Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Ø &n 757i82h bsp; Dupa natura partenerilor, vorbim de comunicare: intrapersonala (cu sine),
interpersonala (intre doua sau mai multe persoane), comunicare in grup mic (este cazul unei
relatii grupale de tip „fata in fata”) si in public (auditoriul este un public larg, in relatie
directa sau indirecta cu emitatorul).
Ø &n 757i82h bsp; Dupa statutul interlocutorilor, exista comunicare pe verticala (intre parteneri cu
statute inegale; de exemplu, elev-profesor) si pe orizontala (intre locutori cu statute egale;
elev-elev).
Ø &n 757i82h bsp; Dupa codul utilizat, comunicarea este verbala, paraverbala si nonverbala.
Ø &n 757i82h bsp; Dupa natura continutului, comunicarea este referentiala (vizeaza un anumit adevar),
operational-metodologica (intelegerea adevarului), atitudinala (valorizeaza cele transmise).
Ø &n 757i82h bsp; Dupa finalitatea actului comunicativ, comunicarea se imparte in accidentala,
subiectiva si instrumentala.
Ø &n 757i82h bsp; Dupa capacitatea autoreglarii, comunicarea este lateralizata (unidirectionala, fara
feedback) si nelateralizata (cu feedback).
· &n 757i82h bsp; Comunicarea intrapersonala: presupune un dialog al persoanei cu sine. Este
cadrul in care o persoana se afla fata in fata cu constiinsa sa, se recunoaste si se
analizeaza, rezolva probleme, reflecteaza asupra mesajelor pe care vrea sa le transmita
sau asupra comportamentului sau in diferite situatii, se raporteaza critic la faptele si la
realizarile sale, le infrumuseteaza, se incurajeaza sau se amageste. Acest gen de
comunicare este foarte important pentru echilibrul psihic si emotional al persoanei.
· &n 757i82h bsp; Comunicarea interpersonala: se realizeaza intre doua sau mai multe persoane
aflate in situatie de proximitate (familie, prieteni, colegi). Este cadrul in care persoanele
interactioneaza, se influenteaza reciproc, isi comunica pareri, ganduri, sentimente, isi
satisfac nevoia de acceptare, isi formeaza o imagine despre sine, formuleaza si accepta
critici. Acest gen de comunicare ajuta persoana sa-i cunoasca atat pe ceilalti cat si pe
sine.
· &n 757i82h bsp; Comunicarea de grup: se realizeaza in colectivitati specifice vietii profesionale
si sociale. In acest cadru se rezolva probleme, se impartasesc cunostinte si experiente, se
verifica opinii, se ajunge la situatii conflictuale sau se rezolva conflicte.
· &n 757i82h bsp; Comunicarea publica: reprezinta o prezentare, o expunere facuta de o persoana
in fata unui auditoriu. Poate sa vizeze obiective diferite (transmiterea unor informatii,
influentarea opiniilor si actiunilor persoanelor care constitue auditoriul).
· &n 757i82h bsp; Comunicarea mediata tehnologic: se realizeaza intre grupuri umane mai putin
numeroase, iar medierea este asigurata de suporturi cu diferite complexitati din punct de
vedere tehnologic.
· &n 757i82h bsp; Comunicarea de masa: se realizeaza prin ziare, reviste, carti, radio, TV,
calculator.
