care s-a
sinucis Raul O. [i 63 cartu[e g=site \n buzunarul acestuia.
S-a formulat concluzie cert= de tragere a muni]iei, de la cele
dou= omoruri [i de la sinucidere cu pistoletul marca “Crvena
Zastava”, model 99, calibrul 9 mm (Parabellum-Luger),
fabricat \n Iugoslavia3.
A doua expertiz= a fost efectuat= de Laboratorul
Interjude]ean de Expertize Criminalistice Timi[oara,
referindu-se [i la muni]ia [i pistoletul recuperate de la locul
sinuciderii lui Raul O.4
|ntrucât au existat opinii c= ar fi fost influen]ate
concluziile acestor expertize de mediatizarea excesiv= a
cazului, a fost ordonat= \nc= o expertiz= la Laboratorul
Interjude]ean de Expertize Criminalistice Cluj, ob]inându-se
acelea[i concluzii de certitudine cu privire la asem=narea
muni]iei [i identitatea armei cu care a fost tras=.5
O alt= expertiz= criminalistic= a stabilit c= o urm= de
\nc=l]=minte, g=sit= pe bancheta din spate a autoturismului
lui M.V.S., prezenta desen [i m=rime identic= cu urma creat=
experimental cu unul din pantofii marca ADIDAS, ridica]i din
apartamentul \nchiriat de Raul O. de la L.R. |n apartamentul
respectiv au fost g=site dou= perechi de \nc=l]=minte sport [i
alte obiecte apar]inând lui Raul O., iar desenul de pe talpa
pantofilor adidas avea form= de romb, triunghi [i linii
\ntrerupte, care coincideau atât sub forma amplas=rii, cât [i a
m=rimii. Aceast= urm= era deosebit de concludent=, \ntrucât
autoturismul fusese sp=lat [i cur=]at cu numai câteva ore
\nainte de comiterea crimei, astfel \ncât nu exista posibilitatea
cre=rii urmei respective \n zilele anterioare.
|n vederea examin=rilor comparative s-au creat
modele de compara]ie prin pudrarea desenului antiderapant
cu carbonat bazic de plumb (ceruz=) [i aplicarea t=lpii pe
pânz= neagr= având suport elastic, dup= care s-a aplicat prin
tu[are pe hârtie alb=. Aceasta a fost fotografiat= [i pozitivat=
la aceea[i scar= cu fotografia urmei \n litigiu. Prin
compararea acestora expertul a constatat existen]a unor
elemente asem=n=toare de m=rime, form= [i plasament al
nervurilor antiderapante, care constau \n: nervur= inferioar=
cu grad redus de uzur=; nervur= curb= imprimat= punctat;
zona de curbur= a nervurii cu l=]ime de 5 mm; nervur=
unghiular= de 900 [i l=]ime maxim= de 7 mm m=surat= pe
bisectoare; urm= circular= produs= de un defect de fabrica]ie;
nervur= unghiular= cu partea superioar= u[or concav=,
mediu uzat=, cu l=]ime maxim= de 8 mm pe bisectoare;
curbur= convex= a marginii inferioare a nervurii orizontale;
uzur= medie a zonei unghiulare superioare cu l=]imea de 5
mm; lipsa laturii orizontale inferioare; uzura mare a unghiului
inferior, pân= la l=]imea de 10 mm m=surat= pe bisectoare;
uzur= mare de unghi superior; uzur= de curbur= cu l=]ime de
CRIMIN ALIS TIC A
6 mm; lips= de imprimare pe a doua nervur= vertical= stânga;
puncte neimprimate pe nervura inferioar= orizontal=; zon=
imprimat= punctat a curbei nervurii desenului triunghiular.
Aceste 15 elemente de coinciden]= au fost ilustrate prin
fotografii de compara]ie, fiind suficiente pentru formularea
unei concluzii certe de identitate.6
Pe de alt= parte, din coroborarea tuturor probelor, a
rezultat c= Raul O. a plecat de la fa]a locului cu autoturismul
Mercedes 230 E, având montate numerele false de
\nmatriculare HDR–939. Neg=sind benzin= la sta]ia din F=get
[i presupunând c= va fi reperat pe drumul na]ional spre Lugoj
[i Timi[oara, a decis s= se deplaseze pe drumuri secundare
pân= \n Lipova. De acolo avea posibilitatea s= continue
deplasarea spre Arad sau spre Timi[oara, pe alte drumuri
secundare. |n sta]ia F=get a ac]ionat butonul de punere pe
pozi]ia 0 a kilometrajului de zi, sperând c=-i va ajunge
benzina pân= \n ora[ul Lipova, \ntrucât pe traseu nu existau
alte sta]ii. Când [i-a dat seama c= s-a terminat benzina, a
demontat numerele de \nmatriculare, le-a aruncat \n tufi[urile
din apropiere [i a continuat deplasarea cu alt mijloc de
transport, care nu a fost identificat. Acesta putea fi g=sit
ocazional sau solicitat din localit=]ile apropiate prin telefonul
mobil, pentru c= Raul O. era din Arad [i avea mul]i prieteni
\n zon=. Un martor a relatat c= a fost transportat de acolo de
tat=l s=u, care nu a recunoscut \ns= acest aspect.
|n momentul sinuciderii avea asupra sa dou= chei
inelare, 12 pontoarce pentru for]area contactelor auto, dou=
chei auto brute, dou= leg=turi cu chei pentru autoturisme [i
un conductor electric cu clem= de prindere la cap=t, pentru
realizarea pornirii autoturismelor prin contact direct.
Sus-numitul avea antecedente penale pentru mai
multe infrac]iuni de furt, fiind specializat \n sustragerea
autoturismelor de lux. A fost eliberat din ultima pedeaps=, la
15 august 2000, stabilindu-se la domiciliul p=rin]ilor, din Arad.
La sfâr[itul lunii august 2000 a comis \ns= o tâlh=rie asupra
numitului S.I. din Arad, luându-i autoturismul prin folosirea
for]ei [i amenin]ându-i cu pistolul pe cei care au \ncercat s= \l
urm=reasc= [i s= recupereze ma[ina, de[i unii \i erau
prieteni. Ace[tia au ezitat s= se apropie, [tiind c= are
temperament impulsiv. {i la tâlh=ria de la Arad, Raul O. a
ac]ionat mascat cu o cagul=, fiind \ns= recunoscut de partea
v=t=mat= care, \n timpul agres=rii, a reu[it s=-i trag= cagula
de pe fa]=.
Atât autoturismul Jeep marca Mercedes ML,
apar]inând lui S.I., cât [i autoturismul Jeep Grand Cherooke
al victimei M.V.S. erau prev=zute cu sisteme antifurt asistate
de computer, cheile de contact fiind dotate cu sistem CIP,
care nu permitea pornirea motorului decât cu cheia original=.
Având \n vedere [i faptul c= victima a fugit cu cheile de la
autoturism \n mân=, precum [i modul de ac]iune a autorului,
s-a concluzionat c= [i \n acest caz mobilul faptei a fost jaful,
respectiv sustragerea autoturismului.
Ipoteza unui omor la comand= sau premeditat nu era
plauzibil=, ]inând cont c= zona era iluminat= [i aglomerat= la
aceea or=, locul [i momentul fiind total nepotrivite, pentru
omor. Dac= \nvinuitul avea inten]ii \n acest sens [i dac= se
cuno[tea, din perioadele anterioare, cu victima, avea
posibilitatea s= aleag= un alt loc de comitere a faptei, s=-l
ucid= \n biroul din care tocmai coborâse, ori chiar \n
autoturism, unde a urcat imediat dup= ce s-a dat comanda
de deschidere a u[ilor de la distan]=.
Faptul c= victima a introdus cheile \n contact,
aprinzând luminile de pozi]ie, dup= care le-a scos [i a fugit
cu ele \n mân=, denot= c= inten]iona s= evite sustragerea
autoturismului. Uciderea s-a datorat temperamentului
impulsiv al \nvinuitului, care a tras dou= gloan]e, nimerindu-l
\ntâmpl=tor cu ultimul \ntr-o zon= vital=, f=r= a se mai
deplasa s= vad= dac= a decedat [i f=r= a trage alte gloan]e
dup= ce a c=zut, fapt ce denot= c= nu urm=rea s= \l omoare
neap=rat. La plecarea din parcarea respectiv= avea
CRIMIN ALIS TIC A
posibilitatea [i s= \l calce cu autoturismul, pentru a fi mai sigur
de efectul letal al leziunilor, dac= ar fi avut inten]ia s= \l ucid=.
Dac= se urm=rea recuperarea unei datorii ori tran[area altor
divergen]e de natur= comercial=, politic= sau sentimental=, ar
fi avut interesul s= se conving= de survenirea decesului,
pentru a nu putea fi ulterior descoperit el sau cei cu care avea
interese comune contrare legii. De la distan]a de cca. 20 m
nu putea s=-[i dea seama de gravitatea leziunii, \ntrucât zona
era slab luminat=.
Dup= modul \n care s-au derulat faptele, inclusiv din
cearta dintre cei doi, auzit= prin telefon de martora C.A.,
rezult= c= hot=rârea \nvinuitului de a folosi arma a fost
instantanee, probabil datorit= modului \n care a reac]ionat
victima, fugind cu cheile autoturismului \n mân=.
Faptul c= s-a deplasat la Deva cu o ma[in= veche se
explic= prin aceea c= unii ho]i de ma[ini de lux folosesc
autoturisme furate cu valoare mai mic=, pe care le
abandoneaz= dup= comiterea faptelor.
Imediat dup= comiterea faptei a p=r=sit locuin]a din
Arad, afirmând c= pleac= \n Iugoslavia, f=r= s= dea alte
am=nunte p=rin]ilor [i surorii lui. Tat=l declar= c= obi[nuia s=
poarte haine [i \nc=l]=minte model Adidas, nr. 42. La
domiciliul s=u a r=mas un toc [i un ham pentru pistolet, care
au fost g=site la perchezi]ie. |nainte cu o zi de a se sinucide
i-a telefonat surorii lui, spunându-i s= caute sub fotoliu [i s=
arunce ce g=se[te acolo, respectiv tocul [i hamul pentru
pistolet. Aceasta a mai observat la el m=nu[i de culoare
maro, de genul celor folosite de conduc=torii auto. {i \n
momentul sinuciderii avea asupra lui m=nu[i din piele de
culoare neagr=, coroborându-se acest aspect cu declara]iile
martorilor care l-au v=zut purtându-le \n sta]ia de benzin= din
F=get.
Portretul robot redat de una dintre persoanele ce se
g=seau \n sta]ia respectiv= se asem=na, de altfel, cu
fizionomia pe care o avea Raul O., \n momentul decesului,
inclusiv cu forma must=]ii [i a ciocului, culoarea tenului etc.
Mobilul faptei nu a putut fi determinat cu certitudine,
existând \ns= indicii c= s-a urm=rit luarea ma[inii prin
amenin]are sau prin utilizarea violen]ei. |n acest sens
pledeaz= faptul c= M.V.S. a scos cheile din contact, dup= ce
aprinsese luminile de pozi]ie, fugind cu ele \n mân=. Din
acest motiv, furtul autoturismului nu s-a mai putut finaliza, iar
\nvinuitul nu a avut posibilitatea s= recupereze cheile, din
cauza persoanelor care se g=seau \n zon=.
Sustragerea ma[inilor [i valorificarea acestora sau
restituirea contra unei sume pentru r=scump=rare a mai fost
utilizat= de \nvinuitul Raul O. Pe lâng= autoturismul sustras \n
3 august 2000 de la S.I., a mai comis fapte de acest gen. |n
luna august 1999 a solicitat [i a ob]inut 2200 dolari, pentru a
restitui un alt autoturism marca Mercedes Coupè,
cet=]eanului german H.A., de la care fusese sustras prin
for]area u[ilor, \n timp ce era parcat pe o strad= din Arad.
Pentru aceast= infrac]iune a fost condamnat, la \nceputul
anului 2000.
Martora H.E., cu care \nvinuitul fusese prieten, declar=
c= se ocupa cu furturi de ma[ini pe raza mai multor jude]e,
solicitând r=scump=rarea pentru unele [i dezmembrându-le
pe altele cu ajutorul a doi prieteni. Acestei martore i-a spus c=
nu poate renun]a la infrac]iunile de acest fel, \ntrucât “i-au
intrat \n sânge”. Martorei B.I.D., cu care s-a \ntâlnit, la
\nceputul anului 2000, \n Bra[ov, i-a spus c= are probleme cu
poli]ia din cauza ma[inilor pe care le-a furat.
Pe de alt= parte, nu s-a confirmat nici una dintre
numeroasele versiuni formulate \n faza ini]ial= a cercet=rilor,
cu privire la interesul unor persoane de a-l asasina pe numitul
M.V.S. din motive sentimentale, referitoare la afaceri sau
chiar din considerente politice.
Ca urmare, dup= doi ani de cercet=ri [i investiga]ii s-a
dispus \ncetarea urm=ririi penale \n baza art.10 lit.g Cod
procedur= penal=, motivându-se c= autorul infrac]iunii de
31
omor este Raul O., care a decedat ulterior prin sinucidere.
Solu]ia nu a fost atacat= sau infirmat= pân= \n prezent, fiind
fundamentat= pe suficiente elemente obiective [i pe deduc]ii
logice, care o fac plauzibil=.
Primele constat=ri tehnico-[tiin]ifice [i expertize
asupra muni]iei au fost privite \ns= cu suspiciune, fiind
criticate [i de o parte din mass-media, cu motivarea c= erau
\ntocmite pro-cauza. Nu p=rea plauzibil= vreo leg=tur= \ntre
uciderea lui M.V.S. [i D.S., \ntrucât s-au produs \n localit=]i
diferite, la interval de câteva luni. Pu]inele elemente
comune celor dou= fapte nu ar fi avut nici o relevan]=
f=r= expertizele criminalistice.
Mai exista ipoteza de a fi fost vândut sau transmis
\n alt= modalitate pistoletul dup= comiterea primului omor.
Celelalte probe, [i \n special expertiza referitoare la urma
de \nc=l]=minte, demonstrau \ns=, \n mod cert, c= Raul O.
fusese \n ma[ina lui M.V.S. \n momentele anterioare
uciderii lui.
FINGERPRINTING GENETIC MOLECULAR
SAU AMPRENTA ADN PENTRU
IDENTIFICAREA DE PERSOAN+
P
ân= acum dou= decenii, cercetarea
genetic= a diferitelor cazuri specifice
medicinei legale s-a f=cut prin analiza
markerilor serologici clasici. Pentru aceasta, s-au folosit
grupele sanguine, sistemul HLA, proteinele polimorfe [i
enzimele, cercetate prin metode imunologice sau
electroforetice. Ace[ti markeri genetici nu au dat
niciodat= rezultate suficient de concludente, mai ales \n
cazurile \n care probele analizate erau \n cantita]i minime
sau erau degradate, fapt des \ntâlnit \n criminalistic=.
|n plus, \n afara analizei sângelui, celelalte probe,
cum ar fi p=rul, saliva sau sperma, nu puteau fi analizate
decât limitat.
Dup= o perioad= ini]ial= de dispute [i inexactit=]i
[tiin]ifice, amprenta ADN a devenit bine implementat= \n
[tiin]ele medico-legale.
|n momentul \n care poli]ia a recunoscut valoarea
analizelor ADN, materialul genetic analizat a provenit din
sângele total, pete de sânge, din cantit=]i minuscule de
epiteliu, fire de p=r, oase, sperm= uscat= [i celule remanente
pe diferite suporturi.
|n prezent, analiza ADN a devenit o metod= standard
\n practica medico-legal=, fiind utilizat= \n majoritatea
laboratoarelor, \n scopul rezolv=rii cazurilor de criminalistic=
pentru identificarea de persoan=. Una din cele mai
importante aplica]ii ale testului ADN este legat= de
criminalistic= [i const= \n stabilirea paternit=]ii [i a autorilor
unor crime, domeniu cunoscut sub denumirea de Genetica
Forensica.
Prin aceast= aplica]ie, practic se realizeaz= tiparea
ADN, a fiec=rui individ uman, o veritabil= carte de identitate
de nivel molecular, proprie fiec=rei fiin]e umane. Posibilitatea
realiz=rii unui asemenea tipaj molecular \[i are obâr[ia \ntr-o
32
De la comiterea faptei au trecut aproape cinci ani, dar
nu au ap=rut alte versiuni, nu au fost adresate amenin]=ri
familiei sau partenerilor de afaceri ai victimei, nu s-au
\ncercat recuper=ri de bani sau alte bunuri [i nu s-a primit nici
o informare care s= impun= verificarea unei noi versiuni cu
privire la autor sau mobil. Aceste \mprejur=ri confirm=
juste]ea solu]iei adoptat= \n cauz=.
Bibliografie
1. Institutul de Criminalistic= al I.G.P., raportul de expertiz=
nr. 360449/3 din 11 decembrie 2000.
2. Institutul de Criminalistic= al I.G.P., raportul de expertiz=
nr. 360.499/1 din 29 decembrie 2000.
3. Institutul de Criminalistic= al I.G.P., raportul de expertiz=
nr. 184.136 din 19 martie 2001.
4. Laboratorul Interjude]ean de Expertize Criminalistice
Timi[oara, raportul de expertiz= criminalistic= nr. 67 din 11 iulie 2001.
5. Laboratorul Interjude]ean de Expertize Criminalistice Cluj,
raportul de expertiz= criminalistic= nr. 28 din 26 februarie 2002.
6. Institutul de Criminalistic= al I.G.P., raportul de expertiz=
traseologic= nr.184.146 din 2 aprilie 2001.
Subinspector biolog IRINA NEGOESCU
Subinspector biochimist ALINA OR+{TEANU
descoperire a lui Alec Jeffreys [i a colaboratorilor s=i, din anul
1985, \n cadrul unui studiu privind genele hemoglobinei
umane. Ei studiau un fragment de ADN uman ce con]inea
gena alfaglobinei, constatând c= el con]ine, totodat=,
asociat= acestei gene, o secven]= de baze ce se repet= de
multe ori. Jeffreys a denumit o asemenea secven]= de baze,
ce se repet= de multe ori, ADN minisatelit. Ulterior, s-a
introdus termenul de microsatelit pentru repeti]ia unor
secven]e foarte simple (de dou= nucleotide, de exemplu CA)
[i de minisatelit, pentru repeti]ia unor secven]e de 5-6
nucleotide.
Aparent, aceste repeti]ii nu au rol specific, fiind
considerate un fel de balast genetic (junk ADN).
|n realitate, rolul acestora nu este cunoscut, datorat
ignoran]ei noastre actuale, dar ele trebuie s= joace roluri
foarte importante, de vreme ce, \n cazuri patologice, num=rul
de repeti]ii dep=[e[te un anumit prag. Analizând [i alte
regiuni ale genomului, el a constatat cu uimire c= o
asemenea secven]= repetitiv= minisatelitic= se afl= \n
sectoare ale genomului, iar pattern-ul de repeti]ie al unei
asemenea secven]e simple (de 2 nucleotide –CA, de
exemplu, pân= la 6-7 nucleotode GCACATG, de exemplu)
este diferit de la un individ uman la altul. Repeti]ia poate fi de
câteva ori pân= la 200 de ori. Mai exact spus, fiecare individ
uman are un un anumit pattern de repeti]ii minisatelitice,
inconfundabil cu al celorlalte fiin]e umane. De aceea, a
izvorât ideea amprentei ADN, a tipajului molecular, a
fingerprinting-ului. {ansa ca doi indivizi umani, din cadrul
unei popula]ii, s= aib= o amprenta ADN identic= sau
asem=n=toare este nul=. Excep]ie de la o asemenea regul=
fac gemenii monozigotici.
Diagnosticul ADN, bazat pe probe ADN, implic=
sinteza unor piese sintetice ADN numite probe ADN, care se
ata[eaz= precum magne]ii la sectoarele din ADN genomic,
CRIMIN ALIS TIC A
complementare lor [i care reprezint= imaginea \n oglind= a
acestor probe ADN. O situa]ie identic= se inregistreaz= \n
cazul ADN, prelevat din materialul biologic l=sat la locul
crimei, cum ar fi sânge, sperm=, buc=]i de piele, fir de p=r cu
r=d=cin=, [i care poate reprezenta cea mai sigur= prob= \n
incriminarea f=pta[ului.
Astfel detectivul ADN devine infailibil. Tehnologia
bazat= pe probe ADN rezolv= [i disputele de paternitate, f=r=
nici un fel de ezitare.
|n criminalistic= se poate dovedi c= ADN-ul prelevat
din scheletul unui individ uman necunoscut, decedat de mult=
vreme, poate constitui o baz= a identific=rii acelui individ.
Utilizarea probelor ADN \n realizarea amprentei
moleculare (amprentei ADN sau fingerprinting ADN) este o
opera]ie de rutin= \n laboratoarele de profil. Prin aceasta se
stabile[te secven]a de baze azotate din ADN-ul unui individ
la nivelul anumitor sectoare care con]in repeti]ii simple (de
regul= 2-3 nucleotide), repeti]ii care variaz= de la un individ la
altul, num=rul de repeti]ii al acestor secven]e simple din
ADN-ul unui individ uman constituie un pattern molecular, o
amprenta genetic= sau fingerprinting-ul ADN-ului acelui
individ.
Acest numar de repeti]ii poate fi determinat f=r=
eroare pentru fiecare individ uman. Acest fingerprinting ADN
al unui individ nu are valoare \n sine, ci numai dac= se
compar= cu fingerprinting-ul ADN de la persoane implicate
\ntr-un caz judiciar (suspecte \n cazul crimei).
Aproximativ 10-20% din genomul uman este format
din regiuni codificante. Astfel cea mai mare parte (80-90%) a
genomului uman con]ine regiuni non-codificante care nu
con]in informa]ie genetic= cu semnifica]ie direct= pentru
sinteza proteinelor.
O por]iune important= a ADN “non codificant“ (30%)
con]ine secven]e repetitive care pot fi incluse \n dou= clase:
secven]e repetitive \n tandem (tandenly repetitive
sequences) [i elemente dispersate (“interspersed elements“).
Variabilitatea genetic= este relativ limitat= \n “ADN
codificant“ cu excep]ia regiunilor HLA. Aceasta datorit=
faptului c= genele care se exprim= sunt supuse presiunii
selec]iei pe parcursul evolu]iei, \n sensul c= trebuie s=-[i
men]in= func]iile specifice. Spre deosebire de acestea,
regiunile “non-codificante“ ale genomului nu pot fi controlate
de presiunea selec]iei, astfel c= muta]iile din aceste regiuni
sunt re]inute [i transmise la descenden]i, provocând o
semnificativ= cre[tere a variabilit=]ii genetice. De aceea,
aceste regiuni, fiind foarte diferite de la un individ la altul, sunt
foarte utile pentru investiga]iile din genetica judiciar= având o
valoare informativ= mare.
Majoritatea sistemelor de tipizare ADN aflate \n uz se
bazeaz= pe analiza locilor cu secven]e repetitive \n tandem.
Asemenea secven]e se afl= \n ADN-ul satelit, iar din punctul
de vedere al geneticii judiciare, cele mai interesante sunt
regiunile de ADN repetitive mai scurte decât cele \ntâlnite \n
ADN-ul satelit. Aceste regiuni pot fi clasificate \n “minisateli]i“,
“microsateli]i“ sau repeti]ii scurte \n tandem (“short tandem
repeat“ –STR).
Minisateli]ii, denumi]i [i loci VNTR (“variable number
of tandem repeats“) sunt forma]i din 15-20bp lungime, care
se repet= \n tandem pe lungimi de 500bp-20kb. STR-urile
CRIMINALISTICA
sunt mai scurte.
Deoarece, \n cadrul popula]iei umane, num=rul de
repeti]ii este foarte variabil, adic= polimorfic, se poate stabili
o baz= de date \n care s= intre frecven]ele apari]iei unor
segmente ADN \n anumite grupuri etnice ale popula]iei
umane. Astfel, se poate oferi o baz= statistic= \n analiza
erorilor ce pot ap=rea, atunci când se compar= dou=
e[antioane de ADN (ADN prelevat de la un suspect [i ADN
prelevat din materialul biologic, r=mas la locul faptei).
Cercet=torul constat= cât de frecvent apare o anumit= alel=
\n baza de date, comparativ cu cele din alte fingerprinting-uri
ADN, rezultate din acelea[i probe.
|n rezumat, etapele tehnologice prin care trebuie
trecut= o prob= biologic= pentru tiparea ADN, pe baza
analizelor STR, sunt urmatoarele :
 extrac]ia ADN din probele biologice;
 amplificarea probelor ADN prin reac]ia PCR;
 relevarea alelelor amplificate prin electroforeza \n gel
denaturant de poliacrilamid= [i apoi electroforeza capilar=.
Metoda detec]iei fluorimetrice este de mare ajutor,
fiind o metod= sensibil= ce permite m=surarea comod= a
alelelor STR amplificate prin PCR;
 dup= determinarea alelelor STR, este stabilit
num=rul de blocuri repetitive din secven]a ADN, proces
denumit genotipare;
 interpretarea rezultatelor.
Iat= cum se face o interpretare statistic=: o anumit=
band= electroforetic= apare o dat= la 1.000 de intrabenzi, a[a
cum s-a determinat prin analiza computerizat=. Apoi, o a
doua band= este comparat= [i apare, s= admitem, cu o
frecven]= de 1 la 100 de oameni. Probalilitatea cu care cele
dou= benzi vor ap=rea \ntr-un anumit e[antion ADN (la un
individ analizat) va fi de 1 la 100.000. Dac= se identific= o a
treia band=, \ntr-un e[antion ADN, [i aceasta apare cu o
frecven]= de numai 1 la 10.000 de indivizi, atunci
probabilitatea ca o persoan= s= prezinte \n ADN-ul s=u toate
cele trei benzi va fi de 1 la un milliard!
Pe baza unui astfel de ra]ionament, criminalistul poate
raporta instan]ei judec=tore[ti c= analiza comparativ= a ADN,
prelevat de la suspect, [i ADN-ul prelevat din materialul g=sit
la locul crimei a condus la un fingerprinting ADN potrivit
c=ruia [ansa ca amprenta ADN de la locul crimei s= se
potriveasc= \ntâmpl=tor cu amprenta ADN prelevat de la
suspect este de 1 la 1.000.000.000.
Compararea fingerprinting-urilor ADN conduce la
decelarea potrivirilor sau nepotrivirilor pe baza c=rora
instan]a judec=toreasc= propune incriminarea sau scoaterea
de sub acuza]ie a unei persoane.
Bibliografie:
Lucian Gavril=. Genomul Uman (vol I [i II), Editura
BIC ALL, Bucure[ti, 2004.
Lucian Gavril= (sub redac]ia) Genomica, Editura
Enciclopedica Bucure[ti 2003.
Anca-Michaela Israil Biologie molecular= prezent [i
perspective Bucure[ti, 2000.
Firestein S. The Good Taste of Genomics, Natura
2000.
33

