Curriculum TI

MINISTERUL EDUCAȚIEI AL REPUBLICII MOLDOVA
Curriculum modular pentru

învăţămîntul profesional tehnic
postsecundar
Module de orientare spre specialitate
Profilul: 1850 −“Informatică”

Specialitatea: 1851 −“Informatică”
Calificarea: “Tehnician”
Chişinău, 2015
Punctele de vedere exprimate în prezenta lucrare sînt cele ale autorilor şi nu angajează în nici un fel instituţiile de
care aceştia aparţin, tot aşa cum nu reflectă poziţia instituţiei care a finanţat elaborarea sau care a asigurat mana-
gementul proiectului.
Aprobat la ședința Consiliului Național pentru Curriculum nr. _______ implementat prin ordinul Ministerului
Educației nr. _______ din _______2015.
Acest Curriculum a fost elaborat în cadrul proiectului “Îmbunătăţirea calităţii învăţămîntului vocaţional tehnic în
domeniul TIC din Republica Moldova”, implementat de Centrul Educaţional PRO DIDACTICA în parteneriat cu Aso-
ciaţia Naţională a Companiilor Private din domeniul TIC/ATIC, cu sprijinul financiar al Cooperării Austriece pentru
Dezvoltare/Austrian Development Cooperation/ADC.
Centrul Educaţional PRO DIDACTICA Asociația Națională a Companiilor din Domeniul TIC
str. Armenească nr. 13, mun. Chișinău, MD-2012 str. Maria Cebotari nr. 28, mun. Chișinău, MD-2012
tel.: (022) 54 25 56, fax: 54 41 99 tel./fax: (022) 88 70 01
e-mail: prodidactica@prodidactica.md web page: www.atic.md
Director de proiect: Rima BEZEDE, Centrul Educațional PRO DIDACTICA

Coordonatori: Octombrina MORARU, Centrul Educațional PRO DIDACTICA
Ana CHIRIȚA, Asociația Națională a Companiilor din Domeniul TIC
Autori:
Anatol Gremalschi doctor habilitat, profesor universitar, Universitatea Tehnică a Moldovei – coordonator
Silviu Gîncu doctor în pedagogie, Colegiul Financiar-Bancar din Chişinău
Veaceslav Nastasenco doctor în ştiinţe tehnice, conferenţiar, şef departament, “Allied Testing” S.R.L.
Liuba Obadă grad didactic unu, Colegiul de Informatică din Chişinău
Irina Pasecinic grad didactic unu, Colegiul de Informatică din Chişinău
Zinaida Pînzaru grad didactic doi, Colegiul Politehnic din Chişinău
Eugen Pîrvan grad didactic superior, Colegiul Industrial-Pedagogic din Cahul
Grigore Vasilache grad didactic superior, Colegiul Financiar-Bancar din Chişinău
Recenzenţi:
Vitalie Aremescu director, “EBS Integrator” S.R.L.
Andrei Braicov doctor în ştiinţe fizico-matematice, conferenţiar universitar, Universitatea de Stat din
Tiraspol
Gheorghe Căpăţînă doctor în ştiinţe tehnice, lector universitar, Universitatea de Stat din Moldova
Andrian Crîşmaru director, “Tehnototal-invest” S.R.L.
Valentina Spînu grad didactic unu, profesor de informatică, Colegiul Financiar-Bancar din Chișinău
Vitalie Zavadschi grad didactic superior, profesor de informatică, Colegiul de Informatică din Chişinău
Colecţia Biblioteca Pro Didactica

Seria Aici şi Acum
Lector: Mariana VATAMANU-CIOCANU

Copertă şi procesare computerizată: Nicolae SUSANU
Tipar: Casa Editorial-Poligrafică „Bons Offices”
© Centrul Educațional PRO DIDACTICA. Toate drepturile rezervate.

______________________________________________________________________________
Descrierea CIP a Camerei Naţionale a Cărţii
CUPRINS
Preliminarii.................................................................................................................... 4
Cadrul conceptual..........................................................................................................6
Sistemul de competenţe ce asigură calificarea profesională........................................9
Administrarea Curriculumului modular......................................................................11
Modulele de instruire
Modulul 1. Administrarea sistemelor de operare..............................................12
Modulul 2. Procesarea informaţiei....................................................................17
Modulul 3. Asistenţă pentru programarea orientată pe obiecte.......................29
Modulul 4. Asistenţă pentru bazele de date......................................................34
Modulul 5. Asistenţă pentru programarea vizuală............................................39
Modulul 6. Asistenţă pentru programarea site-urilor Web...............................49
Modulul 7. Testarea produselor-program..........................................................54
Sugestii metodologice.................................................................................................59
Sugestii de evaluare.....................................................................................................64
Referinţe bibliografice.................................................................................................67
Curriculum modular pentru învăţămîntul profesional tehnic postsecundar

Preliminarii
Contextul social şi economic. Prin Legea nr. 166 din 11 iulie 2012, “Strategia naţio-
nală de dezvoltare Moldova – 2020”, aprobată de Parlamentul Republicii Moldova, se
stabileşte ca prioritate pentru ţara noastră “racordarea sistemului educaţional la cerin-
ţele pieţei forţei de muncă, în scopul sporirii productivităţii muncii şi majorării ratei de
ocupare în economie”. Prevederile legii se regăsesc în “Strategia de dezvoltare a învăţă-
mîntului vocaţional tehnic pe anii 2013-2020”, aprobată prin Hotărîrea Guvernului Re-
publicii Moldova nr. 97 din 1 februarie 2013. Conform acestui document de politici edu-
caţionale, în învăţămîntul profesional tehnic postsecundar se preconizează elaborarea
și implementarea curricula modulare, bazate pe formarea şi dezvoltarea competenţelor.
În scopul creşterii atractivităţii învăţămîntului profesional tehnic postsecundar şi adap-
tării acestuia la cerinţele sectorului real al economiei naţionale, elaborarea documente-
lor curriculare se va face în strînsă colaborare cu reprezentanţii mediului de afaceri.
Curriculumul de faţă a fost conceput în corespundere cu prevederile documentelor

strategice de politici nominalizate mai sus, în baza analizei necesităţilor de formare
iniţială şi continuă a cadrelor cu studii profesionale secundare şi postsecundare, formu-
late de instituţiile, întreprinderile şi companiile ce activează în domeniul tehnologiei
informaţiei şi comunicaţiilor.
Documentul a fost elaborat de Centrul Educaţional PRO DIDACTICA în parteneriat

cu Asociaţia Naţională a Companiilor Private din Domeniul Tehnologiei Informaţiei și
Comunicaţiilor, sub îndrumarea Ministerului Educaţiei şi Ministerului Tehnologiei In-
formaţiei şi Comunicaţiilor. Elaborarea Curriculumului modular s-a efectuat în cadrul
proiectului “Îmbunătăţirea calităţii învăţămîntului vocaţional tehnic în domeniul TIC
din Republica Moldova”, finanţat de Agenţia “Austrian Development Cooperation”.
Statutul Curriculumului. Curriculumul modular la specialitatea “Informatică” este

un document normativ şi obligatoriu pentru realizarea procesului de pregătire a teh-
nicienilor în învăţămîntul profesional tehnic postsecundar, care vor efectua, sub îndru-
mare, următoarele lucrări:
− administrarea sistemelor de operare ale calculatoarelor personale;
− procesarea informaţiei în activităţile administrative şi de secretariat;
− furnizarea de asistenţă pentru bazele de date şi programare;
− testarea şi depanarea produselor-program.
De asemenea, modulele din Curriculum, în ansamblu sau separat, pot fi utilizate

în formarea continuă şi în recunoaşterea rezultatelor învăţării, dobîndite în contexte
nonformale şi informale.
Absolvenţii specialității “Informatică” obţin calificarea “Tehnician” şi pot activa în

calitate de:

− administrator sistem documentar;
− operator calculator electronic şi reţele;
− operator suport tehnic pentru servicii de comunicaţii electronice;
− asistent comunicaţii (calculatoare);
− asistent pentru baze de date;
− asistent programator;
− webmaster;
− tehnician testarea produselor-program.
Funcţiile Curriculumului. Funcţiile de bază ale Curriculumului sînt:

− act normativ al procesului de predare, învăţare, evaluare şi certificare în contex-
tul unei pedagogii axate pe competenţe;
− reper pentru proiectarea didactică şi desfăşurarea procesului educaţional
orientat spre formarea de competenţe;
− componentă de bază pentru elaborarea strategiei de evaluare şi certificare;
− vector al procesului educaţional spre formarea de competenţe la elevi;
− componentă fundamentală pentru elaborarea manualelor tipărite, ghidurilor
metodologice, manualelor electronice, testelor de evaluare.
Pentru realizarea deplină a acestor funcţii, la elaborarea Curriculumului au fost luaţi

în considerare următorii factori:
− necesitatea sporirii gradului de relevanţă a studiilor pentru încadrarea profesio-
nală ulterioară;
− existenţa unei bogate experienţe internaţionale şi a unei anumite experienţe
naţionale de elaborare a curricula modulare pentru învăţămîntul profesional
tehnic postsecundar;
− necesitatea axării procesului de instruire profesională pe formarea şi dezvolta-
rea de competenţe.
Beneficiarii Curriculumului. Curriculumul este destinat:

− profesorilor din instituţiile de învăţămînt profesional tehnic postsecundar;
− autorilor de manuale şi de ghiduri metodologice;
− elevilor care îşi fac studiile la specialitatea în cauză;
− membrilor comisiilor pentru examenele de calificare;
− membrilor comisiilor de identificare, evaluare şi recunoaştere a rezultatelor
învăţării, dobîndite în contexte nonformale şi informale.

Cadrul conceptual
Nivelul de calificare profesională. Concepţia Curriculumului modular este orientată
spre asigurarea calificării profesionale de nivelul patru. Persoana este responsabilă de
execuţia propriei activităţi, dar şi de realizarea sarcinilor încredinţate grupului din care
face parte, avînd atribuţii de coordonare şi de control. Munca presupune o gamă largă
de activităţi complexe, nerutiniere, realizate în contexte variate.
Cunoştinţele, abilităţile şi competenţele nivelului patru de calificare, formulate con-

form Cadrului Național al Calificărilor, sînt prezentate în tabelul de mai jos.
Nivelul patru de calificare
Cunoştinţe Abilităţi Competenţe
Cunoștințe fapti- O gamă de abilități cogni- Asumarea responsabilității pentru exe-

ce, principii, pro- tive și practice necesare cutarea sarcinilor într-un domeniu de
cese și concepte pentru executarea sar- muncă:
generale din do- cinilor și rezolvarea pro- − mentenanţa produselor-program de
meniul tehnologi- blemelor prin selectarea sistem şi de aplicaţii
ei informaţiei şi a și aplicarea de metode, − procesarea documentelor în activităţi-
comunicaţiilor: instrumente, materiale și le administrative şi de secretariat
− sistemele de informații de bază: − mentenanţa bazelor de date
operare ale − instalarea, configurarea − consultarea utilizatorilor de mijloace
calculatoarelor şi actualizarea produse- de comunicaţii electronice
personale lor-program de sistem − elaborarea sub îndrumare a bazelor de
− securitatea digi- şi de aplicaţii date
tală − procesarea informaţiei − elaborarea sub îndrumare a produse-
− procesarea in- în activităţile adminis- lor-program
formaţiei trative şi de secretariat − elaborarea sub îndrumare a site-urilor
− bazele pro-gra- − furnizarea de asistenţă Web
mării pentru bazele de date − elaborarea sub îndrumare a procedu-
− web design − furnizarea de asistenţă rilor de testare a produselor-program
− testarea şi de- în elaborarea produse- − testarea manuală a produselor-pro-
panarea produ- lor-program gram
selor-program − testarea sub îndrumare − testarea automatizată sub îndrumare
− protecţia mun- a produselor-program a produselor-program
cii − documentarea rezulta- − crearea unui mediu adecvat de muncă
− protecţia me- telor testării produse- şi remedierea situaţiilor de risc
diului lor-program − comunicarea şi comportamentul pro-
fesional în relaţiile cu utilizatorii calcu-
latoarelor şi reţelelor de calculatoare
personale

− consultarea utilizatori- − adaptarea propriului comportament la
lor diferite circumstanțe pentru rezolva-
rea problemelor
Conform Cadrului Național al Calificărilor, termenul „cunoștințe” înseamnă

rezultatul asimilării de informații prin învățare. Cunoștințele reprezintă ansamblul de
fapte, principii, teorii și practici legate de un anumit domeniu de muncă sau de studiu.
În contextul Cadrului Național al Calificărilor, cunoștințele sînt descrise ca fiind teoretice
și/sau faptice.
Termenul „abilități” înseamnă capacitatea de a aplica și de a utiliza cunoștințe

pentru a aduce la îndeplinire sarcini și pentru a rezolva probleme. În contextul Cadrului
Național al Calificărilor, abilitățile sînt descrise ca fiind cognitive (implicînd utilizarea
gîndirii logice, intuitive și creative) sau practice (implicînd dexteritate manuală și
utilizarea de metode, materiale, unelte și instrumente).
Termenul „competenţă” înseamnă capacitatea dovedită de a utiliza cunoştinţe,

abilităţi şi atitudini individuale, sociale şi/sau metodologice în situaţii de muncă sau de
studiu şi pentru dezvoltarea profesională şi personală. În contextul Cadrului Național al
Calificărilor, competenţa este descrisă din perspectiva responsabilităţii şi autonomiei.
Principiile de elaborare a Curriculumului modular. Curriculumul modular a fost ela-

borat în baza următoarelor principii:
1. Principiul integralităţii – reflectă esenţa conceptuală a abordării modulare
şi constituie norma de bază, utilizată în stabilirea elementelor de structură a
Curriculumului şi a interdependenţei funcţionale a acestora.
2. Principiul priorităţii funcţionale – stabileşte sistemul prioritar de competenţe şi

de selectare a conţinuturilor din perspectiva ponderii demersului educativ.
3. Principiul flexibilităţii şi receptivităţii faţă de cerinţele pieţei muncii – presupune

atît o stabilitate relativă a prevederilor curriculare, cît şi o deschidere faţă de
noutăţile şi inovaţiile ce se produc pe segmentele specifice ale pieţei muncii şi
în tehnologiile din domeniu.
4. Principiul invarianţei faţă de tipurile concrete de echipamente digitale şi

produse-program – presupune că prestatorii de servicii educaţionale vor
concretiza cu angajatorii viitorilor absolvenţi ai fiecărei instituţii de învăţămînt
tipurile de calculatoare personale (de birou, portabile, de tip tabletă), reţelele,
dispozitive periferice şi clasele de produse-program în baza cărora se va realiza
instruirea profesională, detaliind stipulările Curriculumului în proiecte didactice
şi programe de instruire practică.

În ansamblu, Curriculumul modular este conceput în aşa mod încît să ofere profeso-
rilor din instituţiile de învăţămînt profesional tehnic postsecundar posibilitatea de a-şi
elabora strategii proprii de proiectare şi organizare a demersului educaţional în vede-
rea formării la elevi a competenţelor, valorilor şi atitudinilor ce corespund necesităţilor
curente şi de perspectivă ale pieţei muncii şi ale unei societăţi aflate în permanentă
schimbare.

