1.

Analiza stadiului actual al temei

Automatul programabil fiind un dispozitiv digital utilizat în vederea automatizării

unor procese electro-mecanice. Automatele programabile pot fi folosite în mai multe
ramuri ale industriei în vederea realizării de funcţii de control şi a eficientizării
procesului tehnologic. Automatele programabile au apărut ca o opţiune mai iefltină la
vechile sisteme care uztilizau un număr destul de mare (zeci sau sute) de relee şi
timere. Un automat programabil are proprietatea de a înlocui sute de relee, în
condiţiile în care, iniţial, acestea au fost întrebuinţate de industria constructoare de
maşini. Automatele programabile au proprietatea de a fi mai robuste, cât timp
computerele au încă lipsuri. În prezent, este realizabilă programarea automatelor
întrebuinţând limbaje de programare, cu toate că, la unele modele mai noi de
automate programabile se poate face uz de programarea grafică cunoscută şi sub
numele de (Sequential Function Charts) bazată pe Grafcet.
Aplicații ale automatelor programabile:
 Automatizarea unor stații de epurare a apei

Fig.1.1 Stație de epurare

http://www.realitatea.net/p-uti-grup-anun-a-finalizarea-lucrarilor-de-modernizare-a-sta-iei-de-
epurare-cluj-napoca_1325631.html

 Automatizarea în industria alimentară a unei linii de îmbuteliere

4
 Fig.1.2 Linie de îmbuteliere
http://imbuteliere.ugotrading.ro/
 Automatizarea unei linii de etichetare produse
 Automatizarea unor sisteme de ștanțare-tăiere și prese hidraulice

Fig.1.3 Mașină de ștanțare – tăiere

http://www.articolebiz.ro/maschinenbau-solutia-ideala-pentru-taierea-oricaror-tipuri-de-
metale/
 Automatizarea unor mașini pentru prelucrare a metalelor și confecțiilor
metalice
 Automatizarea unor acționări pneumatice

5
 Fig.1.5 Automatizarea unor acționări pneumatice
http://www.inteliform.ro/celule-de-productie.html
 Automatizari de la distanță bazat pe control și comunicație cu modem
GSM / GPRS
 Automatizari in domeniul media (publicitate)
Există diferite variante constructive a.standurilor.pneumatice controlate de un
automat programabil.fiecare având un grad de complexitate diferit.

6
2. Alegerea și descrierea variantei constructive
Automatele programabile sunt folosite în multe ramuri ale industriei în vederea
realizării.funcţiei de control şi eficientizării proceselor tehnologice. Pe lângă
calculatoarele personale, automatele programabile sunt computere specializate
gândite a fi utilizate pentru procese cu numeroase intrări şi iesiri şi edificate astfel
încât condiții de mediu și exploatare dure, programele realizate fiind depozitate în
memoria non-volatilă.
Automatul programabil reprezintă un mic computer cu un microprocesor folosit
pentru automatizarea proceselor, programul acestuia putând în repetate rânduri
verifica și controla secvenţe complexe, deseori fiind scris de către un inginer, iar
memorarea programului se va realiza in memoria EEPROM.
Mai mult decât atât, activitatea unui automat programabil a luat amploare de-a
lungul anilor incluzând controlul mişcării, control de proces, Sisteme de Control
Distribuit şi reţele complexe.
Trebuie precizat că, iniţial, funcţiile decizionale la automatele programabile
erau inserate cu ajutorul unor diagrame ladder simple (Ladder Diagram) care au
avut la bază schemele electrice de conexiuni, situaţie în care, electricieni aveau
posibilitatea să repare problemele de circuit având diagramele schematizate cu
logicalader.
Diferența faţă de calculatoare constă în aceea că automatele programabile
au fost create pentru a..rezista în..condiţii severe (praf, umezeală, căldură, frig etc.),
având, totodată, proprietatea că pot fi adăugate module de intrare/ieşire necesare
pentru legătura dintre automatul programabil şi senzori sau elemente de execuţie.
Pot fi utilizate pentru interpretarea semnalelor analogice (temperatură, presiune,
umiditate, etc.), intrări digitale de la relee. sau poziţii din cadrul unor sisteme
complexe de poziţionare, unele putând fi utilizate chiar pentru procesare de imagini
(în cadrul unor procese ce necesită inspecţia vizuală-analiza unor cipuri, inspector
pentru recipiente etc.). Din punct de vedere al elementelor de execuţie prin
intermediul automatelor programabile pot fi comandate motoare electrice, cilindrii
pneumatici şi hidraulici, relee magnetice şi bobine, putând fi construite ca un sitem
compact sau având posibilitatea de a se adăuga module de intare/ieşire.

