Silogismele se clasifica in functie de doua criterii:

a.Dupa pozitia relativa a termenului mediu in premise.

b.Dupa calitatea si cantitatea premiselor si o concluziei.Adica in cadrul fiecarei figuri sunt posibile mai
multe moduri silogistice,adica forme de silogism care se deosebesc prin tipul propozitiilor categorice cu
rol de premise si de concluzie.
1. Exemplu:
MP (Toate elementele transuranice sunt radioactive.)
SM (Plutoniul este element transuranic.)
---
SP(Plutoniul este radioactiv.)
Explicatie:avem un exemplu de silogism redat intr-o forma de exprimare standard.
{---} este de fapt o linie mica neintrerupta.
Primele doua propozitii sunt premisele,iar ultima este concluzia.
Intr-un silogism avem doar 3 termeni numiti ,,termenii silogismului.''.Pentru analiza silogismului pornim
mai intai de la concluzie.In cazul nostru,concluzia este o propozitie universal afirmativa careia ii
corespunde formula SaP,in care S=plutoniu,iar P=element radioactiv.Subiectul propozitiei se numeste
,,termen minor'' care reapare la nivelul premisei a doua,motiv pentru care aceasta se numeste premisa
minora.Predicatul concluziei este numit ,,termen major'' si reapare la nivelul primei premise,motiv
pentru care aceasta se numeste premisa majora.Termenul mediu este comun ambelor premise.(am facut
cateva notiuni introductive,poate te ajuta)

2. Exemplu:
PM (Toate bazele albastresc hartia de turnesol.)
SM (Unele substante chimice nu albastresc hartia de turnesol.)
---
SP (Unele substante chimice nu sunt baze.)

3.
MP (Unii hoti sunt pedepsiti de justitie.)
MS (Toti hotii sunt raufacatori.)
---
SP (Unii raufacatorii sunt pedepsiti de lege.)

*M=hotii
S=raufacatori
P=pedepsiti de justitie
De asemenea aici avem:
-MiP(adica:Unii M sunt P)
-MaS(adica:Toti M sunt S)
-SiP(adica:Unii S sunt P)
 4.
PM (Toti oamenii virtuosi sunt cinstiti.) - propozitie universal afirmativa(PaM)
MS (Niciun hot nu este cinstit.)-prop. universal negativa(MeP)
---
SP (Niciun hot nu este om virtuos.)-pop. universal negativa(SeP)
Cuvintele ingrosate sunt predicatul.

SILOGISMUL

IX. Testaţi validitatea următoarelor silogisme folosind regulile tradiţionale ale validităţii la
fiecare caz în care silogismului este nevalid, stabiliţi regula încălcată.
Reguli:
I. Reguli de definiţie
R1. Orice silogism trebuie să conţină trei şi numai trei propoziţii categorice.
R2. Orice silogism categoric trebuie să conţină trei şi numai trei termeni; fiecare termen trebuie
să apară de două ori, dar nu în aceeaşi propoziţie.

II. Reguli ale cantităţii

R3. Termenul mediu trebuie să fie distribuit cel puţin odată.
R4. Dacă un termen este distribuit în concluzie, atunci el trebuie să apară distribuit şi la nivelul
premiselor; dacă un termen apare nedistribuit la nivelul premiselor, atunci el trebuie să apară
nedistribuit şi în concluzie.

III. Reguli ale calităţii

R5. Dacă concluzia este negativă, o premisă şi numai una trebuie să fie negativă.
R6. Dacă concluzia este afirmativă, atunci ambele premise trebuie să fie afirmative.

1. Numai persoanele care iau vitamine sunt sănătoase.

Ionuţ întotdeauna ia vitamine.
Ionuţ este sănătos.

Rezolvare: Argumentul poate fi scris astfel:

 Toate persoanele care iau vitamine sunt oameni sănătoşi.
Ionuţ este o persoană care ia vitamine.
Ionuţ este sănătos.
Silogismul se poate simboliza:
Toţi V sunt S.
Toţi I sunt V
Toţi I sunt S.
Silogismul are trei şi numai trei propoziţii (R1), are trei şi numai trei termeni şi fiecare termen
apare de două ori, dar nu în aceeaşi propoziţie (R2).
Termenul mediu (V) este distribuit în prima premisă (R3), ca subiect de universală. Termenul
I este distribuit în concluzie (ca subiect de universală) şi este distribuit şi în premisa a doua (ca
subiect de universală) (R4), termenul S este nedistribuit în premisă ca predicat de afirmativă, dar
este nedistribuit şi în concluzie (R4), ca predicat de afirmativă. Regula 5 nu se aplică pentru că
concluzia este afirmativă şi nu negativă. Concluzia este afirmativă iar premisele sunt de
asemenea afirmative (R6). Prin urmare, silogismul este valid.

