Sunteți pe pagina 1din 9

Suplimente nutritionale – aminoacizii Ing.

Tomuta Flaviu George

1.Introducere
Aminoacizii sunt compuși cu funcțiune mixtă (compuși care au grupe funcționale
diferite în molecula lor) care conțin în molecula lor grupările -NH2 și -COOH.

Formula generală a aminoacizilor este:

2.Nomenclatura
Aminoacizii se denumesc folosind cuvântul „acid“, urmat de „amino“ și numele
acidului corespunzător. Prin prefixele „di“, „tri“ etc., se arată numărul de grupe amino și
carboxil, iar poziția relativă a două grupe funcționale se precizează cu literele grecești „α“,
„β“, „γ“, „δ“, „ε“, în care acidul este α dacă grupările amino și carboxil se leagă de un
același carbon, β dacă grupările amino și carboxil se leagă la atomi de carbon alăturați, iar, pe
măsură ce crește distanța, se vor numi γ, δ, ε. În cazul compușilor aromatici, se folosesc
prefixele „orto“, „meta“, „para“.

3.Aminoacizi esentiali

Dintre cei 23 de aminoacizi, 8 sunt considerati esentiali. Acest lucru inseamna ca ei nu


pot fi produsi in cantitati suficiente sau nu pot fi produsi deloc de catre organism. De aceea, ei
trebuie consumati prin alimentatie. Acesti 8 aminoacizi sunt: izoleucina, leucina, lizina,
metionina, fenilalanina, treonina, triptofanul si valina.

Cele mai bune surse de aminoacizi esentiali includ carnea de vita, pui, peste, lactatele,
proteinele din zer si soia.

4.Aminoacizi neesentiali

Ceilalti 15 aminoacizi sunt considerati neesentiali. Acest lucru inseamna ca ei pot fi


produsiin cantitati suficiente de catre organism sau pot fi produsi de catre unii dintre

2016 Pagina 1
Suplimente nutritionale – aminoacizii Ing.Tomuta Flaviu George

aminoacizii esentiali. Acesti 15 aminoacizi neesentiali sunt: alanina, acidul aspartic, cisteina,
acidul glutamic, glutamina, glicina, prolina, serina, tirozina, arginina, cistina, ornitina, taurina
si histidina (considerata esentiala doar in perioada de crestere).

5.Aminoacizi conditional esentiali

In cadrul grupei de aminoacizi neesentiali, exista o subgrupa considerata a fi


conditional esentiala. Acest lucru inseamna ca, intr- un organism sanatos, aminoacizii pot fi
produsi in cantitate suficienta. In unele stadii ale bolilor sau la un grup particular de indivizi,
organismul nu ii poate produce in cantitate suficienta. Acesti 5 aminoacizi conditional
esentiali sunt: arginina, cistina, glutamina, prolina si tirosina.

6.Aminoacizii sintetici
Posibilităţile de producere în cantităţi industriale (prin sinteză chimică sau biosinteză) a
principalilor aminoacizi esenţiali permite nutriţioniştilor un mod mult mai direct şi eficient de
echilibrare şi corelare a aminoacizilor esenţiali în hrana diferitelor specii şi categorii de
animale. Se asigură astfel o îmbunătăţire a valorii biologice a proteinei şi satisfacerea
cerinţelor azotate în condiţiile reducerii nivelului de PB din raţie sau din nutreţurile
combinate.

6.1. L – lizina

Lizina a fost primul aminoacid izolat din cazeină, în 1889, de către DRECHSEL şi
este unul din principalii AA limitativi din hrană.

În stare naturală lizina se găseşte în sursele proteice de origine animală (făina de peşte,
de carne, laptele praf) precum şi în proteina vegetală din şroturile de soia, drojdiile furajere,
făina de lucernă şi trifoi. În cereale şi în şrotul de floarea soarelui lizina este deficitară.

