Sunteți pe pagina 1din 121

Anatomia topografică a membrului

superior.

Membrul superior(membrum superius) constă din umăr, fixat de torace


(suprabrachium), sau centura membrului superior-centura scapulară sau
toracică (cingulum membri superioris), şi porţiunea liberă a membrului
superior (membrum superius liberum), în care se includ: braţul
(brachium), antebraţul (antebrachium) şi mîna(manus).
Centura scapulară include 4 porţiuni: scapulară (regio scapularis),
deltoidă (regio deltoidea), infraclaviculară (regio infraclavicularis) şi
axilară (regio axillaris).
În porţiunea liberă a membrului superior (рис. 2-1) distingem
regiunea brahială anterioară şi posterioară(regg. brachii anterior et
posterior), regiunile cubitale anterioară şi posterioară (regg. cubiti
anterior et posterior), regiunile antebrahiale anterioară şi posterioară
(regg. antebrachii anterior et posterior), şi regiunea mîinii propriu-zise
care include regiunile: carpiană-anterioară şi posterioară (regg. carpi
anterior et posterior),metacarpiană şi digitală Se disting regiunile
palmară şi dorsală.

Umărul sau centura scapulară

Scheletul şi articulaţiile centurii scapulare

Scheletul centurii scapulare


La scheletul centurii scapulare se referă clavicula, scapula-
omoplatul şi regiunea proximală a humerusului.
Clavicula(clavicula; рис. 2-2) — os în formă de litera S; alcătuită din
corp (corpus), extremitate sternală (extremitas sternalis) şi extremitate
acromială (extremitas acromialis).
• Extremitatea sternală a claviculei cu incizura claviculară a
manubriului sternal(incisura clavicularis manumbrii sterni) formează
articulaţia sterno-claviculară (articulatio stemoclavicularis; рис. 2-3).
Articulaţia sterno-claviculară posedă un disc articular(discus
articularis), care împarte capsula articulară în două cavităţi
sinoviale ce nu comunică între ele. Retistenţa conexiunii în
articulaţie este asigurată de ligamentele sternoclaviculare anterior şi
posterior (lig. sternoclavicularе anterius, lig. sternoclavicularе
posterius) şi ligamentul interclavicular (lig. interclaviculare).
Ligamentul costoclavicular (lig. costoclaviculare) fixează strîns
extrmitatea sternală a claviculei de prima coastă.
• Extremitatea acromială (extremitas acromialis) realizează împreună cu
apofiza acromială a scapulei articulaţia acromioclaviculară(articulatio
acromioclavicularis; рис. 2-4), care este consolidată de două ligamente
Рис. 2-1. Границы и внешние ориентиры верхней конечности. 1 — regiunea digitală, 2 — regiunea palmară, 3 — regiunea
carpală anterioară, 4 — regiunea antebrahială anterioară, 5 — regiunea cubitală anterioară, 6 — regiunea brahială anterioară, 7 —
regiunea deltoidiană, 8 — regiunea infraclaviculară, 9 — regiunea axilară, 10— regiunea scapulară, 11 — regiunea deltoidiană, 12
— regiunea brahială posterioară, 13— regiunea cubitală posterioară, 14 — regiunea antebrahială posterioară, 15 — regiunea
carpiană posterioară, 16— regiunea dorsală a mîinii. (Из: Шевкуненко В.Н. Краткий курс оперативной хирургии с топог-
рафической анатомией. - М., 1947.)
Рис. 2-2. Clavicula dreaptă superior (а) şi inferior (6). 1 — extremitatea acromială, 2 — extremitatea sternală, 3 — suprafaţa
articulară sternală, 4 — suprafaţa articulară acromială, 5 — linia trapezoidă, 6 — tuberculul conic. (Из: Синельников Р.Д. Атлас
анатомии человека. - М., 1972. - Т. I.)
Рис. 2-3. Articulaţia sternoclaviculara. 1 — discul articular, 2 — ligamentul interclavicular, 3 — ligamentul sternoclavicular
anterior, 4 — clavicula, 5 — ligamentul costo-clavicular, 6 — coasta I, 7 — manubriul sternal. (Из: Синельников Р.Д. Атлас ана-
томии человека. - М., 1972. - Т. I.)

(margo superior), precum şi 3 unghiuri — superior


(angulus superior), inferior{angulus inferior) şi lateral
{angulus lateralis). Spina scapulei (spina scapulae),
care se continuă cu acromionul (acromion), separă
regiunea dorsală a scapulei în 2 fose: cea
supraspinală(fossa supraspinata) şi infraspinală
(fossa infraspinata). Pe suprafaţa costală(anterioară) a
scapulei este localizată fosa subscapulară. (fossa
subscapularis). Unghiul superior este reprezentat de
cavitatea glenoidală (cavitas glenoidalis), superior şi
inferior de care se localizează tuberculii
Рис. 2-4. Articulatia acromio-claviculară. 1 — acromion, 2 — supraglenoidal (tuberculum supraglenoidale) şi
ligamentul acromio-clavicular, 3 — clavicula, 4 — ligamentul infraglenoidal (tuberculum infraglenoidale). Pe
trapezoid, 5 — ligamentul conic, 6 — ligamentul coraco- marginea superioară, lîngă unghiul superior se
clavicular. (Из: Синельников Р.Д. Атлас анатомии человека. -
М., 1972. - Т. I.) localizează apofiza coracoidă (processus
coracoideus), medial de care se află apofiza incizura
scapulei(incisura scapulae). Apofiza coracoidă şi
— ligamentul acromio-clavicular (lig. tuberculul infraglenoidal sunt separaţi de cavitatea
acromioclaviculare) şi coraco-clavicular(lig. articulară de către colul scapulei(collum scapulae).
coracoclaviculare). Ligamentul acromio-clavicular
trece peste articulaţia omonimă. În ligamentul
coraco-clavicular distingem porţiunea externă de
formă patrulateră trapezoidală, numită
ligamentul trapezoid (lig. trapezoideum), şi
porţiunea internă de formă triunghiulară, numită
ligamentul conoid. (lig. conoideum).
Scapula (scapula; рис. 2-5) — os plat, posedă 3
margini — laterală(margo lateralis), medială
(margo medialis), superioară-

Porţiunea proximală a humerusului. În extremitatea


proximală a humerusului (os humerus) se disting
capul, colul anatomic, tuberculii mare şi mic, şanţul
intertubercular, colul chirurgical (рис. 2-6).
- Capul humerusului (caput humeri) e acoperit cu
ţesut cartilaginos hialin şi formează cu foseta
articulară a scapulei articulaţia umărului.
- Colul anatomic (соllит anatomicum) separă capul
humerusului de metafiză.
Рис. 2-5. Scapula anterior (а), posterior (б) şi din partea laterală (в). 1 — acromion, 2 — apofiza coracoidă, 3 — tuberculul
supraglenoidal, 4 — cavitatea articulară, 5 — tuberculul infraglenoidal 6 — marginea laterală, 7 — unghiul inferior, 8 — marginea medială, 9
— fosa infraspinoasă, 10 — spina scapulei, 11 — fosa supraspinoasă, 12 — unghiul superior, 13 — marginea superioară, 14 — incizura
scapulei, 15 — unghiul lateral, 16 — colul scapulei, 17 — suprafaţa costală şi fosa subscapulară (Из: Синельников Р.Д. Атлас анатомии
человека. - М., 1972. - Т. I.)
• Tuberculul mare {tuberculum majus)se găseşte pe suprafaţa laterală a osului humeral şi reprezintă locul de
fixare a muşchilor: supraspinos (т. supraspinatus), infraspinos (т. infraspinatus) şi rotund mic(т. teres
major), care asigură rotaţia în exterior a umărului.
• Tuberculul mic (tuberculum minus)este localizat pe suprafaţa anterioară a humerusului şi reprezintă
locul de fixare a muşchiului subscapular (т. subscapularis).
• Şanţul intertubercular (sulcus intertubercularis)este localizat între tuberculul mare şi creasta tuberculului mare
(crista tuberculi majoris) dintr-o parte şi tuberculul mic împreună cu creasta tuberculului mic (crista tuberculi
minoris) din cealaltă parte, prin care trece tendonul capului lung al muşchiului biceps brahial (т. biceps brachii).
Рис. 2-6. Osul humeral anterior (а) şi posterior (б). 1 — blocul humeral, 2 — capul humeral, 3 — epicondilul lateral, 4 — fosa radială,
5 — tuberozitatea deltoidă, 6 — creasta tuberculului mare, 7 — şanţul intertubercular, 8 — tuberculul mare, 9 — colul anatomic, 10 —
capul humeral, 11 — tuberculul mic, 12 — colul chirurgical, 13 — creasta tuberculului mic, 14 — corpul humerusului, 15 — fosa
coronariană, 16 — epicondilul medial, 17 — fosa procesului ulnar, 18 — şanţul nervului ulnar. (Из: Синельников Р.Д. Атлас анатомии
человека. - М., 1972. - Т. I.)
-Colul chirurgical (collum chirurgicum) este pe scapulă se fixează pe buya articulară din ţesut
localizat mai inferior de tuberculi şi corespunde cartilaginos (labrum glenoidale), ce înconjoară
cu localizarea cartilajului epifizar. cavitatea articulară, în aşa mod, încît tuberculul
infra-glenoidal se află în afara articulaţiei, iar
tuberculul supra-glenoidal—în cavitatea articulară
Articulaţia humerală împreună cu tendonul capului lung al muşchiului
biceps brahial, ataşat de acesta. Pe osul humeral
Articulaţia humerală (ariiculatio humeri; рис. 2- capsula articulară se fixează la nivelul colului
7) este formată de capul osului humeral (caput anatomic (collum anatomicum), lăsînd în afara
humeri)şi foseta articulară a scapulei. cavităţii articulare tuberculii mare şi mic ai
Capsula articulară (capsula articularis)constă humerusului. Tunica fibroasă a capsulei articulare
din tunica externă fibroasă {tunica fibrosa) şi are părţi mai dense(îngroşate) în părţile superioară,
tunica internă sinovială{tunica synovia lis), care inferioară şi medială, care poartă numele de
produce lichidul sinovial. Capsula articulară ligamente glenohumerale. (ligg. glenohumeralia).
4—1089
Рис. 2-7. Articulaţia humerală anterior (а), posterior (б), şi din partea laterală (в) şi în secţiune frontală (г), 1 —
Tendonul muşchiului biceps brahial, 2 — capsula articulară, 3 — ligamentul coraco humeral, 4 — acromion, 5 — ligamentul coraco-
acromial, 6 — apofiza coracoidă, 7 — ligamentul transversal superior al scapulei, 8 — ligamentul transversal inferior al scapulei. (Из:
Синельников Р.Д. Атлас анатомии человека. - М., 1972. - Т. I.)
Capsula articulară este întărită din superior de ligamentul coracohumeral (Jig. coracohumerale), anterior
— tendonul muşchiului subscapular (tendo т. subscapularis), posterior— tendoanele muşchilor
supraspinos, infraspinos şi rotund mic {tendo тт. supraspinati, infraspinati et teretis minoris).
Ligamentul coracohumeral se întinde de la baza apofiza coracoide a scapulei spre tuberculul mare al humerusului.
Tendonul muşchiului subscapular concreşte cu suprafaţa anterioară a tunicii fibroase a capsulei articulare.
Tendoanele muşchilor supraspinos {т. supraspinatus), infraspinos(т. infraspinatus) şi rotund mic (т. teres
major) concresc cu suprafaţa posterioară a capsulei articulare.
Capsula articulară formează în porţiunea inferioară recesul axilar (recessus axillaris), mai pronunţat la
adducţia braţului. Această regiune a capsulei articulare nu este întărită de muşchi, ceea ce predispune la
apariţia luxaţiilor în articulaţia umărului în direcţie inferioară,înspre fosa axilară(luxaţii axilare). Anterior
capsula articulară comunică cu bursa subtendinee a muşchiului subscapular (bursa subtendinea m.
subscapularis), situată între colul scapulei, apofiza coracoidă şi tendonul muşchiului subscapular. În regiunea
şanţului intertubercular tunica sinovială a capsulei articulare formează recesul sinovial intertubercular
(vagina sinovialis intertubercularis), care ajunge pînă la nivelul colului chirurgical al humerusului şi
reprezintă teaca sinovială a tendonului capului lung al muşchiului biceps brahial.
În caz de inflamaţie purulentă a articulaţiei humerale pătrunderea puroiului în regiunile limitrofe are loc
cel mai des prin regiunile mai puţin rezistente ale capsulei articulare— pe sub-bursa subtendinee a
muşchiului subscapular sau prin vagina sinovialis intertubercularis.
Deasupra articulaţiei humerale sub foră de placă densă triunghiulară trece ligamentul coracoacromial. (lig.
coracoacromiale), care împreună cu apofiza coracoidă şi acromionul formează o cupolă(fornix), ce
protejează articulaţia humerală din superior şi preîntîmpină trecerea umărului mai sus de planul orizontal.
Ridicare braţului mai sus de planul orizontal este posibil numai la schimbarea poziţiei scapulei.
Articulaţia umărului se referă la articulaţiile de tip sferoid; în ea sunt posibile următoarele mişcări:
flexie (flexio), extensie (extensio),adducţie (adductio), abducţie (abductio), rotaţie (rotatio) şi
circumducţie(circumductio).
Articulaţia humerală la nou-născut. Oasele, care formează articulaţia humerală a nou-născutului,
au o structură cartilaginoasă. Unghiul dintre capul şi corpul osului humeral este mai mare, decît la adulţi
(170 şi 140° respectiv). O particularitate a articulaţiei humerale la nou-născuţi— subdezvoltarea feţelor
articulare şi a buzei articulare(labium glenoidale), care au ca rezultat o congruenţă mai mică decît la
adulţi. Capsula articulară este densă, întinsă şi doar în regiunea fosei axilare formează plice(falduri); se
fixează la nivelul colului anatomic, mai sus de limita cartilajului epifizar.
Dislocarea umărului (рис. 2-8, 2-9). Dintre toate luxaţiile-dislocările cel mai des se întîlnesc luxaţiile
umărului, care se explică prin volumul mare de mişcări posibile în articulaţie, precum şi prin suprafaţa mică
şi adîncimea capsulei articulare. Apofiza coracoidă, acromionul şi ligamentul coracoacromial împiedică
deplasarea capului humeral în sus, de aceea, în caz de dislocare a umărului se urmăreşte deplasarea
capului humeral înainte, pe sub apofiza coracoidă(cel mai des), inferior, către marginea laterală a scapulei
sau posterior, pe sub apofiza acromială sau chiar în fosa infraspinoasă. În dislocările umărului, regiunea
deltoidă este deformată, brusc proemină apofiza acromială a scapulei,

Рис. 2-8. Dislocarea umărului drept. Mîna dreaptă se află într-o poziţie forţată, iar sub articulaţia acromio-claviculară din dreapta se
observă retragerea ţesuturilor moi. (Из: Кованое В.В., Травин АЛ. Хирургическая анатомия верхней конечности. - М., 1965.)
Рис. 2-9. Tipuri de dislocări ale umărului, а — anterior pe sub apofiza coracoidă, б — anterior subclavicular, в — inferior axilar, г
— posterior, pe sub apofiza acromială. (Из: Каплан А.В. Закрытые повреждения костей и суставов. - М., 1967.)

sub care se observă retracţia ţesuturilor moi, ca urmare a lipsei capului humeral la locul său obişnuit.

Centura toracică
În centura toracică distingem următoarele regiuni: infraclaviculară, axilară, scapulară şi deltoidiană.

Regiunea infraclaviculară
Regiunea infraclaviculară (regio infraclavicularis) este limitată din superior de claviculă, inferior —
coasta III, medial — marginea sternului, lateral — marginea anterioară a muşchiului deltoid.

Topografia pe straturi a regiunii infraclaviculare (рис. 2-10)


1. Pielea (cutis) subţire, elastică.
2. Stratul adipos subcutanat (panniculus adiposus) mai pronunţat în părţile inferioare ale regiunii. În
regiunea claviculei stratul adipos este subţire, ceea ce permite palparea acesteia pe toată suprafaţa.
3. Fascia superficială (fascia superficialis)superior se fixează de claviculă; în părţile superioare ale
regiunii se conţin fibre ale muşchiului pielos al gîtului (platysma); inferior, împărţindu-se în 2 foiţe,
cuprinde glanda mamară, din care cauză regiunea fasciei superficiale, care se află între claviculă şi
glanda mamară poartă numele de ligament suspensor al glandei mamare. (tig. suspensorium mammae).
4. Fascia pectorală (fascia pectoral is)se fixează de claviculă; prin intermediul foiţelor superficială şi
profundă fascia cuprinde din ambele părţi muşchiul pectoral mare, formînd teaca acestuia, iar lateral
trece în fascia axilară (fascia axillaris).
5. Muşchiul pectoral mare (т. pectoralis major) ocupă partea infero-medială a regiunii infraclaviculare.
Partea claviculară (pars clavicularis) a muşchiului pectoral mare începe de la jumătatea medială a
claviculei, partea sternocostală (pars sternocostalis) — de la suprafaţa anterioară a sternului şi
cartilajele coastelor V-VI, partea abdominală(pars abdominalis) — de la foiţa anterioară a tecii
muşchiului drept abdominal. Fibrele musculare ale muşchiului pectoral mare converg, formînd peretele
anterior al fosei axilare (fossa axillaris) şi se fixează de creasta tuberculului mare al humerusului(crista
tuberculi majoris humeri). În partea supero-laterală a regiunii infraclaviculare se localizează triunghiul
clavipectoral (trigonum clavipectorale), limitat din partea superioară de claviculă, din exterior —
marginea anterioară a muşchiului deltoid, inferior şi medial — de muşchiul pectoral mare. Subiecţilor
slabi acestui triunghi îi corespunde o adîncitură a pielii— fosa infraclaviculară (fossa infra-
clavicularis). Unghiul inferior al triunghiului trece în şanţul deltoido-pectoral (sulcus
deltoideopectoralis).
6. Între foiţa profundă a fasciei pectorale şi fascia clavipectorală(fascia clavipectoralis) posterior de
muşchiul pectoral mare se află spaţiul subpectoral, cel mai pronunţat în apropierea claviculei.
7. Fascia clavipectorală (fascia clavi
pectoralis) porneşte de la claviculă şi apofiza coracoidă a scapulei, formează teacă pentru muşchiul
subclavicular şi pectoral mic, iar sub formă de placă densă căptuşeşte
Рис. 2-10. Regiunea infraclaviculară. 1 — partea abdominală a muşchiului pectoral mare, 2 —muşchiul deltoid , 3 —partea
claviculară a muşchiului pectoral mare, 4 — partea sternocostală a muşchiului pectoral mare, 5 — vena subcutanată laterală a
membrului toracic(v.cephalica), 6 — fascia clavipectorală, 7— muşchiul pectoral mic, 8 — muşchiul subclavicular, 9 — şanţul
deltoidopectoral, 10 — triunghiul clavipectoral, 11 — triunghiul pectoral, 12 — triunghiul subpectoral. (Из: Синельников Р.Д. Атлас
анатомии человека. - М., 1972. - Т. I.)
partea inferioară(fundul) triunghiului clavipectoral (trigonum clavipectorale); inferior- concreşte cu
foiţa profundă a fasciei pectorale, limitînd din inferior spaţiul subpectoralог, lateral — concreşte cu
fascia axilară, formînd ligamentul suspensor al axilei (lig. suspensorium axillae).
8. Muşchiul pectoral mic (т. pectoralis minor) de formă triunghiulară, îşi ia originea de la coastele III-V
şi se fixează la nivelul apofizei coracoide a scapulei, formînd peretele anterior al cavităţii axilare.
9. Muşchiul subclavicular (т. subclavius)îşi are originea la nivelul coastei I şi se fixează la nivelul
extremităţii acromiale a claviculei.

