Sunteți pe pagina 1din 46

Prof.

CONSTANTIN GÂDEA

The Romanian Forensic Association organises every year an International Forensic Symposium towards
the developments in the forensic science.
The 8th International Forensic Symposium was held in Bucharest on the 30th till 31st October this year.
The subject of this meeting was about the forensic investigations of traffic accidents and the contribution of
mass-media in the prevention of traffic accidents.

T
imp de dou= zile (30-31
octombrie 2007)
poli]i[ti, criminali[ti din
conducerea structurilor de profil,
membrii marcan]i [i simpli lucr=tori,
magistra]i, procurori, psihologi, medici
legi[ti, masteranzi sau aspiran]i la
masterat, exper]i, studen]i,
reprezentan]i ai mass-media, tineri sau
mai pu]in tineri, au analizat, dezb=tut,
din punct de vedere criminalistic, pe
toate fe]ele o prolem= pe cât de
actual=, pe atât de important= [i
presant=, cum este cea a accidentului
rutier, care \i preocup= nu numai pe cei
\ndritui]i cu combaterea lui, dar [i pe
fiecare participant la trafic, \n calitate
de conduc=tor de vehicule sau de simplu trec=tor. Au fost zile Spa]iul nu ne permite s= prezent=m pe larg toate
de bilan], de analiz= a fenomenului, de concluzii [i aspectele acestei \ntruniri la vârf a criminali[tilor [i a altor
preocup=ri? Au fost, credem, de toate. A fost cel de-al optulea structuri din domeniu [i conexe [i nici nu dorim s=-i d=m un
simpozion interna]ional de criminalistic=, intitulat de aceast= caracter prea laudativ. O vor face cei care au luat parte la ea,
dat= “Investiga]ia criminalistic= a accidentelor rutiere. atât din ]ar= cât [i din str=in=tate.
Rolul mass-media \n prevenirea acestora”, care reprezint= A[adar, moderatorii simpozionului au fost: prof. Vasile
o continuare a celor alte [apte simpozioane anterioare, L=p=du[i – Secretar general al Asocia]iei
demonstrând, dac= mai era nevoie, rolul criminalisticii [i al Criminali[tilor din România – redactor-[ef al Revistei de
slujitorilor ei \n elaborarea [i folosirea de mijloace, procedee [i Criminalistic=, comisar-[ef de poli]ie Gabriel }\ru –
metode tehnico-[tiin]ifice de prevenire, descoperire, fixare, directorul Institutului de Criminalistic=, comisar-[ef de
ridicare, examinare [i interpretare (\n cazul de fa]= accidentul poli]ie Gino Bo[man – director al Poli]iei Rutiere.
rutier) pentru aflarea adev=rului, trimiterea \n justi]ie a Cuvântul de deschidere a fost rostit de c=tre prof. Vasile
f=ptuitorilor [i pedepsirea lor. Faptul c= locul \n care s-a L=p=du[i – decan de vârst= al criminali[tilor, care, dup= ce a
desf=[urat simpozionul – sala mare a Casei de Cultur= a f=cut o scurt= trecere \n revist= a istoriei accidentelor de
Ministerului Internelor [i Reformei Administrative a devenit circula]ie, \ncepând cu primele dintre ele \nregistrate \n 1896,
ne\nc=p=toare pentru cei peste 500 de participan]i, ne \n Anglia [i \n 1899 \n S.U.A., când abia \[i f=ceau apari]ia pe
scute[te de orice alt comentariu. {i trebuie s-o spunem c= [osele mijloacele de transport propulsate de for]a aburului [i
este aici, \n primul rând, meritul organizatorilor, Asocia]ia care, \n zilele noastre, au cunoscut o perfec]ionare [i o
Criminali[tilor din România, Inspectoratul General al Poli]iei \nmul]ire atât de mare \ncât au devenit un factor de
Române [i Direc]ia Poli]iei Rutiere, cu sprijinul Uniunii morbiditate, tot atât de important, dac= nu chiar superior, celor
Ziari[tilor Profesioni[ti [i al Sindicatului ProLex. Nu \n ultimul mai grave maladii cunoscute de umanitate, astfel \ncât putem
rând, ac]iunea a fost sprijinit= de o serie de sponsori din afara vorbi de un adev=rat flagel. |n România moartea pe [osele a
sistemului, [tiut fiind faptul c= Asocia]ia Criminali[tilor dispune ap=rut mai periculoas= [i mai de temut abia \n deceniile care
de fonduri financiare limitate. au urmat celei de-a doua conflagra]ii mondiale.

CRIMINALISTICA 3
prof. univ. dr. Lidia Cristea – rectorul
Universit=]ii Române de {tiin]e [i Arte
“Gheorghe Cristea”, alte cadre cu func]ii de
r=spundere din cadrul institu]iilor statului de
drept [i din \nv=]=mântul superior, [i Institutul
de Criminalistic=, [efi de servicii din Poli]ia
Rutier=, exper]i judiciari, absolven]i ai
masteratului \n criminalistic= [i cei din anii I [i
II, reprezentan]i ai mass-media [i sindicatului
ProLex.
Nu \n ultimul rând au fost saluta]i oaspe]ii
din str=in=tate, autorit=]i \n materie, cercet=tori
[i practicieni, domnii: prof. univ. dr.
Gheorghi]= Mihail [i conf. univ. dr. Gheorghe
Golubenco – R. Moldova; maior Sofia Szasz
[i lt. col. Istvan – Ungaria; prof. dr. Kostadin
Kirilov Bobev [i Emil Tzvetkov – Bulgaria.
Invita]ilor din ]ar= [i str=in=tate,
Atât de periculoas= \ncât la nivelul anului trecut, putem participan]ilor la simpozion, secretarul general al Asocia]iei
vorbi de un total de 6.745 accidente, 2.460 de deceda]i, 5.406 Criminali[tilor din România [i fondatorul acesteia, prof. Vasile
grav r=ni]i, preciza chestorul de poli]ie dr. Gheorghe Popa L=p=du[i le-a f=cut, totodat=, [i o trecere \n revist= a
inspector general al Poli]iei Române, \n mesajul trimis cu realiz=rilor \nregistrate de asocia]ie, recunoscut= de Guvern
prilejul simpozionului. Sunt [i alte statistici, la fel de ca fiind de interes public [i acordarea unui sediu,
\ngrijor=toare, asupra c=rora nu insist=m. Sigur este c= a fost continuarea edit=rii revistei de profil, ajuns= la cel de-al
o analiz= riguroas=, obiectiv=, a cauzelor [i mecanismelor de zecelean an de apari]ie, acreditat= de Consiliul Na]ional al
producere a accidentelor, de angrenare a tuturor factorilor Cercet=rii {tiin]ifice din |nv=]=mântul Superior [i
\ndritui]i cu prevenirea [i, dac= nu stoparea, diminuarea acordarea titlului de Certificat de \nregistrre a m=rcii,
num=rului lor. punerea la dispozi]ia membrilor asocia]iei a unor lucr=ri
Ca element de noutate, organizatorii [i-au propus de specialitate, editarea [i difuzarea volumului cu
g=sirea unor modalit=]i de cooperare [i de angrenare mai comunic=rile prezentate la simpozionul interna]ional de
eficient= a mass-media pe linia activit=]ii de instruire [i anul trecut, continuarea masteratului \n criminalistic=,
educare a popula]iei privind cunoa[terea [i respectarea organizat \n colaborare cu Universitatea Român= de
normelor de circula]ie de drumurile publice, precum [i \n {tiin]e [i Arte “Gheorghe Cristea” [i Institutul de
maniera de prezentare cu scop educativ, [i nu de show Criminalistic= din cadrul I.G.P.R. etc. Respectuoase
mediatic a unor evenimente grave.
mul]umiri, pentru sprijinul acordat \n organizarea
Exprimându-[i convingerea c= cele peste 85 de
simpozionului, au fost aduse conducerii Ministerului
comunic=ri, ce aveau s= fac= obiectul simpozionului,
Internelor [i Reformei Administrative, personal domnului
dezbaterile ce vor avea loc, schimbul de idei [i experien]=,
ministru Cristian David, conducerii I.G.P.R., sponsorilor.
precum [i concluziile la care se va ajunge, vor contribui la
A[a cum am men]ionat urmau s= fie supuse aten]iei
\mbog=]irea tezaurului de cuno[tin]e \n domeniul men]ionat, auditoriului peste 85 de comunic=ri. Nu a fost posibil, de[i
prof. Vasile L=p=du[i a salutat, \n final, participarea la fiecare \n parte era interesant=, de multe ori de noutate, dar ar
simpozion a unor importante personalit=]i din domeniu: fi fost necesar mult mai mult timp, decât cele dou= zile. {i nici
chestor dr. Gheorghe Popa, inspectorul general al Poli]iei \n cadrul acestei prezent=ri, cu scuzele de rigoare [i f=r= a
Române, primul criminalist de profesie, ajuns \n aceast= \nalt= avea inten]ia de a sup=ra pe cineva, nu este posibil= relatarea
func]ie, care a f=cut mult pentru progresul criminalisticii, a mai pe larg a tuturor ideilor [i concluziilor importante rezultate
sprijinit [i sper=m s= sprijine [i pe viitor aceast= activitate – [i nici a numelor autorilor lor, care ar merita din plin. Totu[i,
spre binele cet=]eanului urbei [i pentru prevenirea [i pentru a avea o imagine de ansamblu asupra problemelor
anihilarea infrac]ionalit=]ii; dr. Raed Arafat, subsecretar de puse \n dezbatere, câteva relat=ri se impun. De altfel, cititorul
stat, Ministerul S=n=t=]ii – care are meritul de a fi \nfiin]at interesat va putea s= le cunoasc=, \n detaliu, studiind volumul
Serviciul medical de urgen]= [i descarcerare din care va ap=rea \n cursul anului viitor [i care va cuprinde toate
România; membrii conducerii Asocia]iei Criminali[tilor aceste comunic=ri, pe cele care au fost prezentate \n cadrul
din România, domnii: chestor principal dr. Laz=r Cârjan, simpozionului [i pe cele care n-au putut fi prezentate, nu din
prim-vicepre[edinte; general maior magistrat dr. Dan rea-voin]=, ci din lips= de spa]iu. Astfel va afla despre cauzele
Voinea – vicepre[edinte; prof. univ. dr. Vasile Berche[an care duc la producerea accidentelor de circula]ie, factorul
– vicepre[edinte; membrii Consiliului [tiin]ific al Revistei uman [i condi]iile independente de voin]a omului care le
Române de Criminalistic=; prof. univ. Mihai Miron – produc; managementul incidentelor de trafic, investigarea
pre[edintele Uniunii Ziari[tilor din România; tehnico-[tiin]ific= a locului faptei, interven]ia integrat= a

4 CRIMINALISTICA
echipelor S.M.U.R.D., mijloacele de
descarcerare [i salvare, particularit=]ile
investig=rii criminalistice, \n cazul accidentelor
produse \n cursele ilegale de ma[ini;
accidentele \n serie pe autostr=zi [i drumuri
na]ionale; expertiza tehnic= autojudiciar= [i
criminalistic= - investiga]ia medico-legal= [i
criminalistic= \n cercetarea la fa]a locului;
determinarea vitezei de impact \n func]ie de
deform=rile autovehiculelor implicate; rolul [i
necesitatea amenaj=rii drumurilor [i starea
ma[inii ca factori importan]i \n prevenirea
accidentelor; primul ajutor; influen]a
consumului de droguri, de substan]e
medicamentoase, oboseala, psihologia omului
la volan; rela]ia dintre organele judiciare [i
mass-media, rolul acesteia, legisla]ia etc.
Din comunic=rile prezentate de oaspe]ii
str=ini a rezultat o serie de asem=n=ri \n ce
rutiere care continu= s= r=mân= precar=, o legisla]ie care nu
prive[te problemele cu care se confrunt= organele \n drept,
este pe m=sura acestei provoc=ri, neidentificarea celor mai
unele particularit=]i, dar [i deosebiri, privind amploarea,
eficiente mijloace de educa]ie rutier= a participan]ilor la trafic,
prevenirea, cercetarea [i combaterea acestui flagel, denumit
a conduc=torilor de vehicule [i pietonilor, unde un rol
astfel de c=tre majoritatea participan]ilor. O problem= care s-a
important revine [i mass-mediei. Dar, \n acela[i timp, s-au
ridicat a fost aceea dac= denumirea de accident rutier este
dezvoltat [i diversificat [i modalit=]ile [i mijloacele de
cea corect= sau dac= datorit= modalit=]ii de manifestare ar
prevenire [i combatere a fenomenului printr-un mai bun
trebui s= se numeasc=, \n anumite situa]ii, altfel.
management de monitorizare a lui, o perfec]ionare continu= a
Un accent deosebit, \n cadrul dezbaterilor, s-a pus pe
celor cu responsabilit=]i pe aceast= linie, inclusiv prin apari]ia
identificarea infractorilor [i cauzelor generatoare de accidente,
unor speciali[ti de elit=, o dotare tehnic= din ce \n ce mai
modalit=]ile de prevenire [i stopare pe cât posibil a lor. |n
performant= pentru investigarea tehnico-[tiin]ific= a locului
ierarhia factorilor generatori de accidente generalul maior
faptei, cea medico-legal= [i criminalistic=, de identificare,
magistrat dr. Dan Voinea a a[ezat pe primul loc pe cei umani
preluare [i examinare a urmelor de la locul accidentelor,
(subiectivi) care reprezint= o propor]ie de 60-80% din totalul
aplicarea unor descoperiri din diverse domenii: chimie, fizic=,
accidentelor rutiere. Starea necorespunz=toare a vehiculelor
matematic=, psihologie etc., precum [i o mai bun= cooperare
(sistemul de frânare, direc]ia etc.) – 8-13%, factorul drum
\ntre diversele organisme implicate [i cu atribu]ii pe aceast=
1-1,2%. La capitolul cauze principale ale accidentelor au fost
linie, atât \n plan intern cât [i extern. O dovedesc lucr=rile de
nominalizate: traversarea neregulamentar= a pietonilor;
specialitate ap=rute [i expuse la standul de carte organizat \n
neacordarea priorit=]ii de trecere; viteza neregulamentar= ori
holul Casei de Cultur=, expozi]ia de tehnic= criminalistic=. A
neadaptat= condi]iilor de drum [i trafic; conducerea
fost, prin urmare, o dezbatere ampl=, la obiect [i pertinent=,
imprudent= a autovehiculului. Sunt [i alte cauze, obiective, au
centrat= pe faptul c= acestui flagel trebuie s= i se dea o ripost=
precizat mai mul]i vorbitori: dezvoltarea accelerat= a
pe m=sura periculozit=]ii lui. Aceast= manifestare a celor mai
num=rului de autovehicule, \n condi]iile unei infrastructuri
tineri [i a celor mai vârstnici, a celor mai cu
experien]= [i a celor mai pu]in experimenta]i,
uni]i prin pasiunea lor pentru cercetare, prin
dorin]a de a se autodep=[i, de a-[i pune \n
eviden]= cuno[tin]ele dobândite prin studiu
continuu are, credem, [i un alt avantaj, acela
de a cimenta leg=turile dintre criminali[tii din
]ar= [i din alte p=r]i, dovedind c= se poate
stopa, dac= nu definitiv, cel pu]in limina
efectele accidentelor de circula]ie. Acest fapt a
rezultat din atmosfera de lucru \n care au avut
loc dezbaterile, \n sal= cât [i pe holurile Casei
de cultur= - \n pauz=. P=cat, a subliniat dl.
Virgil Vochin=, fost consilier al ministrului de
interne \n prezent pensionar, cu mare
experien]= nu numai \n munca de poli]ist dar [i
de om de poli]ie \n rela]ia cu mass-media, c=

CRIMINALISTICA 5
asocia]ia \[i propune s= le
organizeze \n cursul anului viitor:
organizarea unui nou simpozion cu
tema “Investigarea criminalistic= a
infrac]iunilor cu violen]=”, \n func]ie
[i de posibilit=]ile financiare ale
asocia]iei, date fiind noile
reglement=ri privind organizarea de
simpozioane, cuprinderea tuturor
comunic=rilor \ntr-un volum care va
fi distribuit gratuit structurilor
centrale [i teritoriale criminalistice,
altor structuri cu atribu]ii pe aceast=
linie; organizarea unei manifest=ri
dedicate \mplinirii a zece ani de la
apari]ia Revistei Române de
Criminalistic= [i editarea unui
almanah, cu cele mai interesante
articole, ap=rute \n cei 10 ani de
existen]=. |n final, dup= ce a f=cut
nu s-a putut face mai mult pentru ca eforturile deosebite ale \nc= un apel la un sprijin mai substan]ial, din partea tuturor
reprezentan]ilor criminali[tilor – dovedite [i prin organizarea celor prezen]i [i nu numai, la un progres continuu al acestei
acestui simpozion – de \ntregul ansamblu al criminali[tilor – s= [tiin]e a criminalisticii, spre folosul asigur=rii lini[tii popula]iei [i
fie cunoscute de un public mai larg, nu numai pentru a fi tragerea la r=spundere a r=uf=c=torilor, a mul]umit \nc= o dat=
apreciate a[a cum se cuvine, ci [i pentru a se bucura de tuturor celor care au f=cut din manifestarea \n cauz= un
sprijinul lui \n \n]elegerea fenomenului accidentului rutier, a succes [i i-a invitat pe to]i participan]ii la un pahar de vin,
cauzelor care \l produc, a necesit=]ii respect=rii regulilor de pentru a se bucura cu to]ii [i \n acest cadru.
circula]ie – f=r= de care oricât= munc= de prevenire ori de Totu[i, nu putem \ncheia aceast= prezentare f=r= a
coerci]ie ar fi zadarnic= sau limitat=. preciza c= doar eforturile uneori supraomene[ti, numite
Dup= dou= zile de dezbatere asidu= a problemei L=p=du[i [i ale altor câteva cadre implicate prin natura
accidentelor de circula]ie, adesea \n deplin= atmosfer= de func]iei, ori ale celor al]i câ]iva care se autoimplic=, con[tien]i
concordie, dar [i \n contradictoriu, simpozionul a luat sfâr[it, c= munca criminali[tilor aduce foloase tuturor sunt mult prea
prin cuvântul de \nchidere al secretarului general, prof. Vasile insuficiente pentru a men]ine aceast= frumoas= activitate
L=p=du[i, care a mul]umit \ntregii asisten]e pentru modul \n criminalistic= pe drumul ascendent care i s-a imprimat, fapt
care s-a desf=[urat aceast= activitate [i nu \n ultimul rând subliniat [i cu prilejul simpozionului.
sponsorilor ei, f=r= al c=ror sprijin material ea nu s-ar fi bucurat Mul]umim \nc= o dat= membrilor Asocia]iei
de succes, resursele financiare ale asocia]iei fiind, dup= cum Criminali[tilor, \ndeosebi domnilor Morel Rosenthal [i Florin
s-a mai men]ionat, limitate. Grejdinoiu care au sprijinit aceast= manifestare implicându-se
Prof. Vasile L=p=du[i a apreciat c= poli]ia rutier= [i inclusiv \n organizare.
criminalistica dispun de un important
poten]ial \n prevenirea [i
investigarea criminalistic= a
accidentelor grave, soldate cu vie]i
omene[ti, iar temele dezb=tute au
fost de un mare interes [i actualitate,
fiind prezentate la un \nalt nivel
[tiin]ific. Evolu]ia ascendent= a
indicelui de victimizare a popula]iei
ne oblig= la g=sirea unor forme [i
metode cât mai eficiente pentru
stoparea acestui flagel al lumii
contemporane [i poate c= se
impune s= se fac= o structur= la
nivel na]ional care s= se ocupe
nemijlocit de toate problemele
referitoare la asigurarea siguran]ei
traficului rutier. De asemenea, s-a
referit, pe scurt, la ac]iunile pe care

6 CRIMINALISTICA
Subcomisar de poli]ie ing. MIHAI IVANICI
Institutul de Criminalistic= din I.G.P.R.

This article shows aspects from the International Bookshop organised by The Ministry of Interior and
Administrative Reform. The Romanian Forensic Association participated with a bookstall at this cultural
manifestation. With this occasion the Association presented several books published in 2007.

Lucrarea editat= de Editura Medical= Contribu]ia

|
n acest an, Direc]ia de Informare [i Rela]ii Publice
crminalisticii la investigarea actelor teroriste [i a altor
din cadrul Ministerului Administra]iei [i Reformei
evenimente cu consecin]e grave, coordonatori:
Administrative a organizat “Salonul de carte
Col. (r) prof. Vasile L=p=du[i; chestor dr. Gheorghe
juridic=, civic=, poli]ist= [i administrativ=“ având drept scop
Popa; chestor pr. dr. Laz=r Cârjan; chestor pr. drd. Iancu
promovarea culturii profesionale [i a literaturii, \n general, dar
{tefan; general maior magistrat dr. Dan Voinea; general de
[i a celor care scriu, editeaz= [i difuzeaz= c=r]i de \nv=]=tur=.
div. dr. Gavril Dorelu }=rmureanu; prof. univ. dr. Vasile
Manifestarea s-a desf=[urat \n perioada 24-27
Berche[an, lucrare editat= de Asocia]ia Criminali[tilor din
octombrie 2007, bucurându-se de participarea unor edituri din
România. Lucrarea Interferen]= \ntre psihologie [i
]ar= [i str=in=tate cu nout=]i editoriale ap=rute \n ultima
criminalistic=, autori: prof. univ. dr. Tudorel Butoi; comisar-
perioad=.
[ef psiholog Gabriel }\ru; prof. Vasile L=p=du[i, lucrare
Ca [i \n anii anteriori, la aceast= edi]ie a salonului de
ap=rut= la Editura Little Star.
carte, la invita]ia organizatorilor, Asocia]ia Criminali[tilor din
Activitatea de prezentare a fost moderat= de prof. Vasile
România a prezentat \n cadrul unui stand propriu lucr=ri din
L=p=du[i care s-a referit la con]inutul fiec=rei lucr=ri \n parte.
Despre lucrarea “Genetica Judiciar=, de la teorie la
practic=“ au f=cut referiri asupra con]inutului acesteia
academician prof. univ. dr. Alexandru Oproiu, directorul
Editurii Medicale, prof. univ. dr. Vladimir Beli[ [i comisar [ef
Octavian Conicescu.
Lucrarea “Contribu]ia criminalisticii la investigarea
actelor teroriste [i a altor evenimente cu consecin]e
grave” a fost prezentat= de prof. Vasile L=p=du[i [i cuprinde
comunic=rile expuse la Simpozionul Interna]ional de
Criminalistic= care a avut loc \n perioada 24-25 octombrie
2006, organizat de Asocia]ia Criminali[tilor din România [i
Inspectoratul General al Poli]iei Române. Tot despre aceast=
lucrare au mai f=cut referiri chestor pr. dr. Laz=r Cârjan [i
domeniul criminalisticii, juridic, medicin= legal= [i psihologie, comisar-[ef Gabriel }\ru.
precum [i Revista Român= de Criminalistic=, publica]ie La cea de a treia lucrare, “Interferen]a dintre psihologie
recunoscut= atât \n ]ar= cât [i \n str=in=tate. [i criminalistic=“ s-au referit cei 3 autori, respectiv prof. univ.
Joi, 25 octombrie 2007, \n prezen]a unor cadre didactice dr. Tudorel Butoi, comisar [ef Gabriel ]\ru [i prof. Vasile
universitare [i a unor speciali[ti \n domeniile activit=]ii judiciare L=p=du[i care au scos \n eviden]= faptul c= este prima lucrare
au fost lansate urm=toarele lucr=ri: de acest gen realizat= \n ]ara noastr=.
Genetica Judiciar= – de la teorie la practic=, autori: Domnul profesor Vasile L=p=du[i a prezentat [i alte
Prof. univ. dr. Vladimir Beli[, membru titular al lucr=ri de specialitate ap=rute \n cursul acestui an, lucr=ri
Academiei de {tiin]e Medicale; dr. Ligia B=rb=rii, medic primar expuse la standul Asocia]iei Criminali[tilor din România, dintre
legist, coordonator al laboratorului de genetic= din cadrul care amintim: Drept Penal. Partea general=. Autor: prof. univ.
Institutului Na]ional de Medicin= Legal= “Prof. Mina Minovici”. dr. Vasile Berche[an; Criminalistica. Curs pentru studen]i.

CRIMINALISTICA 7
Autor: prof. univ. dr. Lucian Ionescu. Ministerul public [i politica penal= de ap=rare a securit=]ii na]inale. Autor: dr. George
B=lan. Culegere de practic= judiciar= \n materia dreptului muncii [i asigur=rilor sociale. Autor: colectiv condus de conf.
univ. dr. Gheorghe Alecu
|n cadrul festivit=]ilor care s-au desf=[urat pe parcursul salonului de carte, organizatorii au acordat diplome de onoare unor
institu]ii, organiza]ii [i persoane care au contribuit la dezvoltarea culturii [tiin]ifice [i profesionale.
Printre cei care au primit asemenea
distinc]ii s-au num=rat chestor pr. dr.
Laz=r Cârjan, pentru lucrarea “Manualul
poli]istului de pa[apoarte” precum [i
Asocia]ia Criminali[tilor din România
pentru editarea Revistei Române de
Criminalistic= [i a altor lucr=ri de
specialitate.
Apreciem c= cel de-al XI-lea salon
de carte a fost o reu[it= \n domeniul de
referin]=, adresându-le organizatorilor
cele mai sincere cuvinte de laud= [i
succese deosebite \n preg=tirea [i
organizarea urm=toarei manifest=ri.
|n continuare voi prezenta con]inutul
celor trei lucr=ri men]ionate, care au fost
lansate la cea de-a XI-a edi]ie a Salonului
de Carte 2007.

Genetica Judiciar= – de la teorie


la practic= cuprinde 11 capitole referitoare la: Bazele identific=rii \n medicina
legal= [i criminalistic=; Structura [i func]iile ADN nuclear; Tehnici de analiz=
a ADN \n practica medico-legal=; Testele ADN \n cercetarea filia]iei
biologice; Tehnicile, metodele de prelevare a probelor de la locul faptei [i
utilizarea tehnologiei ADN \n criminalistic= [i medicin= legal=; Cromozomul
Y- o nou= perspectiv= \n identific=rile genetice; Noi markeri ADN folosi]i
\n genetica judiciar=. ADN mitocondrial; Interpretarea probabilistic= a
rezultatelor testelor ADN, \n cazurile penale [i civile; Investiga]iile
genetice \n catastrofele cu num=r mare de victime; Standardele de
analiz= \n investiga]iile genetice;
Bazele de date ADN.
2. Contribu]ia
criminalisticii la
investigarea
actelor teroriste
[i a altor
evenimente
cu consecin]e grave.
Lucrarea con]ine un
num=r de 57 de comunic=ri
prezentate la lucr=rile
Simpozionului Interna]ional
de Criminalistic= care a avut
loc \n perioada 24-25
octombrie 2006.

3. Interferen]a
\ntre psihologie [i
criminalistic= cuprinde
4 capitole referitoare
la: Psihologie general=;
Psihologie judiciar=; Profiling;
Poligraf – Lie Detector.

8 CRIMINALISTICA
Conf. univ. dr. GHEORGHE ALECU
Facultatea de drept [i administr]ie public= - Constan]a

The right to freedom is a fundamental right of all individuals.


Human trafficking is one of the most important themes in the political schedule of the European Union. The
legislative instruments regarding the fighting against and punishment of human trafficking - both national and
European - are highly diverse.
Human trafficking has become an international phenomenon as it crosses over borders around the world.
This is one of the reasons for the difficult pursuit of these crimes which is of course combined with the complex
criminal law systems of the different countries involved, as well authorities being doubtful of the foreign similar
systems.
1. Considera]ii introductive clasificarea acestei infrac]iuni drept “trafic”2. De altfel,
acest lucru era necesar, deoarece traficul intern a devenit la
Dreptul la libertate individual= este un drept fundamental fel de dezvoltat [i are o puternic= leg=tur= cu cel extern,
al cet=]eanului consfiin]it prin dispozi]iile art. 23 (1) din necesitând o abordare unitar=.
Constitu]ia României conform c=rora “libertatea individual= [i Amploarea f=r= precedent \n Europa a activit=]ilor
siguran]a persoanei sunt inviolabile”. referitoare la traficul de fiin]e umane, \n scopul exploat=rii
Evolu]ia societ=]ilor contemporane eviden]iaz= faptul c= sexuale, care deseori sunt legate de crima organizat=, a luat
de[i s-au intensificat m=surile institu]iilor specializate de na[tere datorit= faptului c= aceste practici lucrative permit
prevenire a criminalit=]ii, \n multe ]=ri, se constat= o organiza]iilor criminale s= finan]eze [i s= extind= [i alte
recrudescen]= a acestui fenomen. activit=]i, cum ar fi terorismul, traficul de arme [i muni]ii,
Rezolvarea acestei problematici intereseaz= atât factorii droguri [i sp=larea banilor.
de control social (poli]ie, justi]ie, administra]ie), cât [i opinia Luând \n considerare c= traficul de fiin]e umane, \n
public=. Asemenea delicte [i crime, comise prin violen]= [i scopul exploat=rii sexuale, se extinde mult peste frontierele
corup]ie, tind s= devin= deosebit de intense [i periculoase na]ionale, este necesar= elaborarea unei strategii
pentru stabilitatea [i securitatea institu]iilor, grupurilor [i paneuropene de combatere a acestui fenomen [i de
indivizilor, fiind asociate, de multe ori, cu cele de crim= protejare a victimelor acestuia, asigurându-se o armonizare
organizat=, terorism [i violen]= institu]ionalizat=, specifice [i o aplicare eficace a legisla]iilor pertinente ale statelor
”subculturilor” violen]ei [i crimei profesionalizate1. membre ale Consiliului Europei.
Dup= c=derea comunismului, instabilitatea economic= [i Forme semnificative ale traficului cu persoane sunt:
sl=birea controlului grani]elor au condus la extinderea migra]ia ilegal=, prostitu]ia organizat=, proxenetismul conex
alarmant= a traficului de fiin]e umane \n sud-estul Europei. acestuia [i traficul cu copii.
România, prin pozi]ia sa geografic=, a devenit o ]ar= de La \nceputul anilor ‘90, România s-a confruntat cu o
origine, dar [i de tranzit, a victimelor traficului. masiv= emigrare a propriilor cet=]eni, dup= care a crescut
Astfel, copii, femei, persoane cu dizabilit=]i sau alte num=rul imigran]ilor intra]i clandestin pe teritoriul ]=rii noastre.
grupuri vulnerabile au fost vândute [i exploatate \n diverse |n trecerea frauduloas= a frontierei de stat de c=tre cet=]enii
]=ri (fostele state iugoslave, ]=ri vestice dar [i asiatice). str=ini s-au implicat organiza]ii criminale de tip mafiot, cu
Amploarea nea[teptat= a fenomenului a necesitat crearea leg=turi atât \n ]=rile de origine ale imigran]ilor, cât [i \n cele de
unor instrumente juridice eficiente de combatere a acestui tranzit.3
fenomen. Intrarea [i [ederea ilegal= a unui num=r mare de str=ini
|n primul rând, era necesar= definirea fenomenului, pe teritoriul României constituie un pericol la adresa siguran]ei
astfel c= România, a semnat Protocolul de la Palermo (ONU) na]ionale [i a ordinii publice, \n primul rând, pentru faptul c=
din 15 noiembrie 2000, prin care s-a adoptat defini]ia multe din aceste persoane nu sunt luate \n eviden]= de
recunoscut= la nivel interna]ional: autorit=]i [i astfel nu pot fi controlate.
Traficul de persoane prive[te “recrutarea, transportul, Majoritatea exper]ilor interna]ionali, \n domeniul
transferul, ad=postirea sau primirea de persoane, prin migra]iei, sunt de p=rere c= unul dintre factorii importan]i ce
amenin]are la recurgere sau prin recurgere la for]= ori la alte influen]eaz= migra]ia \l constituie cre[terea demografic=.4
forme de constrângere, prin r=pire, fraud=, \n[el=ciune, Dac= avem \n vedere [i ceilal]i factori importan]i care
abuz de autoritate sau de o situa]ie de vulnerabilitate, ori prin influen]eaz= migra]ia, cum ar fi: situa]ia economic= din
oferta sau acceptarea de pl=]i ori avantaje, pentru a ob]ine principalele state produc=toare de migran]i, conflictele armate
consim]=mântul unei persoane, având autoritate asupra interne sau interna]ionale, care, de foarte multe ori, au ca efect
alteia, \n scopul exploat=rii.” crize umanitare, afluxuri masive de persoane ce au nevoie de
|n general, traficul de persoane este perceput ca un protec]ie interna]ional=, dar [i un num=r important de migran]i
fenomen transfrontalier, dar, dup= cum se poate observa din economici, politici, concluzia r=mâne aceea[i, [i anume c=
defini]ie, trecerea grani]ei nu mai este o condi]ie, pentru fenomenul migra]iei este \ntr-o continu= cre[tere.5

