Sunteți pe pagina 1din 46

Considera]ii la \ncheierea simpozionului

interna]ional “Contribu]ia criminalisticii la


investigarea actelor teroriste [i a altor evenimente
cu consecin]e grave”.
Desf=[urat timp de dou= zile, 23-24
octombrie a.c., \n condi]iile impecabile oferite de
Centrul Cultural al Ministerului Administra]iei [i
Internelor, Simpozionul Interna]ional “Contribu]ia
criminalisticii la investigarea actelor teroriste [i a
altor evenimente cu consecin]e grave” a confirmat,
\nc= o dat=, \naltul profesionalism [i deosebita cot= de
apreciere de care se bucur= criminalistica
româneasc=.
A[tept=rile organizatorilor – Inspectoratul
General al Poli]iei [i Asocia]ia Criminali[tilor din
România – au fost atinse deplin, atât prin num=rul
impresionant al participan]ilor din ]ar=, dar [i din alte
]=ri cu tradi]ie \n domeniu, precum [i prin calitatea ”este o reuniune care, prin prestigiul câ[tigat, s-a
celor peste 70 de comunic=ri cuprinse \n program.
consacrat deja printre manifest=rile [tiin]ifice, teoretice [i
Circumscrise unei tematici care constituie una din marile
aplicative, \n m=sur= s= contribuie la consolidarea [i
provoc=ri ale lumii contemporane, inclusiv \n ceea ce prive[te
cre[terea for]ei criminalisticii române[ti, un domeniu \n
criminalistica – terorismul - lucr=rile prezentate au abordat
care, prin tradi]ia [i nivelul performan]elor sale, România
modalit=]i dintre cele mai diverse care converg, \n
se poate compara reu[itelor ]=rilor cele mai avansate din
complementaritatea lor, nu doar la descoperirea, punerea \n
Europa [i din lume”.
eviden]= [i probarea adev=rului judiciar \n materie de acte
Un aspect, pe care \l consider relevant pentru statutul
teroriste, ci [i la identificarea m=surilor necesare pentru
actual al criminalisticii române[ti, pentru locul pe care \l ocup=
combaterea fenomenului.
aceast= [tiin]= a c=ut=rii adev=rului judiciar prin intermediul
Aceste aspecte au fost, de altfel, pregnant puse \n
probelor, [tiin]= ce [i-a dep=[it condi]ia de alt= dat=, care o
lumin= chiar de la \nceputul lucr=rilor seminarului, de col (r)
plasa undeva, \n spa]iul \ngust al cercet=rilor exclusive, pentru
prof. Vasile L=p=du[i, secretarul general al Asocia]iei
a se repozi]iona, \n contextul mai larg al societ=]ii, \l
Criminali[tilor din România, care, \n cuvântul s=u de
demonstreaz= mesajul vicepre[edintelui Academiei Române,
deschidere, ar=ta c= “dac= fenomenul, ca atare, se
directorul Institutului “Iorgu Iordan-Alexandru Rosetti”,
reg=se[te, \n toate perioadele istorice, niciodat= ca \n academician Marius Sala.
ultimele decenii [i, mai ales, \n ultimii ani, el nu a Reputatul lingvist, pre[edinte de onoare al Consiliului
cunoscut o asemenea intensitate. Dezvoltarea [tiin]ific al Revistei Române de Criminalistic=, subliniaz=, \n
tehnologic=, progresele \nregistrate de civiliza]ie, sub cuvinte f=r= echivoc, colaborarea \nfiripat= \n urm= cu ani \ntre
aspect material, au \mbog=]it, f=r= voie desigur, arsenalul institu]ia sa [i criminalistica român= .
terorist, care dispune ast=zi de mijloace de distrugere |n alocu]iunea inspectorului general al Poli]iei
extrem de sofisticate. Acestei provoc=ri, omenirea trebuie române, chestor principal de poli]ie Dan – Valentin
s=-i r=spund= \ntr-un mod adecvat, [i, \n g=sirea acestui F=tuloiu, a remarcat c= “omenirea tr=ie[te azi parc= mai
r=spuns, criminalistica este menit= s= joace un rol de mult ca oricând \ntr-o continu= amenin]are cu teroarea...
prim= m=rime.” Tabloul suferin]elor \ndurate de oameni nevinova]i de-a
|n acest sens, mesajul adresat participantilor la lungul istoriei constituie un veritabil laborator de studii,
Simpozion de c=tre ministrul administra]iei [i internelor, Vasile analiz=, cercetare [i investigare teoretic= [i practic= de
Blaga, define[te cât se poate de limpede statutul lucr=rilor [i, c=tre to]i exper]ii criminali[ti, procurori, magistra]i,
implicit, a[tept=rile legate de aceast= activitate stiin]ific=: avoca]i, psihologi, sociologi [i oameni politici, atât \n

CRIMINALISTICA 3
ceea ce prive[te cauzele, metodele, dar \n special, contextul european” (prof. univ. dr. ing. Lidia Cristea);
consecin]ele terorismului sub toate formele.” “Cooperarea interna]ional= \n investigarea actelor
De asemenea, \n alocu]iunea domniei sale s-a referit teroriste comise de teroristul Carlos” (general maior
la locul [i rolul \n societate al Poli]iei Române, la eficientizarea magistrat dr. Dan Voinea); “Rolul [i atribu]iile medicilor
serviciului poli]ienesc \n perioada actual=. Ca urmare, ar=ta legi[ti \n cazul \n care se produc acte teroriste sau alte
inspectorul general al Poli]iei Române – “s-a acordat evenimente deosebite” (conf. univ. dr. Valentin Iftenie);
Institutului de Criminalistic= locul de prim-solist, dac= pot “Terorismul: câteva perspective britanice” (dr. Michael
s= m= exprim a[a, \n acest proces de modernizare Watson); “Opera]iuni de martiraj” (jurist Renata – Minodora
structural – func]ional=, de compatibilizare cu structuri Watson); “Rolul [i contribu]ia psihologului pe timpul
europene. |n acest scop, am investit fonduri suplimentare investig=rii actelor teroriste” (prof. univ. dr. Tudorel Butoi,
\n dotarea cu tehnic= modern=, inclusiv, din finan]are comisar-[ef de poli]ie Gabriel }\ru); “Aspecte privind
extern=, astfel \ncât laboratoarele de examin=ri [i examinarea [i identificarea victimelor \n caz de terorism”
expertize criminalistice s= poat= oferi solu]ii [i r=spunsuri (conf. univ. dr. Tiberiu Medeanu); “Cercetarea criminalistic=
[tiin]ifice la cazuistica instrumental=” a actelor de terorism” (prof. univ. dr. habilitat Mihai
Simpozionul “Contribu]ia criminalisticii la Gheorghi]=); “Tehnica de explozie \n contextul combaterii
investigarea actelor teroriste [i a altor evenimente cu terorismului” (conf. univ. dr. Gheorghe Golubenco);
consecin]e grave” a oferit, din acest punct de vedere, “Transportul substan]elor periculoase” (ing. Mircea
suficiente motive pentru a fi convin[i, pe mai departe, de Fierbin]eanu).
capacitatea criminalisticii române[ti de a se sincroniza |n acela[i sens, al actualit=]ii deosebite a
cerin]elor timpului, inclusiv \n planul combaterii amenin]=rii subiectelor abordate, nu putem omite lucr=ri precum:
teroriste, prin folosirea celor mai moderne forme de “Primul ajutor acordat victimelor actelor teroriste sau
investigare. Cu alte cuvinte, de[i comunic=rile au vizat evenimente grave” (chestor principal dr. Mihai Marius Dan,
preponderent o problematic= stiin]ific= [i tehnic=, ea a fost comisar-[ef de poli]ie Florian D=boveanu); “Rolul factorului
permanent dublat= de o component= circumstan]ial=, militar \n prevenirea [i combaterea terorismului
contribuindu-se, astfel, la mai buna \n]elegere a func]iei [i interna]ional – amenin]are asimetric= contemporan=”
rolului criminalisticii. (col. magistrat dr. Nicolae Lupulescu); “Categorii de urme
|n acela[i sens, dezbaterile competent moderate de ce pot fi descoperite \n câmpul infrac]ional \ntr-un act de
prof. univ. dr. Emilian Stancu, pre[edintele Asocia]iei terorism. Modalit=]i de protejare a acestora” (comisar de
Criminali[tilor din România, de prof. Vasile Lap=du[i, [i de poli]ie drd. Cri[an-Mucenic L=zureanu; “Considera]ii de
chestor dr. Gheorghe Popa, adj. al inspectorului general al ordin juridic [i criminalistic referitoare la combaterea
Poli]iei Române, au emanat un tonic sentiment de for]=, de terorismului [i crimei organizate” (conf. univ. dr.
coeziune profesional=, determinat de prezen]a unor Gheorghe Alecu); Posibilit=]i de \nregistrare foto, video [i
speciali[ti, cu un important nivel de reprezentativitate [i audio pe timpul investig=rii teroriste [i a altor
evenimente deosebite” (inspector de poli]ie Iulian-Valentin
autoritate pentru institu]iile lor, din practic toate domeniile \n
Epure, subinspector de poli]ie Andreea-Ioana Vasile,
care criminalistica \[i g=se[te aplicarea: poli]ia, parchetele,
agent principal de poli]ie Iulian-R=zvan Rizea);
justi]ia, medicina legal=, \nv=]=mântul superior .
“Identificarea persoanelor dup= imaginea surprins= de
camerele de supraveghere [i descrierea semnalmentelor
Pentru a ilustra aria larg= a preocup=rilor celor
de c=tre martorii oculari \n cazul infrac]iunilor de terorism”
prezen]i la simpozion, o succint= prezentare a câtorva dintre
(comisar de poli]ie Alexandru Câmpean);
temele dezvoltate poate fi concludent=, con[tien]i
fiind c=, inevitabil, selec]ia noastr= nu poate fi altfel
decât limitativ= [i, ca atare nedreapt=:
“Terorismul actual o fatalitate” chestor
general de poli]ie prof. univ. dr. Anghel Andreescu;
“Particularit=]ile cercet=rii la fa]a locului \n cazul
actelor teroriste comise cu materii explozive”
(chestor de poli]ie conf. univ. dr. Gheorghe Popa);
“Pa[aportul electronic românesc. M=suri de
siguran]= pentru prevenirea folosirii lui \n
scopuri teroriste” (chestor principal de poli]ie prof.
univ. dr. Laz=r Cârjan); “Comer]ul electronic cu
artefacte arheologice, poten]ial= surs= de
finan]are a unor activit=]i teroriste” (prof. univ. dr.
Emilian Stancu, dr. Gabriela Matei); “Legisla]ia
actual= privind actele teroriste” (conf. univ. dr.
Petre Buneci); “|nv=]=mântul criminalistic \n

4 CRIMINALISTICA
“Contribu]ia urmelor biologice
descoperite la locul faptei \n cazul
actelor teroriste, pentru identificarea
profilului ADN” (comisar de poli]ie
biochimist Romic= Potorac, subcomisar de
poli]ie biochimist Daniela Cocioab=,
subcomisar de poli]ie biochimist Adrian
Hubca).
De un deosebit interes pentru
participan]ii la simpozion a fost dialogul cu
oaspe]ii din str=in=tate, ale c=ror interven]ii
au permis o informare competent= cu
privire la preocup=rile actuale ale
criminali[tilor din alte ]=ri \n materie de
terorism.
Un loc aparte \n cadrul activit=]ilor
l-a reprezentat, ca de obicei, atât
expozi]iile de tehnic= criminalistic=
organizate cu prilejul simpozionului, cât [i
desf=[urare a \nc= unei manifest=ri [tiin]ifice de anvergur=,
standurile de carte \n care au fost expuse lucr=ri ce au stârnit
pentru excep]ionala contribu]ie la ridicarea prestigiului
un interes legitim participan]ilor.
criminalisticii române[ti. De altfel, nu este lipsit de interes s=
Pentru corectitudinea inform=rii, ar fi trebuit s= cit=m,
subliniem lunga tradi]ie pe care România, ca ]ar=, o are \n
\n totalitatea lor, lucr=rile din program [i, nu ne \ndoim, [i pe
definirea [i combaterea terorismului, iar criminalistica
cele care, din considerente legate de timp, nu au mai fost
româneasc= \n studierea acestui fenomen [i c=utarea
prezentate. “Nedreptatea” o vor repara \ns= tot organizatorii
solu]iilor de reprimare a sa. |n acest sens, amintea prof. Vasile
simpozionului care vor pune la dispozi]ia tuturor participan]ilor,
L=p=du[i, \n alocu]iunea sa, “primul proiect de conven]ie
[i nu numai a lor, integralitatea comunic=rilor, sub forma unui
\mpotriva terorismului elaborat la nivel interna]ional a
volum – practic= devenit= deja tradi]ional= pentru
apartinut unui jurist român, Vespasian V. Pella [i el a fost
manifest=rile [tiin]ifice desf=[urate sub egida Asocia]iei
adoptat de comitetul de juri[ti al Ligii na]iunilor, \n aprilie
Criminali[tilor din România.
1935”.
Activit=]ile s-au \ncheiat cu alocu]iunea secretarului
A[a cum notam, Simpozionul Interna]ional de
general al Asocia]iei Criminali[tilor din România, col. (r) prof.
Criminalistic= din 23-24 octombrie a.c. a fost o reu[it= deplin=,
Vasile L=p=du[i care a mul]umit pentru caldele ([i pe deplin
confirmând \ntru totul a[tept=rile participan]ilor, ale societ=]ii
\ndrept=]itele, subliniem noi) felicit=ri ce i-au fost aduse de
române[ti \n ansamblul s=u. El a demonstrat, dac= mai era
c=tre to]i participan]ii pentru excep]ionala organizare [i
nevoie, c= resursele de creativitate ale criminali[tilor români
sunt f=r= sfâr[it [i c=, genera]ia de ast=zi
poate fi la \n=ltimea tradi]iei pe care i-au
l=sat-o mo[tenire ilustrele genera]ii trecute.
{i pentru c= vorbeam de tradi]ie,
pentru ca totul s= se \ncheie \n cel mai
frumos mod cu putin]=, dup= l=sarea
oficial= a cortinei peste lucr=rile
simpozionului, ale c=rui ecouri vor
reverbera \n timp, to]i participan]ii au avut
ocazia de a mai schimba impresii [i
\mp=rt=[i din experien]a lor ciocnind
\mpreun= o cup= de [ampanie.

Jurist Lucian Ionu]


ALEXANDRESCU

CRIMINALISTICA 5
Comisar-[ef de poli]ie IONEL NECULA, [ef Serviciu identific=ri judiciare din
Institutul de Criminalistic=

Dactiloscopia, \n cei peste 100 de ani de utilizare \n |n concordan]= cu cerin]ele europene \n domeniul
practica judiciar= româneasc=, r=mâne cea mai rapid= [i justi]iei [i afacerilor interne, Sistemul AFIS PRINTRAK BIS va
sigur= metod= de identificare a persoanelor. De-a lungul deveni, \ncepând cu data de 01.01.2007, [i un Punct
acestei perioade, genera]ii de speciali[ti \n domeniu [i-au Na]ional de Acces c=tre sistemul dactiloscopic european
adus o contribu]ie important= la progresul criminalisticii EURODAC.
ca [tiin]=, atât \n ]ar= cât [i pe plan interna]ional. Anul 2007 va marca informatizarea eviden]ei
Anul 2006 marcheaz= dou= momente importante dactiloscopice [i decadactilare a cazierului judiciar, prin up-
pentru criminalistica româneasc=, primul \l reprezint= gradarea actualului sistem AFIS 2000 [i trecerea la noua
\mplinirea a 110 ani de la prima identificare dactiloscopic= a genera]ie de sistem AFIS PRINTRAK BIS -furnizat de firma
autorilor de infrac]iuni dup= amprentele papilare, efectuat= \n MOTOROLA SUA, cu sta]ii de lucru la nivelul tuturor
România, \n anul 1896, de c=tre profesorul dr. Nicolae inspectoratelor de poli]ie jude]ene.
Minovici.
Al doilea moment \l reprezint= \mplinirea a 10 ani de la
implementarea Sistemului automat de identificare a
amprentelor digitale (AFIS), un pas important pe linia
moderniz=rii poli]iei tehnico-[tiin]ifice [i sus]inerea eforturilor
profesionale ale speciali[tilor criminali[ti din Poli]ia Român=
pe linia:
• identific=rii judiciare a persoanelor [i examin=rii
dactiloscopice rapide a urmelor papilare imprimate
fragmentar, cu o pondere de aproximativ 90%, prin intermediul
acestui sistem;
• proces=rii operative a amprentelor papilare [i
stabilirea, \n timp real, a identit=]ii persoanelor, stabilirea de
conexiuni \ntre faptele comise de persoane, indiferent de
distan]a \ntre locul investig=rii [i cel al comiterii infrac]iunii, \n
diverse situa]ii, precum: dejucarea unor tentative de fals
privind identitatea, verificarea unor st=ri de recidiv=, eviden]a
[i controlul refugia]ilor, azilan]ilor [i apatrizilor, urm=rirea Fig. 1 Sta]ie de lucru a Sistemului AFIS PRINTRAK BIS
intern= [i interna]ional= a infractorilor, stabilirea identit=]ii
cadavrelor cu identitate necunoscut=. Viitorul sistem AFIS PRINTRAK BIS va avea o baz= de
|n perioada 1996-2006, aceast= tehnologie modern= a date unic= din punct de vedere al amprentelor papilare, cu o
contribuit activ la \nf=ptuirea justi]iei \n România, fiind capacitate de stocare m=rit=, ce va include [i eviden]a
identifica]i peste 12.000 de autori de infrac]iuni deosebit de dactiloscopic= a Cazierului Judiciar, va facilita examinarea
grave, iar num=rul identific=rilor dactiloscopice a cunoscut un urmelor papilare digitale [i palmare, având inclus= o interfa]=
trend ascendent, dup= extinderea sistemului, \n anul 2000, ANSI/NIST de rela]ionare cu alte tipuri de echipamente
cu [ase sta]ii teritoriale la inspectoratele de poli]ie jude]ene electronice de amprentare, fixe sau mobile, destinate
Bra[ov, Cluj, Constan]a, Dolj, Ia[i, Timi[[i Poli]ia Capitalei. identific=rii biometrice a persoanelor, ce vor fi amplasate
Rolul important al sistemului AFIS 2000 \n activitatea inclusiv \n punctele de trecere a frontierei europene de pe
Poli]iei Române a extins aria facilit=]ilor c=tre celelalte structuri teritoriul României.
ale M.A.I., r=spunzând operativ solicit=rilor cooper=rii judiciare |n contextul celor prezentate, Sistemul AFIS
interna]ionale adresate de Centrul de Cooperare PRINTRAK BIS va fi cel mai complex sistem european,
Poli]ieneasc= Interna]ional=, Inspectoratul General al Poli]iei caracterizat ca o component= de baz= a sistemului judiciar
de Frontier=, Autoritatea pentru Str=ini [i Oficiul Na]ional na]ional [i european, \n lupta \mpotriva infrac]ionalit=]ii
pentru Refugia]i. transfrontaliere.

6 CRIMINALISTICA
Chestor principal de poli]ie drd. IANCU {TEFAN
Prof. VASILE L+P+DU{I
n orice situa]ie poate fi vorba de o infrac]iune • Cu prilejul examin=rilor, f=cute de criminali[ti, s-a

| numai acolo unde legea penal= calific= o fapt=


determinant= ca infrac]iune. |ntrunite laolalt=
activitatea ilicit=, pericolul social al faptei [i vinov=]ia,
constatat c= u[a de la intrare nu prezenta urme de for]are. De
asemenea, ace[tia au descoperit o c=rare de urme de
\nc=l]=minte, care pornea de lâng= victim= [i continua prin
conduc la existen]a unei infrac]iuni [i fac posibil= tragerea gr=din= c=tre exteriorul por]ii de ie[ire \n drumul Piscani-
la r=spundere a f=ptuitorului. Domne[ti. Pe traseul parcurs de autor se aflau urme de
|n toate cazurile, organele judiciare trebuie s=-[i substan]= de culoare ro[ie-deschis, care puteau fi create de
\ndrepte, \n egal= m=sur=, aten]ia atât \n ce prive[te vinul sustras de acesta din casa victimei.
stabilirea faptului material, cât [i a vinov=]iei. Misiunea lor De men]ionat c=, pe traseul de p=r=sire a câmpului
nu este deloc u[oar=, impunându-se desf=[urarea unor infrac]ional, au fost identificate urme discontinui de \nc=l]=minte.
activit=]i complexe de descoperire [i de tragere la Principalele aspecte de la locul faptei au fost
r=spundere a celor care \ncalc= legea. Cea mai delicat= \nregistrate de criminali[ti pe pelicul= foto (fig. 1-11).
chestiune este aceea de a descifra din probele dosarului
existen]a sau inexisten]a vinov=]iei. Printre altele,
stabilirea vinov=]iei presupune un examen am=nun]it al
proceselor psihice ale infractorului comiterii faptei, al
resorturilor sale cele mai intime care exprim= adev=rata
sa personalitate [i hot=rârea de a \nc=lca legea, ca [i
mobilurile sau scopurile care l-au condus pe acest drum.
Pentru a ajunge la o concluzie sigur=, de fiecare
dat=, organele judiciare trebuie s= porneasc= de la fapta
comis=. Experien]a de veacuri a omenirii, confirmat= de
datele [tiin]ei, arat= c= ac]iunile exterioare poart= cel mai
adesea pecetea gândurilor [i proceselor psihice ale
persoanei care a comis fapta.
Un caz \n care organele juridice au depus eforturi
deosebite, pentru administrarea probelor \n vederea Fig. 1. Fotografie de orientare ilustrând locuin]a victimei
form=rii unei convingeri asupra vinov=]iei, este cel al
tân=rului Stratulat Marian, autor al mai multor infrac]iuni.

ASCUNDEREA CRIMEI PRIN INCENDIEREA LOCUIN}EI Fig. 2. Casa [i fânarul

|n diminea]a zilei de 12 ianuarie 2000, Dispeceratul


I.P.J. Arge[ a fost sesizat c=, \n satul Piscani, apar]in=tor de
comuna Dârm=ne[ti, a fost incendiat= locuin]a b=trânului
Teodoreci Augustel, \n vârst= de 78 ani, iar acesta a fost g=sit
decedat, având pe corp leziuni de violen]=.
Din cercet=rile realizate de echipa complex= de
investigare a locului faptei, condus= de procurorul criminalist,
s-au desprins urm=toarele:
• Cele mai multe leziuni pe care le prezenta Teodoreci
erau la nivelul craniului, iar focarul incendiului se afla \n
camera \n care a fost g=sit b=trânul;
• Investiga]iile efectuate, atât \n interiorul cât [i \n
exteriorul imobilului, au stabilit ipoteza c= autorul a p=truns \n
curtea locuin]ei pe poarta principal=, dup= care s-a deplasat
c=tre u[a de intrare \n cas=. Posibil, cu ajutorul victimei, care
i-a deschis u[a, a p=truns \n interior [i a comis actul criminal.
Apoi, a sustras bani (aproximativ 5 milioane lei), obiecte de
\mbr=c=minte [i mai multe sticle cu vin. La plecare, a incendiat
patul din camera b=trânului, iar la ie[ire a \ncercat s= incendieze Fig. 3. Detaliu al u[ii de
[i fânul din podul locuin]ei. P=r=sirea cur]ii a f=cut-o prin poarta acces \n locuin]=
din spatele casei, respectiv spre drumul Piscani-Domne[ti;

CRIMINALISTICA 7
Fig. 4 [i 5  – Aspecte din interiorul locuin]ei

Fig. 7 – Detalii ale cadavrului

Fig. 8 [i 9  – C=rarea de urme pe lâng= casa victimei [i \n


continuare prin gr=din=

Fig. 6 – Locul unde a fost g=sit cadavrul

8 CRIMINALISTICA
antisociale. Astfel, \n ziua de 10 februarie 2001, a incendiat
locuin]a lui Diaconu Ion, din comuna Co[e[ti, jude]ul Arge[,
producând un prejudiciu de circa 400 milioane lei.
|nc= din luna februarie 2000, concomitent cu
cercet=rile celorlal]i suspec]i, Stratulat Marian a fost cercetat [i
cu privire la omorul comis asupra lui Teodoreci Augustel,
ocazie cu care acesta a recunoscut comiterea faptei. Pe baza
celor declarate s-a trecut la efectuarea reconstituirii modului [i
\mprejur=rilor s=vâr[irii crimei de c=tre cel \n cauz=. Cu acest
prilej, Stratulat Marian a indicat cu exactitate procedeele
folosite, \ncepând cu intrarea \n gospod=ria victimei, apoi a
continuat cu p=trunderea, prin efrac]ie, \n locuin]=, loviturile
aplicate b=trânului [i modul \n care a incendiat camera. Dup=
aceea a luat din frigider dou= sticle cu vin, din care a consumat
o cantitate important=. Dup= ce a relatat despre p=r=sirea
casei, Stratulat Marian nu a mai reu[it s= arate locul prin care
Fig. 10 [i 11  – Detalii ale urmelor de \nc=l]=minte a p=r=sit curtea, afirmând c= a s=rit gardul ce \mprejmuie[te
gospod=ria victimei. Acest aspect era \n contradic]ie cu datele
rezultate din investigarea criminalistic= a locului faptei.
|n urma \ncheierii reconstituirii, procurorul criminalist [i
echipa de poli]i[ti au desprins concluzia c= Stratulat Marian a
dat detalii importante despre pozi]ia unor bunuri care fuseser=
mutate \ntre timp [i, ca urmare, numai persoana care
p=trunsese \n câmpul infrac]ional cu prilejul comiterii faptei
putea s= le cunoasc=.
Existând aceste neconcordan]e, precum [i faptul c=
Stratulat Marian prezenta vizibile tulbur=ri pe fond psihic,
procurorul criminalist a stabilit continuarea verific=rilor \n
leg=tur= cu toate ipotezele \n cauz= [i cu privire la al]i cinci
suspec]i. Ace[tia au fost verifica]i [i cerceta]i, inclusiv cu
tehnica poligraf, dar rezultatul a fost negativ.
|n perioada 2000-2001, Stratulat Marian a fost supus la
dou= expertize medico-legale psihiatrice, prilej cu care s-a
concluzionat c= acesta avea discern=mântul p=strat, dar
prezenta o psihopatie excitabil exploziv=. Pe timpul
Pe timpul efectu=rii necropsiei, medicul legist a
examin=rilor nu s-a avut \n vedere faptul c= suspectul supus
concluzionat c= moartea lui Teodoreci Augustel a fost violent=,
examin=rii a s=vâr[it infrac]iunile pe fondul consumului
datorat= hemoragiei, contuziei [i dilacer=rii cerebrale care au
excesiv de b=uturi alcoolice.
survenit \n urma unui traumatism cranian acut-forte, cu
Astfel, \n cazul omorului comis asupra lui Teodoreci
fractur= de bolt= cranian=, prin lovire cu un corp dur. De
Augustel, s-a stabilit c= Stratulat Marian, \n ziua respectiv=,
asemenea, arsurile tegumentare constatate la necropsie au
consumase doi litri de ]uic= iar, \n cursul serii, \nainte de a
fost produse dup= instalarea decesului [i nu au leg=tur= de
p=trunde \n locuin]a victimei, a mai b=ut 400 ml votc= [i un litru
cauzalitate au acesta.
de vin, \n condi]iile \n care alimenta]ia a lipsit \n totalitate.
La nivelul conducerii I.P.J. Arge[, \n baza unui plan
Din luna februarie 2001, pân= \n luna august 2003,
\ntocmit cu procurorul criminalist, s-au stabilit activit=]ile
Stratulat Marian a executat o alt= pedeaps= cu \nchisoare
investigative care urmau s= se desf=[oare pentru identificarea
pentru infrac]iuni de distrugere prin incendiere [i furt calificat.
autorului [i probarea vinov=]iei acestuia.
Dup= executarea pedepsei, cel \n cauz= s-a angajat
ca, muncitor necalificat la o distilerie, situat= pe raza comunei
TABLOUL INFRAC}IUNILOR
arge[ene Cocu. Datorit= unor discu]ii contradictorii avute cu
Dup= aproximativ o s=pt=mân= de la constatarea
patronul distileriei, Stratulat Marian s-a deplasat pe raza
omorului comis asupra numitului Teodoreci Augustel, pe raza municipiului Pite[ti [i a p=truns prin efrac]ie, de mai multe ori,
comunei Dârm=ne[ti, au mai fost incendiate \nc= dou= case. \n magazinul alimentar al acestuia de unde a sustras produse
Ca urmarea a m=surilor \ntreprinse de poli]i[ti, a fost \n valoare de 35 milioane lei.
identificat autorul distrugerilor prin incendiere, \n persoana lui La ultima p=trundere, Stratulat Marian a l=sat gazele
Stratulat Marian, 25 ani, din Bucure[ti, care lucra ca zilier pe deschise pentru ca, \n interiorul magazinului, s= aib= loc o
raza jude]ului Arge[. Pentru faptele sale, respectiv infrac]iunile explozie la sosirea patronului.
de distrugere prin incendiere, acesta a fost condamnat la o {i de aceast= dat=, Stratulat a fost recercetat \n cauza
pedeaps= de un an [i 6 luni \nchisoare. de omor, recunoscându-[i fapta, cu detaliile de rigoare. La
La \nceputul lunii februarie 2001, Stratulat Marian a fost sfâr[itul anului 2004, prin rechizitoriul Parchetului de pe lâng=
eliberat condi]ionat din Penitenciarul Coliba[, dar nu s-a ]inut Tribunalul Arge[,Stratulat Marian a fost trimis \n judecat=
de cuvântul dat la plecare, trecând la comiterea de noi fapte pentru s=vâr[irea infrac]iunilor de omor, furt calificat [i

CRIMINALISTICA 9
Asist. univ. LOREDANA GABRIELA STANA
Universitatea de Medicin= [i Farmacie “Victor Babe[” Timi[oara
Comisar de poli]ie ADRIAN SURDEA HERNEA
[eful Biroului de investigare tehnico-[tiin]ific= a locului faptei Timi[
Activitatea de investigare tehnico-[tiin]ific=, realizeze toate activit=]ile care ]in de identificarea cadavrului;
desf=[urat= la fa]a locului de c=tre speciali[tii criminali[ti  s= se protejeze mâinile [i capul cadavrului cu
ai Poli]iei Române, presupune o serie de activit=]i ambalaje din hârtie, \n vederea recolt=rii ulterioare a probelor
specifice, \n func]ie de natura cazului cercetat. Aten]ia \n cadrul laboratorului medico-legal.
tuturor criminali[tilor care desf=[oar= astfel de activit=]i 3. Transportul cadavrului:
trebuie orientat=, \n perioada imediat urm=toare, c=tre  transportul cadavrelor \n vederea necropsiei se
armonizarea metodologiilor de lucru \n acest domeniu cu asigur=, de la locul faptei pân= la morg=, cu vehicule special
standardele [i recomand=rile Comitetului de Mini[tri destinate, din dotarea unit=]ilor medico-legale, sau cu alte
pentru statele membre ale Consiliului Europei.
mijloace speciale;
 transportul cadavrelor (pe orice distan]=) nu se poate
|n urma \ntâlnirilor de lucru avute \ntre speciali[tii
din domeniul medicinii legale [i criminali[ti, pe baza
efectua decât \n huse din plastic \nchise;
 \n cazul cadavrelor \n stare avansat= de putrefac]ie,
documentelor puse la dispozi]ie, am concluzionat c=
armonizarea standardelor con]inute \n instrumentele
legale interna]ionale din domeniul identific=rii cadavrelor husele de transport vor fi impermeabile.
trebuie asimilate [i aplicate [i de speciali[tii criminali[ti 4. Identificarea cadavrului:
care investigheaz= astfel de cazuri, totul pentru a asigura  \n toate cazurile, trebuie asigurat= identitatea
o cât mai mare credibilitate actelor procedurale \ntocmite cadavrului, prin aplicarea unei br=]=ri de identificare (la mâna
[i care s= fie utile din toate punctele de vedere atât la nivel dreapt=) pe care s= figureze data descoperirii cadavrului,
na]ional cât [i interna]ional. datele de identificare [i persoana sau autoritatea care a
Astfel, \n domeniul activit=]ilor de investigare a consemnat datele;
locului faptei, care are ca obiect principal unul sau mai  aplicarea br=]=rii de identificare trebuie asigurat= de
multe cadavre, indiferent de cauza decesului, dar care c=tre unit=]ile sanitare (\n cazul decesului \n aceste unit=]i),
intr= sub inciden]a cercet=rii tehnico-[tiin]ifice lucr=torii de poli]ie [i medicii legi[ti;
criminalistice [i a investiga]iilor judicare ( omoruri, lovituri  o dat= aplicat=, br=]ara de identificare nu se mai
cauzatoare de moarte, pruncucideri, accidente de \nl=tur=, nici cu ocazia \nhum=rii;
 eventualele corec]ii ale datelor de identitate se fac
circula]ie, incendii, sinucideri, accidente de munc= [.a.)
apar ca reguli de urmat unele prevederi din Legea 459 din
prin aplicarea unei alte br=]=ri, f=r= \ndep=rtarea
2001 privind “Organizarea activit=]ii [i func]ionarea
br=]=rii/br=]=rilor deja aplicate;
 nu se admite transportul cadavrelor f=r= br=]ara de
Institu]iilor de medicin= legal= \n România”, coroborate [i
\n concordan]= cu Recomandarea nr. R(99)3 a Comitetului
de Mini[tri pentru statele membre ale Consiliului Europei identificare.
din 02.02.1999 [i cu “Ghidul identific=rii victimelor 5. Criterii de identificare a cadavrelor:
dezastrelor”, adoptat de Interpol \n 1997.  identificarea vizual= - realizat= de c=tre rude sau
Aceste reguli de urmat con]in, printre altele, referiri persoane din anturajul decedatului;
la toate etapele care compun o astfel de investiga]ie  efectele personale, (descrierea hainelor, a bijuteriilor
complex=, dintre acestea amintind: [i a con]inutului buzunarelor) trebuie \nregistrate [i descrise cu
1. Principii generale: toate detaliile;
 \n cazul unei mor]i violente sau suspecte, medicul  caracteristicile fizice – trebuie \nregistrate la
care a venit primul \n contact cu cadavrul trebuie s= anun]e examinarea extern= [i intern=;
autorit=]ile competente, acestea din urm= decizând dac= se  examinarea denti]iei – dac= este cazul, aceasta
impune efectuarea unei autopsii medico-legale; trebuie efectuat= de c=tre un stomatolog cu experien]=
 \n cazurile de omucidere sau de moarte suspect=, medico-legal=;
expertul medico-legal trebuie informat f=r= \ntârziere [i trebuie  identificarea antropologic= – se efectueaz= când
s= se deplaseze la locul unde a fost descoperit cadavrul, corpul este scheletizat sau \n stadiu avansat de
având acces imediat la locul faptei; descompunere;
 trebuie s= existe \n permanen]= o coordonare  amprente papilare - prelevate de c=tre un specialist
perfect= \ntre criminali[ti, exper]ii medico-legali [i organele criminalist [i verificate \n bazele de date ale poli]iei;
judiciare.  identificare genetic= – acest tip de identificare trebuie
2. Examinarea cadavrului (rolul Poli]iei) – aspecte realizat de un expert \n genetic= medico-legal=.
criminalistice : Din cele enumerate mai sus rezult=, printre altele,
 fotografierea corpului \n pozi]ia \n care a fost necesitatea [i obligativitatea aplic=rii de c=tre organele de
descoperit; poli]ie a br=]=rii de identificare (foto 1), \n cauzele \n care au
 s= se asigure c= toate urmele sunt \nregistrate [i c= intrat \n contact cu una sau mai multe persoane decedate,
toate probele sunt ridicate pentru examin=rile ulterioare; direct, o dat= cu sosirea la fa]a locului \n cazurile cercetate.
 \n colaborare cu expertul medico-legal, s= se Aplicarea br=]=rii de identificare se impune ca una

