Considera]ii la \ncheierea simpozionului

interna]ional “Contribu]ia criminalisticii la

investigarea actelor teroriste [i a altor evenimente
cu consecin]e grave”.
Desf=[urat timp de dou= zile, 23-24
octombrie a.c., \n condi]iile impecabile oferite de
Centrul Cultural al Ministerului Administra]iei [i
Internelor, Simpozionul Interna]ional “Contribu]ia
criminalisticii la investigarea actelor teroriste [i a
altor evenimente cu consecin]e grave” a confirmat,
\nc= o dat=, \naltul profesionalism [i deosebita cot= de
apreciere de care se bucur= criminalistica
româneasc=.
A[tept=rile organizatorilor – Inspectoratul
General al Poli]iei [i Asocia]ia Criminali[tilor din
România – au fost atinse deplin, atât prin num=rul
impresionant al participan]ilor din ]ar=, dar [i din alte
]=ri cu tradi]ie \n domeniu, precum [i prin calitatea ”este o reuniune care, prin prestigiul câ[tigat, s-a
celor peste 70 de comunic=ri cuprinse \n program.
consacrat deja printre manifest=rile [tiin]ifice, teoretice [i
Circumscrise unei tematici care constituie una din marile
aplicative, \n m=sur= s= contribuie la consolidarea [i
provoc=ri ale lumii contemporane, inclusiv \n ceea ce prive[te
cre[terea for]ei criminalisticii române[ti, un domeniu \n
criminalistica – terorismul - lucr=rile prezentate au abordat
care, prin tradi]ia [i nivelul performan]elor sale, România
modalit=]i dintre cele mai diverse care converg, \n
se poate compara reu[itelor ]=rilor cele mai avansate din
complementaritatea lor, nu doar la descoperirea, punerea \n
Europa [i din lume”.
eviden]= [i probarea adev=rului judiciar \n materie de acte
Un aspect, pe care \l consider relevant pentru statutul
teroriste, ci [i la identificarea m=surilor necesare pentru
actual al criminalisticii române[ti, pentru locul pe care \l ocup=
combaterea fenomenului.
aceast= [tiin]= a c=ut=rii adev=rului judiciar prin intermediul
Aceste aspecte au fost, de altfel, pregnant puse \n
probelor, [tiin]= ce [i-a dep=[it condi]ia de alt= dat=, care o
lumin= chiar de la \nceputul lucr=rilor seminarului, de col (r)
plasa undeva, \n spa]iul \ngust al cercet=rilor exclusive, pentru
prof. Vasile L=p=du[i, secretarul general al Asocia]iei
a se repozi]iona, \n contextul mai larg al societ=]ii, \l
Criminali[tilor din România, care, \n cuvântul s=u de
demonstreaz= mesajul vicepre[edintelui Academiei Române,
deschidere, ar=ta c= “dac= fenomenul, ca atare, se
directorul Institutului “Iorgu Iordan-Alexandru Rosetti”,
reg=se[te, \n toate perioadele istorice, niciodat= ca \n academician Marius Sala.
ultimele decenii [i, mai ales, \n ultimii ani, el nu a Reputatul lingvist, pre[edinte de onoare al Consiliului
cunoscut o asemenea intensitate. Dezvoltarea [tiin]ific al Revistei Române de Criminalistic=, subliniaz=, \n
tehnologic=, progresele \nregistrate de civiliza]ie, sub cuvinte f=r= echivoc, colaborarea \nfiripat= \n urm= cu ani \ntre
aspect material, au \mbog=]it, f=r= voie desigur, arsenalul institu]ia sa [i criminalistica român= .
terorist, care dispune ast=zi de mijloace de distrugere |n alocu]iunea inspectorului general al Poli]iei
extrem de sofisticate. Acestei provoc=ri, omenirea trebuie române, chestor principal de poli]ie Dan – Valentin
s=-i r=spund= \ntr-un mod adecvat, [i, \n g=sirea acestui F=tuloiu, a remarcat c= “omenirea tr=ie[te azi parc= mai
r=spuns, criminalistica este menit= s= joace un rol de mult ca oricând \ntr-o continu= amenin]are cu teroarea...
prim= m=rime.” Tabloul suferin]elor \ndurate de oameni nevinova]i de-a
|n acest sens, mesajul adresat participantilor la lungul istoriei constituie un veritabil laborator de studii,
Simpozion de c=tre ministrul administra]iei [i internelor, Vasile analiz=, cercetare [i investigare teoretic= [i practic= de
Blaga, define[te cât se poate de limpede statutul lucr=rilor [i, c=tre to]i exper]ii criminali[ti, procurori, magistra]i,
implicit, a[tept=rile legate de aceast= activitate stiin]ific=: avoca]i, psihologi, sociologi [i oameni politici, atât \n

CRIMINALISTICA 3
ceea ce prive[te cauzele, metodele, dar \n special,
consecin]ele terorismului sub toate formele.”
De asemenea, \n alocu]iunea domniei sale s-a referit
la locul [i rolul \n societate al Poli]iei Române, la eficientizarea
serviciului poli]ienesc \n perioada actual=. Ca urmare, ar=ta
inspectorul general al Poli]iei Române – “s-a acordat
Institutului de Criminalistic= locul de prim-solist, dac= pot
s= m= exprim a[a, \n acest proces de modernizare
structural – func]ional=, de compatibilizare cu structuri
europene. |n acest scop, am investit fonduri suplimentare
\n dotarea cu tehnic= modern=, inclusiv, din finan]are
extern=, astfel \ncât laboratoarele de examin=ri [i
expertize criminalistice s= poat= oferi solu]ii [i r=spunsuri
[tiin]ifice la cazuistica instrumental=”
Simpozionul “Contribu]ia criminalisticii la
investigarea actelor teroriste [i a altor evenimente cu
consecin]e grave” a oferit, din acest punct de vedere,
suficiente motive pentru a fi convin[i, pe mai departe, de
capacitatea criminalisticii române[ti de a se sincroniza
cerin]elor timpului, inclusiv \n planul combaterii amenin]=rii
teroriste, prin folosirea celor mai moderne forme de
investigare. Cu alte cuvinte, de[i comunic=rile au vizat
preponderent o problematic= stiin]ific= [i tehnic=, ea a fost
permanent dublat= de o component= circumstan]ial=,
contribuindu-se, astfel, la mai buna \n]elegere a func]iei [i
rolului criminalisticii.
|n acela[i sens, dezbaterile competent moderate de
prof. univ. dr. Emilian Stancu, pre[edintele Asocia]iei
Criminali[tilor din România, de prof. Vasile Lap=du[i, [i de
chestor dr. Gheorghe Popa, adj. al inspectorului general al
Poli]iei Române, au emanat un tonic sentiment de for]=, de
coeziune profesional=, determinat de prezen]a unor
speciali[ti, cu un important nivel de reprezentativitate [i
autoritate pentru institu]iile lor, din practic toate domeniile \n
care criminalistica \[i g=se[te aplicarea: poli]ia, parchetele,
justi]ia, medicina legal=, \nv=]=mântul superior .
Pentru a ilustra aria larg= a preocup=rilor celor
prezen]i la simpozion, o succint= prezentare a câtorva dintre
temele dezvoltate poate fi concludent=, con[tien]i
fiind c=, inevitabil, selec]ia noastr= nu poate fi altfel
decât limitativ= [i, ca atare nedreapt=:
“Terorismul actual o fatalitate” chestor
general de poli]ie prof. univ. dr. Anghel Andreescu;
“Particularit=]ile cercet=rii la fa]a locului \n cazul
actelor teroriste comise cu materii explozive”
(chestor de poli]ie conf. univ. dr. Gheorghe Popa);
“Pa[aportul electronic românesc. M=suri de
siguran]= pentru prevenirea folosirii lui \n
scopuri teroriste” (chestor principal de poli]ie prof.
univ. dr. Laz=r Cârjan); “Comer]ul electronic cu
artefacte arheologice, poten]ial= surs= de
finan]are a unor activit=]i teroriste” (prof. univ. dr.
Emilian Stancu, dr. Gabriela Matei); “Legisla]ia
actual= privind actele teroriste” (conf. univ. dr.
Petre Buneci); “|nv=]=mântul criminalistic \n
4 CRIMINALISTICA
contextul european” (prof. univ. dr. ing. Lidia Cristea);
“Cooperarea interna]ional= \n investigarea actelor
teroriste comise de teroristul Carlos” (general maior
magistrat dr. Dan Voinea); “Rolul [i atribu]iile medicilor
legi[ti \n cazul \n care se produc acte teroriste sau alte
evenimente deosebite” (conf. univ. dr. Valentin Iftenie);
“Terorismul: câteva perspective britanice” (dr. Michael
Watson); “Opera]iuni de martiraj” (jurist Renata – Minodora
Watson); “Rolul [i contribu]ia psihologului pe timpul
investig=rii actelor teroriste” (prof. univ. dr. Tudorel Butoi,
comisar-[ef de poli]ie Gabriel }\ru); “Aspecte privind
examinarea [i identificarea victimelor \n caz de terorism”
(conf. univ. dr. Tiberiu Medeanu); “Cercetarea criminalistic=
a actelor de terorism” (prof. univ. dr. habilitat Mihai
Gheorghi]=); “Tehnica de explozie \n contextul combaterii
terorismului” (conf. univ. dr. Gheorghe Golubenco);
“Transportul substan]elor periculoase” (ing. Mircea
Fierbin]eanu).
|n acela[i sens, al actualit=]ii deosebite a
subiectelor abordate, nu putem omite lucr=ri precum:
“Primul ajutor acordat victimelor actelor teroriste sau
evenimente grave” (chestor principal dr. Mihai Marius Dan,
comisar-[ef de poli]ie Florian D=boveanu); “Rolul factorului
militar \n prevenirea [i combaterea terorismului
interna]ional – amenin]are asimetric= contemporan=”
(col. magistrat dr. Nicolae Lupulescu); “Categorii de urme
ce pot fi descoperite \n câmpul infrac]ional \ntr-un act de
terorism. Modalit=]i de protejare a acestora” (comisar de
poli]ie drd. Cri[an-Mucenic L=zureanu; “Considera]ii de
ordin juridic [i criminalistic referitoare la combaterea
terorismului [i crimei organizate” (conf. univ. dr.
Gheorghe Alecu); Posibilit=]i de \nregistrare foto, video [i
audio pe timpul investig=rii teroriste [i a altor
evenimente deosebite” (inspector de poli]ie Iulian-Valentin
Epure, subinspector de poli]ie Andreea-Ioana Vasile,
agent principal de poli]ie Iulian-R=zvan Rizea);
“Identificarea persoanelor dup= imaginea surprins= de
camerele de supraveghere [i descrierea semnalmentelor
de c=tre martorii oculari \n cazul infrac]iunilor de terorism”
(comisar de poli]ie Alexandru Câmpean);
“Contribu]ia urmelor biologice
descoperite la locul faptei \n cazul
actelor teroriste, pentru identificarea
profilului ADN” (comisar de poli]ie
biochimist Romic= Potorac, subcomisar de
poli]ie biochimist Daniela Cocioab=,
subcomisar de poli]ie biochimist Adrian
Hubca).
De un deosebit interes pentru
participan]ii la simpozion a fost dialogul cu
oaspe]ii din str=in=tate, ale c=ror interven]ii
au permis o informare competent= cu
privire la preocup=rile actuale ale
criminali[tilor din alte ]=ri \n materie de
terorism.
Un loc aparte \n cadrul activit=]ilor
l-a reprezentat, ca de obicei, atât
expozi]iile de tehnic= criminalistic=
organizate cu prilejul simpozionului, cât [i
desf=[urare a \nc= unei manifest=ri [tiin]ifice de anvergur=,
standurile de carte \n care au fost expuse lucr=ri ce au stârnit
pentru excep]ionala contribu]ie la ridicarea prestigiului
un interes legitim participan]ilor.
criminalisticii române[ti. De altfel, nu este lipsit de interes s=
Pentru corectitudinea inform=rii, ar fi trebuit s= cit=m,
subliniem lunga tradi]ie pe care România, ca ]ar=, o are \n
\n totalitatea lor, lucr=rile din program [i, nu ne \ndoim, [i pe
definirea [i combaterea terorismului, iar criminalistica
cele care, din considerente legate de timp, nu au mai fost
româneasc= \n studierea acestui fenomen [i c=utarea
prezentate. “Nedreptatea” o vor repara \ns= tot organizatorii
solu]iilor de reprimare a sa. |n acest sens, amintea prof. Vasile
simpozionului care vor pune la dispozi]ia tuturor participan]ilor,
L=p=du[i, \n alocu]iunea sa, “primul proiect de conven]ie
[i nu numai a lor, integralitatea comunic=rilor, sub forma unui
\mpotriva terorismului elaborat la nivel interna]ional a
volum – practic= devenit= deja tradi]ional= pentru
apartinut unui jurist român, Vespasian V. Pella [i el a fost
manifest=rile [tiin]ifice desf=[urate sub egida Asocia]iei
adoptat de comitetul de juri[ti al Ligii na]iunilor, \n aprilie
Criminali[tilor din România.
1935”.
Activit=]ile s-au \ncheiat cu alocu]iunea secretarului
A[a cum notam, Simpozionul Interna]ional de
general al Asocia]iei Criminali[tilor din România, col. (r) prof.
Criminalistic= din 23-24 octombrie a.c. a fost o reu[it= deplin=,
Vasile L=p=du[i care a mul]umit pentru caldele ([i pe deplin
confirmând \ntru totul a[tept=rile participan]ilor, ale societ=]ii
\ndrept=]itele, subliniem noi) felicit=ri ce i-au fost aduse de
române[ti \n ansamblul s=u. El a demonstrat, dac= mai era
c=tre to]i participan]ii pentru excep]ionala organizare [i
nevoie, c= resursele de creativitate ale criminali[tilor români
sunt f=r= sfâr[it [i c=, genera]ia de ast=zi
poate fi la \n=ltimea tradi]iei pe care i-au
l=sat-o mo[tenire ilustrele genera]ii trecute.
{i pentru c= vorbeam de tradi]ie,
pentru ca totul s= se \ncheie \n cel mai
frumos mod cu putin]=, dup= l=sarea
oficial= a cortinei peste lucr=rile
simpozionului, ale c=rui ecouri vor
reverbera \n timp, to]i participan]ii au avut
ocazia de a mai schimba impresii [i
\mp=rt=[i din experien]a lor ciocnind
\mpreun= o cup= de [ampanie.

Jurist Lucian Ionu]

ALEXANDRESCU

CRIMINALISTICA 5
 Comisar-[ef de poli]ie IONEL NECULA, [ef Serviciu identific=ri judiciare din
Institutul de Criminalistic=

Dactiloscopia, \n cei peste 100 de ani de utilizare \n
practica judiciar= româneasc=, r=mâne cea mai rapid= [i
sigur= metod= de identificare a persoanelor. De-a lungul
acestei perioade, genera]ii de speciali[ti \n domeniu [i-au
adus o contribu]ie important= la progresul criminalisticii
ca [tiin]=, atât \n ]ar= cât [i pe plan interna]ional.
Anul 2006 marcheaz= dou= momente importante
pentru criminalistica româneasc=, primul \l reprezint=
\mplinirea a 110 ani de la prima identificare dactiloscopic= a
autorilor de infrac]iuni dup= amprentele papilare, efectuat= \n
România, \n anul 1896, de c=tre profesorul dr. Nicolae
Minovici.
Al doilea moment \l reprezint= \mplinirea a 10 ani de la
implementarea Sistemului automat de identificare a
amprentelor digitale (AFIS), un pas important pe linia
moderniz=rii poli]iei tehnico-[tiin]ifice [i sus]inerea eforturilor
profesionale ale speciali[tilor criminali[ti din Poli]ia Român=
pe linia:
• identific=rii judiciare a persoanelor [i examin=rii
dactiloscopice rapide a urmelor papilare imprimate
fragmentar, cu o pondere de aproximativ 90%, prin intermediul
acestui sistem;
• proces=rii operative a amprentelor papilare [i
stabilirea, \n timp real, a identit=]ii persoanelor, stabilirea de
conexiuni \ntre faptele comise de persoane, indiferent de
distan]a \ntre locul investig=rii [i cel al comiterii infrac]iunii, \n
diverse situa]ii, precum: dejucarea unor tentative de fals
privind identitatea, verificarea unor st=ri de recidiv=, eviden]a
[i controlul refugia]ilor, azilan]ilor [i apatrizilor, urm=rirea
intern= [i interna]ional= a infractorilor, stabilirea identit=]ii
cadavrelor cu identitate necunoscut=.
|n perioada 1996-2006, aceast= tehnologie modern= a
contribuit activ la \nf=ptuirea justi]iei \n România, fiind
identifica]i peste 12.000 de autori de infrac]iuni deosebit de
grave, iar num=rul identific=rilor dactiloscopice a cunoscut un
trend ascendent, dup= extinderea sistemului, \n anul 2000,
cu [ase sta]ii teritoriale la inspectoratele de poli]ie jude]ene
Bra[ov, Cluj, Constan]a, Dolj, Ia[i, Timi[[i Poli]ia Capitalei.
Rolul important al sistemului AFIS 2000 \n activitatea
Poli]iei Române a extins aria facilit=]ilor c=tre celelalte structuri
ale M.A.I., r=spunzând operativ solicit=rilor cooper=rii judiciare
interna]ionale adresate de Centrul de Cooperare
Poli]ieneasc= Interna]ional=, Inspectoratul General al Poli]iei
de Frontier=, Autoritatea pentru Str=ini [i Oficiul Na]ional
pentru Refugia]i.
|n concordan]= cu cerin]ele europene \n domeniul
justi]iei [i afacerilor interne, Sistemul AFIS PRINTRAK BIS va
deveni, \ncepând cu data de 01.01.2007, [i un Punct
Na]ional de Acces c=tre sistemul dactiloscopic european
EURODAC.
Anul 2007 va marca informatizarea eviden]ei
dactiloscopice [i decadactilare a cazierului judiciar, prin up-
gradarea actualului sistem AFIS 2000 [i trecerea la noua
genera]ie de sistem AFIS PRINTRAK BIS -furnizat de firma
MOTOROLA SUA, cu sta]ii de lucru la nivelul tuturor
inspectoratelor de poli]ie jude]ene.
Fig. 1 Sta]ie de lucru a Sistemului AFIS PRINTRAK BIS
Viitorul sistem AFIS PRINTRAK BIS va avea o baz= de
date unic= din punct de vedere al amprentelor papilare, cu o
capacitate de stocare m=rit=, ce va include [i eviden]a
dactiloscopic= a Cazierului Judiciar, va facilita examinarea
urmelor papilare digitale [i palmare, având inclus= o interfa]=
ANSI/NIST de rela]ionare cu alte tipuri de echipamente
electronice de amprentare, fixe sau mobile, destinate
identific=rii biometrice a persoanelor, ce vor fi amplasate
inclusiv \n punctele de trecere a frontierei europene de pe
teritoriul României.
|n contextul celor prezentate, Sistemul AFIS
PRINTRAK BIS va fi cel mai complex sistem european,
caracterizat ca o component= de baz= a sistemului judiciar
na]ional [i european, \n lupta \mpotriva infrac]ionalit=]ii
transfrontaliere.

6 CRIMINALISTICA
 Chestor principal de poli]ie drd. IANCU {TEFAN
Prof. VASILE L+P+DU{I
n orice situa]ie poate fi vorba de o infrac]iune • Cu prilejul examin=rilor, f=cute de criminali[ti, s-a

| numai acolo unde legea penal= calific= o fapt=

determinant= ca infrac]iune. |ntrunite laolalt=
activitatea ilicit=, pericolul social al faptei [i vinov=]ia,
constatat c= u[a de la intrare nu prezenta urme de for]are. De
asemenea, ace[tia au descoperit o c=rare de urme de
\nc=l]=minte, care pornea de lâng= victim= [i continua prin
conduc la existen]a unei infrac]iuni [i fac posibil= tragerea gr=din= c=tre exteriorul por]ii de ie[ire \n drumul Piscani-
la r=spundere a f=ptuitorului. Domne[ti. Pe traseul parcurs de autor se aflau urme de
|n toate cazurile, organele judiciare trebuie s=-[i substan]= de culoare ro[ie-deschis, care puteau fi create de
\ndrepte, \n egal= m=sur=, aten]ia atât \n ce prive[te vinul sustras de acesta din casa victimei.
stabilirea faptului material, cât [i a vinov=]iei. Misiunea lor De men]ionat c=, pe traseul de p=r=sire a câmpului
nu este deloc u[oar=, impunându-se desf=[urarea unor infrac]ional, au fost identificate urme discontinui de \nc=l]=minte.
activit=]i complexe de descoperire [i de tragere la Principalele aspecte de la locul faptei au fost
r=spundere a celor care \ncalc= legea. Cea mai delicat= \nregistrate de criminali[ti pe pelicul= foto (fig. 1-11).
chestiune este aceea de a descifra din probele dosarului
existen]a sau inexisten]a vinov=]iei. Printre altele,
stabilirea vinov=]iei presupune un examen am=nun]it al
proceselor psihice ale infractorului comiterii faptei, al
resorturilor sale cele mai intime care exprim= adev=rata
sa personalitate [i hot=rârea de a \nc=lca legea, ca [i
mobilurile sau scopurile care l-au condus pe acest drum.
Pentru a ajunge la o concluzie sigur=, de fiecare
dat=, organele judiciare trebuie s= porneasc= de la fapta
comis=. Experien]a de veacuri a omenirii, confirmat= de
datele [tiin]ei, arat= c= ac]iunile exterioare poart= cel mai
adesea pecetea gândurilor [i proceselor psihice ale
persoanei care a comis fapta.
Un caz \n care organele juridice au depus eforturi
deosebite, pentru administrarea probelor \n vederea Fig. 1. Fotografie de orientare ilustrând locuin]a victimei
form=rii unei convingeri asupra vinov=]iei, este cel al
tân=rului Stratulat Marian, autor al mai multor infrac]iuni.

ASCUNDEREA CRIMEI PRIN INCENDIEREA LOCUIN}EI Fig. 2. Casa [i fânarul

|n diminea]a zilei de 12 ianuarie 2000, Dispeceratul

I.P.J. Arge[ a fost sesizat c=, \n satul Piscani, apar]in=tor de
comuna Dârm=ne[ti, a fost incendiat= locuin]a b=trânului
Teodoreci Augustel, \n vârst= de 78 ani, iar acesta a fost g=sit
decedat, având pe corp leziuni de violen]=.
Din cercet=rile realizate de echipa complex= de
investigare a locului faptei, condus= de procurorul criminalist,
s-au desprins urm=toarele:
• Cele mai multe leziuni pe care le prezenta Teodoreci
erau la nivelul craniului, iar focarul incendiului se afla \n
camera \n care a fost g=sit b=trânul;
• Investiga]iile efectuate, atât \n interiorul cât [i \n
exteriorul imobilului, au stabilit ipoteza c= autorul a p=truns \n
curtea locuin]ei pe poarta principal=, dup= care s-a deplasat
c=tre u[a de intrare \n cas=. Posibil, cu ajutorul victimei, care
i-a deschis u[a, a p=truns \n interior [i a comis actul criminal.
Apoi, a sustras bani (aproximativ 5 milioane lei), obiecte de
\mbr=c=minte [i mai multe sticle cu vin. La plecare, a incendiat
patul din camera b=trânului, iar la ie[ire a \ncercat s= incendieze Fig. 3. Detaliu al u[ii de
[i fânul din podul locuin]ei. P=r=sirea cur]ii a f=cut-o prin poarta acces \n locuin]=
din spatele casei, respectiv spre drumul Piscani-Domne[ti;

CRIMINALISTICA 7
 Fig. 4 [i 5  – Aspecte din interiorul locuin]ei

Fig. 7 – Detalii ale cadavrului

Fig. 8 [i 9  – C=rarea de urme pe lâng= casa victimei [i \n

continuare prin gr=din=

Fig. 6 – Locul unde a fost g=sit cadavrul

8 CRIMINALISTICA

Fig. 10 [i 11  – Detalii ale urmelor de \nc=l]=minte
Pe timpul efectu=rii necropsiei, medicul legist a
concluzionat c= moartea lui Teodoreci Augustel a fost violent=,
datorat= hemoragiei, contuziei [i dilacer=rii cerebrale care au
survenit \n urma unui traumatism cranian acut-forte, cu
fractur= de bolt= cranian=, prin lovire cu un corp dur. De
asemenea, arsurile tegumentare constatate la necropsie au
fost produse dup= instalarea decesului [i nu au leg=tur= de
cauzalitate au acesta.
La nivelul conducerii I.P.J. Arge[, \n baza unui plan
\ntocmit cu procurorul criminalist, s-au stabilit activit=]ile
investigative care urmau s= se desf=[oare pentru identificarea
autorului [i probarea vinov=]iei acestuia.
TABLOUL INFRAC}IUNILOR
Dup= aproximativ o s=pt=mân= de la constatarea
omorului comis asupra numitului Teodoreci Augustel, pe raza
comunei Dârm=ne[ti, au mai fost incendiate \nc= dou= case.
Ca urmarea a m=surilor \ntreprinse de poli]i[ti, a fost
identificat autorul distrugerilor prin incendiere, \n persoana lui
Stratulat Marian, 25 ani, din Bucure[ti, care lucra ca zilier pe
raza jude]ului Arge[. Pentru faptele sale, respectiv infrac]iunile
de distrugere prin incendiere, acesta a fost condamnat la o
pedeaps= de un an [i 6 luni \nchisoare.
La \nceputul lunii februarie 2001, Stratulat Marian a fost
eliberat condi]ionat din Penitenciarul Coliba[, dar nu s-a ]inut
de cuvântul dat la plecare, trecând la comiterea de noi fapte
CRIMINALISTICA
antisociale. Astfel, \n ziua de 10 februarie 2001, a incendiat
locuin]a lui Diaconu Ion, din comuna Co[e[ti, jude]ul Arge[,
producând un prejudiciu de circa 400 milioane lei.
|nc= din luna februarie 2000, concomitent cu
cercet=rile celorlal]i suspec]i, Stratulat Marian a fost cercetat [i
cu privire la omorul comis asupra lui Teodoreci Augustel,
ocazie cu care acesta a recunoscut comiterea faptei. Pe baza
celor declarate s-a trecut la efectuarea reconstituirii modului [i
\mprejur=rilor s=vâr[irii crimei de c=tre cel \n cauz=. Cu acest
prilej, Stratulat Marian a indicat cu exactitate procedeele
folosite, \ncepând cu intrarea \n gospod=ria victimei, apoi a
continuat cu p=trunderea, prin efrac]ie, \n locuin]=, loviturile
aplicate b=trânului [i modul \n care a incendiat camera. Dup=
aceea a luat din frigider dou= sticle cu vin, din care a consumat
o cantitate important=. Dup= ce a relatat despre p=r=sirea
casei, Stratulat Marian nu a mai reu[it s= arate locul prin care
a p=r=sit curtea, afirmând c= a s=rit gardul ce \mprejmuie[te
gospod=ria victimei. Acest aspect era \n contradic]ie cu datele
rezultate din investigarea criminalistic= a locului faptei.
|n urma \ncheierii reconstituirii, procurorul criminalist [i
echipa de poli]i[ti au desprins concluzia c= Stratulat Marian a
dat detalii importante despre pozi]ia unor bunuri care fuseser=
mutate \ntre timp [i, ca urmare, numai persoana care
p=trunsese \n câmpul infrac]ional cu prilejul comiterii faptei
putea s= le cunoasc=.
Existând aceste neconcordan]e, precum [i faptul c=
Stratulat Marian prezenta vizibile tulbur=ri pe fond psihic,
procurorul criminalist a stabilit continuarea verific=rilor \n
leg=tur= cu toate ipotezele \n cauz= [i cu privire la al]i cinci
suspec]i. Ace[tia au fost verifica]i [i cerceta]i, inclusiv cu
tehnica poligraf, dar rezultatul a fost negativ.
|n perioada 2000-2001, Stratulat Marian a fost supus la
dou= expertize medico-legale psihiatrice, prilej cu care s-a
concluzionat c= acesta avea discern=mântul p=strat, dar
prezenta o psihopatie excitabil exploziv=. Pe timpul
examin=rilor nu s-a avut \n vedere faptul c= suspectul supus
examin=rii a s=vâr[it infrac]iunile pe fondul consumului
excesiv de b=uturi alcoolice.
Astfel, \n cazul omorului comis asupra lui Teodoreci
Augustel, s-a stabilit c= Stratulat Marian, \n ziua respectiv=,
consumase doi litri de ]uic= iar, \n cursul serii, \nainte de a
p=trunde \n locuin]a victimei, a mai b=ut 400 ml votc= [i un litru
de vin, \n condi]iile \n care alimenta]ia a lipsit \n totalitate.
Din luna februarie 2001, pân= \n luna august 2003,
Stratulat Marian a executat o alt= pedeaps= cu \nchisoare
pentru infrac]iuni de distrugere prin incendiere [i furt calificat.
Dup= executarea pedepsei, cel \n cauz= s-a angajat
ca, muncitor necalificat la o distilerie, situat= pe raza comunei
arge[ene Cocu. Datorit= unor discu]ii contradictorii avute cu
patronul distileriei, Stratulat Marian s-a deplasat pe raza
municipiului Pite[ti [i a p=truns prin efrac]ie, de mai multe ori,
\n magazinul alimentar al acestuia de unde a sustras produse
\n valoare de 35 milioane lei.
La ultima p=trundere, Stratulat Marian a l=sat gazele
deschise pentru ca, \n interiorul magazinului, s= aib= loc o
explozie la sosirea patronului.
{i de aceast= dat=, Stratulat a fost recercetat \n cauza
de omor, recunoscându-[i fapta, cu detaliile de rigoare. La
sfâr[itul anului 2004, prin rechizitoriul Parchetului de pe lâng=
Tribunalul Arge[,Stratulat Marian a fost trimis \n judecat=
pentru s=vâr[irea infrac]iunilor de omor, furt calificat [i
9

