@lltgr*n

Richard Cater

El EE'ITIE LITEFIA
CUPRilNS
lntroducere
Testu[ 1 10
Testu [ 2 22
Testul 3 34
Testu[ 4 46
Testul 5 s8
Testul 6 70
5
Testul 7 82
Testul 8 94
Testu [ 9 106
Testut 10 118
RSspu nsu ri 130

;i

k
 INTRODUGERE
Bun venit [a intS[nirea cu aceastS carte
de probleme logice. ScopuI suprem al
testelor din aceste pagini este sI [e ofere
micitor celute cenugii care vE aparlin
exctusiv ocazia unei serioase test5riin stil.
tradi!ionat. TestSndu-vI capacitatea de
a face deduclii [ogice, vederea in spaliu,
gSndirea conceptua[5 ;i concentrarea
(printre attete), creieruI va fi soticitat pAnS
ta timitete sate. SperSm cE va fio experien!5
care vE va aduce satisfaclii ;i cI vE va ajuta
s5 aftali mai mutt, iar ta sfSr;ituI acestei
clrliveli ;ti mai mutte despre intel.igenta
gi [imitele creieru[ui.
Tolioameniisunt mai mutt sau mai
pulin intetigenli. Nivel.uL de intetigen!5
6 este acelagi pe tot parcursuI vielii ;i nu
aveli cum s5-1. faceli s5 creascl brusc
;i sE devenili geniu. Nu este posibit
nici sI vI cresteti scoruI lQ (coeficientul
de inteligen!5); v-a!i n5scut geniu sau
nu. in orice caz, dob5ndind un scor lQ
foarte mare, vI incadrali printre cei mai
intetigenli2olo oamenidin [ume (;i puteli
deveni membru Mensa) ;i, odatl ajuns
acoto, sperlm ci veli face ceva pentru a v5
menline creieruI ocupat. in fond, simptul.
fapt cE aveli un lQ mare nu are importan!5;
ceea ce faceli cu e[ conteazS!
MuLlioameni nu-;idau seama de
potenlial.ut lor menta[. Un motiv pentru
aceasta este c5 nu-ti testeazl niciodat5
capacitSlite mentate. Iat5 unuI dintre
numeroasete motive pentru care organizatia
Mensa este at6t de important5 ;i aceasti
carte v-ar putea schimba viala in bine.
Ar trebui cel pulin sI vE permit5 sI vI
aftali potenlialuI scor lQ, dac5 nu il
cunoa;tefi deja. in fond, de unde ;ti!i
c5t de inteLigent sunteli dacS nu vd
testa!i ca pacitSlil.e menta [e?
cuM sE FoLosEgTE ACEASTA CARTE
Aceastl carte cuprinde zece teste, fiecare
cu 20 de probteme care v5 soLicitd gSndirea.
Rispunsurite corecte [a fiecare test se
glsesc in sec!iunea de rlspunsuri, care
incepe ta pagina 130. Pentru a foLosi aceastl
carte cu eficien!5 maximS, efectualitestele
unul c6te unu[, cu pauze, nu toate deodatS.
Parcurgegi fiecare test in parte cAt mai rapid
posibil. ;i rispundeli maiint6i [a intreb5ri[e
care vi se par cete mai u;oare, apoi revenili
la cele mai dificil.e. Testele vi vor ajuta sE
v5 descoperili punctel.e tari ;i punctete stabe
in ptan cognitiv, dar nu veliobline un scor
lQ convenlionaI dec6t dacl vI veli testa
aptitudini[e in anumite condilii stricte.
CAnd suslinelitestete, incercali sI simu[a!i
condilii[e unui test rea[: rezervali-vE un
interval de timp in care sI nu fili intrerupt,
cronometrafi-v5 ;iincercali sE [ucrali ca[m
;i eficient. Daci veli dori s5 suslineli un test
de intetigen!5 adevirat, intreblrite [a care
ali r5spuns in aceasti carte v5 vor ajuta
s5 fili bine pregltit pentru unete tipuri de
probteme de LogicS pe care te veliintil.ni.
CAnd ali terminat, verificati-v5
rispunsuri[e ;i calcuLali punctajuI tota[.
Puteli fo[osi urmitoarele scoruri pentru
a vedea c6t de bine v-ati descurcat:
 sCoR PROCENT IMPORTANTA INTEI.IGENTTI
DE RASPUNSURI
CORECTE Aceastl carte nu vI ajutl sI vi schimbati
i1: 95 scorul lQ, dar vI ajutl sI oblineti cet
94 mai mare scor posibit.
93 De ce este atet de importantl testarea
92 intetigentei?
'rS
91
90 Probtemete de [ogic5, jocurite de
uu,
85 inteligentS, ghicitorite si testete concepute
13 80 pentru a ne face si ne mAngAiem blrbia
12 75 ingAndurati sunt vechi de cAnd [umea.
11 70 Ete ne-au ajutat si ne dezvott5m mintea,
10 55 depS;ind cu mutt nivetuL ta care nu flceam
9 60 dec6t si destu;im cum sI prindem cu un
8 55 b5! de lemn animStule care se mi;ci rapid.
7 50 Soticit6ndu-ne ta maximum capacitilite
6
7
45 mentate, lumea ni s-a deschis in fala
5 40 ochitor, de [a descoperirea focutuipAnE
[a inventarea rotii, de [a supercomputere