Sistemul de competenţe ce asigură calificarea
profesională
Categoriile de competenţe. Elementul de bază al Curriculumului sînt competenţele
ce trebuie formate şi performate în procesul de instruire profesională. Acestea sînt
clasificate în următoarele categorii:
Competenţe-cheie − reprezintă un ansamblu multifuncţional, transferabil de

cunoştinţe, abilităţi şi atitudini de care au nevoie toţi membrii societăţii pentru împlinire
şi dezvoltare profesională, incluziune socială şi găsirea unui loc de muncă.
Competenţe profesionale generale (transferabile) − întrunesc un sistem de

cunoştinţe, deprinderi practice şi atitudini relevante unei arii ocupaţionale, fiind
transferabile de la o specialitate la alta în cadrul aceluiaşi domeniu.
Competenţe profesionale specifice − vizează un sistem de cunoştinţe, deprinderi

practice şi atitudini corespunzătoare unei specialităţi/specializări, necesare pentru
realizarea unui grup de sarcini de lucru la nivelul aşteptărilor angajatorului, fiind
aplicabile în diverse contexte de muncă. Fiecărei competenţe profesionale specifice îi
corespunde un modul de instruire.
Competenţele profesionale generale şi specifice meseriei au fost stabilite în baza

Clasificatorului ocupaţiilor şi sînt exprimate prin formulări complexe de cunoştinţe,
capacităţi şi atitudini care urmează să fie mobilizate pentru rezolvarea diverselor situaţii
de problemă, simulate sau autentice, inclusiv din viitoarea activitate profesională.
Competenţe profesionale de bază − reprezintă un sistem de cunoştinţe, deprinderi

practice şi atitudini necesare pentru realizarea unei sarcini distincte de lucru. Fiecărei
competenţe de bază îi corespunde o unitate de învăţare.
Competenţele-cheie. Sistemul educaţional din Republica Moldova are drept scop

formarea şi performarea următoarelor competenţe-cheie (C):
C1. Competenţe de comunicare în limba română
C2. Competenţe de comunicare în limba maternă
C3. Competenţe de comunicare în limbi străine
C4. Competenţe în matematică, ştiinţe şi tehnologie
C5. Competenţe digitale
C6. Competenţa de a învăţa să înveţi
C7. Competenţe sociale şi civice
C8. Competenţe antreprenoriale şi spirit de iniţiativă
C9. Competenţe de exprimare culturală şi de conştientizare a valorilor
culturale.

Competenţele profesionale generale. Competenţele generale (CG) stabilite pentru
domeniul tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor, nivelul patru de calificare, sînt:
CG1. Aplicarea normelor de securitate şi sănătate în muncă
CG2. Gestionarea eficientă a resurselor
CG3. Întreţinerea echipamentelor digitale şi a produselor-program
CG4. Analiza şi interpretarea documentaţiei referitoare la produsele-program
CG5. Organizarea raţională a locului de lucru
CG6. Aplicarea normelor de protecţie a mediului ambiant
CG7. Evaluarea calităţii produsului
CG8. Evaluarea calităţii serviciilor prestate
CG9. Aplicarea normelor de protecţie a mediului
CG10. Comunicarea şi comportamentul profesional în relaţiile cu utilizatorii.
Competenţele profesionale specifice. Competenţele specifice (CS) stabilite pentru

specialitatea “Informatică” sînt:
CS1. Administrarea sistemelor de operare
CS2. Procesarea informaţiei
CS3. Asistenţă pentru programarea orientată pe obiecte
CS4. Asistenţă pentru bazele de date
CS5. Asistenţă pentru programarea vizuală
CS6. Asistenţă pentru programarea site-urilor Web
CS7. Testarea produselor-program.
10 Curriculum modular pentru învăţămîntul profesional tehnic postsecundar

Administrarea curriculumului modular
Curriculumul include şapte module. Repartizarea orientativă a orelor pe module şi
tipuri de instruire este prezentată în tabelul de mai jos.
Număr de ore
Nr. Module Contact direct Credi-

Indivi- te
Teorie Labo- Total dual
rator
1. Administrarea sistemelor de operare 30 30 60 30 3
2. Procesarea informaţiei 30 60 90 60 5
3. Asistenţă pentru programarea orientată

pe obiecte 30 30 60 60 4
4. Asistenţă pentru bazele de date 30 30 60 60 4
5. Asistenţă pentru programarea vizuală 45 45 90 60 5
6. Asistenţă pentru programarea site-urilor

Web 30 60 90 60 5
7. Testarea produselor-program 30 30 60 30 3
Total 225 285 510 360 29
Curriculum modular pentru învăţămîntul profesional tehnic postsecundar 11

Modulele de instruire
Modulul 1. Administrarea sistemelor de operare
1.1. Unităţi de învăţare şi repartizarea orientativă a orelor
Număr de ore
Nr. Unităţi de învăţare Contact direct

Indivi-
rator
1. Bazele sistemelor de operare
2 2 4 2
2. Instalarea sistemelor de operare
4 4 8 4
3. Configurarea sistemelor de operare
4 4 8 4
4. Mentenanţa sistemelor de operare
4 4 8 4
5. Accesul la reţea
2 2 4 2
6. Instalarea echipamentelor periferice
6 6 12 6
7. Programe de securitate digitală
2 2 4 2
8. Managementul aplicațiilor
4 4 8 4
9. Drept informatic
2 2 4 2
Total 30 30 60 30
1.2. Descrierea procesului de învăţare
Competenţe de Unități de conținut/Cunoş- Abilităţi (A)

bază (CB) tinţe
1. Bazele sistemelor de operare

A1. Respectarea drepturilor de au-
CB1. Pregătirea 1. Destinaţia sistemelor de tor
echipa- operare. Tipuri de sisteme A2. Identificarea parametrilor teh-
mentelor de operare: nici ai calculatorului
necesare − Mac OS
pentru
instalarea
unui sistem
de operare

− Unix A3. Identificarea necesităţilor utili-
− Windows zatorului
− Android A4. Consultarea utilizatorului pri-
2. Caracteristicile tehnico- vind selectarea unui sistem de
economice ale sistemelor operare, conform specificului
de operare prelucrărilor preconizate
3. Interacţiunea sistemului A5. Selectarea sistemului de opera-
de operare cu echipamen- re
tele sistemului de calcul
2. Instalarea sistemelor de operare
CB2. Instalarea 1. Sistemul de bază de intra- A6. Configurarea BIOS-ului în vede-

sistemului re-ieşire (BIOS-ul). Noţiuni rea instalării sistemului de ope-
de operare generale. Lansarea pro- rare
gramului de configurare a A7. Crearea partiţiilor primare, logi-
BIOS-ului, modificarea şi ce
salvarea setărilor A8. Alocarea, eliberarea, adăugarea
2. Partiţionarea discului rigid. de spaţiu pentru partiţiile deja
Partiţiile primare şi partiţi- existente
ile extinse. Discuri fizice şi A9. Setarea sistemului de fişiere
discuri logice (FAT, NTFS) pentru partiţiile în
3. Procedurile-tip de instalare curs de creare
a sistemelor de operare: A10. Configurarea imaginilor de refe-
− instalare pe „curat” rinţă ale sistemului de operare
− instalare de la un sistem A11. Setarea configurărilor specifice
de operare mai vechi ţării
− instalarea mai multor sis- A12. Instalarea bazată pe imaginile
teme de operare pe ace- de referinţă
laşi calculator
− instalarea în mod automat
− instalarea la distanţă
3. Configurarea sistemelor de operare
CB3. Confi- 1. Managementul utilizatori- A13. Crearea conturilor de utilizator

gurarea lor. Domenii de securitate. A14. Configurarea parametrilor de
sistemului Conturi de tip: acces
de operare − administrator A15. Instalarea programelor-pilot
conform − utilizator (driverelor)
nevoilor − cu permisiuni speciale
utilizatoru-
lui

2. Drivere. Modalităţi de cău- A16. Instalarea şi configurarea echi-
tare a acestora/de instalare pamentelor periferice ale calcu-
3. Programe de monitorizare latorului
a performanţelor unui cal- A17. Instalarea programelor opţiona-
culator personal le de sistem
4. Configurarea suprafeţei de A18. Setarea parametrilor monitoa-
lucru relor
5. Instrumentarul oferit de
panoul de control:
− Appearance and Personali-
zation
− Clock, Language and Region
− Network and Internet
− Programs
− Security
− System and Maintenance
− User Accounts
4. Mentenanţa sistemelor de operare
CB4. Optimiza- 1. Unelte de optimizare a pa- A19. Planificarea sarcinilor şi a actua-

rea şi men- rametrilor tehnici ai siste- lizărilor automate
tenanţa melor de operare: A20. Monitorizarea proceselor de
sistemului − unelte pentru sistem funcţionare a sistemelor de
de operare − utilitarul de defragmenta- operare
re a discului A21. Curăţarea şi defragmentarea
− utilitarul de gestiune a fişi- discurilor magnetice
erelor temporare A22. Depistarea şi înlăturarea even-
2. Instrumente de diagnosti- tualelor erori apărute în sistem
care A23. Crearea punctelor de restaurare
3. Proceduri-tip de creare a A24. Crearea copiilor de siguranţă
punctelor de restaurare A25. Reamplasarea fişierelor de sis-
4. Proceduri-tip de creare a tem
copiilor de siguranţă A26. Ştergerea fişierelor temporare
5. Proceduri-tip de restaurare
a sistemelor de operare
5. Accesul la reţea
CB5. Configura- 1. Reţele de calculatoare. A27. Verificarea setărilor reţelelor de

rea modu- Noţiuni generale. Tipuri de calculatoare
lui de acces reţele:
la reţea

− reţele cu fir A28. Setarea regimurilor de alocare a
− reţele fără fir adreselor IP
2. Conectivitate reţea: A29. Partajarea resurselor la nivel de
− IPv4 reţele locale
− IPv6 A30. Partajarea resurselor la nivel de
3. Proceduri-tip de configu- reţele globale
rare a protocoalelor de re-
ţea
6. Instalarea echipamentelor periferice
CB6. Instalarea 1. Unităţi externe de stocare A31. Verificarea compatibilităţii fie-

şi confi- a datelor pe: cărui dispozitiv periferic cu uni-
gurarea − discuri magnetice tatea centrală a calculatorului
echipa- − discuri optice personal
mentelor − cartele magnetice A32. Documentarea privind modul
periferice − cartele de memorie solidă de lucru al echipamentului peri-
− cartele inteligente feric utilizat
2. Dispozitive de introducere A33. Configurarea setărilor plăcii de
a datelor: bază conform specificului dispo-
− şoricelul zitivelor periferice instalate
− tastatura A34. Instalarea adiţională a drivere-
− ecranul tactil lor/programelor necesare pen-
− scanerul tru buna funcţionare a echipa-
− microfonul mentului periferic
− camera digitală de luat ve- A35. Testarea echipamentelor perife-
deri rice şi interpretarea eventuale-
− camera digitală video lor mesaje de eroare apărute
3. Dispozitive de extragere a
datelor:
− monitorul
− imprimanta
− difuzorul
− proiectorul multimedia
− desenatorul de grafice
4. Conectori şi cabluri des-
tinate conectării echipa-
mentelor periferice
5. Procedurile-tip de conec-
tare a echipamentelor pe-
riferice

6. Programul de configurare
iniţială a calculatorului
7. Proceduri-tip de conecta-
re/deconectare a echipa-
mentelor periferice
7. Programe de securitate digitală

CB7. Gestiunea 1. Politici de securitate digi- A36. Analiza programelor de securita-
programe- tală te digitală din perspectiva para-
lor de tip 2. Tipuri de programe virus metrilor oferiţi şi a preţului
antivirus 3. Proceduri de actualizare a A37. Instalarea programelor de secu-
programelor de securitate ritate digitală
4. Proceduri de verificare a A38. Dezinstalarea programelor de
discurilor magnetice îm- securitate digitală
potriva programelor de tip A39. Reinstalarea programelor de se-
virus curitate digitală
5. Proceduri de eliminare a A40. Instalarea/prelungirea licenţei
programelor de tip virus pentru programele de securita-
6. Măsuri de protecţie a date digitală
telor de programe de tip A41. Verificarea dosarelor de viruşi
virus A42. Curăţarea calculatorului perso-
nal de programele de tip virus
A43. Configurarea programelor de tip
antivirus
A44. Gestiunea certificatelor de se-
curitate digitală
8. Managementul aplicațiilor
CB8. Instalarea 1. Pachete de programe frec- A45. Căutarea în reţeaua Internet a

aplicaţiilor vent utilizate: programelor de aplicaţii frec-
frecvent − programe de prelucrare vent utilizate
utilizate grafică A46. Verificarea tipului de licenţă
− programe de procesare a pentru produsul ce urmează a fi
textelor instalat
− programe de calcul tabelar A47. Instalarea programelor de apli-
− programe de elaborare a caţii frecvent utilizate
prezentărilor A48. Testarea funcţionalităţii progra-
− programe de gestionare a melor de aplicaţii instalate
bazelor de date A49. Dezinstalarea programelor de
− programe de prelucrare a aplicaţii frecvent utilizate
informaţiei multimedia A50. Administrarea programelor de
− programe particularizate aplicaţii frecvent utilizate

2. Respectarea drepturilor de A51. Actualizarea programelor de
autor aplicaţii frecvent utilizate
3. Tipuri de licenţe software: A52. Reinstalarea programelor de
− licenţe de probă aplicaţii frecvent utilizate
− licenţe educaţionale A53. Configurarea programelor de
− licenţe comerciale aplicaţii frecvent utilizate
4. Proceduri-tip de lucru cu
programele de gestionare a
aplicaţiilor frecvent utilizate:
− instalare
− dezinstalare
− administrare
− actualizare
− configurare
9. Drept informatic
CB9. Respecta- 1. Bazele dreptului informa- A54. Protejarea proprietăţii intelec-

rea cadru- tic tuale a utilizatorilor şi a produ-
lui norma- 2. Legislaţia naţională şi cea cătorilor de produse informati-
tiv-juridic internaţională referitoare ce
referitor la la dreptul de autor, marcă,
protejarea licenţă, denumirile de ori-
proprietăţii gine
intelec-
tuale în
domeniul
informaticii
Modulul 2. Procesarea informaţiei

Număr de ore

Indivi-
rator
Procesarea textelor 8 8 16 16
1. Crearea şi gestionarea documentelor 1 1 2 2

2. Formatarea documentelor
1 1 2 2
3. Inserarea şi formatarea obiectelor
2 2 4 4
4. Verificarea documentelor
1 1 2 2
5. Revizuirea documentelor
1 1 2 2
6. Corespondenţa combinată
1 1 2 2
7. Difuzarea documentelor
1 1 2 2
Calcul tabelar
10 10 20 20
8. Crearea şi gestionarea registrelor de calcul
tabelar 1 1 2 2
9. Introducerea şi formatarea datelor
1 1 2 2
10. Prelucrarea datelor
1 1 2 2
11. Obiecte în foile de calcul
2 2 4 4
12. Baze de date în formă de liste
1 1 2 2
13. Rezumarea datelor
1 1 2 2
14. Tabele de sinteză
1 1 2 2
15. Revizuirea registrelor
1 1 2 2
16. Difuzarea registrelor
1 1 2 2
Prezentări electronice
6 6 12 12
17. Crearea şi gestionarea prezentărilor
1 1 2 2
18. Obiecte în prezentările electronice
2 2 4 4
19. Modele şi şabloane
1 1 2 2
20. Derularea prezentărilor
1 1 2 2
21. Revizuirea prezentărilor
1 1 2 2

Internetul şi poşta electronică
6 6 12 12
22. Servicii Internet
2 2 4 4
23. Poşta electronică
2 2 4 4
24. Securitatea în Internet
2 2 4 4
Total
30 30 60 60
Competenţe de Unităţi de conţinut/Cunoş- Abilităţi (A)

bază (CB) tinţe
Procesarea textelor
1. Crearea şi gestionarea documentelor
CB10. Crearea, 1. Aplicaţii de procesare a A55. Crearea documentelor

modifi- textelor şi procedurile-tip A56. Deschiderea şi închiderea docu-
carea şi de utilizare a acestora: mentelor supuse prelucrării
salvarea − lansarea aplicaţiei A57. Salvarea documentelor
documen- − salvarea documentelor A58. Introducerea de conţinuturi în
telor − introducerea informaţiilor documentul supus prelucrării
− selectarea informaţiilor A59. Revocarea şi repetarea comen-
− editarea informaţiilor zilor precedente
− utilizarea memoriei tam- A60. Efectuarea de operaţii-tip asupra
pon obiectelor din componenţa do-
− vizualizarea paginilor cumentelor: copierea, mutarea,
− mediile personalizate de ştergerea, căutarea, înlocuirea
lucru A61. Personalizarea mediului de lu-
− sistemele de asistenţă cru al procesorului de texte
2. Statistici referitoare la A62. Evaluarea automatizată a com-
complexitatea documen- plexităţii documentelor
telor A63. Autoinstruirea cu ajutorul siste-
mului de asistenţă
2. Formatarea documentelor
CB11. Formata- 1. Formatarea caracterelor A64. Setarea proprietăţilor de caractere

rea docu- 2. Formatarea paragrafelor A65. Setarea proprietăţilor de para-
mentelor 3. Aşezarea în pagină grafe