1. Constarea dispari]iei \nscrisului
Legea procesual penal= pune la dispozi]ia organelor
judiciare o cale rapid= [i operativ= de a remedia situa]ia
procesual= provocat= de dispari]ia \nscrisurilor sau dosarelor [i a
\nl=tura consecin]ele ce ar putea decurge din aceast= situa]ie.
Procedura special=, \n cazul unor asemenea situa]ii,
este men]ionat= \n art. 508-512 C.pr.pen.
Importan]a acestei proceduri speciale const= \n
re\ntregirea con]inutului procesual documentar al cauzei
penale c=reia \i apar]ine dosarul sau \nscrisul disp=rut,
finalitatea acesteia constând \n asigurarea normalei
desf=[ur=ri a procesului penal sau a justei rezolv=ri a unor
situa]ii privind o cauz= penal= definitiv judecat= [i deci de a
contribui la \nf=ptuirea justi]iei1.
|n mod concret, materialul oric=rui proces penal const=
\ntr-un con]inut documentar alc=tuit dintr-o complexitate de
scripte care descriu succesiv mersul [i rezultatul \ntregii
activit=]i procesuale. Acest material poart= denumirea
general= de “dosarul cauzei”. Este evident c= dispari]ia
\ntregului dosar sau a unor acte din acesta afecteaz= grav
normala desf=[urare a procesului penal, dispozi]iile art. 509
alin. 1 C.pr.pen. având \n vedere toate ipotezele \n care
\nscrisul disp=rut este “reclamat de un interes justificat”.
Dosarul sau \nscrisul disp=rut poate interveni fie \ntr-o
cauz= penal= aflat= \n faza de urm=rire sau \n faza de judecat=
la prima instan]a sau \n c=ile de atac, fie poate avea loc [i \ntr-o
cauz= penal= definitiv solu]ionat= (cazul dosarelor arhivate).
Activitatea de reconstituire a dosarului sau \nscrisurilor
disparute parcurge dou= etape [i anume:
 activitatea de constatare a dispari]iei dosarului sau a
\nscrisului;
 activitatea de reconstituire [i de re\ntregire efectiv= a
acestora.
Potrivit art. 508, alin. 1 [i art. 510 C.pr.pen. organele
care au obliga]ia de a constata [i a reconstitui dosarul sau
\nscrisurile disp=rute sunt, dup= caz, organul de urm=rire
penal=, când dispari]ia a avut loc \n faza cercet=rii penale,
instan]a la care se afla pe rol dosarul la data dispari]iei sau
instan]a la care se afla dosarul spre conservare, atunci când
dispari]ia a avut loc dup= arhivare.
{i \n cadrul acestei activit=]i concur= subiec]i
procesuali oficiali (procurori, judec=tori, organele de urm=rire
penal=) cât [i subiec]i neoficiali, ace[tia fiind p=r]ile interesate
\n reconstituirea dosarului.
|n cazul dispari]iei unui dosar judiciar sau a unui \nscris
care apar]ine unui astfel de dosar, organul de urm=rire penal=
sau pre[edintele instan]ei la care se g=sea dosarul sau
\nscrisul \ntocme[te un proces-verbal prin care constat=
dispari]ia [i arat= m=surile care s-au luat pentru g=sirea lui. Pe
baza procesului-verbal se procedeaz= \n continuare la
\nlocuirea sau reconstituirea actelor sau dosarului disp=rut
(art. 508 C.pr.pen.).
Procesul-verbal se \ntocme[te conform dispozi]iilor art.
91 din C.pr.pen., fiind completat \n plus cu cele men]ionate \n
art. 508.
Prin dispari]ie trebuie s= se \n]eleag= atât pierderea
\nscrisurilor, cât [i distrugerea, degradarea sau sustragerea lor2.
Atunci când dosarul sau \nscrisul disp=rut este
reclamat de un interes justificat [i nu poate fi ref=cut, potrivit
procedurii obi[nuite, procurorul, prin ordonan]=, sau instan]a
de judecat=, prin \ncheiere, dispune, dup= caz, \nlocuirea sau
reconstituirea dosarului ori a \nscrisului disp=rut (art. 509 alin.
1 C.pr.pen.). |n asemenea situa]ii trebuie s= avem un interes
34
Conf. univ. dr. PETRE BUNECI
Facultatea de Drept, Univ. “Spiru Haret” Bucure[ti
justificat, \nscrisul nu poate fi ref=cut prin procedura obi[nuit=
[i trebuie s= se dispun=, fie \nlocuirea fie reconstituirea
dosarului ori \nscrisului disp=rut. Dac= m=sura este dispus= de
instan]=, \ncheierea se d= f=r= citarea p=r]ilor, afar= de cazul
când instan]a consider= necesar= chemarea acestora, ea
nefiind supus= nici unei c=i de atac (art. 509 alin. 2 C.pr.pen.)
2. Efectuarea procedurii speciale
A[a cum se arat= \n lege, \n func]ie de situa]ia concret=
se poate dispune fie \nlocuirea, fie reconstituirea dosarului ori
\nscrisului disp=rut. Potrivit art. 510 C.pr.pen., \nlocuirea sau
reconstituirea se efectueaz= de organul de urm=rire penal= ori
de instan]a de judecat= \naintea c=reia cauza se g=se[te
pendinte (spre solu]ionare), iar \n cauzele definitiv solu]ionate,
de instan]a la care dosarul se g=se[te \n conservare. Când
constatarea dispari]iei s-a f=cut de un organ de urm=rire
penal= sau de o instan]= de judecat=, altele decât cele care au
dosarul sau \nscrisul respectiv, organul de urm=rire penal= sau
instan]a de judecat= care au constatat dispari]ia trimit
organului judiciar competent toate materialele necesare
efectu=rii \nlocuirii ori reconstituirii \nscrisului disp=rut.
Legea a prev=zut c= \nlocuirea \nscrisului disp=rut
poate avea loc atunci când exist= copii oficiale de pe acel
\nscris, iar organele judiciare iau m=suri pentru ob]inerea
copiei. Copia ob]inut= ]ine loc de \nscris original pân= la
g=sirea acestuia, iar persoanei care pred= copia oficial= i se
elibereaz= o copie certificat= de pe \nscris (art. 510 C.pr.pen.).
Când copia se g=se[te la o persoan= juridic=, ea va fi
solicitat= prin adres= oficial= de c=tre organul care efectueaz=
\nlocuirea \nscrisului, iar atunci când se afl= \n posesia unei
persoane particulare, aceasta este invitat= s= o predea
organului judiciar.
|n situa]iile când nu exist= o copie oficial= de pe
\nscrisul disp=rut se procedeaz= la reconstituirea acestuia, iar
reconstituirea unui dosar se face prin reconstituirea
\nscrisurilor pe care le con]inea, putând fi folosite orice
mijloace de prob=, cum ar fi: registrele organelor judiciare,
copii neoficiale care nu pot servi la \nlocuirea \nscrisului, alte
dosare sau \nscrisuri care se refer= sau con]in date cu privire
la \nscrisul disp=rut, declara]ii de martori, exper]i [i chiar
judec=tori, procurori [i grefieri, care au participat la activitatea
respectiv=.
Admisibilitatea [i administrarea tuturor probelor, \n
cadrul procedurii de reconstituire, se fac cu respectarea strict=
a dispozi]iilor din partea general= a Codului de procedur=
penal=. Atunci când este necesar, procurorul sau instan]a de
judecat=, pot dispune chiar efectuarea unei comisii rogatorii
pentru administrarea unor probe necesare reconstituirii.
Rezultatul constituirii se constat=, dup= caz, prin
ordonan]a organului de urm=rire penal= confirmat= de
procuror sau prin hot=rârea instan]ei, dat= cu citarea p=r]ilor.
Hot=rârea de reconstituire este supus= apelului, iar hot=rârea
pronun]at= de instan]= este supus= recursului, având ca
termen de declarare cel prev=zut \n procedura comun=.
|nscrisurile reconstituite cât [i cele \nlocuite ]in locul
celor sustrase, distruse sau pierdute atâta timp cât nu au fost
g=site cele originale, iar \n momentul \n care s-au g=sit
\nscrisurile disparute, \nlocuirea sau reconstituirea \[i pierd
eficien]a juridic=.
1 V. Dongoroz [i colectiv op. cit., pag 400
2 P. Perju, Refacerea \nscrisurilor [i hot=rârilor judec=tore[ti
disp=rute, RRD nr. 10/1968, p. 82-87.
CRIMIN ALIS TIC A
 Colonel AUREL MOISE
Locotenent MARIUS MEIL+

