DETERMINAREA MOMENTELOR DE INERTIE MECANICE

PRIN METODA PENDULULUI FIZIC

Tema lucrarii
Se aplica metoda pendulului fizic pentru determinarea momentelor de inertie mecanice axiale in
doua situatii:
1. Pentru un corp la care se cunoaste pozitia centrului de greutate (un disc);
2. Pentru un corp la care nu se cunoaste pozitia centrului de greutate, dar care admite o
axa de simetrie (o biela).

Consideratii teoretice

Pendulul fizic
Un corp de masa M, suspendat intr-un punct O, scos din echilibru si lasat sa oscileze liber
formeaza un pendul fizic.
Din punct de vedere mecanic miscarea pendulului fizic este o miscare de rotatie in jurul axei ( ∆ ) . Se
aplica teorema momentului cinetic (TMC)

K& O = M O (1)
care se proiecteaza pe axa de rotatie
K& ∆ = M ∆ (2) .
Momentul cinetic al corpului este
K ∆ = J ∆ ω (3)
iar momentul fortelor exterioare este momentul greutatii
M ∆ = − Mgd sin θ (4) .
In (3) ω se numeste viteza unghiulara, iar derivata ei in raport
cu timpul se numeste acceleratie unghiulara
ω = θ& ; ε = ω& = θ&& (5) .
Inlocuind relatiile (3) si (4) in (2) tinand cont de (5) si trecand
toti termenii in θ in membrul stang se obtine ecuatia
diferentiala ce descrie miscarea pendulului fizic J ∆ θ&& + Mgd sin θ = 0 (6) .
Daca pendulul executa mici oscilatii θ ≤ 5o se fac aproximarile: sin θ ≈ θ ; cosθ ≈ 1 (7)
care conduc la ecuatia diferentiala de ordinul doi, omogena, ce descrie micile oscilatii ale pendulului fizic
J ∆ θ&& + Mgd θ = 0 (8)
Cu notatia ω 0 2 = Mgd J ∆ (9) ecuatia (8) ia forma binecunoscuta:
θ&& + ω 2θ = 0 (10) .
0
Solutia ei sau legea de miscare a pendulului este o functie armonica: θ (t ) = C1 cos(ω 0 t + C2 ) (11)
J∆
cu perioada T f = 2π (12) .
Mgd

1
 Pendulul matematic
Un corp punctiform (pct. material) de masa m, suspendat
intr-un punct O prin intermediul unui fir inextensibil, perfect flexibil
si de lungime l, scos din echilibru si lasat sa oscileze liber
formeaza un pendul matematic. Miscarea pendulului matematic
este tot o miscare de rotatie in jurul axei ( ∆ ) , deci se aplica
aceeasi TMC

K& O = M O (1)
care se proiecteaza pe axa de rotatie sub aceeasi forma scalara
K& ∆ = M ∆ (2) .
Momentul cinetic al punctului material este
K ∆ = J ∆ ω = ml 2ω (13)
iar momentul fortelor exterioare este dat de momentul greutatii
M ∆ = − mgl sin θ (14) .
In (13) ω se numeste viteza unghiulara, iar derivata ei in raport
cu timpul se numeste acceleratie unghiulara ca si in cazul pendulului fizic ω = θ& ; ε = ω& = θ&& (15) .
Inlocuind relatiile (13) si (14) in (2) tinand cont de (15) si trecand toti termenii in θ in membrul stang se
obtine ecuatia diferentiala ce descrie miscarea pendulului matematic ml 2θ&& + mgl sin θ = 0 (16) .
Daca pendulul executa mici oscilatii θ ≤ 5o se fac aproximarile: sin θ ≈ θ ; cosθ ≈ 1 (17)
care conduc la ecuatia diferentiala de ordinul doi, omogena, ce descrie micile oscilatii ale pendulului
matematic
lθ&& + g θ = 0 (18)
Cu notatia ω 0 2 = g l (19) ecuatia (18) se aduce la forma binecunoscuta:

θ&& + ω 0 2θ = 0 (20) .
Solutia ei (legea de miscare a pendulului matematic) este tot o functie armonica de forma:
θ (t ) = C1 cos(ω 0 t + C2 ) (11)
l
cu perioada Tm = 2π (21) care depinde numai de lungimea firului si nu de masa punctului.
g
Descrierea instalatiei

2
 Mersul lucrarii

1. Din relatia (12) se observa ca daca se cunoaste pozitia centrului de greutate (distanta d) si se
cronometreaza perioada de oscilatie a pendulului fizic Tf se poate determina m.i.m. axial J ∆

MgdTf 2
J∆ = (22) ,
4π 2
apoi aplicand teorema lui Steiner J ∆ = J ∆C + M d 2 (23) se determina valoarea experimentala a
m.i.m. axial J ∆C in raport cu axa ( ∆C ) paralela cu ( ∆ ) si care trece prin centrul de greutate al discului

MgdTf 2
J ∆C exp
= − M d2 (24)
4π 2

Pentru un disc de masa M si diametru D sau raza R, m.i.m axial J ∆C se calculeaza astfel:

MR 2 MD 2
J ∆C teor
= = (25) ,
2 8
J ∆C teor − J ∆C exp
relatie ce permite calculul erorii relative: εr = ⋅ 100 = [%] (26) .
J ∆C teor
2. In cazul bielei, aceasta se va suspenda in doua puncte situate pe axa de simetrie realizandu-se
doua pendule fizice la care se cronometreaza perioadele T1 si T2. Din conditia de sincronism (aceeasi
perioada) a unui pendul fizic cu un pendul matematic Tf =Tm pe baza relatiei (21) se calculeaza lungimile
pendulelor matematice sincrone l1 si l2. Egaland relatiile (12) cu (21) se obtine:
J∆ l
2π = 2π ⇒ J ∆ = Mdl (27) .
Mgd g
Se inlocuieste relatia (27) in (23) succesiv pentru cele
doua lungimi obtinandu-se un sistem de trei ecuatii cu
necunoscutele d1 , d2 si J ∆C al bielei (vezi si fig.)

⎧ Md 1l1 = J ∆C + Md 12
⎪
⎨ Md 2 l2 = J ∆C + Md 2 (28)
2

⎪ d1 + d 2 = a
⎩
Prin rezolvarea caruia rezulta J ∆C al bielei:
Ma (a − l1 )(a − l2 )(l1 + l2 − a )
J ∆C = (29) .
(2a − l1 − l2 ) 2

Obs. - se vor cronometra cate 10 perioade de oscilatie

a pendulului fizic pt. a micsora eroarea datorata
timpului de reactie al omului (cate 1 zecime de
secunda la fiecare actionare a cronometrului);
- se vor completa tabelele cu date si rezultate.

3
Nr. g Mdisc d T[s] J∆ J ∆C exp J ∆C teor εr
crt. [m/s2] [Kg] [m] 10T Tmed [Kg.m ]2 2 2 [%]
[Kg.m ] [Kg.m ]

2
9.81 6.7 0.138
3

Nr. g Mbiela a T[s] l1 l2

crt. [m/s2] [Kg] [m] [m] [m] J ∆C exp
10T T1med T2med [Kg.m2]

2
X X
3

5
9.81 2.9 0.323
6

8
X X
9

10