2. Unele persoane neîndemânatice nu sunt foarte inteligente.

Niciun hoţ căţărător nu este neîndemânatic.

Unii hoţi căţărători sunt foarte inteligenţi.

Rezolvare:
Întrucât concluzia este afirmativă, iar prima premisă este negativă, silogismul încalcă regula R6
şi este nevalid.

3. Toţi cei care se căiesc se vor mântui.

Niciunul dintre cei care vor fi mântuiţi nu vor arde în iad.

Unii dintre cei care se căiesc nu vor arde în iad.

Rezolvare:
Silogismul se poate simboliza:
 Toţi C sunt M.
Niciun M nu este A.
Unii C nu sunt A.
Silogismul are trei şi numai trei propoziţii (R1), trei şi numai trei termeni (R2), termenul mediu
M este distribuit cel puţin odată (R3) în premisa a doua, ca subiect de negativă. Termenul A este
distribuit în concluzie şi este distribuit şi în premisă, ca predicat de negativă (R4). Concluzia este
negativă iar una dintre premise, a doua, este şi ea negativă (R5). R6 nu se aplică. Prin urmare,
silogismul este valid.

4. Unii oratori talentaţi nu sunt politicieni.

Unii actori nu sunt oratori talentaţi.

Unii actori nu sunt politicieni.

Rezolvare:
Silogismul are ambele premise negative, prin urmare încalcă cel puţin regula R5; ca urmare este
nevalid.

5. Niciun bun cetăţean nu urăşte poliţiştii.

Unii hipioţi urăsc poliţiştii.

Niciun hipiot nu este un bun cetăţean.

Rezolvare:
Silogismul se poate simboliza astfel:
Niciun B nu este U.
Unii H sunt U.
Niciun H nu este B.
Silogismul are trei şi numai trei propoziţii(R1), trei şi numai trei termeni (R2), termenul
mediu U este distribuit cel puţin odată (R3) în prima premisă, ca predicat de negativă. Termenul
H este distribuit în concluzie – ca subiect de negativă - dar este nedistribuit în a doua premisă, ca
subiect de particulară. Prin urmare, încalcă (R4). Prin urmare, silogismul este nevalid.

6. Toţi cei care vor fi mântuiţi vor merge în Rai.

Unii dintre cei care merg în Rai vor cânta la harpă.

Unii dintre cei mântuiţi vor cânta la harpă.

Rezolvare:
Silogismul se poate simboliza:
Toţi M sunt R.
Unii R sunt H.
Unii M sunt H.
Silogismul are trei şi numai trei propoziţii (R1), trei şi numai trei termeni, fiecare apare de
două ori, dar nu în aceeaşi propoziţie (R2). Termenul mediu R este nedistribuit în ambele
premise – în prima ca predicat de afirmativă, în a doua ca subiect de particulară. Prin urmare,
silogismul încalcă (R3). Ca urmare, silogismul este nevalid.

Reducerea directă a silogismelor

Reducerea directă se face prin conversiune şi transpoziţia (schimbarea locului) premiselor. Tipul
de operaţie este sugerat de numele modurilor. Astfel: (i) consoanele iniţiale – B, C, D, F – indică
modul de figura I la care se reduce un silogism din alte figuri; (ii) consoanele care urmează după
vocalele a, e, i, o – care simbolizează tipurile de propoziţii categorice – indică operaţia care se
aplică premisei date, astfel: S pentru conversiunea simplă, P pentru conversiunea prin accident,
M pentru transpoziţia (schimbarea locului) premiselor, C pentru reducerea indirectă.

X. Să se testeze validitatea următoarelor silogisme prin reducere directă la un mod silogistic de

figura a I-a:
a.
PeM
SaM
SaP

Rezolvare:
Silogismul este de figura a II-a, CESARE. Aşa cum ne indică consoana iniţială – C -, modul
silogistic se reduce la CELARENT:

MeP
SaM
SeP

Pentru a-l recuce trebuie să aplicăm conversiunea simplă la premisa majoră – PeM, şi obţinem
MeP. Astfel, vom avea un mod silogistic CELARENT:

MeP
SaM
SeP.

b.
MaP
MaS
SiP

Rezolvare:
Modul silogistic este de figura a III-a, DARAPTI. Consoana iniţială, D, ne spune că modul se
reduce la modul de figura a I-a, DARII. P ne spune că premisa minoră se converteşte prin
accident. Astfel, vom avea:

MaP
SiM
SiP

c.
MeP
MiS
SoP

Rezolvare:
Modul silogistic este de figura a III-a, FERISON, care se reduce la FERIO prin convertirea
premisei minore. Astfel, vom avea:

MeP
SiM
SoP.

d.
PeM
MaS
SoP

Rezolvare:
Modul este de figura a IV-a, FESAPO, care se reduce la FERIO prin convertirea simplă a
majorei şi convertirea prin accident a minorei. Astfel, PeM se converteşte în MeP, iar MaS se
converteşte în SiM. Vom avea:

MeP
SiM
SoP.

