Sunteți pe pagina 1din 8

Boala Alzheimer

1. Generalitati
2. Factori de risc
3. Cauze
4. Simptome
5. Mecanism fiziopatologic
6. Consult de specialitate
7. Evolutie si prognostic
8. Prevenire si tratament

Generalitati
Boala Alzheimer este o boala degenerativa ce afecteaza zone ale creierului ce controleaza
memoria, inteligenta, capacitatea de judecata, limbajul si comportamentul. Aceasta boala
reprezinta forma cea mai comuna de declin mental sau dementa la persoanele in varsta.

Boala Alzheimer este o afectiune mai grava decat pierderea moderata a memoriei ce apare la
persoanele in varsta. Aceasta boala se asociaza si cu tulburari de comportament, de personalitate,
pierderea abilitatii de a gandi corect si abilitatii de a efectua activitatile zilnice. Persoanele
apropiate, de obicei membrii familiei observa modificarile la inceput, desi aceste modificari pot
fi sesizate si de bolnavi.

Factori de risc
Varsta inaintata este factorul de risc cel mai important. Alti factori de risc pentru dezvoltarea
bolii Alzheimer sunt:
- istoricul familial de Alzheimer, in special daca boala a aparut la rudele de gradul I (mama, tata,
frati) si a aparut la mai multi membrii ai familiei
- prezenta genei pentru apolipoproteina E-4, in special la persoanele din rasa alba sau asiatici,
creste riscul de a dezvolta boala Alzeimer
- sindromul Down, o boala genetica ce determina retard mental
- diabetul, o boala ce se insoteste de glicemie crescuta
- terapia hormonala de substitutie. Un studiu recent a demonstrat ca riscul de a dezvolta dementa,
inclusiv boala Alzheimer este crescut la femeile de peste 65 de ani care sunt sub terapie
substitutiva cu estrogeni si progesteron.
Au mai fost formulate cateva teorii cu privire la cresterea riscului de a dezvolta boala Alzheimer.
Aceste teorii includ urmatorii factori:
- fumatul. Unii cercetatori au sugerat ca fumatul ar creste riscul de a dezvolta dementa si boala
Alzheimer, dar aceste presupuneri nu au fost confirmate
- lovituri ale regiunii cefalice. Exista probe care sustin ca o lovitura in regiunea cefalica (la cap)
urmata de pierdera constientei, poate creste riscul de dezvoltare al bolii Alzheimer mai tarziu.
Sansele de a dezvolta boala sunt crescute in cazul in care leziunea este severa si la pacientii cu
istoric familial de boala Alzheimer.
- nivele crescute in sange de homocisteina. Homocisteina este un aminoacid prezent in mod
obisnuit in cantitati mici in sange. Nivelele crescute ale acestui aminoacid se insotesc de risc
crescut de boala cardiaca. Unii cercetatori sustin ca nivelele crescute de homocisteina s-ar asocia
si cu un risc crescut de boala Alzheimer. Aceste nivele crecute de homocisteina sunt cauzate de
nivelul scazut in sange al vitaminei B12 si acidului folic.
Expunerea zilnica la aluminiu provenit din oale, cani de aluminiu, deodoranti cu aluminiu nu s-a
demonstrat ca ar creste riscul de a dezvolta boala Alzheimer.

Cauze
Nu se cunoaste cu siguranta cauza ce provoaca boala Alzeimer, dar ese posibil sa existe mai
multe cauze. Cateva din deteriorarile produse la nivelul anumitor zone ale creierului sunt legate
de pierderea de mesageri chimici ai neuronilor (neurotransmitatori) in principal acetilcolina, ce
permit neuronilor sa functioneze normal.
Nu se stie cu siguranta cauza acestor modificari, dar se fac cercetari pentru a se determina
aceasta cauza. Desi majoritatea pacientilor cu boala Alzeimer nu au in istoricul familial aceasta
boala, riscul de a face aceasta boala este mai mare in cazul persoanelor ce au un membru al
familiei bolnav de Alzheimer.
Anumite studii au sugerat ca zincul si aluminiul ar avea un rol in declansarea bolii, dar acestea
nu au fost sustinute prin dovezi care sa sustina aceste teorii.

