Sunteți pe pagina 1din 26

CARDIOPATIA ISCHEMICĂ

Conf. Univ. Dr. Paraschiva Postolache


UMF "Grigore T. Popa", Iasi
CARDIOPATIA ISCHEMICĂ

= formă de manifestare a ischemiei miocardice

Caracteristici:
 Atacuri paroxistice de durere

 Senzație de presiune toracică


FACTORI DE RISC

 Colesterolul
 Diabetul

 Alcoolul

 Fumatul

 Hipertensiune arterială

 Obezitatea

 Stresul
FORMELE CLINICE ALE CARDIPATIEI ISCHEMICE

 Angină pectoral la efort


 Angină instabilă

 Infarctul miocardic

 Cardiopatia ischemică cronică silențioasă


ANGORUL DE EFORT

 Dureri precordiale și retrosternale difuze


 „Gheară”
 După începerea unui efort
 Frig sau emoții
 Durată variabilă
 Timp de 2-5 minute
 Cedează după încetarea efortului
 Cedează la administrare de nitroglicerină
ANGORUL INSTABIL

 Angor de novo – primul acces de angor


 Angor spontan – survine în repaus

 Angor agravat
ANGORUL PRINZMETAL

Angină pectorală:

 Survenirea acceselor dureroase în repaus


 Nocturn

 Modificări de EKG

 Spasm coronarian tranzitoriu


INFARCTUL MIOCARDIC

 Survine brusc în repaus sau în somn


 Dureri precordiale sau retrosternale
 Localizare difuză cu iradiere
 Tahicardie
 Asurzirea zgomorelor cardiace
 Ritm de galop
 Frecătură pericardică
 Suflu sistolic apexian
INFARCTUL MIOCARDIC

 Șoc cardiogen
 Paloare

 Transpirații reci

 Colaps

 Oligoanurie
CARDIOPATIA ISCHEMICĂ CRONICĂ

 Asimptomatică
 Apariția anginei pectorale

 Infarct miocardic

 Cardiomegalie

 Induficiență cardiacă

 Tulburări de ritm sau conducere


ANGINA PECTORALĂ LA EFORT

Poate apărea în:

 Cardiopatii valvulare
 Anemii grave

 Diabet zaharat

 HTA
MECANISME PRIN CARE SE OBȚIN EFECTELE
FAVORABILE ALE ANTRENAMENTULUI FIZIC
ASUPRA CORDULUI ISCHEMIC
Creșterea economiei funcționale a aparatului
locomotor
– mecanism prin care se îmbunătățește
capacitatea de efort după antrenament.

Datorită:
 Îmbunătățirii forței musculare

 Coordonării motrice

→ micșorarea necesității de O₂ în musculatura


scheletică și solicitarea mai mică a cordului.
Dezvoltarea circulației colaterale

Factorul biochimic principal care condiționează


dezvoltarea colateralelor este hipoxia locală
rezultată din discrepanța între aportul și
necesitatea se O₂.

În cadrul antrenamentului fizic hipoxia


miocardică locală poate fi considerată ca
stimul pentru dezvoltarea circulației colaterale.
Micșorarea necesități de O₂ a miocardului

Antrenamentul fizic duce la:

 temperarea sindromului hiperkinetic


 creșterea capacității oxidative la nivelul
musculaturii scheletice
 scăderea fluxului sangvin
→ o adaptare mai economică a circulației
→posibilitatea de a executa un efort cu un consum
de O₂ mai scăzut
Mărirea extracției de O₂

În mușchiul antrenat se realizează prin:


 Creșterea numărului de capilare

 Creșterea numărului de mitocondrii

 Creșterea capacității enzimelor oxidative


Modificări ale coagulării

Efortul fizic este unul din factorii care


îndepărtează fibrina și are efect favorabil
asupra raportului coagulare/fibrinoliză
acționând mai intens asupra fibrinolizei.
METODICA ANTRENAMENTULUI FIZIC
Programul complex al bolnavului cu angină
perctorală va cuprinde:

 Tratament medicamentos
 Examen clinic și funcțional periodic

 EKG de efort

 Regim alimentar

 Abandomarea fumatului

 Eliminarea stresului

 Antrenamentul fizic
ANTRENAMENTUL FIZIC

 Efectuate în centre de recuperare specializate


 3 ședințe/săptămână

 Zilnic efectuat la domiciliu

 Plus plimbări
Antrenamentul va fi ghidat de:
 Evaluare prerecuperatorie

 Test de efort

Frecvența cardiacă de antrenament = 80% din


FC maxim = 220 - vârsta
Antrenamentul propriu-zis:

 Cicloergometru
 Covorul rulant

 Continuu
 Intervale
O ședință de kinetoterapie va fi alcătuită din:

 Partea introductivă (exerciții active pentru toate


segmentele)
 Partea fundamentală (antrenamentul propriu-
zis)
 Partea finală (de revenire a parametrilor
funcționalo după efort)
Se vor înregistra și nota:

 FC
 TA

 FR

 Faciesul etc

(înainte, în timpul și la sfârșitul ședinței)


Recuperarea inițială intraspitalicească înlătură
bolnavului sentimentul de anxietate, provenit
din pragul de efort extrem de redus și teama
de antrenament fizic, chiar dacă acesta este de
mică intensitate.
Antrenamentul fizic va duce la o creștere a
calității vieții bolnavului cu angină pectorală și
la apariția unei receptivități crescute a acestuia
la toate măsurile de profilaxie secundară, ceea
ce determină diminuarea evoluției
aterosclerozei sau chiar posibilitatea regresării
acesteia.