Sunteți pe pagina 1din 9

Sub.

16 Tulburari psihopatologice in tumori cerebrale

1- prin compresiune
2- iritatie
3- distrugerea substantei cerebrale
4- edem
5- tulb. de irigatie

- 52-80 % din tu.c. prezinta tulburari psihice ;


- 6,2 % din autopsiile la boln. psihici releva prezenta unei tu.c.
- tulb. psihice sunt frecv. primele simptome, avand valoare localizatoare pt tumorile craniene ;
- simpt. psihica are 2 aspecte: 1-comun, polimorf, ca urmare a HIC si 2-particular,
corespunzator sediului tu.c.

SINDROMUL DE HIPERTENSIUNE INTRACRANIANA ( semne comune , polimorfe )

-apare datorita formatiei cerebrale, edemului cerebral, hidrocefaliei


-variatii in intensitate, in functie de marimea si localizarea tu.c.
Simptome:
1-cefalee -precoce, frecv.dimineata;
-intensitatea si durerea cresc - pe masura evolutiei bolii, prin cresterea pres. i.c.
-in functie de pozitia capului
-la tuse si eforturi fizice
-ajunge insuportabila, neinfluentata de antialgice
-poate dispare in stadiul avansat al bolii odata cu instalarea atrofiei optice
2-varsaturi -precedate sau nu de greata, explozive
-insotesc perioadele de exacerbare a cefaleei
-o per. dupa varsaturi cefaleea scade in intensitate, probabil dat. scaderii HIC
3-bradicardia -in HIC de intensitate crescuta; se instaleaza brusc, mai ales in tu.c. de fosa
posterioara
4-edem si staza papilara - mare valoare dg., prod. prin jenarea circ. venoase (staza in venele
retiniene si edem papilar)
-incetosarea vederii uni- si bilateral + scaderea treptata a acuitatii
vizuale pana la cecitate completa datorita atrofiei optice
-tensiunea LCR - creste treptat >400 cm3 in pozitie culcat (N =25 cm3 apa)
*Decompresarea brusca prod. accidente grave prin atenuarea si comprimarea bulbului
rahidian in gaura occipitala - se rec. prudenta in efectuarea punctiei lombare!
5-manifestari psihice: generale, nespecifice, depind de stadiul de evolutie a tu.c.
-incipiente: -labilitatea atentiei
-scaderea capacitatii de munca prin epuizarea rezervei la efort
-lentoare progresiva a desfasurarii ritmului ideativ si a activit. intelectuale
-agravarea tulb.de atentie + scaderea capacitatii de fixare mnezica, prelungirea latentei
raspunsurilor si a evocarii, tulb. de inteligenta pseudodementiale
-dezorientare temporo-spatiala ± modificari ale constiintei, care pot avea aspect de st. onirice
+ incoerenta si dezorganizarea actelor psihice si motorii
-aspect cerebroastenic sau pseudonevrotic + fen. encefalopatice: bradipsihie, bradikinezie +
tulb. neurologice care indica sediul leziunii
-uneori aspect neurasteniform sau isteriform: pareze, paralizii de aspect functional care
cedeaza la faradizari, prin fenomene de conversiune sau prin crize isterice caracteristice prin