În organism lizina îndeplineşte numeroase funcţii, având o pondere însemnată în


structura proteinelor. Este de asemenea un important constituent al unor peptide hormonale.
Lizina intervine în următoarele procese fiziologice (mai importante) :

 în metabolismul proteinelor, în sinteza proteinelor corporale ;


 este un precursor al carnitinei care participă în metabolismul acizilor graşi ;
 în formarea ţesutului osos ;
 în funcţia de reproducţie atât la masculi cât şi la femele ;
2016 Pagina 2
Suplimente nutritionale – aminoacizii Ing.Tomuta Flaviu George

 stimulează ritmul de creştere la tineret ;


 excesul de lizină poate fi utilizat ca sursă de energie pentru organism asigurând
4600 EM/kg ;
Lizina pură este foarte higroscopică şi de aceea se comercializează ca o sare a lizinei
cu acidul clorhidric. Lizina monoclorhidrică are formula generală C6H14N2O2 x HCl, cu
greutatea moleculară de 182,65, de culoare alb-gălbuie, cristalină cu solubilitatea în apă 35 %
(la 20 0C şi pH 5,5) şi cu concentraţii de minim 78,8 % . Se poate găsi şi sub formă lichidă
conţinând 20-50 % L – lizină.

Se produce în proporţie de peste 80 % prin biosinteză (la nivel mondial 41000 t în


1980).

Valorile de suplimentare a L – lizinei în reţetele furajere destinate păsărilor şi porcilor


se stabilesc în funcţie de aportul în acest AA al componentelor furajere de bază. Totuşi
orientativ în nutreţul combinat pe bază de porumb, proporţia de încorporare a lizinei oscilează
între 0,2 şi 0,5 %. La aceste doze se pot satisface cerinţele de lizină care la păsări oscilează de
la 0,70 % la găinile ouătoare la 1,10 % la puii de carne (0-21 de zile) iar la suine de la 0,55 %
la porcii în faza de îngrăşare 80-110 kg până la 1,15 % la purceii sugari.

Un mod interesant de asigurare a lizinei în hrana păsărilor este efectuat de KOUDELA


şi col.. 1992 citat de POP şi STAN (1997) care utilizând un premix care conţine germeni
producători de lizină (E. coli – lys 5 x 108 / g premix şi 125-250 g premix / 100 kg NC) a avut
o influenţă pozitivă asupra creşterii în greutate şi a valorificării hranei la puii de găină.

Este un produs granulat maroniu. Conţinutul de substanţă activă este de minim 46,8 %
L lizină sub formă de sare sulfat. În plus el conţine şi alte coproduse nutritive rezultate din
procesul de fermentaţie. Biolys 60 se obţine printr-un proces de fermentaţie microbiană.
Procedeul relativ complicat asigură o calitate constantă a produsului precum şi un grad înalt
de puritate cu un conţinut garantat de substanţă activă. Utilizarea acestui produs în hrana
tuturor speciilor de animale este permisă juridic în ţările CE. Produsul este indicat pentru
suplimentarea cu aminoacizi esenţiali, respectiv cu lizină.

În experimentele întreprinse de Degussa, utilizând Biolys 60 şi L lizină HCl la purcei


s-a constatat că sporul în greutate şi consumul specific au fost apropiate chiar dacă nivelul
lizinei a fost mai mic în Biolys 60, comparativ cu L-lizină HCl.

6.2.D.L. – Metionina

Metionina este un alt aminoacid esenţial care îndeplineşte în organism funcţii biologice
importante şi anume :
 în creşterea organismului;
 în creşterea lânii şi a penelor;

2016 Pagina 3
Suplimente nutritionale – aminoacizii Ing.Tomuta Flaviu George

 în metabolismul lipidelor;
 la formarea proteinelor din sânge;
 stimulează ritmul de creştere la tineret şi producţiile la animalele adulte;
 influenţează valorificarea hranei la păsări şi porci.