Universitatea de Medicin= [i Farmacie “Victor Babe[” Timi[oara
[eful Biroului de investigare tehnico-[tiin]ific= a locului faptei Timi[
Activitatea de investigare tehnico-[tiin]ific=,
desf=[urat= la fa]a locului de c=tre speciali[tii criminali[ti
ai Poli]iei Române, presupune o serie de activit=]i
specifice, \n func]ie de natura cazului cercetat. Aten]ia
tuturor criminali[tilor care desf=[oar= astfel de activit=]i
trebuie orientat=, \n perioada imediat urm=toare, c=tre
armonizarea metodologiilor de lucru \n acest domeniu cu
standardele [i recomand=rile Comitetului de Mini[tri
pentru statele membre ale Consiliului Europei.
|n urma \ntâlnirilor de lucru avute \ntre speciali[tii
din domeniul medicinii legale [i criminali[ti, pe baza
documentelor puse la dispozi]ie, am concluzionat c=
armonizarea standardelor con]inute \n instrumentele
legale interna]ionale din domeniul identific=rii cadavrelor
trebuie asimilate [i aplicate [i de speciali[tii criminali[ti
care investigheaz= astfel de cazuri, totul pentru a asigura
o cât mai mare credibilitate actelor procedurale \ntocmite
[i care s= fie utile din toate punctele de vedere atât la nivel
na]ional cât [i interna]ional.
Astfel, \n domeniul activit=]ilor de investigare a
locului faptei, care are ca obiect principal unul sau mai
multe cadavre, indiferent de cauza decesului, dar care
intr= sub inciden]a cercet=rii tehnico-[tiin]ifice
criminalistice [i a investiga]iilor judicare ( omoruri, lovituri
cauzatoare de moarte, pruncucideri, accidente de
circula]ie, incendii, sinucideri, accidente de munc= [.a.)
apar ca reguli de urmat unele prevederi din Legea 459 din
2001 privind “Organizarea activit=]ii [i func]ionarea
Institu]iilor de medicin= legal= \n România”, coroborate [i
\n concordan]= cu Recomandarea nr. R(99)3 a Comitetului
de Mini[tri pentru statele membre ale Consiliului Europei
din 02.02.1999 [i cu “Ghidul identific=rii victimelor
dezastrelor”, adoptat de Interpol \n 1997.
Aceste reguli de urmat con]in, printre altele, referiri
la toate etapele care compun o astfel de investiga]ie
complex=, dintre acestea amintind:
1. Principii generale:
 \n cazul unei mor]i violente sau suspecte, medicul
care a venit primul \n contact cu cadavrul trebuie s= anun]e
autorit=]ile competente, acestea din urm= decizând dac= se
impune efectuarea unei autopsii medico-legale;
 \n cazurile de omucidere sau de moarte suspect=,
expertul medico-legal trebuie informat f=r= \ntârziere [i trebuie
s= se deplaseze la locul unde a fost descoperit cadavrul,
având acces imediat la locul faptei;
 trebuie s= existe \n permanen]= o coordonare
perfect= \ntre criminali[ti, exper]ii medico-legali [i organele
judiciare.
2. Examinarea cadavrului (rolul Poli]iei) – aspecte
criminalistice :
 fotografierea corpului \n pozi]ia \n care a fost
descoperit;
 s= se asigure c= toate urmele sunt \nregistrate [i c=
toate probele sunt ridicate pentru examin=rile ulterioare;
 \n colaborare cu expertul medico-legal, s= se
10
Asist. univ. LOREDANA GABRIELA STANA
Comisar de poli]ie ADRIAN SURDEA HERNEA
realizeze toate activit=]ile care ]in de identificarea cadavrului;
 s= se protejeze mâinile [i capul cadavrului cu
ambalaje din hârtie, \n vederea recolt=rii ulterioare a probelor
\n cadrul laboratorului medico-legal.
3. Transportul cadavrului:
 transportul cadavrelor \n vederea necropsiei se
asigur=, de la locul faptei pân= la morg=, cu vehicule special
destinate, din dotarea unit=]ilor medico-legale, sau cu alte
mijloace speciale;
 transportul cadavrelor (pe orice distan]=) nu se poate
efectua decât \n huse din plastic \nchise;
 \n cazul cadavrelor \n stare avansat= de putrefac]ie,
husele de transport vor fi impermeabile.
4. Identificarea cadavrului:
 \n toate cazurile, trebuie asigurat= identitatea
cadavrului, prin aplicarea unei br=]=ri de identificare (la mâna
dreapt=) pe care s= figureze data descoperirii cadavrului,
datele de identificare [i persoana sau autoritatea care a
consemnat datele;
 aplicarea br=]=rii de identificare trebuie asigurat= de
c=tre unit=]ile sanitare (\n cazul decesului \n aceste unit=]i),
lucr=torii de poli]ie [i medicii legi[ti;
 o dat= aplicat=, br=]ara de identificare nu se mai
\nl=tur=, nici cu ocazia \nhum=rii;
 eventualele corec]ii ale datelor de identitate se fac
prin aplicarea unei alte br=]=ri, f=r= \ndep=rtarea
br=]=rii/br=]=rilor deja aplicate;
 nu se admite transportul cadavrelor f=r= br=]ara de
identificare.
5. Criterii de identificare a cadavrelor:
 identificarea vizual= - realizat= de c=tre rude sau
persoane din anturajul decedatului;
 efectele personale, (descrierea hainelor, a bijuteriilor
[i a con]inutului buzunarelor) trebuie \nregistrate [i descrise cu
toate detaliile;
 caracteristicile fizice – trebuie \nregistrate la
examinarea extern= [i intern=;
 examinarea denti]iei – dac= este cazul, aceasta
trebuie efectuat= de c=tre un stomatolog cu experien]=
medico-legal=;
 identificarea antropologic= – se efectueaz= când
corpul este scheletizat sau \n stadiu avansat de
descompunere;
 amprente papilare - prelevate de c=tre un specialist
criminalist [i verificate \n bazele de date ale poli]iei;
 identificare genetic= – acest tip de identificare trebuie
realizat de un expert \n genetic= medico-legal=.
Din cele enumerate mai sus rezult=, printre altele,
necesitatea [i obligativitatea aplic=rii de c=tre organele de
poli]ie a br=]=rii de identificare (foto 1), \n cauzele \n care au
intrat \n contact cu una sau mai multe persoane decedate,
direct, o dat= cu sosirea la fa]a locului \n cazurile cercetate.
Aplicarea br=]=rii de identificare se impune ca una
CRIMINALISTICA
 Foto 1

dintre primele activit=]i ce se vor executa \n debutul fazei

dinamice (dup= finalizarea fazei statice a investig=rii locului
faptei [i fixarea prin fotografiere [i videofilmare judiciar= a
locului faptei).
La nivelul Biroului de investigare tehnico-[tiin]ific= a
locului faptei Timi[ au fost achizi]ionate astfel de br=]=ri de
Foto 3
identificare [i s-a procedat la aplicarea acestora la toate
cadavrele care au f=cut obiectul investig=rii tehnico-[tiin]ifice
criminalistice la fa]a locului.
Imediat dup= sosirea la locul investiga]iei, criminalistul
efectueaz= activit=]ile specifice de fixare a locului faptei, prin
fotografiere (videofilmare), dup= care procedeaz= la
identificarea victimei (cadavrului) pe baza documentelor aflate
asupra sa, prin declara]iile apar]in=torilor, ori ale altor
persoane ce s-au aflat \n leg=tur= cu decedatul.
Datele ob]inute \n cursul investiga]iilor despre
identitatea cadavrului sunt \nregistrate pe cartonul plasat \n
folia transparent= a br=]=rii. |n cazul cadavrelor cu identitate
necunoscut=, se vor face men]iuni cu privire la sexul
cadavrului, data [i locul descoperirii.
Dup= \nregistrarea acestor date, br=]ara este aplicat=
[i sigilat=, prin \nchiderea capsei de unic= folosin]= Foto 4
(nedeta[abil=) la nivelul \ncheieturii de la mâna dreapt=.
Materialul plastic din care este confec]ionat= br=]ara \mpiedic=
degradarea acesteia \n timpul transportului ori datorit=
condi]iilor improprii de p=strare a cadavrelor sau dup=
\nhumare.
Pentru o mai bun= percepere a acestei activit=]i, am
impus [i efectuatea unei fotogafii de detaliu care s= prezinte
modul [i locul de aplicare a br=]=rii de identificare a
cadavrului. Executarea unei fotografii de detaliu a mâinii
purt=toare a br=]=rii acord= un plus de siguran]= acestei
activit=]i desf=[urate la locul faptei sau \n incinta
laboratoarelor medico-legale [i consemnat= obligatoriu \n
cuprinsul procesului-verbal de cercetare la fa]a locului (foto 2,
3, 4 [i 5).
Foto 5

 indicarea cadavrului ca obiect al unei investiga]ii

criminalistice;
 consemnarea identit=]ii cadavrului;
 consemnarea datei [i locului descoperirii cadavrului;
 \n cazul existen]ei mai multor cadavre (accidente,
explozii, incendii, catastrofe etc), devine aproape imposibil=
confuzia datelor de identitate a acestora;
 \n cazul exhum=rii, confirmarea faptului c=
respectivul cadavru este cel care face obiectul cererii de
exhumare.
|n prezent, la nivelul Biroului de investigare tehnico-
Foto 2 [tiin]ific= a locului faptei Timi[, s-a \n]eles importan]a aplic=rii
acestor br=]=ri de identificare, fapt ce a dus la
Aplicarea acestei br=]=ri a fost privit= la \nceput cu permanentizarea acestei activit=]i, \n cazul investig=rii
scepticism, nefiind \n]eles rolul acesteia. El poate fi rezumat la
criminalistice ce privesc cadavre cu sau f=r= identitate
câteva aspecte:
cunoscut=.