10 CRIMINALISTICA
Foto 1

dintre primele activit=]i ce se vor executa \n debutul fazei


dinamice (dup= finalizarea fazei statice a investig=rii locului
faptei [i fixarea prin fotografiere [i videofilmare judiciar= a
locului faptei).
La nivelul Biroului de investigare tehnico-[tiin]ific= a
locului faptei Timi[ au fost achizi]ionate astfel de br=]=ri de
Foto 3
identificare [i s-a procedat la aplicarea acestora la toate
cadavrele care au f=cut obiectul investig=rii tehnico-[tiin]ifice
criminalistice la fa]a locului.
Imediat dup= sosirea la locul investiga]iei, criminalistul
efectueaz= activit=]ile specifice de fixare a locului faptei, prin
fotografiere (videofilmare), dup= care procedeaz= la
identificarea victimei (cadavrului) pe baza documentelor aflate
asupra sa, prin declara]iile apar]in=torilor, ori ale altor
persoane ce s-au aflat \n leg=tur= cu decedatul.
Datele ob]inute \n cursul investiga]iilor despre
identitatea cadavrului sunt \nregistrate pe cartonul plasat \n
folia transparent= a br=]=rii. |n cazul cadavrelor cu identitate
necunoscut=, se vor face men]iuni cu privire la sexul
cadavrului, data [i locul descoperirii.
Dup= \nregistrarea acestor date, br=]ara este aplicat=
[i sigilat=, prin \nchiderea capsei de unic= folosin]= Foto 4
(nedeta[abil=) la nivelul \ncheieturii de la mâna dreapt=.
Materialul plastic din care este confec]ionat= br=]ara \mpiedic=
degradarea acesteia \n timpul transportului ori datorit=
condi]iilor improprii de p=strare a cadavrelor sau dup=
\nhumare.
Pentru o mai bun= percepere a acestei activit=]i, am
impus [i efectuatea unei fotogafii de detaliu care s= prezinte
modul [i locul de aplicare a br=]=rii de identificare a
cadavrului. Executarea unei fotografii de detaliu a mâinii
purt=toare a br=]=rii acord= un plus de siguran]= acestei
activit=]i desf=[urate la locul faptei sau \n incinta
laboratoarelor medico-legale [i consemnat= obligatoriu \n
cuprinsul procesului-verbal de cercetare la fa]a locului (foto 2,
3, 4 [i 5).
Foto 5

 indicarea cadavrului ca obiect al unei investiga]ii


criminalistice;
 consemnarea identit=]ii cadavrului;
 consemnarea datei [i locului descoperirii cadavrului;
 \n cazul existen]ei mai multor cadavre (accidente,
explozii, incendii, catastrofe etc), devine aproape imposibil=
confuzia datelor de identitate a acestora;
 \n cazul exhum=rii, confirmarea faptului c=
respectivul cadavru este cel care face obiectul cererii de
exhumare.
|n prezent, la nivelul Biroului de investigare tehnico-
Foto 2 [tiin]ific= a locului faptei Timi[, s-a \n]eles importan]a aplic=rii
acestor br=]=ri de identificare, fapt ce a dus la
Aplicarea acestei br=]=ri a fost privit= la \nceput cu permanentizarea acestei activit=]i, \n cazul investig=rii
scepticism, nefiind \n]eles rolul acesteia. El poate fi rezumat la
criminalistice ce privesc cadavre cu sau f=r= identitate
câteva aspecte:
cunoscut=.

CRIMINALISTICA 11
Subinspector de poli]ie biolog FLORIN STANCIU

Introducere pretabili genotip=rii, datorit= contextului – un avion ai c=rui


pasageri erau cunoscu]i - cap=t= o valoare informativ= mult
“|n trecutul \ndep=rtat, supravie]uitorii cet=]ilor mai mare, deoarece aceasta nu se mai raporteaz= la num=rul
cucerite erau târâ]i \n spatele cortegiului de \nving=tori, total de indivizi dintr-o popula]ie (ex: popula]ia uman= pe
pentru a fi trecu]i mai apoi prin sabie sau orbi]i - cu scopul Terra, popula]ia caucazian= etc.), ci la num=rul de persoane
de a servi drept exemplu altor cet=]i care vor prefera care se aflau \n avion \n momentul deflagra]iei.
atunci s= se supun=” [1]. |ntre timp, societatea uman= a Pentru identificarea indirect= a unui profil genetic se
evoluat [i, o dat= cu ea, [i terorismul, spre forme merge pe dou= c=i complementare:
organizatorice mult mai complexe, cu adep]i executivi [i 1. Analiza obiectelor personale - Implic= analiza
executan]i, afla]i mereu \ntr-o lupt= contra cronometru \n genetic= a microurmelor de natur= biologic= remanente pe
a-[i pune \n ac]iune actele sângeroase bazate pe tot felul obiectele despre care se aduc dovezi suplimentare c= apar]in
de credin]e, \n opinia lor justificabile, [i a se feri de persoanei al c=rei profil genetic se \ncearc= a se ob]ine
ac]iunile combative ale autorit=]ilor \mpotriva c=rora (deduce). Dac= dovezile men]ionate sunt incontestabile, iar
lupt=, \ncepând de la atacurile directe asupra acestora, num=rul persoanelor care au avut acces la obiectul personal
pân= la alegerea unui trai obscur bazat pe ascunderea analizat este limitat, \n anumite condi]ii, poate fi ob]inut un
regulat= a identit=]ii. profil genetic majoritar, care apar]ine posesorului [i care face
Dac= \n zilele noastre, oportunit=]ile oferite de ca analiza arborelui genealogic s= nu mai fie necesar=; de
chirurgia plastic=, cosmetica [i tehnologia, \n genere, exemplu, un ceas al c=rui posesor poate fi identificat dup=
faciliteaz= mai mult ca oricând ascunderea identit=]ii seria sa [i despre care se [tie (din ac]iuni de filaj sau de la
sociale a unui individ, \n ceea ce prive[te identitatea sa agen]i infiltra]i \n re]elele teroriste) c= a fost purtat de acesta
biologic=, respectiv substratul s=u genetic, acesta este pân= \n momentul lu=rii sale spre analiz=.
nemodificabil (per ansamblu…) [i aproape imposibil de |n practic=, de cele mai multe ori, obiectele personale
mascat. Mai mult decât atât, fiecare om reprezint= reflexia prezint= amestecuri de profile genetice, compuse din profilul
genealogiei sale, purtând asupra sa dovada numeroaselor genetic al posesorului [i cel al rudelor sau al altor persoane
genera]ii care l-au precedat [i care \l vor succede. |n apropiate acestuia, situa]ie \n care vin \n sprijinul realiz=rii unei
aceste condi]ii, atât timp cât este efectuat= corect o imagini de ansamblu formule de calcul al probabilit=]ii de
identificare, realizat= pe baza profilului genetic, este o reg=sire, precum cele din tabelul 1, [tiut fiind faptul c= la un
certitudine nu numai a identit=]ii unui individ, ci [i a profil genetic compus din 10 markeri STR (kit-ul SGM) se
familiei sale [i viceversa… ob]ine \ntr-un amestec o probabilitate de reg=sire de:
1 la 10.000 \ntr-o rela]ie profil genetic c=utat – frate/sor=;
Identificarea indirect=… 1 la un milion \ntr-o rela]ie profil genetic c=utat – p=rinte
Determinarea indirect= a unui profil genetic reprezint= sau copil;
(\n C.p.) orice mijloc prin care se ob]ine/se deduce profilul 1 la 10 milioane \ntr-o rela]ie profil genetic c=utat -
genetic al unei persoane, diferit de situa]ia \n care aceasta \[i frate/sor= (de un singur p=rinte);
d= acordul voit \n a i se preleva probe biologice pentru 1 la 100 de milioane \ntr-o rela]ie profil genetic c=utat –
genotipare. Bine\n]eles cu specifica]ia de rigoare, ca aceasta v=r de gradul I [i

persoan= ne\nrudit= [2]].


1 la un miliard \ntr-o rela]ie profil genetic c=utat –
s= fie efectuat= \n condi]iile respect=rii legilor na]ionale,
interna]ionale [i, nu \n ultimul rând, a drepturile
omului.
Un profil genetic este compus din markeri
genetici (\n cazul geneticii judiciare STR-uri sau
SNP-uri), ai c=ror alele se reg=sesc cu o anumit=
frecven]= \n popula]ia uman=. Ace[ti markeri sunt
transmi[i ereditar [i permit o bun= discriminare \ntre
persoane. Puterea de discriminare a markerilor
genetici este dat= de num=rul lor, frecven]a cu care
se reg=sesc alelele \ntr-o anumit= popula]ie [i, nu \n
ultimul rând, o component=, deseori neluat= de la
bun \nceput \n seam=, [i anume contextul din punct
de vedere criminalistic. Pun accentul pe ultima
component=, deoarece aceasta, complementar
datelor furnizate de analiza genetic=, poate duce la
elucidarea corect= a naturii particulare a unui
eveniment. De pild=, dac= o deflagra]ie datorat= unui
act terorist s-a soldat cu moartea a numeroase
persoane, printre care [i a atentatorului, frecven]a de
reg=sire a unui profil genetic, presupus a apar]ine Tabel 1. Formulele probabilit=]ii de reg=sire, ]inând cont de rela]ii de
atentatorului, de[i compus dintr-un num=r mic de markeri rudenie ce pot ap=rea \ntre dou= persoane (adaptare dup= Weir,

12 CRIMINALISTICA
2003) [2] se dore[te a fi confirmat=, totul se reduce la calcule
|n aceast= etap= talentul [i experien]a profesional= se biostatistice similare abord=rilor clasice din genetica judiciar=,
reflect= cel mai bine prin alegerea acelor probe cu poten]ial de tipul - analiza comparativ= a profilelor genetice ob]inute din
maxim de exploatare din punct de vedere al geneticii judiciare, probe de referin]=, cu un amestec de profile genetice ob]inut
mai ales c=, \n anumite condi]ii de mediu [i
temperatur=, urmele de contact se pot conserva
ani sau chiar zeci de ani de la producerea lor,
cum ar fi de pild= o scrisoare scris= de mân=; un
timbru sau un plic lipit folosind saliv=; obiecte,
mecanisme sau dispozitive \n interiorul c=rora nu
a avut acces decât persoana cercetat=; ]ân]arii
(omora]i) [i orice alte insecte hematofage din
anumite \nc=peri [i, bine\n]eles, suita de obiecte
personale: lame de ras, pieptene, periu]e de din]i,
tampoane, bijuterii etc. |n lipsa unor dovezi
adi]ionale asupra apartenen]ei obiectelor
descrise mai sus, valoarea probatorie a acestora
este nul= f=r= o comparare a profilului/profilelor
genetice ob]inute din analiza acestora cu cele
ob]inute din analiza arborelui genealogic.

2. Analiza arborelui genealogic –


implic= la rândul s=u analiza a trei categorii de markeri \n urma analizei probelor aflate \n litigiu.
genetici: Fig. 1 Reprezentarea unui model de arbore genealogic
[i a transmiterii ereditare \n cazul:
2.1. Markeri genetici autozomali A – markerilor genetici autozomali (liniile punctate reprezint=
Din cele trei categorii de markeri genetici analiza]i, \ntr- distribu]ia alelelor comune);
un astfel de studiu, markerii autozomali au puterea cea mai B – markerilor genetici heterozomali (cromozomul Y);
mare de discriminare datorit= atât ariei de distribu]ie \n genom C – markerilor genetici mitocondriali.
cât [i transmiterii aleatorii a alelelor lor \n timpul diviziunii
meiotice - de la o genera]ie la alta, \n cazul fiec=rui individ - 2.2. Markeri genetici heterozomali (cromozomul Y)
rezultând mereu noi combina]ii… Analiza acestor markeri, \n Transmiterea exclusiv pe linie patern= a cromozomului
contextul mai sus prezentat, reprezint= \ns= [i o provocare, de Y (Fig.1-B), face din acesta un veritabil instrument atât \n
vreme ce constela]ia genetic= a fiec=rui individ, o dat= cu stabilirea unor rela]ii de rudenie [i a analizei amestecurilor de
cre[terea num=rului de markeri genetici analiza]i, tinde spre profile genetice compuse din mai multe persoane de sex
unicitate. masculin ne\nrudite, cât [i a studiilor genetice la nivelul
|n ideea ob]inerii (deducerii) unui profil genetic, se popula]iilor umane [i al migra]iei acestora. Dezavantajul
\ncepe analiza arborelui genealogic prin analiza profilelor acestor markeri const= \n faptul c= nu pot realiza o
genetice ob]inute de la rudele cele mai apropiate c=tre cele discriminare \ntre rudele de sex masculin. Astfel, prin analiza
mai \ndep=rtate, fiecare profil genetic analizat participând la unui singur profil genetic, compus din markeri ai cromozomului
m=rirea sau mic[orarea unui fond de alele, din combina]ia Y, se poate determina din start dac= pe obiectele personale
c=rora ar trebui s= rezulte profilul genetic c=utat. Se desprind, luate \n studiu se reg=sesc [i alte persoane de sex masculin
astfel, dou= categorii alelice: ne\nrudite cu persoana cercetat=, dar nu exclude posibilitatea
a) alele ce apar]in cu certitudine persoanei ca acel obiect s= apar]in= nepotului, b=iatului, fratelui, v=rului,
cercetate (alelele rezultate din analiza profilelor genetice ale tat=lui sau bunicului persoanei de sex masculin cercetat=.
copiilor [i ale so]ului/so]iei acestuia/acesteia, valoarea Prin accesarea bazelor de date specifice (ex:
profilului genetic ob]inut fiind ≥ 50% din cea a profilului www.yhrd.org, www.ysearch.org, smgf.org sau www.ybase.org)
genetic c=utat); se poate determina popula]ia de origine a liniei masculine.
b) alele poten]iale (alelele rezultate din analiza Informa]ia \ns=, pe cât de tentant ar p=rea la o prim= vedere, nu
fra]ilor/surorilor [i/sau a p=rin]ilor persoanei cercetate).
poate fi folosit= din punctul de vedere al identific=rii de persoan=
Uneori, din varia motive, nu toate rudele apropiate ale
persoanei cercetate sunt accesibile din punct de vedere al pe baza caracteristicilor fenotipice, decât cel mult prin asocierea
analizei genetice judiciare, situa]ie \n care se trece la analiza ei pur orientativ= cu cele patru rase umane. Acest fapt deriv= din
profilelor genetice ale rudelor imediat urm=toare pe linie incertitudinea stabilirii perioadei migra]iei popula]ionale \ntre
genealogic=, \n sens ascendent sau descendent, \n func]ie de diferite arii geografice. Ceea ce poate duce la apari]ia unor
caz. Dar aceast= variant= are [i micile ei dezavantaje \n situa]ii, precum aceea a descoperirii unui profil genetic compus
sensul c= se realizeaz= o sc=dere a procentului alelelor ce pot din markeri ai cromozomului Y \ntr-o anumit= arie geografic=,
fi deduse [i o cre[tere a num=rului de probe de analizat – de care se reg=se[te, \n urma consult=rii bazelor de date specifice,
exemplu, un anumit procent din profilul genetic al unui frate ca apar]inând cel mai probabil unei popula]ii aflate la sute de
lips= poate fi dedus din analiza profilelor genetice ale copiilor
mile distan]=. Se desprinde, astfel, o serie de \ntreb=ri, precum:
[i so]iei acestuia, num=rul probelor genetice de analizat
nemaifiind egal cu unu, ca \n situa]ia \n care acesta ar fi fost când a avut loc migra]ia? A avut loc recent sau \n timpul marilor
disponibil pentru genotipare, ci mai mare sau egal cu doi. migra]ii popula]ionale umane? Dac= accept=m ultima \ntrebare
Prin compararea celor dou= categorii alelice cu profilul ca având un r=spuns afirmativ [i ]inem cont c= markerii genetici
sau amestecul de profile genetice ob]inut, din analiza de pe cromozomii Y se transmit cu o rat= a muta]iei mult redus=
obiectelor personale, sau cu profilul genetic al acelei persoane comparativ cu cei autozomali, câte din caracteristicile fenotipice
suspectate de schimbarea identit=]ii ori a c=rei identitate real=

CRIMINALISTICA 13
ale popula]iei de origine se mai p=streaz= la persoana de sex alternativ= rapid=, cu costuri reduse [i de \nalt= acurate]e a
masculin al c=rei profil genetic a fost identificat? tipurilor de secven]iere folosite curent \n laboratoarele de
2.3. Markeri genetici mitocondriali genetic= judiciar=. La ora actual= pe pia]= exist= cipuri
Datorit= unor particularit=]i derivate din mecanismele construite \ndeosebi din markeri genetici SNP, dar, conform
unor experimente recente, se prefigureaz= folosirea \n viitorul
apropiat [i a markerilor STR [7,8]. Metoda de identificare are
celulare ale interac]iunii dintre game]i (ovul [i spermatozoid) [i
nu datorit= unor mecanisme pur genetice, ca \n cazul primelor
dou= categorii de markeri, cei mitocondriali se transmit pe linie la baz= principiul spectrocolorimetriei [i cel al hibridiz=rii
matern= oarecum similar cu markerii cromozomului Y, dar nu secven]iale realizate (la nivelul \ntregului genom sau doar la
\ntrutotul, \n sensul c= ADN-ul mitocondrial se transmite [i la
descenden]ii de sex opus, persoanele de sex masculin fiind
doar purt=tori [i deci f=r= capacitatea transmiterii caracterelor
mitocondriale la descenden]i (Fig.1-C). |n ceea ce prive[te
avantajele [i dezavantajele acestui tip de markeri, acestea
sunt similare cu cele ale markerilor ce intr= \n componen]a
cromozomului Y, cu excep]ia faptului c= markerii mitocondriali
sunt ideali \n studiile ce implic= probe biologice degradate [i
implicit foarte vechi. Acest avantaj deriv= din num=rul superior
de copii ADN mitocondrial, per organit [i per celul=,
comparabil cu doar dou= copii de ADN nuclear per celul=
(somatic=) [3].

Tehnologii
Pe lâng= arsenalul tehnologic, necesar \n studiile de
genetic= judiciar=, \n sprijinul unei astfel de abord=ri vin
tehnologii avansate utilizate \n prelucrarea materialului biologic
pentru genotipare, precum platformele automatizate (ex:
Freedom Evo – Foto 2.), ideale pentru procesarea unui num=r nivelul anumitor regiuni specifice) folosind suporturi din sticl=,
silicon sau plastic de 1-2 cm2, pe suprafa]a c=rora sunt
dispuse situri de reac]ie de pe pân= la 106 /cm2 [7].
mare de probe biologice ca cele necesare \n analiza arborelui
genealogic sau tehnologii cu mare poten]ial \n aplicarea rapid=
a analizelor de genetic= judiciar= la fa]a locului, precum cipurile Foto 3 – Human Mapping 500K Array Set [9]

Legisla]ie
Dac= printre posibilii contribuitori ai unei probe
(biologice) sunt incluse [i rudele suspectului, profilele genetice
ale acestora trebuie ob]inute/analizate. [The Evaluation of
Forensic DNA Evidence - NRC II Recommendation 4.4.
(1996)]
Este considerat= infrac]iune posesiunea de probe
tisulare ce apar]in unei persoane, cu scopul de a efectua
analize genetice, f=r= consim]=mântul acesteia. Excep]ie de la
aceast= regul= fac parte: a) analizele cu scop medical –
diagnosticul sau tratamentul persoanei de la care provine
ADN-ul; b) la cererea unui procuror; c) la cererea unui
procuror fiscal \n leg=tur= cu investigarea condi]iilor \n care a
avut loc un deces; d) pentru a preveni sau a elucida o crim=;
e) \n scopul asigur=rii securit=]ii na]ionale; f) \n cazul aplic=rii
unui ordin sau a unei directive de c=tre un tribunal
ADN (numite [i DNA Arrays, Gene Chips sau Biocipuri [4]), judec=toresc, chiar [i din afara UK. – [Human Tissue Act -
foarte u[or de folosit [i interpretat (Foto 3). Part III, Section 45 [i Schedule 4 - Regatul Unit, Irlanda de
Foto 2 – Platform= selectiv= Freedom Evo 200, dotat= cu dou= bra]e Nord, Wales [i Sco]ia][10].
manipulatoare robotizate, band= de rulare de mare vitez=, cititor Cu excep]ia sec]iunilor 121 (Identificarea persoanelor
Tecan Ultra [i centrifug= [6]. decedate), 122 (Identificarea persoanelor de c=tre for]ele de
ordine) [i 123 (Colectarea [i analiza probelor de ADN, ca
Platformele automatizate de tipul Freedom Evo urmare a unei dispozi]ii/unui ordin judec=toresc), nici o
reprezint= sisteme robotizate flexibile, specializate \n persoan= nu are dreptul s= colecteze sau s= cauzeze
efectuarea sarcinilor de rutin= dintr-un laborator, \n general
procese care implic= pipetarea [i manevrarea lichidelor [5]. O
colectarea de probe ADN individuale pentru analiza genetic=,
f=r= autorizarea scris= din partea sursei probei de analizat sau
aplica]ie deosebit= a acestor platforme o reprezint= a reprezentantului acesteia [The Genetic Privacy Act, Part A,
manipularea [i prelucrarea materialului biologic, respectiv Section 101 (a)] [11].
extrac]ia automat= a acizilor nucleici [i preg=tirea acestora Când un proiect de cercetare include analiza ADN-ului
pentru amplificare ori alte prelucr=ri sau analize ulterioare. Nu provenit de la membrii unei familii, pentru analiza pedigriului
exist= restric]ii \n ceea ce prive[te natura, consisten]a sau sau analize de linkage, \nainte de participarea acestora [i
suportul urmei biologice, atât timp cât aceasta este adus= adi]ional declara]iilor cerute \n sec]iunea 101 a acestui act,
manual pân= \n stadiul de lizat celular. Eficien]a acestor subiec]ii trebuie: a) s= fie informa]i asupra riscurilor ce implic=
sisteme const= \n capacitatea de prelucrare rapid= [i participarea lor, prin aceea c=, la sfâr[itul proiectului, ceilal]i
simultan= a unui num=r mare de probe biologice. membrii ai familiei vor avea acces la rezultatele analizei
Cipurile de identificare a profilelor genetice reprezint= o informa]iei genetice personale; b) s= fie informa]i cu privire la

14 CRIMINALISTICA
finalitatea \nregistr=rilor [i a datelor generate \n timpul derul=rii trimise la sediul AFDIL1 din apropierea Washington-ului, unde
proiectului; c) s= fie informa]i cu privire la faptul c= rezultatele s-au folosit pentru genotipare kit-ul Profiler Plus pentru
ob]inute pot duce la concluzia c= unii membri ai familiei lor nu
sunt rude de sânge. [The Genetic Privacy Act, Part D,
markerii autozomali [i respectiv Y – Plex 6 pentru markerii
heterozomali (cromozomul Y) [2,16]. Comparând cele dou=
Section 131 (2)] [11]. seturi de profile genetice s-au identificat alele comune \n ceea
Constituie prob= orice element de fapt, care serve[te la ce prive[te markerii autozomali [i o potrivire la nivelul tuturor
constatarea existen]ei sau inexisten]ei unei infrac]iuni, la alelelor \n ceea ce prive[te markerii heterozomali, atestându-
identificarea persoanei care a s=vâr[it-o [i la cunoa[terea se astfel afilia]ia paternal= [i, \n consecin]=, identificarea cu
\mprejur=rilor necesare pentru justa solu]ionare a cauzei.
[Codul de procedur= penal=, Titlul III, Cap. 1, Art. 63].
certitudine a lui Saddam Hussein.

Concluzii:
Studiu de caz
Un caz simplu de identificare de persoan=, dar cu  Metoda identific=rii indirecte a unui profil genetic este
rezonan]= interna]ional=, \n care s-a folosit analiza arborelui o metod= laborioas=, consumatoare de timp [i de resurse, dar
genealogic, a fost cel al identific=rii dictatoruli irakian Saddam cu rezultate pe m=sur=, de vreme ce, \n anumite situa]ii, nu
Hussein, acuzat printre altele [i de sus]inerea financiar= la
nivel interna]ional a unor re]ele teroriste [12,13].
exist= alt= posibilitate \n identificarea unei persoane (ex: cazuri
de identificare a persoanelor fugare c=rora li se aduc grave
La 20.10, ora Irakului, la o ferma din sudul Tikrit-ului acuza]ii, precum cele de complicitate sau participare la acte de
solda]ii americani g=sesc, \ntr-o ascunz=toare subteran=, o terorism, crime \mpotriva umanit=]ii etc.; cazuri de identificare
persoan= care, dup= unele indicii, p=rea a fi dictatorul irakian a unor persoane disp=rute; cazuri de identificare a unei
Saddam Hussein. Solda]ii au fost instrui]i s= caute anumite persoane decedate [i al c=rei trup nu este disponibil [.a.m.d.)
semne corporale, cum ar fi aluni]e sau urmele unei r=ni mai
 Scopul final al unui astfel de studiu const= \n
vechi, ob]inut=, \n 1950, dintr-o tentativ= de asasinat e[uat=,
asupra conduc=torului irakian de la acea vreme [14].
identificarea unui num=r de markeri genetici ce apar]in
Cu toate acestea, certitudinea captur=rii pre[edintelui
persoanei cercetate, care s= permit= determinarea \n spa]iu si
Irakului nu a venit decât la câteva zile de la capturarea sa,
timp a unei probabilit=]i de reg=sire de 1 la num=rul de indivizi
când a fost posibil= compararea profilului genetic al acestuia
al unei popula]ii umane cercetate (ideal num=rul de indivizi ai
cu profilele genetice ale fiilor s=i, respectiv Saddam Uday [i
popula]iei umane pe glob) sau prin folosirea ei par]ial= (studiul
arborelui genealogic) \n determinarea rela]iilor de rudenie.

 Succesul ob]inerii unor rezultate concludente depinde


de num=rul categoriilor de markeri folosi]i, num=rul markerilor
lua]i \n studiu din fiecare categorie \n parte, num=rul obiectelor
personale [i al membrilor arborelui genealogic luat \n studiu,
gradul de rudenie al membrilor familiei lua]i \n studiu fa]= de
persoana cercetat=, [i, nu \n ultimul rând, experien]a [i
calitatea resurselor umane direct implicate \ntr-o astfel de
abordare.