1
polimorfism ≠ in tu.c. apar si fen. de torpoare, epuizare, cu saracirea expresiilor mimice si
pantomimice
*In tu.c. simpt. de intensitate nevrotica ocupa primul loc, iar pac. are atitudine critica si cauta
cu ingrijorare medicul ;
-uneori apar episodic sau pe timp indelungat tulb.de intensitate psihotica, sub forma de sdr.
confuzive (obtuzie, torpoare, stupoare, coma in cazul depasirii st. operator), dismnestice,
pseudodementiale, depresive, schizofrene
-tulb. de somn, mai ales hipersomnie, rar insomnie
-tulb.ale fixarii memoriei, uneori sdr. Korsakov: amnezie de fixare, confabulatie, false
recunoasteri, dezorientare temporo-spatiala
-tulb de activitate asociate confuziei: incetinirea/ suspendarea activitatii, inertie totala
-elemente de dementa, deteriorare intelectuala
-tulb afective: - depresive; rare, dominate de astenie, abulie, lipseste anxietatea; aspectul
melancolic e exceptional
-iritabilitate, in contrast cu caracterul anterior al bolnavului
-labilitate emotionala, cu treceri de la st. de hiperemotivitate cu manif. anxioase la
exaltare sau euforie
-tulb. afective survin pe fond de inertie
-tulb. cu aspect schizofreniform, cu idei delirante pasagere sau persistente (posibila
predispozitie constitutionala)
Fiziopatologic - la aparitia si agravarea simpt. confuzive contribuie decompensarile HIC (prin
actiune asupra trunchiului cerebral), mai ales in cazul tu.c. subtentoriale
-efectul HIC depinde de - varsta: la tineri- tulb. confuzionale, la varsta medie si batrani: sdr.
dismnezice, in cazuri cu evolutie indelungata: dementa
-rapiditatea, modul de expansiune (infiltrativ sau compresiv) si tipul tu.c. (gliom - interventia
HIC mai mare decat in cazul meningioamelor) - important in determinismul tulb. psihice

TUMORILE FRONTALE

-predomina ca frecv. fata de celelalte tu.c.


-frecv. tulb. psihice: 90 % din t. frontale; in 43 % din cazuri reprezinta primul simptom!
-mai frecv. in glioblastoame si metastaze decat in astrocitoame si oligodendroglioame
-tulb. psihice sunt mai precoce si mai intense la inceput in t. frontale dacat in celelalte tu.c.
-3 grupe de tulb. psihice:

a) tulb. de caracter si afectivitate: - rar depresie


- frecv. euforie, optimism, limbaj pretios, expresii ironice, rauvoitoare, calambururi, jocuri de
cuvinte, puerilism, pe fond de deficit intelectual si scaderea simtului moral
= moria = mania de a glumi (≠ hipomanie prin faptul ca in starea moriatica euforia e absurda,
puerila, netransmisibila celor din jur)
- euforia contrasteaza cu st. de indiferenta, deficit intelectual, st. somatica grava!
-Arseni:“fen. de golire psihica” = scaderea tonusului afectiv + cu auto- si heteroindiferentism
-± uneori alternante depresie/ manie, sdr. schizofrenic isteroid
-in fazele incipiente, cand tu.c. e mica si nu comprima regiunile vecine, predomina st. de
excitatie psihica
-prin compresia lobului frontal de partea opusa apare sdr. pseudodemential dat reducerii
functionalitatii lobilor frontali
-cu cat tu.c. e mai invadanta, cu atat simpt. psihiatrica e mai bogata, mai ales cand tu.c. a
cuprins formatiunile bazale

2
-ablatia tu.c. poate duce la disparitia simpt. pseudodementiale prin preluarea functiilor de
catre lobul sanatos

b) tulb confuzivo-pseudodementiale:
-tulb. de atentie
-amnezie de fixare
-dezorientare spatiala: se ratacesc in locuri pe care le cunosteau
-unele date se pastreaza, insa bolnavul nu le poate prelucra, nu le poate utiliza
-torpoare cu indiferenta, mimica imobila, inexpresiva
-bradipsihie, scaderea spontaneitatii gandirii
-lipsa de initiativa, reducerea activitatii, pierderea autocontrolului
-puerilism
-elementele confuzive scad uneori in intensitate si evidentiaza tulb. intelectuale cu
comportament inadecvat
-localizarea orbitara: predomina tulb. de activitate: akinezie, lipsa de initiativa, de
spontaneitate, apatie
-in stadii grave: imobilitate, indiferenta totala, mutism uneori total (mutismul total seamana cu
o stare catatonica: facies stupid, nu-i recunoaste pe cei din jur, asemanator cu o confuzie)
-deficitul de activitate = simptomul central
-dezvoltarea tu.c. pe fata laterala a lobului frontal e insotita de tulb. intelectuale

c) tulb. paroxistice: - halucinatii vizuale, auditive, olfactive


- elementare/ complexe
- izolate/ apartinand sdr. de automatism mental/ confuziv cu dezorientare temporo-spatiala

