MIOLOGIA distal la degetul corespunzitor metacarpianului pe are au inserfile mai puternice. Sunt in numar de patru, Inserfii. Insertia proximala se face pe ambele metacar- piene ce delimiteazi spatiile interosoase, dar in mod inegal: pe intreaga fata metacarpianulu care nu priveste axul mini deoarece pe aceasta muse inserd un interosos palmar) si pe jumitatea posterioara a fefei metacarpia- nului care priveste axul mainii (pe acest metacarpian se inser si un interosos palmar), Inertia dstaa se face printr-un tendon ce se impart intr-o portiune scurta, care se fixeazi pe falanga proximal si portiune lang, ce se termini printr-o expansiune pe tendonul extensorului. in st fel degetul mediu are doi interososi dorsal si nici palmar. : ; (ctiune. Muschii interososi au o actiune comun’: toti Fcteaza falanga proximal ile extind pe celelalte dou, Au gio actiune special, interososii palmari fiind adduc- tori (apropie degetele de axul maini) iar interososiidor- sali sunt abductori (indepiirteaza degetele de axul mainii), Interososii sunt sinergisti in actiunea lor de flexiune gi ex- tensiune si antagonisti in migcarile de adductie-abductie. Inervagie. Toi primese ramuri din nervul ulnar primul interosos este deseori inervat de nervul median, ceea ce explic& unele simptome paradoxale in caz de paralizie a nervului ulnar. Aponevroza dorsal a degetelor. Pe fata dorsal a falangelor exist un complex fibros, numit aponevroza dorsala a degetelor, cu urmatoarea structura: fiecare tendon al extensorului se lafeste ca 0 panzi aponevrotic’ ce adera de toate cele trei falange; pe marginile acestei Jame aponevrotice vin si se insere tendoanele muschilor interososi si lombricali, ‘Aponevroza dorsal a degetelor are rolul dea mentine pozitia dorsala a tendonului extensorului: cénd degetele se flexeazi, tendoanele extensorilor ar aluneca pe laturile falangelor dacd nu ar fi mentinute la locul lor de evantaiul fibros al aponevrozei, cat side fibrele marginale ale sale, Dar aponevroza dorsala explica si migcdrile degetelor, Cand este tractionata portiunea mijlocie prin contractia tendonului extensorului, degetul este extins in intregime. Muschii lombricali i interososi vin ins& de pe un plan mai anterior decat aponevroza, pentru a se prinde de mar- sinile ei; de aceea, cAnd acesti muschi se contract, vor flexa falanga proximal; in acelasi timp ins’, aponevroza Se intinde si ca rezultat ultimele doua falange se extind, ANEXELE MUSCHILOR MEMBRULUI SUPERIOR FASCIILE $1 APONEVROZELE MEMBRULUI SUPERIOR Muschi membrului superior sunt inveliti de o teacd fibroasa si rezistent; aceasti fascie de invelis, privitd in ‘otalitate, se prezinti ca un cilindru si se continua in sus Fig. 261. Muschii interososi dorsali siaponevroza dorsali a degetelor (de- getul mijlociu drept). 1. M. interosos dorsal al spatiului al doilea -2. Portiunea scurtd a tendonu- Iui distal. - 3. Poriunea lungd a tendo- nului distal. - 4. Aponevroza dorsalé a degetului. - 5. M. interosos dorsal al spatiului al treilea. - 6, Tendonul mus- chiului extensor al degetelor. cu fascia muschilor umarului si ai peretelui toracic, iar {n jos se termina la nivelul degetelor. Faseiile umirului. Fosa supraspinoasd cu continutul ei (muschiul supraspinos) este acoperita de o fascie ce se inser pe marginile fosei; ea diminua in grosime, pe misura ce se apropie de articulatia scapulohumeralé si se termina pe bolta acromio-coracoidiand, delimitand loja osteo-fibroasa supraspinoasd, Fosa infraspinoasi cu con- tinutul ci (muschii infraspinos, rotund mare, rotund mic) este acoperiti tot de o fascie inserata pe marginile fosei. Ajungiind la nivelul deltoidului, ea se cliveazd in douk foite ce invelese deltoidul. Foita superficial, mai groasi, se inser, ca $i muschiul, pe spina