CRIMINALISTICA 11

Introducere
“|n trecutul \ndep=rtat, supravie]uitorii cet=]ilor
cucerite erau târâ]i \n spatele cortegiului de \nving=tori,
pentru a fi trecu]i mai apoi prin sabie sau orbi]i - cu scopul
de a servi drept exemplu altor cet=]i care vor prefera
atunci s= se supun=” [1]. |ntre timp, societatea uman= a
evoluat [i, o dat= cu ea, [i terorismul, spre forme
organizatorice mult mai complexe, cu adep]i executivi [i
executan]i, afla]i mereu \ntr-o lupt= contra cronometru \n
a-[i pune \n ac]iune actele sângeroase bazate pe tot felul
de credin]e, \n opinia lor justificabile, [i a se feri de
ac]iunile combative ale autorit=]ilor \mpotriva c=rora
lupt=, \ncepând de la atacurile directe asupra acestora,
pân= la alegerea unui trai obscur bazat pe ascunderea
regulat= a identit=]ii.
Dac= \n zilele noastre, oportunit=]ile oferite de
chirurgia plastic=, cosmetica [i tehnologia, \n genere,
faciliteaz= mai mult ca oricând ascunderea identit=]ii
sociale a unui individ, \n ceea ce prive[te identitatea sa
biologic=, respectiv substratul s=u genetic, acesta este
nemodificabil (per ansamblu…) [i aproape imposibil de
mascat. Mai mult decât atât, fiecare om reprezint= reflexia
genealogiei sale, purtând asupra sa dovada numeroaselor
genera]ii care l-au precedat [i care \l vor succede. |n
aceste condi]ii, atât timp cât este efectuat= corect o
identificare, realizat= pe baza profilului genetic, este o
certitudine nu numai a identit=]ii unui individ, ci [i a
familiei sale [i viceversa…
Identificarea indirect=…
Determinarea indirect= a unui profil genetic reprezint=
(\n C.p.) orice mijloc prin care se ob]ine/se deduce profilul
genetic al unei persoane, diferit de situa]ia \n care aceasta \[i
d= acordul voit \n a i se preleva probe biologice pentru
genotipare. Bine\n]eles cu specifica]ia de rigoare, ca aceasta
s= fie efectuat= \n condi]iile respect=rii legilor na]ionale,
interna]ionale [i, nu \n ultimul rând, a drepturile
omului.
Un profil genetic este compus din markeri
genetici (\n cazul geneticii judiciare STR-uri sau
SNP-uri), ai c=ror alele se reg=sesc cu o anumit=
frecven]= \n popula]ia uman=. Ace[ti markeri sunt
transmi[i ereditar [i permit o bun= discriminare \ntre
persoane. Puterea de discriminare a markerilor
genetici este dat= de num=rul lor, frecven]a cu care
se reg=sesc alelele \ntr-o anumit= popula]ie [i, nu \n
ultimul rând, o component=, deseori neluat= de la
bun \nceput \n seam=, [i anume contextul din punct
de vedere criminalistic. Pun accentul pe ultima
component=, deoarece aceasta, complementar
datelor furnizate de analiza genetic=, poate duce la
elucidarea corect= a naturii particulare a unui
eveniment. De pild=, dac= o deflagra]ie datorat= unui
act terorist s-a soldat cu moartea a numeroase
persoane, printre care [i a atentatorului, frecven]a de
reg=sire a unui profil genetic, presupus a apar]ine
atentatorului, de[i compus dintr-un num=r mic de markeri
12
Subinspector de poli]ie biolog FLORIN STANCIU
pretabili genotip=rii, datorit= contextului – un avion ai c=rui
pasageri erau cunoscu]i - cap=t= o valoare informativ= mult
mai mare, deoarece aceasta nu se mai raporteaz= la num=rul
total de indivizi dintr-o popula]ie (ex: popula]ia uman= pe
Terra, popula]ia caucazian= etc.), ci la num=rul de persoane
care se aflau \n avion \n momentul deflagra]iei.
Pentru identificarea indirect= a unui profil genetic se
merge pe dou= c=i complementare:
1. Analiza obiectelor personale - Implic= analiza
genetic= a microurmelor de natur= biologic= remanente pe
obiectele despre care se aduc dovezi suplimentare c= apar]in
persoanei al c=rei profil genetic se \ncearc= a se ob]ine
(deduce). Dac= dovezile men]ionate sunt incontestabile, iar
num=rul persoanelor care au avut acces la obiectul personal
analizat este limitat, \n anumite condi]ii, poate fi ob]inut un
profil genetic majoritar, care apar]ine posesorului [i care face
ca analiza arborelui genealogic s= nu mai fie necesar=; de
exemplu, un ceas al c=rui posesor poate fi identificat dup=
seria sa [i despre care se [tie (din ac]iuni de filaj sau de la
agen]i infiltra]i \n re]elele teroriste) c= a fost purtat de acesta
pân= \n momentul lu=rii sale spre analiz=.
|n practic=, de cele mai multe ori, obiectele personale
prezint= amestecuri de profile genetice, compuse din profilul
genetic al posesorului [i cel al rudelor sau al altor persoane
apropiate acestuia, situa]ie \n care vin \n sprijinul realiz=rii unei
imagini de ansamblu formule de calcul al probabilit=]ii de
reg=sire, precum cele din tabelul 1, [tiut fiind faptul c= la un
profil genetic compus din 10 markeri STR (kit-ul SGM) se
ob]ine \ntr-un amestec o probabilitate de reg=sire de:
1 la 10.000 \ntr-o rela]ie profil genetic c=utat – frate/sor=;
1 la un milion \ntr-o rela]ie profil genetic c=utat – p=rinte
sau copil;
1 la 10 milioane \ntr-o rela]ie profil genetic c=utat -
frate/sor= (de un singur p=rinte);
1 la 100 de milioane \ntr-o rela]ie profil genetic c=utat –
v=r de gradul I [i
persoan= ne\nrudit= [2]].
1 la un miliard \ntr-o rela]ie profil genetic c=utat –
Tabel 1. Formulele probabilit=]ii de reg=sire, ]inând cont de rela]ii de
rudenie ce pot ap=rea \ntre dou= persoane (adaptare dup= Weir,
CRIMINALISTICA
 2003) [2]
|n aceast= etap= talentul [i experien]a profesional= se
reflect= cel mai bine prin alegerea acelor probe cu poten]ial
maxim de exploatare din punct de vedere al geneticii judiciare,
mai ales c=, \n anumite condi]ii de mediu [i
temperatur=, urmele de contact se pot conserva
ani sau chiar zeci de ani de la producerea lor,
cum ar fi de pild= o scrisoare scris= de mân=; un
timbru sau un plic lipit folosind saliv=; obiecte,
mecanisme sau dispozitive \n interiorul c=rora nu
a avut acces decât persoana cercetat=; ]ân]arii
(omora]i) [i orice alte insecte hematofage din
anumite \nc=peri [i, bine\n]eles, suita de obiecte
personale: lame de ras, pieptene, periu]e de din]i,
tampoane, bijuterii etc. |n lipsa unor dovezi
adi]ionale asupra apartenen]ei obiectelor
descrise mai sus, valoarea probatorie a acestora
este nul= f=r= o comparare a profilului/profilelor
genetice ob]inute din analiza acestora cu cele
ob]inute din analiza arborelui genealogic.
2. Analiza arborelui genealogic –
implic= la rândul s=u analiza a trei categorii de markeri
genetici:
2.1. Markeri genetici autozomali
Din cele trei categorii de markeri genetici analiza]i, \ntr-
un astfel de studiu, markerii autozomali au puterea cea mai
mare de discriminare datorit= atât ariei de distribu]ie \n genom
cât [i transmiterii aleatorii a alelelor lor \n timpul diviziunii
meiotice - de la o genera]ie la alta, \n cazul fiec=rui individ -
rezultând mereu noi combina]ii… Analiza acestor markeri, \n
contextul mai sus prezentat, reprezint= \ns= [i o provocare, de
vreme ce constela]ia genetic= a fiec=rui individ, o dat= cu
cre[terea num=rului de markeri genetici analiza]i, tinde spre
unicitate.
|n ideea ob]inerii (deducerii) unui profil genetic, se
\ncepe analiza arborelui genealogic prin analiza profilelor
genetice ob]inute de la rudele cele mai apropiate c=tre cele
mai \ndep=rtate, fiecare profil genetic analizat participând la
m=rirea sau mic[orarea unui fond de alele, din combina]ia
c=rora ar trebui s= rezulte profilul genetic c=utat. Se desprind,
astfel, dou= categorii alelice:
a) alele ce apar]in cu certitudine persoanei
cercetate (alelele rezultate din analiza profilelor genetice ale
copiilor [i ale so]ului/so]iei acestuia/acesteia, valoarea
profilului genetic ob]inut fiind ≥ 50% din cea a profilului
genetic c=utat);
b) alele poten]iale (alelele rezultate din analiza
fra]ilor/surorilor [i/sau a p=rin]ilor persoanei cercetate).
Uneori, din varia motive, nu toate rudele apropiate ale
persoanei cercetate sunt accesibile din punct de vedere al
analizei genetice judiciare, situa]ie \n care se trece la analiza
profilelor genetice ale rudelor imediat urm=toare pe linie
genealogic=, \n sens ascendent sau descendent, \n func]ie de
caz. Dar aceast= variant= are [i micile ei dezavantaje \n
sensul c= se realizeaz= o sc=dere a procentului alelelor ce pot
fi deduse [i o cre[tere a num=rului de probe de analizat – de
exemplu, un anumit procent din profilul genetic al unui frate
lips= poate fi dedus din analiza profilelor genetice ale copiilor
[i so]iei acestuia, num=rul probelor genetice de analizat
nemaifiind egal cu unu, ca \n situa]ia \n care acesta ar fi fost
disponibil pentru genotipare, ci mai mare sau egal cu doi.
Prin compararea celor dou= categorii alelice cu profilul
sau amestecul de profile genetice ob]inut, din analiza
obiectelor personale, sau cu profilul genetic al acelei persoane
suspectate de schimbarea identit=]ii ori a c=rei identitate real=
CRIMINALISTICA
se dore[te a fi confirmat=, totul se reduce la calcule
biostatistice similare abord=rilor clasice din genetica judiciar=,
de tipul - analiza comparativ= a profilelor genetice ob]inute din
probe de referin]=, cu un amestec de profile genetice ob]inut
\n urma analizei probelor aflate \n litigiu.
Fig. 1 Reprezentarea unui model de arbore genealogic
[i a transmiterii ereditare \n cazul:
A – markerilor genetici autozomali (liniile punctate reprezint=
distribu]ia alelelor comune);
B – markerilor genetici heterozomali (cromozomul Y);
C – markerilor genetici mitocondriali.
2.2. Markeri genetici heterozomali (cromozomul Y)
Transmiterea exclusiv pe linie patern= a cromozomului
Y (Fig.1-B), face din acesta un veritabil instrument atât \n
stabilirea unor rela]ii de rudenie [i a analizei amestecurilor de
profile genetice compuse din mai multe persoane de sex
masculin ne\nrudite, cât [i a studiilor genetice la nivelul
popula]iilor umane [i al migra]iei acestora. Dezavantajul
acestor markeri const= \n faptul c= nu pot realiza o
discriminare \ntre rudele de sex masculin. Astfel, prin analiza
unui singur profil genetic, compus din markeri ai cromozomului
Y, se poate determina din start dac= pe obiectele personale
luate \n studiu se reg=sesc [i alte persoane de sex masculin
ne\nrudite cu persoana cercetat=, dar nu exclude posibilitatea
ca acel obiect s= apar]in= nepotului, b=iatului, fratelui, v=rului,
tat=lui sau bunicului persoanei de sex masculin cercetat=.
Prin accesarea bazelor de date specifice (ex:
www.yhrd.org, www.ysearch.org, smgf.org sau www.ybase.org)
se poate determina popula]ia de origine a liniei masculine.
Informa]ia \ns=, pe cât de tentant ar p=rea la o prim= vedere, nu
poate fi folosit= din punctul de vedere al identific=rii de persoan=
pe baza caracteristicilor fenotipice, decât cel mult prin asocierea
ei pur orientativ= cu cele patru rase umane. Acest fapt deriv= din
incertitudinea stabilirii perioadei migra]iei popula]ionale \ntre
diferite arii geografice. Ceea ce poate duce la apari]ia unor
situa]ii, precum aceea a descoperirii unui profil genetic compus
din markeri ai cromozomului Y \ntr-o anumit= arie geografic=,
care se reg=se[te, \n urma consult=rii bazelor de date specifice,
ca apar]inând cel mai probabil unei popula]ii aflate la sute de
mile distan]=. Se desprinde, astfel, o serie de \ntreb=ri, precum:
când a avut loc migra]ia? A avut loc recent sau \n timpul marilor
migra]ii popula]ionale umane? Dac= accept=m ultima \ntrebare
ca având un r=spuns afirmativ [i ]inem cont c= markerii genetici
de pe cromozomii Y se transmit cu o rat= a muta]iei mult redus=
comparativ cu cei autozomali, câte din caracteristicile fenotipice
13
ale popula]iei de origine se mai p=streaz= la persoana de sex
masculin al c=rei profil genetic a fost identificat?
2.3. Markeri genetici mitocondriali
Datorit= unor particularit=]i derivate din mecanismele
celulare ale interac]iunii dintre game]i (ovul [i spermatozoid) [i
nu datorit= unor mecanisme pur genetice, ca \n cazul primelor
dou= categorii de markeri, cei mitocondriali se transmit pe linie
matern= oarecum similar cu markerii cromozomului Y, dar nu
\ntrutotul, \n sensul c= ADN-ul mitocondrial se transmite [i la
descenden]ii de sex opus, persoanele de sex masculin fiind
doar purt=tori [i deci f=r= capacitatea transmiterii caracterelor
mitocondriale la descenden]i (Fig.1-C). |n ceea ce prive[te
avantajele [i dezavantajele acestui tip de markeri, acestea
sunt similare cu cele ale markerilor ce intr= \n componen]a
cromozomului Y, cu excep]ia faptului c= markerii mitocondriali
sunt ideali \n studiile ce implic= probe biologice degradate [i
implicit foarte vechi. Acest avantaj deriv= din num=rul superior
de copii ADN mitocondrial, per organit [i per celul=,
comparabil cu doar dou= copii de ADN nuclear per celul=
(somatic=) [3].
Tehnologii
Pe lâng= arsenalul tehnologic, necesar \n studiile de
genetic= judiciar=, \n sprijinul unei astfel de abord=ri vin
tehnologii avansate utilizate \n prelucrarea materialului biologic
pentru genotipare, precum platformele automatizate (ex:
Freedom Evo – Foto 2.), ideale pentru procesarea unui num=r
mare de probe biologice ca cele necesare \n analiza arborelui
genealogic sau tehnologii cu mare poten]ial \n aplicarea rapid=
a analizelor de genetic= judiciar= la fa]a locului, precum cipurile
ADN (numite [i DNA Arrays, Gene Chips sau Biocipuri [4]),
foarte u[or de folosit [i interpretat (Foto 3).
Foto 2 – Platform= selectiv= Freedom Evo 200, dotat= cu dou= bra]e
manipulatoare robotizate, band= de rulare de mare vitez=, cititor
Tecan Ultra [i centrifug= [6].
Platformele automatizate de tipul Freedom Evo
reprezint= sisteme robotizate flexibile, specializate \n
efectuarea sarcinilor de rutin= dintr-un laborator, \n general
procese care implic= pipetarea [i manevrarea lichidelor [5]. O
aplica]ie deosebit= a acestor platforme o reprezint=
manipularea [i prelucrarea materialului biologic, respectiv
extrac]ia automat= a acizilor nucleici [i preg=tirea acestora
pentru amplificare ori alte prelucr=ri sau analize ulterioare. Nu
exist= restric]ii \n ceea ce prive[te natura, consisten]a sau
suportul urmei biologice, atât timp cât aceasta este adus=
manual pân= \n stadiul de lizat celular. Eficien]a acestor
sisteme const= \n capacitatea de prelucrare rapid= [i
simultan= a unui num=r mare de probe biologice.
Cipurile de identificare a profilelor genetice reprezint= o
14
alternativ= rapid=, cu costuri reduse [i de \nalt= acurate]e a
tipurilor de secven]iere folosite curent \n laboratoarele de
genetic= judiciar=. La ora actual= pe pia]= exist= cipuri
construite \ndeosebi din markeri genetici SNP, dar, conform
unor experimente recente, se prefigureaz= folosirea \n viitorul
apropiat [i a markerilor STR [7,8]. Metoda de identificare are
la baz= principiul spectrocolorimetriei [i cel al hibridiz=rii
secven]iale realizate (la nivelul \ntregului genom sau doar la
nivelul anumitor regiuni specifice) folosind suporturi din sticl=,
silicon sau plastic de 1-2 cm2, pe suprafa]a c=rora sunt
dispuse situri de reac]ie de pe pân= la 106 /cm2 [7].
Foto 3 – Human Mapping 500K Array Set [9]
Legisla]ie
Dac= printre posibilii contribuitori ai unei probe
(biologice) sunt incluse [i rudele suspectului, profilele genetice
ale acestora trebuie ob]inute/analizate. [The Evaluation of
Forensic DNA Evidence - NRC II Recommendation 4.4.
(1996)]
Este considerat= infrac]iune posesiunea de probe
tisulare ce apar]in unei persoane, cu scopul de a efectua
analize genetice, f=r= consim]=mântul acesteia. Excep]ie de la
aceast= regul= fac parte: a) analizele cu scop medical –
diagnosticul sau tratamentul persoanei de la care provine
ADN-ul; b) la cererea unui procuror; c) la cererea unui
procuror fiscal \n leg=tur= cu investigarea condi]iilor \n care a
avut loc un deces; d) pentru a preveni sau a elucida o crim=;
e) \n scopul asigur=rii securit=]ii na]ionale; f) \n cazul aplic=rii
unui ordin sau a unei directive de c=tre un tribunal
judec=toresc, chiar [i din afara UK. – [Human Tissue Act -
Part III, Section 45 [i Schedule 4 - Regatul Unit, Irlanda de
Nord, Wales [i Sco]ia][10].
Cu excep]ia sec]iunilor 121 (Identificarea persoanelor
decedate), 122 (Identificarea persoanelor de c=tre for]ele de
ordine) [i 123 (Colectarea [i analiza probelor de ADN, ca
urmare a unei dispozi]ii/unui ordin judec=toresc), nici o
persoan= nu are dreptul s= colecteze sau s= cauzeze
colectarea de probe ADN individuale pentru analiza genetic=,
f=r= autorizarea scris= din partea sursei probei de analizat sau
a reprezentantului acesteia [The Genetic Privacy Act, Part A,
Section 101 (a)] [11].
Când un proiect de cercetare include analiza ADN-ului
provenit de la membrii unei familii, pentru analiza pedigriului
sau analize de linkage, \nainte de participarea acestora [i
adi]ional declara]iilor cerute \n sec]iunea 101 a acestui act,
subiec]ii trebuie: a) s= fie informa]i asupra riscurilor ce implic=
participarea lor, prin aceea c=, la sfâr[itul proiectului, ceilal]i
membrii ai familiei vor avea acces la rezultatele analizei
informa]iei genetice personale; b) s= fie informa]i cu privire la
CRIMINALISTICA
finalitatea \nregistr=rilor [i a datelor generate \n timpul derul=rii
proiectului; c) s= fie informa]i cu privire la faptul c= rezultatele
ob]inute pot duce la concluzia c= unii membri ai familiei lor nu
sunt rude de sânge. [The Genetic Privacy Act, Part D,
Section 131 (2)] [11].
Constituie prob= orice element de fapt, care serve[te la
constatarea existen]ei sau inexisten]ei unei infrac]iuni, la
identificarea persoanei care a s=vâr[it-o [i la cunoa[terea
\mprejur=rilor necesare pentru justa solu]ionare a cauzei.
[Codul de procedur= penal=, Titlul III, Cap. 1, Art. 63].
Studiu de caz
Un caz simplu de identificare de persoan=, dar cu
rezonan]= interna]ional=, \n care s-a folosit analiza arborelui
genealogic, a fost cel al identific=rii dictatoruli irakian Saddam
Hussein, acuzat printre altele [i de sus]inerea financiar= la
nivel interna]ional a unor re]ele teroriste [12,13].
La 20.10, ora Irakului, la o ferma din sudul Tikrit-ului
solda]ii americani g=sesc, \ntr-o ascunz=toare subteran=, o
persoan= care, dup= unele indicii, p=rea a fi dictatorul irakian
Saddam Hussein. Solda]ii au fost instrui]i s= caute anumite
semne corporale, cum ar fi aluni]e sau urmele unei r=ni mai
vechi, ob]inut=, \n 1950, dintr-o tentativ= de asasinat e[uat=,
asupra conduc=torului irakian de la acea vreme [14].
Cu toate acestea, certitudinea captur=rii pre[edintelui
Irakului nu a venit decât la câteva zile de la capturarea sa,
când a fost posibil= compararea profilului genetic al acestuia
cu profilele genetice ale fiilor s=i, respectiv Saddam Uday [i
Saddam Qusay, ambii uci[i la Mosul \n urma unui raid al
armatei americane, [i identifica]i mai apoi pe baza fi[elor
dentare [15].
Foto 4. Saddam Hussein \nainte [i dup= capturarea sa.
Foto 5. Saddam Qusay (stânga) [i Saddam Uday (dreapta)
|n acest sens, probe de sânge [i fire de p=r au fost
CRIMINALISTICA
trimise la sediul AFDIL1 din apropierea Washington-ului, unde
s-au folosit pentru genotipare kit-ul Profiler Plus pentru
markerii autozomali [i respectiv Y – Plex 6 pentru markerii
heterozomali (cromozomul Y) [2,16]. Comparând cele dou=
seturi de profile genetice s-au identificat alele comune \n ceea
ce prive[te markerii autozomali [i o potrivire la nivelul tuturor
alelelor \n ceea ce prive[te markerii heterozomali, atestându-
se astfel afilia]ia paternal= [i, \n consecin]=, identificarea cu
certitudine a lui Saddam Hussein.
Concluzii:
 Metoda identific=rii indirecte a unui profil genetic este
o metod= laborioas=, consumatoare de timp [i de resurse, dar
cu rezultate pe m=sur=, de vreme ce, \n anumite situa]ii, nu
exist= alt= posibilitate \n identificarea unei persoane (ex: cazuri
de identificare a persoanelor fugare c=rora li se aduc grave
acuza]ii, precum cele de complicitate sau participare la acte de
terorism, crime \mpotriva umanit=]ii etc.; cazuri de identificare
a unor persoane disp=rute; cazuri de identificare a unei
persoane decedate [i al c=rei trup nu este disponibil [.a.m.d.)
 Scopul final al unui astfel de studiu const= \n
identificarea unui num=r de markeri genetici ce apar]in
persoanei cercetate, care s= permit= determinarea \n spa]iu si
timp a unei probabilit=]i de reg=sire de 1 la num=rul de indivizi
al unei popula]ii umane cercetate (ideal num=rul de indivizi ai
popula]iei umane pe glob) sau prin folosirea ei par]ial= (studiul
arborelui genealogic) \n determinarea rela]iilor de rudenie.
 Succesul ob]inerii unor rezultate concludente depinde
de num=rul categoriilor de markeri folosi]i, num=rul markerilor
lua]i \n studiu din fiecare categorie \n parte, num=rul obiectelor
personale [i al membrilor arborelui genealogic luat \n studiu,
gradul de rudenie al membrilor familiei lua]i \n studiu fa]= de
persoana cercetat=, [i, nu \n ultimul rând, experien]a [i
calitatea resurselor umane direct implicate \ntr-o astfel de
abordare.
Bibliografie
1. Jean Servier, Terorismul, Ed. Institutul European, 2002
2. John M. Buthle, Forensic DNA Typing, 2 nd ed., Elsevier Academic
Press, 2005
3. Stanciu Florin, Stoian Dana, Genotiparea Uman= \n Biocriminalistica
[i Paleogenetica, Ed. Semne, 2005.
4. Joseph Wang, From DNA biosensors to gene chips, Nucleic Acids
Research, 2000, Vol. 28, No. 16, 3011-3016
5. Freedom EVO Operating Manual, 392886, en, V2.0, TECAN.
6. www.tecan.com
7. Raz Radtkey, Lana Feng, M. Muralhidar, Melanie Duhon, David
Canter, Deborah DiPierro, Sylvia Fallon, Eugene Tu, Kevin McElfresh,
Michael Nerenberg and Ron Sosnowski, Rapid, high fidelity analysis of
simple sequence repeats on an electronically active DNA microchip,
Nucleic Acids Research, 2000, Vol. 28, No. 16
8. Jennifer T. Kemp, Ronald W. Davis, Robert L. White, Shan X. Wang,
Chris D. Webb, A Novel Method for STR-based DNA Profiling Using
Microarrays, J Forensic Sci, Sept. 2005, Vol. 50, No. 5
9. www.affymetrix.com
10. Human Tissue Act 2004; The Stationery Office Limited; Crown
2004
11. George J. Annas, Leonard H. Glantz, Patricia A. Roche, The
Genetic Privacy Act and Commentary; Health Law Department; Boston
University School of Public Health, February 28, 1995.
12. Saddam Hussein's Support for International Terrorism
http://www.whitehouse.gov/infocus/iraq/decade/sect5.html
13. Deroy Murdock, Saddam Hussein's Philanthropy of Terror, Hoover
15
 Comisar de poli]ie drd. CRI{AN - MUCENIC L+ZUREANU
|
n \ntregul proces de exploatare a rezultatelor
cercet=rii la fa]a locului, prin valorificarea
urmelor \n vederea stabilirii situa]iei de fapt, al
identific=rii obiectelor sau persoanelor, pe baza urmelor
create de acestea, o etap= deosebit de important= o
reprezint= investiga]ia criminalistic= pe baza urmelor
ridicate. Interpretarea urmelor la locul faptei constituie,
dup= cum bine se [tie, principalul izvor de formulare a
ipotezelor investiga]iei judiciare, care urm=re[te, \n regim
de urgen]=, formarea versiunilor de lucru.
Din punct de vedere al tehnicii criminalistice, care
se preocup= de valorificarea [tiin]ific= a urmelor
infrac]iunii, se poate afirma c= dialogul cu urmele confer=
un nesecat izvor al r=spunsurilor. De obicei aceast=
investiga]ie este eficient= la stabilirea situa]iei de fapt, cu
preponderen]= la faptele cu autori necunoscu]i sau
nedovedi]i, la care problematica probatoriului [tiin]ific
mai are multe de spus.
Investiga]ia, \n sens literar, \nseamn= o cercetare
minu]ioas= [i sistematic=, cu scopul de a descoperi ceva.
De fapt, investiga]ia este veriga de leg=tur= \ntre ridicarea
urmelor de la locul faptei sau a urmelor r=mase ca urmare
a s=vâr[irii unei fapte [i expertiza criminalistic=. Prima
etap= reprezint= faza celerit=]ii, a r=bd=rii, minu]iozit=]ii [i
a flerului, iar ultima este reprezentat= de [tiin]=,
fundament [tiin]ific [i demonstra]ie. Etapa intermediar=
posed= câte ceva din celelalte dou= [i anume r=bdarea,
minu]iozitatea [i [tiin]a.
Atunci când exist= urme ale unei fapte, putem considera,
pe conceptul probabilit=]ii, c= orice persoan= sau obiect putea
crea respectivele urme. De la acest \nceput, interpretarea
la locul faptei a urmelor face o prim= selec]ie, reducând
probabilitatea la
un cerc mai
redus sau mai
pu]in redus.
Studierea anumitor individualit=]i ale lucrurilor [i
fiin]elor a dat posibilitatea clasific=rii lor pe baza unor tipuri [i
subtipuri \n cartoteci. Aceast= facilitate nu a rezolvat problema
16
director adj. Institutul de Criminalistic=
din Inspectoratul General al Poli]iei Române
\n \ntregul ei, datorit= greut=]ii cu care se constituie o
cartotec=, cu care se administrez= [i se actualizeaz=. Aici
putem vorbi [i de costurile pe care le presupun aceste
cartoteci. Obiectul sau caracteristica clasificat= trebuie s= aib=
valoare de identificare [i repetabilitate \n economia general= a
urmelor descoperite \ncât pe plan financiar s= existe o
justificare. Amprentele papilare au fost primele detalii
biometrice clasificate \n cartoteci. Acestea au realizat o
adevarat= revolu]ie \n identificarea criminalistic=, iar, \n
prezent, se folosesc, pe o scar= tot mai larg=, \n domenii
diverse. Celelalte cartoteci de identificare criminalistic= sunt
organizate pentru a reduce tot mai mult timpul investiga]iei
criminalistice a urmelor [i de a scurta timpul dintre ridicarea
urmei [i expertizarea ei.
Nici un sistem informatic nu poate rezolva eficient [i
economic o problem=, dac= nu este direc]ionat eficient.
Investiga]ia criminalistic= rezolv= foarte multe dintre
problemele excluderii sau includerii. Biodetec]ia
comportamentului simulat poate s= ofere solu]ii pertinente la
anumite \ntreb=ri [i s= canalizeze \ntregul efort al resurselor pe
o anumit= direc]ie sau examinarea unui scris evoluat poate
exclude persoane cu scrisuri neevoluate. Excluderea
persoanelor suspecte este una dintre principalele forme ale
laturii umaniste de respectare a drepturilor omului printr-o
selectare incipient=, nonviolent= care, \n alt fel, poate
prejudicia imaginii celor \ns=rcina]i cu descoperirea adev=rului.
Foarte multe cazuri pot fi rezolvate mai eficient dac=, \n
echipele de verific=ri preliminare, ar fi coopta]i speciali[ti \n
criminalistic=, \n scopul de a selecta urmele [i a le stabili
valoarea probatorie.
Rezultatele investig=rii criminalistice nu trebuie s=
\ndeplineasc= o form= procesual= de expertiz= sau
constatare tehnico-[tiin]ific= datorit= principiului c= nu
trebuie s= dovedim ceea ce nu este necesar. Aici mai
intervine [i considerentul financiar [i de resurse.
Dac= avem o scrisoare anonim=, nu trebuie s=
demonstr=m c= ea nu a fost scris= de zece persoane
suspecte sau dac= avem o urm= papilar= nu trebuie s=
demonstr=m c= nu a fost creat= de mai multe persoane
suspecte. Tot aici se poate \ncadra [i excluderea
CRIMINALISTICA
persoanelor din cercul de suspec]i, pe baza analizelor
genetice. Dac= insist=m s= demonstr=m neimplicarea, \n
cazul consult=rii bazelor de date, ar trebui s= demonstr=m
c= nici una dintre persoanele din baz= nu a creat
respectiva urm=. Aceasta este valabil= [i \n sistemele
informatice de identificare tip AFIS, IBIS sau BNDPG. De
aceea, rezultatele excluderii verific=rii investiga]iei pot fi
comunicate neprocesual. Pe timpul desf=[ur=rii unei
palete vaste de verific=ri pentru identificarea unor
persoane sau obiecte poate fi efectuat un volum
impresionant de investiga]ii \n diferite forme, care r=mân
\n dosarul de cas= al gestionarului. La dosarul proba]iunii
vor fi ata[ate doar probatoriul care prive[te cauza \n sine,
f=r= a proba sau aminti despre modalit=]ile, sistemele sau
cartotecile de identificare care sunt constituite doar ca
mijloace de investiga]ie criminalistic=, de reducere la
includere sau excludere [i de ce nu chiar la identificare.
Sunt cazuri \n care se poate dispune expres
demonstrarea neimplic=rii, \n cazurile \n care se
consolideaz= probatoriul, mai ales când s-a f=cut o
incriminare pe baza unui probatoriu volatil neconsolidat.
Abuzurile solicit=rilor nejustificate vor fi rezolvate de
I. Conceptul de amenin]are asimetric=
Perioada r=zboiului rece s-a caracterizat printr-o
suspiciune reciproc= [i re]inere exagerat= a extinderii
rela]iilor multilaterale dintre Est [i Vest, alimentat= de diferite
scenarii [i mai ales de cre[terea real= [i f=r= precedent a
competi]iei \narm=rilor.
Amenin]area sovietic= [i riposta american= au creat o
lume bipolar=: dou= superputeri \ncle[tate \ntr-o confruntare
continu=, \n care multe alte ]=ri s-au al=turat coali]iilor create
de acestea.
Noul mileniu, \nceput sub semnul globaliz=rii, a
schimbat lumea radical [i a f=cut ca mediul \n care tr=im s=
fie extrem de diferit, nou [i imprevizibil. O dat= cu c=derea
Zidului Berlinului, posibilitatea identific=rii [i definirii facile a
inamicului a disp=rut. Lumea globalizat=, mi[carea liber= a
persoanelor, bunurilor [i capitalurilor au determinat noi
provoc=ri, ca un apanaj al progresului exploziv pe care-l
tr=im [i ni-l \nsu[im.
Amenin]=rile la adresa ordinii interna]ionale de drept nu
mai sunt clare [i unidimensionale, ci multipolare [i difuze. Ele
se exprim= la diferite niveluri [i prezint= grade diferite de
intensitate. Vorbim acum de amenin]=ri multiple [i amenin]=ri
de joas= intensitate, iar alia]ilor Occidentului (noile democra]ii
din Europa de Est) le este mult mai dificil s= fac= fa]= acestui
nou tip de provoc=ri.
11 septembrie 2001, atentatele la Madrid [i Londra, teatrul
din Moscova [i [coala din Beslan au demonstrat c= terorismul
interna]ional se extinde \n toate regiunile geografice [i devine o
amenin]are major=, eviden]iind faptul c= nici un stat, nici o na]iune
nu se mai poate considera \n afara amenin]=rii.
De-a lungul timpului, combatan]ii au c=utat permanent s=
neutralizeze sau s= evite puterea celuilalt, \n timp ce \[i testau
puterea pe sl=biciunile inamicului. Datorit= faptului c= nici un grup
sau stat nu poate \nfrunta alia]ii NATO \ntr-un r=zboi conven]ional,
adversarii democra]iei occidentale \[i \ndreapt= aten]ia spre
CRIMINALISTICA
patina timpului, o dat= cu formarea unei con[tiin]e a
valorific=rii resurselor judiciare, \n scopuri clare, precise
[i eficiente.
Aceast= ultim= opera]iune este \ncheiat=, de fapt,
prin efectuarea procesual= a unei constat=ri tehnico-
[tiin]ifice sau expertize criminalistice, care, de multe ori,
nu sunt altceva decât consfin]irea, \n form= procesual=, a
rezultatului unei investiga]ii criminalistice, fie ea din
cercuri de suspec]i, din cartoteci sau din alte verific=ri.
Am ]inut s= abordez acest subiect, pentru a l=muri
anumite tendin]e ale unor colegi responsabili cu
\nf=ptuirea actului de justi]ie \n general, care pe baza unei
preg=tiri criminalistice sumare, abordat= \n diferite
institu]ii de \nv=]=mânt care au v=zut criminalistica ca [i
materie op]ional=, bucurându-se de facilitatea procesual=
de a putea dispune, abuzeaz= de resurse cu greu
gestionate [i irosite din sacul bugetar auster. M= refer la
investigarea unor sinucideri care, dac= nu ar fi fost
\nso]ite de un nume, nu iroseau din bugetul statului sume
imense de bani pentru a demonstra sau contracara
fic]iunile unor indivizi, care pl=tesc pentru a putea debita
inep]ii specifice la anumite posturi de televiziune.
Colonel magistrat dr. Nicolae LUPULESCU
strategiile asimetrice. De aceea, trebuie s= \n]elegem r=zboiul
asimetric [i s= \i putem riposta pe m=sur=, mai mult chiar, dac=
este posibil, s= putem ac]iona preventiv .
Exper]ii militari au subliniat c= acum insurgen]ii duc un alt tip
de r=zboi, \n care dreptul umanitar nu se aplic=, [i c=ruia i s-a dat
denumirea de r=zboi asimetric, un termen folosit de la \nceputul
anilor ´90. |ntr-o astfel de confruntare, o for]= relativ redus=
numeric [i u[or echipat= atac= punctele slabe ale unui inamic -
mult mai puternic decât el - prin mijloace neconven]ionale,
netradi]ionale sau chiar scoase \n afara legii.
R=zboiul asimetric este un termen militar care descrie
r=zboiul \n care beligeran]ii sunt inegali din punctul de vedere al
capabilit=]ilor militare sau al metodelor de angajare. Puterea
dezavantajat= militar trebuie s= \[i scoat= \n eviden]= avantajele
speciale sau s= exploateze eficient punctele slabe ale inamicului,
dac= dore[te s= ob]in= victoria.
Se poate afirm= c= r=zboiul asimetric \nseamn= a ac]iona,
gândi, a te organiza diferit fa]= de oponent pentru a-]i cre[te
avantajele sau a exploata sl=biciunile inamicului, a avea ini]iativ=
sau o mai mare libertate de ac]iune. Acestea deriv= din dislocarea,
de c=tre una din p=r]i, a unor noi capacit=]i pe care for]a inamic=
nu le percepe sau nu le \n]elege. Aceste noi capabilit=]i reprezint=
metode total noi de atac sau ap=rare sau o combina]ie a acestora.
De[i exist= numeroase exemple de asimetrie \n secolul 20,
utilizarea sa nu a fost niciodat= mai evident= ca \n prezent. |n
trecut, r=zboaiele se duceau, \n principal, \ntre na]iuni-state cu
capacit=]i de lupt= echilibrate, conven]ionale. Când s-a recurs la
metodele asimetrice, de obicei sub forma manevrei sau a
avantajului tehnologic, ele au avut un efect devastator.
Exemple proeminente de ac]iuni asimetrice care au
contrabalansat for]ele sunt:
 Tactica de asalt Sturmtrupp, care a introdus tran[eea,
precum [i r=zboiul tridimensional( prin folosirea avioanelor) \n
cursul primului r=zboi mondial;
 Blitzkrieg-ul sau atacul fulger la \nceputul celui de-al
doilea r=zboi mondial;
17
  Ini]iativa Strategic= de Ap=rare, care a pus cap=t cursei
\narm=rii nucleare dintre SUA [i Uniunea Sovietic=;
 Atacurile Al-Qaida \mpotriva Statelor Unite, de la 11
septembrie 2001, ce au demonstrat c= terorismul interna]ional
poate reprezenta o amenin]are strategic= asimetric= la adresa
securit=]ii interna]ionale.
Tipurile de strategii [i tactici asimetrice remarcate \n r=zboiul
din Vietnam au fost denumite r=zboi de gheril=. Aceste ac]iuni
asimetrice, totu[i, nu au produs efecte dramatice similare celor
produse de la c=derea Zidului Berlinului \ncoace.
Ast=zi suntem martorii unei lumi complexe, \n care actorii
statali [i non-statali, grupurile de interese urm=resc scopuri nu
\ntotdeauna u[or de descifrat. S-au estompat grani]ele dintre
guverne [i oameni, armat= [i popula]ie, public [i privat. Noii lupt=tori
\n genera]ia a patra, grupuri non-na]ionale [i transna]ionale, bazate
pe ideologie, religie, trib, cultur=, fanatism [i activit=]i economice
ilegale, au \mpins unele regiuni ale lumii c=tre anarhie.
Spa]iul ex-sovietic se confrunt= cu lupte care se dau \n
statele musulmane din regiunea bogat= \n petrol a M=rii Caspice.
Balcanii, de[i stabiliza]i \ntr-o oarecare m=sur=, au uria[e
probleme legate de corup]ie [i [omaj, f=r= s= se \ntrevad=, pe
termen scurt, o pace real=. S-a intensificat r=zboiul \mpotriva
drogurilor \n Columbia [i Mexic. Israelul, Orientul Mijlociu, Coreea
de Nord [i Taiwanul sunt \n continuare “butoaie cu pulbere”.
Lumea islamic= se confrunt= cu mi[c=ri [i curente “radicale”,
fundamentaliste gen: Al-Qaida, mi[carea wahhabit= [i salafist=, ai
c=ror membri se consider= “puri”, adev=ra]i credincio[i islami[ti
care \[i permit s= ucid= chiar [i “fra]i”, \n numele jihadului.
Culturile democratice separ= r=zboiul [i pacea; majoritatea
inamicilor democra]iei n-o fac.
Osama bin Laden [i Al-Qaida \n Afghanistan [i Irak, Armata
lui Mohammed \n Yemen, mi[carea Wahhabi \n Cecenia, Hamas
\n Orientul Mijlociu, diferite regimuri dictatoriale nu sunt decât
câ]iva factori reali care amenin]= lumea civilizat= [i stabilitatea
global=. Majoritatea sunt actori non-statali (organiza]ii teroriste,
interna]ionale, transna]ionale sau insurgen]i), care au o gândire
diferit= de a noastr=, considerând c= se afl= \ntr-un r=zboi
continuu [i violen]a este un mod de via]=. Ei [tiu c= violen]a este
un instrument excelent \mpotriva unui popor democratic care se
teme de orice amenin]are la adresa propriului stil de via]=.
Profitând de avantajele erei informa]ionale, adversarii no[tri pot s=
ne arate zilnic, pe micile ecrane, atrocit=]i, abuzuri [i distrugeri,
folosind cu abilitate mijloacele r=zboiului psihologic.
Ace[ti inamici de genera]ia a patra sunt adep]ii tacticilor
asimetrice \n r=zboiul informa]ional - de diseminare [i promovare
a intereselor lor. Ei manipuleaz= media, distorsioneaz= imagini pe
care le difuzeaz= pe posturile de televiziune globale [i blocheaz=
accesul la Internet. Infosfera a devenit un nou câmp de lupt=,
adecvat atacurilor asimetrice de oriunde de pe glob.
Potrivit unei defini]ii formulate de cercet=torii americani,
“Abord=rile asimetrice sunt \ncerc=ri de a \n[ela, dejuca sau
submina puterea/for]a unor state [i de a le exploata punctele
slabe, folosind metode care difer= semnificativ fa]= de metodele
de ducere a opera]iilor la care acel stat se a[teapt=. Ac]iunile
asimetrice urm=resc, \n general, un impact psihologic major, ca de
exemplu, [oc ori confuzie, care-i afecteaz= adversarului ini]iativa,
libertatea de ac]iune [i voin]=.
Metodele asimetrice solicit= o apreciere/evaluare a
vulnerabilit=]ilor adversarului. Abord=rile asimetrice folosesc
tactici noi, netradi]ionale, arme sau tehnologii diferite [i pot fi
aplicate la toate nivelurile r=zboiului - strategic, operativ [i tactic -
precum [i \n \ntreg spectrul opera]iilor militare”.
|n concordan]= cu definirea [i cu formele de manifestare a
asimetriei, \n domeniul militar, s-au propus [i principiile de urmat
de c=tre SUA, \n cadrul “Viziunii Strategice \ntrunite 2010-2020”,
prin dominarea \ntregului spectru de misiuni interna]ionale, prin
conducerea opera]iunilor armate, angajarea cu precizie a for]elor
18
[i mijloacelor, sus]inerea logistic= adecvat= a structurilor [i for]elor
opera]ionale participante la conflict [i protec]ia multidimensional=
a societ=]ii civile. Conceptul american poate fi generalizat la nivel
global, ]inând cont de aspectele [i deosebirile existente \n fiecare
stat \n parte.
Cu toate acestea, problema asimetriei, confirmat= de
practica ultimilor ani [i de evenimentele non-militare, impune
necesitatea aprofund=rii studiului \n domeniile riscurilor asimetrice
non-clasice, manifestate contra siguran]ei [i securit=]ii globale.
Putem afirma c= aceste riscuri constau \n strategii [i ac]iuni
armate [i non-armate deliberate, manifestate prin utilizarea unor
procedee diferite de cele ale ac]iunilor militare clasice, cu for]e
angajate \n conflicte de joas= intensitate, dar de mare eficacitate,
având ca obiective afectarea securit=]ii [i siguran]ei na]ionale [i
paralizarea vie]ii economico-sociale a statului aflat \n conflict.
Amenin]area asimetric= reprezint= situa]ia \n care un risc a
evoluat de la faza prezumtiv= la cea latent= [i, \n final, la un grad
mare de pericol pentru securitatea [i siguran]a na]ional= a statului
aflat \n conflictul de joas= intensitate.
“Field Manual 100-20 Military Operations in LIC” din 1990,
define[te conflictul de joas= intensitate astfel; “Conflictul de joas=
intensitate este o confruntare politico-militar=, \ntre state sau
grupuri rivale, inferioar= unui r=zboi conven]ional [i superioar=
competi]iei pacifiste rutiniere \ntre state. El implic=, \n mod
frecvent, lupte prelungite \ntre principii [i ideologii rivale. Conflictul
de joas= intensitate se \ntinde de la subversiune pân= la
\ntrebuin]area for]elor armate.
El este dus printr-o combina]ie de mijloace, utilizându-se
instrumente politice, economice, informa]ionale [i militare.
Conflictele de joas= intensitate sunt, adesea, locale, \n
general \n lumea a treia, dar, \n ceea ce prive[te securitatea, au
implica]ii de securitate regionale [i globale.
II. ROLUL {I LOCUL FACTORULUI MILITAR |N PREVENIREA
{I COMBATEREA TERORISMULUI INTERNA}IONAL
Evolu]iile politico-economice [i militare din ultima perioad=,
\ndeosebi dup= deciziile istorice din lunile aprilie [i mai 2004, prin
care cele dou= institu]ii integratoare NATO [i UE au f=cut pa[i
decisivi spre o nou= configurare a dimensiunii lor, prin primirea de
noi membri, au marcat sfâr[itul diviz=rilor, \nceputul unei noi ere \n
care Europa se unific= [i devine mai stabil=, iar rela]iile acesteia
cu celelalte organiza]ii, for]e [i centre de putere, devin esen]iale
pentru stabilitatea mediului de securitate actual.
Imediat dup= evenimentele dramatice de la 11 septembrie
2001, a urmat decizia autorit=]ilor politice na]ionale privind
angajarea României \n r=zboiul global \mpotriva terorismului,
al=turi de Statele Unite ale Americii [i coali]ia interna]ional=.
Aceast= al=turare, fireasc= pentru ap=rarea valorilor lumii
democratice, avea \n vedere punerea la dispozi]ie a spa]iului
aerian, maritim [i terestru na]ional, dar [i participarea cu for]e, la
cerere, \n limita posibilit=]ilor.
Participarea armatei române la ac]iunile de combatere a
terorismului interna]ional se \ntemeiaz= pe urm=toarele acte
normative, documente metodologice [i instrumente interna]ionale:
Constitu]ia României; Hot=rârile Parlamentului [i ale Guvernului
României; Strategia Militar= a României; Strategia de Securitate
Na]ional= a României; Strategia Na]ional= de Prevenire [i
Combatere a Terorismului, aprobat= de CSAT; Legea privind
prevenirea [i combaterea terorismului; Decizia Consiliului Uniunii
Europene cu privire la combaterea terorismului; prevederile
conven]iilor interna]ionale la care România este parte: Conven]ia
interna]ional= pentru reprimarea finan]=rii terorismului, semnat=,
la New York, la 9 decembrie 1999; Conven]ia interna]ional= pentru
reprimarea atentatelor teroriste cu bombe, semnat=, la New York,
la 15 decembrie 1997; Concep]ia Militar= a NATO privind
Ap=rarea \mpotriva Terorismului; regulamentele specifice
referitoare la misiunile Ministerului Ap=r=rii Na]ionale privind
CRIMINALISTICA
prevenirea [i combaterea ac]iunilor \ndreptate \mpotriva
obiectivelor militare), care permit contribu]ia ]=rii noastre la
campania interna]ional= contra terorismului, materializat= \n
participarea, f=r= rezerve, de facto, \n teatrele de opera]ii.
Pentru ]ara noastr= solu]ia optim= de a r=spunde
provoc=rilor asimetrice este adoptarea [i dezvoltarea continu= a
conceptelor enun]ate \n Strategia Militar= a României [i Strategia
de Securitate Na]ional= [i aplicarea eficient= a acestora la
realit=]ile momentului.
Se poate aprecia c= este foate pu]in probabil ca, cel pu]in pe
termen scurt [i mediu, România s= fie angrenat= \ntr-un conflict
clasic. Afirma]ia r=mâne valabil=, chiar \n contextul \n care atacurile
neconven]ionale asupra ]=rii noastre sunt \n prezent mai
numeroase [i se desf=[oar= \n tot spectrul de confrunt=ri, de la cele
informa]ionale, la cele psihologice, de la agresiunea criminalit=]ii [i
degrad=rii condi]iei umane, la discreditarea valorilor na]ionale.
|n acest context, factorii de decizie au adoptat un complex de
m=suri care s= urm=reasc= \mbinarea ac]iunilor diplomatice cu
cele de coalizare a for]elor, \n vederea realiz=rii unui mediu de
stabilitate [i de securitate real= \n spa]iul nostru de interes
strategic. Participarea României la ac]iunile de men]inere a p=cii,
la lupta \mpotriva terorismului [i criminalit=]ii [i integrarea ]=rii \n
structurile euroatlantice, reprezint= cu siguran]= o prioritate \n
demersul actual.
Evolu]ia evenimentelor politico-militare recente, \n special
conflictul din Irak, au scos \n eviden]= diferen]ieri de opinii \n
cadrul Alian]ei, cu privire la modalitatea de rezolvare a unor situa]ii
deosebit de complexe [i grave ale securit=]ii contemporane.
Prin promovarea dialogului politic [i diploma]iei preventive, se
vor g=si acele elemente comune [i puncte de convergen]= care s=
duc= la o gestionare mai eficient= [i la un management mai adecvat
al acestor situa]ii, astfel \ncât solidaritatea aliat= s= nu fie deformat=.
Participant= activ= la gestionarea [i rezolvarea situa]iilor
de criz=, România dovede[te c= este un real factor de
stabilitate, manifestându-se ca un “furnizor de securitate”.
Direc]iile [i obiectivele stabilite de conducerea politic= vin s=
demonstreze op]iunea spre democra]ie [i economia de pia]=
[i participarea, \n mod direct [i efectiv, la circuitul de valori
materiale [i spirituale universale. Continuarea procesului de
reform= a societ=]ii române[ti, consolidarea economiei de
pia]=, \nt=rirea institu]iilor democratice, concomitent cu
asigurarea siguran]ei [i bun=st=rii cet=]enilor, reprezint=
repere definitorii ale procesului de integrare deplin= \n
structurile politice, economice [i de securitate euroatlantice.
|n acest context, factorul militar are un rol important de jucat,
dintr-o multitudine de motive: \n primul rând, deoarece grupurile
teroriste, cum ar fi Al-Qaida, opereaz= la cel mai \nalt nivel al
spectrului violen]ei, estompând distinc]ia \ntre terorism [i lupt=
armat=; \n al doilea rând, datorit= faptului c= diferen]a dintre
securitatea intern= [i cea extern= manifest= o tendin]= de
estompare. Este posibil [i necesar ca factorul militar s= se ocupe [i
de provoc=rile [i situa]iile la care for]ele de poli]ie sunt dep=[ite de
evenimente; \n al treilea rând, datorit= faptului c= uneori va fi
imposibil ca factorul militar s= se ocupe de amenin]=rile teroriste,
folosind doar mijloacele clasice militare de ap=rare. Dac= factorul
militar trebuie s= joace un anumit rol \n lupta \mpotriva acestui nou
tip de terorism, acesta trebuie s= se manifeste sub comanda NATO,
ea reprezentând cea mai eficace alian]= de securitate interna]ional=.
|n plan intern, Ministerul Ap=r=rii Na]ionale, ca parte
component= important= a Sistemului Na]ional de Prevenire [i
Combatere a Terorismului, a luat o serie de m=suri \n scopul
\ndeplinirii sarcinilor care \i revin pe aceast= linie, astfel: a fost
\nfiin]at= o structur= specializat= \n cadrul Statului Major General;
au fost \ncheiate protocoale de cooperare cu SRI [i SPP; s-au
realizat conexiuni cu Centrul de Coordonare Operativ=
Antiterorist= (CCOA) [i exist= un permanent flux informa]ional cu
acesta; s-au elaborat actele normative care legifereaz= activitatea
structurii [i care direc]ioneaz= procesul de planificare [i conducere,
CRIMINALISTICA
necesare preg=tirii for]elor destinate activit=]ilor de prevenire [i
combatere a terorismului, s-au elaborat planurile operative de
ac]iune \n situa]ii de criz= terorist=.
|n cadrul strategiei globale de lupt= \mpotriva terorismului,
prevenirea se realizeaz= de c=tre Ministerul Ap=r=rii Na]ionale
prin urm=toarele ac]iuni specifice:
 activit=]i informativ-operative, \n special de monitorizare [i
control al elementelor teroriste care afecteaz= obiectivele proprii;
 activit=]i de paz=, protec]ie [i alte forme speciale de
descurajare, \ndrumate [i monitorizate de structurile specializate
din cadrul Statului Major General, pentru asigurarea securit=]ii
personalului [i a obiectivelor autohtone [i str=ine de pe teritoriul
na]ional, precum [i a principalelor obiective militare române din
str=in=tate, poten]ial vizate de terori[ti;
 activit=]i de preg=tire a interven]iei pentru crize/urgen]e
generate de ac]iuni teroriste, \n vederea limit=rii/combaterii
efectelor acestora;
 activit=]i de informare [i rela]ii publice;
 activit=]i de cooperare interna]ional=;
 activit=]i de instruire [i perfec]ionare profesional=;
 activit=]i destinate optimiz=rii continue a cadrului
legislativ, aplicabil categoriilor de misiuni, ce revin Ministerului
Ap=r=rii Na]ionale.
Exist= trei forme distincte de prevenire, ce sunt avute \n
vedere de c=tre factorul militar, forme care se continu= [i se
completeaz= reciproc \ntr-un singur plan integrator:
Prevenirea pe termen lung, care este destinat= s= \mpiedice
apari]ia unei amenin]=ri majore [i este, \n principal, apanajul
domeniului politic [i diplomatic. Rolul armatei este de a conferi
consisten]= ac]iunilor politice prin punerea lor \n practic= [i a
contribui la ac]iunea de ansamblu, cu misiuni particulare, concrete.
Deschiderea armatei spre valorile occidentale, \ntâlnirile
responsabililor militari, la nivel zonal sau interna]ional, efectuarea
de stagii de preg=tire \n str=in=tate, schimburile de experien]= cu
ocazia exerci]iilor comune, precum [i participarea armatei la diferite
opera]iuni externe, \n cadrul r=zboiului global \mpotriva terorismului,
reprezint= ac]iuni care se \nscriu \n aceast= form= de prevenire;
Prevenirea pe termen mediu acoper= zona de interes a
domeniului strategic, se exercit= \n scopul prevenirii actului
terorist [i se refer= la punerea \n practic= a programelor de
reform=: \nfiin]area [i opera]ionalizarea For]elor pentru Opera]ii
Speciale; achizi]ionarea de mijloace de interven]ie, ac]iune [i
culegere de informa]ii; achizi]ionarea unor sisteme de detec]ie
pentru securitatea fizic= a obiectivelor militare; crearea cadrului
institu]ionalizat de ac]iune a For]elor pentru Opera]ii Speciale;
adaptarea strategiilor [i tacticilor de ac]iune, \n func]ie de tipul
amenin]=rilor. |n cadrul acelora[i m=suri se \nscrie [i crearea, la
nivelul Statului Major General, a unor structuri de specialitate,
organe de conducere [i coordonare a capacit=]ii opera]ionale
specializate, destinate prevenirii [i combaterii ac]iunilor teroriste;
Prevenirea pe termen scurt se refer= la punerea \n practic=
a m=surilor necesare, \n cazul unei situa]ii de criz=. Acestea
permit s= se ac]ioneze \n regim de urgen]=, [i presupun: activarea
progresiv= a for]elor [i mijloacelor abilitate s= ac]ioneze pentru
asisten]= opera]ional=; punerea \n practic= a unor ac]iuni de
descurajare, prezen]a demonstrativ= a unor mijloace aeriene,
navale sau terestre; desf=[urarea de ac]iuni punctuale de
culegere de informa]ii; ac]iuni de lupt= preventive duse de
elemente ale for]elor pentru opera]ii speciale, ca ultim= posibilitate
de prevenire, \nainte de angajarea efectiv= a for]elor;
Combaterea ac]iunilor teroriste, \n cele mai multe cazuri, se
desf=[oar= sub forma ac]iunilor de interven]ie antiterorist= [i/sau a
celor de interven]ie contraterorist=;
Interven]ia antiterorist= reprezint= ansamblul m=surilor
defensive, realizate anterior producerii unor atacuri teroriste
iminente, folosite pentru reducerea vulnerabilit=]ii factorilor umani,
specifici [i nespecifici, [i factorilor materiali. Acestea se execut= de
c=tre structurile specializate care ac]ioneaz=, de regul=,
19
independent, \n sprijinul protec]iei obiectivelor Ministerului Ap=r=rii
Na]ionale, la care exist= posibilitatea materializ=rii unor poten]iali
factori de risc, \n scopul prevenirii, bloc=rii [i respingerii ac]iunilor
elementelor/grup=rilor teroriste sau ostile, interzicerii p=trunderii
acestora [i ocup=rii obiectivelor [i men]inerii ordinii interioare;
Interven]ia contraterorist= reprezint= ansamblul m=surilor
ofensive realizate \n scopul captur=rii sau anihil=rii terori[tilor,
eliber=rii ostaticilor [i restabilirii ordinii, \n cazul desf=[ur=rii ori
producerii unui atac terorist. Aceasta se execut= de structuri
specializate, \n cooperare cu alte for]e specializate ale organelor
de stat cu atribu]ii \n domeniul siguran]ei na]ionale, la obiectivele
militare ale Ministerului Ap=r=rii Na]ionale, care sunt efectiv
atacate sau ocupate de elemente/grup=ri teroriste, \n scopul
captur=rii sau anihil=rii acestora, eliber=rii eventualilor ostatici [i
restabilirii ordinii legale.
Aceasta este ac]iunea cea mai dinamic=. Modul de ac]iune
a terori[tilor sau grup=rilor teroriste este de cele mai multe ori
necunoscut sau, dac= este vorba de o grupare al c=rui mod de
operare este cunoscut, nu se poate prevedea modul de reac]ie al
acesteia la anumite forme de interven]ie.
Preg=tirea for]elor care ac]ioneaz=, \n cazul interven]iei
contrateroriste, trebuie s= fie complex=, cu o \nalt= specializare [i
o disponibilitate permanent=. Pentru succesul misiunii, for]ele
militare trebuie s= de]in=: informa]ii; armament performant,
adaptat misiunilor; echipament u[or, rezistent, adaptabil la timp,
anotimp [i tip de opera]iune; tehnic= militar= [i de comunica]ii de
ultim= genera]ie. Subordonarea trebuie s= fie strict=, iar
conducerea flexibil=.
Ministerul Ap=r=rii Na]ionale asigur= interven]ia antiterorist=
la obiectivele proprii, \n mod independent, precum [i, la cerere,
interven]ia contraterorist= pentru protec]ia altor obiective,
independent sau \n cooperare cu structuri militarizate.
Obiectivele militare sunt, dup= caz, personalul Ministerului
Ap=r=rii Na]ionale, suprafe]ele de teren aflate \n administra]ia
institu]iilor militare, \n interiorul c=rora se afl= instala]ii [i/sau
mijloace fixe/mobile, ori \[i desf=[oar= activitatea efective militare,
precum [i mijloacele mobile apar]inând armatei, indiferent dac= se
g=sesc \n interiorul acestor suprafe]e sau pe drumurile publice,
spa]iul aerian sau maritim.
Obiectivele militare sunt permanente sau temporare, fixe sau
mobile [i sunt reprezentate, \n general, de: unit=]i militare; c=mine
militare de garnizoan=; depozite militare de orice fel; aeroporturile
avia]iei militare precum [i pasagerii care le tranziteaz=; porturile
militare [i persoanele care le tranziteaz=; mijloacele de transport
apar]inând Ministerului Ap=r=rii Na]ionale sau care sunt \n
responsabilitatea acestuia; instala]ii [i tehnic= militar=; personalul
armatei; personalit=]i militare sau civile din cadrul Ministerului
Ap=r=rii Na]ionale; personalul militar NATO sau al delega]iilor
militare str=ine aflate \n misiuni sau vizite oficiale \n România;
obiective stabilite \n cadrul Alian]ei [i pentru care organele abilitate
ale României [i-au dat acordul.
Politica de ap=rare a României este adaptat= la tipologia
amenin]=rilor, provoc=rilor [i crizelor specifice \nceputului de
mileniu, \ncorporând, al=turi de diploma]ia preventiv=, noile
misiuni ale armatei, \n contextul definirii parametrilor de adaptare
a organismului militar la acestea.
Statutul României de membru NATO [i aliat fidel al SUA \n
cadrul coali]iei antiteroriste impune o abordare pragmatic= a
fenomenului terorist, prin adecvarea strategiilor pe termen mediu
[i lung la evolu]iile acestei amenin]=ri.
Existen]a pe teritoriul na]ional a unor simpatizan]i ai
organiza]iilor teroriste ac]ioneaz= ca multiplicator al factorilor de
risc, pericolul unui atac terorist \n România fiind apreciat la nivelul
NATO [i al serviciilor na]ionale de informa]ii ca mediu.
Pornind de la aceste premize, la nivel na]ional, a fost
reanalizat= strategia de lupt= \mpotriva terorismului, stabilindu-se
noi obiective. Evolu]ia fenomenului terorist \n ]ara noastr= este
caracterizat= de manifestarea unor tendin]e [i ini]iative apar]inând
20
grupurilor sau organiza]iilor fundamentaliste, ce urm=resc
stabilirea unor puncte de sprijin, \n plan local, sau atragerea de noi
membri sau simpatizan]i.
La \ntâlnirea la nivel \nalt de la Praga, din noiembrie 2002,
NATO a recunoscut c= terorismul, armele de distrugere \n mas= [i
“]=rile care au e[uat” constituie provoc=ri la adresa securit=]ii \n
acest secol [i a decis s= trimit= for]ele oriunde este nevoie de ele,
pentru a r=spunde acestor amenin]=ri.
|n anul 2003, Alian]a a ac]ionat conform acelei decizii [i a luat
\n primire For]a Interna]ional= de Asisten]= de Securitate (ISAF)
din Afganistan. Ast=zi este pe deplin angajat= \n extinderea
securit=]ii [i a stabilit=]ii \n aceast= ]ar=, r=v=[it= de terorism
religios, [i ajut= guvernul local s=-[i extind= [i s=-[i consolideze
autoritatea.
A urmat apoi opera]iunea maritim= de succes Operation
Active Endeavour, care s-a desf=[urat \n luna martie 2004, \n
Marea Mediteran=, extins= pentru a acoperi \ntreaga suprafa]= a
m=rii. Tot la Praga, NATO a ini]iat un program complex de
transformare militar=, pentru a putea r=spunde eficace noilor
amenin]=ri asimetrice.
Alian]a implementeaz= o structur= de sprijin, \n care
Comandamentul Aliat pentru Transformare, cu sediul la Norfolk,
ocup= un rol central. For]a de r=spuns NATO [i-a propus s= ating=
capacitatea maxim= opera]ional= pân= \n luna octombrie 2006.
Au fost f=cu]i pa[i importan]i \n protejarea Alian]ei \mpotriva
traficului [i utiliz=rii armelor de distrugere \n mas=, inclusiv prin
\nfiin]area unui batalion special de ap=rare CBRN. Atât membrii
alian]ei, cât [i câteva grupuri de alia]i dezvolt= acel tip de
capabilit=]i moderne de care este nevoie pentru a face fa]=
\mpreun= acestor provoc=ri. Recent, mini[trii afacerilor externe au
c=zut de acord asupra necesit=]ii de a merge chiar mai departe,
\n vederea dezvolt=rii unui pachet mai bogat de m=suri \n lupta
\mpotriva terorismului.
Noul NATO \nfrunt= amenin]=rile actuale \n mod hot=rât,
departe de zona sa tradi]ional= de ac]iune. Este hot=rârea alian]ei
de a-[i moderniza structurile [i capabilit=]ile, \n scopul de a fi \n
m=sur= s=-[i aduc= o contribu]ie sus]inut= [i semnificativ= la ceea
ce este considerat= a fi o lupt= lung= [i dificil=.
Concluzii
For]ele armate nu opereaz= izolat, ele ac]ioneaz= \n cadrul
unui context politic [i constituie doar un aspect al ripostei unui stat
\mpotriva acestui flagel infrac]ional deosebit de periculos. |n
contextul terorismului, for]ele armate sprijin= larg eforturile de
aplicare a legii, \n scopul cre=rii condi]iilor \n care alte m=suri
asigur= solu]ii pe termen lung. Ac]iunea militar= poate, de
asemenea, contribui la campania general= (na]ional= [i
interna]ional=) de lupt= antiterorist=, prin desf=[urarea opera]iunilor
de prevenire, \mpiedicare, constrângere, scindare [i distrugere.
De[i na]iunile sunt cele care au prima responsabilitate \n
luarea m=surilor antiteroriste, NATO sprijin= statele membre prin
consultan]= \n fundamentarea concep]iilor de securitate a statelor,
prin furnizarea unor analize coroborate pe domenii de interes,
precum [i prin punerea la dispozi]ia statelor solicitante a unor
evalu=ri periodice [i a informa]iilor privind riscurile de ultim= or=.
Pe plan militar, s-au f=cut progrese \nsemnate, \n perioada
ce a trecut de când a \nceput r=zboiul global contra terorismului.
Victoria final= a acestei campanii va depinde \n special de doi
factori: voin]a politic= interna]ional= sus]inut= [i constituirea
capacit=]ilor apte s= fac= fa]= provoc=rilor. Cheia succesului, \n
acest efort global, o constituie cooperarea interna]ional= [i
ac]iunea total= – politic=, economic=, financiar=, cultural-
religioas=, social= etc.
|n final, s= nu uit=m c= aceea[i persoan= este pentru unii
terorist [i pentru al]ii lupt=tor pentru libertate, iar utilizarea for]ei
militare este doar o solu]ie obligatorie pe termen scurt [i mediu.
CRIMINALISTICA