XI. Să se reducă indirect (adică prin metoda indirectă sau a reducerii la absurd), modurile
silogistice:

a.
MoP
MaS
SoP

Rezolvare:
Modul este de figura a III-a, BOCARDO. Presupunem că modul silogistic este nevalid, adică
presupunem că premisele sale sunt adevărate, iar concluzia este falsă. Dacă ajungem la o
contradicţie va însemna că presupoziţia sau ipoteza iniţială este falsă, adică silogismul nu este
nevalid. Astfel: MoP este adevărată, MaS este adevărată, iar SoP este falsă. Dacă SoP este falsă,
atunci contradictoria sa, SaP va fi adevărată. Dacă înlocuim pe MoP cu SaP, ambele având
aceeaşi valoare de adevăr, vom avea premisele:

SaP
MaS,

din care, putem deriva în mod valid, printr-un BARBARA, concluzia adevărată MaP:

SaP
MaS
MaP.

Însă, dacă MaP este adevărată, atunci MoP ar fi falsă. Ori, MoP este prin ipoteză adevărată. Prin
urmare, am ajuns la o contradicţie, şi deci presupoziţia iniţială este falsă. Astfel, silogismul este
valid.

b.
PaM
SoM
SoP
Rezolvare:
Presupunem că modul silogistic este nevalid, adică PaM este adevărată, SoM este adevărată, iar
SoP este falsă. Din faptul că SoP este falsă rezultă că SaP este adevărată. Încercăm acum să
construim un silogism valid. Pentru aceasta înlocuim pe SoM cu SaP. Premisele obţinute vor fi
astfel:

PaM
SaP,

din care poate fi derivată în mod valid prin BARBARA, concluzia adevărată – pentru că este
obţinută din premise adevărate printr-un mod silogistic valid -, SaM. Astfel, vom avea
silogismul:

PaM
SaP
SaM.

Dacă SaM este adevărată, SoM va fi falsă, fiind contradictoria sa. Dar, prin ipoteză, SoM este
adevărată. Astfel. am ajuns la o contradicţie. Prin urmare, presupoziţia că silogismul este nevalid
este falsă. Ca urmare, silogismul este valid.

c.
MeP
MaS
SoP

Rezolvare:
Presupunem silogismul nevalid, prin urmare MeP este adevărată, MaS este adevărată, iar SoP
este falsă. Dacă SoP este falsă, atunci SaP este adevărată, fiind contradictoria lui SoP. Dacă
înlocuim, la nivelul premiselor, pe MeP cu SaP, atunci din

SaP
MaS

vom putea obţine, printr-un BARBARA, adică printr-un mod silogistic valid de figura a I-a,
concluzia adevărată, MaP.
Dar dacă MaP este adevărată, atunci MeP, premisa majoră a silogismului dat, va fi falsă, fiind
contrara lui MaP. Însă, prin ipoteză, MeP este adevărată. Prin urmare, am ajuns la o contradicţie.
Prin urmare, presupoziţia că silogismul este nevalid este falsă. Ca urmare, silogismul este valid.

d.
PaM
MeS
SeP
 Rezolvare:
Dacă vom presupune că silogismul este nevalid, atunci PaM este adevărată, MoS este adevărată,
iar SeP este falsă. Dacă SeP este falsă, atunci SiP, contradictoria sa, este adevărată. Dacă
înlocuim pe MeS cu SiP, atunci vom putea obţine în mod valid, prin BARBARA, concluzia
adevărată SiM:

PaM
SiP
SiM.