Simptomatologia neurologica
-sdr. piramidal -precoce
-hiperreflexie tendinoasa pana la hemiplegie predominant facio-brahiala
-tulb. de vorbire: anartrie, dizartrie, baraj verbal, alexie, agrafie - in lez. emisferei
dominante
-rar tulb. de tonus cu misc. anormale, reflex de apucare fortata, prehensiune, agatare
-ataxie, semne vestibulo-cerebeloase: dismetrie, asinergie, adiadocokinezie
-inconstant nistagmus spontan localizat spre lobul lezat
-sdr. Forster-Kennedy, in lez. nerv optic: atrofie optica unilaterala cu scotom central,
scaderea acuitatii vizuale, anosmie ipsilaterala, edem papilar contralateral
-neintrebuintarea mb. sup. de partea lez. disproportionata fata de sdr. paretic
-abolirea motilitatii voluntare, pastrarea motilitatii automate
-alterarea capacitatii de dirijare voluntara a mictiunilor
EEG - unde delta polimorfe in regiunile frontale
Pneumoencefalografic - sist. ventricular asimetric, deplasat; imaginea t.c.

TUMORILE DE CORP CALOS

-tulb. psihice aproape intotdeauna


-tulb. memoriei de fixare + aprosexie (DD cu t. frontale) + tulb. proceselor asociative
-labilitate afectiva
-dezinteres, comportament bizar, scade reactia la stimuli externi
-confuzie, mai accentuata in t. ½ anterioara a corpului calos - functiile vitale intacte,
comportament normal, aspect stuporos (stupor datorat intreruperii functiei de asociere a
lobilor frontali)

3
-deteriorare intelectuala
-apatie, indiferenta, somnolenta, torpoare, confuzie
-dezorientare temporo-spatiala
-aspect ondulant al evolutiei, agravare, ameliorari repetate care duc la o st. de letargie datorata
probabil compresiei hipotalamusului
-dezorientarea si confuzia sunt o consecinta a intreruperii stimulilor pt fixare in memoria
asociativa
-in cazurile cu tulb. psihice minore tabloul clinic e dominant de:
-fen. pseudobulbare cu parapareze
-tulb de vorbire, ras, plans spasmodic
-apraxie exprimata prin lipsa de abilitati in desfasurarea actelor motorii

TUMORILE TEMPORALE (tulburari paroxistice)

-cele mai caracteristice: tulb. psihosenzoriale paroxistice pe fond de alterare a constiintei