Cabinetul de medicin= legal= R=d=u]i, jude]ul Suceava
ABSTRACT: Proba]iunea [tiin]ific= a unei
infrac]iuni contra vie]ii persoanei implic= rezolvara unor
probleme ce se refer= atât la autorul faptei, ca subiect al
infrac]iunii, dar [i la victim=, organele judiciare apelând la
toate mijloacele [tiin]ifice de cercetare pentru a descoperi
adev=rul faptic. Astfel, cercetarea la fa]a locului este o
activitate orientat= spre recep]ionarea nemijlocit=,
g=sirea, fixarea [i luarea diferitelor dovezi, \n scopul
elucid=rii caracterului evenimentului. |n aceast=
activitate, medicina legal= se \ntâlne[te cu criminalistica,
ajutându-se reciproc. Criminalistica stabile[te
\mprejur=rile [i modul de s=vâr[ire a faptelor, iar medicina
legal= determin= natura leziunilor de pe corpul victimei,
vechimea lor, efectele pe care acestea le au asupra
\ntregului organism [i asupra vie]ii victimei. Grani]ele
dintre medicina legal= [i criminalistic= nu sunt net
delimitate \n anumite privin]e [i nici nu se poate altfel atât
timp cât aceea[i urm= reclam= examin=ri complexe cu
caracter interdisciplinar.
Rolul investiga]iei [tiin]ifice \n orice caz de moarte
violent= este acela de a eviden]ia [i proba tot ce este legat de
modalitatea, mecanismul sau cauza mor]ii, \n scopul realiz=rii
unei reconstituiri cât mai apropiate de adev=r a evenimentelor
ce au condus la deces. Se urm=re[te identificarea
presupuselor obiecte vulnerante sau a oric=ror alte probe ce
pot orienta spre o ipotez= de anchet=.
Examinarea presupusului loc al evenimentului [i a
cadavrului la locul g=sirii lui este orientat= spre recep]ionarea
nemijlocit=, studierea \mprejur=rilor locului faptei, g=sirea,
fixarea [i luarea diferitelor dovezi (preluarea materialelor \n
scopul elucid=rii caracterului evenimentului, personalit=]ii
f=ptuitorului, mobilelor comiterii faptelor [i, de asemenea, a
altor \mprejur=ri semnificative pentru cercetare). Astfel “fa]a
locului” se define[te simplu ca fiind locul unde, cel mai posibil,
a avut loc evenimentul cercetat. Este foarte important deoarece
aici trebuie conservate toate urmele.
Cercetarea la fa]a locului se preg=te[te [i se desf=[oar=
\n conformitate cu normele procesual-penale, prin aplicarea
metodelor tactice recomandate de criminalistic=. De regul=,
locul faptei se cerceteaz= de c=tre o echip=, din care fac parte:
procurorul, care conduce \ntreaga activitate, medicul legist,
expertul criminalist, cadrele de poli]ie, precum [i unele
persoane din domeniul de specialitate, legat de natura
infrac]iunii sau a urmelor create. Activitatea de cercetare este
organizat= [i condus= de procuror, de aceea to]i participan]ii
ac]ioneaz= la indica]ia [i permisiunea lui. Specialistul trebuie
privit ca un ajutor, consultant. El lucreaz= dup= indica]iile
procurorului ajutându-l la g=sirea, fixarea [i preluarea urmelor
[i a altor probe materiale. La desf=[urarea anchetei
specialistul atrage aten]ia anchetatorului asupra
particularit=]ilor cazului dat [i d= l=muririle necesare \n
leg=tur= cu ac]iunile lui.
CRIMINALISTICA
MIHAELA–ADA COROAM+, medic primar legist,
Printre principiile de baz= ale cercet=rii la fa]a locului
trebuie s= not=m oportunitatea, operativitatea [i complexitatea
(finalitate, rapiditate) care, \ntr-o m=sur= semnificativ=, asigur=
ob]inerea unor informa]ii complete. O examinare imediat=,
complet= [i corect= f=cut= la fa]a locului permite s= se clarifice:
 esen]a evenimentului;
 locul [i timpul s=vâr[irii lui;
 mobilul [i scopurile faptei;
 modalitatea de \nf=ptuire;
 ac]iunile la fa]a locului, c=ile de acces [i plecare;
 particularit=]ile fizice [i psihice ale f=ptuitorului;
 caracterul [i mecanismul comiterii v=t=m=rilor g=site
la examinarea cadavrului.
}inând cont de datele ob]inute la cercetarea la fa]a
locului, anchetatorul avanseaz= operativ versiuni despre
eveniment, persoanele implicate \n s=vâr[irea faptelor,
organizeaz= m=suri operative, inevitabile de c=utare [i
re]inere a f=ptuitorilor, planific= producerea dovezilor,
desf=[urarea cercet=rii. Astfel, datele ob]inute vor fi analizate,
pentru a se realiza o reconstituire logic= a evenimentelor ce au
avut loc la fa]a locului. Informa]iile ob]inute la fa]a locului
permit efectuarea unor ra]ionamente logice \n raport cu cele
constate. De exemplu, examinarea unei urme de pantof va
permite apreciera direc]iei \n care o persoan= se deplasa.
Constatarea prezen]ei, pe cadavru, a unei leziuni cu caracter
marker are o deosebit= valoare, \n aceast= etap= a cercet=rii,
deoarece ea poate orienta asupra obiectului vulnerant, ce
urmeaz= a fi c=utat la fa]a locului. Astfel, interpretarea
informa]iilor descoperite se efectueaz= \n vederea realiz=rii
unei reconstituiri a faptelor. Cu alte cuvinte, interpret=rile,
realizate cu ocazia cercet=rii la fa]a locului, se plaseaz= \ntr-o
ordine logic=, \n vederea reconstituirii evenimentelor.
Cunoa[terea datelor de la fa]a locului u[ureaz= mult
desf=[urarea expertizei [i formularea concluziilor.
|n sfera investiga]iei [tiin]ifice a mor]ii violente, indiferent
de \ncadrarea juridic=, obiectivele prioritare ale cercet=rii
constau \n descoperirea [i identificarea cadavrului, stabilirea
cauzei mor]ii, locul [i timpul când a survenit decesul,
\mprejur=rile ce au favorizat s=vâr[irea faptei, mobilul [i
scopul lui, identificarea infractorului, precum [i a tuturor
datelor utile pentru aflarea adev=rului.
Medicina legal= se \ntâlne[te cu criminalistica pe mai
multe planuri, ajutându-se reciproc \n cazurile de omor, loviri,
sinucideri, diferite accidente cu victime omene[ti, \n care
criminalistica stabile[te \mprejur=rile [i modul de s=vâr[ire a
faptelor respective, iar medicina legal= determin= natura
leziunilor de pe corpul victimelor, vechimea lor, efectul pe care
acestea \l au asupra \ntregului organism [i asupra vie]ii
victimei. |n asemenea condi]ii, datele stabilite de medicul legist
sunt folositoare organului judiciar [i expertului criminalist la
formarea concluziilor sale, iar datele constatate de criminalist
\i sunt utile medicului legist la stabilirea unor \mprejur=ri
privitoare la fapt=. Grani]ele \ntre medicina legal= [i
21
criminalistic= nu sunt, deci, net delimitate \n anumite privin]e [i
nici nu se poate altfel atât timp cât aceea[i urm= reclam=
examin=ri complexe, cu caracter interdisciplinar.
Cercetarea \ncepe cu stabilirea limitelor locului
faptei, a eventualelor modific=ri, schimb=ri intervenite \n
pozi]ia unor obiecte, \n con]inutul anumitor urme. |n acest
timp, medicul legist examineaz= victima, spre a stabili dac=
aceasta a decedat sau mai este \nc= \n via]=, pentru a se lua
m=surile de acordare a primului ajutor [i de transportare
urgent= la cel mai apropiat spital, \n cazul \n care aceasta \nc=
tr=ie[te. Dac= victima a decedat, cercetarea locului faptei
continu= cu examinarea cadavrului, \n vederea descoperirii
urmelor de violen]=, prin care se pot stabili cauza mor]ii,
mijloacele utilizate, timpul aproximativ al producerii acesteia,
dac= este vorba de omor, sinucidere sau accident.
Cercetarea locului faptei cuprinde dou= etape:
 etapa static=, ce const= \n studierea [i fixarea
cadrului locului faptei, f=r= a deranja starea ini]ial=, adic=
cercetarea urmelor [i suporturilor pe care se g=sesc acestea,
precum [i a obiectelor, f=r= ca acestea s= fie deplasate;
 etapa dinamic=, \n care se procedeaz= la
examinarea obiectelor din perimetrul cercetat, dup= ce
acestea sunt deplasate [i ridicate.
|n etapa static= trebuie s= se fixeze locul exact al tuturor
obiectelor g=site, se descrie totul, se analizeaz=, se
fotografiaz=. |n aceast= etap= a cercet=rii cadavrului se
stabilesc locul [i pozi]ia acestuia, sexul, vârsta [i talia
aproximativ=, natura [i culoarea \mbr=c=min]ii, obiectele [i
urmele din imediata sa apropiere. Pozi]iile atipice, pentru locul
\n care se afl= cadavrul descoperit, se descriu foarte
am=nun]it, f=r= a se pierde din vedere consemnarea pozi]iei
fiec=rui segment al corpului victimei, atât unele fa]= de altele,
cât [i pozi]ia lor raportat= la obiectele din jur (obiectele pe care
se afl= ori este sprijinit) precum [i alte situa]ii deosebite
observate la cadavru ca, de exemplu, leziuni elementare cu
caracter marker.
Astfel, se vor consemna:
 starea locuin]ei, ce se desf=[oar= de la periferie
(studierea intr=rii) spre centru (mijlocul camerei), metodic [i cu
minu]iozitate, pentru a se ob]ine maximum posibil de informa]ii
de la fa]a locului;
 examinarea urmelor (traseologie) de incendiu,
explozii, for]=ri, urme papilare, factori primari [i secundari ai
\mpu[c=rii, urme biologice etc. |n aceast= activitate,
colaborarea dintre medicul legist [i criminalist este diferit= de
la caz la caz, participarea medicului fiind mai larg= [i mai
activ= \n condi]iile cercet=rii factorilor primari [i secundari ai
\mpu[c=rii, precum [i \n cercetarea urmelor biologice. Se va
cerceta [i consemna astfel, \n func]ie de caz:
 prezen]a [i aspectul orificiului de intrare [i al orificiului
de ie[ire, care, prin aspectul lor morfologic, prin prezen]a sau
absen]a factorilor suplimentari, atât la nivelul acestora, cât [i
la nivelul altor segmente ale cadavrului (la nivelul mâinii, de
exemplu), pot furniza informa]ii importante pentru formularea
unor ipoteze;
 prezen]a urmelor biologice, care pot fi:
 urme de materie: sânge, saliv=, sperm=, p=r, sudoare,
oase, diferite ]esuturi moi;
 urme de form=: amprente ale buzelor, din]ilor,
degetelor etc.;
 urme lezionale, l=sate de agen]i mecanici, fizici,
chimici, biologici.
Caracteristicile leziunilor constate pe cadavru reprezint=
una dintre principalele urme criminalistice, ele putând \ntruni
caracteristicile markerilor lezionali, fiind astfel de o importan]=
major= \n cercetarea ulterioar=. De aceea descrierea lor trebuie
f=cut= corect [i complet, de c=tre medicul legist, dup= normele
semiologiei medico-legale, men]ionându-se:
22
 felul leziunii, localizarea, num=rul, culoarea, forma,
dimensiunile, orientarea, aspectul marginilor [i al unghiurilor
eventualelor pl=gi etc;
 sesizarea mirosurilor particulare din \nc=pere: gaze
naturale, petrol, migdale amare, insecticid, precum [i
propriet=]ile fizice ale anumitor obiecte (consisten]a,
temperatura, vâscozitatea);
 examinarea agentului vulnerant, pentru a se stabili, \n
m=sura posibilului, \nc= din aceast= perioad=, dac=
caracteristicile sale corespund sau nu celor ale leziunilor.
Aceast= examinare presupune colaborarea strâns= dintre
medicul legist [i criminalist, informa]iile ob]inute se pronun]=
cu maximum de pruden]= [i sunt relatate procurorului pentru
stabilirea versiunii de anchet=;
 fixarea aspectelor topografice prin fotografii de
orientare [i schi]e, efectuate de lucr=torii criminali[ti din
echip=, sub directa coordonare a procurorului;
 ob]inerea de informa]ii de la anturaj, apar]in=tori [i din
actele medicale ale decedatului, cu referire la: antecedentele
patologice ale acestuia, tentative anterioare de suicid,
consumul de alimente sau b=uturi \naintea decesului,
eventuale tratamente \n curs de efectuare, data, \mprejur=rile
[i simptomele premonitorii ale decesului;
 examinarea cadavrului, \n aceast= etap=, se
recomand= a se face la locul g=sirii, \n ordinea urm=toare:
 situa]ia [i pozi]ia cadavrului;
 obiectele de pe cadavru [i din apropierea imediat= (se
au \n vedere obiectele cu care s-au putut provoca leziuni:
obiecte contondente, t=ietoare, \n]ep=toare, t=ietoare-
\n]ep=toare, despic=toare, precum [i obiecte moi ce pot fi
g=site chiar \n interiorul corpului decedatului sub form= de
c=lu[ \n gur=, cu]it \n plag=) ce se examineaz= f=r= a fi
mobilizate;
 \mbr=c=mintea [i \nc=l]=mintea;
 date generale despre cadavru (sex, vârst=
aproximativ=, construc]ia corpului, starea de \ntre]inere,
culoarea tegumentelor etc.);
 prezen]a [i eviden]a modific=rilor de pe cadavru (se
analizeaz= [i se descriu \n detaliu toate modific=rile
cadaverice instituite: rigiditate, r=cire, lividit=]i, putrefac]ie);
 caracteristici ale ]esuturilor;
 caracteristicile p=r]ilor cadavrului, cu men]ionarea
leziunilor constatate la nivelul acestora;
 precizarea locului \n care se g=se[te cadavrul.
|n etapa dinamic= se procedeaz= la examinarea
obiectelor din perimetrul cercetat, dup= ce acestea sunt
deplasate [i ridicate. Se examineaz= cadavrul, analizându-se,
\n am=nunt, atât de c=tre medicul legist cât [i de c=tre
criminalist sub \ndrumarea procurorului, articolele de
\mbr=c=minte ale cadavrului, men]ionându-se: prezen]a
rupturilor, a urmelor de \mpu[care, t=ieturi, arsuri, orice indiciu
al unei lupte purtate cu agresorul etc. Se efectueaz= un
examen extern am=nun]it, dup= dezbr=carea complet= a
cadavrului, descriindu-se \n detaliu: semnele mor]ii reale,
leziunile de violen]=, urmele biologice [i nebiologice, semnele
particulare [i orice alt detaliu constatat la nivelul tegumentelor
[i mucoaselor accesibile examenului extern. Se efectueaz=
fotografii de detaliu.
|n aceast= etap= se procedeaz= la ambalarea [i
trimiterea urmelor [i corpurilor delicte \n vederea examin=rii lor
de laborator.
|n baza ordonan]ei procurorului, cadavrul este ridicat [i
transportat la morga laboratorului medico-legal sau la
prosectura unde urmeaz= s= se fac= autopsia.
|n acest fel, se pun la dispozi]ia organului judiciar
informa]ii referitoare la data prealabil= a mor]ii [i, eventual,
asupra semnifica]iei leziunilor de violen]=, ceea ce contribuie
CRIMINALISTICA
la orientarea anchetei. Acest fapt se realizeaz= prin analiza
comparativ= a aspectului morfologic al leziunilor marker cu
urmele (acele modific=ri [i reflect=ri ap=rute ca [i consecin]=
a interac]iunii \ntre o persoan=, \n cazul nostru victima, [i
mediul cu care intr= \n contact) constate [i analizate la fa]a
locului, formulându-se argumente pro [i contra \n contextul
ipotezelor plauzibile. Astfel, se vor analiza \n detaliu toate
aspectele particulare ale leziunilor constate pe cadavru.
Leziunile marker pentru leg=turi [i noduri apar \n
spânzurare, strangulare, sufocare prin obturarea gurii [i a
nasului sau \n alte agresiuni \n care victima a fost imobilizat=
prin legarea mâinilor [i picioarelor. Legarea se efectueaz=, de
obicei, cu materiale ca: frânghie, sfoar=, sârm=, dar se pot
folosi [i alte tipuri de materiale ca: obiecte de vestimenta]ie,
obiecte textile etc. Nodurile se execut= \n diferite moduri,
putând fi identice, cu nodul de cravat=, sau pot fi specifice
unor \ndeletniciri (marin=resc, chirurgical, de ]es=torie etc.) fie
atipic. Ele apar ca excoria]ii realizate prin presare, alunecare
a materialului pe suprafa]a tegumentar=, având dimensiuni
comparabile cu ale materialului produc=tor al leziunii,
individualizarea putând fi dat=, printre altele, de neregularit=]i
de contur, \ngro[=ri, sub]ieri, defecte.
Leziunile marker produse de mâini apar [i la strangulare,
sub forma unor semne de violen]= externe, echimoze [i
excoria]ii, dintre care o parte pot fi produse de unghii.
Compararea imaginii de pe gâtul victimei cu datele
antropometrice ale mâinilor b=nuitului permite s= se conchid=,
uneori pe baz= de experimente, dac= era posibil= exercitarea
violen]elor de c=tre persoana respectiv=. Evident c=
discordan]ele de ordin dimensional [i spa]ial, mai ales distan]a
dintre degetul mare [i ar=t=tor, au o valoare categoric= pentru
formarea unor concluzii negative. Urmele de unghii, excoria]iile
semilunare au o valoare minim=, aproape nul=, \n identificarea
agresorului, dar prezen]a lor, al=turi de echimoze cu aspect
morfologic caracteristic, au o mare valoare diagnostic= pentru
stabilirea mecanismului de producere a mor]ii prin sugrumare.
Pl=gile mu[cate, constate pe tegumentele cadavrului,
pot avea o mare valoare marker prin aspectul lor particular ce
este determinat de caracteristicile individuale ale agresorului.
Unicitatea aparatului dentar propriu fiec=rei persoane prin
combinarea caracteristicilor generale (forma arcadei dentare,
dimensiunea, spa]ierea [i \nclinarea din]ilor) cu particularit=]ile
individuale (malforma]ii, dezalinieri, carii, fracturi, plombe,
obtura]ii, proteze, din]i lips=) se reflect= \n aspectul pl=gii
mu[cate, având o mare valoare orientativ= \n identificarea
posibilului autor.
Urmele de obiecte vulnerante sunt frecvent constatate \n
traumatologia mecanic=. Pe corpul cadavrului putem constata
prezen]a de leziuni produse prin presare, \nfundare, t=iere,
\n]epare sau doar alunecare, produse cu ajutorul unor
instrumente capabile s= suprime via]a, cum ar fi cu]itul,
toporul, secera, sapa, furca, coasa, bâta, ranga etc. Forma [i
aspectul leziunii indic=, \n primul rând, tipul obiectului
vulnerant, furnizând, \n acela[i timp, [i elemente de apreciere
privind dinamica ac]iunii agresive, direc]ia [i unghiul de lovire,
elemente de natur= s= contribuie la verificarea ipotezelor [i
versiunilor, având astfel o valoare probatorie. Aceste urme pot
reproduce, mai mult sau mai pu]in fidel [i complet, conturul
instrumentului [i suprafa]a de contact delimitat= de acesta [i
se constituie \n leziuni marker. Colaborarea strâns= dintre
medicul legist [i criminalist se contureaz= foarte clar \n
aceast= activitate, deoarece medicul legist furnizeaz= detaliile
morfologice ale leziunii, care permit criminalistului s= rezolve
problema identit=]ii obiectului vulnerant prin determinarea
particularit=]ilor obiectului corp delict (exemplarul concret)
particularit=]i ce pot fi imprimate la nivelul leziunilor marker
CRIMINALISTICA
constatate [i consemnate de c=tre medicul legist.
Cercetarea la fa]a locului, \n caz de accident de trafic
rutier, poate ridica o serie de probleme legate de absen]a
vehiculului, prin fuga de la fa]a locului. |n aceste situa]ii,
prezen]a pe cadavru a unor leziuni marker pentru diferite p=r]i
componente ale autovehiculelor: ro]i, bar= de protec]ie,
radiator, faruri, diferite proeminen]e ale autovehiculelor, este
de o mare importan]= deoarece, \n anumite condi]ii, ele pot lua
forma [i dimensiunile acestor p=r]i ale mijlocului de transport,
fiind de un real folos la identificarea acestuia. Atunci când
victima s-a deplasat cu un alt vehicul (biciclet=, motociclet=,
c=ru]=) se va ]ine cont de posibilitatea cre=rii unora dintre
leziuni de c=tre elementele acestuia \n momentul tampon=rii,
ag=]=rii [i r=sturn=rii. Aceste leziuni servesc, \n condi]iile
cercet=rii, \n primul rând, la reconstituirea dinamicii accidentului,
putând contribui [i la identificarea autovehiculului generator de
accident. De asemenea, aspectul morfologic al leziunilor,
precum [i caracteristicile altor probe constatate la cercetarea la
fa]a locului pot orienta asupra calit=]ii de conduc=tor auto,
de]inute de c=tre victim=, de ocupant sau pieton.
|n condi]iile \mpu[c=rii, se constat= prezen]a pe cadavru
a leziunilor marker pe orificiul de intrare [i/sau orificiul de ie[ire
care, al=turi de proiectilele g=site la fa]a locului [i cele extrase
din cadavru, cu ocazia autopsiei, sunt indicii pre]ioase pentru
identificarea tipului de arm= cu care s-a tras, a direc]iei [i
distan]ei de tragere.
La cercetarea la fa]a locului, \n cazul unui deces prin
ac]iunea unor factori fizici, se pot eviden]ia leziuni caracteristice
(cu valoare marker) pentru un anumit tip de agent fizic (de ex.
conductor electric), iar prin aspectul [i dimensiunile leziunii,
aceasta poate reda amprenta agentului fizic provocator.
Astfel, cercetarea la fa]a locului, efectuat= cu mult=
r=bdare [i aten]ie, \n mod metodic [i tehnicizat, existând o
colaborare activ= \ntre to]i membrii echipei, este un proces
[tiin]ific ghidat de reguli care aduc informa]ii deosebit de utile
pentru reconstituirea cu mare acurate]e a faptelor, pentru
identificarea obiectului vulnerant, ceea ce va conduce, \n final,
spre f=ptuitor. |n acest proces medicului legist \i revine rolul de
a stabili modul, mecanismul [i cauza mor]ii victimei putând
oferi, prin analiza atent= a aspectului morfologic al leziunilor,
date asupra obiectului provocator al acestora, mai ales atunci
când se afl= \n fa]a unor leziuni cu caracter marker.
REFERIN}E BIBLIOGRAFICE
1. Beli[ V. , Tratat de medicin= legal=, Bucure[ti, 1995;
2. Beli[ V., Medicin= legal=, Bucure[ti, 1992;
3. Beli[ V., |ndreptar de practic= medico-legal=, Bucure[ti, 1990;
4. Beli[ V., Nane[ C., Traumatologia mecanic= \n practica medico -
legal= [i judiciar=, Bucure[ti, 1985 ;
5. Jon Zonderman, Beyond the Crime Lab. – The New Science of
Investigation, Wiley Science Editions, Toronto, 1990;
6. Kernbach M., Medicin= judiciar=, Bucure[ti, 1958;
7. Knight. B. ., Forensic Pathology, Ed. Edwards Arnolds, London, 1990;
8. Knight B., Legal Aspects of Medical Practice, London, 1972;
9. Lucr=rile celei de-a II-a consf=tuiri [tiin]ifice prilejuit= de aniversarea
unui secol de \nv=]=mânt, cercetare [i asisten]= medico-legal= \n
Moldova, Ia[i 1982;
10. Loghin O., Toader T., Drept Penal Român, Ed. “{ansa”, Bucure[ti, 1996;
11. Lombard P. [i col., Le medecin devant ses juges, Laffont, Paris, 1973;
12. Mihai Gh., Elemente constructive de argumentare juridic=, Ed.
Academiei, Bucure[ti, 1982 ;
13. Mircea I., Criminalistica, Ed. Funda]iei “Chemarea”, Ia[i, 1992;
14. Scripcaru Ghe. , Medicin= legal= , Bucure[ti, 1993;
15. Scripcaru Ghe., Patologie medico-legal=, Ia[i, 1988;
16. Scripcaru Ghe., Patologie medico-legal=, Ia[i, 1977;
17. Scripcaru Ghe., Ciornea T., Ianovici N., Medicin= [i drept, Ia[i,
1979;
18. Scripcaru Ghe., Medicina legal= expertal= \n România, Ia[i, 2000;
19. Scripcaru Ghe, Terbancea M., Patologie medico-legal=, Bucure[ti,
1980;
23
 |ncepând cu 1 decembrie 2006, Banca Na]ional= Român=
(Direc]ia Emisiune, Tezaur [i Casierie) a emis [i pus \n circula]ie
Bancnota de 200 lei. Aceast= bancnot= este dominat= de portretul
marelui om de cultur= LUCIAN BLAGA (1895-1961)

Personalitate a culturii interbelice, poet, dramaturg, eseist [i filosof, profesor

universitar [i academician, Lucian Blaga este, dup= cum \l caracteriza criticul
Lucian Lovinescu, “cel mai original creator de imagini pe care l-a cunoscut
literatura român=”.
N=scut \n satul Lancr=m, jude]ul Alba, \n 1895, Blaga a urmat studii teologice la Sibiu, pentru care a
ob]inut licen]a, \n 1917, [i de filozofie la Universitatea din Viena, unde [i-a luat doctoratul, \n 1920.
|n 1926, intr= \n diploma]ie [i, timp de 12 ani, reprezint= România la Var[ovia, Praga, Viena [i Lisabona.
Este ales membru al Academiei Române, \n 1937, iar, \n 1939, este numit profesor de filozofia culturii la
Universitatea din Cluj. |n perioada comunist= este marginalizat pe criterii politice, fiind \ndep=rtat, \n 1948, de la
catedra universitar= [i numit bibliotecar-[ef la Biblioteca din Cluj a Academiei. Din 1954 este numit director
adjunct al Bibliotecii Academiei.
Blaga a scris opt volume de poezie, printre care :“Poemele lumii”, “Laud= somnului”, “La cur]ile
dorului” sau “Neb=nuitele trepte”, piese de teatru “Zamolxe, mister p=gân”, “Me[terul Manole”,
“Cruciada copiilor”, aforisme [i memorialistic=. Opera sa filozofic=, de orientare kantian=, este cuprins= \n
“Trilogia cunoa[terii”, “Trilogia culturii” [i “Trilogia valorilor”, precum [i \n “Trilogia cosmologic=”,
r=mas= neterminat=.
Opera lui, care cuprinde peste 10.000 de titluri de poezie, teatru, eseuri, filozofie, memorialistic= [i
aforisme, reflect= concep]ia sa filozofic= despre raporturile omului cu universul. Lucian Blaga s-a stins din via]=,
\n 1961, fiind \nmormântat \n localitatea natal= - Lancr=m.