7
Familia de.automate programabile SIMATIC
La dezvoltarea automatelor Simatic au contribuit doi factori majori:
 noile programe. . software Simatic, cuprinzătoare şi intuitive care furnizează
instrumente optime..în..fiecare fază a proiectului de automatizare;
 crearea de noi membri ai familiei de automate Simatic, care realizează sarcini
cu mult peste.limitele automatelor programabile.obişnuite.
Reprezentând baza sistemului de automatizare, familia de automate
programabile Simatic este.constituită din trei tipuri de automate aflate pe piaţă:
 S7-200 – automat care se folosește pentru automatizări mici (de exemplu
casnice), cu posibilităţi de.conectare la reţea, la care numărul de module de
intrare/ieşire poate fi ridicat pentru a satisface cerinţele legate de proces.
Limbajul de programare folosit este Step7.Micro;
 S7-300 – automat folosit pentru.automatizări medii, în plus faţă de S7-200,
acesta oferind posibilitatea..de conectare a sursei pe şina..centrală şi fiind
prevăzut pentru lucrul în medii cu condiţii dificile (temperaturi foarte ridicate
sau scăzute, nivel..ridicat de vibraţii, rezistenţă la..şocuri). De altfel, la acesta
sloturile sunt numerotate: „1” pentru sursă, „2” pentru unitatea centrală, „3”
pentru modulul de interfaţă, „4” pentru cele 11 module de intrare/ieşire.
Limbajul folosit este Step7
 S7-400 – automat folosit pentru. . automatizările complexe, cu o capacitate
mai mare. de procesare a informaţiei, posibilitate de conectare a două unităţi
centrale la aceeaşi sursă şi capacitate de multiprocesare.

Automatele programabile din familia Simatic sunt compuse din sursă, unitate
centrală (CPU) şi modulele de intrare/ieşire. În unitatea centrală se încarcă
programul utilizator în timp ce modulele..de intrare/ieşire asigură comunicarea cu
procesul care urmează să fie controlat. Totodată, componentele din standardul
Simatic S7-300/400 permit un sistem redundant de.automatizare în cazul proceselor
lente, în sensul că atunci când o. staţie cade, o altă staţie poate prelua controlul,
consecinţa..fiind aceea că, în timpul perioadei de interschimbare a staţiilor, toate
semnalele din proces sunt.îîngheţate.
8
 Automatul programabil poate.funcționa in cazul in care are o secvenţa de
instrucţiuni salvată în memorie. Programul.automatului este format din acesta
secvență.de instrucțiuni. Automatul programabil începe sa execute programul de la
prima linie până la ultima linie și apoi acest ciclu se repetă. Ciclul acesta se numeşte
“scanare”. Ciclul va începe citind inițial intrările și apoi va executa programul, acesta
se încheie cand se modifică ieşirile. Automatul programabil conține în programul
principal subrutine și opriri de program, în sensul că, dacă se vrea ca instalația să
îndeplinească o anumită funcţie la pornire, se va folosi o subrutină, urmând ca
întreruperile de program să apară atunci când au loc anumite evenimente. În figura
următoare voi prezenta o schemă.bloc cu componentele obișnuite ale structurii.unui
automat programabil.

Fig.2.1 Schema.bloc a unui.automat programabil

http://www.tehnium-azi.ro/page/index/_/articles/automatizari/Automate_programabile

Sursa de alimentare la automatele programabile.se realizează la tensiunea

de 24V cc, dar si la 220V ca. La unele automate programabile se poate observa
sursa de alimentare ca un modul separat ,dar acest lucru se întampla în general la

9
automatele programabile de dimensiuni mari. Cele.mici sau medii ca dimensiune au
de obicei sursa.încorporată în interiorul automatului programabil. Sursa de alimentare
trebuie să satisfacă condiții de compatibilitate electromagneticaă, să fie rezistentă la
condiții de mediu dificile.
Modulele de extensie sunt.elemente des.folosite in momentul in..care se
configurează..un..sistem..de..automatizare..controlat.de.un.automat.programabil.
Automatul programabil poate..fi extins suplimentar cu diferite module (function
module), procesoare (comunication processor).
Magistrala de comunicație face parte din planul secundar ,functia acesteia
este de realiza traficul.intre modulele de comunicație FM (module pentru numaratori
rapide, control, poziție) și modulele CP (module de comunicație pentru sisteme de
câmp). Aceasta magistrală este destinată transferului informațiilor de dimensiuni mari.
Unitatea centrală de procesare (CPU) este creierul unui automat
programabil. Acesta este un.microcontroller de 8 biți sau la standardele actuale de 16
sau 32 de biți. CPU are rolul de a controla.comunicațiile, execuția programului,
operațiile cu memoria dar și controlul modulelor de intrare/ieșire. CPU realizează
verificarea funcționării.corecte a automatului programabil, apariția unei erori va fi
semnalizată într-un anumit mod. Ceea ce este caracteristic unui procesor este viteza
acestuia (pe baza acesteia putându-se constata cât de rapid execută instrucţiuni) şi
mărimea datelor manipulate . Unitatea Centrală de Procesare (CPU) - are la bază un
micropocesor care coordonează activitatea automatului. Acesta execută programe,
procesează semnale I/O si comunica cu dispozitivele externe.
Memoria automatelor programabile este realizată din circuite electronice
înglobate care înregistrează informaţiile sub formă bbinară (0 logic şi 1 logic).
După modul de păstrare a informaţiei înregistrate în memorie există:
 memorie volatilă;
 memorii memorie nevolatilă
După tipul tehnologiei de înfăptuire a circuitelor integrate, memoriile ce se pot
șterge sunt :
 memorie.RAM conţinutul memoriei ştergându-se automat la întreruperea
tensiunii de alimentare.