Bibliografie

1. Jean Servier, Terorismul, Ed. Institutul European, 2002


2. John M. Buthle, Forensic DNA Typing, 2 nd ed., Elsevier Academic
Press, 2005
3. Stanciu Florin, Stoian Dana, Genotiparea Uman= \n Biocriminalistica
[i Paleogenetica, Ed. Semne, 2005.
4. Joseph Wang, From DNA biosensors to gene chips, Nucleic Acids
Research, 2000, Vol. 28, No. 16, 3011-3016
5. Freedom EVO Operating Manual, 392886, en, V2.0, TECAN.
6. www.tecan.com
7. Raz Radtkey, Lana Feng, M. Muralhidar, Melanie Duhon, David
Canter, Deborah DiPierro, Sylvia Fallon, Eugene Tu, Kevin McElfresh,
Michael Nerenberg and Ron Sosnowski, Rapid, high fidelity analysis of
simple sequence repeats on an electronically active DNA microchip,
Nucleic Acids Research, 2000, Vol. 28, No. 16
8. Jennifer T. Kemp, Ronald W. Davis, Robert L. White, Shan X. Wang,
Chris D. Webb, A Novel Method for STR-based DNA Profiling Using
Microarrays, J Forensic Sci, Sept. 2005, Vol. 50, No. 5
9. www.affymetrix.com
10. Human Tissue Act 2004; The Stationery Office Limited; Crown
Saddam Qusay, ambii uci[i la Mosul \n urma unui raid al
2004
armatei americane, [i identifica]i mai apoi pe baza fi[elor
dentare [15].
11. George J. Annas, Leonard H. Glantz, Patricia A. Roche, The
Genetic Privacy Act and Commentary; Health Law Department; Boston
Foto 4. Saddam Hussein \nainte [i dup= capturarea sa. University School of Public Health, February 28, 1995.
Foto 5. Saddam Qusay (stânga) [i Saddam Uday (dreapta) 12. Saddam Hussein's Support for International Terrorism
http://www.whitehouse.gov/infocus/iraq/decade/sect5.html
|n acest sens, probe de sânge [i fire de p=r au fost 13. Deroy Murdock, Saddam Hussein's Philanthropy of Terror, Hoover

CRIMINALISTICA 15
Comisar de poli]ie drd. CRI{AN - MUCENIC L+ZUREANU
director adj. Institutul de Criminalistic=
din Inspectoratul General al Poli]iei Române
\n \ntregul ei, datorit= greut=]ii cu care se constituie o

|
n \ntregul proces de exploatare a rezultatelor cartotec=, cu care se administrez= [i se actualizeaz=. Aici
cercet=rii la fa]a locului, prin valorificarea
putem vorbi [i de costurile pe care le presupun aceste
urmelor \n vederea stabilirii situa]iei de fapt, al
cartoteci. Obiectul sau caracteristica clasificat= trebuie s= aib=
identific=rii obiectelor sau persoanelor, pe baza urmelor
valoare de identificare [i repetabilitate \n economia general= a
create de acestea, o etap= deosebit de important= o
urmelor descoperite \ncât pe plan financiar s= existe o
reprezint= investiga]ia criminalistic= pe baza urmelor
justificare. Amprentele papilare au fost primele detalii
ridicate. Interpretarea urmelor la locul faptei constituie,
biometrice clasificate \n cartoteci. Acestea au realizat o
dup= cum bine se [tie, principalul izvor de formulare a
adevarat= revolu]ie \n identificarea criminalistic=, iar, \n
ipotezelor investiga]iei judiciare, care urm=re[te, \n regim
de urgen]=, formarea versiunilor de lucru. prezent, se folosesc, pe o scar= tot mai larg=, \n domenii
Din punct de vedere al tehnicii criminalistice, care diverse. Celelalte cartoteci de identificare criminalistic= sunt
se preocup= de valorificarea [tiin]ific= a urmelor organizate pentru a reduce tot mai mult timpul investiga]iei
infrac]iunii, se poate afirma c= dialogul cu urmele confer= criminalistice a urmelor [i de a scurta timpul dintre ridicarea
un nesecat izvor al r=spunsurilor. De obicei aceast= urmei [i expertizarea ei.
investiga]ie este eficient= la stabilirea situa]iei de fapt, cu Nici un sistem informatic nu poate rezolva eficient [i
preponderen]= la faptele cu autori necunoscu]i sau economic o problem=, dac= nu este direc]ionat eficient.
nedovedi]i, la care problematica probatoriului [tiin]ific Investiga]ia criminalistic= rezolv= foarte multe dintre
mai are multe de spus. problemele excluderii sau includerii. Biodetec]ia
Investiga]ia, \n sens literar, \nseamn= o cercetare comportamentului simulat poate s= ofere solu]ii pertinente la
minu]ioas= [i sistematic=, cu scopul de a descoperi ceva. anumite \ntreb=ri [i s= canalizeze \ntregul efort al resurselor pe
De fapt, investiga]ia este veriga de leg=tur= \ntre ridicarea o anumit= direc]ie sau examinarea unui scris evoluat poate
urmelor de la locul faptei sau a urmelor r=mase ca urmare exclude persoane cu scrisuri neevoluate. Excluderea
a s=vâr[irii unei fapte [i expertiza criminalistic=. Prima persoanelor suspecte este una dintre principalele forme ale
etap= reprezint= faza celerit=]ii, a r=bd=rii, minu]iozit=]ii [i laturii umaniste de respectare a drepturilor omului printr-o
a flerului, iar ultima este reprezentat= de [tiin]=, selectare incipient=, nonviolent= care, \n alt fel, poate
fundament [tiin]ific [i demonstra]ie. Etapa intermediar= prejudicia imaginii celor \ns=rcina]i cu descoperirea adev=rului.
posed= câte ceva din celelalte dou= [i anume r=bdarea, Foarte multe cazuri pot fi rezolvate mai eficient dac=, \n
minu]iozitatea [i [tiin]a.
echipele de verific=ri preliminare, ar fi coopta]i speciali[ti \n
Atunci când exist= urme ale unei fapte, putem considera,
criminalistic=, \n scopul de a selecta urmele [i a le stabili
pe conceptul probabilit=]ii, c= orice persoan= sau obiect putea
valoarea probatorie.
crea respectivele urme. De la acest \nceput, interpretarea
la locul faptei a urmelor face o prim= selec]ie, reducând

Rezultatele investig=rii criminalistice nu trebuie s=


probabilitatea la \ndeplineasc= o form= procesual= de expertiz= sau
un cerc mai
constatare tehnico-[tiin]ific= datorit= principiului c= nu
redus sau mai
trebuie s= dovedim ceea ce nu este necesar. Aici mai
pu]in redus.
intervine [i considerentul financiar [i de resurse.
Dac= avem o scrisoare anonim=, nu trebuie s=
demonstr=m c= ea nu a fost scris= de zece persoane
Studierea anumitor individualit=]i ale lucrurilor [i
suspecte sau dac= avem o urm= papilar= nu trebuie s=
fiin]elor a dat posibilitatea clasific=rii lor pe baza unor tipuri [i demonstr=m c= nu a fost creat= de mai multe persoane
subtipuri \n cartoteci. Aceast= facilitate nu a rezolvat problema suspecte. Tot aici se poate \ncadra [i excluderea

16 CRIMINALISTICA
persoanelor din cercul de suspec]i, pe baza analizelor patina timpului, o dat= cu formarea unei con[tiin]e a
genetice. Dac= insist=m s= demonstr=m neimplicarea, \n valorific=rii resurselor judiciare, \n scopuri clare, precise
cazul consult=rii bazelor de date, ar trebui s= demonstr=m [i eficiente.
c= nici una dintre persoanele din baz= nu a creat Aceast= ultim= opera]iune este \ncheiat=, de fapt,
respectiva urm=. Aceasta este valabil= [i \n sistemele prin efectuarea procesual= a unei constat=ri tehnico-
informatice de identificare tip AFIS, IBIS sau BNDPG. De [tiin]ifice sau expertize criminalistice, care, de multe ori,
aceea, rezultatele excluderii verific=rii investiga]iei pot fi nu sunt altceva decât consfin]irea, \n form= procesual=, a
comunicate neprocesual. Pe timpul desf=[ur=rii unei rezultatului unei investiga]ii criminalistice, fie ea din
palete vaste de verific=ri pentru identificarea unor cercuri de suspec]i, din cartoteci sau din alte verific=ri.
persoane sau obiecte poate fi efectuat un volum Am ]inut s= abordez acest subiect, pentru a l=muri
impresionant de investiga]ii \n diferite forme, care r=mân anumite tendin]e ale unor colegi responsabili cu
\n dosarul de cas= al gestionarului. La dosarul proba]iunii \nf=ptuirea actului de justi]ie \n general, care pe baza unei
vor fi ata[ate doar probatoriul care prive[te cauza \n sine, preg=tiri criminalistice sumare, abordat= \n diferite
f=r= a proba sau aminti despre modalit=]ile, sistemele sau institu]ii de \nv=]=mânt care au v=zut criminalistica ca [i
cartotecile de identificare care sunt constituite doar ca materie op]ional=, bucurându-se de facilitatea procesual=
mijloace de investiga]ie criminalistic=, de reducere la de a putea dispune, abuzeaz= de resurse cu greu
includere sau excludere [i de ce nu chiar la identificare. gestionate [i irosite din sacul bugetar auster. M= refer la
Sunt cazuri \n care se poate dispune expres investigarea unor sinucideri care, dac= nu ar fi fost
demonstrarea neimplic=rii, \n cazurile \n care se \nso]ite de un nume, nu iroseau din bugetul statului sume
consolideaz= probatoriul, mai ales când s-a f=cut o imense de bani pentru a demonstra sau contracara
incriminare pe baza unui probatoriu volatil neconsolidat. fic]iunile unor indivizi, care pl=tesc pentru a putea debita
Abuzurile solicit=rilor nejustificate vor fi rezolvate de inep]ii specifice la anumite posturi de televiziune.

Colonel magistrat dr. Nicolae LUPULESCU

I. Conceptul de amenin]are asimetric= strategiile asimetrice. De aceea, trebuie s= \n]elegem r=zboiul


asimetric [i s= \i putem riposta pe m=sur=, mai mult chiar, dac=
Perioada r=zboiului rece s-a caracterizat printr-o
este posibil, s= putem ac]iona preventiv .
suspiciune reciproc= [i re]inere exagerat= a extinderii
Exper]ii militari au subliniat c= acum insurgen]ii duc un alt tip
rela]iilor multilaterale dintre Est [i Vest, alimentat= de diferite de r=zboi, \n care dreptul umanitar nu se aplic=, [i c=ruia i s-a dat
scenarii [i mai ales de cre[terea real= [i f=r= precedent a denumirea de r=zboi asimetric, un termen folosit de la \nceputul
competi]iei \narm=rilor. anilor ´90. |ntr-o astfel de confruntare, o for]= relativ redus=
Amenin]area sovietic= [i riposta american= au creat o numeric [i u[or echipat= atac= punctele slabe ale unui inamic -
lume bipolar=: dou= superputeri \ncle[tate \ntr-o confruntare mult mai puternic decât el - prin mijloace neconven]ionale,
continu=, \n care multe alte ]=ri s-au al=turat coali]iilor create netradi]ionale sau chiar scoase \n afara legii.
de acestea. R=zboiul asimetric este un termen militar care descrie
Noul mileniu, \nceput sub semnul globaliz=rii, a r=zboiul \n care beligeran]ii sunt inegali din punctul de vedere al
schimbat lumea radical [i a f=cut ca mediul \n care tr=im s= capabilit=]ilor militare sau al metodelor de angajare. Puterea
fie extrem de diferit, nou [i imprevizibil. O dat= cu c=derea dezavantajat= militar trebuie s= \[i scoat= \n eviden]= avantajele
Zidului Berlinului, posibilitatea identific=rii [i definirii facile a speciale sau s= exploateze eficient punctele slabe ale inamicului,
inamicului a disp=rut. Lumea globalizat=, mi[carea liber= a dac= dore[te s= ob]in= victoria.
persoanelor, bunurilor [i capitalurilor au determinat noi Se poate afirm= c= r=zboiul asimetric \nseamn= a ac]iona,
provoc=ri, ca un apanaj al progresului exploziv pe care-l gândi, a te organiza diferit fa]= de oponent pentru a-]i cre[te
tr=im [i ni-l \nsu[im. avantajele sau a exploata sl=biciunile inamicului, a avea ini]iativ=
Amenin]=rile la adresa ordinii interna]ionale de drept nu sau o mai mare libertate de ac]iune. Acestea deriv= din dislocarea,
mai sunt clare [i unidimensionale, ci multipolare [i difuze. Ele de c=tre una din p=r]i, a unor noi capacit=]i pe care for]a inamic=
se exprim= la diferite niveluri [i prezint= grade diferite de nu le percepe sau nu le \n]elege. Aceste noi capabilit=]i reprezint=
intensitate. Vorbim acum de amenin]=ri multiple [i amenin]=ri metode total noi de atac sau ap=rare sau o combina]ie a acestora.
de joas= intensitate, iar alia]ilor Occidentului (noile democra]ii De[i exist= numeroase exemple de asimetrie \n secolul 20,
din Europa de Est) le este mult mai dificil s= fac= fa]= acestui utilizarea sa nu a fost niciodat= mai evident= ca \n prezent. |n
nou tip de provoc=ri. trecut, r=zboaiele se duceau, \n principal, \ntre na]iuni-state cu
11 septembrie 2001, atentatele la Madrid [i Londra, teatrul capacit=]i de lupt= echilibrate, conven]ionale. Când s-a recurs la
din Moscova [i [coala din Beslan au demonstrat c= terorismul metodele asimetrice, de obicei sub forma manevrei sau a
interna]ional se extinde \n toate regiunile geografice [i devine o avantajului tehnologic, ele au avut un efect devastator.
amenin]are major=, eviden]iind faptul c= nici un stat, nici o na]iune Exemple proeminente de ac]iuni asimetrice care au
nu se mai poate considera \n afara amenin]=rii. contrabalansat for]ele sunt:
De-a lungul timpului, combatan]ii au c=utat permanent s=  Tactica de asalt Sturmtrupp, care a introdus tran[eea,
neutralizeze sau s= evite puterea celuilalt, \n timp ce \[i testau precum [i r=zboiul tridimensional( prin folosirea avioanelor) \n
puterea pe sl=biciunile inamicului. Datorit= faptului c= nici un grup cursul primului r=zboi mondial;
sau stat nu poate \nfrunta alia]ii NATO \ntr-un r=zboi conven]ional,  Blitzkrieg-ul sau atacul fulger la \nceputul celui de-al
adversarii democra]iei occidentale \[i \ndreapt= aten]ia spre doilea r=zboi mondial;

CRIMINALISTICA 17
 Ini]iativa Strategic= de Ap=rare, care a pus cap=t cursei [i mijloacelor, sus]inerea logistic= adecvat= a structurilor [i for]elor
\narm=rii nucleare dintre SUA [i Uniunea Sovietic=; opera]ionale participante la conflict [i protec]ia multidimensional=
 Atacurile Al-Qaida \mpotriva Statelor Unite, de la 11 a societ=]ii civile. Conceptul american poate fi generalizat la nivel
septembrie 2001, ce au demonstrat c= terorismul interna]ional global, ]inând cont de aspectele [i deosebirile existente \n fiecare
poate reprezenta o amenin]are strategic= asimetric= la adresa stat \n parte.
securit=]ii interna]ionale. Cu toate acestea, problema asimetriei, confirmat= de
Tipurile de strategii [i tactici asimetrice remarcate \n r=zboiul practica ultimilor ani [i de evenimentele non-militare, impune
din Vietnam au fost denumite r=zboi de gheril=. Aceste ac]iuni necesitatea aprofund=rii studiului \n domeniile riscurilor asimetrice
asimetrice, totu[i, nu au produs efecte dramatice similare celor non-clasice, manifestate contra siguran]ei [i securit=]ii globale.
produse de la c=derea Zidului Berlinului \ncoace. Putem afirma c= aceste riscuri constau \n strategii [i ac]iuni
Ast=zi suntem martorii unei lumi complexe, \n care actorii armate [i non-armate deliberate, manifestate prin utilizarea unor
statali [i non-statali, grupurile de interese urm=resc scopuri nu procedee diferite de cele ale ac]iunilor militare clasice, cu for]e
\ntotdeauna u[or de descifrat. S-au estompat grani]ele dintre angajate \n conflicte de joas= intensitate, dar de mare eficacitate,
guverne [i oameni, armat= [i popula]ie, public [i privat. Noii lupt=tori având ca obiective afectarea securit=]ii [i siguran]ei na]ionale [i
\n genera]ia a patra, grupuri non-na]ionale [i transna]ionale, bazate paralizarea vie]ii economico-sociale a statului aflat \n conflict.
pe ideologie, religie, trib, cultur=, fanatism [i activit=]i economice Amenin]area asimetric= reprezint= situa]ia \n care un risc a
ilegale, au \mpins unele regiuni ale lumii c=tre anarhie. evoluat de la faza prezumtiv= la cea latent= [i, \n final, la un grad
Spa]iul ex-sovietic se confrunt= cu lupte care se dau \n mare de pericol pentru securitatea [i siguran]a na]ional= a statului
statele musulmane din regiunea bogat= \n petrol a M=rii Caspice. aflat \n conflictul de joas= intensitate.
Balcanii, de[i stabiliza]i \ntr-o oarecare m=sur=, au uria[e “Field Manual 100-20 Military Operations in LIC” din 1990,
probleme legate de corup]ie [i [omaj, f=r= s= se \ntrevad=, pe define[te conflictul de joas= intensitate astfel; “Conflictul de joas=
termen scurt, o pace real=. S-a intensificat r=zboiul \mpotriva intensitate este o confruntare politico-militar=, \ntre state sau
drogurilor \n Columbia [i Mexic. Israelul, Orientul Mijlociu, Coreea grupuri rivale, inferioar= unui r=zboi conven]ional [i superioar=
de Nord [i Taiwanul sunt \n continuare “butoaie cu pulbere”. competi]iei pacifiste rutiniere \ntre state. El implic=, \n mod
Lumea islamic= se confrunt= cu mi[c=ri [i curente “radicale”, frecvent, lupte prelungite \ntre principii [i ideologii rivale. Conflictul
fundamentaliste gen: Al-Qaida, mi[carea wahhabit= [i salafist=, ai de joas= intensitate se \ntinde de la subversiune pân= la
c=ror membri se consider= “puri”, adev=ra]i credincio[i islami[ti \ntrebuin]area for]elor armate.
care \[i permit s= ucid= chiar [i “fra]i”, \n numele jihadului. El este dus printr-o combina]ie de mijloace, utilizându-se
Culturile democratice separ= r=zboiul [i pacea; majoritatea instrumente politice, economice, informa]ionale [i militare.
inamicilor democra]iei n-o fac. Conflictele de joas= intensitate sunt, adesea, locale, \n
Osama bin Laden [i Al-Qaida \n Afghanistan [i Irak, Armata general \n lumea a treia, dar, \n ceea ce prive[te securitatea, au
lui Mohammed \n Yemen, mi[carea Wahhabi \n Cecenia, Hamas implica]ii de securitate regionale [i globale.
\n Orientul Mijlociu, diferite regimuri dictatoriale nu sunt decât
câ]iva factori reali care amenin]= lumea civilizat= [i stabilitatea II. ROLUL {I LOCUL FACTORULUI MILITAR |N PREVENIREA
global=. Majoritatea sunt actori non-statali (organiza]ii teroriste, {I COMBATEREA TERORISMULUI INTERNA}IONAL
interna]ionale, transna]ionale sau insurgen]i), care au o gândire Evolu]iile politico-economice [i militare din ultima perioad=,
diferit= de a noastr=, considerând c= se afl= \ntr-un r=zboi \ndeosebi dup= deciziile istorice din lunile aprilie [i mai 2004, prin
continuu [i violen]a este un mod de via]=. Ei [tiu c= violen]a este care cele dou= institu]ii integratoare NATO [i UE au f=cut pa[i
un instrument excelent \mpotriva unui popor democratic care se decisivi spre o nou= configurare a dimensiunii lor, prin primirea de
teme de orice amenin]are la adresa propriului stil de via]=. noi membri, au marcat sfâr[itul diviz=rilor, \nceputul unei noi ere \n
Profitând de avantajele erei informa]ionale, adversarii no[tri pot s= care Europa se unific= [i devine mai stabil=, iar rela]iile acesteia
ne arate zilnic, pe micile ecrane, atrocit=]i, abuzuri [i distrugeri, cu celelalte organiza]ii, for]e [i centre de putere, devin esen]iale
folosind cu abilitate mijloacele r=zboiului psihologic. pentru stabilitatea mediului de securitate actual.
Ace[ti inamici de genera]ia a patra sunt adep]ii tacticilor Imediat dup= evenimentele dramatice de la 11 septembrie
asimetrice \n r=zboiul informa]ional - de diseminare [i promovare 2001, a urmat decizia autorit=]ilor politice na]ionale privind
a intereselor lor. Ei manipuleaz= media, distorsioneaz= imagini pe angajarea României \n r=zboiul global \mpotriva terorismului,
care le difuzeaz= pe posturile de televiziune globale [i blocheaz= al=turi de Statele Unite ale Americii [i coali]ia interna]ional=.
accesul la Internet. Infosfera a devenit un nou câmp de lupt=, Aceast= al=turare, fireasc= pentru ap=rarea valorilor lumii
adecvat atacurilor asimetrice de oriunde de pe glob. democratice, avea \n vedere punerea la dispozi]ie a spa]iului
Potrivit unei defini]ii formulate de cercet=torii americani, aerian, maritim [i terestru na]ional, dar [i participarea cu for]e, la
“Abord=rile asimetrice sunt \ncerc=ri de a \n[ela, dejuca sau cerere, \n limita posibilit=]ilor.
submina puterea/for]a unor state [i de a le exploata punctele Participarea armatei române la ac]iunile de combatere a
slabe, folosind metode care difer= semnificativ fa]= de metodele terorismului interna]ional se \ntemeiaz= pe urm=toarele acte
de ducere a opera]iilor la care acel stat se a[teapt=. Ac]iunile normative, documente metodologice [i instrumente interna]ionale:
asimetrice urm=resc, \n general, un impact psihologic major, ca de Constitu]ia României; Hot=rârile Parlamentului [i ale Guvernului
exemplu, [oc ori confuzie, care-i afecteaz= adversarului ini]iativa, României; Strategia Militar= a României; Strategia de Securitate
libertatea de ac]iune [i voin]=. Na]ional= a României; Strategia Na]ional= de Prevenire [i
Metodele asimetrice solicit= o apreciere/evaluare a Combatere a Terorismului, aprobat= de CSAT; Legea privind
vulnerabilit=]ilor adversarului. Abord=rile asimetrice folosesc prevenirea [i combaterea terorismului; Decizia Consiliului Uniunii
tactici noi, netradi]ionale, arme sau tehnologii diferite [i pot fi Europene cu privire la combaterea terorismului; prevederile
aplicate la toate nivelurile r=zboiului - strategic, operativ [i tactic - conven]iilor interna]ionale la care România este parte: Conven]ia
precum [i \n \ntreg spectrul opera]iilor militare”. interna]ional= pentru reprimarea finan]=rii terorismului, semnat=,
|n concordan]= cu definirea [i cu formele de manifestare a la New York, la 9 decembrie 1999; Conven]ia interna]ional= pentru
asimetriei, \n domeniul militar, s-au propus [i principiile de urmat reprimarea atentatelor teroriste cu bombe, semnat=, la New York,
de c=tre SUA, \n cadrul “Viziunii Strategice \ntrunite 2010-2020”, la 15 decembrie 1997; Concep]ia Militar= a NATO privind
prin dominarea \ntregului spectru de misiuni interna]ionale, prin Ap=rarea \mpotriva Terorismului; regulamentele specifice
conducerea opera]iunilor armate, angajarea cu precizie a for]elor referitoare la misiunile Ministerului Ap=r=rii Na]ionale privind

18 CRIMINALISTICA
prevenirea [i combaterea ac]iunilor \ndreptate \mpotriva necesare preg=tirii for]elor destinate activit=]ilor de prevenire [i
obiectivelor militare), care permit contribu]ia ]=rii noastre la combatere a terorismului, s-au elaborat planurile operative de
campania interna]ional= contra terorismului, materializat= \n ac]iune \n situa]ii de criz= terorist=.
participarea, f=r= rezerve, de facto, \n teatrele de opera]ii. |n cadrul strategiei globale de lupt= \mpotriva terorismului,
Pentru ]ara noastr= solu]ia optim= de a r=spunde prevenirea se realizeaz= de c=tre Ministerul Ap=r=rii Na]ionale
provoc=rilor asimetrice este adoptarea [i dezvoltarea continu= a prin urm=toarele ac]iuni specifice:
conceptelor enun]ate \n Strategia Militar= a României [i Strategia  activit=]i informativ-operative, \n special de monitorizare [i
de Securitate Na]ional= [i aplicarea eficient= a acestora la control al elementelor teroriste care afecteaz= obiectivele proprii;
realit=]ile momentului.  activit=]i de paz=, protec]ie [i alte forme speciale de
Se poate aprecia c= este foate pu]in probabil ca, cel pu]in pe descurajare, \ndrumate [i monitorizate de structurile specializate
termen scurt [i mediu, România s= fie angrenat= \ntr-un conflict din cadrul Statului Major General, pentru asigurarea securit=]ii
clasic. Afirma]ia r=mâne valabil=, chiar \n contextul \n care atacurile personalului [i a obiectivelor autohtone [i str=ine de pe teritoriul
neconven]ionale asupra ]=rii noastre sunt \n prezent mai na]ional, precum [i a principalelor obiective militare române din
numeroase [i se desf=[oar= \n tot spectrul de confrunt=ri, de la cele str=in=tate, poten]ial vizate de terori[ti;
informa]ionale, la cele psihologice, de la agresiunea criminalit=]ii [i  activit=]i de preg=tire a interven]iei pentru crize/urgen]e
degrad=rii condi]iei umane, la discreditarea valorilor na]ionale. generate de ac]iuni teroriste, \n vederea limit=rii/combaterii
|n acest context, factorii de decizie au adoptat un complex de efectelor acestora;
m=suri care s= urm=reasc= \mbinarea ac]iunilor diplomatice cu  activit=]i de informare [i rela]ii publice;
cele de coalizare a for]elor, \n vederea realiz=rii unui mediu de  activit=]i de cooperare interna]ional=;
stabilitate [i de securitate real= \n spa]iul nostru de interes  activit=]i de instruire [i perfec]ionare profesional=;
strategic. Participarea României la ac]iunile de men]inere a p=cii,  activit=]i destinate optimiz=rii continue a cadrului
la lupta \mpotriva terorismului [i criminalit=]ii [i integrarea ]=rii \n legislativ, aplicabil categoriilor de misiuni, ce revin Ministerului
structurile euroatlantice, reprezint= cu siguran]= o prioritate \n Ap=r=rii Na]ionale.
demersul actual. Exist= trei forme distincte de prevenire, ce sunt avute \n
Evolu]ia evenimentelor politico-militare recente, \n special vedere de c=tre factorul militar, forme care se continu= [i se
conflictul din Irak, au scos \n eviden]= diferen]ieri de opinii \n completeaz= reciproc \ntr-un singur plan integrator:
cadrul Alian]ei, cu privire la modalitatea de rezolvare a unor situa]ii Prevenirea pe termen lung, care este destinat= s= \mpiedice
deosebit de complexe [i grave ale securit=]ii contemporane. apari]ia unei amenin]=ri majore [i este, \n principal, apanajul
Prin promovarea dialogului politic [i diploma]iei preventive, se domeniului politic [i diplomatic. Rolul armatei este de a conferi
vor g=si acele elemente comune [i puncte de convergen]= care s= consisten]= ac]iunilor politice prin punerea lor \n practic= [i a
duc= la o gestionare mai eficient= [i la un management mai adecvat contribui la ac]iunea de ansamblu, cu misiuni particulare, concrete.
al acestor situa]ii, astfel \ncât solidaritatea aliat= s= nu fie deformat=. Deschiderea armatei spre valorile occidentale, \ntâlnirile
Participant= activ= la gestionarea [i rezolvarea situa]iilor responsabililor militari, la nivel zonal sau interna]ional, efectuarea
de criz=, România dovede[te c= este un real factor de de stagii de preg=tire \n str=in=tate, schimburile de experien]= cu
stabilitate, manifestându-se ca un “furnizor de securitate”. ocazia exerci]iilor comune, precum [i participarea armatei la diferite
Direc]iile [i obiectivele stabilite de conducerea politic= vin s= opera]iuni externe, \n cadrul r=zboiului global \mpotriva terorismului,
demonstreze op]iunea spre democra]ie [i economia de pia]= reprezint= ac]iuni care se \nscriu \n aceast= form= de prevenire;
[i participarea, \n mod direct [i efectiv, la circuitul de valori Prevenirea pe termen mediu acoper= zona de interes a
materiale [i spirituale universale. Continuarea procesului de domeniului strategic, se exercit= \n scopul prevenirii actului
reform= a societ=]ii române[ti, consolidarea economiei de terorist [i se refer= la punerea \n practic= a programelor de
pia]=, \nt=rirea institu]iilor democratice, concomitent cu reform=: \nfiin]area [i opera]ionalizarea For]elor pentru Opera]ii
asigurarea siguran]ei [i bun=st=rii cet=]enilor, reprezint= Speciale; achizi]ionarea de mijloace de interven]ie, ac]iune [i
repere definitorii ale procesului de integrare deplin= \n culegere de informa]ii; achizi]ionarea unor sisteme de detec]ie
structurile politice, economice [i de securitate euroatlantice. pentru securitatea fizic= a obiectivelor militare; crearea cadrului
|n acest context, factorul militar are un rol important de jucat, institu]ionalizat de ac]iune a For]elor pentru Opera]ii Speciale;
dintr-o multitudine de motive: \n primul rând, deoarece grupurile adaptarea strategiilor [i tacticilor de ac]iune, \n func]ie de tipul
teroriste, cum ar fi Al-Qaida, opereaz= la cel mai \nalt nivel al amenin]=rilor. |n cadrul acelora[i m=suri se \nscrie [i crearea, la
spectrului violen]ei, estompând distinc]ia \ntre terorism [i lupt= nivelul Statului Major General, a unor structuri de specialitate,
armat=; \n al doilea rând, datorit= faptului c= diferen]a dintre organe de conducere [i coordonare a capacit=]ii opera]ionale
securitatea intern= [i cea extern= manifest= o tendin]= de specializate, destinate prevenirii [i combaterii ac]iunilor teroriste;
estompare. Este posibil [i necesar ca factorul militar s= se ocupe [i Prevenirea pe termen scurt se refer= la punerea \n practic=
de provoc=rile [i situa]iile la care for]ele de poli]ie sunt dep=[ite de a m=surilor necesare, \n cazul unei situa]ii de criz=. Acestea
evenimente; \n al treilea rând, datorit= faptului c= uneori va fi permit s= se ac]ioneze \n regim de urgen]=, [i presupun: activarea
imposibil ca factorul militar s= se ocupe de amenin]=rile teroriste, progresiv= a for]elor [i mijloacelor abilitate s= ac]ioneze pentru
folosind doar mijloacele clasice militare de ap=rare. Dac= factorul asisten]= opera]ional=; punerea \n practic= a unor ac]iuni de
militar trebuie s= joace un anumit rol \n lupta \mpotriva acestui nou descurajare, prezen]a demonstrativ= a unor mijloace aeriene,
tip de terorism, acesta trebuie s= se manifeste sub comanda NATO, navale sau terestre; desf=[urarea de ac]iuni punctuale de
ea reprezentând cea mai eficace alian]= de securitate interna]ional=. culegere de informa]ii; ac]iuni de lupt= preventive duse de
|n plan intern, Ministerul Ap=r=rii Na]ionale, ca parte elemente ale for]elor pentru opera]ii speciale, ca ultim= posibilitate
component= important= a Sistemului Na]ional de Prevenire [i de prevenire, \nainte de angajarea efectiv= a for]elor;
Combatere a Terorismului, a luat o serie de m=suri \n scopul Combaterea ac]iunilor teroriste, \n cele mai multe cazuri, se
\ndeplinirii sarcinilor care \i revin pe aceast= linie, astfel: a fost desf=[oar= sub forma ac]iunilor de interven]ie antiterorist= [i/sau a
\nfiin]at= o structur= specializat= \n cadrul Statului Major General; celor de interven]ie contraterorist=;
au fost \ncheiate protocoale de cooperare cu SRI [i SPP; s-au Interven]ia antiterorist= reprezint= ansamblul m=surilor
realizat conexiuni cu Centrul de Coordonare Operativ= defensive, realizate anterior producerii unor atacuri teroriste
Antiterorist= (CCOA) [i exist= un permanent flux informa]ional cu iminente, folosite pentru reducerea vulnerabilit=]ii factorilor umani,
acesta; s-au elaborat actele normative care legifereaz= activitatea specifici [i nespecifici, [i factorilor materiali. Acestea se execut= de
structurii [i care direc]ioneaz= procesul de planificare [i conducere, c=tre structurile specializate care ac]ioneaz=, de regul=,

CRIMINALISTICA 19
independent, \n sprijinul protec]iei obiectivelor Ministerului Ap=r=rii grupurilor sau organiza]iilor fundamentaliste, ce urm=resc
Na]ionale, la care exist= posibilitatea materializ=rii unor poten]iali stabilirea unor puncte de sprijin, \n plan local, sau atragerea de noi
factori de risc, \n scopul prevenirii, bloc=rii [i respingerii ac]iunilor membri sau simpatizan]i.
elementelor/grup=rilor teroriste sau ostile, interzicerii p=trunderii La \ntâlnirea la nivel \nalt de la Praga, din noiembrie 2002,
acestora [i ocup=rii obiectivelor [i men]inerii ordinii interioare; NATO a recunoscut c= terorismul, armele de distrugere \n mas= [i
Interven]ia contraterorist= reprezint= ansamblul m=surilor “]=rile care au e[uat” constituie provoc=ri la adresa securit=]ii \n
ofensive realizate \n scopul captur=rii sau anihil=rii terori[tilor, acest secol [i a decis s= trimit= for]ele oriunde este nevoie de ele,
eliber=rii ostaticilor [i restabilirii ordinii, \n cazul desf=[ur=rii ori pentru a r=spunde acestor amenin]=ri.
producerii unui atac terorist. Aceasta se execut= de structuri |n anul 2003, Alian]a a ac]ionat conform acelei decizii [i a luat
specializate, \n cooperare cu alte for]e specializate ale organelor \n primire For]a Interna]ional= de Asisten]= de Securitate (ISAF)
de stat cu atribu]ii \n domeniul siguran]ei na]ionale, la obiectivele din Afganistan. Ast=zi este pe deplin angajat= \n extinderea
militare ale Ministerului Ap=r=rii Na]ionale, care sunt efectiv securit=]ii [i a stabilit=]ii \n aceast= ]ar=, r=v=[it= de terorism
atacate sau ocupate de elemente/grup=ri teroriste, \n scopul religios, [i ajut= guvernul local s=-[i extind= [i s=-[i consolideze
captur=rii sau anihil=rii acestora, eliber=rii eventualilor ostatici [i autoritatea.
restabilirii ordinii legale. A urmat apoi opera]iunea maritim= de succes Operation
Aceasta este ac]iunea cea mai dinamic=. Modul de ac]iune
Active Endeavour, care s-a desf=[urat \n luna martie 2004, \n
a terori[tilor sau grup=rilor teroriste este de cele mai multe ori
Marea Mediteran=, extins= pentru a acoperi \ntreaga suprafa]= a
necunoscut sau, dac= este vorba de o grupare al c=rui mod de
m=rii. Tot la Praga, NATO a ini]iat un program complex de
operare este cunoscut, nu se poate prevedea modul de reac]ie al
transformare militar=, pentru a putea r=spunde eficace noilor
acesteia la anumite forme de interven]ie.
amenin]=ri asimetrice.
Preg=tirea for]elor care ac]ioneaz=, \n cazul interven]iei
Alian]a implementeaz= o structur= de sprijin, \n care
contrateroriste, trebuie s= fie complex=, cu o \nalt= specializare [i
Comandamentul Aliat pentru Transformare, cu sediul la Norfolk,
o disponibilitate permanent=. Pentru succesul misiunii, for]ele
ocup= un rol central. For]a de r=spuns NATO [i-a propus s= ating=
militare trebuie s= de]in=: informa]ii; armament performant,
adaptat misiunilor; echipament u[or, rezistent, adaptabil la timp, capacitatea maxim= opera]ional= pân= \n luna octombrie 2006.
anotimp [i tip de opera]iune; tehnic= militar= [i de comunica]ii de Au fost f=cu]i pa[i importan]i \n protejarea Alian]ei \mpotriva
ultim= genera]ie. Subordonarea trebuie s= fie strict=, iar traficului [i utiliz=rii armelor de distrugere \n mas=, inclusiv prin
conducerea flexibil=. \nfiin]area unui batalion special de ap=rare CBRN. Atât membrii
Ministerul Ap=r=rii Na]ionale asigur= interven]ia antiterorist= alian]ei, cât [i câteva grupuri de alia]i dezvolt= acel tip de
la obiectivele proprii, \n mod independent, precum [i, la cerere, capabilit=]i moderne de care este nevoie pentru a face fa]=
interven]ia contraterorist= pentru protec]ia altor obiective, \mpreun= acestor provoc=ri. Recent, mini[trii afacerilor externe au
independent sau \n cooperare cu structuri militarizate. c=zut de acord asupra necesit=]ii de a merge chiar mai departe,
Obiectivele militare sunt, dup= caz, personalul Ministerului \n vederea dezvolt=rii unui pachet mai bogat de m=suri \n lupta
Ap=r=rii Na]ionale, suprafe]ele de teren aflate \n administra]ia \mpotriva terorismului.
institu]iilor militare, \n interiorul c=rora se afl= instala]ii [i/sau Noul NATO \nfrunt= amenin]=rile actuale \n mod hot=rât,
mijloace fixe/mobile, ori \[i desf=[oar= activitatea efective militare, departe de zona sa tradi]ional= de ac]iune. Este hot=rârea alian]ei
precum [i mijloacele mobile apar]inând armatei, indiferent dac= se de a-[i moderniza structurile [i capabilit=]ile, \n scopul de a fi \n
g=sesc \n interiorul acestor suprafe]e sau pe drumurile publice, m=sur= s=-[i aduc= o contribu]ie sus]inut= [i semnificativ= la ceea
spa]iul aerian sau maritim. ce este considerat= a fi o lupt= lung= [i dificil=.
Obiectivele militare sunt permanente sau temporare, fixe sau
mobile [i sunt reprezentate, \n general, de: unit=]i militare; c=mine Concluzii
militare de garnizoan=; depozite militare de orice fel; aeroporturile For]ele armate nu opereaz= izolat, ele ac]ioneaz= \n cadrul
avia]iei militare precum [i pasagerii care le tranziteaz=; porturile unui context politic [i constituie doar un aspect al ripostei unui stat
militare [i persoanele care le tranziteaz=; mijloacele de transport \mpotriva acestui flagel infrac]ional deosebit de periculos. |n
apar]inând Ministerului Ap=r=rii Na]ionale sau care sunt \n contextul terorismului, for]ele armate sprijin= larg eforturile de
responsabilitatea acestuia; instala]ii [i tehnic= militar=; personalul aplicare a legii, \n scopul cre=rii condi]iilor \n care alte m=suri
armatei; personalit=]i militare sau civile din cadrul Ministerului asigur= solu]ii pe termen lung. Ac]iunea militar= poate, de
Ap=r=rii Na]ionale; personalul militar NATO sau al delega]iilor asemenea, contribui la campania general= (na]ional= [i
militare str=ine aflate \n misiuni sau vizite oficiale \n România; interna]ional=) de lupt= antiterorist=, prin desf=[urarea opera]iunilor
obiective stabilite \n cadrul Alian]ei [i pentru care organele abilitate de prevenire, \mpiedicare, constrângere, scindare [i distrugere.
ale României [i-au dat acordul.
De[i na]iunile sunt cele care au prima responsabilitate \n
Politica de ap=rare a României este adaptat= la tipologia
luarea m=surilor antiteroriste, NATO sprijin= statele membre prin
amenin]=rilor, provoc=rilor [i crizelor specifice \nceputului de
consultan]= \n fundamentarea concep]iilor de securitate a statelor,
mileniu, \ncorporând, al=turi de diploma]ia preventiv=, noile
prin furnizarea unor analize coroborate pe domenii de interes,
misiuni ale armatei, \n contextul definirii parametrilor de adaptare
precum [i prin punerea la dispozi]ia statelor solicitante a unor
a organismului militar la acestea.
evalu=ri periodice [i a informa]iilor privind riscurile de ultim= or=.
Statutul României de membru NATO [i aliat fidel al SUA \n
cadrul coali]iei antiteroriste impune o abordare pragmatic= a Pe plan militar, s-au f=cut progrese \nsemnate, \n perioada
fenomenului terorist, prin adecvarea strategiilor pe termen mediu ce a trecut de când a \nceput r=zboiul global contra terorismului.
[i lung la evolu]iile acestei amenin]=ri. Victoria final= a acestei campanii va depinde \n special de doi
Existen]a pe teritoriul na]ional a unor simpatizan]i ai factori: voin]a politic= interna]ional= sus]inut= [i constituirea
organiza]iilor teroriste ac]ioneaz= ca multiplicator al factorilor de capacit=]ilor apte s= fac= fa]= provoc=rilor. Cheia succesului, \n
risc, pericolul unui atac terorist \n România fiind apreciat la nivelul acest efort global, o constituie cooperarea interna]ional= [i
NATO [i al serviciilor na]ionale de informa]ii ca mediu. ac]iunea total= – politic=, economic=, financiar=, cultural-
Pornind de la aceste premize, la nivel na]ional, a fost religioas=, social= etc.
reanalizat= strategia de lupt= \mpotriva terorismului, stabilindu-se |n final, s= nu uit=m c= aceea[i persoan= este pentru unii
noi obiective. Evolu]ia fenomenului terorist \n ]ara noastr= este terorist [i pentru al]ii lupt=tor pentru libertate, iar utilizarea for]ei
caracterizat= de manifestarea unor tendin]e [i ini]iative apar]inând militare este doar o solu]ie obligatorie pe termen scurt [i mediu.