Prezent=m, \n continuare, elementele de observabil= pe revers.

siguran]= \mpotriva falsific=rii acestei bancnote.
Descrierea bancnotei – imprimare plan= pe
material plastic (polimer); firul de siguran]= poate fi
observat \n partea central=, când bancnota este privit=
\n lumin=.
Imprimare \n relief – valoarea nominal= \n cifre
[i litere, portretul, floarea de mac [i cartea deschis=,
moara [i statuia Gânditorului de la Hamangia – relief
detectabil prin palpare.
Dominanta cromatic=, avers [i revers: oranj.
Dimensiuni: 150 x 82 mm.
Fereastra transparent= – zon= clar= de forma
unei file de carte, situat= \n stânga aversului bancnotei,
\n care este imprimat= valoarea nominal= 200 [i \n care
este tip=rit= imaginea unui toc de scris.
Filigranul – când bancnota este luminat= din
partea opus= privitorului, \n partea stâng=, pe avers, se
pot observa portretul lui Lucian Blaga [i sigla B.N.R.
Elementul auriu – cartea imprimat= cu auriu,
\n fereastra transparent=, vizibil= pe aversul
bancnotei.
Banda iridiscent= – band= vertical= de culoare
aurie, inscrip]ionat= cu valoarea bancnotei, u[or
Elementul de suprapunere – c=limar=
stilizat=, \nscris= \ntr-un p=trat, situat= deasupra c=r]ii,
pe avers [i deasupra morii, pe revers. Suprapunerea se
face când bancnota este luminat= din partea opus=
privitorului.
Cerneala care \[i schimb= culoarea –
cerneal= special= care \[i schimb= culoarea din auriu \n
verde când bancnota este privit= sub diferite unghiuri de
\nclinare. Valoarea bancnotei, \n litere, pe aversul
acesteia, \n partea din stânga jos, este imprimat= cu o
astfel de cerneal=.
Microperfora]iile – perfora]ii foarte fine, care
redau valoarea bancnotei, aflate \n zona florilor de mac,
ce se pot observa când bancnota este luminat= din
partea opus= privitorului.
Imaginea latent= – privind suprafa]a bancnotei
la nivelul ochilor, linia privirii fiind aproape paralel= cu
aceasta, pe peretele morii de pe revers, sub acoperi[,
se v=d literele “BNR”.
Avers: portretul lui Lucian Blaga (1895-1961) –
poet, dramaturg, eseist, filozif, profesor [i diplomat. |n
centru, element floral reprezentat prin flori de mac

24 CRIMINALISTICA

(Papaver Rhoeas) [i o carte deschis= la fila cu poemele
“Autoportret” [i “9 mai 1895”. Sus, stema României,
denumirea b=ncii centrale emitente, “BANCA
NA}IONAL+ A ROMÂNIEI” [i medalion cu sigla BNR.
Jos, valoarea nominal= \n cifre [i litere “200 LEI DOU+
SUTE”. |n stânga jos, semn=turile guvernatorului [i
casierului central. Pe vertical= \n dreapta, valoarea
nominal= \n litere “DOU+ SUTE LEI”, data punerii \n
circula]ie “1 DECEMBRIE 2006” [i valoarea nominal=
\n cifre “200”.
Revers: Compozi]ie grafic= având \n prim plan,
\n partea stâng=, imaginea statuetei neolitice
Gânditorul de la Hamangia, simbolizând
personalitatea lui Lucian Blaga, considerat ca fiind “cel
mai \mplinit gânditor român”. |n plan secund sunt
prezentate trei elemente: un curcubeu, amintit \n
poezia autobiografic= “Autoportret”, care sugereaz=
sufletul poetului, o moar= veche de ap=, care face
CRIMINALISTICA
Expert bancar TRAIAN POMETCU
trimitere la poezia “Arca lui Noe”, \n spatele morii, un
gorun, simbol al vie]ii [i al mor]ii, descris \n poezia
“Gorunul”. |n stânga sus, valoarea nominal= \n cifre
“200”, iar jos, semnul pentru nev=z=tori sub forma unui
dreptunghi cu sigla BNR. |n partea superioar=,
denumirea b=ncii centrale emitente “BANCA
NA}IONAL+ A ROMÂNIEI”, iar \n cea inferioar=,
valoarea nominal= \n litere [i cifre “DOU+ SUTE LEI
200”. Sus, \n dreapta, sigla BNR. |n dreapta morii, pe
vertical=, este redat textul penalit=]ii, \n caz de
falsificare: “FALSIFICAREA ACESTOR BILETE SE
PEDEPSE{TE CONFORM LEGILOR”. Seria [i
num=rul bancnotei, tip=rite \n dou= culori, negru [i ro[u,
sunt imprimate astfel: cele cu cerneal= neagr= [i
caractere de aceea[i \n=l]ime sunt amplasate
vertical \n stânga, iar cele cu cerneal= ro[ie,
orizontal \n dreapta sus, cu caractere de \n=l]ime
cresc=toare.
25
 Comisar de poli]ie drd. CRI{AN-MUCENIC L+ZUREANU,
L
iteratura criminalistic= de specialitate s-a
\mbog=]it cu o lucrare valoroas= care
prezint= monografic multitudinea de
probleme referitoare la falsurile filatelice.
Cum era [i normal, tematica a fost abordat= de c=tre
un criminalist cu experien]= care este totodat= [i un pasionat
filatelist.
Pe parcursul mai multor ani, dr. Ion Poian= a reu[it s=
creeze o interdependen]= \ntre pasiune [i [tiin]=, achizi]ionând
una dintre cele mai mari colec]ii de falsuri [i contrafaceri din
domeniul filateliei.
Cercetarea [tiin]ific= care a stat la baza lucr=rii a fost
des=vâr[it= pe parcursul unui doctorat sub atenta \ndrumare a
prof. univ. dr. Ioan-Nu]u Mircea, care confirm=, \n cuvântul
introductiv, al=turi de prof. univ. dr. Vasile Berche[an,
valoarea [i caracterul de noutate ale acesteia.
Structurat= pe IX capitole, cartea prezint=, prin
dubl= abordare problematica filatelic= a falsurilor [i
contrafacerilor. |n primul capitol se face un demers
introductiv cu privire la documente [i falsificarea
acestora, prezentându-se, \n mod profesional, riposta
penal=, m=surile de tactic= [i metodic= criminalistic= care
se impun a fi luate, \n contextul pericolului social pe care
aceste fapte \l reprezint=.
Cuprinsul capitolului II face o prezentare a m=rcilor
po[tale, \n a c=rei lectur= putem s= reg=sim elemente
interesante [i de particularitate ale acestor “documente”.
Cunoa[terea am=nuntelor este prezentat= ca fiind necesar=
pentru o examinare tehnic= [i filatelic= pertinent=.
Fenomenul falsific=rii m=rcilor po[tale este tratat \n
capitolul III al lucr=rii, \n complexitatea [i fazele apari]iei sale.
Redarea evolu]iei tipologiei [i clasific=rilor acestui gen de
fapte antisociale are la baz= vasta experien]= a autorului, care
le disemineaz= separat [i comparativ din punct de vedere
filatelic [i criminalistic .
Capitolul IV al c=r]ii trateaz=, \ntr-o form= laborioas= [i
foarte bine documentat=, modalit=]ile de contrafacere [i
falsificare a pieselor filatelice, precum [i categoriile de urme
ce pot fi exploatate \n urma examin=rilor criminalistice.
Prezent=rile sunt \nso]ite de exemplific=ri concrete, prin care
26
director adjunct al Institutului de Criminalistic=
cititorul este adus \ntr-o lume fascinant= [i deosebit=, specific=
filateliei, ca dantelura [i gumajul. Se \mbin= cuno[tin]e istorice
[i de notorietate, al=turi de elemente strict de examinare
tehnic= a documentelor, \ntr-o iconografie de excep]ie.
Problematica din capitolele V [i VI ale c=r]ii \[i g=sesc
utilitatea \n activitatea investigatorului [i a celorlalte autorit=]i
din sistemul judiciar prin abordarea concret= a elementelor de
tactic= [i metodic= criminalistic=. Sunt scoase \n eviden]=
particularit=]ile cercet=rii pentru descoperirea, atât a
persoanelor care au efectuat manevre de falsificare sau
contrafacere, cât [i modalit=]ile tehnice care au fost folosite \n
acest scop.
Expertizele criminalistice [i constat=rile tehnico-
[tiin]ifice, dispuse \n cazuistica abordat=, sunt prezentate
al=turi de unele expertize filatelice. |n acest fel, se pot face
interdependen]e [i corela]ii. Sunt prezentate expertize
filatelice care, la rândul lor, au fost falsificate sau care au
prezentat concluzii de autenticitate ale unor m=rci po[tale
falsificate, prin care se atrage aten]ia c= examinarea
criminalistic= poate fi mult mai aproape de adev=r, dac= se
]ine cont de mijloacele tehnice mult mai avansate [i mai ales
dac= expertul de]ine [i o cultur= filatelic= substan]ial=.
Capitolele finale ale lucr=rii prezint= metodele [i
mijloacele tehnice care se folosesc la examin=rile m=rcilor
po[tale [i pieselor filatelice falsificate precum [i particularit=]i
ale examin=rilor criminalistice \n aceste cazuri. Sunt abordate
mijloacele tehnice moderne de examinare criminalistic= de la
lup= [i pân= la comparatorul videospectral sau la compararea
cernelurilor cu efectul razelor ,,raman”. Numeroasele exemple
de falsuri sunt ilustrate astfel \ncât cititorul poate p=trunde [i
vizual \n fascinanta lume dintre fals [i autentic a m=rcilor
po[tale.
Cartea prezentat= reu[e[te s= aduc=, pe scena
pragmatismului, minunatul univers al colec]ionarilor de timbre
[i m=rci po[tale, \n care filatelistul criminalist joac= rolul de
excludere de pe pia]= a falsurilor [i contrafacerilor.
Prin modul de abordare, cartea poate fi accesibil= unei
categorii vaste de cititori cu preg=tire din mai multe domenii.
Intr-o prezentare de excep]ie [i iconografie perfect=, autorul a
reu[it s= aduc=, \n criminalistica româneasc=, un plus de
valoare \n acest domeniu neprospectat suficient.
Invit colegii criminali[ti, pe filateli[ti [i pe oricine
dore[te s=-[i \mbog=]easc= cuno[tinele \n acest domeniu, s=
parcurg= capitolele aceastei c=r]i [i doresc s=-l felicit pe
dl.dr. Ion Poian= pentru reu[it=.
CRIMINALISTICA
 Dr. GHEORGHE ASANACHE

|
n ziua de 12 noiembrie 1990, \n
jurul orelor 20.00, s-a prezentat la
sediul Postului de poli]ie al
comunei F., jude]ul S., numita C.V., care a
relatat faptul c= fiind plecat= \n ora[ul C.,
\ncepând cu seara zilei de 10.11.1990, când
s-a \ntors acas=, \n diminea]a zilei de
12.11.1990, [i-a g=sit so]ul, numitul C.G.,
decedat \n locuin]=.
Contrar sus]inerilor organului de resort,
am demonstrat c= persoana anume vizat= a fost
imobilizat= la pat de doi f=ptuitori [i produsul
material folosit la conten]ie, cu lungime mare, a
fost \ndep=rtat [i luat, la plecare, de c=tre ace[tia
o dat= cu recipientul \n care a fost transportat
agentul vulnerabil de natur= chimic=.
Printre altele [i pe baza concluziilor
formulate \n raportul de expertiz= medico-
biocriminalistic= complex= \ntocmit \n cauz=, s-a
stabilit c= autorii faptei erau C.M., de 24 ani, ...,
fiul [i L. D., 23 de ani din ora[ul C., ..., ginerele
victimei.
|ntrucât anterior evenimentului, numitul
C.G. a avut un comportament violent \n familie,
maltratându-[i so]ia, copiii [i celelalte rude, la
data de 10.11.1990, C.M., fiind anun]at de
familie, a venit \n localitatea F., aducând cu sine
acid sulfuric [i, \n \n]elegere cu L.D., a hot=rât
s=-i suprime via]a.
|n acest scop au consumat, \mpreun=
cu victima, \n locuin]a acesteia, b=uturi alcoolice
[i, \n momentul \n care C.G. a adormit, L.D.
\mpreun= cu C.M. l-au legat de pat cu o funie
lung=, iar C.M. a aruncat peste acesta, \n câteva
reprize succesive, \ntreaga cantitate de acid
sulfuric adus= (foto 1 [i 2, planul dorsal al
cadavrului [i foto 3 planul lateral), provocându-i
decesul.
Dup= exitus, pentru [tergerea urmelor
infrac]iunii, autorii au dezlegat victima, luând cu
ei sfoara [i vasul folosit, l=sând u[ile deschise.

Familia, pe baza unei prealabile

\n]elegeri, a anun]at organele de poli]ie de abia
\n ziua de 12.11.1990, furnizând ini]ial date
eronate \n cauz=.

CRIMINALISTICA 27
 Inspector de poli]ie inginer informatician ALEXANDRA CONSTANTIN

Evolu]ia rapid= a tehnologiei de nivel \nalt deschide posibilitatea

apari]iei infrac]iunilor cu un caracter sofisticat.
Investigarea criminalistic= specific= trebuie s= se desf=[oare
\n conformitate cu recomand=rile speciali[tilor \n domeniu.

PRECIZARE! Infrac]iunile \n care sunt folosite

sistemele informatice implic= o serie de probleme specifice \n
investigarea criminalistic= informatic=, deoarece dispozitivele
electronice nu pot constitui material probatoriu de sine
st=t=tor, adev=rata valoare fiind dat= de informa]iile de interes
prezente \n mod latent.
Principalele aspecte care trebuie clarificate se refer= la
identificarea aparaturii sau a altor mijloace folosite [i
modalit=]ile de utilizare.

Sistemele informatice uzual folosite pot fi

clasificate \n urm=toarele categorii: Etapa I. Ac]iuni preliminare ridic=rii sistemelor
Sisteme sta]ionare: informatice
a1. unitate central= tip desktop; (1) Se \ndep=rteaz= toate persoanele (a) din
a2. echipamente periferice(monitor, tastatur=, mouse, apropierea sistemului informatic [i (b) din apropierea surselor
imprimant=, scanner, fax, multifunc]ional=, camer= digital=, de curent, a[a cum este ilustrat [i \n imaginea prezentat=.
Orice ac]iune voit= sau nevoit= a persoanelor din imediata
modem, hub, switch, router, UPS).
apropiere poate determina pierderea datelor. De asemenea,
Sisteme portabile:
nu este indicat s= se urmeze sfatul acestora, singurul abilitat
b1. laptop;
fiind specialistul IT. |n aceea[i m=sur=, \ntreruperea
b2. palm PDA; aliment=rii electrice poate declan[a rularea unor programe
b3. telefon mobil; care determin= [tergerea datelor.
b4. pager. (2) Nu (!) se apas= nici un buton sau tast=, pentru a
Medii de stocare: nu se schimba starea de func]ionare a dispozitivelor
c1. hard disk; informatice (dac= sunt oprite, r=mân oprite; dac= sunt pornite,
c2. dischet=; r=mân pornite). Dac= se g=se[te un calculator oprit, nu (!) se
porne[te pentru a se evita modificarea sau [tergerea datelor.
c3. CD/DVD;
(3) Dac= se g=se[te o imprimant= care tip=re[te nu
c4. pen flash stick;
(!) se opre[te pân= la terminarea procesului de imprimare.
c5. card de memorie;
Imprimanta are o memorie temporar= care p=streaz= date
c6. Zip; chiar [i \n cazul unei \ntreruperi bru[te a sistemului informatic.
c7. band= magnetic=. (4) Se identific= componentele sistemului informatic
Medii de transmitere(cabluri): (unitate central=, monitor, tastatur=, scanner, imprimant= etc)
d1. cablu paralel de imprimant=; printr-o cercetare atent= a locului faptei, deoarece
d2. cablu USB de imprimant=; dispozitivele informatice se caracterizeaz= printr-o multitudine
d3. cablu de telefon; de forme [i dimensiuni.
d4. cablu firewire; (5) Se noteaz= pozi]ia componentelor, inclusiv starea
de alimentare (pornit, oprit).
d5. cablu de re]ea (UTP, fibr= optic=).
(6) Se fotografiaz= [i se filmeaz= locul unde sunt
amplasate sistemele informatice [i pozi]ia lor.
Pentru a evita afectarea probelor \n instan]= [i chiar Opera]iunea de fotografiere [i filmare este important=
omiterea ridic=rii unor dispozitive IT, sunt necesare solicitarea pentru ca, ulterior finaliz=rii cercet=rii locale, la o vizualizare a
prezen]ei unui specialist [i respectarea cu rigurozitate a imaginilor s= se poat= descoperi noi informa]ii folositoare.
etapelor ce vor fi descrise \n continuare. (7) Se fotografiaz= [i se filmeaz= partea frontal= [i

28 CRIMINALISTICA
dorsal= a unit=]ii centrale, a monitorului [i a celorlalte cablurile de alimentare [i de conectare. Cablurile vor fi
componente. |n cazul când este vizibil= imaginea de pe p=strate lâng= echipamente, \n vederea ambal=rii comune
ecranul monitorului este foarte important= filmarea sau pentru c= exist= cazuri \n care lipsa acestora poate face
fotografierea acesteia, deoarece con]ine informa]ii despre imposibil= examinarea ulterioar=.
programele utilizate.
(8) Dac= monitorul este deschis [i nu este vizibil=
suprafa]a de lucru, atunci se mi[c= mouse-ul u[or f=r= (!)
ap=sarea butoanelor, pentru a nu se declan[a executarea
unor opera]ii nedorite, apoi se fotografiaz= [i se filmeaz=
imaginea care apare pe ecranul monitorului.
(9) Fiecare cablu de linie telefonic= sau de comunica]ii
tip modem ori re]ea conectat la calculator se deconecteaz=
(dac= este posibil de la prizele situate pe perete). Dac= e
conectat un telefon, se \ncearc= identificarea num=rului de
telefon [i se noteaz=.
(10) Când calculatorul este PORNIT, \nchiderea se va
realiza astfel:
 pentru unit=]ile centrale tip desktop - prin scoaterea
cablului de alimentare din calculator; nu (!) se \nchide de la
butoanele de pe panoul frontal sau dorsal;
 pentru unit=]ile portabile tip laptop - prin scoaterea
bateriei (bateriilor);
 pentru sistemele de operare tip server (Windows NT
Server, Windows 2000 Server, Windows 2003 Server, Linux,

(13) Se noteaz= datele de identificare ale

componentelor (marc=, model, num=r, serie, firma
produc=toare etc.).

Etapa II. Ridicarea sistemelor informatice

(14) Se ridic= unitatea central= a

Unix) se va folosi procedura normal=
de \nchidere a sistemului prin
comanda “SHUTDOWN”; trebuie
men]ionat c= exist= situa]ii când
calculatoarele sunt configurate special
pentru a nu se putea executa comanda
“SHUTDOWN” [i atunci se va scoate
cablul de alimentare din calculator.
(11) Se verific= dac=, \n unitatea de citire a
dischetelor, exist= o dischet=; \n caz afirmativ, se scoate [i
se ambaleaz= separat; nu (!) se ac]ioneaz= butoanele
unit=]ilor tip CD-ROM, CD-RW, DVD-RW, deoarece se poate
declan[a execu]ia unor programe pentru [tergerea datelor.
(12) Se \nchid toate componentele periferice (monitor,
imprimant=, scanner) conectate la calculator [i se scot toate
sistemului informatic. |n cazul sistemelor
informatice portabile (tip laptop) se ridic=
sursa de alimentare [i cablurile aferente.
Dup= caz, se vor ridica [i echipamentele
periferice, cu accesoriile aferente (cabluri de
alimentare [i conectare, alimentatoare,
cartu[e, ribon).
(15) Se ridic= orice mediu de
stocare a datelor informatice: hard disk-uri, dischete, CD-uri,
DVD-uri, pen flash stick, card-uri de memorie (inclusiv cele
existente \n aparatele foto digitale), discurile tip ZIP, cât [i
unit=]ile de citire aferente (inclusiv cablurile de alimentare [i
conectare) pentru facilitarea examin=rilor de laborator.
(16) Se ridic= foi de hârtie cu \nscrisuri, manuale,
agende, noti]e, tip=rituri, fotografii, materiale realizate cu
ajutorul sistemelor informatice.

CRIMINALISTICA 29
 (17) Se efectueaz= interviuri preliminare, \n vederea distrugerea informa]iilor.
ob]inerii de informa]ii referitoare la proprietari [i/sau utilizatori, (21) Depozitarea se face \n mediu uscat, r=coros, la
parole, nume de utilizatori, scopul sistemului, schema de distan]= de sursele de radia]ii electromagnetice puternice.
securitate, loca]ii pentru salv=ri de date electronice,
documenta]ii ale dispozitivelor informatice [i ale programelor Aceste recomand=ri sunt valabile \n actualul moment
instalate. de referin]= (2006), ele fiind tot timpul perfectibile, \n raport cu
(18) Se men]ioneaz=, \n procesul-verbal \ntocmit cu evolu]ia IT.
aceast= ocazie, ac]iunile efectuate \n mod cronologic. Trebuie remarcat faptul c= exist= [i pa[i alternativi,
având acela[i scop: descoperirea infrac]ionalit=]ii IT.
Etapa III. Ambalarea sistemelor informatice
Este preferabil ca, atunci când se g=sesc lacune \n
(19) Se ambaleaz= componentele sistemului informatic
opera]iunile de depistare a infrac]ionalit=]ii IT, \ntre factorii
cât [i mediile de stocare \n cutii de carton [i se sigileaz=. Prin
care ac]ioneaz= pe acest front comun, s= se realizeze o
ambalarea separat= a componentelor sistemului informatic se
vor evita alterarea, pierderea sau distrugerea informa]iilor. De comunicare reciproc= de date.
asemenea, trebuie evitate plierea, \ntinderea sau zgârierea
mediilor de stocare a datelor (dischete, CD-uri, DVD-uri etc.).
Bibliografie
Modalit=]ile de ambalare [i sigilare vor fi consemnate \n
1. U.S. Department of Justice, “Electronic Crime Scene Investigation
procesul-verbal.
– A Guide for First Responder”, iulie 2001
2. U.S. Department of Justice, “Forensic Examination of Digital
Etapa IV. Transportul [i depozitarea sistemelor informatice
Evidence – A Guide for Law Enforcement”, aprilie 2004
(20) |n timpul transportului trebuie evitate [ocurile,
3. Association of Chief Police Officers, “Good Practice Guide for
vibra]iile, emisiile radio sau câmpurile electromagnetice
Computer based Electronic Evidence”.
puternice, pentru a nu se produce alterarea, pierderea sau

Noul sediu
al Asocia]iei Criminali[tilor din România

Prin Hot=rârea Guvernului României nr. 1544 din 1 noiembrie 2006, publicat= \n
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 916/10.09.2006, s-a aprobat darea \n folosin]=
gratuit=, pe o perioad= de 5 ani, Asocia]iei Criminali[tilor din România, persoan= juridic=
român= de drept privat, f=r= scop patrimonial, de utilitate public= a imobilului aflat \n
domeniul privat al statului [i \n administrarea Regiei Autonome “Administra]ia Protocolului
de Stat”. Imobilul se afl= \n Municipiul Bucure[ti, b-dul Dacia nr. 55, ap. 1, sector 1, aceasta
fiind noua adres= a Asocia]iei Criminali[tilor din România.
|n leg=tur= cu noile conturi ale Asocia]iei Criminali[tilor din România v= facem
cunoscut c= acestea sunt urm=toarele, deschise la Banca Comercial= Român= – Sucursala
Doamnei:
– Cont Nou: 2511.A01.0.564199.0080.ROL.1
– Cont IBAN Nou: R096RNCB0080005641990001

2007
Asocia]ia Criminali[tilor din România
[i Revista Român= de Criminalistic=,
ureaz= tuturor membrilor
[i cititorilor revistei s=rb=tori fericite
La mul]i ani!
30 CRIMINALISTICA
 Subcomisar de poli]ie, psiholog ANI-MARIA GHERGHEL,
Subinspector de poli]ie, psiholog DANIELA LIVIA DOLTU,
I.P.J.Ia[i, Compartimentul de analiz= [i prevenire a criminalit=]ii
“Legenda spune c= \n Lunca Cet=]uii a existat cu
mult timp \n urm= un copac infrico[=tor pe care localnicii
\l numeau “copacul diavolului”. |ntr-o zi trei dintre cei mai
puternici [i curajo[i b=rba]i s-au hot=rât s=-l r=pun=. A
fost nevoie de trei zile [i trei nop]i ca s=-l doboare, dar \n
final au reu[it.” (R.C.- Testul Arborelui)
1. Descrierea situa]iei concrete:
|n ziua de 18. octombrie 2005 R.C., \n vârst= de 17
ani, o violeaz= [i o omoar= pe vecina sa, L.C., \n vârst= de 8
ani. Dup= fapt=, ascunde cadavrul \n subsolul blocului pân= la
data de 29.12.2005, când \l arunc= \ntr-un container de gunoi,
situat sub geamurile locuin]ei familiei victimei. |n aceea[i zi,
este arestat [i recunoa[te c= a omorât feti]a.
1.1. |ncadrarea juridic= a faptei: omor deosebit de
grav [i perversiuni sexuale.
1.2. Istoricul faptei
La data de 18.10.2005, orele 21, Postul de Poli]ie a
fost sesizat telefonic cu privire la dispari]ia de la domiciliu a
feti]ei L.C., \n vârst= de 8 ani, elev= \n clasa a II-a. Din primele
verific=ri a rezultat c= feti]a a fost prezent= la cursuri pân= la
orele 11.30, dup= care, \n drum spre cas=, a trecut pe la
mama ei pe la serviciu, apoi a mers la domiciliu singur=.
|n aceea[i zi, \n jurul orelor 16, fratele acesteia, elev
\n clasa a X-a, ajungând la domiciu \i constat= lipsa, dar nu a
s-a alertat. Se mai \ntâmplase ca feti]a, dup= ce venea de la
[coal=, ie[ea la joac= cu ceilal]i copii [i l=sa u[a de la
apartament deschis=.
Familia feti]ei este format= din patru membrii: mam=,
tat=, fiu [i fiic=, to]i patru locuind \ntr-un apartament de bloc.
Cheie de la u[a apartamentului [i cartel= pentru interfon au
doar mama, fiul [i fiica. Feti]a, care pleca zilnic ultima din
locuin]=, nu putea \nchide u[a cu cheia, fapt pentru care apela
la ajutorul familiei de vizavi, familia agresorului.
Dup= dispari]ia minorei, s-a constat c= din locuin]= nu
lipseau bunuri, nu erau urme de r=v=[ire sau indicii c= ar fi
avut loc vreo agresiune. De asemenea, s-a constatat faptul c=
aceasta a disp=rut de la domiciliu \mbr=cat= doar cu un
pantalon de trening [i o bluzi]=, f=r= a fi \nc=l]at=, de[i afar=
era o zi r=coroas= [i ploioas=.
De la data dispari]iei [i pân= la 29.12.2005, când a
fost g=sit cadavrul feti]ei, cazul a fost tratat ca un caz de
dispari]ie, suspectul principal fiind R.C., \n vârst= de 17 ani,
vecin cu minora. El era cel care \i \nchidea u[a când aceasta
pleca la [coal= [i care cuno[tea foarte bine obiceiurile familiei.
CRIMINALISTICA
I.P.J.Ia[i, Serviciul criminalistic
Totodat=, el era prieten bun cu fratele feti]ei.
La data de 29.12.2005, lucr=torii de la «Salubris» au
g=sit cadavrul feti]ei \ntr-un tomberon aflat chiar sub geamul
p=rin]ilor acesteia. |n aceea[i zi, a fost arestat R.C. [i a
recunoscut comiterea omorului. Acesta a declarat c=, \n ziua
de 18.10.2005, orele 14, sub pretextul c= o cheam= mama lui
pentru a o ruga ceva, a atras-o pe feti]= \n locuin]a lui, unde a
\ncearcat s= \ntre]in= rela]ii sexuale cu ea. Datorit= faptului c=
aceasta a refuzat [i a \nceput s= ]ipe a sugrumat-o, i-a \nvelit
corpul \ntr-un covor [i a transportat-o \n boxa de la subsolul
blocului. Aici, a pus-o \ntr-o cutie de carton [i a acoperit-o cu
c=r]i. Dup= Cr=ciun, datorit= faptului c= \n box= \ncepuse s=
miroase urât, vecinii au solicitat familiei s= fac= curat. R.C. a
transportat cadavrul la containerul de gunoi.
Raportul de necropsie demonstreaz= faptul c=
moartea feti]ei a fost violent= [i s-a datorat asfixiei mecanice.
De asemenea, mai arat= faptul c= aceasta a fost b=tut=, \n
esofag g=sindu-se un dinte, [i violat= vaginal [i anal. Corpul
acesteia a fost g=sit par]ial mumificat, doar \n zona capului
instalându-se putrefac]ia, ceea ce ar pleda pentru faptul c= nu
a stat toat= perioada \n cutia \n care a fost g=sit=, ci \ntr-un loc
\n care ar fi fost \ndeplinite condi]iile pentru mumificare (aer
uscat, c=ldur=, ventila]ie). Mai mult, analizele ADN ale urmelor
biologice de pe hainele feti]ei au ar=tat c= a mai existat \nc=
un agresor care nu a fost identificat.
2. Analiza cazului din punct de vedere al
psihologiei judiciare
2.1. Faza pre-infrac]ional=:
Fiind vecin cu victima [i prieten cu fratele acesteia,
R.C. cunoa[tea bine obiceiurile familiei. {tia c= zilnic feti]a,
dup= ce venea de la [coal= [i pân= \n jurul orelor 16, când se
\ntorcea fratele ei, era singur= acas=. Mai mult decât atât, [tia
c= u[a r=mânea mereu descuiat=, copila neputând s= o \ncuie
singur=.
R.C. este un adolescent dominat de trebuin]e
sexuale extrem de puternice [i greu de st=pânit. |n trecut,
acesta mai ademenise b=ie]ei \n locuin]a lui, unde i-a supus la
perversiuni sexuale. |n ultima perioad= era interesat s=
\ntre]in= rela]ii sexuale cu o fat=. |mpreun= cu al]i b=ie]i din
bloc pl=nuiau s= prind= o adolescent= [i s= \ntre]in= rela]ii
sexuale cu ea \n beci. Singur nu avea curajul necesar s=
abordeze o fat= de vârsta lui, dar o feti]= cum era L.C., care
avea \ncredere \n el, era u[or de atras \n capcan=.
Hot=rârea de a o atrage pe L.C. \n apartamentul lui [i
de a \ntre]ine rela]ii sexuale cu ea a ap=rut brusc. O dat=
31
ap=rut= aceast= idee, ea s-a manifestat ca o compulsie greu
de st=pânit, al c=rui focar de excita]ie trebuia stins doar prin
trecerea la ac]iune.
2.2. Faza infrac]ional= propriu-zis=
R.C. atrage feti]a \n apartamentul lui, unde \ncearc=
s= \ntre]in= rela]ii sexuale cu ea. Datorit= faptului c= minora
refuz= [i \ncepe s= ]ipe \[i pierde controlul [i devine agresiv.
O bate [i aceasta \[i pierde cuno[tin]a. |ntre]ine rela]ii sexuale
normale [i anale cu aceasta, dup= care, crezând c= este
moart=, \ncearc= s= scape de cadavru. O \mbrac=, dar \i pune
chilo]eii \n buzunarul pantalonilor (acesta va fi detaliul care \l
va face s= recunoasc= \n anchet= comiterea faptei). Merge la
subsolul blocului, pentru a g=si un sac \n care s= pun= corpul.
Nu g=se[te [i când se \ntoarce \n apartament feti]a \[i
revenise din starea de le[in [i vroia s= plece acas=. |ncerc= s=
o fac= s=-i promit= c= nu va povesti la nimeni ce s-a \ntâmplat,
\i cere s= jure pe Biblie. Când aceasta refuz=, ia pentru a
doua oar= decizia de a o omor\. Dac= prima dat= devine
violent, pentru a putea s=-[i satisfac= trebuin]a sexual=, acum
o sugrum= pentru a se ap=ra. Acoper= un viol cu un omor.
Dup= ce o omoar= o pune \ntr-un covor [i o duce la
subsolul blocului.
2.3. Faza post-infrac]ional=
La câteva ore de la comiterea faptei se \ntâlne[te cu
fratele copilei, fumeaz= cu el o ]igar= [i \i spune c=, \n ziua
respectiv=, nu a fost la [coal=, apoi \l \nso]e[te la serviciul
mamei pentru a o anun]a c= feti]a nu era acas=.
Seara particip=, \mpreun= cu familia victimei, la
ac]iunile de c=utare. A doua zi, când se perchezi]ioneaz=
boxele este prezent lâng= poli]i[ti.
De[i nu recunoa[te, se pare c= mut= cel pu]in o dat=
cadavrul dintr-un loc \n altul \n subsolul blocului. Dovad= fiind
starea \n care a fost g=sit corpul feti]ei, par]ial mumificat, stare
\n care nu ar fi ajuns dac= ar fi r=mas tot timpul \n cutia de
carton \n care a fost g=sit.
Audiat de poli]i[ti, sus]ine c=, \n momentul critic, ar fi
fost la [coal=. Verific=rile nu confirm= acest lucru [i, drept
urmare, revine [i arat= c= de fapt a jucat câteva ore baschet
pe un teren de sport din ora[, de[i \n ziua respectiv= era o
vreme rece [i ploioas=. Nu \[i construie[te un alibi puternic, ci
se adapteaz= din mers, \nv=]ând din anchet= [i oferind
r=spunsuri spontane.
Nu se sustrage nici unei activit=]i. D= interviuri la
presa local=, unde a fost solicitat s= adreseze un mesaj
r=pitorilor. Particip= mai intens la activitatea [colar=, fiind
printre organizatorii «Balului bobocilor». R=spunde solicit=rilor
poli]i[tilor ori de câte ori i se cere acest lucru.
Când mama lui \[i anun]= inten]ia de a face curat \n
box=, deoarece \ncepuse s= miroase urât, intr= \n panic=. Era
ziua de 29 decembrie, orele 14. Singurul loc unde putea sc=pa
de cadavru era s=-l arunce la gunoi. F=r= s=-l vad= cineva, el
car= cutia [i o arunc=. Din cauza precipit=rii, uit= c= pe
cadavru erau a[ezate caiete pe care era trecut numele lui [i al
fratelui s=u.
3. Tipologia infractorului [i caracterizarea
acestuia
Instrumente folosite: interviul, observa]ia,
genograma, axa timpului, testele Szondi, TAT, Arbore.
32
R.C.- n=scut la 13.08.1988, \n Ia[i, \ntr-o familie de
oameni simpli, tata muncitor [i mama femeie de serviciu. |[i
descrie copil=ria ca fiind «lejer=, nu ca a fratelui mai mare care
a f=cut balet. Eram l=sat liber s= fac ce vreau, cu restric]ii, dar
ce vreau». Rela]iile cu p=rin]ii au fost asimetrice. Mama este
descris= ca fiind «cel mai important lucru din via]a mea [i
pentru ea a[ face orice», \n schimb tat=l «era mai rece la
inim=, nu-mi permitea multe . Pân= la (vârsta) de 10 ani, \l
uram; mai luam b=t=i zdravene». |ncepând cu vârsta
adolescen]ei, p=rin]ii «m-au l=sat s= \mi fac via]a a[a cum
credeam eu; m= l=sa pe mine la mâna mea». Rela]ia lui R.C.
cu fratele lui a fost mereu aflat= sub semnul geloziei fraterne.
«|n copil=rie, p=rin]ii \i d=deau mai mul]i bani fratelui. Asta m-
a f=cut s= cred c= p=rin]ii \l iubeau mai mult. El mergea la
biseric=, f=cea curat. Mama a reu[it s= \l \ndrume a[a cum
voia ea.» Fratele mai mare este copilul talentat al familiei, iar
el devine copilul problem=. O rela]ie pe care infractorul o
apreciaz= \n mod deosebit a fost [i cea cu bunicii lui: “M=
\n]elegeam foarte, foarte bine. |mi d=deau orice numai s= m=
simt eu bine». Aici R.C. se simte \ntr-adev=r acceptat [i pus pe
primul loc.
Pân= la 12-13 ani a suferit de enurezis nocturn, care
reprezint= o regresie pe scara achizi]iilor, generat= de o
situa]ie conflictual= [i anume de pozi]ia lui inferioar= \n familie,
de nevoia nesatisf=cut= de aten]ie [i afectivitate. Este o form=
de ap=rare patologic=, modalitate prin care copilul \ncearc=
incon[tient s= atrag= aten]ia anturajului asupra unor situa]ii pe
care nu le poate tolera. Atitudinea anturajului are darul de a
\nt=ri simptomul. Astfel, pe m=sur= ce toleran]a celor din jur
scade, manifest=rile copilului câ[tig= \n complexitate, ap=rând
elemente astenice [i obsesivo-fobice, ce se reflect= \n
personalitatea copilului (devine timid, nesigur, chiar fricos).
|n contextul unei intense maturiz=ri fizice [i
neurohormonale, \ntre 13 si 17 ani, se produce o cre[tere a
con[tientiz=rii propriei identit=]i psihosexuale [i a
caracteristicilor de personalitate. Este vârsta la care dispare
enurezisul, dar se instaleaz= criza adolescen]ei \n care el
experimenteaz= un registru emo]ional mult mai variat, bogat [i
intens, \n c=utarea unui stil personal, original de manifestare.
Este momentul \n care \ncepe s= abuzeze sexual copii cu 4-5
ani mai mici decât el. Abuzurile continu= mai mul]i ani, cu mai
mul]i copiii ( [tim precis de trei), repetându-se de mai multe ori
cu acela[i copil.
CRIMINALISTICA