scapulei, pe acromion siclaviculd; se numeste fascia deltoidiana (Fascia deltoi- dea). In rest, fascia se continua distal cu fascia brahiala, sianterior cu cea a pectoralul mare. Muschiul subscapular este invelit de o fascie subtire. Fascia brahiali (Fascia brachii) inconjurd bratul ca un mangon, Ea continua fascia deltoidiand si pe cele pec- ‘orale, find subjire si formata predominant din fascicule conjunctive, Extremitatea ei distalé se prinde pe olecran, pe epicondilul medial si pe cel lateral. Este perforata de otificii pentru trecerea nervilor si venelor superficiale (prin cel mai mare trece vena bazilica). De pe fafa sa intern se desprind doua septe intermus- culare conjunctivo-fibroase.S e pt ul intermus- cular lateral (Septum intermusulare brachii laterale) se insera pe creasta tuberculului mare, pe marginea laterald a humerusului si pe epicondilul lateral, Septul intermuscularmedial (Septum intermusculare brachii mediale) se inser pe creasta tuberculului mic, pe marginea medial’ a humeru-224 sului gi pe epicondilul medial. Se formeaza astfel dowd loje: 0 loj& anterioara pentru muschii biceps brahial si brahial, si o loja posterioara pentru triceps. Lojile comu- nicd intre ele prin orificii care strabat despartitoarcle si prin care tree vase si nervi (nervii ulnar si radial). Fascia antebrahiald (Fascia antebrachii) este dispus& ca un manson in jurul antebrafului. Extremitatea sa proximala se continua cu fascia brahiala, inserindu- se pe cei doi epicondili humerali; extremitatea sa infe- rioara se ingroasi formand doua benzi dispuse transversal, care inconjura regiunea carpului atat pe fata palmar, cat si pe cea dorsal, acoperind tendoanele flexorilor si ale extensorilor. Astfel se formeaza retinaculul flexorilor si retinaculul extensorilor. Fascia antebrahiala este perforati de numeroase orificii pentru trecerea vaselor gi a nervilor superficiali. Suprafata interioara, care raspunde muschilor antebra- tului, trimite o serie de prelungiri care invelese muschii. Dintre acestea, doua sunt mai importante: una lateral’ si alta mediala. Cea mediala se fixeaz pe marginea poste- rioard a ulnei, iar cea lateral pe marginea posterioard a radiusului. Prelungirea medial poate insi lipsi; in acest caz, fascia antebrahiala adera de ulna. Prin aceasta dispozitic se formeazi doua loje musculare: in loja ante- rioarA se gasesc muschii grupurilor anterior si lateral, iar in loja posterioara, muschii grupului posterior. Retinaculul flexorilor (Retinaculum flexorum). Este © panglica fibroasé patrulaterd intins& transversal intre cele dowd margini ale santului carpului. Extremitatea sa medial se inser pe eminenta carpiana mediala (pisiform si osul cu carlig) iar extremitatea lateral pe eminenta carpiana laterala (tuberculul scafoidului si tuberculul trapezului). Retinaculul flexorilor transforma santul car- pian in canalul carpian (Canalis carpi) numit de chirurgi tunel carpian. Acesta face comunicarea intre antebrat si regiunea profunda a palmei si permite propagarea unor colectii patologice intre cele dou’ compartimente. De pe fata posterioara a retinaculului pleac& o lama desparti- toare, care se inser pe oasele carpiene, formand astfel doua culise osteo-fibroase: una lateral prin care trece mus- chiul flexor radial al carpului si alta mediala, cu mult mai mare, prin care trec tendoanele flexorilor, cu exceptia ten- donului flexorului ulnar al carpului, precum si nervul median. Structural, retinaculul flexorilor este format din fibre superficiale verticale si oblice, precum si din fibre profun- de transversale. Retinaculul extensorilor (Retinaculum extensorum), Se prezinta ca o banda de intirire a fascici antebrahiale, cu forma patrulatera, ce se insera medial pe ulna, piramidal si pisiform, iar