Sunteți pe pagina 1din 127

ACTUALIZAREA PROIECTULUI DE CONSOLIDARE, RESTAURARE ŞI

AMENAJARE A MUZEULUI NAŢIONAL ”GEORGE ENESCU” - PALATUL


CANTACUZINO , CASA MEMORIALĂ GEORGE ENESCU ŞI ANEXA

FAZA P.Th. + D.E.


Proiect nr. 58/2015

MEMORIU GENERAL

1. DATE GENERALE

1.1. Denumirea investiţiei: „Actualizarea proiectului de consolidare, restaurare


şi amenajare a Muzeului Naţional ”George Enescu” - Palatul Cantacuzino, Casa
Memorială George Enescu şi Anexă”
1.2. Amplasament: Bucureşti, Calea Victoriei nr. 141
1.3. Ordonator principal de credite: MINISTERUL CULTURII, Unitatea de
Management a Proiectului programul F/P 1562 (2006)
1.4. Autoritatea contractantă: MINISTERUL CULTURII, Unitatea de
Management a Proiectului - Contract nr. 30/2015
1.5. Beneficiar: Muzeul Naţional "George Enescu" Bucuresti
1.6. Elaboratorul proiectului: Asocierea S.C. IMPEX ROMCATEL Cercetare
Proiectare S.A. IAŞI şi S.C. Proiect Bucuresti S.R.L.
1.7. Categoria de importanţă: Categoria de importanţă: “B” – “Construcţie
de importanţă deosebită” pentru Palatul Cantacuzino; “C” – “Construcţii de
importanţă normală” pentru Casa Memorială şi “D” – “Construcţii de importanţă
redusă” pentru Anexă (O.G. nr. 766/1997, cap. II Categorii de importanţă)
1.8. Verificarea proiectului se va face la cerintele fundamentale de calitate
conform Legii 177/2015 pentru completarea şi modificarea Legii 10 din 1995 privind
calitatea în construcţii.
1.9. Date de identificare: Clădiri monument istoric ce fac parte din ansamblul
Palatului Cantacuzino ce figurează în L.M.I/2010 – M.O., partea I, nr. 670
bis/1.X.201, la poziţia 2189 cod LMI: B-II-m-A-19869 datat 1902.
Grupa A din care face parte Palatul Cantacuzino, îi conferă acestuia statut de
monument naţional, iar includerea în Lista Patrimoniului European (LPE), cod L-35-

1
125-C-a îi conferă statutul de monument istoric şi de arhitectură de valoare
universală. Casa memorială “George Enescu”şi clădirile anexă, fostele atenanse, sunt
considerate clădiri monument istoric, ca parte a aceluiaşi imobil, deşi ele nu sunt
consemnate prin subcoduri în Lista Monumentelor Istorice.

2. DATE ISTORICE

Boierul Gheorghe Cantacuzino, descendent din împăraţii bizantini cantacuzini,


era fiul lui Gr. Cantacuzino, fost deputat de Prahova în Adunarea Obștească, membru
marcant al Societăţii Filarmonica. Este crescut de perceptori străini de la 16 ani,
datorită bolii tatălui său (Cornelides şi ulterior Joseph Goubier şi Peyrebove şi din
1849 Athenais Mialaret, institutoarea surorilor sale Maria si Zoe) 1. Pleacă la Paris, cu
Athenais, unde studiază dreptul, obţinând în anul 1859 doctoratul (lucrarea Teoria
novaţiunii în dreptul românesc şi în cel francez).
În anul 1855 se căsătoreşte cu Zoe Bibescu şi în anul 1866 cu Ecaterina Băleanu,
cu care va avea două fiice şi şase fii.

Figura 1 – Palatul Cantacuzino - proiect I.D.Berindei 2

În anul 1902 arhitectul I. D. Berindei proiectează un palat al familiei, Palatul


Cantacuzino, pe care îl concepe în stil eclectic francez, o îmbinare strălucită a
1
V. Frunză, Reşedinţe princiare din România din sec. al XIX-lea şi început de secol XX, Ed. Palatul Culturii, Iași, 2011,
p. 134
2
Proiect pentru lucrările de consolidare, restaurare şi amenajare a Muzeului Naţional ”G. Enescu”- Palatul Cantacuzino
Bucureşti, realizat de SC Impex Romcatel SA în asociere cu Proiect Bucureşti in 2009, Desen original arhitect Berindei,
1905

2
stilurilor Ludovic al XIV-lea, Ludovic al XV-lea şi Ludovic al XVI-lea, Art Nouveau
şi mult rococo.
Un frumos ”l’hotel particulier”, foarte apropiat hotelului Subisse, domina Calea
Victoriei. Palatul a fost comandat de G. Gr. Cantacuzino, pentru a funcţiona ca birou
particular şi loc de organizare a unor recepţii, în palat existând un singur apartament
matrimonial la etajul I şi un mic apartament privat la parter.
Palatul s-a ridicat pe locul fostelor case ale ”mamalei sau Păduroaiei
Cantacuzino”3, proprietate a mamei prinţului, Luxiţa Creţulescu, căsătorită cu
vornicul Grigore Cantacuzino, proprietatea era cuprinsă între Strada Verde, Calea
Victoriei şi Strada Frumoasă.

4
Figura 2 - Palatul Cantacuzino în perioada interbelică

Constructiv, palatul respectă regulile arhitecturii rezidenţiale franceze, retras faţă


de stradă, situat în mijocul unei curţi bine sistematizate. A fost proiectat sub forma
literei T, cu partea dezvoltată longitudinal aflată spre Calea Victoriei, cu demisol,
parter înalt, etaj şi mansardă. Subsolul a fost proiectat parţial şi cuprindea spaţii
tehnice, depozite, crama palatului şi câteva anexe.
În subsol era montată o platformă liftantă, pentru uşurarea aprovizionării etajelor
superioare. Demisolul cuprinde toată suprafaţa clădirii şi aici erau prevăzute spaţii
3
Gh. Crutzescu, Podul Mogoșoaiei - Povestea unei străzi, Ed. Meridiane, București, 1987, p. 206
4
N. Iorga, Istoria Bucureștiului, Ed. Municipiului București, 1939, p. 305

3
pentru centrala de ventilaţie, bucătărie, oficii, spaţii administrative pentru angajaţi etc.
Coşurile de fum au fost integrate în suporţii structurali ai aulei prin mascare cu
elemente de zidărie ornamentate cu stucco-marmură policromă.

5
Figura 3 - Palatul Cantacuzino

S-au realizat puţine grupuri sanitare şi multe scări secundare, discrete, de formă
elicoidală, argumentul ce susţine conceptul de utilitate a palatului ca edificiu de
organizare evenimente mondene şi întâlniri politice.
Ansamblul cu o simetrie perfectă şi o frumoasă marchiză, ce domina întreg
edificiul, are accesul principal spre Calea Victoriei pe o scară monumentală de
marmură.
Se accede într-un mic vestibul ce precede Holului de Onoare din care se face
accesul în cele două spaţii private, biroul prinţului Cantacuzino, spre stânga şi
apartamentul doamnei Cantacuzino, spre dreapta.
Pe o scară interioară, realizată cu multă eleganţă, se permite accesul în
sufragerie, sala de muzică şi sala de recepţie, care se continua până la apartamentul
matrimonial, situat la etaj.
Apartamentul doamnei Cantacuzino începe cu Salonul Regence, locul în care
aveau loc întâlnirile de binefacere. Realizat cu totul în alb, cu un covor Aubusson,
impresiona prin modul în care s-au realizat detaliile. Un candelabru de porţelan de
Saxa şi un şemineu realizat din onix, completau salonul.
5
G. Potra, Din Bucureștii de ieri, vol. I, Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1990, p. 174

4
Figura 4 - Palatul Cantacuzino in 1906 - fațada posterioară 6

Tot în alb a fost amenajată şi sala de recepţie, mobilată în stilul Ludovic al XV-
lea, cu multe draperii de mătase. Pe şemineu se afla o frumoasă pendulă susţinută de
cele trei graţii (o copie a lucrării lui Etienne Maurice Falconet). Până astăzi s-a păstrat
aproape în totalitate vechiul mobilier. Dormitorul doamnei, fără a fi foarte spaţios, era
bine organizat şi îi permitea o circulaţie liberă prin palat, pe scările secundare, chiar în
perioadele în care aici se organizau acţiunile politice ale prinţului.
Accesul în biroul prinţului se făcea prin anticameră, apoi urma biblioteca, biroul
particular şi micul salonaş.
Un spaţiu bine organizat, realizat cu o eleganţă sobră, aristocratică şi rafinată.
Biblioteca s-a realizat cu ornamente din lemn de mahon şi abanos, cu o broderie de
sculpturi în lemn, o supantă suplă şi elegantă permitea accesul la rafturile superioare
ale bibliotecii. Şemineul bibliotecii s-a realizat din marmură verde. Tavanul are
realizată o pictură monumentală, cu scena uciderii postelnicului Cantacuzino de
boierul Stroe Leurdeanu în anul 1688, pictură realizată de Vermont în anul 1909.