10
  Memorie.EEPROM , care poatet fi ştersă numai în condiţii particulare.
 Memorii.EPROM , aceste tipuri de memorii păstreaza datele chiar și atunci
când se întrerupe tensiunea de alimentare.
Memoria..RAM se utilizează ca și memorii de datee, precum şi ca memorie de
iar memoria EEPROM şi EPROM sunt întrebuinţate pentru salvarea programului de
lucru al automatului programabil pe întreaga perioadă utilizării, în timp ce
memoriile..care se pot șterge sunt memoria ROM acesta fiind scrise doar odată de
către producătorul automatelor programabile.
Dispozitivele de intrare
Este cunoscut rolul dispozitivelor de intrare ca fiind acela de a recepţiona
informaţiile sub forma unor semnale electrice de la traductoare sau de la butoanele
de comandă, în timp ce semnalele electrice dobândite/primite din exteriorul
automatului programabil trebuie în prealabil prelucrare şi abia ulterior transmise pe
magistrala internă la unitatea centrală a automatului. La modulul de intrare al unui
automat programabill putem conecta senzorii, ale căror semnale vor ajunge la
uunitatea centrală de control.
Intrările din..proces au posibilitatea să fie reprezentate de mai multe elemente,
respectiv: butoane, comutatoare, limitatoare..de cursă, senzori fotoelectrici, senzori
de proximitate, traductoare..de nivel, traductoare de deplasare, etc.

Fig.2.2 Buton

Fig.2.3 Limitator de cursă

11
Fig.2.4 Senzor de proximitate
Fig.2.5 Senzor fotoelectric

Acestea sunt principalele.elemente care se conectează la intrările automatului

programabil. Pentru controlul intrărilor automatului programabil putem întrebuinţa
diverse tipuri de senzori digitali de proximitate.
Dispozitivele de ieșire
Funcția dispozitivelor dee.ieşire este aceea dee a transforma .semnalele de
ieşire de de semnal jos de pe magistrala internă a PLC-ului înn semnale capabile să
acţioneze elementelee de execuţie ( motoare electrice, electrovrentile, diferite tipuri
de avertizare vizuală și auditivă, etc).
Ieşirile automatului.programabil îndrumă acţionarea elementelor de execuţie
de tipul releelor, contactoarelor, lămpilor.de.control, electrovalvelor, elementelor de
afişare etc.
Un alt aspect care trebuie adus la..cunoştinţă este acela că..numărul
intrărilor/ieşirilor oricărui automat programabil este limitat, putând fi însă mărit prin
conectarea unui modul.extern.

12
Fig. 2.6 Principalele elemente.care se conectează la ieşirile automatului programabil

Fig.2.7 Modul de conectare a unei sarcini la o ieșire a automatului

13
 Prin automatul programabil, maşinile şi procesele.industriale pot fi controlate
cu ajutorul.unui.program. De asemenea,Programmable logic controller - sunt
necesare senzori,actuatori,etc.
Senzorii şi actuatorii sunt conectați la automatul programabil prin intermediul
modului de intrare.respective iesire.
Dispozitivul de programare este utilizat pentru a înfăptui programul de control
al procesului sau maşinii, fiind comutat în memoria automatului programabil, în timp
ce display-ul şi.unitatea de control sunt folosite pentru monitorizaree dar și
intervenirea opreatorului in caz ne nevoie.
Intrările automatului programabil comută electronic. Odată ce conectam un
contact prin intermediul unui terminal de.intrare, il vom putea.reutiliza ca un contact in
diagrama de scară de circuit de câte ori.vom dori. Se conectează butoane cu apăsare
sau comutatoare.
Vom utiliza terminalele de intrare I1până la I24 pentru a conecta butoane cu
apăsare, comutatoare sau senzori de.proximitate cu 3 sau 4 fire.
Domeniul de tensiune al semnalelor de intrare sunt:
 Semnal 0 logic – 0V până la 5V
 Semnal 1 logic – 15V până la 28.8V
Exemple de scheme pentru conectarea senzorilor:

Fig.2.9 Senzor de temperatură

Fig.2.8 Senzor de intensitatea luminoasă

14
 http://www.dandr.ro/Clasa%2012/modulul9%20-%20PLC/lectia3.html
Ieșirile automatului programabil pe releu sau pe tranzistor sunt utilizate pentru
a comuta sarcini cum ar fi tuburi.fluorescente , becuri cu.filament, contactor,.relee sau
motoare.
Elemente de execuţie
Este de notorietate că cele mai folosite elemente de execuţie sunt :
electromagneţii, electrovalvele, servomotoarele, diferite tipuri de motoare electrice,
diferite tipuri de avertizare sonoră sau auditivă.
La motoarele de curent continuu funcționarea într-o singură direcţie de rottaţie
se poate face direct printr-o ieşire a automatului programabil, ieșirea poate avea rol
de comutator într-o schemă electrică în care mai avem motorul electric şi sursa de
alimentare.
Variante de standuri pneumatice controlate de automate programabile :
Varianta I

Fig.2.10
http://www.teraimpex.ro/detalii-materiale-didactice/standuri-mecatronica-tera-
impex/sm-5-stand-mecatronic-pneumatic-cu-plc-si-compresor-2842.html

15
 Acest stand utilizează un automat programabil de tip MOELLER EASY 512
DCRC cu 8 intrări şi 4 ieşiri din aceste 8 intrări 6 sunt digitale iar 2 sunt analogice iar
din 4 ieşiri toate sunt digitale, cu contacte normal deschise de tip releu, la 8A şi 230V.
Acest automat programabil poate fi programat cu ajutorul programului EASY SOFT
6PRO. Acest stand poate fi utilizat pentru aplicații din..mecatronică: efectuarea unor
mișcări cu cilindru pneumatic, studiul și realizarea conexiunilor pneumatice,
identificarea elementelor de comutație și de reglare pneumatică, comanda directă a
actionărilor pneumatice, dobândirea de abilităţi în configurarea hardware a aplicaţiilor
cu automate programabile
Varianta II

Fig.2.11
http://shiva.pub.ro/cursuri/baza-materiala/
Acest stand utilizează un automat programabil de tip SIEMENS LOGO! 12/24
RC cu 8 intrări si 4 ieșiri digitale. Modulul LOGO! 12/24 reprezintă varianta de
programator cu alimentare la 12Vcc/24Vcc. Acest tip de automat programabil
utilizeză limbajul grafic. Un dezavantaj al acestui tip de automat programabil ar fi că
LOGO! nu poate memora mai mult de 6 programe complete. Avantajele folosirii
acestuia ar fi pretul de achizitie redus, dimensiunile mici ale carcasei , complexitatea
redusă a programării

16
Descrierea variantei proprii

Fig.2.13 Stand pneumatic controlat de un automat programabil

17
Fig.2.14 Schema pneumatică

18
 Fig.2.15 Schema electrică

Standul pneumatic realizat are in componență 4 cilindri cu dublu efect actionați

cu ajutorul a 6 distrbuitoare cu o singură cale si doua poziții comandate electric printr-
o bobină si un distrbuitor cu 5 căi și două poziții comandat electric prin două bobine.
Acesta mai conține 7 senzori de tip reed si un limitator de cursă mecanic.
Distribuitoarele pneumatice comandate electric se mai numesc și electrovalve.
Electrovalvele sunt foarte des folosite în sistemele de automatizare pneumatice.
Electrovalvele sunt de două feluri : acţionate direct sau acționate indirect (pilotate).
Cele acționate direct au dimensiuni mici şi sunt folosite de obicei pentru debite mici,
19
în general aceste se folosesc ca piloţi în construcţiile cu acţionare indirectă.
Electrovalvele cele..mai întâlnite în sistemele.de.acţionare pneumatică sunt cu
acţionare indirectă. Atunci când punem sub tensiune bobina, apariția câmpului
electromagnetic va ridica miezul în acest mod aerul va trece spre orificiul care va face
posibilă deplasarea părții mobbile a distribuitorullui. Acest mod.de comandă se
utilizează foarte des.datorită faptului că: bobinele.au dimensiuni mici, se obține o
cadență ridicată.

Fig.2.16 Distribuitoare comandate printr-o bobină

Fig.2.17 Distrbuitor comandat prin două bobine

20
 Senzorul reed are în componența sa două lamele feroomagnetice, aceste
lamele fiind închise etanş într-un tub de sticlă, din care ies spre exterior două sârme
utilizate pentru legătuuri electrice, urmând ca la apariția unui câmp electric extern să
ia naștere o forță de atracţie între cele două lamele. În prezența unui câmpul
magnetic, liniile câmpului se vor aduna în zonaa lamelelor, astfel va aparea un
contact între lamele cand forța magnetică va deveni suficient de mare pentru a crea
un contact între lamele.

