Sunteți pe pagina 1din 33

www.romania-natura.

ro

Pe[tera
din
Buc[oiu
Mun]ii Bucegi
volumul 3

Cea mai rece pe[ter` f`r` ghea]`;


cascade la cea mai mare altitudine în România (2406 m).
Cavitatea în conglomerat la cea mai mare în`l]ime din
Carpa]i. Cea mai lung` pe[ter` în conglomerat din ]ar`
(între 24 iulie 1982 - 30 septembrie 1984).
Revista

Natura
României
v` prezint` - num`r de num`r - enciclopedia geografic` a României.
Cu foarte multe informa]ii \n premier`, care coincid cu ceea ce
g`si]i pe teren. Ave]i la dispozi]ie - num`r de num`r -
singura reprezentare fotografic` explicat` a ]`rii.

Sumarul este deschis celor care transmit informa]ii


(ºtiri, fotografii, articole, monografii).
contact: muntiicarpati@romania-natura.ro, telefon 021.683.51.03
Autorii investesc pentru respectarea spa]iului natural românesc.

Respect` natura!
Las` doar urmele pa[ilor.
Ia numai fotografii.

redactorul revistei (muntiicarpati@romania-natura.ro)


caut` \n permanen]` persoane dornice s` ia parte la
continuarea unor ture de explorare montan` [i/ sau speologic`
vezi toat` harta la http://www.romania-natura.ro/node/654
coperta 1 / first cover Uitã-te zilnic pe www.romania-natura.ro,
ghidul t`u de \ncredere.
În Pe[tera de pe Valea Pietrelor/ Pe[tera 1 din Buc[oiu.
foto: Ic` Giurgiu, Gabriel Micl`u[, Adrian R`dulescu Ai s` descoperi informaþii ºi imagini noi.

ISSN 2067 - 3752 Toate revistele [i ghidurile se pot


printa pentru a fi luate la drum.
editor, redactor, tehnoredactor:
Ic` Giurgiu
descarc` GRATUIT
(muntiicarpati@romania-natura.ro;
021.683.51.03)
toate numerele [i ghidurile
© Reproducerea oric`rui material din revist`, revistei Natura României
în scopuri comerciale, nu este permis`. Materialele
angajeaz` în general doar responsabilitatea autorilor. de la www.romania-natura.ro
Natura României, nr. 34, iulie 2012; www.romania-natura.ro ghid Mun]ii Bucegi