-se adauga o patologie de vecinatate prin extinderea tumorii posterior spre occipital
-afazie in lez. stangi
a) tulburari psihice paroxistice
-specifice
-halucinatii elementare/complexe: gustative, vizuale, olfactive (cu caracter neplacut),
auditive, vestibulare; se pot asocia (auditive + vizuale)
-halucinatii vizuale figurative, mobile, complexe*, scene animate, proiectate in partea opusa
tumorii, asociate cu hemianopsia omonima; repetare stereotipa
*DD cu t.occipitale, unde hal. vizuale au caracter elementar!
-apar paroxistic: uneori apar ca o aura epileptica precedand o criza generalizata, sau ca
echivalente psihice
-tulb. de perceptie au caract de halucinoza (bolnavul e constient de caracterul lor patologic)!
-halucinatiile tip oniric de origine temporala apar in context confuzional
-automatisme psihomotorii pe fond de modificare paroxistica a constiintei:
-mici automatisme (plescait, masticatie, inghitire) + absente = falsa absenta temporala
-mari automatisme, cu executarea de acte dispraxice sau eupraxice (fuga, automatism
ambulator diurn sau nocturn) - in timpul acestor manifestari bolnavii au stare de excitatie cu
deambulatie, comportament bizar, pot savarsi acte antisociale!
-criza epileptica uncinata: criza cu aura formata din halucinatii olfactive, gustative, vizuale si
rar auditive, tulb. de schema corporala cu pierdere de constiinta, des fara convulsii
-uneori criza e inlocuita sau urmata de o senzatie de teama, atitudine impietrita, de care pac.
isi da seama, desi constiinta e alterata, de senzatie de deja vu, jamais vu, de instrainare, de
schimbare, pe fond de anxietate; crizele mai grave sunt insotite de convulsii generalizate =
«dream’s state» (stare de vis)
-sdr. afazice de tip senzorial (jargonoafazia) apar in t.emisferei dominante, mai ales in
portiunea temporala posterioara
-afectarea portiunii anterioare temporale determina afazie mixta cu predominanta motorie
-afazia poate apare paroxistic sau durabil, tulb. de limbaj au o evolutie oscilanta in raport cu
variatiile edemului peritumoral
b) tulburari psihice permanente
-mai atenuate, apar mai tarziu
-confuzie
- deficit intelectual, tulb. mnezice: amnezia de fixare poate evolua spre sdr. Korsakov
-modificari de comportament
-labilitate emotionala

4
-iritabilitate
-agresivitate cu acte de violenta
-rar st. depresive precoce sau tardive
-cand t. e in dreapta simpt. psihice sarace la inceput, apar in perioada terminala

Tulb. neurologice
-hemianopsia omonima de partea opusa leziunii dinspre cadranul superior spre inferior
-paralizia ipsilaterala, completa/incompleta de oculomotor comun
-tulb. afazice tip senzorial, jargonofazia
-pareza faciala tip central
-hemipareza
-tulb. de echilibru, de auz, inegalitate pupilara, crize epileptice part/generalizate
-exista cazuri asimptomatice

TUMORILE PARIETALE

-sdr. parietale pure se observa rar in cursul t. pt ca frecv. t. sunt glioame care invadeaza
regiunile vecine, mai ales trunchiul cerebral, determinand tablouri clinice complexe
a) manifestari paroxistice
- cele mai caracteristice pt. t. parietale sunt tulb. somatognozice (tulb. de schema corporala)=
defect de integrare senzoriala superioara, manif. prin:
-sentimentul de absenta a unei parti din corp
-iluzia de transformare corporala (senzatie de membru taiat, de oase suprapuse, de
modificare in greutate), pac. poate totusi efectua miscari voluntare cu membrul respectiv
-iluzia de deplasare corporala (deplasarea unui membru)
-iluzia membrului fantoma (trei brate)
-aceste fenomene apar ca aura sau echivalenta epileptica
-cand tumora se extinde la lobul occipital si este interesata emisfera dominanta (stanga) apare
sdr. Gerstmann - agnozie digitala - confuzia stanga-dreapta
- acalculie
- agrafie
- cand e interesata emisfera parietala dreapta apare sdr Anton-Babinski:
- hemiasomatognozie: disparitia imaginii hemicorpului paralizat
- anosognozia (ignorarea,nerecunoasterea bolii)
- anosodiaforia (indiferenta fata de boala)
* DD ≠ dementa - in t. parietale nu apar fenomene dementiale!
-apractognozia: tulb. in recunoasterea partilor corpului, apraxia imbracatului, tulb. vizuo-
constructive, agnozie spatiala unilaterala, tulb. notiunilor spatiale, pierderea memoriei
topografice - apar in glioamele parietale drepte
-halucinatiile elementare - aparitie paroxistica
-apraxia ideomotorie (pac. recunoaste obiectul, stie la ce foloseste, nu stie succesiunea
gesturilor necesare pt. a utiliza obiectul) - apare in leziunile emisferei majore cu localizare in
pliul curb sau in corpul calos
-afazie senzoriala: bolnavul nu recunoaste semnificatia simbolica a cuvintelor, forma kinetica
a limbajului e tulburata, parafazie (intreb alte cuvinte in locul celor potrivite), jargonofazia
(creeaza cuvinte inexistente) - in t. parietale ale lobului dominant
-agnozia vizuala (incapacitate de a identifica obiecte, desi aparatul vizual e intact) - in lezarea
ambelor emisfere
b) tulb psihice permanante
- st. confuzivo-dementiale