Fig. 2.18

Fig.2.19 Senzor reed Fig.2.20 Senzor reeed

21
 Fig.2.21 Senzor reed

Limitatorul de capăt de cursă este un comutator mecanic acționat de

deplasarea unei componente a unui utilaj. Acești limitatori pot fi utilizați ca metoda de
siguranță sau pentru a număra de câte ori se deplasează un obiect ( împreuna cu un
contor sau numărator de impulsuri) dar și pentru a acționa un.mecanism.
Limitatorii de cursă standard pot avea.diferite variante constructive : cu rolă, cu
arc, cu pârghie, cu braț.

Fig.2.22 Limitator capăt de cursă

22
 Constructiv cilindrii cu dublu efect au două orificii prin care pătrunde aerul
comprimat, care se află pe carcasa cilindrului. Dacă dorim sa extindem pistonul se va
alimenta cu aer comprimat un orificiu iar dacă se dorește revenirea pistonului se
alimentează cu aer orificiul rămas liber. Se poate observa că atât pentru cursa de
extindere cât si pentru cea de revenire, va exista un circuit de evacuare alcătuit dintr-
un drosel.Prin acest drosel se va regla secțiunea prin care va curge aerul evacuat.
În situaţia în care avem drosele pentru ambele curse și acestea se vor regla în mod
diferit, vom obține o frânare diferită pe cele două capete.

Fig. 2.23 Cilindru cu dublă acţiune şi frânare la capăt de cursă

Fig. 2.24 Cilindrul D Fig. 2.25 Cilindrul A și B

23
 Fig.Cilindrul C

Fig.2.26 Cilindrul C

24
3.Memoriu tehnic

25
F – forța exercitată

26
4.Programul Simatic S7-300
Automatele programabile SIMATIC S7-300 sunt create pentru a satisface
cerinţele de control rezistenţă în timp şi într-un mediu industrial dificil, putând fi uşor
extinse prin adăugarea modulelor de intrare/ieşire, modulelor funcţionale şi a
modulelor de comunicaţie. Deoarece acestea depind de mărimea aplicaţiei ce
urmează a fi implementată, automatul poate fi ales dintr-o gamă mai largă, în funcţie
de performanţe, capacitate şi interfeţe de comunicare.
Pentru crearea programului pot fi folosite mai multe limbaje de programare :
Statement List ,Laddeer Diagram , Funnction Block Diagram.
Automatele programabile din seria SIMATIC S7-300 se pot utiliza într-o
configuraţie modulară fără a fi nevoie de adăugarea unor module de intrare/ieşire,
lucru care este posibil atât pentru configuraţii centralizate cât şi distribuite, prin
intermediul modulelor ET200.
Utilizarea cardurilor de memorie face ca folosirea unei baterii de.rezervă să fie
inutilă şi scade mult costurile.de întreţinere. În plus, datele conţinute într-un proiect,
inclusiv simboluri sau comentarii, pot fi..stocate pe cardul..de memorie fapt ce
măreşte viteza de lucru şi adaugă.autonomie. În timpul unor.operaţii, pe card sunt
stocate şi accesate date de lucru, de exemplu.valorile măsurate ale unor elemente
din proces sau liste de parametrii. Prin SINAMICS S120 se adaugă modulelor S7-300
siguranţa tehnologică şi control în.conformitate cu cerinţele.automatizării standard.
Automatele sunt prevăzute cu numărătoare de mare viteză, de până la 60 kHz
în funcţie de tipul de PLC utilizat din seria S7-300, care sunt.utilizate pentru numărare
şi măsurarea vitezei.de rotaţie sau a poziţiei cu ajutorul encoderelor incrementale.
Activarea unor electro-valve sau controlul.unor elemente din sistem este uşor
realizabilă întrucât automatele au ieşiri pentru.modularea în lăţime a impulsurilor.
PLC-urile sunt echipate cu blocuri de control integrate, care nu.ocupă spaţiu în
memorie.
Seria CPU 313C oferă soluţii pentru sistemele în care este necesară
poziţionarea precisă. Algoritmul de poziţionare pentru deplasarea pe o axă, în
coordonate relative sau absolute în funcţie de viteza prescrisă, este integrat în
sistemul de operare al automatului. Acestea pot fi combinate cu intrările sau ieşirile