6
F. Damé, Bucarest en 1906, Editura Socec, București, 1907, p. 122

5
7
Figura 5 - Tavan biblioteca ”Judecata lui Stroe Leurdeanu”

Pe şemineu se află portretul prinţului (pictat de Oscar Obedeanu) şi pe uşa


principală de acces era o pictură reprezentativă, cu strămoşii cantacuzini bizantini.
Biroul prinţului era decorat cu lambriuri realizate din lemn, bogat decorate, tavan
casetat şi un şemineu ornamentat cu plăci de ceramică policromă.
Arhitectura eclectică a palatului crează un ansamblu desăvârşit, balcoane retrase,
terase specifice stilului neoromanesc, art nouveau, camere ornamentate cu tapiserii
(Aubusson), ancadramente elegant şerpuite, cu elemente florale şi stucaturi cu
îngeraşi, statui şi basoreliefuri, toate multiplicând eleganţa şi rafinamentul palatului.
Frontoanele arcelor din aulă sunt o realizare elegantă din stucco marmură care s-au
reluat şi s-au realizat de către arhitect şi în Sala Gotică a Palatului Administrativ din
Iaşi, o realizare mai târzie a arhitectului.
Sala mare de recepţie, de formă ovală, împreună cu salonul de muzică şi
sufrageria, surprind prin eleganţa şi prin bogăţia decoraţiilor, sculpturi, cariatidele
sculptate în marmură, tapiseriile, picturile în frescă realizate de G. D. Mirea şi
pardoselile ornamentale.
Tot cu multă eleganţă s-a realizat şi Salonul de Muzică, în stil Ludovic al XVI-
lea, conceput ca un hemiciclu, cu o estradă pe care se afla un pian. Vitralii şi tapiserii
Aubusson, de culoare verde, ornamentau pereţii şi la ferestre s-au realizat vitralii, care
sunt specifice stilului arhitectului şi pe care desîvârşit le-a proiectat. Şemineul în

7
Arhiva personală, 2009

6
Salonul de Muzică s-a realizat din marmură verde, ornamentat cu cariatide. Deasupra
şemineului se află portretul doamnei Cantacuzino.
Sufrageria s-a amenajat în acelaşi stil Ludovic al XVI-lea. Tavanul a fost tratat
pe trei registre distincte: partea centrală are o reprezentare alegorică cu două personaje
feminine, înconjurate de heruvimi, o reprezentare a zeiţei Ceres, opera lui Costin
Petrescu. Şemineul sufrageriei este realizat din marmură de culoarea piersicii,
armonizat perfect cromatic cu cele două candelabre. Pereţii au fost acoperiţi cu
damasc roşu, ce alternau cu tapiseriile Aubusson.

8
Figura 6 - Costin Petrescu ”Zeița Ceres”

Apartamentul de la etaj a fost o perioadă locuit de Maria şi Mihail Cantacuzino


(fiul cel mare al prinţului Cantacuzino, Mihail Cantacuzino a fost om politic, membru
marcant al Partidului Conservator, deputat, primar al Bucureştiului, ministru de
justiţie între 1910-1913, în guvernul Petre Carp şi Titu Maiorescu şi între 1916-1918
în guvernul I.C. Bratianu. În anul 1922 intră in Partidul Naţional Român. Moare în
1928, într-un accident de maşină. Arhitectonic, etajul a fost tratat mai simplu, diferit
conceput, dar elementele decorative au fost bine realizate.
Armonia deplină a palatului este completată de minunatele picturi ale lui
Vermont, realizate în stil neoromânesc, într-o cromatică neoclasică. Trei dintre
medalioane sunt datate 1907. Restul palatului este pictat de G.D. Mirea.

8
Arhiva personală, 2009

7
G.D. Mirea a realizat picturile ”Primăvara” (în sala de recepţie), opt medalioane
cu ramuri înflorite, picturi datate 1906. În Salonul de muzică realizează ”Preludiul” (o
alegorie a muzicii). Vermont realizează ”Judecata boierului Stroe Leordeanu”
(pictură în ulei pe pânză), datată 1909. În salonul doamnei Ecaterina, Vermont
realizează șase medalioane cu peisaje, în cartușe stil Ludovic al XV-lea, peisaje,
datate 1907-1908 ”Petrecere câmpenească”, ”Ciobănaş cu turma”, ”Ciobănaş
cântând din fluier”, ”Ţărancă cu ulcior”, ”Două ţărănci luând apă la izvor”,
”Ţărancă cu ulcior pe umăr”, ”Femei la scăldat”.
Pe tavanul sufrageriei, Costin Petrescu pictează în medalioane ”Alegoria verii”,
”Alegoria Vinului” şi ”Alegoria ştiinţei”.
Apartamentul de la etaj are realizate picturi maruflate, în trei cartuşe, realizate în
stilul Ludovic al XV-lea, care redau scene inspirate din Boucher sau Fragonard, fără a
fi semnate sau datate.
Holurile de acces au realizate picturi alegorice, ”Muzica şi Victoria” în primul şi
”Triumful Florilor” în al doilea.
În sala de recepție există opt medalioane realizate în pictura maruflată și galeriile
de la etaj au decorații realizate din mozaic aurit.
Exteriorul palatului este conceput cu aceeaşi eleganţă, faţadele sunt bogat
decorate cu sculpturi, console sculptate, copertine metalice, faţadele fiind tratate pe
trei registre diferenţiate, separate prin cornişe puternice. O construcţie cu o volumetrie
perfectă, ce se dezvoltă longitudinal, cu un raport perfect al golului asupra plinului.
Ancadramentele ferestrelor sunt sub formă de ghirlande împletite, profiluri cu
arabescuri şi într-o serie ritmată apare monograma sculptată a prinţului Cantacuzino
(GGrC) şi blazonul familiei. Sub cornişă este realizată o friză puternică şi s-au realizat
cartuşe alternante cu rezalituri sub tencuială. Învelitoarea din ardezie a fost înlocuită
cu tabla zincată în cadrul unor reparaţii din 1990-1995.
Ecaterina Cantacuzino a locuit în palat până la începutul primului război
mondial, după care se va muta în casa de oaspeţi, realizată în anul 1913 prin
supraetajarea centralei electrice, de arh. Iuliu Leoneanu, o construcţie elegantă și
sobră, concepută în stil neoclasic.
Casa a fost concepută cu un singur nivel şi cu mansardă, o casă simplă realizată
arhitectonic cu puţine ornamente.
Starea în care se află astăzi casa nu este foarte bună deoarece nu s-a realizat nici
o lucrare de consolidare a casei de-a lungul timpului. În anii 1990, atunci cand s-a
executat un proiect de consolidare şi refacere a palatului în casă s-au efectuat doar

8
lucrări simple de igienizare şi ulterior s-a realizat instalaţia de gaz prin care s-a
asigurat încălzirea sobelor cu gaz metan.

Figura 7 – Casa de oaspeți, astăzi Casa memorială ”George Enescu” 9

Palatul Cantacuzino, rechiziţionat de nemţi, preluat de armata rusă şi ulterior de


comunişti, astăzi adăposteşte Muzeul Enescu şi Uniunea Compozitorilor, astfel cum a
dorit proprietara palatului, Maruca Cantacuzino, prin actul de donaţie din anul 1964.
De o eleganţă desăvârşită şi un rafinament aristocratic, Palatul Cantacuzino a
parcurs perioada de la edificare (1906) şi până în prezent, cu multă demnitate,
rezistând tuturor tulburărilor istorice, înfruntând ignoranţa şi indiferenţa vremelnicilor
conducători, supravieţuind şi păstrându-şi până astăzi şi forma şi bogăţiile.
Sculpturile au fost realizate de Emil Wilhelm Becker, decoraţia interioară a fost
realizată de casa Krieger-Mercier (Paris).
Maruca se căsătoreşte cu Mihail Cantacuzino, fiul cel mare al prinţului. După
moartea acestuia, Maruca se căsătoreşte cu compozitorul George Enescu. („Cândva,
între 1907-1912” la Sinaia sau la o recepţie la hotelul Continental s-au întalnit cei doi,
Maruca Cantacuzino şi George Enescu şi încep o relaţie. După ani, relaţia cu George
Enescu se oficializează). Din anul 1964 palatul a fost donat Ministerului Culturii,
pentru a funcţiona ca muzeu al muzicii.