CRIMINALISTICA 9
2. Cauzele care determin= apari]ia [i favorizeaz= traficul.
proliferarea traficului de fiin]e umane Interna]ionalizarea grup=rilor criminale, profiturile mari
ob]inute \n urma traficului de femei au determinat Interpolul s=
Fenomenul traficului de fiin]e umane nu este unul califice traficul ca fiind crima cu cea mai rapid= ascensiune din
episodic, implicând un num=r mare de persoane, lume, iar O.N.U. s= accentueze c= traficul a devenit un
cunoscând profunde conota]ii de ordin social [i economic, business global, cu o cifr= de afaceri de peste 7 miliarde de
demonstrând \nc=lcarea profund= a drepturilor fundamentale dolari.
ale omului [i devenind o problem= ce se agraveaz= constant. Potrivit unui studiu comandat de O.I.M., \n România s-a
|n acest context se impune formularea unor politici identificat o serie de factori care determin= vulnerabilitatea la
coerente pentru prevenirea [i combaterea traficului de fiin]e trafic a tinerelor, factori care se constituie \n tot atâtea cauze
umane, proces care \ntâmpin= \ns= o serie de dificult=]i, care determin= [i preced apari]ia traficului de fiin]e umane,
rezultate \n primul rând din necunoa[terea dimensiunilor reale astfel:
ale fenomenului, datorat= mobilit=]ii foarte mari, intensei  amplasarea geografic= “avantajoas=” - România
circula]ii peste frontiere a persoanelor [i bunurilor, iar, \n al fiind ]ara de origine, de tranzit [i de destina]ie, ce favorizeaz=
doilea rând, din obscuritatea fenomenului, asigurat= de dezvoltarea traficului. De asemenea, comunitatea devine o
men]inerea manifest=rilor sale \n contextul unor activit=]i cauz= atunci când ne referim la localizarea geografic= \ntr-o
aparent legale. regiune s=rac= (majoritatea victimelor traficului provin din
|n plan regional, criza din Balcani din ultimul deceniu a
Moldova [i Muntenia) [i rezident= \ntr-o aglomerare urban=
favorizat dezvoltarea fenomenului, România fiind citat= ca ]ar=
(de exemplu, tinerele care locuiesc \n marile ora[e sunt mai
de origine [i tranzit pentru marile re]ele de trafic de femei
vulnerabile fa]= de trafic, \n compara]ie cu cele care locuiesc
provenind \ndeosebi din Asia, dar [i din ]=rile vecine ca –
\n comunit=]i mici, rurale);
 grupurile de apartenen]= – tinerele, care locuiesc
Ucraina, Moldova sau Belarus – cu destina]ia \n ]=rile din fosta
Iugoslavie (cu accent pe regiunea Kosovo), precum [i Turcia,
\ntr-un mediu institu]ionalizat, sunt semnificativ mai
Grecia sau statele din Europa Occidental=.6
vulnerabile la traffic, decât cele care tr=iesc singure sau cu
De[i fenomenul ia amploare \n \ntreaga lume, nu doar \n
familia;
 abuzul [i disfunc]ionalitatea familial=, lipsa de
]ara noastr=, el se manifest= cu prec=dere \n zonele \n care
lipsesc legisla]ii adecvate [i un sistem de cooperare eficient
\ntre institu]iile guvernamentale [i societatea civil=. comunicare \n familie [i dezintegrarea social= - astfel,
De aceea, un prim aspect, care prive[te traficul de experien]a unui abuz, fie \n familie, fie \ntr-o institu]ie, cre[te
persoane, trebuie raportat la cauzele care i-au determinat substan]ial vulnerabilitatea fa]= de trafic; mediul familial abuziv
apari]ia. este, de asemenea, un factor generator de migra]ie [i trafic,
O examinare atent= a cauzelor care au determinat alimentând sentimentul e[ecului, \n rela]iile personale [i
apari]ia [i proliferarea fenomenului traficului de fiin]e umane la determinându-le pe tinere s=-[i caute libertatea \n alt= parte;
nivelul ]=rii noastre face posibil= gruparea acestora. pe de alt= parte, comunicarea redus= dintre p=rin]i [i tinere
Discriminarea pe pia]a muncii, relevat= prin ratele genereaz= sentimentul de nonapartenen]= la familie [i
ridicate ale [omajului (pe pia]a muncii, femeile sunt ultimele m=re[te vulnerabilitatea fa]= de trafic; lipsa unui grup de
angajate [i primele concediate, \n acest mod fiind \mpinse tot prieteni accentueaz= sentimentul dezintegr=rii [i faciliteaz=
mai mult c=tre sectoarele neconven]ionale ale economiei, desprinderea de familie [i de comunitate;
trebuind s= munceasc= “la negru” pentru a-[i câ[tiga  achizi]iile [i aspira]iile personale – dorin]a de
existen]a, unul dintre cele mai profitabile sectoare de pe pia]a realizare personal= [i independen]= financiar= se afl= \ntr- un
muncii la negru fiind industria sexului) combinat cu s=r=cia, raport de direct= propor]ionalitate cu riscul trafic=rii
motivat= de remunerarea proast= a muncii [i cu ocaziile de (proiectarea succesului \n str=in=tate fiind o cauz= dominant=
a emigra, au determinat considerarea emigr=rii \n ]=rile mai \n apari]ia traficului);
dezvoltate ca unic= solu]ie7. |n alt= ordine de idei, cauzele traficului pot fi raportate la
Corup]ia autorit=]ilor poate constitui un factor care cele cele trei nivele de coexisten]=:
permite dezvoltarea fenomenului traficului de persoane;  traficul \n vederea exploat=rii sexuale;
traficul [i corup]ia se completeaz= reciproc, prin aceea c=  a exploat=rii for]ei de munc=;
traficul creeaz= multiple oportunit=]i care au ca finalitate  donarea de organe.
coruperea func]ionarilor publici [i crearea premiselor de Traficul \n scopul exploat=rii sexuale r=mâne cea mai
subminare a \ntregului efort depus de al]i factori pentru mare [i mai important= form= a traficului, din simplul motiv c=
combaterea acestui fenomen. va reprezenta \ntotdeauna cea mai important= surs= de profit,
Controlul slab al grani]elor, lipsa sistemului de eviden]= pentru trafican]i.
a persoanelor care emigreaz= \n ]ara de origine, lipsa cadrului Ca atare, se poate concluziona c=, s=r=cia, [omajul,
legislativ sau existen]a unui cadru legislativ neadecvat, discriminarea pe pia]a muncii, violen]a domestic= [i abuzul
inaplicabil referitor la migra]ie, la combaterea traficului de determin= pentru femei [i tinere, \n general, na[terea unei
persoane, protec]ia victimelor [i a martorilor constituie, de dorin]e de “evadare c=tre o lume mai bun=,” astfel \ncât,
asemenea, cauze care au determinat apari]ia [i dezvoltarea ofertele \n[el=toare ale trafican]ilor sunt acceptate cu
traficului de fiin]e umane. u[urin]=.8
Restric]ionarea oportunit=]lor de migrare legal= \n ]=rile 3. Forme ale traficului de fiin]e umane
de destina]ie, precum [i reglement=rile foarte restrictive, cu Din defini]ia traficului de persoane cuprins= \n Protocolul
privire la migra]ia legal= impuse de ]=rile cu o economie mai privind prevenirea, reprimarea [i pedepsirea traficului de
dezvoltat=, spre care tind victimele traficului, limiteaz= cu persoane, \n special al femeilor [i copiilor, adi]ional la
severitate orice form= de migra]ie legal=, situa]ie care Conven]ia Na]iunilor Unite \mpotriva criminalit=]ii

10 CRIMINALISTICA
transna]ionale organizate rezult= [i formele \n care se identitate, posedarea [i utilizarea de acte false,
concretizeaz= aceast= infrac]iune, \n raport de caracteristicile amenin]=rile cu predarea la poli]ie);
persoanelor traficate [i traficante, de scopul urm=rit [i *aspectul economic (\mpov=rarea cu datorii, neplat=,
interesul vizat, de natura cauzelor ce au generat fenomenul, re]inerea unor pl=]i nejustificate).
de implica]iile sociale, dar [i de specificul valorilor sociale 4. Cooperarea \n prevenirea [i combaterea traficului
lezate (drepturile omului ):9 de fiin]e umane
• Privit din punctul de vedere al drepturilor omului Traficul de fiin]e umane, una dintre cele mai grave forme
traficul de persoane include sclavia, munca for]at=, violen]a, de violare a drepturilor persoanelor, a demnit=]ii [i integrit=]ii
abuzul de \ncredere, agresiunea fizic= [i psihic= a persoanei, acestora, se desfa[oar= de regul= \ntr-un areal extins ca
fiind pe deplin justificat= aprecierea c= traficul de fiin]e umane teritoriu [i persoane implicate, trafican]ii profitând de naivitatea
este o form= a sclaviei la \nceput de mileniu; victimelor, dar [i de unele nesincroniz=ri \ntre institu]iile
• Sub aspect economic traficul presupune: interese statului cu atribu]ii \n domeniul educa]iei, protec]iei sociale,
financiare (profituri uria[e), re]ele regionale [i interna]ionale, stabilirea identit=]ii [i circula]iei persoanelor.
circula]ia ilicit= a banilor (sp=larea banilor care provin din trafic Indiferent de forma \n care se face exploatarea unei
[i pe baza c=rora se realizeaz= activitatea de traficare); persoane, pentru prevenirea [i combaterea acestui fenomen
• Din punctul de vedere al originii fenomenului factorii \n continu= cre[tere \ntre institu]ii [i autorit=]i, \ntre acestea
care genereaz= [i sus]in traficul sunt: s=r=cia accentuat= a [i organiza]iile neguvernamentale trebuie s= existe o
victimelor, nivelul educa]ional sc=zut, ne\ncrederea \n sine, cooperare \n direc]ia prevenirii [i combaterii oric=rei forme de
e[ecurile \n via]=, migra]ia occidentalilor, amatori de sclavie.
experien]e sexuale c=tre Est, unde pia]a prostitu]iei este mai Pentru c=, de cele mai multe ori, \n materia traficului de
tentant=;
persoane intervin [i “elemente”de extraneitate, trafican]i,
• Din perspectiva valorilor sociale lezate persoanele
transportatori ori “consumatori”, este necesar= [i o cooperare
traficate sunt reduse la condi]ia de “marf=”, sunt dezumanizate
interna]ional= \ntre organismele cu atribu]ii \n prevenirea [i
treptat, fiindu-le lezate sentimentele cele mai profunde, trauma
combaterea acestor forme de exploatare uman=.
suferit= marcându-le \ntreaga evolu]ie viitoare;
Atribu]ii \n domeniul prevenirii [i combaterii traficului de
• Prin prisma scopului vizat traficul presupune profituri
persoane, separat sau \n cooperare au, potrivit dispozi]iilor din
sc=zute pentru societate [i profituri uria[e pentru trafican]i,
Legea nr.678/2001, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul
care reinvestesc veniturile ob]inute, \n derularea \n continuare
Muncii [i Solidarit=]ii Sociale, Ministerul Internelor [i Reformei
a activit=]ilor ilicite. Prostitu]ia (\n general exploatarea
Administrative, Ministerul Educa]iei [i Cercet=rii, Ministerul
sexual= a femeilor [i copiilor), constituie principalul scop al
S=n=t=]ii [i Familiei, Ministerul Justi]iei, Ministerul Public,
traficului [i modalitatea de ob]inere a celor mai mari câ[tiguri,
Autoritatea Na]ional= pentru Protec]ia Copilului [i Adop]ie,
de asemenea traficul \n scop de munc= for]at=, comiterea de
Consiliile Jude]ene, Consiliile Locale [i alte institu]ii.
infrac]iuni, prin constrângere de c=tre victimele traficului [i
prelevarea de organe (victimele sunt b=rba]i, femei, copii). |n prevenirea [i combaterea traficului de persoane, se
Formele traficului variaz= \n func]ie de: num=rul pot implica, potrivit dispozi]iilor din lege, [i organiza]iile
persoanelor implicate, tipul de trafican]i, de victime sau de neguvernamentale ori reprezentan]i ai societ=]ii civile, care,
“clien]i” ori “consumatori”, de gradul de organizare pe care se separat ori prin cooperare cu organisme similare sau institu]ii
bazeaz= extinderea traficului [i \n raport de care traficul ale statului, pot desf=[ura activit=]i \n acest sens.
r=mâne na]ional sau se extinde peste grani]e. Num=rul mare de institu]ii implicate \n prevenirea [i
|n traficul de fiin]e umane, pot fi implicate persoane fizice combaterea traficului de persoane se explic= prin amploarea
(agen]i de recrutare, contrabandi[ti, complici care au abuzat [i diversitatea fenomenului, atât la nivel na]ional cât [i
de pozi]ia lor \n cadrul autorit=]ilor administrative ale statelor interna]ional.
implicate), dar [i persoane juridice (companii hoteliere, de Fiec=rei institu]ii, prin lege, i-au fost atribuite sarcini \n
spectacol, agen]ii de turism, societ=]i de transport, firme de prevenirea [i combaterea traficului de persoane, sarcini care
produc]ie [i distribu]ie de casete video, edituri, sex-shop-uri, trebuie realizate separat sau prin cooperare \ntre ele.
companii, care ofer= spectacole de strip- tease etc.). Colaborarea trebuie realizat= cu structurile specializate
• Din perspectiva organiz=rii trafican]ilor, traficul din cadrul Ministerului Internelor [i Reformei Administrative .
\mbrac= urm=toarele forme: Se poate concluziona c= traficul de fiin]e umane este
- traficul ocazional, când se raporteaz= doar la \ns= tot mai mult un fenomen care capat= un caracter
transportarea intern=/interna]ional= a victimelor; interna]ional, \n m=sura \n care transcede frontierele
- traficul \n bande sau grup=ri mici, când trafican]ii na]ionale.
sunt bine organiza]i [i specializa]i \n traficarea cet=]enilor \n
afara grani]elor folosind acelea[i rute. BIBLIOGRAFIE
Din perspectiva victimelor - copii trafica]i, traficul poate 1 Gh. Alecu, Drept penal. Partea general=, Edi]ia a II-a revizuit=
fi clasificat \n func]ie de natura abuziv= a actelor exercitate [i ad=ugit=, Ed. Europolis, Constan]a 2007, p.16.
asupra lor [i care vizeaz=: 2 Gh. Alecu, Considera]ii de ordin teoretic, juridic [i criminalistic
* aspectul social (abuz psihologic, fizic, atac sexual sau privind combaterea terorismului [i a criminalit=]ii organizate,
viol, supravegherea pentru \mpiedicarea deplas=rii, ori liberei Simpozion interna]ional “Contribu]ia criminalisticii la investigarea
circula]ii a victimelor), lipsa puterii de decizie, lipsa accesului actelor teroriste [i a altor evenimente cu consecin]e grave”, vol. Ed.
la servicii medicale, obligarea de a consuma alcool [i droguri, Luceaf=rul, Bucure[ti, 2007, p. 251.
avort for]at, malnutri]ie, for]area victimei s=-[i recruteze la 3 E. Stancu, Tratat de Criminalistic=, Edi]ia a II-a rev=zut= [i
rândul ei rudele sau prietenii); ad=ugit=, Ed. Universul Juridic, Bucure[ti, 2002, p. 657.
* aspectul juridic (deposedarea de acte de 4 Gh. Alecu, Criminalistic=. Curs universitar, Criminalistica.

CRIMINALISTICA 11
General de brigad= (r.) dr. IOAN HURDUBAIE
(Selec]ie [i prezentare dup= situl Interpol)

The aim of the article is to reveal the importance of the police cooperation among the Interpol member
states and also the support of mass-media and public opinion in the identification and finally arresting of a
person witch appeared in several images on the Internet and committed in the meantime sexual abuses against
children.
1. La 8 octombrie, Interpolul a oric=rei persoane, care l-ar recunoa[te pe individ sau ar
lansat \n \ntreaga lume un apel public poseda informa]ii susceptibile s= ajute anchetatorii, s=
pentru a ajuta la identificarea unui binevoiasc= s= contacteze poli]ia sau Biroul Central Na]ional
b=rbat, fotografiat \n timp ce comitea Interpol din ]ara sa."
abuzuri sexuale asupra unor copii, 2. INTERPOLul [i cele 186 ]=ri membre au \nceput s=
fotografii ap=rute pe internet. Era exploateze un anumit num=r de piste care le-au fost furnizate
pentru prima dat= când organiza]ia a de c=tre poli]i[ti [i de c=tre publicul larg, ca urmare a apelului
lansat un apel de acest gen. c=tre martori lansat la nivel interna]ional, pentru a ajuta la
identificarea unui b=rbat, fotografiat \n timp ce se deda la
De[i fotografiile originale au fost abuzuri sexuale asupra unor b=ie]i tineri [i ale c=ror cli[ee
retu[ate de c=tre cel \n cauz= sau de circul= pe Internet.
c=tre complicii s=i pentru ca fa]a sa s= Secretariatul general a primit peste 200 de r=spunsuri
nu fie recunoscut=, speciali[tii germani de la din lumea \ntreag=, comportând elemente precum fotografii,
Bundeskriminalamt, lucrând \n cooperare cu subdirec]ia trafic nume [i locuri, susceptibile de a prezenta un interes pentru
de fiin]e umane a Interpolului, au reu[it s= ob]in= o imagine echipa Interpol care ac]ioneaz= \n cadrul opera]oiunii VICO.
exploatabil=. Intre altele, ]=rile membre ale organiza]iei continu= s=
|n ciuda eforturilor considerabile depuse \n toat= lumea, primeasc= informa]ii la nivel na]ional cu privire la acest b=rbat.
prin intermediul re]elei celor 186 Birouri Centrale Na]ionale [i Acest extraordinar appel c=tre martori a re]inut aten]ia
al unit=]ilor specializate ale Interpolului pentru a identifica [i lumii \ntregi, dup= cum atest= milioanele de vizite care au
localiza individul respectiv, identitatea [i na]ionalitatea sa f=cut obiectul sitului web al Interpolului - de 20 ori mai mult
r=mâneau necunoscute. "Imaginile acestui b=rbat, \n timp ce decât media zilnic= obi[nuit=.
comite abuzuri sexuale asupra unor copii circul= pe Internet |n ciuda marelui interes manifestat de c=tre public pentru
de ani de zile. Noi am \ncercat, prin toate mijloacele posibile, a cunoa[te locul de sejur eventual al urm=ritului, deoarece
s=-l identific=m [i s=-l aducem \n fa]a justi]iei, dar acum este vorba de o anchet= de poli]ie \n curs, Interpolul nu poate
suntem convin[i c= f=r= ajutorul publicului, acest infractor oferi am=nunte despre nici una dintre informa]iile primite.
sexual va putea continua s= violeze [i s= abuzeze sexual copii Ofi]erii specializa]i ai Interpolului examineaz= informa]iile
ale c=ror vârste merg de la [ase ani pân= la debutul [i, atunci când este cazul, le transmit Biroului central na]ional
adolescen]ei" a declarat secretarul General al Interpolului, interesat sau poli]i[tilor specializa]i \n pedocriminalitate din
Ronald K. Noble. ]ara sau ]=rile identificate.
"Avem un motiv foarte bun s= credem c= el c=l=tores[te "Publicul a reac]ionat foarte pozitiv [i apelul nostru c=tre
\n jurul lumii pentru a exploata sexual copiii vulnerabili. Ca martori a suscitat totodat= r=spunsuri \ncurajatoare din partea
organiza]ie puternic=, cu 186 state membre, Interpolul este cel func]ionarilor serviciilor de represiune locale sau na]ionale" a
mai bine plasat s= coordoneze eforturile depuse \n lumea declarat Kristin Kvigne, [efa Subdirec]iei trafic de fiin]e umane
\ntreag= pentru a-l identifica pe acest b=rbat [i a-l aduce \n a Interpolului, care conduce opera]iunea VICO.
fa]a justi]iei" a ad=ugat Noble. "Ofi]erii no[tri specializa]i, aici la Lyon, Birourile noastre
Opera]iunile de c=utare botezate "VICO", dup= ce centrale na]ionale [i \ntreaga comunitate poli]ieneasc= au
analiza fotografiilor - \n num=r de aproximativ 200 f=cute primit sute de scrisori de la persoanele doritoare s= fac= s=
asupra a 12 copii diferi]i - au permis s= se stabileasc= faptul progreseze ancheta. Toate informa]iile comunicate sunt
c= imaginile respective fuseser= realizate \n Vietnam [i evaluate [i analizate cu cea mai mare aten]ie, pentru a nu se
Cambodgia. neglija nici o pist=", a mai spus ea.
"Decizia de a publica fotografia acestui b=rbat nu a fost
luat= cu u[urin]=: ea a fost adoptat= dup= o matur= reflec]ie [i 3. B=rbatul fotografiat, \n timp ce abuza sexual de tineri
cu aprobarea total= a exper]ilor din ]=rile membre Interpol care copii \n Vietnam [i \n Cambodgia (Vico), ale c=rui fotografii
se consacr= luptei \mpotriva acestei activit=]i criminale abjecte circul= pe internet, a fost identificat ca urmare a reac]iilor
a indicat doamna Kristin Kvigne, [efa Subdirec]iei trafic de masive provenite din \ntreaga lume suscitate de apelul c=tre
fiin]e umane a Interpolului. Noi nu \ncuraj=m deloc popula]ia martori lansat de Interpol [i ar fi \n prezent \n Thailanda.
s= treac= la ac]iune din proprie ini]iativ=, mai ales \n m=sura \n Ca urmare a informa]iilor comunicate Interpolului de
care orice identificare ar necesita confirmarea de c=tre c=tre cinci surse diferite de pe trei continente, pedofilul
autorit=]ile \ns=rcinate cu aplicarea legii, \ns= noi cerem prezumat, denumit "Vico" a fost identificat: ar fi vorba de un

12 CRIMINALISTICA
b=rbat care pred= engleza \ntr-o [coal= din Coreea de Sud.
|n cele trei zile care au urmat apelului c=tre martori,
Interpolul, \n colaborare cu Birourile sale centrale na]ionale din
\ntreaga lume, au stabilit totodat= numele suspectului,
na]ionalitatea sa, data na[terii, num=rul de pa[aport, precum
[i locurile de munc=, actuale [i precedente.
Sprijinul intensiv adus investiga]iilor de c=tre autorit=]ile
sud-coreene [i thailandeze au dezv=luit c= b=rbatul se
\mbarcase la Seul pe un avion cu destina]ia aeroportul
interna]ional din Bangkok, joi 11 octombrie, camerele video
coroborând sosirea sa cu formalit=]ile de imigrare la ora 15,26.
Aceast= imagine a fost pus= la dispozi]ia publicului de c=tre
Interpol, \n cadrul eforturilor depuse de c=tre poli]ie pentru a-l
localiza. "Thailanda se afl= \n centrul unei vân=tori
interna]ionale \mpotriva unui om [i autorit=]ile acestei ]=ri, \n
cooperare cu Interpolul [i cu poli]iile din \ntreaga lume, \l
urm=resc", a declarat secretarul general, Ronald K. Noble.
"Reac]ia [i contribu]ia pe care le-am ob]inut de la public
au fost remarcabile, la fel ca [i sprijinul media, cea ce a permis
poli]i[tilor din serviciul nostru specializat de la biroul nostru de
la Bangkok [i din alte ]=ri membre s= realizeze progrese atât
de notabile \ntr-un interval de timp a[a de scurt. Vom solicita
din nou concursul publicului, de data aceasta pentru a
determina locul unde se afl= \n prezent Vico."
Serviciile de poli]ie [i justi]ie din ]=rile interesate continu=
s= adune [i s= analizeze elementele de prob=, pentru a
angaja urm=rirea penal= \mpotriva lui Vico cât mai repede
posibil.

Documentele de identitate g=site asupra


suspectului:

4. Ca urmare a emiterii de c=tre autorit=]ile


thailandeze a unui mandat na]ional de arestare
\mpotriva lui Christopher Paul NEIL, Interpolul a
publicat o noti]= interna]ional= de persoan= urm=rit=
(noti]= ro[ie) privitoare la acest canadian, surprins \n
timp ce abuza sexual copii \ntr-o serie de fotografii
care circul= pe Internet.

Poli]ia regal= thailandez= a emis mandatul de


arestare, dup= ce un tân=r thailandez de 17 ani a
confirmat c= a fost agresat sexual de c=tre NEIL -
ast=zi \n vârst= de 32 ani - \n urm= cu câ]iva ani.
Adolescentul a fost identificat ca fiind una dintre
victimele posibile [i a fost localizat ca urmare a unei
anchete laborioase dus= \n strâns= colaborare cu
"Marea reactivitate a publicului, a Birourilor centrale
Biroul regional Interpol de la Bangkok [i cu Secretariatul
na]ionale din regiunea respectiv=, din Canada [i Germania,
General de la Lyon.
precum [i diligen]ele poli]iei regale thailandeze, au permis
comunit=]ii poli]iene[ti mondiale s= se apropie de finalul care
"INTERPOLul ]ine s= aduc= un omagiu extraordinarei
const= \n traducerea \n justi]ie a acestui infractor sexual."
munci de anchet= realizat= de c=tre poli]ia regal= thailandez=
Prima pist=, gra]ie c=reia poli]ia avea s= ajung= s=
[i s= mul]umeasc= victimei deosebit de curajoas= care a
stabileasc= faptul c= Christopher Paul NEIL este b=rbatul care
furnizat autorit=]ilor thailandeze elementele necesare emiterii
apare pe fotografiile din opera]iunea “Vico”, a sosit chiar la 24
unui mandat de arestare \mpotriva lui NEIL" a declarat
ore dup= apelul c=tre martori, lansat de Interpol, \n scopul
Secretarul General al Interpolului, Ronald K. Noble.
identific=rii necunoscutului. |n zilele care au urmat, patru alte
persoane, din Asia, din Americi [i din Europa l-au desemnat,
NEIL a fost v=zut ultima dat= la Bangkok, unde a sosit la
f=r= s= se consulte \ntre ele, pe NEIL ca fiind susceptibil de a
11 octombrie cu un zbor de provenien]= din Coreea de Sud,
fi b=rbatul c=utat.
]ar= \n care el preda limba englez=. NEIL este c=utat de c=tre
5. Coordonarea interna]ional=, pus= \n aplicare \ntre
poli]ia regal= thailandez= [i serviciile specializate din ]=rile
serviciile de poli]ie de pe trei continente, a permis arestarea lui
vecine, de pe acum \n stare de alert=, se pot baza acum pe
Christopher Paul NEIL, \n Thailanda, la numai 10 zile dup=
noti]a ro[ie a Interpolului pentru a-l plasa \n stare de arest
apelul c=tre martori lansat la nivel mondial de c=tre Interpol,
provizoriu.

CRIMINALISTICA 13
pentru a identifica un necunoscut fotografiat \n timp ce abuza mass-media", a declarat [eful Biroului de leg=tur= al
sexual tineri b=ie]i. Interpolului de la Bangkok, colonelul Panaspong Sirawongse.
Poli]ia regal= thailandez= l-a arestat pe canadianul de 32 6. INTERPOL a confirmat c= b=rbatul fotografiat, \n timp
de ani la Nakhon Ratchasima, \n nord-estul ]=rii, la 19 ce abuza sexual tineri b=ie]i \n Asia de Sud-Est [i ale c=rui
octombrie, la numai o zi dup= ce a emis un mandat [i a fotografii circul= pe internet, a fost \ntr-adev=r identificat de
solicitat publicarea unei noti]e ro[ii Interpol \mpotriva sa. c=tre Thailanda [i Cambodgia ca fiind Christopher Paul Neil,
"}in s= aduc un omagiu poli]iei regale thailandeze a un profesor de englez= de 32 ani, originar din Canada.
c=rei ac]iune rapid= [i decisiv= a permis arestarea lui Neil [i Neil a fost v=zut pentru ultima dat= la 11 octombrie la
s= salut locuitorii acestei ]=ri, care [i-au f=cut datoria lor de aeroportul interna]ional din Bangkok, \n timp ce sosea cu un
cet=]eni, ajutând la identificarea [i localizarea acestui infractor zbor din Coreea de Sud, unde lucra. El a fost fotografiat la
prezumat", a declarat secretarul general al Interpolului. sosirea la ghi[eele serviciilor de imigrare, la ora 15,26.
"Acesta nu este decât un exemplu, printre multe altele, Un ofi]er specializat al Secretariatului General Interpol,
de modul \n care cooperarea \ntre Interpol, partenerii s=i care lucreaz= la Biroul de leg=tur= de la Bangkok, i-a ajutat pe
poli]iene[ti din cele 186 state membre [i publicul larg poate poli]i[tii thailandezi [i din ]=rile vecine s= adune [i s= analizeze
permite traducerea \n justi]ie a unor criminali urm=ri]i de-a elementele de prob=, \n vederea emiterii unui mandat de
lungul lumii." arestare.
"Arestarea operat= ast=zi constituie un mesaj clar pentru F=r= sprijinul celor este 350 persoane care au contactat
cei care cred c= se pot duce \n Asia de Sud-Est pentru a
Interpolul, ca urmare a apelului mondial c=tre martori, lansat
agresa acolo copii nevinova]i, ar=tându-le c= acum nu mai
de c=tre organiza]ie \n cadrul opera]iunii cu numele de cod
exist= nici un loc \n care pedofilii se pot refugia, c= nu mai este
“Vico”, atunci când a devenit evident c= b=rbatul, fotografiat \n
posibil un anonimat [i c= nu mai exist= nici un mijloc de
timp ce abuza sexual de 12 copii diferi]i \n Vietnam [i \n
sc=pare".
Cambodgia, pe o serie de 200 imagini, nu putea fi identificat.
La 8 octombrie, Interpolul a lansat un appel c=tre
|n cele trei zile, care au urmat apelului c=tre martori,
martori, f=r= precedent, la nivel mondial, pentru a ajuta la
Interpolul, \n colaborare cu Birourile sale centrale na]ionale din
identificarea unui necunoscut care ap=rea pe circa 200
lumea \ntreag=, a putut ob]ine numele lui Neil, cet=]enia sa,
fotografii, \n care era v=zut abuzând sexual minori. Aproape
num=rul s=u de pa[aport, precum [i locul s=u de munc= actual
400 persoane din toat= lumea au r=spuns la acest appel [i
[i precedent.
cinci surse diferite l-au desemnat pe Christopher Paul NEIL ca
fiind susceptibil de a fi b=rbatul c=utat. "Acest caz demonstreaz= cu claritate rolul central jucat
Munca desf=[urat= pe teren de c=tre poli]ie a permis s= de Interpol [i re]eaua sa din 186 de ]=ri membre. Totodat=,
se stabileasc= rapid c= NEIL [i-a p=r=sit domiciliul din Coreea pune \n eviden]= pasul de uria[ realizat \n comunicarea la
de Sud. El a fost v=zut pentru ultima dat= la 11 octombrie, \n nivel mondial \ntre membri", a ad=ugat secretarul general
timp ce sosea la aeroportul interna]ional din Bangkok Noble.
(Thailanda). La cap=tul unei vân=tori interna]ionale centrat= pe
Colaborarea strâns= dintre Poli]ia regal= thailandez= [i Thailanda, Christopher Paul NEIL a fost arestat de c=tre
Interpol a dus la identificarea unei victime, necunoscute pân= poli]ia regal= thailandez=, vineri 19 octombrie.
acum, care a confirmat poli]iei c= suferise abuzuri din partea "To]i criminalii [i infractorii care dispar prin lume trebuie
lui Neil, ceea ce a permis autorit=]ilor thailandeze s= emit= un s= [tie c= Interpol, partenerii s=i poli]iene[ti din cele 186 state
mandat de arestare \mpotriva acestuia din urm=. Neil a fost membre, publicul [i internetul ofer= de acum \nainte noi [i
aresatat 24 ore mai târziu. formidabile posibilt=]i de a-i descoperi oriunde ar putea
"Faptul c= Neil se afl= \n mâinile poli]iei thailandeze, la \ncerca s= se ascund=", a declarat domnul Noble.
numai 10 zile de la apelul c=tre martori al Interpolului, pentru Arestarea a avut loc la o zi dup= emiterea de c=tre
a identifica un b=rbat c=ruia nu i se cuno[teau identitatea, autorit=]ile thailandeze a unui mandat de arestare \mpotriva
na]ionalitatea [i locul unde se afl=, este un succes remarcabil, canadianului de 32 de ani [i difuzarea de c=tre Interpol a unei
care a fost f=cut posibil prin cooperarea \ntre poli]ie, public [i noti]e interna]ionale privind persoane urm=rite (noti]a ro[ie).