Pe[tera de pe Valea Pietrelor/


Pe[tera 1 din Buc[oiu
Ic` Giurgiu tri denivelare. Au fost urcate dou` casca- imagini 16, 17), de unde o ia net la stân-
(Clubul de Speologie de (5 [i 11 m); s-a lucrat masiv la o dero- ga, urmând de aici s` încercuiasc` mun-
care ce a permis descoperirea a aproape tele: ne afl`m la 2180 metri altitudine.
"Emil Racovi]`" Bucure[ti) 57 metri. Extensia pe[terii este de 123 Din dreapta noastr` (cum urc`m) vine fi-
metri, indicele de ramificare 3,03. rul V`ii Pietrele. P`r`sim marcajul [i înce-
Cave discovered and explored by the pem s` suim pe Valea Pietrele. Aten]ie la
Caving Club "Emil Racovi]`" Bucarest: Este pe[tera cu galerii active situat` la numero[ii ([i masivi uneori) bolovani
the cavity with active galleries situated cea mai mare altitudine din România foarte instabili!
at the highest altitude in Romania; the (2406 m) [i cavitatea dezvoltat` în
cave in conglomerate at the highest alti- conglomerat situat` la cea mai mare Ajungem la 2250 metri altitudine,
tude; the cavity without ice the coldest altitudine din mun]ii no[tri. pe Valea Pietrelor, sub un ]anc de stânc`
in Romania (0 grade C in July). 373 m Este cea mai rece pe[ter` f`r` ghea]` din (numit TS - imagini 16, 17) aflat la con-
development, 59 (-3/ +56) m depth. ]ar` (zero grade Celsius în iulie 1986). fluen]a a dou` v`i. Vom continua pe valea
În intervalul 24 iulie 1982 - 30 septem- din stânga cum urc`m. Pere]ii se apropie.
Este situat` la 2352 metri altitudine brie 1984 a fost cea mai lung` cavitate în Pericol suplimentar: în afar` de bolovanii
(cota intr`rii superioare) (imagini 16, 22), conglomerat din ]ar`. pe care îi putem rostogoli (punându-i în
în versantul drept geografic al V`ii Pie- pericol pe coechiperi), ne putem trezi
trele, pe fa]a de nord-vest a Muntelui Pe[tera 1 din Buc[oiu are galeriile "bombarda]i" de sus - de la mare în`l]ime
Buc[oiu (spre Valea M`l`ie[ti). dezvoltate ini]ial în regim inundat [i apoi - de pietrele mi[cate de caprele negre ca-
modelate de curgerea cu nivel liber; pre- re circul` pe versan]i sau sar de pe un mal
zint` nivele de eroziune ample, bine p`s- pe cel`lalt; casca de protec]ie este util`.
Prezentare general` trate. Speleoteme prezente. Galeriile au
în general sec]iuni destul de lejere [i sunt
Valea ia acum aspect de canion (C -
imagini 16, 17, 21). Va trebui s` escala-
Descoperit` (?!) de Emilian Cristea formate de-a lungul unui sistem de dia- d`m mai multe s`ritori, în ordine: 7, 3, 3,
(informa]ie verbal`, prin anul 1978). Ex- claze orientate sud-vest nord-est. 4, 3 [i 4 metri. Cea din urm` s`ritoare se
plorat` (?!) la 22 septembrie 1967, de afl` într-o zon` unde valea se desface pu-
geograful Vasile Sencu [i alpinistul Emili- În versantul drept al V`ii Pietrele ]in; s`ritoarea este situat` spre malul
an Cristea, pe 136 metri lungime (infor- exist` [i câteva abriuri formate în conglo- stâng (geografic); în dreptul ei, spre ma-
ma]ie verbal`, prin anul 1978). merat (par]ial folosite de caprele negre, lul drept geografic, curge uneori o casca-
Pe[tera a fost c`utat` de noi, dup` pentru ad`post). d`. Ajungem la 2340 m altitudine: din
pu]inele date existente [i identificat` la stânga, cum urc`m, vine o alt` vale canion
11 octombrie 1981. Nici altitudinea sta- (V2 - imagini 16, 17). Continu`m spre
bilit` de noi (2352 metri) nu corespunde
cu informa]iile date de Emilian Cristea
Acces dreapta: la 2350 metri altitudine, în
malul drept (geografic) observ`m intrarea
(2136 metri) [i Vasile Sencu ("2230 me- de jos a pe[terii; deasupra acestei intr`ri
Se poate urca pe Valea M`l`ie[ti, pâ- se afl` intrarea de cot` zero.
tri, cot` dedus` de pe hart`"), nici num`- n` la 1950 metri altitudine, unde - spre
rul de intr`ri (dou` sunt în realitate, fa]` stânga - se desprinde marcajul turistic
de una cum zice Emilian Cristea [i trei În acest loc se mai poate ajunge [i
(triunghi albastru) care duce pe Brâna altfel. Plec`m de la cabana Omu, pe pote-
cum spune Vasile Sencu). Vasile Sencu Caprelor (vezi harta [i ghidul masivului la
mi-a mai precizat (telefonic) c` cele trei ca marcat` spre Vf. Buc[oiu (2481 m).
http://www.romania-natura.ro/node/654). Traseul coboar` întâi, continuu, 55 metri
intr`ri aveau dimensiunile: a) 0,8 m l`]i- În acela[i punct de ramifica]ie a marca-
me [i 0,6 metri în`l]ime; b) 1,7 metri diferen]` de nivel. Apoi urc` 15 metri di-
jelor se poate ajunge coborând de la caba- feren]` de nivel. Urmeaz` o alt` coborâre,
în`l]ime, situat` la 2,5 metri fa]` de pri- na Omu (pe traseu marcat sau nemarcat).
ma intrare; c) 1 metru în`l]ime, situat` la de 45 metri diferen]` de nivel. Apoi ur-
3 metri fa]` de prima intrare. c`m 55 metri diferen]` de nivel: am ajuns
Suim, de la punctul (stâlpul) de ra- astfel la 2470 metri altitudine.
mifica]ie a marcajelor de pe Valea M`l`- În stânga noastr`, pe fa]a muntelui,
Pe[tera a fost explorat` de noi pe ie[ti (1950 metri), pe triunghi albastru.
parcursul a mai multe deplas`ri (în anii coborâm în pâlnia larg` a V`ii Pietrele,
Poteca turistic` face numeroase serpenti- pâlnie care se strâmteaz` mult spre mar-
1981, 1982, 1984, 1986) ajungându-se la ne, pân` la baza unui uria[ perete drept,
373 metri dezvoltare [i 59 (-3/ +56) me- ginea abruptului. Valea este tot mai pu-
de form` triunghiular` (numit PT - vezi ternic descedent`, pericolele de a se de-