A
pari]ia cu peste 100 de ani \n urm= a criminalisticii, ca o [tiin]= de sine st=t=toare, a fost o necesitate
obiectiv=, determinat= de cre[terea fenomenului infrac]ional [i imposibilitatea contracar=rii faptelor de
natur= penal= doar prin simpla aplicare a normelor de drept. Treptat, proba [tiin]ific= a devenit
indispensabil= \n procesul solu]ion=rii oric=rei cauze aflate \n instrumentarea organelor judiciare, criminalistica fiind
considerat=, pe bun= dreptate, o “art=” \n adev=ratul sens al cuvântului.
Ast=zi, criminalistica poate fi definit= ca o [tiin]= care elaboreaz= metode tactice [i mijloace tehnico – [tiin]ifice,
aplicabile \n munca de prevenire, descoperire [i cercetare a infrac]iunilor, pentru stabilirea adev=rului \n justi]ie [i
sanc]ionarea persoanelor care se fac vinovate de \nc=lcarea legisla]iei \n vigoare. Totodat=, criminalistica preia,
adapteaz= [i perfec]ioneaz= cuno[tin]ele ce formeaz= obiectul altor [tiin]e. Ea are stabilite foarte clar, \n momentul de
fa]=, principalele linii de munc=, cum ar fi:

 elaborarea de metode [i mijloace tehnice pentru
c=utarea, descoperirea, relevarea, fixarea, ridicarea [i
examinarea urmelor infrac]iunii, a instrumentelor folosite, a
mijloacelor de transport, a fenomenelor fizico – chimice, \n
scopul identific=rii f=ptuitorilor [i obiectelor purt=toare sau
creatoare de urme;
 elaborarea unui sistem de metode [i procedee
specifice – pornind de la experien]a pozitiv= a organelor de
cercetare penal= [i \n strict= conformitate cu prevederile legii
procesual penale – bazat pe folosirea logicii [i psihologiei
judiciare, precum [i a altor [tiin]e, aplicate pentru prevenirea,
descoperirea [i cercetarea infrac]iunilor, \n scopul ob]inerii de
rezultate optime, cu cheltuieli minime de efort, mijloace [i
timp;
 studierea practicii judiciare, \n scopul valorific=rii [i
fundament=rii [tiin]ifice a experien]ei tuturor organelor
abilitate \n investigarea infrac]iunilor;
 perfec]ionarea metodologiei de cercetare a
diverselor categorii de infrac]iuni, cu preponderen]= a celor
ce prezint= un grad ridicat de pericol social [i dificult=]i \n
investigare;
 elaborarea de m=suri [i metode specifice pentru
prevenirea infrac]iunilor;
 adaptarea la necesit=]ile proprii a unor metode
specifice altor [tiin]e: fizic=, biologie, chimie, matematic=,
informatic=, medicin=, genetic= etc.;
 cunoa[terea fenomenului infrac]ional [i a evolu]iei
acestuia, precum [i a modurilor de operare folosite la
comiterea faptelor de natur= penal=, \n vederea identific=rii
celor mai eficiente metode de prevenire [i combatere;
 asigurarea efectu=rii, \n mod organizat, operativ [i
oportun a tuturor activit=]ilor de urm=rire penal=.
Apari]ia Legii nr. 550/2004 privind organizarea [i
func]ionarea Jandarmeriei Române a determinat
reorganizarea unit=]ilor de jandarmi. Atribu]iile [i activit=]ile
pe linie de criminalistic=, ini]ial prev=zute la Serviciul
cercetare – documentare, au fost redistribuite Serviciului
judiciar, criminalistic= [i eviden]= contraven]ii, care, prin
Compartimentul criminalistic=, coordoneaz=, conduce [i
controleaz= activitatea lucr=torilor cu atribu]ii pe aceast= linie
din cadrul Direc]iei Generale de Jandarmi a Municipiului
Bucure[ti, Brig=zii Speciale de Interven]ie “Vlad }epe[” a
Jandarmeriei Române, inspectoratelor de jandarmi jude]ene
[i grup=rilor mobile, asigur= centralizarea rezultatelor
ob]inute de c=tre structurile Inspectoratului General al
Jandarmeriei Române [i elaboreaz= analize [i studii privind
activitatea criminalistic= desf=[urat=.
Baza legal= a activit=]ii desf=[urate de subofi]erii
criminali[ti din cadrul Jandarmeriei Române o reprezint=:
• Art. 214 alin.(1), lit.c, din Codul de procedur= penal=,
care reglementeaz= obliga]ia ofi]erilor [i subofi]erilor din
Jandarmeria Român=, \n cazul infrac]iunilor constate pe
timpul execut=rii misiunilor specifice, de a proceda la luarea
de declara]ii de la f=ptuitor [i de la martorii care au fost de
fa]= la s=vâr[irea infrac]iunii [i de a \ntocmi proces-verbal
despre \mprejur=rile concrete ale comiterii faptei.
Conform alin. (2) din cadrul aceluia[i articol, organele
ar=tate mai sus au dreptul s= re]in= corpurile delicte, s=
procedeze la evaluarea pagubelor, precum [i s= efectueze
orice alte acte când legea prevede aceasta.
|n baza dispozi]iilor acestui articol, lucr=torii jandarmi
\ncheie actele necesare de constatare, efectueaz=
cercetarea la fa]a locului, fotografii judiciare, \n scopul
strângerii probelor [i form=rii dosarului care s= cuprind=
elementele necesare cre=rii convingerii c= a fost s=vâr[it= o
fapt= de natur= penal= al c=rei autor (autori) trebuie s= fie
tra[i la r=spundere;
• Legea 550/2004 privind organizarea [i func]ionarea
Jandarmeriei Române, la art.19, lit. r., prevede c= jandarmii
“efectueaz=, \n condi]iile legii, actele necesare \nceperii
urm=ririi penale pentru infrac]iunile constatate pe timpul
execut=rii misiunilor specifice, potrivit art. 214 din Codul de
procedur= penal=.”
La nivelul fiec=rei unit=]i exist= un lucr=tor criminalist
care face parte din echipa operativ=, al=turi de cei doi ofi]eri
judiciari[ti [i, \n cazul constat=rii unei infrac]iuni de c=tre
jandarmi pe timpul execut=rii misiunilor specifice, are
urm=toarele atribu]ii:
 particip= la cercetarea locului faptei, \mpreun= cu
organe specializate ale Poli]iei;