Vasele şi nervii regiunii infraclaviculare (рис. 2-11)


1. În stratul adipos subclavicular se localizează ramificările nervilor supraclaviculari
(пп. supraclaviculares),care inervează pielea în această regiune şi sunt ramuri ale plexului cervical. În
sectoarele inferiorare ale regiunii infraclaviculare inervaţia pielii este realizată de către ramurile anterioare
şi laterale ale nervilor intercostali. (пп. intercostales).În stratul adipos al regiunii infraclaviculare pe
traiectul şanţului deltoido-pectoral (sulcus deltoideopectoralis) vena subcutanată laterală a membrului toracic-
vena cefalică (v. cephalica)urcă în triunghiul clavipectoral (trigonum clavipectorale), unde perforează fascia
clavipectorală (fascia clavipectoralis) şi se varsă în vena axilară (v. axillaris). Artera şi vena subclaviculară
(a. et v. subclavia) însoţite de partea infraclaviculară a plexului brahial(pars infraclavicularus plexus
brachialis) ies de sub claviculă, apoi la nivelul marginii externe a coastei I, poartă deja denumirea de arteră şi
venă axilară (a. et v. axillaris) şi trec

Рис. 2-11. Vasele şi nervii regiunii infraclaviculare şi a fosei axilare1 — nervul median, 2 — nervul musculo-cutanat, 3 — artera
axilară, 4 — vena axilară, 5 — fasciculul lateral al plexului brahial, 6 — artera toracoacromială, 7 — artera toracică superioară, 8 —
artera şi vena toracică laterală, 9 — vena toracoepigastrică, 10 — artera şi vena toracodorsală, 11 — artera şi vena subscapulară,
12 — nervul intercostobrahial, 13 — nervul cutanat antebrahial medial, 14 — nervul cutanat brahial medial. (Из: Синельников Р.Д.
Атлас анатомии человека. - М., 1972. -Т. III.)
pe după muşchiul pectoral mic în cavitatea axilară. Proiecţia arterei axilare în regiunea infraclaviculară
— linia, trasată de la limita dintre treimea medială şi medie a claviculei pînă la marginea internă a
muşchiului coracobrahial, în cazul abducţiei braţului pînă la planul orizontal. În triunghiul
clavipectoral(trigonum clavipectorale)elementele pachetului vasculo-nervos sunt aşezate în felul
următor: cel mai superficial şi mai inferior se află vena axilară (v. axillaris), superior de vena axilară şi
mai profund— artera axilară (а. axillaris), încă mai superior şi mai profund— plexul brahial(plexus
brachialis).
4. În triunghiul clavipectoral de la artera axilară pornesc următoarele ramuri:
• Artera toracică superioară (a. thoracica superior) are originea la nivelul marginii inferioare a
claviculei, se îndreaptă inferior şi dă ramuri celor 2 spaţii intercostale superioare.
• Artera toracoacromială (a. thora-coacromialis) îşi ia originea de la marginea supero-medială a
muşchiului pectoral mic, perforează fascia clavipectorală (fascia clavi-pectoralis),pătrunde în spaţiul
subpectoral şi emite următoarele ramuri:
♦ Ramura acromială (г. acromialis) se îndreaptă spre acromion şi participă la formarea reţelei
acromiale (rete acromiale), care vascularizează articulaţia umărului.
♦ Ramuri pectorale (rr. pectoralis) vascularizează muşchii pectorali mare şi mic.
♦ Ramura deltoidiană (г. deltoideus) se îndreaptă în jos pe traiectul şanţului deltoido-pectoral şi
vascularizează muşchii deltoid şi pectoral mare.
5. Arterele enumerate mai sus sunt însoţite de venele omonime, care se varsă în vena axilară (v.
axillaris).
6. Vasele toracoacromiale sunt însoţite de nervii pectorali mediali şi laterali (пп. pectorales medialis et
lateralis), care inervează muşchii pectorali mare şi mic.
7. Drenajul limfatic de la regiunea infraclaviculară se realizează, în principal, pe traiectul vaselor venoase
în ganglionii limfatici subclaviculari (nodi lymphatici infraclaviculares), 2-3 ganglioni limfatici, localizaţi
pe vena axilară. De la sectoarele inferioare ale regiunii infraclaviculare, limfa se îndreaptă în ganglionii
limfatici axilari (nodi lymphatici axillares).
Regiunea axilară
Regiunea axilară (regio axillaris; рис. 2-12) este limitată din anterior de marginea inferioară a muşchiului
pectoral mare (т. pectoralis major), posterior— marginea inferioară a muşchiului lat al spatelui (т.
latissimus dorsi). Linia, care uneşte marginile inferioare ale acestor muşchi şi trasată pe peretele toracic
la nivelul coastei III, — limita medială a regiunii axilare; aceeaşi linie, trasată pe suprafaţa medială a
braţului— limita laterală a regiunii.
În centrul regiunii axilare se localizează o adîncitură, numită fosă axilară (fossa axillaris).

Topografia pe straturi a regiunii axilare


1. Pielea (cutis) subţire, mobilă, la adducţia umărului formează pliuri, are o cantitate mare de glande
sudoripare şi sebacee; la persoanele, care au atins maturitatea sexuală, este prezent un strat pilos bine
evidenţiat.
2. Stratul adipos (panniculus adiposus) este distribuit într-un strat subţire uniform..
3. Fascia superficială (fascia superficialis) — o placă de ţesut conjunctiv slab, fixată pe alocuri de fascia
axilară.
4. Fascia axilară (fascia axillaris) este reprezentată de o placă densă fibroasă de-a lungul marginilor
regiunii, care în centru se subţiază şi posedă orificii, ce permit trecerea nervilor cutanaţi şi ai vaselor.
Fascia axilară are formă de boltă. Aceasta se explică prin faptul că la nivelul marginilor muşchiului
pectoral mare la ea se ataşează fascia clavipectorală (fascia clavipectoralis), formînd aici ligamentul
suspensor al axilei (lig. suspensorium axillae).
5. Cavitatea axilară (cavitas axillaris) are forma unei piramide, baza piramidei fiind orientată în jos şi
închisă de fascia axilară, iar vîrful este orientat în sus şi medial, situat în spaţiul dintre coasta I şi
claviculă. Prin acest spaţiu în cavitatea axilară trec artera şi vena axilară, precum şi fasciculele plexului
brahial.
• În cavitatea axilară se disting următorii pereţi: (рис. 2-13).
Рис. 2-12. Regiunea axilară. 1 — muşchiul lat al spatelui, 2 — fosa axilară, 3 — muşchiul rotund mare, 4 — muşchiul triceps al
braţului, 5 — muşchiul coracobrahial, 6 — şanţul deltoido-pectoral, 7 — muşchiul pectoral mare, 8— muşchiul dinţat anterior. (Из:
Кованое В.В., Травин А.А. Хирургическая анатомия верхней конечности. - М., 1965.)
Peretele limitele lor ar
anterior este fi: superior -
format de muşchiul
muşchii subscapular,
pectorali mare inferior -
şi mic (тт. muşchiul
perforates rotund mare;
major et capul lung al
minor). Pe muşchiului
peretele anterior triceps— limita
al cavităţii laterală a
axilare muşchii orificiului
pectorali mare trilater şi limita
şi mic formează medială a
2 triunghiuri: orificiului
pectoral patrulater;
(trigonum limita laterală a
perforate), orificiului
aflîndu-se în patrulater—
limitele colul
muşchiului chirurgical al
pectoral mic, şi osului humeral.
subpectoral Prin orificiul
(trigonum patrulater
subpectorale), cavitatea
situate între axilară
marginea comunică cu
infero-laterală a spaţiul
muşchiului subdeltoidean;
pectoral mic şi prin orificiul
marginea trilater— cu
inferioară a regiunea
muşchiului scapulară.
pectoral mare. Peretele medial
Perete posterior al cavităţii este
este format de format de
muşchiul lat al muşchiul dinţat
spatelui (т. anterior. (т.
latissimus serratus
dorsi), muşchiul anterior).
rotund mare (т. Peretele lateral
teres major) şi este format de
muşchiul capul scurt al
subscapular (т. muşchiului
subscapulars). biceps
Pe peretele brahial(caput
posterior al breve т.
cavităţii axilare bicipitis
se localizează brachii) şi
orificiile tri- şi muşchiul
patrulatere coraco-brahial,
(foramen concrescut cu
trilaterum et acesta (т.
foramen coracobrachial
quadrilaterum). is).
Privite din
partea cavităţii
axilare,
Рис. 2-13. Pereţii cavităţii axilare, orificiile trilater şi patrulater 1 — orificiul patrulater, 2 — orificiul trilater, 3 — muşchiul
subscapular, 4 —muşchiul pectoral mare, 5 — muşchiul dinţat anterior, 6 — muşchiul lat al spatelui, 7 — capul lung al muşchiului
triceps al braţului, 8 — muşchiul rotund mare. (Из: Кованое В.В., Бомаш Ю.М. Практическое руководство по топографической
анатомии. - М., 1967.)

• Cavitatea axilară este umplută cu ţesut adipos, în care sunt situaţi ganglioni limfatici, partea
infraclaviculară a plexului brahial {pars infraclavicularis plexus brachialis), trec artera şi ven axilară
(a. et v. axillaris) (рис, 2-14).
• Ţesutul adipos al cavităţii axilare comunică cu straturile adipoase ale următoarelor regiunilor
adiacente:
♦ Superior şi medial, pe traiectul arterelor axilară şi subclaviculară, precum şi pe traiectul plexului
brachial, ţesutul adipos al cavităţii axilare comunică cu ţesutul adipos al triunghiului lateral al gîtului
şi al spaţiului interscalen.
♦ Inferior, pe traiectul arterei brahiale, ţesutul cavităţii axilare comunică cu ţesutul adipos profund al
regiunii anterioare a umărului, pe traiectul arterei brahiale profunde-cu ţesutul adipos profund al
regiunii posterioare a umărului(braţului?)
♦ Anterior, ţesutul adipos al cavităţii axilare este delimitat de ţesutul adipos, localizat între tecile
musculare ale muşchilor
4—1089
pectorali mare şi mic, de către unirea dintre fasciile pectorală şi clavipectorală pe marginea externă
a muşchiului pectoral mare. În caz de inflamaţie purulentă a ţesutului, porţiuni de fascie, ce depart
ţesutul adipos axilar de spaţiul celular interpectoral, se pot topi(dizolva). Acest lucru poate duce
la răspîndirea infecţiei în spaţiul celular interpectoral, unde se găseşte ţesut conjunctiv lax.
♦ Posterior, ţesutul cavităţii axilare comunică cu:
—cu ţesutul regiunii scapulare prin spaţiul larg dintre pereţii medial şi posterior ai cavităţii
axilare (ţesutul lax al regiunii scapulare este localizat între muşchii subscapular şi dinţat
anterior) ;
—cu spaţiul celular subdeltoidian prin orificiul patrulater, pe traiectul nervului axilar (п.
axillaris) şi a arterei circumflexe humerale anterioare
(a. circumflexa humeri anterior);
—cu loja osteofibroasă infraspinoasă prin orificiul trilater pe traiectul arterei circumflexe a
scapulei {а.
circumflexa scapulae).