20 CRIMINALISTICA
MIHAELA–ADA COROAM+, medic primar legist,
Cabinetul de medicin= legal= R=d=u]i, jude]ul Suceava

ABSTRACT: Proba]iunea [tiin]ific= a unei Printre principiile de baz= ale cercet=rii la fa]a locului
infrac]iuni contra vie]ii persoanei implic= rezolvara unor trebuie s= not=m oportunitatea, operativitatea [i complexitatea
probleme ce se refer= atât la autorul faptei, ca subiect al (finalitate, rapiditate) care, \ntr-o m=sur= semnificativ=, asigur=
infrac]iunii, dar [i la victim=, organele judiciare apelând la ob]inerea unor informa]ii complete. O examinare imediat=,
toate mijloacele [tiin]ifice de cercetare pentru a descoperi complet= [i corect= f=cut= la fa]a locului permite s= se clarifice:
adev=rul faptic. Astfel, cercetarea la fa]a locului este o  esen]a evenimentului;
activitate orientat= spre recep]ionarea nemijlocit=,  locul [i timpul s=vâr[irii lui;
g=sirea, fixarea [i luarea diferitelor dovezi, \n scopul  mobilul [i scopurile faptei;
elucid=rii caracterului evenimentului. |n aceast=  modalitatea de \nf=ptuire;
activitate, medicina legal= se \ntâlne[te cu criminalistica,  ac]iunile la fa]a locului, c=ile de acces [i plecare;
ajutându-se reciproc. Criminalistica stabile[te  particularit=]ile fizice [i psihice ale f=ptuitorului;
\mprejur=rile [i modul de s=vâr[ire a faptelor, iar medicina  caracterul [i mecanismul comiterii v=t=m=rilor g=site
legal= determin= natura leziunilor de pe corpul victimei, la examinarea cadavrului.
vechimea lor, efectele pe care acestea le au asupra }inând cont de datele ob]inute la cercetarea la fa]a
\ntregului organism [i asupra vie]ii victimei. Grani]ele locului, anchetatorul avanseaz= operativ versiuni despre
dintre medicina legal= [i criminalistic= nu sunt net eveniment, persoanele implicate \n s=vâr[irea faptelor,
delimitate \n anumite privin]e [i nici nu se poate altfel atât organizeaz= m=suri operative, inevitabile de c=utare [i
timp cât aceea[i urm= reclam= examin=ri complexe cu re]inere a f=ptuitorilor, planific= producerea dovezilor,
caracter interdisciplinar. desf=[urarea cercet=rii. Astfel, datele ob]inute vor fi analizate,
pentru a se realiza o reconstituire logic= a evenimentelor ce au
Rolul investiga]iei [tiin]ifice \n orice caz de moarte avut loc la fa]a locului. Informa]iile ob]inute la fa]a locului
violent= este acela de a eviden]ia [i proba tot ce este legat de permit efectuarea unor ra]ionamente logice \n raport cu cele
modalitatea, mecanismul sau cauza mor]ii, \n scopul realiz=rii constate. De exemplu, examinarea unei urme de pantof va
unei reconstituiri cât mai apropiate de adev=r a evenimentelor permite apreciera direc]iei \n care o persoan= se deplasa.
ce au condus la deces. Se urm=re[te identificarea Constatarea prezen]ei, pe cadavru, a unei leziuni cu caracter
presupuselor obiecte vulnerante sau a oric=ror alte probe ce marker are o deosebit= valoare, \n aceast= etap= a cercet=rii,
pot orienta spre o ipotez= de anchet=. deoarece ea poate orienta asupra obiectului vulnerant, ce
Examinarea presupusului loc al evenimentului [i a urmeaz= a fi c=utat la fa]a locului. Astfel, interpretarea
cadavrului la locul g=sirii lui este orientat= spre recep]ionarea informa]iilor descoperite se efectueaz= \n vederea realiz=rii
nemijlocit=, studierea \mprejur=rilor locului faptei, g=sirea, unei reconstituiri a faptelor. Cu alte cuvinte, interpret=rile,
fixarea [i luarea diferitelor dovezi (preluarea materialelor \n realizate cu ocazia cercet=rii la fa]a locului, se plaseaz= \ntr-o
scopul elucid=rii caracterului evenimentului, personalit=]ii ordine logic=, \n vederea reconstituirii evenimentelor.
f=ptuitorului, mobilelor comiterii faptelor [i, de asemenea, a Cunoa[terea datelor de la fa]a locului u[ureaz= mult
altor \mprejur=ri semnificative pentru cercetare). Astfel “fa]a desf=[urarea expertizei [i formularea concluziilor.
locului” se define[te simplu ca fiind locul unde, cel mai posibil, |n sfera investiga]iei [tiin]ifice a mor]ii violente, indiferent
de \ncadrarea juridic=, obiectivele prioritare ale cercet=rii
a avut loc evenimentul cercetat. Este foarte important deoarece
constau \n descoperirea [i identificarea cadavrului, stabilirea
aici trebuie conservate toate urmele.
cauzei mor]ii, locul [i timpul când a survenit decesul,
Cercetarea la fa]a locului se preg=te[te [i se desf=[oar=
\mprejur=rile ce au favorizat s=vâr[irea faptei, mobilul [i
\n conformitate cu normele procesual-penale, prin aplicarea
metodelor tactice recomandate de criminalistic=. De regul=, scopul lui, identificarea infractorului, precum [i a tuturor
locul faptei se cerceteaz= de c=tre o echip=, din care fac parte: datelor utile pentru aflarea adev=rului.
procurorul, care conduce \ntreaga activitate, medicul legist, Medicina legal= se \ntâlne[te cu criminalistica pe mai
expertul criminalist, cadrele de poli]ie, precum [i unele multe planuri, ajutându-se reciproc \n cazurile de omor, loviri,
persoane din domeniul de specialitate, legat de natura sinucideri, diferite accidente cu victime omene[ti, \n care
infrac]iunii sau a urmelor create. Activitatea de cercetare este criminalistica stabile[te \mprejur=rile [i modul de s=vâr[ire a
organizat= [i condus= de procuror, de aceea to]i participan]ii faptelor respective, iar medicina legal= determin= natura
ac]ioneaz= la indica]ia [i permisiunea lui. Specialistul trebuie leziunilor de pe corpul victimelor, vechimea lor, efectul pe care
privit ca un ajutor, consultant. El lucreaz= dup= indica]iile acestea \l au asupra \ntregului organism [i asupra vie]ii
procurorului ajutându-l la g=sirea, fixarea [i preluarea urmelor victimei. |n asemenea condi]ii, datele stabilite de medicul legist
[i a altor probe materiale. La desf=[urarea anchetei sunt folositoare organului judiciar [i expertului criminalist la
specialistul atrage aten]ia anchetatorului asupra formarea concluziilor sale, iar datele constatate de criminalist
particularit=]ilor cazului dat [i d= l=muririle necesare \n \i sunt utile medicului legist la stabilirea unor \mprejur=ri
leg=tur= cu ac]iunile lui. privitoare la fapt=. Grani]ele \ntre medicina legal= [i

CRIMINALISTICA 21
criminalistic= nu sunt, deci, net delimitate \n anumite privin]e [i  felul leziunii, localizarea, num=rul, culoarea, forma,
nici nu se poate altfel atât timp cât aceea[i urm= reclam= dimensiunile, orientarea, aspectul marginilor [i al unghiurilor
examin=ri complexe, cu caracter interdisciplinar. eventualelor pl=gi etc;
Cercetarea \ncepe cu stabilirea limitelor locului  sesizarea mirosurilor particulare din \nc=pere: gaze
faptei, a eventualelor modific=ri, schimb=ri intervenite \n naturale, petrol, migdale amare, insecticid, precum [i
pozi]ia unor obiecte, \n con]inutul anumitor urme. |n acest propriet=]ile fizice ale anumitor obiecte (consisten]a,
timp, medicul legist examineaz= victima, spre a stabili dac= temperatura, vâscozitatea);
aceasta a decedat sau mai este \nc= \n via]=, pentru a se lua  examinarea agentului vulnerant, pentru a se stabili, \n
m=surile de acordare a primului ajutor [i de transportare m=sura posibilului, \nc= din aceast= perioad=, dac=
urgent= la cel mai apropiat spital, \n cazul \n care aceasta \nc= caracteristicile sale corespund sau nu celor ale leziunilor.
tr=ie[te. Dac= victima a decedat, cercetarea locului faptei Aceast= examinare presupune colaborarea strâns= dintre
continu= cu examinarea cadavrului, \n vederea descoperirii medicul legist [i criminalist, informa]iile ob]inute se pronun]=
urmelor de violen]=, prin care se pot stabili cauza mor]ii, cu maximum de pruden]= [i sunt relatate procurorului pentru
mijloacele utilizate, timpul aproximativ al producerii acesteia, stabilirea versiunii de anchet=;
dac= este vorba de omor, sinucidere sau accident.  fixarea aspectelor topografice prin fotografii de
Cercetarea locului faptei cuprinde dou= etape: orientare [i schi]e, efectuate de lucr=torii criminali[ti din
 etapa static=, ce const= \n studierea [i fixarea echip=, sub directa coordonare a procurorului;
cadrului locului faptei, f=r= a deranja starea ini]ial=, adic=  ob]inerea de informa]ii de la anturaj, apar]in=tori [i din
cercetarea urmelor [i suporturilor pe care se g=sesc acestea, actele medicale ale decedatului, cu referire la: antecedentele
precum [i a obiectelor, f=r= ca acestea s= fie deplasate; patologice ale acestuia, tentative anterioare de suicid,
 etapa dinamic=, \n care se procedeaz= la consumul de alimente sau b=uturi \naintea decesului,
examinarea obiectelor din perimetrul cercetat, dup= ce eventuale tratamente \n curs de efectuare, data, \mprejur=rile
acestea sunt deplasate [i ridicate. [i simptomele premonitorii ale decesului;
|n etapa static= trebuie s= se fixeze locul exact al tuturor  examinarea cadavrului, \n aceast= etap=, se
obiectelor g=site, se descrie totul, se analizeaz=, se recomand= a se face la locul g=sirii, \n ordinea urm=toare:
fotografiaz=. |n aceast= etap= a cercet=rii cadavrului se  situa]ia [i pozi]ia cadavrului;
stabilesc locul [i pozi]ia acestuia, sexul, vârsta [i talia  obiectele de pe cadavru [i din apropierea imediat= (se
aproximativ=, natura [i culoarea \mbr=c=min]ii, obiectele [i au \n vedere obiectele cu care s-au putut provoca leziuni:
urmele din imediata sa apropiere. Pozi]iile atipice, pentru locul obiecte contondente, t=ietoare, \n]ep=toare, t=ietoare-
\n care se afl= cadavrul descoperit, se descriu foarte \n]ep=toare, despic=toare, precum [i obiecte moi ce pot fi
am=nun]it, f=r= a se pierde din vedere consemnarea pozi]iei g=site chiar \n interiorul corpului decedatului sub form= de
fiec=rui segment al corpului victimei, atât unele fa]= de altele, c=lu[ \n gur=, cu]it \n plag=) ce se examineaz= f=r= a fi
cât [i pozi]ia lor raportat= la obiectele din jur (obiectele pe care mobilizate;
se afl= ori este sprijinit) precum [i alte situa]ii deosebite  \mbr=c=mintea [i \nc=l]=mintea;
observate la cadavru ca, de exemplu, leziuni elementare cu  date generale despre cadavru (sex, vârst=
caracter marker. aproximativ=, construc]ia corpului, starea de \ntre]inere,
Astfel, se vor consemna: culoarea tegumentelor etc.);
 starea locuin]ei, ce se desf=[oar= de la periferie  prezen]a [i eviden]a modific=rilor de pe cadavru (se
(studierea intr=rii) spre centru (mijlocul camerei), metodic [i cu analizeaz= [i se descriu \n detaliu toate modific=rile
minu]iozitate, pentru a se ob]ine maximum posibil de informa]ii cadaverice instituite: rigiditate, r=cire, lividit=]i, putrefac]ie);
de la fa]a locului;  caracteristici ale ]esuturilor;
 examinarea urmelor (traseologie) de incendiu,  caracteristicile p=r]ilor cadavrului, cu men]ionarea
explozii, for]=ri, urme papilare, factori primari [i secundari ai leziunilor constatate la nivelul acestora;
\mpu[c=rii, urme biologice etc. |n aceast= activitate,  precizarea locului \n care se g=se[te cadavrul.
colaborarea dintre medicul legist [i criminalist este diferit= de
la caz la caz, participarea medicului fiind mai larg= [i mai |n etapa dinamic= se procedeaz= la examinarea
activ= \n condi]iile cercet=rii factorilor primari [i secundari ai obiectelor din perimetrul cercetat, dup= ce acestea sunt
\mpu[c=rii, precum [i \n cercetarea urmelor biologice. Se va deplasate [i ridicate. Se examineaz= cadavrul, analizându-se,
cerceta [i consemna astfel, \n func]ie de caz: \n am=nunt, atât de c=tre medicul legist cât [i de c=tre
 prezen]a [i aspectul orificiului de intrare [i al orificiului criminalist sub \ndrumarea procurorului, articolele de
de ie[ire, care, prin aspectul lor morfologic, prin prezen]a sau \mbr=c=minte ale cadavrului, men]ionându-se: prezen]a
absen]a factorilor suplimentari, atât la nivelul acestora, cât [i rupturilor, a urmelor de \mpu[care, t=ieturi, arsuri, orice indiciu
la nivelul altor segmente ale cadavrului (la nivelul mâinii, de al unei lupte purtate cu agresorul etc. Se efectueaz= un
exemplu), pot furniza informa]ii importante pentru formularea examen extern am=nun]it, dup= dezbr=carea complet= a
unor ipoteze; cadavrului, descriindu-se \n detaliu: semnele mor]ii reale,
 prezen]a urmelor biologice, care pot fi: leziunile de violen]=, urmele biologice [i nebiologice, semnele
 urme de materie: sânge, saliv=, sperm=, p=r, sudoare, particulare [i orice alt detaliu constatat la nivelul tegumentelor
oase, diferite ]esuturi moi; [i mucoaselor accesibile examenului extern. Se efectueaz=
 urme de form=: amprente ale buzelor, din]ilor, fotografii de detaliu.
degetelor etc.; |n aceast= etap= se procedeaz= la ambalarea [i
 urme lezionale, l=sate de agen]i mecanici, fizici, trimiterea urmelor [i corpurilor delicte \n vederea examin=rii lor
chimici, biologici. de laborator.
Caracteristicile leziunilor constate pe cadavru reprezint= |n baza ordonan]ei procurorului, cadavrul este ridicat [i
una dintre principalele urme criminalistice, ele putând \ntruni transportat la morga laboratorului medico-legal sau la
caracteristicile markerilor lezionali, fiind astfel de o importan]= prosectura unde urmeaz= s= se fac= autopsia.
major= \n cercetarea ulterioar=. De aceea descrierea lor trebuie |n acest fel, se pun la dispozi]ia organului judiciar
f=cut= corect [i complet, de c=tre medicul legist, dup= normele informa]ii referitoare la data prealabil= a mor]ii [i, eventual,
semiologiei medico-legale, men]ionându-se: asupra semnifica]iei leziunilor de violen]=, ceea ce contribuie

22 CRIMINALISTICA
la orientarea anchetei. Acest fapt se realizeaz= prin analiza constatate [i consemnate de c=tre medicul legist.
comparativ= a aspectului morfologic al leziunilor marker cu Cercetarea la fa]a locului, \n caz de accident de trafic
urmele (acele modific=ri [i reflect=ri ap=rute ca [i consecin]= rutier, poate ridica o serie de probleme legate de absen]a
a interac]iunii \ntre o persoan=, \n cazul nostru victima, [i vehiculului, prin fuga de la fa]a locului. |n aceste situa]ii,
mediul cu care intr= \n contact) constate [i analizate la fa]a prezen]a pe cadavru a unor leziuni marker pentru diferite p=r]i
locului, formulându-se argumente pro [i contra \n contextul componente ale autovehiculelor: ro]i, bar= de protec]ie,
ipotezelor plauzibile. Astfel, se vor analiza \n detaliu toate radiator, faruri, diferite proeminen]e ale autovehiculelor, este
aspectele particulare ale leziunilor constate pe cadavru. de o mare importan]= deoarece, \n anumite condi]ii, ele pot lua
Leziunile marker pentru leg=turi [i noduri apar \n forma [i dimensiunile acestor p=r]i ale mijlocului de transport,
spânzurare, strangulare, sufocare prin obturarea gurii [i a fiind de un real folos la identificarea acestuia. Atunci când
nasului sau \n alte agresiuni \n care victima a fost imobilizat= victima s-a deplasat cu un alt vehicul (biciclet=, motociclet=,
prin legarea mâinilor [i picioarelor. Legarea se efectueaz=, de c=ru]=) se va ]ine cont de posibilitatea cre=rii unora dintre
obicei, cu materiale ca: frânghie, sfoar=, sârm=, dar se pot leziuni de c=tre elementele acestuia \n momentul tampon=rii,
folosi [i alte tipuri de materiale ca: obiecte de vestimenta]ie, ag=]=rii [i r=sturn=rii. Aceste leziuni servesc, \n condi]iile
obiecte textile etc. Nodurile se execut= \n diferite moduri, cercet=rii, \n primul rând, la reconstituirea dinamicii accidentului,
putând fi identice, cu nodul de cravat=, sau pot fi specifice putând contribui [i la identificarea autovehiculului generator de
unor \ndeletniciri (marin=resc, chirurgical, de ]es=torie etc.) fie accident. De asemenea, aspectul morfologic al leziunilor,
atipic. Ele apar ca excoria]ii realizate prin presare, alunecare precum [i caracteristicile altor probe constatate la cercetarea la
a materialului pe suprafa]a tegumentar=, având dimensiuni fa]a locului pot orienta asupra calit=]ii de conduc=tor auto,
comparabile cu ale materialului produc=tor al leziunii, de]inute de c=tre victim=, de ocupant sau pieton.
individualizarea putând fi dat=, printre altele, de neregularit=]i |n condi]iile \mpu[c=rii, se constat= prezen]a pe cadavru
de contur, \ngro[=ri, sub]ieri, defecte. a leziunilor marker pe orificiul de intrare [i/sau orificiul de ie[ire
Leziunile marker produse de mâini apar [i la strangulare, care, al=turi de proiectilele g=site la fa]a locului [i cele extrase
sub forma unor semne de violen]= externe, echimoze [i din cadavru, cu ocazia autopsiei, sunt indicii pre]ioase pentru
excoria]ii, dintre care o parte pot fi produse de unghii. identificarea tipului de arm= cu care s-a tras, a direc]iei [i
Compararea imaginii de pe gâtul victimei cu datele distan]ei de tragere.
antropometrice ale mâinilor b=nuitului permite s= se conchid=, La cercetarea la fa]a locului, \n cazul unui deces prin
uneori pe baz= de experimente, dac= era posibil= exercitarea ac]iunea unor factori fizici, se pot eviden]ia leziuni caracteristice
violen]elor de c=tre persoana respectiv=. Evident c= (cu valoare marker) pentru un anumit tip de agent fizic (de ex.
discordan]ele de ordin dimensional [i spa]ial, mai ales distan]a conductor electric), iar prin aspectul [i dimensiunile leziunii,
dintre degetul mare [i ar=t=tor, au o valoare categoric= pentru aceasta poate reda amprenta agentului fizic provocator.
formarea unor concluzii negative. Urmele de unghii, excoria]iile Astfel, cercetarea la fa]a locului, efectuat= cu mult=
semilunare au o valoare minim=, aproape nul=, \n identificarea r=bdare [i aten]ie, \n mod metodic [i tehnicizat, existând o
agresorului, dar prezen]a lor, al=turi de echimoze cu aspect colaborare activ= \ntre to]i membrii echipei, este un proces
morfologic caracteristic, au o mare valoare diagnostic= pentru [tiin]ific ghidat de reguli care aduc informa]ii deosebit de utile
pentru reconstituirea cu mare acurate]e a faptelor, pentru
stabilirea mecanismului de producere a mor]ii prin sugrumare.
identificarea obiectului vulnerant, ceea ce va conduce, \n final,
Pl=gile mu[cate, constate pe tegumentele cadavrului,
spre f=ptuitor. |n acest proces medicului legist \i revine rolul de
pot avea o mare valoare marker prin aspectul lor particular ce
a stabili modul, mecanismul [i cauza mor]ii victimei putând
este determinat de caracteristicile individuale ale agresorului.
oferi, prin analiza atent= a aspectului morfologic al leziunilor,
Unicitatea aparatului dentar propriu fiec=rei persoane prin date asupra obiectului provocator al acestora, mai ales atunci
combinarea caracteristicilor generale (forma arcadei dentare, când se afl= \n fa]a unor leziuni cu caracter marker.
dimensiunea, spa]ierea [i \nclinarea din]ilor) cu particularit=]ile
individuale (malforma]ii, dezalinieri, carii, fracturi, plombe,
obtura]ii, proteze, din]i lips=) se reflect= \n aspectul pl=gii
mu[cate, având o mare valoare orientativ= \n identificarea REFERIN}E BIBLIOGRAFICE
posibilului autor.
1. Beli[ V. , Tratat de medicin= legal=, Bucure[ti, 1995;
Urmele de obiecte vulnerante sunt frecvent constatate \n 2. Beli[ V., Medicin= legal=, Bucure[ti, 1992;
traumatologia mecanic=. Pe corpul cadavrului putem constata 3. Beli[ V., |ndreptar de practic= medico-legal=, Bucure[ti, 1990;
prezen]a de leziuni produse prin presare, \nfundare, t=iere, 4. Beli[ V., Nane[ C., Traumatologia mecanic= \n practica medico -
legal= [i judiciar=, Bucure[ti, 1985 ;
\n]epare sau doar alunecare, produse cu ajutorul unor
5. Jon Zonderman, Beyond the Crime Lab. – The New Science of
instrumente capabile s= suprime via]a, cum ar fi cu]itul, Investigation, Wiley Science Editions, Toronto, 1990;
toporul, secera, sapa, furca, coasa, bâta, ranga etc. Forma [i 6. Kernbach M., Medicin= judiciar=, Bucure[ti, 1958;
aspectul leziunii indic=, \n primul rând, tipul obiectului 7. Knight. B. ., Forensic Pathology, Ed. Edwards Arnolds, London, 1990;
8. Knight B., Legal Aspects of Medical Practice, London, 1972;
vulnerant, furnizând, \n acela[i timp, [i elemente de apreciere 9. Lucr=rile celei de-a II-a consf=tuiri [tiin]ifice prilejuit= de aniversarea
privind dinamica ac]iunii agresive, direc]ia [i unghiul de lovire, unui secol de \nv=]=mânt, cercetare [i asisten]= medico-legal= \n
elemente de natur= s= contribuie la verificarea ipotezelor [i Moldova, Ia[i 1982;
10. Loghin O., Toader T., Drept Penal Român, Ed. “{ansa”, Bucure[ti, 1996;
versiunilor, având astfel o valoare probatorie. Aceste urme pot
11. Lombard P. [i col., Le medecin devant ses juges, Laffont, Paris, 1973;
reproduce, mai mult sau mai pu]in fidel [i complet, conturul 12. Mihai Gh., Elemente constructive de argumentare juridic=, Ed.
instrumentului [i suprafa]a de contact delimitat= de acesta [i Academiei, Bucure[ti, 1982 ;
se constituie \n leziuni marker. Colaborarea strâns= dintre 13. Mircea I., Criminalistica, Ed. Funda]iei “Chemarea”, Ia[i, 1992;
14. Scripcaru Ghe. , Medicin= legal= , Bucure[ti, 1993;
medicul legist [i criminalist se contureaz= foarte clar \n 15. Scripcaru Ghe., Patologie medico-legal=, Ia[i, 1988;
aceast= activitate, deoarece medicul legist furnizeaz= detaliile 16. Scripcaru Ghe., Patologie medico-legal=, Ia[i, 1977;
morfologice ale leziunii, care permit criminalistului s= rezolve 17. Scripcaru Ghe., Ciornea T., Ianovici N., Medicin= [i drept, Ia[i,
problema identit=]ii obiectului vulnerant prin determinarea 1979;
18. Scripcaru Ghe., Medicina legal= expertal= \n România, Ia[i, 2000;
particularit=]ilor obiectului corp delict (exemplarul concret) 19. Scripcaru Ghe, Terbancea M., Patologie medico-legal=, Bucure[ti,
particularit=]i ce pot fi imprimate la nivelul leziunilor marker 1980;

CRIMINALISTICA 23
|ncepând cu 1 decembrie 2006, Banca Na]ional= Român=
(Direc]ia Emisiune, Tezaur [i Casierie) a emis [i pus \n circula]ie
Bancnota de 200 lei. Aceast= bancnot= este dominat= de portretul
marelui om de cultur= LUCIAN BLAGA (1895-1961)

Personalitate a culturii interbelice, poet, dramaturg, eseist [i filosof, profesor


universitar [i academician, Lucian Blaga este, dup= cum \l caracteriza criticul
Lucian Lovinescu, “cel mai original creator de imagini pe care l-a cunoscut
literatura român=”.
N=scut \n satul Lancr=m, jude]ul Alba, \n 1895, Blaga a urmat studii teologice la Sibiu, pentru care a
ob]inut licen]a, \n 1917, [i de filozofie la Universitatea din Viena, unde [i-a luat doctoratul, \n 1920.
|n 1926, intr= \n diploma]ie [i, timp de 12 ani, reprezint= România la Var[ovia, Praga, Viena [i Lisabona.
Este ales membru al Academiei Române, \n 1937, iar, \n 1939, este numit profesor de filozofia culturii la
Universitatea din Cluj. |n perioada comunist= este marginalizat pe criterii politice, fiind \ndep=rtat, \n 1948, de la
catedra universitar= [i numit bibliotecar-[ef la Biblioteca din Cluj a Academiei. Din 1954 este numit director
adjunct al Bibliotecii Academiei.
Blaga a scris opt volume de poezie, printre care :“Poemele lumii”, “Laud= somnului”, “La cur]ile
dorului” sau “Neb=nuitele trepte”, piese de teatru “Zamolxe, mister p=gân”, “Me[terul Manole”,
“Cruciada copiilor”, aforisme [i memorialistic=. Opera sa filozofic=, de orientare kantian=, este cuprins= \n
“Trilogia cunoa[terii”, “Trilogia culturii” [i “Trilogia valorilor”, precum [i \n “Trilogia cosmologic=”,
r=mas= neterminat=.
Opera lui, care cuprinde peste 10.000 de titluri de poezie, teatru, eseuri, filozofie, memorialistic= [i
aforisme, reflect= concep]ia sa filozofic= despre raporturile omului cu universul. Lucian Blaga s-a stins din via]=,
\n 1961, fiind \nmormântat \n localitatea natal= - Lancr=m.