Simptome
Pierderea memoriei este de cele mai multe ori prima manifestare a bolii Alzheimer. Multe
persoane in varsta se ingrijoreaza atunci cand apar pierderile de memorie. Anumite episoade de
pierdere a memoriei pe termen scurt la persoanele in varsta de 60-70 de ani este un lucru
obisnuit, dar numai unii dintre acestia cu pierderi usoare de memorie vor dezvolta boala
Alzheimer. In cazul in care apar pierderi de memorie este indicat consultul unui medic specialist.

Exemple de pierdere normala de memorie includ uitarea:


- unor parti din anumite experiente
- locului unde este parcata masina
- evenimentelor din trecutul indepartat
- numelui unei persoane, dar care revine in minte mai tarziu
- locului unde s-au pus anumite obiecte, de exemplu cheile de la masina

Exemple ale pierderii memoriei cauzata de boala Alzheimer includ uitarea :


- unei experiente in totalitate
- interpretarii ceasului sau condusul masinii
- evenimentelor recente, de genul uitarea faptului ca a lasat aragazul deschis
- unei persoane in totalitate

Boala Alzheimer se insoteste de asemenea, de modificari de comportament, de gandire sau


tulburari de personalitate. In fazele incipiente ale bolii persoana se poate comporta normal in
societate. Membrii familiei si prietenii apropiati observa primii manifestarile bolii. Semnele de
dementa ca dificultatile de gandire sau amintire a anumitor lucruri sau probleme in activitatile
cotidiene, trebuie sa indemne persoana spre consultul unui specialist.
Simptomele variaza pe masura ce boala progreseaza.

Asociatia pentru bolnavii cu Alzheimer a identificat 10 semne de avertizare pentru boala


Alzheimer. Acestea sunt:
- pierderi de memorie, ca uitarea informatiilor memorate recent, nume sau numere de telefon
- dificultati in indeplinirea indatoririlor, ca prepararea unei mese
- tulburari de limbaj, uitarea unor cuvinte sau substituirea cuvintelor neobisnuite
- dezorientare temporo-spatiala, uitarea adresei
- tulburari de judecata, ca imbracarea cu haine nepotrivite pentru vremea respectiva
- probleme cu gandirea abstracta, ca imposibilitatea de interpretare a numerelor
- punerea anumitor obiecte in locuri neobisnuite, de exemplu fierul de calcat in frigider sau
ceasul in bolul de zahar
- tulburari ale dispozitiei, ca modificari rapide a le starii de spirit de la calm la plans si apoi la
furie aparent fara motiv
- modificari ale personalitatii, de la confuzie, suspiciune, teama la dependenta de un membru al
familiei
- lipsa initiativei manifestata prin somnolenta continua, vizionarea la televizor toata ziua si
refuzarea efectuarii activitatilor zilnice obisnuite.

Simptome ce pot fi prezente, dar nu sunt intotdeauna prezente:


- sustinerea cu fermitate a unor credinte false, cum ca cineva fura de la o persoana (deziluzii)
- senzatii ca aude sau vede lucruri care nu sunt reale (halucinatii)
- lipsa de interes pentru activitatile inconjuratoare sau separarea de prieteni si familie
- activitati repetate fara un scop anume, ca inchisul sau deschisul unei posete, impachetatul si
despachetatul hainelor, repetarea unor intrebari
- agresiune fizica sau verbala
- imposibilitatea de a controla anumite impulsuri, ce pot duce la actiuni nepotrivite
- boala Alzheimer de obicei nu afecteaza capacitatea motorie fina (de exemplu abilitatea de a
inchide si a deschide nasturii sau utilizarea ustensilelor) sau simtul tactil.

O persoana care are simptome motorii (slabiciune musculara la nivelul mainilor sau tremuraturi
ale mainilor) sau simptome senzoriale (senzatie de amorteala) probabil au alta afectiune decat
boala Alzheimer.
Boala Parkinson sau scleroza in placi se pot manifesta prin simptome motorii alaturi de dementa.