Vasele şi nervii regiunii axilare


1. Artera axilară (a. axillaris) —continuarea arterei subclaviculare (a. subclavia; см. рис. 2-11). Proiecţia
arterei axilare în regiunea axilară — linia verticală, trasată pe marginea anterioară a stratului pilos al fosei
axilare. Artera axilară este împărţită în 3 segmente.
• Primul segment porneşte de la marginea externă a coastei I pînă la muşchiul pectoral mic; situat în
limitele triunghiului clavipectoral (trigonum clavipectorale).
• Al doilea segment al arterei axilare este situat posterior de muşchiul pectoral mic, în limitele
triunghiului pectoral (trigonum pectorale).
♦ Sintopia: anterior şi medial se află vena axilară (v. axillaris), mai superior şi lateral — artera
axilară (a. axillaris), medial, lateral şi posterior de arteră sunt localizate,
Рис. 2-14. Transversal (а) şi longitudinal (б) secţiunile regiunii axilare. 1 —muşchiul pectoral mare, 2 — fasciculele plexului
brahial, 3 — ţesutul celulo-adipos al fosei axilare, 4 — coastă, 5 — muşchiul dinţat anterior, 6 — muşchiul infraspinos, 7 —
muşchiul subscapulr, 8 —scapula, 9 — muşchiul deltoid, 10 — osul humeral, 11 — muşchiul pectoral mic, 12 — clavicula, 13 —
artera şi vena axilară, 14 — muşchiul coraco-brahial, 15 — tendonul capului lung al muşchiului biceps brahial. (Из: Корнинг Г.К.
Топографическая анатомия. - М., 1936.)
respectiv, subpectorale) (пп. radialis et precum şi
fasciculele între marginile axillaris), medial ramuri
medial, lateral inferioare ale — nervul ulnar (п. participante
şi posterior ale muşchilor ulnaris). la formarea
plexului pectorali mic ♦ În al treilea reţelei
brahial(fascicul şi mare. segment, din acromiale
i medialis, ♦ Sintopia: artera axilară (rete
lateralis et anterior şi pornesc acromialis).
posterior medial este următoarele 3 — Artera
plexus localizată vena vase. subscapulară
brachialis). axilară (v. — Artera (a.
♦ De la al doilea axillaris),mai circumflexă subscapulari
segment lateral — humerală s) — cea mai
porneşte artera artera anterioară(a. mare ramură
toracică laterală axilară(a. circumflexa a arterei
(a. thoracica axillaris). humeri axilare,
lateralis), Artera axilară anterior),se coboară de-a
care se este îndreaptă lungul
îndreaptă înconjurată de lateral, trece marginii
inferior pe ramurile printre colul externe a
marginea plexului chirurgical al muşchiului
muşchiului brachial: osului subscapular,
dinţat anterior anterior— humeral din împreună cu
(т. nervul median anterior şi nervul
serratus (п. medianus), muşchii omonim. La
anterior); lateral — coracobrahial nivelul
superior artera nervul şi capul scurt marginii
este acoperită de musculocutana al bicepsului laterale a
muşchiul t (п. brahial din scapulei,
pectoral mic. musculocutane posterior. artera se
Artera toracică us), posterior — Artera împarte în
laterală irigă — nervul circumflexă
muşchiul dinţat radial şi axilar humerală
anterior şi posterioară
participă la (a.
vascularizarea circumflexa
glandei humeri
mamare, posterior), se
trimiţînd îndreaptă
ramurile inferior şi
laterale ale posterior,
glandei mamare împreună cu
(rr. mammarii nervul
laterales). axilar(п.
Artera toracică axillaris)
laterală este trece prin
însoţită de orificiul
nervul thoracic patrulater şi
lung pe din posterior
traiectul său. încercuieşte
{п. thoracicus colul
longus). chirurgical al
 Al treilea humerusului,
segment al emiţînd
arterei axilare ramuri, care
este localizat în anastomozeaz
limitele ă cu artera
triunghiului circumflexă
subpectoral humerală
(trigonum anterioară,
artera circumflexă a scapulei (a. circumflexa scapulae), şi artera toracodorsală {а.
thoracodorsalis). Artera circumflexă a scapulei trece prin orificiul trilater, încercuieşte
marginea laterală a scapulei şi pătrunde în loja osteo-fibroasă infraspinoasă. Ramurile arterei,
care înconjoară scapula, anastomozează cu artera suprascapulară şi ramura profundă a arterei
transversale a gîtului. Această anastomoză— reprezintă principala cale colaterală de irigare a
membrului superior în caz de tromboză sau ligaturare a arterei axilare mai sus de originea
arterei subscapulare.
2. Vena axilară (v. axillaris) se formează la nivelul marginii inferioare a muşchiului pectoral mare prin
confluerea în vena medială subcutanată (v.bazilică) (v. basilica) a 2 vene brahiale (w. brachiales).
Vena axilară este localizată anterior şi medial de artera axilară, şi trece împreună cu ea în triunghiurile
subpectoral, pectoral şi clavipectoral. Vena axilară la nivelul marginii externe a coastei I trece în vena
subclaviculară. Afluenţii venei axilare sunt venele, care însoţesc ramurile arterei axilare şi vena
toracică laterală subcutanată-cefalică (v. cephalica).
3. Partea infraclaviculară a plexului brahial {pars infraclavicularis plexus brachialis) este situată în cavitatea
axilară în limitele triunghiului pectoral; constă din 3 fascicule — medial, lateral şi posterior (рис. 2-15).
• Fasciculul lateral {fasciculus lateralis) este situat mai lateral de artera axilară; emite nervul pectoral
lateral (п. pectoralis lateralis) înspre muşchiul pectoral mare. Fasciculul lateral se împarte în rădăcina
laterală a nervului median {radix lateralis n. Mediani) şi nervul musculocutanat {п. Musculo-
cutaneus). Nervul musculo-cutanat {п. musculocutaneus) se îndreaptă lateral, străpunge muşchiul
coraco-brahial {т. coracobrachialis) şi se aşază între muşchii biceps şi brahial. Nervul musculo-
cutanat inervează grupa anterioară de muşchi ai braţului şi emite nervul cutanat antebrahial
lateral{п. cutaneus antebrachii lateralis).
• Fasciculul medial {fasciculus medialis) este situat medial de artera axilară şi posterior de vena axilară. De
la fasciculul medial pornesc următoarele ramuri.
♦ Nervul pectoral medial {п. pectoralis medialis)perforează fascia clavi-pectorală şi pătrunde în
muşchiul pectoral mare.
♦ Rădăcina medială {radix medialis), unindu-se cu rădăcina laterală pe suprafaţa anterioară a arterei
axilare, formează nervul median {п. medianus), care pleacă înspre braţ însoţit de artera brahială {а.
brachialis).
♦ Nervul ulnar{п. ulnaris) se îndreaptă inferior spre braţ, pe traiectul marginii mediale a arterelor
axilară şi brahială.
♦ Nervul cutanat brahial medial {п. cutaneus brachii medialis)se localizează medial de nervul ulnar,
posterior de vena axilară. În triunghiul subpectoral la nervul cutanat brahial medial se alipesc nervii
intercostobrahiali {пп. iniercostobrachiales), care pleacă de la ramurile anterioare ale nervilor toracici 2-3.
Nervul cutanat brahial medial inervează pielea suprafeţei mediale a braţului.
♦ Nervul cutanat antebrahial medial (п. cutaneus antebrachii medialis) pleacă înspre braţ, situîndu-se
medial de nervul median şi anterior de nervul ulnar.
• Fasciculul posterior {fasciculus posterior; рис. 2-16) se localizează posterior de artera axilară şi emite
următoarele ramuri:
♦ Nervul subscapular {п. subscapularis) se îndreaptă spre inferior şi exterior, alăturîndu-se vaselor
omonime şi inervează muşchii subscapular şi rotund mare.
♦ Nervul toracodorsal {п. thoracodorsalis) poate avea originea de la nervul axilar. Nervul toracodorsal
se îndreaptă paralel cu nervul subscapular, aflîndu-se mai exterior de acesta, apoi trece prin orificiul
trilater împreună cu artera circumflexă a scapulei şi inervează muşhiul lat al spatelui.
♦ Nervul radial (и. radialis)se îndreaptă pe braţ, situîndu-se posterior de artera axilară.
Рис. 2-15. Plexul brahial, ramurile fasciculelor medial şi lateral.1 — nervul musculo-cutanat, 2 — fasciculul lateral, 3 — nervul
toracic lateral, 4 — trunchiul superior, 5 — plexul cervical, 6 — ansa cervicală, 7 — nervul diafragmal, 8— nervul vag, 9— trunchiul
median, 10— trunchiul inferior, 11 — nervul pectoral medial, 12— nervi cutanaţi anteriori, 13 — fasciculul medial, 14 — nervul toracic
lung, 15 — nervul ulnar, 16 — nervul median, 17 — nervul intercostobrahial. (Из: Синельников Р.Д. Атлас анатомии человека. - М.,
1972. - Т. III.)
Рис. 2-16. Plexul brahial, ramurile fasciculului posterior. 1 — nervul musculo-cutanat, 2 — nervul ulnar, 3— nervul cutanat
antebrahial medial, 4— nervul median, 5— fasciculul lateral, 6— fasciculul posterior, 7— fasciculul medial, 8 — nervul axilar, 9 —
nervul subscapular, 10 — nervul toracodorsal, 11 —nervul radial, 12 — nervul cutanat brahial medial. (Из: Синельников Р.Д. Атлас
анатомии человека. - М., 1972. - Т. III.)
♦ Nervul axilar (п. 5. În cavitatea axilară
axillaris) trece sunt amplasaţi
posterior de nervul ganglionii limfatici
radial, înconjoară axilari (nodi
muşchiul subscapular. lymphatici axillaris;
Nervul axilar, medial рис. 2-17).
de artera circumflexă • Ganglionii
humerală posterioară, limfatici axilari
trece împreună cu ea laterali se
prin orificiul patrulater, localizează pe
unde dă ramuri spre peretele lateral al
muşchiul deltoid (rr. cavităţii axilare,
muscularis) şi nervul lîngă muşhiul
cutanat brahial lateral coraco-brahial,
superior (п. cutaneus exterior de
brachii lateralis pachetul vasculo-
superior). nervos şi adună
4. În afară de ramurile limfa de la
regiunii membrul superior
infraclaviculare a liber.
plexului brahial, în • Ganglionii
cavitatea axilară trece şi limfatici axilari
nervul toracic lung (п. mediali (pectorali)
thoracicus longus) (CV, (de obicei sunt 3
CVI, CVII), care porneşte —6) se
de la partea localizează la
supraclaviculară a nivelul muşchiului
plexului brahial (pars dinţat anterior, pe
supraclavicularis traiectul vaselor
plexus brachialis), care toracice laterale,
este îndreptat în jos de- drenează limfa de
a lungul liniei axilare la glanda mamară,
anterioare (linea peretele antero-
axillaris anterior) lateral al toracelui
împreună cu artera şi abdomenului.
toracică laterală (a. Ganglionul, care
thoracica lateralis) şi se găseşte la
inervează muşchiul nivelul coastei III,
dinţat anterior sub marginea
(m.serratus anterior). inferioară a
muşchiului
pectoral mare,
este unul din
primii ganglioni
care se măreşte în
dimensiuni în caz
de metastazare a
cancerului glandei
mamare
(ganglionul
Zorghius).
Рис. 2-17. Ganglionii limfatici axilari. 1 — ganglionii limfatici axilari laterali, 2 — ganglionii limfatici axilari centrali3 — nervul toracic
lung şi artera şi vena toracică laterală, 4 —ganglionii limfatici axilari mediali, 5 — ganglionii limfatici axilari posteriori 6 — artera şi
vena subscapulară, 7 — vena axilară, 8 — nervul median, 9 — ganglionul limfatic brahial, 10 —-v.bazilică.. (Из: Кованое В.В.,
Травин А.А. Хирургическая анатомия верхней конечности. - М., 1965.)
Ganglionii limfatici În caz de panariţiu,
posteriori flegmon în limitele
(subscapulari) (de art.radiocarpiene şi a
obicei sunt 3—4) se antebraţului,
localizează pe ganglionii limfatici
traiectul vaselor axilari se măresc în
subscapulare şi dimensiuni, iar uneori
drenează limfa de la se topesc purulent,
regiunile scapulară cauzînd un flegmon
şi nucală (sau axilar profund.
cervicală
posterioară).
Ganglionii limfatici Regiunea
axilari centrali (de scapulară
obicei sunt 5—7)
sunt localizaţi în Regiunea scapulară
centrul cavităţii (regiо scapularis)este
axilare, de-a lungul limitată din superior de
venei axilare. linia, trasată de la
Din ganglionii articulaţia acromio-
limfatici axilari claviculară pînă la
drenajul limfatic apofiza spinoasă a
are loc în vertebrei cervicale VII,
ganglionii limfatici inferior — de linia
infraclaviculari, orizontală, ce
localizaţi la nivelul
triunghiului
clavipectoral al
regiunii
infraclaviculare.
trece prin unghiul inferior al scapulei, medial— de marginea medială a scapulei, lateral — de marginea
posterioară a muşchiului deltoid şi linia axilară posterioară.

Topografia pe straturi a regiunii scapulare (рис. 2-18)


1. Pielea (cutis) groasă, puţin mobilă.
1. Stratul subcutanat adipos (panniculus adiposus) este străpuns de fibre conjunctive ale fasciei superficiale
(fascia superflcialis), ce unesc pielea cu fascia proprie, ceea ce limitează mobilitatea straturilor superficiale.
3. Fascia proprie (fascia propria) formează teci pentru muşchii trapez şi lat al spatelui.
4. Muşchii superficiali (рис. 2-19).
• Muşchiul trapez (т. trapezius) este localizat superficial în partea supeo-medială a regiunii, are originea
de la apofizele spinoase ale vertebrelor cervicale şi toracice şi se inseră la nivelul spinei scapulei.
• Muşchiul lat al spatelui (т. latissimus
dorsi) este situat superficial în partea infero-laterală a acestei regiuni, are originea de la apofizele
spinoase ale ultimelor 6 vertebre toracice Th7-Th12, foiţa superficială a

Рис. 2-18. Secţiune orizontală la nivelul capului humeral. 1 — clavicula, 2— muşchiul subclavicular, 3 — muşchiul pectoral mare,
4 — muşchiul dinţat anterior, 5 — ţesutul celulo-adipos al cavităţii axilare, 6 — muşchiul pectoral mic, 7 — muşchiul subscapular, 8
— muşchiul coraco-brahial, 9 — bursa subtendinee a muşchiului subscapular, 10 — fascia proprie, 11 — humerusul, 12 — pielea,
13 — ţesutul adipos subcutanat, 14 — muşchiul deltoid, 15 — ţesutul adipos subdeltoidian, 16 — fascia infraspinoasă, 17 —
muşchiul infraspinos, 18 — ţesutul fosei infraspinoase, 19 — ţesutul fosei subscapulare, 20 — scapula, 21 — spina scapulei, 22 —
fascia supraspinoasă, 23 — muşchiul supraspinos, 24 — muşchiul trapez, 25 — ţesutul localizat sub muşchiul trapez. (Из:
Золотко Ю.Л. Атлас топографической анатомии человека. - М., 1976.)
fasciei toraco-lombare, precum şi de la partea posterioară a crestei iliace. Fasciculele musculare superioare
ale muşchiului se îndreaptă lateral, acoperă unghiul inferior al scapulei şi marginea inferioară a muşchiului
rotund mare (т. teres major), formează peretele posterior al cavităţii axilare şi se inseră la nivelul cristei
tuberculului mic al humerusului (crista tuberculi minoris).
5.Fasciile supra şi infraspinoasă (fascia supraspinata et fascia infraspinata) au caracterul unui ţesut fibros
dens. Începînd de la marginea medială a scapulei şi de la spina scapulei, fasciile formează teci
osteofibroase pentru muşchii omonimi. (рис. 2-20).
6.Stratul muscular.
• Muşchiul supraspinos (т. supraspinatus)este localizat în loja osteofibroasă supraspinoasă, are originea de
la pereţii fosei supraspinoase
şi a fasciei omonime, şi se inseră la nivelul tuberculului mare al humerusului(tuberculum majus humeri).
-Muşchiul infraspinos (т. infraspinatus) este situat în cavitatea lojei osteofibroase, are originea de la
pereţii fosei şi fasciei omonime, se inseră la nivelul tuberculului mare al humerusului (tuberculum majus
humeri) mai jos de locul de inserţie a muşchiului supraspinos..
-Muşchiul rotund mic (т. teres minor) рeste situat mai inferior de muşchiul infraspinos în cavitatea lojei
osteofibroase, are originea de la marginea laterală a scapulei şi de la fascia infraspinoasă, se inseră la
nivelul tuberculului mic al humerusului (tuberculum minus humeri).
-Muşchiul rotund mare (т. teres major) îşi ia originea de la unghiul inferior al scapulei (angulus inferior
scapulae) şi se inseră la nivelul crestei tuberculului mic al humerusului (crista tuberculi minoris),

Рис. 2-19. Muşchii superficiali ai regiunii scapulare şi


subscapulare. 1 — fascia infraspinoasă, 2 — muşchiul trapez,
3 — spina scapulei, 4 — muşchiul deltoid, 5 — muşchiul rotund
mare, 6 — muşchiul lat al spatelui. (Из: Золотко Ю.Л. Атлас
топографической анатомии человека. - М., 1976.)
Рис. 2-20. Fasciile supraspinoasă şi infraspinoasă (а) şi al doilea strat muscular al regiunii scapulare (б). 1 — fascia
infraspinoasă, 2 — muşchiul romboid mare, 3 — fascia supraspinoasă, 4 — muşchiul supraspinos, 5 — spina scapulei, 6 —
muşchiul rotund mic, 7 — muşchiul infraspinos, 8 — muşchiul rotund mare, 9 — muşchiul dinţat anterior. (Из: Золотко Ю.Л. Атлас
топографической анатомии человека. - М., 1976; Синельников Р.Д. Атлас анатомии человека. - М., 1972. - Т. I.)
concrescînd cu muşchiul rotund
tendonul lat al mic (т. teres
muşchiului lat al minor), inferior
spatelui (т. — muşchiul
latissimus dorsi). rotund mare (т.
Între muşchii teres major),
rotunzi mare şi mic medial — capul
este situate un lung al
spaţiu în formă de muşchiului
fantă, limitat în triceps brahial
exterior de colul (caput longum
chirurgical al m. tricepitis
humerusului. Prin brachii), lateral
spaţiul acesta în — colul
formă de fantă trece chirurgical al
capul lung al humerusului
muşchiului triceps, (collum
împărţind acest chirurgicum
spaţiu în două humeri).
orificii— trilater 7. Scapula (scapula).
{foramen 8. Muşchiul
trilaterum)şi subscapular(т.
patrulater{foramen subscapularis) se
quadrilaterum).În întinde pe suprafaţa
acest fel, spaţiul anterioară a
trilater, care uneşte scapulei, îşi are
regiunea scapulară originea de la fosa
cu cavitatea axilară, subscapulară {fossa
este limitat din subscapularis), şi se
superior de inseră la nivelul
muşchiul rotund tuberculului mic al
mic {т. teres osului humeral.
minor), inferior — (рис. 2-21).
muşchiul rotund 9. Fascia subscapulară
mare {т. teres {fascia
major), lateral — subscapularis),
capul lung al începîndu-se de la
muşchiului triceps
marginile scapulei,
brahial(caput
formează teacă
longum m. tricepitis
osteofibroasă
brachii). Spaţiul
pentru muşchiul
patrulater, prin care
subscapular.
spaţiul
subdeltoidian 10. Strat celulo-
comunică cu adipos, ce
cavitatea axilară, comunică cu
este limitat din cavitatea axilară.
superior de 11. Muşchiul dinţat
anterior (т.
serratus anterior)
are originea de la
coastele superioare
VIII-IX
Рис. 2-21. Muşchii profunzi ai regiunii scapulare 1 — muşchiul rotund mare, 2 — muşchiul rotund mic, 3 — muşchiul
subscapular, 4 — muşchiul dinţat anterior. (Из: Синельников Р.Д. Атлас анатомии человека. - М., 1972. - Т. I.)
la nivelul liniei inervează muşchiul (т. supraspinatus), membrului superior
axilare anteriorare, supraspinat mai departe, în caz de tromboză
trece posterior, înconjurînd spina sau ligaturare a
căptuşind suprafaţa scapulei, nimeresc în arterei axilare mai
laterală a coastelor, loja infraspinoasă, sus de originea
şi trecînd pe sub unde vascularizează arterei subscapulare.
scapulă, se inseră la şi inervează muşchiul
marginea ei infraspinos (т.
medială. infraspinatus).
12. Strat celular Ramurile arterei
adipos. suprascapulare
13. Coastele şi anastomozează cu
muşchii intercostali ramurile arterei
externi. circumflexe a
scapulei {a.
Vasele şi nervii regiunii
circumflexa
scapulare (рис. 2-22) scapulae), şi cu
ramura profundă a
1. Deasupra marginii arterei transverse a
superioare a gîtului (ramus
scapulei, din profundus a.
triunghiul lateral al transversae colli).
gîtului în loja Artera subscapulară
supraspinoasă trece (a. subscapularis)
artera porneşte de la artera
suprascapulară (а. axilară (a. axillaris),
suprascapularis) coboară de-a lungul
însoţită de vena marginii externe a
omonimă şi nervul muşchiului
suprascapular {п. subscapular. La
suprascapularis),car nivelul marginii
e porneşte de la laterale a scapulei,
partea artera subscapulară se
supraclaviculară a împarte în artera
plexului brahial. circumflexă a
Nervul suprascapular scapulei (a.
trece prin incizura circumflexa
scapulei pe sub scapulae), şi artera
ligamentul transvers toracodorsală (а.
superior al scapulei thoracodorsalis).
(lig. transversus Artera circumflexă a
scapulae superius). scapulei trece prin
Artera orificiul trilater,
suprascapulară — înconjoară marginea
ramură a trunchiului laterală a scapulei şi
tireocervical pătrunde în loja
{truncus osteofibroasă
thyreocervicalis). infraspinoasă.
Nervul Ramurile arterei, care
suprascapular — înconjoară scapula,
ramură a părţii anastomozează cu
supraclaviculare a artera suprascapulară
plexului şi ramura profundă a
brahial{pars arterei transverse a
supraclavicularis gîtului (r. profundus
plexus brachialis). a. transversa colli).
În loja supraspinoasă Această anastomoză
artera, venele şi — reprezintă
nervul principala cale
vascularizează şi colaterală de irigare a
Рис. 2-22. Vasele şi nervii lojelor osteofibroase supraspinoasă şi infraspinoasă 1 — nervul dorsal al scapulei, 2 — ramura
profundă a arterei transversale a gîtului, 3 —artera şi vena suprascapulară 4 —nervul suprascapular, 5 — ligamentul transvers
superior al scapulei, 6 — spina scapulei, 7 — orificiul patrulater şi nervul axilar, precum şi vena cu artera circumflexă posterioară a
humerusului, ce trec prin el 8 — orificiul trilater şi artera şi vena circumflexă a scapulei (Из: Золотко Ю.Л. Атлас топографической
анатомии человека. - М., 1976.)
3. Nervul subscapular nervul dorsal al
(n. subscapularis) — scapulei{п. dorsalis
ramură a fasciculului scapulae), care pleacă
posterior al plexului de la fasciculul
brahial, trece posterior al plexului
împreună cu artera brahial, trec de-a lungul
omonimă şi marginii mediale a
inervează muşchii scapulei, pe sub
subscapular şi muşchii romboizi, şi
rotund mare {тт. dau ramuri, ce se
subscapularis et îndreaptă peste
teres major). marginea medială a
4. Artera transversă a scapulei către muşchii
gîtului {a. supra- şi infraspinos.
transversae colli) îşi
ia începutul de la al
treilea segment al Regiunea deltoidă
arterei subclaviculare,
se îndreaptă posterior Regiunea deltoidă
şi inferior pe sub {regio deltoidea) este
muşchiul ridicător al limitată din anterior de
scapulei {т. levator marginea anterioară, din
scapulae), iar la posterior— de
nivelul unghiului marginea posterioară a
superior al scapulei se muşchiului deltoid, din
împarte în ramurile superior — de treimea
profundă şi externă a claviculei,
superficială. Ramura
profundă a arterei
transverse a gîtului
{ramus profundus a.
transversae colli),
împreună cu venele
omonime ce o însoţesc
şi cu
acromion şi treimea externă a spinei scapulei, din inferior — de linia, care uneşte marginile inferioare ale
muşchiului pectoral mare şi muşchiul lat al spatelui (linia este trasată pe suprafaţa laterală a braţului).