4
Natura României, nr. 34, iulie 2012; www.romania-natura.ro ghid Mun]ii Bucegi
clan[a avalan[e de pietre trebuie s` r`- tri. Nivelele de eroziune sunt prezente [i (-2,5/ +28,5) metri denivelare.
mân` \n permanen]` \n aten]ia noastr`. în aceast` por]iune a pe[terii. O galerie
Stratul mare de z`pad` poate persis- revine spre intrare [i se las`, printr-un pu] 24-25 iulie 1982 Am continuat ex-
ta pe aceast` por]iune superioar` a v`ii de 5 metri, înainte de strâmtoare. plorarea în Pe[tera de pe Valea Pietrelor
pân` la jum`tatea lui iunie. (Ic` Giurgiu, Gabriel Silv`[anu, Eliza An-
La dou` s`ritori a trebuit s` fix`m pi- Din punct de vedere hidrogeologic ghel, Virginia Vasile).
toane cu expansiune, pentru a facilita atât debitul de ap` din Pe[tera 1 din Buc[oiu/ Am urcat din Bu[teni la Babele, cu
coborârea cât [i urcarea (dou` sc`ri]e de 5 Pe[tera de pe Valea Pietrele merit` toat` telecabina, apoi am trecut peste Omu [i
metri sunt suficiente) (imaginile 25, 26). aten]ia: unde [i cât de adânc se las` el sub am pus cortul pe Valea M`l`ie[ti, la 2000
aluviunile glaciare care c`ptu[esc din metri altitudine, lâng` poteca ce urc` pe
abunden]` talvegul V`ii M`l`ie[ti? Noi Brâna Caprelor.
Descriere am parcurs cam toate v`ile din versan]ii
de nord [i nord-vest ai Vârfului Buc[oiu,
La ora 20 am pornit spre pe[ter`.
Am ad`ugat 64 metri la dezvoltare iar de-
încercând identificarea [i a altor cavit`]i; nivelarea a crescut de la 31 (-2,5/ +28,5)
Intrarea inferioar` a pe[terii, marca- dar nu am v`zut chiar toate locurile [i nu metri la 44 (-2,5/ +41,5) metri. Explora-
t` de noi cu num`rul de catalog 1240/1, înseamn` c` nu ne-a sc`pat ceva. rea a fost întrerupt` dup` udarea total` a
are un metru l`]ime [i 0,6 metri în`l]ime. echipei de vârf, din cauza temperaturii
Deasupra ei se afl` intrarea de cot` zero a sc`zute a apei. Am a[teptat la intrarea
cavit`]ii (0,7 metri l`]ime, 3,5 metri în`l-
]ime), accesibil` din interiorul pe[terii. Pe[tera 2 din Buc[oiu pe[terii ca s` apar` prima gean` de lumi-
n`.
Galeria principal` a pe[terii, dup` Pe 25 iulie, dup`-amiaz`, am desco-
pasajul în patru labe de la intrare, ne sur- Acces. Pornim de la Pichetul Ro[u perit Pe[tera 2 din Buc[oiu.
prinde prin în`l]ime (frecvent între 2-5 (sau de la cabana M`l`ie[ti), pe poteca
metri); l`]imea medie este de 2 metri. La turistic` care încinge Muntele Buc[oiu. 11-12 septembrie 1982 Am conti-
aproximativ 78 metri de la intrare (cota Când se desprinde spre stânga marcajul nuat explorarea în Pe[tera de pe Valea
+6,45 metri), m`sura]i pe axul galeriei band` ro[ie, c`tre Vf. Buc[oiu, alegem Pietrelor (Ic` Giurgiu, Gabriel Micl`u[),
principale (vezi harta), ajungem la gura aceast` cale (vezi harta masivului la atingând 316 metri lungime [i 58 (-2/
unui pu] de 2 metri, aflat în peretele din http://www.romania-natura.ro/node/654). +56) metri denivelare.
stânga. Este intrarea într-o galerie par- În scurt timp va apare, pe stânga Am urcat din Bu[teni la Babele, cu
curs` de ap`, culoar care coboar` pân` la cum urc`m, un perete de conglomerat telecabina, apoi (reprize de ploaie) am
cota -3. Doar aproximativ 8 metri din str`puns de o fereastr`. Mai spre vale de trecut peste Omu [i am pus cortul pe Va-
aceast` galerie au fost accesibili la prima aceasta, la 1725 metri altitudine (consi- lea M`l`ie[ti, la 2000 metri altitudine,
explorare, pân` la un bolovan din aval. derând Poiana Pichetul Ro[u la 1445 m al- lâng` poteca ce urc` pe Brâna Caprelor.
Trei deplas`ri au fost apoi necesare pen- titudine) se afl` intrarea Pe[terii 2 din Am intrat în pe[ter` la ora 19,30 [i
tru derocarea respectivului bolovan, în fi- Buc[oiu, vizibil` [i din poteca Pichetul am ie[it la ora 0,30. Am f`cut câteva dia-
nal încununate de succes (dac` s-ar lucra Ro[u - M`l`ie[ti (imaginea 33). pozitive color [i fotografii alb-negru. Am
la actuala cot` -3 cu mici explozii dirijate Cavitate dezvoltat` în conglomerat. continuat explorarea, urcând înc` 18 me-
sunt posibilit`]i de a \nainta \nc` pe 21 metri dezvoltare, +7 metri denivelare. tri denivelare fa]` de precedenta tur`,
aceast` galerie). Descoperit` [i cartat` pe 25 iulie 1982 de atingând cota +56. Dezvoltarea total` a
Ic` Giurgiu [i Gabriel Silv`[anu. trecut de 300 metri.
Revenim în galeria principal`. Dup`
al]i aproximativ 26 metri pe axul ei, ajun- 12 septembrie 1983 Am coborât de
gem la o strâmtoare col]uroas` (cota
+17,5 metri fa]` de intrare); aici, în`l]i- Succesiunea explor`rilor pe Vârful Buc[oiu (Ic` Giurgiu, Eliza An-
ghel) identificând Valea Pietrelor, pân` la
mea galeriei urc` la 10 metri. Înainte 2400 metri altitudine, deasupra celor do-
chiar de a ne apropia de acest pasaj pu- 11 octombrie 1981 Am descoperit u` s`ritori surplombate care duc la Pe[te-
tem avea surpriza s` auzim zgomotul teri- Pe[tera de pe Valea Pietrelor (Ic` Giur- ra 1 din Buc[oiu.
bil al unei cascade; noi am prins-o [i la giu, Adrian Mihalce, Marian Stanciu, Au-
debite mari, când nu te po]i încumeta s` rel C`r`bu[). Nu a mai fost timp decât 28-29 iulie 1984 La ora 12,30 eram
o abordezi (dat` fiind [i temperatura de- pentru parcurgerea a aproximativ 40 me- în Bu[teni (Ic` Giurgiu, Dan Hristescu,
loc îmbietoare). tri de galerie. Cornelia Radu). Am urcat cu telecabina
Pe 11 septembrie 1982 debitele au pân` la Babele, ne-am cazat la cabana
fost sc`zute [i am putut parcurge por]iu- 18 octombrie 1981 Am parcurs în Omu.
nea final` a pe[terii: chiar [i la acest mo- Pe[tera de pe Valea Pietrelor (Ic` Giur- La 16,30 am plecat spre Buc[oiu.
ment existau dou` cascade (de 5 [i res- giu, Gabriel Silv`[anu, Dan Hazaparu, Am fixat pitoane cu expansiune la cele
pectiv 11 metri). Partea final` a cavit`]ii Gigi Chiriloi, Virginia Vasile) 160 metri dou` s`ritori surplombate de pe Valea
este puternic denivelat` (pu]uri, s`ri- lungime, atingând cota +28 metri. Pietrelor care duc la Pe[tera 1 din Buc-
tori), fiind compus` din patru segmente [oiu (dou` sc`ri de câte cinci metri sunt
aproximativ egale. Pere]ii sunt uzi în to- 24-25 octombrie 1981 Am cartat în necesare). În Pe[tera de pe Valea Pietre-
talitate spre deosebire de zona dintre in- Pe[tera de pe Valea Pietrelor (Ic` Giur- lor, studiind cotloanele galeriei cu ap`
trare [i strâmtoarea de la cota +17,5 me- giu, Gabriel Silv`[anu, Eliza Anghel, Vir- care debuteaz` din culoarul principal spre
ginia Vasile) 214 metri lungime [i 31