lateral pe radius. El se continua proximal cu fascia antebrahiali, iar distal cu cea dorsala a mainii. De pe faja profunda pornesc o serie de despar- titori ce se prind pe crestele osoase ale extremitatilor dis- tale ale ulnei gi radiusului. Se formeaza astfel sase culise osteo-fibroase, denumite dupa tendoanele ce trec prin ele. __ APARATUL Locoy, in sens latero-medial, acestea sunt: a) Oo, abductor gi scurtului extensor ai policgh a iS hun tensorilor radiali ai carpuluis c) cutisa je) Sigg al policelui; d) culisa extensorului dege nguluj os rului indexului; e) culisa extensorutui qer 5 ten f) culisa extensorului ulnar al carpuluj, °° ay Fasciile si aponevrozele mainii sunt a1 palmar cit pe cea dorsal ae ‘ascia palmari, intinsa pe toata Febsebine Tr Structura $i aisporit oe zing OziTia tim, may considera trei porfiuni: 2 aR eT Pportiuneamijloc 1 Mig, Sispus ai 6 ‘5 intr-adevar de aponevroza (Aponeurosis pains *0ate spatiul dintre eminentele tenara si hipotenara, 4) 0% | Ghai triunghi cu varful la retinaculal flexorte 28 continua eu tendonul muschiului palmar lung, 7, Unde se la nivelul degetelor. Cele doud margini se ne 7 a cy (cele doua fascii, tenard si hipotenar’. _Porfiunea mijlocie a aponevroze’ este format din doy : a EMAL din doug, (4) Fibrele longitudinale diverg din tendonul pa rului’fung, condensandu-se anterior tendoanelor flex. jilor, sub forma a patru bandelete pretendinoase. Ajunss la baza degetelor, acestea se impart in cate doug fasiice Inconjuri ridicina fiecdrui deget, inserindu-se'pe fja dorsala a falangei proximale. De pe marginile acesior 262. Aponevroza palmari. ; 1. M. palmar seurt. - 2, Bandeleta pretendinoass versale ale aponevrozei palmare, «4. Arterd digitald palm sinervi digital palmari propri. -5. Aponevtoza palm” ‘muschiului palmar lung,y w MIOLOGIA benzi pornesc fibre despartitoare, ce se insera pe fascia muschilor interososi. in felul acesta se determina patra teci fibroase, fiecare continand cite dou’ tendoane apartinnd flexorilor superficial si respectiv profund ai degetelor. ©) Fibrele transversale sunt dispuse intre benzile pretendinoase. fn portiunea mijlocie constituie fasciculele tfansversale-(Fasciculi transversi) ale aponevrozei, in partea distal a aponevrozei, fibrele transversale se grupeazi sub forma unor panglici subjiri intinse intre capetele metacarpienelor II-V formand ligamentul metacatpian superficial (Lig. metacarpale transversum ,, superficiale). Acest ligament determina impreuna cu bandeletele pretendinoase, sapte arcade: patru in dreptul ) degetelor, pe sub care trec tendoanele flexorilor, si trei in dreptul spatiilor interdigitale, pe sub care trec lombricalii, _ nervii gi vasele digitale palmare proprii. De pe marginile mediala si lateral ale portiunii mijlocii ale aponevrozei palmare, patrunde tn profunzime céte un sept conjunetiv. Septul palmar medial trece lateral “de muschiul opozant al degetului mic gi se insera pe meta- carpianul al V-Tea; el este perforat de ramurile profunde alg arterei si nervului ulnar. Septul palmar lateral trece trei Ioji: Joja Taterala (tenara), loja mijlocie (mezotenara) si loja medial (hipotenara). ~Aceste doud septuri intalnesc anterior metacarpienelor o fascie subtire intinsa transversal, inserata pe marginile anterioare ale tuturor metacarpienelor, cu exceptia celui de-al III-lea, Ea se prinde proximal pe elementele fibroase ale articulatiilor intercarpiene, iar distal se continua cu ligamentul metacarpian transvers profund si separa muschii interososi palmari de tendoanele flexorilor. Este fascia interososilor sau fascia palmari H 2P ortiunea latera lia fasciei palmare, cu mult mai subjire decat aponevroza palmara, acopera muschii eminentei tenare si se continua lateral cu fascia “dorsal a