14 CRIMINALISTICA
Comisar-[ef de poli]ie RADU MIHAI
Agent-[ef adjunct de poli]ie LAUREN}IU FILIP

The aim of the article is to present advantages of the Docubox Dragon in the examination of questioned
documents. The case shown by this article reveals how the use of this device effectively helped the expert to
make visible a document initial content and also its subsequent modifications.

Nu putem nega importan]a covâr[itoare pe care o |n litigiu erau men]iunile scriptice pe cele dou= coli ale
au actele scrise, \ntrucât acestea sunt folosite zilnic \n anexei 37, anexe ce le reg=sim la filele 16-17 din dosarul
toate domeniile vie]ii socio-economice. Actele scrise, \n cauzei.
sfera dreptului, constituie importante mijloace de prob=;
ori, dac= ar fi s= ra]ion=m mai departe, mijloacele de
prob= reprezint= acele instrumente prin care se
administreaz= probele sau dovezile \n procesele civile
sau penale.
Expertiza scrisului vizeaz= \n principal dou=
aspecte: identificarea autorului unui grafism, respectiv
stabilirea faptului c= un document este autentic sau
falsificat.
|n practica de expertiz= se reg=sesc adeseori situa]ii
\n care organele de urm=rire penal= formuleaz= obiective
de expertiz= care vizeaz= fie direct, fie indirect - aspectul
secund (cel al stabilirii autenticit=]ii unui act). Cel mai
adesea, o asemenea problem= se pune cu privire la
existen]a unor modific=ri ulterioare momentului \ntocmirii
unui act. Cunoa[tem c= orice conven]ie presupune Foto nr.1
\ndeplinirea principiului consensualismului, p=r]ile
trebuind s= fie de acord cu aspectele cuprinse \n
con]inutul actului. Or, \ncheierea unui act sub o form=
unanim acceptat= de participan]i, urmat= de modificarea
actului sub o form= acceptat=, [i mai mult: cunoscut=
doar de c=tre una dintre p=r]i, care \n]elege totodat= a
utiliza \nscrisul \n scop personal, modificarea ulterioar=
procurându-i avantaje, pe lâng= faptul c= este prev=zut=
de legea penal=, trebuie [i dovedit=, probat=. Aceast=
sarcin= revine, desigur, criminalistului.
Voi prezenta succint un caz inedit de modificare
succesiv=, ulterioar= momentului \ntocmirii unui \nscris1. Era
contestat un document \n titulatura c=ruia reg=sim men]iunile
“Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr.119/17.03.2000”; “Anexa 37” [i “Tabel Nominal”, structurat
Foto nr.2
– a[a cum am ilustrat mai jos, \n foto nr.1-2 - pe aversul a
dou= file format A4. Actul \naintat \n vederea examin=rii Foto nr.1-2 |nscrisul \n titulatura c=ruia reg=sim men]iunile
reprezint= o xerocopie a unui tipizat, ale c=rui rubrici au fost “Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.119/17.03.2000”;
completate manuscris, cu instrumente scripturale \nc=rcate cu “Anexa 37” [i “Tabel Nominal” (filele 16-17 din dosarul cauzei)
substan]e de diferite culori.

CRIMINALISTICA 15
Pe fila 17 a dosarului cauzei (ilustrat= la un raport de
m=rire superior \n foto nr.3), corespunz=tor rândului al 3-lea,
mai precis aferent coloanelor “Nr. crt.” respectiv “Numele [i
prenumele”, men]iunile ini]iale au fost \ndep=rtate prin
acoperirea cu past= alb= corectoare, deasupra c=rora, cu
past= de culoare neagr=, au fost f=cute men]iunile “3
PISTINER FANI”. spectru vizibil
Foto nr. 5 – Fotografie de examinare. Ilustrarea la
Docubox Dragon a regiunii afectat= de modific=ri \n
spectrul IR (??=610nm)

Corespunz=tor coloanei “Numele [i prenumele”


distingem \nc= dou= straturi subiacente celui vizibil pe actul \n
litigiu, ale c=ror succesiuni cronologice nu le putem decela, din
cauza acoperirii acestora cu past= alb= (dup= cum am ilustrat
\n foto nr.6). Unul din traseele preexistente red= un nume pe
care nu \l putem distinge, ca urmare a suprascrierii ulterioare,
prenumele fiind “Constantin” (1). Un alt traseu subiacent celui
vizibil pe actul \n litigiu red= cuvântul “TOTAL”, realizat cu un
material scriptural care, la examinarea acestei regiuni \n
spectru IR la o lungime de und= de 610 nm, reflect= cel mai
puternic lumina incident= (2).
Foto nr. 3- Pagina ce con]ine modific=rile \n litigiu
Se constat=, a[adar, c= experien]a profesional= a
Examinarea acestor men]iuni cu ajutorul aparatului specialistului, dublat= de dotarea cu tehnic= de ultim=
Docubox Dragon \n radia]ie incident= din spectrul IR, la o genera]ie, permite pe lâng= identificarea [i eviden]ierea
lungime de und= de 590 nm., relev= la coloana “Nr. crt.”
modific=rilor, [i o bun= ilustrare, demonstra]ia venind \n

sprijinul organelor judiciare [i al p=r]ilor, care trebuie s=


preexisten]a unei alte cifre “3”. \n]eleag= argumentarea verbal= din cuprinsul raportului.
Foto nr. 4 – Detaliu - men]iunea \n litigiu fotografiat= \n Foto nr. 6 - Fotografie de examinare \n spectru UV 365 N.

Simpozion 2008

|n luna octombrie 2008, Asocia]ia Criminali[tilor din România [i


Inspectoratul General al Poli]iei Române, va organiza simpozionul interna]ionmal
cu tema “Investigarea criminalistic= a infrac]iunilor cu violen]=”.
|ntrucât trebuie \ntocmit dosarul pentru acreditarea simpozionului,
rug=m pe cei care doresc s= sus]in= comunic=ri pe aceast= tem= s= trimit=
comunic=rile, cu un rezumat \n limba englez=, pân= la sfâr[itul lunii
februarie 2008.
Pentru clarific=ri, v= rug=m s= v= adresa]i la telefonul 210 33 44 sau
mobil 0740 060 696.

16 CRIMINALISTICA
Comisar CRI{AN-MUCENIC L+ZUREANU
Director adjunct al Institutului de Criminalistic=

Key word: standardizations, globalization, quality assurance


One o f the c o ns e q ue nc e s o f the g lo b aliz atio n p he no m e no n c o ns is ts in s e tting c o m m o n
v alue s and no rm s , w hic h le ad s to s tand ard ac tiv itie s alo ng w ith the us e rs ac c re d itatio n ne c e s s ity
ac c o rd ing to inte rnatio nal o rg aniz atio n m e tho d o lo g ie s as U.S .A. (V.A.M. – Valid Analy tic al
Me as ure m e nts ; A.S .T.M. – Am e ric an S o c ie ty fo r te s ting and m ate rials , A.S .C.L.A.D. - Am e ric an
S o c ie ty Crim e Lab o rato ry Dire c to rs ; F.B.I. – S .W.G.M.A.T. S c ie ntific w o rking g ro up o n m ate rials
analy s is ), Aus tralia (I.L.A.C.- Inte rnatio nal Lab o rato ry Ac c re d itatio n Co o p e ratio n) and
ne v e rthe le s s fro m Euro p e (E.A. Euro p e an Co o p e ratio n fo r Ac c re d itatio n; EURACHEM – Euro p e an
Analy tic Che m is try As s o c iatio n; E.N.F.S .I.- Euro p e an Ne tw o rk Fo re ns ic S c ie nc e Ins titute ).
The strategy’s goal of E.N.F.S.I. consists in “recognition as the most credible forensic science organization”
and as a consequence pretends that all the forensic science institutes must be accorded to their standards.
F=r= \ndoial= c= suntem contemporanii unei lumi \n care S.W.G.M.A.T. Scientific working group on materials analysis)
verbul descriptiv este a se schimba. Cu alte cuvinte, tr=im \ntr- din Australia (I.L.A.C.- International Laboratory Accreditation
o lume care se ,,globalizeaz=’’, iar ast=zi tot mai mul]i factori Cooperation) [i nu \n ultimul rând din Europa (E.A. European
de decizie importan]i \ncearc= s= deslu[easc= elementele Cooperation for Accreditation; EURACHEM – Asocia]ia
viitorului, felul \n care acesta va ar=ta, dar [i capacit=]ile European= de chimie analitic=; E.N.F.S.I.- Re]eaua
noastre de a r=spunde acestor schimb=ri. La nivel global [i European= a Institutelor de [tiin]e Criminalistice).
european, apar noi provoc=ri \n calea c=tre viitor. Problemele
care vor constitui elementele componente ale lumii de mâine E.N.F.S.I.- Re]eaua European= a Institutelor de [tiin]e
sunt nenum=rate. De felul \n care \n]elegem s= raspundem Criminalistice al c=rei membru cu drepturi depline este [i
acestora depinde modul \n care construim viitorul. Institutul de Criminalistic= din Inspectoratul General al Poli]iei
Fenomenul globaliz=rii a interesat [i intereseaz= din ce Române a cuprins \n planul strategic 2005-2008, la punctul 4,
\n ce mai mult= lume [i are un impact real pe multiple planuri prevederea conform c=reia “Toate laboratoarele membre
ale vie]ii economico-sociale [i se concentreaz= \n jurul a patru ENFSI au nevoie de sprijin pentru a fi \n acord cu bunele
direc]ii fundamentale: economic=, social=, cultural= [i de practici [i pentru a ridica nivelul calit=]ii [i [tiin]ei. Pentru a
securitate. ob]ine aceasta, ENFSI \ncurajeaz= continuu institutele
|ntr-o analiz= efectuat= de publica]ia The Global Century membre s= se \ndrepte spre managementul formal al calit=]ii
cu tema “Globalization and Na]ional Security” se relev= c= una [i acreditare. Cooperarea [tiin]ific= \ntre grupurile de lucru ale
dintre consecin]ele acestui fenomen, pe lâng= dezvoltarea exper]ilor are nevoie de mai mult elan [i pentru dezvoltarea
tehnolgic= specific= [i extinderea organismelor interna]ionale [i unui sistem de asigurare a competen]ei’’.
europene, este o universalizare a normelor [i valorilor. Acest
ultim aspect are \n vedere standardizarea The flying mentors
activit=]ilor [i acreditarea pe baza aplic=rii [i
conform=rii cu standardele de referin]=.
|n activitatea forensic, numeroase
organisme interna]ionale, \n cooperare cu
cele de acreditare, au adoptat normele
general valabile [i au dat explica]ii asupra
relevan]ei aplic=rii lor [i asupra detaliilor de
conformitate. M= refer aici la asocia]ii din
SUA (V.A.M.- Valid Analytical Measurements;
A.S.T.M.- American Society for testing and
materials; A.S.C.L.A.D.- American Society
Crime Laboratory Directors; F.B.I.-
Din textul strategiei se poate \n]elege c= asocia]ia

CRIMINALISTICA 17
dore[te “s= fie recunoscut= ca cea mai credibil=
organiza]ie \n [tiin]a criminalistic=’’ [i pentru aceasta vrea
ca institutele membre s= se conformeze standardelor, prin
aplicarea de bune practici, cu scopul de a ridica nivelul
calit=]ii [i al [tiin]ei, având ca finalitate acreditarea. Pentru
punerea \n aplicare a strategiei, organiza]ia a constituit
grupul de lucru pentru asigurarea calit=]ii, pe care l-a
\ns=rcinat cu un rol activ \n preg=tirea [i implementarea
standardelor pentru acreditare. |n luna aprilie 2007, \n
Suedia, la reuniunea managerilor de calitate la care am
participat, Institutul de Criminalistic= a prezentat modul,
ac]iunile [i greut=]ile \ntâmpinate pân= la acreditate,
precum [i lista procedurilor acreditate. Activitatea a fost
apreciat= cu atât mai mult cu cât nici unul dintre institutele
din ]=rile \nvecinate [i chiar din unele din ]=ri cu tradi]ie ca
Fran]a, Austria sau din unele landuri din Germania,
Spania sau Italia nu au fost \nc= acreditate. Unele ]=ri ca
Slovenia [i Letonia au beneficiat de fonduri europene de |n prima zi au fost f=cute prezent=ri cu privire la anumite
preaderare pentru acreditare, folosind experien]a pozitiv= a experien]e ale unor ]=ri \n procesul parcurs pentru acreditare
institutului din Olanda(NFI [i FSL). [i etape ce trebuiesc parcurse pentru implementarea
Pentru \ncurajarea acredit=rii institutelor, \n vederea sistemului de management al calit=]ii \n laboratoarele de
disemin=rii experien]ei pozitive, ENFSI a ini]iat un program criminalistic= pentru ca expertizele [i determin=rile efectuate
european denumit “The flying mentors”, care are \n vedere s= devin= credibile.
\ndrumarea European= \n vederea acredit=rii activit=]ii |n aceast= ac]iune, Institutul de Criminalistic= al Poli]iei
criminalistice (EMFA), program la care institutul nostru a fost Române (acreditat RENAR conform standardului 17025 din
invitat s= participe. Scopul programului este ca \n fiecare ]ar= anul 2006), s-a oferit s= acorde asisten]=, \n calitate de mentor
european= s= existe cel pu]in un laborator acreditat \n pentru acreditare, Institutului Na]ional de Expertize
conformitate cu ISO 17025 [i are ca fizofie ca institute Criminalistice de pe lâng= Ministerul Justitiei din ]ara noastr=.
acreditate s= se \nfr=]easc= cu institute neacreditate, pentru a |n grupurile de lucru din a doua zi, reprezentan]ii institutelor
acorda asisten]= \n acest sens. Elementele comune vor viza mentor cu cei tutela]i pentru acreditare au convenit [i au
implementarea managementului general al calit=]ii [i prezentat conducerii ENFSI propunerile pentru conlucrare [i
corelarea calit=]ii cu dou= domenii de expertiz=. etapele de desf=[urare a activit=]ii, etape [i termene la care
|n sens organizatoric, conducerea ENFSI a desemnat un trebuie raportat. Cele dou= institute române au convenit
comitet de organizare format din conducerea grupului de lucru
\mpreun= consultare [i sprijin pentru acreditare dup=
privind asigurarea calit=]ii [i secretariatul general al
urm=torul program:
organiza]iei, care au elaborat un program de management.
• Preg=tirea personalului cu privire la prevederile
Prin acest program a fost cerut, \n primul rând, ajutorul
standardului ISO 17025;
institutelor acreditate [i apoi a oferit disponibilitatea institutelor
• Verificarea conformit=]ilor tehnice, preg=tirea
,cu inten]ia de a se acredita sau \n curs de acreditare, ocazie
personalului, ambientare;
cu care a fost stabilit= o list= de [ase institute mentor [i [ase
• Sprijin \n \ntocmirea Manualului calit=]ii;
institute tutelate.
• Elaborarea procedurilor generale de lucru;
|n perioada 05-06 noiembrie am participat, la invita]ia
• Elaborarea procedurilor specifice [i a instruc]iunilor de
ENFSI-la grupul de lucru cu calitatea, din cadrul proiectului
organizat. La manifestare au participat Dave Werrett, lucru;

pre[edintele ENFSI, Christina Bertler, [efa grupului de lucru • Efectuarea unui audit, pentru identificarea
privind asigurarea calit=]ii [i Judy van Overveld, secretar neconformit=]ilor.
ENFSI precum [i responsabili cu managementul calit=]ii din Deplasarea [i ini]iativa Institutului de Criminalistic= din
]=rile alese mentori NBI (Finlanda), FSS (UK), FSL (Irlanda), Poli]ia Român= pentru a sprijini un alt institut \n acreditare au
IC-IGPR (România), SPSA (Marea Britanie) [i SKL (Suedia) fost primite cu satisfac]ie de c=tre organismul European, care
[i din ]=rile care urmeaz= a fi tutelate FSC (Lituania), DFS a remarcat progresele f=cute de institu]ia noastr= care este
(Austria), LKA KTI (Germania), NIFE (România), ATE (Turcia) acreditat= de[ii institute din Germania, Austria, Turcia etc. au
[i SREFS (Ucraina). nevoie de sprijin cu fonduri europene sau proprii pentru
aceast= ac]iune.

18 CRIMINALISTICA
Comisar de poli]ie {TEFAN MOLDOVAN

The judicial investigators often meet with difficulties in the investigation of suspect death cases in order
to establish the death nature: homicide, suicide or accident. The author presents five cases of suspect death and
tries to explain the controversies appeared in the crime scene investigation of each case.

Probleme de l=murit cu ocazia investig=rii locului gâtului victimei g=sit= spânzurat= ne pot conduce la concluzia
faptei: c= aceasta a fost [trangulat= \nainte, dup= care a fost
|n anumite situa]ii, o dat= ajun[i la locul faptei, organele spânzurat=, pentru a disimula omorul \ntr-o sinucidere prin
de anchet= sunt puse \n fa]a unor dileme \n ceea ce prive[te spânzurare;
moartea victimei [i anume: este vorba despre un omor • prezen]a sau dimpotriv= absen]a urmelor de sânge -
disimulat \ntr-o sinucidere sau a fost chiar o sinucidere; este \n anumite situa]ii când, func]ie de locul [i pozi]ia \n care a fost
vorba despre un omor disimulat \n accident rutier sau a fost descoperit cadavrul, precum [i func]ie de leziunile descoperite
pur [i simplu doar un accident soldat cu moartea victimei. pe corpul victimei, aceste urme fie trebuia s= se reg=seasc=
Aceste \ntreb=ri apar uneori iar r=spunsul corect \n acel loc, fie dimpotriv=, nu \[i justificau prezen]a acolo;
depinde doar de profesionalismul celor care particip= la • prezen]a sau absen]a unor obiecte, arme, instrumente,
investigarea cazului, criminali[ti, investigatori, procurori. la locul faptei, care ar fi trebuit s= existe, sau dimpotriv=, nu \[i
|n astfel de situa]ii este foarte important s= nu se plece justific= prezen]a \n acel loc, punându-se firesc \ntrebarea de
de la idei preconcepute, de a da un verdict doar la prima ce sunt acolo, sau de ce nu sunt acolo când \n mod firesc ar
vedere, ci de a efectua mai \ntâi foarte atent toate activit=]ile trebui s= existe, ]inând cont de celelalte aspecte de la locul
care se impun a fi efectuate \n astfel de situa]ii, fixarea cu faptei.
mare aten]ie a tuturor aspectelor din câmpul infrac]ional, • prezen]a unor urme de mâini, picioare,
descoperirea [i ridicarea tuturor categoriilor de urme [i \nc=l]=minte, mijloace de transport, care prin locul unde au
mijloace materiale de prob=, ascultarea eventualilor martori fost descoperite, pozi]ia acestora, multitudinea lor pot
sau a altor persoane care cunosc anumite aspecte legate de conduce la ipoteze diferite referitor la cele \ntâmplate;
caz [i doar dup= aceea se va decide despre ce fel de fapt= • descoperirea unor \nscrisuri l=sate de victim= \n care
este vorba. aceasta \[i explic= gestul dar care, coroborate cu alte
Aspectele controversate \n cazul mor]ilor violente apar \nscrisuri create de victim= \n mod obi[nuit, apar \ntr-o
atunci când, la o prim= estimare, nu se poate trage o concluzie contradic]ie flagrant= \n ceea ce prive[te caracteristicile
referitoare la cauzele mor]ii victimei, moartea fiind, de regul=, generale [i individuale ale scrisului, fiind clar c= fie acesta nu
violent=, f=r= a putea spune dac= este vorba de un accident, a fost scris de victim=, fie victima a fost “ajutat=” s=-l scrie;
o sinucidere sau un omor disimulat. Faza static= a investig=rii criminalistice va debuta cu
Câteva dintre aceste aspecte controversate, care trebuie delimitarea locului faptei, folosind banda din material plastic cu
l=murite cu ocazia investig=rii criminalistice a locului faptei: inscrip]ia “NU TRECE}I. POLI}IA”, pentru a \mpiedica
• locul unde a fost descoperit= victima - ca fiind un loc p=trunderea \n câmpul infrac]ional a persoanelor care nu au
destul de improbabil ca aceasta s= se g=seasc=, ]inând cont ce c=uta acolo.
de persoana victimei, statutul ei social, rela]ionarea social=, Se [tie c= la astfel de evenimente se adun= o mul]ime
etc.; de curio[i care se \nghesuie s= vad= victima, ace[tia nef=când
• pozi]ia \n care a fost g=sit= victima - o pozi]ie altceva decât s=-i \ncurce pe cei care se ocup= de anchetarea
neobi[nuit=, atipic= care ridic= anumite semne de \ntrebare cu cazului [i s= distrug= eventualele urme. Pentru aceasta,
privire la posibilitatea acesteia de a ajunge \n pozi]ia delimitarea locului faptei [i interzicerea accesului oric=rei
respectiv=; persoane este de foarte mare importan]=.
• prezen]a anumitor leziuni pe suprafa]a corpului - Este indicat ca \n astfel de cazuri, mul]imea curio[ilor s=
leziuni a c=ror producere este mai greu de explicat la o prim= fie atent observat= [i chiar surprins= \n imaginile video [i foto
examinare, leziuni atipice, leziuni de violen]= extrem= sau, care sunt luate la locul faptei deoarece, \n anumite situa]ii,
dimpotriv=, abia vizibile pe suprafa]a corpului, care ridic= chiar autorul infrac]iunii se afl= printre curio[i, \[i manifest=
anumite suspiciuni cu privire la modul \n care a survenit curiozitatea de a vedea tot ce se \ntâmpl= [i mai ales tot ceea
moartea; ce fac cei care se ocup= de rezolvarea cazului. Au existat
• prezen]a unui [an] de [trangulare complet \n jurul chiar situa]ii \n care \nsu[i autorul s-a oferit ca martor asistent,

CRIMINALISTICA 19
tocmai pentru a fi [i mai aproape de anchetatori [i de a afla Cazul 1.
detalii referitoare la mersul investiga]iilor.
Executarea fotografiilor judiciare \n faza static=, precum |ntr-unul din cazurile controversate investigate recent,
[i filmarea video, prezint= o importan]= deosebit= \n astfel de victima se afla spânzurat= de conducta de gaz din holul
cazuri. apartamentului, cu o coard= semielastic= (ca cele folosite de
Pe imaginile video [i foto vor fi surprinse absolut toate alpini[ti). T=lpile picioarelor victimei se g=seau a[ezate pe
aspectele, exact a[a cum se g=seau ele la sosirea echipei de gresia din hol, genunchii u[orflexa]i. |n fa]a cadavrului se
investigare, aceste imagini urmând a fi studiate ulterior pentru g=sea un scaun r=sturnat.
a clarifica anumite aspecte controversate. S-a constatat prezen]a masiv= a urmelor cu aspect de
Se va insista \n special pe pozi]ia cadavrului, leziunile sânge \n absolut toate \nc=perile apartamentului, inclusiv \n
vizibile ale acestuia, starea lui, pozi]ia [i starea obiectelor care baie [i buc=t=rie. Pete, cheaguri, stropi cu aspect de sânge
au leg=tur= cu moartea victimei (la], nod, cu]it, etc.), locul [i erau prezen]i peste tot, pe pardoseal= [i pe pere]i. Pe
pozi]ia acestora fa]= de cadavru este extrem de important=, pardoseala din \nc=peri se puteau distinge urme de picior
\ntrucât pot l=muri foarte multe aspecte legate de modul \n descul] imprimate \n sânge dar [i urme de \nc=l]=minte
care a survenit moartea victimei. imprimate \n sânge. Urmele de picior descul] duceau spre
Faza dinamic= a investig=rii va decurge cu respectarea fereastra de la dormitor, dar [i spre fereastra de la buc=t=rie [i
tuturor regulilor tactice care se impun \n aceast= faz=. reveneau (aveau dublu sens).
|n baie au fost descoperite cantit=]i \nsemnate de sânge
Se va \ncepe cu examinarea atent= a cadavrului
pe pardoseal=, cârpe \mbibate cu sânge a[ezate \ntr-un col].
\mpreun= cu medicul legist, fiecare leziune sau urm= de
|n dormitor au fost descoperite o pereche de papuci de
violen]= fiind atent studiat= [i elaborate primele ipoteze cu
cas= \mbiba]i cu sânge, o g=leat= [i un lighean \n care se
privire la natura [i modul \n care acestea au fost produse.
g=seau cantit=]i apreciabile de sânge.
Toate leziunile vor fi fotografiate \n detaliu, cu etalon de
Din declara]ia proprietarului apartamentului, acesta a
m=sur=, astfel \ncât acestea s= poat= fi examinate ulterior pe
\nchiriat apartamentul \n urm= cu trei zile victimei, pe care nu
plan[a fotografic= sau pe computer.
o cuno[tea, deoarece apartamentul era dat la ziar la mica
|mbr=c=mintea cadavrului va fi examinat= cu mare
publicitate ca apartament de \nchiriat.
aten]ie, pentru a se descoperi eventualele urme, fie urme
Apartamentul a fost \nchiriat pe trei zile, iar la data la
biologice, fie de alt= natur= (rupturi, t=ieturi, urme de frecare, care a fost descoperit cadavrul, proprietarul tocmai a venit s=
de târâre etc.). {i acestea vor fi fotografiate atât din vad= ce se \ntâmpl=.
perspectiva locului unde se g=sesc cât [i \n detaliu, cu etalon |n bagajele chiria[ului a fost descoperit= [i o carte de
de m=sur=. identitate pe numele Knautz Rainhard Walter a c=rei fotografie
Dup= finalizarea examin=rii cadavrului, faza dinamic= va sem=na cu cea a victimei.
continua prin extinderea circular= a investig=rii tehnico- La fa]a locului s-a procedat la efectuarea de m=sur=tori
[tiin]ifice a locului faptei, fiind examinate cu foarte mare [i compara]ii \ntre urmele de picior descul], descoperite
aten]ie atât obiectele descoperite, cât [i \ntreaga suprafa]= a imprimate \n sânge pe pardoseala \nc=perilor [i t=lpile
locului faptei, \n vederea descoperirii, relev=rii [i ridic=rii victimei, concluzionând c= urmele au fost create chiar de
tuturor urmelor [i mijloacelor materiale de prob=. victim=.
Vor fi efectuate fotografii schi]=, ale obiectelor principale S-au efectuat m=sur=tori [i compara]ii \ntre urmele de
[i de detaliu, astfel \ncât plan[a fotografic= care va fi \ntocmit= \nc=l]=minte descoperite imprimate \n sânge pe pardoseal= [i
s= reflecte cât mai fidel locul faptei. Urmele [i mijloacele papucii de cas= descoperi]i \n dormitor, concluzia fiind c=
urmele au fost create de acei papuci.
materiale de prob= vor fi astfel fotografiate \ncât s= fie
Examinând cadavrul, pe antebra]ul stâng [i fa]a
surprins= atât pozi]ia acestora fa]= de celelalte repere din
anterioar= a t=lpilor, au fost descoperite pl=gi t=iate. Nodul
câmpul infrac]ional, cât [i detalii ale acestora care s= poat=
la]ului frânghiei cu care era spânzurat era plasat lateral stânga
duce la individualizarea lor.
gâtului, iar [an]ul de [trangulare era incomplet.
De o deosebit= importan]= este fi fixarea prin Interpretând toate aceste urme la fa]a locului, concluzia
videofilmare a tuturor acestor aspecte, [tiut faptul c=, \n multe tras= a fost c= era vorba despre o sinucidere [i nu despre un
cazuri, \n special cele care ridic= semne de \ntrebare, omor. Multitudinea petelor de sânge din apartament, a urmelor
anchetatorii reiau [i urm=resc aceste \nregistr=ri [i, de multe de picior [i \nc=l]=minte descoperite au condus la ipoteza c=
victima a \ncercat s= se sinucid= prin lezarea unor vase de
ori, v=zând imaginile de mai multe ori realizezi anumite
sânge de la \ncheietura antebra]ului stâng [i de la t=lpile
aspecte care la fa]a locului au sc=pat privirii.
picioarelor, lucru pe care l-a f=cut \n dormitor. Ulterior, v=zând
Bine\n]eles c= decizia final= \n l=murirea cauzelor mor]ii probabil c= nu moare a[a de u[or a luat decizia de a se arunca
va fi dat= de medicul legist prin raportul medico legal \ntocmit de la fereastr=, apartamentul fiind situat la etajul IX al blocului.
dup= efectuarea autopsiei. A[a se explic= urmele de picior descul] care duc la fereastra
Voi prezenta \n continuare câteva cazuri de mor]i din dormitor, dup= care se \ntorc [i merg la fereastra de la
violente a c=ror producere a iscat controverse, neputându-se buc=t=rie (ambele ferestre au fost g=site \n pozi]ia deschis).
stabili de la \nceput dac= este vorba despre un omor, Probabil frica de \n=l]ime l-a f=cut s= se gândeasc= la o
sinucidere sau accident. alt= posibilitate de a muri. A mers \n baie [i a sp=lat cu]itul,