4. Organizarea documentelor A66. Setarea proprietăţilor de pagină
mari A67. Organizarea documentelor mari
5. Stiluri şi şabloane în secţiuni
A68. Inserarea de anteturi şi subsoluri
A69. Numerotarea paginilor
A70. Inserarea titlurilor
A71. Inserarea cuprinsului
A72. Inserarea bibliografiei
A73. Inserarea notelor de subsol şi de
final
A74. Crearea şi utilizarea stilurilor şi a
şabloanelor
3. Inserarea şi formatarea obiectelor
CB12. Inserarea 1. Obiectele din componenţa A75. Inserarea obiectelor în docu-

şi formata- unui document şi proprie- mente
rea obiec- tăţile lor: A76. Formatarea obiectelor din com-
telor − coperţi ponenţa documentelor
− imagini
− formule
− tabele
− diagrame
− grafice
− secvenţe audio
− secvenţe video
2. Metode de inserare a obiec-
telor:
− prin memoria tampon
− prin apelul altor aplicaţii
− din fişierele externe
3. Formatarea obiectelor:
− proprietăţi ale obiectelor
− aşezarea în pagină a obiec-
telor
− moduri de aranjare a tex-
tului în jurul obiectelor
4. Verificarea documentelor
CB13. Verificarea 1. Analiza lexicală şi analiza A77. Setarea informaţiilor referitoare
automati- gramaticală a textelor la limba sau limbile în care este
zată a tex- 2. Dicţionare: scris documentul
telor − ortografice A78. Verificarea gramaticală a textului

− de sinonime A79. Instalarea şi actualizarea dicţio-
− de antonime narelor electronice
3. Procedurile-tip de instala-
re şi de actualizare a dicţi-
onarelor
4. Procedurile-tip de verifica-
re şi de corectare automa-
tizată a textelor
5. Revizuirea documentelor
CB14. Revizuirea 1. Versiuni de documente A80. Gestiunea versiunilor de docu-

documen- 2. Înregistrarea schimbărilor mente electronice
telor în documentele în curs de A81. Introducerea modificărilor în
prelucrare documentele supuse revizuirii
3. Inserarea şi prelucrarea A82. Depistarea necoincidențelor în
comentariilor documente
4. Compararea versiunilor de A83. Setarea drepturilor de acces la
documente documente şi anumite obiecte
5. Gestionarea drepturilor din componenţa acestuia
de acces la un document, A84. Criptarea şi decriptarea docu-
în ansamblu, şi la anumite mentelor
obiecte din componenţa A85. Semnarea electronică a docu-
acestuia, în particular mentelor
6. Criptarea şi decriptarea A86. Verificarea autenticităţii docu-
documentelor mentelor ce conţin semnături
7. Utilizarea semnăturilor di- electronice
gitale pentru autentifica-
rea documentelor
8. Tehnologii-tip de revizuire
a documentelor
6. Corespondenţa combinată
A87. Crearea corespondenţei combi-
CB15. Crearea 1. Corespondenţa combinată nate în bază de modele presta-
automa- 2. Obiectele necesare pen- bilite
tizată a tru crearea coresponden-
corespon- ţei combinate:
denţei − sursa de date
combinate − documentul principal
3. Tehnici de creare a cores-
pondenţei combinate

7. Difuzarea documentelor
CB16. Pregătirea 1. Proprietăţile de document A88. Setarea proprietăţilor de docu-

documen- (autorul, titlul, versiunea, ment
tului pen- drepturile de acces) A89. Imprimarea documentelor
tru difuza- 2. Personalizarea documen- A90. Publicarea documentelor în In-
re telor ternet
3. Opţiunile de imprimare.
Tehnici de imprimare a do-
cumentelor
4. Tehnici de publicare a do-
cumentelor în Internet
Calcul tabelar
8. Crearea şi gestionarea registrelor de calcul tabelar
CB17. Crearea, 1. Aplicaţii de calcul tabelar A91. Crearea registrelor de calcul

modifi- 2. Organizarea datelor în apli- A92. Deschiderea şi închiderea regis-
carea şi caţiile de calcul tabelar: trelor supuse prelucrării
salvarea − registre A93. Salvarea registrelor
registrelor − foi de calcul A94. Introducerea de conţinuturi în
de calcul − rînduri celulele registrelor supuse pre-
tabelar − coloane lucrării
− celule A95. Revocarea şi repetarea comen-
− domenii de celule zilor precedente
− conţinuturi de celule A96. Efectuarea de operaţii-tip asu-
3. Date şi formule pra obiectelor din componenţa
4. Algoritmii de recalculare registrelor: copierea, mutarea,
automată a datelor din ce- ştergerea, căutarea, înlocuirea
lulele foilor de calcul A97. Personalizarea mediului de lucru
al procesorului de calcul tabelar
A98. Evaluarea automatizată a com-
plexităţii registrelor de calcul
tabelar
A99. Autoinstruirea cu ajutorul siste-
mului de asistenţă
9. Introducerea şi formatarea datelor

CB18. Introdu- 1. Tipuri de date A100. Introducere în foile de calcul a
cerea, 2. Introducerea valorilor datelor şi a formulelor
editarea şi 3. Introducerea formulelor A101. Formatarea datelor din foile de
formatarea 4. Operaţii de editare calcul

datelor în 5. Valori afişate şi valori me- A102. Crearea seriilor de date în foile
foile de morate de calcul
calcul 6. Operaţii de formatare a:
− rîndurilor
− coloanelor
− celulelor
7. Formate numerice. Seta-
rea formatelor numerice
8. Formatarea condiţionată
10. Prelucrarea datelor
CB19. Efectuarea 1. Operatori şi operanzi A103. Implementarea algoritmilor de

de calcule 2. Adrese relative şi adrese calcul tabelar prin formule
asupra da- absolute A104. Prelucrarea datelor în foile de
telor 3. Denumiri de celule şi de- calcul cu ajutorul formulelor
numiri de domenii
4. Formule şi funcţii
5. Funcţii standard şi funcţii
elaborate de utilizator
6. Erori de calcul tabelar
11. Obiecte în foile de calcul
CB20. Inserarea 1. Obiectele din componenţa A105. Inserarea obiectelor în foile de

şi for- unei foi de calcul şi propri- calcul
matarea etăţile lor: A106. Formatarea obiectelor din com-
obiectelor − imagini ponenţa foilor de calcul
în foile de − diagrame
calcul − grafice
− secvenţe audio
− secvenţe video
2. Metode de inserare a
obiectelor:
− prin memoria tampon
− prin apelul altor aplicaţii
− din fişierele externe
3. Proprietăţi ale obiectelor.
Aşezarea obiectelor în foi-
le de calcul

12. Baze de date în formă de liste
CB21. Prelucra- 1. Organizarea informaţiilor A107. Crearea bazelor de date în for-

rea infor- din foile de calcul în baze mă de liste
maţiilor de date în formă de liste A108. Sortarea parţială a înregistrărilor
din bazele 2. Mijloace de sortare a înre- A109. Sortarea totală a înregistrărilor
de date în gistrărilor conform criterii- A110. Sortarea înregistrărilor după
formă de lor complexe mai multe chei
liste 3. Mijloacel de selectare a în- A111. Selectarea înregistrărilor cu aju-
registrărilor conform crite- torul filtrelor încorporate
riilor complexe A112. Selectarea înregistrărilor cu aju-
torul filtrelor elaborate de utili-
zator
A113. Selectarea înregistrărilor cu aju-
torul condiţiilor complexe de se-
lectare
13. Rezumarea datelor
CB22. Rezuma- 1. Mijloace de rezumare a A114. Totalizarea datelor din bazele de

rea datelor datelor din bazele de date date în formă de listă
din bazele în formă de listă: A115. Consolidarea datelor din bazele
de date în − funcţii de rezumare de date în formă de listă
formă de − totaluri parţiale şi totaluri
listă generale
− condiţii pentru rezumare
− consolidarea după poziţii
− consolidarea după catego-
rii
14. Tabele de sinteză

A116. Crearea şi editarea tabelelor de
CB23. Prelucra- 1. Mijloacele de creare şi edi- sinteză
rea avan- tare a tabelelor de sinteză
sată a in- (tabelelor pivot)
formaţiilor 2. Elementele constitutive
din bazele ale tabelelor de sinteză:
de date − domeniul valorilor de inte-
în formă res
de listă cu − etichetele de rînduri
ajutorul − etichetele de coloană
tabelelor − funcţiile de rezumare
de sinteză − nivelurile de detaliere

15. Revizuirea registrelor
CB24. Revizuirea 1. Versiuni de registre de cal- A117. Gestiunea versiunilor de regis-

registrelor cul tabelar tre de calcul tabelar
de calcul 2. Înregistrarea schimbărilor A118. Introducerea modificărilor în re-
tabelar în registrele în curs de pre- gistrele supuse revizuirii
lucrare A119. Depistarea necoincidențelor în
3. Inserarea şi prelucrarea registrele de calcul tabelar
comentariilor A120. Setarea drepturilor de acces la
4. Compararea versiunilor de registrele de calcul tabelar şi la
registre anumite obiecte din componen-
5. Gestionarea drepturilor ţa acestuia
de acces la un registru, în A121. Criptarea şi decriptarea registre-
ansamblu, şi la anumite lor de calcul tabelar
obiecte din componenţa A122. Semnarea electronică a regis-
acestuia, în particular trelor de calcul tabelar
6. Criptarea şi decriptarea A123. Verificarea autenticităţii regis-
registrelor de calcul tabe- trelor de calcul tabelar ce conţin
lar semnături electronice
7. Utilizarea semnăturilor
digitale pentru autentifi-
carea registrelor de calcul
tabelar
8. Tehnologii-tip de revizuire
a registrelor de calcul ta-
belar
16. Difuzarea registrelor
CB25. Pregătirea 1. Proprietăţile registrului de A124. Setarea proprietăţilor registre-

registrului calcul tabelar (autorul, ti- lor de calcul tabelar
de calcul tlul, versiunea, drepturile A125. Imprimarea registrelor de calcul
tabelar de acces) tabelar
pentru di- 2. Personalizarea registrelor A126. Publicarea registrelor de calcul
fuzare de calcul tabelar tabelar în Internet
3. Opţiunile de imprimare.
Tehnici de imprimare a re-
gistrelor de calcul tabelar
4. Tehnici de publicare a re-
gistrelor de calcul tabelar
în Internet

Prezentări electronice
17. Crearea şi gestionarea prezentărilor
CB26. Crearea, 1. Aplicaţii de creare şi deru- A127. Crearea prezentărilor

modifi- lare a prezentărilor elec- A128. Deschiderea şi închiderea pre-
carea şi tronice şi procedurile-tip zentărilor supuse prelucrării
salvarea de utilizare a acestora: A129. Salvarea prezentărilor
prezentări- − lansarea aplicaţiei A130. Introducerea de conţinuturi în
lor − salvarea prezentărilor prezentarea supusă prelucrării
− introducerea informaţiilor A131. Revocarea şi repetarea comen-
− selectarea informaţiilor zilor precedente
− editarea informaţiilor A132. Efectuarea de operaţii-tip asupra
− utilizarea memoriei tam- obiectelor din componenţa pre-
pon zentărilor: copierea, mutarea,
− vizualizarea diapozitivelor ştergerea, căutarea, înlocuirea
− mediile personalizate de A133. Personalizarea mediului de lu-
lucru cru al procesorului de texte
− sistemele de asistenţă A134. Evaluarea automatizată a com-
2. Statistici referitoare la plexităţii documentelor
complexitatea prezentări- A135. Autoinstruirea cu ajutorul siste-
lor electronice mului de asistenţă
18. Obiecte în prezentările electronice
CB27. Inserarea 1. Structura ierarhică a pre- A136. Efectuarea operaţiilor de bază

şi for- zentărilor electronice asupra obiectelor din compo-
matarea 2. Obiectele din componenţa nenţa prezentărilor electronice
obiectelor prezentărilor: A137. Adăugarea efectelor de anima-
din com- − diapozitivul ţie vizuală
ponenţa − casetele de text A138. Adăugarea efectelor de anima-
prezentări- − textul ţie sonoră
lor − tabelele A139. Inserarea, ştergerea şi mutarea
− imaginile obiectelor multimedia
− secvenţele multimedia A140. Copierea şi mutarea obiectelor
3. Procedurile-tip de insera- multimedia între documente
re, modificare şi formatare
a obiectelor din compo-
nenţa prezentărilor
4. Efectele de animaţie

19. Modele şi şabloane
CB28. Elabora- 1. Modele şi şabloane de pre- A141. Aplicarea modelelor şi a şabloa-

rea de zentări nelor de prezentări electronice
prezentări 2. Modele predefinite de am- A142. Crearea de modele şi şabloane
electronice plasare a conţinutului pe predefinite de prezentări elec-
în bază de diapozitive tronice
modele şi 3. Formatarea diapozitivelor
şabloane cu ajutorul modelelor pre-
definite
4. Crearea prezentărilor noi
utilizînd şabloanele prede-
finite
20. Derularea prezentărilor
CB29. Derularea 1. Modalităţi de derulare a A143. Tipărirea rezumatelor (handou-

prezentări- prezentărilor ts)
lor în faţa A144. Ascunderea şi afişarea diapoziti-
unei audi- velor
enţe A145. Pornirea unei prezentări cu rula-
re automată
A146. Rularea automată a prezentării cu
revenirea la anumite diapozi-tive
A147. Folosirea în procesul derulării a
instrumentelor de referire: cur-
sorului, stiloului, marcatorului,
radierei
21. Revizuirea prezentărilor
CB30. Revizuirea 1. Versiuni de prezentări elec- A148. Gestiunea versiunilor de prezen-

prezentări- tronice. tări electronice
lor electro- 2. Inserarea şi prelucrarea A149. Introducerea modificărilor în
nice comentariilor prezentările electronice supuse
3. Gestionarea drepturilor de revizuirii
acces la o prezentare elec- A150. Setarea drepturilor de acces la
tronică în ansamblu şi la prezentările electronice şi anu-
anumite obiecte din com- mite obiecte din componenţa
ponenţa acesteia, în parti- acestora
cular A151. Criptarea şi decriptarea prezen-
4. Criptarea şi decriptarea tărilor electronice
prezentărilor electronice

5. Utilizarea semnăturilor di- A152. Semnarea electronică a prezen-
gitale pentru autentificarea tărilor electronice
prezentărilor electronice A153. Verificarea autenticităţii pre-
6. Tehnologii-tip de revizuire zentărilor electronice ce conţin
a prezentărilor electronice semnături digitale
CB31. Difuzarea 1. Formatele de fişiere de A154. Publicarea prezentărilor pe pur-

prezentări- prezentări digitale tătorii statici şi purtătorii dina-
lor mici de informaţie
Internetul şi poşta electronică
CB32. Utilizarea 1. Concepţia Internetului A155. Setarea opţiunilor programelor