Alte boli cu simptome asemanatoare bolii Alzheimer sunt:


- alte tipuri de dementa, ca dementa provocata de infarcte multiple
- dementa insotita de malnutritie
- boli ale glandei tiroide, ca hipertiroidia sau hipotiroidia
- depresia
- tulburarile vizuale sau auditive.

Mecanism fiziopatologic
Cercetatorii au descoperit cateva modificari ce au loc la nivelul creierului persoanelor cu
Alzheimer. Acestea includ :
- nivele scazute de acetilcolina in anumite zone cerebrale
- placi senile, ce sunt formate din aglomerari de celule nervoase anormale ce inconjoara depozite
de amiloid (proteine anormale) si noduri neurofibrilare, gramezi de material ce intrerup structura
normala a celulei nervoase. Placile senile si aceste noduri neurofibrilare se observa de obicei la
autopsie.

Aceste modificari de la nivelul creierului pot provoca pierderile de memorie si celelalte


simptome ale bolii Alzheimer. Nu se cunoaste cauza pentru care aceste modificari apar la unele
persoane si la altele nu apar.

Boala Alzheimer progreseaza in timp, dar rapiditatea cu care progreseaza depinde de la o


persoana la alta. Unele persoane pot avea manifestari minime pana in fazele tardive ale bolii.
Alte persoane pierd capacitatea de a efectua activitatile zilnice precoce in timpul bolii.
Simptomele se accentueaza progresiv. La inceput boala se manifesta prin pierderi minore ale
memoriei si progreseaza pana la probleme mentale si functionale severe si chiar moarte.
Simptomele sunt impartite de obicei ca cele care apar in faza initiala, de mijloc sau tardiva. Este
dificil de precizat cat dureaza fiecare faza.
O persoana traieste in medie 8-10 ani dupa aparitia simptomelor.

Faza initiala

De obicei in faza initiala pesoana cu Alzheimer:


- devine confuza asupra orientarii si se pierde cu usurinta
- pierde abilitatea de a initia anumite activitati
- evita situatiile noi si nefamiliare
- are reactii intarziate si capacitate de memorare incetinita
- vorbeste mai rar decat in trecut
- are dificultati in manevrarea banilor si platirea facturilor
- are tulburari de judecata si ia decizii gresite
- poate avea tulburari de dispozitie si devine deprimat, iritabil sau nelinistit.
Aceste simptome sunt mai evidente de cele mai multe ori atunci cand persoana respectiva se afla
intr-un loc sau o situatie noua, nefamiliara.

Faza intermediara

In faza intermediara a bolii Alzheimer bolnavul manifesta:


- probleme in recunoasterea familiei si prietenilor
- neliniste in special dupa-amiaza si seara
- probleme de citire, scriere si interpretarea numerelor
- probleme de gandire si de logica
- imposibilitatea de a gasi anumite cuvinte sau inventeaza povesti pentru a substitui ceea ce a
uitat
- greutati in a se imbraca singur
- tulburari de dispozitie, se supara cu usurinta si devine ostil si nedispus la cooperare
- credinte false (deziluzii), suspiciuni (paranoia) si agitatie
- necesita ingrijire permanenta
- pierde orientarea temporala

Faza tardiva

In faza tardiva, avansata a bolii Alzheimer, pacientii:


- nu-si mai amintesc cum sa se spele, sa se imbrace, sa mearga la baie sau sa manance fara ajutor.
Aceste persoane pot fi nevoite sa stea in pat sau in scaunul cu rotile din cauza ca uita sa mearga
- pierd abilitatea de a mesteca sau inghitii
- au probleme cu mentinerea echilibrului sau cu mersul si din aceasta cauza cad frecvent
- devin extrem de confuze seara si au insomnii
- nu pot comunica prin cuvinte
- pierd controlul vezicii urinare sau controlul intestinal (incontinenta).
In timpul perioadei tardive a bolii Alzheimer, bolnavii devin mai predispusi la alte afectiuni. In
anumite cazuri pot aparea crize. Moartea apare ca o complicatie a pneumoniei datorita
imobilizarii la pat.