9
Arhiva personală, 2009

9
10
Figura 8 – Detalii de ornamente

11
Figura 9 – Detalii de ornamente

10
Arhiva personală, 2009
11
Arhiva personală, 2009

10
12
Figura 10 – Detalii interioare

Figura 11 – Detaliu interior Figura 12 – Fatada principala - Casa Memoriala ”G.Enescu

12
Ibidem

11
Fig. 13. Palatul Cantacuzino astăzi (arhiva personală, 2009)

Fig. 14. Intrare principală Palatul Cantacuzino (arhiva personală, 2009)

12
Fig. 15. Detaliu tavan hol central Palatul Fig. 16. Detaliu ornamente hol central Palatul
Cantacuzino (arhiva personală, 2009) Cantacuzino (arhiva personală, 2009)

Fig. 17. Hol central Palatul Cantacuzino (arhiva personală, 2009)

Fig. 18. Detaliu şemineu Salonul Regence Palatul Cantacuzino (arhiva personală, 2009)

13
Fig. 19. Tavan bibliotecă „Judecata lui Stroe Leurdeanu” Palatul Cantacuzino (arhiva personală, 2009)

Fig. 21. Scară interioară Palatul


Cantacuzino (arhiva personală, 2009)

Fig. 20. Fotografie din Salonul Regence Palatul Fig. 22. Detaliu ornament din Salonul
Cantacuzino (arhiva personală, 2009) Regence Palatul Cantacuzino (arhiva
personală, 2009)

14
Fig. 23.Detaliu lambriu lemn din biroul lui G.G. Fig. 24.Detaliu tavan din biroul lui G.G.
Cantacuzino Palatul Cantacuzino (arhiva Cantacuzino Palatul Cantacuzino (arhiva
personală, 2009) personală, 2009)

Fig. 25. G.D. Mirea pictură în frescă „Primăvara” în Fig. 26. Sala de recepţie Palatul
sala de recepţie Palatul Cantacuzino (arhiva Cantacuzino (arhiva personală,
personală, 2009) 2009)

15
Fig. 27. Portret Ecaterina Cantacuzino Fig. 28. Tablou G.G. Cantacuzino
realizat de Elvezia Paini (arhiva personală, 2009) (arhiva personală, 2009)

Fig. 29. G.D. Mirea „Preludiul” - sala de muzică Palatul Cantacuzino


(arhiva personală, 2009)

16
Fig. 30.Ţărăncuţă cu cofă Fig. 31.Cioban cu oile
(Arhiva personală, 2009)

Fig. 32. Picturi realizate de G. D. Mirea la Palatul Cantacuzino (arhiva personală, 2009)

17
Fig. 33. Detaliu şemineu sufragerie Palatul Fig. 34. Scenă de vânătoare Palatul
Cantacuzino (arhiva personală, 2009) Cantacuzino (arhiva personală, 2009)

Fig. 35. Faţada principală-vedere din lateral Palatul Cantacuzino (arhiva personală, 2009)

Fig. 36. Fațade laterale

18
Fig. 37.Detaliu ornamente faţada laterală stânga
Palatul Cantacuzino (arhiva personală, 2009)

Fig. 38. Detaliu faţada posterioară Palatul Cantacuzino (arhiva personală, 2009)

Fig. 39. Casa de oaspeți


Camera George Enescu Camera Maruca

19
Fig. 40. Casa de oaspeți – Salon

3. DESCRIEREA GENERALA A LUCRARILOR


3.1. Amplasament
Palatul Cantacuzino, Casa Memorială şi anexa sunt amplasate într-o incintă, în
suprafaţă de 6638 mp conform planului topografic din 1991, de aceleaşi dimensiuni
ca în planul cadastral din 1911, cuprinsă în perimetrul „Sit I” Splaiul
Independenţei, str. Vasile Pârvan, Str. Berzei, str. Sevastopol, str. Grigore
Alexandrescu, Str. Ţepeş Vodă, Str. Traian, str. Dr. Maximilian Popper, str. Anton
Pann, Bd. Mircea Vodă, Bd. Corneliu Coposu, str. Halelor.
Accesul principal se face de pe fostul Pod al Mogoşoaiei, accesul secundar
făcându-se de pe Str. General Gh. Manu.
Edificiul Palatului Cantacuzino este situat central dominând curtea, în spatele
acesteia este situată Casa Memorială George Enescu şi lateral vechea anexă realizată
în anul 1950, care se solicită a fi reabilitată.
3.2. Situaţia juridică a terenului
Terenul este proprietatea Muzeului Naţional “George Enescu”, conform Actului
de donaţie, autentificat cu nr.7823/04.10.1967, de Notariatul de Stat al Raionului 30
Decembrie.
3.3. Topografia
Din punct de vedere al nivelmentului, terenul este relativ plan, cu o uşoară pantă
de la sud-est către nord-est, cotele absolute fiind cuprinse între 81,95÷83,10 m.

20
3.4. Caracteristici seismice, climatice şi geologice
- În conformitate cu SR 11100 / 1 – 1993 Zonarea seismică a teritoriului
Romaniei, amplasamentul se gaseste in zona de intensitate seismica „81“
(caracterizata de scara de intensitate MSK cu perioada medie de revenire de 50 ani).
- În conformitate cu prevederile codului P100-1/2006;
* având în vedere ca este o cladirea cu destinatia de muzeu, imobilul este
incadrat in clasa a II- a de importantǎ si expunere la cutremur, in categoria
cladirilor din patrimoniul national, muzee, la care factorul de importantǎ este γI =
1,2 (conf. tab. 4.2);
* acceleratia de varf a terenului pentru proiectare (PGA pentru amplasamentul
dat) este ag=0.24g pentru cutremure cu intervalul mediu de recurenta de 100 ani;
* perioadele de control (colt) ale spectrului de raspuns, specifice
amplasamentului sunt : TB = 0.16 s; TC = 1.60 s; TD = 2.00 s;
* factorul de amplificare dinamica maxima a acceleratiei orizontale a terenului
de catre structura este β = β0 = 2.75 pentru TB < T < TC.
- Din punct de vedere al solicitarilor climatice in conformitate cu CR 1-1-3-
2012 – „Cod de proiectare - Evaluarea actiunii zapezii asupra constructiilor”,
amplasamentul prezinta o incarcare caracteristica de 2,0 kN/m2 pentru intervalul
mediu de recurenta de 50 ani, iar din punct de vedere al CR 1-1-4/2012 – „Cod de
proiectare – Evaluarea actiunii vantului asupra constructiilor” , amplasamentul este
caracterizat de o presiune de referinta de 0.50 kPa (mediate pe 10 minute la
inaltimea de10 m) pentru IMR=50 ani.
- Din punct de vedere al Planului de amenajare a teritoriului naţional –
Secţiunea a V-a – Zona de risc natural – inundaţii, cantitatea maximă de precipitaţii
căzute în 24h: 100-150mm.
- Din punct de vedere al Planului de amenajare a teritoriului naţional –
Secţiunea a V-a – Zona de risc natural – alunecări de teren, potenţialul de producere al
alunecărilor – practic zero.
- Zona climatică II cu te= - 15º, conform SR 1907-2:2014
- Din punct de vedere geotehnic in conformitate cu NP 074/2014, tinand cont
de stratificatia existenta pe amplasament si de nivelul panzei freatice,prin studiul
geotehnic terenul pe care se gaseste cladirea a fost incadrat in categoria geotehnica 2
cu risc geotehnic moderat.