Topografia pe straturi a regiunii deltoide


1. Pielea (cutis) groasă.
2. Stratul adipos subcutanat {panniculus adiposus) deasupra acromionului poate conţine bursa acromială
subcutanată {bursa subcutanea acro-mialis), bine evidenţiată la indivizii, care suportă permanent
greutăţi pe umeri. Prin stratul adipos trec nervi, care inervează pielea
regiunii deltoide: ramuri ale nervilor supraclaviculari ai plexului cervical (пп, supraclaviculares)şi nervul
cutanat brahial lateral superior (п. cutaneus brachii lateralis superior), ce pleacă de la nervul axilar (п.
axillaris) (рис. 2-23).
3. Fascia superficială {fascia superficialis) din superior se fixează de claviculă şi acromion. Fasciculele
din fascie conferă stratului adipos aspect de fagure de miere.
4. Fascia deltoidă {fascia deltoidea) din superior se fixează de spina scapulei, acromion, claviculă, iar mai
departe trece în fascia proprie a gîtului {fascia colli propria), anterior şi posterior trece în fascia pectorală
(fascia pectoralis), inferior

Рис. 2-23. Vasele şi nervii superficiali ai regiunii deltoide. 1 — nervul cutanat brahial lateral superior, 2 — muşchiul deltoid, 3 —
nervii supraclaviculari laterali, 4 — vena subcutanată toracică laterală(v. cefalică) (Из: Золотко Ю.Л. Атлас топографической
анатомии человека. - М., 1976.)
trece în fascia brahială (fascia brachii). Fascia deltoidă posedă foiţele superficială şi profundă, care
înconjoară din ambele părţi muşchiul deltoid, formînd teaca acestuia. Fascia deltoidă trimite în grosimea
muşchiului deltoid septuri, care împart muşchiul în părţile: claviculară, acromială şi spinală.
5. Muşchiul deltoid (т. deltoideus) are originea de la spina scapulei, apofiza acromială, treimea externă a
claviculei şi se inseră la nivelul tuberozităţii deltoidiene a humerusului. Muşchiul permite abducţia braţului pînă
la poziţia orizontală. Muşchiul deltoid este inerval de nervul axilar (п. axillaris), este vascularizat de ramura
deltoidă a arterei
toracoacromiale (ramus deltoideus a. thoracoacromialis)şi ramurile arterei circumflexe humerale
posterioare {а. circumflexa humeri posterior) (рис. 2-24).
6. Foiţa profundă a fasciei deltoide din partea interioară acoperă muşchiul deltoid.
7. Spaţiul celular subdeltoidian conţine ţesut celular adipos, în care se localizează bursele seroase—
subdeltoidiană{bursa subdeltoidea) şi subacromială {bursa subacmmialis), care uşurează mişcările
muşchiului deltoid în raport cu humerusul. Bursa subdeltoidiană este situată deasupra tuberculului mare al
humerusului. Bursa subacromială, care nu este prezentă întotdeauna, comunică, de obicei, cu cavitatea
articulaţiei humerale.

Рис. 2-24. Vasele şi nervii, situaţi sub muşchiul deltoid 1 — capul lateral al muşchiului triceps, 2 — capul lung al muşchiului
triceps, 3 — ramurile nervului axilar şi ale arterei circumflexe humerale posterioare, 4 — muşchiul rotund mic, 5 — fascia
infraspinoasă, 6 — muşchiul infraspinos, 7 — bursa subdeltoidiană, 8 — ramura deltoidă a arterei toracoacromiale 9 — muşchiu
deltoid, 10 — tendonul capului lung al muşchiului biceps, 11 — muşchiul pectoral mare. (Из: Золотко Ю.Л. Атлас
топографической анатомии человека. - М., 1976.)
8. Mai profund, sub marginea anterioară a muşchiului deltoid, se situează capul scurt al muşchiului biceps,
muşchiul coraco-brahial, capul lung al muşchiului brahial pînă la trecerea lui în şanţul intertubercular,
sub marginea posterioară a muşchiului deltoid— capurile lung şi lateral ale muşchiului triceps, muşchii
infraspinos şi rotund mic, împreună cu orificiul patrulater; pe sub sectoarele superioare ale părţii
acromiale a muşchiului deltoid, este situată capsula articulară împreună cu tendoanele muşchilor
infraspinos şi rotund mic, ce îi conferă rezistenţă.

Braţul
Braţul — parte a membrului superior, situată între umăr şi cot.
Limita superioară a braţului— linia orizontală, trasată pe traiectul marginii inferioare a muşchiului
pectoral mare şi a muşchiului lat al spatelui, înconjurînd inferior marginile muşchiului deltoid. Limita
inferioară a braţului— linia orizontală, trasată cu două degete dispuse transversal mai sus de epicondilii
osului humeral.
Braţul are formă cilindrică. La inspecţie (рис. 2-25) pe suprafaţa antero-medială a braţului se evidenţiază
bine proeminenţa muşchiului biceps brahial, lateral de care se văd şanţurile bicipitale medial şi lateral
{sulci bicipiiales medialis et lateralis), care ajung în partea inferioară pînă la fosa cubitală. La persoanele
musculoase, posterior de şanţul bicipital lateral poate fi văzută proeminarea muşchiului brahial {т.
brachialis), iar pe suprafaţa posterioară a braţului—proeminarea capetelor muşchiului triceps brahial {т.
triceps brachii).
Рис. 2-25, Repere externe pe suprafaţa
laterală a braţului. 1 —epicondilul lateral, 2
—capul lung al muşchiului triceps brahial, 3
— capul lateral al muşchiului triceps brahial,
4 — muşchiul deltoid 5 — muşchiul pectoral
mare 6 — vena cefalică. 7 — muşchiul
biceps brahial, 8 — şanţul bicipital lateral.
(Из: Кованое В.В., Травин АЛ.
Хирургическая анатомия верхней
конечности. - М., 1965.)
Între proeminenţa muşchiului brahial şi proeminenţa capului lateral al muşchiului triceps este localizat
şanţul bicipital lateral, care împreună şu şanţul bicipital medial {sulcus bicipitalis medialis) împart braţul
în regiunile anterioară şi posterioară {regio brachii anterior et regio brachii posterior). La femei şi copii,
din cauza cantităţii crescute de ţesut adipos, şanţurile enumerate şi relieful muscular sunt mai puţin
evidenţiate.

Topografia pe straturi a braţului (рис. 2-26)


1. Pielea (cutis) pe suprafaţa anterioară este subţire, mobilă, uşor se adună în pliuri. Pe suprafeţele
posterioară şi laterală ale braţului, pielea este mai groasă, strîns fixată cu ţesutul adipos subcutanat;
pliurile formate sunt mai groase în această regiune, comparativ cu cele din regiunea internă(anterioară)
a braţului.
2. Stratul adipos subcutanat (panniculus adiposus) este exprimat individual. În ţesutul adipos sunt situate
următoarele vase şi nervi(рис. 2-27).
• Vena laterală subcutanată toracică (v.
cephalica) se află în şanţul bicipital lateral (sulcus bicipitalis lateralis), iar superior trece în şanţul
deltoido-pectoral (sulcus deltoideopectoralis).
• Vena medială subcutanată toracică (v.. basilica)trece prin şanţul bicipital medial (sulcus bicipitalis
medialis), şi anume, în treimea inferioară a braţului este situată în depozitele de grăsime, în treimea
medie a braţuui— într-o diviziune a fasciei brahiale, iar superior trece pe sub fascie, unde, cu una din
venele brahiale, formează vena axilară (v. axillaris). Medial, vena bazilică este însoţită de nervul
cutanat antebrahial medial (п. cutaneus antebrachii medialis).
• Nervul cutanat brahial medial (п. cutaneus brachii medialis) —ramură a fasciculului medial al plexului
brahial.
• Nervul cutanat brahial lateral superior
(п. cutaneus brachii lateralis superior) — ramură a nervului axilar (п. axillaris).
• Nervul cutanat brahial posterior (п. cutaneus
brachii posterior) şi nervul cutanat brahial lateral inferior (п. cutaneus brachii
lateralis inferior) pornesc de la nervul radial (п. radialis).
3. Fascia superficială (fascia superficialis) în treimea inferioară a braţului formează teci pentru nervii şi
vene cutanate.
4. Fascia brahială (fascia brachii) este bine evidenţiată, densă, în formă de cilindru înconjoară muşchii
braţului. Fascia brahială superior trece în fasciile axilară, deltoidă şi pectorală, fascia proprie a
muşchiului lat al spatelui, inferior— în fascia antebrahială (fascia antebrachii). În jumătatea inferioară
a braţului, de la fascie spre osul humeral se îndreaptă septuri intermusculare, ce separă lojele fasciale
ale grupelor de muşchi anteriori şi posteriori ai braţului.
• Septul intermuscular brahial medial (septum intermusculare brachii mediale) este situat anterior de
capul medial al muşchiului triceps brahial (caput mediale т. tricepitis brachii), dar posterior de muşchii
coracobrahial (т. coracobrachialis) şi brahial (т. Brachialis). Septul intermuscular medial se fixează
de osul humeral de la nivelul capătului distal al muşchiului coracobrahial (т. coracobrachialis) pînă la
epicondilul medial al humerusului (epicondylus medialis). Septul intermuscular medial formează
teacă fascială pentru pachetul vasculo-nervos, se proiectează pe piele de-a lungul şanţului bicipital
medial (sulcus bicipitalis medialis). Septul intermuscular medial este perforat de către nervul radial
(п. radialis).
Septul intermuscular brahial lateral (septum intennusculare brachii laterale) trece posterior între
capetele lateral şi medial ale muşchiului triceps brahial (caput mediale m. tricepitis brachii), anterior —
între muşchii brahial (га. brachialis) şi brahioradial (га. brachioradialis) Septul intermuscular lateral
se fixează de osul humeral de la nivelul tuberozităţii deltoidiene (tuberositas deltoidea) pînă la
epicondilul lateral al humerusului (epicondylus lateralis). Proiecţia septului intermuscular lateral—
şanţul bicipital lateral.
5. Muşchii braţului.
• Loja fascială anterioară a braţului conţine muşchii grupei anterioare (рис. 2-28),
в г

Рис. 2-26. Secţiuni transversale ale braţului la limita cu cavitatea axilară (а), în treimea superioară a braţului (б), în treimea

medie a braţului (в) şi treimea inferioară a braţului (г). 1 —muşchiul deltoid, 2 — muşchiul biceps brahial, 3 — vena cefalică, 4 —
nervul musculo-cutanat, 5 — muşchiul coraco-brahial, 6 — nervul median, 7 — nervul cutanat brahial medial 8 — nervul cutanat
antebrahial medial, 9 — nervul ulnar, 10 — vena brahială, 11 — artera brahială, 12— nervul radial, 13 — capul lung al muşchiului
triceps, 14— capul medial al muşchiului triceps, 15 — capul lateral al muşchiului triceps, 16 — artera brahială profundă, 17 — septul
intermuscular lateral, 18— muşchiul brahial, 19— vena bazilică, 20— septul intermuscular medial, 21 — artera superioară, ce
însoţeşte nervul ulnar, 22 — muşchiul brahioradial. 23 — muşchiul triceps. (Из: Золотко Ю.Л. Атлас топографической анатомии
человека. - М., 1976.)
Рис. 2-27. Vasele şi nervii superficiali ai braţului, suprafeţele а - medială, б - laterală. 1 — vena bazilică, 2 — muşchiul biceps
brahial, 3 — nervul cutanat antebrahial medial, 4 — vena brahială, 5 — vena cefalică, 6 — nervul cutanat brahial medial, 7 —
muşchiul deltoid, 8 — nervii intercostobrahiali, 9 —nervul cutanat brahial posterior superior, 10 — capul lung al muşchiului triceps
brahial, 11 — nervul cutanat antebrahial posterior 12 — nervul cutanat brahial posterior inferior, 13 — capul lateral al muşchiului
triceps brahial, 14 — nervii supraclaviculari laterali, 15—muşchiul brahial . (Из: Золотко Ю.Л. Атлас топографической анатомии
человека. - М., 1976.)
separaţi de fascia brahială profundă
(fascia brachii profunda) în 2 straturi: superficial şi profund.
♦ Stratul superficial este reprezentat de muşchiul biceps brahial (т. biceps brachii), care posedă capurile
lung şi scurt. Capurile lung şi scurt, unindu-se, formează venterul muscular, care inferior trece într-un
tendon puternic, ce se inseră la nivelul tuberozităţii radiale {tuberositas radii). — Tendonul capului lung
(caput longum) începe de la tuberculul supraglenoidal al scapulei,
Trece peste articulaţia humerală în şanţul intertubercular, unde se situează în teaca sinovială. Inferior,
capul lung trece în venterul muscular, situîndu-se lateral de capul scurt. Capul scurt al bicepsului (caput
breve) porneşte printr-un tendon lat de la apofiza coracoidă a scapulei, localizîndu-se medial de capul
lung. Îndreptîndu-se inferior, capul scurt trece în venterul muscular.

Рис. 2-28. Grupa anterioară a muşchilor superficiali (а) şi profunzi (б) ai braţului. 1 — muşchiul brahial, 2 — muşchiul
coracobrahial, 3 — capul scurt al muşchiului biceps, 4 — capul lung al muşchiului biceps, 5 — muşchiul pectoral mare, 6 —
muşchiul lat al spatelui, 7 — capul lung al muşchiului triceps brahial, 8 — capul medial al muşchiului triceps brahial. (Из:
Синельников Р.Д. Атлас анатомии человека. - М., 1972. - Т. I.)
Stratul muscular profund al grupei anterioare de muşchi este reprezentat de muşchii coracobrahial şi brahial.
—Muşchiul coracobrahial (т. coracobrachialis) are originea de la apofiza coracoidă {processus
coracoideus)şi se inseră la nivelul treimei medii a osului humeral.
—Muşchiul brahial {т. brachialis) îşi ia originea de la suprafaţa anterioară a treimei medii şi inferioare a
osului humeral, şi încercuieşte sub formă de potcoavă tuberozitatea deltoidă {Tuberositas deltoidea),
inserîndu-se la nivelul apofizei coronoide a ulnei {processus coronoideus ulnae).
Loja fascială posterioară a braţului (рис. 2-29) conţine muşchiul triceps brahial {т. triceps brachii). Muşchiul
triceps brahial este alcătuit din 3 capuri: lung, medial şi lateral. Capul lung al muşchiului triceps brahial are
originea de la tuberculul infraglenoidal al scapulei {tuberculum infraglenoidale), capul medial—de la
suprafaţa posterioară a osului humeral, mai jos, iar capul lateral— mai sus de şanţul nervului radial. Capurile
muşchiului triceps brahial sunt separate de fascicule ale fasciei brahiale; unindu-se inferior, ele formează
venterul muscular, care trece în tendonul, ce se inseră la nivelul olecranonului {olecranon). O parte din
fibrele musculare

Рис. 2-29. Grupa posterioară a muşchilor superficiali (а) şi profunzi(б) ai braţului. 1 — epicondilul medial, 2 — capul medial al
muşchiului triceps, 3 — capul lung al muşchiului triceps, 4 — muşchiul rotund mare, 5 — muşchiul rotund mic, 6 — muşchiul
infraspinos, 7 — muşchiul romboid mare, 8 — spina scapulei, 9 — muşchiul romboid mic, 10 —muşchiul ridicător al scapulei, 11 —
muşchiul supraspinos, 12 — muşchiul deltoid, 13 — capul lateral al muşchiului triceps, 14 — epicondilul lateral. (Из: Синельников
Р.Д. Атлас анатомии человека. - М., 1972. - Т. I.)
ale capului medial, se includ în capsula articulaţiei cubitale. Funcţia muşchiului— extensia antebraţului;
în afară de aceasta, capul lung al tricepsului, participă în adducerea şi extensia braţului.
6. Osul humeral.