Internetu- 2. Servicii Internet de navigare în Internet
lui 3. Căutarea informaţiilor în A156. Oferirea de consultanţă în cău-
Internet. Descărcarea in- tarea şi descărcarea informaţii-
formaţiilor din Internet lor din Internet
4. Servere de căutare. Căuta- A157. Oferirea de consultanţă în ges-
rea în bază de criterii sim- tionarea adreselor de Internet
ple şi criterii complexe frecvent utilizate
5. Reţelele de socializare A158. Oferirea de consultanţă în com-
6. Enciclopediile electronice pletarea formularelor on-line
de tip Wiki A159. Oferirea de consultanţă în utili-
zarea reţelelor de socializare
A160. Oferirea de consultanţă în citirea
şi editarea enciclopediilor elec-
tronice de tip Wiki
23. Poşta electronică
CB33. Utilizarea 1. Concepţia de poştă elec- A161. Oferirea de consultanţă în utili-

poştei tronică zarea poştei electronice
electronice 2. Aplicaţii de poştă electro-
nică
3. Alcătuirea şi trimiterea
mesajelor
4. Citirea mesajelor
5. Gestionarea mesajelor
6. Utilizarea agendei de adre-
se

24. Securitatea în Internet
CB34. Asigurarea 1. Restricţionarea accesului A162. Setarea opţiunilor de securita-

securităţii la informaţii Web te ale programelor de navigare
în Internet 2. Protecţia de viruşi prin Internet
3. Criptarea şi decriptarea A163. Oferirea de consultanţă în utili-
datelor zarea programelor antivirus
4. Documentul electronic şi A164. Oferirea de consultanţă în uti-
semnătura digitală lizarea mijloacele de criptare şi
decriptare a datelor
A165. Oferirea de consultanţă în uti-
lizarea mijloacelor semnăturii
digitale
Modulul 3. Asistenţă pentru programarea orientată pe obiecte

Număr de ore

Indivi-
rator
1. Conceptele programării orientate pe obiecte 2 2 4 4
2. Crearea obiectelor 2 2 4 4
3. Funcţii 2 2 4 4
4. Pointeri 2 2 4 4
5. Supraîncărcarea 2 2 4 4
6. Excepţii 2 2 4 4
7. Moştenirea 4 4 8 8
8. Polimorfismul 4 4 8 8
9. Relaţii de agregare 2 2 4 4

10. Funcţii şablon 2 2 4 4
11. Clase şablon 4 4 8 8
12. Documentarea produselor-program 2 2 4 4
Total 30 30 60 60

bază (CB) tinţe
1. Conceptele programării orientate pe obiecte
CB35. Editarea 1. Evoluţia tehnicilor de pro- A166. Interpretarea descrierilor for-

fragmen- gramare mulate în Limbajul Unificat de
telor de − programarea nestructurată Modelare
program − programarea procedurală A167. Translatarea descrierilor formu-
orientate − programarea modulară late în Limbajul Unificat de Mo-
pe obiecte − programarea orientată pe delare într-un limbaj de progra-
obiect mare orientată pe obiecte
2. Istoria şi evoluţia limbaje- A168. Actualizarea fragmentelor de
lor de programare orienta- program orientate pe obiecte
tă pe obiect:
− premisele apariţiei pro-
gramării orientate pe
obiect
− dezvoltatorii limbajelor de
programare orientate pe
obiect
3. Clase şi obiecte, noţiuni:
− stiluri de organizare a co-
dului unui program
− obiecte, date, metode
4. Conceptele de bază ale
Limbajului Unificat de Mo-
delare
5. Mecanismele fundamen-
tale ale programării orien-
tate pe obiect:
− abstractizare
− încapsulare

− moştenire
− polimorfism
6. Medii de dezvoltare a
programelor orientate pe
obiecte
2. Crearea obiectelor
CB36. Crearea de 1. Clase şi obiecte A169. Declararea de clase în baza spe-

obiecte 2. Sintaxa şi semantica: cificaţiilor formulate în Limbajul
− claselor Unificat de Modelare
− datelor membre A170. Descrierea în Limbajul Unificat
− funcţiilor membre de Modelare a claselor repre-
− modificatorilor de acces zentate într-un limbaj de pro-
− constructorilor gramare orientat pe obiecte
− destructorilor
3. Funcţii
CB37. Elaborarea 1. Funcţii inline A171. Declararea şi apelarea de funcţii

de funcţii 2. Membrii statici inline
3. Funcţii prietene ale unei A172. Declararea şi apelarea de funcţii
clase (funcţii friend) friend
4. Pointeri
CB38. Gestiunea 1. Pointeri A173. Gestiunea obiectelor cu ajutorul

obiectelor 2. Pointerul this pointerilor
prin in-
termediul
pointerilor
5. Supraîncărcarea
CB39. Supraîn- 1. Supraîncărcarea operatori- A174. Elaborarea fragmentelor de pro-

cărcarea lor gram bazate pe supraîncărcarea
operatori- 2. Modalităţi de supraîncăr- operatorilor
lor care a operatorilor:
− prin funcţii membru
− prin funcţii friend

6. Excepţii
CB40. Tratarea 1. Excepţii A175. Elaborarea fragmentelor de pro-

excepţiilor 2. Forma de bază a tratării gram destinate tratării excepţii-
excepţiilor lor
3. Instrucţiunea trow
4. Tipuri de excepţii
5. Blocurile try şi catch
7. Moştenirea
CB41. Implemen- 1. Implementarea moştenirii A176. Reprezentarea mecanismului de

tarea re- 2. Clase de bază, clase deri- moştenire prin diagrama clase-
laţiilor de vate lor
moştenire 3. Derivarea claselor: A177. Iniţializarea datelor cu ajutorul
− clase derivate constructorilor
− clase de bază A178. Verificarea corectitudinii defini-
− protejarea membrilor cla- rii structurii claselor ce se află în
sei modificatori de acces relaţii de moştenire
4. Iniţializarea datelor prin A179. Protejarea datelor între clase
intermediul constructoru- A180. Transferarea datelor şi a meto-
lui în relaţia de moştenire delor din clasa de bază în clasele
5. Accesarea membrilor moş- derivate
tenirii A181. Elaborarea fragmentelor de pro-
6. Constructorii şi destructo- gram bazate pe utilizarea relaţiei
rii claselor derivate de moştenire între clase
7. Moştenirea multiplă
8. Polimorfismul
CB42. Imple- 1. Tipuri de polimorfism A182. Crearea ierarhiilor de clase

mentarea 2. Funcţii virtuale şi funcţii A183. Redefinirea metodelor claselor
polimor- pure: în relaţia de moştenire
fismului în − definirea conceptului de A184. Declararea de clase abstracte
relaţia de polimorfism A185. Declararea de clase virtuale
moştenire − polimorfismul pur A186. Apelul constructorilor în clasele
− polimorfismul ad-hoc (su- virtuale
praîncărcarea funcţiei) A187. Elaborarea fragmentelor de pro-
− funcţii virtuale gram bazate pe utilizarea clase-
− funcţii pure lor şi a funcţiilor virtuale
3. Clase abstracte şi clase vir-
tuale

9. Relaţii de agregare
CB43. Implemen- 1. Clase de obiecte A188. Reprezentarea agregării şi des-

tarea re- 2. Obiecte de tip listă: compunerii în diagrama claselor
laţiilor de − modalităţi de creare a unui A189. Crearea diagramei claselor
agregare obiect de tip listă A190. Elaborarea fragmentelor de pro-
− metode pentru obiectul gram în baza diagramei claselor
listă: inserare, excludere, A191. Elaborarea fragmentelor de pro-
parcurgere, filtrare, sorta- gram bazate pe relaţiile de agre-
re etc. gare
10. Funcţii şablon
CB44. Imple- 1. Programarea generică A192. Declararea funcţiilor template

mentarea 2. Funcţii template A193. Utilizarea funcţiilor template
funcţiilor A194. Instanţierea funcţiilor template
template A195. Elaborarea fragmentelor de pro-
gram în baza funcţiilor template
11. Clase şablon
CB45. Implemen- 1. Clase template A196. Declararea claselor template

tarea şa- 2. Derivarea claselor template A197. Crearea obiectelor de tip şablon
bloanelor − declaraţii şi definiţii ale A198. Instanţierea claselor template
claselor şablon A199. Elaborarea fragmentelor de pro-
− membrii claselor şablon gram în baza claselor template
12. Documentarea produselor-program
CB46. Documen- 1. Cerinţele înaintate faţă de A200. Elaborarea sub îndrumare a

tarea pro- documentaţia produselor- documentaţiei produselor-pro-
duselor- program gram
program 2. Tehnologii şi instrumente
de elaborare a documen-
taţiei produselor-program

Modulul 4. Asistenţă pentru bazele de date
Număr de ore

Indivi-
rator
1. Baze de date relaţionale 2 2 4 4
2. Algebra relaţională 2 2 4 4
3. Dependenţe funcţionale 2 2 4 4
4. Normalizarea bazelor de date 2 2 4 4
5. Procesul de proiectare a bazelor de date 2 2 4 4
6. Tipuri de date 2 2 4 4
7. Obiecte şi utilizatori 2 2 4 4
8. Modificarea obiectelor 2 2 4 4
9. Interogarea şi rezumarea datelor 2 2 4 4
10. Actualizarea şi modificarea datelor 2 2 4 4
11. Vederi, indecşi şi tranzacţii 2 2 4 4
12. Optimizarea memoriei externe a bazei de date 2 2 4 4
13. Gestiunea bazelor de date 2 2 4 4
14. Administrarea bazelor de date 2 2 4 4
15. Documentarea bazelor de date 2 2 4 4
Total 30 30 60 60


bază (CB) tinţe
1. Baze de date relaţionale
CB47. Acordarea 1. Fişiere şi baze de date A201. Reprezentarea prin schemă a re-
de asistenţă 2. Modelul bazei de date laţiilor dintre tabele
în elabo- 3. Baze de date ierarhice, în A202. Elaborarea sub îndrumare a mo-
rarea mo- reţea şi relaţionale delelor Entitate-Relaţie ale ba-
delelor de 4. Modelul Entitate-Relaţie zelor de date
tipul Entita- 5. Schema relaţiei
te-Relaţie
2. Algebra relaţională
CB48. Interpreta- 1. Algebra relaţională A203. Interpretarea expresiilor alge-

rea expresi- 2. Operaţiile clasice ale algebrei relaţionale
ilor algebrei brei relaţionale: A204. Alcătuirea sub îndrumare a ex-
relaţionale − uniunea presiilor algebrei relaţionale
− intersecţia
− diferenţa
− complementul
− produsul cartezian
− atribuirea
3. Operaţiile native ale alge-
brei relaţionale:
− proiecţia
− selecţia
− joncţiunea
− divizarea
3. Dependenţe funcţionale
CB49. Dirijarea no- 1. Dependenţe funcţionale A205. Stabilirea dependenţilor funcţi-

ţiunilor de 2. Tipurile de dependenţe onale în relaţii
dependenţă funcţionale A206. Interpretarea specificului noţiu-
funcţională 3. Regulile de inferenţă nii de dependenţă funcţională
şi aplicarea A207. Stabilirea tipurilor de depen-
regulilor de denţe funcţionale
inferenţă ale A208. Reprezentarea grafică a acoperi-
acestora rilor

4. Normalizarea bazelor de date
CB50. Acordarea 1. Normalizarea bazelor de A209. Depistarea şi înlăturarea ano-

de asistenţă date: maliilor
în normali- − anomalii A210. Depistarea şi înlăturarea redun-
zarea baze- − redundanţe danţelor
lor de date − formele normale FN1, FN2, A211. Normalizarea sub îndrumare a
FN3, FNBC bazelor de date
2. Algoritmul de normalizare
prin descompunere
5. Procesul de proiectare a bazelor de date
CB51. Acordarea 1. Etapele de proiectare a ba- A212. Analizarea fazelor proiectării

de asistenţă zelor de date unei bazei de date relaţionale
în perfecta- 2. Proiectarea schemei con- A213. Generalizarea proiectării unei
rea proiec- ceptuale a bazei de date baze de date prin organizarea
telor baze- unei scheme externe
lor de date A214. Definitivarea sub îndrumare a
relaţionale schemelor conceptuale ale ba-
zelor de date relaţionale
6. Tipuri de date
CB52. Estimarea 1. Noţiuni generale despre A215. Calcularea necesarului de me-

necesarului limbajul interogărilor morie pentru stocarea datelor
de memo- 2. Tipuri de date:
rie pentru − numerice
stocarea − date calendaristice
datelor − şiruri de caractere
− enumerare
− mulţime
7. Obiecte şi utilizatori
CB53. Crearea uti- 1. Instrucţiunile de definire a A216. Crearea şi lichidarea obiectelor

lizatorilor şi obiectelor bazei de date: bazelor de date
acordarea − instrucţiunile DDL A217. Crearea şi lichidarea schemelor,
de privilegii − instrucţiunile DML a tabelelor şi vederilor
acestora 2. Conectarea la serverul în- A218. Alegerea nivelurilor de acces la
depărtat date: global; de bază de date; de
tabel; de coloană

8. Modificarea obiectelor
CB54. Acordarea 1. Instrucţiunile de bază în A219. Modificarea sub îndrumare a

de asistenţă limbajul de interogări obiectelor bazelor de date
în modifica- 2. Crearea bazei de date, a ta
rea obiecte- belelor. Configurarea chei-
lor bazelor lor externe
de date 3. Instrucţiuni de manipulare
a datelor
4. Operaţii aritmetice
5. Funcţii frecvent utilizate în
SQL
6. Construirea expresiilor
9. Interogarea şi rezumarea datelor

CB55. Acordarea 1. Clauzele where, order by, A220. Interogarea datelor
de asistenţă group by, having A221. Filtrarea datelor
în intero- 2. Selectarea datelor dintr-un A222. Selectarea datelor din mai mul-
garea şi tabel te tabele
rezumarea 3. Folosirea funcţiilor în cereri A223. Crearea cererilor folosind uni-
datelor 4. Selectarea datelor din mai rea, intersecţia şi diferenţa
multe tabele A224. Implementarea produsului car-
tezian
10. Actualizarea şi modificarea datelor
CB56. Acordarea 1. Modificarea datelor cu A225. Introducerea datelor din alte ta-
de asistenţă ajutorul interogărilor bele
în actua- 2. Importarea datelor din alte A226. Importarea datelor în tabel din
lizarea şi surse fişiere
modificarea 3. Elaborarea interogărilor de A227. Completarea bazei de date, inclu-
datelor acţiune siv prin importarea tabelelor
A228. Crearea şi modificarea interogă-
rilor de acţiune
A229. Gruparea şi totalizarea datelor
A230. Elaborarea subcererilor
11. Vederi, indecşi şi tranzacţii
CB57. Acordarea 1. Vederi, avantajele vederi- A231. Actualizarea datelor prin inter-
de asistenţă lor mediul vederilor
în imple- 2. Crearea indecşilor A232. Implementarea indecşilor pen-
mentarea 3. Tranzacţii tru unul sau/şi mai multe atri-
vederilor, bute
indecşilor,
tranzacţiilor

4. Proceduri şi funcţii A233. Implementarea şi executarea
5. Proceduri stocate tranzacţiilor
6. Triggere A234. Implementarea procedurilor
stocate şi a triggerelor
A235. Transferarea datelor din fişiere
textuale în baza de date
Gestiunea şi administrarea bazelor de date
12. Optimizarea memoriei externe a bazei de date

CB58. Acordarea 1. Structura memoriei externe A236. Optimizarea sub îndrumare a
de asistenţă 2. Particularităţile unui sis- memoriei externe a datelor de
în optimiza- tem de gestiune a bazelor date relaţionale
rea memo- de date relaţionale
riei externe 3. Restricţiile integrităţii
a bazelor
de date re-
laţionale
13. Gestiunea bazelor de date
CB59. Acordarea 1. Sisteme de gestiune a ba- A237. Specificarea restricţiilor integri-

de asistenţă zelor de date în arhitectura tăţii bazei de date în tranzacţii
în gestiu- Client-Server A238. Asigurarea integrităţii bazei de
nea arhitec- 2. Sisteme deschise date cu ajutorul tranzacţiilor
turii Client- 3. Sisteme de gestiune a ba- A239. Distribuirea sub îndrumare a
Server zelor de date orientate pe sarcinilor între client şi server
obiecte
4. Modele obiect orientate
14. Administrarea bazelor de date
CB60. Acordarea 1. Administrarea bazelor de A240. Efectuarea copiilor de rezervă

de asistenţă date relaţionale ale bazelor de date
în arhivarea, 2. Proceduri-tip de arhivare, A241. Restaurarea datelor
restaurarea restaurare şi actualizare a A242. Actualizarea datelor
şi actualiza- datelor A243. Documentarea operaţiilor efec-
rea datelor tuate asupra bazelor de date
15. Documentarea bazelor de date
CB61. Documen- 1. Cerinţele înaintate faţă de A244. Elaborarea sub îndrumare a do-
tarea baze- documentaţia bazelor de cumentaţiei bazelor de date
lor de date date

