Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Principiul de Functionare Al Motoarelor in Doi Timpi
Principiul de Functionare Al Motoarelor in Doi Timpi
DOI TIMPI
de Radu Zaharia
Motorul in doi timpi este este un motor cu combustie interna, ce isi consuma
ciclurile termodinamice in doua curse complete ale pistonului. Aceasta eficienta crescuta
se indeplineste folosind inceputul fazei de compresie si sfarsitul aprinderii, efectuand
simultan fazele de admisie si evacuare. In acest mod, motoarele in doi timpi furnizeaza o
putere specifica ridicata.
Primul motor in doi timpi s-a nascut in 1881, constructor fiind inginerul scotian
Dugald Clark. Motorul in doi timpi alimentat cu ajutorul pompei formata din partea
inferioara a pistonului o datoram inginerului englez Joseph Day.
Pentru a elimina unele discutii privitoare la standardizarea Punctului Mort Inferior
(PMI) si Punctului Mort Superior (PMS), figura de mai jos este necesara:
Admisia continua pana cand pistonul reincepe miscarea de urcare si inchide astfel
fereastra de admisie (practic momentul din care am pornit discutia), urmata rapid de o
miscare de rotatie de aprox 25 grade a arborelui cotit, cand se inchide si fereastra de
evacuare. Amestecul aer-combustibil se afla de data aceasta intr-un voulm inchis
deasupra pistonului, urmand a fi mai departe comprimat prin miscarea de urcare a
acestuia (practic in acelasi timp cu incarcarea unei noi cantitati de amestec proaspat, in
carter, sub piston):
Undeva inainte ca pistonul sa atinga punctul mort in miscarea sa de comprimare
(in avans cu aproximativ 30 grd fata de PMI), are loc aprinderea (aprindere care se
datoreaza ori momentului scanteierii bujiei, ori conditiilor indeplinite de temperatura si
presiune in cazul bujiilor incandescente). Acest moment este asfel sincronizat incat
amestecul aprins sa obtina presiunea maxima foarte putin dupa PMI. Destinderea gazelor
arse (din acest moment vorbim de gaze arse, nu de amestec) imping pistonul in jos,
urmand astfel ca in coborarea lui, sa deschida mai intai fereastra de evacuare. Marea parte
a gazelor arse sub presiune, din cilindru, sunt astfel evacuate in primele grade de rotatie
ale arborelui cotit, dupa ce fereastra de evacuare a inceput sa se deschida.
Gazele reziduale arse ramase in cilindru sunt apoi impinse prin fereastra de
evacuare de catre amestecul proaspat ce intra odata cu deschiderea ferestrei de admisie
(deschidere ce a succedat fereastra de evacuare, in aceiasi miscare de coborare a
pistonului).