5
Natura României, nr. 34, iulie 2012; www.romania-natura.ro ghid Mun]ii Bucegi
intr`rile cavit`]ii, la cota +6,45 metri, am cu, Gigi Chiriloi). Am urcat cu telecabina s`m). Temperatura era de zero grade.
g`sit posibilitatea de a continua explora- pân` la Babele [i am mers, pe ploaie, pân` Dezvoltarea pe[terii urca la 373 metri iar
rea, printr-o viitoare derocare ce nu p`rea la cabana Omu. Pe la 22,30 plafonul de denivelarea la 59 (-3/ +56) metri. Am f`-
s` necesite mai mult de câteva ore de lu- nori se ridic` [i plec`m spre Pe[tera de pe cut câteva fotografii. La ora 5 diminea]`
cru. Am revenit pe creasta masivului [i, Valea Pietrelor. Din cauza unui l`ptos val am reajuns la cabana Omu.
pe viscol, ne-am întors la cabana Omu. de cea]` ajungem la pe[ter` la ora 0,30.
Între orele 1,30 - 11,30 continu`m
18-19 august 1984 La ora 10,15 derocarea. Lucr`m cu barosul de 3 kilo- Bibliografie
eram în Bu[teni (Ic` Giurgiu, Gigi Chi- grame, scoatem 1 metru cub (!) de roc` [i
riloi, Dan Hristescu). Am urcat cu teleca- suntem opri]i de a p`trunde pe continu- Emilian Cristea, Nae Dimitriu - Bu-
bina pân` la Babele, ne-am cazat la caba- area important` care se vede de un bolo- cegii. Turism-Alpinism. - Editura
na Omu. van extrem de dur (0,2 x 0,2 x 0,3 metri) U.C.F.S., 1964
La ora 16,30 am intrat în Pe[tera de [i de ruperea cozii barosului. Tempera- Ic` Giurgiu - Pseudocarst în Româ-
pe Valea Pietrelor, venind dinspre amon- tura era de 0,5 grade Celsius. nia - Cercet`ri Speologice, 1, 1992, pagi-
tele firului. Am început derocarea pe ga- nile 85-88, Bucure[ti, Clubul Na]ional de
leria care se desprinde la cota +6,45 me- 19-20 iulie 1986 La ora 14 trecem Turism pentru Tineret
tri. Am lucrat pân` la ora 24. Am reu[it s` pe la cabana Omu (Ic` Giurgiu, Gabriel Valeria Micalevich-Velcea - Masivul
scoatem mul]i bolovani, degajând o gale- Micl`u[, Gabriel Silv`[anu, Adrian R`du- Bucegi. Studiu geomorfologic. - Editura
rie destul de îngust`; ne-am oprit la câte- lescu) apoi pornim c`tre Pe[tera de pe Academiei, 1961
va proeminen]e stâncoase. Am revenit la Valea Pietrelor. Dan Patrulius - Geologia Masivului
cabana Omu la ora 1,30. Dup` o derocare ce nu a durat mult` Bucegi [i a Culoarului Dâmbovicioara -
vreme am p`truns pe o galerie lung` de Editura Academiei, 1969
21-22 iunie 1986 La ora 17,30 eram 57 de metri (pe parcursul c`reia alte trei
în Bu[teni (Ic` Giurgiu, Mircea Vl`dules- deroc`ri au mai fost necesare ca s` avan-