CRIMIN ALIS TIC A 35

  execut= fotografii judiciare operative [i film=ri ale
persoanelor care preg=tesc, s=vâr[esc ori au comis
infrac]iuni sau contraven]ii;
 procedeaz= la descoperirea, fixarea [i ridicarea
corpurilor delicte g=site la fa]a locului sau \n apropierea
locului comiterii faptei, \n vederea continu=rii verific=rilor;
 \ntocme[te plan[a fotografic= cu aspectele de la
locul s=vâr[irii faptei, \n termen de cel mult trei zile de la
constatarea infrac]iunii;
 asigur= func]ionarea [i \ntre]inerea materialelor [i
mijloacelor din dotare, folosindu-le numai \n interesul
\ndeplinirii misiunilor specifice;
 execut= documentarea criminalistic= prin
\ntocmirea unor registre pe genuri de infrac]iuni (fapte cu
violen]=, furturi, infrac]iuni diverse) care s= cuprind= datele de
identificare a f=ptuitorilor [i suspec]ilor, precum [i alte date de
interes operativ.
Acestor lucr=tori li s-au stabilit sarcini [i atribu]ii
concrete prin fi[ele posturilor [i s-a \ncercat, reu[indu-se de
cele mai multe ori, \ncadrarea acestor func]ii cu tehnicieni.
|n ultima perioad= s-au f=cut demersuri pentru:
1. Perfec]ionarea preg=tirii lucr=torilor criminali[ti prin
participarea la cursuri de specializare, organizate \n cadrul
programelor PHARE, \n colaborare cu speciali[ti francezi,
spanioli [i din Poli]ia Român=. Personalul specializat din
Jandarmerie a beneficiat deja, \n cursul anului 2004, de un
stagiu de preg=tire pe linie judiciar=, printr-un program de
\nfr=]ire institu]ional= cu Jandarmeria Na]ional= Francez=,
program denumit “Modernizarea structurilor [i practicilor
Jandarmeriei Române” al c=rui obiectiv l-a constituit \nt=rirea
capacit=]ilor Jandarmeriei Române de aplicare a legii pentru
a fi \n concordan]= cu practicile Uniunii Europene;
2. Completarea dot=rii cu mijloace tehnico-
criminalistice [i realizarea a câte unui laborator foto la nivelul
fiec=rei unit=]i de jandarmi pentru prelucrarea datelor [i
probelor ob]inute cu ocazia cercet=rii locului faptei.
3. Asigurarea viabilit=]ii func]ionale a Activitatea criminalistic=, \n special, [i judiciar=, \n
compartimentelor de judiciar [i criminalistic= prin definirea
foarte clar= a atribu]iilor fiec=rui lucr=tor [i cooperarea cu al]i
speciali[ti din cadrul structurilor similare.
|n cazul constat=rii unei infrac]iuni de c=tre jandarmi,
lucr=torul criminalist este solicitat la locul comiterii faptei,
ocazie cu care desf=[oar= urm=toarele activit=]i:
a) |n cazul s=vâr[irii unor fapte cu violen]= cu
ocazia mitingurilor, mar[urilor, demonstra]iilor,
procesiunilor, ac]iunilor de pichetare, ac]iunilor
promo]ionale, comerciale, manifest=rilor cultural-
artistice, sportive, religioase, comemorative, precum [i
al altor asemenea activit=]i, care se desf=[oar= \n spa]iul
public [i care implic= aglomer=ri de persoane:
 identificarea grupului [i a persoanelor suspecte
care tulbur= ordinea [i lini[tea public=;
 executarea fotografiilor judiciare sau filmarea
semnalmentelor tulburen]ilor, pentru a fi identifica]i operativ;
 ridicarea de obiecte corp delict, identificate la fa]a
locului (se fotografiaz= metric) asupra persoanelor suspecte
(materiale explozive, arme albe, corpuri [i obiecte
contondente sau alte obiecte de interes operativ);
 participarea, \mpreun= cu ofi]erii judiciari[ti, la
\ntocmirea procesului-verbal de constatare a infrac]iunii [i a
actelor premerg=toare sau la aplicarea de sanc]iuni
contraven]ionale f=ptuitorilor;
36
 ulterior, \ntocme[te plan[a fotografic= cu aspecte
de la locul faptei, care se anexeaz= la procesul-verbal de
constatare a infrac]iunii;
b) |n cazul constat=rii unei infrac]iuni silvice:
 execut= fotografii judiciare ale locului de unde a fost
t=iat [i sustras material lemnos, ale mijlocului de transport
utilizat, precum [i ale corpurilor delicte identificate (topor,
drujb= etc.);
 solicit= Ocolului Silvic personal autorizat care s=
execute expertiza autorizat= pentru materialul lemnos
sustras [i s= stabileasc=, func]ie de cantitate [i valoare,
natura faptei comise (infrac]iune ori, dup= caz, contraven]ie);
 particip=, \mpreun= cu echipa operativ= la,
\ntocmirea actelor premerg=toare;
 dup= caz, corpurile delicte (obiectele folosite la
s=vâr[irea infrac]iunii) se introduc, conform legii, la camera
de corpuri delicte;
 \ntocme[te plan[a fotografic= cu fotografiile
judiciare executate cu ocazia cercet=rii la fa]a locului faptei.
c) |n cazul constat=rii unui furt de produse
petroliere:
 execut= fotografii judiciare la locul faptei unde a fost
“\n]epat=” conducta, precum [i fotografii metrice ale corpurilor
delicte, fixând toate momentele pân= la remedierea
defec]iunii;
 \mpreun= cu ceilal]i membrii ai echipei operative
ridic= corpurile delicte (instala]ii artizanale, mijloace auto,
recipien]i g=si]i cu ocazia cercet=rii) pentru a fi predate la
camera de corpuri delicte, recolteaz= [i ridic= probe din
recipientele identificate pentru efectuarea expertizei de c=tre
personalul specializat din cadrul societ=]ii petroliere;
 particip= la \ntocmirea actelor premerg=toare
\mpreun= cu ofi]erii judiciari[ti;
 \ntocme[te plan[a fotografic= cu aspectele
constatate cu ocazia cercet=rii locului faptei.
general, din cadrul Jandarmeriei Române este imperios
necesar a fi dezvoltat= [i \mbun=t=]it= pentru a putea s=-[i
aduc= o real= contribu]ie la prevenirea [i combaterea
fenomenului infrac]ional, \n domenii precum: protec]ia
mediului, supravegherea, controlul, conservarea fondului
cinegetic [i piscicol natural, a fondului silvic, din urm=toarele
motive:
 Ob]inerea de competen]e de poli]ie judiciar= pentru
Jandarmeria Român= este o condi]ie obligatorie pentru
participarea la constituirea For]ei de Poli]ie European=. La
nivel interna]ional este necesar= o globalizare a for]elor de
ordine public= [i o standardizare a modurilor de ac]iune a
acestora – pornind de la situa]ia de globalizare a criminalit=]ii
– ce se poate realiza prin cooperare judiciar= [i prin preg=tire
temeinic=, \n acord cu ultimele tendin]e mondiale;
 |n perspectiva integr=rii \n U.E., unde exist=
experien]a \ncununat= de succes a unor state \n care
activitatea criminalistic= este efectuat= de Poli]ie [i
Jandarmerie;.
 Cre[terea num=rului de structuri specializate \n
acest domeniu va spori [i eficien]a activit=]ilor de prevenire [i
combatere a faptelor antisociale, pentru identificarea autorilor
crimelor [i delictelor [i tragerea la r=spundere penal= a
acestora.
CRIMIN ALIS TIC A

S
tatisticile ne arat= c= furtul [i traficul cu
autoturisme furate au cunoscut o dinamic=
\ngrijor=toare din punct de vedere numeric
dar mai ales din perspectiva perfec]ion=rii [i “calific=rii”
modului de operare a infractorilor.
Lupta impotriva furtului [i traficului de autoturisme este
o lupt= dus= pe plan interna]ional, un r=zboi \n care este
necesar= investirea de fonduri [i resurse pentru contracararea
avântului infrac]ional al fenomenului, miza \n aceast caz fiind
imens= atât din punct de vedere social cât [i economic.
|n volumul Criminology “Crime and criminality”, ap=rut
la New York, reputatul psiholog Lewis Yablonski diferen]iaz=
dou= categorii de infractori [i anume situa]ionali [i de carier=.
|n categoria infractorilor situa]ionali sunt inclu[i
infractorii \ntâmpl=tori, afla]i la prima fapt=, fapt= comis= \n
general \n condi]ii conjuncturale (de emo]ie puternic=,
gelozie, situa]ii financiare etc.).
|n categoria infractorilor de carier= sunt incluse
persoanele pentru care infrac]iunea este mijlocul principal de
asigurare a traiului. |n acest scop \[i formeaz= deprinderi
tehnice [i modalit=]i de ac]iune folositoare pentru comiterea
infrac]iunilor, planific= ac]iunea mult mai amplu, studiaz= cu
aten]ie locurile, elaboreaz= strategii pentru toate etapele
desf=[ur=rii actului infrac]ional.
|n cazul acestei categorii de infractori teama de
privare de libertate, ca o consecin]= a faptelor sale, nu are un
caracter criminoinhibitiv pronun]at.
Doctor Constantin Turai, unul din fondatorii
criminalisticii moderne \n România, prezenta, \n anul 1946, \n
volumul “Elemente de Criminalistic= [i Tehnica Criminal=”
teoria conform c=reia: “… când ne propunem s= lupt=m
contra crimei, privit= sub toat= gama ei de \nf=]i[=ri, nu
trebuie s= privim problema numai prin prisma func]iunii
intimidante a pedepsei, ci trebuie s= gândim la
func]iunea ra]ional= a descoperirei, singura \n m=sur= a
opri ini]ial mâna criminal= \n activitatea ei…”.
|n baza celor prezentate, putem afirma c= nu teama
de pedeaps=, ci teama de a nu fi descoperit are caracterul
criminoinhibitiv, mai pregnant \n cazul infractorului de carier=.
Modul de abordare a fenomenului privind furtul de
autoturisme s-a schimbat radical datorit= interna]ionaliz=rii
acestuia. Eficientizarea luptei \mpotriva furtului, precum [i a
traficului de autoturisme a impus crearea [i introducerea,
\nc= din anul 1996, la nivelul ]=rilor comunitare (ulterior [i \n
]ara noastr=) a unui plan comun de ac]iune, precum [i
introducerea unor sisteme de comunicare [i a unor programe
informatice prin care se realizeaz=, \n timp util, schimb de
informa]ii \ntre echipele specializate ale poli]iei.
Furtul autoturismului, \n vederea revânz=rii sub o alt=
identitate, reprezint= un proces infrac]ional vast, un concurs
de fapte prevazute [i pedepsite de legea penal=, asumat de
grupuri de infractori cu scopul realiz=rii unui câ[tig financiar,
ce poate dep=[i, \n valoare, cele mai sumbre preconiz=ri.
Este tot mai clar c= lupta \mpotriva acestui flagel
trebuie s= fie rezultatul unei colabor=ri \ntre to]i factorii
interesa]i [i implica]i \n fenomen pornind de la produc=torii de
autoturisme, societ=]ile de asigur=ri, organele specializate
CRIMIN ALIS TIC A
Tehnician criminalist ADRIAN MANOLE
ale statului pe linia verific=rii [i autentific=rii identit=]ii
autoturismelor, a justi]iei [i nu \n ultimul rând, a Poli]iei prin
toate structurile sale specializate Interpol, Crim= organizat=,
Direc]ii sau Servicii de furturi de autovehicule.
Paradoxal sau nu, \ntr-o societate dominat= de legile
economice, fenomenul infrac]ional al furtului de autoturisme
se subordoneaz=, la rândul s=u, legii cadru a “cererii [i
ofertei”. Cererea a dus la crearea unei pie]e interlope [i se
axeaz=, \n general, pe dou= canale (f=r= a avea preten]ia de
a epuiza mobilurile furturilor de autovehicule).
Primul este furtul autoturismului (\n special de
provenien]= strain= [i cu o valoare financiar= mare), pentru
substituirea (prin modificarea elementelor de identificare) cu
alt autoturism identic din punct de vedere tehnic [i de
fabrica]ie, ce a fost distrus sau grav avariat \n diverse situa]ii.
|n acest caz activitatea infrac]ional= se rezum= doar la
modificarea elementelor de identificare a autoturismului
(serie [a[iu, serie motor etc) astfel \ncât acestea s=
corespund= documentelor de provenien]= [i identitate ale
autoturismului substituit. Activit=]i similare sunt \ntreprinse [i
\n cazul autoturismelor din str=in=tate ce nu \ndeplinesc
criteriile legale de \nmatriculare \n ]ar=, acestea fiind
substituite cu autoturisme similare aflate \ntr-o avansat= stare
de degradare, dar \nmatriculate anterior.
Al doilea canal este furtul autoturismelor “la comand=”
cu scopul revânz=rii lor la un pre] cu mult sub pre]ul real. O
statistic= recent= indic= faptul c=, anual, se fur= la nivelul
]=rilor europene aroximativ 2,5 milioane de autoturisme din
care sunt g=site aproximativ 45-60%, diferen]a fiind
autoturisme ce fac obiectul traficului transfrontalier
infrac]ional.
Acest al doilea aspect implic= atât modificarea
elementelor de identificare a autoturismului cât [i falsificarea
documentelor de provenien]= [i identitate ale acestora.
Analizând modul de operare a grupurilor de infractori
specializa]i cu modificarea seriei de identificare a [asiului
observ=m c=, \n general, sunt folosite trei metode:
 polizarea suprafe]ei metalice pe care se afl=
poansonat= seria de [a[iu [i repoansonarea (pe
coordonatele seriei ini]iale) a unei noi serii;
 t=ierea panoului suport pe care se afl= poansonat=
seria [i sudarea unui nou panou cu seria de [asiu a
autoturismului substituit;
 lipirea peste seria ini]ial= a seriei noi [i aducerea la
nivel a suprafe]ei metalice prin adaos de chit [i revopsire.
Referitor la primul procedeu (cel mai des \ntâlnit \n
practica judiciar=) aducem urm=toarele preciz=ri:
Seria de [a[iu a autoturismelor din anul 1980 este
format= din 17 caractere, litere [i cifre, fiind \n general
\ncadrat= de sigla firmei constructoare. Ea reprezint= un
element standard de identificare a autoturismului [i cuprinde
informa]ii analitice referitoare la numele fabricantului, ]ara de
origine, anul de fabrica]ie, date tehnice, model [i date de
identitate proprii.
Polizarea [i repoansonarea seriei de [a[iu se
realizeaz=, de obicei, la nivelul ultimelor 7 caractere, ce
reprezint= identitatea autoturismului, precum [i la nivelul
grupului de cifre [i litere, ce indic= anul de fabrica]ie, modelul
37
[i caracteristicile tehnice.
Stabilirea identit=]ii unui autoturism a c=rui serie de
caroserie a fost polizat= [i repoansonat= este un proces
minu]ios ce implic= din partea criminalistului care efectueaz=
constatarea, cuno[tin]e dintr-o larg= palet= de domenii
men]ionând doar fizica, chimia, tehnologia prelucr=rii
metalelor etc.
|n fapt realizarea unei constat=ri tehnico-[tiintifice
traseologice ce are ca scop relevarea unei serii ini]iale, este
un proces complex \n ansamblul s=u.
Etapele realiz=rii acesteia sunt urm=toarele:
 identificarea locului unude se afl= poansonat= seria
de [a[iu;
 verificarea informa]iilor furnizate de serie cu
elementele tehnice ale autoturismului;
 verificarea vizual= [i prin palpare a suprafe]ei
metalice pe care se afl= poansonat= seria de [a[iu pentru
depistarea eventualelor diferen]e de nivel;
 verificarea aliniamentului atât pe vertical= cât [i pe
orizontal= a caracterelor din serie precum [i pasul [i
adâncimea de poansonare a acestora;
 \nl=turarea stratului de vopsea [i chit protector ini]ial
cu ajutorul unui diluant apoi prin [lefuire cu hârtie abraziv= de
diferite granula]ii pân= la stadiul de oglind= a suprafe]ei
metalice supus= examin=rii;
 tratarea suprafe]ei astfel pregatit= cu un reactiv
chimic compus din ap= distilat=, acid clorhidric (HCl), alcool
etilic(C2H2OH), [i clorur= de cupru (CuCl2). Pentru
accelerarea reac]iei se folose[te o surs= de curent continuu
(se poate folosi acumulatorul autoturismului) la care se vor
conecta doi conductori. Conductorul conectat la borna
pozitiv= va fi prins \n apropierea suprafe]ei metalice
examinate, la cap=tul conductorului conectat la borna
negativ= va fi prins= o pens= metalic= ce, cu ajutorul unui
tampon din vat= \mbibat \n reactivul chimic men]ionat, va
realiza la nivelul seriei de caroserie o reac]ie de electroliz=.
Dup= trat=ri succesive se vor releva eventualele
trasee ale seriei ini]iale ce, prin reconstituire, vor forma
caracterele seriei originale. De men]ionat este
necesitatea fix=rii pe pelicula foto a elementelor relevate
imediat ce acestea apar, existând posibilitatea ca
elementele din serie s= fi fost polizate [i repoansonate
repetat, fapt ce va \ngreuna semnificativ procesul de
identificare.
Falsificarea documentelor de provenien]= [i identitate
a autoturismelor este urm=toarea etap= \n planul [i
activitatea infrac]ional= a trafican]ilor de autoturisme.
Problemele majore pe care le \ntâmpin= lucr=torul
criminalist \n lupta sa
neobosit= \mpotriva
criminalit=]ii, sunt legate
atât de diversitatea
documentelor de
identitate a autoturis-
melor, specifice fiec=rei
]=ri emitente, cât mai ales evolu]ia extrordinar=, din ultimii ani,
a produselor de informatic=: calculatoare, scanere,
copiatoare, imprimante, produse ce faciliteaz= falsificarea
documentelor cu o precizie [i fidelitate impresionant=.
|n general documentele de identitate sunt imprimate
prin tip=rire \mbinându-se cele trei procedee clasice: tipar
plan (ofset), tipar \nalt, [i tipar adânc.
Tiparul plan se folose[te pentru imprimarea graficii [i
a textului, tiparul \nalt se folose[te \n general pentru
imprimarea seriei [i num=rului de identificare a documentului
iar tiparul adânc atunci când sunt realizate elemente grafice
\n relief.
38
Fiecare din tipurile de tipar men]ionate prezint=
particularit=]ile sale care, \mpreun= cu elmentele de siguran=
ale documentului (filigram, elemente create cu cerneal=
vizibil= \n UV etc) fac posibil= diferen]ierea dintre un fals
realizat cu ajutorul copiatoarelor sau imprimantelor.
Astfel imaginea unui document imprimat prin tipar plan
privit= la microscop (m=rita de 20 de ori) va scoate \n
eviden]=:
 claritatea punctului de raster ;
 diferen]ierea lui pe fiecare culoare \n parte chiar [i
\n imaginile policrome;
 inexisten]a sa \n zonele albe f=r= tipar;
 liniile vor fi ferme cu marginile regulate.
Acela[i document falsificat prin copiere prin procedeul
xerografiei (copie xerox) va prezenta urm=toarele
particularit=]i:
 desenele sunt realizate din particule de toner
depuse \n relief, inegale ca dimensiune [i variate ca form=;
 traseele de culoare neagr= con]in, pe lâng= tonerul
respectiv, [i particule de alt= nuan]= cromatic=;
 marginile traseelor sunt neregulate, ca urmare a
inegalit=]ii particulelor de toner;
 \n zonele albe ale copiei se \ntâlnesc depuneri
accidentale de toner.
La examinarea microscopic= a documentului falsificat
prin scanare [i imprimare cu ajutorul unei imprimante color
vom constata:
 traseele sunt formate din particule mici de substan]=
cu aspect str=lucitor (\n special negru) depuse \n relief;
 sunt depuse accidental particule de toner, dispuse
neregulat, \n zonele albe;
 elementele liniare [i cele curbate au conturul relativ
ferm;
 punctele sunt inegale ca suprafa]= [i nu au o form=
strict circular=.
|n func]ie de performan]ele tehnice ale calculatorului
folosit, de rezolu]ia scanerului de calitatea imprimantei [i, nu
\n ultimul rând, de softul necesar realiz=rii reproducerii
aceasta tinde spre perfec]iune.
Voi \ncheia printr-un citat al celebrului criminalist
român Dr. Constantin }urai:
“… Func]iunea ra]ional= a descoperirei autorilor
activit=]ilor criminale, prin metode [tiin]ifice este singura \n
m=sur= s= creieze acea credin]= c= nu vor r=mâne
nedescoperi]i [i aceast= credin]= este suficient= pentru a
diminua activit=]ile criminale ale profesioni[tilor [i a opri prin
intimidarea ei real=, mâna criminal= a \ncep=torilor...”
Fotografie judiciar= de detaliu asupra seriei de [asiu apar]inând
unui autoturism marca Skoda Octavia. Seria este format= din 17
caractere [i este \ncadrat= de asterixurile specifice firmei
constructoare. Dup= trat=ri succesive se relev= pe \ntreaga
suprafa]= elemente [i trasee ale unor caractere ce provin dintr-o
serie ini]ial=.
Detaliu asupra finalului de serie modificat prin polizare [i
repoansonare. Marcat cu s=ge]i sunt eviden]iate trasee [i elemente
CRIMIN ALIS TIC A