mainii. “GP ortiunea medial Aafasciei palmare, asemanditoare ca structura. cu precedenta, se continua inedial cu fascia dorsal a mainii, Fascia dorsald a mainii (Fascia dorsalis manus) Situata sub piele, acopera tendoanele extensorilor. Marginile sale laterale, cubitala si radial, se insera pe cele doud metacarpiene extreme, iar proximal se continua cu fascia antebrahiala, Tecile fibroase ale flexorilor (Vaginae fibrosae digitorum manus). Tendoanele flexorilor (superficial si Profund) tree prin cate un tunel osteo-fibros, format de ‘ala anterioara a falangelor si de céte o lama fibroast Tecurbata, inserata pe marginile respective ale acestor ase; lamele reprezinti tecile fibroase ale tendoanelor. Pentru detalii vezi pagina 154. w 225 BURSELE SINOVIALE $I TECILE TENDOANELOR MUSCHILOR MEMBRULUI SUPERIOR [Bursae (synoviales) et vaginae tendinum musculorum membri superioris] Existi numeroase formatiuni scroase anexate fie musehilor, fie tendoanelor muschilor membrului superior, cu important atit fiziologica cat si practicd. Bursele au fost descrise la muschii respectivi, ramandnd sa se facd in continuare descrierea tecilor tendoanelor muschilor mainii (Vaginae tendinum digitorum manus), Tecile tendoanelor flexorilor sunt anexate acestora siaurrolul dea le usura alunecarea. Dispozitia lor general a fost descrisa la Capitolul de generalitati asupra muschilor ~ anexele musculare — la pagina 153 Dupa intinderea lor vom avea teci tendinoase digitale si teci tendinoase digito-carpiene. Tendonul flexorului radial al carpului posed o teacd proprie. LTeciletendinoase digitale sunt anexate indexului, mediului si inelarului; ele iau Fig. 263. Tecile tendoanelor flexorilor. 1, Tendoanele muschilor flexor ai degetelor,~2. Tendonu! muschiului flexor ulnar al carpului. - 3. Retinaculul flexorilor, - 4. Teaca digitocarpiand medialA. - 5. Tecile digitale - 6. Teaca digitocarpiand lateral. - 7. M. adductor al policelui. - 8. M. scurt flexor al policelui. ~9. M. scurt abductor al policelui. - 10. M. lung abductor al poticelui. = 11. M. flexor radial al carpului, - 12. Teaca digitocarpiana laterali.226 nastere la baza falangelor distale, intinzndu-se pani la articulattile metacarpofalangiene. 2Teciletendinoase digito- © arp ie n esuntinnumar de doua: una laterala gi alta mediala. 4) Teaca tendonului muschiului flexor lung al policelui (Vagina tendinis musculi flexoris pollicis longi) reprezinta tcaca digito-carpiand latcrala. [a nastere la nivelul bazei falangei distale a policclui, urcé proximal invelind tendonul acestui mugchi, trece inapoia retinaculului flexorilor gi ajunge la 1 cm deasupra acestuia. b) Teaca comund a mugchilor flexori (Vagina commu- nus musculorum flexorum) este teaca digito-carpiand mediala, Naste la nivelul bazei falangei distale a degetului mic si urc pana la palma invelind cele doud tendoane flexoare ale degetului mic; aici se argeste si imbraca si tendoanele flexoare ale inelarului, mediului siindexului, trece apoi prin canalul carpian inapoia retinaculului flexorilor si sfargegte la acelasi nivel cu cea lateral. 3.Teacatendonuluimugch lui flexor radialalcarpului (Vagina tendinis musculi flexoris carpi radialis). inveleste tendonul respectiv in culisa lui osteo-fibroasa. Muschiul flexor ulnar al carpului posed gi el 0 teaca asemnatoare (inconstanta), Tecile tendoanelor extensorilor. Fiecare dintre culisele tendoanelor extensorilor poseda cate 0 teacd. Tecile depaisesc proximal gi distal retinaculul extensorilor, ins nu ajung niciodata pana la degete, ca cele ale Alexorilor, Aceste teci urmarite in sens radio-ulnar sunt: - teaca tendoanelor lungului abductor si scurtului ext- ensor aie policelui (Vagina tendinum musculorum abductoris longi et extensoris brevis pollicis); ~ teaca tendoanelor