20 CRIMINALISTICA
dup= care a ales calea de a se spânzura, aceast= ultim= cale Urmare a extinderii investiga]iilor \n localit=]ile limitrofe
fiind [i cea care i-a provocat moartea. locului faptei, s-au descoperit alte aspecte interesante.
Surpriza, dar totodat= [i un atu \n plus a fost c= era |ntr-o localitate, situat= \n apropierea locului unde au fost
vorba despre o sinucidere [i nu altceva, a venit spre finalul descoperite cele descrise anterior, domicilia un cet=]ean
activit=]ilor de investigare tehnico-[tiin]ific= a locului faptei cunoscut \n zon= pentru puterile lui paranormale. La acesta
când, \ntr-un buzunar al hainelor a fost g=sit un bilet de adio, apelau zilnic fel [i fel de oameni, cu fel [i fel de probleme,
dar semnat Balaj Sorin Marcel. faima lui fiind a[a de mare \ncât veneau persoane [i de la
Ulterior, \n baza verific=rilor f=cute, s-a stabilit c= este distan]e mai mari pentru a beneficia de serviciile acestuia.
vorba de numitul Balaj Sorin Marcel, urm=rit general pentru Principala “magie” consta \n aducerea de noroc \n
mai multe escrocherii, cartea de identitate pe numele Knautz dragoste, aducerea persoanei iubite, c=s=toria etc., lucruri pe
Rainhard Walter fiind fals=. care le propov=duia [i \n care era deja cunoscut ca fiind unul
din personajele cu har.
Cazul 2.
Urmare investiga]iilor efectuate s-a stabilit c=, \n seara
Un caz devenit celebru a avut loc \n anul 2002 \n jude]ul precedent=, la acest “vr=jitor” au apelat [i dou= femei, din
Arad. Cazul, cunoscut sub denumirea de “Vr=jitorul” p=rea la care, cel pu]in una a mai fost [i alt= dat= pe la el. Cele dou=
prima vedere un banal accident rutier, o autoaccidentare au fost v=zute cu o ma[in= ro[ie cu numere str=ine.
urmat= de distrugerea total= prin incendiere a autoturismului. Fiind \ntrebat cu privire la aceste aspecte, acesta a
Dar evenimentele au stat cu totul altfel, fiind vorba despre un recunoscut c= cele dou= au fost la el, una dintre ele fiind deja
omor deosebit de grav, disimulat \ntr-un accident de circula]ie. o cuno[tin]= mai veche, fiind interesate de calit=]ile lui \n ceea
|ntr-o diminea]= a acelui an, lucr=torii postului de poli]ie ce prive[te atragerea persoanelor iubite de acestea.
Beliu, jude]ul Arad au fost sesiza]i despre faptul c=, \n zona |n urma extinderii ariei de \ntreb=ri, acesta a recunoscut
localit=]ii Lunca Teuz, pe drumul jude]ean, o ma[in= este c=, \n noaptea respectiv=, a mers cu cele dou= femei pe câmp,
c=zut= \n [an] a luat foc. unde a practicat un ritual de vr=jitorie, pentru a le \ndeplini
La fa]a locului s-au deplasat atât lucr=torii postului de cererile referitoare la persoanele iubite. A declarat c=, dup=
poli]ie cât [i pompierii, care au constatat c= era vorba despre consumarea ritualului, acestea i-au pl=tit suma cu care s-au
un autoturism Seat Leon, c=zut cu partea din fa]= \n [an]ul din \n]eles, dup= care au plecat cu autoturismul.
dreapta [oselei [i care arsese \n \ntregime. |n autoturism, Focul, urmele de sânge, be]ele [i fâ[iile din cear[af,
dup= stingerea incendiului au fost descoperite dou= schelete g=site la fa]a locului, le-a explicat ca fiind folosite ca parte a
umane calcinate. Pl=cu]ele de \nmatriculare ale autoturismului ritualului. Sângele provenea de la o g=in= iar be]ele [i fâ[iile
aveau numere de \nmatriculare din Ungaria. din cear[af au fost folosite pentru a lega simbolic pe cele dou=
Datorit= faptului c= autoturismul, \mpreun= cu cele dou= femei pe sol pe durata ritualului.
victime arseser= \n \ntregime, nu au fost descoperite nici un fel Aprofundând investiga]iile s-a stabilit c= cele dou= femei
de alte indicii referitoare la cele dou= victime. au avut asupra lor o sum= foarte mare de bani, una dintre ele
|ntr-o prim= faz= s-a crezut c= era vorba despre o a vândut o cas= cu foarte pu]in timp \nainte [i a spus unor
autoaccidentare, probabil [oferul a adormit la volan, a intrat \n cuno[tin]e c= va folosi acei bani pentru a pl=ti un vr=jitor care
[an], iar autoturismul a luat foc. s=-i readuc= b=rbatul iubit \n patul ei.
La fa]a locului s-a deplasat [i o echip= operativ= de la Pus \n fa]a [i a altor probe, vr=jitorul a recunoscut c=, \n
I.P.J. Arad pentru l=murirea tuturor aspectelor ]inând cont c= seara respectiv=, a mers cu cele dou= femei pe câmp pentru
era vorba, probabil, de cet=]eni str=ini. ritualul care urma s= aib= loc. Acolo le-a hipnotizat pe cele
|n urma primelor investiga]ii efectuate \n zon=, un dou= femei, le-a legat cu fâ[iile din cear[af de mâini [i de
cet=]ean a declarat c=, \n noaptea respectiv=, a v=zut un foc picioare de buc=]ile de lemn pe care le-a luat dintr-un gard
undeva pe câmp la o distan]= de circa 1 km, \ntre culturi. (locul de unde au fost rupte be]ele fiind identificat de poli]i[ti),
Deplasându-se \n locul respectiv, poli]i[tii au avut dup= care a oficiat ritualul. La terminarea acestuia a \ncercat
surpriza s= constate c= acolo s-a petrecut ceva neobi[nuit. La readucerea acestora din trans=, lucru pe care nu l-a reu[it.
fa]a locului au fost descoperite urmele unui foc recent [i, de Una dintre femei nu mai mi[ca, iar cealalt= era aproape
asemenea, urme cu aspect de sânge, câteva buc=]i de lemn incon[tient=. V=zând acest lucru s-a speriat [i nu a [tiut ce s=
provenite din laturile unui gard [i fâ[ii din material textil de fac=, a[a c= s-a decis s= scape de cele dou= femei. Pentru
culoare alb=, probabil un cear[af. De asemenea a fost aceasta a scos benzin= din rezervor \ntr-un flacon, a urcat
descoperit [i un nasture provenit de la un obiect de ambele femei \n autoturism, a scos autoturismul pe drumul
\mbr=c=minte. asfaltat ce lega localit=]ile din apropiere, dup= care, fiind
Pe drumul de acces spre locul respectiv au fost necirculat la acea or=, a a[ezat ambele femei pe scaunele din
descoperite urme de anvelope auto cu ecartament mic, de fa]=, le-a legat centurile de siguran]=, a pornit autoturismul [i
autoturism. l-a \ndreptat spre [an], dup= care, dup= ce autoturismul a
S-au elaborat mai multe versiuni [i ipoteze referitoare la ajuns \n [an], l-a stropit cu benzin= [i i-a dat foc, \n speran]a
ceea ce sa \ntâmplat acolo [i la posibilitatea ca cele c= va trece drept un banal accident rutier.
descoperite \n câmp s= aib= leg=tur= cu cele dou= victime din Poate a[a ar fi r=mas, dac=, din fericire, acel martor nu
autoturismul incendiat, mai ales c= acesta se afla la circa 150 ar fi relatat despre focul ciudat pe care l-a z=rit pe câmp \n
metri distan]= de locul unde drumul agricol ajungea \n drumul acea noapte. |n realitate, scopul acestuia a fost de a intra \n
jude]ean. posesia acelei sume mari de bani pe care una dintre femei o

CRIMINALISTICA 21
avea asupra sa. Este posibil ca cele dou= femei s= fi fost elastice cu care era \nf=[urat cadavrul era strâns \n pumnul
induse \n stare de trans=, este posibil [i ca cele dou= femei s= drept al cadavrului. Lâng= pat, pe o noptier= se aflau mai
fi fost violate, dar aceste lucruri nu au putut fi dovedite. multe cutii cu medicamente din care unele erau goale. Aceste
Vr=jitorul a fost condamnat pentru omor deosebit de aspecte, coroborate cu alte informa]ii culese pe timpul
grav, la \nchisoare pe via]=. investig=rii cazului, a condus la concluzia c= era vorba despre
o sinucidere [i nu despre un omor. Victima era cunoscut= c= a
Cazul 3. mai \ncercat s= se sinucid=, dar \n ultimul moment a apelat la
ajutorul vecinilor care au salvat-o. Probabil, de data aceasta,
|ntr-un alt caz controversat, victima a fost descoperit= \n ca s= fie sigur= c= \[i va duce la \ndeplinire gestul, s-a legat
camera sa, pe pat, a[ezat= pe o parte. Pe pat [i pe peretele singur= cu acea coard= elastic=, tocmai \n ideea de a nu mai
din imediata apropiere s-au constatat foarte multe urme sub putea s= se deplaseze [i s= cear= ajutorul vecinilor.
form= de pete [i stropi cu aspect de sânge.
Victima prezenta mai multe leziuni \n zona abdominal=, Cazul 5
parte din intestine fiind ie[ite din abdomen.
La prima vedere obiectul t=ietor \n]ep=tor care putea |n \nc=perea destinat= usc=rii hainelor, situat= la parterul
produce leziunile victimei, nu se afla acolo, acesta fiind ulterior unui bloc din municipiul Arad, a fost descoperit de c=tre un
g=sit sub mâna dreapt= a victimei. locatar cadavrul unui vecin. Acesta a anun]at poli]ia, care s-a
Datorit= leziunilor de amploare mare vizibile la nivelul deplasat de urgen]= la fa]a locului.
abdomenului, \n prima parte a investig=rii s-a luat \n calcul |nc=perea servea drept magazie pentru locatarii sc=rii
ipoteza unui omor. blocului, fiind depozitate \n interior diferite scule, biciclete,
Ulterior, au fost descoperite pl=gi t=iate la antebra]ele ambalaje etc.
victimei, ceea ce a dus la luarea \n calcul [i a ipotezei de U[a nu prezenta urme de for]are fiind prev=zut= cu
sinucidere. Dar exista totu[i controversa c= intestinele scoase broasc= tip yal=. Locatarul care a descoperit cadavrul a
din abdomen erau cam prea mult pentru puterea unui om, declarat c= u[a era \ncuiat=, iar el a descuiat-o, cheie de la
chiar dac= acesta vrea s= se sinucid=. aceast= u[= având fiecare familie care locuia pe scara
Problema a fost totu[i l=murit= o dat= cu descoperirea \n blocului.
patul \n care se g=sea cadavrul a unui ziar \nf=[urat sub form= Cheile vecinului g=sit mort se g=seau la el \n buzunarul
de c=lu[ care mai p=stra \nc= urmele de saliv=, precum [i hainei.
forma arcadelor dentare. Cadavrul a fost g=sit \n mijlocul \nc=perii, pe pardoseal=,
S-a concluzionat c= victima, \n inten]ia de a suprima
cu fa]a \n jos. Fiind \ntors cu fa]a \n sus s-a constatat c=, la
propriile sale ]ipete datorit= durerii [i-a confec]ionat acel c=lu[
nivelul toracelui, hainele prezentau o singur= t=ietur= cu
din ziar pe care l-a strâns \ntre din]i \n momentul \n care [i-a
l=]imea de circa 1,5 cm, care avea corespondent pe corpul
aplicat loviturile de cu]it \n abdomen. Probabil acesta a fost
victimei.
inspirat \n luarea deciziei de a se sinucide prin aceast=
La fa]a locului nu au fost constatate urme de deranj, de
metod= de filmele cu samurai \n care ace[tia \[i f=ceau
lupt=, iar obiectele care, \n mod uzual, se aflau acolo erau
harakiri, adic= \[i produceau leziuni incompatibile cu via]a la
toate la locul lor.
nivelul abdomenului.
De[i s-a c=utat peste tot \n \nc=pere, nu a fost
Cazul 4. descoperit nici un obiect care ar fi putut crea acea leziune care
ulterior a produs moarte victimei.
|ntr-un caz investigat cu câ]iva ani \nainte, a fost Surpriza a venit o dat= cu efectuarea autopsiei, când,
sesizat= poli]ia cu privire la faptul c= dintr-un apartament situat de[i la examenul extern, nimic nu d=dea de b=nuit, fiind
\ntr-un bloc din cartierul Aurel Vlaicu r=zbate un miros greu de constatat= o singur= plag= t=iat=-\n]epat= la nivelul torace
cadavru. stânga, \n momentul \n care a fost deschis= cavitatea toracic=
Echipa care s-a deplasat la fa]a locului a spart u[a de la a cadavrului, \n interior, a fost descoperit un cu]it de buc=t=rie,
intrare iar \n=untru imaginea p=rea desprins= dintr-un film de cu pr=sele ro[ii. Acesta se afla introdus complet \n cavitatea
groaz=. Pe pat se g=sea cadavrul \n putrefac]ie avansat= al toracic= a victimei, a str=puns inima provocându-i moartea.
unei femei, \mbr=cate \ntr-un capot de culoare ro[ie. Cadavrul De[i \n prima faz= a fost luat= \n calcul infrac]iunea de
era umflat, complet \nnegrit [i plin de viermi. omor, pentru c= la fa]a locului nu a fost g=sit obiectul vulnerant
Ceea ce a creat suspiciuni cu privire la natura faptei a [i, deci, se presupunea c= acesta a fost luat de autor, ulterior
fost faptul c=, \n jurul cadavrului, era \nf=[urat= o coard= s-a ajuns la concluzia c= victima s-a sinucis, alegând pentru
elastic= alc=tuit= din mai multe corzi legate \ntre ele, din cele aceasta s= se \nchid= \n acea \nc=pere-magazie, s-a a[ezat
folosite la portbagajele autoturismelor. Picioarele victimei erau pe pardoseal= [i ca s= fie sigur de rezultat a a[ezat cu]itul cu
legate cu aceast= coard=, iar apoi aceasta era \nf=[urat= \n vârful \n sus pe podea, dup= care s-a l=sat cu toat= greutatea
jurul corpului pân= \n zona toracelui, cuprinzând [i mâinile. cu pieptul peste el. A[a se explic= faptul c=, sub greutatea
La prima vedere s-a emis ipoteza unui omor cu legarea corpului, care a r=mas nemi[cat, cu]itul a p=truns \n \ntregime
victimei. \n corp, fiind practic absorbit de acesta.
|n urma examin=rii atente a cadavrului s-a constatat c= Toate aceste cazuri sunt cazuri reale la care am
acesta nu prezenta leziuni vizibile sau alte urme de violen]=. participat \n echipa de investigare tehnico-[tiin]ific= a locului
Ceea ce a frapat a fost urm=torul aspect: cap=tul corzii faptei.

22 CRIMINALISTICA
Comisar de poli]ie CLAUDIU ADRIAN ANTOFIE, I.P.j. Dâmbovi]a

The author proposes a type SWAT analyses in exploiting the forensic expertises results. In his opinion this
type of analyse is not the best and he presents its benefits and disadvantages. In the same context he makes
obvious the opportunity of this type of analyse utilisation and also its limits in case of an incomplete and
objectiveless examination of the evidences.
Puncte slabe – Costurile sunt importante [i, de cele mai

O
dat= cu implementarea \n practic= a unor multe ori, organul judiciar este obligat s= fac=, \nainte de toate,
reguli percepute ca restric]ii, limite \n o identificare a persoanelor care au interese importante \n
cadrul demersului judiciar, impuse \n cauz= [i care devin astfel interesate [i \n suportarea
considerarea fireasc= a drepturilor fundamentale ale cheltuielilor legate de efectuarea constat=rilor tehnico-
omului, tot mai mul]i apreciaz= necesitatea [i, chiar, [tiin]ifice ori expertizelor.
afirm= o anumit= suprema]ie a probei tehnico-[tiin]ifice \n Necesit= un volum de timp, relativ mare, institu]iile \n
gestionarea anchetei penale [i \n l=murirea problemelor cadrul c=rora se efectueaz= expertizele sau/[i exper]ii sunt
specifice investig=rii fiec=rei infrac]iuni \n parte. aglomera]i, ca s= nu mai vorbim despre faptul c=, adesea,
F=r= a considera necesar a face dezvolt=ri \n acest= activitatea de expertiz= nu \ncepe pân= nu este confirmat=, cel
direc]ie \mi permit s= afirm, \n context, c= ancheta are pu]in, o plat= partial= a costului expertizei.
nevoie de a[a ceva [i c=, \n foarte multe cazuri, Sunt dispuse [i efectuate expertize chiar [i \n condi]iile
constat=rile tehnico-[tiin]ifice [i expertizele au l=murit \n care nu se \ntrevede posibilitatea unor concluzii certe \n
aspecte f=r= de care cercet=rile nu ar fi putut progresa. raport cu materialul ce poate fi pus la dispozi]ia exper]ilor ori
Totu[i, trebuie observat c= dispunerea [i folosirea \n cu posibilit=]ile tehnice existente efectiv la dispozi]ia
cadrul investiga]iei penale a const=tarilor tehnico- expertului.
[tiin]ifice [i expertizelor, atât criminalistice cât [i de alt=
natur=, trebuie precedate de o analiz= rezonabil= care s= Amenin]=ri – Pe fondul unei analize superficiale, f=r= s=
aib= ca obiect necesitatea [i oportunitatea lor. F=r= a avea fie evaluat \ntregul material existent la dosarul cauzei, atunci
preten]ia de a propune cel mai bun model de analiz=, când problemele pot fi l=murite [i prin desf=[urarea altor
apreciez ca model util de analiz= cel de tip SWAT. activit=]i – ascultarea martorilor, \nvinui]ilor, confrunt=ri,
Astfel, pe structura fireasc= – ca puncte tari, puncte prezent=ri pentru recunoa[tere, reconstituiri – sau nu sunt
slabe, amenin]=ri [i oportunit=]i – vor putea fi avute \n importante.
vedere urm=toarele: Problemele care pot fi l=murite, de[i de o anumit=
importan]= pentru anchet=, s= nu justifice cheltuieli
Puncte tari – Schimb=ri intervenite \n configura]ia importante, a[a cum sunt cele care trebuie f=cute pentru
locului faptei, a altor perimetre, \n care se desf=[oar= diferite efectuarea, ca exemplu, unei expertize complexe.
activit=]i, de c=tre organele judiciare deplasate pe teren, ce Dispunerea unei expertize \ntr-un moment nepotrivit –
sunt, de multe ori, sesizabile [i ra]ionale pentru ochiul [i prematur ori cu \ntârziere – poate conduce la \ngreunarea
spiritul de observa]ie exersat al unui anchetator cu experien]=. anchetei sau chiar la imposibilitatea de a l=muri una sau alta
|n alte cazuri, semnifica]ia unor modific=ri – urme ce atest= dintre probleme, având \n vedere c= urmele [i mijloacele
\mprejur=ri legate de desf=[urarea activit=]ii ilicite ori ale unor materiale de prob= se pot degrada, \[i pot schimba
activit=]i f=r= relevan]= \n cauz= – pot sc=pa oricui, indiferent propriet=]ile etc. sau, din contr=, pot fi insuficiente pentru
de experien]=, disponibilitate, aten]ie etc. Pentru ca nici un realizarea expertizei.
element, oricât de nesemnificativ ar p=rea la prima vedere, Pot fi puse la dispozi]ia exper]ilor urme, care nu mai
care ar putea fi important \n anchet= s= nu r=mân= con]in elemente pe baza c=rora s= se poat= face identificarea
nevalorificat este necesar ajutorul, participarea speciali[tilor individual=, deoarece, din neglijen]= sau voit, cu prilejul
[i/sau exper]ilor ale c=ror cuno[tiin]e [i abilit=]i practice \n descoperii, ridic=rii, conserv=rii ori transportului le-au fost
diverse domenii, pe baza aplic=rii celor mai adecvate metode modificate caracteristicile [i propriet=]ile specifice – situa]ie \n
[i procedee tehnice, pot contribui la l=murirea adev=ratei care totul devine formal [i dominat de relativitate.
semnifica]ii a urmelor [i mijloacelor materiale de prob= O problem= important= este certitudinea provenien]ei
descoperite \n cauz=. urmelor [i mijloacelor materiale de prob= prezentate \n fa]a
Elementele de prob= \ndoielnice ori simple indicii pot, expertului – dac= exist= ignoran]= \n ceea ce prive[te
prin efectuarea expertizei, s= fie re]inute ca probe temeinice ridicarea, ambalarea, transportul, predarea ori atunci când se
sau \nl=turate ca fiind f=r= valoare. face fixarea prin \nregistr=ri de sunet [i imagine ori \n

CRIMINALISTICA 23
procesul-verbal vor ap=rea suficiente motive pentru a se pune urm=rire penal= sau de organ de control.
la \ndoial= rezultatele expertizelor nu pe fond ci sub aspectul Specialistul, tehnicianul sau expertul \ns=rcina]i cu
lipsei de certitudine, al posibilit=]ii provoc=rilor ori \nscen=rilor efectuarea lucr=rii, dac= socotesc c= materialele puse la
compromi]=toare. dispozi]ie ori datele indicate sunt insuficiente, comunic= aceasta
organului de urm=rire penal=, \n vederea complet=rii lor.
Oportunit=]i – Activitatea ilicit=, ca orice activitate Organul de urm=rire penal= sau instan]a de judecat=,
desf=[urat= de oameni, ce se consum= \n timp [i spa]iu, las= când dispun efectuarea unei expertize, fixeaz= un termen la
urme, existând doar o problem= de disponibilitate, pricepere [i care sunt chemate p=r]ile, precum [i expertul, dac= acesta a
dotare \n c=utarea, descoperirea, revelarea, examinarea [i fost desemnat de organul de urm=rire penal= sau de instan]=.
interpretarea prezen]ei [i caracteristicilor acestora. Urmele [i La termenul fixat se aduce la cunostin]a p=r]ilor [i
mijloacele materiale de prob= intr= \n posesia organelor expertului obiectul expertizei [i \ntreb=rile la care expertul
judiciare o dat= cu desf=[urarea diferitelor activit=]i de tactic=,
trebuie s= r=spund= [i li se pune \n vedere c= au dreptul s=
precum cercetarea la fa]a locului, ridicarea de obiecte [i
fac= observa]ii cu privire la aceste \ntreb=ri [i c= pot cere
\nscrisuri, perchezi]ia sau constarea infrac]iunii flagrante, \ns=
modificarea sau completarea lor. P=r]ile mai sunt
nu au valoare pentru ob]inerea unui maxim de date menite s=
\ncuno[tin]ate c= au dreptul s= cear= numirea [i a câte unui
contribuie la clasificarea diferitelor \mprejur=ri referitoare la
expert recomandat de fiecare dintre ele, care s= participe la
condi]iile \n care a fost s=vâr[it= infrac]iunea, identitatea
efectuarea expertizei.
faptuitorilor, a persoanelor v=t=mate etc.
Dup= examinarea obiec]iilor [i cererilor f=cute de p=r]i [i
Expertiza intervine \n anchet= pentru l=murirea unor
expert, organul de urm=rie penal= sau instan]a de judect= pun
fapte sau st=ri de fapte care nu sunt [i nu pot fi valorificate
altfel. \n vedere expertului termenul \n care urmeaz= a fi efectuat=
Concluzionând, dispunerea, efectuarea, rezultatele expertiza, \ncuno[ti]ându-l, totodat=, dac= la efectuarea
efectu=rii constat=rilor tehnico-[tiintifice [i expertizelor nu acesteia urmeaz= s= participe p=r]ile.
trebuie privite ca ceva tabu. Pe de alt= parte, nu specialistul Expertul are dreptul s= ia la cuno[tiin]= de materialul
sau expertul trebuie s= se pronun]e cu privire la identitatea dosarului necesar pentru efectuarea expertizei. |n cursul
f=ptuitorilor, la activitatea ilicit=, la leg=tura dintre persoane [i urm=ririi penale cercetarea dosarului se face cu \ncuviin]area
fapte etc., acestea fiind sarcini generale ale anchetei. Plictisit organului de urm=rire. Expertul poate cere l=muriri organului
[i con[tient de propriile limite anchetatorul nu trebuie s= de urm=rire penal= sau instan]ei de judecat= cu privire la
g=seasc= solu]ia salvatoare \n a arunca pe umerii expertului anumite fapte ori \mprejur=ri ale cauzei.
ceea ce el nu poate l=muri. Pe de alt= parte, specialistul sau P=r]ile, cu \ncuviin]area [i \n condi]iile stabilite de
expertul plafona]i \n limitele mijloacelor tehnice, \n tehnologiile organul de urm=rire penal= sau de instan]a de judecat=, pot
pe care le au la dispozi]ie sau poate dep=[i]i, din punct de da expertului explica]iile necesare.
vedere profesional, nu trebuie s=-[i cl=deasc= concluziile pe Cu privire la punerea la dispozi]ia expertului a dosarului
presupuneri, pe versiunile de lucru, pân= la urm=, pe “vântul” cauzei, practica exper]ilor tinde c=tre analiza de c=tre expert a
care pare s= bat= \n dosarul \n care se dispune experiza. \ntregului dosar, mergându-se pân= la a se solicita dosarul, ca
O referire, \n context, trebuie f=cut= [i la raportul atare, [i r=mânerea acestuia, un timp, la dispozi]ia expertului.
anchetator – expert. Se recunoa[te, mai mult sau mai pu]in direct, c= acest fapt
Uneori pare s= existe o disput= \ntre anchetator [i expert este necesar atât pentru efectuarea propriu-zis= a expertizei
pentru dobândirea unei \ntâiet=]i profesionale care poate cât [i pentru ca rezultatul, concluziile expertului s= fie \n ton cu
deraia pân= la a se pune problema cine face anticamer= la restul materialului de anchet=, s= nu existe contraziceri
cine, cine roag= pe cine, tonul comunic=rii se poate ridica nefire[ti.
nefiresc, se pot vedea anchetatori stând cu dosarele \n bra]e
Cum a luat “cuno[tiin]= de materialul dosarului necesar
pe la câte o u[= de expert implorând aten]ie sau, din contr=,
pentru efectuarea expertizei” este o exprimare fireasc=, ce are
spunându-[i c= sunt cineva [i \n atare condi]ii este suficient s=
\n vedere asigurarea tuturor condi]iilor pentru efectuarea
emit= o simpl= adres= c=tre expert, care va trebui s= ob]in= tot
expertizei, sens sus]inut [i de prevederea \n conformitate cu
ce este posibil din materialul trimis spre expertiz= c=…doar de
care “expertul poate cere l=muriri organului de urm=rire penal=
aia este expert.
sau instan]ei de judect= cu privire la anumite fapte ori
Cu certitudine, rela]ia este [i trebuie s= r=mân=
\mprejur=ri ale cauzei”. Dac= [i \n ce condi]ii trebuie impuse
profesional=, mai ales \n condi]iile \n care exist= prevederile
restric]ii este o problem= asupra c=reia cel care conduce
Codului de procedur= penal= care detaliaz= suficient aceast=
rela]ie. ancheta se poate pronun]a, \n mod firesc, numai motivat,
Astfel, oraganul de urm=rire penal=, care dispune existând riscul ca expertul s= justifice [i s= motiveze c= nu a
efectuarea constat=rii tehnico-[tiin]ifice sau expertizei, putut satisface obiectul expertizei, c= nu a putut r=spunde la
stabile[te obiectul acesteia, formuleaz= \ntreb=rile la care una sau mai multe \ntreb=ri \ntrucât nu i s-a pus la dispozi]ie
trebuie s= r=spund= [i termenul \n care urmeaz= a fi efectuat= materialul necesar.
lucrarea.
Constatarea tehnico-[tiin]ific= sau expertiza se Dup= cum am ar=tat c= rela]ia dintre anchetator [i
efectueaz= asupra materialelor [i datelor puse la dispozi]ie expert este una, \n primul rând, profesional= – este de
sau indicate de c=tre organul de urm=rire penal=. Celui a[teptat ca profesionalismul fiec=ruia \n parte s= fac=
\ns=rcinat cu efectuarea constat=rii sau expertizei nu i se pot diferen]a \ntre drept [i abuz de drept, \ntre “cinste [i
delega [i nici acesta nu-[i poate \nsu[i atribu]ii de organ de corectitudine’’ [i pactizarea cu infractorul.

24 CRIMINALISTICA
Prof. VASILE L+P+DU{I
Drd. STELU}A GREJDINOIU

This historical case proves the importance of proceeding with professionalism and promptitude to the
necessary activities in the very moment of first suspicions. The authorities were behind time in this case and
their intervention was after several murders had been committed.

n istoria asasinatelor prin otr=vire, cazul Mariei deschis la Liège un atelier de croitorie.

| Becker din Liège a r=mas cea mai elocvent=


confirmare a succesului neobosit al organelor
judiciare belgiene. Acest caz a fost prezentat, \n anul
|n vara anului 1932, Charles Becker s-a \mboln=vit, so]ia
sa lansând zvonul c= sufer= de “cancer rebel“. La 14 iulie
1932, Maria \i serve[te so]ului o cea[c= de ceai pe care el a
1939, \ntr-o lucrare, de c=tre F.E. LOUWAGE, comisar b=ut-o cu greutate. |n aceea[i zi, Charles moare, la vârsta de
general al Poli]iei Judiciare din Bruxelles. |ntrucât \n 52 de ani. |nainte de a deceda, Charles avea dureri mari
solu]ionarea acestui caz, organele judiciare au dovedit abdominale [i nu mai putea urina. Medicul oficial a constatat
mult= pricepere [i profesionalism \n strângerea probelor, c= era vorba de moarte natural=.
vom prezenta, \n sintez=, \n scop instructiv, principalele |n casa Mariei Becker au locuit, \n calitate de chiria[i,
aspecte. so]ii Costadot, so]ul f=cea parte din Poli]ia ora[ului Liège.
|n zilele de 7 [i 8 iulie 1938, Curtea de Juri a |ntrucât Maria Becker avea nevoie de bani, pentru a-[i pl=ti
provinciei Liège a judecat cele 11 cazuri de asasinate prin datoriile, s-a \mprumutat de la familia Costadot cu suma de
otr=vire consumate [i cinci cazuri de tentative, aduse \n 12.000 franci, semnând pentru aceasta o poli]=.
fa]a justi]iei de c=tre Parchet. |n luna martie 1933, Maria Becker a invitat-o \n camera
|n ziua de 8 iulie 1938, s-a pronun]at verdictul care a ei pe doamna Costadot [i a servit-o cu o cea[c= de ceai.
condamnat-o la moarte pe v=duva Becker (Maria Noaptea, doamna Costadot a fost cuprins= de v=rs=turi, care
Alexandrina Tititjean). Curtea de Casa]ie a respins apelul, au continuat timp de [ase zile, timp \n care extremit=]ile
consemnând c= v=duva Becker este vinovat=, faptele sale corpului \ncepuser= s= i se atrofieze. La scurt timp, a intervenit
fiind deosebit de grave. moartea d-nei Costadot. Cu toate c= femeia \nainte nu a
suferit de nici o boal=, medicul curant al acesteia stabile[te c=
|n perioada copil=riei acestei femei, nimic nu a dat de a murit de cord. A doua zi dup= deces, o rud= a familiei
b=nuit c= firea ei ar putea ascunde perversit=]i sau Costadot a observat c= Maria Becker a intrat \n dormitorul
predispozi]ii criminale. Maria Alexandrina Tititjean s-a n=scut acestora [i a luat dintr-un dulap o hârtie pe care a rupt-o [i a
la 14 iulie 1879, \n provincia Liège, localitatea Landen. Tat=l ei aruncat-o \n foc, \n soba de la buc=t=rie (era poli]a de 12.000
a fost miner, iar mama se ocupa cu \ntre]inerea casei. La de franci).
\nceput, Maria a urmat [coala primar= din Linsmeau, \n |n vara aceluia[i an, Maria Becker face cuno[tin]= cu dl.
apropierea localit=]ii de origine. Dup= moartea p=rin]ilor, Lambert Beyer, \n vârst= de 48 ani, proprietar de imobil,
având 20 de ani, a luat un post de secretar=, iar dup= doi ani acesta \ndr=gostindu-se de ea, chiar cerând-o \n c=s=torie.
a intrat \ntr-un serviciu de ajutoare de croitoreas=, ca angajat= Femeia nu i-a dat nici un r=spuns, \ntrucât ea avea un amant,
la un atelier din Liège. |n acest timp, l-a cunoscut pe Charles pe Max H., \n vârst= de 37 ani, dar a r=mas \n rela]ii bune cu
Becker, cu care s-a c=s=torit. Dup= patru ani, a p=r=sit familia Beyer. De la acesta s-a \mprumutat cu suma de 10.000 franci.
plecând la Bruxelles, dar la scurt timp s-a \ntors la so]ul ei. La mijlocul lunii octombrie 1934, Maria Becker l-a vizitat
Aceast= \ntâmplare, cam ciudat=, pare s= fi provocat o pe Beyer, care nu se sim]ea bine din punct de vedere medical.
schimbare \n via]a Mariei. A devenit o escroac=, o lingu[itoare Femeia s-a decis din nou s= ia asupra sa rolul “sorei de
[i o f=]arnic=: a p=r=sit de mai multe ori c=minul conjugal; a caritate” [i i-a servit un “ceai”, care i-a provocat decesul. Dup=
destr=mat prin intrigi familia unui cumnat; a legat u[or moartea acestuia s-a constatat c= din casa lui disp=ruser=
cuno[tin]e cu b=rba]i [i a avut rela]ii sexuale cu ace[tia. documente de valoare, printre care poli]a de 10.000 franci,
|ntrucât femeia s-a compromis, so]ii Becker au hot=rât bani [i bijuterii.
s= se mute \n localitatea Bressoux, unde Maria Becker a La pu]in timp de la decesul d-nei Costadot, Maria Becket
deschis o m=cel=rie, la care, \n scurt timp, a renun]at [i a a avut-o chiria[= pe doamna Bossy, care, la data de 20 martie