Consult de specialitate
Boala Alzheimer are tendinta de a evolua lent. In cazul in care simptome precum confuzia sau
alte modificari ale abilitatilor mentale se instaleaza brusc, in interval de zile sau ore, problema
poate fi delirium tremens, o boala ce necesita tratament de urgenta.

Este indicat consultul de urgenta cand:


- simptomele de genul scurtarea atentiei, tulburarile de memorie sau halucinatiile se instaleaza
destul de rapid, in interval de ore sau zile
- la un bonav cu Alzheimer apare o schimbare brusca de comportament sau simptomele se
inrautatesc brusc.

Se indica programarea pentru consult atunci cand:


- simptomele de genul scurtarea perioadei de atentie, tulburarile de memorie sau deziluziile se
instaleaza treptat in decurs de cateva saptamani sau luni
- pierderea memoriei sau alte simptome incep sa interfere cu munca sau viata sociala a persoanei
respective sau in cazul in care simptomele pot determina injurii ale persoanei respective.

Evoluție și prognostic
Boala Alzheimer progresează în timp, dar rapiditatea agravării depinde de la o persoană la alta.
Unele persoane pot avea manifestări minime până în fazele tardive ale bolii, alte persoane pierd
capacitatea de a efectua activități zilnice deja într-o fază precoce a bolii. Nu există până în
prezent posibilitatea unei vindecări. O persoană afectată de boala Alzheimer trăiește în medie 8 -
10 ani de la apariția primelor simptome, dacă nu intervin alte cauze intercurente de moarte.

Evoluția bolii este împărțită în mod convențional în trei faze:

Faza inițială
- pierdere a orientării
- pierderea capacității de a iniția anumite activități
- neadaptare la situații noi și nefamiliare
- reacții întârziate și capacitate de memorare încetinită
- tulburări de judecată, decizii greșite
- dificultăți în utilizarea banilor
- tulburări de dispoziție afectivă, iritabilitate, neliniște
Faza intermediară
- probleme în recunoașterea persoanelor familiare
- dificultăți la citit, scriere și calcul
- greutăți în a se îmbrăca singur
- probleme de gândire logică
- tulburări de dispoziție accentuate, ostilitate față de persoane apropiate
- pierderea orientării temporale
- suspiciuni nejustificate, idei de persecuție, gelozie, urmărire
- necesitatea unei supravegheri și îngrijiri permanente
Faza avansată (tardivă)
- pacienții nu-și mai amintesc că trebuie să se spele, să se îmbrace, să meargă la toaletă
- pierd abilitatea de a mesteca alimentele, de a înghiți, uită că au mâncat deja și pretind să
li se servească din nou masa
- dificultăți în păstrarea echlibrului, dificultăți de mers
- stări confuzive, uneori cu agitație, în special noaptea
- pierderea capacității de a comunica prin cuvinte
- pierderea controlului vezicii urinare sau intestinal (incontinență pentru urină și fecale)

Prevenire și tratament
Mijloace de prevenire (Profilaxie)

Până în prezent nu se cunosc mijloace sigure de prevenire a demenței de tip Alzheimer. Se


studiază posibilitatea ca anumite măsuri să reducă riscul de apariție a bolii sau să întârzie
dezvoltarea ei.

 Se pare că menținerea unei activități intelectuale continue ar diminua riscul de


îmbolnăvire, dar nu există dovezi sigure în această privință. Totuși, anumite activități ca
cititul cu regularitate al unei cărți sau al ziarului și revistelor, rezolvarea rebusurilor,
mersul la teatru sau concerte, participarea la diverse activități sociale sunt de recomandat
persoanelor după ieșirea la pensie. Privirea îndelungată, pasivă, a emisiunilor de
televiziune ar avea dimpotrivă efect dăunător.
 Se recomandă suficientă mișcare, alimentație rațională cu o cantitate ridicată de legume și
fructe bogate în vitamină C în combinație cu administrarea unor doze ridicate de vitamină
E (cu efect antioxidant), grăsimi cu procentaj ridicat de acizi grași nesaturați, renunțare la
fumat etc.
 Anumite medicamente, cum ar fi antiinflamatoarele nesteroide (indometacina, ibuprofen,
naproxen, aspirina) precum și medicamentele folosite pentru scăderea nivelului de
colesterină serică (statine), ar scădea riscul de apariție al bolii Alzheimer, dar nu există
încă studii răspândite care să demonstreze în mod peremptoriu aceste observații. Trebuie
să se ia însă în considerație și posibilitatea efectelor adverse ale acestor preparate
medicamentoase.
 Până în prezent (2006), doar menținerea presiunii arteriale la o valoare normală
demonstrează - în urma unor studii efectuate după criterii științifice stricte - o
semnificativă scădere (până la 50%) a riscului de îmbolnăvire (studiul SYST-EUR).

