“ Educatoarea este cea care dăruieşte fiecărui om, la pornirea lui pe drumul spre lumină
primele elemente, călăuzindu-i paşii spre marele titlu de om. Ea este aceea care modelează
materialul cel mai de preţ – copilul – tinzând ca din fiecare bloc de marmură brută să
realizeze o fiinţă înzestrată cu cele mai frumoase trăsături, un om care să înmănuncheze
calităţile morale cele mai înalte. Ea este cea care îl ajută pe copil să descopere tainele naturii.
Toate acestea au făcut ca activitatea sa, să fie socotită drept profesiunea de aur ” ( Dumitru
Salade )
Noul curriculum pentru învăţământul preşcolar presupune câteva mutaţii semnificative,
printre care trecerea de la învăţarea centrată pe acumularea de informaţii la structurarea de
capacităţi şi competenţă, de la “ a spune ” la “ a face ”. Reforma prin noul curriculum
înseamnă creativitate, ceea ce presupune schimbarea ta ca dascăl, găsirea noului pentru fiecare
activitate. Soluţia o reprezintă o intensă activitate creatoare.
În noul curriculum copilul devine centrul acţiunii educative, iar educatoarea îndrumător,
organizator, dirijor în acţiunea de însuşire a cunoştinţelor.
În elaborarea noii programe s-a ţinut cont de tendinţele actuale în pedagogie ( deschidere către
abordarea Metodei proiectelor, a activităţilor integrate, a metodelor interactive de grup, etc.), de
o serie de aspecte pozitive: nivelul de maturizare actual al copiilor din grădiniţă şi de tendinţele
şi evoluţiile în domeniul informaţiilor şi al tehnologiei moderne.
Învăţarea integrată se reflectă cel mai bine prin predarea tematică ( integrarea conţinuturilor ),
care sprijină dezvoltarea concomitentă a unor domenii, în loc să se concentreze pe un aspect
izolat , lucru nefiresc pentru dezvoltarea copilului. Predarea tematică se face în aşa fel încât să
reflecte legăturile dintre mai multe discipline şi conexiunile lor de viaţă.
La grădiniţa la care ne desfăşurăm activitatea am căutat în permanenţă ca cele subliniate mai sus
să fie punctul de pornire în realizarea activităţilor. Un argument în acest sens poate fi şi una din
activităţile integrate desfăşurate care s-a bucurat de un real succes şi a cărui proiectare am dori să
v-o prezentăm în continuare.
Folosirea folclorului in gradinita contribuie la imbogatirea si extinderea orizontului cultural
artistic al copiilor, la educarea sentimentelor de dragoste si admiratie, mandrie si respect fata de
creatia populara, la formarea premisei personalitatii prescolarilor.
Folclorul este totalitatea creatiilor si manifestarilor artistice, valori culturale apartinand culturii
noastre spirituale, literatura si muzica populara, dansurile populare, formele de teatru si
spectacole populare, obiceiuri si traditii populare romanesti toate acestea incercand sa le
promovam la noi in gradinita prin toate activitatile desfasurate in procesul instructiv-educativ si
constituie un valoros si variat mijloc de educatie.
Folclorul pastreaza si transmite traditiile poporului nostru in toate actiunile desfasurate cu ocazia
diferitelor evenimente: 1 DECEMBRIE; SERBAREA DE MOS CRACIUN; EMINESCIANA;
24 IANUARIE - ZIUA UNIRII; 8 MARTIE; 1 IUNIE si SERBAREA DE SFARSIT DE AN
SCOLAR; am prezentat cantece si dansuri populare romanesti, scenete, dramatizari, sezatori care
au cultivat si promovat aceste comori de neinlocuit ale poporului nostru. Folosind proverbele si
zicatorile am putut educa la copii calitati morale ca: cinstea, rabdarea, modestia, dragostea de
munca, de oameni si de tara, bunatatea, curajul, respectul fata de cei mari, acestea fiind finalizate
prin concursuri ca:
- „Doi prieteni adevarati sau
- „Spune totdeauna adevarul";
- „Intre adevar si minciuna";
Folosind alegoria, comparatia, metafora am lecturat basme si povesti in care am folosit si
proverbe ca:
- „Pana nu patesti nu te cumintesti;
- „Vorba dulce mult adduce
- „Capul face capul trage;
iar in convorbiri dupa imagini am folosit proverbe ca
„Prietenul la nevoie se cunoaste"
sau in jocurile libere am folosit proverbe ca:
„Lenesul mai mult alearga" sau
„Spune-mi cu cine esti prieten, ca sa-ti spun cine esti".
Folclorul reflecta o anumita viziune despre lume si viata. Frumusetea reliefului romanesc
este completata de portul, obiceiurile si mestesugurile tinutului binecuvantat de Dumnezeu.
Este necesar sa se faca cunoscute copiilor obiceiurile, datinile strabune deoarece acestea
contribuie la dezvoltarea dragostei fata de tinutul natal, acestea constituie suportul pe care se vor
sprijini sentimentele in perioadele de varsta urmatoare si constituie un bun mijloc de integrare a
copilului in spiritualitatea poporului roman.
Folclorul muzical al copiilor vorbeste despre lumea copilariei prin versuri si melodie, prin
jocuri muzicale, prin creatii originale aratand sinceritatea si frumusetea sufletului copilului, gama
de sentimente si emotii, spontaneitatea si dragostea lui de viata, de frumos, de cei apropiati.
Bogat si foarte variat in continut si forma, folclorul copiilor ne ofera posibilitatea de a privi in
trecutul indepartat al omenirii, in perioada de copilarie a acesteia deoarece pastreaza elemente si
forme ale unei culturi stravechi, obiceiuri si traditii populare romanesti.
Folclorul muzical il ajuta pe om sa treaca prin cele mai grele momente ale vietii, iar noua
educatoarelor ne revine nobila misiune de a initia copiii in comorile iCultivarea dragostei si
respectului pentru valorile spirituale romanesti, familiarizarea copiilor cu diferite obiceiuri si
datini din tara, afirmarea talentelor si evaluarea rezultatelor prin spectacole si concursuri
muzicale sunt obiective pe care noi educatoarele ni le propunem sa le realizam in activitatile din
gradinita.
Prin folclor copiii pot sa cunoasca si sa pretuiasca mai mult lupta poporului pentru
libertate sociala si nationala, frumusetea limbii si a tarii sale, sentimentele si nazuintele celor de
ieri si de azi.
BIBLIOGRAFIE
Ioana Bot, D. Caracostea, teoretician și critic literar, București, Editura Minerva, 1999;
ediția a II-a revăzută și adăugită, Cluj, Casa Cărții de Știință, 2001
EDUCATOARE,