DacS oblineliin mod constant scoruI p5n5 ta Marete Accelerator de Hadroni,
maxim, ar trebui s5 vE gAndili sE suslineli de [a exptorarea oceanetor pAn5 La
un test Mensa, contact6nd organizatia misiunite cu echipaj uman pe Marte.
[a adresa: Toate acestea au necesitat eforturi
www.mensa.org.uk mentate. Creierete noastre au evotuat, au
crescut, s-au axat pe probleme, au devenit
mai intetigente gi astfeI s-au dezvottat,
5oo/o din populalie are un !e transform6ndu-se in cet mai bine regtat
intre 9O ;i 11O. Doar 2olo are un te organism din universuI cunoscut.
sub 53 sau peste 147.
Creierele noastre inleteg [umea, privind
piesete care se imbinl si atcituiesc
mediuI inconju r5tor. Fiecare piesl
este apoicomparatS cu tot ce am mai
intS[nit. ii comparEm forma, mErimea,
cutoarea, textura, o mie de catitlli diferite
 ;i o punem in categoria mentati din care
pare sE facl parte. De exemplu, creierele
noastre pot deduce cI obiectuI alb care
se deplaseaz5 rapid ta cotlut strizii este
o ma;in5, fIrS a o vedea efectiv. Acesta
completeazi singur goturile care nu sunt
umplute cu informalii transmise de ochi
gi de urechi. Continulm cu aceastl relea
de conexiuni pSnE ajungem sI inlelegem
suficient de bine obiectuL pe care-[ studiem
pentru a ne permite sE aclion5m in
situalia dat5. De cele mai mutte ori simpla
recunoa;tere vizua[5 este suficientS,
dar de fiecare datS cSnd percepem un
obiect facem trimiteri de l.a et [a alte notiuni,
?1. anal.iz5m, i[ categorisim.
Aceastl capacitate de a anatiza logic -
de a raliona - este unul dintre cete mai
8 extraordinare instrumente ate arsenatutui
nostru minta[, [a egatitate cu creativitatea
;i gindir,ea inductiv-laterat5. F5rE ea,
;tiinfa nu ar exista, iar matematica nu
ar fi mai mult dec6t o stenografie pentru
numirarea articotetor. De fapt, de;i
am fi reusit sI ie;im din pe;teri, nu am
fi ajuns prea departe.
Mai mu[t, ne compar5m automat
cu ceilatli. Vrem s5;tim unde ne situ5m.
Avem imboldul instinctiv de a concura,
at6t cu anterioarete noastre performanle
maxime, c6t ;icu ceita$i. Experienla,
ftexibilitatea ;i rezistenla sunt dobAndite
forl6ndu-ne [imitele personate, mentate
;i fizice. Capacitatea de a face deduclii
logice ne dE satisfac]ie ;i valoare, adic5
o parte din complexuI amestec de factori
de [a baza atcituirii imaginiide sine.
Oblin6nd o reugit5 intr-un domeniu,
in speciaI daci iniliaI ne-am gSndit
cI ar fi prea greu sE avem succes, resimlim
o extrem de pticuti senzalie de reatizare.
Prin ana[i25, recunoattere a tiparetor
;i deduclie Logic5 creierul dI inleles ;i structurl
lumii care ne inconjoarS, iar pornirea noastr5
de a ne mSsura ;i testa propria persoanl este
un reflex inevitabi[ care rezu[tI de aici.
UN ANTRENAMENT PENTRU CREIER
Rezotvarea unei compticate probteme de
Logic5 este unuI dintre cele mai importante
lucruri pe care [e poate realiza intetectuI uman.
in urma unor progrese recente in neurotogie
;i psihotogie cognitiv5 s-a insistat mai mutt
dec6t oric6nd asupra importanlei probtemelor
de logic5 gia exerciliilor mentale. ln prezent,
exerciliil.e de aritmeticl ;ide Limbaj, cum ar
fi Sudoku;i cuvinteleincruci;ate, au pitruns
in viala noastri cotidianS. Chiar;ijocurite ta
calculator sunt cLldite pe algoritmi de rezolvare
a probtemeLor Logice in care, dacS incheiem o
problem5 de [ogic5, putem trece [a urm5toarea.
CreieruI nostru se rec[5de;te, se remodeleazl
;i se reorga nizeazd continuu, pe tot parcursul
viefii. Et este singuruI organ care poate face
acest tucru. CreieruI i;i rescrie continuu
instrucliunite de operare giigi modifici
adevlrata structurS, ca rSspuns [a experienlete
noastre. La fel. ca mu;chii, minlite noastre pot
r5spunde [a exerciliu, permi!5ndu-ne sI fim
mai tenace;i mai pregltili mentat. ln plus,
de;i exerciliuI poate fi adesea o corvoadS, un
antrenament bun pentru creier poate fi adesea
rea[izat st6nd a;ezat pe o sofa confortabiL5.
Deci, chiar nu aveli scuze pentru a refuza
invitatia noastrS. Succes [a teste!
Testu[ \
Care dintre