Inspector principal OANA -ROXANA GRIGORESCU
I
storia acestei ramuri a criminalisticii ar fi
incomplet= dac= nu s-ar aminti un caz care
demonstreaz= importan]a pe care o poate
avea \n identificarea r=uf=c=torilor recens=mântul unei
popula]ii \ntregi cu ajutorul amprentelor. Un omor
\ngrozitor, comis \n Marea Britanie, \n aceast= ]ar= \n
care dactiloscopia a parcurs cu greu numeroasele etape
care au condus-o la victorie, aduce dovada
incontestabil= \n acest domeniu.
|n cursul nop]ii de 15 mai 1948, la Blacburn, \n
Lancashire, June Anne Devaney, fiica unui muncitor
metalurgist din acest ora[, un copil plin de gra]ie [i de farmec,
\n vârst= de abia patru ani, a fost omorât= cu s=lb=ticie.
Contractând o u[oar= pneumonie, June fusese transportat=
la spitalul Queens-Park [i instalat= \n pavilionul de pediatrie.
O dat= s=n=tatea restabilit=, ea ar fi trebuit s= se \ntoarc=
acas= la 15 mai. |n noaptea care a precedat ie[irea sa din
spital, ea ocupa un pat \n salonul CH III, situat la parter [i
care se \nvecina \ntr-o parte cu o buc=t=rie [i o baie, iar \n
cealalt= parte cu un fel de donjon \n care erau instalate
toaletele. Pentru a asigura aerisirea, ferestrele mari ale
acestui donjon erau, \n acea noapte, larg deschise.
Cu câteva minute \nainte de ora 23, infirmiera
Gwendoline Humphreys intra \n salon pentru a calma un copil
care se afla \n patul vecin cu al lui June Devaney. Lini[tit=,
June dormea profund. |ntoars= la buc=t=rie, c=tre ora 23,2o,
infirmiera crezu c= aude zgomot; gândind c= o cheam= vreun
copil, ea arunc= o privire pe culoar [i \[i d=du seama c= una
dintre u[ile care d=dea spre gr=din= era deschis=. Cum afar=
sufla un vânt foarte puternic ea \[i imagin= c= vreun curent de
aer a \mpins u[a. Dup= ce a \nchis-o ea s-a \ntors la treburile
sale.
La vreo cincisprezece minute, ea d=du o rait= prin
salonul CH III [i constat= c= patul Junei Devaney era gol.
Dup= ce a inspectat zadarnic toaletele [i baia, ea a revenit \n
dormitor unde a remarcat pe podeaua str=lucitoare urme de
pa[i, nu ale unui copil, ci ale unui adult care a mers cu
picioarele goale ori cu [osete foarte fine. Urmele se \ntindeau
de la una din ferestrele mari ale donjonului pân= la salonul
CH III; necunoscutul, dup= ce a \nconjurat câteva paturi, s-a
oprit, \n final, \n fa]a lui June. Sub patul feti]ei, infirmiera a
descoperit o sticl= mare cu ap= distilat= care, la ora 23, se
afla \nc= pe masa rulant= din cel=lalt cap=t al dormitorului. La
ora 24, infirmiera a dat alarma [i tot personalul de noapte a
\nceput s= o caute pe June. |ntrucât, c=tre ora 2 diminea]a,
copilul era de neg=sit, unul din medicii de serviciu a alertat
poli]ia din Blacburn. O or= mai târziu, un agent a descoperit
cadavrul lui June \n ierburile \nalte din parcul care \nconjura
CRIMIN ALIS TIC A
General de brigad= (rez). dr. IOAN HURDUBAIE
spitalul. Asasinul, dup= ce abuzase de feti]=, \i zdrobise capul
de perete.
Se iveau zorile când comisarul Looms [i inspectorul
Campbell, de la biroul de identificare judiciar= al comitatului
Lancashire au sosit la locul faptei. F=r= s= ezite, Looms a
chemat Scotland Yardul \n ajutor; trebuia folosite toate
mijloacele, deoarece uciderea lui June constituia al treilea
infanticid, \n intervalul a câteva luni. La Londra, o feti]= de 5
ani, Eileen Lockhart, fusese [trangulat= \n pivni]a unei case
distruse de bombe, [i la Farnworth, situat \n apropiere de
Blacburn, un b=iat de 11 ani, John Smith, fusese ucis cu o
lovitur= de cu]it. Autorul sau autorii acestor crime r=mâneau
nepedepsi]i. Looms \[i d=dea bine seama c= opinia public=,
indignat= de aceast= suit= de crime inimaginabile, va cere din
partea poli]iei, o ac]iune rapid= [i eficace. |n dup=-amiaza
zilei de 15 mai, inspectorul [ef al Scotland-Yardului, Capstick,
\nso]it de doi agen]i, se prezent= la Blacburn [i se puse pe
treab=.
Un cordon de poli]ie \nconjur= terenul spitalului,
interzicând orice intrare sau ie[ire. La prima vedere, un fapt
p=rea sigur : asasinul, care-[i abandonase ciorapii, intrase \n
cl=dire \ntre orele 23,15 [i 23,45, printr-o fereastr= a
donjonului. Dup= toate aparen]ele, el cuno[tea bine locul.
|nainte de a-[i alege victima, el s-a oprit, ezitând \n fa]a
paturilor mai multor copii. O dat= f=cut= alegerea sa, a ie[it
prin aceea[i fereastr= [i, dup= ce [i-a pus ciorapii, a târât
feti]a \ntr-un col] \ndep=rtat al parcului. El s-a \narmat cu
sticla de ap= distilat= pentru a se servi de ea, \n caz de
nevoie, ca de o arm=. Pe marginea c=r=rii [i aproape de
cadavrul Junei au fost g=site câteva fire de stof=. |ns= aceste
constat=ri, ca [i interogatoriul la care a fost supus personalul
spitalului [i al bolnavilor, nu au adus decât elemente foarte
pu]in utile anchetei.
|ntre timp, inspectorul [ef Campbell a relevat urmele
care se g=seau pe pere]ii, u[ile, ferestrele, paturile [i
scaunele din salon [i de pe sticlele de medicamente,
fotografiindu-le cu mai multe aparate. O dat= terminat=
aceast= treab=, el a luat amprentele personalului spitalului,
bolnavilor, vizitatorilor [i ale tuturor persoanelor care veniser=
\n cursul ultimelor s=pt=mâni \n salonul de pediatrie.
Compararea acestora a dovedit c= toate urmele, cu excep]ia
uneia singure, l=sat= pe sticla g=sit= sub pat, corespundeau
celor ale doctorilor, infirmierelor, copiilor sau vizitatorilor.
Aceast= urm= de pe sticl= p=rea deci s= apar]in= asasinului
feti]ei. Totu[i, pentru a fi cu totul sigur=, poli]ia a \ntocmit o
list= de persoane, [i mai complet=, con]inând pe to]i cei care,
\n cursul nu al s=pt=mânilor, ci al ultimelor luni, vizitaser=
spitalul, [i pe cei care se ocupau de distilarea apei.
Examinarea amprentelor \nregistrate pe baza acestei liste nu
a dus la nici un rezultat.
Campbell a trimis fotografia urmei relevate de pe sticl=
39
la Scotland Yard [i la toate serviciile de identificare din Marea
Britanie. Dar, [i de aceast= dat=, \l a[tepta o decep]ie. Peste
tot, urma era necunoscut=. |n disperare de cauz=, el a trimis
urma birourilor de poli]ie judiciar= din str=in=tate. Asasinul
putea fi – [i el trebuia s= \ncerce aceast= [ans= – un marinar
sau un str=in care era \n trecere prin Blacburn [i acest
demers a fost, de asemenea, zadarnic. Campbell era acum
sigur c= uciga[ul trebuie s= locuiasc= \n Blacburn sau \n
\mprejurimile acestuia. Nu ac]ionase el oare ca un om
care cunoa[te bine locurile [i obiceiurile infirmierelor de
noapte din spital?
La 20 mai, Campbell concepu un plan care era a[a de
neobi[nuit \ncât \ns=[i autorul lui se \ndoia de eficacitatea sa.
El propuse s= se \nregistreze amprentele \ntregii popula]ii
b=rb=te[ti din Blacburn care dep=[ea vârsta de 16 ani,
precum [i ale tuturor muncitorilor sau angaja]ilor care locuiau
\n afara ora[ului, dar care se deplasau zilnic acolo. Blacburn
num=ra 110.000 locuitori, g=zdui]i \n aproximativ 35.000
locuin]e. Campbell aprecia c= poli]ia ar fi trebuit s= ia cam
50.000 de amprente. El [tia c= o astfel de ac]iune nu a mai
fost niciodat= \ntreprins= \n Marea Britanie [i c= nimeni, nici
m=care el \nsu[i, nu putea garanta succesul acestei
opera]iuni gigantice. Dac=, pe de o parte, acest proiect d=dea
o oarecare speran]= de reu[it=, pe de alt= parte, el risca s=
sporeasc= indignarea [i nemul]umirea, mereu crescânde ale
popula]iei.
Autorit=]ile nu putea s= se prevaleze de nici o lege
pentru a impune locuitorilor o asemenea procedur=. |ntre
altele, opinia potrivit c=reia criminalii au amprentele lor
\nregistrate [i c= un om liber nu poate fi constrâns s= le dea,
era \n Anglia poate mult mai r=spândit= decât \n alt= parte.
Dac= câ]iva locuitori din Blacburn, mâna]i de aceste
considerente, refuzau s= satisfac= cererea poli]iei, planul
putea e[ua. |n pofida acestor \ndoieli, poli]ia decise s=-[i
\ncerce [ansa. Pentru a preveni eventualele obiec]iuni, apelul
la sprijinul benevol al popula]iei a fost lansat de c=tre primarul
ora[ului, [i nu de c=tre poli]ie. Primarul a promis \n mod
formal c= amprentele, dup= compararea cu urma de pe sticl=,
vor fi distruse [i c= nu vor face parte niciodat= din vreun fi[ier.
El a mai garantat apoi c= acestea vor servi \n exclusivitate
pentru depistarea uciga[ului lui June [i nu vor fi utilizate \n
scopurile altei anchete poli]iene[ti. Aceasta \nsemna c=
autorit=]ile renun]au s= profite de aceast= ocazie pentru a
pune mâna pe al]i criminali. |n fine, primarul a anun]at c=
agen]ii afecta]i pentru \ndeplinirea acestei sarcini se vor
deplasa la domiciliul locuitorilor din Blacburn, astfel \ncât
ace[tia s= nu fie obliga]i s= se prezinte la comisariat.
Atunci când, la 23 mai, adic= la opt zile dup= omor,
poli]ia a \nceput s= execute aceast= imens= opera]iune, se
a[tepta cu nelini[te reac]ia popula]iei. |ns= nici o dificultate nu
a fost semnalat=, c=ci indignarea general= [i dorin]a de a
descoperi criminalul i-au f=cut s= tac= pe cei indeci[i [i pe
eventualii oponen]i. Pentru a recenza oamenii care trebuiau
s= furnizeze amprentele, poli]ia s-a servit de listele electorale
[i de registrele de salarii ale marilor uzine. De[i uneori a
trebuit, pentru a g=si o persoan= la domiciliul s=u, s=-i fac=
mai multe vizite, c=tre sfâr[itul lunii iunie, autorit=]ile
dispuneau deja de circa 20.000 amprente.
20.000 [i criminalul r=mânea de neg=sit. Tensiunea
general= nu \nceta s= creasc=. Spre jum=tatea lunii iulie
40
30.000 de locuitori furnizaser= deja amprentele. Aceast=
ac]iune colosal=, care cerea o imens= alocare de fonduri
[i foarte mult timp, avea oare s= se soldeze cu un e[ec?
Spre sfâr[itul lui iulie 40.000, iar la \nceputul lui august
45.000 de amprente fuseser= \nregistrate [i comparate f=r=
nici un rezultat. Speran]a de a ajunge la cap=t a disp=rut
complet atunci când ultimul om care se afla pe liste a fost
supus examenului dactiloscopic. Trebuia oare acum s= se
declare \nvin[i sau, dimpotriv=, s= continue eforturile
admi]ând c= listele erau incomplete ? Nu fusese omis
oare, cumva, cineva care precis putea fi criminalul
urm=rit?
|n momentul \n care, resemnat=, poli]ia avea de gând
s= abandoneze partida, unul din angaja]ii s=i a avut ideea s=
verifice lista cea mai recent= a persoanelor care primesc
cartele de alimente, \nc= \n vigoare \n Anglia, de[i se
scurseser= trei ani de la sfâr[itul r=zboiului. Aceast=
verificare a avut un rezultat nesperat. Aproape 800 de
locuitori din Blacburn, de sex masculin, erau \n posesia
cartelelor de alimente [i nu se aflau pe nici una din listele
precedente. Asasinul era oare printre ei? [ansa avea \n
sfâr[it s= surâd= poli]i[tilor?
La 11 august, inspectorul Calvert, \ns=rcinat s= intre
\n contact cu aceste 800 de persoane, se prezent= la locuin]a
cu nr. 31 de pe strada Birley, unde d=du peste o femeie cu
numele de Griffith [i de fiul s=u, Peter, \n vârst= de 23 ani, un
b=iat frumos, zvelt, cu fa]a fin= [i simpatic=. B=iatul f=cea
parte dintre cei care omiseser= s= se \nregistreze. Calvert \l
\ntreb= dac= este de acord s=-[i dea amprentele; f=r= a
spune un cuvânt, b=iatul \i \ntinse mâinile. Amprentele lui
Peter au fost trimise, \mpreun= cu un lot de altele \nregistrate
\n cursul dimine]ii, la biroul de identificare judiciar= din
Hutton. |n dup=-amiaza de 12 august, unul din angaja]ii
biroului scoase brusc un strig=t: ‘‘L-am prins, urla el, se
lipe[te…’’ . Amprenta degetului mare [i a celui ar=t=tor al lui
Peter Griffith corespundeau cu urmele ridicate de pe sticl=.
Peter, fiul unui bolnav mintal, cuno[tea la perfec]ie
spitalul din Queens-Park unde, copil fiind, avusese un sejur
prelungit. Acest b=iat cu fa]= imberb=, lipsit de atrac]ie
natural= pentru femei [i incapabil de a munci cu regularitate,
a recunoscut gestul s=u \ngrozitor. B=nuit de a fi nu numai
uciga[ul lui June Devaney, dar [i al lui John Smith din
Farworth, el a fost totu[i, din lips= de probe, inculpat numai
pentru o singur= crim=.
Succes str=lucit al dactiloscopiei, cazul Griffith a
deschis ochii marelui public asupra perspectivelor pe care le
oferea aceast= metod=. Dinspre partea lor, spiritele
independente nu se mai \ndoiau acum de valoarea pe care
o reprezenta recens=mântul, cu ajutorul amprentelor, al unei
\ntregi popula]ii a unei ]=ri sau continent; pentru a lupta
\mpotriva celor care se opuneau, argumentele nu lipseau; era
clar c= dac= Marea Britanie ar fi avut recenzat= popula]ia sa,
asasinul lui June Devaney ar fi fost g=sit \n câteva zile.
Istoria ne \nva]= \ns= c= trebuie timp pentru a \nvinge
reticen]ele pe care le dicteaz= pasiunea. Realizarea unor
proiecte atât de \ndep=rtate apar]inea viitorului.
*Traducere [i adaptare dup= ‘’ Jurgen Thorwald – La
grande aventure de la criminologie’’, Ed. Albin Michel, 1967.
CRIMIN ALIS TIC A

