Poluarea aerului

Poluarea aerului poate fi considerat o importantă agresiune a omului modern asupra mediului.
Odata cu revoluția industrială de la sfârșitul secolului al XVIII-lea, amprenta omului asupra
invelișului atmosferic s-a făcut tot mai simțită.

Poluarea aerului poate fi impărțită in două categorii, în funcție de sursele de poluare: poluare
naturală și poluare artificială.

In prima categorie intră vulcanii. Aceștia au o forță uimitoare, putând chiar schimba clima
intregii planete. Astăzi vulcanii activi din Europa se găsesc cu precădere în Islanda. Incendiile
naturale de vegetație sau furtunile de nisip din deșert pot fi considerate surse naturale de
poluare , dar nu se pot compara cu forța distrugătoare a vulcanilor, exercitată prin substanțele
gazoase eliminate în atmosferă (cenușa vulcanică, vapori de apă, dioxid de carbon).
Sursele de poluare artificială sunt o mare problemă a epocii moderne. Pe lângă efectele negative
asupra sănătății oamenilor, poluarea distruge stratul de ozon, ce ne protejează de efectele
negative ale radiațiilor de ultraviolete. Ozonul filtreaza cea mai mare parte ale ultravioletelor de
tip C, care au proprietăți mutagene asupra celulelor pielii, însă datorită găurilor din strat, tot mai
multe astfel de radiații ajung pe Pământ.

Temperatura planetei crește tot mai mult. Acest fenomen, cunoscut și sub denumirea de efect de
seră, poate avea consecințe grave asupra societății: fiecare grad în plus va dilata apa din oceane,
astfel nivelul mării va ajunge deasupra orașelor de coastă. Nivelul oceanului planetar va crește și
datorită topirii ghețarilor.

Principalul poluant artificial al planetei este industria. Necesare unui stil de viață modern, uzinele
sunt prezente în mai toate orașele lumii. În jurul termocentralelor (produc energie electrică prin
arderea combustibililor fosili) sau al uzinelor metalurgice există zone întinse, pe zeci de km,
unde, pământul conține substanțe toxice emanate de coșurile de fum ale uzinelor. Aceste
substanțe, odată ajunse in atmosferă, se intorc pe pământ cu apa de ploaie, astfel ajungând în
panza freatică și pe plantele cultivate.

Aerul este al tuturor și este obligația noastră să ne asigurăm că acesta va rămâne respirabil și
pentru generațiile viitoare. Toți putem face câte ceva pentru natură: să stingem luminile care ard
inutil, să limităm risipa de apă. Planeta nu este numai a noastră, a generației prezente, ci și a
urmașilor noștri.

Bibliografie : Autor: Duceac Irina

Site web : www.scientia.ro

Nu vedeţi că Pământul vă reflectă calitatea propriei voastre

conştiinţe? Poluarea nu este nimic altceva decât poluarea propriei voastre
inimi-minte.
Paul Ferrini în Liniştea inimii

Elev, Bira Robert Ionel, Clasa a VII-a A

Școala Gimnazială NR.2 Râmnicu Sărat, județul Buzău

Coordonator,Prof.Constantinescu Rozica