21
3.5. Prezentarea proiectului pe specialităţi
Actualizarea proiectului tehnic are la bază:
• Expertiza tehnică pentru Palatul Cantacuzino cu soluţii de consolidare
întocmită iniţial în anul 2009 de expert ing. Dragoș Badea, expert atestat M.C.,
actualizată în anul 2015, cu ocazia refacerii documentaţiei, în conformitate cu “ Cod
de proiectare seismică-Partea III-a-Prevederi pentru evaluarea seismică a clădirilor
existente, indicativ P 100-3/2008”, care a intrat în vigoare la data de 01.01.2010;
• Expertiza tehnică pentru Casa Memorială cu soluţii de consolidare întocmită
de expertul ing. Mircea Mironescu, expert atestat M.C., care a realizat iniţial expertiza
în 2007 şi a actualizat-o în 2015
• Studiul geotehnic realizat de S.C. EXPERCO ISPIF S.R.L. – iunie 2009.
• Expertiza biologică întocmită de S.C. BIOHARCOM S.R.L., dr.biolog Livia
Bucşă în iunie 2009, pentru Palatul Cantacuzino.
• Studiul istoric elaborat de dr.arh. Ruxandra Nemţeanu in iunie 2009.
• Studiul de istoria artelor realizat de dr.Ioana Beldiman in iunie 2009.
• Expertizele stării de conservare a componentelor artistice, realizate în anul
2009, pentru Palatul Cantacuzino, având în vedere că, în urma inspecţiei vizuale
efectuate în prezent s-a constatat că tipologia degradărilor, cât şi zonele de
manifestare au ramas aceleaşi, cu unele accentuări, ce se vor cuantifica doar
economic, fapt ce conduce la aceleaşi soluţii de restaurare arhitectonică şi la aceleaşi
soluţii de restaurare a componentelor artistice (vezi releveu comparativ degradari
2009-2015) şi proiectele de conservare – restaurare ale componentelor artistice
elaborate in anul 2009, ce vor fi anexate prezentei documentaţii:
- elemente litice – faţade – Daniel Iulian Olteanu – specialist restaurare
elemente litice;
- stucco marmură şi stucatură policromă – Daniel Iulian Olteanu – specialist
restaurare pictură murală şi piatră
- pictură - Silviu Petrescu – expert restaurare pictură
- metal – Francisc Dozsa – expert restaurare metal
- tapiserii – Viorica Slădescu – expert restaurare textile
- lemn – arh. Doina Marinescu – specialist restaurare si expert Dorin Handrea
• Documentaţia de avizare a lucrărilor de intervenţii întocmită de Asocierea
S.C. IMPEX ROMCATEL Cercetare Proiectare S.A. IAŞI şi S.C. Proiect
Bucureşti S.R.L. – S.C. Proiect Bucureşti S.R.L. în asociere cu S.C. Impex Romcatel
Cercetare Proiectare S.A. pentru Palatul Cantacuzino şi S.C. Impex Romcatel

22
Cercetare Proiectare S.A. pentru Casa Memorială Enescu şi Anexă, elaborată în anul
2015
• Avizul nr. 2310/M/22.07.2009 - M.C.– D.M.I. pentru Expertiza tehnică şi
D.A.L.I.
• Avizul nr. 225/M/23.09.2009 - M.C.– D.M.I. pentru D.T.A.C
• Avizul nr. 196/M/2015 faza DALI proiect reactualizat
• Certificatul de Urbanism nr. 649/05.05.2015
Proiectul se referă la lucrările de consolidare, restaurare şi amenajare pentru
Palatul Cantacuzino, Casa Memorială George Enescu şi Anexă, ce implică
următoarele specialităţi:
Lucrările de arhitectură, prin proiectele realizate iniţial, se referă la restaurarea
şi amenajarea celor două corpuri, Palatul Cantacuzino şi Casa memorială şi refacerea
anexei, precum şi la restaurarea împrejmuirii. Lucrările de arhitectură – restaurare se
corelează cu respectarea şi introducerea noilor reglementări în vigoare, în condiţiile
impuse de statutul de monumente istorice, cu păstrarea funcţionalului astfel cum a
fost Palatul Cantacuzino edificat şi cum a fost refuncţionalizată Casa Memorială după
mutarea în casă a compozitorului George Enescu, după căsătoria cu Maruca
Cantacuzino.
În Palatul Cantacuzino se va păstra funcţiunea de muzeu şi birouri, astfel cum
este funcţionalul la data întocmirii proiectului.
În Casa memoriala vor funcţiona birouri, se va realiza un circuit muzeal şi o sală
mutimedia. Finisajele vor asigura revenirea la soluţia originală, atât în ceea ce priveşte
utilizarea materialelor, astfel cum existau la acea dată, cât şi cromatica acesteia.
Anexa va avea un mic magazin cu obiecte promoţionale, un depozit şi grupuri
sanitare pentru vizitatori.
Lucrările de consolidare pentru Palatul Cantacuzino vor respecta soluţia
minimală din expertiza realizată iniţial în anul 2009 de ing. Dragoş Badea, expert
atestat M.C., actualizată în anul 2015, cu ocazia refacerii documentaţiei, în
conformitate cu „Cod de proiectare seismică-Partea III-a-Prevederi pentru evaluarea
seismică a clădirilor existente, indicativ P 100-3/2008”, care a intrat în vigoare la data
de 01.01.2010.
Lucrările de consolidare pentru Casa Memorială vor respecta soluţia minimală
dată de expertul ing. Mircea Mironescu care a realizat iniţial expertiza în 2007 şi a
actualizat-o în 2015, având în vedere că structura casei necesită intervenţie de urgenţă,
mai ales că de la edificare (1913) nu s-au realizat decât câteva reparaţii minore în
1990.

23
Anexa se va reface astfel cum propunea proiectul nr. 6/2009 realizat de S.C.
Impex Romcatel S.A. şi cum rezultă din datele reactualizate la nivelul anului 2015.
Lucrările de reabilitare instalaţii în Palatul Cantacuzino şi în Casa memorială
se referă la refacerea instalaţiilor sanitare şi alimentare cu apă, refacerea instalaţiilor
electrice (iluminat şi prize) şi proiectarea unui sistem de iluminat arhitectural interior -
exterior, amenajarea unei zone din casa memorială pentru a funcţiona ca sală de
expunere/conferinţe/audiţie, refacerea instalaţiei de paratrăsnet, lucrările necesare
pentru curenţi slabi, realizarea unui sistem de încălzire şi climatizare care să permită
existenţa unui ambient normal atât în Palat cât şi în Casa memorială, refacerea
instalaţiei de canalizare, drenuri perimetrale pentru protejarea celor două clădiri.
Proiectul prevede lucrări pentru refacerea sistematizării verticale şi
amenajarea peisagistică a incintei, elaborate în 2009 .
Având în vedere vechimea proiectelor de consolidare, restaurare şi amenajare
realizate în anul 2009 şi modificarea normativelor, investitorul a decis actualizarea
proiectelor.
Actualizarea proiectului de consolidare, restaurare şi amenajare a Muzeului
Naţional ”George Enescu” - Palatul Cantacuzino, Casa Memorială George Enescu
si anexa se va face numai pentru specialităţile la care au intervenit modificări ale
normativelor şi reglementărilor tehnice, iar în cadrul specialităţilor arhitectură,
structură şi instalaţii numai pentru capitolele afectate de respectivele modificări. Ca
atare, în proiectul actualizat, pentru specialităţile sistematizare verticală, amenajare
exterioară şi componente artistice se vor include soluţiile din proiectul iniţial fără a se
efectua modificări esenţiale.
Pentru lucrările cuprinse în specialitatea arhitectură se va interveni doar în limita
modificărilor datorate refacerii complete a instalaţiilor şi eliminării intervenţiei de
modificare de funcţional ce era solicitată prin tema de proiectare ce a stat la baza
proiectului elaborat în anul 2009, cu excepţia amenajării accesului pentru persoanele
cu dizabilităţi motorii şi a amenajării unei cabine pentru solist în zona aulei din Palat,
ce se propun şi în proiectul actualizat.
Actualizarea proiectului se va face conform H.G. nr. 28/2008, cu modificările şi
completările ulterioare, cu respectarea conţinutului cadru al fiecărei faze de
proiectare, cu respectarea Lg. 177/2015 pentru completarea şi modificarea Legii 10
din 1995 privind calitatea în construcţii şi a Lg. 422/2001 actualizată.