CRIMINALISTICA 25
1935, moare \n acelea[i condi]ii ca [i predecesorii s=i. |naintea cl=teasc= imediat cea[ca. Dup= câteva ore victimei i s-a f=cut
decesului, victima a apucat s=-i spun= unei m=tu[i c= doamna r=u [i a chemat o alt= chiria[= s= vin= s= o \ngrijeasc=, iar
Becker \i servea un ceai cu gust resping=tor [i c=, deseori, v=duvei Becker i-a interzis s= mai intre \n camer= cu limonada
dup= ce-l ingera, avea st=ri de grea]= [i v=rs=turi. Verdictul pe care aceasta i-o preg=tise. La pu]in timp domni[oara Bouille
medicului curant a fost: o sl=bire a cordului. |n urma decesului [i-a revenit.
d-nei Bossy s-a constatat de asemenea dispari]ia mai multor |ntr-o zi, fiind la plimbare pe str=zile Liège-ului, Maria
bunuri [i valori. Becker a studiat mai multe femei \n vârst=, una dintre acestea
La scurt timp, Maria Becker a cunoscut-o pe doamna atr=gându-i aten]ia prin \mbr=c=mintea [i bijuteriile pe care le
Pariot, \n vârst= de 68 de ani, v=duv= [i cu o avere purta. S-a a[ezat pe banc= lâng= ea [i, dup= câteva minute, au
respectabil=. La finele lunii aprilie 1935, Maria Becker i-a adus \nceput s= converseze. Femeia s-a recomandat a fi doamna
d-nei Pariot o sticl= de vin Cinzano, din care aceasta a b=ut un Martin, 67 ani, v=duv=, având un apartament de lux, \n care
pahar. |n aceea[i seara, doamna Pariot a \nceput s= prezinte locuia singur=. Cele dou= v=duve s-au \mprietenit, iar Maria
simptome identice cu victimele anterioare. {i de aceast= dat= Becker o vizita aproape zilnic.
Maria Becker a vegheat la c=p=tâiul bolnavei. |n data de 1 mai |n ziua de 13 septembrie 1935, doamna Martin s-a
1935, Maria i-a servit d-nei Pariot o limonad= purgativ=, dup= \mboln=vit grav, declarând c= are o indispozi]ie stomacal=, ce
care aceasta a murit. i-a fost provocat= de o mâncare cu varz= consumat= \n ajun
|n ziua urm=toare, rudele decedatei au descoperit, \mpreun= cu v=duva Becker. |n aceea[i zi, Maria Becker a fost
printre numeroasele hârtii ascunse \ntr-un dulap, o poli]= v=zut= intrând \n apartamentul d-nei Martin, având \n mân= o
semnat= de v=duva Becker, din care rezulta c= doamna Pariot cea[c= cu un lichid ce aburea. Noaptea urm=toare, vecinii
i-a cedat sub form= de \mprumut [ase ac]iuni. Ulterior, s-a doamnei Martin au auzit-o cum se zvârcolea [i gemea. A doua
stabilit c= Maria Becker a vândut cele 6 ac]iuni unei case de zi, la orele 1500, femeia a decedat.
\mprumut. De \ndat= ce a ap=rut fratele decedatei, care era preot
|n via]a Mariei Becker a ap=rut o alt= prieten=, doamna \ntr-o comun= din \mprejurimile Liège-ului, v=duva Becker [i-a
Louis, so]ia unui poli]ist, cu care a locuit \mpreun=. La scurt dat concursul pentru \ndeplinirea formalit=]ilor necesare. A
timp \ntre cele dou= femei au ap=rut ne\n]elegeri. Maria declarat c= \n apartament nu a g=sit niciun fel de bani, doar un
Becker a profitat de doamna Louis [i a \mprumutat de la testament \n favoarea sa. Fratele a avut \ndoieli asupra
aceasta 700 de franci. Folosind acela[i procedeu, Maria Beker, scrisului surorii sale. Dup= \nmormântarea d-nei Martin,
\ntr-o zi, i-a oferit un ceai, provocându-i acesteia vomit=turi v=duva Becker s-a \ntors la locuin]a sa cu un geamantan cu
violente. A doua zi seara, când so]ul s-a \ntors de la serviciu, obiecte pre]ioase, bani [i alte bunuri.
[i-a g=sit so]ia moart= \n pat. Medicul a stabilit c= femeia a O alt= victim= pe care a studiat-o mai mult timp a fost
decedat ca urmare a unei indispozi]ii stomacale. v=duva Caulle, \n vârst= de 55 ani, proprietara unei averi de
|n continuare, Maria Becker a \nceput s= fac= comer] cu jum=tate de milion de franci. Aceasta avea un prieten (unii au
\mbr=c=minte. afirmat c= era amantul ei), \n vârst= de 30 ani, pe care v=duva
Printre clien]i se afla [i doamna Valèe, o v=duv= Becker, \n ciuda st=ruin]elor ei, nu reu[ea s=-l cunoasc=, fapt
\nst=rit=. De la aceasta f=ptuitoarea a \nchiriat o parte a casei ce a determinat-o s=-[i schimbe tactica. Astfel, \n seara zilei de
pentru a-[i deschide un magazin, \n interiorul c=ruia, pe un 7 noiembrie 1935, la locuin]a d-nei Caulle s-a organizat o
perete [i-a instalat un crucifix. Aproape zilnic, cele dou= femei mas=, la care au participat prietenul ei [i v=duva Becker. Dup=
luau masa \mpreun=, timp \n care, Maria Becker \[i studia cu aceast= mas=, doamna Caulle s-a sim]it foarte r=u, a vomitat
aten]ie viitoarea victim=. [i s-a a[ezat \n pat, de \ngrijirea ei ocupându-se tot doamna
|ntr-o zi din luna iunie 1935, dup= ce doamna Valèe Becker. Dup= patru zile, victima a decedat. La inventarul f=cut
consumase un pahar de vin adus de v=duva Becker, a fost de rude, s-a stabilit c= anumite bijuterii ale decedatei
cuprins= de o stare de grea]= urmat= violent de v=rs=turi, \n disp=ruser=, iar aceasta o \mprumutase pe Maria Becker cu
urma c=rora victima a c=zut la pat. Imediat Maria Becker i-a suma de 6.000 de franci.
administrat celei \n cauz= o limonad= purgativ=, care i-a La \ncheierea \nmormânt=rii, v=duva Becker a prezentat
agravat starea de s=n=tate, iar dup= opt zile de suferin]= un testament \n favoarea prietenului decedatei, sus]inând c= l-
aceasta a decedat. a g=sit la v=duva Caulle. De \ndat= ce Becker a predat
Tot \n vara anului 1935, v=duva Becker s-a mutat \n testamentul posesorului de drept, i-a pretins acestuia un
locuin]a d-rei Maria Bouille, cu care s-a \mprietenit foarte onorariu de 100.000 de franci. Ulterior, expertiza grafologic= a
repede. |ntr-o sear=, aceasta a preg=tit dou= ce[ti de ceai din stabilit c= documentul era scris de Maria Becker.
ierburi, recomandându-i gazdei, pentru a avea efect, s=-l bea Cu ocazia arest=rii criminalei, aceasta purta pe degete
dintr-o dat=. D-ra Bouille a g=sit ceaiul prea amar [i a inele ce-i apar]ineau d-nei Caulle.
constatat, cu oarecare nedumerire, c= prietena ei s-a gr=bit s= Pe la \nceputul lunii aprilie 1936, doamna Becker a legat

26 CRIMINALISTICA
o prietenie cu doamna Ana Stewart, 45 ani, care era cealalt=, prin metodele ei, pe v=duva Bultè [i v=duva Weiss,
proprietara unui magazin de coloniale. |n ziua de 10 aprilie de la care a sustras bani, bijuterii [i obiecte de lux.
doamna Stewart a fost cuprins= de v=rs=turi. Un medic a La ultima \ncercare a sa, respectiv cu doamna Lumy,
stabilit c= prezenta simptomele unei otr=viri a organelor poli]ia a fost pe urmele v=duvei Becker [i a arestat-o tocmai
urinare. |ntre timp, f=r= [tirea familiei, doamna Stewart o când intra \n locuin]a viitoarei victime. |n po[eta sa fiind g=sit=
\mprumutase pe v=duva Becker cu diferite sume de bani, \n o batist=, \nnodat= la dou= col]uri, ce con]inea o sticlu]= cu
cuantum de 25.000 franci. La 4 mai 1936, starea victimei s-a
digitalin= Mativelle (5 gr.). Pe degetele mâinilor au fost
agravat. |n aceast= situa]ie doamna Stewart a rugat-o pe sora
identificate inele sustrase de la victime, inclusiv inelul v=duvei
sa s= vad= dac= poli]a semnat= de doamna Becker pentru
Weiss.
sumele \mprumutate se mai afla \n caseta \n care o pusese.
|n timpul anchetei, Maria Becker a sus]inut c= nu sunt
Hârtia nu a mai fost g=sit=. Becker a fost de multe ori singur=
dovezi pentru acuzarea sa, spunând: “Dovedi]i-mi faptul
cu bolnava, având suficient timp pentru a face ca poli]a s=
dispar=. La data de 7 mai, doamna Stewart a decedat. Medicul imputat!”. Când i s-a demonstrat c= prietenele ei au murit

a luat probe de sânge [i a constatat, \n urma efectu=rii datorit= digitalinei consumate, r=spundea: “De unde [ti]i
analizelor, c= acesta con]inea 28/100 gr. uree la un litru, fapt aceasta? T=ia]i cadavrul \n buc=]i [i c=uta]i!” Infractoarea a
ce i-a confirmat acestuia c= victima fusese otr=vit=. mai cerut s=-i fie f=cut= dovada c= ea a fost aceea care le-a
Anul 1936 a fost mai pu]in prielnic pentru doamna administrat otrava.
Becker \n privin]a leg=turilor de prietenie. Pân= la urm=, \[i S-a stabilit c= Maria Becker [i-a procurat mai multe
pune \n plan s= o treac= \n lumea drep]ilor pe cumnata sticlu]e cu digitalin= de la unele farmacii din ora[. Farmaci[tii,
amantului s=u, doamna Hody, cu care fusese certat=. |n semn fa]= de care v=duva Becker se milogea, sus]inând c= “este
de \mp=care, v=duva Becker a invitat-o pe doamna Hody s= suferind= de cord [i c= de mult timp ia acest medicament la
bea un pahar de vin la o teras=. |n timp ce discutau, pe strad= recomandarea medicului“, s-au l=sat influen]a]i [i \i d=deaua
a avut loc un eveniment, moment \n care doamna Hody [i-a medicamentul, \nc=lcând prevederile legii. Totu[i, având \n
\ntors privirea spre acel loc, timp de câteva secunde, suficient
vedere importan]a cazului, farmaci[tii au fost de partea Justi]iei
cât Maria Becker s= poat= s= scoat= o batist= [i s= o scuture
[i au declarat adev=rul. V=duva Becker a contat pe t=cerea
deasupra paharului acesteia.
farmaci[tilor datorit= numeroaselor aprovizion=ri pe care le-a
Cu ocazia arest=rii v=duvei Becker, s-a g=sit \n po[eta ei
f=cut cu acest medicament.
o batist= care la dou= col]uri avea câte un nod \n care se afla
|n ceea ce prive[te pe amantul ei, acesta a fost scos din
o sticlu]= ce con]inea digitalin=.
Dup= o s=pt=mân=, Maria Becker a invitat-o pe doamna cauz=. |n cursul cercet=rilor s-a stabilit c= era complet str=in

Hody la o ceain=rie din centrul ora[ului. |n timp ce au fost de faptele criminalei.


aduse ceaiurile, doamna Hody s-a scuzat [i a mers la toalet=, Maria Becker l-a f=cut pe acesta s= cread=, c= are
permi]ându-i v=duvei s= ac]ioneze. La \ntoarcere aceasta a venituri \nsemnate [i este \n a[teptarea unei mo[teniri
gustat din ceai [i v=zând c= este foarte amar a renun]at s=-l importante. Acest b=rbat se bizuia pe veniturile ei pentru a
consume. Ajungând acas=, doamna Hody a fost cuprins= de putea duce o via]= f=r= griji.
ame]eli [i a \nceput s= vomite, dar a \ndep=rtat-o pe Becker, Din studiul f=cut asupra criminalei, pe baza concluziilor
refuzând prezen]a acesteia \n cas=. Dup= câteva zile, la desprinse din cercet=ri, a rezultat c= Maria Becker era o
interven]ia medicului, femeia [i-a revenit. femeie [ireat= [i hr=p=rea]=, care \[i studia victimele cu mult=
Pe la sfâr[itul lunii august 1936, Maria Becker a aten]ie [i dup= ce era convins= c= poate s= ac]ioneze \[i punea
cunoscut-o pe doamna Lange, \n vârst= de 85 ani. Prima a planul \n aplicare.
\nceput s-o viziteze la locuin]a sa pe b=trân=. La 25
Expertizele medico-legale, analizele toxicologice [i
septembrie 1936, v=duva Becker [i-a vizitat prietena,
examin=rile microscopice, f=cute de speciali[ti de mare
aducându-i o sticl= de vin de Taragona, \n vederea s=rb=toririi
valoare interna]ional= (cadre didactice universitare) la ultimele
zilei de na[tere.
trei victime (damnele Lange, Weiss [i Bultè), au scos \n
Dup= consumarea unui pahar de vin doamna Lange a
eviden]= c= acestea au murit datorit= unei otr=viri puternice cu
\nceput s= se simt= r=u [i a c=zut la pat. Ziua urm=toare,
vecinii au constatat c= aceasta decedase. Un medic a substan]e con]inând digitalin=.

constatat c= femeia decedase urmare a unei congestii Reconstituirea faptelor comise de Maria Becker,
cerebrale. De data aceasta Parchetul a dispus autopsierea p=trunderea \n structurile suflete[ti ale acesteia [i scoaterea la
cadavrului, medicii legi[ti stabilind c= moartea a fost provocat= iveal= a ac]iunilor ei ingenioase, au dovedit mare pricepere [i
de consumarea unei doze mari de digitalin=. mult= pasiune profesional= din partea organelor judiciare din
|n continuare, Maria Becker a mai trimis pe lumea perioada respectiv=.

CRIMINALISTICA 27
Dr. CRISTIAN D. MIHE{, lector universitar
Facultatea de [tiin]e juridice – Oradea

This article presents the particular aspects in hearing a witness with some psychical or motor deficiencies:
deaf, blind, invalid person, etc. It is revealed the importance of an old blind person statement in the
investigation of a hit-and-run traffic accident.

D
Desigur c= relatarea liber= \n cazul acestor martori este
eficien]ele de ordin fizic sau psihic sunt
mai greoaie [i dureaz= mai mult timp, a[a \ncât persoana care
definite \n literatura de specialitate ca
face ascultarea nu trebuie s=-[i piard= r=bdarea5. Surdo-mu]ii
fiind orice “pierdere semnificativ=, orice
pot fi extrem de reticien]i \n ce prive[te comunicarea de
dereglare de structur= sau func]ie anatomic=, fiziologic=
informa]ii c=tre organul judiciar. Mai mult, datorit= ne\ncrederii
sau psihologic=, rezultate \n urma unei maladii, a unui
pe care o manifest= fa]= de cei din jur, aceste pesoane vor
accident, a unei deregl=ri evolutive etc”1.
relata destul de lapidar ceea ce au v=zut pentru a reduce la
De[i persoana care face ascultarea nu se va substitui
minimum implicarea lor \n cadrul cauzei. Astfel, revine
\n nici un caz cadrelor medicale, ea trebuie s= cunoasc=
organului judiciar sarcina ca, prin intermediul \ntreb=rilor, s=
no]iuni de baz= despre deficien]e, felurile deficien]elor [i
determine martorul s= l=mureasc= cât mai multe aspecte. Ca
care ar putea fi impactul prezen]ei lor asupra rezultatelor
atare, faza \ntreb=rilor trebuie s= fie caracterizat= prin
ascult=rii persoanelor, \n general [i martorului \n
\ntreb=ri clare [i precise6.
particular. Cea mai important= clasificare este cea \n
De[i martorul surdo-mut nu poate auzi, el fiind cu
deficien]e fizice [i deficien]e psihice sau mentale, dar
prec=dere un martor ocular, el poate, \n unele sitau]ii, reda
exist= [i alte clasific=ri, care sintetizeaz= mai precis
con]inutul unor discu]ii dup= “citirea mi[c=rii buzelor”. Acest
caracteristicile diferitelor forme de deficien]=2.
lucru depinde, \n primul rând, de locul unde se afla martorul,
1. Ascultarea martorilor surdo-mu]i. Starea de
adic= dac= a v=zut din fa]= persoanele [i dac= se afla
surditate presupune lipsa total= sau partial= a auzului. Dac=
\ndeajuns de aproape de ele, pentru ca s= poat= interpreta
starea de surditate a intervenit de timpuriu [i ea este profund=
mi[carea buzelor7.
poate genera mu]enia3. Situa]ia martorului surdo-mut se
caracterizeaz= prin faptul c= elementul specific care trebuie 2. Ascultarea martorilor nev=z=tori sau cu deficien]e

avut \n vedere la ascultarea acestui martor este faptul c= majore de vedere. Percep]ia vizual=, \n cazul acestor

activitatea tactic= trebuie raportat= la posibilitatea sau categorii de persoane, fie lipse[te cu des=vâr[ire, fie nu este

imposibilitatea de comunicare a acestei categoriei de suficient de bun=, astfel \ncât s= ajute la redarea aspectelor

persoane. vizuale legate de producerea evenimentului judiciar.

|n cazul \n care nivelul dezvolt=rii psihice [i preg=tirea Pe de alt= parte, \n cazul persoanelor care au deficien]e
intelectual= permit, comunicarea se face f=r= ajutorul majore de vedere sau al celor care nu v=d deloc, se manifest=
interpre]ilor, sarcina organului judiciar este mult u[urat=, pe deplin legea compensa]iei, ei dezvoltându-[i sim]ul tactil [i
deoarece persoana care face ascultarea se poate \n]elege cu auzul, pentru a compensa lipsa ori insuficien]a vederii.
martorul direct datorit= unei preg=tiri speciale pe care aceste |n aceast= ordine de idei, putem afirma c= ei vor percepe
persoane o pot parcurge. Pe de alt= parte, atunci când nu mai bine sunetele, vor putea recunoa[te mai u[or persoanele
poate comunica decât asistat de interpret, organul judiciar dup= voce [i, de multe ori, vor putea s= \[i dea seama de ceea
este dator s= asigure martorului un interpret preg=tit \n acest ce se petrece \n jurul lor doar interpretând zgomotele produse.
sens. Revine deci organului judiciar obliga]ia s= se intereseze Unii nev=z=tori sunt capabili s= recunoasc=, chiar [i anumite
din timp, \n cadrul preg=tirii ascult=rii, de posibilit=]ile de culori doar prin pip=it8. Ca atare, putem spune c= este posibil
comunicare ale martorului4. ca martorul cu deficien]e majore de vedere ori cel care nu

28 CRIMINALISTICA
vede deloc s= poat= s= ofere anumite informa]ii mult mai bune Persoanele cu deficien]e majore locomotorii privesc
calitativ decât persoanele obi[nuite. Totu[i, atunci când handicapul lor ca un lucru extrem de personal [i sensibil,
evenimentul judiciar este cauza pierderii totale sau par]iale a deseori \nvinov=]indu-se pentru starea \n care se afl=. Din
vederii, persoana care face ascultarea trebuie s= ia \n calcul [i aceast= perspectiv=, va trebui s= se manifeste tact [i mai ales
circumstan]ele \n care a avut loc acea traum=, precum [i r=bdare12. Atitudinea de comp=timire ori curiozitatea excesiv=
\mprejurarea c= se poate s= fi afectat martorul [i din punct de nu este potrivit= ori eficient=, cum de altfel nu este potrivit=
vedere psihic9. nici ignorarea total= a acestui aspect. Problema deficien]elor
Un martor care nu a v=zut accidentul, ci doar a auzit martorului trebuie s= fie abordat= \ntr-un mod discret [i numai
ma[ina cum a disp=rut de la locul faptei a fost B.N., care a avut dac= poate avea leg=tur= cu m=rturia. |n acest context, putem
meseria de mecanic auto. El, de[i avea vederea sl=bit=, fiind spune c= discu]ia despre handicapul martorului trebuie s=
\n vârst=, [i oricum era \n spatele casei, neputând vedea intervin= \n mod natural \n cadrul audierii, pentru c= aceast=
autovehicolul care trecea pe strad=, a oferit informa]ii \mprejurare este de natur= s= contribuie la realizarea
pre]ioase anchetatorilor cu privire la un autovehicul al c=rui confortului psihologic necesar pentru martor13.
conduc=tor a fugit de la locul accientului. Astfel, el a declarat Dac= va câ[tiga \ncrederea acestui martor, organul
c= era vorba de o ma[in= mare, posibil un vehicul militar, judiciar va beneficia de o m=rturie sincer=. Pe de alt= parte,
recunoscându-l dup= zgomotul motorului. A mai spus c= persoana care face ascultarea trebuie s= fie atent= [i la
zgomotul motorului s-a oprit brusc, dup= ce autovehiculul a posibilitatea ca martorul, \n dorin]a de a-[i dovedi utilitatea, s=
parcurs o distan]= mic= de la locul unde se afla el. |ntr-adev=r, exagereze anumite aspecte sau chiar s= le completeze cu
organele judiciare au g=sit, \n curtea unui vecin, aflat la trei elemente imaginare.
case de casa martorului un camion care era ascuns [i care 4. Ascultarea martorului bolnav nedeplasabil ori
prezenta urme ale unui impact recent. Cercet=rile ulterioare aflat \n spital. Aceast= activitate tactic= se realizeaz= practic
au stabilit c= era vorba de autovehiculul care provocase la fel ca [i \n cazul ascult=rii martorului cu deficien]e
accidentul. Ajutorul dat organelor judiciare a fost cu atât mai locomotorii, pentru c= [i \n acest caz organul judiciar se va
pre]ios cu cât, martorii oculari care se aflau \n sta]ia de deplasa la domiciliul martorului sau la institu]ia medical= unde
autobuz de la locul producerii accidentului au avut relat=ri se afl= internat, organizând \n acest scop acolo ascultarea.
contradictorii10. Dup= aprecierea noastr=, ascultarea martorului bolnav
3. Ascultarea martorilor cu deficien]e locomotorii nedeplasabil ori aflat \n spital trebuie s= se fac= doar \n situa]ii
majore. Aspectele de tactic= criminalistic=, pe care le implic= excep]ionale (de exemplu atunci când este unicul martor ori
ascultarea martorilor cu deficien]e ale aparatului locomotor, se când exist= posibilitatea s= nu supravie]uiasc=).
rezum= la dou=: probleme legate de organizarea ascult=rii [i Deseori, ascult=rile desf=[urate \n asemenea
probleme legate de eventualele caracteristici particulare ale circumstan]e nu dau rezultatul scontat, de cele mai multe ori
persoanelor care sunt imobilizate fie total, fie par]ial. din cauze de ordin medical. Astfel, \ntr-un asemena caz M.M.
|n ce prive[te primul aspect, organele judiciare trebuie ca nu [i-a adus aminte nimic despre evenimentul judiciar, datorit=
\n cazul \n care deplasarea martorului la sediul acestora ar faptului c= suferise o como]ie urmat= de pierderea cuno[tin]ei.
\nsemna pentru martor un efort mult prea mare, s= se Singurele informa]ii pe care le-a putut oferi au fost informa]ii
deplaseze la locuin]a sau locul unde respectivul se afl=, pentru anterioare comiterii faptei [i nu au avut nici o utilitate pentru
a realiza acolo audierea. Nu exist= nici un impediment legal ori solu]ionarea cauzei14.
tactic pentru a realiza audierea la locul unde se afl= un Nu \n ultimul rând, \n cazul audierii acestor categorii
asemenea martor. Astfel, se economise[te timp, iar cauza de martori, suntem de p=rere c= ar trebui consultat \n prealabil
poate fi solu]ionat= mai rapid. A[adar, \ntr-o atare situa]ie, [i medicul curant cu privire la posibilit=]ile martorului de a
ascultarea se va organiza, cu respectarea dispozi]iilor legale [i depune m=rturie. Cu aceast= ocazie se va afla diagnosticul
a drepturilor procesuale ale celorlalte p=r]i, audierea la locul exact, dac= acesta sufer= de tulbur=ri de vorbire15 sau de
unde se afl= martorul. Pe de alt= parte, din punct de vedere memorie, amnezie sau de un traumatism psihic. Mai trebuie
psihologic, persoana care face ascultarea trebuie s= aib= \n precizat faptul c=, datorit= st=rii precare de s=n=tate, martorul
vedere sentimentul de frustrare pe care \l poate avea un obose[te mult mai repede [i de aceea ascultarea lui nu trebuie
asemenea martor, pentru c= nu se poate deplasa [i c= trebuie s= se \ntind= prea mult \n timp.
s= fie \n permanen]= ajutat de altcineva. Elementele de mai sus trebuie avute \n vedere la
Deseori s-a spus c= cea mai mare dorin]= a acestor adoptarea unei tactici potrivite, \n func]ie de starea \n care se
persoane este s= fie tratate la fel ca [i oricare alt= person=11. afl= bolnavul, precum [i de momentul aprecierii declara]iilor

CRIMINALISTICA 29
acestor martori. fi suspicios [i ne\ncrez=tor21. Martorul aflat \n aceast= situa]ie
5. Ascultarea martorului care prezint= tulbur=ri de poate obosi repede, starea de oboseal= accentuându-se pe
ordin psihic. Tulbur=rile de ordin psihic au fost \mp=r]ite \n m=sur= ce audierea se \ntinde \n timp, iar \ntreb=rile devin tot
trei tipuri principale de patologie a personalit=]ii: alienarea mai numeroase.
personalit=]ii, dubla personalitate [i substitu]ia personalit=]ii16. Concluzionând, putem spune c=, datorit= efectelor pe
|n literatura de specialitate au fost eviden]iate deficien]e care tulbur=rile mentale22 le au asupra existen]ei contidiene a
de ordin psihic, atunci când este vorba de boli grave, astfel: celor care sufer= de aceste tulbur=ri, suntem de p=rere c=
alterarea con[tiin]ei fa]= de propria persoan=, \n cazul ascultarea, \n calitate de martor, a unei asemenea persoane
psihozelor isterice, depersonalizarea, \n cazul storilor trebuie evitat=. Nesiguran]a [i riscul care planeaz= asupra
maniaco-depresive, dedublarea personalit=]ii, \n situa]ia rezultatului audierii sunt elementele care nu pot fi, \n
schizofrenicilor, simptome delirante, halucina]ii, ame]eal=, \n majoritatea cazurilor, \nl=turate [i ne conduc la ideea c=
cazul infec]iilor sau intoxica]iilor17. Martorii cu tulbur=ri de aceste persoane nu ar trebui ascultate \n calitate de martori.
ordin psihic pot prezenta tulbur=ri ale activit=]ii de cunoa[tere
sub diferite forme: tulbur=ri ale procesului de percep]ie BIBLIOGRAFIE
1 A. B=ndil=, C. Rusu, Dictionar selectiv – psihopedagogie
(halucina]iile), tulbur=ri de memorie sub forma criptomneziei
special=, defectologie social=, Ed. “Pro Humanitate”, Bucure[ti,
sau hipermneziei ori a amneziei, tulbur=ri de gândire (delirul), 1999, p. 67;
tulbur=ri afective (super afectivitatea sau indiferen]a 2 Deficien]ele au fost clasificate \n: deficien]e de exprimare [i
de vorbire, deficien]e auditive, deficien]e ale aparatului ocular,
afectiv=)18.
deficien]e ale scheletului [i aparatului de sus]inere, deficien]e de
Ascultarea acestor persoane, care este supus= riscului, ordin intelectual sau alte deficien]e psihice ori chiar deficien]e de ordin
se va efectua cu mult= aten]ie [i, totodat=, se va face apel la estetic (A. B=ndil=, C. Rusu, op. cit., p. 67-69);
3 Ibidem, op. cit., p. 162-163;
un medic de specialitate, care s= ajute atât organul judiciar cât 4 E. Stancu, Criminalistica, ed. a-III-a, Ed. “Actami”,
[i martorul19. F=r= un asemenea ajutor calificat ascultarea Bucure[ti, 1999; p. 84;
5 Gh. Popa, Particularit=]ile ascult=rii persoanelor cu
acestui martor poate fi viciat=; persoana care face ascultarea
handicap fizic [i psihic \n volumul Realit=]i [i perspective \n
nu posed= \ntotdeauna suficiente cuno[tin]e, astfel \ncât s= criminalistic=, Bucure[ti, 2003, p. 141;
6 E. Stancu, op. cit., p. 84;
poat= intepreta \n mod corect comportamentul persoanelor cu
7 Gh. Popa, op. cit., p. 141;
deficien]e psihice. 8 Gh. Popa, op. cit., p. 142;
|n aceast= situa]ie, ascultarea martorului despre care se 9 T. Popa, M=rturia, Editura Imprimieriei de Vest, Oradea,
2000, p. 281; E. Stancu, op. cit., p. 84;
[tie c= prezint= deficien]e de ordin psihic, fie c= sunt deficien]e 10 Cazul este prezentat pe larg \n T. Popa, op. cit., p. 189;
permanente (infirmitate psihic= permanent=) sau temporare, 11 Beatrice A. Wright, Physical disability – a psychological
va fi realizat= doar dac= este considerat= absolut esen]ial=. approach, Harper & Brothers Publishers, New York, 1966, p.238;
12 Gh. Popa, op. cit., p. 143;
Este recomandabil ca ascultarea s= se desf=[oare \ntr- 13 Beatrice A. Wright, op. cit., p.209;
un mediu care \i confer= martorului o stare de lini[te, f=r= 14 Dosar nr. 201/2003, I.P.J. Bihor, nepublicat;
15 A. B=ndil=, C. Rusu, op. cit., p. 174-175;
factori stresan]i – fie la domiciliul acestuia fie la locul unde este
16 Apreciem c= se impune o scurt= detaliere a clasific=rii,
internat. Credem c= este potrivit ca la audiere s= fie prezent= pentru a \n]elege mai bine manifest=rile martorilor cu tulbur=ri psihice.
[i o persoan= \n care martorul are \ncredere (cel mai adesea o Astfel, alienarea personalit=]ii presupune “schimbare sentimentului
general al corpului”, noua stare constituie fundamentul “noii vie]i
rud= apropiat=) care s= \i asigure prin prezen]a ei o parte din
psihice”, dubla personalitate \nseamn= c= personalitatea individului se
confortul psihic necesar pentru a depune m=rturie. |mp=rt=[im caracterizeaz= prin alternan]a celor dou= personalit=]i, iar \n cazul
punctul de vedere conform c=ruia momentul crucial al audierii celui de-al treilea tip, “individul crede c= a intrat \n pielea altui
personaj” (T. Ribot, Patologia personalit=]ii, Editura [tiin]ific=,
\n acest caz \l constituie realizarea contactului psihologic. Bucure[ti, 1996, p. 120-122);
Pentru ace[ti martori, este esen]ial= câ[tigarea \ncrederii lor20. 17 M. Kernbach, Medicina judiciar=, Editura Medical=,
Bucure[ti, 1958, p. 731;
Discu]iile prealabile, precum [i apropierea de problemele lor
18 V. A. Ghiliarovski, Psihiatria, Editura Medical=, Bucure[ti,
vor putea \nlesni câ[tigarea \ncrederii, pentru c= f=r= stabilirea 1956, p. 44 [i urm.; A. B=ndil=, C. Rusu, op. cit., p.175;
\ncrederii \n persoana care face ascultarea, martorul nu va 19 E. Stancu, op. cit., p. 85; Ghe. T. Popa, op. cit., p. 282;
20 E. Stancu, op. cit., p. 85; Ghe. T. Popa, op. cit., p. 283;
r=spunde cerin]elor [i va induce \n eroare organul judiciar.
21 E. Stancu, op. cit., p. 85;
|n ce prive[te desf=[urarea ascult=rii, putem spune c=
22 Câteva considera]ii referitoare la implica]iile psihologice ale
faza relat=rilor libere va fi mai important=. De altfel, a fost
bolilor mentale sunt eviden]iate \n M. Foucault, Boala mental= [i
subliniat faptul c=, \n anumite cazuri, \n func]ie de natura
psihologia, Ed. "Amarcord", Timi[oara, 2000, p. 51 - 65;
deficien]elor, accentul trebuie s= fie pus pe relatarea liber= [i
mai pu]in pe \ntreb=ri, fa]= de care un asemenea martor poate

30 CRIMINALISTICA
Prof. VASILE L+P+DU{I

The time research proved that a person physiognomy is connected to his personality and his physical
features are dependent on his spirit and self awareness. The article underlines the importance of studying
thoroughly the interrelations between physical aspects and personality, between gesticulation or mimicry and
emotions of a suspect person. The author also presents a case to sustain his opinions.