Obâr[ia
2484 Bucura Omu
2503 2505

1 De la cabana Babele, pe traseul turistic de pe versantul stâng geografic al V`ii Sug`ri,


vom trece pe sub Vârful Obâr[ia [i apoi, pe lâng` Muntele Bucura vom ajunge la cabana [i
sta]ia meteorologic` de pe Vârful Omu.
foto: Ic` Giurgiu

6
Natura României, nr. 34, iulie 2012; www.romania-natura.ro ghid Mun]ii Bucegi

Bucura
G`vanele 2503 Omu
2493 2505

2 Zona Mun]ilor Obâr[ia - Bucura - Omu poate fi supus` unor periculoase [i intense desc`rc`ri electrice pe timp de var`;
toamna, iarna [i prim`vara, ghea]a care se formeaz` deasupra stratului de z`pad` creaz` probleme extreme celor neechipa]i
[i nepreg`ti]i. Pe timp de iarn`, ca s` evit`m pericolul avalan[elor, este mai bine s` urm`m linia crestei.
foto: Ic` Giurgiu

3 Bucegii, vedere de la nord la sud.


foto: Nicolae Ple[ia (Sibiu)

Lacul Bolboci

releul
Co[tila

Omu
2505

Muntele
Buc[oiu

7
Natura României, nr. 34, iulie 2012; www.romania-natura.ro ghid Mun]ii Bucegi

Omu
2505
Muntele

Buc[oiu

Hornurile

M`l`ie[ti

4 Din buza Hornurilor M`l`ie[ti (acolo unde ploi toren]iale pot transforma locurile în torente periculoase)
vedem în dreapta obâr[ia V`ii glaciare Gaura iar în stânga o parte din Muntele Buc[oiu.
foto: Ic` Giurgiu

5 Cabana [i Vârful Omu (despre cât de înalt ar fi acest pisc afla]i la http://romania-natura.ro/node/97).
foto: Paul Ionescu (Arad)

8
V` ar`t`m \n PREMIER~
foarte multe locuri.
Pentru c` teritoriul românesc
- montan [i peisagistic -
este atât de pu]in cunoscut
\ncât oricare dintre articolele
[i ghidurile noastre este
o premier` informa]ional`,
fotografic`, geografic`.
Articolele din revist` [i de pe
www.romania-natura.ro
sunt ca elementele unui mare dic]ionar.
Le putem folosi separat dar v` indic`m [i
leg`turi dintre ele
sau spre informa]ii importante.
Dorim s` v` ajut`m a descoperi diversitatea
[i \nsemn`tatea reliefului românesc.
Natura României, nr. 34, iulie 2012; www.romania-natura.ro ghid Mun]ii Bucegi