5
-modificari de dispozitie si de caracter
-indiferenta fata de simptomatologia apraxo-agnozica
-labilitate emotionala, elemente depresive, mai ales la debutul afectiunii, rar st.
euforice, tulb. tip nevrotic
-tulb pseudo-dementiale, bradipsihie

Tulb. neurologice:
- crize jacksoniene senzitive (amorteala, furnicaturi, parestezii) - valoarea localizarii absoluta
daca nu sunt urmate de convulsii generalizate
- tulb. obiective de sensibilitate permanente
- astereognozia - in localizarea t. in portiunea supero-posterioara a lobului parietal
- agnozia tactila - localizare in regiunea parietala 5-7
- hipoestezia tactila - localizare in regiunea parietala 3,1,2
- hemipareza discreta
- amiotrofie distala moderata, mai ales in membrele superioare
- hemianopsia omonima in cadranul inferior
- “paralizii psihice” - saracire motorie mai exprimata decat cea justificata de pareza

TUMORILE LOBULUI OCCIPITAL

-mai rare, aspecte clinice variate


-tulb. confuzive cu amnezie de fixare, confabulatii, halucinatii vizuale, false recunoasteri,
agnozie vizuala
-de la torpoare la confuzie grava cu amnezie de fixare sau continua (pierderea
amintirilor pe o anumita perioada), anomie (dificultatea gasirii cuvantului), confabulatii;
aspecte asemanatoare presbiofreniei
-indiferentism, lentoare afectiva - consecintele HIC
-tulb.senzoriale - halucinatii vizuale - elementare (in lez. fetei interne) in hemicampul opus
(DD t. temporale, temporo-occipitale)
- complexe in lez. convexitatii
-se repeta stereotip, uneori urmate de o criza convulsiva generalizata
(reprezinta aura)
= halucinoze
- agnozia vizuala (cecitate psihica) in lez. limitate la ariile 18, 19 (pac. vad, evita obiectele,
dar nu le identifica; vad, dar nu stiu ca vad)
- in lez. ariei 17 - Broadmann ( aria de proiectie senzoriala a vederii)
- unilaterale - hemianopsie omonima (contralaterala tumorii) cu conservarea vederii maculare,
insotita de durere supraorbitara
- duble - cecitatea corticala - cu sau fara pastrarea vederii centrale: pac. nu vede si nu stie ca e
orb pt ca a pierdut posibilitatea de a compara pt a stabili daca imaginile vizuale exista sau nu;
este rara
-crize comitiale
-tulb. de echilibru nesistematizate
-paralizii ale nn. cranieni
-t. convexitatii lobului occipital: afazia, agnozia vizuala, alexia
-HIC precoce