2. Tehnologii şi instrumente
de elaborare a documenta-
ţiei bazelor de date
Modulul 5. Asistenţă pentru programarea vizuală

Număr de ore

Indivi-
rator
1. Medii de programare vizuală
2 4 6 4
2. Gestionarea componentelor
2 4 6 4
3. Componente de tip fereastră
2 4 6 4
4. Obiecte de tip şir de caractere
2 4 6 4
5. Gestiunea ferestrelor
2 4 6 4
6. Aplicaţii complexe
2 4 6 4
7. Elemente de grafică
2 4 6 4
8. Date calendaristice
2 4 6 4
9. Fişiere
2 4 6 4
10. Componente specializate
2 4 6 4
11. Conexiuni cu bazele de date
2 4 6 4
12. Componente de tip tabel
2 4 6 4
13. Componente de tip interogare
2 4 6 4
14. Gestionarea înregistrărilor
2 4 6 4

15. Componente de tip raport
2 4 6 4
Total
30 60 90 60

bază (CB) tinţe
1. Medii de programare vizuală
CB62. Gestiona- 1. Mediul de programare A245. Lansarea mediului de progra-

rea proiec- vizuală. Caracteristici de mare vizuală
telor din bază A246. Gestionarea suprafeţei de lucru
cadrul me- 2. Suprafaţa de lucru: A247. Crearea, editarea şi salvarea
diilor de − bara de titlu proiectelor
programa- − bara meniului principal A248. Compilarea şi executarea pro-
re vizuală − bara de instrumente iectelor
− paleta de componente A249. Crearea aplicaţiilor de consolă
− inspectorul de obiecte A250. Crearea aplicaţiilor vizuale
− fereastra formei
− fereastra editorului de cod
3. Proiect. Noţiuni generale.
Operaţii de:
− creare
− salvare
− deschidere
− modificare
− compilare
− executare
4. Fişiere caracteristice ale
unui proiect:
− fişierul principal
− fişiere ataşate unei forme
− fişiere de resurse
− fişiere de rezervă
− fişiere de configuraţie ş.a.
5. Noţiuni de aplicaţie. Tipuri
de aplicaţii:
− de consolă
− vizuale

2. Gestionarea componentelor
CB63. Acordarea 1. Noţiunea de componentă. A251. Plasarea componentelor pe su-

de asisten- Elementele caracteristice prafaţa ferestrelor
ţă în ges- unei componente: A252. Identificarea proprietăţilor com-
tionarea − proprietăţi ponentelor
compo- − metode A253. Identificarea evenimentelor
nentelor − evenimente componentelor
2. Proceduri de modificare a A254. Identificarea secvenţelor de cod
proprietăţilor unei compo- destinate prelucrării evenimen-
nente telor componentelor
3. Proceduri de apelare a me- A255. Excluderea componentelor de
todelor caracteristice unei pe suprafaţa ferestrelor
componente A256. Modificarea proprietăţilor com-
4. Proceduri de prelucrare a ponentelor
evenimentelor unei com- A257. Utilizarea handler-ului de eveni-
ponente mente în scopul prelucrării eve-
5. Proceduri de gestiune a nimentelor
componentelor pe supra- A258. Gestionarea sub îndrumare a
faţa unei ferestre componentelor
3. Componente de tip fereastră
CB64. Acordarea 1. Componente de tip fereas- A259. Identificarea elementelor com-

de asis- tră ponentelor de tip fereastră
tenţă în 2. Componente de tip fereas- A260. Modificarea proprietăţilor com-
implemen- tră. Structura unei compo- ponentelor de tip fereastră la
tarea com- nente: nivel de cod sursă
ponentelor − bara de titlu A261. Modificarea proprietăţilor com-
de tip fe- − zona client ponentelor de tip fereastră cu
reastră 3. Elementele caracteristice ajutorul inspectorului de obiec-
unei componente de tip te
fereastră: A262. Identificarea în cadrul aplicaţi-
− proprietăţi ilor a evenimentelor ce trebuie
− metode prelucrate
− evenimente A263. Prelucrarea evenimentelor com-
ponente de tip fereastră conform
specificaţiilor propuse
A264. Apelarea metodelor componen-
telor de tip fereastră
A265. Implementarea sub îndrumare a
componentelor de tip fereastră

4. Obiecte de tip şir de caractere
CB65. Acordarea 1. Tipul de date şir de carac- A266. Declararea obiectelor de tip şir
de asisten- tere în mediul de progra- de caractere
ţă în imple- mare vizuală. Structura A267. Iniţializarea obiectelor de tip şir
mentarea obiectelor de tip şir de ca- de caractere
obiectelor ractere: A268. Conversia şirurilor de caractere
de tip şir − metode A269. Apelarea metodelor obiectelor
de caracte- − operatori de tip şir de caractere
re 2. Proceduri frecvent utiliza- A270. Comunicarea cu şi dintre obiec-
te: te de tip şir de caractere
− declararea şirurilor A271. Implementarea sub îndrumare a
− iniţializarea şirurilor componentelor de tip şir de ca-
− conversii către alte tipuri ractere
de date
− conversia datelor la nivel
de şir de caractere
CB66. Acorda-rea 1. Componente frecvent uti- A272. Identificarea proprietăţilor, a

de asis- lizate: metodelor şi evenimentelor
tenţă în − butoane de comandă componentelor-tip
aplicarea − casete de editare A273. Modificarea proprietăţilor
compo- − etichete componentelor-tip
nentelor- − cutii de editare multilinie A274. Apelarea metodelor componen-
tip − meniuri telor-tip
− grupuri de butoane A275. Prelucrarea evenimentelor com-
− cutii de grupare ponentelor-tip
2. Elementele caracteristice A276. Implementarea procedurilor de
componentelor utilizate în colaborare a componentelor-tip
procesul de studiu: din cadrul proiectelor
− proprietăţi A277. Implementarea sub îndrumare a
− metode componentelor-tip
− evenimente
5. Gestiunea ferestrelor
A278. Adăugarea, excluderea şi modi-
CB67. Acordarea 1. Aplicaţii multiforme ficarea ferestrelor
de asisten- 2. Proceduri de gestiune a fe- A279. Implementarea ferestrelor des-
ţă în imple- restrelor tinate citirii şi afişării mesajelor
mentarea 3. Tipuri de ferestre: A280. Implementarea formelor moda-
ferestrelor − pentru citirea datelor le
− pentru afişarea datelor
− modale

4. Aplicaţii MDI A281. Crearea sub îndrumare a aplica-
5. Proceduri de utilizare a ţiilor MDI
variabilelor în cadrul mai A282. Implementarea ferestrelor de
multor ferestre dialog destinate selectării fişie-
6. Ferestre de dialog. Propri- relor
etăţi, metode şi evenimen- A283. Implementarea ferestrelor de
te ale ferestrelor de dialog. dialog destinate modificării fon-
Ferestre: turilor
− pentru deschiderea/salva- A284. Implementarea ferestrelor de
rea fişierelor textual/de tip dialog destinate modificării cu-
imagine lorilor
− pentru prelucrarea fontu- A285. Implementarea ferestrelor de
lui dialog destinate imprimării fişi-
− pentru prelucrarea culori- erelor textuale
lor A286. Elaborarea sub îndrumare şi
− pentru căutarea/înlocuirea gestiunea ferestrelor
textelor
− pentru imprimarea conţi-
nutului fişierelor textuale
6. Aplicaţii complexe
CB68. Acordarea 1. Aplicaţii complexe A287. Identificarea componentelor

de asisten- 2. Proceduri de elaborare a necesare în funcție de specificul
ţă în imple- aplicaţiilor complexe proiectelor
mentarea 3. Simularea aplicaţiei calcu- A288. Amplasarea componentelor pe
aplicaţiilor lator. Implementarea de suprafaţa ferestrelor.
complexe funcţionalităţi precum: A289. Implementarea secvențelor de
− calcule ( + - * /) cod destinate prelucrării eveni-
− funcţii matematice (sin, mentelor
cos etc.) A290. Modificarea proprietăţilor com-
− diverse ponentelor din cadrul proiecte-
4. Simularea aplicaţiei editor lor
de texte. Implementarea A291. Apelarea metodelor specifice
de funcţionalităţi precum: componentelor din cadrul pro-
− deschiderea fişierului iectelor
− salvarea fişierului A292. Implementarea de interfeţe gra-
− formatarea textului fice conform specificaţiilor pro-
− procesarea textului (căuta- puse
re, înlocuire etc.) A293. Organizarea conlucrării compo-
− diverse nentelor din cadrul proiectelor

A294. Adăugarea sub îndrumare de
noi funcţionalităţi în proiectele
supuse modernizării
instrumentarului de validare a da-
telor
A296. Dezvoltarea sub îndrumare a
aplicaţiilor complexe
7. Elemente de grafică
CB69. Acordarea 1. Suprafeţe pentru desena- A297. Identificarea componentelor cu

de asisten- re suprafeţe de desenare
ţă în imple- 2. Modalităţi de gestiune a A298. Încărcarea imaginilor în compo-
mentarea imaginilor nente
obiectelor 3. Proprietăţi ale obiectul A299. Modificarea proprietăților com-
grafice Canvas: ponentelor în scopul afişării co-
− pensulă recte a imaginilor
− pînză A300. Salvarea imaginilor în formatele
− font grafice prestabilite
− creion A301. Modificarea proprietăţilor
4. Metode ale obiectului Can- obiectului Canvas
vas: A302. Apelarea metodelor obiectului
− elipsă Canvas
− linie A303. Desenarea figurilor geometrice
− dreptunghi A304. Desenarea în mediul de progra-
− poligon mare vizuală a axelor de coordo-
− afişarea textului etc. nate
5. Regimul grafic în mediu de A305. Desenarea de figuri prin ape-
programare vizuală larea metodelor de desenare a
6. Grafice de funcţii. Modali- punctului şi liniei
tăţi de desenare: A306. Desenarea graficelor
− prin puncte A307. Modificarea stării componentei
− prin linii de tip timp conform cerinţelor
7. Construirea graficelor func- propuse
ţiilor: A308. Prelucrarea evenimentelor com-
− trigonometrice (sin, cos etc.) ponentelor de tip timp conform
− liniare cerinţelor propuse
− exponenţiale A309. Dezvoltarea sub îndrumare a
− logaritmice obiectelor grafice
− definite de utilizator
8. Efecte de animaţie. Opera-
ţii de:

− deplasare pe suprafaţa for-
mei a unei imagini
− rotire a unei imagini
− reamplasare a unei ima-
gini
9. Integrarea componentei
de tip timp cu elemente de
grafică
8. Date calendaristice
CB70. Acordarea 1. Tipuri de date caracteristi- A310. Apelarea metodelor caracteris-

de asis- ce mediului de programare tice tipului data calendaristică
tenţă în vizuală A311. Determinarea proprietăţilor
prelucra- 2. Tipul de date data calen- obiectelor de tip data calenda-
rea datelor daristică ristică
calendaris- 3. Metode frecvent utilizate A312. Descompunerea datelor calen-
tice de: daristice în valori numerice.
− afişare A313. Compunerea valorilor numerice
− compunere a unei variabi- în date calendaristice
le de tip data calendaristi- A314. Implementarea sub îndrumare a
că prelucrărilor de date calendaris-
− descompunere în valori tice
numerice a unei variabile
de tip data calendaristică
− prelucrarea datei şi timpu-
lui la nivelul sistemului de
operare
9. Fişiere
CB71. Acordarea 1. Tipul de date fişier. Struc- A315. Apelarea metodelor caracteris-
de asisten- tura tipului de date fişier: tice tipului de date fişier
ţă în pre- − nume A316. Afişarea proprietăţilor de fişiere
lucrarea − timp A317. Afişarea adreselor de fişiere
datelor de − mărime A318. Crearea, ştergerea, rede-numi-
tip fişier − atribute rea, căutarea de fişiere şi direc-
2. Metode frecvent utilizate toare
de: A319. Implementarea sub îndrumare a
− creare, ştergere şi redenu- prelucrărilor de fişiere
mire a fişierelor/directoa-
relor
− căutare a fişierelor

10. Componente specializate
CB72. Acordarea 1. Grupul de componente A320. Setarea proprietăţilor compo-

de asis- specializate: nentelor specializate
tenţă în − liste de opţiuni şi casete A321. Implementarea metodelor com-
implemen- combinate ponentelor specializate
tarea com- − componente pentru prelu- A322. Implementarea secvenţelor de
ponentelor crarea informaţiilor de tip cod destinate prelucrării eveni-
specializa- data calendaristică mentelor componentelor spe
te − componente de tip reţea cializate
− componente pentru gesti- A323. Implementarea metodelor de
unea directoarelor şi fişie- colaborare a componentelor
relor specializate
2. Elementele caracteristice A324. Implementarea componentelor
componentelor utilizate în de tip liste de opţiuni
procesul de studiu: A325. Implementarea componentelor
− proprietăţi de tip casete combinate
− metode A326. Implementarea componentelor
− evenimente destinate prelucrării datelor ca-
lendaristice
A327. Implementarea componentelor
de tip reţea
A328. Implementarea componentelor
destinate prelucrării directoare-
lor şi fişierelor
11. Conexiuni cu bazele de date
CB73. Crearea 1. Tehnologia ADO A329. Instalarea driverelor pentru co-

conexiu- 2. Conectarea la bazele de nexiunea cu bazele de date
nilor cu date A330. Includerea componentelor de
bazele de 3. Etapele de conectare la gestiune a bazelor de date în
date bazele de date proiecte
4. Drivere ODBC pentru rea- A331. Stabilirea conexiunilor cu bazele
lizarea conexiunilor cu ba- de date
zele de date A332. Verificarea conexiunilor cu ba-
zele de date
A333. Securizarea accesului la bazele
de date
12. Componente de tip tabel

CB74. Implemen 1. Componente de tip tabel A334. Stabilirea conexiunii cu tabelele
tarea com- 2. Proprietăţi de: bazelor de date

ponente- − stabilire a conexiunii cu A335. Implementarea operaţiilor de
lor de tip baza de date deschidere a tabelelor bazelor
tabel − deschidere/închidere a ta- de date
belului A336. Implementarea operaţiilor de
− accesare a informaţiei din editare a informaţiilor din tabe-
tabel lele bazelor de date
3. Metode de: A337. Implementarea operaţiilor de
− editare a datelor parcurgere a înregistrărilor din
− parcurgere a datelor tabelele bazelor de date
− excludere a datelor A338. Implementarea operaţiilor de
− salvare a datelor excludere a înregistrărilor din
tabelele bazelor de date
A339. Implementarea operaţiilor de
salvare a datelor din tabelele
bazelor de date
13. Componente de tip interogare
CB75. Implemen- 1. Componente de tip intero- A340. Implementarea interogărilor de

tarea com- gare selecţie
ponentelor 2. Interogări de: A341. Implementarea interogărilor de
de tip − selecţie inserare
interogare − inserare A342. Implementarea interogărilor de
a bazei de − modificare modificare
date − excludere A343. Implementarea interogărilor de
3. Proceduri de prelucrare a excludere
înregistrărilor în bază de A344. Implementarea interogărilor în
tabel bază de un singur tabel
4. Proceduri de prelucrare a A345. Implementarea interogărilor în
înregistrărilor în bază de bază de două şi mai multe tabe-
două şi mai multe tabele le
5. Proceduri de prelucrare a A346. Implementarea interogărilor cu
înregistrărilor cu parametru parametru
14. Gestionarea înregistrărilor