ПЕРЕЛОМЫ ПЛЕЧА
Смещение отломков при переломах плеча (рис. 2-30) происходит в зависимости от уровня
перелома.
• При переломах хирургической шейки плече-
вой кости под действием надостной мышцы происходит отведение и смещение проксимального
отломка кпереди с наружной ротацией. Дистальный отломок под действием большой грудной
мышцы и широчайшей мышцы спины смещается внутрь.
• При переломе диафиза плечевой кости выше
дельтовидной бугристости происходит приведение проксимального отломка под действием
большой грудной мышцы и широчайшей мышцы спины. Дистальный отломок смещается
кнаружи и кверху под действием дельтовидной мышцы.
• При переломе диафиза плечевой кости ниже
дельтовидной бугристости проксимальный отломок смещается кпереди под действием
плечелучевой мышцы и кнаружи под действием дельтовидной мышцы. Дистальный отломок
подтягивается кверху под действием двуглавой и трёхглавой мышц.
• При надмыщелковых переломах дистальный
отломок смещается назад и вверх под действием трёхглавой мышцы.
ТОПОГРАФИЯ ГЛУБОКИХ СОСУДОВ И НЕРВОВ ПЛЕЧА (рис. 2-31)
Подмышечная артерия (a. axillaris) переходит в плечевую на уровне нижних краёв широчайшей
мышцы спины (т. latissimus dorsi) и большой грудной мышцы (т. pectoralis major). Плечевая
артерия лежит в переднем мышечном ложе, окружённая фасциальным влагалищем, которое
образовано отрогами медиальной межмышечной перегородки плеча (septum intermusculare brachii
mediate).
Проекция плечевой артерии (a. brachialis) — медиальная локтевая борозда {sulcus bicipitalis
medialis) или линия, соединяющая передний край волосистой части подмышечной ямки (границу
передней и средней трети ширины подмышечной ямки) с серединой локтевой ямки.
В верхней трети плеча плечевая артерия (а. brachialis) располагается между клювовидно-
плечевой мышцей (т. coracobrachialis) и медиальной головкой трёхглавой мышцы (caput mediale
m. tricipitis brachii), ниже по медиальной локтевой борозде (sulcus bicipitalis medialis) спускается в
локтевую ямку.
Плечевая артерия (a. brachialis) сопровождается двумя плечевыми венами (vv. brachiales) и
срединным нервом (п. medianus). Срединный нерв (п. medianus) в верхней трети плеча распо-
лагается на передней, а в нижней трети плеча — на медиальной поверхности плечевой артерии.
Срединный нерв на плече ветвей не даёт.
В верхней трети плеча от плечевой артерии (a. brachialis) отходит наиболее крупная ветвь —
глубокая артерия плеча (a. profunda brachii),

Рис. 2-30. Смещение отломков при переломах плечевой кости, а — перелом хирургической шейки, б — перелом в верхней
трети, в — перелом в средней трети. (Из: Каплан А.В. Закрытые повреждения костей и суставов. - М., 1967.)
Рис. 2-31. Глубокие сосуды и нервы плеча. 1 — плечевая
артерия, 2 — срединный нерв, 3 — локтевой нерв, 4 — ме-
диальный кожный нерв предплечья, 5 — мышечно-кожный
нерв, 6 — латеральный пучок плечевого сплетения, 7 — зад-
ний пучок плечевого сплетения, 8 — медиальный пучок пле-
чевого сплетения, 9— подмышечный нерв, 10— подлопа-
точная артерия, 11 — подлопаточный нерв, 12 —
грудоспинной нерв, 13— лучевой нерв, 14— глубокая ар-
терия плеча, 15— медиальный кожный нерв плеча, 16 —
верхняя локтевая коллатеральная артерия, 17 — подмышеч-
ная артерия. (Из: Синельников Р.Д. Атлас анатомии челове-
ка. -М., 1972.-Т. 111.)

которая вместе с лучевым нервом (и. radialis) проходит между длинной и латеральной головками
трёхглавой мышцы в плечемышечном канале {canalis humeromuscularis). Глубокая артерия плеча
делится на две ветви — среднюю коллатеральную артерию {a. collateralis media) и лучевую
коллатеральную артерию (а. collateralis radialis), которые кровоснабжают трёхглавую мышцу.
Лучевой нерв и лучевая коллатеральная артерия доходят до плечевой кости и по борозде лучевого
нерва (sulcus п. radialis) спирально огибают кость, выходя с задней поверхности на её
переднелатеральную поверхность; при этом они прободают лате-
ральную межмышечную перегородку и ложатся в нижней трети плеча в переднем мышечном ложе
между плечевой (т. brachialis) и пле-челучевой (т. brachioradialis) мышцами. От лучевого нерва на
плече отходят мышечные ветви к трёхглавой мышце, а также кожные нервы плеча — задний и
нижний латеральный (пп. cutanei brachii posterior et inferior lateralis). При переломах средней трети
плеча из-за прилегания лучевого нерва непосредственно к кости возможно его повреждение
отломками.
Локтевой нерв {п. ulnaris) в верхней трети плеча расположен в переднем мышечном ложе
медиальнее (или медиальнее и кзади) от пле-
чевой артерии (a. brachialis). Медиальнее (или медиальнее и спереди) от локтевого нерва в
фасциальном влагалище, образованном медиальной межмышечной перегородкой, расположены
медиальная подкожная вена руки (v. basilica) с медиальным кожным нервом предплечья (п.
cutaneus antebrachii medialis). На границе верхней и средней трети плеча локтевой нерв прободает
медиальную межмышечную перегородку и располагается позади неё в заднем мышечном ложе
медиальнее и сзади от плечевой артерии и позади медиальной подкожной вены руки и
медиального кожного нерва предплечья. В нижней трети плеча локтевой нерв расположен в заднем
мышечном ложе.
В средней трети плеча от плечевой артерии отходит верхняя локтевая коллатеральная артерия
(a. collateralis ulnaris superior), которая подходит к локтевому нерву и, отклоняясь от медиальной
межмышечной перегородки назад, направляется с ним к медиальному надмыщел-ку (epicondylus
medialis), где анастомозирует с возвратной локтевой артерией {a. recurrens ulnaris).
Нижняя локтевая коллатеральная артерия {а. collateralis ulnaris inferior) отходит от плечевой
артерии в нижней трети плеча и, направляясь вниз по передней поверхности плечевой мышцы, у
медиального надмышелка анастомозирует с возвратной локтевой артерией {а. recurrens ulnaris).
Мышечно-кожный нерв {п. musculocutaneus), пройдя через клювовидно-плечевую мышцу {т.
coracobrachialis), отдаёт ветви для её иннервации и направляется вниз. Латерально в толще
глубокой фасции плеча {fascia brachii profunda) между двуглавой и плечевой мышцами (тт. biceps
brachii et brachialis) мышечно-кожный нерв отдаёт ветви, иннервируюгдие эти мышцы. На границе
с локтевой областью мышеч-но-кожный нерв выходит из-под наружного края двуглавой мышцы в
виде латерального кожного нерва предплечья (п. cutaneus antebrachii lateralis).

ЛОКТЕВЫЕ ОБЛАСТИ

Условные границы локтевых областей (regiones cubiti) — горизонтальные плоскости,


проведённые на два поперечных пальца выше и ниже надмышелков плеча. Различают пере-
днюю и заднюю локтевые области (regiones cubiti anterior et posterior), которые разделяются вер-
тикальными линиями, проведёнными через медиальный и латеральный надмыщелки.

СКЕЛЕТ ЛОКТЕВОЙ ОБЛАСТИ И ЛОКТЕВОЙ СУСТАВ

СКЕЛЕТ ЛОКТЕВОЙ ОБЛАСТИ


Костную основу области образуют дисталь-ный конец плечевой кости и проксимальные концы
локтевой и лучевой костей, формирующие локтевой сустав (articulatio cubiti).
• Дистальный конец диафиза плечевой кости
имеет медиальный и латеральный надмы-шелковые гребни (cristae supracondylares medialis et
lateralis), переходящие в медиальный и латеральный надмыщелки (epicondyli medialis et
lateralis). Надмыщелки легко определяются при пальпации. Линия, соединяющая надмыщелки,
перпендикулярна оси плеча. На медиальном надмыщелке расположена борозда локтевого нерва
(sulcus п. ulnaris). Дистальнее надмышелков расположен мыщелок плечевой кости (condylus
humeri), включающий блок (trochlea humeri), головку мыщелка плечевой кости (capitulum
humeri), ямку локтевого отростка (fossa olecrani), венечную и лучевую ямки (fossae coronoidea et
radialis). Ямка локтевого отростка расположена на задней поверхности плечевой кости. Венечная
и лучевая ямки находятся на передней поверхности плечевой кости.
• Проксимальный конец локтевой кости (рис.
2-32) имеет блоковидную вырезку (incisura trochlearis), ограниченную сзади локтевым
отростком (olecranon), а спереди — венечным отростком (processus coronoideus) с рас-
положенной дистальнее его бугристостью локтевой кости (tuberositas ulnae). На латеральной
поверхности проксимального конца локтевой кости расположена лучевая вырезка (incisura
radialis). Под лучевой вырезкой располагается гребень супинатора (crista т. supinatoris). снизу
переходящий в межкостный край. Локтевой отросток хорошо виден и легко пальпируется в зад-
ней локтевой области. Если соединить линиями надмыщелки с локтевым отростком при
согнутом предплечье, то получится
б в

Рис. 2-32. Локтевая кость спереди (а), сзади (б) и сбоку (в). 1 — головка локтевой кости, 2 — межкостный край, 3 —
гребень супинатора, 4 — лучевая вырезка, 5 — локтевой отросток, 6 — венечный отросток, 7 — бугристость локтевой кости, 8
— тело лучевой кости, 9— передний край, 10— шиловидный отросток, 11 — задний край, 12— блоковидная вырезка. (Из:
Синельников Р.Д. Атлас анатомии человека. - М., 1972. - Т. I.)
равнобедренный ЛОКТЕВОЙ
треугольник. При СУСТАВ
разогнутом
предплечье Локтевой сустав
локтевой отросток {articulatio cubiti;
расположен на рис. 2-34)
линии, состоит из трёх
соединяющей суставов —
надмы-щелки. плечелоктевого
Проксимальный {articulatio
конец лучевой кости humeroulnaris),
(рис. 2-33) плечелучевого
представлен {articulatio
головкой лучевой humeroradialis) и
кости {caput radii), проксимального
на которой лучелоктевого
различают сустав- {articulatio
ную ямку {fovea radioulnaris
articularis) и proximalis).
суставную ок- • Плечелоктевой
ружность сустав {articulatio
(circumferentia humeroulnaris;
articularis), дисталь- рис. 2-35)
нее которой формируется
располагаются сочленением блока
шейка (соllит radii) плечевой кости
и бугристость {trochlea humeri) с
лучевой кости блоковид-
{tuberositas radii). ной вырезкой
{incisura trochlearis).
Локтевая
коллатеральная
связка {lig. collaterale
ulnare)
Рис. 2-33. Лучевая кость спереди (а), сзади (б) и сбоку (в). 1 — шиловидный отросток, 2 — передняя поверхность, 3 —
межкостный край, 4 — задний край, 5 — латеральная поверхность, 6 — бугристость лучевой кости, 7 — шейка лучевой кости,
8 — суставная окружность, 9 — головка лучевой кости. (Из: Синельников Р.Д. Атлас анатомии человека. - М., 1972. - Т. I.)
направляется от кой головки
основания лучевой кости
медиального над- (fovea articularis
мыщелка capituli radii).
веерообразно к Лучевая
краю блоковидной коллатеральная
вырезки локтевой связка (lig.
кости; связка collaterale radiale)
укрепляет сустав с направляется от
локтевой стороны. наружного
В этом суставе надмыщелка к
осуществляется головке лучевой
только сгибание и кости, где делится
разгибание на передний и
предплечья задний пучки,
относительно огибающие головку
поперечной оси, лучевой кости и
проходящей через прикрепляющиеся
блок. При разрыве к краям лучевой
локтевой вырезки локтевой
коллатеральной кости; связка
связки появляется укрепляет сустав с
патологическое лучевой стороны. В
отведение в этом суставе
локтевом суставе. возможны два вида
Плечелучевой сустав движений: сгибание
(articulatio и разгибание,
humeroradialis) пронация и
относится к супинация.
шаровидным Сгибание и
суставам, образован разгибание
сочленением предплечья
головки мыщелка осуществляются со-
плечевой кости вместно с
{capitulum humeri) с плечелоктевым
суставной ям- суставом относи-
тельно поперечной
оси, проходящей
через
Рис. 2-34. Локтевой сустав спереди (а), сзади (б) и спереди при вскрытом суставе (в). 1 — косая хорда, 2 — кольцевая
связка лучевой кости, 3 — лучевая коллатеральная связка, 4 — суставная капсула, 5 — локтевая коллатеральная связка, 6
— локтевой отросток, 7— медиальный надмыщелок, 8 — латеральный надмыщелок, 9— головка лучевой кости, 10 —
головка мыщелка плечевой кости, 11 —лучевая ямка, 12 — ямка венечного отростка, 13 — блок плечевой кости. (Из: Си-
нельников Р.Д. Атлас анатомии человека. - М., 1972. - Т. I.)

5—1089
9 8
Рис. 2-35. Плечелоктевой сустав на сагиттальном распиле. 1 — венечная ямка, 2 — плечевая мышца, 3 — двуглавая
мышца плеча, 4 — трёхглавая мышца плеча, 5— локтевая ямка, 6— блок плечевой кости, 7 — локтевой отросток, 8 —
подкожная локтевая сумка, 9 — венечный отросток. (Из: Синельников Р.Д. Атлас анатомии человека. - М., 1972. - Т. I.)
блок. Пронация и между латеральным О
супинация краем локтевой и ме- Ж
(ротационные диальным краем
движения) лучевой кости. В Д
осуществляются проксимальном Ё
вокруг верти- лучелоктевом суставе Н
кальной оси возможны Н
совместно с ротационные
Ы
проксимальным и движения совместно
дистальным с дистальным Х
лучелоктевыми лучелоктевым
суставами. При суставом вокруг Локтевой сустав у
повреждении вертикальной оси, новорождённых
лучевой проходящей через го- образован не
коллатеральной ловки лучевой и полностью
связки возможно локтевой костей. сформированными
патологическое Суставная капсула суставными
приведение (capsula articularis) поверхностями
предплечья. захватывает все три плечевой, локтевой
Проксимальный сочленения сустава и
лучелоктевой сустав прикрепляется к
(articulatio плечевой кости над
radioulnaris краем венечной и
proximalis) имеет лучевой ямок ниже
цилиндрическую надмыщелков и
форму. В этом верхнего края
суставе суставная локтевой ямки, к
окружность лучевой локтевой кости — по
кости краю блоковидной и
(circumferencia лучевой вырезок к
articularis radii) шейке лучевой кости.
скользит вокруг
лучевой вырезки
локтевой кости Л
{incisura radialis О
ulnae). Кольцевая К
связка лучевой Т
кости (lig. annulare
radii) кольцевидно
Е
охватывает В
суставную О
окружность головки Й
лучевой кости,
прикрепляясь к
переднему и С
заднему краям У
лучевой вырезки С
локтевой кости и Т
удерживая лучевую
А
кость у локтевой. В
этом ей помогает В
межкостная
перепонка У
предплечья
(membrana
interossea Н
antebrachii), О
натянутая В
О
Р
и лучевой костей, имеющими хряшевое строение. Коллатеральные связки развиты слабо.
Кольцевидная связка окончательно не сформирована, её верхний край образует складки, которые в
виде мениска отделяют плечевую кость от лучевой. В конце первого года жизни увеличиваются
венечная и локтевая ямки; венечный и локтевой отростки становятся шире; исчезает складка, раз-
деляющая плечелучевой сустав. С развитием ребёнка происходит постепенная оссификация
суставных концов костей, которая заканчивается к 16—20 годам жизни. До пубертатного периода
лучевая коллатеральная и кольцевидная связки развиты слабо, что объясняет частые подвывихи
головки лучевой кости у детей.

ВЫВИХИ В ЛОКТЕВОМ СУСТАВЕ


Вывихи в локтевом суставе (рис. 2-36) могут быть нескольких видов. • Задний вывих предплечья
возникает при падении на вытянутую руку с переразгибанием в локтевом суставе. При этом блок
плечевой кости упирается в венечный отросток

Рис. 2-36. Вывихи предплечья, а — передний, б — задний. (Из: Корнилов И.В., Грязнухин Э.Г. Травматологическая и
ортопедическая помощь в поликлинике. - СПб., 1994.)

локтевой кости, локтевой отросток выступает кзади, предплечье согнуто под углом 130-140°.
Передний вывих предплечья возникает при падении на локоть при согнутом предплечье. При
этом предплечье обычно бывает разогнуто, под кожей сзади пальпируют мыщелок плечевой
кости, спереди в локтевой ямке определяют локтевой отросток и блоковидную вырезку локтевой
кости. У детей при пассивной пронации с растяжением локтевого сустава возникают разрыв
кольцевидной связки и подвывих (или вывих) головки лучевой кости, при этом тягой
двуглавой мышцы она смещается вперёд.

