Sunteți pe pagina 1din 9

Acizi grasi esentiali Ing.

Tomuta Flaviu-George

1.Tipuri de acizi grasi

Acizi graşi din natura se împart în trei categorii:

 acizi graşi saturaţi care conţin numai legături simple.


 acizi graşi mononesaturaţi cu o singură legătură dublă .
 acizi graşi polinesaturaţi cu cel puţin 2 legături duble .

2.Acizi graşi esenţiali


Chiar dacă organismul poate sintetiza o mare parte din acizii graşi necesari s-a ştiut
încă de la încetutul secolului al XX-lea că o parte din acizii graşi polinesaturaţi nu pot fi
sintetizaţi şi trebuie sa fie preluaţi din hrană. Astfel aceşti acizi au fost numiţi acizi graşi
esenţiali .

Acizii graşi esenţiali sunt acidul linoleic (omega 3) şi acidul alfalinoleic (omega 6).
Lispa unor enzime care formează legături duble în poziţiile n-3 şi n-6 la mamifere, duce
deasemenea şi la incapacitatea de a sintetiza şi alţi compuşi din aceeaşi clasă. Astfel dacă
aceşti acizi sunt preluaţi din alimentaţie, alţi acizi din aceeaşi familie pot fi sintetizaţi printr-o
serie de reacţii de nesaturare şi elongare.

Mai recent, interesele s-au concentrat asupra acizilor n-3 conţinuţi în uleiul de peşte.
Acesta substituie lanţuri foarte lungi de acizi n-3, cum ar fi acidul ecosapentanoic sau acidul
docosahexanoic, care nu se sintetizează într-o cantitate foarte mare în organism. Aceştia sunt
foarte importanţi în dezvoltarea sistemului nervos şi a retinei la copii şi de aceea este necesar
ca aceştia sa fie perlueţi din alimentaţie. Capacitatea de a transforma acizi n-3 mici în EPA şi
DHA există la copii însa probabil nu ăn catitate suficientă.

În mod normal laptele mamar produs de mamele care au o dietă complexă vor furniza
o cantitate suficientă de DHA, însă copii care sunt hrăniţi cu mâncare conservată pot primi o
cantitate inadecvată şi de aceea laptele praf este îmbunătăţit cu acizi graşi cu catena lungă
nesaturată.

Proporţia relativă dintre acizii omega 6 si omega 3 în dieta vesticilor s-a schimbat în
ultimii 30 de ani din mai multe motive:

2016 Pagina 1
Acizi grasi esentiali Ing.Tomuta Flaviu-George

 a crescut consumul de uleiuri vegetale datorită iniţiativelor de a mânca sănătos prin


înlocuirea consumul tradiţional de unt şi grăsime animal;
 consumul total de carne de animale rumegătoare care sunt o sursă de omega 3 a
scăzut;
 consumul de ulei de peşte (şi de peşte în general) a scăzut în această perioadă
rezultând o scădere a consumului de omega 3.

Datorită faptului că nu se poate sintetiza o cantitate suficientă de acid omega 3 şi


omega 6 în corp, acest lucru are potenţiale implicaţii pentru produşi metabolici derivaţi de la
aceşti acizi şi efectele lor în corp, cum ar fi afectarea membranelor din tot corpul şi de
asemenea efectele asupra funcţiilor neuro-transmiţatorilor din creier.

In nutritia animala, o mare importanta o au acizi grasi polinesaturati:

 acidul linoleic C 18:2 (𝜔6 ) care se gaseste in uleiurile vegetale din germeni de
porumb, soia, floarea soarelui, sofran;
 acidul 𝛼-linolenic C 18:3 (𝜔3 ) care se gaseste in vegetale verzi si alimente de
origine vegetala. Acest acid blocheaza productia excesiva de prostaglandine si
leucotriene.
 acidul 𝛾 −linolenic C 18:3 (𝜔3 ) se gaseste in uleiul de ciubotica cucului sau
primula (primula veris) si in limba mielului (borago offcinale). Este precursor al
plastaglandinelor “bune” si inhiba supraproductia de prostaglandine si leucotriene .
 acidul arahidonic C 20:4 (𝜔6 ) este substratul pentru productia de eicosanoide
(prostaglandine , leucotriene, etc);
 acidul eicosapentaenoic C 20:4 (𝜔3 )se gaseste in alge marine , peste din apele
marine reci.

Primii doi acizi grasi polinesaturati nu pot fi sintetizati in vivo si sunt indispensabili
pentru:

 dezvoltarea fatului
 fosforilarea oxidative in mitocondriile hepatice ;
 activitatea enzimatica implicate in metabolismul aminelor biogene;
 formarea structurii membranelor tuturor celulelor organismului , asigurand si
permeabilitatea normal a acestora ;

2016 Pagina 2
Acizi grasi esentiali Ing.Tomuta Flaviu-George

 dezvoltarea si functionarea normala a creierului, ochilor, urechii interne , glandelor


suprarenale;
 prevenirea tulburarilor in ceea ce priveste coagularea sangelui si fragilitatea
capilarelor;
 functiile sexuale si de reproducere;
 scaderea presiunii sanguine ;
 scaderea incidentei bolilor inflamatoare
 combaterea anexiatati I , despresiilor, dezordinilor bipolar.