Tratament
Deși nu există încă un tratament eficace care să vindece boala Alzheimer, o serie de mijloace
trebuiesc folosite pentru a îmbunătăți calitatea vieții bolnavului și a-i menține pe cât posibil
activitatea în familie și societate.

Tratamente simptomatice
Se recomandă modificarea comportamentului și a dispoziției afective (stări de depresie) a
pacienților cu medicamente psihotrope, pentru a diminua anxietatea, agresivitatea sau
stările de agitație. Medicamentele cu acțiune puternică (neuroleptice, benzodiazepine cu
acțiune îndelungată) sunt însă de evitat, datorită efectelor adverse sau paradoxale.
Medicamente inhibitoare ale acetilcholinesterazei
În prima fază a bolii, se recomandă medicamente inhibitoare al enzimei
acetilcholinesterază. Ele inhibă degradarea acetilcholinei, neurotransmițător la nivelul
sinapselor anumitor neuroni din creier (Vezi: Patogeneza). În prezent se folosesc
următoarele preparate (în paranteză numele comercial):

 Clorhidratul de Donepezil (Aricept)


 Rivastigmina (Exelon)
 Galantamina (Reminyl, Nivalin, Razadyne)

Deși inhibitorii acetilcholinesterazei pot diminua temporar intensitatea simptomelor, ei nu


influențează evoluția progresivă a bolii. Aceste preparate sunt foarte costisitoare și au o serie de
efecte adverse nu lipsite de periclitate.

Preparate antagoniste ale NMDA


Existența unei excitotoxicități în sistemul neuronal glutamatergic la pacienții cu boală
Alzheimer a determinat introducerea unui tratament cu antagoniști ai receptorilor
neuronali la NMDA (N-metil-D-aspartat), cum este Memantina (Axura, Ebixa).
Rezultatele tratamentului sunt însă contradictorii.
Vaccin terapeutic
Utilizarea unui vaccin (imunoterapie activă) este preconizată pentru tratarea bolnavilor
deja diagnosticați și nu în scop profilactic. S-a pornit de la ideea antrenării sistemului
imunitar în a recunoaște și combate, prin stimularea producției de anticorpi specifici,
depozitele de beta-amiloid având propietăți antigenice. Primele rezultate sunt
promițătoare, unii bolnavi (6%) au dezvoltat însă un proces de encefalită gravă. În
prezent este în curs un studiu cu un vaccin mai puțin toxic de tip Aβ.
Alte tratamente în curs de dezvoltare
-Xaliproden - în studii pe modele experimentale la șoareci reduce procesul de
neurodegenerare.
-Tramiprosat (3APS sau Alzhemed) este un GAG-mimetic care menține solubilitatea
beta-amiloidului pentru a preveni acumularea de plăci toxice.
-R-flurbiprofen (MPC-7869) este un modulator al enzimei gamma-secretază, induce
reducerea producției de beta-amiloid toxic în favoarea unor polipeptide mai scurte.
Tratamente alternative
Sub denumirea generică farmacopeică de Antidementiva sunt încadrate o serie de
preparate, extrase din plante (ex.: Extract din funze de Ginkgo-biloba) sau produse
chimice de sinteză (antagoniste ale ionului de Calciu, Piracetam, Pyritinol-hidroclorat,
Nicergolin etc.). Eficiența lor nu a putut fi însă dovedită.