0fl pentagoanete din

rAnduI de jos ar trebui
s5-[ intocuiasc5 pe cel
cu semnutintreb5rii?

?o
 Batanlete 1 in echitibru
gi 2 sunt
perfect. CAte triunghiuri sunt
@2 necesare ca ;i batanla 3 si fie
in echitibru?

Vezi rispunsuI ta pagina 132

DacI 3/q sunt egale

03 cu 41/2, atunci cat
inseamn A 21h?
 Care dintre formele de maijos
fA fr
I I ll /fr,
poate fi imbinatl cu forma de sus
\/ -J pentru a aLcituiun pltrat perfect?

::rai{?,i{r'?

-:.:-==1=;?==-t=ryr.1:-:::!iarr

t:::
t

1: a:

.--.:iiiiia.:1ii

l:'

r'::r:-i:==

\+
^ugtnu
'
^o"uU\Vt
Uuit*Ot"
/A F= Alegetifigura corectl dintre cete
numerotate, de maijos, pentru
I I I ly]1
V/ Vl a intocui semnutintreblrii.

A@A
AA@
?AA
AMAA&A 12 6
Vezi rispunsul. La pagina i32

Vezi rdspunsul" [a pagina 132

Comptetali pStratuI folosind

06 9 numere consecutive astfeI inc6t,

insumAnd numere[e din p5trSlel.ete
de pe toate 16ndurite, cotoanele,
respectiv diagonate[e mari,
s5 oblinem acela;i tota[.