Dacă SiM este adevărată, atunci conversa sa, MiS, va fi adevărată, iar MeS, contradictoria
acesteia, va fi falsă. Dar, prin ipoteză, MeS este adevărată. Ca urmare, am ajuns la contradicţie.
Prin urmare, presupoziţia iniţială este falsă. Astfel, silogismul este valid.
XII. Adăugaţi premisa sau concluzia care lipseşte în fiecare dintre următoarele entimeme, puneţi
argumentul rezultat în formă silogistică şi testaţi silogismul folosind regulile tradiţionale:
1. Merele verzi nu ar trebui mâncate pentru că produc dureri gastrice.
Rezolvare:
Concluzia argumentului este Merele nu ar trebui mâncate, întrucât indicatorul „pentru că”
introduce o premisă care justifică această propoziţie. Entimema poate fi scrisă:
Merele verzi produc dureri gastrice
Merele verzi nu ar trebui mâncate.
Entimema poate fi completată cu premisa:
Toate alimentele care produc dureri gastrice sunt alimente care nu ar trebui mâncate.
Astfel, se obţine argumentul:
Toate alimentele care produc dureri gastrice sunt alimente care nu ar trebui mâncate.
Merele verzi produc dureri gastrice
Merele verzi nu ar trebui mâncate,
care poate scris în formă silogistică standard
Toate alimentele care produc dureri gastrice sunt alimente care nu ar trebui mâncate
Toate merele verzi sunt alimente care produc dureri gastrice
Toate merele verzi sunt alimente care nu ar trebui mâncate.
Silogismul poate fi simbolizat astfel:
Toţi D sunt M
Toţi V sunt D
Toţi V sunt M.
Silogismul are trei propoziţii (R1), trei termeni, fiecare apare de două ori dar nu în aceeaşi
propoziţie (R2), termenul mediu – D – este distribuit cel puţin o dată (R3) în prima premisă, ca
subiect de universală; termenul V este distribuit în concluzie şi este distribuit şi în premisă, tot ca
subiect de universală; termenul M este nedistribuit în concluzie, dar este nedistribuit şi în
premisă (R4), ca predicat de afirmativă. R5 nu se aplică pentru că concluzia argumentului nu este
negativă. Concluzia este afirmativă, iar premisele sunt şi ele afirmative (R6). Prin urmare,
argumentul este valid.

2. Unii moldoveni nu sunt lipsiţi de umor pentru că Ion Creangă este moldovean.

Rezolvare:
 Entimema se poate scrie:
Ion Creangă este moldovean
Prin urmare, unele persoane care sunt moldovene nu sunt lipsite de umor.
Entimema poate fi completată cu premisa:
Ion Creangă nu era lipsit de umor,
Obţinând argumentul:

Ion Creangă nu era lipsit de umor

Ion Creangă este moldovean
Prin urmare, unele persoane care sunt moldovene nu sunt lipsite de umor,

care poate fi scris în formă silogistică:

Toţi C sunt U
Toţi C sunt M
Unii M sunt U.
Silogismul respectă regulile de definiţie ale silogismelor (R1 şi R2). Termenul mediu este
distribuit cel puţin o dată (R3), ca subiect de universală în ambele premise. Termenul U este
nedistribuit în premisă, ca predicat de afirmativă, dar este nedistribuit şi în concluzie, ca predicat
de afirmativă (R4). Regula 5 nu se aplică, întrucât concluzia este afirmativă. Silogismul are
concluzia afirmativă, dar are şi premisele afirmative (R6). Prin urmare, silogismul este valid.

3. Ştii că Thales nu era o fire practică pentru că era filosof.

Rezolvare:
Indicatorul de premisă „pentru că” ne arată că Thales era filosof este premisă, prin urmare,
Thales nu era o fire practică este concluzie. Argumentul poate fi scris:

Thales era filosof

Thales nu era o fire practică.
Entimema poate fi completată cu premisa Niciun filosof nu este o fire practică, iar silogismul
va fi:
Niciun filosof nu este o fire practică
Thales era filosof
Thales nu era o fire practică.
Silogismul poate fi simbolizat astfel:

Niciun F nu este P
Toţi T sunt F
Niciun T nu este P.
 Silogismul respectă regulile de definiţie, R1 şi R2. Termenul mediu – F – este distribuit în prima
premisă (R3), ca subiect de universală. Termenul T este distribuit în concluzie ca subiect de
universală, şi este de asemenea, distribuit în premisa minoră, tot ca subiect de universală (R4).
Concluzia este negativă, şi premisa majoră este de asemenea, negativă (R5). R6 nu se aplică
pentru că concluzia nu este afirmativă.

4. Numai cei care poartă cravată pot intra, iar Ionuţ poartă cravată.

Rezolvare:
Pasajul conţine două propoziţii legate prin „iar”, ceea ce sugerează că propoziţiile pot fi premise:
Numai cei care poartă cravată pot intra
Ionuţ poartă cravată.
Prima premisă poate fi scrisă – tradusă - în formă standard astfel:
Toţi cei care pot intra sunt persoane care poartă cravată,
Iar a doua:
Ionuţ este o persoană care poartă persoană.
Premisele se pot simboliza:
Toţi P sunt C
Toţi I sunt C.
Cea mai probabilă concluzie este Ionuţ este o persoană care poate intra, adică Toţi I sunt P.
Astfel, silogismul se va scrie:
Toţi P sunt C
Toţi I sunt C
Toţi I sunt P.
Pentru că termenul mediu – C – este nedistribuit în ambele premise, ca subiect de afirmative,
şi astfel el nu este distribuit cel puţin o dată, silogismul încalcă R3, şi prin urmare este nevalid.