Comunicarea orala sau verbala : inseamna a intelege mesajele primite in limba in care
se lucreaza, a se exprima oral in diferite medii profesionale si a-si adapta discursul la nivelul
interlocutorului. Sub aspectul notiunii de comunicare orala se afla in acelasi timp elemente ce
tin de expresia sonora a vocii umane si elemente care tin de sensul cuvintelor. In acest sens se
poate face o distinctie intre doua tipuri de limbaj, diferite ca natura dar intim conectate :
- &n 757i82h bsp; &n 757i82h bsp; &n 757i82h bsp; &n 757i82h bsp; limbajul paraverbal sau ceea ce oamenii comunica
prin voce (volum intonatie, ritm, tonalitate, accent, pauze) si prin manifestari vocale fara continut
verbal (rasul, dresul vocii, oftatul, urlete, tipete, etc) ;
- &n 757i82h bsp; &n 757i82h bsp; &n 757i82h bsp; &n 757i82h bsp; limbajul verbal sau ceea ce oamenii comunica prin
rostirea si descifrarea intelesului cuvintelor. Limba este un sistem de comunicare, alcatuita din
sunete articulate, specifice omului, prin care acesta isi exprima gandurile, sentimentele si
dorintele. Vorbirea este actul de utilizare individuala si concreta a limbii in cadrul procesului
complex al limbajului. Limbajul oral indica starea efectiva si disponibilitatile cognitiv-
operationale ale individului. Intre limba si limbaj trebuie facuta aceasta diferentiere.
Usurinta de exprimare ce se poate aplica in fiecare situatie depinde de caracteristicile
personalitatii si de calitatile vocale – enuntarea si pronuntarea.
- &n 757i82h bsp; claritate, pentru a fi un bun orator este nevoie de o capacitate de exprimare clara a
ideilor, o exprimare simpla, materialul trebuind sa fie astfel organizat incat sa poata fi
usor urmarit. O gandire clara implica o exprimare potrivita, inseamna o pronuntare
corecta a cuvintelor astfel incat sa fie usor recunoscute;
- &n 757i82h bsp; acuratete, expresiile si cuvintele folosite trebuie sa exprime exact ceea ce se doreste
iar vocabularul sa fie suficient de bogat pentru a putea intelege cuvintele cu inteles precis
in vederea atingerii scopului propus.
- &n 757i82h bsp; empatie – cel mai bun mod de a ramane prietenos si amabil este de a te pune in
locul celeilalte persoane, incercand sa simti ceea ce simte cealalta persoana. Dar, nu
trebuie sa fii mereu de acord cu aceasta sau cu ideile sale. Trebuie sa fi intelegator si
rabdator. Expresia fetei si tonul vocii sunt evident importante, in special in discutiile de
grup sau in interviuri.
- &n 757i82h bsp; sinceritate – a fi natural, sincer. Este totdeauna un pericol ca atunci cand se discuta
cu persoane necunoscute sau cu un statut social mai inalt, sa devii rigid si stangaci.
Aceasta denota lipsa de incredere in sine.
- &n 757i82h bsp; relaxare – cand muschii sunt incordati nu mai poti fi relaxat. Miscarile bruste sunt
rezultatul unor tensiuni acumulate; Cea mai buna metoda de a te elibera de dificultatile de
vorbire este relaxarea. Daca ramai nemiscat si incordat, atunci respiratia poate fi blocata
involuntar.
- &n 757i82h bsp; contactul vizual – este foarte important schimbul de priviri, in timpul convorbirii
trebuie stabilit un contact vizual cu cel ce asculta.
- &n 757i82h bsp; aparenta – felul in care esti privit arata cat de bine te intelegi cu ceilalti, infatisarea
reflectand modul in care te privesti pe tine insuti. O haina atractiva, o tinuta vestimentara
ingrijita este deosebit de importanta in situatiile formale: intalniri publice, interviuri
pentru angajare, conferinte, etc. Cel care te asculta, nu te poate ajuta prea mult, insa
poate inregistra aparenta, infatisarea ta si atunci el va primi prin metacomunicare, o
imagine a modului in care te porti, cum te ingrijesti.
- &n 757i82h bsp; postura - pozitia corpului este importanta in comunicare. O persoana care se
sprijina de perete sau sta aplecata inainte pe un scaun in timp ce transmite un mesaj
verbal unei alte persoane, surprinde neplacut demonstrand o atitudine de oboseala,
plictiseala, neglijenta.
b) &n 757i82h bsp; &n 757i82h bsp; &n 757i82h bsp; Calitatile vocale :
- &n 757i82h bsp; &n 757i82h bsp; &n 757i82h bsp; &n 757i82h bsp; emitator (cel care initiaza si transmite
informatia), canalul de comunicare, mesajul (informatia) ;
- &n 757i82h bsp; &n 757i82h bsp; &n 757i82h bsp; &n 757i82h bsp; receptorul (persoana care decodifica
mesajul).