 Locuie[te pentru un an de zile la bunici, perioad=
considerat= ca fiind cea mai frumoas= (“ bunicii \mi d=deau
orice numai s= m= simt eu bine”);
 |nceperea [colii [i revenirea la p=rin]i (“pentru
p=rin]i a contat numai [coala, m= ]ineau din scurt”);
 Se mut= din Ia[i \n Lunca Cet=]uii;
 Se \mbun=t=]e[te rela]ia cu tata (“tata a l=sat-o
mai moale, [i-a dorit ceva mai mult pentru b=ietul lui”);
 Dispare enurezisul, are camera lui;
 Abandoneaz= [coala;
 Reia [coala alegând o [coal= de meserii (“eu am
vrut, am ales calea cea mai u[oar=”).
|n plan aparent, se dezvolt= ca un adolescent
politicos, cu un fizic frumos, armonios dezvoltat. Are o
inteligen]= de nivel superior (mai ales inteligen]a emo]ional=),
care \i permite s= se adapteze extrem de bine dup=
interlocutor [i s= ofere r=spunsuri dezirabile. Cu un
comportament cameleonic reu[e[te s= câ[tige pe oricine. Are
un limbaj bine dezvoltat [i un comportament manierat, pe care
\l dobânde[te nu prin lectur= sau educa]ie, ci prin
numeroasele filme [i emisiuni TV pe care le vede. Chiar el
m=rturise[te la un moment dat: «Cred c= m-am uitat prea
mult la televizor». |nva]= din mers, se adapteaz= perfect la
mediu, iar explica]iile lui, de[i mincinoase, surprind prin
naturale]e. |n schimb, \n ceea ce prive[te dezvoltarea afectiv=
aici se constat= un fel de «pietrificare» a acesteia. Intrebat
fiind cum s-a sim]it [tiind c= \n subsolul blocului \n care locuia
era un cadavru, R.C. r=spunde: «Nu-mi imaginez cum am
putut s= dorm chiar \n camera unde am omorât de fapt. |n
primele zile, nici nu dormeam bine: \mi era gândul numai la ea.
M= gândeam s= iau cadavrul, s= nu mai fie \n bloc.»
|n raport cu ceilal]i se descrie ca fiind tân=rul
«s=geat=» pe care ceilal]i, adul]i [i copii, \l folosesc pentru a
face diferite servicii (bate covoare, face cump=r=turi). Al]ii \l
v=d drept un «p=mp=l=u», care se las= b=tut [i buzun=rit de
copiii mai mici.
Plictisit de ceea ce \i ofer= mediul unui cartier satelit
al Ia[ului, \n care via]a se desf=[oar= mai mult \ntr-un ritm
rural, s=turat de rigorile impuse de familie care \i interzice o
serie de libert=]i (s= fumeze, s= mearg= la discotec=, s=
lipseasc= de la [coal=), neg=sind pl=cere \n nimic [i cu o
nevoie mai puternic= de valorizare decât a altor adolescen]i
\ncepe s= dezvolte un comportament delincvent. Sursa de
pl=cere pe care o g=se[te sunt abuzurile sexuale asupra unor
b=ie]ei. Cu ace[tia nu este agresiv, ci dimpotriv=, \i
recompenseaz= cu mici cadouri [i nimeni nu-l reclam= la
CRIMINALISTICA
poli]ie. Situa]ia continu= ani de zile, dar pl=cerea oferit= de
aceste activit=]i scade, \n timp ce nevoia lui de a ie[i \n
eviden]= este din ce \n ce mai mare. Se masturbeaz=,
\mpreun= cu al]i tineri de vârsta lui, [i \ncepe s= se gândeasc=
la sexul cu o femeie. Comportamentul lui delincvent e ca un
bulg=re de z=pad= care se rostogole[te [i devine din ce \n ce
mai mare [i mai periculos. «Femeia» cea mai la \ndemân=
pentru el este sora prietenului [i vecinului s=u, L.C., \n vârst=
de 8 ani. «Ea era cea mai apropiat= de apartamentul lui». O
dat= luat= decizia de a \ntre]ine rela]ii sexuale cu ea nu mai
poate fi \nl=turat=. De aici [i pân= la omor nu era decât un pas.
Un pas pe care R.C., ca orice infractor sexual, \l face f=r= s=
manifeste regrete fa]= de victim= sau team= fa]= de
consecin]e.
Dup= comiterea faptei d= dovad= de o st=pânire de
sine [i de o capacitate de disimulare deosebit=, asigurat= de
structura lui schizoid=. Nimeni nu poate vedea \n tân=rul
pl=cut un violator [i un uciga[ de feti]e. Anticipeaz= ac]iunile
poli]i[tilor, [tie când este filat, particip= la toate solicit=rile
acestora cu senin=tatea persoanei care nu are nimic de
ascuns. Pe durata anchetei, \ntr-un moment de maxim=
tensiune, \ntrebat cum face fa]= situa]iei r=spunde cu umor: «
Dac= sun= cineva la interfon pân= \n orele 11 [tiu c= este
poli]ia, dar nu-i nici o problem=. Dac= [tiu c= nu am f=cut
nimic… »
|ntrebat care sunt factorii care au contribuit la
comiterea acestei fapte, el atribuie responsabilit=]ile astfel:
60% neascultarea p=rin]ilor (« M-au \nv=]at numai de bine [i
eu nu i-am ascultat niciodat=»)», 30% anturajul de afar= («Eu
le d=deam ce era mai bun \n mine [i luam tot ce era mai
r=u»)», iar restul de 10% lipsa de autocontrol \n acel
moment».
33
 ATRIBUIREA INFLUEN}ELOR
|n timpul examin=rii, R.C. manifesta precau]ii
verbale, ezitare \ntre interpret=ri diferite, timp de laten]= mare.
Sunt frecvente elementele anxiogene, urmate [i precedate de
oprire \n discurs. Apare frecvent izolarea \ntre reprezent=ri [i
\ntre reprezent=ri [i afecte, afect minimizat. |n descrierea
plan[elor Testului TAT simbolismul utilizat este transparent,
rela]iile erotizate.
Testul Szondi aplicat de 2 ori (o dat= \n timpul
anchetei, \nainte de descoperirea cadavrului [i a doua oar= \n
timpul arestului) ne ofer= urm=torul profil:
Factorii cei mai \nc=rca]i (determinan]ii cauzali
subadiacen]i ai comportamentului observabil) sunt:
• factorul h, care corespunde unei trebuin]e
puternice de tandre]e, o fixare pe mam=, o trebuin]= puternic=
de afec]iune matern=.
Aceast= trebuin]= puternic=, pe care nu reu[este s=
o descarce, \i marcheaz= \ntreaga copil=rie. El se simte mereu
copilul cel mai pu]in iubit de c=tre mam=, copilul problem=,
aflat mereu \n competi]ie cu fratele s=u. |ncearc= permanent
s= atrag= aten]ia mamei asupra sa. Sus]ine chiar c= singura
persoan= c=reia a fost tentat s=-i m=rturiseasc= crima a fost
mama, dar nu din dorin]a de a se confesa, de a-[i desc=rca
sufletul, ci de a verifica modul ei de reac]ie, de a controla dac=
va da dovad= de iubire fa]= de el [i \l va acoperi \n fa]a poli]iei;
• factorul s, care demonstreaz= o tensiune \n sfera
activit=]ii fizice, fiind posibile comportamente distructive sau
sadice.
Reac]ii nule (comportamentele manifeste): p (de
dou= ori), d (o dat=), m (o dat=).
Configura]ia po arat= c= tendin]a subiectului de a
fuziona cu mediul a fost desc=rcat=. S-a instaurat o stare de
calm relativ, stare care se datoreaz= mai multor cauze.
Constela]ia P0 k- r=mâne neschimbat= \n ambele profile,
ceea ce demonstreaz= c= atitudinea subiectului fa]= de
pulsiune nu s-a schimbat. Este incapabil s= iubeasc= din
cauza inhibi]iei care nu-i permite s= resimt= nici un fel de
emo]ie. Face parte din categoria criminalilor socializa]i care
dau frecvent impresia c= duc o via]= regulat= [i prezint= toate
caracteristicile normalit=]ii, dar care sunt incapabili de a
participa afectiv la aceste situa]ii normale.
|[i asum= rolul ca un fel de “datorie” [i cu un fel de
deta[are afectiv= care \l \nso]e[te \n orice lucru pe care \l face.
Uneori, acest sentiment de deta[are afectiv= se transform=
\ntr-un sentiment de depersonalizare, la baza c=ruia st=
absen]a identific=rii cu propriile sale trebuin]e latente.
M0 - d= impresia unei fiin]e fermec=toare [i
superficiale, sociabile dar, pe de alt= parte, realizeaz= eforturi
inutile pe care le depune, pentru a ob]ine un maximum de
pl=cere. Aceast= constela]ie explic= [i \nclina]ia spre
perversiuni orale .
D0 - nu face nici un efort pentru a se asigura de
posesia unui anumit obiect, ci tinde mai degrab= s=
investigheze obiectele cel mai u[or de atins. Exprim= un fel de
nep=sare, de comoditate, nu simte nevoia de a acumula
obiecte [i nici de a depune mari eforturi pentru a le p=stra [i
controla pe cele vechi.
34
Factorii variabili h, s, hy
Schimbarea semnificativ= apare \n cadrul
vectorului de contact, \n cadrul c=ruia se schimb= for]a
dinamic= a trebuin]elor. |n stare de arest apare configura]ia d0
cu m- care este constela]ia cea mai pu]in favorabil= din punct
de vedere social dintre toate constela]iile vectoriale C. Apare
la persoane care au atitudinea cea mai negativist= fa]= de
lume. Nu exist= nici o tentativ= de adaptare social= pozitiv=,
nici chiar \n sensul unei adapt=ri nevrotice. Comportamentul
lor denot= o atitudine disperat= de indiferen]= [i agresivitate
orientat= contra unui mediu frustrant. Nu rareori aceasta ia
forma unor activit=]i distructive realizate ca un fel de revan[=
[i \n scopul de a ob]ine o anumit= pl=cere din mediul frustrant.
Cea mai mare frecven]= a acestei constela]ii este la criminali
[i psihoticii maniacali.
+, k-
Factori constan]i ( for]e incon[tiente) : e+
E+ acumulare paroximal= [i desc=rcare brusc= de
energie, agresivitate manifestat= \n comportamente de tip
epileptoid.
K- rigiditatea [i \ncerc=rile persoanei de a r=mâne
calm= nu-[i va manifesta \n mod deschis trebuin]ele [i nici nu
poate recunoa[te care sunt trebuin]ele reale.
4. Concluzii
R.C. apar]ine tipului infractorului sexual caracterizat
prin: impulsivitate, brutalitate, violen]=, indiferen]= afectiv=,
autocontrol sc=zut, impuls sexual puternic, devieri ale
instinctului sexual, perversitate, afectarea sim]ului moral,
sadism. Se declan[eaz= dezinhibi]ia unor modalit=]i primare
\n satisfacerea unor impulsuri imediate. Trecerea la act nu mai
poate fi amânat= sau blocat=. Nu anticipeaz= consecin]ele [i
nici nu atribuie pe moment faptelor sale o semnifica]ie
negativ=. Actul infrac]ional se desf=[oar= \n condi]iile dictate
de impulsul sexual puternic, la sfâr[itul c=ruia se simte eliberat
organic [i psihic.
***
Instan]a l-a condamnat pe R.C. la 20 de ani de
\nchisoare [i l-a obligat s= pl=teasc= familiei victimei
daune \n valoare de 1,1 miliarde lei vechi.
Pentru omor deosebit de grav, R.C. a primit 16 ani de
\nchisoare, la care instan]a a ad=ugat un spor de pedeaps= de
4 ani, pentru circumstan]e agravante. Totodat=, Tribunalul Ia[i
l-a condamnat la 5 ani de \nchisoare pentru perversiuni
sexuale, \ns= acesta va isp=[i doar pedeapsa cea mai mare,
respectiv cea de 20 de ani de \nchisoare.
Efectele faptelor tân=rului R.C. nu se reduc numai la
cele prezentate \n rândurile de mai sus. Fratele feti]ei a fost de
fa]=, atunci când a fost descoperit cadavrul \n tomberon. {ocul
provocat de imaginea surorii a dus la internarea de urgen]= a
acestuia \ntr-un spital. Nemaisuportând tot chinul la care era
supus, la data de 14.07.2006, tat=l feti]ei se sinucide, l=sând
\n urm= o so]ie [i un copil afectat psihic de toate evenimentele
prin care a trecut familia \n ultimul an.
CRIMINALISTICA
 Comisar-[ef de poli]ie drd. AUREL VL+DULESCU
[eful I.P.J Dâmbovi]a

|n diminea]a zilei de 6 februarie 2006, lucr=torii

Postului de Poli]ie Nicule[ti din jude]ul Dâmbovi]a au fost
sesiza]i de faptul c=, \n timpul nop]ii, autori neidentifica]i au
p=truns \n locuin]a numitei Matei Elena, de 74 ani, pe care
au omorât-o, dup= care au furat mai multe bunuri.
Conducerea Inspectoratului de Poli]ie Dâmbovi]a a
constituit de urgen]= o echip= complex= de cercetare la fa]a
locului, care, \n prezen]a procurorului criminalist [i a medicului
legist, s-a deplasat la Nicule[ti, declan[ând activit=]ile de
investigare [i cercetare.

Din primele date, a rezultat c= b=trâna locuia

singur=, \ntr-o cas= b=trâneasc=, compus= din dou=
camere.
Cadavrul a fost g=sit \n pat, cu fa]a \n sus,
prezentând mai multe leziuni [i echimoze \n zona gâtului,
obiectele de \mbr=c=minte fiind \ntr-o pozi]ie nefireasc=
(chilotul lipsea, iar poalele c=m=[ii de noapte erau trase
peste abdomen).
Sistemul de asigurare tip yall= \ngropat=, aflat la
u[a de acces \n locuin]=, prezenta urme de \nlocuire, iar
\ntr-un sertar al bufetului din hol s-au g=sit dou= chei
marca URBIS. (Aspecte de la locul faptei \n fig. 1-2.)
Cablul telefonic aerian era sec]ionat la nivelul
stâlpului, situat \n apropierea por]ii de acces \n
gospod=ria victimei.
Cu ajutorul lui Matei Florica (nepoata victimei) s-a
stabilit c= autorii au sustras: un fier de c=lcat, având
carcas= de culoare ro[ie, marca LIDER, o cutie de
detergent “REX”, un deodorant “GIULIA”, un [ampon de
urzic=, o pereche de [osete din bumbac, dou= perechi
[trampi de dam= [i mai multe produse din carne
depozitate \n congelator.
Fig. 1
Fig. 2
Concluzia raportului medico-legal, \ntocmit dup=
efectuarea necropsiei, a scos \n eviden]= c= “moartea
b=trânei Matei Elena a fost violent= [i s-a datorat asfixiei
mecanice, consecin]a unui traumatism forte cervical, prin
comprimarea c=ilor respiratorii superioare”.
Medicul legist a stabilit, de asemenea, c= leziunile de
violen]= s-au putut produce prin lovire repetat= cu un corp
semidur, posibil palme (echimoze faciale) [i zgâriere cu
unghiile (excoria]ia pseuricular= stâng= [i laterocervical=
stânga) [i prin compresiunea regiunii cervicale (strângere
cu mâna).
Ne aflam, deci, \n fa]a unui caz de omor deosebit de
grav, prev=zut de art.174, raportat la art.176 litera “d” din
Codul penal.
Pe baza concluziilor medico-legale, a investiga]iilor [i
cercet=rii la fa]a locului s-au formulat ipotezele de lucru [i
cercul de suspec]i, \n care au fost \nclu[i vecinii, persoanele
care o ajutau pe b=trân= la muncile gospod=re[ti, elementele
violente [i cunoscute cu antecedente penale, rromii din
localit=]ile Vizure[ti, Cioc=ne[ti [i Butimanu, care lucrau cu ziua
pe raza comunei Nicule[ti.
S-au ob]inut informa]ii legate de familia Gherasim
Marian (vecin= cu victima) la care a venit \n vizit=, \n ziua de
3 februarie 2006, fiul acestuia, Gherasim Florin, \n vârst= de
19 ani, ce tr=ia \n concubinaj cu T=nase Nicoleta Vasilica, din
localitatea Peri[, str.G=rii, bloc 9, ap.7, jude]ul llfov.
Era suspect faptul c= numitul Gherasim Florin [i
concubina sa au plecat pe jos spre Peri[, \n noaptea de
5/6.02.2006, \n jurul orei 130 (potrivit declara]iilor p=rin]ilor) [i,
de[i nu au luat nimic din cas=, au fost v=zu]i de martori cu o

CRIMINALISTICA 35
saco[= voluminoas= \n mân=.
S-a luat m=sura solicit=rii instan]ei de judecat=
emiterea autoriza]iei de efectuare a perchezi]iei la domiciliul lui
T=nase Nicoleta Vasilica din Peri[.
Cu aceast= ocazie, s-a stabilit faptul c= sistemul de
Fig. 3
asigurare al u[ii de acces \n apartament era \nlocuit recent (fig. 3).
|n baie s-a g=sit un [ampon de urzic=, iar \n dormitor un
fier de c=lcat, marca “LIDER”, o cutie de detergent “REX”, un
spray deodorant “GIULIA” [i o pereche de [osete.
Fiind \ntrebat= cu privire la provenien]a bunurilor g=site
la domiciliul s=u, T=nase Nicoleta Vasilica a declarat c=
acestea au fost aduse de concubinul s=u Gherasim Florin, \n
noaptea de 5/6.02.2006.
De asemenea, a precizat c=, \n diminea]a zilei de 7
februarie 2006, acesta a schimbat sistemul de asigurare a u[ii
de acces \n apartament, motivând c= cel existent era defect.
Femeia era \mbr=cat= cu dou= perechi de [trampi oferi]i de
Gherasim Florin, \n aceea[i sear=.
Bunurile men]ionate, yalla de la u[a de acces \n
apartament [i o cheie au fost ridicate \n vederea cercet=rilor.
S-a dispus, de urgen]=, constatarea tehnico-
[tiin]ific= traseologic= pentru a se stabili dac= cele dou= chei
tip yall=, ridicate de la victim=, puteau fi folosite la descuierea
butucului yall= montat la u[a de acces \n apartamentul lui
T=nase Nicoleta Vasilica de c=tre Gherasim Florin (fig. 4).
Fig. 4
36
Criminali[tii au stabilit urm=toarele:
 Butucul yall=, pus la dispozi]ie de c=tre T=nase
Nicoleta Vasilica, era monobloc [i confec]ionat din metal de
culoare galben=.Suprafa]a exterioar= a butucului nu prezenta
urme de for]are, lovire sau lips= de material. Examinând fe]ele
frontale ale butucului, s-a constatat c= pe una dintre acestea
era [tan]at= sigla produc=torului (URBIS).
Mai jos prezent=m fe]ele laterale [i frontale ale
butucului (fig. 5).
Fig. 5
 Cheia care \nso]ea butucul yall=, pus la dispozi]ie
de T=nase Nicoleta Vasilica, era confec]ionat din metal de
culoare argintie, iar pe fe]ele acesteia erau inscrip]ionate
“URBIS SECURITY” [i “ROMÂNIA BUCURE{TI”, precum [i
sigla produc=torului. Dantelura acesteia erau identic= cu a
celor dou= chei ridicate de la victima Matei Elena.
Red=m aversul [i reversul cheii, precum [i imaginea
dantelurii celor trei chei tip yall= (fig. 6).
Fig. 6
Pentru a constata dac= butucul pus la
dispozi]ie de T=nase Nicoleta Vasilica, putea fi
descuiat cu cele dou= chei ridicate de la victim=,
CRIMINALISTICA
s-a procedat la introducerea pe rând a cheilor \n ambii cilindri Concluzia raportului de constatare tehnico-[tiin]ific= a
rotitori [i s-a constatat c= aceastea ac]ioneaz= cu u[urin]= fost hot=râtoare \n aflarea adev=rului [i stabilirea cu certitudine
asupra camei rotitoare (fig. 7).
c= numitul Gherasim Florin este autorul

infrac]iunii de omor deosebit de grav, comis

asupra lui Matei Elena.

|n declara]ia sa, infractorul a precizat

c= a ajuns \n jurul orei 100 la domiciliul lui

Matei Elena (situat la 30 m de casa p=rin]ilor

s=i din Nicule[ti). Acesta a v=zut prin geam

c= b=trâna era \n pat [i se uita la televizor.

Când a deschis u[a [i Matei Elena a

\nceput s= ]ipe strigând dup= ajutor, s-a

aruncat asupra ei, lovind-o cu pumnii [i

palmele peste fa]=, i-a comprimat toracele

Fig. 7 cu genunchii [i a strâns-o de gât cu mâinile

pân= când aceasta a decedat.

Red=m imaginea A luat apoi bunurile, ce au fost g=site \n apartamentul

Fig. 8
butucului [i a cheilor concubinei sale, dou= pungi de carne congelat= [i doi cârna]i
introduse \n cilindrii rotitori, pe care i-a consumat cu T=nase Nicoleta Vasilica [i o bancnot=
\nainte [i dup= rotirea
de 100.000 lei pe care ulterior a cheltuit-o.
camei.
Efectuând aceea[i |nainte de a pleca cu saco[a, \n care a pus bunurile
opera]ie [i cu cheia ridicat= furate, a demontat broasca nou= cu yall= de la u[a victimei [i a
de la T=nase Nicoleta rupt cablul telefonic.
Vasilica, s-a constatat c= [i
A doua zi, a montat yalla sustras= la u[a apartamentului
aceasta, dup= introducerea
concubinei.
\n cei doi cilindri rotitori,
realizeaz= rotirea camei. Gherasim Florin a fost re]inut pe timp de 24 ore, iar
Prezent=m al=turat ulterior instan]a de judecat= a emis mandat de arestare
imaginea butucului [i a preventiv= pe 29 zile, pentru comiterea infrac]iunii de omor
cheii, \nainte [i dup= rotirea
deosebit de grav. S-a re]inut c= fapta inculpatului de
camei (fig. 8).
exercitare a violen]elor asupra lui Matei Elena, provocându-i

Fa]= de cele moartea, pentru a-[i \nsu[i f=r= drept bunuri apar]inând
constatate, demonstrate [i acesteia, \ntrune[te elementele constitutive ale infrac]iunii
ilustrate, s-a ajuns la prev=zute de art.174, raportat la art.176 lit.”d” din Codul penal.
urm=toarele concluzii:
|nc= o dat= s-a demonstrat faptul c= cercetarea la fa]a

locului este [i trebuie s= fie efectuat= cu maxim= aten]ie [i

Cele dou= chei tip responsabilitate.

yall=, ridicate de la Ridicarea cheilor de yall= de la victim=, expertiza
victima Matei Elena,
traseologic= [i compararea ulterioar= a sistemului de
\ncuie [i descuie cu
\nchidere [i cheia ridicat= de la autor au fost activit=]i
u[urin]= yalla pus= la
dispozi]ie de numita hot=râtoare \n aflarea adev=rului [i probarea vinov=]iei

T=nase Nicoleta Vasilica. infractorului.