27
diponibile, pentru controlul unor bucle închise simple. Sistemul de poziţionarea poate
fi alcătuit dintr-un encoder incremental de 24V. Referinţa poate fi transmisă prin
intermediul a 4 ieşiri digitale sau a unei ieşiri analogice cu domeniul ±10V.
De asemenea, sunt implementate regulatoare PID standard care pot fi uşor
adaptate prin conectarea sau.deconectarea funcţiilor, spre sau de la, un proces
tehnologic. Regulatoarele pot fi.utilizate în cazul unor bucle de control mici sau medii:
controlul temperaturii, controlul presiunii, reglarea debitului sau al nivelului.
Regulatoarele standard se pretează cel mai bine pe aplicaţii care au fost
automatizate cu automate compacte.
Există câteva tipuri de reglare presetate cum ar fi :
 Bucle multiple.pentru reglare de raport
 Reglarea.amestecului
 Reglare în cascadă
 Reglare.feed-forward
CPU 313C:
 CPU compact cu intrări/ieşiri digitale şi analogice şi cu interfaţă PROFIBUS DP
master/slave
 Funcţii în strânsă legătură cu procesul
 Funcţii speciale în conformitate cu cerinţele utilizatorului

Fig.4.1 CPU 313C

Totodată, se impune a fi adus la cunoştinţă faptul că unităţile centrale de
procesare (CPU 313C) din cadrul seriei Simatic S7-300 sunt echipate cu intrări/ieşire
analogice şi digitale integrate, porturi de comunicaţie (interfaţa DP şi MPI) şi oferă
funcţii tehnologice integrate cum ar fi numărarea la viteze mari, controlul poziţiei,

28
conectare la encodere incrementale şi modulaţie în impulsuri (PWM) pentru
acţionarea directă a valvelor.
Din punct de vedere tehnologic, unităţile centrale de procesare trebuie să fie
soluţii de cost redus. Tehnologia din unităţile centrale de procesare utilizată de
Simatic, elimină nevoia folosirii de hard şi soft adiţional prin integrarea funcţionalităţii
de mişcare şi control direct în CPU-ul standard. De asemenea, cele două interfeţe de
comunicaţie incluse asigură realizarea de conexiuni pe o suprafaţă cât mai mică.
Caracteristici Step7
O altă caracteristică care se impune a fi adusă la cunoştinţă este aceea că
programarea automatelor de tipul S7-300, precum şi a altor automate din familia
Simatic are loc prin folosirea mai multor limbaje şi metode de programare cum ar fi
LAD, FBD şi STL, incluse în pachetul software Step7, însă trebuie menţionat faptul că
programarea se poate realiza doar după instalarea automatului şi realizarea
configuraţiei hardware a componentelor sale.
Mediul de programare.Step7 este prevăzut cu un.editor pentru cele trei moduri
de programare. LAD şi FBD sunt limbaje grafice, fiind mai uşor de folosit, în timp ce
STL se bazează pe o listă de instrucţiuni.
Astfel, prin limbajul grafic LAD se pot înfiinţa programe prin conectarea în serie
sau paralel a diferitelor contacte închise/deschise, iar în FBD programele se pot
realiza prin utilizarea simbolurilor pentru.funcţiile logice ŞI, SAU, NOT (figura 4.17),
cu precizarea că, prin limbajul LAD, sau diagramele Ladder, se realizează cea mai
obişnuită metodă de descriere a circuitelor logice cu relee. Limbajul iniţial utilizat
pentru reprezentarea circuitelor electrice, s-a impus prin uşurinţa folosirii şi la
automatele programabile.
Limbajul bazat pe o.listă de instrucţiuni, STL, este asemănător limbajului de
asamblare folosit în cazul microprocesoarelor. În acest.caz programul automatului
apare sub forma unei liste de.instrucţiuni, fiecare linie.definind funcţia care urmează
să fie realizată, sau dacă este cazul o adresă, sau o etichetă de salt.
Mai mult decât atât, limbajul în care se intenţionează realizarea programului
pentru automatul programabil.poate fi ales fie la începutul programului, fie pe parcurs,
majoritatea funcţiilor fiind compatibile pentru cele 3 limbaje diferite. În acelaşi bloc de

29
instrucţiuni nu pot fi alese metode diferite de programare (adică e necesar sau LAD,
sau STL, sau FBD, asemenea figurii 4.19).