Paul Jagot, \n lucrarea sa asupra fisiognomaniei “Les

D
in cele mai vechi timpuri, unii cercet=tori au
marques révélations du Caractère et du Destin” (bazat= pe
observat c= \nf=]i[area unui om nu este
astrologie), spune: “Nu se [tie precis dac= este o metod=
indiferent= caracterului s=u, c= tr=s=turile
[tiin]ific=, inspira]ie sau tradi]ie”.
fizice ale unui om nu se g=sesc \ntr-o independen]= fa]= de
De fapt, to]i fizionomi[tii se bazeaz= pe studiile f=cute de
mobilurile sale suflete[ti, c= natura gesturilor sale nu const=
Larten asupra analogiei cranio-faciale [i apoi dup= lucrarea lui
\ntr-o anarhie fa]= de legile fundamentale ale con[tiin]ei sale.
Ledos. |n general, toate aceste lucr=ri nu au alt scop decât s=
De aici concluzia c= figura \n care caracterul [i-a l=sat
statorniceasc= principii ce pot fi \nv=]=minte pentru
pecetea, mâna unui om \n care pasiunea sau sângele rece
dezv=luirea misterului sufletesc, reflectat atât prin figur=, cât [i
[i-au l=sat urma, pot deveni elemente revelatoare pentru cei prin fiin]a exterioar=, care pun, f=r= \ndoial=, un raport \ntre
care vor r=spunde pentru acestea, dup= consumarea actului, fizic [i moral.
[i sprijin= identificarea. Din aceste concluzii, speciali[tii au Pentru a ajunge la o anumit= convingere des=vâr[it= \n
ajuns la fondarea unor discipline corespunz=toare lor. Ace[tia toate, trebuie o anumit= practic=, totul nefiind decât o [tiin]=
au sus]inut c= se poate ajunge la descoperiri profunde \n experimental=, bazându-se numai pe un singur sistem de a
mecanismul sufletesc, dac= se urm=resc cu deosebit= aten]ie “observa”.
semnele, pe care acest mecanism le imprim= \n via]a |n fa]a unei figuri noi, primul lucru pân= a face alte
oamenilor. Astfel, fisiognomia este [tiin]a cu ajutorul c=reia cel observa]ii, sim]im un sentiment de atrac]ie, de indiferen]= sau
ce o st=pâne[te poate s= refac= drumul pe care inten]ia l-a de ostilitate. Aceast= prim= impresie este valabil=. Ea nu este
str=b=tut pân= la tr=s=tura din obraz. Grafologia este ca urmare a observa]iilor despre care ar=tam, ci se bazeaz=
disciplina, dac= se poate spune astfel, cu ajutorul c=reia un pe ceva cu mult mai subtil, cu mult mai greu de explicat.
specialist poate s= reg=seasc= inten]ia pierdut= pe drumul pe Aceast= “impresie” ne d= de [tire, \n primul rând, dac= avem
care l-a parcurs mâna celui ce-a scris câteva rânduri. \n fa]a noastr= o fiin]= c=tre care simpatia noastr= \nclin= sau
|n]eleptul Solomon spunea: “Dup= cum apare reflect= figura o persoan= care, prin \ntreaga \nf=]i[are, a rupt acea leg=tur=
celui ce se oglinde[te \n ea, tot astfel inimile oamenilor se pot nev=zut= dintre noi [i ea.
descoperi \n ochii \n]eleptului”. Natura ne-a mai \nzestrat cu acest dar \n plus, care,
Marc Aureliu, filozoful \mp=rat [i mai târziu Montaigne, dac= l-am descoperit, nu-i r=u s=-l folosim. El ne d= de [tire ca
fac acelea[i observa]ii asupra raportului ce exist= \ntre un clopo]el de alarm= c= percep]ia noastr= [i-a spus cuvântul
expresia figurii [i caracter. Interesant este de [tiut c= prima [i abia atunci \ncep celelalte observa]ii conduse de inteligen]=.
lucrare apare \n secolul al XIII-lea de Michel Scotz, a c=rei Dac= privim cu aten]ie o figur= nou=, cu ochii no[tri
prim= edi]ie este editat= \n 1508. Apoi, au ap=rut lucr=rile exersa]i vom vedea cum vorbe[te \n t=cere, vom trage
elve]ianului Larten, Paul Jagot, G. Robert [i Ledos. concluzii nu numai din tr=s=turile fe]ei, ci din toat= atitudinea,

CRIMINALISTICA 31
din gesturi, ]inut=, din felul cum ascult=, cum discerne. Apoi, experien]= la Departamentul condus de colonelul
sunetul [i modula]iile glasului. }inuta \ngrijit= sau neglijent= are Penckovschi.
\nsemn=tatea ei. |l po]i deosebi [i dup= gesturi pe omul La \ncheierea vizitei s-a stabilit ca, \n luna urm=toare, o
sup=rat de altul vesel, pe unul sobru de altul agitat, pe unul delega]ie sovietic=, condus= chiar de Penckovschi, s= vin= \n
calm de altul nervos [i a[a mai departe. Anglia pentru documentare.
Toate aceste observa]ii trebuie notate \n minte [i numai Pe timpul vizitei la Londra, Penckovschi a locuit la hotel,
când toate elementele sunt strânse, se trage linia [i rezultatul singur \ntr-un apartament, iar ceilal]i membri ai delega]iei au
va fi cu adev=rat surprinz=tor. stat câte doi \n camer=.
Problemele legate de fiziognomonie au f=cut obiectul |ntr-o noapte, o echip= a Serviciului de spionaj englez a
unor studii \ntreprinse de organele de informa]ii [i p=truns \n apartament [i a \nceput tratativele de recrutare a
contrainforma]ii, precum [i de organele de poli]ie din mai colonelului ca agent al acestui serviciu. De la \nceput i s-a
multe ]=ri ale lumii. Chiar \n institu]iile lor de \nv=]=mânt au spus celui \n cauz= c= a fost studiat de mai mul]i ani [i s-a
fost [i se predau teme referitoare la aceast= materie, reu[ind observat, dup= comportamentul s=u, c= ar avea “ceva pe
s=-[i preg=teasc= cadrele cu privire la modul de studiere a suflet”. Penckovschi le-a r=spuns c= \i a[tepta de mai mult timp
unor persoane ce prezint= interes pentru activitatea lor. Nu s=-l contacteze, blamându-[i propria ]ar=. De asemenea, le-a
pu]ine au fost cazurile când observa]iile f=cute asupra unor spus c= are sup=r=ri \n sufletul s=u c=, \n raport de preg=tirea
persoane i-au determinat pe cei \ndritui]i cu aceast= activitate lui, are o func]ie mic= [i nu l-a f=cut general.
s= trag= concluziile necesare [i s= ac]ioneze ca atare. Un Cu aceast= ocazie s-a pus la cale modul \n care s= ]in=
exemplu concludent, \n acest sens, este cazul colonelului leg=tura cu serviciul respectiv [i cum s= transmit=
Penckovschi care, o perioad= de timp, a fost studiat, \n documentele secrete care erau fotografiate [i filmate, precum
secret, de c=tre Serviciul de spionaj englez, desprinzându-se [i ascunz=torile unde trebuiau depuse microfilmele. O prim=
concluzii certe c= acesta putea fi recrutat ca agent al acestui solicitare a Serviciului de spionaj englez a fost \n leg=tur= cu
serviciu de spionaj. |n sintez= v= prezint câteva date \n tehnologia lans=rii primului om \n cosmos (Gagarin). La
leg=tur= cu acest caz. \nceput totul a mers foarte bine, tehnologia respectiv= a ajuns
Colonelul Penckovschi era un ofi]er inteligent, de \n mâna englezilor care, la rândul lor, au dat-o americanilor.
profesie inginer, c=s=torit cu fiica unui demnitar din fosta Colonelul Penckovschi, fiind o comoar= pentru englezi,
conducere a P.C.U.S., cunosc=tor a patru limbi str=ine. |n anul Serviciul american de spionaj a dus tratative cu cel englez [i au
1960 a intrat \n diploma]ie, iar dup= terminarea preg=tirii \n preluat ei “comoara”. Dar, din p=cate, sovieticii l-au studiat [i ei
domeniu a fost numit ata[at militar \n Turcia. |n câteva ipostaze pe Penckovschi, supraveghindu-l zi [i noapte. Astfel c=, \ntr-
a fost observat de cadre ale Serviciului de spionaj englez c=, una din zile, când Penckovschi depunea materialele la o
\n sufletul lui exist= anumite nemul]umiri. Astfel, de mai multe ascunz=toare, o echip= a contraspionajului sovietic l-a prins [i
ori, a fost v=zut la baruri de noapte, obi[nuind s= strâng= \n arestat. La perchezi]ia efectuat=, la locuin]a acestuia, s-au
din]i paharul cu alcool, iar la punerea lui pe mas= s= aib= descoperit mijloace tehnice de leg=tur=, coduri cifrate, aparate
fruntea \ncruntat= [i s= vorbeasc= singur. foto [i de filmat, folosite \n activit=]ile de spionaj (primite de la
Observa]iile asupra lui Penckovschi au continuat [i dup= st=pânii lui).
ce a revenit \n ]ar=, când i s-a \ncredin]at func]ia de director al Pe timpul anchetei, Penckovschi [i-a recunoscut
unui departament din cadrul Consiliului de Mini[tri al U.R.S.S., \ntreaga activitate de tr=dare [i modul \n care a fost recrutat.
care se ocupa cu cercetarea [tiin]ific= [i p=strarea Nu a mai ajuns la proces, datorit= faptului c=, \n diminea]a
documentelor cu tehnologii speciale (secrete). Studiul efectuat când trebuia s= apar= pe banca acuza]iilor, s-a spânzurat.
de englezi a scos \n eviden]= c= Penckovschi are anumite Scopul acestui articol este de a ar=ta \nsemn=tatea pe
nemul]umiri [i poate fi atras la colaborare. care o au cele mai ascunse dintre manifest=rile umane,
Printr-o combina]ie bine pus= la punct, la nivelul acestea fiind folosite \n anumite scopuri de persoanele
guvernului englez a fost trimis= o delega]ie \n schimb de interesate.

32 CRIMINALISTICA
BOGDAN TA{U, B.C.C.O. GALA}I

The article reveals the importance of the knowledge of the offender and victim psychology, especially in
violent crimes investigation. It is also underlined the necessity of studying thoroughly into the relation victim-
offender-circumstances for following the way on finding the truth.

societate, aspecte de natur= a-i sl=bi siguran]a social= [i

C
unoa[terea multilateral= a modului de via]=, a pozi]ia \n comunitatea local=.
personalit=]ii [i a leg=turilor victimei are o Principalele teorii dezvoltate de-a lungul anilor \n
importan]= major= \n procesul profilingului [i, domeniul victimologiei sunt:
implicit, al identific=rii autorilor, \ndeosebi \n cazul infrac]iunilor Luckenbil’s (1977) – modelul analizei tranzac]ionale
comise cu violen]=, domeniu \n care descoperirea f=ptuitorilor – se bazeaz= pe ideea c=, la nivel interpersonal, infrac]iunea
\[i are izvorul \n descifrarea rela]iei victim= – autor – context. [i victimizarea sunt o confruntare desf=[urat= \ntre
Cunoa[terea temeinic= a victimei se constituie ca o filier= componentele active ale caracterului. Stagiile conflictului sunt:
necesar= a oric=rei activit=]i de identificare a autorilor insulta, clarificarea, represaliile (revan[a), represaliile fizice,
infrac]iunilor s=vâr[ite prin violen]=, [i mai ales a omorurilor. |n prezen]a obiectului vulnerant (arma), apari]ia martorilor cu rol
acest sens, F.E. Lawage afirma: de escaladare a conflictului;
“Omuciderile pasionale pot fi comise din gelozie, furie, Benjamin & Master - modelul celor trei factori –
fric=, ur=, dorin]=, r=zbunare. |n cazul \n care pare a fi o astfel teoria se bazeaz= pe existen]a a trei factori-suport ai crimei:
de crim=, cercet=rile trebuie s= se \ndrepte spre descoperirea factorii precipitan]i (timpul, spa]iul, prezen]a victimei \n locul
pasiunilor pe care victima ar fi putut s= le r=scoleasc=. |n nepotrivit la momentul nepotrivit); factorii de atrac]ie (alegerile,
general, ne vom orienta dup= sex, vârst=, situa]ie social=, op]iunile, activit=]ile zilnice ale victimei, de natur= a fi
frecvent=rile, deplas=rile, situa]ia victimei [i a celor dimprejurul previzionate de autor); factorii predispozan]i (caracteristicile
ei, cercet=ri care se vor face \ntr-un cerc relativ restrâns”.1 socio-demografice ale victimei, sexul, vârsta, nivelul de trai,
Dup= cum se poate deduce cu u[urin]=, victimologia apartenen]a la o minoritate, starea civil=, locul de munc= etc.);
reprezint= studiul aprofundat al victimei. Cei mai mul]i Cohen & Felson (1979) – teoria activit=]ilor de rutin=
cercet=tori din acest domeniu leag= apari]ia victimologiei de – potrivit c=reia crima se comite când concur= urm=toarele
lucr=rile lui Hans von Hentig (1948) [i Benjamin Mendelsohn aspecte: existen]a unei victime pretabile, existen]a unui
(1940). Principiul de la care se pleac= \n criminal profiling, infractor motivat, absen]a for]elor de ordine.
referitor la victimologie, este c= victimele \mpart, \ntr-o Una dintre cele mai valoroase [i mai utile clasific=ri ale
m=sur= mai mare sau mai mic=, responsabilitatea cu tipurilor de victime este clasificarea lui Stephen Schafer (1977)
infractorii ce comit acte de natur= antisocial= \mpotriva lor. care, folosind drept criteriu gradul de participare [i r=spundere
Victima infrac]iunii se situeaz= aproape \ntotdeauna \ntr- a victimei \n comiterea faptei, a diferen]iat urm=toarele [apte
o circumstan]= asimetric= fa]= de evenimentele derulate. Prin categorii de victime:
asimetrie trebuie \nteleas= orice situa]ie dezechilibrat=, Victime care anterior faptului infrac]ional nu au avut
exploatativ=, opresiv=, distructiv= etc. Suferin]a victimei poate nici o leg=tur= cu autorul - a[a-numitele \ntâlniri
fi atât fizic=, cât [i psihologic=, cum, de altfel, pot exista \ntâmpl=toare dintre autor [i victim=, cum ar fi, de exemplu,
victime primare dar [i victime secundare (prieteni, membri de tâlh=ria prin smulgerea lan]ului de la gâtul victimei;
familie etc.). Principalele abuzuri care se pot comite asupra Victime provocatoare – sunt cele care, \nainte de
victimei sunt: comiterea victimei, au comis ceva con[tient sau incon[tient,
 abuz fizic – orice contact fizic de natur= a produce fa]= de infractor;
leziuni traumatice victimei; Victime care precipit= declan[area ac]iunii
 abuz sexual- orice contact sexual nedorit, mai exact r=uf=c=torului – cazul persoanelor care, prin conduita lor,
f=r= consim]=mântul victimei. Prin contact sexual nedorit influen]eaz= r=uf=c=torii \n a comite infrac]iuni, de[i \ntre ei nu
\n]elegem violul, perversiunile sexuale [i orice alte abera]ii cu a existat niciodat= o leg=tur=;
privire la via]a sexual=; Victime slabe sub aspect biologic – cazul persoanelor
 abuz verbal – scopul acestui tip de abuz este de a ce prezint= sl=biciuni din punct de vedere fizic sau psihic;
]ine victima sub control; Victime slabe sub aspect social – persoanele ce
 abuz emo]ional/psihologic – orice tip de manipulare apar]in unor grupuri minoritare etnice sau care apar]in unor
sau intimidare de natur= a distruge sentimentele de religii neagreate de restul comunit=]ii;
autorespect sau stim= de sine ale victimei. Abuzurile de acest Victime autovictimizante – acele persoane care
tip se \ntind pe perioade lungi de timp; orienteaz= agresiunea c=tre propria persoan= (\n cazul
 abuz spiritual – se refer= la atacurile asupra sinuciga[ilor, de exemplu);
credin]elor religioase [i a valorilor morale ale comunit=]ii; Victime politice – persoanele ce au de suferit din cauza
 abuz socio-economic – atacuri la siguran]a convingerilor politice, convingeri ce nu trebuie neap=rat s= se
financiar= a victimei precum [i distrugerea imaginii sale \n transforme \n ac]iuni.

CRIMINALISTICA 33
Referitor la o categorie aparte de victime, cea a copiilor, Compara]ie victime/criminali \n serie
Alex Thio (1988)2 a conturat caracteristicile psihocompor-
tamentale ale celor ce recurg la molestarea sexual= a copiilor,
comparativ cu cei ce comit violuri, aspecte de interes \n
domeniul profilingului:
 ace[ti indivizi sunt mult mai \n vârst= decât violatorii,
având \n medie vârsta de peste 35 de ani, pe când violatorii
sunt sub 20 de ani;
 sunt mult mai inhiba]i sexual sau mai pu]in agresivi
sexual; ei \ncep prin a se masturba [i se angajeaz= \n a realiza
contacte sexuale mai târziu \n via]=;
 sunt \n general blânzi, amabili [i pasivi, \n timp ce Victimele clasificate dup= mobilitate
violatorii sunt mult mai duri [i mai agresivi;
 spre deosebire de violatori, sunt mult mai incapabili \n
a \ntre]ine rela]ii cu persoane de sex opus, fiind mult mai
anxio[i [i mai pu]ini abili \n comunicarea cu acestea;
 cei mai mul]i comit infrac]iuni asupra aceluia[i copil pe
o perioad= mai lung= de timp, pe când violatorii atac= diferite
victime;
 cei mai mul]i \[i recunosc vinov=]ia, spre deosebire de
violatori care resping orice acuza]ie;
 homosexualii (cei care molesteaz= b=ie]i) recunosc Sexul autorilor crimelor/tipul de victime
mult mai u[or fapta decât heterosexualii (cei care molesteaz=
fete).3
Referitor la categoria de victime autovictimizante, Jerry
Jacobs4 a elaborat teoria procesului suicidar, teorie ce
accentueaz= aspectul negativ al \n]elesurilor suicidare, \n
sensul c= ele descurajeaz= sinuciga[ii. El diferen]iaz=
totodat= zece pa[i \n procesul de devenire a sinuciga[ului:
Indivizii se g=sesc ei \nsi[i fa]a-n fa]= cu probleme
nea[teptate, intolerabile [i insolvabile;
Ei v=d aceste probleme nu ca pe ni[te incidente izolate
Victimele/criminal, dup= categoria de vârst= (n=399)
ci ca parte a istoriei \ndelungate a problemelor;
Ei cred c= moartea este singurul mod de a rezolva
problemele;
Convingerea lor \n eficien]a mor]ii este intensificat= prin
cre[terea izol=rii sociale, deoarece ei nu pot \mp=r]i
problemele cu al]ii;
Ei se str=duiesc din greu s= \nving= prohibi]ia social=
\mpotriva suicidului pe care au interiorizat-o atât de mult \ncât
v=d suicidul ca fiind imoral;
Ei reu[esc s= \nving= prohibi]ia social=, deoarece se
simt deja izola]i de al]ii [i, de aceea, se simt mai liberi \n a
ac]iona pe contul lor;
Ei reu[esc s= \nving= prohibi]ia social= ra]ionalizând
suicidul pe care inten]ioneaz= s= \l comit= \n mai multe
modalit=]i, precum: “A m= sinucide nu \nseamn= \n mod
necesar c= nu ]in la via]a sacr=. Eu \nc= men]in via]a sacr= \n
ciuda sinuciderii mele”;
Ei sunt convin[i de ra]ionaliz=rile lor, deoarece definesc
problema ca fiind insolvabil=, \n ciuda efortului personal de a
g=si o solu]ie mai pu]in dureroas= [i, de aceea, ca fiind
solvabil= numai prin suicid;
Definind suicidul ca pe o solu]ie necesar=, ei simt c= nu
au posibilitatea de a-l respinge, sim]indu-se astfel liberi de
r=spunderea pentru \mpiedicarea suicidului [i de sentimentul
de vinov=]ie;
Pentru a fi siguri c= nu vor fi pedepsi]i \n alt= via]=, ei \l
roag= pe Dumnezeu pentru iertare sau las= o not= suicidar=
cerând supravie]uitorilor s= se roage pentru sufletele lor. Apoi,
deci[i, ei se vor sinucide.5
Cu privire la datele statistice referitoare la victimologie,
au fost realizate ample studii pe victimele criminalilor \n serie,
mai ales \n Statele Unite, rezultatele fiind mai mult decât
edificatoare.6

34 CRIMINALISTICA
Victime/criminal dup= sex [i categoria de vârst= condus pe autor s= aleag= o victim= anterioar= putem
Ordinea descresc=toare a tipurilor de victime alese previziona [i categoria din care va fi aleas= urm=toarea
A. Necunoscu]i victim=.
1. Tinere femei singure, printre care studente [i |n t=v=lugul investiga]iei criminale pot ap=rea anumite
prostituate; tendin]e negative de tratare a victimei, obiceiuri cu consecin]e
2. Copii (b=ie]i [i fete); deosebit de nefaste asupra rezultatelor anchetei, astfel:
3. C=l=tori, printre care autostopi[ti; Erodarea – absorbi]i de descifrarea motiva]iei criminale
4. Persoane la domiciliu, printre care familia \ntreag=; [i determinarea comportamentului criminal, mul]i profileri
5. Pacien]i la spital, printre care handicapa]i; ignor= sau trateaz= cu superficialitate rolul victimei \n stabilirea
6. Indivizi/comer], printre care vânz=tori [i proprietari; unui corect profil psihologic al autorului [i, implicit,
7. Trec=tori sau clien]i din comer]; identificarea acestuia. |n mod eronat este l=sat= \n seama
8. Femei b=trâne singure; judiciari[tilor culegerea datelor importante referitoare la
9. Ofi]eri de poli]ie; victim=, lucru f=cut de ace[tia, \n marea majoritate a cazurilor,
10. Func]ionari; \n mod dezordonat [i f=r= o tehnic= anume. Datele ob]inute
11. Vagabonzi sau persoane abandonate; astfel au mai mult rolul de a crea confuzie decât de a
12. Persoane care r=spund la anun]uri de mic= direc]iona ancheta pe c=i viabile;
publicitate; Divinizarea – implic= idealizarea victimei care poate fi,
13. Omucideri rasiale. de exemplu, un copil aflat \n clasele primare, un adolescent
B. Cuno[tin]e disp=rut sau o victim= deja idealizat= de media. Datorit=
1. Prieteni [i vecini; credin]elor, obiceiurilor sau culturii populare dintr-o anumit=
2. Copii (fete [i b=ie]i); zon= geografic=, anumite categorii de victime tind s= fie \n
3. Femei singure, printre care servitoare [i prostituate; mod excesiv simpatizate sau apreciate de popula]ia
4. B=rba]i adul]i; respectiv=, sunt v=zute ca “persoane perfecte” din punct de
5. Personal cu autoritate, printre care proprietari, vedere social, ignorându-se astfel, \n mod involuntar, anumite
func]ionari, gardieni; aspecte din biografie de natur= a trezi interesul unei anumite
6. Membrii unui grup aparte, printre care membrii de tipologii de infractori;
band= sau fo[ti de]inu]i; Def=imarea – reprezint= concep]ia potrivit c=reia,
7. Pacien]i; anumit= categorie social= este predispus= la a c=dea victim=
C. Familie prin \ns=[i natura sa. Aser]iunea se refer= la categorii
1. Proprii copii; specifice de persoane: prostituate, trafican]i [i consumatori de
2. So]ii; droguri, dromomani, persoane de o anumit= religie sau etnie
3. So]iile; etc. Victimele din aceste categorii induc, de obicei, o apatie
4. Familia socrilor; investigativ= datorit= credin]ei anchetatorilor c= aceste victime
5. Al]i membri ai familiei, printre care nepo]i, nepoate, \[i merit= soarta sau manifest= \n rol activ \n comiterea
unchi; infrac]iunii. Adev=rul este c= majoritatea autorilor
6. Mama autorului; exploateaz= aceste idei, alegându-[i victimele chiar din
7. Copiii so]ului (so]iei); cadrul acestor categorii de persoane.
8. Bunici. Un alt aspect ce trebuie adus \n discu]ie \n cadrul acestei
sec]iuni este riscul victimal. Riscul victimal reprezint=
totalitatea \mprejur=rilor [i posibilit=]ilor, create voluntar sau
involuntar de victim=, [i care o aduc \n postura de a suferi
consecin]ele unei infrac]iuni. |n func]ie de obiceiurile victimei,
de programul acesteia, de stilul s=u de via]=, victima poate
prezenta un risc victimal sc=zut, mediu sau ridicat, putând fi
con[tient= sau nu de gradul s=u de risc. |n acest sens, stilul
s=u de via]= reprezint= un aspect de o importan]= major= \n
profiling [i se refer= la personalitatea victimei [i mediul s=u
Gradul de contribu]ie/victimizare (304 criminali)7 personal, profesional [i social.Urm=toarele caracteristici ale
Tabelele prezentate mai sus relev= aten]ia acordat= de personalit=]ii pot cre[te riscul victimal:
speciali[ti victimologiei de-a lungul timpului. Un profiler  agresivitatea
 exteriorizarea exagerat= a emo]iilor;
competent va acorda cel pu]in tot atâta amplitudine studiului
 furia;
victimei pe cât acord= autorului. Victimologia este prima, [i
 hiperactivitatea;
poate cea mai important= unealt=, \n contextul dat, \n
 impulsivitatea;
demersul investigativ. |ntr-un caz cu autori necunoscu]i,

 anxietatea;
victimologia este cea care ofer= anchetatorilor plaja de

 tendin]a c=tre comportamente adictive;


suspec]i ce trebuie verifica]i \n prim= faz=.

 tendin]a c=tre comportamente auto-distructive;


Dac= putem \ntelege cum [i de ce un autor a ales o

 fobiile sau senza]iile inexplicabile de team=;


anume victim=, putem stabili [i leg=turile rela]ionale din acest

 dificult=]i \n rela]iile cu autorit=]ile;


cuplu penal. Aceste leg=turi pot fi de mai multe feluri, de obicei

 pasivitatea;
geografice, rela]ii de serviciu, de [coal=, pasiuni comune,

 grad sc=zut al respectului fa]= de propria persoan=;


proximitate etc. Studiul [i aprofundarea acestor tipuri de

 depresiile;
congruen]e ofer= clase de suspec]i cer]i, [i anume cei care au

 gândire negativist=;
acces la ariile de leg=turi selectate.

 nevoia de aten]ie sau simpatie;


De asemenea, dac= putem stabili motivele ce l-au

CRIMINALISTICA 35
 istoric de automutilare prezent; Ob]inerea unor date cât mai complete despre activitatea
 istoric suicidar prezent; victimei pe calculatorul personal [i Internet: stabilirea ISP8-
 comportamente sexuale aberante. ului, stabilirea dreselor de e-mail, consultarea agendelor
Aceste comportamente trebuie analizate \n raport cu electronice [i a listelor de contact, e-mail-urile trimise/primite,
vârsta, ocupa]ia, cazierul [i orice situa]ie anterioar= \n care programe de chat folosite, bookmark-urile existente \n
victima respectiv= a mai c=zut prad= unor astfel de fapte. browser, site-uri sexuale adi]ionate, programe folosite etc.;
La fel ca victima [i autorul infrac]iunii se expune unui risc, Ob]inerea de informa]ii privind ultimele activit=]i ale
risc ce const= \n posibilitatea de a fi identificat [i prins de c=tre victimei, din declara]iile martorilor [i constat=rile la fa]a locului;
autorit=]i, \nainte sau dup= comiterea faptelor. Dup= gradul de Documentarea complet= asupra ultimei rute cunoscute a
expunere a autorului \n momentul comiterii faptei (gradul de victimei. Parcurgerea acestei rute [i ob]inerea unei duble
preg=tire a faptei) se pot deduce anumite caracteristici perspective cu privire la aceasta: perspectiva victimei [i
comportamentale [i sociale ale acestuia, cum ar fi: perspectiva autorului;
 cazierul judiciar; De-a lungul acestei rute se vor c=uta eventuale camere
 statusul mintal; de supraveghere (benzin=rii, parc=ri, supermarket-uri, institu]ii
 nivelul preg=tirii intelectuale; etc.) – vizionarea momentelor din timpul considerat critic.
 statusul social; Pe lâng= toate acestea, stabilirea de date cât mai
 posibila ocupa]ie; complete despre activit=]ile victimei din ultimele 24 de ore
 anturajul \n care graviteaz=. \naintea decesului, este de un important rol \n \n]elegerea
Pentru a servi scopului profilingului, investigarea mecanismului producerii agresiunii. Astfel, vor fi urm=rite:
victimologic= trebuie s= cuprind=, \n mod obligatoriu,  toate informa]iile ob]inute de la cercetarea la fa]a
urm=toarele aspecte (lista nu este restrictiv=, putând fi locului (criminalistice [i investigative);
completat= \n func]ie de particularit=]ile fiec=rui caz \n parte):  studierea cu aten]ie a fotografiilor [i \nregistr=rilor de
Caracteristicile fizice ale victimei – rasa, greutatea, la cercetarea la fa]a locului;
\n=l]imea, culoarea p=rului, culoarea ochilor etc.);  studierea declara]iilor martorilor;
Stabilirea ocupa]iei sau a locului de munc=, programul [i  se va alc=tui o schi]= cu evenimentele principale [i
modific=rile de program intervenite; localizarea \n timp [i spa]iu a acestora (timpul [i locul
Stabilirea antecedentelor penale (dac= este posibil, [i acost=rii, timpul, modul [i locul violent=rii fizice, a agresiunii
cele ne\nregistrate la cazierul judiciar. De multe ori este util= sexuale, dispunerea cadavrului etc.);
verificarea victimei \n bazele de date ale eviden]eleor  se va alc=tui o “hart= a ultimelor 24 de ore”, \n care
operative ale poli]iei, o eventual= supraveghere operativ= \n vor fi detaliate rutele folosite de victim=, \n detaliu;
trecut putând oferi detalii importante specialistului);  cu ajutorul acestei h=r]i [i al informa]iilor deja colectate,
Alc=tuirea unei schi]e privind programul zilnic al victimei, se va parcurge ruta respectiv= \n vederea ob]inerii oric=ror alte
obiceiurile [i activit=]ile acesteia; date de interes operativ, cum ar fi: locul \n care victima a fost
Alc=tuirea unei liste cu to]i membrii de familie [i acostat= [i/sau atacat=, dac= acest loc este \ntr-un spa]iu cu
stabilirea de date generale despre ace[tia. Profilerul va vizibilitate sau nu, posibilitatea existen]ei implicite a unor martori
proceda la audierea acestor persoane; oculari de-a lungul rutei, dac= zonele aferente acestei rute au
Alc=tuirea unei liste cât mai complete cu prietenii necesitat o supraveghere prealabil= din partea autorului, nivelul
victimei. La fel, se va proceda la audierea acestora; de risc al modului de operare \n rela]ie cu ruta etc.
Stabilirea colegilor de serviciu – audierea lor; Parcurgând cu r=bdare [i con[tiinciozitate toate etapele
Ob]inerea unor informa]ii cât mai complete despre victimologiei, specialistul profiler va ajunge, nu de pu]ine ori,
istoricul medical al victimei – verific=ri la medicul de familie, s= cunoasc= mai multe despre victim= decât victima \ns=[i
medicul unit=]ii unde victima \[i desf=[ura activitatea, sau persoanele apropiate ale acesteia, \ntregul proces fiind
documenta]ia medical= g=sit= cu ocazia cercet=rii la fa]a punctul de plecare \n identificarea autorului.
locului \n locuin]a victimei, declara]iil emembrilor de familie,
arhivele principalelor unit=]i sanitare din zon=; AUTOPSIA PSIHOLOGIC+
Ob]inerea istoricului psiho-patologic al victimei – discu]ii
cu medicul curant, psihoterapeut, consilier etc.; Autopsia psihologic= \n criminal profiling reprezint= o
Ob]inerea istoricului tratamentelor medicamentoase tehnic= ce const= \n reconstituirea aspectelor de natur=
administrate victimei. Rezultatele ob]inute vor fi comparate cu psihologic= ale vie]ii victimei. Poate fi considerat= o extensie a
rezultatele examenului toxicologic medico-legal; victimologiei deoarece se ocup=, \n plan psihologic, de
Istoricul financiar al victimei – starea financiar= \n \n]elegerea deplin= a tuturor aspectelor legate de statusul
momentul decesului; credite achitate sau restante, rate, c=r]i mintal [i via]a interioar= a victimei. Autopsia psihologic= poate
de credit/debit folosite [i nule, datorii neonorate, poli]e de explica ac]iunile [i inac]iunile victimei, comportamentele
asigurare existente etc.; acesteia, tr=irile [i nevoile ei, conducând \n final la detectarea
Nivelul preg=tirii [colare – eventuale discu]ii cu profesori, [anselor ca, \n func]ie de toate acestea, o anume victim= s=
acolo unde este cazul; fie punctat= [i aleas= de autor.
Documenta]ia complet= cu privire la fostele [i actualele Procedural, tehnica include realizarea unor activit=]i
domicilii ale victimei, stabile sau de re[edin]=, eventuale case consistente, printre care intervievarea membrilor de familie, a
de vacan]=, cu cine a locuit \n prezent sau \n trecut, unde \[i prietenilor, colegilor, vecinilor, analizarea rapoartelor medico-
petrecea concediile etc.; legale [i toxicologice, studierea fi[elor de observa]ie clinic=
Examinarea albumelor foto, jurnalelor intime, stabilirea general=, elaborate cu ocazia intern=rilor \n institu]ii medicale,
preferin]elor literare, muzicale sau artistice, \ntelegerea istoricul marital [i familial, studierea \nregistr=rilor [i
modului \n care victima se percepea pe sine [i cum dorea s= fotografiilor realizate cu ocazia cercet=rii la fa]a locului etc. |n
fie perceput= de ceilal]i; mod frecvent, rezultatul acestor activit=]i este elaborarea unei