ПОСЛОЙНАЯ ТОПОГРАФИЯ ПЕРЕДНЕЙ ЛОКТЕВОЙ ОБЛАСТИ


1. Кожа {cutis) тонкая, сквозь неё просвечивают поверхностные (подкожные) вены. На коже
передней локтевой области обычно бывают заметны возвышения двуглавой мышцы плеча,
круглого пронатора и плечелучевой мышцы (рис. 2-37). С боков от двуглавой мышцы
расположены медиальная и латеральная локтевые борозды {sulci bicipitales

Рис. 2-37. Внешние ориентиры передней локтевой области. 1 — возвышение плечелучевой мышцы, 2— поперечные
складки кожи, 3 —локтевая ямка, 4 —латеральная локтевая борозда, 5 — возвышение двуглавой мышцы плеча, 6 —
медиальная локтевая борозда, 7 — возвышение круглого пронатора, 8— лучевая борозда. (Из: Кованое В.В., Травин А.А.
Хирургическая анатомия верхней конечности. -М., 1965.)
medialis et lateralis), снизу переходящие в локтевую ямку (fossa cubiti). Локтевая ямка ограничена
упомянутыми выше возвышениями мышц и далее переходит в лучевую борозду предплечья {sulcus
radialis). При сгибании предплечья на коже образуется поперечная складка. 2. Жировые отложения
(panniculus adiposus), как правило, имеют большую толщину у детей и женщин. В толще жировых
отложений проходят поверхностные вены и кожные нервы (рис. 2-38).
• Латеральная подкожная вена руки (v. cephalica) проходит по передней поверх-
ности предплечья вблизи лучевого края и переходит в латеральную локтевую борозду {sulcus
bicipitalis lateralis). Медиальная подкожная вена руки (v. basilica) проходит по передней поверхно-
сти предплечья вблизи локтевого края и переходит в медиальную локтевую борозду {sulcus
bicipitalis medialis). Промежуточная вена локтя (v. intermedia cubiti) начинается от латеральной
подкожной вены руки в верхней трети предплечья, проходит через локтевую ямку и впадает в
медиальную подкожную вену руки (v. basilica). Промежуточную вену локтя
Рис. 2-38. Поверхностные сосуды и нервы передней локтевой области. 1 — ветви латерального кожного нерва пред-
плечья, 2 — плечелучевая мышца, 3 — латеральная подкожная вена руки, 4 — двуглавая мышца, 5 — медиальный кожный
нерв плеча, 6 — латеральный кожный нерв предплечья, 7— медиальная подкожная вена руки, 8 — апоневроз двуглавой
мышцы плеча, 9— сухожилие двуглавой мышцы плеча, 10— промежуточная вена локтя, 11 — круглый пронатор, 12 —
лучевой сгибатель запястья. (Из: Золотко Ю.Л. Атлас топографической анатомии человека. - М., 1976.)

часто используют для внутривенных инъекций.


• Промежуточная вена предплечья (v. intermedia antebrachii) встречается непостоянно, проходит
посредине ладонной поверхности предплечья, вступает в локтевую ямку, где делится на
промежуточную медиальную подкожную вену (v. intermedia basilica) и промежуточную
латеральную подкожную вену (v. intermedia cephalica). Медиальная подкожная вена впадает в
медиальную подкожную вену руки (v. basilica). Промежуточная латеральная подкожная вена
впадает в латеральную подкожную вену руки (v. cephalica). В локтевой ямке промежуточная
вена предплечья анастомозирует с глубокими венами.
• Латеральный кожный нерв предплечья (п.
cutaneus antebrachii lateralis) у верхней границы передней локтевой области выходит из-под
наружного края двуглавой мышцы плеча, прободает фасцию плеча, проходит под
промежуточной латеральной подкожной веной, разветвляется кнаружи от латеральной
локтевой борозды и проходит на переднюю поверхность предплечья вблизи лучевого края.
• Медиальный кожный нерв предплечья (п.
cutaneus antebrachii medialis) проходит вместе с медиальной подкожной веной и разветвляется
по передней поверхности предплечья вблизи локтевого края.
• На уровне медиального надмышелка по
ходу медиальной подкожной вены руки
расположены поверхностные локтевые
лимфатические узлы (nodi lymphatici
cubitales superficiales).
3. Фасция плеча в верхней части области истончена. Фасция предплечья укрепляется волокнами
апоневроза двуглавой мышцы плеча, который начинается у латерального края сухожилия
двуглавой мышцы, направляется вниз и медиально, сливаясь с фасцией предплечья. Апоневроз
двуглавой мышцы плеча может быть различной толщины. Собственная фасция по краям дву-
главой и плечевой мышц образует межмышечные перегородки, одна из них прикрепляется к
медиальному надмыщел-ку, другая — к капсуле локтевого сустава. Ниже прикрепления
сухожилия двуглавой мышцы плеча к бугристости лучевой кости межмышечные перегородки
объединяются
с образованием передней лучевой межмышечной перегородки предплечья. 4. Мышцы передней
локтевой области образуют три возвышения (рис. 2-39). • Посредине в верхней части области
располагаются двуглавая мышца плеча и плечевая мышца.
♦ Двуглавая мышца плеча (т. biceps brachii)
переходит в сухожилие, которое прикрепляется к бугристости лучевой кости. При
сокращении этой мышцы происходят сгибание и супинация предплечья.
♦ Плечевая мышца (т. brachialis) распо
ложена позади двуглавой мышцы и при
крепляется к бугристости локтевой ко
сти (tuberositas ulnae), расположенной на
её венечном отростке (processus
coronoideus). Функция плечевой мыш
цы — сгибание предплечья. Плечевая
мышца и двуглавая мышца плеча ин-
нервируются мышечно-кожным нервом
(п. musculocutaneus).

Рис. 2-39. Мышцы передней локтевой области. 1 — сухожилие двуглавой мышцы плеча, 2 — плечелучевая мышца, 3 —
двуглавая мышца, 4 — плечевая мышца, 5 — круглый пронатор, 6 — апоневроз двуглавой мышцы плеча, 7 — лучевой
сгибатель запястья. (Из: Синельников Р.Д. Атлас анатомии человека. - М., 1972. - Т. I.)
Латеральное возвышение образовано пле-челучевой мышцей и супинатором.
♦ Плечелучевая мышца {т. brachioradialis) начинается от латерального края нижней трети плечевой
кости и прикрепляется к латеральной поверхности лучевой кости проксимальнее шиловидного от-
ростка. Функция этой мышцы — сгибание предплечья и выставление кисти в среднее положение
между пронацией и супинацией.
♦ Супинатор {т. supinator) начинается от наружного надмыщелка локтевой кости, огибает сзади
лучевую кость и прикрепляется спереди от лучевой бугристости, располагается позади
плечелучевой мышцы. Плечелучевая мышца и супинатор ин-нервируются лучевым нервом (п. radialis).
Медиальное возвышение образовано круглым пронатором и начальными частями передней группы
мышц предплечья.
♦ Круглый пронатор {т. pronator teres) начинается двумя головками — плечевой {caput
humerale) от латерального надмыщелка и локтевой {caput ulnare) от медиального края
локтевой бугристости. Круглый пронатор прикрепляется к средней трети латеральной
поверхности лучевой кости. Мышца иннервируется срединным нервом {п. medianus).
♦ Начальные части передней группы мышц предплечья: лучевой сгибатель запястья {т. flexor
carpi radialis), длинная ладонная мышца {т. palmaris longus), локтевой сгибатель запястья
{т. flexor carpi ulnaris) и поверхностный сгибатель пальцев {т. flexor digitorum superficialis).
5. Между группами мышц в расщеплении межмышечных перегородок проходят следующие сосуды и
нервы (рис. 2-40).
Рис. 2-40. Глубокие сосуды и нервы пе-
редней локтевой области. 1 — лучевые
артерия и вена, 2 — плечелучевая мышца,
3 — короткий лучевой разгибатель запястья,
4 — поверхностная ветвь лучевого нерва,
5 — глубокая ветвь лучевого нерва, 6 — пле-
чевые артерия и вена, 7 — плечевая мыш-
ца, 8 — двуглавая мышца плеча, 9 — сре-
динный нерв, 10 —локтевой нерв и верхняя
коллатеральная локтевая артерия, 11 —
локтевые артерия и вена, 12 — круглый про-
натор, 13 — лучевой сгибатель запястья.
(Из: Золотко Ю.Л. Атлас топографической
анатомии человека. - М., 1976.)
• Плечевая артерия (a. brachialis) на плече
проходит по медиальному краю двуглавой
мьшцы плеча; в локтевой ямке она рас
полагается на передней поверхности пле
чевой мышцы (т. brachialis), позади апо
невроза (aponeurosis m. bicipitis brachii),
медиальнее сухожилия двуглавой мышцы
(tendo т. bicipitis brachii): сопровождается
одноимёнными венами (vv. brachiales). Ме
диальнее плечевой артерии проходит сре
динный нерв (п. medianus). Можно ска
зать, что плечевая артерия в локтевой ямке
лежит между тремя «серебристыми» об
разованиями: апоневрозом двуглавой
мышцы спереди, сухожилием двуглавой
мышцы латерально и срединным нервом
медиально. На поперечный палец ниже
локтевого сгиба плечевая артерия делит
ся на лучевую {a. radialis) и локтевую {а.
ulnaris).
♦ Лучевая артерия проходит спереди от сухожилия двуглавой мышцы (tendo т. bicipitis brachii)
и располагается между круглым пронатором (т. pronator teres) и плечелучевой мышцей (т.
brachio-radialis).
♦ Локтевая артерия проходит под круглым
пронатором и, отклоняясь к локтевому краю предплечья, ложится между поверхностным и
глубоким сгибателями пальцев (mm.flexoris digitorum supeificialis et profundus). Срединный
нерв (п. medianus) вначале идёт с локтевой артерией (a. ulnaris), далее прободает круглый
пронатор и ложится между поверхностным и глубоким сгибателями пальцев по средней
линии предплечья.
• Лучевой нерв (п. radialis) в верхней части
области лежит между плечевой (т. brachialis) и плечелучевой (т. brachio-radialis) мышцами,
ниже проходит по латеральной границе локтевой ямки, где ложится на капсулу плечелучевого
сустава и делится на поверхностную и глубокую ветви (ramus superficialis et ramus profundus).
Поверхностная ветвь проходит между плечелучевой мышцей (т. brachioradialis) и круглым
пронатором {т. pronator teres). Глубокая ветвь прободает супинатор (т. supinator), образуя
супина-торный канал (canalis supinatorius), и уходит в заднюю группу мышц предплечья.
Лучевой нерв сопровождает лучевая кол-
латеральная артерия {a. collateralis radialis), которая на уровне плечелучевого сустава
анастомозирует с возвратной лучевой артерией (a. recurrens radialis), отходящей в локтевой ямке
от лучевой артерии (а. radialis). Оба сосуда принимают участие в образовании локтевой
суставной сети (rete articulare cubiti). 6. Локтевой сустав и образующие его кости: плечевая,
локтевая и лучевая.

ПОСЛОЙНАЯ ТОПОГРАФИЯ ЗАДНЕЙ ЛОКТЕВОЙ ОБЛАСТИ


1. Кожа (cutis) задней локтевой области толще, чем передней, подвижная, легко собирается в
складку. Видны некоторые внешние ориентиры (рис. 2-41).

Рис. 2-41. Внешние ориентиры задней локтевой области. 1 — возвышение локтевого сгибателя запястья, 2 — воз-
вышение локтевой мышцы, 3 — локтевой отросток, 4 — воз-вышение трёхглавой мышцы плеча, 5 — наружный
надмыщелок, 6— возвышение плечелучевой мышцы, 7 — возвышение длинного лучевого разгибателя кисти. (Из: Ко-
ваное В.В., Травин А.А. Хирургическая анатомия верхней конечности. - М., 1965.)
2. Жировые отложения {panniculus adiposus). В толще жировых отложений расположены по-
верхностные сосуды, кожные нервы и локтевая подкожная сумка (рис. 2-42).
• Анастомозирующие между собой вены —
притоки медиальной и латеральной подкожных вен руки (vv. basilica et cephalica).
• Локтевая суставная сеть (rete articulare cubiti)
образована ветвями лучевой коллатеральной артерии {a. collateralis radialis), средней
коллатеральной артерии (a. collateralis media), возвратной межкостной артерии {а. interossea
recurrens), подходящих к локтевому отростку с латеральной стороны, а также ветвями верхней
локтевой коллатеральной артерии (a. collateralis ulnaris superior) и задней ветви локтевой
возвратной артерии (ramus posterior a. recurrens
ulnaris), подходящих к локтевому отростку с медиальной стороны. Задний кожный нерв плеча {п.
cutaneus brachii posterior) — ветвь лучевого нерва — и медиальный кожный нерв плеча {п. cutaneus
brachii medialis) — ветвь медиального пучка плечевого сплетения — в жировых отложениях задней
и медиальной поверхностей плеча соответственно доходят до задней локтевой области и иннер-
вируют кожу выше локтевого отростка над трёхглавой мышцей.
Задний кожный нерв предплечья (п. cutaneus antebrachii posterior) — ветвь лучевого нерва —
выходит под кожу латеральной поверхности нижней трети плеча, спускается вниз и иннервирует
кожу латеральной поверхности локтевого сус-
Рис. 2-42. Поверхностные сосуды и нервы
задней локтевой области. 1 — глубокий
сгибатель пальцев, 2 — медиальный кожный
нерв предплечья, 3— медиальный кожный
нерв плеча, 4 — задний кожный нерв плеча,
5 — трёхглавая мышца плеча, 6 — локтевая
подкожная сумка, 7 — задний кожный нерв
предплечья, 8 — средняя коллатеральная
артерия, 9— разгибатель пальцев, 10 —
локтевая мышца, 11 —локтевой разгибатель
запястья. (Из: Золотко Ю.Л. Атлас топогра-
фической анатомии человека. - М., 1976.)
тава. Медиальный кожный нерв предплечья (п. cutaneus antebrachii medialis) — ветвь
медиального пучка плечевого сплетения — иннервирует кожу в области локтевого отростка и
нижнемедиальную часть задней локтевой области.
• Локтевая подкожная сумка {bursa subcutanea
olecrani) расположена позади локтевого отростка.
3. Фасция плеча [fascia brachii) плотно срастается с сухожилием трёхглавой мышцы, локтевым
отростком, надмыщелками. ниже переходит в плотную фасцию предплечья {fascia antebrachii),
расположенную над разгибателями кисти и пальцев, отдающую отроги между мышцами к
собственной фасции супинатора.
4. Мышцы задней локтевой области.
• В верхней части задней локтевой области
расположена трёхглавая мышца, прикрепляющаяся к локтевому отростку. При её сокращении
происходит разгибание предплечья. Трёхглавая мышца иннервирует-ся лучевым нервом.
Подсухожильная сумка трёхглавой мышцы {bursa subtendinea m. tricipitis brachii)
располагается выше локтевого отростка.
• От наружного надмыщелка к верхней тре-
ти локтевой кости и капсуле локтевого сустава тянется локтевая мышца (т. anconeus).
Латеральнее её расположены разгибатели запястья и пальцев. Под этими мышцами
располагается супинатор {т. supinator), который начинается от латерального надмыщелка,
сумки локтевого сустава и локтевой кости, огибает сзади проксимальный конец лучевой
кости и прикрепляется к верхней трети последней. Локтевая мышца и супинатор иннерви-
руются лучевым нервом {п. radialis).
• Медиальнее локтевой кости в задней лок-
тевой области расположены глубокий сгибатель пальцев (т. flexor digitorum profundus) и
локтевой сгибатель запястья (т. flexor carpi ulnaris).
• По медиальной головке трёхглавой мыш-
цы под фасцией плеча проходит локтевой нерв {п. ulnaris) в сопровождении верхней
коллатеральной локтевой артерии (а. collateralis ulnaris superior), направляется в костно-
фиброзный канал между локтевым отростком {olecranon), бороздой локтевого нерва
медиального надмыщелка {sulcus
п. ulnaris) и фасцией плеча. Далее локтевой нерв в сопровождении задней ветви локтевой
возвратной артерии {ramus posterior a. recurrens ulnaris) проходит между головками локтевого
сгибателя запястья (т. flexor carpi ulnanis) в медиальный канал предплечья. 5. Локтевой сустав и
образующие его кости: плечевая, локтевая и лучевая.

ПРЕДПЛЕЧЬЕ

Предплечье (antebrachium; рис. 2-43) —часть верхней конечности, расположенная между локтем
{cubitus) и запястьем {carpus). Предплечье ограничено горизонтальными плоскостями,
проведёнными на два поперечных пальца ниже надмышелков плеча и на один поперечный палец
выше шиловидного отростка лучевой кости. Линии, соединяющие надмыщелки плечевой кости с
шиловидными отростками лучевой и локтевой костей, разделяют предплечье на переднюю и
заднюю области {regio antebrachii anterior et regio antebrachii posterior).