24
4. ARHITECTURA

4.1. SITUAŢIA EXISTENTĂ

Descrierea situaţiei existente a Palatului Cantacuzino, a Casei memoriale şi


a anexei
Configurația volumetrică și planimetrică originală a Palatului Cantacuzino.
Palatul Cantacuzino a fost construit după toate regulile arhitecturii nobiliare
pariziene, ca un obiect sculptural, retras de la strada principală, „un hotel particulier”,
reflectând clar influenţa arhitecturii istoriciste franceze.
Conceput cu un regim de înălţime de subsol, demisol, parter cu supantă, etaj 1 şi
mansardă, palatul are forma de T în plan, cu bara orizontală spre Calea Victoriei,
dezvoltându-se simetric faţă de axa est-vest, perpendicular pe Calea Victoriei.
Datorită formei şi funcţiunilor, palatul este volumetric format din două părţi: un
volum tip bară, cu capetele îngroşate, marcate de turnuri, dezvoltat simetric faţă de
axul central, pe trei niveluri supraterane şi un volum dezvoltat pe un nivel înalt
suprateran, marcat pe axul central de volumul aulei, cu parter şi supantă. Subteranul
este asimetric, subsolul 2 fiind doar pe latura nordică, iar subsolul 1, demisolul, se
dezvoltă pe toată suprafaţa şi simetric.
Subsolul parţial cuprindea spaţii anexe destinate depozitării alimentelor, vinului,
legumelor aduse de la moşii. Aici se afla un spaţiu înalt, boltit semicilindric, care cu
siguranţă adăpostea crama. Sub terasa nordică, la nivelul solului se vede o platformă
liftantă care aducea butoaiele în pivniţă.
Demisolul, desfăşurat sub întreg parterul conţinea spaţii tehnice-centrala de
încălzire, centrala de ventilaţie pentru aulă şi sala de consiliu (sufragerie), elemente
tehnice care se pot vedea şi astăzi (guri de ventilaţie în pardoseală). Coşurile de fum
ale centralei se ridicau în parter şi în supantă, mascat în pilaştrii frumos decoraţi ai
aulei ovale (motiv pentru care la toate intervenţiile s-a constatat fisurarea lor). La
acest subsol se găseau şi bucătăriile, oficiile cu monte-charge, spaţii pentru angajaţii
din administrarea palatului.
Parterul, de fapt un hochparter, este nivelul cel mai preţios. Planul simetric este
dominat de intrarea principală monumentală axată pe mijlocul barei clădirii şi pe
corpul aulei, oval, adosat acestei bare. Intrarea în palat se realizează pe scările
monumentale din curte spre piano nobile care începe cu un hol acces urmat de holul

25
central axat pe intrarea în aulă. În dreapta se aflau apartamentele Ecaterinei
Cantacuzino, în stânga holului camerele semiprivate ale lui G.G. Cantacuzino (vezi
capitolul 2. Date istorice, Studiul istorico-arhitectural şi studiul de istoria artelor).
Este posibil ca în perioada în care palatul a fost ocupat de Preşedinţia Consiliului
de Miniştri, s-a închis cu zidărie terasa nordică astfel încât să se poate ajunge facil în
salonul mare de muzică, fără o interferare cu circuitul slujbaşilor primului ministru.
Din aulă prin intermediul unui coridor-seră, pe o scară amplă, sinuoasă se ieşea
în parc. Tot din aulă în buzunarul din dreapta pe o scară circulară din trepte de
marmură masivă, se urca la supanta aulei. Supanta este la fel de preţios decorată ca şi
parterul aulei.
Etajul 1 era destinat apartamentelor tinerelor familii, printre care şi lui Mihail şi
Marucăi Cantacuzino. Aceeaşi lipsă de băi frapează, doua camere mici de WC fiind
destinate întregului etaj. Camerele de aici sunt mai puţin decorate decât parterul. La
etajul 1 se ajunge prin scara laterală amplă care de fapt nu are o legatură vizibilă şi
directă cu parterul nobil. Etajul 1 este creat să fie izolat de parter.
Mansarda a fost destinată servitorilor. Trei luminatoare, azi închise, luminau
holul etajului 1 prin pardoseala mansardei şi acoperiş.
Clădirea are marea calitate de a fi autentică, de a fi păstrat până astăzi fără mari
modificări sau intervenţii volumetria interioară şi exterioară. Decoraţiile bogate aflate
atât la interior, cât şi la exterior într-un fel au apărat-o de intervenţii majore. Mici
reparaţii, compartimentări sau modificări de uşi nu au modficat structural şi funcţional
clădirea în timp.

Configuraţia volumetrică şi planimetrică a Casei memoriale si a Anexei


Casa memorială. Clădirea Casei memoriale s-a construit în 1913 peste o
platformă mai veche a “uzinei electrice”. Proiectată iniţial pentru personalul de
serviciu al palatului, edificiul se va dovedi ideal pe post de locuinţă pentru văduva
Nababului, Ecaterina, şi mai târziu pentru cuplul George Enescu şi Maruca
Cantacuzino.
Proiectată în acelaşi stil Ludovic al XVI-lea ca şi edificiul palatului, clădirea
Casei memoriale a fost concepută ca un volum rectangular, cu regim de înălţime
demisol, parter şi mansardă, amplasat paralel cu clădirea palatului, la limita de
proprietate a terenului.

26
Demisolul, desfăşurat sub întreg parterul, cuprindea spaţii de depozitare şi anexe
gospodăreşti, având accesuri atât pe faţada sud cât şi pe cea nord-vest.
Parterul, nivelul locuibil, este structurat în jurul unui hol central, cu tot confortul
necesar unei locuinţe: salon, bucătărie, dormitoare, baie, grup sanitar şi anexe.
Mansarda, destinată servitorilor, ocupă doar o treime din suprafaţa podului,
între axele 3-5, A-D.
Legătura între cele 3 niveluri se face prin intermediul unei scări elicoidale
amplasate în zona anexelor gospodăreşti.
Din punctul de vedere al configuraţiei plastice a faţadelor, acestea sunt
concepute cu un ritm de plin-gol în acord cu funcţiunea de locuinţă a imobilului.
Impresionează faţada principală ,dominată de o scară monumentală în formă de
potcoavă, ce accentuează simetria acesteia oferită de prezenţa unui rezalid cu
medalioane baroce ce marchează accesul de onoare, poziţionat în axul central.
Deşi cu decoraţiuni exterioare prezente doar la nivelul faţadelor, mult mai
sărăcăcioase decât cele ale clădirii palatului, casa memorială preia o parte din
elementele acestuia: hochparter-ul, scara monumentală în formă de potcoavă,
medalioanele baroce, ferestrele înalte decorate cu motivul consolei şi ghirlande
florale, lucarnele, învelitoarea din tablă-solzi, subliniind încă o dată apartenenţa
clădirii la ansamblul palatului.

Anexa. Clădirea Anexei a fost construită în anul 1950, probabil din cauza
necesităţilor de depozitare a materialului combustibil pentru încălzire. Fără valoare
arhitecturală clădirea se prezintă ca un volum de mici dimesiuni, cu regim de înălţime
parter, amplasat în continuarea Casei memoriale, pe limita de proprietate.

Starea de conservare a Palatului Cantacuzino din punct de vedere al


degradărilor fizice şi biologice
În conformitate cu expertiza de biodegradare, degradările suferite de clădirea
palatului de la ultima intervenţie majoră asupra ei şi anume cea de consolidare şi
restaurare din 1990, pe baza studiilor efectuate în prima etapă de proiectare, sunt
următoarele:
• pe latura estică a faţadei, spre Calea Victoriei, sunt prezente la nivelul
cornişei urme de infiltraţii de ape pluviale sub formă de halouri, pete şi pierderi de
aderenţă ale stratului de tencuială, precum şi lacune ale acesteia;
• la nivelul soclului sunt vizibile crăpături, fisuri, desprinderi parţiale ale