Figura 4.2 Exemplu Step7 în cele 3 limbaje

Programele sunt editate sub forma unor blocuri. Blocurile.organizaţionale

reprezintă interfaţa între.sistemul de operare de pe.unitatea centrală şi programul
utilizator. Cele trei moduri.de programare presupun doar o procesare la nivel de bit a
informaţiei, existând posibilitatea de manipulare şi la nivel de octet sau cuvânt. De
asemenea, sistemul de operare de pe unitatea centrală – care este salvat pe un card
de memorie – în momentul apariţiei unui eveniment, apelează blocurile care
marchează începutul programului folosind diverse clase de prioritate sau nivele de
execuţie. Blocurile.de tipul funcţie, pot fi apelate.din cadrul blocurilor organizaţionale
şi apoi executate. Blocul care are rolul de un program principal pentru aplicaţia
care va fi interpretată de automate se numeşte OB1, iar în acesta trebuie încărcate
funcţiile şi aplicaţiile care vor rula la execuţia programului.
Trebuie menţionat faptul că programarea folosind.diagramele Ladder are loc
prin aranjarea.elementelor grafice ale aplicaţiei. În structura programului organizată
pe reţele (Network 1..n) pot fi poziţionate contacte, bobine (analogice cu diagrame
electrice) sau cutii. Majoritatea.elementelor au nevoie de o identificare prin adresă
sau etichetă.
Ieşirile unui automat programabil sunt în general atribuite bobinelor. Dacă
rezultatul este 1, bitul de la adresa bobinei este setat. Mai există de asemenea şi
bobine de salt într-un anumit loc din program.

30
 reset

bobină simplă

Figura 4.3 Tipuri bobine

Elementele de program care.nu au o funcţionare binară sunt reprezentate prin
structuri sub formă de cutii (boxes) care pot fi cu validare sau fără validare şi pot
reprezenta mai multe tipuri de funcţii .

Figura 4.4 Simboluri ladder

Mediul SIMATIC Step7

STEP 7 este pachetul software standard folosit pentru configurarea şi
programarea automatelor programabile.SIMATIC. Există mai multe versiuni pentru
pachetul Step7 Standard, corespunzând diferitelor versiuni de automate programabile
Siemens. În cadrul acestei aplicaţii se va utiliza pachetul Step7 pentru seria de
automate SIMATIC S7-300/S7-400.
Programul este compus din blocuri de organizare, blocuri de instanţiere şi funcţii.
 Blocul OB1 :
Blocul de organizare principal este cel în care poate fi scris programul sau pot
fi apelate funcţiile bloc din care este alcătuit programul.

31
 Procesul.poate fi pornit sau oprit atât de la panoul de control de pe stand cât şi
din interfaţa procesului de pe calculator. Utilizatorul are această opţiune prin simpla
trecere a comutatorului în starea AUTO, pentru a controla procesul de pe panoul
sinoptic, sau în starea MAN caz în care se vor folosi butoanele Start şi Stop de pe
panou. Butonul Start este prevăzut cu un led de control care este aprins în momentul
în care procesul este pornit, indiferent dacă reglarea a fost pornită de pe panoul de
control sau de pe calculator. Aprinderea ledului de control este implementată tot în
blocul OB1.
În blocul OB1 este apelată funcţia FC1 pentru scalarea intrării de la senzor şi a
referinţei. Comanda dată de regulatorul implementat în blocul de organizare
OB35 este transmisă la elementul de execuţie, pompa centrifugă, prin intermediul
unui bloc „MOVE”
 Funcţia de scalare FC1 :
Semnalul primit de la senzor este stocat într-o variabilă MW10 (Memory
Word). Această valoare este scalată, prin intermediul unui bloc de scalare, în
milimetrii, valoare care va putea fi vizualizată pe calculator pe interfaţa grafică a
procesului. De asemenea, această valoare este scalată în intervalul 0...100 pentru a
fi transmisă ca intrare la regulator.
Referinţa va fi introdusă manual de utilizator în milimetrii şi deci trebuie scalată
în intervalul 0...100 pentru a fi transmisă la regulator.
 Blocul OB35 :
Reglarea nivelului se poate face cu ajutorul unei funcţii bloc (FB41) de reglare
continuă implementată de Step7. SFB/FB „CONT_C” (FB41) este utilizată în
automatele programabile SIMATIC S7 pentru a controla procese tehnologice cu
intrări continue şi ieşiri variabile. În cadrul atribuirii parametrilor, funcţiile PID-ului pot fi
activate sau dezactivate pentru a adapta controller-ul la proces. Funcţia poate fi
folosită pentru a controla procese cu referinţa fixă sau în bucle de control, cum ar fi
cascadă sau reglare de raport. Funcţiile regulatorului se bazează pe algoritmul de
control PID al unui regulator cu semnal analogic, şi se poate include dacă este
necesar un generator de impulsuri, pentru a obţine un semnal de ieşire modulat în
timp.

32
 Regulatorul funcţionează corect doar dacă blocul este apelat la intervale de
timp bine stabilite, motiv pentru care acesta se include într-unul din blocurile de
organizare cu întreruperi (OB30...OB38). În cazul de faţă este utilizat blocul OB35.
Timpul pentru citirea ciclică se setează în milisecunde la intrarea CYCLE.
Funcţia FB41 implementează un regulator PID care influenţează continuu variabilele
de ieşire oferind şi posibiliatea unui control manual al ieşirii.