СКЕЛЕТ И СУСТАВЫ ПРЕДПЛЕЧЬЯ

СКЕЛЕТ ПРЕДПЛЕЧЬЯ
К скелету предплечья относятся две кости:
локтевая {ulna) и лучевая {radius) (рис. 2-44). Каждая кость имеет тело, проксимальный и
дистальный концы. Проксимальные концы локтевой и лучевой костей описаны в разделе
«Локтевые области».
• Тело локтевой кости {corpus ulnae) имеет трёх-
гранную форму. В нём различают переднюю (facies anterior), заднюю {fades posterior) и
медиальную {facies medialis) поверхности, а также передний {margo anterior), задний {margo
posterior) и межкостный {margo interosseus) края. Дистальный конец локтевой кости имеет
головку {caput ulnae), на которой с наружной стороны расположен шиловидной отросток
{processus styloideus).
• Тело лучевой кости {corpus radii) также имеет
трёхгранную форму. В нём различают переднюю (fades anterior), заднюю (facies posterior) и
латеральную (fades lateralis) поверхности, а также передний (margo anterior), задний (margo
posterior) и межкостный (margo
5—1089
Рис. 2-43. Поперечный разрез предплечья на уровне его верхней (а) и нижней (б) трети. 1 — задние межкостные
артерия, вена и нерв, 2 — разгибатель пальцев, 3 — передние межкостные артерия, вена и нерв, 4 — лучевая кость, 5 —
супинатор, 6 — короткий лучевой разгибатель запястья, 7 — длинный лучевой разгибатель запястья, 8 — плечелучевая
мышца, 9 — поверхностная ветвь лучевого нерва, 10 — латеральная подкожная вена руки, 11 — лучевые артерия и вена,
12 — круглый пронатор, 13 — срединный нерв, 14 — лучевой сгибатель запястья, 15 — срединная вена предплечья, 16 —
длинная ладонная мышца, 17— поверхностный сгибатель пальцев, 18 — локтевые артерия и вена, 19 — локтевой нерв, 20
— локтевой сгибатель запястья, 21 — медиальная подкожная вена руки, 22 — глубокий сгибатель пальцев, 23 — локтевая
кость, 24 — локтевой разгибатель запястья, 25 — длинный разгибатель большого пальца, 26 — разгибатель мизинца, 27 —
длинная ладонная мышца, 28 — короткий разгибатель большого пальца, 29 — длинный сгибатель I пальца кисти, 30 —
фасция предплечья, 31 — передняя лучевая межмышечная перегородка, 32 — задняя лучевая межмышечная перегородка,
33 — межкостная перепонка. (Из: Золотко Ю.Л. Атлас топографической анатомии человека. - М., 1976.)
Рис. 2-44. Соединения костей предплечья. 1 — дисталь-ный лучелоктевой сустав, 2 — межкостная перепонка, 3 — косая
хорда, 4 — проксимальный лучелоктевой сустав. (Из: Синельников Р.Д. Атлас анатомии человека. - М., 1972. - Т. I.)

interosseus) края. На дистальном конце лучевой кости расположены запястная суставная


поверхность {facies articularis carpea), локтевая вырезка {incisura ulnaris) с медиальной стороны и
шиловидный отросток (processus styloideus) с латеральной. • Между межкостными краями локтевой
и лучевой костей натянута межкостная перепонка (membrana interossea) — прочная волокнистая
пластинка, имеющая отверстия, пропускающие сосуды. Кроме этого, вверху в косом направлении
от бугристости локтевой кости к бугристости лучевой проходит
косая хорда {chorda obliqua). Межкостная перепонка и косая хорда прочно связывают обе кости
предплечья.

СУСТАВЫ
Дистальный лучелоктевой сустав (articulatio radioulnaris distalis) образован локтевой вырезкой
лучевой кости и головкой локтевой кости. Этот сустав функционирует вместе с проксимальным
лучелоктевым суставом, позволяя выполнять ротационные движения вокруг оси, проходящей
через головки лучевой и локтевой костей, — пронацию и супинацию. Суставная капсула
фиксируется по краю суставных поверхностей, образуя в проксимальном направлении
мешкообразное углубление (recessus sacciformis), расположенное между костями предплечья.
Дистально суставная капсула фиксирована к суставному диску, связывающему дистальные концы
лучевой и локтевой костей и отделяющему полость лучелоктевого от полости лучезапястного
сустава.

ПЕРЕЛОМЫ КОСТЕЙ ПРЕДПЛЕЧЬЯ


(рис. 2-45)
При переломе верхней трети лучевой кости проксимальный отломок супинируется, тяга
круглого пронатора приводит в смещению дистального отломка вперёд и его пронации. Поэтому
при репозиции необходимо фиксировать руку в супинированном положении.
При переломе средней трети лучевой кости ниже прикрепления круглого пронатора прокси-
мальный отломок супинируется и смещается вперёд, дистальный отломок также пронирован. При
репозиции руку выставляют в среднее положение между пронацией и супинацией.
При переломе средней трети лучевой кости нередко происходит вывих головки локтевой кости
(повреждение Галеацци).
При переломе лучевой кости в типичном месте, возникающем при падении на разогнутую
кисть (перелом Коллиса), смещение дистального отломка происходит к тылу и в лучевую сторону
с характерной штыкообразной деформацией предплечья. При падении на согнутую кисть
смещение дистального отломка происходит в ладонную сторону (перелом Смита).
Рис. 2-45. Переломы костей предплечья, а — перелом верхней трети лучевой кости, б— перелом средней трети лучевой
кости, в— перелом лучевой кости в типичном месте Коллиса, г— перелом лучевой кости в типичном месте Смита, д —
повреждение Монтеджи. (Из: Каплан А.В. Закрытые повреждения костей и суставов. - М., 1967.)
При переломе локтевого отростка тяга трёхглавой мышцы приводит к проксимальному смещению
отломка.
Перелом верхней трети локтевой кости нередко сопровождается вывихом головки лучевой кости
(повреждение Монтеджи).

ФАСЦИИ И МЫШЦЫ ПРЕДПЛЕЧЬЯ

ФАСЦИИ
Собственная фасция предплечья {fascia antebrachii) переходит из локтевой области, укрепляется
волокнами апоневроза двуглавой мышцы плеча, который начинается у латерального края сухожилия
двуглавой мышцы, направляется вниз и медиально, сливаясь с фасцией предплечья. На границе с
запястьем фасция предплечья утолщается и образует удерживатели сгибателей и разгибателей
{retinaculum flexorum et retinaculum extensorum). Фасция предплечья прикрепляется к заднему краю
локтевой кости и отдаёт отроги, формирующие три фасциальных ложа — переднее, заднее и
латеральное, которые разделены передней и задней лучевыми межмышечными перегородками.
• Передняя лучевая межмышечная перегородка
отделяет переднее фасциальное ложе от латерального. Перегородка образуется ниже прикрепления
сухожилия двуглавой мышцы плеча к бугристости лучевой кости объединением межмышечных
перегородок, расположенных по краям плечевой и двуглавой мышц. Перегородка проходит между
пле-челучевой мышцей с одной стороны, круглым пронатором и лучевым сгибателем запястья с
другой, прикрепляясь к фасции супинатора в верхней трети и непосредственно к лучевой кости в
средней и нижней трети предплечья.
• Задняя лучевая межмышечная перегородка
расположена между разгибателем пальцев и
коротким лучевым разгибателем запястья и
отделяет заднее фасциальное ложе от лате
рального.

МЫШЦЫ
На предплечье расположены 19 мышц. Их запоминание облегчается при использова-
нии схемы, по которой мышцы предплечья разделяют на 4 функциональные группы по 6—3—6—4
мышцы.
Первая группа. К ней относятся 6 мышц, действующих только на запястье и не принимающих
участия в движениях пальцев.
1. Лучевой сгибатель запястья {т. flexor carpi radialis).
2. Локтевой сгибатель запястья {т. flexor carpi ulnaris).
1. Длинная ладонная мышца {т. palmaris longus).
3. Длинный лучевой разгибатель запястья {т. extensor carpi radialis longus).
4. Короткий лучевой разгибатель запястья {т. extensor caipi radialis brevis).
6. Локтевой разгибатель запястья {т. extensor
carpi ulnaris).
Вторая группа. К ней относятся 3 общие мышцы II—V пальцев.
1. Поверхностный сгибатель пальцев {т. flexor digitorum superficialis).
2. Глубокий сгибатель пальцев {т. flexor digitorum profundus).
3. Разгибатель пальцев {т. extensor digitorum).
Третья группа. К ней принадлежат 6 отдель
ных мышц пальцев.
1. Длинный сгибатель большого пальца {т. flexor pollicis longus).
2. Длинный разгибатель большого пальца {т. extensor pollicis longus).
3. Короткий разгибатель большого пальца {т. extensor pollicis brevis).
4. Длинная мышца, отводящая большой палец {т. abductor pollicis longus).
5. Разгибатель указательного пальца {т. extensor indicis).
6. Разгибатель мизинца {т. extensor digiti minimi).
Четвёртая группа — пронаторы и супинато
ры. Пронаторы и супинаторы осуществляют
вращение кисти вокруг оси, проходящей через
головки лучевой и локтевой костей предпле
чья. При этом пронаторы поворачивают кисть
ладонью назад (или вниз при согнутом пред
плечье) с I пальцем, направленным медиаль
но; супинаторы вращают кисть ладонью впе
рёд (или вверх при согнутом предплечье) с
латерально направленным I пальцем. Плече-
лучевая мышца выставляет кисть в среднее
положение.
1. Круглый пронатор {т. pronator teres).
2. Квадратный пронатор {т. pronator quadratus).
3. Супинатор {т. supinator).
4. Плечелучевая мышца {т. brachioradialis).
Мышцы предплечья по расположению разделяют на переднюю и заднюю группы. Мышцы
передней группы преимущественно представлены сгибателями запястья и пальцев, начинаются от
медиального надмыщелка и медиальной поверхности локтевой кости. Мышцы задней группы
представлены преимущественно разгибателями запястья и пальцев, начинаются преимущественно
от латерального надмыщелка.

ПОСЛОЙНАЯ ТОПОГРАФИЯ ПЕРЕДНЕЙ ОБЛАСТИ ПРЕДПЛЕЧЬЯ


1. Кожа (cutis) тонкая, подвижная на внутренней поверхности предплечья, сквозь неё
просвечивают подкожные вены. На коже передней области предплечья у худощавых субъектов
(рис. 2-46) обычно бывает заметна лучевая борозда предплечья (sulcus radialis), расположенная
между возвышением плечелучевой мышцы с лучевой стороны и возвышением круглого
пронатора и лучевого сгибателя запястья с локтевой стороны. Лучевая борозда предплечья
вверху переходит в локтевую ямку (fossa cubiti).
2. Жировые отложения (panniculus adiposus), как правило, имеют большую толщину у детей
раннего возраста и женщин. В толще жировых отложений проходят поверхностные вены и
кожные нервы (рис. 2-47).
• Латеральная подкожная вена руки (v.
cephalica) проходит по передней поверхности предплечья вблизи лучевого края вместе с
латеральным кожным нервом предплечья (п. cutaneus antebrachii lateralis), который является
ветвью мышечно-кож-ного нерва (п. musculocutaneus).
• Медиальная подкожная вена руки (v. basilica) проходит по передней поверхности предплечья
вблизи локтевого края вместе с медиальным кожным нервом предплечья (п. cutaneus
antebrachii medialis), отходящим от медиального пучка плечевого сплетения.
• Промежуточная вена предплечья (v. intermedia antebrachii) встречается непостоянно,
проходит посредине ладонной поверхности предплечья и вступает в локтевую ямку.
3. Поверхностная фасция (fascia superficialis)
выражена слабо, рыхло связана с собствен-
Рис. 2-46. Внешние ориентиры передней области предплечья. 1 — шиловидный отросток лучевой кости, 2 — лучевой
сгибатель запястья, 3 — локтевая ямка, 4 — сухожилие двуглавой мышцы плеча, 5 — медиальная подкожная вена руки, 6 —
промежуточная подкожная вена предплечья, 7 — длинная ладонная мышца, 8 — локтевой сгибатель запястья, 9 —
проксимальная кожная складка запястья, 10 — дистальная кожная складка запястья. (Из: Кованое В.В., Травин АЛ.
Хирургическая анатомия верхней конечности. - М., 1965.)

ной фасцией предплечья, что при травмах способствует отслойке поверхностных слоев от
собственной фасции и образованию лоскутных ран.
4. Собственная фасция предплечья (fascia
antebrachii).
5. Мышцы передней области предплечья рас
положены в четыре слоя.
• Первый слой образован следующими мышцами (рис. 2-48).
Рис. 2-47. Поверхностные сосуды и нервы предплечья. 1 — ладонная ветвь срединного нерва, 2 — поверхностная
ветвь лучевого нерва, 3 — плечелучевая мышца, 4 — лучевой сгибатель запястья, 5 — латеральный кожный нерв предпле-
чье 6 — задний кожный нерв предплечья, 7 — фасция предплечья, 8 — медиальный кожный нерв предплечья, 9 — меди-
альная подкожная вена руки, 10 — локтевой сгибатель запястья, 11 — поверхностный сгибатель пальцев, 12— длинная
ладонная мышца, 13— ладонная ветвь локтевого нерва, 14— удерживатель сгибателей. (Из: Кованое В.В., Травин А.А.
Хирургическая анатомия верхней конечности. - М., 1965.)
Рис. 2-48. Первый слой мышц передней области предплечья. 1 —длинный сгибатель большого пальца, 2 — пле-
челучевая мышца, 3 — поверхностный сгибатель пальцев, 4 —двуглавая мышца плеча, 5 — апоневроз двуглавой мышцы
плеча, 6 — круглый пронатор, 7 — лучевой сгибатель запястья, 8 — длинная ладонная мышца, 9 — локтевой сгибатель
запястья, 10— удерживатель сгибателей. (Из: Синельников Р.Д. Атлас анатомии человека. - М., 1972. - Т. I.)

♦ Плечелучевая мышца (т. brachioradialis) расположена у лучевого края предплечья,


начинается в нижней трети плеча от латеральной межмышечной перегородки плеча {septum
intermusculare brachii
laterale) и прикрепляется длинным сухожилием над шиловидным отростком лучевой кости
{processus styloideus radii). Мышца сгибает предплечье, при этом происходит либо частичная
супинация его (если кисть находилась в положении пронации), либо, при сокращении мышцы,
некоторая его пронация (если кисть супинирована). Другими словами, при сокращении этой
мышцы предплечье занимает среднее положение между пронацией и супинацией. Плечелучевая
мышца иннервируется лучевым нервом (п. radialis).
♦ Круглый пронатор (т. pronator teres) начинается двумя головками: плечевой (caput humerale) от
медиального надмы-щелка (epicondylus medialis) и локтевой {caput ulnare) от венечного отростка
локтевой кости {processus coronoideus ulnae). Направляясь косо вниз и кнаружи, сухожилие
мышцы сгибает лучевую кость, к которой и прикрепляется. Мышца не только пронирует, но и
сгибает предплечье. Круглый пронатор иннервируется срединным нервом (п. medianus).
♦ Лучевой сгибатель запястья (т. flexor carpi radialis) начинается от медиального надмыщелка
(epicondylus medialis) и в косом направлении пересекает предплечье. В средней трети предплечья
мышца превращается в сухожилие, проходит своим сухожилием под удерживателем сгибателей
(retinaculum flexorum) в лучевом запястном канале (canalis carpi radialis), расположенном в
борозде кости-трапеции (os trapezium), и прикрепляется к основаниям II и III пястных костей.
Мышца расположена в первом слое передней группы. Лучевой сгибатель запястья
иннервируется срединным нервом (п. medianus).
♦ Длинная ладонная мышца (т. palmaris longus) начинается также от медиального надмыщелка
(epicondylus medialis), направляется вниз и тонким сухожилием проходит над удерживателем
сгибателей (retinaculum flexorum), вплетается в ладонный апоневроз (aponeurosis palmaris).
Мышца иннервируется срединным нервом (п. medianus).
♦ Локтевой сгибатель запястья (т. flexor carpi ulnaris) начинается двумя голов-
ками: плечевой {caput humerale) от медиального надмышелка (epicondylus medialis) и локтевой
{caput ulnare) от верхней трети задней поверхности локтевой кости. В средней трети предпле-
чья мышца переходит в сухожилие, которое прикрепляется к гороховидной кости (os
pisiforme). Мышца иннерви-руется локтевым нервом (п. ulnaris). Во втором слое (рис. 2-49)
расположен поверхностный сгибатель пальцев {т. flexor digitorum superficialis). который
начинается двумя головками: плечелоктевой (caput humeroulnare) от медиального надмышелка
(epicondylus medialis) и венечного отростка локтевой кости (processus coronoideus ulnae) и
лучевой (caput radiale) от верхней трети передней поверхности лучевой кости. Соединившись
в средней трети предплечья, брюшко мышцы разделяется на четыре части, переходящие в
четыре сухожилия, которые далее под удерживате-лем сгибателей (retinaculum flexorum) через
канал запястья (canalis carpi) проходят на кисть. На уровне основания проксимальных фаланг
каждое сухожилие делится на две ножки и прикрепляется к основанию средних фаланг.
Мышца сгибает средние фаланги II—V пальцев. При изолированном повреждении сухожилия
поверхностного сгибателя сгибание пальца не нарушается. Поверхностный сгибатель пальцев
иннервируется срединным нервом (п. medianus). Второй слой мышц отделён от третьего
глубокой пластинкой собственной фасции предплечья, которая разделяет переднее ложе
предплечья на поверхностный и глубокий отделы. Третий слой мышц (рис. 2-50) образован
глубоким сгибателем пальцев и длинным сгибателем большого пальца. ♦ Глубокий сгибатель
пальцев (т. flexor digitorum profundus) начинается от локтевой кости и межкостной перепонки
(membrana interossea). На середине предплечья мышца делится на четыре сухожилия, которые
через канал запястья (canalis carpi) проходят на кисть, направляются к пальцам, проникают
между ножками поверхностного сгибателя и прикрепляются к основанию дисталь-ных фаланг
II—V пальцев. Мышца сгибает средние и дистальные фаланги
Рис. 2-49. Второй слой мышц передней области предплечья. 1 — квадратный пронатор, 2 — длинный сгибатель
большого пальца, 3 — плечелучевая мышца, 4 — длинный лучевой разгибатель запястья, 5 — супинатор, 6 — поверх-
ностный сгибатель пальцев, 7 — локтевой сгибатель запястья. (Из: Синельников Р.Д. Атлас анатомии человека. - М.,
1972.-Т. I.)

II—V пальцев. При изолированном повреждении сухожилия глубокого сгибателя


отсутствует сгибание дистальной фаланги, но возможно сгибание в проксимальном
межфаланговом и пястно-
Рис. 2-50. Третий слой мышц передней области предплечья. 1 — квадратный пронатор, 2 — плечелучевая мышца, 3 —
круглый пронатор, 4 — длинный лучевой разгибатель запястья, 5 — супинатор, 6 — длинный сгибатель большого пальца, 7
— глубокий сгибатель пальцев, 8 — локтевой сгибатель запястья. (Из: Кованое В.В., Травин А.А. Хирургическая анатомия
верхней конечности. - М., 1965.)