6
TUMORILE DE LA BAZA CRANIULUI

-t.hipofizei, epifizei, reg. tubero-infundibulara, hipotalamusului, reg. mezencefalice,


ventriculului III
-simptomatologie comuna
-tulb. psihice:
- tulb. de constiinta, somn prelungit, obnubilare, confuzie mentala, cu dezorientare temporo-
spatiala, desi poate sa raspunda la anumiti stimuli
- sdr. confuzional cu amnezie de fixare si fabulatii asemanatoare sdr. Korsakov
-fen. halucinatorii asemanatoare halucinozei pedunculare Lhermitte: pac. asista cu indiferenta
la desfasurarea unor imagini, adesea colorate, constient de caract. lor patologic
-crize onirice -minute, ore ;
-dezorientare, false recunoasteri, tulb. de atentie, amnezie partiala
-tulb. afective: -indiferenta, depresie, excitatie, episoade de agitatie psihomotorie pe fond
confuzional sau demential
-rar simpt psihice grave, tulb. intelectuale mai accentuate decat elem. confuzionale, aspect de
dementa asemanator psihozelor senile sau paralizie generalizata progresiva

a.TUMORI HIPOFIZARE

-sdr. endocrin acromegalic, insotit de tulb. psihice :


-astenie, tulb. ale acuitatii vizuale, scaderea memoriei si functiilor intelectuale
-tendinta la depresie (t. cromofobe) sau euforie (t. eozinofile), irascibilitate, incetinirea
miscarilor
-sdr. nevrotice
-st. psihotice: melancolie, manie, st. delirante, delir paranoic
-infantilismul hipofizar: deficit intelectual, apatie, astenie, hipoplazia organelor genitale cu
lipsa caracterelor sexuale genitale

b.TUMORI INFUNDIBULARE

-somn profund prelung (luni), poate fi intrerupt, uneori aspect de criza narcoleptica
-st. confuzionala cu dezorientare temporo-spatiala
-halucinatii vizuale
-amnezie, deficit intelectual
-apatie, labilitate afectiva, reducerea activitatii
-tulb. afective confuzive sau de personalitate

c.TUMORILE EPIFIZEI

-tulb. de somn: somnolenta, crize narcoleptice


-tulb. afective, st. de excitatie maniacala/ st de apatie, torpoare
-hal vizuale
-tulb psihice nespecifice dat HIC
-sdr de macrogenitosomie precoce la copii
Tulb. neurologice: - tulb. de motilitate (pareze, parapareze)
-hipertonie musculara
-tulb de echilibru
-afectarea nn cranieni
-simpt. difuza, determinata frecv. de HIC

7
-tulb. endocrinologice: diabet insipid, pubertate precoce, obezitate

d.TUMORILE VENTRICULULUI III

-tulb. psihice domina tabloul clinic: tulb. de fixare a memoriei, fabulatii, torpoare, indiferenta,
scadere activitatii si a vointei
-tulb. de tip demential
-delir de persecutie
-senzatie de instrainare
-manifestari de excitatie psihica tip maniacal (logoree, euforie, agitatie psihomotorie)
-astenie, somnolenta, scaderea promptitudinii reactiilor, dezorientare
-tulb. de comportament
-tulb~t.frontale DD in t. ventriculul III simpt. psihice apar independent de HIC, tulb.
neurologice fiind tardive sau absente
-simpt. neurol.: -crize convulsive, modif. piramidale uni- si bilateral, deficit motor, hipertonie
tip extrapiramidal
-tulb. de echilibru, nistagmus, diplopie, ambliopie, exoftalmie, afazie,
hiperestezie in zona trigemenului

TUMORILE TALAMICE

-t. zonei mediane :-lez. paturii optice


-tulb. de memorie, dezorientare temporo-spatiala, aprosexie, indiferenta, apatie, lipsa
de initiativa, miscari lente, deficit intelectual, somnolenta, obnubilare,
= aspect psihic confuzional si demential
+ tulb. neurologice senzo-motorii, disparitia reflexului foto-motor, cu/fara disparitia
reactiei de acomodare la distanta, diplopie, sc ac vizual, hemianopsii
-lez dinspre periferie spre linia med :-simpt. pur neurologica: anestezie superficiala pt tact,
durere, temperatura + hemiplegie, fara tulb psihice