Prezent=m, \n continuare, elementele de observabil= pe revers.


siguran]= \mpotriva falsific=rii acestei bancnote. Elementul de suprapunere – c=limar=
Descrierea bancnotei – imprimare plan= pe stilizat=, \nscris= \ntr-un p=trat, situat= deasupra c=r]ii,
material plastic (polimer); firul de siguran]= poate fi pe avers [i deasupra morii, pe revers. Suprapunerea se
observat \n partea central=, când bancnota este privit= face când bancnota este luminat= din partea opus=
\n lumin=. privitorului.
Imprimare \n relief – valoarea nominal= \n cifre Cerneala care \[i schimb= culoarea –
[i litere, portretul, floarea de mac [i cartea deschis=, cerneal= special= care \[i schimb= culoarea din auriu \n
moara [i statuia Gânditorului de la Hamangia – relief verde când bancnota este privit= sub diferite unghiuri de
detectabil prin palpare. \nclinare. Valoarea bancnotei, \n litere, pe aversul
Dominanta cromatic=, avers [i revers: oranj. acesteia, \n partea din stânga jos, este imprimat= cu o
Dimensiuni: 150 x 82 mm. astfel de cerneal=.
Fereastra transparent= – zon= clar= de forma Microperfora]iile – perfora]ii foarte fine, care
unei file de carte, situat= \n stânga aversului bancnotei, redau valoarea bancnotei, aflate \n zona florilor de mac,
\n care este imprimat= valoarea nominal= 200 [i \n care ce se pot observa când bancnota este luminat= din
este tip=rit= imaginea unui toc de scris. partea opus= privitorului.
Filigranul – când bancnota este luminat= din Imaginea latent= – privind suprafa]a bancnotei
partea opus= privitorului, \n partea stâng=, pe avers, se
la nivelul ochilor, linia privirii fiind aproape paralel= cu
pot observa portretul lui Lucian Blaga [i sigla B.N.R.
aceasta, pe peretele morii de pe revers, sub acoperi[,
Elementul auriu – cartea imprimat= cu auriu,
se v=d literele “BNR”.
\n fereastra transparent=, vizibil= pe aversul
bancnotei. Avers: portretul lui Lucian Blaga (1895-1961) –
Banda iridiscent= – band= vertical= de culoare poet, dramaturg, eseist, filozif, profesor [i diplomat. |n
aurie, inscrip]ionat= cu valoarea bancnotei, u[or centru, element floral reprezentat prin flori de mac

24 CRIMINALISTICA
Expert bancar TRAIAN POMETCU

(Papaver Rhoeas) [i o carte deschis= la fila cu poemele trimitere la poezia “Arca lui Noe”, \n spatele morii, un
“Autoportret” [i “9 mai 1895”. Sus, stema României, gorun, simbol al vie]ii [i al mor]ii, descris \n poezia
denumirea b=ncii centrale emitente, “BANCA “Gorunul”. |n stânga sus, valoarea nominal= \n cifre
NA}IONAL+ A ROMÂNIEI” [i medalion cu sigla BNR. “200”, iar jos, semnul pentru nev=z=tori sub forma unui
Jos, valoarea nominal= \n cifre [i litere “200 LEI DOU+ dreptunghi cu sigla BNR. |n partea superioar=,
SUTE”. |n stânga jos, semn=turile guvernatorului [i denumirea b=ncii centrale emitente “BANCA
casierului central. Pe vertical= \n dreapta, valoarea NA}IONAL+ A ROMÂNIEI”, iar \n cea inferioar=,
nominal= \n litere “DOU+ SUTE LEI”, data punerii \n valoarea nominal= \n litere [i cifre “DOU+ SUTE LEI
circula]ie “1 DECEMBRIE 2006” [i valoarea nominal= 200”. Sus, \n dreapta, sigla BNR. |n dreapta morii, pe
\n cifre “200”. vertical=, este redat textul penalit=]ii, \n caz de
Revers: Compozi]ie grafic= având \n prim plan, falsificare: “FALSIFICAREA ACESTOR BILETE SE
\n partea stâng=, imaginea statuetei neolitice PEDEPSE{TE CONFORM LEGILOR”. Seria [i
Gânditorul de la Hamangia, simbolizând num=rul bancnotei, tip=rite \n dou= culori, negru [i ro[u,
personalitatea lui Lucian Blaga, considerat ca fiind “cel sunt imprimate astfel: cele cu cerneal= neagr= [i
mai \mplinit gânditor român”. |n plan secund sunt caractere de aceea[i \n=l]ime sunt amplasate
prezentate trei elemente: un curcubeu, amintit \n vertical \n stânga, iar cele cu cerneal= ro[ie,
poezia autobiografic= “Autoportret”, care sugereaz= orizontal \n dreapta sus, cu caractere de \n=l]ime
sufletul poetului, o moar= veche de ap=, care face cresc=toare.

CRIMINALISTICA 25
Comisar de poli]ie drd. CRI{AN-MUCENIC L+ZUREANU,
director adjunct al Institutului de Criminalistic=

cititorul este adus \ntr-o lume fascinant= [i deosebit=, specific=


filateliei, ca dantelura [i gumajul. Se \mbin= cuno[tin]e istorice
[i de notorietate, al=turi de elemente strict de examinare
tehnic= a documentelor, \ntr-o iconografie de excep]ie.
Problematica din capitolele V [i VI ale c=r]ii \[i g=sesc
utilitatea \n activitatea investigatorului [i a celorlalte autorit=]i
din sistemul judiciar prin abordarea concret= a elementelor de
tactic= [i metodic= criminalistic=. Sunt scoase \n eviden]=

L
iteratura criminalistic= de specialitate s-a particularit=]ile cercet=rii pentru descoperirea, atât a
\mbog=]it cu o lucrare valoroas= care persoanelor care au efectuat manevre de falsificare sau
prezint= monografic multitudinea de contrafacere, cât [i modalit=]ile tehnice care au fost folosite \n
probleme referitoare la falsurile filatelice. acest scop.
Cum era [i normal, tematica a fost abordat= de c=tre Expertizele criminalistice [i constat=rile tehnico-
un criminalist cu experien]= care este totodat= [i un pasionat [tiin]ifice, dispuse \n cazuistica abordat=, sunt prezentate
filatelist. al=turi de unele expertize filatelice. |n acest fel, se pot face
Pe parcursul mai multor ani, dr. Ion Poian= a reu[it s= interdependen]e [i corela]ii. Sunt prezentate expertize
creeze o interdependen]= \ntre pasiune [i [tiin]=, achizi]ionând filatelice care, la rândul lor, au fost falsificate sau care au
una dintre cele mai mari colec]ii de falsuri [i contrafaceri din prezentat concluzii de autenticitate ale unor m=rci po[tale
domeniul filateliei.
falsificate, prin care se atrage aten]ia c= examinarea
Cercetarea [tiin]ific= care a stat la baza lucr=rii a fost
criminalistic= poate fi mult mai aproape de adev=r, dac= se
des=vâr[it= pe parcursul unui doctorat sub atenta \ndrumare a
prof. univ. dr. Ioan-Nu]u Mircea, care confirm=, \n cuvântul ]ine cont de mijloacele tehnice mult mai avansate [i mai ales
introductiv, al=turi de prof. univ. dr. Vasile Berche[an, dac= expertul de]ine [i o cultur= filatelic= substan]ial=.
valoarea [i caracterul de noutate ale acesteia. Capitolele finale ale lucr=rii prezint= metodele [i
Structurat= pe IX capitole, cartea prezint=, prin mijloacele tehnice care se folosesc la examin=rile m=rcilor
dubl= abordare problematica filatelic= a falsurilor [i po[tale [i pieselor filatelice falsificate precum [i particularit=]i
contrafacerilor. |n primul capitol se face un demers ale examin=rilor criminalistice \n aceste cazuri. Sunt abordate
introductiv cu privire la documente [i falsificarea mijloacele tehnice moderne de examinare criminalistic= de la
acestora, prezentându-se, \n mod profesional, riposta lup= [i pân= la comparatorul videospectral sau la compararea
penal=, m=surile de tactic= [i metodic= criminalistic= care
cernelurilor cu efectul razelor ,,raman”. Numeroasele exemple
se impun a fi luate, \n contextul pericolului social pe care
de falsuri sunt ilustrate astfel \ncât cititorul poate p=trunde [i
aceste fapte \l reprezint=.
Cuprinsul capitolului II face o prezentare a m=rcilor vizual \n fascinanta lume dintre fals [i autentic a m=rcilor
po[tale, \n a c=rei lectur= putem s= reg=sim elemente po[tale.
interesante [i de particularitate ale acestor “documente”. Cartea prezentat= reu[e[te s= aduc=, pe scena
Cunoa[terea am=nuntelor este prezentat= ca fiind necesar= pragmatismului, minunatul univers al colec]ionarilor de timbre
pentru o examinare tehnic= [i filatelic= pertinent=. [i m=rci po[tale, \n care filatelistul criminalist joac= rolul de
Fenomenul falsific=rii m=rcilor po[tale este tratat \n excludere de pe pia]= a falsurilor [i contrafacerilor.
capitolul III al lucr=rii, \n complexitatea [i fazele apari]iei sale. Prin modul de abordare, cartea poate fi accesibil= unei
Redarea evolu]iei tipologiei [i clasific=rilor acestui gen de categorii vaste de cititori cu preg=tire din mai multe domenii.
fapte antisociale are la baz= vasta experien]= a autorului, care
Intr-o prezentare de excep]ie [i iconografie perfect=, autorul a
le disemineaz= separat [i comparativ din punct de vedere
reu[it s= aduc=, \n criminalistica româneasc=, un plus de
filatelic [i criminalistic .
Capitolul IV al c=r]ii trateaz=, \ntr-o form= laborioas= [i valoare \n acest domeniu neprospectat suficient.
foarte bine documentat=, modalit=]ile de contrafacere [i Invit colegii criminali[ti, pe filateli[ti [i pe oricine
falsificare a pieselor filatelice, precum [i categoriile de urme dore[te s=-[i \mbog=]easc= cuno[tinele \n acest domeniu, s=
ce pot fi exploatate \n urma examin=rilor criminalistice. parcurg= capitolele aceastei c=r]i [i doresc s=-l felicit pe
Prezent=rile sunt \nso]ite de exemplific=ri concrete, prin care dl.dr. Ion Poian= pentru reu[it=.

26 CRIMINALISTICA
Dr. GHEORGHE ASANACHE

|
n ziua de 12 noiembrie 1990, \n
jurul orelor 20.00, s-a prezentat la
sediul Postului de poli]ie al
comunei F., jude]ul S., numita C.V., care a
relatat faptul c= fiind plecat= \n ora[ul C.,
\ncepând cu seara zilei de 10.11.1990, când
s-a \ntors acas=, \n diminea]a zilei de
12.11.1990, [i-a g=sit so]ul, numitul C.G.,
decedat \n locuin]=.
Contrar sus]inerilor organului de resort,
am demonstrat c= persoana anume vizat= a fost
imobilizat= la pat de doi f=ptuitori [i produsul
material folosit la conten]ie, cu lungime mare, a
fost \ndep=rtat [i luat, la plecare, de c=tre ace[tia
o dat= cu recipientul \n care a fost transportat
agentul vulnerabil de natur= chimic=.
Printre altele [i pe baza concluziilor
formulate \n raportul de expertiz= medico-
biocriminalistic= complex= \ntocmit \n cauz=, s-a
stabilit c= autorii faptei erau C.M., de 24 ani, ...,
fiul [i L. D., 23 de ani din ora[ul C., ..., ginerele
victimei.
|ntrucât anterior evenimentului, numitul
C.G. a avut un comportament violent \n familie,
maltratându-[i so]ia, copiii [i celelalte rude, la
data de 10.11.1990, C.M., fiind anun]at de
familie, a venit \n localitatea F., aducând cu sine
acid sulfuric [i, \n \n]elegere cu L.D., a hot=rât
s=-i suprime via]a.
|n acest scop au consumat, \mpreun=
cu victima, \n locuin]a acesteia, b=uturi alcoolice
[i, \n momentul \n care C.G. a adormit, L.D.
\mpreun= cu C.M. l-au legat de pat cu o funie
lung=, iar C.M. a aruncat peste acesta, \n câteva
reprize succesive, \ntreaga cantitate de acid
sulfuric adus= (foto 1 [i 2, planul dorsal al
cadavrului [i foto 3 planul lateral), provocându-i
decesul.
Dup= exitus, pentru [tergerea urmelor
infrac]iunii, autorii au dezlegat victima, luând cu
ei sfoara [i vasul folosit, l=sând u[ile deschise.

Familia, pe baza unei prealabile


\n]elegeri, a anun]at organele de poli]ie de abia
\n ziua de 12.11.1990, furnizând ini]ial date
eronate \n cauz=.

CRIMINALISTICA 27
Inspector de poli]ie inginer informatician ALEXANDRA CONSTANTIN

Evolu]ia rapid= a tehnologiei de nivel \nalt deschide posibilitatea


apari]iei infrac]iunilor cu un caracter sofisticat.
Investigarea criminalistic= specific= trebuie s= se desf=[oare
\n conformitate cu recomand=rile speciali[tilor \n domeniu.

PRECIZARE! Infrac]iunile \n care sunt folosite


sistemele informatice implic= o serie de probleme specifice \n
investigarea criminalistic= informatic=, deoarece dispozitivele
electronice nu pot constitui material probatoriu de sine
st=t=tor, adev=rata valoare fiind dat= de informa]iile de interes
prezente \n mod latent.
Principalele aspecte care trebuie clarificate se refer= la
identificarea aparaturii sau a altor mijloace folosite [i
modalit=]ile de utilizare.

Sistemele informatice uzual folosite pot fi


clasificate \n urm=toarele categorii: Etapa I. Ac]iuni preliminare ridic=rii sistemelor
Sisteme sta]ionare: informatice
a1. unitate central= tip desktop; (1) Se \ndep=rteaz= toate persoanele (a) din
a2. echipamente periferice(monitor, tastatur=, mouse, apropierea sistemului informatic [i (b) din apropierea surselor
imprimant=, scanner, fax, multifunc]ional=, camer= digital=, de curent, a[a cum este ilustrat [i \n imaginea prezentat=.
Orice ac]iune voit= sau nevoit= a persoanelor din imediata
modem, hub, switch, router, UPS).
apropiere poate determina pierderea datelor. De asemenea,
Sisteme portabile:
nu este indicat s= se urmeze sfatul acestora, singurul abilitat
b1. laptop;
fiind specialistul IT. |n aceea[i m=sur=, \ntreruperea
b2. palm PDA; aliment=rii electrice poate declan[a rularea unor programe
b3. telefon mobil; care determin= [tergerea datelor.
b4. pager. (2) Nu (!) se apas= nici un buton sau tast=, pentru a
Medii de stocare: nu se schimba starea de func]ionare a dispozitivelor
c1. hard disk; informatice (dac= sunt oprite, r=mân oprite; dac= sunt pornite,
c2. dischet=; r=mân pornite). Dac= se g=se[te un calculator oprit, nu (!) se
porne[te pentru a se evita modificarea sau [tergerea datelor.
c3. CD/DVD;
(3) Dac= se g=se[te o imprimant= care tip=re[te nu
c4. pen flash stick;
(!) se opre[te pân= la terminarea procesului de imprimare.
c5. card de memorie;
Imprimanta are o memorie temporar= care p=streaz= date
c6. Zip; chiar [i \n cazul unei \ntreruperi bru[te a sistemului informatic.
c7. band= magnetic=. (4) Se identific= componentele sistemului informatic
Medii de transmitere(cabluri): (unitate central=, monitor, tastatur=, scanner, imprimant= etc)
d1. cablu paralel de imprimant=; printr-o cercetare atent= a locului faptei, deoarece
d2. cablu USB de imprimant=; dispozitivele informatice se caracterizeaz= printr-o multitudine
d3. cablu de telefon; de forme [i dimensiuni.
d4. cablu firewire; (5) Se noteaz= pozi]ia componentelor, inclusiv starea
de alimentare (pornit, oprit).
d5. cablu de re]ea (UTP, fibr= optic=).
(6) Se fotografiaz= [i se filmeaz= locul unde sunt
amplasate sistemele informatice [i pozi]ia lor.
Pentru a evita afectarea probelor \n instan]= [i chiar Opera]iunea de fotografiere [i filmare este important=
omiterea ridic=rii unor dispozitive IT, sunt necesare solicitarea pentru ca, ulterior finaliz=rii cercet=rii locale, la o vizualizare a
prezen]ei unui specialist [i respectarea cu rigurozitate a imaginilor s= se poat= descoperi noi informa]ii folositoare.
etapelor ce vor fi descrise \n continuare. (7) Se fotografiaz= [i se filmeaz= partea frontal= [i

28 CRIMINALISTICA
dorsal= a unit=]ii centrale, a monitorului [i a celorlalte cablurile de alimentare [i de conectare. Cablurile vor fi
componente. |n cazul când este vizibil= imaginea de pe p=strate lâng= echipamente, \n vederea ambal=rii comune
ecranul monitorului este foarte important= filmarea sau pentru c= exist= cazuri \n care lipsa acestora poate face
fotografierea acesteia, deoarece con]ine informa]ii despre imposibil= examinarea ulterioar=.
programele utilizate.
(8) Dac= monitorul este deschis [i nu este vizibil=
suprafa]a de lucru, atunci se mi[c= mouse-ul u[or f=r= (!)
ap=sarea butoanelor, pentru a nu se declan[a executarea
unor opera]ii nedorite, apoi se fotografiaz= [i se filmeaz=
imaginea care apare pe ecranul monitorului.
(9) Fiecare cablu de linie telefonic= sau de comunica]ii
tip modem ori re]ea conectat la calculator se deconecteaz=
(dac= este posibil de la prizele situate pe perete). Dac= e
conectat un telefon, se \ncearc= identificarea num=rului de
telefon [i se noteaz=.
(10) Când calculatorul este PORNIT, \nchiderea se va
realiza astfel:
 pentru unit=]ile centrale tip desktop - prin scoaterea
cablului de alimentare din calculator; nu (!) se \nchide de la
butoanele de pe panoul frontal sau dorsal;
 pentru unit=]ile portabile tip laptop - prin scoaterea
bateriei (bateriilor);
 pentru sistemele de operare tip server (Windows NT
Server, Windows 2000 Server, Windows 2003 Server, Linux,

(13) Se noteaz= datele de identificare ale


componentelor (marc=, model, num=r, serie, firma
produc=toare etc.).

Etapa II. Ridicarea sistemelor informatice

(14) Se ridic= unitatea central= a


sistemului informatic. |n cazul sistemelor
Unix) se va folosi procedura normal= informatice portabile (tip laptop) se ridic=
de \nchidere a sistemului prin sursa de alimentare [i cablurile aferente.
comanda “SHUTDOWN”; trebuie
Dup= caz, se vor ridica [i echipamentele
men]ionat c= exist= situa]ii când
periferice, cu accesoriile aferente (cabluri de
calculatoarele sunt configurate special
alimentare [i conectare, alimentatoare,
pentru a nu se putea executa comanda
cartu[e, ribon).
“SHUTDOWN” [i atunci se va scoate
cablul de alimentare din calculator. (15) Se ridic= orice mediu de
stocare a datelor informatice: hard disk-uri, dischete, CD-uri,
(11) Se verific= dac=, \n unitatea de citire a
DVD-uri, pen flash stick, card-uri de memorie (inclusiv cele
dischetelor, exist= o dischet=; \n caz afirmativ, se scoate [i
existente \n aparatele foto digitale), discurile tip ZIP, cât [i
se ambaleaz= separat; nu (!) se ac]ioneaz= butoanele
unit=]ile de citire aferente (inclusiv cablurile de alimentare [i
unit=]ilor tip CD-ROM, CD-RW, DVD-RW, deoarece se poate
conectare) pentru facilitarea examin=rilor de laborator.
declan[a execu]ia unor programe pentru [tergerea datelor. (16) Se ridic= foi de hârtie cu \nscrisuri, manuale,
(12) Se \nchid toate componentele periferice (monitor, agende, noti]e, tip=rituri, fotografii, materiale realizate cu
imprimant=, scanner) conectate la calculator [i se scot toate ajutorul sistemelor informatice.

CRIMINALISTICA 29
(17) Se efectueaz= interviuri preliminare, \n vederea distrugerea informa]iilor.
ob]inerii de informa]ii referitoare la proprietari [i/sau utilizatori, (21) Depozitarea se face \n mediu uscat, r=coros, la
parole, nume de utilizatori, scopul sistemului, schema de distan]= de sursele de radia]ii electromagnetice puternice.
securitate, loca]ii pentru salv=ri de date electronice,
documenta]ii ale dispozitivelor informatice [i ale programelor Aceste recomand=ri sunt valabile \n actualul moment
instalate. de referin]= (2006), ele fiind tot timpul perfectibile, \n raport cu
(18) Se men]ioneaz=, \n procesul-verbal \ntocmit cu evolu]ia IT.
aceast= ocazie, ac]iunile efectuate \n mod cronologic. Trebuie remarcat faptul c= exist= [i pa[i alternativi,
având acela[i scop: descoperirea infrac]ionalit=]ii IT.
Etapa III. Ambalarea sistemelor informatice
Este preferabil ca, atunci când se g=sesc lacune \n
(19) Se ambaleaz= componentele sistemului informatic
opera]iunile de depistare a infrac]ionalit=]ii IT, \ntre factorii
cât [i mediile de stocare \n cutii de carton [i se sigileaz=. Prin
care ac]ioneaz= pe acest front comun, s= se realizeze o
ambalarea separat= a componentelor sistemului informatic se
vor evita alterarea, pierderea sau distrugerea informa]iilor. De comunicare reciproc= de date.
asemenea, trebuie evitate plierea, \ntinderea sau zgârierea
mediilor de stocare a datelor (dischete, CD-uri, DVD-uri etc.).
Bibliografie
Modalit=]ile de ambalare [i sigilare vor fi consemnate \n
1. U.S. Department of Justice, “Electronic Crime Scene Investigation
procesul-verbal.
– A Guide for First Responder”, iulie 2001
2. U.S. Department of Justice, “Forensic Examination of Digital
Etapa IV. Transportul [i depozitarea sistemelor informatice
Evidence – A Guide for Law Enforcement”, aprilie 2004
(20) |n timpul transportului trebuie evitate [ocurile,
3. Association of Chief Police Officers, “Good Practice Guide for
vibra]iile, emisiile radio sau câmpurile electromagnetice
Computer based Electronic Evidence”.
puternice, pentru a nu se produce alterarea, pierderea sau

Noul sediu
al Asocia]iei Criminali[tilor din România

Prin Hot=rârea Guvernului României nr. 1544 din 1 noiembrie 2006, publicat= \n
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 916/10.09.2006, s-a aprobat darea \n folosin]=
gratuit=, pe o perioad= de 5 ani, Asocia]iei Criminali[tilor din România, persoan= juridic=
român= de drept privat, f=r= scop patrimonial, de utilitate public= a imobilului aflat \n
domeniul privat al statului [i \n administrarea Regiei Autonome “Administra]ia Protocolului
de Stat”. Imobilul se afl= \n Municipiul Bucure[ti, b-dul Dacia nr. 55, ap. 1, sector 1, aceasta
fiind noua adres= a Asocia]iei Criminali[tilor din România.
|n leg=tur= cu noile conturi ale Asocia]iei Criminali[tilor din România v= facem
cunoscut c= acestea sunt urm=toarele, deschise la Banca Comercial= Român= – Sucursala
Doamnei:
– Cont Nou: 2511.A01.0.564199.0080.ROL.1
– Cont IBAN Nou: R096RNCB0080005641990001

2007
Asocia]ia Criminali[tilor din România
[i Revista Român= de Criminalistic=,
ureaz= tuturor membrilor
[i cititorilor revistei s=rb=tori fericite
La mul]i ani!
30 CRIMINALISTICA
Subcomisar de poli]ie, psiholog ANI-MARIA GHERGHEL,
I.P.J.Ia[i, Serviciul criminalistic
Subinspector de poli]ie, psiholog DANIELA LIVIA DOLTU,
I.P.J.Ia[i, Compartimentul de analiz= [i prevenire a criminalit=]ii
“Legenda spune c= \n Lunca Cet=]uii a existat cu Totodat=, el era prieten bun cu fratele feti]ei.
mult timp \n urm= un copac infrico[=tor pe care localnicii La data de 29.12.2005, lucr=torii de la «Salubris» au
\l numeau “copacul diavolului”. |ntr-o zi trei dintre cei mai g=sit cadavrul feti]ei \ntr-un tomberon aflat chiar sub geamul
puternici [i curajo[i b=rba]i s-au hot=rât s=-l r=pun=. A p=rin]ilor acesteia. |n aceea[i zi, a fost arestat R.C. [i a
fost nevoie de trei zile [i trei nop]i ca s=-l doboare, dar \n recunoscut comiterea omorului. Acesta a declarat c=, \n ziua
final au reu[it.” (R.C.- Testul Arborelui) de 18.10.2005, orele 14, sub pretextul c= o cheam= mama lui
pentru a o ruga ceva, a atras-o pe feti]= \n locuin]a lui, unde a
1. Descrierea situa]iei concrete: \ncearcat s= \ntre]in= rela]ii sexuale cu ea. Datorit= faptului c=
|n ziua de 18. octombrie 2005 R.C., \n vârst= de 17 aceasta a refuzat [i a \nceput s= ]ipe a sugrumat-o, i-a \nvelit
ani, o violeaz= [i o omoar= pe vecina sa, L.C., \n vârst= de 8 corpul \ntr-un covor [i a transportat-o \n boxa de la subsolul
ani. Dup= fapt=, ascunde cadavrul \n subsolul blocului pân= la blocului. Aici, a pus-o \ntr-o cutie de carton [i a acoperit-o cu
data de 29.12.2005, când \l arunc= \ntr-un container de gunoi, c=r]i. Dup= Cr=ciun, datorit= faptului c= \n box= \ncepuse s=
situat sub geamurile locuin]ei familiei victimei. |n aceea[i zi, miroase urât, vecinii au solicitat familiei s= fac= curat. R.C. a
este arestat [i recunoa[te c= a omorât feti]a. transportat cadavrul la containerul de gunoi.
Raportul de necropsie demonstreaz= faptul c=
1.1. |ncadrarea juridic= a faptei: omor deosebit de moartea feti]ei a fost violent= [i s-a datorat asfixiei mecanice.
grav [i perversiuni sexuale. De asemenea, mai arat= faptul c= aceasta a fost b=tut=, \n
esofag g=sindu-se un dinte, [i violat= vaginal [i anal. Corpul
1.2. Istoricul faptei acesteia a fost g=sit par]ial mumificat, doar \n zona capului
La data de 18.10.2005, orele 21, Postul de Poli]ie a instalându-se putrefac]ia, ceea ce ar pleda pentru faptul c= nu
fost sesizat telefonic cu privire la dispari]ia de la domiciliu a a stat toat= perioada \n cutia \n care a fost g=sit=, ci \ntr-un loc
feti]ei L.C., \n vârst= de 8 ani, elev= \n clasa a II-a. Din primele \n care ar fi fost \ndeplinite condi]iile pentru mumificare (aer
verific=ri a rezultat c= feti]a a fost prezent= la cursuri pân= la uscat, c=ldur=, ventila]ie). Mai mult, analizele ADN ale urmelor
orele 11.30, dup= care, \n drum spre cas=, a trecut pe la biologice de pe hainele feti]ei au ar=tat c= a mai existat \nc=
mama ei pe la serviciu, apoi a mers la domiciliu singur=. un agresor care nu a fost identificat.
|n aceea[i zi, \n jurul orelor 16, fratele acesteia, elev
\n clasa a X-a, ajungând la domiciu \i constat= lipsa, dar nu a 2. Analiza cazului din punct de vedere al
s-a alertat. Se mai \ntâmplase ca feti]a, dup= ce venea de la psihologiei judiciare
[coal=, ie[ea la joac= cu ceilal]i copii [i l=sa u[a de la
apartament deschis=. 2.1. Faza pre-infrac]ional=:
Familia feti]ei este format= din patru membrii: mam=, Fiind vecin cu victima [i prieten cu fratele acesteia,
tat=, fiu [i fiic=, to]i patru locuind \ntr-un apartament de bloc. R.C. cunoa[tea bine obiceiurile familiei. {tia c= zilnic feti]a,
Cheie de la u[a apartamentului [i cartel= pentru interfon au dup= ce venea de la [coal= [i pân= \n jurul orelor 16, când se
doar mama, fiul [i fiica. Feti]a, care pleca zilnic ultima din \ntorcea fratele ei, era singur= acas=. Mai mult decât atât, [tia
locuin]=, nu putea \nchide u[a cu cheia, fapt pentru care apela c= u[a r=mânea mereu descuiat=, copila neputând s= o \ncuie
la ajutorul familiei de vizavi, familia agresorului. singur=.
Dup= dispari]ia minorei, s-a constat c= din locuin]= nu R.C. este un adolescent dominat de trebuin]e
lipseau bunuri, nu erau urme de r=v=[ire sau indicii c= ar fi sexuale extrem de puternice [i greu de st=pânit. |n trecut,
avut loc vreo agresiune. De asemenea, s-a constatat faptul c= acesta mai ademenise b=ie]ei \n locuin]a lui, unde i-a supus la
aceasta a disp=rut de la domiciliu \mbr=cat= doar cu un perversiuni sexuale. |n ultima perioad= era interesat s=
pantalon de trening [i o bluzi]=, f=r= a fi \nc=l]at=, de[i afar= \ntre]in= rela]ii sexuale cu o fat=. |mpreun= cu al]i b=ie]i din
era o zi r=coroas= [i ploioas=. bloc pl=nuiau s= prind= o adolescent= [i s= \ntre]in= rela]ii
De la data dispari]iei [i pân= la 29.12.2005, când a sexuale cu ea \n beci. Singur nu avea curajul necesar s=
fost g=sit cadavrul feti]ei, cazul a fost tratat ca un caz de abordeze o fat= de vârsta lui, dar o feti]= cum era L.C., care
dispari]ie, suspectul principal fiind R.C., \n vârst= de 17 ani, avea \ncredere \n el, era u[or de atras \n capcan=.
vecin cu minora. El era cel care \i \nchidea u[a când aceasta Hot=rârea de a o atrage pe L.C. \n apartamentul lui [i
pleca la [coal= [i care cuno[tea foarte bine obiceiurile familiei. de a \ntre]ine rela]ii sexuale cu ea a ap=rut brusc. O dat=

CRIMINALISTICA 31
ap=rut= aceast= idee, ea s-a manifestat ca o compulsie greu R.C.- n=scut la 13.08.1988, \n Ia[i, \ntr-o familie de
de st=pânit, al c=rui focar de excita]ie trebuia stins doar prin oameni simpli, tata muncitor [i mama femeie de serviciu. |[i
trecerea la ac]iune. descrie copil=ria ca fiind «lejer=, nu ca a fratelui mai mare care
a f=cut balet. Eram l=sat liber s= fac ce vreau, cu restric]ii, dar
2.2. Faza infrac]ional= propriu-zis= ce vreau». Rela]iile cu p=rin]ii au fost asimetrice. Mama este
R.C. atrage feti]a \n apartamentul lui, unde \ncearc= descris= ca fiind «cel mai important lucru din via]a mea [i
s= \ntre]in= rela]ii sexuale cu ea. Datorit= faptului c= minora pentru ea a[ face orice», \n schimb tat=l «era mai rece la
refuz= [i \ncepe s= ]ipe \[i pierde controlul [i devine agresiv. inim=, nu-mi permitea multe . Pân= la (vârsta) de 10 ani, \l
O bate [i aceasta \[i pierde cuno[tin]a. |ntre]ine rela]ii sexuale uram; mai luam b=t=i zdravene». |ncepând cu vârsta
normale [i anale cu aceasta, dup= care, crezând c= este adolescen]ei, p=rin]ii «m-au l=sat s= \mi fac via]a a[a cum
moart=, \ncearc= s= scape de cadavru. O \mbrac=, dar \i pune credeam eu; m= l=sa pe mine la mâna mea». Rela]ia lui R.C.
chilo]eii \n buzunarul pantalonilor (acesta va fi detaliul care \l cu fratele lui a fost mereu aflat= sub semnul geloziei fraterne.
va face s= recunoasc= \n anchet= comiterea faptei). Merge la «|n copil=rie, p=rin]ii \i d=deau mai mul]i bani fratelui. Asta m-
subsolul blocului, pentru a g=si un sac \n care s= pun= corpul. a f=cut s= cred c= p=rin]ii \l iubeau mai mult. El mergea la
Nu g=se[te [i când se \ntoarce \n apartament feti]a \[i biseric=, f=cea curat. Mama a reu[it s= \l \ndrume a[a cum
revenise din starea de le[in [i vroia s= plece acas=. |ncerc= s= voia ea.» Fratele mai mare este copilul talentat al familiei, iar
o fac= s=-i promit= c= nu va povesti la nimeni ce s-a \ntâmplat, el devine copilul problem=. O rela]ie pe care infractorul o
\i cere s= jure pe Biblie. Când aceasta refuz=, ia pentru a apreciaz= \n mod deosebit a fost [i cea cu bunicii lui: “M=
doua oar= decizia de a o omor\. Dac= prima dat= devine \n]elegeam foarte, foarte bine. |mi d=deau orice numai s= m=
violent, pentru a putea s=-[i satisfac= trebuin]a sexual=, acum simt eu bine». Aici R.C. se simte \ntr-adev=r acceptat [i pus pe
o sugrum= pentru a se ap=ra. Acoper= un viol cu un omor. primul loc.
Dup= ce o omoar= o pune \ntr-un covor [i o duce la
subsolul blocului.