33
5. Etapele realizării unui program
Realizarea unui nou program și implementarea lui în Step 7
Să presupunem că avem următoarea schemă pneumatică:

Fig. 5.1 Schema pneumatică

Se cere realizarea următoarei secvențe de program: A+B+B-A-

Pentru început este nevoie să se cunoască intrările/ieșirele folosite de

senzori/electrovalve.

34
 Fig.5.2 Schema electrică

Intrare 1 2 3 4 5 6 7
Senzor/buton A- A+ B- B+ Mod1 Start Stop

Ieșire 1 2 3 4
Electrovalvă Y1 Y2 Y3 Y4

Conform programării secvențiale voi realiza diagrama de stări și tranziții:

35
 Deschiderea programului Step 7 se face cu dublu click pe pictograma de pe
desktop. După deschidere se urmăresc pașii:
- File-> New care va deschide o fereastră nouă unde se completează câmpul
nume și se dă OK

36
- în fereastra ce va apărea se dă click dreapta pe numele proiectului, se
alege Insert New Object, și se dă click stânga pe SIMATIC 300 Station

- se dă dublu click pe Hardware

- În fereastra nou deschisă se aleg, cu dublu click, din meniul din partea
stângă elementele folosite în proiect

37
- se alege modelul automatului programabil

- după selectarea elementelor necesare se salează pagina și se închide,

fereastra nouă ce va apărea va conține blocul OB1 în care se va scrie
programul principal

38
- Se dă clic dreapta și se adaugă un tabel de variabile (click dreapta-
Inser New Object- Variable Table) și o funcție FC1 (click dreapta-Insert
New Object- Function) în care se editează numele simbolic

- Se intră în OB1, se inserează un contact deschis și se dă click dreapta

pentru redenumire, în cazul nostru acesta va fi butonul conectat la
intrarea 5

39
- Redenumim adresa intrării 5 cu numele mod1B (buton pentru modul 1)

- Se inserează funcția FC1 ce se va activa când mod1B apăsat

- Se intră în funcția FC1 și se editează intrările, ieșirile și variabilile locale

40
- Se scrie programul din anexa 1 în FC1 după care se salvează și se
închide fereastra
- Intrăm în OB1 și dăm Save, va apărea o fereastră la care dăm OK

- La funcția FC1 va apărea cu roșu EN și ENO, se dă click dreapta și se

selectează Update Block Call...

41
- Va apărea o fereastră în care arată noua formă a blocului, se dă OK

- Se editează intrările și ieșirile cu adresele lor

42
- După introducerea tuturor adreselor se dă click dreapta, se alege Edit
Symbols și se editează tabelul

43
- Se salveaza blocul, se închide fereastra și se încarcă în automatul
programabil OB1 și FC1

- După salvare se deschide blocul OB1 și se apasă butonul Online, astfel

vom putea vedea și în program ce intrări/ieșiri sunt active/inactive

44
Concluzii

Realizarea acestui stand pneumatic controlat de un automat programbil face

posibilă învățarea programării unui automat programabil și familiarizarea cu sistemele
electro-pneumatice. Automatul folosit de noi este Siemens S7-300 313C acesta
deține 24 de intrări și 16 ieșiri digitale la acestea putem conecta diferite tipuri de
senzori, butoane, comutatoare, limitatoare de cursa, relee, contactoare, cilindri
pneumatici, diferite tipuri de motoare, diferite tipuri de becuri. Având la dispoziție un
astfel de stand putem efectua lucrări de laborator și pregătire pentru concursuri.
Varianta constructivă pe care am realizat-o este una ușor de manipulat, mai
ușor de utilizat decât una profesională , conecțiunile fiind simplu de realizat ,deși în
lucrarea de față am implementat doar două moduri de lucru, automatul acesta poate
folosit n-moduri de lucru.

45
Bibiliografie :
Pagini Web
http://www.tehnium-
azi.ro/page/articole_articles/_/articles/automatizari/Automate_programabile
http://web.ulbsibiu.ro/laurean.bogdan/html/Automatizari%20teorie%20si%20aplicatii.pd
f
http://www.robotics.ucv.ro/flexform/aplicatii/m2/Paun%20Larisa-
Distribuitoare%20pneumatice/
http://www.dandr.ro/Clasa%2012/modulul9%20-%20PLC/lectia2.html
http://electricianulautorizat.blogspot.ro/2014/04/plc-automat-programabil.html
http://www.shiva.pub.ro/PDF/CAIE/Laborator_1.pdf
http://ro.scribd.com/doc/79604331/Tehnologia-Siemens-S7-300
http://web.ulbsibiu.ro/laurean.bogdan/html/Automatizari%20teorie%20si%20aplicatii20
13.pdf
http://ro.scribd.com/doc/199912686/Proiect-PLC-MOELLER
http://mctr.mec.upt.ro/~ciupe/SA%20Aplicatii.pdf

46