27
tencuielii, în special în zona limitrofă burlanelor, cauzate de apele din precipitaţii
nepreluate de sistemul de canalizare;
• copertina situată deasupra intrării principale prezintă porţiuni degradate ce
au permis infiltrarea apelor pluviale la nivelul zidăriilor, creând condiţii dezvoltării
algelor verzi (Pleurococcus) pe ancadramentul şi grinda buiandrugului intrării
principale;
• degradările treptelor principale de piatră, cu rosturi deschise şi cu pierderi de
material, crăpături, fisuri, au permis infiltrarea apelor pluviale în zidăria subsolului 1,
în încăperea depozitului de picturi, punând în pericol operele de artă;
• pe latura nordică a cornişei palatului sunt, de asemenea, prezente urme de
infiltraţii de ape pluviale, sub formă de halouri, pete şi pierderi ale tencuielii, cauzate
de degradarea sortului de tablă ce protejează cornişa;
• la nivelul teraselor, infiltraţiile de pe zona de contur a acestora, au dus la
umezirea zidăriei parapetelor şi la degradarea tencuielilor;
• pe latura nordică a soclului sunt vizibile crăpături, fisuri şi desprinderi
parţiale ale tencuielii;
• treptele de piatră ale scărilor de acces prezintă aceleaşi degradări ca cele ale
scării principale de acces de pe latura estică, provocând degradări prin umezire ale
spaţiilor de sub ele, iar mâna curentă prezintă colonii de licheni şi pierderi ale
tencuielii;
• degradări ale cornişei, cauzate de infiltraţiile de ape pluviale, le întâlnim şi
pe latura vestică şi sudică;
• scările monumentale de acces la aulă, cu vangurile degradate prezintă în
zona laterală, pe porţiunile cu infiltraţii, colonii de alge verzi şi muşchi, precum şi
pierderi de material;
• în zonele de sub scări, pe coloane şi pe mâna curentă degradările au dus atât
la căderea tencuielii şi umezirea zidăriei limitrofe, cât şi la dezvoltarea de colonii de
licheni din genurile Parmelia şi Xantoria;
• infiltraţiile de ape pluviale semnalate la exterior au dus la degradarea prin
umezire a multor spaţii interioare şi la afectarea obiectelor depozitate;
• în încăperea S2.13 peretele exterior prezintă umiditate ascensională pe circa
0,30 m înălţime, provenind de la scările de acces de pe latura sud. Materialul papetar
în contact cu peretele este degradat de atac fungic produs de micromicete
(mucegaiuri);
• în încăperea S1.30, la nivelul planşeului peste subsol, pe colţul spre exterior,
sunt vizibile urme de infiltraţii recente, ce provin de la balconul situat la nivelul
28
parterului;
• peretele spre exterior prezintă umiditate ascensională pe cca 0,60 m înălţime
şi sunt vizibile urme de infiltraţii provenite de la lipsa de etanşeitate a ferestrelor;
• umiditatea ascensională, pe care o întâlnim şi în S1.29, S1.28., provine de la
sistemul de preluare al apelor pluviale;
• în încăperea S2.10 peretele exterior şi cel spre sud prezintă umiditate
ascensională pe cca 1,20 m înălţime, infiltraţiile provenind de la nivelul scărilor de
acces şi a copertinei de peste intrarea principală;
• holul de acces din parter, P01 la nivelul planşeului peste parter prezintă
infiltraţii de ape pluviale de la copertină;
• casa scării de acces la galeria aulei, galeria aulei pe latura vestică prezintă
infiltraţii de ape pluviale ce provin de la învelitoarea de tablă degradată a cornişelor;
• infiltraţii prezintă şi spaţiile din etajul 2 ce corespund cu cele semnalate la
şarpantă;
• învelitoarea originală din tablă de zinc constituie sursa principală de
infiltraţii la nivelul şarpantei şi a spaţiilor de la etajul 2;
• zonele ce prezintă decoraţii, la nivelul laturilor de vest, sud-vest şi nord-vest,
precum şi zonele de colţ ale cupolelor sunt sursele unor infiltraţii masive ca urmare a
pierderii sau deformării unor ornamente;
• în zonele de câmp învelitoarea din tablă de zinc a fost înlocuită în cadrul
lucrărilor de reparaţii din anul 1990 cu tablă zincată, care astăzi este într-o stare gravă
de deteriorare şi constituie sursa principală de infiltraţii, mai ales în zona limitrofă
luminatoarelor obturate. În urma unui proiect realizat de S.C. Impex Romcatel S.A. în
anul 2013, în anul 2014 UCMR a obţinut fonduri pentru reparaţii, dar aceste
intervenţii nu au reuşit să elimine toate problemele. Şarpanta accesibilă prezenta
infiltraţii de ape pluviale pe cca 35% din suprafaţă la momentul releveului din 2009,
astăzi fiind mult mai deteriorată şi necesitând lucrări de intervenţie în maximă
urgenţă;
• la nivelul romanatelor, care sunt confecţionate din lemn stratificat,
degradările fizico-mecanice au fost atenuate de tehnologia de confecţionare şi aceste
elemente nu necesită înlocuire din punct de vedere al specialistului în biodegradare.
Degradările biologice la nivelul şarpantei, în porţiunile umezite de infiltraţii, nu
au putut sa apară datorită temperaturilor ridicate care se formează sub învelitorile de
tablă şi a ventilării structurilor care duc la uscarea rapidă a lemnului.

29
Starea de conservare a Casei memoriale şi a Anexei din punct de vedere al
degradărilor fizice și biologice
Din analiza stării de afectare a Casei Memoriale și Anexei, se constată, mai puțin
deteriorările survenite în urma cutremurelor cât, mai ales, cele datorate unei
întreținerii necorespunzătoare (adică lipsa unei finanțări corecte pentru conservare).
La cercetarea vizuală s-au constatat următoarele:
- Fenomene de condens și igrasie la subsol și infiltrații de apă din precipitații
datorită modului de realizare a racordurilor dintre burlane și jgheaburi.
- Infiltrațiile de apă se pare că au afectat pe anumite zone și planșeul de peste
parter, în pod putându-se observa anumite denivelari ale pardoselii de cărămidă.
- Tot datorită infiltrațiilor există zone cu mucegai în casă.
- Pereții sunt deteriorați datorită aceleiași cauze, umiditatea.
- Acoperișul este deteriorat, atât în ceea ce privește elementele din lemn cât și
tabla zincată care este distrusă.
- Planșeele necesită refacere și reabilitare în vederea revenirii la starea
originară.
- grupul sanitar păstrează încă parte din obiectele sanitare originare și
proiectantul a propus prin proiectul realizat în 2009 restaurarea;
- Mare parte din componentele artistice s-au distrus și necesită refacerea.
- Elementele de captare a apelor pluviale nu există.
- Trotuarul este deteriorat și nu există o instalație de drenuri.
- Fațadele sunt distruse de umiditate.
Anexa. Este într-o stare de degradare fizica si biologica extrem de avansată,
aflându-se în pericol de prăbuşire.
Starea de conservare a configuraţiei volumetrice, planimetrice şi functionale a
Palatului Cantacuzino
Decoraţiile bogate aflate atât la exterior, cât şi în interior au apărat palatul de
brutalitatea unor intervenţii majore.Configuraţia volumetrică s-a păstrat nealterată cu
excepţia închiderii cu zidărie a terasei nordice. În intervenţia de consolidare şi restaurare din
1990 s-au adus unele modificări în zona învelitorii, nesemnificative pentru volumetria
ansamblului.
Configuraţia planimetrică interioară a suferit unele modificări în decursul timpului care
însă nu au schimbat viziunea de ansamblu originală.
Dacă comparăm planurile din 1902 (vezi studiul istoric – arhitectura) cu releveul
situaţiei existente în prezent constatăm că nu s-au produs modificări majore în timp.
Astfel, în subsolul 1 şi 2 au apărut doar câteva modificări de zidării neportante,
compartimentări noi, modificări de scări în interior.
30
Intervenţia de consolidare din anul 1990 a adus modificări zonei cuprinse între
ax 9-12, A-H, prin introducerea unor stâlpi în interiorul camerelor şi tencuieli armate
pe contur de la subsolul 2 până la etajul 2.
Oficiul (P21÷P24), din parter, prevăzut iniţial cu monte-charge, a fost
transformat din necesităţi funcţionale în grupuri sanitare pentru publicul din aulă.
Scara de pe latura sudică a fost consolidată şi prelungită până la etajul 2 cu ocazia
intervenţiilor din 1990. Aceste modificări structurale şi funcţionale, integrate şi în
proiectul iniţial din anul 2009, se vor prelua ca situaţie existentă în cadrul prezentei
documentaţii actualizate, conform solicitărilor investitorului, Ministerul Culturii,
Unitatea de Management a Proiectului, finanţat prin programul F/P 1562 (2006)
privind reabilitarea monumentelor istorice din România şi în conformitate cu
legislaţia în vigoare.
În prezent în Palatul Cantacuzino funcţionează doua instituţii şi anume:
- Muzeul Naţional „George Enescu”;
- Uniunea Compozitorilor şi Muzicologilor din România;
În planşele de releveu de arhitectură s-a precizat repartizarea funcţiunilor actuale,
precum şi finisajele existente în prezent.
În anul 2009, etajul 1 era destinat birourilor, dar în prezent este organizat ca
spaţiu expoziţional, pereţii cu componente artistice de tipul stucaturilor, picturilor şi
lambriurilor fiind acoperiţi cu placări de gips-carton, pe care benficiarul le va
dezafecta ajungându-se la starea iniţială.
Palatul Cantacuzino are un nivel de înălţime de subsol parţial, demisol, parter,
etaj 1 şi etaj 2 – mansarda, cu o suprafaţă construită de 1060,55 mp şi o suprafaţă
desfăşurată de 4220,08 mp fără terase şi balcoane. Suprafaţa desfăşurată a balcoanelor
este de 41,88 mp şi suprafaţa desfăşurată a teraselor şi scărilor este de 176,11mp.
Suprafeţele utile pe nivel existente sunt:
Au S2 = 421,03 mp
Au S1 = 593,47 mp
Au P = 842,28 mp
Au E1 = 628,38 mp
Au E2 = 372,03 mp