Indicatorul carentei in acidul linoleic il reprezinta raportul (𝑅1 ) dintre triene /tetraene si
in principal:

𝐶20:3( 𝜔9)
𝑅1 = 𝐶20:4(𝜔 .
6)

Daca 𝑅1 >0,4, atunci avem de a face cu o stare patologica .

Indicatorul carentei in acidul linolenic este raportul (𝑅2 ) dintre pentaene/hexaene:

𝐶22:5(𝜔6)
𝑅2 =𝐶22:6(𝜔 .
3)

Se considera ca o dieta cu 2000-27500 kcal total calorii din acizi grasi trebuie sa fie de
30-38%, din care 7-8% din acizi grasi saturati, 8-9% din mononesaturati si 9-11% din cei
polinesaturati, iar raportul acizi grasi polinesaturati/saturati trebuie sa fie 1,25-1,50.

La un regim hipercaloric (1000 kcal) total caloriilor din acizi grasi trebuie sa fie ~
19%, din care 7,8% din acizi grasi saturati , 6,5%din cei mononesaturati si 4,7%din cei
polinesaturati. Raportul acizi grasi polinesaturati/acizi grasi saturati in acest caz este de 0,6%.

Grasimile saturate din dieta, prin acizi grasi saturati rezultati la hidroliza si care sunt
absorbiti in organism contribuie la cresterea LDL-colesterol si a colesterolului total din sange
HDL-colesterol [in special acizi grasi cu lant mediu (lauric, miristic, palmitic)]. Consumul de
lipide, in special saturate creeaza mai rapid starea de satietate , scade raspunsul glicemic si
reprezinta un factor de risc pentru sanate.

In functie de continutul in acizi grasi nesaturati (AGN)si saturati (AGS), grasimile din
dieta sunt clasificate in urmatoarele clase nutritionale(table).

Necesarul de grasimi este estimate la 30% din total nevoie energetice, din care cel
mult 10-11% sa provina din grasimi saturate.Acizii grasi trans din dieta nu trebuie sa
depaseasca 2%.

2016 Pagina 3
Acizi grasi esentiali Ing.Tomuta Flaviu-George

Valorile nivelului de proteine din seimnţele de oleaginoase variază de la 20- 40%


uneori mai mult, raportat la greutatea substanţei uscate. Soia, lupinul şi ( Psophocarpus
tetragonolobus) sunt bogate în proteine (35-40%) dar sărace înuleiuri (10-20%). Alunele de
pământ deşi sunt bogate în uleiuri (45%) au conţinutredus de proteine (25%). Alte
oleaginoase aparţinând unor familii botanice diferite conţin între 20-30% proteine şi între 20-
40% uleiuri. Cele mai importante dintre acestea sunt: bumbacul, rapiţa, floarea soarelui,
susanul, şofrănelul, inul şi ricinul.

Dintre acizii graşi nesaturaţi constituienţi ai lipidelor o importanţă deosebită o prezintă


acidul linoleic, linolenic şi arahinoic, numiţi acizi graşi esenţiali (AGE) care nu pot fi
sintetizaţi de organism, ei trebuind să fie aduşi prin aport alimentar.

Lipsa AGE din dietă provoacă tulburări metabolice grave ca: întârzierea creşterii,
dermite, căderea părului, necroze, leziuni la rinichi, acumularea de grăsimi în ficat, tulburarea
funcţiei de reproducere.

O poziţie specială o ocupă acidul linoleic din dietă care îndeplineşte şi următoarele
funcţii dinamice: contribuie la normalizarea nivelului de β-lipoproteine serice, care au în
structura lor cea mai mare cantitate de colesterol şi care sunt implicate în ateroscleroză;
reduce hipertrigliceridemia indusă de glucide şi nivelul de acid eicosatrienoic( 20:3); reduce
activitatea sintentezei acizilor graşi în ficat şi returnarea colesterolului renal; favorizează
lipoliza postheparinică, nivelul de acid arahidonic, activitatea acetilcolinesterazei şi
adenozintrifosfatazelor din membrane; favorizează activitatea enzimelor microzomale
hepatice; favorizează producţia de ceroide; intervine în reacţiile de oxidoreducere şi în
transportul de electroni; reprezintăun precursor al prostaglandienelor, substanţe cu activitate
biologică ridicată care se comport ca modulatori ai activităţii hormonale, adică meditatori
chimici care îşi exercită acţiunea lor la nivel celular, influenţând printre alte sinteze AMP-
ciclic.