CB76. Implemen- 1. Componente pentru gesti- 347. Implementarea operaţiilor de
tarea com- unea înregistrărilor bazelor inserare a informaţiei în bazele
ponentelor de date: de date
destinate − reţea A348. Implementarea operaţiilor de
gestiunii − navigare extragere a informaţiilor din ba-
înregistrări- − cutii de editare zele de date
lor bazelor − etichete
de date

− liste de opţiuni A349. Setarea proprietăţilor compo-
− casete combinate nentelor destinate gestiunii în-
− diagrame registrărilor bazelor de date
− căutare A350. Implementarea metodelor des-
− elaborate de utilizator tinate gestiunii înregistrărilor
2. Proceduri de elaborare a bazelor de date
formularelor de adăugare A351. Implementarea secvenţelor de
a înregistrărilor cod destinate prelucrării eveni-
3. Proceduri de elaborare a mentelor aferente gestiunii în-
formularelor de vizualizare registrărilor bazelor de date
a înregistrărilor A352. Implementarea metodelor de
4. Proceduri de elaborare a colaborare a componentelor
formularelor de căutare destinate gestiunii înregistrări-
a informaţiei în baza de lor bazelor de date
date A353. Implementarea sub îndrumare a
5. Proceduri de elaborare a componentelor de tip reţea
formularelor de excludere A354. Utilizarea componentelor de na-
a înregistrărilor vigare în cadrul unui proiect
6. Proceduri de validare a da- A355. Implementarea sub îndrumare a
telor componentelor de tip etichete
A356. Implementarea sub îndrumare
a componentelor de tip cutii de
editare
a componentelor de tip liste de
opţiuni
a componentelor de tip casete
combinate
componentelor de tip diagramă
componentelor de tip căutare
15. Componente de tip raport

A361. Creare rapoartelor în bază de ta-
CB77. Asistenţă 1. Componente de tip raport. bele
în elabora- Structura obiectelor de tip A362. Crearea rapoartelor în bază de
rea rapoar- raport: interogări
telor − proprietăţi A363. Crearea rapoartelor în baza com-
− metode ponentelor-tip ale mediului de
− evenimente programare vizuală

Modulul 6. Asistenţă pentru programarea site-urilor Web
Număr de ore

Indivi-
rator
1. Servicii Internet 2 4 6 4
2. Procesul de elaborare a unui site Web 2 4 6 4
3. Texte 4 8 12 8
4. Tabele 4 8 12 8
5. Obiecte multimedia 2 4 6 4
6. Referinţe 1 1 2 2
7. Formulare 4 8 12 4
8. Stiluri în cascadă 6 12 18 12
9. Machetarea 2 6 8 8
10. Testarea şi publicarea site-urilor Web 2 4 6 4
11. Documentarea site-urilor Web 1 1 2 2
Total 30 60 90 60

bază (CB) tinţe

CB78. Asistenţă 1. Serviciile internet: A364. Selectarea numelor de domenii
în confi- − serviciul de nume pe do- A365. Selectarea organizaţiilor presta-
gurarea menii toare de serviciu de înregistrare
aplicaţiilor − serviciul e-mail a numelor de domenii
Internet − serviciul FTP A366. Selectarea, instalarea şi configu-
− serviciul World Wide Web rarea aplicaţiilor client de poştă
2. Programe client pentru ac- electronică
cesarea serviciilor Internet A367. Selectarea, instalarea şi configu-
rarea aplicaţiilor client de trans-
fer al fişierelor
A368. Selectarea, instalarea şi configu-
rarea aplicaţiilor client WWW
A369. Instalarea şi dezinstalarea certi-
ficatelor de securitate digitală în
Internet
2. Procesul de elaborare a unui site Web

A370. Instalarea aplicaţiile destinate
CB79. Asistenţă 1. Tipuri de site-uri Web elaborării paginilor Web
în planifi- 2. Browsere Web A371. Editarea paginilor Web cu ajuto-
carea pro- 3. Standarde HTML rul editoarelor specializate
ceselor de 4. Structura ierarhică a docu- A372. Gestionarea pe suporturi exter-
elaborare a mentelor HTML ne a obiectelor ce vor fi incluse
site-urilor 5. Cerinţe standard faţă de în componenţa site-urilor Web
Web paginile Web: în curs de elaborare
− consideraţii estetice A373. Implementarea măsurilor de
− cerinţe de design protecţie a informaţiilor din
− cerinţe tehnice componenţa site-urilor Web
6. Protecţia informaţiei din A374. Planificarea sub îndrumare a lu-
componenţa paginilor Web crărilor de elaborare a site-urilor
Web
3. Texte
CB80. Forma- 1. Titlul documentului Web A375. Crearea şi formatarea antetelor

tarea 2. Cuvinte-cheie de documente HTML
textelor 3. Formatarea fizică şi forma- A376. Setarea culorilor de fundal ale
din com- tarea logică a textelor documentelor Web
ponenţa 4. Inserarea de linii orizontale A377. Setarea marginilor documentu-
documen- 5. Liste. Tipuri de liste lui Web
telor HTML 6. Liste organizate pe mai A378. Inserarea şi formatarea paragra-
multe niveluri felor cu ajutorul instrumentelor
HTML

A379. Inserarea de linii orizontale în
documentele HTML
A380. Inserarea comentariilor în docu-
mentele HTML
A381. Inserarea şi organizarea liste-
lor cu ajutorul instrumentelor
HTML
4. Tabele
CB81. Organiza- 1. Structura tabelelor A382. Inserarea şi editarea tabelelor în

rea infor- 2. Antete de tabel documentele HTML
maţiilor 3. Etichete şi atribute pentru A383. Amplasarea în pagină a elemen-
în formă rînduri şi coloane telor HTML cu ajutorul tabele-
de tabele 4. Tabele imbricate lor
HTML 5. Tabele de dimensiuni rigi-
de. Tabele de dimensiuni
flexibile
6. Setarea culorilor obiectelor
din componenţa tabelelor
7. Alinierea conţinuturilor din
tabele
8. Concatenarea celulelor
5. Obiecte multimedia
CB82. Inserarea 1. Formatele de fişiere multi- A384. Inserarea şi formatarea obiecte-

obiectelor media, specifice documen- lor multimedia în documentele
multime- telor HTML HTML
dia în do- 2. Inserarea obiectelor mul-
cumentele timedia în documentele
HTML HTML
3. Gestionarea obiectelor
multimedia din componen-
ţa documentelor HTML
6. Referinţe
CB83. Inserarea 1. Referinţe interne şi referin- A385. Crearea ancorelor în documen-

referinţe- ţe externe tele HTML
lor în do- 2. Adrese absolute şi adrese A386. Inserarea, editarea şi formatarea
cumentele relative referinţelor interne şi externe în
HTML 3. Ancore documentele HTML

4. Hărţile de imagini A387. Setarea zonelor active pe imagini
referinţe la documente Web
A388. Crearea meniurilor de navigare
între paginile site-urilor Web
7. Formulare
CB84. Elaborarea 1. Noţiuni generale despre A389. Inserarea în paginile Web a for-
sub îndru- formulare mularelor destinate schimbului
mare a for- 2. Tipuri de formulare: de date cu serverul
mularelor − de înregistrare pe site A390. Inserarea în paginile Web a for-
HTML − de schimburi de date cu mularelor expedierii de scrisori
serverul electronice
− de expediere pe e-mail A391. Inserarea în paginile Web a for-
3. Atributele formularelor: mularelor destinate înregistrării
− metodă pe site-uri
− acţiune
− ţintă
4. Elementele de control ale
formularelor:
− butoane
− butoane radio
− liste derulante
− liste de opţiuni
− casete de validare
− casete de text
− zone de text
8. Stilurile în cascadă
A392. Editarea foilor de stiluri în casca-
CB85. Elabora- 1. Foi de stiluri în cascadă. No- dă
rea sub ţiuni generale: A393. Editarea pseudoclaselor de sti-
îndrumare − stiluri inline luri
a foilor de − stiluri înglobate A394. Editarea identificatorilor de sti-
stiluri în − stiluri externe luri
cascadă 2. Selectorul de stil A395. Crearea galeriilor de imagini
3. Clase şi pseudoclase, iden- A396. Crearea meniurilor orizontale şi
tificatori verticale
4. Stiluri pentru font:
− Font-family
− Font-size
− Font-weight
− Font-style

− Text-transform
− Text-decoration
− Color
− Line-height
5. Stiluri pentru fundal:
− Background-color
− Background-image
− Background-repeat
6. Stiluri pentru text:
− Word-spacing
− Letter-spacing
− Vertical-align
− Text-align
− Text-indent
− Display
7. Stiluri pentru blocuri:
− Width
− Clear
− Height
− Padding
− Margin
8. Stiluri pentru chenare:
− Border-style
− Border-color
− Border-image
− Border-width
9. Stiluri pentru liste:
− List-style-type
− List-style-image
− List-style-position
10. Stiluri pentru poziţionare:
− Position
− Visibility
− Z-index
− Overflow
− Placement
− Clip
9. Machetarea
CB86. Mache- 1. Machetarea tabelară A397. Machetarea documentelor Web

tarea sub îndru- 2. Machetarea pe blocuri cu ajutorul tabelelor
mare a site-urilor 3. Machetarea responsive A398. Machetarea documentelor Web
Web cu ajutorul blocurilor

A399. Machetarea responsive a pagi-
nilor Web
10. Testarea şi publicarea site-urilor Web
CB87. Testarea şi 1. Testarea site-urilor Web A400. Selectarea serviciilor de testare

publicarea 2. Publicarea site-urilor Web: a site-urilor Web
sub îndru- − găzduire A401. Testarea site-urilor Web pe
mare a − transfer browserele propuse
site-urilor − mentenanţă A402. Selectarea serviciilor de găzdui-
Web 3. Promovarea resurselor re a site-urilor Web
Web A403. Selectarea pachetelor de găzdu-
ire a site-urilor Web
A404. Configurarea aplicaţiilor de
transfer al fişierelor pe serverele
de găzduire a site-urilor Web
A405. Mentenanţa site-urilor Web
A406. Promovarea site-urilor Web
11. Documentarea site-urilor Web
CB88. Documen- 1. Cerinţele înaintate faţă de A407. Elaborarea sub îndrumare a do-
tarea site- documentaţia site-urilor cumentaţiei site-urilor Web
urilor Web Web
2. Tehnologii şi instrumente
de elaborare a documen-
taţiei site-urilor Web
Modulul 7. Testarea produselor-program

Număr de ore

Indivi-
rator
1. Tehnici de testare a produselor-program 2 2 4 2

2. Testarea statică 2 2 4 2
3. Testarea unitară 4 4 8 4
4. Testarea integrată 4 4 8 4
5. Testarea stabilităţii 4 4 8 4
6. Testarea ierarhică 4 4 8 4
7. Automatizarea testării 6 6 12 6
8. Generarea datelor şi rularea testelor 4 4 8 4
Total 30 30 60 30

bază (CB) tinţe
1. Tehnici de testare a produselor-program
CB89. Planifica- 1. Ciclul de viaţă al produse- A408. Pregătirea locului de muncă

rea proce- lor-program pentru testarea produselor-pro-
durilor de 2. Modele ale ciclului de dez- gram
testare voltare a produselor-pro- A409. Elaborarea planului de testare
gram A410. Documentarea procesului şi a
3. Definiţii ale testării produ- rezultatelor testării
selor-program
4. Terminologia din domeniul
testării produselor-pro-
gram:
− defect
− excepţie
− eşec
− problemă
− eroare
− incident
− anomalie
− inconsistenţă
− aparenţă
− neajuns

5. Proiecte şi proprietăţile de
bază ale proiectelor
6. Riscurile asociate proiecte-
lor
7. Planul de testare
8. Instrumente de comunica-
re şi planificare a activităţi-
lor de testare
2. Testarea statică
CB90. Testarea 1. Defecte de design A411. Revizuirea caietului de sarcini

statică 2. Devieri de la standarde A412. Revizuirea documentației pro-
3. Metode de revizuire iectului
4. Tipuri de revizuire: A413. Depistarea defectelor de design
− formală A414. Depistarea devierilor de la stan-
− tehnică darde
5. Inspecție
3. Testarea unitară
CB91. Testarea 1. Tipuri de erori: A415. Verificarea datelor de intrare

unitară − legate de alegerea şi de- A416. Verificarea definirii cîmpurilor
scrierea algoritmului A417. Analiza contoarelor
− în definirea şi utilizarea A418. Depistarea erorilor de conversie,
datelor ce provin din varia- rotunjire, trunchiere, depăşire
bile neiniţializate, formate A419. Verificarea accesului la zone
improprii de citire partajate de memorie
− erori de calcul A420. Depistarea cazurilor de salt în
− alegerea tehnicii de pro- afara limitelor de memorie ale
gramare programului
− din neatenţie A421. Verificarea neprelucrării primei
− în contextul execuţiei da- sau ultimei înregistrări
torate memoriei dinamice A422. Depistarea cazurilor de neprelu-
insuficiente sau nealocate crare a fişierelor vide
− de echipament A423. Depistarea erorilor de intrare/
2. Ciclul de viaţă a erorilor ieşire
3. Modurile de descriere a A424. Depistarea cazurilor de depăşire
erorilor a capacităţii stivei
A425. Depistarea erorilor în adresări şi
indexare

4. Testarea integrată
CB92. Testarea 1. Testări de tip Alpha şi de A426. Efectuarea sub îndrumare a tes-
integrată tip Beta tărilor de tip Alpha
2. Testare de integrare A427. Efectuarea sub îndrumare a tes-
3. Metodologii de testare: tărilor de tip Beta
− de sus în jos (top-down) A428. Verificarea funcţionării corecte
− de jos în sus (bottom-up) a ansamblului de componente
− mixtă A429. Verificarea compatibilităţii com-
4. Tehnologii-tip de testare ponentelor
Alpha şi Beta A430. Depistarea erorilor de interfaţă
între componente
A431. Verificarea integrităţii semantice
a structurilor de date externe
A432. Eliminarea conflictelor de acces
la resursele de calcul
A433. Depistarea încărcării incorecte a
programelor
A434. Depistarea apelării incorecte la
periferice
A435. Depistarea cazurilor erorilor în
datele de intrare
A436. Documentarea și raportarea re-
zultatelor testării
5. Testarea stabilităţii
CB92. Testarea 1. Tipurile de teste: A437. Verificarea mecanismelor de

stabilităţii − de acceptare protecţie
produse- − de sistem A438. Verificarea stabilităţii produse-
lor-pro- − de recuperare lor-program
gram − de securitate
− de stres
− de performanţă
2. Testarea regresivă
6. Testarea ierarhică
CB94. Testarea 1. Metode de testare ierarhi- A439. Depistarea erorilor de date de in-
ierarhică că trare incomplete sau în exces
2. Etapele de analiză, proiec- A440. Depistarea erorilor de ieşire in-
tare, programare, integra- complete sau în exces
re a componentelor

A441. Depistarea erorilor de rezultate
structural complete şi incorecte
A442. Depistarea erorilor de interacţiu-
ne dintre componente
7. Automatizarea testării
CB95. Generarea 1. Testarea funcţională A443. Alegerea sub îndrumare a tehni-

datelor de 2. Testarea nonfuncţională cilor de testare
testare 3. Tehnicile de generare a da- A444. Construirea şabloanelor de test
telor de testare în baza specificaţiilor
4. Automatizarea testării A445. Elaborarea cazurilor de test în
5. Utilitare pentru automati- baza specificaţiilor
zarea testării A446. Folosirea utilitarelor la automa-
tizarea testării
A447. Generarea datelor de testare
8. Generarea datelor şi rularea testelor
CB96. Evaluarea 1. Planul de testare A448. Elaborarea sub îndrumare a pla-

sub în- 2. Rapoarte privind rezulta- nului de testare
drumare tele testării A449. Elaborarea sub îndrumare a şa-
a produ- 3. Clasificarea defectelor de- bloanelor de raportare
selor-pro- pistate A450. Rularea testelor
gram 4. Indicatori de testare: A451. Documentarea rezultatelor eva-
− rata defectelor luării produselor-program
− rata incidentelor
5. Tehnici-tip de rulare a tes-
telor
6. Tehnici-tip de evaluare a
produselor-program în co-
operare cu clientul
7. Tehnici-tip de evaluare a
produselor-program sub
patronajul clientului
8. Evaluarea produselor-pro-
gram într-un mediu apro-
piat mediului de producţie