6 Amintiri de la cabana Omu (18 octombrie 1981), în drum c`tre o nou` explorare în Pe[tera
din Buc[oiu. De la stânga: Ic` Giurgiu, Virginia Vasile, Gabriel Silv`[anu, Dan Hazaparu.
foto: Gigi Chiriloi (al cincilea coechipier)

7 Poteca turistic` dintre Vârfurile Buc[oiu [i Omu u[ureaz` explor`rile


speologice, permi]ând un acces mai u[or la pe[ter`.
foto: Ic` Giurgiu

Hornurile Omu
M`l`ie[ti 2505
Buc[oiu
2481

Brâna
Caprelor

Valea
M`l`ie[ti

Padina
Crucii
10
Natura României, nr. 34, iulie 2012; www.romania-natura.ro ghid Mun]ii Bucegi

Masivul
Depresiunea
Post`varu
Muntele Bârsei
Velicanu
Muntele

Buc[oiu

Valea

}ig`ne[ti

Padina Crucii

Valea

M`l`ie[ti

8 Când coborâm pe traseul marcat dintre cabana Omu [i Valea M`l`ie[ti descoperim aspectele glaciare
ale locurilor. Clubul „Emil Racovi]`” Bucure[ti a ad`ugat valoare speologic` zonei: în afara Pe[terilor din
Buc[oiu au fost descoperite cavit`]i interesante în circurile glaciare }ig`ne[ti [i Ciubotea.
fotografii: Ic` Giurgiu

9 Muntele Buc[oiu [i v`ile glaciare de la vest de el (vedere de la cabana Trei Brazi). Încotro se îndreapt`

oare puternicul debit de ap` care trece prin Pe[tera de pe Valea Pietrelor/ Pe[tera 1 din Buc[oiu?

Buc[oiu Valea
2481 M`l`ie[ti Valea
Omu Valea Ciubotea
}ig`ne[ti Muntele
Muntele
Scara Velicanu

11
Natura României, nr. 34, iulie 2012; www.romania-natura.ro ghid Mun]ii Bucegi

10 Buc[oiu, iarna.
fotografii: Ic` Giurgiu 11 Buc[oiu, versantul estic, v`zut dinspre cabana Diham.
TT - fa]a pe care coboar` traseul turistic spre cabana Poiana Izvoarelor.
Buc[oiu TT
2481
Creasta
Valea
Buc[oiul Mic
Morarului

Col]ii

Morarului

12
12 De la cabana M`l`ie[ti
vedem zona Hornurilor, pe
unde se urc` spre cabana Omu.
foto: Ic` Giurgiu
Hornurile

M`l`ie[ti
Natura României, nr. 34, iulie 2012; www.romania-natura.ro

13 Hornurile M`l`ie[ti, v`zute din poiana de unde pleac` spre


stânga poteca pe Brâna Caprelor: par abrupte, dar sunt u[or de
urcat sau coborât; traseul turistic marcat merge pe cel din dreapta.
foto: Ic` Giurgiu, Gabriel Micl`u[
ghid Mun]ii Bucegi

13
Natura României, nr. 34, iulie 2012; www.romania-natura.ro ghid Mun]ii Bucegi

Buc[oiu
Pe[tera 1 Valea
2481
din Buc[oiu Pietrelor

2352

Brâna

Caprelor

Valea

M`l`ie[ti

Padina

Crucii

14 Versantul vestic al Muntelui Buc[oiu.


De pe Padina Crucii, v`ile lui alpine se
dezv`luie aproape \n am`nunt. Valea
Pietrelor \ncepe imediat de sub vârful
muntelui [i ajunge pân` la traseul turistic
de pe Brâna Caprelor. Pe Valea Pietrelor
se afl` cea mai rece pe[ter` f`r` ghea]`
din România.
foto: Ic` Giurgiu

14
Natura României, nr. 34, iulie 2012; www.romania-natura.ro ghid Mun]ii Bucegi

Padina
Crucii

15 Cabana [i refugiul
M`l`ie[ti, vedere de pe traseul
care trece pe Brâna Caprelor
din Muntelui Buc[oiu. O
potec` marcat` urc` rapid pe
Padina Crucii, de unde
p`trundem \n bazinul
}ig`ne[ti.
15 foto: Ic` Giurgiu
Natura României, nr. 34, iulie 2012; www.romania-natura.ro ghid Mun]ii Bucegi