Acidul linolenic adus prin dietă este rapid transformat în acizi graşi polinesaturaţi cu
20 şi 22 atomi de carbon, care sunt încorporaţi în mod preferenţial în fosfolipidele anumitor
cellule, cum sunt neuronii şi fotoreceptorii retinieni. Dacă aportul alimentar de acid linolenic
este prea bogat, lipidele corporale se îmbogăţesc în acizi graşi polinesaturaţi derivaţi din acid
linolenic şi, în acelaşi timp, devin mai sărace în acizi graşi polinesaturaţi derivaţi de la acidul
linoleic.

2016 Pagina 4
Acizi grasi esentiali Ing.Tomuta Flaviu-George

Fig. 1 Strutura acizilor graşi : omega 3 si omega 6

2016 Pagina 5
Acizi grasi esentiali Ing.Tomuta Flaviu-George

3.Deficienţa de acizi graşi esenţiali

Dacă acizii graşi esenţiali nu sunt asiguraţi prin alimentaţie, animalele, care au nevoie
de ei suferă de o deficienţa de acizi graşi esenţiali (AGE), cu câteva simptome caracteristice
cum ar fi pielia solzoasă.

Acidul omega 9 polinesaturat, care in mod normal nu se acumuleaza in plasma sau


ţesuturi este produs in cantitati foarte mari cand apare deficienta de AGE, acestia sunt produsi
din oleat principalul acidul mononesaturat din tesutul mamiferelor.Oleatul poate fi obtinut atat
din alimentative cat si prin sinteza completa.

Mai important este faptul că sistemul reproducător este serios afectat. Ȋn aceste condiţii
se biosintetizează cantităţi mai mari de acizi graşi polinesaturaţi din familia n-9, care
înlocuiesc acizii graşii din familia n-6 şi n-3. Astfel, apar în ser cantităţi crescute de acid
eicosatrienoic-20:3 care, la animale cu o dietă adecvată în acizi graşi esenţiali, este present în
cantităţi foarte mici.

De aceea, concentraţia acestui acid poate fi utilizată ca un indice al substratului


acizilor graşi în organism. Acizii graşi polinesaturaţi n-9, biosintetizaţi în cazul deficienţei de
AGE , pot înlocui acizii graşi n-6 şi n-3 în multe dintre funcţiile lor. Multe linii de culturi
celulare pot supravieţui fără probleme în absenţa acizilor graşi n-6 şi n-3.

Aceştia din urmă sunt necesari animalelor superioare pentru funcţii specializate, în
particular pentru biosinteza prostgrandinelor şi a unor eicosanoide înrudite.

4.Concluzii
Lipidele au un rol însemnat în menţinerea constant a temperaturii organismelor
homeoterme. Animalele care trăiesc în regiuni cu temperature scăzute conţin o cantitate de
lipide mai mare decât cele care trăiesc în regiuni mai calde.

Compoziţia uzuală în acizi graşi din alimentaţie este de peste 50% acizisaturaţi, 40%
mononesaturaţi şi sub 10% acizi polinesaturaţi. Aceste valori sunt medii, ele putând varia
considerabil în funcţie de raportul grăsimilor vizibile/invizibile, şi de tipul de alimente
consumat, în special la grăsimile vizibile. Toate produsele lactate şi din carne conţin circa
50% acizi graşi saturaţi şi doar mici cantităţi de acid linoleic (la bovine sub 2%, iar la porc
sub 10%). Alimentaţia ce conţine cantităţi reduse de de acizi graşi saturaţi şi ridicate de acid
linoleic este recomandată în prevenirea afecţiunilor coronariene şi cardiace.

2016 Pagina 6
Acizi grasi esentiali Ing.Tomuta Flaviu-George

Organismul conţine aproximativ 2 g colesterol/kg greutatea corporal, iar aprozimativ


1-2% din acest colesterol este zilnic reînoit.Sursa colesterolului din organism esta atât
exogenă, din colesterolul alimentar, cât şi endogenă, formându-se printr-un process complex
de sinteză care porneşte de la acetil-cilona A.

2016 Pagina 7
Acizi grasi esentiali Ing.Tomuta Flaviu-George

Bibliografie

 Drochioiu, G., Duţă, I.,: Biochimie Generală, Casa Editorială Demiurg,


Iaşi, 2003.

 Irimie, F., :Biochimie Generală, Volumul I, Editura Erdelyl Hlrados,


Cluj, 1998

 Gârban, Z., : Biochimie, Tratat comprehensive, Volumul I, Editura


Didactică şi pedagogic, Bucureşti, 2000.

2016 Pagina 8
Acizi grasi esentiali Ing.Tomuta Flaviu-George

Cuprins

1.Tipuri de acizi grasi ......................................................................................... 1


2.Acizi graşi esenţiali ......................................................................................... 1
3.Deficienţa de acizi graşi esenţiali ..................................................................... 6
4.Concluzii .......................................................................................................... 6
Bibliografie ......................................................................................................... 8
Cuprins ............................................................................................................... 9

2016 Pagina 9