фаланговом суставах. При повреждении сухожилий поверхностного и глубокого сгибателей


пальцев невозможно сгибание в межфаланговых суставах, но возможно сгибание в пястно-
фаланго-
вом суставе за счет межкостных и червеобразных мышц. Две латеральные головки глубокого
сгибателя пальцев ин-нервируются срединным нервом (п. medianus), две медиальные головки
— локтевым нервом (п. ulnaris). ♦ Длинный сгибатель большого пальца (т. flexor pollicis
longus) начинается от наружного надмыщелка и ладонной поверхности лучевой кости в
верхней трети предплечья. В нижней трети предплечья мышца переходит в сухожилие,
проходящее через канал запястья (canalis carpi), и прикрепляется к основанию дистальной
фаланги I пальца. Мышца иннервируется срединным нервом (п. medianus).
• Четвёртый слой мышц (рис. 2-51) обра-
зован квадратным пронатором (т. pronator quadratus), который начинается на ладонной
поверхности локтевой кости, идёт в поперечном направлении и прикрепляется к ладонной
поверхности лучевой кости. Мышца пронирует предплечье, вращая лучевую кость вокруг
локтевой. Квадратный пронатор иннервируется срединным нервом (п. medianus). Между мышцами
третьего слоя и квадратным пронатором в нижней трети предплечья на границе с запястьем
расположено пространство Пи-рогова—Парома, куда может прорываться гной при тендовагинитах
большого пальца и мизинца. 6. Лучевая (radius) и локтевая (ulna) кости, соединённые межкостной
перепонкой предплечья (membrana interossea antebrachii).

ГЛУБОКИЕ СОСУДЫ И НЕРВЫ ПЕРЕДНЕЙ ОБЛАСТИ ПРЕДПЛЕЧЬЯ


1. Лучевая артерия (a. radialis) отходит от плечевой артерии в локтевой ямке, направляется в
латеральный канал предплечья (canalis antebrachii lateralis; рис. 2-52), где проходит в
сопровождении поверхностной ветви лучевого нерва (ramus superftcialis n. radialis).
• Латеральный канал предплечья (canalis
antebrachii lateralis) расположен на дне лучевой борозды (sulcus radialis), проекция которой
соответствует линии, соединяю-
щей наружный край сухожилия двуглавой мышцы с шиловидным отростком лучевой кости.
• Латеральный канал предплечья ограничен
медиально круглым пронатором {т. pronator teres) и лучевым сгибателем запястья {т. flexor
carpi radialis), латерально — плечелучевой мышцей (т. brachioradialis), спереди — фасцией
предплечья {fascia antebrachii), сзади — супинатором (т. supinator) в верхней трети
предплечья, круглым пронатором (т. pronator teres) в средней трети предплечья, длинным сги-
бателем большого пальца {т. flexor pollicis longus) в нижней трети предплечья.
2. Поверхностная ветвь лучевого нерва
{ramus superficialis n. radialis) в средней
трети предплечья сопровождает лучевую
артерию, в нижней трети предплечья от
клоняется от лучевой артерии латераль
но, проходит под сухожилием плечелуче
вой мышцы и переходит на тыльную
поверхность предплечья, а далее прони
кает на кисть, где иннервирует два с по
ловиной пальца с лучевой стороны.
3. Локтевая артерия {a. ulnaris).
• Локтевая артерия, отойдя от плечевой ар-
терии в локтевой ямке между головками круглого пронатора, отдаёт общую межкостную
артерию {a. interossea communis). Общая межкостная артерия между глубоким сгибателем
пальцев и длинным сгибателем большого пальца достигает межкостной перепонки, где
делится на две ветви: переднюю межкостную артерию и заднюю межкостную артерию.
♦ Передняя межкостная артерия {а. interossea anterior) расположена на передней поверхности
межкостной перепонки. От передней межкостной артерии отходит артерия,
сопровождающая срединный нерв {a. comitans n. mediani). В нижней трети предплечья
передняя межкостная артерия проходит позади квадратного пронатора и через отверстие в
межкостной перепонке проходит в заднее мышечное ложе. Передняя межкостная артерия
имеет большое значение для окольного кровообращения при перевязке лучевой и локтевой
артерий.
♦ Задняя межкостная артерия {а. interossea posterior) уходит на тыл пред-
Рис. 2-51. Четвёртый слой мышц передней области предплечья. 1 — супинатор, 2 — круглый пронатор, 3 — межкостная
перепонка, 4 — квадратный пронатор. (Из: Синельников Р.Д. Атлас анатомии человека. - М., 1972. - Т. i.)

плечья через отверстие в межкостной


перепонке. • Далее локтевая артерия проходит позади плечевой головки круглого пронатора и
срединного нерва вниз и медиально, ложится в средней трети предплечья в медиальный канал
предплечья {canalis antebrachii medialis; рис. 2-53), приближаясь к проходящему в канале
локтевому нерву {п. ulnaris). Медиальный канал предплечья ограничен медиально локтевым
сгибателем запястья {т. flexor carpi ulnaris), латерально — поверхностным сгибателем пальцев
{т. flexor digitorum supeificialis), спе-
Рис. 2-52. Латеральный канал предплечья. 1 — поверхностная ветвь лучевого нерва, 2 — длинный сгибатель большого
пальца кисти, 3 — супинатор, 4 — плечелучевая мышца, 5 — лучевая артерия, 6 — круглый пронатор, 7 — лучевой сгиба-
тель запястья. (Из: Кованое В.В., Травин А.А. Хирургическая анатомия верхней конечности. - М., 1965.)
Рис. 2-53. Медиальный канал предплечья и его содержимое. 1 — срединный нерв, 2 — передний межкостный нерв, 3 —
общая межкостная артерия, 4 — локтевой нерв, 5 — локтевая артерия, 6 — поверхностный сгибатель пальцев, 7 — локте-
вой сгибатель запястья. (Из: Кованое В.В., Травин А.А. Хирургическая анатомия верхней конечности. - М., 1965.)
реди — собственной фасцией предплечья (fascia antebrachii), сзади — глубоким сгибателем
пальцев (т. flexor digitorum profundus). • Локтевая артерия, кроме общей межкостной артерии,
отдаёт на предплечье мышечные ветви.
4. Локтевой нерв (п. ulnaris) на предплечье
проходит между двумя головками локте
вого сгибателя запястья (т. flexor carpi
ulnaris) и ложится в медиальный канал
предплечья (canalis antebrachii medialis), где
в средней трети предплечья к нему подхо
дит локтевая артерия. В нижней трети
предплечья от локтевого нерва отходит
тыльная ветвь (ramus dorsalis n. ulnaris),
которая под сухожилием локтевого сгиба
теля запястья огибает локтевую кость, про
бодает фасцию предплечья и в подкожной
клетчатке выходит на тыл кисти, где ин-
нервирует два с половиной пальца с лок
тевой стороны. Локтевой сосудисто-не
рвный пучок по медиальному каналу
предплечья доходит до запястья и через
локтевой канал запястья (canalis carpi
ulnaris) проходит на кисть.
5. Срединный нерв (п. medianus; рис. 2-54)
проникает на предплечье между плечевой
и локтевой головками круглого пронатора
(т. pronator teres) и далее ложится строго
посредине предплечья между поверхност
ным и глубоким сгибателями пальцев (тт.
flexor digitorum superficialis et flexor digitorum
profundus). От срединного нерва между го
ловками круглого пронатора отходит пе
редний межкостный нерв предплечья (п.
interosseus antebrachii anterior), который в со
провождении одноимённых сосудов про
ходит между глубоким сгибателем пальцев
и длинным сгибателем большого пальца
кисти, ложится на переднюю поверхность
межкостной перепонки и идёт вниз поза
ди квадратного пронатора, отдавая ветви
к ближайшим мышцам. В нижней трети
предплечья срединный нерв латерально
огибает поверхностный сгибатель пальцев
(т. flexor digitorum superficialis) и на грани
це с запястьем ложится между сухожилия
ми лучевого сгибателя запястья (т. flexor
carpi radialis) латерально, поверхностного
сгибателя пальцев (т. flexor digitorum
superficialis) медиально, длинной ладонной
мышцы (т. palmaris longus) спереди и глу-
бокого сгибателя пальцев (т. flexor digitorum profundus) сзади. Далее срединный нерв вместе с
сухожилиями трёх мышц (поверхностного и глубокого сгибателей пальцев и длинного
сгибателя большого пальца) проходит на кисть через канал запястья (canalis carpi).

ПОСЛОЙНАЯ ТОПОГРАФИЯ ЗАДНЕЙ ОБЛАСТИ ПРЕДПЛЕЧЬЯ


1. Кожа (cutis) на наружной и задней поверхностях предплечья имеет большую толщину, на ней
имеется волосяной покров, более выраженный у мужчин. Определяются некоторые внешние
ориентиры (рис. 2-55).
2. Жировые отложения (panniculus adiposus) в задней области предплечья содержат большое
количество соединительнотканных волокон. Здесь проходят поверхностные сосуды и нервы
(рис. 2-56).
• Вены, расположенные в жировых отложе-
ниях, — притоки медиальной и латеральной подкожных вен руки (vv. basilica et cephalica).
• Задний кожный нерв предплечья (п.
cutaneus antebrachii posterior), отходящий от
лучевого нерва (п. radialis) в плече-плече-
лучевой борозде (sulcus brachio-
brachioradialis), прободает собственную
тыльную фасцию плеча и разветвляется в
жировых отложениях задней области пред
плечья.
3. Поверхностная фасция (fascia superficialis)
тонкая, рыхло связана с собственной фас
цией предплечья.
4. Собственная фасция предплечья (fascia
antebrachii) плотная, прочно связана с лок
тевой костью, отдаёт отроги, покрывающие
мышцы.
5. Мышцы задней области предплечья (рис.
2-57) расположены в два слоя (поверхност
ный и глубокий), разделённые глубокой пла
стинкой фасции предплечья.
• Поверхностный слой мышц.
♦ Длинный лучевой разгибатель запястья (т. extensor carpi radialis longus) начинается от
латерального надмыщелка (epicondylus lateralis), направляется вниз, под удерживателем
разгибателей (retinaculum extensorum) проходит во втором канале и прикрепляется к основа-
Рис. 2-54. Топография срединного и переднего межкостного нервов. 1 — длинный сгибатель большого пальца кисти, 2
— лучевые артерия и вены, 3 — передний межкостный нерв, 4 — передние межкостные артерии и вены, 5 — круглый
пронатор, 6 — плечелучевая мышца, 7 — срединный нерв, 8 — лучевой сгибатель запястья, 9 — поверхностный сгибатель
пальцев. (Из: Кованое В.В., Травин АЛ. Хирургическая анатомия верхней конечности. - М., 1965.)
8

Рис. 2-55. Внешние ориентиры задней области предплечья. 1 — длинный лучевой разгибатель запястья, 2 — разгиба-
тель пальцев, 3 — локтевой разгибатель запястья, 4 — локтевой отросток, 5 — локтевая мышца, 6 — локтевой сгибатель
запястья, 7 — медиальная подкожная вена руки, 8 — головка локтевой кости. (Из: Кованое В.В., Травин АЛ. Хирургическая
анатомия верхней конечности. - М., 1965.)
нию II пястной межсухожильны ♦ Разгибатель пястной кости.
кости. Мышца х соединения мизинца (т. Мышца
расположена в (connexus extensor digiti расположена в
латеральном intertendineus). minimi) заднем фасци-
фасциальном На тыле II—V начинается от альном ложе
ложе пальцев латерального предплечья;
предплечья; сухожилия надмыщелка иннервируется
иннервируется образуют (epicondylus лучевым
лучевым сухожильные lateralis), нервом (п.
нервом (п. растяжения, расположен radialis).
radialis). срастающиеся с медиальнее Глубокий слой
Короткий суставными разгибателя мышц
лучевой капсулами пальцев, расположен в зад-
разгибатель пястно- проходит в нем фасциальном
запястья (т. фаланговых пятом канале ложе предплечья
extensor carpi суставов и под удержи- и отделён от
radialis brevis) прикрепляющие вателем поверхностного
повторяет ход ся двумя разгибателей слоя глубокой
длинного боковыми и, сливаясь с пластинкой
лучевого ножками к сухожилием фасции
разгибателя основанию дис- разгибателя предплечья.
запястья, тальной мизинца, при- ♦ Длинная
располагаясь фаланги, а крепляется к мышца,
медиальнее, и средней ножкой основанию отводящая
прикрепляется — к основанию дистальной большой па-
к основанию III средней фаланги. фаланги. лец (т.
пястной кости. Разгибатель Мышца abductor pollicis
Мышца пальцев разгибает V longus), начина-
расположена в расположен в палец; ин- ется от задней
латеральном заднем нервируется поверхности
фасциальном фасциальном лучевым обеих костей
ложе ложе нервом (п. предплечья и
предплечья; ин- предплечья. radialis). от межкостной
нервируется Мышца ♦ Локтевой перепонки
лучевым нервом разгибает разгибатель (membrana
(п. radialis). пальцы и кисть; запястья (т. interossea),
Разгибатель иннервируется extensor carpi проходит своим
пальцев (т. лучевым нервом ulnaris) сухожилием
extensor (п. radialis). начинается от под
digitorum) латерального удерживателем
начинается от надмыщелка разгибателей
латерального (epicondylus (retinaculum
надмыщелка lateralis), extensorum)
{epicondylus пересекает в
lateralis), на- косом
правляется вниз направлении
и делится на тыл
четыре головки, предплечья,
переходящие в под
сухожилия, удерживате-
проходящие в лем
четвертом разгибателей
канале под (retinaculum
удерживателем extensorum)
разгибателей проходит в
(retinaculum шестом
extensorum). На канале и
тыле кисти прикреп-
сухожилия ляется к
дают три основанию V
Рис. 2-56. Поверхностные сосуды и нервы задней области предплечья. 1 —дорсальная ветвь локтевого нерва, 2 —
медиальная подкожная вена руки, 3 — медиальный кожный нерв предплечья, 4 — задний кожный нерв плеча, 5 — задний
кожный нерв предплечья, 6 — латеральная подкожная вена руки, 7 — поверхностная ветвь лучевого нерва. (Из: Золотко Ю.Л.
Атлас топографической анатомии человека. - М., 1976.)
Рис. 2-57. Мышцы задней области предплечья, поверхностный (а) и глубокий (б) слои. 1 — разгибатель мизинца, 2 —
локтевой разгибатель запястья, 3 — локтевой сгибатель запястья, 4 — длинный лучевой разгибатель запястья, 5 — корот-
кий лучевой разгибатель запястья, 6 — разгибатель пальцев, 7 — длинная мышца, отводящая большой палец кисти, 8 —
короткий разгибатель большого пальца кисти, 9 — разгибатель указательного пальца, 10 — длинный разгибатель большого
пальца кисти. (Из: Синельников Р.Д. Атлас анатомии человека. - М., 1972. - Т. I.)
через первый чевой кости.
канал и Медиальнее
прикрепляется длинной
к основанию I мышцы,
пястной кости. отводящей
Мышца большой
отводит палец, и
большой вместе с
палец; последней
иннервируется короткий
лучевым разгибатель
нервом (п. большого
radialis). пальца
Короткий проходит под
разгибатель удерживателем
большого разгибателей
пальца (т. (retinaculum
extensor pollicis extensorum) в
brevis) первом канале
начинается от и прикреп-
межкостной ляется к
перепонки основанию
{membrana проксимально
interossea) и й фаланги
тыльной большого
поверхности пальца.
лу- Мышца раз-
гибает и отводит проксимальную фалангу большого пальца; иннервируется лучевым нервом (п.
radialis).
♦ Длинный разгибатель большого пальца (т. extensor pollicis longus) начинается от тыльной
поверхности локтевой кости и межкостной перепонки, расположен медиальнее короткого
разгибателя, проходит под удерживателем разгибателей через третий тыльный канал запястья и
прикрепляется к основанию дистальной фаланги I пальца. Мышца разгибает большой палец;
иннервируется лучевым нервом (п. radialis).
♦ Разгибатель указательного пальца (т. extensor indicis) расположен медиальнее длинного
разгибателя большого пальца, начинается от тыльной поверхности локтевой кости, идёт вниз,
проходит под удерживателем разгибателей в четвёртом канале вместе с разгибателем пальцев и
прикрепляется вместе с соответствующим сухожилием разгибателя пальцев. Мышца
иннервируется лучевым нервом (п. radialis).
♦ Супинатор (т. supinator) расположен в верхней трети предплечья, начинается от гребня
супинатора (crista т. supinatoris) и наружного надмыщелка (epicondylus lateralis), сзади огибает
лучевую кость и прикрепляется к её задней и наружной поверхностям. Мышца иннервируется
лучевым нервом (п. radialis).

ГЛУБОКИЕ СОСУДЫ И НЕРВЫ ЗАДНЕЙ ОБЛАСТИ ПРЕДПЛЕЧЬЯ (рис. 2-58)


Рис. 2-58. Глубокие сосуды и нервы задней области предплечья. 1 — передние межкостные артерия и вены, 2 — задний
межкостный нерв, 3 — задние межкостные артерия и вены, 4 — глубокая ветвь лучевого нерва. (Из: Золотко Ю.Л. Атлас
топографической анатомии человека. - М., 1976.)
В расщеплении глубокой пластинки фасции предплечья через отверстие в межкостной пе-
репонке сверху вниз проходят задние межкостные артерия и вены (a. et vv. interosseae posteriores).
Латеральнее межкостных сосудов лежит задний межкостный нерв (п. interosseus posterior),
отходящий от глубокой ветви лучевого нерва (r. profundus n. radialis), вышедшей из канала
супинатора.
В нижней трети предплечья через отверстие в межкостной перепонке в заднее фасциаль-ное
ложе проходит передняя межкостная артерия (a. interossea anterior)

S-ar putea să vă placă și