CRIMINALISTICA 37
 Jurist RENATA-MINODORA WATSON – Marea Britanie
|
n vara anului 2006, ochii \ntregii lumi au fost
\ndrepta]i asupra Libanului. Dup= r=pirea a doi
solda]i israelieni de c=tre lupt=torii Hezbollah,
pe 21 iulie, Israelul a lansat atacuri terestre, maritime [i
aeriene \mpotriva obiectivelor militare [i a altor obiective
pe teritoriul vecinului s=u de la nord. Hezbollah a r=spuns
cu mii de proiectile ]intite c=tre Israel. Faptul c= Hezbollah
se afl= \n posesia acestor proiectile – [i probabil urma s=
achizi]ioneze mult mai multe – a influen]at, f=r= \ndoial=,
r=spunsul Israelului la r=pirile respective.
De[i o discutare detaliat= a conflictului din anul 2006 ar
fi neadecvat=, \n acest moment, putem men]iona sanctuarul
din satul Deir al-Nahr, \n apropierea Tirului, \n sudul Libanului,
\n care o pictur= \l reprezint= pe Ahmed Quassir – un tân=r
cunoscut pe plan local ca “prin]ul martirilor”.
Quassir a fost prima persoan= din lume care a folosit o
ma[in= \nc=rcat= cu explozivi, pentru a se sincuide1. |n 1982
a condus un vehicul ce con]inea 500 kg de explozivi \ntr-o
baz= militar= israelian= din Tir. {aptezeci [i [ase solda]i
israelieni au murit \mpreun= cu el. Familia lui locuie[te \n
apropiere [i evident \l consider= un erou. Sus]ine c= promisese
s= “\i zdruncine pe israelieni”.
De[i ar putea fi dificil s= \n]elegem psihologia unui tân=r
de 17 ani care transporta bombe, pentru a se sinucide, cum
este Ahmed Quassir, strategia lor poate fi extrem de eficient=.
|ntr-adev=r, ac]iunea descris= mai sus poate fi considerat=
primul r=spuns eficient la o invazie israelian=.2
|n anul 1983, persoanele care transportau bombe,
pentru a se sinucide, au avut ca obiectiv Ambasada
American= din Beirut [i baza principal= a solda]ilor din marina
Statelor Unite din ]ar=. Ambasada a fost distrus= [i 241 de
solda]i au fost uci[i (cea mai mare pierdere a armatei
americane de la al doilea r=zboi mondial pân= \n prezent). |n
cadrul unei opera]iuni separate au fost uci[i 58 de solda]i
francezi. For]ele pentru men]inerea p=cii interna]ionale s-au
retras din Liban, iar na]iunea a descins \n haos. O mare parte
a ]=rii a c=zut sub controlul partidelor [i mili]iilor islamiste
radicaliste.
De[i detonarea explozivilor \n ma[ini nu era o op]iune \n
Evul Mediu, conceptul de martiraj are r=d=cini adânci \n islam.
Un binecunoscut exemplu este secta “asasini” care a \nflorit
\n Siria [i Iran \ntre secolele unsprezece [i treisprezece (când
a fost \n=bu[it= prin for]= armat=). Termenul “asasin” este un
termen depreciativ, folosit de inamicii lor ([i \nseamn=
“persoana care ia ha[i[”). Membrii acestei secte se numeau
“fidayeen”, adic= cei care sunt gata s= moar= pentru cauza lor.
Termenul “fidayeen” este deseori folosit de lupt=torii din
Estul Mijlociu din zilele noastre. |n opinia lui Bernard Lewis,
profesor de Studii ale Orientului Apropiat la Universitatea
Princeton, unul dintre cei mai importan]i istorici din Vest,
specializa]i \n islam [i autorul c=r]ii Criza Islamului: R=zboiul
Sfânt [i Teroarea Nesfânt=: “Asasinii medievali erau o sect=
38
extremist=, foarte departe de mi[carea majoritar= din islam.
Acest lucru nu este adev=rat despre imitatorii lor din zilele
noastre”.3
Asasinii nu erau interesa]i de distrugerea \n mas=. Se
ocupau cu eliminarea indivizilor.4 Era legitim s= “asasinezi” un
conduc=tor nedrept. |n ciuda religiei lor musulmane aveau mai
multe \n comun cu Marcus Brutus [i cu ceilal]i “tiranocizi” care
l-au ucis pe Iulius Cezar decât cu Osama bin Laden.
|n mod similar, grupurile na]ionaliste de la mijlocul
secolului al 20-lea [i-au \ndreptat ac]iunile c=tre personalul
militar [i administrativ al puterilor coloniale. Atacurile grece[ti [i
evreie[ti asupra ]intelor britanice din Cipru [i Palestina fac
parte din aceast= categorie. De[i aceste atacuri pot fi descrise
ca “teroriste”, participan]ii aveau obiective limitate [i, de obicei,
operau \n zone geografice specifice. Tindeau s= evite “daune
colaterale” (adic= distrugeri care nu erau necesare). }elul lor
era s= conving= puterile coloniale s= se retrag= [i s= ofere
independen]a. Adeseori au avut foarte mult succes.
Mul]i terori[ti au devenit lideri na]ionali [i oameni de stat
interna]ionali. Se pot oferi numeroare exemple de pe diferite
continente.5 Unele sunt controversate. Altele mai pu]in.
Un caz contemporan interesant este Autoritatea
Palestinian= care are o autonomie considerabil= \n Gaza [i
]=rmul de vest al Râului Iordan (West Bank). De[i este posibil
ca Autoritatea s= evolueze/s= fie recunoscut= ca organismul
suveran al unui stat palestinian independent, alegerile
organizate \n ianuarie 2006 au avut rezultate instructive [i
tulbur=toare. A[a - numi]ii “modera]i” au fost \nvin[i \n mod
decisiv. Adunarea Palestian= are 132 de locuri. Hamas a
câ[tigat 57,5 la sut= din voturi [i 76 de locuri. Fatah (partidul
fostului pre[edinte Yasser Arafat) a câ[tigat 32,5 la sut= din
voturi [i 43 de locuri. Treisprezece locuri au fost \mp=r]ite \ntre
partidele care au fost mai pu]in – sau mai mult – extremiste
decât Hamas [i Fatah. Aceasta nu ofer= prea multe posibilit=]i
pentru ajungerea la un compromis.
Terori[tii moderni sunt mai pu]in discriminatorii decât
predecesorii lor. Ace[tia caut= \n mod activ s= provoace daune
“colaterale”. Pentru ei, cu cât este mai mult= moarte [i
distrugere cu atât este mai bine. Acesta este cazul \n care
]elurile lor sunt seculare (de ex. independen]a na]ional=),
religioase (de ex. stabilirea unei societ=]i islamice) sau ambele
(de ex. distrugerea Israelului).
Activit=]ile lor provoac=, \n mod inevitabil, contraatacuri
care conduc, de obicei, la chiar mai mult= moarte [i distrugere.
Deseori, propor]iile nu se p=streaz=. Evident, acest lucru se
afl= \n acord cu scopurile terori[tilor. Situa]ia din Liban din
acest an este un bun exemplu. R=pirea a doi solda]i a
provocat o reac]ie atât de grav= din partea israelienilor \ncât a
cauzat moartea a o mie de civili, a str=mutat un sfert din
popula]ia libanez=, a condus la pierderi economice uria[e [i i-
a revoltat pe musulmanii din toat= lumea. Zidul de beton se
construie[te pentru a proteja Israelul de locuitorii din West
Bank, care este \n cea mai mare parte controlat de Autoritatea
CRIMINALISTICA
Palestin=. Acesta previne - sau cel pu]in descurajeaz= –
atacurile sinuciga[e \n Israel [i se bucur= de suportul celor mai
mul]i israelieni.
Argentina are o popula]ie evreiasc= substan]ial=. |n
martie 1992, islami[tii sinuciga[i au distrus Ambasada
Israelului din Buenos Aires. Daunele colaterale au inclus o
[coal= [i o biseric= catolic=. Mul]i dintre cei 29 de oameni uci[i
de explozie erau argentinieni – nu diploma]i israelieni. Doi ani
mai târziu, ]inta a fost sediul central al Asocia]iei Mutuale
Argentiniene Israeliene. O cl=dire de [apte etaje a fost distrus=
[i 85 de oameni au fost uci[i. Peste 300 au fost r=ni]i. Acesta a
fost – [i r=mâne – cel mai mare act terorist \mpotriva evreilor
de la 1945 pân= \n prezent.
|n anul 1998, sinuciga[ii islami[ti au avut drept ]inte
dou= ambasade americane din Africa de Est. Au fost uci[i
doisprezece diploma]i americani [i peste 200 de civili africani
(inclusiv mul]i musulmani). Ultimii au fost “daune colaterale”.
Din 1998 au avut loc multe opera]iuni similare \n Israel,
Turcia, India, Sri Lanka, S.U.A., Indonezia, Insulele Filipine,
Irak, Spania [i Regatul Unit. Probabil vor mai fi. |n anul 2001,
Serviciul de Securitate Intern= al Regatului Unit (cunoscut sub
numele MI5) dedic= 23 la sut= din eforturile sale opera]ionale
\mpotriva amenin]=rilor grupurilor islamiste. Pân= \n anul 2005
(anul atentatelor londoneze), acest procent a urcat la 56 la
sut=.6 Se consider= c= amenin]area musulmanilor radicali[ti
este mult mai mare decât orice alte amenin]=ri la siguran]a
na]ional= luate \mpreun=.
|n luna august 2006, for]ele de securitate britanice au
prevenit, se pare, un atentat terorist care, dac= ar fi avut loc,
ar fi eclipsat evenimentele de la 11 septembrie 2001. Dou=
grupuri de islami[ti radicali[ti pl=nuiau s= deturneze [i s=
distrug= pân= la nou= avioane de pasageri transatlantice. De[i
conspira]ia nu [i-a atins scopul, nici nu a fost soldat= cu un
e[ec total. A câ[tigat o publicitate imens= [i a provocat daune
grave importantei industrii a turismului din Marea Britanie.
Negocierea cu grupurile implicate \n asemenea
activit=]i este extrem de dificil= ([i probabil imposibil=). |n anii
1990, autorit=]ile britanice au putut ajunge la o \n]elegere cu
na]ionali[tii irlandezi. Nimeni nu a fost mul]umit pe deplin de
rezultat, dar progrese s-au f=cut.
Compromisul cu militan]ii islami[ti este mult mai
problematic. Un na]ionalist irlandez poate sus]ine c= un acord
de \mp=r]ire a puterii este o realizare. Na]ionali[tii basci ar
putea abandona lupta armat= \mpotriva statului spaniol, \n
schimbul negocierilor serioase privind autonomia regional=
mai mare (cum ar fi cea atins= de Catalonia de curând). Este
dificil – probabil imposibil – ca un islamist s= fie de acord ca
Ierusalimul (cel de-al treilea ora[ sfânt al islamului) este
capitala permanent= a Israelului.
|n anul 2002, Limburg-ul – un petrolier francez – a fost
grav afectat \n Golful Adenului (\n apropierea coastei
Yemenului). De[i pierderile au fost limitate – un membru al
echipajului a fost ucis [i 12 au fost r=ni]i – atacul a provocat
daune considerabile mediului. Aproximativ 90.000 barili de
petrol neprelucrat s-au scurs \n Golful Adenului.
Armata Islamist= a Adenului [i-a asumat
responsabilitatea. Purt=torul s=u de cuvânt a fost remarcabil
de sincer. S-a raportat c= a declarat: “Ne-am preg=tit s= lovim
o fregat= american=, dar nu este nici o problem= pentru c= to]i
sunt necredincio[i”.7
Mai recent, Ayman al-Zawahiri (liderul secund al Al-
Qaeda) a spus: “R=zboiul cu Israelul nu depinde de \ncetarea
focului... Este un Jihad... |ntreaga lume este un câmp de lupt=
CRIMINALISTICA
deschis nou=. Vom ataca peste tot”.8 Nu avem motive s= ne
\ndoim de sinceritatea d-lui al-Zawahiri.
Nici nu mai este necesar s= men]ionam cruzimea
extrem= a celor care se angajeaz= – [i promoveaz= –
“opera]iunile de martiraj”. Ace[tia nu ezit= s= omoare civili
inocen]i [i vulnerabili sau s= opereze de la loca]ii (ca \n Liban)
care pot duce la pierderi \n rândurile civililor. Nu exist= limite
asupra num=rului de oameni pe care i-ar ucide dac= ar avea
[ansa: de ex. arme nucleare sau biologice. Pentru fiecare
opera]iune reu[it= \n Europa, sunt câteva opera]iuni nereu[ite.
Cei responsabili pentru aceste opera]iuni sunt adesea
descri[i ca “extremi[ti islami[ti”. Folosirea unor astfel de
termeni este gre[it= [i inutil=. Foarte pu]ini lideri sau c=rturari
musulmani se descriu ca fiind “liberali” sau “modera]i”. Cei
care fac acest lucru, \n cel mai bun caz, \[i vor pierde
popularitatea.
Cu siguran]=, purt=torii de bombe ce comit suicid nu se
v=d extremi[ti. Ei cred c= sunt solda]i care sunt gata s= lupte
[i s= moar= pentru o form= pur= a islamului. Ei sunt o
“avangard= revolu]ionar=” de credincio[i adev=ra]i, dedica]i –
[i se bucur= de mult sprijin din partea comunit=]ilor
musulmane din Estul Mijlociu [i de pretutindeni (mai ales
printre tinerii musulmani). 9
Scopul lor imediat este s= cure]e statele musulmane
de influen]ele vestice [i s= instaureze regimuri teocratice
(similare celui care exist= \n prezent \n Iran). Obiectivul lor pe
termen mediu este s= creeze un singur stat islamic. Scopul lor
final este s= \[i extind= viziunea totalitarist= a islamului asupra
\ntregii lumi. Scopurile lor sunt de neatins – dar sunt reale.
Compromisul este, \n cele din urm=, imposibil.
Profesorul Lewis afirma:
“Conform traditiei musulmane, lumea este \mp=r]it= \n
dou= case: Casa Islamului (Dar al-Islam) \n care conduc
guvernele musulmane [i unde prevaleaz= legea musulman=, [i
Casa R=zboiului (Dar al-Harb), restul lumii, \nc= nelocuit= [i,
cel mai important, condus= de necredincio[i. Presupunerea
este c= jihadul va continua... pân= când lumea fie accept=
credin]a musulman= fie se supune conducerii musulmane”.10
Israelul [i-a retras for]ele militare din sudul Libanului, \n
anul 2000, [i din Gaza, \n anul 2005 (\n ciuda protestelor a mii
de locuitori israelieni care au fost evacua]i din casele lor). De[i
locuitorii arabi au avut reale nemul]umiri, aceste evenimente
puteau fi privite \ntr-un mod pozitiv ca evolu]ii constructive [i ca
preliminarii ale p=cii \n regiune. |n realitate, ambele zone au
c=zut rapid sub controlul organiza]iilor Hezbollah [i Hamas
care refuz= s= recunoasc= dreptul de a exista al Israelului [i
folosesc purt=torii de bombe ce comit suicid ca arme de
r=zboi. Pare rezonabil s= credem c= o deplin= retragere a
israelienilor din zona controlat= de Palestina ar produce
rezultate similare.
Potrivit lui Michael Gove – un membru al Parlamentului
Britanic [i o autoritate \n ceea ce prive[te terorismul – problema
esen]ial= cu care se confrunt= societ=]ile vestice este faptul
c= nu \n]eleg natura amenin]=rii pe care o constituie terori[tii
islami[ti. |n Regatul Unit, acest lucru a dus la erori grave de
politic=: activit=]ile partidelor radicale au fost tolerate;
sus]in=torii opera]iunilor de martiraj au fost privi]i ca o
minoritate insignifiant= [i irelevant=; dovezile limbajului [i
comportamentului anti-social nu au fost investigate \n mod
corect; tranzac]iile financiare nu au fost monitorizate
39
eficient.11
Aceste probleme \ncep s= fie luate \n considerare. Din
fericire nu este prea târziu. Pentru cei preg=ti]i s= se implice \n
opera]iuni de martiraj nu conteaz= vie]ile necredincio[ilor.
Uciderea lor este efectiv o datorie religioas= [i cei mai mul]i
vestici sunt “necredincio[i”.
* Informa]ii Secrete al Parlamentului [i Comitetul de Securitate, Raport
* *
NOTE:
1 A[a-numitele “opera]iuni de martiraj” sunt asociate, de
obicei, cu persoane care transport= bombe pentru a se sinucide, care
poart= centuri, duc gen]i sau conduc vehicule pline cu explozivi. Pot
s= fie [i sub alte forme: de ex., pilotarea unui avion \ntr-o cl=dire sau
angajarea unei for]e militare superioare (pu]ini lupt=tori Hezbollah au
fost captura]i \n timpul recentului conflict). Opera]iunile viitoare pot
implica arme biologice [i substan]e radioactive. }intele mediului sau
culturale pot deveni din ce \n ce mai populare.
2 Pentru o discu]ie asupra eficien]ei acestor opera]iuni vezi
Alan Dershowitz, Why Terrorism Works (Yale University Press, 2002)
3 (Phoenix Press, London, 2004), 124.
4 Nu inten]ionau s= se sinucid=. Principalul lor scop era s=
ucid=. |n realitate, [tiau c= vor fi omorâ]i ([i sperau s= fie r=spl=ti]i \n
via]a viitoare). Vezi Bernard Lewis, The Assassins: A Radical Sect \n
D
eopotriv= act disperat al unor veleitari,
f=pturi cu preten]ii umanoide, n=luci
monstruoase cu suflet demonizat, cruzi
adversari redutabili ai civiliza]iei umane cât [i rodul
incestios al unor min]i bezmetice, sc=pate de vigilen]a
cenzurii morale ancestrale [i r=t=cite \n negura
primitivismului idolatric, terorismul reprezint= un veritabil
flagel al lumii contemporane.
Na]ional (intern), interna]ional sau, mai nou,
transna]ional cu motiva]ii rasiste, extremist-na]ionaliste,
fundamentalist-religioase etc., aceast= plag= suprainfectat= [i
auto sau hetero \ntre]inut=, indiferent dac= se exprim= sub
forma terorismului de drept comun, a terorismului social, politic
sau de stat, prin metode directe sau indirecte ori ac]ioneaz= \n
plan psihologic sau fizic, are ca elemente caracteristicile
urm=toare:
1) este promovat, \n \ncercarea de a ob]ine
satisfacerea unor cereri specifice sau pentru atingerea unor
anumite obiective (politice, economice, religioase etc) ori
pentru a pedepsi, prin folosirea ilegal= a for]ei sau a violen]ei
ori numai prin amenin]area cu folosirea acestora;
2) for]a sau violen]a este canalizat= c=tre ]inte
diverse, numite ]inte simbolice, reprezentate prin grupuri
eterogene de persoane, alese la \ntâmplare, f=r= discriminare
sau bunuri emblematice, cu \nalt= semnifica]ie afectiv=;
40
Islam (Asasinii: o sect= radicalist= \n islam) (publicat= pentru prima
dat= \n 1967).
5 Irlanda de Nord, Cipru, Kenia, Zimbabwe, Aden, Africa de
Sud, Algeria, Cuba, Vietnam etc.
6 Parliamentary Intelligence and Security Committe, Report
into the London Terrorist Attacks on 7 July 2005 (Serviciul de
asupra atacurilor londoneze din 7 iulie 2005) (2006), 33. Aceste cifre
exclud activit=]ile administrative de rutin=, de ex., direc]ia resurselor
umane [i finan]elor.
7 M. Steyn, “They Want to Kill us All” (Vor s= ne ucid= pe
to]i), Spectator, 19 octombrie 2002, 14.
8 M d’Ancona, “This Conflict will Long outlast Blair and Bush”
(Acest conflict va dep=[i cu mult mandatele lui Blair [i Bush), Sunday
Telegraph, 30 iulie 2006.
9 |ntr-o anumit= m=sur= seam=n= cu nazi[tii [i cu bol[evicii
de la \nceputul secolului al 20-lea. De[i num=rul lor a fost limitat, au
putut exploata prejudec=]ile [i nemul]umirile multor milioane de
oameni; Michael Grove, Celsius 7/7 (Londra, 2006), 92.
10 Nota 3 de mai sus, 24. “Belgrade” (Belgrad), capitala
Serbiei, \nseamn= acum “ora[ul alb”. Când era condus= de Imperiul
Otoman – [i era o citadel= strategic= – se numea Tel ab Jihad – ora[ul
r=zboiului.
11 Nota 9 de mai sus, 84-85
Conf. univ. dr. VALENTIN IFTENIE
Dr. ELENA VOINI}CHI
3) prin folosirea for]ei sau a violen]ei se \ncearc=
manipularea opiniei publice, \n vederea orient=rii puterii
decizionale \n direc]ia urm=rit= de terori[ti; deoarece nu poate
influen]a \n mod direct decizia politic=, terorismul recurge la un
intermediar reprezentat de starea de panic= (de teroare)
r=spândit= \n popula]ie, prin care s= for]eze actul de decizie;
4) for]a sau violen]a se concretizeaz= \ntr-un atac
terorist, ce se poate manifest= sub forme diferite (atentate,
r=piri de persoane, distrugeri de edificii, deturn=ri de avioane
etc) care este declan[at f=r= o soma]ie, aten]ionare prealabil=,
luând prin surprindere;
5) ac]iunea terorist= este premeditat=, desf=[urându-
se dup= un plan bine pus la punct [i nu \n mod \ntâmpl=tor;
6) actul terorist, o dat= declan[at, genereaz= spaim=,
groaz=, teroare care, prin reverbera]ie, ajunge s= cuprind=
mase mari de oameni, din toate clasele sociale, dep=[ind
astfel sfera obiectivelor vizate prin actul terorist \n sine;
7) prin ac]iunea terorist= se urm=re[te, \n special,
efectul pe termen lung, \n plan psihologic (\nfrico[area,
teroarea) [i mai pu]in efectul pe termen scurt, \n plan fizic,
reprezentat prin urm=rile, consecin]ele imediate ale actului \n
sine [i anume distrugeri de bunuri, omucideri, v=t=m=ri
corporale prin tortur= etc;
8) tendin]= la repetabilitate a actelor teroriste, de
fiecare dat= cu amplitudine crescut=; repetarea actului terorist
poate fi realizat= de aceea[i grupare terorist= sau de alta, prin
CRIMINALISTICA
imita]ie;
9) de cele mai multe ori se constat= dep=[irea
cadrului local-endemic [i interna]ionalizarea ac]iunii teroriste;
10) finan]area ac]iunilor teroriste este realizat= din
surse oculte chiar dac=, uneori, aceasta apare sub forma unor
acte dezinteresate, filantropice;
11) actul terorist este realizat cu inten]ie direct=, \n
sensul c= autorii prev=d (sunt con[tien]i [i doresc producerea
consecin]elor) [i urm=resc ob]inerea efectului reprezentat de
instaurarea sentimentului de fric=, de insecuritate, de teroare,
\n rândul popula]iei;
12) terorismul poate fi \nf=ptuit atât prin ac]iune sau
comisiune (situa]ia cea mai frecvent=), cum ar fi: atentatele cu
bombe, r=pirile de persoane etc, cât [i prin inac]iune sau
omisiune, spre exemplu, neschimbarea semnaliz=rii ori a
macazului cu producerea unei catastrofe feroviare,
neanun]area pilotului unei aeronave de existen]a unui
obstacol la aterizare [i producerea evenimentului aviatic etc;
13) f=ptuitorii, denumi]i terori[ti, sunt grupa]i \n
diverse organiza]ii (de cele mai multe ori clandestine) cu un
num=r de membrii inferior celui c=ruia i se adreseaz= actul
terorist;
14) terori[ti pot ac]iona \n mod direct, dezv=luindu-[i
sau nu identitatea, ori prin intermediari, care realizeaz= actul
terorist din convingere, pentru beneficii (de cele mai multe ori
materiale) sau datorit= constrângerii;
15) m=surile [i mijloacele conven]ionale de men]inere
a ordinii sociale au efect minim asupra terorismului. (pentru a
nu le eticheta ca ineficiente!).
De[i terorismul (la fel ca [ocul, \n medicin=) este mai
u[or de recunoscut decât de descris [i mult mai u[or de descris
decât de definit, prin prisma preciz=rilor f=cute, se poate
\ncerca [i o defini]ie care ar putea fi ad=ugat= la cele 109
existente pân= \n prezent. Din aceast= perspectiv=,
terorismul poate fi considerat o manifestare antisocial=
complex=, con[tient= [i premediat=, a unui grup minoritar,
cu tendin]= la imitare, repetare [i interna]ionalizare,
caracterizat= prin amenin]area cu folosirea sau chiar
utilizarea ilegal= a for]ei sau a altor mijloace violente, \n
mod direct sau indirect, \mpotriva unor ]inte simbolice,
umane [i/sau materiale investite afectiv, \n vederea
instaur=rii \ntr-o colectivitate a unui regim de insecuritate
personal=, bazat pe fric=, groaz=, teroare, datorit=
prezum]iei de repetabilitate \ntreprins=, \n scop coercitiv
sau pentru satisfacerea unor cerin]e specifice ori
atingerea unor obiective strategice.
Deci, ceea ce particularizeaz= actul terorist, \n raport
cu alte ac]iuni antisociale, este \ncercarea de a impune unei
colectivit=]i punctul de vedere propriu unui grup
minoritar, prin amenin]are sau prin folosirea ilegal= a
for]ei ori a altor mijloace violente. A[a cum rezult= din
defini]ia propus=, terorismul este modul de manifestare a unui
grup de indivizi [i nu a unuia singur. |n situa]ia \n care un singur
individ concepe [i transpune \n practic= actul terorist, aceasta
ar putea echivala cu pseudoterorismul animat, \n cele mai
multe cazuri, de orgoliul schizofren al unui alienat care refuz=
realitatea.
De cele mai mute ori, \n urma ac]iunilor teroriste, fie
c= sunt abil regizate fie c= prezint= elemente de naivitate, se
CRIMINALISTICA
produc [i pierderi de vie]i omene[ti, ceea ce constituie
argumentul prezen]ei medicului legist la investiga]ia
criminalistic= realizat= la fa]a locului, post-factum. F=r= a intra
\n detalii vizând competen]a [i modul de constituire a echipei
interdisciplinare de investiga]ie, men]ion=m doar faptul c=
activitatea de cercetare trebuie s= se desf=[oare \n
conformitate cu prevederile legale [i cu maxim= eficien]=, de
unde [i necesitatea elabor=rii unor norme metodologice care
s= poat= fi aplicate \n astfel de situa]ii.
|nc= de la \nceput trebuie precizat c= medicul legist
se va deplasa la locul comiterii infrac]iunii teroriste sau al altor
evenimente deosebite numai \n baza unei solicit=ri exprese
din partea organelor abilitate.
Interven]ia medico-legal= se va produce numai dup=:
 opera]iunile de salvare, de acordare a primului ajutor
medical [i izolarea sau, dup= caz, transportul la o unitate
sanitar= a victimelor r=nite;
 delimitarea [i restric]ionarea accesului \n zona
respectiv=;
 efectuarea cercet=rii criminalistice ce are drept scop
c=utarea, descoperirea, relevarea, fixarea [i ridicarea urmelor
[i a altor mijloace materiale de prob=.
Ulterior, medicul legist va participa activ la ac]iunile
desf=[urare la fa]a locului coordonate de procuror. Rolul
medicului legist, \n cadrul echipei complexe de investiga]ie a
consecin]elor actelor teroriste sau a altor evenimente cu
num=r mare de victime umane, este, la modul general, de a
examina cadavrele [i de a asigura transportul acestora la
institu]ia medico-legal= teritorial=, \n vederea continu=rii
examin=rii de specialitate \nceput= la fa]a locului.
1 Examinarea cadavrelor
Prin no]iunea de cadavru, \n astfel de cazuri, se
\n]elege atât cadavrul \ntreg cât [i fragmente din acesta;
datorit= faptului c= cercetarea criminalistic= [i medico-legal=
se realizeaz= imediat dup= eveniment, cadavrele sunt f=r=
modific=ri de putrefac]ie.
Examinarea medico-legal= trebuie s= parcurg=
urm=toarele etape:
a) fixarea pozi]iei cadavrului prin raportare la reperele fixe
adiacente, opera]iune care presupune:
 numerotarea cadavrului;
 fotografierea criminalistic=;
 men]ionarea pozi]iei [i a num=rului cadavrului \n fi[a de
transport c=tre institu]ia medico-legal=.
|n situa]ia \n care sunt mai multe fragmente [i se
poate stabili c= apar]in aceluia[i cadavru se va consemna
pozi]ia fiec=rui fragment \n raport [i de fragmentul cadaveric
mai voluminos de care ar apar]ine (spre exemplu, unde se afl=
capul sau un fragment de membru toracic ori pelvin fa]= de
trunchi); aceste fragmente vor fi numerotate astfel \ncât s= se
poat= recunoa[te u[or c= apar]in aceluia[i cadavru (spre
exemplu, trunchiul cu 1.1., capul cu 1.2., piciorul cu 1.3. etc);
b) descrierea \mbr=c=mintei [i a \nc=l]=mintei care,
dup= ce vor fi notate [i de criminalist, vor fi men]ionate \n fi[a
de transport a cadavrului;
c) examinarea propriu-zis= a cadavrului
Spre deosebire de cercetarea efectuat= \n cazul
infrac]iunii de omor când, de regul=, la fa]a locului se g=se[te
41
un singur sau, mai rar, dou= ori mai multe cadavre, \n cazul
existen]ei unui num=r mare de cadavre, acestea nu vor mai fi
dezbr=cate pentru examinarea medico-legal= ini]ial=. Acest
lucru este justificat pe de o parte din necesitatea de a scurta
timpul cercet=rii [i a permite, cât mai rapid, ridicarea [i
transportul cadavrelor, iar pe de alt= parte din considerente
psiho-sociale. Prin aceast= examinare medico-legal= ini]ial=
se vor putea ob]ine elemente utile care vor permite:
 s= se stabileasc= instalarea mor]ii reale (prin
constatarea semnelor pozitive precoce de moarte);
 s= se estimeze intervalul de timp care a trecut de la
deces (prin corelarea semnelor mor]ii reale cu datele de
anchet=);
 s= se descrie leziunile traumatice elementare,
observabile prin examinare extern=; aceste leziuni vor fi
notate, atât \n procesul-verbal, cât [i \n fi[a de transport
cadavre;
 identificarea cadavrelor cu identitate necunoscut=; \n
astfel de cazuri, \mpreun= cu ceilal]i membri ai echipei
criminalistice (cu care trebuie s= colaboreze !) medicul legist
\[i va aduce contribu]ia \n eviden]ierea acelor elemente
anatomice care s= permit=:
 stabilirea sexului cadavrului;
 aproximarea vârstei;
 eviden]ierea unor particularit=]i morfologice cum ar fi:
culoarea pielii [i a pilozit=]ii, forma nasului [i a pavilionului
urechii, culoarea irisului, formula dentar= (cu precizarea
lucr=rilor protetice) etc;
 constatarea unor semne caracteristice: malforma]ii,
infirmit=]i, tatuaje, cicatrici etc.
Ulterior, indiferent dac= se cunoa[te sau nu
identitatea cadavrului, consider=m c=, \n situa]ia cadavrelor
nefragmentate, este util= [i opera]iunea de amprentare;
suger=m ca amprenta indexului s= fie marcat= [i pe fi[a de
transport cadavre, lâng= num=rul cadavrului, ca o modalitate
suplimentar=, prin care s= se asigure recunoa[terea ulterioar=.
|n finalul acestei etape se va proceda la:
 fixarea unei br=]=ri la \ncheietura mâinii, \n cazul
cadavrelor \ntregi, sau pe fragmentul de cadavru pe care se
vor nota num=rul de identitate [i numele (când se cunoa[te)
sau sexul cadavrului;
 introducerea cadavrului \ntr-un sac special, \n vederea
transportului la institu]ia medico-legal=; sacului i se va ata[a un
\nsemn cu acelea[i elemete men]ionate pe br=]ara de
identificare.
2 Transportul cadavrelor
Indiferent dac= transportul cadavrelor se realizeaz=
cu mijloace auto, aflate \n dotarea institu]iei medico-legale sau
a altor institu]ii ori particulare [i \n aceast= etap= trebuie s= se
respecte o anumit= metodologie ce ar presupune:
 \ntocmirea fi[ei de transport cadavre de c=tre
medicul legist; \n aceast= fi[= trebuie s= se men]ioneze:
 data;
 locul de unde a fost ridicat cadavrul;
 pozi]ia cadavrului la locul faptei;
 identitatea cadavrului sau elementele ce pot contribui la
identificarea acestuia (sexul, vârsta aproximativ=, culoarea
pielii etc);
42
 num=rul cadavrului (stabilit \mpreun= cu membrii echipei
criminalistice);
 \mbr=c=mintea/\nc=l]=mintea care s= fie preluate o dat=
cu cadavrul;
 din]ii din material nobil (eventual formula dentar=);
 leziunile traumatice elementare;
 data decesului:
 amprenta indexului.
 inscrip]ionarea sacului, \n care se va realiza
transportul c=tre institu]ia medico-legal=, cu acelea[i elemente
trecute pe br=]ara de identificare;
 transportul cadavrelor la institu]ia medico-legal=.
Etapele men]ionate apreciem c= sunt obligatorii ori
de câte ori ne confrunt=m cu un num=r important de cadavre
umane. Evident c=, \n func]iei de num=rul acestora [i de
\mprejur=rile concrete de la fa]a locului, timpul alocat fiec=rei
etape poate fi mai mare sau mai mic, important fiind ca, printr-o
coordonare unitar=, fiecare membru al echipei de cercetare s=
[tie cu precizie ce atribu]ii \i revin, astfel \ncât s= se ac]ioneze
cu eficien]= maxim=.
Dup= efectuarea transportului cadavrelor, acestea
vor fi depozitate \n camere frigorifice special amenajate pân=
la efectuarea unei examin=ri de specialitate complete.
F=r= a detalia specificul acestei activit=]i, dorim s=
preciz=m faptul c=, \n opinia noastr=, examinarea medico-
legal= necroptic=, \n cadrul institu]iei medico-legale, indiferent
de num=rul cadavrelor, trebuie s= fie complet= (extern= [i
intern=), a[a cum, de fapt, se procedeaz= de obicei. Facem
aceast= remarc= deoarece opinia general=, exprimat= [i \n
lucr=rile de specialitate, este c=, \n astfel de situa]ii, cu num=r
crescut de victime, ar fi suficient= numai examinarea extern=
a cadavrelor, cu men]ionarea leziunilor traumatice [i
\ntocmirea documentelor medico-legale doar \n baza
acestora. Dac=, \n marea majoritate a situa]iilor, aceast=
practic= ar putea fi acceptat= ne punem \ntrebarea cum vom
putea deosebi o crim= produs= \n alte \mprejur=ri [i abil
disimulat= sub forma unei mor]i consecutive actului terorist
sau evenimentului respectiv ori eviden]ierea unei sarcini care
implic= probleme legale de succesiune, dac= am efectua
numai examinarea extern=?
Concluzionând, apreciem c=, [i \n astfel de situa]ii, se
impune efectuarea autopsiei medico-legale dup= regulile
consacrate, chiar dac= necropsia va fi efectuat= cu \ntârziere
datorit= num=rului mare de cadavre. Numai procedând a[a,
medicul legist va putea r=spunde oric=ror \ntreb=ri care s-ar
putea na[te chiar [i dup= ani de zile de la evenimentul nefast.
|n finalulul acestor puncte de vedere, posibile viitoare
norme metodologice, care \ncearc= s= contribuie la
constituirea planului de ac]iune, \n cazul interven]iei echipelor
complexe de investiga]ie a evenimentelor deosebite, reiter=m
necesitatea unei coordon=ri unitare [i eficiente la fa]a locului,
bazat= pe o metodologie optim=, astfel \ncât s= se poat= evita
situa]iile \n care au fost ob]inute rezultate interpretabile
datorit= nesincroniz=rilor.
CRIMINALISTICA