muschilor scurt si lung extensori radiali ai carpului (Vagina tendinum musculorum exten- sorum carpi radialium); ~ teaca tendonului lungului extensor al policelui (Vagina tendinis musculi extensoris pollicis longi); ~ teaca tendoanelor extensorului degetelor gi a exten- sorului indexului (Vagina tendinum musculorum exten- soris digitorum et extensoris indicis); - teaca tendonului muschiului extensor al degetului mic (Vagina tendinis musculi extensoris digiti minimi); ~ teaca tendonului muschiului extensor ulnar al carpului (Vagina tendinis musculi extensoris carpi ulnaris). 5. MUSCHII MEMBRULUI INFERIOR (Musculi membri inferioris) MUSCHII BAZINULUI Sunt asezafi cu corpul muscular la nivelul bazinului si se intind de aici pind la extremitatea superioara a femurulu Originea lor ocupa suprafete intinse in exteriorul si in APARATUL LOCOMOTOR imteriorul bazinului; de aici mugchii converg spre cele doua trohantere §i spre regiunile invecinate lor de pe epifiza proximala a femurului. Din aceasta cauz’, muschit bazinului se mai numese si ,,muschii pelvi-trohanterieni”, Ei formeazi o aglomerare de musculaturd atit de puternics cum nu se mai gaseste in alté parte a corpului, alcdtuind un adevarat con muscular in jurul articulatiei coxofemurale. In majoritatea lor sunt voluminosi, relativ scurti si puternici, deci muschi de forta. Embriologic, toti muschii bazinului sunt autohtoni, adica apartin membrului inferior, nu si trunchiului, spre deosebire de ‘membrul superior, unde in timpul dezvoltarii au loc deplasir gi suprapuneri de mugchi ai membrului cu cei ai trunchiului, Dupa asezarea lor fata de bazin si fata de articulatia coxofemurala, se impart in doud grupe. a) Grupul anterior sau interior, format de muschiul iliopsoas si de inconstantul muschilui psoas mic; sunt situati in interiorul pelvisului mare. [mpreund cu patratul lombar, acestia intra si in constitutia peretelui abdominal posterior, motiv pentru care pot fi studiati gi la muschii abdomenului. Dupa insertia lui pe femur, si dupa actiune, psoasul mare apartine ins membrului inferior. b) Grupul posterior sau exterior cuprinde un numar de 10 muschi asezati pe suprafata exterioara a pelvisului (obturatorul intern si piriformul au migrat in mod secun- dar spre interiorul pelvisului). Corpurile lor musculare Se suprapun in doua sau chiar trei planuri pe fata pos- terioard, respectiv laterala a bazinului, formand in tota- litatea lor fesa, Tensorul fascici lata este 0 dependinta a gluteului mijlociu; el a dobandit in mod secundar insertia terminal pe tractul iliotibial, avnd astfel o actiune asociata cu 0 Portiune a gluteului mare. Dupa asezarea topografica, el poate fi descris gi la muschii coapsci, fiind situat la limita intre fesa si Coapsa, Acriune. Cu exceptia tensorului fasciei lata si a por- fiunii superficiale a gluteului mare (care prin intermediul tractului iliotibial actioneaza si asupra genunchiului) tofi ceilalti muschi sunt uniarticulari, cu actiune exclusiv asupra articulatiei coxofemurale. Dispozitia radiara in jurul acestei articulatii le di posibilitatea de actiuni multiple. Nu exist muschi separai pentru fiecare din cele sase migciri fundamentale ale articulatiei coxofe- murale, Fiecare muschi are mai multe actiuni, una fiind de regula cea principala; este chiar posibil ca unul si ace- lasi muschi, datorita asezarii sale fata de un anumit ax de migcare, si actioneze in doud sensuri opuse. Muschii bazinului actioneaza asupra articulatiei coxofemurale impreund cu numerosi muschi ai coapsei MUSCHII ANTERIORI Al BAZINULUI |, Muschiut iliopsoas (M1. iliopsoas) este un muschi complicat, aleatuit din doua portiuni: muschiul psoas mare si muschiul iliac; ei sunt izolati in pelvis, dar au 0 insertie comuna pe trohanterul mic.