31
Palatul Cantacuzino se încadreaza în:
- clădire civilă publică – categoria de importanţă „B” – „Construcţii de
importanţă deosebita”, (H.G.R. 766/97, cap. II Categorii de importanţă);
- clasa a II-a de importanţă a clădirilor – „Codul de Proiectare Seismică”
P100-1- 2013 cu seism de proiectare ag = 0,24g.
Starea de conservare a configurației volumetrice , planimetrice şi funcţionale a
Casei memoriale şi Anexei
Având în vedere că în decursul timpului nu au avut loc decât intervenţii de
întreţinere şi igienizare presupunem că edificiul casei memoriale nu a suferit
intervenţii din punct de vedere volumetric şi planimetric. Mai mult, în baie şi WC se
păstrează încă o parte din obiectele sanitare originale.
Din punct de vedere funcţional, în prezent Casa Memorială „George Enescu”
este introdusă în circuitul muzeal, adăpostind o expoziţie cu caracter permanent.
Casa Memorială George Enescu este realizată cu un regim de înălţime parţial
demisol, parter şi parţial mansardă. Astfel:
- demisol – cota de nivel -4,23 m. În demisol sunt trei posibilităţi de acces,
respectiv de la cota -2,50 m (C.T.A.) şi anume două situate pe faţada laterală nord-
vest şi un acces pe faţada laterală sud-est.
- parter – cota de nivel ± 0,00. Accesul principal se face printr-o scară
monumentală de la cota -2,50 m, iar accesul secundar se face prin scara de la cota -
2,50m.
- mansardă – cota de nivel + 3,30 m accesul se face prin scara de la cota -
2,50m.
- înălţimea max. la cornişă: 4,46m de la cota ±0,00 (6,96 CTA);
- înălţimea max. la coamă: 8,98 de la cota ±0,00 (11,48 CTA);
- Ac = 179,79mp (nu include scara monumentală);
- Ad = 528,33mp din care:
S demisol = 179,79mp;
S parter = 176,50mp;
S mansardă = 172,04mp;
- Volum ≈ 2064mc.
Casa memoriala se încadrează în:
- categoria de importanţă: „C” – „Construcţii de importanţă normală” (H.G.R.
nr. 766/1997, cap. II Categorii de importanţă);

32
- clasa de importanţă: „II” – „Codul de Proiectare Seismică” P100-1- 2013;

Anexa este o clădire (construită în 1950) alipită casei memoriale, pe limita de


proprietate către Primăria S.A.I., clădire parter, cu pereţi din cărămidă, planşeu de
lemn, şarpantă de lemn şi învelitoare de tablă.
Nu este cunoscut dacă clădirea Anexei a suferit intervenţii în timp care să îi
modifice configuraţia planimetrică sau volumetrică. În prezent, din cauza degradării
structurale avansate în care se gaseşte, clădirea este părăsită.
Clădirea Anexei are un singur acces, pe faţada nord-est, la cota de nivel – 2,50
m. Anexa are o suprafaţă construita de 33,41 mp şi o suprafaţă utilă de 30,36 mp.
Construcţia îşi menţine gabaritul în plan şi ca volum, înălţimea la cornişă, înălţimea la
coamă.
Anexa se încadreaza în:
- categoria de importanţă: „D” – „Construcţii de importanţă redusă” (H.G.R.
nr. 766/1997, cap. II Categorii de importanţă);
- clasa de importanţă: „IV” – „Codul de Proiectare Seismică” P100-1- 2013.
În planşele de releveu de arhitectură s-a precizat repartizarea funcţiunilor actuale,
precum şi finisajele existente în prezent în cele două clădiri.

4.2. SITUAŢIA PROPUSĂ

Intervenţii propuse la Palatul Cantacuzino


Proiectul de amenajare şi restaurare a Palatului Cantacuzino a fost elaborat
având la bază studiul istorico - arhitectural şi de istoria artelor care au evidenţiat
conceptul iniţial, structural, compoziţional şi plastic al clădirii, precum şi intervenţiile
în timp asupra monumentului, completat cu scanările 3 D realizate în cadrul prezentei
reactualizări, scanare care permite o vizualizare completă a necesității intervențiilor și
cantităților de lucrări.
Soluţia de restaurare a monumentului a ţinut cont de concluziile acestor studii,
coroborate cu cerinţele de modernizare a instalaţiilor şi de amenajare, precum şi de
expertizele asupra stadiului de conservare a tuturor componentelor artistice ce
contribuie la realizarea plasticii arhitecturale a palatului.
Soluţiile propuse au fost coroborate cu măsurile de eradicare a biodegradarii, de
asanare a umiditaţii, precum şi cu concluziile expertizei tehnice cu soluţii de
consolidare si cu soluţiile de restaurare si conservare a componentelor artistice.

33
Intervenţii de amenajare
Conform opţiunii beneficiarului, se păstreaza funcţiunile actuale ale spaţiilor din
palat, acestea urmând a fi reabilitate, restaurate şi modernizate fără schimbarea
destinaţiilor, volumetriei şi plasticii arhitecturale.Amenajarea muzeului nu face parte
din prezenta documentaţie.
Prin proiect se propune accesul personalului muzeului pe scara balansată
existentă între axele 9-11, H-F, cu acces din exterior, pe latura nordică, ce deserveşte
subsolul 1, parterul şi mezaninul, spaţii aferente în prezent muzeului, fără alte
modificări de funcţional.
- subsolul 1:
spaţii de depozitare, în suprafaţă de 87,55 mp;
- parter:
birouri conducere muzeu în aceeaşi configuraţie cu cea actuală în
suprafaţă de 25,45 mp;
- mezanin:
birouri administraţie muzeu în suprafaţă de 14,01 mp, accesibile prin
scara interioară adiacentă ax 9 din sas birouri parter;
depozit în suprafaţă de 18,56 mp, cu acces din sas birouri mezanin şi din
scara balansată dintre axele 9-11, H-F.
Accesul în zona depozitelor din subsolul 1 şi din mezanin, din scara balansată
dintre axele 9-11, H-F, se va face prin uşi cu control acces.
Accesul în spaţiile amplasate în bara paralelă cu Calea Victoriei se face prin
scara amplasată pe latura sudică ce leagă nivelul subsolului 1 cu parterul, etajul 1 şi
mansarda şi prin scara secundară dintre axele 11-12; F-H ce leagă nivelul subsolului 2
cu etajul 1 şi mansarda, scări folosite în prezent de personalul UCMR pentru accesul
în spaţiile ocupate în prezent în subsolul 2, demisol, parter, etaj 1 şi 2 (mansardă).
Accesul vizitatorilor în muzeu se va realiza prin intrarea principală de pe faţada
estică, accesul de onoare al palatului, acces comun cu cel al spectatorilor la concertele
din aulă, precum şi cu cel de protocol pentru birourile de conducere ale U.C.M.R.
Prin proiect se propune realizarea unui acces pentru persoane cu dizabilităţi
pentru fiecare din cele două instituţii şi se propune achiziţionarea a doua platforme
liftante, care vor fi amplasate pe perioada execuţiei lucrărilor acolo unde va fi posibil
şi unde va dori beneficiarul.
Pentru accesul publicului cu dizabilităţi motorii, atât la muzeu cât şi la aulă, se
propune un acces din faţada vestică, posterioară, printr-o platformă liftantă amplasată
la nivelul subsolului 1 în interior, în zona fostului atelier mecanic, fără a afecta