Valea

Pietrelor

Buc[oiu
2481
Pe[tera

1 din

Buc[oiu

2352

V2

TS

PT

Bisericu]a
Brâna

Caprelor

Padina
Crucii

16 Valea Pietrelor, v`zut` de pe Culmea }ig`ne[ti.


foto: Ic` Giurgiu

16
Natura României, nr. 34, iulie 2012; www.romania-natura.ro ghid Mun]ii Bucegi

17 Valea Pietrelor, v`zut` din Valea M`l`ie[ti.

foto: Ic` Giurgiu


Valea

Pietrelor

Buc[oiu
2481

Pe[tera 1 din Buc[oiu

2352 Bisericu]a

V2

TS

PT

Brâna

Caprelor

Valea
M`l`ie[ti

17
Natura României, nr. 34, iulie 2012; www.romania-natura.ro ghid Mun]ii Bucegi

Buc[oiu Valea
2481 Pietrelor

PT

18 Traseul turistic Brâna Caprelor.

foto: {tefan Costescu (Bucure[ti)

Buc[oiu
2481 Valea
Pietrelor

PT

19 Traseul turistic Brâna Caprelor.

foto: Ic` Giurgiu

18
Natura României, nr. 34, iulie 2012; www.romania-natura.ro ghid Mun]ii Bucegi
Hornurile
Scara }ig`ne[ti
2426
Col]ii
}ig`ne[ti

Valea
}ig`ne[ti

Padina
Crucii

Valea
M`l`ie[ti
Bisericu]a

20 Vedere de pe Valea Pietrelor, din apropierea Pe[terii 1 din Buc[oiu. De re]inut: Hornurile }ig`ne[ti se pot cobor\ f`r`
probleme; din Valea M`l`ie[ti suim u[or pe Padina Crucii iar de acolo coborâm f`r` dificultate \n Valea }ig`ne[ti.
foto: Ic` Giurgiu

19
Natura României, nr. 34, iulie 2012; www.romania-natura.ro ghid Mun]ii Bucegi

21 Pe Valea Pietrelor, mai jos de Pe[tera 1 din Buc[oiu. Canionul C,


mai jos de confluen]a cu Valea V2. 18 octombrie 1981, în drum c`tre
o nou` explorare în Pe[tera din Buc[oiu. De sus: Dan Hazaparu, Ic`
Giurgiu, Gabriel Silv`[anu. O pelicul` sub]ire de ghea]`, aproape
invizibil`, acoper` pere]ii, anulând multe dintre prizele existente.
foto: Gigi Chiriloi

20
Natura României, nr. 34, iulie 2012; www.romania-natura.ro ghid Mun]ii Bucegi

22 Pe 11 octombrie 1981 am
descoperit/ am ajuns la intr`rile
Pe[terii de pe Valea Pietrelor
(Ic` Giurgiu, Adrian Mihalce,
Marian Stanciu, Aurel C`r`bu[).
Nu a mai fost timp decât pentru
parcurgerea a aproximativ 40
metri de galerie. În imagine, de
la stânga: Adrian Mihalce, Ic`
Giurgiu.
foto: Marian Stanciu

21
Natura României, nr. 34, iulie 2012; www.romania-natura.ro ghid Mun]ii Bucegi

23 Pe 24-25 octombrie 1981 am


cartat în Pe[tera de pe Valea
Pietrelor (Ic` Giurgiu, Gabriel
Silv`[anu, Eliza Anghel, Virginia
Vasile) 214 metri lungime [i 31
(-2,5/ +28,5) metri denivelare.
În imagine, de sus: Virginia, Gabi,
Eliza.
foto: Ic` Giurgiu

22
Natura României, nr. 34, iulie 2012; www.romania-natura.ro ghid Mun]ii Bucegi

24 Imediat dup` trecerea în patru labe de la intrare ne întâmpin` o galerie


cu podeaua plat`, cu nisip, ad`post temporar pentru caprele negre.
foto: Ic` Giurgiu, Gabriel Micl`u[

23
Natura României, nr. 34, iulie 2012; www.romania-natura.ro ghid Mun]ii Bucegi

25 Pe 21-22 iunie 1986 (Ic` Giurgiu,


Mircea Vl`dulescu - jos, Gigi Chiriloi -
sus). Cele dou` s`ritori de pe Valea
Pietrelor (prima, aici; a doua, imaginea
urm`toare) pe care trebuie s` le
trecem pe scar` pentru a ajunge la
pe[ter`.
foto: Ic` Giurgiu,
Mircea Vl`dulescu,
Gigi Chiriloi

24
Natura României, nr. 34, iulie 2012; www.romania-natura.ro ghid Mun]ii Bucegi

26 Pe 21-22 iunie 1986 (Ic` Giurgiu,


Mircea Vl`dulescu - jos, Gigi Chiriloi -
sus). Cele dou` s`ritori de pe Valea
Pietrelor (prima, în imaginea de sus;
a doua, aici) pe care trebuie s` le
trecem pe scar` pentru a ajunge la
pe[ter`.
foto: Ic` Giurgiu,
Mircea Vl`dulescu,
Gigi Chiriloi

25
Natura României, nr. 34, iulie 2012; www.romania-natura.ro ghid Mun]ii Bucegi

27 Pe[tera de pe Valea
Pietrelor/ Pe[tera 1 din
Buc[oiu, harta. Pentru a
citi bine toate
explica]iile ad`ugate pe
hart` desc`rca]i forma
ata[at` de 72 x 24
centimetri.