RAPORT DE EXPERTIZ+ NR. 85.402/1 din 01.01.90
Dosar nr. 517/89 al Procuraturii Generale a României
Expert: colonel medic Gheorghe Asanache – expert \n antropologie judiciar= din Institutul de Criminalistic= al
Inspectoratului General al Poli]iei
OBIECTUL EXPERTIZEI
Procuratura General= a României dispune, prin
rezolu]ia motivat= nr. 517/89, \n cazul privind cadavrul cu
identitate necunoscut= de sex masculin, \nregistrat sub nr.
380 la Institutul de Medicin= Legal= “Prof. dr. Mina Minovici”,
g=sit [i ridicat \n ziua de 23.12.89 la locul pr=bu[irii unui
elicopter \n apropierea ..............., efectuarea unei expertize
medico-biocriminalistice complexe prin care s= se
stabileasc=:
“ dac= cadavrul apar]ine generalului – lt. NU}+
CONSTANTIN“
Pentru efectuarea expertiz=rii am avut la dispozi]ie:
 material cadaveric;
 obiecte g=site la fa]a locului reprezentate de:
 un pantof b=rb=tesc;
 una verighet=;
 doi butoni de c=ma[=;
 un stilou;
 un ceas de mân=;
 produse biologice prelevate de la cadavru:
 sânge prelevat \n pic=tur= groas= pe patru lame din
sticl=;
 un fragment osos prelevat din fibula stâng=;
 segment de humerus;
 mandibul=;
 arcad= dento-alveolar= maxilar=, prelevat= prin
sec]ionare;
 produse biologice prelevate de pe articole de
\mbr=c=minte;
 radiografii efectuate generalului locotenent Nu]=
Constantin, consecutiv provoc=rii prin accident rutier de
fracturi osoase la nivelul membrului superior drept;
 carnet de s=n=tate tip M.I. completat pe numele
general Nu]=Constantin;
 registru de eviden]= a lucr=rilor din aur dentar de la
Cenrul Medical Aeronautic – Serviciul stomatologic;
 proces-verbal de prezentare spre recunoa[tere a
arcadelor dento-alveolare din 31.12.89;
 proces-verbal de prezentare spre recunoa[tere a
arcadelor-alveolare din 31.12.89;
 proces-verbal de prezentare spre recunoa[tere a
obiectelor g=site la fa]a locuylui;
 raport de constatare tehnico-[tiin]ific= nr. 86.402
\ntocmit \n institut.
Materialul supus expertiz=rii a fost remis ambalat
dup= cum urmeaz=:
 material cadaveric, \n sac din material plastic legat
la extremitatea liber= cu [nur multifilar multicolor;
CRIMIN ALIS TIC A
Dr. GHEORGHE ASANACHE, Expert
 produse biologice prelevate de la cadavru \n plicuri
lipite.
........
1. Descrierea materialului
Materialul supus expertiz=rii este reprezentat de:
1.1. Material cadaveric
Materialul cadaveric a fost remis \nvelit \ntr-un sac de
dormit de culoare portocalie, cu fermoar metalic, introdus \ntr-
un sac din material plastic legat la extremitatea liber= cu [nur
multifilar multicolor.
1.2. Obiecte g=site la fa]a locului
1.2.1. Pantof
Pantoful, tip b=rb=tesc este pentru piciorul drept
1.2.2. Verighet=
Verigheta este din metal de culoare galben=.
1.2.3. Butoni de c=ma[=
Butonii de c=ma[= sunt din metal, cu aspect mult
influen]at de efectul ac]iunii factorului hipertermic.
1.2.4. Stilou
Stiloul este din metal de culoare galben=, cu aspect
modificat din cauza ac]iunii temperaturii \nalte.
1.2.5. Ceas de mân=
Ceasul de mân=, model electronic are ata[at o br=]ar=
metalic=.
1.3. Produse biologice prelevate de la cadavru
1.3.1. Sânge
Pentru prelevare de sânge, \n vederea determin=rii
grupei sanguine, am procedat la executarea unor sec]iuni
profunde la nivelul p=r]ilor moi mai pu]in carbonizate,
realizând pic=turi groase prin depunere pe patru lame din
sticl= pentru microscopie, \n urma tampon=rii pe suprafe]e de
sec]iune [i raclaj superficial.
1.3.2. Fragment osos din fibul=
Pentru determinarea grupei sanguine din ]esut osos
am procedat la prelevarea, prin d=ltuire, a unui fragment osos
din fibula stâng=, \n prealabil dezgolit= prin \ndep=rtarea
p=r]ilor moi carbonizate.
1.3.3. Segment de humerus
Dup= \ndep=rtarea p=r]ilor moi restante am
dezarticulat segmentul de humerus g=sit, reprezentat de
treimea distal=.
1.3.4. Mandibul=
Mandibula a fost prelevat= \n \ntregime, dup=
\ndep=rtarea p=r]ilor moi, prin dezarticulare.
1.3.5. Arcada dento-alveolar= maxilar=
Pentru prelevarea arcadei dento-alveolare maxilare
am executat sec]ionare prin d=ltuire a masivului facial, dup=
\ndep=rtarea p=r]ilor moi restante.
41
 1.4. Produse biologice prelevate de pe articolele de 2.2.1. Pantof
\mbr=c=minte prezentate ca apar]inând gl. lt. Nu]= Pantoful este confec]ionat din piele de culoare neagr=
Constantin. cu baret= transversal= pe care este ata[at un [nur \mpletit,
Au fost puse la dispozi]ie trei articole de tot din piele. Dimensiunile exterioare (\n milimetri) sunt:
\mbr=c=minte, prezentate ca apar]inând gl. lt. Nu]= - lungime maxim= ................ 280
Constantin: una p=l=rie, una [apc= [i una c=ciul=. Au fost - lungime maxim= talp= ................ 210
eviden]iate pete de transpira]ie pe c=ptu[eala p=l=riei [i pe - lungime maxim= toc ................ 80
c=ptu[eala [epcii, de unde s-au prelevat fragmente pentru - l=]ime maxim= talp= ................ 100
examinare \n laborator. 2.2.2. Verighet=
1.5. Radiografii Verigheta este din metal de culoare galben=, având
Radiografiile, \n num=r de 38, ilustreaz= evolu]ia, \n gravate:
timp, a procesului de consolidare pre [i postoperator a - \n interior: “...3.XI.1963”;
focarelor de fractur= osoas= localizate la nivel humeral [i - pe suprafa]a exterioar= opt stelu]e dispuse alternativ,
antebra] drept. la distan]e egale.
1.6. Carnet de s=n=tate Diametrul interior este de 20 mm.
Carnetul de s=n=tate, formular tipizat, model M.I., 2.2.3. Butoni de c=ma[=
poart= nr. 2 [i este completat pe numele general Nu]= Butonii de c=ma[= sunt confec]iona]i din metal; pe
Constantin suprafa]a exterioar= este o excava]ie rotund=, \nconjurat= de
1.7. Registru de eviden]= un cerc cu margini proeminente; pe suprafa]a interioar= este
Registrul de eviden]= a lucr=rilor din aur dentar, de la vizibil un aspect linear radial. Diametrul butonului, de form=
Centrul Medical Aeronautic, Serviciul stomatologie, este rotund=, este de 19 mm.
model tipizat, cu file numerotate [i sigilate. 2.2.4. Stilou
1.8. Proces-verbal de prezentare spre recunoa[tere Stiloul este confec]ionat din metal galben, cu interiorul
din 30.12.89. gol prin distrugere sub efectul ac]iunii factorului hipertermic.
Procesul-verbal de prezentare spre recunoa[tere a Pe capac este gravat “Rainbov 239”.
arcadelor dento-alveolare, \ncheiat la data de 30.12.89, este 2.2.5. Ceas de mân=
scris de mân=, utilizând stilou cu bil= \nc=rcat cu past= de Ceasul de mân= are rama confec]ionat= din metal, \n
scris de culoare albastr= [i cuprinde dou= file. form= dreptunghiular=, fiind ata[at= o br=]ar= metalic=.
1.9. Proces-verbal de prezentare spre recunoa[tere
Mecanismul de ceasornic este par]ial distrus. Pe br=]ar=, la
din 31.12.89.
nivelul \nchiz=torii, este gravat cuvântul “BNM”.
Procesul-verbal de prezentare spre recunoa[tere a
2.3. Produse biolgogice prelevate de la cadavru
arcadelor dento-alveolare, \ncheiat la data de 30.12.89, este
2.3.1. Segment de humerus
scris de mân=, utilizând stilou cu bil= \nc=rcat cu past= de
Segmentul de humerus – treimea distal= este par]ial
scris de culoare albastr= [i cuprinde dou= file.
calcinat= la nivelul extremit=]ii. La examenul morfologic-
1.10. Raport de constatare tehnico-[tiin]ific= nr.
macroscopic extern, cu ochiul liber [i utilizând dispozitiv optic
86.402 \ntocmit \n institut.
cu putere redus= de m=rire, se vizualizeaz= (foto nr. 2)
1.11. Proces-verbal de prezentare spre recunoa[tere
a obiectelor g=site la fa]a locului din 01.01.90. modific=ri de configura]ie, aspect general, contur [i
dimensiuni. Se remarc= un traiect
2. Examinarea materialului liniar neregulat cu orientare oblic=
2.0. Generalit=]i de sus \n jos [i dinapoi \nainte.
Materialul remis spre expertizare este examinat din Aceste modific=ri indic= un calus
punct de vedere al abord=rii obiectivului prezentei lucr=ri. osos hipertrofic, generat de focarul
de fractur= liniar (foto 2).
2.3.2. Mandibul=
Mandibula este reprezentat=
de jum=tatea dreapt=, restul nefiind
g=sit la cadavru.
2.3.3. Arcad= dento-
alveolar= maxilar=
Prin deta[are prin d=ltuire, s-
a ob]inut piesa anatomic=,
reprezentat= de arcada g=sit=
integr=.
2.4. Produse biologice
2.1. Material cadaveric prelevate de pe articole de
Materialul cadaveric (foto nr. 1) este reprezentat de \mbr=c=minte prezentate ca
[apte mari segmente corporale, separate \ntre ele, apar]inând gl. lt. Nu]= Constantin.
determinat de pierderi de substan]=. Se prezint= \n stare de Singurul produs biologic,
conservare satisf=c=toare, efect al ac]iunii factorului
prezent pe dou= din cele trei
hipertermic care a calcinat [i carbonizat ]esuturile, f=cându-le
dure, casante, intim aderente de masa osoas= subjacent=. articole de \mbr=c=minte remise
Starea de integritate este mult efectat= \ntrucât sunt spre expertizare ca apar]inând gl. lt.
vizibile pierderi de substan]=, distrugeri de ]esuturi prin Nu]= Constantin (p=l=rie [i [apc=),
c=ldur= excesiv= [i multiple fracturi osoase. este reprezentat de transpira]ie;
2.2. Obiecte g=site la fa]a locului prelevarea s-a f=cut \mpreun= cu