L
a coopération judiciaire en matière pénale
dans l’Union est fondée sur le principe de
reconnaissance mutuelle des jugements et
décisions judiciaires et inclut le rapprochement des
dispositions législatives et réglementaires des Etats
membres dans les domaines: á établir des règles et des
procédures pour assurer la reconnaissance, dans
l’ensemble de l’Union, de toutes les formes de jugements
et de décisions judciaires, à prévenir et à résoudre les
conflits de compétence entre les Etats membres, à
soutenir la formation des magistrats, et des personnels
de justice, à soutenir la formation des magistrats et des
personnels de justice, à faciliter la coopération entre les
autorités judiciaires ou équivalentes des Etats membres
dans le cadre des poursuites pénales et de l’exécution
des décisions.
La mission d’Eurojust est d’appuyer et de renforcer
la coordination et la coopération entre les autorités
nationales chargées des enquêtes et des poursuites
relatives à la criminalité grave affectant deux ou plusieurs
Etats membres ou exigeant une pursuite sur des bases
communes, sur la base des opérations effectuées et des
informations fournies par les autorités des Etats
membres et par Europol.
Cooperarea \n domeniul justi]iei [i al afacerilor interne1
este legat= de dreptul de liber= circula]ie a persoanelor, astfel
c= sunt de interes comun: regulile privind trecerea frontierelor
exterioare ale Uniunii, politica de azil, politica \n domeniul
imigr=rii, lupta \mpotriva drogurilor, a fraudelor de dimensiuni
interna]ionale, cooperarea vamal=, cooperarea judiciar= \n
materie penal= [i civil= etc.
Crearea unui spa]iu de libertate, securitate [i justi]ie
realizabil prin combaterea criminalit=]ii face parte dintre
obiectivele celui de-al treilea pilon2.
Conform art. 30 T.U.E cooperarea poli]ieneasc=
urm=re[te:
 cooperarea opera]ional= \ntre serviciile de poli]ie,
serviciile vamale [i serviciile represive specializate ale statelor
membre \n domeniul prevenirii [i descoperirii infrac]iunilor [i al
anchetelor \n materie;
 colectarea, stocarea, preluarea, analiza [i schimbul
informa]iilor;
 cooperarea \n domeniul form=rii profesionale, al
schimburilor de ofi]eri de leg=tur=, precum [i al utiliz=rii de
echipamente [i al rezultatelor cercet=rii criminalistice;
 evaluarea \n comun a tehnicilor speciale de anchet=
CRIMINALISTICA
Lect. univ. dr. ELENA-ANA MIHU}
privind descoperirea formelor grave de criminalitate
organizat=;
 coordonarea unor ac]iuni prin Europol3.
Tratatul asupra Uniunii Europene, \n art. 31, stabile[te
c=, \n cadrul celui de-al treilea pilon al Uniunii – ac]iunile \n
comun, \n domeniul cooper=rii judiciare penale, vizeaz=:
 facilitarea [i accelerarea cooper=rii \ntre ministere [i
autorit=]ile judiciare ale statelor membre competente, \n ceea
ce prive[te procedura [i executarea hot=rârilor judec=tore[ti;
 facilitarea extr=d=rii \ntre statele membre;
asigurarea, \n m=sura necesar=, a amelior=rii acestor
cooper=ri, compatibilit=]ii regulilor aplicabile \n statele
membre;
 adoptarea progresiv= de m=suri care s= stabileasc=
prevederi minimale referitoare la elementele constitutive ale
infrac]iunilor [i la pedepsele aplicabile \n domeniile
criminalit=]i organizate, ale terorismului [i ale traficului de
droguri.
Legea sau legea cadru european= stabile[te
m=suri care urm=resc:
 stabilirea de reguli [i de proceduri pentru asigurarea
recunoa[terii, \n ansamblu Uniunii, a tuturor hot=rârilor [i
deciziilor judiciare;
 prevenirea [i rezolvarea conflictelor de competen]e
\ntre statele membre;
 sprijinirea form=rii magistra]ilor [i a personalului de
justi]ie;
 facilitarea cooper=rii \ntre autorit=]ile judiciare sau
echivalente ale statelor membre, \n cadrul urm=rii penale [i al
execut=rii deciziilor.4
La nivel institu]ional, prin acte ale Consiliului, au fost
create structuri specializate de cooperare poli]ieneasc= [i de
cooperare judiciar= c=rora li s-au conferit competen]e
specifice. Primele eforturi au fost concretizate \n Grupul Trevi,
urmat de crearea unei structuri opera]ionale, Biroul anti-drog
Europol, \n 19945.
Prin decizia Consiliului Uniunii Europene 2002/187/JAI,
din 28 februarie 2002, a fost instituit= unitatea Eurojust, dotat=
cu personalitate juridic= [i finan]at= de la bugetul general al
Uniunii, \n scopul \nt=ririi luptei \mpotriva formelor grave de
criminalitate6, dup= ce importan]a acesteia este men]ionat= \n
articolul 30 T.U.E [i articolul 31 al T.U.E modificat de Tratatul
de la Nisa.
Unitatea este compus= din câte un reprezentant al
fiec=rui stat membru, care are calitate de procuror, judec=tor
sau ofi]er de poli]ie cu prerogative echivalente7. Statutul
membrilor na]ionali Eurojust este stabilit de statele membre pe
43
care le reprezint=, inclusiv durata mandatului. Fiecare stat
membru define[te natura [i \ntinderea competen]elor juridice
pe care i le atribuie reprezentantului na]ional \n Eurojust pe
propriul teritoriu. De asemenea, statul membru stabile[te
atribu]iile reprezentantului s=u \n raporturile acestuia cu
autorit=]ile judiciare din alte state, conform angajamentelor
interna]ionale pe care [i le-a asumat8. La desemnare, statul
membru notific= secretarului general al Consiliului [i Eurojust
decizia pe care a luat-o, pentru a fi informate celelalte state
membre. La rândul lor, celelalte state membre ale Uniunii
Europene se angajeaz= s= accepte [i s= recunoasc=
prerogativele reprezentantului na]ional9.
Schimbul de informa]ii \ntre Eurojust [i statele membre
se realizeaz= prin intermediul membrilor na]ionali. Ace[tia au
acces la informa]iile con]inute de cazierul judiciar na]ional sau
de oricare eviden]= a statului membru pe care \l reprezint=, \n
acelea[i condi]ii pe care dreptul acelui stat le prevede pentru
un procuror, judec=tor sau ofi]er de poli]ie având prerogative
echivalente10.
Statele membre pot desemna, \n afara reprezentan]ilor
lor \n Eurojust, unul sau mai mul]i coresponden]i na]ionali. De
asemenea, unitatea contribuie la \mbun=t=]irea cooper=rii cu
OLAF, organiza]ie de lupt= anti-fraud= \n cadrul Uniunii
Europene, \n dosarele care afecteaz= interesele financiare ale
Uniunii Europene.
Eurojust \[i propune s= promoveze [i amelioreze
coordonarea autorit=]ilor competente \n cadrul anchetelor [i
urm=ririlor judiciare care intereseaz= dou= sau mai multe
state, ]inând seama de cererea unei asemenea autorit=]i,
precum [i de orice informa]ie furnizat= de un organ
competent, s= amelioreze cooperarea \ntre autorit=]ile
competente ale statelor membre, \ndeosebi prin facilitarea
punerii \n aplicare a \ntrajutor=rii judiciare interna]ionale [i a
punerii \n executare a cererilor de extr=dare [i s= sus]in=
autorit=]ile competente ale statelor membre pentru \nt=rirea
eficacit=]ii anchetelor [i urm=ririlor judiciare11.
Membrii na]ionali ai unit=]i Eurojust sunt abilita]i s=
schimbe, f=r= autorizare prealabil=, \ntre ei sau cu autorit=]ile
competente ale statului membru de care apar]in, orice
informa]ie necesar= \ndeplinirii sarcinilor acestui organ
comunitar.
Competen]ele generale ale unit=]ii Eurojust, stabilite \n
art.4 paragraful 1 al deciziei 2002/187, se refer= la:
 tipurile de criminalitate [i infrac]iunile pentru care
Europol are competen]= (terorismul, traficul ilicit de
stupefiante, traficul de fiin]e umane, filiere de imigrare
clandestin=, traficul ilicit de materii radioactive [i nucleare,
traficul ilicit de autovehicule, falsificarea monedei euro,
sp=larea de bani legat= de activit=]ile criminale interna]ionale);
 urm=toarele tipuri de criminalitate: criminalitate
informatic=, fraud= [i corup]ie, ca [i toate infrac]iunile care
ating interesele financiare al Comunit=]ii Europene, sp=larea
produselor rezultate din crime, criminalitatea care afecteaz=
mediul \nconjur=tor, participarea la o organiza]ie criminal=, \n
sensul ac]iunii comune 98/733/JAI din 21 decembrie a
Consiliului, alte infrac]iuni comise \n leg=tur= cu tipurile de
criminalitate [i cu infrac]iunile enun]ate mai sus.
44
Cooperarea poli]ieneasc= cuprinde toate autorit=]ile
competente ale statelor membre, inclusiv serviciile de poli]ie
de baz= [i alte servicii specializate \n domeniul prevenirii sau
descoperirii infrac]iunilor [i anchetelor. |n acest scop, prin lege
sau lege-cadru european=, pot fi stabilite m=suri referitoare la:
 colectarea, stocarea, analiza [i schimbul informa]iilor
pertinente;
 sus]inerea form=rii personalului, echipamentelor [i a
cercet=rii criminalistice;
 tehnicile comune de anchet= pentru descoperirea
formelor grave de criminalitate organizat=12.
De asemenea, se stabilesc condi]iile [i limitele \n care
autorit=]ile competente ale statelor membre pot interveni pe
teritoriul altui stat membru, \n leg=tur= cu acordul autorit=]ilor
acelui stat. Reglementarea este adoptat= de Consiliu, cu votul
unanim al membrilor s=i, dup= consultarea Parlamentului
European13.
|n conformitate cu art.3 din decizia 2002/187/JAI,
competen]a Eurojust este limitat= la faptul c= poate ac]iona
numai la cererea unui stat membru [i cu condi]ia ca poten]iala
infrac]iune s= mai implice, pe lâng= statul care face cererea,
un alt stat membru. Astfel, cele dou= structuri de cooperare
poli]ieneasc= [i judiciar= depind de voin]a de cooperare a
statelor membre [i de disponibilitatea acestora, de a transmite
informa]iile pe care le de]in14.
P=r]ile pot schimba informa]iile necesare relevante, dar
nu excesive, \n vederea combaterii formelor grave ale
criminalit=]ii transna]ionale organizate, a corup]iei sau
terorismului.
Toate informa]iile schimbate \ntre p=r]i sunt
comunicate prin intermediul punctului de contact cu Eurojust [i
al membrilor na]ionali implica]i. O dat= cu numirea
magistratului de leg=tur=, toate informa]iile sunt comunicate
prin intermediul magistratului de leg=tur=15.
România notific= Eurojust cel mai târziu \n momentul
transferului de informa]ii, \n scopul furniz=rii informa]iei,
precum [i eventualele restric]ii16 pentru folosirea ei. |n situa]ia
\n care, dup= efectuarea transferului, apare necesitatea,
instituirii unor restric]ii, notificarea poate s= fie f=cut= [i
ulterior.
Datele furnizate de România c=tre Eurojust nu sunt
comunicate vreunui stat ter] sau organism, f=r= ob]inerea
consim]=mântului României, iar România nu comunic=
informa]iile furnizate de Eurojust vreunui alt stat ter] sau
organism, f=r= ob]inerea consim]=mântului membrilor
na]ionali \n cauz= [i f=r= a se lua m=surile ce se impun.
Atât România cât [i Eurojust se asigur= c= datele cu
caracter personal17 primite sunt protejate \mpotriva distrugerii
accidentale sau nelegale, pierderii accidentale ori dezv=luirii
neautorizate, modific=rii [i accesului sau oric=rei altei forme
neautorizate de procesare.
Unitatea Eurojust poate schimba orice informa]ie
necesar= \ndeplinirii sarcinilor sale cu: instan]ele competente,
\n virtutea dispozi]iilor adoptate \n cadrul tratatelor, cu
organiza]iile sau instan]ele interna]ionale, cu autorit=]ile
competente pentru efectuarea anchetelor [i a actelor de
urm=rire din statele ter]e.18
CRIMINALISTICA
 Parlamentul European este informat anual de c=tre
Consiliu printr-un raport asupra activit=]ii desf=[urate de
Eurojust, precum [i asupra activit=]ii organului de control.
Cooperarea \n domeniul justi]iei [i al afacerilor interne
se realizeaz= prin inform=ri [i consult=ri mutuale \ntre statele
membre, \nso]ite de colabor=ri \ntre serviciile competente din
administra]ie.
Parlamentul European este informat cu regularitate de
c=tre pre[edin]ia Uniunii [i de c=tre Comisie asupra lucr=rilor
care vizeaz= domeniile cooper=rii. De asemenea, pre[edin]ia
consult= Parlamentul European cu privire la principalele
aspecte, asigurând ca opiniile Parlamentului s= fie luate \n
considerare. Parlamentul poate adresa \ntreb=ri sau formula
recomand=ri Consiliului, iar \n fiecare an organizeaz= o
dezbatere asupra progreselor realizate \n aplicarea
dispozi]iilor referitoare la cooperarea \n domeniul justi]iei [i al
afacerilor interne.
Comisia are drept de ini]iativ= (cu excep]ia prevederilor
care vizeaz=, la ini]iativa statelor membre, cooperarea
judiciar= \n materie penal=, cooperarea vamal=, cooperarea
poli]ieneasc= \n vederea prevenirii terorismului, a traficului ilicit
de droguri [i a altor forme grave de criminalitate
transna]ional=, inclusiv unele aspecte ale cooper=rii vamale).
Comisia este pe deplin asociat= la lucr=rile domeniilor care
vizeaz= cooperarea. |n cadrul organiza]iilor interna]ionale,
statele membre, participante la cooperare, sunt obligate s=
exprime pozi]ii comune stabilite conform obiectivelor
cooper=rii prev=zute \n Tratatul asupra Uniunii Europene19.
Tratatul de la Amsterdam a men]inut conceptul de pozi]ii
comune, dar nu face referire la ac]iuni comune. Conven]iile
\ncheiate \ntre statele membre, elaborate de Consiliu, intr= \n
vigoare dup= ce sunt adoptate de cel pu]in jum=tate din
statele membre [i nu produc efecte \n privin]a celor care le-au
adoptat
BIBLIOGRAFIE
1-2Uniunea European= este fondat= pe trei piloni:1.Comunit=]ile
Europene; 2.Politica extern= [i de securitate comun=, 3.Cooperarea
poli]ieneasc= [i judiciar= \n materie penal=. Cel de-al treilea pilon al
Uniunii Europene, stabilit prin titlul VI al Tratatului de la Maastricht,
Ovidiu }inca, Drept comunitar general, edi]ia a III-a, Ed.”Lumina Lex”,
Bucure[ti, 2005, p.28.
3 Art. 29 din T.U.E prevede c=: “obiectivul Uniunii este acela de a
oferi cet=]enilor un nivel ridicat de protec]ie \ntr-un spa]iu de libertate,
securitate [i justi]ie, prin elaborarea unei ac]iuni comune a statelor
membre \n domeniul cooper=rii poli]iene[ti [i judiciare \n materie
penal=”. |n acest cadru, Uniunea aplic= urm=toarele principii
generale:1) absen]a controalelor asupra persoanelor la frontierele
interioare [i dezvoltarea unei politici comune \n materie de azil,
imigrare [i control la frontierele exterioare, care se bazeaz= pe
solidaritatea statelor membre [i care este echitabil= fa]= de cet=]enii
statelor membre; 2) asigurarea unui nivel ridicat de securitate prin
m=suri de prevenire a criminalit=]ii, a rasismului [i a xenofobiei,
CRIMINALISTICA
precum [i prin lupta contra acestora; 3) facilitarea accesului la justi]ie,
\ndeosebi prin recunoa[terea reciproc= a hot=rârilor judiciare [i
extrajudiciare \n materie civil=; 4)implicarea parlamentelor na]ionale \n
controlul m=surilor luate.
4 Europol – organism al Uniunii Europene care aplic= legea
comunitar= pentru combaterea criminalit=]ii [i are ca obiectiv
\mbun=t=]irea cooper=rii \ntre autorit=]ile competente ale statelor
membre pentru prevenirea [i combaterea crimei organizate
interna]ionale.
5 Constitu]ia Europei, articolului III - 270, paragraful 1, p.201.
6 Decizia Cadru a Consiliului din 15 martie 2001 privind statutul
victimelor \n procedurile penale [i Directiva 2004/80/CE a Consiliului
din 29 aprilie 2004 privind compensa]iile pentru victimele criminalit=]ii,
JO L 261 din 6 august 2004.
7 Ovidiu }inca – Eurojust -Organ al Uniunii Europene \n lupta
\mpotriva criminalit=]ii \n Revista de Drept comercial, Anul XII,
Nr.6/2002, Ed.”Lumina Lex”, Bucure[ti, 2002, p.72.
8 Gheorghi]= Mateu], Nicoleta {tef=roi, Violeta Petrescu, Raluca
Prun=, Radu T=rniceriu, Sofia Luca, Georgeta Gafta, Aurel Dublea,
Daniela Iovu, Elena Onu, C=t=lin Luca, Traficul de fiin]e umane.
Infractor. Victim= Infrac]iune, Asocia]ia Alternative Sociale Ia[i,
Asocia]ia Magistra]ilor Ia[i, 2005, p.193-194; O. }inca, op.cit., p.73.
9 Unitatea Eurojust poate fi solicitat= de o autoritate competent=
a unui stat membru s= sprijine o anchet= sau acte de urm=rire
judiciar= de care este interesat un singur stat membru [i un stat ter],
dac= s-a \ncheiat un acord de cooperare cu acel stat sau dac= exist=
un interes esen]ial pentru acordarea acestei sus]ineri.
10 O. }inca, op.cit., p.73.
11 Art.9 paragraful 4 al deciziei 2002/187/JAI din 28 februarie
2002 a Consiliului de instituire a Eurojust \n vederea consolid=rii luptei
\mpotriva crimei organizate, JO L 063 din 6 martie 2002.
12 Art.3 al deciziei 2002/187/JAI din 28 februarie 2002.
13 Constitu]ia Europei, articolul III – 275, paragraful 2, p.207.
14 O. }inca, Drept comunitar general, edi]ia a III-a, Ed.”Lumina
Lex”, Bucure[ti, 2005, p. 216.
15 Acordul din 2 decembrie 2005, semnat la Bruxelles, privind
cooperarea \ntre România [i Eurojust, publicat \n M. Of. nr.300/4
aprilie 2006, ratificat prin L.nr.58/2006 din 22 martie 2006 pentru
ratificarea Acordului privind cooperarea dintre România [i Eurojust, [i
pentru reglementarea unor m=suri referitoare la reprezentarea
României la Eurojust, \n perioada ce preced= ader=rii [i dup= data
ader=rii la Uniunea European=.
16 Conform articolului 9 din Legea 58/2006 pentru ratificarea
Acordului privind cooperarea dintre România [i Eurojust.
17 Poate include posibile restric]ii de acces, restric]ii asupra
transmiterii c=tre autorit=]ile competente ale statelor membre [i condi]ii
de [tergere sau distrugere.
18 Datele personale \nseamn= orice informa]ie cu privire la o
persoan= fizic= identificat= sau identificabil=. O persoan=
identificabil= este una care poate fi identificat= direct sau indirect, \n
special prin referire la un num=r de identificare ori la unul sau mai
mul]i factori specifici identit=]i sale fizice, psihologice, mentale,
economice, culturale sau sociale.
19 Articolul 27, paragraful 1 din decizia 2002 /187/JAI din 28
februarie 2002.
45

Subcomisar de poli]ie RADU TE{AN, expert criminalist
n acest articol doresc s= prezint Luminolul, ca
| urmare a cercet=rilor efectuate de c=tre poli]iile
tehnico-[tiin]ifice de pe Mapamond [i din
experien]a proprie acumulat= prin folosirea acestuia,cu
ocazia mai multor investiga]ii ale locului faptei, unde s-au
comis infrac]iuni, care au adus atingere vie]ii sau integrit=]ii
umane.
Luminolul a fost sintetizat, \n anul 1934, de c=tre
Huntress, Stanley [i Parker (SUA).
Luminiscen]a luminolului a fost descoperit= de c=tre
Weber, \n anul 1942, [i explicat= de c=tre el [i al]i cercet=tori,
\n anul 1943.
Luminolul a fost folosit, pentru \nceput, \n practica
medical=, \n anul 1937, de c=tre Specht (Germania),
necunoscându–se anul \n care acesta a fost utilizat pentru
prima dat= la cercetarea la fa]a locului.
Domenii de utilizare a Luminolului
Acesta are o multitudine de utiliz=ri: microbiologie,
biochimie, comercial [i, \n principal, \n investiga]ia criminalistic=.
|n microbiologie – biochimie are trei aplica]ii principale:
 detectarea prezen]ei anumitor proteine;
 marcheaz= reac]ia antigen= – anticorp \ntr-o reac]ie
biochimic=;
 detectarea alimentelor iradiate. Aceast= ultim= aplica]ie
va fi promi]=toare \n viitor pentru depistarea cu rapiditate a
de[eurilor radioactive acumulate [i care pot contamina terenurile
agricole.
Comercial:
Luminolul, \mpreun= cu alte substan]e, provoac= o lumin=
fosforescent= care a fost valorificat= comercial. Printre produse,
sunt : juc=rii “bastona[e luminoase”, bijuterii, lumini de urgen]=, la
lunete, sticle [i geamuri.
|n investiga]ia criminalistic=:
Acesta este utilizat la cercetarea tehnico-[tiin]ific= a locului
faptei sau examin=ri criminalistice ale obiectelor de \mbr=c=minte [i
\nc=l]=minte ale prezumtivilor autori sau victimei, pentru
descoperirea urmelor de natur= sanguin=, chiar dac= sunt reduse,
din punct de vedere cantitativ, sau sunt uscate.
Solu]ia cu Luminol, aplicat= la locul faptei, \n condi]ii de
\ntuneric, indic= c= \n locul respectiv a avut loc o agresiune sau o
moarte sângeroas=.
Utilitatea acesteia este una practic=, asigurând
descoperirea locului unde s-a comis fapta, chiar dac= sângele a
fost sp=lat sau acesta nu este vizibil cu ochiul liber.
Mecanismul de reac]ie
Sângele con]ine compu[i cum sunt: fierul [i peroxizii, care,
intrând \n reac]ie cu solu]ia cu Luminol, produc o luminiscen]=
u[or - alb=struie.
Luminolul, preparat \ntr-o solu]ie apoas=, este un compus
care reac]ioneaz= cu cuprul, peroxizii de fier [i cianurile.
Având \n vedere c= luminolul reac]ioneaz= cu substan]e
nespecifice, solu]ia nu poate fi utilizat= ca “test prezumtiv” pentru
sânge.
Substan]ele care compun solu]ia cu Luminol,
preparare, manipulare, p=strare
|n practic=, sunt \ntâlnite dou= re]ete de preparare a solu]iei,
care sunt compuse din:
- 1 gr. de Luminol ( C8 H7 N3 O2);
- 5 gr. de Carbonat de sodiu (Na2 CO3);
46
Comisar de poli]ie Nicolae {ERFEZEU
- 50 ml de Peroxid de hidrogen (H2 O2-ap= oxigenat=,
concentra]ie 3%), sau 3-4 tablete Hiperol ori Perhidrit amestecate
\n 50 ml ap= distilat=;
- 1 litru ap= distilat=.
Amestecul este recomandat s= se foloseasc= tot timpul
proasp=t, iar durata de folosin]= este \ntre 24 – 72 ore.
Substan]ele care compun solu]ia fac parte din clasa de
otrav= II (foarte puternic toxic).
Amestecarea Peroxidului de Natriu cu apa distilat= se va
face cu grij=, deoarece are un puternic efect efervescent.
Solu]ia va fi folosit= \n scurt timp dup= preparare, dar nu
imediat, iar \n timpul manipul=rii se vor purta, obligatoriu, m=nu[i
chirurgicale [i masc= de protec]ie, pentru a evita inhalarea de vapori.
Stabilitatea [i conservarea solu]iilor se vor face p=strându-se
la rece, \n frigider, prelungindu-se astfel durata de folosin]=, chiar [i
pân= la 14 zile. Solu]ia va fi ferit= de aer, lumin= [i c=ldur=, spre a
nu se altera - descompune, recomandând folosirea unor flacoane
din plastic, de culoare maro.
Mod de utilizare
Solu]ia preparat= va fi introdus= \ntr-un pulverizator curat.
Procesul de examinare, cu ajutorul amestecului cu Luminol,
se va efectua \n condi]ii de \ntuneric total, obturând geamurile [i
u[ile \nc=perii, dup= care vom aloca câteva minute (4 – 5) ochilor
pentru a se obi[nui cu \ntunericul.
Procedând la pulverizarea cât mai fin= cu solu]ia cu
Luminol, vom constata apari]ia unei luminiscen]e alb=strui
puternice, care va dura 2 – 3 minute, dup= care intensitatea
acesteia va sc=dea treptat.
Dac= se vor efectua fotografii ale urmelor descoperite,
luminiscen]a acestora poate fi prelungit= prin repulverizarea
zonei respective.
Solu]ia reac]ioneaz= [i \n cazul urmelor de sânge vechi de
mai mul]i ani, urmelor de sânge care au fost sp=late sau au fost
cur=]ate cu diverse substan]e.
Reac]ia pune \n eviden]= locul \n care sunt dispuse aceste
urme de sânge, aria lor de r=spândire, urmele de [tergere, urmele
de \nc=l]=minte etc., chiar [i \n cazul lichidelor, spre exemplu apa
cu sânge r=mas= \ntr-o cad= de sp=lat.
Amestecul nu este otr=vitor [i nu are efect acid – corosiv iar,
\n unele cazuri, se recomand= tratarea pielii pentru eviden]ierea
urmelor de sânge.
Aceast= metod= se folose[te ori de câte ori se vor examina
urmele de sânge invizibile \n ap= menajer=, noroi, cenu[=, podea,
parchet etc.
Urmele de sânge, pulverizate cu solu]ie apoas= de Luminol,
pot fi testate [i se pot continua determin=rile cu tehnica ADN, f=r=
a exista interferen]e.
Doar probele de sânge diluate \n exces, trimise la laborator,
pot face imposibil= extragerea ADN-ului.
Spre a nu distruge, din eroare, \n totalitate, urmele de
natur= sanguin= descoperite, se va proceda la testarea unui
singur pantof sau a unei singure zone de pe obiectul examinat.
Pentru a nu altera urmele de natur= sanguin= descoperite,
obiectele tratate cu aceast= solu]ie vor fi pe urm= uscate.
Neajunsuri care pot ap=rea \n utilizarea solu]iei cu Luminol
Reac]ia nu este specific= numai la urmele de sânge, din
cauz= c= Luminolul, \n combina]ie cu peroxidul de hidrogen,
eman= oxigen, ajungându-se la reac]ii false.
Toate materialele care eman= oxigen din peroxidul de
hidrogen pot s= dea reac]ii false, spre exemplificare, enumer=m:
CRIMINALISTICA
  substan]e de cur=]ire folosite \n buc=t=rie sau baie etc.;
 vegetale : lichid din iarb= c=lcat=, anumite flori, liliac, pin,
cedru etc.;
 legume – fructe : kiwi, tomate, sfecl=, hrean etc.;
 petele de var, iod, mucegai, rugin=, oxizi etc.
Obiectele care nu absorb lichide, cum sunt: sticl=, gresie,
faian]=, pere]i, linoleu, folii de polietilen=, mobilier, lavabile, solu]ia
pulverizat= se poate scurge, neajungându – se la informa]ii
concludente .
Descoperirea unor urme, care prezint= luminiscen]=, nu va
limita c=ut=rile criminalistului, acesta continuând c=utarea [i
constatarea prezen]ei urmelor de natur= sanguin=, prin testarea
cu reactivi specifici (test pentru hemoglobin=).
Recomand=ri de \ntrebuin]are
Obiectele manipulabile, care urmeaz= a fi pulverizate cu
solu]ie cu Luminol, se vor a[eza pe o coal= de hârtie alb=.
|n locurile cu funingine [i locurile afumate, nu se recomand=
folosirea Luminolului, deoarece fumul [i funinginea depus= pe
obiectul pulverizat \mpiedic= formarea luminiscen]ei .
|n \nc=perile tratate cu solu]ie Luminol, unde s-au eviden]iat
luminiscen]e alb=strui pe mai multe obiecte, care au fost testate
cu indicatorul [i s-a stabilit c= sunt de natur= sanguin=, vor fi
marcate cu jetoane [i fixate prin fotografiere.
Procedeul de lucru
Executarea fotografiilor la lumin= natural= sau artificial= a
\nc=perii, sau obiectelor examinate, identificarea prezumtivelor
urme cu aspect de sânge, marcarea cu jetoane, numere sau s=ge]i
autocolante, efectuarea fotografiilor de detaliu cu element metric .
Asigurarea obscurit=]ii necesare, pulverizarea solu]iei cu
Luminol, fixarea luminiscen]elor cu ajutorul unor marcatori
(be]i[oare etc.) pentru a putea identifica zonele la lumin= natural=
sau artificial=, care, pe urm=, vor fi verificate cu testele
(Hemophan) ce stabilesc natura sanguin= a urmelor.
Banderola-test se trece prin ap= distilat=, dup= care se
tamponeaz= u[or zona unde s-a eviden]iat luminiscen]a
alb=struie care se presupune a fi o urm= de natur= sanguin=.
|nverzirea testului indic= prezen]a hemoglobinei (urm= de
natur= sangvin=).
|n continuare, se procedeaz= la fotografierea zonelor,
al=turi de banderolele-test [i detaliul acestora .
Pentru fiecare zon= testat=, se va folosi o alt= banderol=-
test care, dup= fixarea prin fotografiere, vor fi ambalate separat \n
plicuri lipite [i sigilate.
|n cuprinsul procesului – verbal de cercetare la fa]a locului
sau de examinare criminalistic=, se vor men]iona etapele parcurse
am=nun]it, m=rimea luminiscen]ei alb=strui, care s-a eviden]iat,
pozi]ia, distan]a fa]= de alte elemente [i obiectul pe care a
reac]ionat solu]ia cu Luminol.
Fotografierea luminiscen]ei alb=strui, care rezult= \n urma
reac]iei, se va face cu un aparat fotografic fixat pe un trepied,
având diafragma deschis= la maxim, pe timpul de expunere “B”,
folosind un film de sensibilitate mare (800 ASA).Timpul de
expunere va fi de 5 – 7 minute, \n func]ie de m=rimea urmei,
distan]a focal= fa]= de urm= [i intensitatea luminiscen]ei.
Executarea acestor fotografii este anevoios= [i presupune
teste preliminarii pentru a fi siguri de reu[it=.
Stabilirea naturii sangvine a urmelor identificate cu ajutorul
testelor specifice.
Tratatul practic de criminalistic= Vol. II, la paginile 241 [i
242, exemplific= reac]ii de orientare [i certitudine a prezen]ei
urmelor de sânge [i de demonstrare a prezen]ei hemoglobinei.
|n practica curent=, am folosit teste rapide pentru a stabili
natura urmelor examinate. Acestea poart= denumirea comercial=
de “Hemophan” [i pun \n eviden]= prezen]a hemoglobinei .
Procedând la verificarea testelor cu urme de sânge de
natur= animal= (vit=, porc), acestea au reac]ionat prin aceea c=
CRIMINALISTICA
s-au \nverzit .
La testarea unui obiect care prezenta rugin= [i la
introducerea de solu]ie de Luminol, “Hemophanul” nu a reac]ionat.
Reguli de folosire a testului “Hemophan”, p=strare [i
erori posibile.
Cutia se va ]ine deschis= doar atât timp cât se scoate
banderola test . Nu se va atinge cu mâna testul.
Urmele de sânge \n amestec cu peroxid reac]ioneaz= \n 60
sec.
Culoarea ap=rut= dup= trei minute nu mai poate fi
interpretat= .
Se va nota prima folosire a testelor, dup= care, \n interval de
trei luni, se vor folosi toate testele.
P=strarea sub temperaturi de 30 grade Celsius, ferit de
umiditate, raze solare [i gaze nocive . Nu se p=streaz= la frigider.
Concentra]ia mare de vitamin= C (acid ascorbic) reduce
sensibilitatea testului.
Sângele infestat cu bacterii sau ciuperci produce reac]ii
false.
Preparate noi \n domeniu
Firma “Lightning” Powder Company Inc. din Jacksonville,
Statul Florida, a produs un preparat pe baz= de Luminol, denumit
comercial “Hemaglow”, care are ca [i caracteristici producerea de
luminiscen]= cu sângele sau producerea câtorva false reac]ii
pozitive.
Produsul \[i men]ine efectul pe o perioad= de dou= luni, \n
condi]ii de conservare adecvat=.
|ntr-un raport al lt. Robin Bratton, specialist al Poli]iei
Statului Michigan, acesta prezint= un studiu efectuat pentru
testarea validit=]ii acestui produs, detaliind rezultatele
comparative efectuate \ntre preparatul Luminol conven]ional \ntr-
o solu]ie apoas= [i “Hemaglow”, cu acordul firmei “Merck”,
produc=toarea de Luminol.
“Hemaglow” con]ine alcool izopropilic, care distruge celulele
ro[ii \nainte de oricare analiz= serologic= viitoare.
|n urma testelor comparative efectuate cu solu]ii de dilua]ii
diferite [i \n perioade diferite de preparare (solu]ia conven]ional=) s-
a ajuns la concluzia c= acest nou produs prezint= o stabilitate [i o
eficien]= mai \ndelungat=, iar reac]iile fals pozitive sunt mai reduse.
Tot \n concluziile acestui studiu s-a prezentat [i faptul c=
timpul de preparare este redus, iar reac]ia este mult mai puternic=
la sângele nediluat, ca [i \n cazurile \n care sângele sub form= de
stropi a fost diluat de ploaie, sp=lat intens.
Costuri ridicate
Folosirea pe scar= larg= a reac]iei cu Luminol nu este
posibil=, datorit= pre]ului ridicat al substan]elor din compozi]ie,
aceast= examinare dispunându-se numai \n scena crimelor
excep]ionale.
Cazuistic=
Dintre evenimentele deosebite, la care au fost solicita]i
criminali[tii bihoreni [i la care s-a dispus examinarea cu ajutorul
solu]iei Luminol, prezent=m dou= dintre acestea.
1) |n seara zilei de 13.02.2004, \n municipiul Oradea, pe
str. Colinelor, nr. 27, pe fondul unor certuri [i a consumului de
alcool, numitul Andra[i Ioan i-a aplicat numitei Ta[nadi Margit
Erszebet – concubin=, o lovitur= de cu]it \n zona toracic=.
Dup= comiterea faptei a a[ezat victima pe pat [i a sp=lat
urmele de sânge din locuin]=, dup= care s-a deplasat la locuin]a
unui vecin, pe care l-a rugat s= cheme salvarea, deoarece a g=sit-
o moart= \n pat pe concubina sa.
Procedând la deplasarea la locul faptei, \n data de
14.02.2004, [i la examinarea cu Luminol a \nc=perilor, s-au
identificat urme care prezentau luminiscen]= alb=struie pe un
f=ra[, un cu]it de buc=t=rie, o can= [i un pahar aflate pe mas=,
g=leat=, lighean [i sub un pre[, pe linoleum.
47
 Cu aceea[i ocazie au fost examinate [i obiectele de
\mbr=c=minte [i \nc=l]=minte ale prezumtivului autor,
eviden]iindu-se pe ele mai multe luminiscen]e alb=strui.
Toate aceste luminiscen]e au fost testate cu ajutorul
Hemophan-ului, stabilind c= urmele identificate erau de natur=
sangvin=.
Autorul, c=ruia i s-a aplicat procedeul de scoatere \n natura sanguin= a urmelor.
eviden]= a urmelor de sânge [i care a participat, atât la fa]a Foto 3 – reprezint=, \n detaliu, cu]itul pe care s-a eviden]iat o
luminiscen]= alb=struie, la tratarea cu solu]ie cu Luminol.
locului, cât [i la examinarea propriei vestimenta]ii, a recunoscut
fapta \n fa]a organului de urm=rire penal=.
2) |n data de 01.11.2004, victima Matyi Mihai, din comuna
Abram, a fost g=sit decedat \n locuin]=, prezentând leziuni la
nivelul capului.
Din investiga]iile efectuate s-a stabilit c= numitul Nagy Iozsef,
din aceea[i comun= (ginerele victimei), a consumat b=uturi
alcoolice \mpreun= cu Matyi. |ntre ei a intervenit un conflict [i l-a
lovit pe Nagy cu un v=trai. Acesta a ripostat, smulgându-i din mân=
v=traiul [i i-a aplicat mai multe lovituri \n cap, provocându-i decesul.
Dup= aceasta, Nagy a mers acas=, [i [i-a sp=lat pantofii,
care prezentau urme de sânge de la victim=.
Obiectele de vestimenta]ie, pantofii [i v=traiul au fost tratate
cu solu]ie Luminol, pe acestea s-au identificat urme care
prezentau luminiscen]= alb=struie.
Toate aceste luminiscen]e au fost testate cu ajutorul
Hemophan-ului, stabilind c= urmele identificate erau de natur=
sangvin=.
Obiectele examinate au fost \naintate spre expertizare
Instutului de Criminalistic=.
Autorii au fost trimi[i \n judecat= [i condamna]i pentru omor Foto 4 – reprezint= \n detaliu un segment din pre[ul pe care se
eviden]iaz= o luminiscen]= alb=struie intens=, \n urma trat=rii cu solu]ie cu
simplu art.174 Cod penal, stabilindu-se cu certitudine vinov=]ia Luminol.
re]inut= \n sarcina lor. Luminiscen]a central= a fost verificat= cu testul Hemophan,
Experien]a dobândit= de c=tre speciali[tii criminali[ti care ne-a indicat natura sanguin= a urmei.
bihoreni \n folosirea acestui mijloc tehnico-[tiin]ific de investigare |mprejurimile albastru fosforescente cu luminiscen]=
a locului faptei a u[urat, de multe ori, activitaea investigatorului
pe linie de omoruri sau a organului de urm=rire penal=, la
l=murirea anumitor aspecte de la fa]a locului [i probarea
activit=]ii infrac]ionale .
Fotografii de examinare efectuate \n cauza privind omorul

diminuat= provin, probabil,ca urmare a sp=l=rii pre[ului.

comis la data de 13. 02. 2004, \n Oradea, str.Colinelor, nr. 27.
Foto 1 – 2 – fotografii din camera unde s-au tratat cu solu]ie cu
Luminol, jetoanele indic= obiectele pe care s-au eviden]iat luminiscen]e
alb=strui intense [i care au fost verificate cu teste Hemophan, care au indicat

Foto 5 – reprezint= produsul de baz= \n prepararea solu]iei [i testul

rapid Hemophan.
Foto 6 – reprezint= banderola test Hemophan, \ncercuirea ro[ie indic=

48 CRIMINALISTICA