36 CRIMINALISTICA
schi]e temporale \n care sunt creionate situa]iile de stres ce au  \nscrisuri recente emanate de la victim=;
l=sat urme \n statusul psihologic al victimei: probleme  c=r]i sau materiale audio-video de]inute de victim=;
financiare, pierderea locului de munc=, pierderea unei  arborele genealogic al familiei victimei;
persoane \ndr=gite, st=ri adictive, evenimente majore \n via]a  istoricul familiei (starea de s=n=tate mintal=, rela]ile
victimei (c=s=toria, na[terea unui copil) etc. |n final, teoriile interfamiliale etc.);
psihologice sunt interpretate prin prisma tuturor datelor astfel  istoricul medical al victimei;
ob]inute, elaborându-se profilul personalit=]ii victimei [i  abuzul de droguri sau alcool;
\n]elegerea ambientului psihologic existent \n jurul victimei  istoricul nivelului educa]iei ([coli absolvite, grade
aproape de momentul comiterii faptei. universitare ob]inute etc.);
Prin reconstruc]ia background-ului victimei [i  istoricul locurilor de munc= (stabilitate, dificult=]i de
\n]elegerea rela]iilor interpersonale ale acesteia [i a adaptere);
mecanismelor psihologice generatoare de ac]iuni,  istoricul traumatologic (tendin]e anterioare de suicid,
autopsia psihologic= reprezint= un procedeu-asistent \n comportamente homicidare, automutilare);
determinarea rolului pe care \l are victima \n propria sa  istoricul locurilor de domiciliu (stabilitate);
victimizare.  istoricul rela]iilor interpersonale;
Originile autopsiei psihologice dateaz= din 1958, an \n  istoricul judiciar (\n materie civil=, penal=,
care serviciile medico-legale din Los Angeles au solicitat administrativ=, fiscal= etc.);
asisten]= de specialitate Centrului de Prevenire a Suicidului, \n  istoricul tratamentelor psihiatrice;
vederea alc=tuirii unei clasific=ri a mor]ilor suspecte (Clark [i  condi]ia fizic= a victimei \n momentul survenirii
Horton-Duetsch, 1992; Litman, 1989). Termenul a fost folosit decesului;
pentru prima oar= de Shneidman9, \n referire la o procedur=  ocupa]ii recente;
elaborat= ini]ial \n vederea sprijinirii medicilor legi[ti \n  practicile religioase;
clarificarea aspectelor legate de mor]ile suspecte.  statusul financiar;
Cel mai adesea, pentru medicul legist prezent la fa]a  descrierea personalit=]ii victimei;
locului, cauza mor]ii victimei este clar=, pe când maniera \n  descrierea stilului de via]=;
care a survenit decesul nu poate fi atât de vizibil=. Maniera  pattern-urile de r=spuns la situa]iile de stres;
(sau modul) \n care a avut loc suprimarea vie]ii victimei se  st=ri stresante sau tensionante recent;
refer= la circumstan]ele \n care este produs= moartea. Pe plan  prezen]a alcoolului \n stilul de via]= sau \n
interna]ional sunt acceptate patru astfel de moduri: moartea \mprejur=rile survenirii decesului;
natural=, moartea accidental=, suicidul [i homicidul (Spellman  droguri, medicamente;
[i Heyne, 1989). O a cincea manier= a decesului ar putea fi  schimb=ri ale obiceiurilor \nainte de deces;
moartea suspect=, a c=rei cauz= nu poate fi stabilit= din  evaluarea st=rilor de furie direc]ionate c=tre o anumit=
primele cercet=ri. {i \n acest caz, autopsia psihologic= poate persoan=;
oferi informa]ii medicului legist care \l vor ajuta pe acesta ca,  evaluarea motiva]iei: rolul victimei \n propria sa moarte;
\n final, s= se pronun]e cu exactitate asupra cauzelor  prezen]a comportamentelor tipice pre-suicidare;
decesului.  examinarea notelor suicidare, dac= exist=;
Din punctul de vedere al utilit=]ii autopsiei psihologice,  determinarea nivelului de risc (minim/maxim);
aceasta \[i g=se[te aplicabilitatea \n dou= mari direc]ii ale  schi]a temporal= – evenimentele petrecute cu o zi
investiga]iei judiciare: suicidul (suicide psychological autopsy \nainte de deces;
– SPA) [i homicidul sau moartea suspect= (equivocal death  schi]= temporal= – ultimul an de via]=;
psychological autopsy – EDPA) (La Fon, 1999). Ambele  rela]ia dintre domiciliul victimei [i locul producerii
metode folosesc acelea[i proceduri \n realizarea obiectivului, decesului;
având totu[i, \n opinia noastr=, o utilitate mai mare \n cazul  prezen]a devia]iilor sexuale;
infrac]iunilor ce au ca rezultat moartea victimei.  orice alte situa]ii speciale.
|ncercând s= standardizeze [i s= realizeze un scoring al |n urma analiz=rii [i rela]ion=rii itemilor de mai sus,
aspectelor ce trebuie l=murite cu ocazia autopsiei psihologice, autopsia psihologic= ar trebui s= clarifice:
La Fon (2001) a furnizat un ghid al componentelor  rolul aproximativ jucat de victim= \n propria sa
opera]ionale ale autopsiei psihologice, componente ce sunt moarte/\n ce a constat acest rol;
identice cu problemele ce trebuie urm=rite de profiler \n  predic]ii fundamentate teoretic despre comporta-
demersul s=u:10 mentele, cogni]iile [i sentimentele victimei avute \n perioada
 intervievarea membrilor de familie; critic=;
 intervievarea superiorilor sau a angajatorilor;  veridicitatea declara]iilor f=cute de ter]i \n cauz=;
 intervievarea colegilor de serviciu;  schi]a temporal= cu ultimele activit=]i efectuate de
 intervievarea prietenilor apropia]i; victim=;
 intervievarea celor care au v=zut ultima dat= victima  explicarea comportamentelor celor implica]i \n
\n via]=; episoadele infrac]iunii (victim=, martori, autori etc.);
 intervievarea vecinilor;  explicarea comportamentelor anormale \n raport cu
 rapoartele medicului legist, rezultatele analizelor de personalitatea victimei;
laborator, rapoartele toxicologice;  date despre personalitatea f=ptuitorului.
 rapoarte ale poli]iei, probele culese de la cercetarea Ceea ce diferen]iaz= autopsia psihologic= de restul
la fa]a locului; investiga]iilor judiciare poate fi sistematizat astfel:
 con]inutul stomacal;  este condus= de un investigator psiholog sau de c=tre
 reexaminarea câmpului infrac]ional [i a \mprejurimilor un medic psihiatru;
acestuia;  datele ob]inute sunt interpretate \n concordan]= cu

CRIMINALISTICA 37
Dr. CRISTIAN STAN, medic primar legist,
dr. GHEORGHE ALEXANDRESCU, medic primar legist, I.N.M.L. Mina Minovici
Avocat ARTHUR DUMITRESCU – Baroul Bucure[ti

In this article the author was concerned about the controversy regarding Euthanasia. There are presented
from the view of CEDO jurisprudence, some scientific and ethical argues, legal and illegal aspects of its
utilisation, the conflict between human liberty and public interest.

a muri exprimat= de ace[tia nu poate servi drept justificare

I
deea oficializ=rii EUTANASIEI a fost mult
legal= a execut=rii ac]iunilor destinate s= antreneze moartea.
comentat= \n ultimii ani, atât \n domeniul medical,
Conform jurispruden]ei Cur]ii Europene a Drepturilor
cât [i \n cel juridic.
Omului (Curtea), art. 2 este considerat o dispozi]ie primordial=
Dac= \n general se accept= c= EUTANASIA este acea
a Conven]iei, c=ruia Curtea \i acord= prioritate absolut=,
metoda de promovare a unei mor]i nedureroas= unui bolnav
acesta protejând dreptul la via]=, f=r= de care folosirea oric=rui
incurabil, pentru a-i curma o suferin]= \ndelungat= [i grea”, din
alt drept ar fi iluzorie [i reglementând nu numai utilizarea
ce \n ce mai des se al=tur= [i definirea \n aceea[i idee a
deliberat= sau inten]ionat= a for]ei letale de agen]ii statului, ci
“sinuciderii asistate”.
[i situa]iile \n care utilizarea for]ei poate duce la decesul
Trecând peste considerentele de ordin filosofic, moral
involuntar al persoanei.
sau religios, revenim la Conven]ia European= a Drepturilor
Textul oblig= autorit=]ile statale nu numai s= se ab]in= s=
Omului care, prin art. 2, protejaz= dreptul la via]=,
provoace moartea unei persoane, dar [i s= ia m=surile
considerându-l o prioritate absolut=. |n nici un caz prevederile
necesare protej=rii vie]ii persoanelor aflate sub jurisdic]ia sa,
acestuia nu pot fi interpretate ca “acordând un drept opus”,
fiind aplicabil inclusiv \n situa]ia unui de]inut suferind de o
adic= dreptul de a muri [i nici nu poate oficialiaza/crea un
boal= psihic= care are o simptomatologie ce sugereaz=
drept de a alege moartea mai degrab= decât via]a.
posibilitatea sinuciderii acestuia.
|n disputele de idei, uneori nebazate pe argumente
|n toate cazurile pe care le-a solu]ionat, CEDO a pus
[tiin]ifice [i f=când abstrac]ie de moral=, s-a \ncercat a se
accent pe obliga]ia statului de a proteja via]a, dreptul la via]=
“aplica un tratament medical f=r= consim]=mântul pacientului
neputând fi interpretat ca incluzând un aspect negativ, cum se
– dac= el are discernamânt – astfel \ncât un asemenea act (de
altfel cvasimedical) putând fi considerat un atentat la \ntâmpl=, spre exemplu, \n cazul libert=]ii de asociere

integritatea fizic= a celui vizat, \nc=lcând [i dreptul protejat prin garantat= de art.11, deoarece art.2 nu este redactat \n acela[i

art. 8 din Conven]ie, referitor la dreptul de respectare a vie]ii mod.

private. Curtea consider=, deci c= nu este posibil s= se deduc=

|n acest context r=mân drept cuvinte cheie dreptul la din art. 2 un drept de a muri, de mâna unui ter] sau cu

via]=, dreptul de a muri, dreptul la autodeterminare, asisten]a unei autorit=]i publice.

consim]=mântul pacientului, sinuciderea asistat=. Art. 2 nu poate fi interpretat ca acordând un drept


Recomandarea 1418 (1999) a Adun=rii Parlamentare a diametral opus, adic= dreptul de a muri, [i el nu poate nici s=
Consiliului Europei con]ine recomandarea adresat= Consiliului creeze un drept la autodeterminare, \n sensul de a da oric=rui
Mini[trilor de a \ncuraja statele membre s= respecte [i s= individ dreptul s= aleag= moartea mai degrab= decât via]a.
protejeze demnitatea bolnavilor incurabili [i a muribunzilor, Cum art. 2 consacr= mai \nainte de toate interzicerea
sub toate aspectele, \n special men]inând interdic]ia absolut= recurgerii la for]= sau la orice alt tratament susceptibil de a
de a pune \n mod inten]ionat cap=t vie]ii acestora, ]inând cont provoca decesul fiin]ei umane, el nu confer= \n nici un caz
c= dreptul lor la via]= este garantat de art. 2 din Conven]ia individului dreptul de a pretinde statului s=-i permit= sau s=-i
European= a Drepturilor Omului (Conven]ia), c= dorin]a de a faciliteze decesul.
muri exprimat= de ei nu poate niciodat= s= constituie Acest articol nu are nici un raport cu calitatea vie]ii sau
fundamentul juridic al mor]ii cauzate de un ter] [i c= dorin]a de cu ceea ce o persoan= alege s= fac= cu via]a sa, asemenea

38 CRIMINALISTICA
aspecte fiind recunoscute ca puncte fundamentale pentru Pe de alt= parte, combinat= cu art.3, obliga]ia pe care
condi]ia uman=. art.1 o impune statelor de a garanta oric=rei persoane
Jurispruden]a accept= ca o persoan= s= refuze un drepturile consacrate de Conven]ia European= a Drepturilor
tratament de natur= s= prelungeasc= via]a sau s= o p=streze, Omului, reclam= s= se ia m=suri corespunz=toare, pentru a se
precum [i administrarea unui tratament având un dublu efect, \mpiedica faptul ca aceste persoane s= nu fie supuse la torturi
adic= u[urarea durerii [i a suferin]ei unui pacient, dar cu sau pedepse ori tratamente inumane sau degradante nici chiar
efectul secundar al scurt=rii speran]ei sale de via]=. de particulari.
|n acela[i context, m=surile care pot fi \n mod rezonabil Textul impune statelor o obliga]ie esen]ialmente
luate pentru a proteja un de]inut \mpotriva lui \nsi[i sunt negativ= de a se ab]ine s= produc= leziuni grave persoanelor

supuse restric]iilor impuse de alte clauze conven]ionale, ]inând de jurisdic]ia lor.

precum art.5 [i art.8, ca [i de principiile mai generale ale Prin compara]ie, \ntr-o cauz= \n care un bolnav de SIDA

autonomiei personale. era amenin]at cu expulzarea spre un loc unde nu ar fi putut


beneficia de tratament corespunz=tor, fiind expus riscului s=
|n mod analog, m=sura \n care un stat permite sau caut=
moar= \n condi]ii penibile, r=spunderea statului a fost angajat=
s= reglementeze posibilitatea indivizilor afla]i \n libertate de a-
pentru actul (“tratamentul”) de expulzare.
[i face r=u sau de a-[i face r=u prin altul, poate da loc la
Dispozi]iile art. 8 al Conventiei CEDO protejeaz= dreptul
considera]ii, punând \n conflict libertatea individual= [i
la via]= privat= [i dreptul la dezvoltare personal= [i de a stabili
interesul public, care nu pot fi solu]ionate decât \n urma unei
[i \ntre]ine raporturi cu celelalte fiin]e umane [i cu lumea
examin=ri a \mprejur=rilor speciale ale cauzei.
exterioar=.
Art. 3 al Conven]iei, privind interzicerea torturii [i a
Prin jurispruden]a sa, CEDO a statuat c= no]iunea de
relelor tratamente, este redactat \n termeni absolu]i, la fel ca [i
“via]= privat=”, prev=zut= de art.8, este una larg=,
art. 2, nefiind prev=zute nici excep]ii [i nici condi]ii [i
nesusceptibil= de o definire exhaustiv=, ea acoperind
nesuferind nicio derogare, spre deosebire de alte dispozi]ii ale
integritatea fizic= [i moral= a individului [i putând uneori
acesteia.
\ngloba aspecte de identitate fizic= [i social=.
Art. 3 trebuie interpretat \n armonie cu art. 2, reflectând
De[i nu s-a stabilit \n nici o cauz= anterioar= c= art.8
valori fundamentale respectate de societ=]ile democratice.
include un drept la autodeterminare ca atare, Curtea
Curtea arat= c= suferin]a cauzat= de o boal= fizic= sau
consider= c= no]iunea de autonomie personal= reflect= un
psihic=, survenit= \n mod natural, poate intra sub inciden]a art.
principiu important care sub\n]elege interpretarea garan]iilor
3, dac= ea este sau risc= s= fie exacerbat= de un tratament,
din art. 8, posibilitatea fiec=ruia de a-[i duce via]a a[a cum
indiferent c= acesta rezult= din condi]iile de deten]ie, dintr-o
\n]elege, putând, de asemenea, s= includ= posibilitatea
expulzare sau din alte m=suri de care autorit=]ile pot fi f=cute
persoanei de a desf=[ura activit=]i percepute ca fiind de
r=spunz=toare.
natur= fizic= sau moral= v=t=m=toare sau periculoase pentru
Astfel, \n jurispruden]a sa, CEDO a concluzionat
persoana sa.
existen]a unei obliga]ii pozitive pentru stat de a furniza o
|n materie medical=, refuzul de a accepta un tratament
protec]ie contra relelor tratamente, art. 3 impun\nd autorit=]ilor
anume poate conduce la un sfâr[it fatal, dar impunerea unui
statului s= protejeze s=n=tatea persoanelor private de
tratament medical f=r= consim]=mântul pacientului, dac= el
libertate.
are discern=mânt, poate fi considerat ca un atentat la
De asemenea trebuie avut= \n vedere distinc]ia \ntre
integritatea fizic= a celui interesat, putând pune \n cauz=
no]iunea de tortur=, rele tratamente, tratamentele inumane [i
dreptul protejat de art.8.
degradante.
O persoan= poate revendica dreptul s=-[i exercite
“Tratamentul degradant” este definit de Curte ca fiind “un
alegerea sa de a muri, refuzând s= consimt= la un tratament
tratament care umile[te individul \n fa]a lui \nsu[i sau a altor
care ar putea s=-i prelungeasc= via]a, dac= \n cauz= nu este
persoane ori care \l determin= s= ac]ioneze contrar voin]ei sau
con[tiin]ei sale”, fiind suficient ca victima s= apar= umilit= \n vorba de \ngrijiri medicale, modul \n care persoana respectiv=

proprii ei ochi, chiar dac= situa]ia incriminat= nu este alege s=-[i petreac= ultimele clipe ale existen]ei sale face

cunoscut= [i de alte persoane. parte din actul de a tr=i [i ea are dreptul s= cear= ca acest

Din examinarea jurispruden]ei europene rezult= c=, \n lucru s=-i fie respectat.
cea mai mare parte a cazurilor, art. 3 a fost aplicat \n contextul Curtea verific= apoi dac= ingerin]a satisface criteriile din
\n care riscul pentru individ de a fi supus la o form= interzis= parag. 2 pentru a fi conven]ional=. Ea re]ine c= aceasta este
de tratament provenea din actele aplicate \n mod inten]ionat “prev=zut= de lege” [i c= urm=re[te un “scop legitim” -
de agen]ii statului sau de autorit=]ile publice. ap=rarea vie]ii - deci a drepturilor altei persoane.

CRIMINALISTICA 39
Cât prive[te cea de-a treia condi]ie, a necesit=]ii m=surii care nu sunt \n m=sur= s= ia decizii \n cuno[tin]= de cauz=,
\ntr-o societate democratic=, potrivit unei jurispruden]e contra actelor vizând s= se pun= cap=t vie]ii sau care ajut= \n
constante, no]iunea implic= faptul ca ingerin]a s= corespund= acest scop.
unei “nevoi sociale imperioase” [i ea s= fie “propor]ional=”
F=r= \ndoial= c= starea persoanelor suferind de o boal=
scopului urm=rit, statele beneficiind de o marj= de apreciere,
\n faz= terminal= variaz= de la un caz la altul, dar multe dintre
sub control european.
ele sunt vulnerabile, [i tocmai vulnerabilitatea furnizeaz= ratio
Din acest punct de vedere, CEDO consider=, precum
jurisdic]iile supreme britanic= [i canadian=, c= statele au legis a dispozi]iei normative \n cauz=.

dreptul s= controleze, pe calea aplic=rii dreptului penal Revine \n primul rând statelor s= aprecieze riscurile de
general, activit=]ile prejudiciabile pentru via]a [i securitatea abuz, pe care le-ar implica sl=birea interdic]iei generale a
altuia. sinuciderii asistate sau crearea de excep]ii de la acest
Cu cât mai grav este riscul la care se expune o principiu, existând riscuri de abuz, cu toat= posibilitatea de
persoan=, cu atât mai mare este greutatea cu care apas= \n
proceduri de protec]ie.
balan]= considera]iile de s=n=tate [i de securitate public= \n
Curtea arat= c= interdic]ia sinuciderii asistate, pus= de
fa]a principiului concurent al autonomiei personale.
legisla]iile na]ionale, nu este dispropor]ional=, existând
Curtea a statuat c= art.8 din Conven]ie este aplicabil \n
aceste cauze, astfel \ncât poate fi examinat= [i chestiunea posibilitatea unei anumite suple]e \n cazuri speciale: acuza]iile

pretinsei discrimin=ri \n raport cu acest drept, fa]= de nu pot fi formulate decât cu acordul parchetului; legea nu
sus]inerea persoanei c= este victima unei discrimin=ri, \n prevede decât limita maxim= a pedepsei, permi]ând
m=sura \n care dreptul intern permite persoanelor valide s= se judec=torului s= aplice pedepse mai pu]in severe dac=
sinucid=, dar le \mpiedic= pe cele handicapate s= fie ajutate apreciaz= necesar iar jurispruden]a \n materia “uciderii din
pentru a \ndeplini acest lucru.
compasiune” arat= un regim sanc]ionator mai blând.
Frontiera \ntre cele dou= categorii este adesea foarte
|n ochii Cur]ii, nu este arbitrar faptul c= dreptul reflect=
\ngust=, iar \ncercarea de a \nscrie \n lege o excep]ie pentru
importan]a dreptului la via]= interzicând total sinuciderea
persoanele care nu sunt \n m=sur= s= se sinucid= ar afecta
serios protec]ia vie]ii, pe care legea care penalizeaz= asistat=, prev=zând \ns=, \n acela[i timp, un regim de aplicare

\nlesnirea sau determinarea sinuciderii a \n]eles s= o consacre [i de apreciere a lui de justi]ie, care permite s= se ia \n calcul,
[i ar spori semnificativ riscul de abuz. \n fiecare caz concret, atât interesul public de a declan[a
Dac= pe terenul art.8 Curtea a concluzionat c= exist= urm=rirea penal=, cât [i exigen]ele juste [i adecvate ale
motive temeinice s= nu se disting= \ntre aceste persoane, sub pedepsei [i descuraj=rii unor asemenea initiative.
inciden]a art.14 privind interzicerea discrimin=rii, aceste
motive r=mân conving=toare. Referin]e
Potrivit jurispruden]ei, o diferen]= de tratament \ntre CEDO, cauza nr.2804/66, Decizia din 16 iulie 1968.
persoanele plasate \n situa]ii analoge sau compatibile este CEDO, cauza Bönisch c.Austriei, Hot=rârea din 6 mai
discriminatorie, dac= ea nu se bazeaz= pe o justificare 1985.
CEDO, cauza Feldbrugge c. Olandei, Hot=rârea din 29
obiectiv= [i rezonabil=, adic= dac= nu urm=re[te un scop
mai 1986.
legitim sau dac= nu exist= un raport rezonabil de
CEDO, 28 august 1991, §68.
propor]ionalitate \ntre mijloacele utilizate [i scopul vizat. CEDO, cauza Riuz-Mateos c. Spaniei, Hot=rârea din 23
Statele se bucur= \n acest sens de o anumit= marj= de iunie 1993.
apreciere. CEDO, cauza Dombo Beheer B.V.c.Olandei, Hot=rârea
Totodat=, poate exista discriminare [i atunci când un din 27 octombrie 1993.
CEDO, cauza Van de Hurk c. Olandei, Hot=rârea din 19
stat, f=r= justificare obiectiv= [i rezonabil=, nu trateaz= \n mod
aprilie 1994.
diferit persoane care se afl= \n situa]ii substan]ial diferite.
CEDO, cauza Mantovanelli c.Fran]ei, Hot=rârea din 18
Curtea consider= c= exist= o justificare obiectiv= [i martie 1997.
rezonabil= a absen]ei distinc]iei juridice \ntre persoanele care CEDO, cauza Georgiadis c.Greciei, Hot=rârea din 29
sunt [i cele care nu sunt fizic capabile s= se sinucid=. mai 1997.
Dispozi]ia dreptului na]ional care penalizeaz= \nlesnirea CEDO, 26 iunie 2000, §102.
sau determinarea sinuciderii a fost conceput= pentru a ap=ra CEDO, Cauza Pretty c. Regatul Unit, Hot=rârea din 29
via]a, protejând persoanele slabe [i vulnerabile, \n special cele aprilie 2002.

40 CRIMINALISTICA
General de brigad= (r.) dr. IOAN HURDUBAIE

The subject of the meeting held in Lion on 23rd till 26th October 2007 was about the importance of
forensic science police in criminal investigations. The discussions were about the forensic chemistry, especially
about examination of paints, glass, plastics, fibres, drugs and toxicology, explosives and other substances. The
discussions were also about the examination of document and fingerprints.
pretutindeni [i pe drept cuvânt”, a declarat, la deschiderea

A
proximativ 170 speciali[ti criminali[ti s-au colocviului, domnul Noble.
reunit la INTERPOL, \n perioda 23-26 “Eu sunt printre cei care cred cu fermitate c=, \n secolul
octombrie 2007, pentru a dezbate rolul acestei 21, [tiin]a [i tehnologiile vor fi \n fruntea unui num=r important
dintre activit=]ile noastre \n materie de men]inere a ordinii, ca
discipline \n anchetele criminale.
[i travaliul cotidian de poli]ie, pretutindeni \n lume. Rolul ce
revine [tiin]ei [i tehnologiei trebuie deci s= fac= parte
integrant= din viziunea noastr= privind munca de poli]ie \n
viitor.”
Responsabilii celor mai reputate re]ele \n materie de
[tiin]e legale au convenit, cu aceast= ocazie, s= lucreze
\mpreun= la o serie de
proiecte de cercetare, s=
defineasc= metodologii [i s=
schimbe informa]ii pentru a
permite accesul serviciilor
interesate din ]=rile lor la
ultimele instrumente \n
materie de lupt= \mpotriva
Dezvoltarea utiliz=rii poli]iei [tiin]ifice \n
criminalit=]ii.
anchetele criminale s-a situat \n centrul
|n acest scop, \n data de
dezbaterilor unui colocviu de patru zile
24 octombrie 2007, a fost
desf=[urat \n perioada 23-26 octombrie a.c. la
semnat un acord privind
sediul din Lyon al Secretariatului general
Interpol. crearea International Forensic
Acest al 15-lea Colocviu interna]ional de poli]ie [tiin]ific= Strategic Alliance (IFSA).
a avut ca obiectiv dezbaterea ultimelor tehnici, aplica]ii [i bune Acordul solicit= re]elelor respective s= ajute la
practici \n domeniu; la manifestare au luat parte peste 170 expansiunea [tiin]elor legale \n ]=rile \n curs de dezvoltare.
exper]i, anchetatori [i cercet=tori din 55 ]=ri. “Nu exist= nici o \ndoial= c= acest eveniment capital va da
Dezbaterile [i expunerile prezentate s-au referit la teme na[tere la noi parteneriate, la programe comune, la mai multe
cum ar fi: criminalistica chimic= – \ndeosebi analiza posibilit=]i \n materie de formare [i c= va incita diferitele
vopselelor, urmelor de sticl= [i fibrelor -, drogurile [i regiuni s= fac= ceea ce este necesar pentru ca propriile lor
toxicologia, indicii electronici (care acoper= domeniiile resurse s= progreseze [i mai mult“, a declarat secretarul
audiovizualului [i informaticii), incendiile, explozivii [i general al Interpolului.
materialele periculoase, precum [i [tiin]ele identific=rii, Re]elele care compun noua organiza]ie IFSA sunt:
\ndeosebit analiza documentelor [i amprentele digitale. Re]eaua european= a institutelor de criminalistic= (din
Subliniind contribu]ia media la fascina]ia exercitat= de care face parte [i Institutul de Criminalistic= al Poli]iei
acest domeniu de activitate, secretarul general Interpol Române), Academia Iberoamericana de Criminalistica y
Ronald Noble a evocat, \n fa]a participan]ilor la colocviu, dou= Estudios Forenses, American Society of Crime Laboratory
exemple concrete ale sprijinului pe care poli]ia [tiin]ific= \l Directors [i Senior Managers of Australian and New Zealand
acord= serviciilor de aplicare a legii – identificarea miilor de Forensic Laboratories.
victime ale tsunamiului din 2004 [i recenta arestare, \n INTERPOL va putea ajuta IFSA prin facilitarea
Thailanda, a unui pedofil \n serie prezumat – dou= exemple de comunic=rii [i schimbului de date. Astfel, \n luna iunie a
opera]iuni desf=[urate la scar= mondial= de c=tre serviciile de acestui an, speciali[ti ai Interpol [i ai ]=rilor grupului G8 \n
poli]ie ale ]=rilor membre ale Interpolului, cu asisten]a materie de ADN au testat cu succes un sistem electornic de
acestuia. schimb de mesaje creat de Interpol care permite
“Gra]ie nenun=ratelor anchete [i urm=riri la facilitarea laboratoarelor na]ionale de poli]ie [tiin]ific= din ]=rile G8 s=
c=rora contribui]i atât \n ]ar= cât [i \n str=in=tate, lumea poli]iei schimbe direct \ntre ele date genetice.
[tiin]ifice, pe care o reprezenta]i, este din ce \n ce mai salutat= (Selec]ie [i prezentare dup= situl Interpol)

CRIMINALISTICA 41
Subcomisar de poli]ie MUSLEDIN SINAN, [eful Serviciului criminalistic I.P.J. Constan]a
Agent-[ef SILVIAN CERN+IANU, operator AFIS-Motorola Printrak BIS

In 2007, the AFIS Printrak Bis system, that replaced the AFIS 2000 system, provides dactyloscopic evidence
analysis with enhanced comparison algorithm.
Advantages: - enhanced storage capacity; - comparison of finger and palm prints; - direct upload into the
main storage server for digitally photographed fingerprints; - presence of a photo camera movable on the vertical
axis; - examination of fingerprints in 3D format; - short time for verifications;
Disadvantages: none found yet.