Metionina a început să fie produsă în anii `50 prin sinteză chimică şi spre deosebire de
alţi aminoacizi, această cale este şi în prezent mai eficientă economic în comparaţie cu sinteza
biotehnologică. Aceasta şi datorită faptului că animalele au capacitatea de a converti D-
metionina, ambii izomeri ai acestui aminoacid produs industrial fiind activi biologic.

Sursele naturale de metionină sunt: nutreţurile proteice de origine animală, şroturile de


floarea soarelui, în cantităţi mai reduse în şroturile de soia, drojdiile furajere şi în cereale.

În nutreţurile combinate destinate păsărilor şi porcinelor care au fost preparate pe bază


de cereale şi şrot de soia, se va recurge la suplimentarea cu D.L. – metionină de regulă în
proporţie de 0,03-0,1 %, în funcţie de aportul în acest AA al structurii de bază. După
STILBORN, 1990 la o reţetă formată din porumb şi şrot de soia pentru puii de carne, doza
minimă de D.L. – metionină necesară a fi suplimentată este de 0,35 %.

De fapt nivelele de suplimentare ale D.L. –metioninei urmăresc satisfacerea cerinţelor


în tioaminoacizi care la păsări variază de la 0,90 % la broileri la 0,58 % la găinile ouătoare
(ouă de consum), iar la porcine de la 0,62 % la purceii sugari la 0,42 % la suinele din
categoria de greutate 80-110 kg.

Este o pulbere albă, cristalină, cu un conţinut redus de praf, care curge liber. Greutatea
volumetrică este mare, iar manipularea produsului poate fi efectuată foarte uşor. Conţinutul în
substanţă activă este de cel puţin 99 %. D.L. metionina se obţine prin sinteză chimică din
materii prime de natură petrochimică. Procedeul patentat de Degussa asigură de peste 40 de
ani o calitate constantă a produsului, precum şi un grad înalt de puritate şi un conţinut garantat
de substanţă activă. Utilizarea DL metioninei de uz furajer ca aditiv în hrana tuturor speciilor
de animale este permisă juridic în ţările CE. Fiind primul aminoacid limitativ în reţetele
păsărilor, utilizarea metioninei în acest domeniu a fost bine stabilită cu mulţi ani în urmă. În
plus, reţetele pentru porci şi purcei pot fi deficitare în metionină, mai ales când acestea sunt
formulate în vederea reducerii excretei de azot, din motive ecologice. Utilizând DL metionina
de uz furajer, acest deficit poate fi eliminat.

6.3.L Treonina

Este produsă prin fermentaţie microbiană. Conţinutul de substanţă activă este de


minim 98,5 %. Este folosită pentru suplimentarea necesarului de treonină. Recepturile cu un

2016 Pagina 4
Suplimente nutritionale – aminoacizii Ing.Tomuta Flaviu George

conţinut bogat în cereale dar redus de proteină brută pentru porcine, se caracterizează printr-
un deficit considerabil de treonină.
Treonina a fost ultimul AA izolat de către ROSE în anul 1935. Odată cu descoperirea
acesteia a fost posibil să se stabilească tot setul de cerinţe în AA al animalelor, utilizându-se
formulele purificate de AA şi stabilindu-se bilanţul AA-lor, antagonismul dintre ei şi
digestibilitatea lor, rezultând necesarul de aminoacizi.

Treonina îndeplineşte funcţii importante în organism intervenind în metabolismul altor


AA (este un precursor al glicinei); se află în concentraţii ridicate în epiteliul gastrointestinal în
enzimele digestive şi în imunoproteine ; favorizează creşterea muşchilor scheletici.

Orientativ necesarul de treonină la păsări oscilează de la 0,80 % la puii broileri (0-


21 de zile) la 0,47 % la găinile ouătoare a căror ouă sunt destinate consumului. La suine
cerinţele cele mai ridicate sunt la purceii sugari de 0,70 %, iar cele mai reduse de 0,42 % sunt
la categoria porcinelor supuse îngrăşării la 80-110 kg.

În prezent se livrează în scop furajer la o puritate de minim 98,5 % şi umiditate de


maxim 1,5 %.