Sugestii metodologice
Specificul demersului educaţional. Pornind de la dezvoltarea accelerată a tehnolo-
giilor informaţiei şi comunicaţiilor, Curriculumul este invariant faţă de tipurile concrete
de echipamente digitale (Intel, AMD, Dell, Asus, Acer etc.) şi produsele-program (Mi-
crosoft, Google, Unix, Linux etc.). În astfel de condiţii, tipul concret al echipamentelor
şi produselor-program va fi stabilit de către fiecare instituţie de învăţămînt în baza so-
licitărilor potenţialilor angajatori, iar demersul educaţional se va axa pe următoarele
aspecte:
1. Abordarea modulară oferă posibilitatea parcurgerii treptate a conţinuturilor

ocupaţionale, de la simplu la complex, în vederea obţinerii unei calificări şi
permite evaluarea progresului înregistrat de formabil la finele fiecărei etape de
instruire. În cazul beneficiarilor adulţi, formarea pe module asigură mobilitate
şi sporeşte şansele de avansare profesională pe piaţa muncii. Caracterul
modular asigură receptivitate la schimbările de pe piaţa muncii şi flexibilitate în
structurarea ofertelor de instruire pentru diverse categorii de beneficiari.
Curriculumul modular schimbă, în esenţă, concepţia procesului didactic. Se va
renunţa la predarea eşalonată a conţinuturilor, prin urmărirea predării anumitor
teme. Predarea unor elemente de conţinut se va axa pe rezolvarea unor
sarcini concrete, de lucru, iar conţinuturile vor fi predate în consecutivitatea
determinată de logica internă şi specificul situaţiei de rezolvat. Elevul va dobîndi
cunoştinţe, pornind de la necesitatea realizării unei sarcini concrete. Contează
foarte mult îmbinarea judicioasă a cunoştinţelor teoretice cu cele practice.
Deoarece nivelul de calificare îi solicită absolventului competenţe concrete, un
rol aparte îl au abilităţile, de aceea exersarea în laboratoare rămîne modalitatea
cea mai eficientă de învăţare. În cadrul abordării modulare se creează condiţii
prielnice de centrare a procesului de formare profesională pe cel ce învaţă.
2. Orientarea spre finalităţi de învăţare focusează procesul de instruire pe un şir

de rezultate scontate, care reflectă ceea ce se aşteaptă de la un formabil să
cunoască, să înţeleagă şi să fie capabil să execute la finalizarea programului de
pregătire profesională.
3. Integrarea teoriei cu practica presupune ca tot ceea ce se însuşeşte în procesul

didactic să se valorifice în cadrul activităţilor practice (în laboratoare sau la
locul de muncă), asigurînd dobîndirea competenţelor profesionale generale şi
specifice specialităţii.
4. Centrarea pe cerinţele pieţei muncii presupune racordarea ofertei instituţiei

de învăţămînt atît la necesităţile şi aşteptările angajatorilor, cît şi la specificul
noilor tehnologii informaţionale. Acest fapt contribuie la integrarea eficientă a

absolvenţilor în cîmpul muncii şi la creşterea numărului de tehnicieni calificaţi
în domeniul tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor. Este foarte important ca
fiecare instituţie de învăţămînt să operaţionalizeze prevederile curriculare prin
stabilirea explicită a tipurilor de echipamente de calcul şi produse-program
pentru a căror deservire vor pregăti tehnicienii.
5. Centrarea pe elev se referă la adoptarea unui demers de învăţare activă prin

realizarea unor activităţi individuale sau în grup, în care elevul acţionează
independent, soluţionează probleme, ia decizii mai puţin influenţate şi îşi asumă
responsabilitatea pentru propriile acţiuni.
6. Perspectiva integrării profesionale presupune utilizarea în calitate de metode

de instruire a studiilor de caz, proiectelor, situaţiilor de problemă şi, în special,
îndeplinirea unor sarcini concrete de lucru. Accentul se va pune pe stimularea
gîndirii critice, pe dinamizarea procesului de învăţare, pe formarea de competenţe
profesionale specifice, ce vor asigura absolvenţilor şanse sporite de angajare în
cîmpul muncii şi oportunităţi de realizare profesională.
Orientarea strategiilor didactice spre formarea de competenţe. În învăţămîntul

profesional tehnic postsecundar modern, finalităţile procesului de instruire sînt mate-
rializate prin competenţe. În procesul de instruire orientat spre formarea competenţe-
lor, cadrele didactice vor aplica metodele de predare-învăţare ce asigură dezvoltarea
şi consolidarea celor trei componente ale competenţelor: cunoştinţe, abilităţi şi atitu-
dini.
Componenta cunoştinţe are scopul de a interioriza informaţia comunicată. În acest

caz, sînt implicate anumite procese psihice (percepţia, memoria şi unele operaţii
elementare de gîndire). Pentru asimilarea şi interiorizarea conştientă a informaţiei, se
vor utiliza metodele interactive de informare şi documentare: SINELG (sistem interactiv
de notare pentru eficientizarea lecturii şi gîndirii), lectura ghidată, GPP (gîndeşte-
perechi-prezintă) etc.
Componenta abilităţi are scopul de a dezvolta capacităţile psihomotorii ale elevilor.

În acest caz, sînt recomandate strategii în care predomină acţiunea de investigaţie a
realităţii (observaţia, experimentul, modelarea, demonstraţia) şi strategiile în care se
pune accentul pe acţiunea practică (exerciţiul, lucrarea practică, jocul didactic). Aceste
strategii au un caracter aplicativ şi formează la elevi abilităţi acţional-practice.
Componenta atitudini urmăreşte formarea la elevi a comportamentului şi valorilor

în contextul condiţiilor sociale bine determinate. În acest scop, se vor aplica strategii
care formează la elevi valori şi atitudini personale: studiul de caz, interviul, jocul de rol,
dezbaterea, asaltul de idei etc.

Strategiile, metodele şi tehnicile utilizate în procesul de formare a competenţelor se
vor realiza în cadrul unor forme de organizare a acţiunii didactice, cum ar fi: activităţi
frontale, activităţi în grup şi activităţi individuale. Acestea prezintă anumite valenţe
formative: activitatea în grup contribuie la formarea competenţei de comunicare,
dezvoltînd şi abilităţi de parteneriat, de cooperare, colaborare, luare de decizii etc.,
iar activitatea individuală dezvoltă abilităţi de acţiune independentă, de autoinstruire,
responsabilitatea etc.
În procesul de instruire, componentele competenţei se formează prin sarcini

didactice cu caracter de problemă, prin adaptarea unei game de tehnici interactive
care asigură o educaţie dinamică, formativă, motivaţională, reflexivă şi continuă.
Cadrul didactic va ordona conţinuturile modulelor Curriculumului în conformitate cu
logica domeniilor meseriei şi cu logica didactică, iar activităţile de predare-învăţare vor
fi selectate în aşa mod încît să asigure condiţii optime pentru formarea şi performarea
competenţelor specificate în Curriculum.
Utilizarea pe scară largă a metodelor activ-interactive de instruire. Pentru formarea

unei competenţe este necesară aplicarea mai multor metode, procedee, acţiuni şi
operaţii, care se structurează, în funcţie de o serie de factori, într-un grup de activităţi.
Procesul didactic se va baza pe activităţile de învăţare-predare cu un caracter activ,
interactiv şi centrat pe elev, cu pondere sporită a demersurilor de învăţare şi nu a celor
de predare, pe activităţile practice şi mai puţin pe cele teoretice, pe activităţile care
asigură formarea şi dezvoltarea abilităţilor sociale.
În elaborarea propriilor strategii didactice, fiecare cadru didactic se va conduce de

următoarele principii moderne ale educaţiei:
− elevii învaţă cel mai bine atunci cînd consideră că învăţarea răspunde nevoilor
lor;
− elevii învaţă atunci cînd sînt implicaţi activ în proces;
− elevii au stiluri diferite de învăţare: ei învaţă în moduri diferite, cu viteză diferită
şi din experienţe diferite;
− elevii învaţă cel mai bine atunci cînd li se acordă timp pentru a “ordona” infor-
maţiile noi şi pentru a le asocia cu “cunoştinţele vechi”.
În scopul învăţării centrate pe elev, cadrele didactice vor adapta strategiile de pre-
dare la stilurile de învăţare ale elevilor (auditiv, vizual, practic) şi vor diferenţia sarcinile
şi timpul alocat efectuării lor prin:
− individualizarea şi creşterea treptată a nivelului de complexitate a sarcinilor pro-
puse fiecărui elev în funcţie de progresul acestuia;
− stabilirea unor sarcini deschise, pe care elevii să le abordeze la niveluri diferite
de complexitate;
− diferenţierea sarcinilor în funcţie de abilităţi, pentru indivizi sau pentru grupuri
diferite;

− prezentarea sarcinilor în mai multe moduri (explicaţie orală, text scris, conversa-
ţie, grafic);
− utilizarea unor metode interactive (învăţare prin descoperire, învăţare
problematizată, învăţare prin cooperare, joc de rol, simulare).
Metodele recomandate pentru a fi utilizate în procesul de predare-învăţare sînt:

expunerea de material teoretic, lucrul la calculator (individual şi/sau sub conducerea
cadrului didactic), rezolvarea de probleme, lucrări practice, lucrări de laborator, ela-
borarea proiectelor, activităţi în laboratoarele şi companiile de prestare a serviciilor
informatice, de elaborare, adaptare şi mentenanţă a produselor-program.
Întrucît în asimilarea informaţiei comunicate sînt implicate procesele psihice de

percepţie, memorare şi operaţii de gîndire, pentru elaborarea sarcinilor didactice se
va utiliza în special taxonomia lui Bloom, orientată spre atingerea de către persoana
instruită a nivelului intelectual stabilit în nivelul patru de calificare.
Pentru facilitarea procesului de asimilare de către elevi a cunoştinţelor, se

recomandă utilizarea următoarelor metode: interviul, lectura ghidată, exerciţii practice
la calculator, probleme pentru dezvoltarea gîndirii sistemice.
Caracterul aplicativ al competenţelor de nivelul patru presupune formarea la elevi

a unor atitudini şi comportamente specifice lucrului în laboratoarele şi companiile de
prestare a serviciilor informatice, de elaborare, adaptare şi mentenanţă a produselor-
program. Pentru formarea acestor competenţe, la elaborarea sarcinilor didactice,
profesorul se va conduce de taxonomia lui Dave. Metodele utilizate se vor baza pe
exersarea operaţiilor de instalare şi configurare a sistemelor de operare şi a aplicaţiilor,
a operaţiilor de procesare a documentelor în activităţile administrative şi de secretariat;
pe furnizarea de consultanţă în utilizarea mijloacelor de comunicaţii electronice; pe
machetarea de pagini Web; pe furnizarea de asistenţă pentru elaborarea, depanarea
şi evaluarea produselor-program; pe perfecţionarea pînă la automatism a operaţiilor
frecvent întîlnite etc.
La formarea componentelor afective, cadrul didactic se va conduce de taxonomia

lui Krathwohl, accentul punîndu-se pe metodele care se bazează pe aderare, implicare,
organizare. Metodele recomandate în acest context sînt: studiul de caz, proiectul de
cercetare, dezbaterea etc.
Pornind de la caracterul aplicativ al Curriculumului modular, se recomandă utilizarea

cît mai largă în procesul de predare-învăţare a metodelor activ-participative, precum
și reducerea timpului alocat metodelor de expunere a materiilor teoretice şi aplicarea
celor bazate pe efectuarea sarcinilor de lucru.
În funcție de resursele materiale disponibile (laboratoare, calculatoare personale,

servere, medii de programare vizuală, produse-program pentru crearea documentelor
HTML etc.), se vor organiza lucrări practice (lecţii practice, lucrări de laborator, activităţi
în companiile de prestare a serviciilor informatice, de elaborare, adaptare şi mentenanţă
a produselor-program).
Tematica recomandată a lucrărilor de laborator va include:

− Normele de protecţie a muncii în laboratoarele TIC;
− Instalarea şi actualizarea sistemelor de operare (Windows, Linux, Android, Ap-
ple);
− Restaurarea sistemelor de operare;
− Protecţia echipamentelor şi a datelor contra ameninţărilor de securitate infor-
matică;
− Optimizarea sistemelor de operare (Windows, Linux, Android, Apple) în cores-
pundere cu nevoile utilizatorului;
− Configurarea mijloacelor de comunicaţii electronice;
− Procesarea textelor;
− Prelucrarea informaţiilor cu ajutorul aplicaţiilor de calcul tabelar;
− Elaborarea de prezentări;
− Crearea bazelor de date;
− Machetarea paginilor Web;
− Elaborarea de programe orientate pe obiecte;
− Testarea produselor-program.
În activităţile practice, accentul se va pune pe îndeplinirea cu exactitate şi la timp

a sarcinilor de lucru. Realizarea proiectelor în cadrul activităţilor practice va urmări nu
numai dezvoltarea abilităţilor individuale, dar şi a celor de lucru în echipă.
Pentru desfăşurarea lecţiilor teoretice şi a celor practice, se recomandă utilizarea

lecţiilor electronice interactive, elaborate de către marii producători de calculatoare,
de echipamente de reţea şi de produse-program.

Sugestii de evaluare
Axarea procesului de învăţare-predare-evaluare pe competenţe presupune efectua-
rea evaluării pe parcursul întregului proces de instruire. Evaluarea continuă va fi struc-
turată în evaluări formative şi evaluări sumative (finale). Pornind de la caracterul aplica-
tiv al Curriculumului modular, evaluarea va viza mai mult aspectele ce ţin de interpreta-
rea creativă a informaţiilor şi de capacitatea de a rezolva situaţiile de problemă.
Activităţile de evaluare vor fi orientate spre motivarea elevilor şi obţinerea unui

feedback continuu, fapt ce va permite corectarea operativă a procesului de învăţare,
stimularea autoevaluării şi a evaluării reciproce, evidenţierea succeselor, implementa-
rea evaluării selective sau individuale.
În cazul Curriculumului modular, un element inovator al evaluării este posibilitatea

de utilizare a resurselor educaţionale digitale, care includ teste ce pot fi administrate
atît pe calculatoarele locale, cît şi on-line.
Pentru a permite o individualizare a evaluării şi o motivare suplimentară a elevilor,

sarcinile de evaluare formativă vor fi ierarhizate pe grade de dificultate. Elaborarea
itemilor va fi realizată în contextul taxonomiilor lui Bloom (componenta cognitivă),
Dave (componenta psihomotorie) şi Krathwohl (componenta afectiva).
Metodele folosite pentru evaluarea continuă presupun chestionarea orală sau scrisă,
studiile de caz, lucrările practice, proiectele, testările interactive asistate de calculator.
Pentru a eficientiza procesele de evaluare, înainte de a demara evaluările propriu-

zise, cadrul didactic va aduce la cunoştinţa elevilor tematica lucrărilor, modul de
evaluare (bareme/grile/criterii de notare) şi condiţiile de realizare a fiecărei evaluări.
În procesul evaluărilor continue se va da atît o apreciere obiectivă a cunoştinţelor şi

competenţelor elevilor, cît şi a progreselor individuale.
Evaluarea curentă/formativă se va realiza prin diverse modalităţi: observarea com-

portamentului elevului, analiza rezultatelor activităţii elevului, discuţia/conversaţia,
prezentarea proiectelor individuale de activitate. Prin evaluarea curentă/formativă,
cadrele didactice informează elevul despre nivelul de performanţă; îl motivează să se
implice în dobîndirea competenţelor profesionale.
Evaluarea sumativă se realizează la finele fiecărui modul în baza simulării în atelier

a unei situaţii de problemă din contexte profesionale variate, care solicită elevului
demonstrarea competenţei profesionale. Cadrele didactice vor elabora sarcini prin
care vor orienta comportamentul profesional al elevului spre demonstrarea sistemului
de cunoştinţe şi abilităţi. În acest scop, vor fi clar stabiliţi indicatorii şi descriptorii de

performanţă ai procesului şi produsului realizat de către elev.
Pentru desfăşurarea evaluărilor asistate de calculator, se recomandă utilizarea

instrumentarului de testare, elaborat de către marii producători de calculatoare, de
echipamente de reţea şi produse-program.
Probele de evaluare a competenţelor, în baza situaţiilor de problemă de la viitoa-

rele locuri de muncă, sînt:
− configurarea BIOS-ului conform specificului sistemului de calcul propus;
− instalarea sistemelor de operare conform specificaţiilor propuse;
− instalarea programelor-pilot (driverelor) conform setului de unităţi periferice
propuse;
− optimizarea parametrilor tehnici ai sistemelor de operare propuse;
− configurarea parametrilor de reţea conform specificaţiilor propuse;
− instalarea, dezinstalarea şi configurarea programelor de aplicaţii propuse;
− procesarea textelor conform specificaţiilor propuse;
− procesarea datelor cu ajutorul aplicaţiilor de calcul tabelar;
− crearea, derularea şi publicarea prezentărilor electronice;
− configurarea setărilor de Internet şi de poştă electronică a utilizatorilor conform
specificaţiilor propuse;
− instalarea, dezinstalarea şi configurarea aplicaţiilor de securitate digitală;
− elaborarea sub îndrumare a fragmentelor de programe orientate pe obiecte;
− elaborarea sub îndrumare a obiectelor bazelor de date;
− arhivarea, restaurarea şi actualizarea datelor din componenţa bazelor de date
propuse;
− elaborarea sub îndrumare a componentelor site-urilor Web;
− testarea, publicarea şi promovarea site-urilor Web;
− testarea produselor-program propuse;
− depanarea produselor-program propuse.
În calitate de produse pentru măsurarea competenţei se vor folosi, după caz:

− configurări ale BIOS-ului conform specificaţiilor propuse;
− sisteme de operare instalate conform specificaţiilor propuse;
− programe de aplicaţii instalate şi configurate conform specificaţiilor propuse;
− sisteme de operare optimizate conform specificaţiilor propuse;
− sisteme de operare de reţea configurate conform specificaţiilor propuse;
− documente text elaborate conform specificaţiilor propuse;
− date prelucrate în foile de calcul tabelar conform specificaţiilor propuse;
− prezentări electronice elaborate, publicate, derulate conform specificaţiilor
propuse;
− programe-client de Internet şi poştă electronică configurate conform specifica-
ţiilor propuse;
− aplicaţii de securitate digitală instalate şi configurate conform specificaţiilor

propuse;
− fragmente de program elaborate conform specificaţiilor propuse;
− obiecte ale bazelor de date elaborate conform specificaţiilor propuse;
− componente ale site-urilor Web elaborate conform specificaţiilor propuse;
− protocoale de testare a produselor program întocmite;
− protocoale de evaluare a produselor program întocmite.

Referinţe bibliografice
Modulul 1. Administrarea sistemelor de operare
1. Cerchez E., Şerban M. PC pas cu pas, Iași: Polirom, 2001.
2. O’Brien G. Configuring and Administering Windows 7. Microsoft, 2009.
3. Installing and Configuring Windows 7 Client. Microsoft 2009.
4. IT Essentilas: PC Hardware and Software. Cisco.
5. Winn L. Rosch. Totul despre hardware. București: Teora, 2007.
6. Miclea L., H. Valcan. Noţiuni de sisteme de operare şi reţele de calculatoare
(LINUX). Constanța, 2008.
7. Rotar D. Sisteme de operare. Bacău: Alma Mater, 2007.
8. Utilizare Windows 95. Ediţie specială. București: Teora, 1997.
Modulul 2. Procesarea informaţiei

9. Popescu C., Tudor Vl. Tehnologia informaţiei şi a comunicaţiilor. Competenţe
digitale. Vol.1-2. Bucureşti: L&S Info-Mat, 2013.
10. Covalenco I. Bazele informaticii aplicate. Chişinău, 2012.
11. Coadă I. Excel – tehnici de prelucrare şi analiză a informaţiei. Chişinău: Evrica,
2002.
12. Păltineanu M. Tehnologia informaţiei şi a comunicaţiilor. Culegere de teste.
Bucureşti: L&S Info-Mat, 2013.
13. Moraru M. Lucrări de laborator la informatică (pentru studenţi cu profil
economic). Chişinău: ASEM, 2006.
14. Johnson S. Microsoft Excel 2007.
15. Panea Şt. ş.a. Informatica Atestat 2012. Bucureşti: L&S Info-Mat, 2012.
16. Reisner T. Microsoft Office Excel. Bucureşti: Niculescu, 2005.
17. Tîrşu V., Apetrii N. Lucrări de laborator la cursul “Tehnologii informaţionale de
comunicare”. Chişinău: CEP USM, 2009.
Modulul 3. Asistenţă pentru programarea orientată pe obiecte

18. Braicov A., Gîncu S. Borland C++ Builder. Ghid de iniţiere. Tipografia centrală
2009. 196 pag. http://en.calameo.com/read/002801569838bdc5a9164
19. Gălăţan C. Şabloane în limbajul C++. București: L&S Info-Mat, 2010. 94 p.
20. Gălăţan C. Curs de C#. Bucureşti: L&S Infomat, 2008. 350 p.
21. Lupu I., Cabac V., Gîncu S. Formarea şi dezvoltarea competenţei de programare
orientată pe obiecte la viitorii profesori de informatică. Chișinău: UST, 2013.150
p. http://www.calameo.com/read/0028015690bbcfd6a9e03
22. Jamsa K., Klander L. Totul despre C şi C++: Manual fundamental de programare
în C şi C++. București: Teora, 2012. 1328 p.
23. Oprea M. Programare orientată pe obiecte: exemple în limbajul C++. Bucureşti:
Matrix Rom, 2003. 201 p.
24. Gîncu S. Metodologia rezolvării problemelor de informatică în stilul orientat
pe obiecte. Chișinău: UST, 2012. 112 p. http://en.calameo.com/read/

002801569ce96f41ef59f
25. Huţanu V., Sorin T. Complemente de C++”. București: L&S Info-Mat, 2006. 192 p.
Modulul 4. Asistenţă pentru bazele de date

26. Малыхина M. Базы данных: основы, проектирование, использование.
Санкт-Петербург: БХВ- Петербурга. 2004 г.
27. Cotelea V. Algebra relaţională şi limbajul SQL. Chişinău: ASEM, 2013.
28. Cotelea V. Baze de date relaţionale: proiectare logică. Chișinău: ASEM, 1997.
29. Cotelea V. Microsoft SQL Server 2012. Pas cu pas. Chişinău: ASEM, 2013.
30. Ульман Дж., Уидом Д.. Введение в системы баз данных. Москва. ЛОРИ 2001 г.
31. Конноли Т., Бегг К. Базы данных. Проектирование, реализация и
сопровождение. Москва: Вильямс, 2006 г.
Modulul 5. Asistenţă pentru programarea vizuală

32. Braicov A. Borland Delphi. Ghid de iniţiere. Chișinău: Tipografia centrală. 2009.
204 p.
33. Braicov A., Gîncu S. Borland C++ Builder. Ghid de iniţiere. Chișinău: Tipografia
centrală, 2009. 196 p. http://en.calameo.com/read/002801569838bdc5a9164
34. Lupu I., Cabac V., Gîncu S. Formarea şi dezvoltarea competenţei de programare
orientată pe obiecte la viitorii profesori de informatică. Chișinău: UST, 2013.
150 p. http://www.calameo.com/read/0028015690bbcfd6a9e03
35. Oltean M., Goşan C. Programare în C+ Builder. Cluj-Napoca: Editura Albastră,
2000.
36. Gîncu S. Metodologia rezolvării problemelor de informatică în stilul orientat
pe obiecte. Chișinău: UST, 2012. 112 p. http://en.calameo.com/read/
002801569ce96f41ef59f
37. Архангельский А. Я. Програмирование в C++Builder 6. Москва: БИНОМ,
2003. 1152 c.
38. Бобровский С. И. Технологии C++ Builder. Разработка приложений для
бизнеса. Учебный курс. Санкт-Петербург: Питер, 2007. 560 c.
39. Культин Н. Б. C++ Builder в задачах и примерах. Санкт-Петербург: БХВ-
Петербург, 2005. 336 c.
Modulul 6. Asistenţă pentru programarea site-urilor Web

40. Henick B. HTML & CSS: The Good Parts, Publisher: O’Reilly Media, ISBN: 978-
0-596-15760-9, 2010.
41. Braicov A. HTML. Ghid de inițiere. Chişinău: Prut Internaţional, 2008.
42. Cerinţele standard pentru paginile Web oficiale ale autorităţilor publice locale
ale Republicii Moldova. Ordinul Ministerului Dezvoltării Informaţionale nr. 99
din 08.08.2006.
43. Duckett J. Beginning HTML, XHTML, CSS, and JavaScript. John Wiley &Sons,
Wiley published Inc, 2011.
44. LloydI. Build Your Own Website The Right Way Using HTML & CSS. 3rd Edition,

Publisher: SitePoint, ISBN: 978-0-987-09085-0, 2011.
45. Ташков П А. Веб-мастеринг: HTML, CSS, JavaScript, PHP, CMS. Санкт-Петербург:
Питер, 2013.
Modulul 7. Testarea şi depanarea produselor-program

46. Bălănescu T. Corectitudinea algoritmilor. Bucureşti: Editura Tehnică, 1995.
47. Beizer B. Software Testing Techniques.
48. Glenford J. Myers. The Art of Software Testing. John Wiley & Sons, 2004.
49. Copeland L. A Practitioners Guide to Software Test Design. ArtechHous, 2004.
294 p.
50. Hutcheson M. L. Software Testing Fundamentals: Methods and Metrics, John
Wiley & Sons, 2003. 408 p.
51. Heusser M. Fundamental Strategies in Software Testing.
52. Pocatilu P. Costurile testării software. Bucureşti: ASE, 2004.
53. Patton R. Software Testing. SamsPublishing, 2005. 408 p.
54. Жуков Д. Ю. Методы верификации программ. 2001.
55. Орлов С. Технологии разработки программного обеспечения. Учебник.
Санкт-Петербург: Питер, 2002. 464 с.
56. Савин Р. Тестирование ДотКом или Пособие по жестокому обращению с
багами в интернет-стартапах. Москва: Дело, 2007. 312 с.
57. Канер С., Фолк Дж. Тестирование программного обеспечения.
Фундаментальные концепции менеджмента бизнес-приложений: Перевод
с английского. Москва: Диасофт, 2000. 544 с.


Limbă

Curriculum TI

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curriculum TI

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MINISTERUL EDUCAȚIEI AL REPUBLICII MOLDOVA

Curriculum modular pentru

Profilul: 1850 −“Informatică”

Director de proiect: Rima BEZEDE, Centrul Educațional PRO DIDACTICA

Colecţia Biblioteca Pro Didactica

Lector: Mariana VATAMANU-CIOCANU

© Centrul Educațional PRO DIDACTICA. Toate drepturile rezervate.

Sistemul de competenţe ce asigură calificarea profesională........................................9

Administrarea Curriculumului modular......................................................................11

Curriculum modular pentru învăţămîntul profesional tehnic postsecundar 

Curriculumul de faţă a fost conceput în corespundere cu prevederile documentelor

Documentul a fost elaborat de Centrul Educaţional PRO DIDACTICA în parteneriat

Statutul Curriculumului. Curriculumul modular la specialitatea “Informatică” este

De asemenea, modulele din Curriculum, în ansamblu sau separat, pot fi utilizate

Absolvenţii specialității “Informatică” obţin calificarea “Tehnician” şi pot activa în

 Curriculum modular pentru învăţămîntul profesional tehnic postsecundar

Funcţiile Curriculumului. Funcţiile de bază ale Curriculumului sînt:

Pentru realizarea deplină a acestor funcţii, la elaborarea Curriculumului au fost luaţi

Beneficiarii Curriculumului. Curriculumul este destinat:

Curriculum modular pentru învăţămîntul profesional tehnic postsecundar 

Cunoştinţele, abilităţile şi competenţele nivelului patru de calificare, formulate con-

Nivelul patru de calificare

Cunoştinţe Abilităţi Competenţe

Cunoștințe fapti- O gamă de abilități cogni- Asumarea responsabilității pentru exe-

 Curriculum modular pentru învăţămîntul profesional tehnic postsecundar

Conform Cadrului Național al Calificărilor, termenul „cunoștințe” înseamnă

Termenul „abilități” înseamnă capacitatea de a aplica și de a utiliza cunoștințe

Termenul „competenţă” înseamnă capacitatea dovedită de a utiliza cunoştinţe,

Principiile de elaborare a Curriculumului modular. Curriculumul modular a fost ela-

2. Principiul priorităţii funcţionale – stabileşte sistemul prioritar de competenţe şi

3. Principiul flexibilităţii şi receptivităţii faţă de cerinţele pieţei muncii – presupune

4. Principiul invarianţei faţă de tipurile concrete de echipamente digitale şi

Curriculum modular pentru învăţămîntul profesional tehnic postsecundar 

 Curriculum modular pentru învăţămîntul profesional tehnic postsecundar

Competenţe-cheie − reprezintă un ansamblu multifuncţional, transferabil de

Competenţe profesionale generale (transferabile) − întrunesc un sistem de

Competenţe profesionale specifice − vizează un sistem de cunoştinţe, deprinderi

Competenţele profesionale generale şi specifice meseriei au fost stabilite în baza

Competenţe profesionale de bază − reprezintă un sistem de cunoştinţe, deprinderi

Competenţele-cheie. Sistemul educaţional din Republica Moldova are drept scop

Curriculum modular pentru învăţămîntul profesional tehnic postsecundar 

Competenţele profesionale specifice. Competenţele specifice (CS) stabilite pentru

10 Curriculum modular pentru învăţămîntul profesional tehnic postsecundar

Nr. Module Contact direct Credi-

1. Administrarea sistemelor de operare 30 30 60 30 3

3. Asistenţă pentru programarea orientată

4. Asistenţă pentru bazele de date 30 30 60 60 4

5. Asistenţă pentru programarea vizuală 45 45 90 60 5

6. Asistenţă pentru programarea site-urilor

Total 225 285 510 360 29

Curriculum modular pentru învăţămîntul profesional tehnic postsecundar 11

Nr. Unităţi de învăţare Contact direct

1.2. Descrierea procesului de învăţare

Competenţe de Unități de conținut/Cunoş- Abilităţi (A)

1. Bazele sistemelor de operare

12 Curriculum modular pentru învăţămîntul profesional tehnic postsecundar

2. Instalarea sistemelor de operare

CB2. Instalarea 1. Sistemul de bază de intra- A6. Configurarea BIOS-ului în vede-

3. Configurarea sistemelor de operare

CB3. Confi- 1. Managementul utilizatori- A13. Crearea conturilor de utilizator

Curriculum modular pentru învăţămîntul profesional tehnic postsecundar 13

4. Mentenanţa sistemelor de operare

CB4. Optimiza- 1. Unelte de optimizare a pa- A19. Planificarea sarcinilor şi a actua-

Curriculum modular pentru învăţămîntul profesional tehnic postsecundar

Curriculum modular pentru învăţămîntul profesional tehnic postsecundar

Curriculum modular pentru învăţămîntul profesional tehnic postsecundar

Curriculum modular pentru învăţămîntul profesional tehnic postsecundar

Curriculum modular pentru învăţămîntul profesional tehnic postsecundar

Curriculum modular pentru învăţămîntul profesional tehnic postsecundar

Curriculum modular pentru învăţămîntul profesional tehnic postsecundar