- &n 757i82h bsp; &n 757i82h bsp; &n 757i82h bsp; &n 757i82h bsp; pozitia corpului- modul in care stam, in picioare sau
asezati;
- &n 757i82h bsp; &n 757i82h bsp; &n 757i82h bsp; &n 757i82h bsp; orientarea – daca stam cu fata sau cu spatele catre
interlocutor;
- &n 757i82h bsp; &n 757i82h bsp; &n 757i82h bsp; &n 757i82h bsp; proximitatea – distanta la care stam fata de
interlocutor, in picioare sau asezati;
- &n 757i82h bsp; &n 757i82h bsp; &n 757i82h bsp; &n 757i82h bsp; contactul vizual – daca privim interlocutorul sau nu,
intervalul de timp in care il privim;
- &n 757i82h bsp; &n 757i82h bsp; &n 757i82h bsp; &n 757i82h bsp; contactul corporal – o bataie usoara pe spate sau
prinderea umerilor;
- &n 757i82h bsp; &n 757i82h bsp; &n 757i82h bsp; &n 757i82h bsp; miscari ale corpului – pentru a indica aprobarea/
dezaprobarea sau pentru a incuraja interlocutorul sa continue ;
- &n 757i82h bsp; &n 757i82h bsp; &n 757i82h bsp; &n 757i82h bsp; aspectul exterior ;
- &n 757i82h bsp; &n 757i82h bsp; &n 757i82h bsp; &n 757i82h bsp; aspectele nonverbale ale vorbirii ;
Comunicarea nonverbala este de multe ori superioara calitativ celei orale, dezvaluie
intentii si tendinte nemanifeste, potentiale si este dificil, uneori chiar imposibil, sa fie infirmata
de instanta orala.
Comportamentul nonverbal :
- &n 757i82h bsp; &n 757i82h bsp; &n 757i82h bsp; &n 757i82h bsp; are intotdeauna valoare comunicativa;
- &n 757i82h bsp; &n 757i82h bsp; &n 757i82h bsp; &n 757i82h bsp; este ambiguu ;
- &n 757i82h bsp; &n 757i82h bsp; &n 757i82h bsp; &n 757i82h bsp; exprima mai usor atitudini si sentimente,
decat concepte si idei;
- &n 757i82h bsp; &n 757i82h bsp; &n 757i82h bsp; &n 757i82h bsp; leaga limbi si culturi diferite ;
- &n 757i82h bsp; &n 757i82h bsp; &n 757i82h bsp; &n 757i82h bsp; poarta o puternica amprenta culturala si
sociala .
3. &n 757i82h bsp; Cand vrem sa insistam asupra unui pasaj din discursul nostru
b. Ameliorarea mimicii
2. cand multumesti ;
c. Ameliorarea vocii
Vocea:
- transmite emotii:
- gesturi;
- atitudine deschisa/inchisa;
- dinamism/lipsa de energie;
e. Ascultarea eficienta
Ascultarea eficienta este un proces activ, specific omului ca fiinta dialogala, care simte nevoia
dialogului ce poate fi exprimat verbal, gestual, nonverbal. Astfel limbajul acceptarii
(neacceptarii) poate fi evidentiat prin miscarea capului, zambet/grimasa, ochi, sprancene ridicare,
incruntare, respiratie fluierat, gesturi, etc.
1. A raspunde, nu a rezolva.
2. A ajuta o alta persoana sa isi auda propriile cuvinte si sa gaseasca propriile sale solutii.
Poti auzi ceea ce spune cineva, fara a asculta in mod real acea persoana (Bolton, 1979);
un adolescent ar spune: 'prietenii mei asculta ceea ce spun, dar parintii mei doar aud ceea ce
spun'.
Comunicarea prin imagine si sunet : a putea scrie si citi in imagini si/sau sunete; a
transmite informatii inteligibile prin imagine si sunet;