42 CRIMIN ALIS TIC A

un fragment din suportul de depunere (c=ptu[eal=). - 31 organ dentar integru
2.5. Radiografii ..........
Cli[eele radiografice puse la dispozi]ie ilustreaz= - 41 organ dentar integru
aspecte anatomo-radiologice ale evolu]iei procesului de - 42 organ dentar integru
consolidare a fracturilor de la humerus (treimea distal=) [i - 43 organ dentar integru
antebra] (radius [i uln=) pre - [i postoperator. - 44 organ dentar integru
2.6. Carnet de s=n=tate - 45 obtura]ie colet dentar, c=zut= postmortem
Carnetul de s=n=tate este model tipizat, purtând - 46 coroan= metal galben
antetul M.I. – Serviciul sanitar, cu file nenumerotate. - 47 lips=
Prima men]iune despre starea de s=n=tate este din - 48 lips=
ziua de 25 decembrie 1980. Data: 18.10.81. Este formulat 4. Examinare serologic= judiciar= pentru
urm=torul diagnostic: “...Fractur= oblic= 1/2 inferior humerus determinarea grupei sanguine
drept”. 4.1. Sânge prelevat de la cadavru
2.7. Registrul de eviden]= al lucr=rilor din aur dentar |n Raportul de constatare tehnico-[tiin]ific= nr. 86.402,
|n registrul de eviden]= al lucr=rilor din aur dentar la \n capitolul 1 (probele nr. 380) se men]ioneaz=:
pagina 45 – anul 1985, este \nregistrat la “Intr=ri”, pozi]ia 1 “...
din 2 octombrie, Nu]= Constantin cu o cantitate de 4,38 Fragmentele de cruste de culoare brun-ro[cate
grame aur dentar cu titlul de 916‰ , ob]inut prin transfer de eviden]iate pe lamele microscopice cu care s-au prelevat
la Spitalul Militar Central. urme de sânge de la cadavrul nr. 380, \n contact cu hematiile
|n luna noiembrie, ziua 7, i s-a finalizat o coroan= pe test A [i B au dat urm=toarele rezultate:
dintele 46 ce apare men]ionat= \n acela[i registru la pagina h. A. h. B.
45 “Ie[iri” drept “coroan= \n greutate de 3,85 grame aur (–) (–)
dentar cu pierdere 0,39 grame [i pilitur= 0,15 grame. - probe de sânge nr. 380
2.8. Proces-verbal \ncheiat la data de 30.12.89 ...”
Procesul-verbal \ncheiat \n ziua de 30 decembrie 4.2. }esut osot prelevat de la cadavru
1989 este redactat la Centrul de Medicin= Aeronautic=, |n aceea[i sec]iune a Raportului de constatare
Cabinetul de stomatologie [i cuprinde referiri la registrul de tehnico-[tiin]ific= nr. 86.402 este descris procesul de
lucr=ri dentare din aur, recunoa[tere a lucr=rii dentare 46 [i a examinare, dup= cum urmeaz=:
celor executate precedent de o alt= persoan=, la nivel 14-16 “...
[i 25-28. Fragmente din ]esutul osos (proba 380) au fost fixate
2.9. Proces-verbal \ncheiat la 31.12.89 \n alcool metilic [i apoi s-a procedat la determinarea grupei
Procesul-verbal este redactat la Spitalul Militar Central sanguine prin metoda absorb]iei-elu]iei. Ca martori au fost
[i se refer= la recunoa[terea lucr=rii dentare 25-28, efectuat= folosite pete de sânge provenind de la persoane cu grup=
\n anul 1974 gl. lt. Nu]= Constantin. sanguin= cunoscut=.
2.10. Proces-verbal de prezentare spre recunoa[tere Rezultate ob]inute
de obiecte g=site la fa]a locului din 01.10.90 h. A. H. B.
Procesul-verbal este redactat la sediul Inspectoratului - prob= ]esus osos nr. 380 (?) (?)
General al Poli]iei, scris de mân=, folosind stilou cu bil= - martor grup= sanguin= O I (–) (–)
\nc=rcat cu past= de scris de culoare albastr=. - martor grup= sanguin= A II (–) (–)
2.11. Raport de constatare tehnico-[tiin]ific= - martor grup= sanguin= B III (?) (–)
Lucrarea este \ntocmit= \n institut, dactilografiat=, - martor grup= sanguin= AB IV (?) (?)
con]ine un num=r de 7 ([apte) file. ...”
3. Examinare odonto-stomatologic= judiciar= 5. Determinare a grupei sanguine din produse
La examinare odonto-stomatologic= judiciar= se pun biologice prelevate de pe articolele de \mbr=c=minte
\n eviden]= urm=toarele caracteristici identificatoare prezentate ca apar]inând gl.-lt. Nu]= Constantin
individuale, relativ neschimb=toare: |n cuprinsul Raportului de constatare tehnico-[tiin]ific=
- La nivel maxilar: nr. 86.402 este men]ionat:
- 18 obtura]ie amalgam “...
- 17 lips= - spa]iu ocupat prin mezializare 18 Fragmente din c=ptu[eala p=l=riei [i [epcii pe care se
- 16 coroan= metal galben eviden]iaz= pete de transpira]ie (probe) cât [i fragment din
- 15 caset= acela[i material textil curat (martori) au fost puse la absorbit
- 14 coroan= metal galben
cu ser A, B [i anti-H. Dup= 24 ore s-au realizat dilu]ii
- 13 organ dentar integru
- 12 organ dentar integru succesive \n ser fiziologic, peste care s-au ad=ugat suspensii
- 11 organ dentar integru eritrocitare omoloage.
- 21 organ dentar integru Rezultate ob]inute
- 22 organ dentar integru
- 23 obtura]ie material nemetalic, alb Ser A/H. B. Ser B/H. A. Anti H/h. 0
- 24 organ dentar integru P=l=rie P1 1 - - - 1 - - - - - - -
- 25 coroan= metal galben M1 4321 4321 +++++
- 26 caset= {apc= P2 1 - - - 1 - - - - - - -
- 27 caset= M2 4321 4321 ++++
- 28 coroan= metal galben
- La nivel mandibular: C=ciula nu prezenta urme de transpira]ie

CRIMIN ALIS TIC A 43

 ...”. cadavru (foto nr. 3);
6. Examinarea comparativ= a rezultatelor  aspect radiografic surprins \n perioada
determin=rilor de grup= sanguin=
Examinarea comparativ= a rezultatelor determin=rilor
de grup= sanguin= indic=:
- grup= sanguin= - sânge prelevat de la cadavru ¡ AB IV
- grup= sanguin= - ]esut osos prelevat de la cadavru ¡ AB IV
- grup= sanguin= - transpira]ie prelevat= de pe articole de
\mbr=c=minte ¡ AB IV

7. Prezentare spre recunoa[tere, \n vederea

identific=rii, a lucr=rilor de tehnic= dentar= g=site la
cadavru
7.1. Lucrare de la nivel 46
Examinând arcadele dento-alveolare, colonel dr. M.I.,
[eful Cabinetului de stomatologie de la Centrul de Medicin=
Aeronautic=, a recunoscut aceast= lucrare cu toate
caracteristicile [tiute ca fiind ale lucr=rii pe care a efectuat-o
[i a fixat-o \n luna noiembrie 1985, potrivit consemn=rii din
registrul mai sus men]ionat (sec]. 2.7). tratamentului aplicat pentru fractur= (foto nr. 4);
Cu ocazia prezent=rii spre recunoa[tere s-a \ncheiat  concomitent, cele dou= imagini (foto nr. 5);
procesul-verbal datat 30 decembrie 1989.  inciden]= de profil
7.2. Lucrarea de la nivelul 25-28  succesiv
Fiindu-le prezentate cele dou= arcade dento-
alveolare, gl.-mr. Dr. S.G. – Comandantul Spitalului Militar
Central [i p.m.c. I.P. – tehnician dentar la Spitalul Militar
Central – Sec]ia stomatologie, au recunoscut (proces-verbal
\ncheiat la data de 31.12.89) aceast= lucrare ca fiind
executat= de ei \n anul 1974.
|n plus, la lucrarea 46, col. dr. M.I. a recunoscut
(situa]ie de fapt men]ionat= \n procesul-verbal \ncheiat, la
30.12.89) [i alte dou= lucr=ri de tehnic= dentar= executate
anterior c=tre alte cadre medico-sanitare la nivelurile 14-16
[i 25-28, cu care gl. lt. Nu]= Constantin se prezentase la toate
consulta]iile ce i le-a acordat.
8. Prezentare spre recunoa[tere a obiectelor
g=site la fa]a locului
A[a cum se men]ioneaz= \n procesul-verbal \ncheiat,
\n ziua de 1 ianuarie 1990, la sediul Inspectoratului General
al Poli]iei, când li s-au prezentat spre recunoa[tere obiectele
g=site la fa]a locului, lt. major V.D. [i plt. adj. S.M., nu au
recunoscut nici un obiect ca apar]inând gl. lt. Nu]=
Constantin.  aspect radiografic al materialului osos prelevat de la
9. Examinarea comparativ=, prin aplicarea
metodei supraproiec]iei, a caracteristicilor anatomo-
radiologice ale focarului de fractur= osoas= de la nivelul
humerului drept
9.1. Preg=tirea materialului
Pentru efectuarea examin=rii comparative, am:
 selectat dou= cli[ee radiografice din inciden]= de
fa]=, respectiv profil, ilustrând focarul de fractur= osoas=
humeral=;
 executat radiografierea din aceea[i inciden]= a
segmentului osos prelevat de la cadavru;
 negativat pe film fotografic alb-negru imaginile
radiografice:
 executat proiectare, utilizând aparat de
supraproiec]ie original P.S. Industry (cu filtre de culoare) a
imaginilor fotografice megative ilustrând:
 inciden]= de fa]=
 succesiv
 aspect radiografic al materialului osos prelevat de la

44 CRIMIN ALIS TIC A

cadavru (foto nr. 6); ¡ coresponden]=
6. Configura]ie a extremit=]ii caudale (inferioar=)
humerale
¡ coresponden]=
9.2.2. Inciden]= de profil
Pentru examinare comparativ=, au fost luate \n
considerare opt elemente de referin]= - caracteristici
identificatoare individuale repativ neschimb=toare, dup= cum
urmeaz=:
1. Aspect semicircular l=rgit al marginii laterale
mediane (exterioar=)
¡ coresponden]=
2. Localizare a planului suprafe]ei de fractur=
¡ coresponden]=
3. Orientare \n unghi diedru a jum=t=]ii exterioare a
planului suprafe]ei de fractur=
¡ coresponden]=
4. Orientare cvasiorizontal= a jum=t=]ii interioare a
planului suprafe]ei de fractur=
¡ coresponden]=
5. Aspect cvasiliniar al marginii interne (mediale)
¡ coresponden]=
6. Aspect de piramid= cu orientare axial=
¡ coresponden]=
7. Bifurcare oblic= median= (exterioar=)
¡ coresponden]=
8. Bifurcare oblic= medial= (interioar=)
¡ coresponden]=

|n procesul examin=rii comparative, au intervenit

efecte ale ac]iunii unor factori obiectivi de eroare reprezenta]i
de:
 modific=ri inerente ale aspectului anatomo-
radiologic al focarului de fractur= generate de apari]ia
[i evolu]ia calusului osos;
 cre[tere, semnificativ=, a densit=]ii
materialului osos cu diminuare corespunz=toare a

 aspect radiografic surprins \n

transparen]ei la radia]ii X;
 efecte ale interven]iei chirurgicale constând
perioada tratamentului aplicat pentru
din imobilizare prin tije metalic= intraosoas=;
 intervalul de timp de circa 8 ani cuprins
fractur= (foto nr. 7);
 concomitent, cele dou=
\ntre survenirea accidentului [i data examin=rii
imagini (foto nr. 8);
prezente;
9.2. Rezultatul examin=rii  cvasiimposibilitate de dispunere perfect
comparative superpozabil \n pozi]ie a fragmentului osos deta[at
9.2.1. Inciden]= de fa]= de la cadavru corespunz=tor inciden]ei utilizate \n
Pentru examinare comparativ= clinic=.
\n aceast= inciden]= au fost luate \n
considerare [ase caracteristici 10. Examinare antropometric= judiciar=
identificatoare relativ neschimb=toare, Pentru executarea determin=rilor metrice
dup= cum urmeaz=: necesare evalu=rii taliei persoanei al c=rei cadavru
1. Aspect semicircular l=rgit al marginii laterale carbonizat [i calcinat a fost supus examin=rii, nu am avut la
mediane (exterioar=) dispozi]ie decât un singur os lung \n stare de integritate [i
¡ coresponden]= anume tibia stâng=, \n lungime de 406 mm.
2. Localizare a planului suprafe]ei de fractur= Din cauza insuficien]ei de date de ordin metric,
¡ coresponden]= calcularea taliei se face cu o larg= aproxima]ie, rezultând o
3. Orientare, oblic descendent= c=tre interior, a valoare cuprins= \ntre 167-175 cm1.
planului suprafe]ei de fractur= ...
¡ coresponden]= CONCLUZIILE
4. Coresponden]= de sediu a marginii mediale Cadavrul g=sit [i ridicat \n ziua de 23.12.89 de la locul
(intern=) a calcului osos pr=bu[irii unui elicopter, \n apropierea...., \nregistrat la
¡ coresponden]= Institutul Medico-Legal “Prof. dr. Mina Minovici”, sub nr. 380,
5. Aspect semicircular l=rgit al marginii laterale apar]ine generalului- locotenent NU}+ CONSTANTIN
mediale (interioar=)