“Lumea evolueaz= continuu [i o dat= cu ea c. Academia de Poli]ie “Alexandru Ioan Cuza”


evolu=m [i noi.” respectiv [coala de Agen]i de Poli]ie “Vasile Lasc=r” Câmpina
utilizeaz= dou= sta]ii de preg=tire AFIS.
La sfâr[itul anului 1996, sistemul AFIS – Automated Motorola Printrak BIS furnizeaz= analize sofisticate ale
Fingerprint Identification System a intrat \n dotarea Poli]iei probelor dactiloscopice [i decadactilare, cu algoritmi de
Române [i a fost extins \n anul 2000 la nivel teritorial, \n 7 potrivire \mbun=t=]i]i, lucrând pe sistemul de operare Windows
unit=]i de poli]ie jude]ene [i municipiul Bucure[ti, fiind una XP, unanim apreciat ca fiind mai instabil decat Unix-ul,
dintre investi]iile tehnologice care a revolu]ionat dactiloscopia, sistemul de operare al AFIS 2000. Pân= acum aceast= temere
\n primul semestru al anului 1998, num=rul de identific=ri a fost nejustificat=.
dep=[ind num=rul celor stabilite prin metoda clasic= \n ultimii Dovad= st= faptul c=, \n perioada septembrie-
30 de ani de func]ionare a cartotecii dactiloscopice noiembrie 2007, la terminalul Constan]a a fost identificat
monodactilare centrale. prin reexamin=ri, un num=r de 55 de persoane, grupate pe
|n anul 2007, o dat= cu intrarea României \n Uniunea fapte astfel: 2 tâlh=rii din 2001 [i din 2006, 19 furturi din
European=, a fost instalat [i pus \n func]iune noul sistem AFIS societ=]i comerciale, 15 furturi din locuin]e, 8 din auto, 7
– Motorola Printrak BIS, care este o component= de auto, 1 furt din biseric=, 1 distrugere [i 1 \n[el=ciune.
opera]ional= a forma]iunilor operative judiciare la nivel na]ional Vom enumera, \n continuare, doar câteva dintre
[i are urm=toarea arhitectur=: AVANTAJELE NOULUI SISTEM:
a. la nivel central, Institutul de Criminalistic=
administreaz= baza de date [i utilizeaz= 5 sta]ii de lucru, LA INTRODUCEREA URMELOR
precum [i o sta]ie de amprentare electronic= fix= AFIS Sagem,
component= a sistemului EURODAC, respectiv Direc]ia Capacitatea m=rit= de stocare permite introducerea unui
General= Cazier Judiciar [i Eviden]= Operativ= utilizeaz= 3 num=r de 1000 de urme pentru fiecare caz, fiecare urm=, la
sta]ii de lucru; rândul ei, putând avea câte 100 de variante.
b. la nivel local, Serviciile criminalistice ale La introducerea urmelor, pe lâng= camera de urme sau
inspectoratelor de poli]ie jude]ene, (mai pu]in I.P.J. Ilfov), scannerul, ca surse de preluare a urmei, apare ca noutate
utilizeaz= 40 de sta]ii de lucru, respectiv Direc]ia General= de fi[ierul. |n fi[ier sau folder se pot salva urme ridicate direct prin
Poli]ie a Municipiului Bucure[ti utilizeaz= 3 sta]ii de lucru, fotografiere cu aparatul digital de la fa]a locului, dac= acestea
precum [i o sta]ie de amprentare electronic= mobil=. au etalon, desc=rcate \n unitatea central= direct din aparat,
Prin extinderea re]elei de utilizatori c=tre alte unit=]i ale
sau cu memory stick [i salvate \n format JPEG, BITMAP,
Ministerului Internelor [i Reformei Administrative sistemul
WSQ, JPG 2000 sau TIFF. Avantajul deriv= din faptul c=
AFIS are conexiuni cu:
ridicarea urmelor prin fotografiere direct= previne pierderea
a. Oficiul Na]ional pentru Imigr=ri, la Oficiul Na]ional
unor elemente caracteristice la ridicarea acestora de pe
pentru Refugia]i o sta]ie de lucru AFIS, precum [i dou= sta]ii
suportul purt=tor pe diverse folii.
amprentare electronic= fixe AFIS la Gala]i [i Timi[oara.
Totodat=, Oficiul Na]ional pentru Imigr=ri are amplasate 26 de Dac= la sistemul AFIS 2000, camera de urme nu putea
sta]ii fixe AFIS Sagem de amprentare electronic= \n puncte de capta decât urmele aflate pe un suport ce nu dep=[ea 3-5 mm.
lucru ale Oficiului Na]ional pentru Refugia]i, Inspectoratului grosime, camera Pixera Pro 150S a AFIS-Printrak BIS poate
General al Poli]iei de Frontier= [i Autorit=]ii pentru Str=ini; capta urme de pe suporturi de pân= la 150 mm. grosime, prin
b. Inspectoratul General al Poli]iei de Frontier= translatarea acesteia pe vertical=. Datorit= posibilita]ii de
utilizeaz= o sta]ie de lucru AFIS; calibrare a fiec=rei urme \n parte avem garan]ia c= acestea vor

42 CRIMINALISTICA
fi introduse in sistem la scara 1/1. De asemeni, camera Pixera
poate prelua urmele relevate cu prafuri fluorescente [i ridicate
pe folio de culoare neagr=, far= a mai fi necesar= folosirea
luminii ultraviolete a Polilight-ului, care, \n exces, deterioreaz=
sau distruge folia.
Pe lâng= op]iunile de inversare alb-negru, stânga-
dreapta, contrast [i luminozitate prezente la AFIS 2000, la
Motorola Printrak BIS apar noi op]iuni avansate ca: filtru
Gabor, filtru Gradient, [tan]are, schimbarea intensit=]ii
Gamma, accentuare creste, detectare intensitate, detectare
segment de linie, efect de detec]ie a marginii Prewitt,
Laplacian, efect Sobel, detectare intensitate, egalizare tonuri
de gri Hystogram [i chiar imagine 3D.

CRIMINALISTICA 43
insert palm.
La verificarea direct= fi[=-fi[=, sistemul AFIS Motorola
Printrak BIS ia decizia hit-no hit care u[ureaz= \n mare m=sur=
munca operatorului.
Dezavantaje? Inc= nu le-am gasit…
SPE}+:
|n noaptea de 20/21.07.2007, A.N., prin escaladarea
balconului, p=trund \n camera 18 a hotelului Tomis din
sta]iunea Mamaia, jude]ul Constan]a [i \l p=gubesc pe numitul
H. A. de bunuri \n valoare de 1000 RON. In urma investiga]iei
tehnico-[tiin]ifice a locului faptei se relev= [i ridic= mai multe
urme papilare, din care, dup= efectuarea compara]iilor de
excludere, r=mân dou= pentru introducere \n sistemul AFIS –
Motorola Printrak BIS: una digitopalmar= [i una digital=.
Urmele au fost introduse, la momentul respectiv rezultatul \n
urma verific=rilor fiind negativ.
Timpul foarte scurt, de numai câteva zeci de secunde,
|n luna noiembrie, este implementat= la terminalul
de la codificarea urmei, trimiterea ei la c=utare [i pân= la
Constan]a fi[a decadactilar= a numitului T. S., de 28 ani din
aducerea ei \n lista de verificare este remarcabil.
jude]ul Olt, pe fluxul de lucru suspect. La verificarea invers=,
La verificarea urmelor cu fondul dactiloscopic na]ional,
pe primul loc \n list= este adus= urma digitopalmar= mai sus
Motorola Printrak BIS ne poate ar=ta elementele caracteristice
men]ionat=. Dup= verificarea elementelor caracteristice
coincidente pe care sistemul le-a potrivit (\n culoare albastr=),
coincidente, operatorul AFIS – Motorola Printrak BIS
al=turi de restul elementelor trasate pe urm= sau impresiune
stabile[te c= persoana a c=rei fi[= tocmai a fost introdus= \n
(\n culoare verde).
sistem este creatoarea urmei digitopalmare.
Pentru reexaminarea [i recodificarea urmelor este
suficient s= tast=m I.D.-ul de baz= al cazului pentru ca
sistemul s= ne aduc= \n list= toate urmele introduse la caz [i
toate variantele acestora, f=r= a mai fi nevoie s= tast=m I.D.-
urile unul câte unul, ca la vechiul sistem.

LA INTRODUCEREA FI{ELOR DECADACTILARE


Avantajul care diferen]iaz= net cele dou= tipuri de AFIS
este posibilitatea Motorola Printrak BIS de a introduce, pe
lâng= impresiunile digitale rulate ale persoanelor sau
cadavrelor [i impresiunile palmare, muchiile palmelor,
impresiunile plate de control [i impresiunile plate ale degetelor
mari.
Acest nou sistem are posibilitatea de rota]ie a imaginilor
impresiunilor prelevate cu devieri fa]= de axa vertical=.
Al=turi de impresiuni, la descriptori, se pot introduce
toate datele de stare civil= ale persoanei, semn=tura olograf [i
chiar fotografii ale acesteia, nemaifiind astfel necesar=
folosirea aplica]iei Dactil ce f=cea legatura dintre I.D.-ul AFIS
[i datele de stare civil=.
Dac= la AFIS 2000, pentru degetele 1-5, 2-6 se putea
trasa un num=r maxim de 150 minu]ii, pentru degetele 3-7,
4-8 un num=r de 100 de minu]ii, iar pentru degetele 5-10 un
num=r de 80 de minu]ii maxim, fapt ce f=cea ca, \n unele
situa]ii, s= fim nevoi]i s= renun]=m la unele minu]ii aflate spre
exteriorul impresiunii, la Motorola Printrak BIS num=rul maxim
de minu]ii este nelimitat, putând ajunge, \n cazul impresiunilor
palmare, la peste 1800 de minu]ii!
I.D.-ul pe care \l genereaz= AFIS – Motorola Printrak BIS
este un I.D. de tip alphanumeric, superior celui numeric pe
care \l genera AFIS 2000. Dac= din citirea unui I.D. al vechiului
sistem nu ne puteam da seama decât de terminalul care a
Acesta este doar unul dintre cazurile pe care sistemul
introdus fi[a, noul I.D. ne dezv=luie ziua, luna [i anul când a
AFIS 2000 nu le-ar fi putut rezolva.
fost introdus= fi[a, terminalul care a facut-o [i fluxul de lucru \n
care aceasta a fost introdus=, respectiv suspect, criminal sau

44 CRIMINALISTICA
Dr. MIHAELA COROAM+,
medic primar legist la Cabinetul de medicin= legal= R=d=u]i, jud. Suceava.

Motor vehicle accidents are more and more frequent in ourdays and it is needed a scientifical attention. In
Romania, the forensic medicine expert investigation by means of autopsy of the violent deaths caused by motor
vehicle accidents has an important place, an aspect illustrated by statistic studies that attest a higher percentage
of forensic medicine autopsies for these violent deaths. Accident scene reconstruction is the use of scientific
methods, physical evidence, deductive reasoning, and their interrelationships to gain explicit knowledge of the
series of events that surround the car crash. Crime scene investigation is the meeting point of science, logic and
law. Forensic medicine problems that appear in case of deaths in vehicle accidents are diversified. This reality
appears very clear when we think about the complexity of the construction of a vehicle, the great variety of motor
vehicles, and the great variety of morphological characteristics that result as a consequence of the above
mentioned situations. Additionally, in such cases, there are often controversy as to the speed of the vehicle, the
time of the accident, the force of impact, whether the seat belts were being used, where the air bags properly
deployed, etc. The forensic conclusions which represent the answer of the aforementioned questions will be
sustained by the reasons in interpriting the morphological characteriscs of the injuries and will not be speculative.
Body lesion observation, in order to detect the characteristics conferring the mark (pattern) value of the injuries,
must be as thorough as possible watching attentively epistemological forensic criteria for analising the lesions.
Scientific evidence usually goes towards supporting or rejecting a hypothesis.
Fenomenul rutier este un fenomen activ, \n plin= pieton sau ocupant al autovehiculului al persoanei
desf=[urare, ceea ce impune o permanent= observa]ie accidentate, locul ocupat \n autovehicul etc.
[tiin]ific=. |n România, cercetarea expertal= medico-legal=
Unul dintre cei mai comuni [i mai complec[i agen]i
prin autopsie a mor]ilor violente prin accidente de trafic
traumatici implica]i \n producerea unor leziuni complexe ce pot
rutier ocup= un loc important \n activitatea medico-legal=, duce la moarte este reprezentat de autovehicul. Dezvoltarea
fapt ilustrat prin studiile statistice ce demonstreaz= c=, rapid= a parcului de autovehicule a determinat cre[terea din ce
anual, num=rul deceselor prin accidentele de trafic rutier \n ce mai accentuat= a accidentelor de circula]ie.
este semnificativ raportat la totalul mor]ilor violente. Dac= primul accident letal s-a produs \n Anglia \n anul
Reconstituirea dinamic= a accidentului, plecând de la 1886, la o vitez= de 6 km./h., \n condi]iile civiliza]iei
leziune, oblig= la emiterea unei ipoteze privind contemporane num=rul mare de accidente rutiere ce survin
mecanismul de accidentare, bazat pe realitatea leziunilor zilnic pe glob ne face s= vorbim de o “epidemie traumatic=
constate. Valoarea cercet=rii la fa]a locului \n accidentele rutier=”.
rutiere rezid= tocmai din gradul de acurate]e [i precizie cu Fenomenul rutier este un fenomen activ, \n plin=
care se utilizeaz= principiile de cercerare \n echip=, \n desf=[urare, iar de la o zi la alta se ivesc noi probleme \n
practica de zi cu zi. Având \n vedere atât faptul c= func]ie de num=rul autovehiculelor, num=rul c=ilor rutiere,
autovehiculele au o construc]ie complex=, având \n dezvoltarea [i perfec]ionarea vehiculelor, cre[terea vitezei de
componen]= mai multe tipuri de agen]i vulneran]i, cât [i rulare, ceea ce impune o permanent= observa]ie [tiin]ific=.
faptul c= mecanismele de producere a leziunilor, \n Câteva date epidemiologice ce au plecat de la utilizarea
condi]iile accidentelor de circula]ie, sunt foarte variate, metodelor de studiu epidemiologic al traumatismelor prin trafic
leziunile produse de acestea vor avea un mare grad de rutier arat= c= la 10 milioane Km. parcur[i se produc 10
diversitate, fiind de asemenea polimorfe. Problemele decese, c= zilnic mor aproximativ 400 de persoane, c= la un
controversate privind stabilirea vitezei autovehiculului, deces se produc 30 de v=t=m=ri neletale mai u[oare sau mai
for]a de impact, dac= s-au folosit centurile de siguran]= grave [i c= din victime 40% sunt pietoni [i 60% sunt ocupan]i
sau dac= airbag-urile au func]ionat trebuie rezolvate [i ai vehiculului. Acelea[i date arat= c=, pe glob, la cca. 2 minute
sus]inute prin argumente [tiin]ifice rezultate dintr-o se produce o coliziune [i, dup= OMS, la cca. 3 minute un
analiz= criteriologic= [i interpretare [tiin]ific=, medico- deces.
legal= a caracteristicilor morfologice particulare ale Majoritatea statisticilor din lume constat= c= victimele
leziunilor constate, comparativ cu posibilele p=r]i ale accidentelor de circula]ie sunt persoane tinere, \ntre 15-30 de
vehiculului deformat ce le-a putut produce [i nu vor fi ani. Pierderea acestor vie]i umane constituie, pe lâng= trauma
speculative. Toate probele [tiin]ifice (medico-legale [i familial= ce o genereaz=, o important= pierdere pentru
criminalistice) colectate la cercetarea la fa]a locului societate.
trebuie s= fie concordante [i s= sus]in= sau s= exclud= o Accidentele rutiere au provocat \n Canada, SUA,
ipotez= privind mecanismul de accidentare, calitatea de Australia [i Noua Zeeland= mai mul]i mor]i decât toate formele

CRIMINALISTICA 45
de tuberculoz=, poliomielit=, febr= tifoid=, difterie [i diabet  importan]a probei;
zaharat \nregistrate \n aceste ]=ri.  aspectul interdisciplinar al muncii \n echip=.
|n România, cercetarea expertal= medico-legal= prin Acurate]ea cu care se desf=[oar= cercetarea va
autopsie a mor]ilor violente prin accidente de trafic rutier conduce la identificarea r=spunsurilor corecte ale obiectivelor
ocup= un loc important \n activitatea medico-legal=, fapt expertizei privind condi]iile, circumstan]ele [i modalitatea de
ilustrat prin studiile statistice ce demonstreaz= c=, anual, producere a accidentului precum [i la r=spunsuri ca: cine
num=rul deceselor prin accidentele de trafic rutier este conducea, care era viteza autovehiculului, dac= decedatul era
semnificativ raportat la totalul mor]ilor violente. ocupant al vehiculului sau pieton etc.
Tot studiile statistice arat= c=, \n România, dup= o Având \n vedere atât faptul c= autovehiculele au o
sc=dere progresiv= [i consistent= \nregistrat= \n perioada construc]ie complex=, având \n componen]= mai multe tipuri
1990-2002, valorile \nregistrate \n anii 2005 [i 2006 se de agen]i vulneran]i, obiecte contondente, obiecte t=ietoare,
\ncadreaz= \ntr-o tendin]= de cre[tere a accidentelor grave de obiecte \n]ep=toare etc., cât [i faptul c= mecanismele de
circula]ie. producere ale leziunilor \n condi]iile accidentelor de circula]ie
Reconstituirea dinamic= a accidentului plecând de la sunt foarte variate, leziunile produse de acestea vor avea un
leziune oblig= la emiterea unei ipoteze privind mecanismul de mare grad de diversitate, fiind de asemenea polimorfe.
accidentare, bazat pe realitatea leziunilor constatate. Nu Topografia lezional= trebuie examinat= direct atât de medicul
rareori se pot emite teze, atunci când morfologia leziunilor se legist cât [i de expertul criminalist, \n scopul identific=rii
coreleaz= cu p=r]i ale vehiculului incriminat [i se constat= caracteristicilor morfologice marker pentru condi]iile concrete
leziuni marker, sau complexe lezionale marker ale c=ror de producere a traumatismului \n vederea form=rii unor
particularit=]i morfologice se \nscriu \n criteriologia medico- concluzii cât mai exacte \n rapoartele de exertiz=. Formele,
legal= pentru anumite mecanisme de producere (lovire- dimensiunile [i situa]ia leziunilor, unele fa]= de altele, ajut=
proiectare, c=lcare, loivire-târâre etc. medicul legist [i expertul criminalist s= perceap= anumite
Pentru elucidarea obiectivelor expertizei ne sunt foarte detalii deosebit de relevante \n procesul de alc=tuire a
utile decelarea [i interpretarea leziunilor [i modific=rilor cu dinamicii accidentului. |n acest sens, putem vorbi de un aspect
valoare de marker precum [i corelarea lor cu datele de marker al complexelor lezionale produse \n accidentele rutiere
anchet= (ipotezele [i variantele ce decurg din cercetare) \n \n conformitate cu tipul de autovehicul [i cu modalit=]ile de
condi]iile cercet=rii interdisciplinare. producere a accidentului. Aceste elemente morfologice vor fi
Cercetarea interdisciplinar= \ncepe \nc= la analizate \nc= de la cercetarea la fa]a locului.
cercetarea la fa]a locului, unde expertul legist se deplaseaz= Cercetarea la fa]a locului, \n caz de accident de trafic
\mpreun= cu echipa de investiga]ie. Se inspecteaz= [i rutier, poate ridica o serie de probleme legate de absen]a
\mprejurimile \n care a fost g=sit cadavrul, pentru a identifica vehiculului prin fuga de la fa]a locului. |n aceste situa]ii
urme, ]esuturi sau lichide biologice, \n vederea ob]inerii de prezen]a pe cadavru a unor leziuni marker pe diferite p=r]i
probe pentru identificare ADN etc. Este, de asemenea, componente ale autovehiculelor: ro]i, bar= de protec]ie,
recomandabil de a se folosi tehnologia existent= \n vederea radiator, faruri, diferite proeminen]e ale autovehiculelor, este
identific=rii eventualelor probe ce nu sunt vizibile la prima de o mare importan]= deoarece, \n anumite condi]ii, ele pot lua
inspec]ie. forma [i dimensiunile acestor p=r]i ale mijlocului de transport,
Cercetarea la fa]a locului se poate caracteriza ca fiind fiind de un real folos la identificarea acestuia. Atunci când
punctul de \ntâlnire al [tiin]ei cu logica [i legea. Nu exist= nici victima s-a deplasat pe un alt vehicul (biciclet=, motociclet=,
un tipic de cercetare [i nici o tipologie de prob=. Fiecare c=ru]=) se va ]ine cont de posibilitatea cre=rii unora dintre
cercetare la fa]a locului este un proces complex de analiz= a leziuni de c=tre elementele acestuia, \n momentul tampon=rii,
documenta]iilor [i condi]iilor existente la fa]a locului [i ag=]=rii [i r=sturn=rii. Aceste leziuni servesc, \n condi]iile
colectarea fiec=rei probe care ar putea elucida evenimentele cercet=rii, \n primul rând la reconstituirea dinamicii
petrecute. De regul= locul accidentului rutier se cerceteaz= \n accidentului, putând contribui [i la identificarea autovehiculului
conformitate cu normele procesual-penale \n lumina generator de accident. De asemenea, aspectul morfologic al
principiilor cercet=rii la fa]a locului. Printre principiile de baz= leziunilor \n concordan]= cu celelalte probe, constatate la
ale cercet=rii la fa]a locului trebuie s= not=m oportunitatea, cercetarea la fa]a locului, pot orienta asupra calit=]ii de
operativitatea [i complexitatea (finalitate, rapiditate) care, conduc=tor auto, (ocupant al vehiculului sau pieton) a victimei.
\ntr-o m=sur= semnificativ=, asigur= ob]inerea unor informa]ii Astfel, se vor analiza \n detaliu toate aspectele
complete. particulare ale leziunilor constatate pe cadavru [i se vor
Valoarea cercet=rii la fa]a locului \n accidentele rutiere analiza posibilit=]ile concordan]ei morfologiei lezionale (mai
rezid= tocmai din gradul de acurate]e [i precizie cu care se ales a aspectelor particulare care confer= leziunilor caracterul
utilizeaz= principiile de cercerare \n echip=, \n practica de zi cu de leziuni marker) cu diferitele p=r]i ale vehiculului care au
zi. Ca [i principii de cercetare la fa]a locului putem aminti: participat la producerea impactului, precum [i concordan]ele
 managementul cercet=rii la fa]a locului; \ntre particularit=]ile de form= [i dimensiuni ale leziunilor cu
 principiul educa]ional al cercet=rii la fa]a locului: aspectul distrugerilor articolelor de \mbr=c=minte etc.
 educa]ie profesional= (supraspecializare); O cercetare corect= la fa]a locului \n accidentele rutiere
 experien]= profesional=; implic= efectuarea de fotografii [i \nregistr=ri video. Nici o
 atitudinea membrilor echipei de cercetare; descriere scris= nu poate fi mai exact= [i mai l=muritoare
 crearea unei viziuni comune: decât o fotografie bine efectuat=.
 comunicare informa]ional= [i acceptarea critic= a Literatura de specialitate caut= s= explice aspectul
informa]iilor descoperite. diferitelor leziuni \n func]ie de partea cu care love[te
To]i membrii echipei trebuie s= aib= acela[i scop autovehiculul sau dup= felul autovehiculului: automobil,
(descoperirea adev=rului [tiin]ific). camion, autobuz, tractor etc.
 evaluarea se efectueaz= prin: Astfel, atunci când un vehicul love[te un pieton, se
 comunicare; cerceteaz= orice leziune situat= la un segment anatomic, ce ar
 respect \ntre membrii echipei; corepunde topografic cu partea avariat= a vehiculului, aceasta

46 CRIMINALISTICA
reprezentând leziunea de impact direct (asemenea leziuni \n]elegere [i cooperare a membrilor echipei de cercetare,
marker sunt de obicei sutuate la nivelul membrelor inferioare conform unui plan bine prestabilit, \n condi]iile unui
,sub genunchi). management al cercet=rii.
Leziunea direct= corespunde ca [i localizare cu Pentru reconstituirea modalit=]ii de producere a
\n=l]imea por]iunii cu care autovehiculul a avut contact cu accidentului, se impune ob]inerea tuturor informa]iilor
segmentul anatomic al corpului pietonului, \n momentul lovirii, necesare pentru a identifica vehiculul, p=r]ile sale distruse [i
dar poate fi situat= [i sub acest nivel, deoarece, de obicei, efectuarea unei expertize comparative \ntre acestea [i
autoturismul frâneaz= \nainte de a lovi. leziunile constatate pe corpul decedatului.
|n compresiunile realizate de vehiculele cu greutate O examinare atent= va orienta expertul legist [i
mare apar leziuni severe [i, de obicei, fatale. |n condi]iile tehnicianul criminalist asupra probelor ce se impun a fi c=utate
c=lc=rii vom constata ca [i complexe lezionale marker pe una (de ex. sânge [i ]esuturi pentru identificare ADN).
din suprafe]ele corporale amprente ale pneurilor (cu Toate zonele unde exist= posibilitatea identific=rii
reproducerea fidel= a desenului acestora \n aspectul acestor probe trebuie cercetate am=nun]it evitând conceptul
morfologic al leziunii) iar pe suprafa]a opus= escoria]ii \ntinse. “inutilit=]ii de cercetare a unor regiuni, unde, aparent, exist=
Atunci când vehiculul trece peste un membru, superior posibilitate mai mic= de a descoperi eventuale probe”.
sau inferior, mi[carea circular= a pneului va produce dilacer=ri Toate proble [tiin]ifice (medico-legale [i criminalistice)
masive ale tegumentelor, ]esuturilor subcutanate [i colectate la cercetarea la fa]a locului trebuie s= fie
musculaturii de la acel nivel. concordante [i s= sus]in= sau s= exclud= o ipotez= privind
Ca [i centurile de siguran]=, airbag-urile pot produce mecanismul de accidentare, calitatea de pieton sau ocupant al
leziuni cu diferite grade de specificitate, dar leziunile produse autovehiculului al persoanei accidentate, locul ocupat \n
de airbag-urile \n expansionare pot fi imediat letale, mai ales autovehicul etc. De asemenea, probele trebuie s= fie
la conduc=torii auto ce au scaunul pozi]ionat \n apropierea relevante, adic=, prin analiza lor s= se poat= sus]ine sau
volanului. Vom constata fracturi ale coloanei vertebrale exclude o ipotez= de anchet= ca fiind mai mult sau mai pu]in
cervicale, fracturi de baz= de craniu ce pot duce la deces iar probabil= decât ar fi \n absen]a probelor.
escoria]iile vor fi caracteristic localizate la nivelul fe]ei Concluziile rezultate din reconstituirile accidentelor
anterioare a regiunii cervicale [i por]iunii inferioar= a obrajilor. rutiere sunt, de asemenea, utile \n formularea unor
|n practica medico-legal= ne \ntâlnim cu cadavre g=site
recomand=ri privind m=suri de siguran]= a traficului \n
pe drumurile publice. Problemele medico-legale ce apar \n
construirea de [osele [i autostr=zi, precum [i pentru
investiga]ia [tiin]ific= a leziunilor de violen]=, \n aceste situa]ii,
\mbun=t=]irea aspectelor ce privesc siguran]a c=l=torilor
constau \n necesitatea evalu=rii corecte a lor, \n vederea
pentru produc=torii de autovehicule.
elucid=rii modalit=]ii lor de producere [i stabilirii formei
Prof. dr. Gh. Scripcaru afirm= \n literatura de specialitate:
medico-legale a mor]ii (diferen]ierii \ntre omucidere [i accident
“Reconstituirea cunoa[terii prin structuri epistemologice
rutier). Valoarea probatorie a expertizei medico-legale const=
(criterii), devine indispensabil= medicinei legale, unde, de
\n folosirea tuturor mijloacelor [tiin]ifice \n identificarea
regul=, cercet=m efectele pentru a afirma cauzele [i a le da
particularit=]ilor morfologice ale leziunilor pentru ca acestea s=
astfel o acoperire strict [tiin]ific=”.
capete o valoare de marker morfologic cât mai elocvent=.
Trebuie eviden]iate particularit=]ile fiec=rei leziuni marker
BIBLIOGRAFIE
pentru a identifica argumentul particular definitoriu cu valoare
de proba]iune. |n aceste situa]ii, analiza [tiin]ific=, conform
Beli[ V., Medicin= legal=, Ed. Teora, Bucure[ti, 1992 ;
criteriologiei medico-legale a morfologiei leziunilor [i a
Beli[ V., |ndreptar de practic= medico-legal=,Ed. Medical=, Bucure[ti,
dispozi]iei lor topografice, ne va oferi un grad de certitudine
1990;
sau dubiu privind modalitatea de producere a decesului (dac=
acesta este urmarea unei ac]iuni criminale sau s-a produs \n Beli[ V., Nane[ C., Traumatologia mecanic= \n practica medico -
urma unui accident rutier) sau r=spunsuri la \ntreb=ri ca: dac= legal= [i judiciar=, Ed. Academiei, Bucure[ti, 1985;
decedatul era pieton sau ocupant al vehiculului, identificarea Beli[ V. , Tratat de medicin= legal=, Ed. Medical=, Bucure[ti, 1995;
conduc=torului auto, dac= s-au folosit centurile de siguran]=, Coroam= M., Leziuni marker- Cunoa[tere epistemologic= [i
dac= airbag-urile s-au expansionat, probleme legate de viteza interpretare hermeneutic=, Ed. George Tofan, Suceava 2006;
de rulare a vehiculului etc. Orice prob= corect ob]inut=, mai Dermengiu D., Patologie medico-legal=, Ed. Via]a medical=,
ales atunci când facem referire la leziunile marker, ne poate Bucure[ti, 2002;
conduce spre o anumit= ipotez= de anchet=. O dat= ce se DiMaio V.J., DiMaio D., Forensic Pathology-second edition, Ed. CRC
analizeaz= corect, [tiin]ific, un indiciu cu valoare probatorie, Press LLC, USA, 2001;
atunci trebuie s= facem ra]ionamente [tiin]ifice care s= Hubert Fischer, C. James Kirkpatrick, Trauma pathology, Wolfe
combine toate probele ob]inute \n cercetarea cazului. Publishing Ldt., 1991.
Michalodimitrakis N., Scripcaru C., Botez {t., Medicina legal= a
CONCLUZII traumatismelor cranio-cerebrale, Ed. Junimea, Ia[i, 2003;
Moraru I., Medicin= legal=, Ed. Medical=, Bucure[ti, 1967;
Problemele controversate privind stabilirea vitezei Scripcaru Ghe. , Medicin= legal=, Ed. Didactic= [i pedagogic=
autovehiculului, for]a de impact, dac= s-au folosit centurile de Bucure[ti, 1993;
siguran]= sau dac= airbag-urile au func]ionat, trebuie rezolvate Scripcaru Ghe., Patologie medico-legal=, Ia[i, 1988;
[i sus]inute prin argumente [tiin]ifice rezultate dintr-o analiz= Scripcaru Ghe., Medicina legal= expertal= \n România, Ia[i, 2000;
criteriologic= [i interpretare [tiin]ific=, medico-legal= a Scripcaru Ghe, Terbancea M., Patologie medico-legal=, Ed. Didactic=
caracteristicilor morfologice particulare ale leziunilor constate, [i pedagogic= Bucure[ti, 1980;
comparativ cu posibilele p=r]i ale vehiculului deformat ce le-a *** Criteriologie medico-legal=, Institutul de medicin= [i farmacie Ia[i
putut produce [i nu vor fi speculative. – catedra de medicin= legal= – Ia[i, 1982;
Cercetarea la fa]a locului \n accidentele rutiere trebuie *** Volum jubiliar — Al II-lea congres de medicin= legal= – Institutul
s= aib= un caracter interdisciplinar. Se impune o bun= National de Medicin= Legal= – Bucure[ti, 1992;

CRIMINALISTICA 47
Certificarea Revistei Române de Criminalistic=
de c=tre O.S.I.M.
La propunerea Asocia]iei Criminali[tilor din România, Oficiul de stat
pentru Inven]ii [i M=rci, \n temeiul Legii nr. 85/1998 privind m=rcile [i
indica]iile geografice i-a acordat Revistei Române de Criminalistic=
Certificatul de \nregistrare a m=rcii nr. 78602.

48 CRIMINALISTICA