6.4.L – acidul glutamic

Acidul glutamic este un aminoacid neesenţial dar important pentru că mulţi AA sunt
sintetizaţi prin transaminare prin intermediul lui. Este utilizat cu precădere pentru evidenţierea
gustului la alimente şi furaje (destinate porcinelor) sub formă de L – glutamat monosodic.
Se pare că acidul glutamic este primul aminoacid produs industrial – pe cale chimică – încă
din primul deceniu al secolului XX de IKEDA (1908) fiind folosit pentru producerea
glutamatului de sodiu (POP şi STAN, 1997 citat de Drinceanu 2000).

Şi la noi în ţară prin lucrări de mutageneză la ICCF Bucureşti s-au obţinut suşe
mutante de Brevibacterium lactofermentum care au produs până la 60 g / l de acid glutamic.

6.5.L – triptofanul

Triptofanul este un precursor în biosinteza unor substanţe biologic active, respectiv a


acidului nicotinic, a acidului indolacetic şi a serotoninei. Pentru păsări şi porci este un
aminoacid esenţial cu rol în metabolismul protidic. Contribuie la stimularea ritmului de
creştere, a producţiei de ouă cu reducerea consumurilor specifice. Intervine şi în funcţia de
reproducţie precum şi în creşterea muşchilor scheletici. Se cunoaşte că aproximativ 2 % din
triptofanul raţiei zilnice se converteşte în niacină la pui şi peste 7 % la purcei.

În prezent triptofanul se obţine prin fermentaţie microbiană, utilizarea sa în alimentaţia


animală fiind limitată îndeosebi de producţia redusă cantitativ.

2016 Pagina 5
Suplimente nutritionale – aminoacizii Ing.Tomuta Flaviu George

Cerinţele în triptofan la monogastrice se diferenţiază puţin fiind de 0,20 % la broileri şi


de 0,16 % la găinile ouătoare respectiv de 0,19 % la purceii sugari şi de 0,11 % la suinele
supuse îngrăşării în greutate de 80-110 kg.

L – triptofanul destinat producţiei furajere are o puritate minimă de 98 % şi un conţinut


maxim de 2 % apă. În tabelul II. 6 este prezentată ordinea teoretică a AA – lor limitanţi din
unele furaje.

2016 Pagina 6
Suplimente nutritionale – aminoacizii Ing.Tomuta Flaviu George

2016 Pagina 7
Suplimente nutritionale – aminoacizii Ing.Tomuta Flaviu George

Bibliografie

Stef Lavinia , 2008, Nutreţurile combinate în alimentaţia


suinelor şi a păsărilor, Editura Mirton.

Miloş, M., Drinceanu D., - 1984- Furajele, caracteristici


nutritive şi utilizare, Ed. Ceres, Bucureşti.

Pop , I. M., Stan Gh., - 1997- Biotehnologii în alimentaţia


animalelor. Ed. Junimea, Iaşi.

Stoica, I., - 1997- Nutriţia şi alimentaţia animalelor, Ed. Coral


Sanivet, Bucureşti.

2016 Pagina 8
Suplimente nutritionale – aminoacizii Ing.Tomuta Flaviu George

Cuprins

1.Introducere ........................................................................................................................................... 1
2.Nomenclatura....................................................................................................................................... 1
3.Aminoacizi esentiali .............................................................................................................................. 1
4.Aminoacizi neesentiali.......................................................................................................................... 1
5.Aminoacizi conditional esentiali ........................................................................................................... 2
6.Aminoacizii sintetici .............................................................................................................................. 2
6.1. L – lizina ........................................................................................................................................ 2
6.2.D.L. – Metionina ............................................................................................................................ 3
6.3.L Treonina ...................................................................................................................................... 4
6.4.L – acidul glutamic ......................................................................................................................... 5
6.5.L – triptofanul ................................................................................................................................ 5
Bibliografie .............................................................................................................................................. 8
Cuprins..................................................................................................................................................... 9

2016 Pagina 9