2.3. Faza post-infrac]ional=


La câteva ore de la comiterea faptei se \ntâlne[te cu
fratele copilei, fumeaz= cu el o ]igar= [i \i spune c=, \n ziua
respectiv=, nu a fost la [coal=, apoi \l \nso]e[te la serviciul
mamei pentru a o anun]a c= feti]a nu era acas=.
Seara particip=, \mpreun= cu familia victimei, la
ac]iunile de c=utare. A doua zi, când se perchezi]ioneaz=
boxele este prezent lâng= poli]i[ti.
De[i nu recunoa[te, se pare c= mut= cel pu]in o dat=
cadavrul dintr-un loc \n altul \n subsolul blocului. Dovad= fiind
starea \n care a fost g=sit corpul feti]ei, par]ial mumificat, stare
\n care nu ar fi ajuns dac= ar fi r=mas tot timpul \n cutia de
carton \n care a fost g=sit.
Audiat de poli]i[ti, sus]ine c=, \n momentul critic, ar fi
fost la [coal=. Verific=rile nu confirm= acest lucru [i, drept
urmare, revine [i arat= c= de fapt a jucat câteva ore baschet Pân= la 12-13 ani a suferit de enurezis nocturn, care
pe un teren de sport din ora[, de[i \n ziua respectiv= era o reprezint= o regresie pe scara achizi]iilor, generat= de o
vreme rece [i ploioas=. Nu \[i construie[te un alibi puternic, ci situa]ie conflictual= [i anume de pozi]ia lui inferioar= \n familie,
se adapteaz= din mers, \nv=]ând din anchet= [i oferind de nevoia nesatisf=cut= de aten]ie [i afectivitate. Este o form=
r=spunsuri spontane. de ap=rare patologic=, modalitate prin care copilul \ncearc=
Nu se sustrage nici unei activit=]i. D= interviuri la incon[tient s= atrag= aten]ia anturajului asupra unor situa]ii pe
presa local=, unde a fost solicitat s= adreseze un mesaj care nu le poate tolera. Atitudinea anturajului are darul de a
r=pitorilor. Particip= mai intens la activitatea [colar=, fiind \nt=ri simptomul. Astfel, pe m=sur= ce toleran]a celor din jur
printre organizatorii «Balului bobocilor». R=spunde solicit=rilor scade, manifest=rile copilului câ[tig= \n complexitate, ap=rând
poli]i[tilor ori de câte ori i se cere acest lucru. elemente astenice [i obsesivo-fobice, ce se reflect= \n
Când mama lui \[i anun]= inten]ia de a face curat \n personalitatea copilului (devine timid, nesigur, chiar fricos).
box=, deoarece \ncepuse s= miroase urât, intr= \n panic=. Era |n contextul unei intense maturiz=ri fizice [i
ziua de 29 decembrie, orele 14. Singurul loc unde putea sc=pa neurohormonale, \ntre 13 si 17 ani, se produce o cre[tere a
de cadavru era s=-l arunce la gunoi. F=r= s=-l vad= cineva, el con[tientiz=rii propriei identit=]i psihosexuale [i a
car= cutia [i o arunc=. Din cauza precipit=rii, uit= c= pe caracteristicilor de personalitate. Este vârsta la care dispare
cadavru erau a[ezate caiete pe care era trecut numele lui [i al enurezisul, dar se instaleaz= criza adolescen]ei \n care el
fratelui s=u. experimenteaz= un registru emo]ional mult mai variat, bogat [i
intens, \n c=utarea unui stil personal, original de manifestare.
3. Tipologia infractorului [i caracterizarea Este momentul \n care \ncepe s= abuzeze sexual copii cu 4-5
acestuia ani mai mici decât el. Abuzurile continu= mai mul]i ani, cu mai
Instrumente folosite: interviul, observa]ia, mul]i copiii ( [tim precis de trei), repetându-se de mai multe ori
genograma, axa timpului, testele Szondi, TAT, Arbore. cu acela[i copil.

32 CRIMINALISTICA
poli]ie. Situa]ia continu= ani de zile, dar pl=cerea oferit= de
 Locuie[te pentru un an de zile la bunici, perioad= aceste activit=]i scade, \n timp ce nevoia lui de a ie[i \n
considerat= ca fiind cea mai frumoas= (“ bunicii \mi d=deau eviden]= este din ce \n ce mai mare. Se masturbeaz=,
orice numai s= m= simt eu bine”); \mpreun= cu al]i tineri de vârsta lui, [i \ncepe s= se gândeasc=
 |nceperea [colii [i revenirea la p=rin]i (“pentru la sexul cu o femeie. Comportamentul lui delincvent e ca un
p=rin]i a contat numai [coala, m= ]ineau din scurt”); bulg=re de z=pad= care se rostogole[te [i devine din ce \n ce
 Se mut= din Ia[i \n Lunca Cet=]uii; mai mare [i mai periculos. «Femeia» cea mai la \ndemân=
 Se \mbun=t=]e[te rela]ia cu tata (“tata a l=sat-o pentru el este sora prietenului [i vecinului s=u, L.C., \n vârst=
mai moale, [i-a dorit ceva mai mult pentru b=ietul lui”); de 8 ani. «Ea era cea mai apropiat= de apartamentul lui». O
 Dispare enurezisul, are camera lui; dat= luat= decizia de a \ntre]ine rela]ii sexuale cu ea nu mai
 Abandoneaz= [coala; poate fi \nl=turat=. De aici [i pân= la omor nu era decât un pas.
 Reia [coala alegând o [coal= de meserii (“eu am Un pas pe care R.C., ca orice infractor sexual, \l face f=r= s=
vrut, am ales calea cea mai u[oar=”). manifeste regrete fa]= de victim= sau team= fa]= de
consecin]e.
|n plan aparent, se dezvolt= ca un adolescent Dup= comiterea faptei d= dovad= de o st=pânire de
politicos, cu un fizic frumos, armonios dezvoltat. Are o sine [i de o capacitate de disimulare deosebit=, asigurat= de
inteligen]= de nivel superior (mai ales inteligen]a emo]ional=), structura lui schizoid=. Nimeni nu poate vedea \n tân=rul
care \i permite s= se adapteze extrem de bine dup= pl=cut un violator [i un uciga[ de feti]e. Anticipeaz= ac]iunile
interlocutor [i s= ofere r=spunsuri dezirabile. Cu un poli]i[tilor, [tie când este filat, particip= la toate solicit=rile
comportament cameleonic reu[e[te s= câ[tige pe oricine. Are acestora cu senin=tatea persoanei care nu are nimic de
un limbaj bine dezvoltat [i un comportament manierat, pe care ascuns. Pe durata anchetei, \ntr-un moment de maxim=
\l dobânde[te nu prin lectur= sau educa]ie, ci prin tensiune, \ntrebat cum face fa]= situa]iei r=spunde cu umor: «
numeroasele filme [i emisiuni TV pe care le vede. Chiar el Dac= sun= cineva la interfon pân= \n orele 11 [tiu c= este
m=rturise[te la un moment dat: «Cred c= m-am uitat prea poli]ia, dar nu-i nici o problem=. Dac= [tiu c= nu am f=cut
mult la televizor». |nva]= din mers, se adapteaz= perfect la nimic… »
mediu, iar explica]iile lui, de[i mincinoase, surprind prin |ntrebat care sunt factorii care au contribuit la
naturale]e. |n schimb, \n ceea ce prive[te dezvoltarea afectiv= comiterea acestei fapte, el atribuie responsabilit=]ile astfel:
aici se constat= un fel de «pietrificare» a acesteia. Intrebat 60% neascultarea p=rin]ilor (« M-au \nv=]at numai de bine [i
fiind cum s-a sim]it [tiind c= \n subsolul blocului \n care locuia eu nu i-am ascultat niciodat=»)», 30% anturajul de afar= («Eu
era un cadavru, R.C. r=spunde: «Nu-mi imaginez cum am le d=deam ce era mai bun \n mine [i luam tot ce era mai
putut s= dorm chiar \n camera unde am omorât de fapt. |n r=u»)», iar restul de 10% lipsa de autocontrol \n acel
primele zile, nici nu dormeam bine: \mi era gândul numai la ea. moment».
M= gândeam s= iau cadavrul, s= nu mai fie \n bloc.»
|n raport cu ceilal]i se descrie ca fiind tân=rul
«s=geat=» pe care ceilal]i, adul]i [i copii, \l folosesc pentru a
face diferite servicii (bate covoare, face cump=r=turi). Al]ii \l
v=d drept un «p=mp=l=u», care se las= b=tut [i buzun=rit de
copiii mai mici.
Plictisit de ceea ce \i ofer= mediul unui cartier satelit
al Ia[ului, \n care via]a se desf=[oar= mai mult \ntr-un ritm
rural, s=turat de rigorile impuse de familie care \i interzice o
serie de libert=]i (s= fumeze, s= mearg= la discotec=, s=
lipseasc= de la [coal=), neg=sind pl=cere \n nimic [i cu o
nevoie mai puternic= de valorizare decât a altor adolescen]i
\ncepe s= dezvolte un comportament delincvent. Sursa de
pl=cere pe care o g=se[te sunt abuzurile sexuale asupra unor
b=ie]ei. Cu ace[tia nu este agresiv, ci dimpotriv=, \i
recompenseaz= cu mici cadouri [i nimeni nu-l reclam= la

CRIMINALISTICA 33
ATRIBUIREA INFLUEN}ELOR Factorii variabili h, s, hy
|n timpul examin=rii, R.C. manifesta precau]ii
Schimbarea semnificativ= apare \n cadrul
verbale, ezitare \ntre interpret=ri diferite, timp de laten]= mare.
vectorului de contact, \n cadrul c=ruia se schimb= for]a
Sunt frecvente elementele anxiogene, urmate [i precedate de
oprire \n discurs. Apare frecvent izolarea \ntre reprezent=ri [i dinamic= a trebuin]elor. |n stare de arest apare configura]ia d0
\ntre reprezent=ri [i afecte, afect minimizat. |n descrierea cu m- care este constela]ia cea mai pu]in favorabil= din punct
plan[elor Testului TAT simbolismul utilizat este transparent, de vedere social dintre toate constela]iile vectoriale C. Apare
rela]iile erotizate. la persoane care au atitudinea cea mai negativist= fa]= de
Testul Szondi aplicat de 2 ori (o dat= \n timpul lume. Nu exist= nici o tentativ= de adaptare social= pozitiv=,
anchetei, \nainte de descoperirea cadavrului [i a doua oar= \n nici chiar \n sensul unei adapt=ri nevrotice. Comportamentul
timpul arestului) ne ofer= urm=torul profil:
lor denot= o atitudine disperat= de indiferen]= [i agresivitate
Factorii cei mai \nc=rca]i (determinan]ii cauzali
orientat= contra unui mediu frustrant. Nu rareori aceasta ia
subadiacen]i ai comportamentului observabil) sunt:
forma unor activit=]i distructive realizate ca un fel de revan[=
• factorul h, care corespunde unei trebuin]e [i \n scopul de a ob]ine o anumit= pl=cere din mediul frustrant.
puternice de tandre]e, o fixare pe mam=, o trebuin]= puternic= Cea mai mare frecven]= a acestei constela]ii este la criminali
de afec]iune matern=.
[i psihoticii maniacali.
+, k-
Aceast= trebuin]= puternic=, pe care nu reu[este s=
Factori constan]i ( for]e incon[tiente) : e+
o descarce, \i marcheaz= \ntreaga copil=rie. El se simte mereu
E+ acumulare paroximal= [i desc=rcare brusc= de
copilul cel mai pu]in iubit de c=tre mam=, copilul problem=,
energie, agresivitate manifestat= \n comportamente de tip
aflat mereu \n competi]ie cu fratele s=u. |ncearc= permanent
s= atrag= aten]ia mamei asupra sa. Sus]ine chiar c= singura epileptoid.
persoan= c=reia a fost tentat s=-i m=rturiseasc= crima a fost K- rigiditatea [i \ncerc=rile persoanei de a r=mâne
mama, dar nu din dorin]a de a se confesa, de a-[i desc=rca calm= nu-[i va manifesta \n mod deschis trebuin]ele [i nici nu
sufletul, ci de a verifica modul ei de reac]ie, de a controla dac= poate recunoa[te care sunt trebuin]ele reale.
va da dovad= de iubire fa]= de el [i \l va acoperi \n fa]a poli]iei;
• factorul s, care demonstreaz= o tensiune \n sfera 4. Concluzii
activit=]ii fizice, fiind posibile comportamente distructive sau R.C. apar]ine tipului infractorului sexual caracterizat
sadice.
prin: impulsivitate, brutalitate, violen]=, indiferen]= afectiv=,
Reac]ii nule (comportamentele manifeste): p (de
autocontrol sc=zut, impuls sexual puternic, devieri ale
dou= ori), d (o dat=), m (o dat=).
instinctului sexual, perversitate, afectarea sim]ului moral,
Configura]ia po arat= c= tendin]a subiectului de a
sadism. Se declan[eaz= dezinhibi]ia unor modalit=]i primare
fuziona cu mediul a fost desc=rcat=. S-a instaurat o stare de
calm relativ, stare care se datoreaz= mai multor cauze. \n satisfacerea unor impulsuri imediate. Trecerea la act nu mai
Constela]ia P0 k- r=mâne neschimbat= \n ambele profile, poate fi amânat= sau blocat=. Nu anticipeaz= consecin]ele [i
ceea ce demonstreaz= c= atitudinea subiectului fa]= de nici nu atribuie pe moment faptelor sale o semnifica]ie
pulsiune nu s-a schimbat. Este incapabil s= iubeasc= din negativ=. Actul infrac]ional se desf=[oar= \n condi]iile dictate
cauza inhibi]iei care nu-i permite s= resimt= nici un fel de de impulsul sexual puternic, la sfâr[itul c=ruia se simte eliberat
emo]ie. Face parte din categoria criminalilor socializa]i care organic [i psihic.
dau frecvent impresia c= duc o via]= regulat= [i prezint= toate ***
caracteristicile normalit=]ii, dar care sunt incapabili de a Instan]a l-a condamnat pe R.C. la 20 de ani de
participa afectiv la aceste situa]ii normale. \nchisoare [i l-a obligat s= pl=teasc= familiei victimei
|[i asum= rolul ca un fel de “datorie” [i cu un fel de daune \n valoare de 1,1 miliarde lei vechi.
deta[are afectiv= care \l \nso]e[te \n orice lucru pe care \l face. Pentru omor deosebit de grav, R.C. a primit 16 ani de
Uneori, acest sentiment de deta[are afectiv= se transform= \nchisoare, la care instan]a a ad=ugat un spor de pedeaps= de
\ntr-un sentiment de depersonalizare, la baza c=ruia st= 4 ani, pentru circumstan]e agravante. Totodat=, Tribunalul Ia[i
absen]a identific=rii cu propriile sale trebuin]e latente. l-a condamnat la 5 ani de \nchisoare pentru perversiuni
M0 - d= impresia unei fiin]e fermec=toare [i sexuale, \ns= acesta va isp=[i doar pedeapsa cea mai mare,
superficiale, sociabile dar, pe de alt= parte, realizeaz= eforturi respectiv cea de 20 de ani de \nchisoare.
inutile pe care le depune, pentru a ob]ine un maximum de
pl=cere. Aceast= constela]ie explic= [i \nclina]ia spre Efectele faptelor tân=rului R.C. nu se reduc numai la
perversiuni orale . cele prezentate \n rândurile de mai sus. Fratele feti]ei a fost de
D0 - nu face nici un efort pentru a se asigura de fa]=, atunci când a fost descoperit cadavrul \n tomberon. {ocul
posesia unui anumit obiect, ci tinde mai degrab= s= provocat de imaginea surorii a dus la internarea de urgen]= a
investigheze obiectele cel mai u[or de atins. Exprim= un fel de acestuia \ntr-un spital. Nemaisuportând tot chinul la care era
nep=sare, de comoditate, nu simte nevoia de a acumula supus, la data de 14.07.2006, tat=l feti]ei se sinucide, l=sând
obiecte [i nici de a depune mari eforturi pentru a le p=stra [i \n urm= o so]ie [i un copil afectat psihic de toate evenimentele
controla pe cele vechi. prin care a trecut familia \n ultimul an.

34 CRIMINALISTICA
Comisar-[ef de poli]ie drd. AUREL VL+DULESCU
[eful I.P.J Dâmbovi]a

|n diminea]a zilei de 6 februarie 2006, lucr=torii


Postului de Poli]ie Nicule[ti din jude]ul Dâmbovi]a au fost
sesiza]i de faptul c=, \n timpul nop]ii, autori neidentifica]i au
p=truns \n locuin]a numitei Matei Elena, de 74 ani, pe care
au omorât-o, dup= care au furat mai multe bunuri.
Conducerea Inspectoratului de Poli]ie Dâmbovi]a a
constituit de urgen]= o echip= complex= de cercetare la fa]a
locului, care, \n prezen]a procurorului criminalist [i a medicului
legist, s-a deplasat la Nicule[ti, declan[ând activit=]ile de
investigare [i cercetare.

Din primele date, a rezultat c= b=trâna locuia


singur=, \ntr-o cas= b=trâneasc=, compus= din dou=
camere.
Cadavrul a fost g=sit \n pat, cu fa]a \n sus,
Fig. 2
prezentând mai multe leziuni [i echimoze \n zona gâtului,
obiectele de \mbr=c=minte fiind \ntr-o pozi]ie nefireasc=
(chilotul lipsea, iar poalele c=m=[ii de noapte erau trase Concluzia raportului medico-legal, \ntocmit dup=
peste abdomen). efectuarea necropsiei, a scos \n eviden]= c= “moartea
Sistemul de asigurare tip yall= \ngropat=, aflat la b=trânei Matei Elena a fost violent= [i s-a datorat asfixiei
u[a de acces \n locuin]=, prezenta urme de \nlocuire, iar mecanice, consecin]a unui traumatism forte cervical, prin
\ntr-un sertar al bufetului din hol s-au g=sit dou= chei
comprimarea c=ilor respiratorii superioare”.
marca URBIS. (Aspecte de la locul faptei \n fig. 1-2.)
Medicul legist a stabilit, de asemenea, c= leziunile de
Cablul telefonic aerian era sec]ionat la nivelul
stâlpului, situat \n apropierea por]ii de acces \n violen]= s-au putut produce prin lovire repetat= cu un corp
gospod=ria victimei. semidur, posibil palme (echimoze faciale) [i zgâriere cu
Cu ajutorul lui Matei Florica (nepoata victimei) s-a unghiile (excoria]ia pseuricular= stâng= [i laterocervical=
stabilit c= autorii au sustras: un fier de c=lcat, având stânga) [i prin compresiunea regiunii cervicale (strângere
carcas= de culoare ro[ie, marca LIDER, o cutie de cu mâna).
detergent “REX”, un deodorant “GIULIA”, un [ampon de Ne aflam, deci, \n fa]a unui caz de omor deosebit de
urzic=, o pereche de [osete din bumbac, dou= perechi
grav, prev=zut de art.174, raportat la art.176 litera “d” din
[trampi de dam= [i mai multe produse din carne
Codul penal.
depozitate \n congelator.
Pe baza concluziilor medico-legale, a investiga]iilor [i
cercet=rii la fa]a locului s-au formulat ipotezele de lucru [i
cercul de suspec]i, \n care au fost \nclu[i vecinii, persoanele
care o ajutau pe b=trân= la muncile gospod=re[ti, elementele
violente [i cunoscute cu antecedente penale, rromii din
localit=]ile Vizure[ti, Cioc=ne[ti [i Butimanu, care lucrau cu ziua
pe raza comunei Nicule[ti.
S-au ob]inut informa]ii legate de familia Gherasim
Marian (vecin= cu victima) la care a venit \n vizit=, \n ziua de
3 februarie 2006, fiul acestuia, Gherasim Florin, \n vârst= de
19 ani, ce tr=ia \n concubinaj cu T=nase Nicoleta Vasilica, din
localitatea Peri[, str.G=rii, bloc 9, ap.7, jude]ul llfov.
Era suspect faptul c= numitul Gherasim Florin [i
concubina sa au plecat pe jos spre Peri[, \n noaptea de
5/6.02.2006, \n jurul orei 130 (potrivit declara]iilor p=rin]ilor) [i,
Fig. 1
de[i nu au luat nimic din cas=, au fost v=zu]i de martori cu o

CRIMINALISTICA 35
saco[= voluminoas= \n mân=. Criminali[tii au stabilit urm=toarele:
S-a luat m=sura solicit=rii instan]ei de judecat=  Butucul yall=, pus la dispozi]ie de c=tre T=nase
emiterea autoriza]iei de efectuare a perchezi]iei la domiciliul lui Nicoleta Vasilica, era monobloc [i confec]ionat din metal de
T=nase Nicoleta Vasilica din Peri[. culoare galben=.Suprafa]a exterioar= a butucului nu prezenta
Cu aceast= ocazie, s-a stabilit faptul c= sistemul de urme de for]are, lovire sau lips= de material. Examinând fe]ele
frontale ale butucului, s-a constatat c= pe una dintre acestea
era [tan]at= sigla produc=torului (URBIS).
Mai jos prezent=m fe]ele laterale [i frontale ale
butucului (fig. 5).

Fig. 3

asigurare al u[ii de acces \n apartament era \nlocuit recent (fig. 3).


|n baie s-a g=sit un [ampon de urzic=, iar \n dormitor un
fier de c=lcat, marca “LIDER”, o cutie de detergent “REX”, un
Fig. 5
spray deodorant “GIULIA” [i o pereche de [osete.
Fiind \ntrebat= cu privire la provenien]a bunurilor g=site
la domiciliul s=u, T=nase Nicoleta Vasilica a declarat c=
acestea au fost aduse de concubinul s=u Gherasim Florin, \n  Cheia care \nso]ea butucul yall=, pus la dispozi]ie
noaptea de 5/6.02.2006. de T=nase Nicoleta Vasilica, era confec]ionat din metal de
De asemenea, a precizat c=, \n diminea]a zilei de 7 culoare argintie, iar pe fe]ele acesteia erau inscrip]ionate
februarie 2006, acesta a schimbat sistemul de asigurare a u[ii “URBIS SECURITY” [i “ROMÂNIA BUCURE{TI”, precum [i
de acces \n apartament, motivând c= cel existent era defect. sigla produc=torului. Dantelura acesteia erau identic= cu a
Femeia era \mbr=cat= cu dou= perechi de [trampi oferi]i de celor dou= chei ridicate de la victima Matei Elena.
Gherasim Florin, \n aceea[i sear=. Red=m aversul [i reversul cheii, precum [i imaginea
Bunurile men]ionate, yalla de la u[a de acces \n dantelurii celor trei chei tip yall= (fig. 6).
apartament [i o cheie au fost ridicate \n vederea cercet=rilor.
Fig. 6
S-a dispus, de urgen]=, constatarea tehnico-
[tiin]ific= traseologic= pentru a se stabili dac= cele dou= chei
tip yall=, ridicate de la victim=, puteau fi folosite la descuierea
butucului yall= montat la u[a de acces \n apartamentul lui
T=nase Nicoleta Vasilica de c=tre Gherasim Florin (fig. 4).

Pentru a constata dac= butucul pus la


dispozi]ie de T=nase Nicoleta Vasilica, putea fi
Fig. 4
descuiat cu cele dou= chei ridicate de la victim=,

36 CRIMINALISTICA
s-a procedat la introducerea pe rând a cheilor \n ambii cilindri Concluzia raportului de constatare tehnico-[tiin]ific= a
rotitori [i s-a constatat c= aceastea ac]ioneaz= cu u[urin]= fost hot=râtoare \n aflarea adev=rului [i stabilirea cu certitudine
asupra camei rotitoare (fig. 7).
c= numitul Gherasim Florin este autorul

infrac]iunii de omor deosebit de grav, comis

asupra lui Matei Elena.

|n declara]ia sa, infractorul a precizat

c= a ajuns \n jurul orei 100 la domiciliul lui

Matei Elena (situat la 30 m de casa p=rin]ilor

s=i din Nicule[ti). Acesta a v=zut prin geam

c= b=trâna era \n pat [i se uita la televizor.

Când a deschis u[a [i Matei Elena a

\nceput s= ]ipe strigând dup= ajutor, s-a

aruncat asupra ei, lovind-o cu pumnii [i

palmele peste fa]=, i-a comprimat toracele


Fig. 7 cu genunchii [i a strâns-o de gât cu mâinile

pân= când aceasta a decedat.

Red=m imaginea A luat apoi bunurile, ce au fost g=site \n apartamentul


Fig. 8
butucului [i a cheilor concubinei sale, dou= pungi de carne congelat= [i doi cârna]i
introduse \n cilindrii rotitori, pe care i-a consumat cu T=nase Nicoleta Vasilica [i o bancnot=
\nainte [i dup= rotirea
de 100.000 lei pe care ulterior a cheltuit-o.
camei.
Efectuând aceea[i |nainte de a pleca cu saco[a, \n care a pus bunurile
opera]ie [i cu cheia ridicat= furate, a demontat broasca nou= cu yall= de la u[a victimei [i a
de la T=nase Nicoleta rupt cablul telefonic.
Vasilica, s-a constatat c= [i
A doua zi, a montat yalla sustras= la u[a apartamentului
aceasta, dup= introducerea
concubinei.
\n cei doi cilindri rotitori,
realizeaz= rotirea camei. Gherasim Florin a fost re]inut pe timp de 24 ore, iar
Prezent=m al=turat ulterior instan]a de judecat= a emis mandat de arestare
imaginea butucului [i a preventiv= pe 29 zile, pentru comiterea infrac]iunii de omor
cheii, \nainte [i dup= rotirea
deosebit de grav. S-a re]inut c= fapta inculpatului de
camei (fig. 8).
exercitare a violen]elor asupra lui Matei Elena, provocându-i

Fa]= de cele moartea, pentru a-[i \nsu[i f=r= drept bunuri apar]inând
constatate, demonstrate [i acesteia, \ntrune[te elementele constitutive ale infrac]iunii
ilustrate, s-a ajuns la prev=zute de art.174, raportat la art.176 lit.”d” din Codul penal.
urm=toarele concluzii:
|nc= o dat= s-a demonstrat faptul c= cercetarea la fa]a

locului este [i trebuie s= fie efectuat= cu maxim= aten]ie [i

Cele dou= chei tip responsabilitate.


yall=, ridicate de la Ridicarea cheilor de yall= de la victim=, expertiza
victima Matei Elena,
traseologic= [i compararea ulterioar= a sistemului de
\ncuie [i descuie cu
\nchidere [i cheia ridicat= de la autor au fost activit=]i
u[urin]= yalla pus= la
dispozi]ie de numita hot=râtoare \n aflarea adev=rului [i probarea vinov=]iei

T=nase Nicoleta Vasilica. infractorului.

CRIMINALISTICA 37
Jurist RENATA-MINODORA WATSON – Marea Britanie

extremist=, foarte departe de mi[carea majoritar= din islam.

|
n vara anului 2006, ochii \ntregii lumi au fost Acest lucru nu este adev=rat despre imitatorii lor din zilele
\ndrepta]i asupra Libanului. Dup= r=pirea a doi noastre”.3
solda]i israelieni de c=tre lupt=torii Hezbollah, Asasinii nu erau interesa]i de distrugerea \n mas=. Se
pe 21 iulie, Israelul a lansat atacuri terestre, maritime [i ocupau cu eliminarea indivizilor.4 Era legitim s= “asasinezi” un
aeriene \mpotriva obiectivelor militare [i a altor obiective conduc=tor nedrept. |n ciuda religiei lor musulmane aveau mai
pe teritoriul vecinului s=u de la nord. Hezbollah a r=spuns multe \n comun cu Marcus Brutus [i cu ceilal]i “tiranocizi” care
cu mii de proiectile ]intite c=tre Israel. Faptul c= Hezbollah l-au ucis pe Iulius Cezar decât cu Osama bin Laden.
se afl= \n posesia acestor proiectile – [i probabil urma s= |n mod similar, grupurile na]ionaliste de la mijlocul
achizi]ioneze mult mai multe – a influen]at, f=r= \ndoial=, secolului al 20-lea [i-au \ndreptat ac]iunile c=tre personalul
r=spunsul Israelului la r=pirile respective. militar [i administrativ al puterilor coloniale. Atacurile grece[ti [i
De[i o discutare detaliat= a conflictului din anul 2006 ar evreie[ti asupra ]intelor britanice din Cipru [i Palestina fac
fi neadecvat=, \n acest moment, putem men]iona sanctuarul parte din aceast= categorie. De[i aceste atacuri pot fi descrise
din satul Deir al-Nahr, \n apropierea Tirului, \n sudul Libanului, ca “teroriste”, participan]ii aveau obiective limitate [i, de obicei,
\n care o pictur= \l reprezint= pe Ahmed Quassir – un tân=r operau \n zone geografice specifice. Tindeau s= evite “daune
cunoscut pe plan local ca “prin]ul martirilor”. colaterale” (adic= distrugeri care nu erau necesare). }elul lor
Quassir a fost prima persoan= din lume care a folosit o era s= conving= puterile coloniale s= se retrag= [i s= ofere
ma[in= \nc=rcat= cu explozivi, pentru a se sincuide1. |n 1982 independen]a. Adeseori au avut foarte mult succes.
a condus un vehicul ce con]inea 500 kg de explozivi \ntr-o Mul]i terori[ti au devenit lideri na]ionali [i oameni de stat
baz= militar= israelian= din Tir. {aptezeci [i [ase solda]i interna]ionali. Se pot oferi numeroare exemple de pe diferite
israelieni au murit \mpreun= cu el. Familia lui locuie[te \n continente.5 Unele sunt controversate. Altele mai pu]in.
apropiere [i evident \l consider= un erou. Sus]ine c= promisese Un caz contemporan interesant este Autoritatea
s= “\i zdruncine pe israelieni”. Palestinian= care are o autonomie considerabil= \n Gaza [i
De[i ar putea fi dificil s= \n]elegem psihologia unui tân=r ]=rmul de vest al Râului Iordan (West Bank). De[i este posibil
de 17 ani care transporta bombe, pentru a se sinucide, cum ca Autoritatea s= evolueze/s= fie recunoscut= ca organismul
este Ahmed Quassir, strategia lor poate fi extrem de eficient=. suveran al unui stat palestinian independent, alegerile
|ntr-adev=r, ac]iunea descris= mai sus poate fi considerat= organizate \n ianuarie 2006 au avut rezultate instructive [i
primul r=spuns eficient la o invazie israelian=.2 tulbur=toare. A[a - numi]ii “modera]i” au fost \nvin[i \n mod
|n anul 1983, persoanele care transportau bombe, decisiv. Adunarea Palestian= are 132 de locuri. Hamas a
pentru a se sinucide, au avut ca obiectiv Ambasada câ[tigat 57,5 la sut= din voturi [i 76 de locuri. Fatah (partidul
American= din Beirut [i baza principal= a solda]ilor din marina fostului pre[edinte Yasser Arafat) a câ[tigat 32,5 la sut= din
Statelor Unite din ]ar=. Ambasada a fost distrus= [i 241 de voturi [i 43 de locuri. Treisprezece locuri au fost \mp=r]ite \ntre
solda]i au fost uci[i (cea mai mare pierdere a armatei partidele care au fost mai pu]in – sau mai mult – extremiste
americane de la al doilea r=zboi mondial pân= \n prezent). |n decât Hamas [i Fatah. Aceasta nu ofer= prea multe posibilit=]i
cadrul unei opera]iuni separate au fost uci[i 58 de solda]i pentru ajungerea la un compromis.
francezi. For]ele pentru men]inerea p=cii interna]ionale s-au Terori[tii moderni sunt mai pu]in discriminatorii decât
retras din Liban, iar na]iunea a descins \n haos. O mare parte predecesorii lor. Ace[tia caut= \n mod activ s= provoace daune
a ]=rii a c=zut sub controlul partidelor [i mili]iilor islamiste “colaterale”. Pentru ei, cu cât este mai mult= moarte [i
radicaliste. distrugere cu atât este mai bine. Acesta este cazul \n care
De[i detonarea explozivilor \n ma[ini nu era o op]iune \n ]elurile lor sunt seculare (de ex. independen]a na]ional=),
Evul Mediu, conceptul de martiraj are r=d=cini adânci \n islam. religioase (de ex. stabilirea unei societ=]i islamice) sau ambele
Un binecunoscut exemplu este secta “asasini” care a \nflorit (de ex. distrugerea Israelului).
\n Siria [i Iran \ntre secolele unsprezece [i treisprezece (când Activit=]ile lor provoac=, \n mod inevitabil, contraatacuri
a fost \n=bu[it= prin for]= armat=). Termenul “asasin” este un care conduc, de obicei, la chiar mai mult= moarte [i distrugere.
termen depreciativ, folosit de inamicii lor ([i \nseamn= Deseori, propor]iile nu se p=streaz=. Evident, acest lucru se
“persoana care ia ha[i[”). Membrii acestei secte se numeau afl= \n acord cu scopurile terori[tilor. Situa]ia din Liban din
“fidayeen”, adic= cei care sunt gata s= moar= pentru cauza lor. acest an este un bun exemplu. R=pirea a doi solda]i a
Termenul “fidayeen” este deseori folosit de lupt=torii din provocat o reac]ie atât de grav= din partea israelienilor \ncât a
Estul Mijlociu din zilele noastre. |n opinia lui Bernard Lewis, cauzat moartea a o mie de civili, a str=mutat un sfert din
profesor de Studii ale Orientului Apropiat la Universitatea popula]ia libanez=, a condus la pierderi economice uria[e [i i-
Princeton, unul dintre cei mai importan]i istorici din Vest, a revoltat pe musulmanii din toat= lumea. Zidul de beton se
specializa]i \n islam [i autorul c=r]ii Criza Islamului: R=zboiul construie[te pentru a proteja Israelul de locuitorii din West
Sfânt [i Teroarea Nesfânt=: “Asasinii medievali erau o sect= Bank, care este \n cea mai mare parte controlat de Autoritatea