TUMORILE SUBTENTORIALE

= t. fosei post: t. cerebeloase, bulbare, ale protuberantei


-aparitia precoce a HIC
-treptat se asoc. halucinatii vizuale elementare, asemanatoare fosfenelor, frecv. in t. unghiului
ponto-cerebelos (datorita compresiunii regiunii occipitale)
-tulb. de constienta, obnubilare, indiferenta, apatie, tulb. de atentie, memorie, dezorientare
temporo-spatiala, deficit intelectual
-tulb. afective (euforie, depresie, iritabilitate), angoasa bulbara paroxistica
-simpt. neurologice apar mai tarziu
-hipotonie, asinergia miscarilor, ataxie, hipermetrie, tremor intentional, vorbire
sacadata, tulb. de echilibru, nistagmus-in t. cereb
-paralizii/pareze de nn. cranieni, hemianestezii, paralizia miscarilor asociate ale
ochilor in t. protuberantei
-disfagie, disfonie, disartrie, strabism, hipoestezie/hiperestezie, tulb. circulatorii,
varsaturi -in t. bulbului

8
VALOAREA LOCALIZATOARE A DIFERITELOR TULBURARI PSIHICE

Tulburarile de afectivitate si comportament


-sdr. moriatic - t. frontale (DD –euforia maniacala: deteriorare intelectuala in t. frontale)
-sdr. depresiv atipic: apatie, inertie, bizarerii de comportament, manifestari histrionice - t.
subfrontale anterioare (+ sdr. Foster-Kennedy: hiposmie/anosmie, sau crize convulsive)
-inhibitia profunda a activitatii psihomotorii: t. care compromit bilateral zona anterioara a
girususului cinguli
Tulburari confuzionale si pseudodementa
-asociate cu mania si tulb. neurologice din t. frontale
-amnezia de fixare cu confabulatie pe fond confuzional -t. frontala bilaterala sau extinsa in
profunzime spre zona hipotalamusului anterior (+ sdr neurologic frontal)
-predomina fenomenele pseudodementiale paralitice sugestive pt. t. fronto-caloasa
-sdr. demential cu evolutie rapida + tulb motorii oculara intra-si exrinseci- lez. zonei talamice
-tulb. de somn (hipersomnie) cu fen. onirice - lez. ventriculului III
Sdr. halucinator
-t. de lob temporal sau occipital
-halucinatii elementare insotite de tulb. vestibulare - suprafata post. a creierului
-halucinatii complexe cu crize uncinate si dreamy state - t. temporale
-halucinoza + lez nn. III – lez pedunculara
-fenomene apraxice si agnozice – lez. zonei parieto-temporo-occipitale a emisferei minore

a.Glioame -tumori infiltrative cu evolutie rapida si HIC precoce -simpt. clinica polimorfa
permite aprecierea extinderii tumorii
b.Meningioame -evolutie lenta, asimptomatice la inceput
-treptat simptome psihice si neurologice, fata de care pac. are o atitudine critica
-varsta si personalitatea premorbida influenteaza tabloul clinic
c.Tumorile endocrine primitive: proc. neoformative derivate din tesutul nervos, meninge,
hipofiza, resturi embrionare la care se adauga tumorile metastatice
d. Metastazele cerebrale
-metastaze osoase ale cutiei craniene care invadeaza creierul
-metastaze care afecteaza de la inceput creierul pe calea menigelui sau perivascular
-polimorfismul simptomelor, determinat frecvent de HIC
-halucinatii, depresie, st. confuzionale cu dezorientare t-s, tulb. de comportament,
uneori tulb. dementiale
-intensitatea tabloului clinic variaza in f-ctie de evolutia edemului
-simpt. neurologice pot aparea tarziu sau pot lipsi
-sdr. meningian, crize jacksoniene, fara generalizare; fara deficit motor; afazie,
apraxie, tulb. de coordonare, de mers, rar lez. ale nn. cranieni
-in localizari unice cu evolutie lenta – tulb senz. si tulb. piramidale ireversibil