CRIMIN ALIS TIC A 45

 I n m e m o r(i1a84m7 – H1915a) n s G r o s s
Anul acesta
comemor=m 90 de ani de
la trecerea \n eternitate
a eminentului profesor
austriac Hans Gross,
cel care a dat numele
complexei [tiin]e pentru
a c=rei dezvoltare mul]i oameni de [tiin]=, profesori [i
practicieni [i-au dedicat via]a, Criminalistica.
Hans Gross s-a n=scut la data de 26 decembrie
1847 la Graz, \n Austria. A studiat dreptul la Universitatea din
Graz, pentru ca apoi s= lucreze ca “Untersuchungsrichter’’,
magistrat. A colaborat cu organele de poli]ie \n investigarea
unor crime nerezolvate, fiind un colector meticulos de detalii
atât fizice cât [i psihologice. Prima sa slujb= academic= a fost
la Universitatea din Czernowitz ca profesor de drept penal,
dup= care, \n anul 1902, a fost numit [eful catedrei de
criminologie la Universitatea din Praga, unde, printre studen]ii
s=i, s-a aflat [i Franz Kafka. |n anul 1904, Hans Gross a fost
numit profesor de drept penal la Universitatea din Graz.
|n anul 1893 avea s= fie publicat= cea mai
important= lucrare a sa, numit= “`Handbuch fur
Untersuchungsrichter, als System der Kriminalistik“
(“Manualul judec=torului de instruc]ie, Investiga]ia
Criminalistic=“), lucrare care, numai \n anul 1908, se afla la
cea de a cincea edi]ie [i fusese tradus= \n opt limbi str=ine.
Lucrarea cuprinde sisteme [tiin]ifice de cercetare a
infrac]iunilor, prezentând, totodat=, cele mai noi tehnici de
investigare la vremea aceea, cum sunt microscopia,
serologia sau urmele papilare. Aceast= lucrare ap=rea \ntr-o
perioad= \n care criminalistica, acumulase multe cuno[tin]e,
care puteau s=-i asigure o baz= solid= \n construirea unui
sistem articulat de combatere a infrac]ionalit=]ii. Desigur, nu
se poate vorbi despre “suficien]=“ \n scrierile lui Gross,
deoarece “suficien]a“ nu este un atribut al [tiin]ei. Totu[i,
pân= \n 1893, data apari]iei lucr=rii men]ionate, au fost
f=cute descoperiri care au revolu]ionat [tiin]ele \n general [i
criminalistica \n special. Astfel, Hans Gross a descris \n
lucrarea sa inven]ia lui Anton Van Leeuwenhoek, produs= la
1670, [i anume primul microscop de precizie [i de mare
putere, sau pe aceea a lui Johann Wilhelm Ritter, care, \n
anul 1804, a descoperit radia]iile ultraviolete. Mai târziu, \n
anul 1877, Walter Noel Hartley construia un spectroscop de
absorb]ie a radia]iilor ultraviolete. |n anul 1882, Alphonse
Bertillon \[i prezentase sistemul s=u de antropometrie, ca
metod= de identificare a infractorilor, pentru ca, \n anul 1892,
\n lucrarea sa “Fingerprints“ (“Amprentele papilare“),
46
Dr. GABRIELA MATEI
cercet=torul englez Francis Galton s= propun= o clasificare
[tiin]ific= a urmelor papilare bazate pe arcuri, lan]uri [i
spiral=, demonstrând totodat= faptul c= amprentele papilare
nu sunt mo[tenite, iar cele ale gemenilor sunt diferite.
O contribu]ie deosebit= a prof. Gross este aceea a
prezent=rii necesit=]ii unei organiz=ri meticuloase \n vederea
efectu=rii unei investiga]ii de succes. |n acest sens, acesta a
asamblat o serviet= cu compartimente diverse care s=
sus]in=, prin con]inutul ei, toate trebuin]ele unui investigator
la fa]a locului: m=nu[i, rulet=, band= metric=, fiole pentru
teste, lupe, instrumentar de prelevare a amprentelor etc.
|n anul 1897, profesorul Gross publica - sub numele
“Criminal psychology: a manual for judges, practitioners, and
students“ (“Psihologie criminal=: un manual pentru judec=tori,
practicieni [i studen]i“) - o noua lucrare de referin]=.
|ncepând cu anul 1898, Gross devine editor la
“Archiv fur Kriminal anthropologie und Kriminalistik“ (“Arhivele
pentru antropologie [i criminalistica“), una dintre cele mai
importante reviste de exprimare [tiin]ific= \n domeniul
criminalisticii.
Ca o \ncununare a activit=]ii sale de cercet=tor,
practician [i profesor, \n anul 1912, Gross \nfiin]a, la
Universitatea din Graz, primul institut criminalistic din lume.
Institutul cuprindea [i un muzeu, pentru care au fost
achizi]ionate cele mai diverse obiecte, ce pot fi g=site la fa]a
locului unei crime.
La vârsta de 67 de ani, mânat de un spirit patriotic,
care l-a caracterizat toat= via]a, Gross s-a \nrolat pentru a
pleca pe front \n primul r=zboi mondial. Idealismul vârstnicului
profesor s-a \ncheiat \n mod tragic, pe front contractând o
boal= de pl=mâni, frecvent= \n acel timp, care i-a provocat
moartea, \n anul 1915. La acea dat=, System der
Kriminalistik, fondat de profesorul Hans Gross, primise deja
calificativul definitiv de standard interna]ional \n domeniul
criminalisticii.
|n anii care au urmat, mul]i cercet=tori au inventat [i
implementat noi tehnici criminalistice - Karl Landsteiner a
standardizat sistemul modern ABO, James Watson [i Francis
Crick au determinat structura ADN, Alec Jeffreys a
determinat amprenta genetic= - continuând [i perfec]ionând,
astfel, metodelele [i tehnicile \nainta[ilor, \ntre care Hans
Gross r=mânea, incontestabil, cel mai str=lucit, binemeritând
din partea noastr=, a tuturor celor ce ne dedic=m capacit=]ile
[i talentul nobilei [tiin]e a criminalisticii, un modest [i pios
omagiu.
CRIMIN ALIS TIC A

1. Introducere:
Progresele rapide f=cute \n cercetarea genomului
uman [i deosebitul poten]ial aplicativ i-au determinat pe
oamenii de [tiin]= s= considere genetica una dintre cele
mai importante discipline ale secolului XXI.
Aplica]iile poten]iale curente ale cercet=rii
genomului includ medicina molecular=, evaluarea
riscului apari]iei bolilor genetice ale f=tului, \n domeniul
judiciar, bioarheologiei, evolu]iei [i al migra]iei umane,
antropologiei [.a.
Locii STR (short tandem repeats) sunt secven]e ADN-
repetitive \n tandem, u[or multiplicabile prin reac]ia
polimerizarii \n lant (PCR- polymerase chain reaction) [i cu
un inalt grad de polimorfism. |n acela[i timp, alelele locilor
STR (forme alternative ale aceleiaãi gene) prezint= o mare
stabilitate \n decursul genera]iilor. Aceste caracteristici fac
din locii STR markeri valoro[i \n procesele de identificare de
persoane, cu aplica]ii \n medicina legal= [i studiile
antropologice (Edwards A,1991, Budowle B,1998).
Pentru determinarea profilului genetic al unei
persoane se folosesc mai mul]i markeri sau loci, localiza]i pe
minisateli]i ai diferi]ilor cromozomi, ace[tia necon]inând
informa]ie medical=. Cu cât sunt utiliza]i mai mul]i markeri cu
atât mai mic= este probabilitatea ca doi indivizi s= posede
genotipuri identice. Aceast= afirma]ie este sus]inut= de
calculele biostatistice ce au la baz= regula produsului
probabilit=]ilor alelelor locilor analiza]i. Fundamentul [tiin]ific
const= \n alegerea markerilor genetici ce se afl= pe
cromozomi diferi]i, mo[tenirea alelelor genitorilor fiind un
fenomen supus legii segreg=rii caracterelor.
Performan]ele recent \nregistrate \n genetica judiciar=
fac posibil= individualizarea persoanelor pe baza a 13
markeri ADN, accepta]i de c=tre FBI [i laboratoarele de
criminalistic=.
|ncepând din 1996, laboratoarele FBI au ini]iat un efort
pe scar= larg= privind stabilirea locilor fundamentali pentru
crearea bazei de date ADN, cunoscut= sub denumirea de
CODIS (Combineted DNA Index System).
CRIMIN ALIS TIC A
Subinspector biolog ELENA DRAGOMIR
Proiectul STR a, \nceput \n aprilie 1996 [i \ncheiat \n
noiembrie 1997, a inclus un num=r de 22 de laboratoare [i a
evaluat 17 loci- candida]i pentru folosire \n genetica judiciar=.
Locii evalua]i au fost: CSF1PO, F13A01, F13B, FES/FPS,
FGA, LPL, TH01, TPOX, VWA, D3S1358, D5S818, D7S820,
D8S1179, D13S317, D16S539, D18S51 [i D21S11.
Ce \nseamn=, de exemplu, D16S539?
D: ADN uman
16: cromozomul 16
S: copia unei singure secven]e;
539: locusul 539 descris pe cromozomul 16.
2. Materiale [i metode
Organul de cercetate penal= a dispus o rezolu]ie
motivat= \ntr-o cauz= de omor pentru efectuarea unei
constat=ri tehnico-[tiin]ifice biocriminalistice.
Am procedat la examinarea serologic= a probelor
puse la dispozi]ie \n cauza de mai sus. Ca material biologic
s-au utilizat urme de sânge uman identificate pe tricoul ridicat
de la suspect [i proba de sânge recoltat= de la victim=.
Fragmentele din urmele materie de culoare brun-
ro[cat= eviden]iate pe tricoul ridicat de la suspect \n contact
cu reactivul Adler (testul benzidinei pentru identificarea
eventualelor urme de sânge) au determinat reac]ii pozitive.
|n vederea determin=rii apartenen]ei acestor urme la specia
uman=, au fost testate cu Hexagon-OBTI-Test (furnizat de
Fresenius). Reac]iile au fost pozitive.
Grupa sanguin= a fost determinat= conform metodei
Lattes, astfel c=, \n contact cu hematiile test A [i B, au dat
urm=toarele rezultate:
 victima prezenta grupa sanguin= AII;
 suspectul prezenta grupa sanguin= AII;
|n acest caz nu s-a putut face o diferen]iere \ntre
urmele biologice pe care le-a creat suspectul sau victima.
Metodele serologice clasice nu au permis identificarea cu
certitudine a autorului infrac]iunii, fapt pentru care s-a
procedat la examinarea probelor biologice \naintate folosind
tehnica de identificare genetic= uman= bazat= pe
amplificarea STR, urmat= de analiza fragmentelor ADN,
folosind sistemul “Genetic Analyzer ABI Prism 3100” [i
softurile de identificare a alelelor “GeneScan [i Genotyper”.
47
 Materialul biologic a fost supus extrac]iei ADN, amplific=rii Alelele STR sunt trecute \ntr-un tabel ce con]ine cei
locilor STR [i analizei alelelor ob]inute. 16 loci.
Extrac]ia ADN din urmele de sânge identificate pe tricoul
suspectului, precum [i din proba de referin]= (sânge) recoltat= de la
victim= a fost efectuat= prin metoda extrac]iei, folosind r=[ina
chelex.
Din extractele de ADN purificate [i cuantificate au fost
multiplica]i locii corespunz=tori kitului Multiplex ABI - “Identifiler”
(D3S1358, VWA, D16S539, D2S1338, Amelogenin, D8S1179,
D21S11, D18S51, D19S433, THO1, FGA, D7S820, CSF1PO,
D13S317, TPOX, D5S818), utilizând Termocycler 9700 (P E).
Produ[ii de amplificare au fost supu[i electroforezei \n gel de
poliacrilamid= 4%.
Analiza fragmentelor de ADN multiplicate,
corespunz=toare locilor respectivi, a fost efectuat= cu
analizorul ABI 3100 (Applied Biosystems).
Analizele genetice corespunzatoare locilor kitului “Identifiler”
(D3S1358, VWA, D16S539, D2S1338, Amelogenin, D8S1179,
D21S11, D18S51, D19S433, THO1, FGA, D7S820, CSF1PO,
D13S317, TPOX, D5S818) ale ADN-ului extras din proba de
referin]= (sânge), recoltat= de la victim=, a eviden]iat profilul
genetic al acesteia.
Analizele genetice corespunzatoare locilor kitului “Identifiler”
(D3S1358, VWA, D16S539, D2S1338, Amelogenin, D8S1179,
D21S11, D18S51, D19S433, THO1, FGA, D7S820, CSF1PO,
D13S317, TPOX, D5S818) ale ADN-ului extras din urmele de
sânge identificate pe tricoul ridicat de la suspect au eviden]iat un
profil genetic ce apar]ine unei persoane de sex feminin, identic cu
cel al victimei.
Alelele celor dou= persoane (victim= [i suspect), pentru cei
16 loci utiliza]i, au fost identificate prin compara]ie cu benzile unei
sc=ri alelice furnizate de produc=tor \mpreun= cu kitul de
amplificare (AmpFlSTR Identifiler).

3. Rezultate [i concluzii
Alelele STR ob]inute atât pentru victim=, cât [i pentru
suspect constituie genotipuri individuale (profile genetice diferite).
Rezultatele se ob]in sub form= de electroferograme ce
con]in cei 16 loci utiliza]i. Fiecare locus prezint= alele specifice-
figura1.

Profilul genetic al ADN-ului extras din urmele

de sânge identificate pe tricoul suspectului este identic
cu profilul genetic al ADN-ului extras din proba de
referin]= (sânge) recoltat= de la victim=.
Genotiparea judiciar= r=mâne o metod= sigur=,
reproductibil=, cazurile speciale fiind abordate prin
analiza unor multitudini de probe care completeaz=
\ntreg tabloul, \n vederea emiterii unor concluzii
veridice.

48 CRIMIN ALIS TIC A