38 CRIMINALISTICA
Palestin=. Acesta previne - sau cel pu]in descurajeaz= – deschis nou=. Vom ataca peste tot”.8 Nu avem motive s= ne
atacurile sinuciga[e \n Israel [i se bucur= de suportul celor mai \ndoim de sinceritatea d-lui al-Zawahiri.
mul]i israelieni. Nici nu mai este necesar s= men]ionam cruzimea
Argentina are o popula]ie evreiasc= substan]ial=. |n extrem= a celor care se angajeaz= – [i promoveaz= –
martie 1992, islami[tii sinuciga[i au distrus Ambasada “opera]iunile de martiraj”. Ace[tia nu ezit= s= omoare civili
Israelului din Buenos Aires. Daunele colaterale au inclus o inocen]i [i vulnerabili sau s= opereze de la loca]ii (ca \n Liban)
[coal= [i o biseric= catolic=. Mul]i dintre cei 29 de oameni uci[i care pot duce la pierderi \n rândurile civililor. Nu exist= limite
de explozie erau argentinieni – nu diploma]i israelieni. Doi ani asupra num=rului de oameni pe care i-ar ucide dac= ar avea
mai târziu, ]inta a fost sediul central al Asocia]iei Mutuale [ansa: de ex. arme nucleare sau biologice. Pentru fiecare
Argentiniene Israeliene. O cl=dire de [apte etaje a fost distrus= opera]iune reu[it= \n Europa, sunt câteva opera]iuni nereu[ite.
[i 85 de oameni au fost uci[i. Peste 300 au fost r=ni]i. Acesta a Cei responsabili pentru aceste opera]iuni sunt adesea
fost – [i r=mâne – cel mai mare act terorist \mpotriva evreilor descri[i ca “extremi[ti islami[ti”. Folosirea unor astfel de
de la 1945 pân= \n prezent. termeni este gre[it= [i inutil=. Foarte pu]ini lideri sau c=rturari
|n anul 1998, sinuciga[ii islami[ti au avut drept ]inte musulmani se descriu ca fiind “liberali” sau “modera]i”. Cei
dou= ambasade americane din Africa de Est. Au fost uci[i care fac acest lucru, \n cel mai bun caz, \[i vor pierde
doisprezece diploma]i americani [i peste 200 de civili africani popularitatea.
(inclusiv mul]i musulmani). Ultimii au fost “daune colaterale”. Cu siguran]=, purt=torii de bombe ce comit suicid nu se
Din 1998 au avut loc multe opera]iuni similare \n Israel, v=d extremi[ti. Ei cred c= sunt solda]i care sunt gata s= lupte
Turcia, India, Sri Lanka, S.U.A., Indonezia, Insulele Filipine, [i s= moar= pentru o form= pur= a islamului. Ei sunt o
Irak, Spania [i Regatul Unit. Probabil vor mai fi. |n anul 2001, “avangard= revolu]ionar=” de credincio[i adev=ra]i, dedica]i –
Serviciul de Securitate Intern= al Regatului Unit (cunoscut sub [i se bucur= de mult sprijin din partea comunit=]ilor
numele MI5) dedic= 23 la sut= din eforturile sale opera]ionale musulmane din Estul Mijlociu [i de pretutindeni (mai ales
\mpotriva amenin]=rilor grupurilor islamiste. Pân= \n anul 2005 printre tinerii musulmani). 9
(anul atentatelor londoneze), acest procent a urcat la 56 la Scopul lor imediat este s= cure]e statele musulmane
sut=.6 Se consider= c= amenin]area musulmanilor radicali[ti de influen]ele vestice [i s= instaureze regimuri teocratice
este mult mai mare decât orice alte amenin]=ri la siguran]a (similare celui care exist= \n prezent \n Iran). Obiectivul lor pe
na]ional= luate \mpreun=. termen mediu este s= creeze un singur stat islamic. Scopul lor
|n luna august 2006, for]ele de securitate britanice au final este s= \[i extind= viziunea totalitarist= a islamului asupra
prevenit, se pare, un atentat terorist care, dac= ar fi avut loc, \ntregii lumi. Scopurile lor sunt de neatins – dar sunt reale.
ar fi eclipsat evenimentele de la 11 septembrie 2001. Dou=
grupuri de islami[ti radicali[ti pl=nuiau s= deturneze [i s= Compromisul este, \n cele din urm=, imposibil.
distrug= pân= la nou= avioane de pasageri transatlantice. De[i Profesorul Lewis afirma:
conspira]ia nu [i-a atins scopul, nici nu a fost soldat= cu un “Conform traditiei musulmane, lumea este \mp=r]it= \n
e[ec total. A câ[tigat o publicitate imens= [i a provocat daune dou= case: Casa Islamului (Dar al-Islam) \n care conduc
grave importantei industrii a turismului din Marea Britanie. guvernele musulmane [i unde prevaleaz= legea musulman=, [i
Negocierea cu grupurile implicate \n asemenea Casa R=zboiului (Dar al-Harb), restul lumii, \nc= nelocuit= [i,
activit=]i este extrem de dificil= ([i probabil imposibil=). |n anii cel mai important, condus= de necredincio[i. Presupunerea
1990, autorit=]ile britanice au putut ajunge la o \n]elegere cu este c= jihadul va continua... pân= când lumea fie accept=
na]ionali[tii irlandezi. Nimeni nu a fost mul]umit pe deplin de credin]a musulman= fie se supune conducerii musulmane”.10
rezultat, dar progrese s-au f=cut. Israelul [i-a retras for]ele militare din sudul Libanului, \n
Compromisul cu militan]ii islami[ti este mult mai anul 2000, [i din Gaza, \n anul 2005 (\n ciuda protestelor a mii
problematic. Un na]ionalist irlandez poate sus]ine c= un acord de locuitori israelieni care au fost evacua]i din casele lor). De[i
de \mp=r]ire a puterii este o realizare. Na]ionali[tii basci ar locuitorii arabi au avut reale nemul]umiri, aceste evenimente
putea abandona lupta armat= \mpotriva statului spaniol, \n puteau fi privite \ntr-un mod pozitiv ca evolu]ii constructive [i ca
schimbul negocierilor serioase privind autonomia regional= preliminarii ale p=cii \n regiune. |n realitate, ambele zone au
mai mare (cum ar fi cea atins= de Catalonia de curând). Este c=zut rapid sub controlul organiza]iilor Hezbollah [i Hamas
dificil – probabil imposibil – ca un islamist s= fie de acord ca care refuz= s= recunoasc= dreptul de a exista al Israelului [i
Ierusalimul (cel de-al treilea ora[ sfânt al islamului) este folosesc purt=torii de bombe ce comit suicid ca arme de
capitala permanent= a Israelului. r=zboi. Pare rezonabil s= credem c= o deplin= retragere a
|n anul 2002, Limburg-ul – un petrolier francez – a fost israelienilor din zona controlat= de Palestina ar produce
grav afectat \n Golful Adenului (\n apropierea coastei rezultate similare.
Yemenului). De[i pierderile au fost limitate – un membru al
echipajului a fost ucis [i 12 au fost r=ni]i – atacul a provocat Potrivit lui Michael Gove – un membru al Parlamentului
daune considerabile mediului. Aproximativ 90.000 barili de Britanic [i o autoritate \n ceea ce prive[te terorismul – problema
petrol neprelucrat s-au scurs \n Golful Adenului. esen]ial= cu care se confrunt= societ=]ile vestice este faptul
Armata Islamist= a Adenului [i-a asumat c= nu \n]eleg natura amenin]=rii pe care o constituie terori[tii
responsabilitatea. Purt=torul s=u de cuvânt a fost remarcabil islami[ti. |n Regatul Unit, acest lucru a dus la erori grave de
de sincer. S-a raportat c= a declarat: “Ne-am preg=tit s= lovim politic=: activit=]ile partidelor radicale au fost tolerate;
o fregat= american=, dar nu este nici o problem= pentru c= to]i sus]in=torii opera]iunilor de martiraj au fost privi]i ca o
sunt necredincio[i”.7 minoritate insignifiant= [i irelevant=; dovezile limbajului [i
Mai recent, Ayman al-Zawahiri (liderul secund al Al- comportamentului anti-social nu au fost investigate \n mod
Qaeda) a spus: “R=zboiul cu Israelul nu depinde de \ncetarea corect; tranzac]iile financiare nu au fost monitorizate
focului... Este un Jihad... |ntreaga lume este un câmp de lupt=

CRIMINALISTICA 39
eficient.11 Islam (Asasinii: o sect= radicalist= \n islam) (publicat= pentru prima
Aceste probleme \ncep s= fie luate \n considerare. Din dat= \n 1967).
5 Irlanda de Nord, Cipru, Kenia, Zimbabwe, Aden, Africa de
fericire nu este prea târziu. Pentru cei preg=ti]i s= se implice \n
opera]iuni de martiraj nu conteaz= vie]ile necredincio[ilor. Sud, Algeria, Cuba, Vietnam etc.
6 Parliamentary Intelligence and Security Committe, Report
Uciderea lor este efectiv o datorie religioas= [i cei mai mul]i
vestici sunt “necredincio[i”. into the London Terrorist Attacks on 7 July 2005 (Serviciul de
* Informa]ii Secrete al Parlamentului [i Comitetul de Securitate, Raport
* * asupra atacurilor londoneze din 7 iulie 2005) (2006), 33. Aceste cifre
NOTE: exclud activit=]ile administrative de rutin=, de ex., direc]ia resurselor
1 A[a-numitele “opera]iuni de martiraj” sunt asociate, de umane [i finan]elor.
7 M. Steyn, “They Want to Kill us All” (Vor s= ne ucid= pe
obicei, cu persoane care transport= bombe pentru a se sinucide, care
poart= centuri, duc gen]i sau conduc vehicule pline cu explozivi. Pot to]i), Spectator, 19 octombrie 2002, 14.
8 M d’Ancona, “This Conflict will Long outlast Blair and Bush”
s= fie [i sub alte forme: de ex., pilotarea unui avion \ntr-o cl=dire sau
angajarea unei for]e militare superioare (pu]ini lupt=tori Hezbollah au (Acest conflict va dep=[i cu mult mandatele lui Blair [i Bush), Sunday
fost captura]i \n timpul recentului conflict). Opera]iunile viitoare pot Telegraph, 30 iulie 2006.
9 |ntr-o anumit= m=sur= seam=n= cu nazi[tii [i cu bol[evicii
implica arme biologice [i substan]e radioactive. }intele mediului sau
culturale pot deveni din ce \n ce mai populare. de la \nceputul secolului al 20-lea. De[i num=rul lor a fost limitat, au
2 Pentru o discu]ie asupra eficien]ei acestor opera]iuni vezi putut exploata prejudec=]ile [i nemul]umirile multor milioane de
Alan Dershowitz, Why Terrorism Works (Yale University Press, 2002) oameni; Michael Grove, Celsius 7/7 (Londra, 2006), 92.
3 (Phoenix Press, London, 2004), 124. 10 Nota 3 de mai sus, 24. “Belgrade” (Belgrad), capitala
4 Nu inten]ionau s= se sinucid=. Principalul lor scop era s= Serbiei, \nseamn= acum “ora[ul alb”. Când era condus= de Imperiul
ucid=. |n realitate, [tiau c= vor fi omorâ]i ([i sperau s= fie r=spl=ti]i \n Otoman – [i era o citadel= strategic= – se numea Tel ab Jihad – ora[ul
via]a viitoare). Vezi Bernard Lewis, The Assassins: A Radical Sect \n r=zboiului.
11 Nota 9 de mai sus, 84-85

Conf. univ. dr. VALENTIN IFTENIE


Dr. ELENA VOINI}CHI

D
3) prin folosirea for]ei sau a violen]ei se \ncearc=
eopotriv= act disperat al unor veleitari, manipularea opiniei publice, \n vederea orient=rii puterii
f=pturi cu preten]ii umanoide, n=luci decizionale \n direc]ia urm=rit= de terori[ti; deoarece nu poate
monstruoase cu suflet demonizat, cruzi influen]a \n mod direct decizia politic=, terorismul recurge la un
adversari redutabili ai civiliza]iei umane cât [i rodul intermediar reprezentat de starea de panic= (de teroare)
incestios al unor min]i bezmetice, sc=pate de vigilen]a r=spândit= \n popula]ie, prin care s= for]eze actul de decizie;
cenzurii morale ancestrale [i r=t=cite \n negura 4) for]a sau violen]a se concretizeaz= \ntr-un atac
primitivismului idolatric, terorismul reprezint= un veritabil terorist, ce se poate manifest= sub forme diferite (atentate,
flagel al lumii contemporane. r=piri de persoane, distrugeri de edificii, deturn=ri de avioane
Na]ional (intern), interna]ional sau, mai nou, etc) care este declan[at f=r= o soma]ie, aten]ionare prealabil=,
transna]ional cu motiva]ii rasiste, extremist-na]ionaliste, luând prin surprindere;
fundamentalist-religioase etc., aceast= plag= suprainfectat= [i 5) ac]iunea terorist= este premeditat=, desf=[urându-
auto sau hetero \ntre]inut=, indiferent dac= se exprim= sub se dup= un plan bine pus la punct [i nu \n mod \ntâmpl=tor;
forma terorismului de drept comun, a terorismului social, politic 6) actul terorist, o dat= declan[at, genereaz= spaim=,
sau de stat, prin metode directe sau indirecte ori ac]ioneaz= \n groaz=, teroare care, prin reverbera]ie, ajunge s= cuprind=
plan psihologic sau fizic, are ca elemente caracteristicile mase mari de oameni, din toate clasele sociale, dep=[ind
urm=toare: astfel sfera obiectivelor vizate prin actul terorist \n sine;
1) este promovat, \n \ncercarea de a ob]ine 7) prin ac]iunea terorist= se urm=re[te, \n special,
satisfacerea unor cereri specifice sau pentru atingerea unor efectul pe termen lung, \n plan psihologic (\nfrico[area,
anumite obiective (politice, economice, religioase etc) ori teroarea) [i mai pu]in efectul pe termen scurt, \n plan fizic,
pentru a pedepsi, prin folosirea ilegal= a for]ei sau a violen]ei reprezentat prin urm=rile, consecin]ele imediate ale actului \n
ori numai prin amenin]area cu folosirea acestora; sine [i anume distrugeri de bunuri, omucideri, v=t=m=ri
2) for]a sau violen]a este canalizat= c=tre ]inte corporale prin tortur= etc;
diverse, numite ]inte simbolice, reprezentate prin grupuri 8) tendin]= la repetabilitate a actelor teroriste, de
eterogene de persoane, alese la \ntâmplare, f=r= discriminare fiecare dat= cu amplitudine crescut=; repetarea actului terorist
sau bunuri emblematice, cu \nalt= semnifica]ie afectiv=; poate fi realizat= de aceea[i grupare terorist= sau de alta, prin

40 CRIMINALISTICA
imita]ie; produc [i pierderi de vie]i omene[ti, ceea ce constituie
9) de cele mai multe ori se constat= dep=[irea argumentul prezen]ei medicului legist la investiga]ia
cadrului local-endemic [i interna]ionalizarea ac]iunii teroriste; criminalistic= realizat= la fa]a locului, post-factum. F=r= a intra
10) finan]area ac]iunilor teroriste este realizat= din \n detalii vizând competen]a [i modul de constituire a echipei
surse oculte chiar dac=, uneori, aceasta apare sub forma unor interdisciplinare de investiga]ie, men]ion=m doar faptul c=
acte dezinteresate, filantropice; activitatea de cercetare trebuie s= se desf=[oare \n
11) actul terorist este realizat cu inten]ie direct=, \n conformitate cu prevederile legale [i cu maxim= eficien]=, de
sensul c= autorii prev=d (sunt con[tien]i [i doresc producerea unde [i necesitatea elabor=rii unor norme metodologice care
consecin]elor) [i urm=resc ob]inerea efectului reprezentat de s= poat= fi aplicate \n astfel de situa]ii.
instaurarea sentimentului de fric=, de insecuritate, de teroare, |nc= de la \nceput trebuie precizat c= medicul legist
\n rândul popula]iei; se va deplasa la locul comiterii infrac]iunii teroriste sau al altor
12) terorismul poate fi \nf=ptuit atât prin ac]iune sau evenimente deosebite numai \n baza unei solicit=ri exprese
comisiune (situa]ia cea mai frecvent=), cum ar fi: atentatele cu din partea organelor abilitate.
bombe, r=pirile de persoane etc, cât [i prin inac]iune sau Interven]ia medico-legal= se va produce numai dup=:
omisiune, spre exemplu, neschimbarea semnaliz=rii ori a  opera]iunile de salvare, de acordare a primului ajutor
macazului cu producerea unei catastrofe feroviare, medical [i izolarea sau, dup= caz, transportul la o unitate
neanun]area pilotului unei aeronave de existen]a unui sanitar= a victimelor r=nite;
obstacol la aterizare [i producerea evenimentului aviatic etc;  delimitarea [i restric]ionarea accesului \n zona
13) f=ptuitorii, denumi]i terori[ti, sunt grupa]i \n respectiv=;
diverse organiza]ii (de cele mai multe ori clandestine) cu un  efectuarea cercet=rii criminalistice ce are drept scop
num=r de membrii inferior celui c=ruia i se adreseaz= actul c=utarea, descoperirea, relevarea, fixarea [i ridicarea urmelor
terorist; [i a altor mijloace materiale de prob=.
14) terori[ti pot ac]iona \n mod direct, dezv=luindu-[i Ulterior, medicul legist va participa activ la ac]iunile
sau nu identitatea, ori prin intermediari, care realizeaz= actul desf=[urare la fa]a locului coordonate de procuror. Rolul
terorist din convingere, pentru beneficii (de cele mai multe ori medicului legist, \n cadrul echipei complexe de investiga]ie a
materiale) sau datorit= constrângerii; consecin]elor actelor teroriste sau a altor evenimente cu
15) m=surile [i mijloacele conven]ionale de men]inere num=r mare de victime umane, este, la modul general, de a
a ordinii sociale au efect minim asupra terorismului. (pentru a examina cadavrele [i de a asigura transportul acestora la
nu le eticheta ca ineficiente!). institu]ia medico-legal= teritorial=, \n vederea continu=rii
De[i terorismul (la fel ca [ocul, \n medicin=) este mai examin=rii de specialitate \nceput= la fa]a locului.
u[or de recunoscut decât de descris [i mult mai u[or de descris
decât de definit, prin prisma preciz=rilor f=cute, se poate 1 Examinarea cadavrelor
\ncerca [i o defini]ie care ar putea fi ad=ugat= la cele 109 Prin no]iunea de cadavru, \n astfel de cazuri, se
existente pân= \n prezent. Din aceast= perspectiv=, \n]elege atât cadavrul \ntreg cât [i fragmente din acesta;
terorismul poate fi considerat o manifestare antisocial= datorit= faptului c= cercetarea criminalistic= [i medico-legal=
complex=, con[tient= [i premediat=, a unui grup minoritar, se realizeaz= imediat dup= eveniment, cadavrele sunt f=r=
cu tendin]= la imitare, repetare [i interna]ionalizare, modific=ri de putrefac]ie.
caracterizat= prin amenin]area cu folosirea sau chiar Examinarea medico-legal= trebuie s= parcurg=
utilizarea ilegal= a for]ei sau a altor mijloace violente, \n urm=toarele etape:
mod direct sau indirect, \mpotriva unor ]inte simbolice, a) fixarea pozi]iei cadavrului prin raportare la reperele fixe
umane [i/sau materiale investite afectiv, \n vederea adiacente, opera]iune care presupune:
instaur=rii \ntr-o colectivitate a unui regim de insecuritate  numerotarea cadavrului;
personal=, bazat pe fric=, groaz=, teroare, datorit=  fotografierea criminalistic=;
prezum]iei de repetabilitate \ntreprins=, \n scop coercitiv  men]ionarea pozi]iei [i a num=rului cadavrului \n fi[a de
sau pentru satisfacerea unor cerin]e specifice ori transport c=tre institu]ia medico-legal=.
atingerea unor obiective strategice. |n situa]ia \n care sunt mai multe fragmente [i se
Deci, ceea ce particularizeaz= actul terorist, \n raport poate stabili c= apar]in aceluia[i cadavru se va consemna
cu alte ac]iuni antisociale, este \ncercarea de a impune unei pozi]ia fiec=rui fragment \n raport [i de fragmentul cadaveric
colectivit=]i punctul de vedere propriu unui grup mai voluminos de care ar apar]ine (spre exemplu, unde se afl=
minoritar, prin amenin]are sau prin folosirea ilegal= a capul sau un fragment de membru toracic ori pelvin fa]= de
for]ei ori a altor mijloace violente. A[a cum rezult= din trunchi); aceste fragmente vor fi numerotate astfel \ncât s= se
defini]ia propus=, terorismul este modul de manifestare a unui poat= recunoa[te u[or c= apar]in aceluia[i cadavru (spre
grup de indivizi [i nu a unuia singur. |n situa]ia \n care un singur exemplu, trunchiul cu 1.1., capul cu 1.2., piciorul cu 1.3. etc);
individ concepe [i transpune \n practic= actul terorist, aceasta b) descrierea \mbr=c=mintei [i a \nc=l]=mintei care,
ar putea echivala cu pseudoterorismul animat, \n cele mai dup= ce vor fi notate [i de criminalist, vor fi men]ionate \n fi[a
multe cazuri, de orgoliul schizofren al unui alienat care refuz= de transport a cadavrului;
realitatea. c) examinarea propriu-zis= a cadavrului
De cele mai mute ori, \n urma ac]iunilor teroriste, fie Spre deosebire de cercetarea efectuat= \n cazul
c= sunt abil regizate fie c= prezint= elemente de naivitate, se infrac]iunii de omor când, de regul=, la fa]a locului se g=se[te

CRIMINALISTICA 41
un singur sau, mai rar, dou= ori mai multe cadavre, \n cazul  num=rul cadavrului (stabilit \mpreun= cu membrii echipei
existen]ei unui num=r mare de cadavre, acestea nu vor mai fi criminalistice);
dezbr=cate pentru examinarea medico-legal= ini]ial=. Acest  \mbr=c=mintea/\nc=l]=mintea care s= fie preluate o dat=
lucru este justificat pe de o parte din necesitatea de a scurta cu cadavrul;
 din]ii din material nobil (eventual formula dentar=);
timpul cercet=rii [i a permite, cât mai rapid, ridicarea [i

 leziunile traumatice elementare;


transportul cadavrelor, iar pe de alt= parte din considerente

 data decesului:
psiho-sociale. Prin aceast= examinare medico-legal= ini]ial=
se vor putea ob]ine elemente utile care vor permite:
 amprenta indexului.
 s= se stabileasc= instalarea mor]ii reale (prin  inscrip]ionarea sacului, \n care se va realiza
constatarea semnelor pozitive precoce de moarte);
 s= se estimeze intervalul de timp care a trecut de la
transportul c=tre institu]ia medico-legal=, cu acelea[i elemente
trecute pe br=]ara de identificare;
deces (prin corelarea semnelor mor]ii reale cu datele de
anchet=);  transportul cadavrelor la institu]ia medico-legal=.
 s= se descrie leziunile traumatice elementare, Etapele men]ionate apreciem c= sunt obligatorii ori
observabile prin examinare extern=; aceste leziuni vor fi de câte ori ne confrunt=m cu un num=r important de cadavre
notate, atât \n procesul-verbal, cât [i \n fi[a de transport umane. Evident c=, \n func]iei de num=rul acestora [i de
cadavre; \mprejur=rile concrete de la fa]a locului, timpul alocat fiec=rei
 identificarea cadavrelor cu identitate necunoscut=; \n etape poate fi mai mare sau mai mic, important fiind ca, printr-o
astfel de cazuri, \mpreun= cu ceilal]i membri ai echipei coordonare unitar=, fiecare membru al echipei de cercetare s=
criminalistice (cu care trebuie s= colaboreze !) medicul legist
[tie cu precizie ce atribu]ii \i revin, astfel \ncât s= se ac]ioneze
\[i va aduce contribu]ia \n eviden]ierea acelor elemente
cu eficien]= maxim=.
anatomice care s= permit=:
 stabilirea sexului cadavrului; Dup= efectuarea transportului cadavrelor, acestea
 aproximarea vârstei; vor fi depozitate \n camere frigorifice special amenajate pân=
 eviden]ierea unor particularit=]i morfologice cum ar fi: la efectuarea unei examin=ri de specialitate complete.
culoarea pielii [i a pilozit=]ii, forma nasului [i a pavilionului F=r= a detalia specificul acestei activit=]i, dorim s=
urechii, culoarea irisului, formula dentar= (cu precizarea preciz=m faptul c=, \n opinia noastr=, examinarea medico-
lucr=rilor protetice) etc; legal= necroptic=, \n cadrul institu]iei medico-legale, indiferent
 constatarea unor semne caracteristice: malforma]ii, de num=rul cadavrelor, trebuie s= fie complet= (extern= [i
infirmit=]i, tatuaje, cicatrici etc.
intern=), a[a cum, de fapt, se procedeaz= de obicei. Facem
Ulterior, indiferent dac= se cunoa[te sau nu
aceast= remarc= deoarece opinia general=, exprimat= [i \n
identitatea cadavrului, consider=m c=, \n situa]ia cadavrelor
lucr=rile de specialitate, este c=, \n astfel de situa]ii, cu num=r
nefragmentate, este util= [i opera]iunea de amprentare;
suger=m ca amprenta indexului s= fie marcat= [i pe fi[a de crescut de victime, ar fi suficient= numai examinarea extern=
transport cadavre, lâng= num=rul cadavrului, ca o modalitate a cadavrelor, cu men]ionarea leziunilor traumatice [i
suplimentar=, prin care s= se asigure recunoa[terea ulterioar=. \ntocmirea documentelor medico-legale doar \n baza
|n finalul acestei etape se va proceda la: acestora. Dac=, \n marea majoritate a situa]iilor, aceast=
 fixarea unei br=]=ri la \ncheietura mâinii, \n cazul practic= ar putea fi acceptat= ne punem \ntrebarea cum vom
cadavrelor \ntregi, sau pe fragmentul de cadavru pe care se putea deosebi o crim= produs= \n alte \mprejur=ri [i abil
vor nota num=rul de identitate [i numele (când se cunoa[te)
disimulat= sub forma unei mor]i consecutive actului terorist
sau sexul cadavrului;
 introducerea cadavrului \ntr-un sac special, \n vederea
sau evenimentului respectiv ori eviden]ierea unei sarcini care
implic= probleme legale de succesiune, dac= am efectua
transportului la institu]ia medico-legal=; sacului i se va ata[a un
\nsemn cu acelea[i elemete men]ionate pe br=]ara de numai examinarea extern=?
identificare. Concluzionând, apreciem c=, [i \n astfel de situa]ii, se
impune efectuarea autopsiei medico-legale dup= regulile
2 Transportul cadavrelor consacrate, chiar dac= necropsia va fi efectuat= cu \ntârziere
Indiferent dac= transportul cadavrelor se realizeaz= datorit= num=rului mare de cadavre. Numai procedând a[a,
cu mijloace auto, aflate \n dotarea institu]iei medico-legale sau medicul legist va putea r=spunde oric=ror \ntreb=ri care s-ar
a altor institu]ii ori particulare [i \n aceast= etap= trebuie s= se putea na[te chiar [i dup= ani de zile de la evenimentul nefast.
respecte o anumit= metodologie ce ar presupune: |n finalulul acestor puncte de vedere, posibile viitoare
 \ntocmirea fi[ei de transport cadavre de c=tre
norme metodologice, care \ncearc= s= contribuie la
medicul legist; \n aceast= fi[= trebuie s= se men]ioneze:
 data;
constituirea planului de ac]iune, \n cazul interven]iei echipelor

 locul de unde a fost ridicat cadavrul;


complexe de investiga]ie a evenimentelor deosebite, reiter=m
 pozi]ia cadavrului la locul faptei; necesitatea unei coordon=ri unitare [i eficiente la fa]a locului,
 identitatea cadavrului sau elementele ce pot contribui la bazat= pe o metodologie optim=, astfel \ncât s= se poat= evita
identificarea acestuia (sexul, vârsta aproximativ=, culoarea situa]iile \n care au fost ob]inute rezultate interpretabile
pielii etc); datorit= nesincroniz=rilor.
42 CRIMINALISTICA
Lect. univ. dr. ELENA-ANA MIHU}

privind descoperirea formelor grave de criminalitate

L
a coopération judiciaire en matière pénale organizat=;
dans l’Union est fondée sur le principe de  coordonarea unor ac]iuni prin Europol3.
reconnaissance mutuelle des jugements et Tratatul asupra Uniunii Europene, \n art. 31, stabile[te
décisions judiciaires et inclut le rapprochement des c=, \n cadrul celui de-al treilea pilon al Uniunii – ac]iunile \n
dispositions législatives et réglementaires des Etats comun, \n domeniul cooper=rii judiciare penale, vizeaz=:
membres dans les domaines: á établir des règles et des  facilitarea [i accelerarea cooper=rii \ntre ministere [i
procédures pour assurer la reconnaissance, dans autorit=]ile judiciare ale statelor membre competente, \n ceea
l’ensemble de l’Union, de toutes les formes de jugements ce prive[te procedura [i executarea hot=rârilor judec=tore[ti;
et de décisions judciaires, à prévenir et à résoudre les  facilitarea extr=d=rii \ntre statele membre;
conflits de compétence entre les Etats membres, à asigurarea, \n m=sura necesar=, a amelior=rii acestor
soutenir la formation des magistrats, et des personnels cooper=ri, compatibilit=]ii regulilor aplicabile \n statele
de justice, à soutenir la formation des magistrats et des membre;
personnels de justice, à faciliter la coopération entre les  adoptarea progresiv= de m=suri care s= stabileasc=
autorités judiciaires ou équivalentes des Etats membres prevederi minimale referitoare la elementele constitutive ale
dans le cadre des poursuites pénales et de l’exécution infrac]iunilor [i la pedepsele aplicabile \n domeniile
des décisions. criminalit=]i organizate, ale terorismului [i ale traficului de
La mission d’Eurojust est d’appuyer et de renforcer droguri.
la coordination et la coopération entre les autorités Legea sau legea cadru european= stabile[te
nationales chargées des enquêtes et des poursuites m=suri care urm=resc:
relatives à la criminalité grave affectant deux ou plusieurs  stabilirea de reguli [i de proceduri pentru asigurarea
Etats membres ou exigeant une pursuite sur des bases recunoa[terii, \n ansamblu Uniunii, a tuturor hot=rârilor [i
communes, sur la base des opérations effectuées et des deciziilor judiciare;
informations fournies par les autorités des Etats  prevenirea [i rezolvarea conflictelor de competen]e
membres et par Europol. \ntre statele membre;
Cooperarea \n domeniul justi]iei [i al afacerilor interne1  sprijinirea form=rii magistra]ilor [i a personalului de
este legat= de dreptul de liber= circula]ie a persoanelor, astfel justi]ie;
c= sunt de interes comun: regulile privind trecerea frontierelor  facilitarea cooper=rii \ntre autorit=]ile judiciare sau
exterioare ale Uniunii, politica de azil, politica \n domeniul echivalente ale statelor membre, \n cadrul urm=rii penale [i al
imigr=rii, lupta \mpotriva drogurilor, a fraudelor de dimensiuni execut=rii deciziilor.4
interna]ionale, cooperarea vamal=, cooperarea judiciar= \n La nivel institu]ional, prin acte ale Consiliului, au fost
materie penal= [i civil= etc. create structuri specializate de cooperare poli]ieneasc= [i de
Crearea unui spa]iu de libertate, securitate [i justi]ie cooperare judiciar= c=rora li s-au conferit competen]e
realizabil prin combaterea criminalit=]ii face parte dintre specifice. Primele eforturi au fost concretizate \n Grupul Trevi,
obiectivele celui de-al treilea pilon2. urmat de crearea unei structuri opera]ionale, Biroul anti-drog
Conform art. 30 T.U.E cooperarea poli]ieneasc= Europol, \n 19945.
urm=re[te: Prin decizia Consiliului Uniunii Europene 2002/187/JAI,
 cooperarea opera]ional= \ntre serviciile de poli]ie, din 28 februarie 2002, a fost instituit= unitatea Eurojust, dotat=
serviciile vamale [i serviciile represive specializate ale statelor cu personalitate juridic= [i finan]at= de la bugetul general al
membre \n domeniul prevenirii [i descoperirii infrac]iunilor [i al Uniunii, \n scopul \nt=ririi luptei \mpotriva formelor grave de
anchetelor \n materie; criminalitate6, dup= ce importan]a acesteia este men]ionat= \n
 colectarea, stocarea, preluarea, analiza [i schimbul articolul 30 T.U.E [i articolul 31 al T.U.E modificat de Tratatul
informa]iilor; de la Nisa.
 cooperarea \n domeniul form=rii profesionale, al Unitatea este compus= din câte un reprezentant al
schimburilor de ofi]eri de leg=tur=, precum [i al utiliz=rii de fiec=rui stat membru, care are calitate de procuror, judec=tor
echipamente [i al rezultatelor cercet=rii criminalistice; sau ofi]er de poli]ie cu prerogative echivalente7. Statutul
 evaluarea \n comun a tehnicilor speciale de anchet= membrilor na]ionali Eurojust este stabilit de statele membre pe