26
ghid Mun]ii Bucegi
Natura României, nr. 34, iulie 2012; www.romania-natura.ro

28 Pe[tera din Valea Pietrelor.


Între 2350 - 2408 metri altitudine, \n galeriile
ei a curs foarte mult` ap`. Spa]iile au fost clar
l`rgite \n regim inundat; apoi apa [i-a coborât
debitul [i a trecut cu for]` eroziv`, ca orice
pârâu consistent, elementele solide antrenate
contribuind la modelarea interiorului galeriilor.
foto: Ic` Giurgiu, Gabriel Micl`u[
27
Natura României, nr. 34, iulie 2012; www.romania-natura.ro ghid Mun]ii Bucegi

29 Pe[tera din Valea Pietrelor.


Profil de galerie cu tavan, pere]i [i
podea care prezint` urme clare l`sate
de modelarea intens` f`cut` de un
curs important de ap`.
foto: Ic` Giurgiu, Gabriel Micl`u[

28
ghid Mun]ii Bucegi
Natura României, nr. 34, iulie 2012; www.romania-natura.ro

30 Pe[tera din Valea Pietrelor. Galeriile cu


sec]iune generoas` s`pate \n regim inundat \n
ciuda rocii neprielnice (conglomerat) nu te pot
l`sa indiferent: \n adâncurile Muntelui Buc[oiu
s-au petrecut [i se \ntâmpl` lucruri foarte
interesante cu circula]ia apei.
foto: Ic` Giurgiu, Gabriel Micl`u[, Adrian R`dulescu
29
ghid Mun]ii Bucegi
Natura României, nr. 34, iulie 2012; www.romania-natura.ro

31 Pe[tera din Valea Pietrelor. Gabriel Micl`u[ în


imagine, pe una din sec]iunile de galerie care te fac
s` tremuri, din cauza dimensiunilor, nu de frig ci de
curiozitate.
...Cât de greu era s` facem poze! Nu prea aveam
acces la filme de calitate [i la develop`ri
corespunz`toare... Bli]urile erau aproape un lux...
Chiar [i bateriile pentru bli] erau o problem`, de
obicei ele rezistând doar la câteva desc`rc`ri...
foto: Ic` Giurgiu, Gabriel Micl`u[
30
Natura României, nr. 34, iulie 2012; www.romania-natura.ro ghid Mun]ii Bucegi

32 Pe[tera din Valea Pietrelor. O bog`]ie divers` de


profile de galerie se succed de-a lungul pe[terii,
dezv`luind particularit`]ile muntelui în care se afl`
aceast` cavitate important`, de]in`toare a mai multe
recorduri. În ciuda ofertei naturale, atrac]ia c`tre
diversitatea lumii speleale de la altitudine este din ce
în ce mai slab`.
foto: Ic` Giurgiu, Gabriel Micl`u[
31
Natura României, nr. 34, iulie 2012; www.romania-natura.ro ghid Mun]ii Bucegi

33, 34 Pe[tera 2 din Buc[oiu,


intrarea [i harta.
foto: Ic` Giurgiu, Gabriel Silv`[anu

32
Locurile
unde v` invit`m
sunt reale.
Avem ast`zi acces - prin televiziune, pres`, carte [i Internet-
la multe locuri din lume,
dar nu [i la diversitatea peisagistic` a teritoriului României.
Pentru c` este u[or s` \nf`]i[ezi - cu date pu]ine - regiuni unde românii
nu vor merge s` verifice informa]ia;
pentru c` aducerea \n prim plan a datelor la zi, cu h`r]i [i imagini,
despre teritoriile noastre necesit` mult` minu]iozitate.
Revista NATURA ROMÂNIEI [i www.romania-natura.ro
nu omit ce este important [i actual \n spa]iul geografic românesc,
ofer` ilustra]ie extrem de bogat`,
\n premier` detaliat explicat`, face trimiteri la bibliografie.
{i este astfel preg`tit` \ncât s` fie prieten de nelipsit la drum,
color sau alb-negru, listat` par]ial sau total.
Revista ofer` [i ample spa]ii de publicare pentru cei care
nu-[i pot permite cheltuielile impuse de editarea [i difuzarea unor lucr`ri,
mai ales despre regiunile considerate „neinteresante”
din punct de vedere geografic, turistic, istoric.

Pute]i verifica
cu \ncredere pe teren.