CRIMINALISTICA 43
care le reprezint=, inclusiv durata mandatului. Fiecare stat Cooperarea poli]ieneasc= cuprinde toate autorit=]ile
membru define[te natura [i \ntinderea competen]elor juridice competente ale statelor membre, inclusiv serviciile de poli]ie
pe care i le atribuie reprezentantului na]ional \n Eurojust pe de baz= [i alte servicii specializate \n domeniul prevenirii sau
propriul teritoriu. De asemenea, statul membru stabile[te descoperirii infrac]iunilor [i anchetelor. |n acest scop, prin lege
atribu]iile reprezentantului s=u \n raporturile acestuia cu sau lege-cadru european=, pot fi stabilite m=suri referitoare la:
autorit=]ile judiciare din alte state, conform angajamentelor  colectarea, stocarea, analiza [i schimbul informa]iilor
interna]ionale pe care [i le-a asumat8. La desemnare, statul pertinente;
membru notific= secretarului general al Consiliului [i Eurojust  sus]inerea form=rii personalului, echipamentelor [i a
decizia pe care a luat-o, pentru a fi informate celelalte state cercet=rii criminalistice;
membre. La rândul lor, celelalte state membre ale Uniunii  tehnicile comune de anchet= pentru descoperirea
Europene se angajeaz= s= accepte [i s= recunoasc= formelor grave de criminalitate organizat=12.
prerogativele reprezentantului na]ional9. De asemenea, se stabilesc condi]iile [i limitele \n care
Schimbul de informa]ii \ntre Eurojust [i statele membre autorit=]ile competente ale statelor membre pot interveni pe
se realizeaz= prin intermediul membrilor na]ionali. Ace[tia au teritoriul altui stat membru, \n leg=tur= cu acordul autorit=]ilor
acces la informa]iile con]inute de cazierul judiciar na]ional sau acelui stat. Reglementarea este adoptat= de Consiliu, cu votul
de oricare eviden]= a statului membru pe care \l reprezint=, \n unanim al membrilor s=i, dup= consultarea Parlamentului
acelea[i condi]ii pe care dreptul acelui stat le prevede pentru European13.
un procuror, judec=tor sau ofi]er de poli]ie având prerogative |n conformitate cu art.3 din decizia 2002/187/JAI,
echivalente10. competen]a Eurojust este limitat= la faptul c= poate ac]iona
Statele membre pot desemna, \n afara reprezentan]ilor numai la cererea unui stat membru [i cu condi]ia ca poten]iala
lor \n Eurojust, unul sau mai mul]i coresponden]i na]ionali. De infrac]iune s= mai implice, pe lâng= statul care face cererea,
asemenea, unitatea contribuie la \mbun=t=]irea cooper=rii cu un alt stat membru. Astfel, cele dou= structuri de cooperare
OLAF, organiza]ie de lupt= anti-fraud= \n cadrul Uniunii poli]ieneasc= [i judiciar= depind de voin]a de cooperare a
Europene, \n dosarele care afecteaz= interesele financiare ale statelor membre [i de disponibilitatea acestora, de a transmite
Uniunii Europene. informa]iile pe care le de]in14.
Eurojust \[i propune s= promoveze [i amelioreze P=r]ile pot schimba informa]iile necesare relevante, dar
coordonarea autorit=]ilor competente \n cadrul anchetelor [i nu excesive, \n vederea combaterii formelor grave ale
urm=ririlor judiciare care intereseaz= dou= sau mai multe criminalit=]ii transna]ionale organizate, a corup]iei sau
state, ]inând seama de cererea unei asemenea autorit=]i, terorismului.
precum [i de orice informa]ie furnizat= de un organ Toate informa]iile schimbate \ntre p=r]i sunt
competent, s= amelioreze cooperarea \ntre autorit=]ile comunicate prin intermediul punctului de contact cu Eurojust [i
competente ale statelor membre, \ndeosebi prin facilitarea al membrilor na]ionali implica]i. O dat= cu numirea
punerii \n aplicare a \ntrajutor=rii judiciare interna]ionale [i a magistratului de leg=tur=, toate informa]iile sunt comunicate
punerii \n executare a cererilor de extr=dare [i s= sus]in= prin intermediul magistratului de leg=tur=15.
autorit=]ile competente ale statelor membre pentru \nt=rirea România notific= Eurojust cel mai târziu \n momentul
eficacit=]ii anchetelor [i urm=ririlor judiciare11. transferului de informa]ii, \n scopul furniz=rii informa]iei,
Membrii na]ionali ai unit=]i Eurojust sunt abilita]i s= precum [i eventualele restric]ii16 pentru folosirea ei. |n situa]ia
schimbe, f=r= autorizare prealabil=, \ntre ei sau cu autorit=]ile \n care, dup= efectuarea transferului, apare necesitatea,
competente ale statului membru de care apar]in, orice instituirii unor restric]ii, notificarea poate s= fie f=cut= [i
informa]ie necesar= \ndeplinirii sarcinilor acestui organ ulterior.
comunitar. Datele furnizate de România c=tre Eurojust nu sunt
Competen]ele generale ale unit=]ii Eurojust, stabilite \n comunicate vreunui stat ter] sau organism, f=r= ob]inerea
art.4 paragraful 1 al deciziei 2002/187, se refer= la: consim]=mântului României, iar România nu comunic=
 tipurile de criminalitate [i infrac]iunile pentru care informa]iile furnizate de Eurojust vreunui alt stat ter] sau
Europol are competen]= (terorismul, traficul ilicit de organism, f=r= ob]inerea consim]=mântului membrilor
stupefiante, traficul de fiin]e umane, filiere de imigrare na]ionali \n cauz= [i f=r= a se lua m=surile ce se impun.
clandestin=, traficul ilicit de materii radioactive [i nucleare, Atât România cât [i Eurojust se asigur= c= datele cu
traficul ilicit de autovehicule, falsificarea monedei euro, caracter personal17 primite sunt protejate \mpotriva distrugerii
sp=larea de bani legat= de activit=]ile criminale interna]ionale); accidentale sau nelegale, pierderii accidentale ori dezv=luirii
 urm=toarele tipuri de criminalitate: criminalitate neautorizate, modific=rii [i accesului sau oric=rei altei forme
informatic=, fraud= [i corup]ie, ca [i toate infrac]iunile care neautorizate de procesare.
ating interesele financiare al Comunit=]ii Europene, sp=larea Unitatea Eurojust poate schimba orice informa]ie
produselor rezultate din crime, criminalitatea care afecteaz= necesar= \ndeplinirii sarcinilor sale cu: instan]ele competente,
mediul \nconjur=tor, participarea la o organiza]ie criminal=, \n \n virtutea dispozi]iilor adoptate \n cadrul tratatelor, cu
sensul ac]iunii comune 98/733/JAI din 21 decembrie a organiza]iile sau instan]ele interna]ionale, cu autorit=]ile
Consiliului, alte infrac]iuni comise \n leg=tur= cu tipurile de competente pentru efectuarea anchetelor [i a actelor de
criminalitate [i cu infrac]iunile enun]ate mai sus. urm=rire din statele ter]e.18

44 CRIMINALISTICA
Parlamentul European este informat anual de c=tre precum [i prin lupta contra acestora; 3) facilitarea accesului la justi]ie,
Consiliu printr-un raport asupra activit=]ii desf=[urate de \ndeosebi prin recunoa[terea reciproc= a hot=rârilor judiciare [i
Eurojust, precum [i asupra activit=]ii organului de control. extrajudiciare \n materie civil=; 4)implicarea parlamentelor na]ionale \n
Cooperarea \n domeniul justi]iei [i al afacerilor interne controlul m=surilor luate.
se realizeaz= prin inform=ri [i consult=ri mutuale \ntre statele 4 Europol – organism al Uniunii Europene care aplic= legea
membre, \nso]ite de colabor=ri \ntre serviciile competente din comunitar= pentru combaterea criminalit=]ii [i are ca obiectiv
administra]ie. \mbun=t=]irea cooper=rii \ntre autorit=]ile competente ale statelor
Parlamentul European este informat cu regularitate de membre pentru prevenirea [i combaterea crimei organizate
c=tre pre[edin]ia Uniunii [i de c=tre Comisie asupra lucr=rilor interna]ionale.
care vizeaz= domeniile cooper=rii. De asemenea, pre[edin]ia 5 Constitu]ia Europei, articolului III - 270, paragraful 1, p.201.
consult= Parlamentul European cu privire la principalele 6 Decizia Cadru a Consiliului din 15 martie 2001 privind statutul
aspecte, asigurând ca opiniile Parlamentului s= fie luate \n
victimelor \n procedurile penale [i Directiva 2004/80/CE a Consiliului
considerare. Parlamentul poate adresa \ntreb=ri sau formula
din 29 aprilie 2004 privind compensa]iile pentru victimele criminalit=]ii,
recomand=ri Consiliului, iar \n fiecare an organizeaz= o
JO L 261 din 6 august 2004.
dezbatere asupra progreselor realizate \n aplicarea 7 Ovidiu }inca – Eurojust -Organ al Uniunii Europene \n lupta
dispozi]iilor referitoare la cooperarea \n domeniul justi]iei [i al
\mpotriva criminalit=]ii \n Revista de Drept comercial, Anul XII,
afacerilor interne.
Nr.6/2002, Ed.”Lumina Lex”, Bucure[ti, 2002, p.72.
Comisia are drept de ini]iativ= (cu excep]ia prevederilor
8 Gheorghi]= Mateu], Nicoleta {tef=roi, Violeta Petrescu, Raluca
care vizeaz=, la ini]iativa statelor membre, cooperarea
judiciar= \n materie penal=, cooperarea vamal=, cooperarea Prun=, Radu T=rniceriu, Sofia Luca, Georgeta Gafta, Aurel Dublea,

poli]ieneasc= \n vederea prevenirii terorismului, a traficului ilicit Daniela Iovu, Elena Onu, C=t=lin Luca, Traficul de fiin]e umane.

de droguri [i a altor forme grave de criminalitate Infractor. Victim= Infrac]iune, Asocia]ia Alternative Sociale Ia[i,
transna]ional=, inclusiv unele aspecte ale cooper=rii vamale). Asocia]ia Magistra]ilor Ia[i, 2005, p.193-194; O. }inca, op.cit., p.73.
9 Unitatea Eurojust poate fi solicitat= de o autoritate competent=
Comisia este pe deplin asociat= la lucr=rile domeniilor care
vizeaz= cooperarea. |n cadrul organiza]iilor interna]ionale, a unui stat membru s= sprijine o anchet= sau acte de urm=rire
statele membre, participante la cooperare, sunt obligate s= judiciar= de care este interesat un singur stat membru [i un stat ter],
exprime pozi]ii comune stabilite conform obiectivelor dac= s-a \ncheiat un acord de cooperare cu acel stat sau dac= exist=
cooper=rii prev=zute \n Tratatul asupra Uniunii Europene19. un interes esen]ial pentru acordarea acestei sus]ineri.
Tratatul de la Amsterdam a men]inut conceptul de pozi]ii 10 O. }inca, op.cit., p.73.
comune, dar nu face referire la ac]iuni comune. Conven]iile 11 Art.9 paragraful 4 al deciziei 2002/187/JAI din 28 februarie
\ncheiate \ntre statele membre, elaborate de Consiliu, intr= \n 2002 a Consiliului de instituire a Eurojust \n vederea consolid=rii luptei
vigoare dup= ce sunt adoptate de cel pu]in jum=tate din \mpotriva crimei organizate, JO L 063 din 6 martie 2002.
statele membre [i nu produc efecte \n privin]a celor care le-au 12 Art.3 al deciziei 2002/187/JAI din 28 februarie 2002.
adoptat 13 Constitu]ia Europei, articolul III – 275, paragraful 2, p.207.
14 O. }inca, Drept comunitar general, edi]ia a III-a, Ed.”Lumina

Lex”, Bucure[ti, 2005, p. 216.


15 Acordul din 2 decembrie 2005, semnat la Bruxelles, privind

cooperarea \ntre România [i Eurojust, publicat \n M. Of. nr.300/4


BIBLIOGRAFIE aprilie 2006, ratificat prin L.nr.58/2006 din 22 martie 2006 pentru
ratificarea Acordului privind cooperarea dintre România [i Eurojust, [i
pentru reglementarea unor m=suri referitoare la reprezentarea
1-2Uniunea European= este fondat= pe trei piloni:1.Comunit=]ile
României la Eurojust, \n perioada ce preced= ader=rii [i dup= data
Europene; 2.Politica extern= [i de securitate comun=, 3.Cooperarea
ader=rii la Uniunea European=.
poli]ieneasc= [i judiciar= \n materie penal=. Cel de-al treilea pilon al 16 Conform articolului 9 din Legea 58/2006 pentru ratificarea
Uniunii Europene, stabilit prin titlul VI al Tratatului de la Maastricht,
Acordului privind cooperarea dintre România [i Eurojust.
Ovidiu }inca, Drept comunitar general, edi]ia a III-a, Ed.”Lumina Lex”,
17 Poate include posibile restric]ii de acces, restric]ii asupra
Bucure[ti, 2005, p.28.
3 Art. 29 din T.U.E prevede c=: “obiectivul Uniunii este acela de a transmiterii c=tre autorit=]ile competente ale statelor membre [i condi]ii
oferi cet=]enilor un nivel ridicat de protec]ie \ntr-un spa]iu de libertate, de [tergere sau distrugere.
securitate [i justi]ie, prin elaborarea unei ac]iuni comune a statelor 18 Datele personale \nseamn= orice informa]ie cu privire la o
membre \n domeniul cooper=rii poli]iene[ti [i judiciare \n materie persoan= fizic= identificat= sau identificabil=. O persoan=
penal=”. |n acest cadru, Uniunea aplic= urm=toarele principii
identificabil= este una care poate fi identificat= direct sau indirect, \n
generale:1) absen]a controalelor asupra persoanelor la frontierele
special prin referire la un num=r de identificare ori la unul sau mai
interioare [i dezvoltarea unei politici comune \n materie de azil,
mul]i factori specifici identit=]i sale fizice, psihologice, mentale,
imigrare [i control la frontierele exterioare, care se bazeaz= pe
solidaritatea statelor membre [i care este echitabil= fa]= de cet=]enii economice, culturale sau sociale.
19 Articolul 27, paragraful 1 din decizia 2002 /187/JAI din 28
statelor membre; 2) asigurarea unui nivel ridicat de securitate prin
m=suri de prevenire a criminalit=]ii, a rasismului [i a xenofobiei, februarie 2002.

CRIMINALISTICA 45
Comisar de poli]ie Nicolae {ERFEZEU
Subcomisar de poli]ie RADU TE{AN, expert criminalist
n acest articol doresc s= prezint Luminolul, ca - 50 ml de Peroxid de hidrogen (H2 O2-ap= oxigenat=,

| urmare a cercet=rilor efectuate de c=tre poli]iile


tehnico-[tiin]ifice de pe Mapamond [i din
experien]a proprie acumulat= prin folosirea acestuia,cu
concentra]ie 3%), sau 3-4 tablete Hiperol ori Perhidrit amestecate
\n 50 ml ap= distilat=;
- 1 litru ap= distilat=.
ocazia mai multor investiga]ii ale locului faptei, unde s-au Amestecul este recomandat s= se foloseasc= tot timpul
comis infrac]iuni, care au adus atingere vie]ii sau integrit=]ii proasp=t, iar durata de folosin]= este \ntre 24 – 72 ore.
umane. Substan]ele care compun solu]ia fac parte din clasa de
Luminolul a fost sintetizat, \n anul 1934, de c=tre otrav= II (foarte puternic toxic).
Huntress, Stanley [i Parker (SUA). Amestecarea Peroxidului de Natriu cu apa distilat= se va
Luminiscen]a luminolului a fost descoperit= de c=tre face cu grij=, deoarece are un puternic efect efervescent.
Weber, \n anul 1942, [i explicat= de c=tre el [i al]i cercet=tori, Solu]ia va fi folosit= \n scurt timp dup= preparare, dar nu
\n anul 1943. imediat, iar \n timpul manipul=rii se vor purta, obligatoriu, m=nu[i
Luminolul a fost folosit, pentru \nceput, \n practica chirurgicale [i masc= de protec]ie, pentru a evita inhalarea de vapori.
medical=, \n anul 1937, de c=tre Specht (Germania), Stabilitatea [i conservarea solu]iilor se vor face p=strându-se
necunoscându–se anul \n care acesta a fost utilizat pentru la rece, \n frigider, prelungindu-se astfel durata de folosin]=, chiar [i
prima dat= la cercetarea la fa]a locului. pân= la 14 zile. Solu]ia va fi ferit= de aer, lumin= [i c=ldur=, spre a
nu se altera - descompune, recomandând folosirea unor flacoane
Domenii de utilizare a Luminolului din plastic, de culoare maro.
Acesta are o multitudine de utiliz=ri: microbiologie,
Mod de utilizare
biochimie, comercial [i, \n principal, \n investiga]ia criminalistic=.
Solu]ia preparat= va fi introdus= \ntr-un pulverizator curat.
|n microbiologie – biochimie are trei aplica]ii principale:
 detectarea prezen]ei anumitor proteine;
Procesul de examinare, cu ajutorul amestecului cu Luminol,
 marcheaz= reac]ia antigen= – anticorp \ntr-o reac]ie
se va efectua \n condi]ii de \ntuneric total, obturând geamurile [i
u[ile \nc=perii, dup= care vom aloca câteva minute (4 – 5) ochilor
biochimic=;
 detectarea alimentelor iradiate. Aceast= ultim= aplica]ie
pentru a se obi[nui cu \ntunericul.
Procedând la pulverizarea cât mai fin= cu solu]ia cu
va fi promi]=toare \n viitor pentru depistarea cu rapiditate a
Luminol, vom constata apari]ia unei luminiscen]e alb=strui
de[eurilor radioactive acumulate [i care pot contamina terenurile
puternice, care va dura 2 – 3 minute, dup= care intensitatea
agricole.
acesteia va sc=dea treptat.
Comercial:
Dac= se vor efectua fotografii ale urmelor descoperite,
Luminolul, \mpreun= cu alte substan]e, provoac= o lumin=
luminiscen]a acestora poate fi prelungit= prin repulverizarea
fosforescent= care a fost valorificat= comercial. Printre produse,
zonei respective.
sunt : juc=rii “bastona[e luminoase”, bijuterii, lumini de urgen]=, la
Solu]ia reac]ioneaz= [i \n cazul urmelor de sânge vechi de
lunete, sticle [i geamuri.
mai mul]i ani, urmelor de sânge care au fost sp=late sau au fost
|n investiga]ia criminalistic=:
cur=]ate cu diverse substan]e.
Acesta este utilizat la cercetarea tehnico-[tiin]ific= a locului
Reac]ia pune \n eviden]= locul \n care sunt dispuse aceste
faptei sau examin=ri criminalistice ale obiectelor de \mbr=c=minte [i
urme de sânge, aria lor de r=spândire, urmele de [tergere, urmele
\nc=l]=minte ale prezumtivilor autori sau victimei, pentru
de \nc=l]=minte etc., chiar [i \n cazul lichidelor, spre exemplu apa
descoperirea urmelor de natur= sanguin=, chiar dac= sunt reduse,
cu sânge r=mas= \ntr-o cad= de sp=lat.
din punct de vedere cantitativ, sau sunt uscate.
Amestecul nu este otr=vitor [i nu are efect acid – corosiv iar,
Solu]ia cu Luminol, aplicat= la locul faptei, \n condi]ii de
\n unele cazuri, se recomand= tratarea pielii pentru eviden]ierea
\ntuneric, indic= c= \n locul respectiv a avut loc o agresiune sau o
urmelor de sânge.
moarte sângeroas=.
Aceast= metod= se folose[te ori de câte ori se vor examina
Utilitatea acesteia este una practic=, asigurând
urmele de sânge invizibile \n ap= menajer=, noroi, cenu[=, podea,
descoperirea locului unde s-a comis fapta, chiar dac= sângele a
parchet etc.
fost sp=lat sau acesta nu este vizibil cu ochiul liber.
Urmele de sânge, pulverizate cu solu]ie apoas= de Luminol,
Mecanismul de reac]ie
pot fi testate [i se pot continua determin=rile cu tehnica ADN, f=r=
Sângele con]ine compu[i cum sunt: fierul [i peroxizii, care,
a exista interferen]e.
intrând \n reac]ie cu solu]ia cu Luminol, produc o luminiscen]=
Doar probele de sânge diluate \n exces, trimise la laborator,
u[or - alb=struie. pot face imposibil= extragerea ADN-ului.
Luminolul, preparat \ntr-o solu]ie apoas=, este un compus Spre a nu distruge, din eroare, \n totalitate, urmele de
care reac]ioneaz= cu cuprul, peroxizii de fier [i cianurile. natur= sanguin= descoperite, se va proceda la testarea unui
Având \n vedere c= luminolul reac]ioneaz= cu substan]e singur pantof sau a unei singure zone de pe obiectul examinat.
nespecifice, solu]ia nu poate fi utilizat= ca “test prezumtiv” pentru Pentru a nu altera urmele de natur= sanguin= descoperite,
sânge. obiectele tratate cu aceast= solu]ie vor fi pe urm= uscate.
Substan]ele care compun solu]ia cu Luminol, Neajunsuri care pot ap=rea \n utilizarea solu]iei cu Luminol
preparare, manipulare, p=strare Reac]ia nu este specific= numai la urmele de sânge, din
|n practic=, sunt \ntâlnite dou= re]ete de preparare a solu]iei, cauz= c= Luminolul, \n combina]ie cu peroxidul de hidrogen,
care sunt compuse din: eman= oxigen, ajungându-se la reac]ii false.
- 1 gr. de Luminol ( C8 H7 N3 O2); Toate materialele care eman= oxigen din peroxidul de
- 5 gr. de Carbonat de sodiu (Na2 CO3); hidrogen pot s= dea reac]ii false, spre exemplificare, enumer=m:

46 CRIMINALISTICA
 substan]e de cur=]ire folosite \n buc=t=rie sau baie etc.; s-au \nverzit .
 vegetale : lichid din iarb= c=lcat=, anumite flori, liliac, pin, La testarea unui obiect care prezenta rugin= [i la
cedru etc.; introducerea de solu]ie de Luminol, “Hemophanul” nu a reac]ionat.
 legume – fructe : kiwi, tomate, sfecl=, hrean etc.;
 petele de var, iod, mucegai, rugin=, oxizi etc. Reguli de folosire a testului “Hemophan”, p=strare [i
Obiectele care nu absorb lichide, cum sunt: sticl=, gresie, erori posibile.
faian]=, pere]i, linoleu, folii de polietilen=, mobilier, lavabile, solu]ia Cutia se va ]ine deschis= doar atât timp cât se scoate
pulverizat= se poate scurge, neajungându – se la informa]ii banderola test . Nu se va atinge cu mâna testul.
concludente . Urmele de sânge \n amestec cu peroxid reac]ioneaz= \n 60
Descoperirea unor urme, care prezint= luminiscen]=, nu va sec.
limita c=ut=rile criminalistului, acesta continuând c=utarea [i Culoarea ap=rut= dup= trei minute nu mai poate fi
constatarea prezen]ei urmelor de natur= sanguin=, prin testarea interpretat= .
cu reactivi specifici (test pentru hemoglobin=). Se va nota prima folosire a testelor, dup= care, \n interval de
Recomand=ri de \ntrebuin]are trei luni, se vor folosi toate testele.
Obiectele manipulabile, care urmeaz= a fi pulverizate cu P=strarea sub temperaturi de 30 grade Celsius, ferit de
solu]ie cu Luminol, se vor a[eza pe o coal= de hârtie alb=. umiditate, raze solare [i gaze nocive . Nu se p=streaz= la frigider.
|n locurile cu funingine [i locurile afumate, nu se recomand= Concentra]ia mare de vitamin= C (acid ascorbic) reduce
folosirea Luminolului, deoarece fumul [i funinginea depus= pe sensibilitatea testului.
obiectul pulverizat \mpiedic= formarea luminiscen]ei . Sângele infestat cu bacterii sau ciuperci produce reac]ii
|n \nc=perile tratate cu solu]ie Luminol, unde s-au eviden]iat false.
luminiscen]e alb=strui pe mai multe obiecte, care au fost testate
Preparate noi \n domeniu
cu indicatorul [i s-a stabilit c= sunt de natur= sanguin=, vor fi
Firma “Lightning” Powder Company Inc. din Jacksonville,
marcate cu jetoane [i fixate prin fotografiere.
Statul Florida, a produs un preparat pe baz= de Luminol, denumit
Procedeul de lucru
comercial “Hemaglow”, care are ca [i caracteristici producerea de
Executarea fotografiilor la lumin= natural= sau artificial= a
luminiscen]= cu sângele sau producerea câtorva false reac]ii
\nc=perii, sau obiectelor examinate, identificarea prezumtivelor
pozitive.
urme cu aspect de sânge, marcarea cu jetoane, numere sau s=ge]i
Produsul \[i men]ine efectul pe o perioad= de dou= luni, \n
autocolante, efectuarea fotografiilor de detaliu cu element metric .
condi]ii de conservare adecvat=.
Asigurarea obscurit=]ii necesare, pulverizarea solu]iei cu
|ntr-un raport al lt. Robin Bratton, specialist al Poli]iei
Luminol, fixarea luminiscen]elor cu ajutorul unor marcatori
Statului Michigan, acesta prezint= un studiu efectuat pentru
(be]i[oare etc.) pentru a putea identifica zonele la lumin= natural=
testarea validit=]ii acestui produs, detaliind rezultatele
sau artificial=, care, pe urm=, vor fi verificate cu testele
comparative efectuate \ntre preparatul Luminol conven]ional \ntr-
(Hemophan) ce stabilesc natura sanguin= a urmelor.
o solu]ie apoas= [i “Hemaglow”, cu acordul firmei “Merck”,
Banderola-test se trece prin ap= distilat=, dup= care se
produc=toarea de Luminol.
tamponeaz= u[or zona unde s-a eviden]iat luminiscen]a
“Hemaglow” con]ine alcool izopropilic, care distruge celulele
alb=struie care se presupune a fi o urm= de natur= sanguin=.
ro[ii \nainte de oricare analiz= serologic= viitoare.
|nverzirea testului indic= prezen]a hemoglobinei (urm= de
|n urma testelor comparative efectuate cu solu]ii de dilua]ii
natur= sangvin=).
diferite [i \n perioade diferite de preparare (solu]ia conven]ional=) s-
|n continuare, se procedeaz= la fotografierea zonelor,
a ajuns la concluzia c= acest nou produs prezint= o stabilitate [i o
al=turi de banderolele-test [i detaliul acestora .
eficien]= mai \ndelungat=, iar reac]iile fals pozitive sunt mai reduse.
Pentru fiecare zon= testat=, se va folosi o alt= banderol=-
Tot \n concluziile acestui studiu s-a prezentat [i faptul c=
test care, dup= fixarea prin fotografiere, vor fi ambalate separat \n
plicuri lipite [i sigilate. timpul de preparare este redus, iar reac]ia este mult mai puternic=
|n cuprinsul procesului – verbal de cercetare la fa]a locului la sângele nediluat, ca [i \n cazurile \n care sângele sub form= de
sau de examinare criminalistic=, se vor men]iona etapele parcurse stropi a fost diluat de ploaie, sp=lat intens.
am=nun]it, m=rimea luminiscen]ei alb=strui, care s-a eviden]iat, Costuri ridicate
pozi]ia, distan]a fa]= de alte elemente [i obiectul pe care a Folosirea pe scar= larg= a reac]iei cu Luminol nu este
reac]ionat solu]ia cu Luminol. posibil=, datorit= pre]ului ridicat al substan]elor din compozi]ie,
Fotografierea luminiscen]ei alb=strui, care rezult= \n urma aceast= examinare dispunându-se numai \n scena crimelor
reac]iei, se va face cu un aparat fotografic fixat pe un trepied, excep]ionale.
având diafragma deschis= la maxim, pe timpul de expunere “B”, Cazuistic=
folosind un film de sensibilitate mare (800 ASA).Timpul de Dintre evenimentele deosebite, la care au fost solicita]i
expunere va fi de 5 – 7 minute, \n func]ie de m=rimea urmei, criminali[tii bihoreni [i la care s-a dispus examinarea cu ajutorul
distan]a focal= fa]= de urm= [i intensitatea luminiscen]ei. solu]iei Luminol, prezent=m dou= dintre acestea.
Executarea acestor fotografii este anevoios= [i presupune 1) |n seara zilei de 13.02.2004, \n municipiul Oradea, pe
teste preliminarii pentru a fi siguri de reu[it=. str. Colinelor, nr. 27, pe fondul unor certuri [i a consumului de
alcool, numitul Andra[i Ioan i-a aplicat numitei Ta[nadi Margit
Stabilirea naturii sangvine a urmelor identificate cu ajutorul Erszebet – concubin=, o lovitur= de cu]it \n zona toracic=.
testelor specifice. Dup= comiterea faptei a a[ezat victima pe pat [i a sp=lat
Tratatul practic de criminalistic= Vol. II, la paginile 241 [i urmele de sânge din locuin]=, dup= care s-a deplasat la locuin]a
242, exemplific= reac]ii de orientare [i certitudine a prezen]ei unui vecin, pe care l-a rugat s= cheme salvarea, deoarece a g=sit-
urmelor de sânge [i de demonstrare a prezen]ei hemoglobinei. o moart= \n pat pe concubina sa.
|n practica curent=, am folosit teste rapide pentru a stabili Procedând la deplasarea la locul faptei, \n data de
natura urmelor examinate. Acestea poart= denumirea comercial= 14.02.2004, [i la examinarea cu Luminol a \nc=perilor, s-au
de “Hemophan” [i pun \n eviden]= prezen]a hemoglobinei . identificat urme care prezentau luminiscen]= alb=struie pe un
Procedând la verificarea testelor cu urme de sânge de f=ra[, un cu]it de buc=t=rie, o can= [i un pahar aflate pe mas=,
natur= animal= (vit=, porc), acestea au reac]ionat prin aceea c= g=leat=, lighean [i sub un pre[, pe linoleum.

CRIMINALISTICA 47
Cu aceea[i ocazie au fost examinate [i obiectele de
\mbr=c=minte [i \nc=l]=minte ale prezumtivului autor,
eviden]iindu-se pe ele mai multe luminiscen]e alb=strui.
Toate aceste luminiscen]e au fost testate cu ajutorul
Hemophan-ului, stabilind c= urmele identificate erau de natur=
sangvin=.
Autorul, c=ruia i s-a aplicat procedeul de scoatere \n natura sanguin= a urmelor.
eviden]= a urmelor de sânge [i care a participat, atât la fa]a Foto 3 – reprezint=, \n detaliu, cu]itul pe care s-a eviden]iat o
luminiscen]= alb=struie, la tratarea cu solu]ie cu Luminol.
locului, cât [i la examinarea propriei vestimenta]ii, a recunoscut
fapta \n fa]a organului de urm=rire penal=.
2) |n data de 01.11.2004, victima Matyi Mihai, din comuna
Abram, a fost g=sit decedat \n locuin]=, prezentând leziuni la
nivelul capului.
Din investiga]iile efectuate s-a stabilit c= numitul Nagy Iozsef,
din aceea[i comun= (ginerele victimei), a consumat b=uturi
alcoolice \mpreun= cu Matyi. |ntre ei a intervenit un conflict [i l-a
lovit pe Nagy cu un v=trai. Acesta a ripostat, smulgându-i din mân=
v=traiul [i i-a aplicat mai multe lovituri \n cap, provocându-i decesul.
Dup= aceasta, Nagy a mers acas=, [i [i-a sp=lat pantofii,
care prezentau urme de sânge de la victim=.
Obiectele de vestimenta]ie, pantofii [i v=traiul au fost tratate
cu solu]ie Luminol, pe acestea s-au identificat urme care
prezentau luminiscen]= alb=struie.
Toate aceste luminiscen]e au fost testate cu ajutorul
Hemophan-ului, stabilind c= urmele identificate erau de natur=
sangvin=.
Obiectele examinate au fost \naintate spre expertizare
Instutului de Criminalistic=.
Autorii au fost trimi[i \n judecat= [i condamna]i pentru omor Foto 4 – reprezint= \n detaliu un segment din pre[ul pe care se
eviden]iaz= o luminiscen]= alb=struie intens=, \n urma trat=rii cu solu]ie cu
simplu art.174 Cod penal, stabilindu-se cu certitudine vinov=]ia Luminol.
re]inut= \n sarcina lor. Luminiscen]a central= a fost verificat= cu testul Hemophan,
Experien]a dobândit= de c=tre speciali[tii criminali[ti care ne-a indicat natura sanguin= a urmei.
bihoreni \n folosirea acestui mijloc tehnico-[tiin]ific de investigare |mprejurimile albastru fosforescente cu luminiscen]=
a locului faptei a u[urat, de multe ori, activitaea investigatorului
pe linie de omoruri sau a organului de urm=rire penal=, la
l=murirea anumitor aspecte de la fa]a locului [i probarea
activit=]ii infrac]ionale .
Fotografii de examinare efectuate \n cauza privind omorul

diminuat= provin, probabil,ca urmare a sp=l=rii pre[ului.


comis la data de 13. 02. 2004, \n Oradea, str.Colinelor, nr. 27.
Foto 1 – 2 – fotografii din camera unde s-au tratat cu solu]ie cu
Luminol, jetoanele indic= obiectele pe care s-au eviden]iat luminiscen]e
alb=strui intense [i care au fost verificate cu teste Hemophan, care au indicat

Foto 5 – reprezint= produsul de baz= \n prepararea solu]iei [i testul

rapid Hemophan.
Foto 6 – reprezint= banderola test Hemophan, \ncercuirea ro[ie indic=

48 CRIMINALISTICA