34
plastica arhitecturală a faţadei palatului. Astfel accesul se realizează la nivelul
terenului, printr-un spaţiu dotat cu un grup sanitar. Prin intermediul platformei liftante
se accede la nivelul parterului în galeria posterioară aulei. Acestea se vor realiza doar
dacă va fi posibil .
Spaţiile existente în subsolul 1 şi 2 se vor reabilita după consolidare, păstrând în
general aceleaşi funcţiuni cu excepţia bibliotecii, amplasată în subsolul 1, pe colţul
sud-vestic al clădirii, ce se va reamenaja, înglobând şi spaţiile adiacente ce au în
prezent funcţiunea de vestiar şi baie. Acestea vor deveni depozite pentru bibliotecă.
Spaţiile tehnice se vor reconfigura, astfel, în locul hidroforului se vor amplasa
centralele termice, iar sub aulă – centrala de ventilaţie. Sub aceasta, în subsolul 2,
având legatură directă cu exteriorul, se vor amplasa hidroforul şi pompele.
Spaţiile din parter se vor restaura după consolidare, păstrând funcţiunile
existente. Soluţiile de consolidare propuse protejează toate spaţiile cu componente
artistice, cu excepţia zonei cuprinsa intre axele I-G; 4-6;7-8 in care prin expertiza
tehnica se propun consolidari parietale cu grout armat, in limita dimensiunilor actuale
ale incaperilor din parter si etaj, dupa extragerea decoratiilor de catre specialistii
atestati MC pentru materiale litice,decoratii ce vor fi replantate dupa consolidare.
În galeria din spatele aulei, se va amenaja, în axul acesteia, o cabină pentru
solişti, spaţiu absolut necesar funcţionării aulei ca sală de concert. Tot în această
galerie se va face accesul persoanelor cu dizabilităţi motorii.
Spaţiile din etajul 1 se vor restaura după consolidare, păstrând funcţiunea de
birouri. Placările parietale din gips-carton existente în prezent se vor desface, spaţiile
rămânând astfel cum au fost ele proiectate şi realizate originar.
În etajul 1, camera E1 15, se va amplasa serverul care centralizează sistemele de
avertizare incendiu, supraveghere TCVI, telefonie, avertizare efracţie şi voce – date.
Etajul 2, mansarda îşi va păstra funcţiunea de spaţii de birouri, ce vor fi
reamenajate după consolidare. Se va realiza un spaţiu pentru echipamentele de
supraveghere cu acces din holul central.
Grupurile sanitare existente la toate nivelurile se vor reamenaja şi reabilita, în
conformitate cu normativele în vigoare.
Prin proiect se vor face intervenţii pentru îmbunătăţirea nivelului de satisfacere a
cerinţelor Normativului P 118/99 si P 118/2/2013, în limitele impuse de statutul de
monument istoric de valoare naţională şi europeană. precum şi intervenţii de integrare
a instalaţiilor modernizate ce sunt descrise in memoriul de arhitectura.

35
Intervenţii pentru îmbunătăţirea nivelului de satisfacere a cerinţelor
Normativului P 118/99 si P 118/2/2013
Spaţiile din subsolul 2, depozite, birouri, arhive, se ventilează in prezent prin
intermediul unor goluri practicate în grosimea pereţilor, de la cota subsolului până la
nivelul soclului, prevăzute cu capace metalice perforate oscilante amplasate la 10 cm
de la cota trotuarului. S-a prevăzut prin proiect realizarea unui parapet de zidărie şi
montarea unor ferestre interioare care să permită controlul ventilării acestor spaţii.
La arhivele ce depăşesc 36 mp, ferestrele interioare sau ferestrele exterioare s-au
prevăzut cu dispozitive de deschidere automată în caz de incendiu, pentru desfumarea
naturală.
Prin proiectul de ventilare-climatizare, subsolul 1 si 2 vor fi ventilate si mecanic,
in conformitate cu normativele în vigoare, P 118/2/2013.
Prin proiect se prevede separarea subsolului 2 de subsolul 1 prin închiderea la
nivelul subsolului 1 cu zidărie prevăzută cu uşă EI 90' a treptelor de acces. Se vor
monta uşi EI 90' si la scara S2 05.
Treptele de lemn de acces din exterior în subsolul 1 se vor desface şi reface din
beton placate cu dale din beton mozaicate.
Arhivele, biblioteca şi depozitele bibliotecii s-au prevăzut cu uşi rezistente la foc
EI 90'.
Spaţiul destinat centralelor termice din subsolul 1 s-a prevăzut cu detector de
gaz, legat la sistemul de avertizare incendiu, iar prin golul existent se asigură o
suprafaţă de explozie de 2% din volumul încăperii. Uşa centralei termice va fi EI 15'.
Refacerea închiderilor din mansardă cu gips-carton rezistent la foc, montat pe
structura metalică termospumată independentă de structura podului, poate ridica
gradul de asigurare a acestei zone.
Accesul către pod din mansardă se va realiza printr-o uşă rezistentă la foc EI 45'.
Uşile de acces în casele de scări s-au prevăzut cu dispozitive de autoînchidere.
Intervenţii de integrare a instalaţiilor modernizate
Având în vedere ca proiectele de instalaţii s-au conceput astfel încât să nu se
intervină în mod agresiv in structura şi arhitectura palatului, nu se vor afecta
componentele artistice şi nu vor fi necesare lucrări suplimentare, pentru integrarea
instalaţiilor, faţă de cele de conservare – restaurare impuse de starea de conservare a
monumentului.

36
Pentru integrarea sistemului de ventilare – climatizare a spaţiilor din parter, zona
cu cea mai mare densitate de componente artistice originale, s-au prevăzut prin
proiectul de specialitate traseele de distribuţie la nivelul intradosului planşeului peste
subsolul 1, spaţiu fără componente artistice, cu practicarea unor goluri, prevăzute cu
grile decorative în planşeul peste subsol, atât pentru introducere aer proaspat, cât şi
pentru evacuarea aerului viciat. Soluţia propusă păstrează sistemul original prin grile
în pardoseala, vizibil încă in sufragerie, dar nefuncţional, extinzându-l la toate spaţiile
din parter.
În zona aulei, evacuarea aerului viciat se va face la nivelul parterului şi prin
mascarea a două tubulaturi în pereţii cabinei solist nou create, iar la nivelul supantei
aulei, prin intervenţii minime la partea inferioară a unor elemente ale tâmplariei
metalice duble exterioare, prin înlocuirea panoului metalic plin cu tablă perforată şi
prin amplasarea ventilatoarelor în spaţiul dintre cele două foi ale tâmplăriei.
Pentru traseele de instalaţii s-au prevăzut lucrări de mascare a instalaţiilor în
subsoluri, în spaţiile de circulaţie, birouri, laboratoare şi bibliotecă, precum şi în
mansardă.
În mansardă se propune ridicarea nivelului de călcare cu înălţimea unei trepte
pentru mascarea canalelor de introducere şi evacuare a aerului necesare implementării
sistemului de ventilare – climatizare în etajul 1, prin practicarea unor goluri, prevăzute
cu grile decorative, vopsite în culoarea plafoanelor decorative, amplasate în zona de
câmp a acestora.
Distribuţia canalelor de ventilaţie pentru introducere aer proaspăt, cât şi pentru
evacuarea aerului viciat din mansardă şi etaj 1 se realizeaza la nivelul podului, unde
sunt amplasate şi echipamentele.
Încălzirea se va realiza cu ventiloconvectoare, amplasate pe poziţiile
radiatoarelor existente in situ, cu excepţia celor amplasate în şeminee, la care se
renunţă. În sufragerie (sala de consiliu), camera P20, se vor amplasa şi
ventiloconvectoare de pardoseală pentru a asigura temperatura necesară. Pentru
mascarea ventiloconvectoarelor se vor realiza măşti din rame metalice cu plasă de
alamă sau tablă perforată.
Suprafaţa construită şi desfăşurată a Palatului Cantacuzino nu comportă
modificări în urma intervenţiilor de consolidare, restaurare şi amenajare.
Astfel:
Ac = 1060,55 mp:
Ad total = 4220,08 mp fără terase şi balcoane;

37
din care:
Ad S2 = 674,30 mp;
Ad S1 = 1060,55 mp;
Ad P = 1060,61 mp;
Ad balcoane = 22,04 mp;
Ad terase şi scări = 140,62 mp;
Ad etaj 1 = 863,71 mp;
Ad balcoane = 15,60 mp;
Ad terase = 35,49 mp;
Ad etaj 2 = 560,91 mp;
Ad balcoane = 4,24 mp.
Suprafeţele utile pe nivel existente sunt:
Au S2 = 421,03 mp;
Au S1 = 593,47 mp;
Au P = 842,28 mp;
Au E1 = 628,38 mp;
Au E2 = 372,03 mp.
În urma intervenţiilor de consolidare ariile utile pentru parter, etaj 1 şi etaj 2
ramân practic neschimbate, ariile utile ale subsolurilor reducându-se cu ∼ 10%.

Intervenţii de restaurare a Palatului Cantacuzino


Starea de conservare a monumentului, descrisă anterior, duce la necesitatea unor
intervenţii de asanare, de eliminare a degradărilor fizice şi de restaurare a
componentelor artistice de o valoare inestimabilă, de modernizare a instalaţiilor, toate
în contextul consolidării clădirii.
Intervenţiile de restaurare interioară se pot grupa în două categorii şi sunt
descrise în memoriul de arhitectură:
- Intervenţii de desfacere corelate cu soluţia de consolidare şi modernizare
instalaţii;
- Intervenţii pentru restaurarea plasticii arhitecturale interioare.
Prin soluţia de consolidare propusă s-a evitat afectarea volumetriei originare a
clădirii, cât şi a spaţiilor parterului şi etajului 1, cu o bogăţie de componente artistice
extrem de valoroase, corelând intervenţiile de eliminare a degradărilor fizice ale
finisajelor şi diverselor componente artistice cu cele de consolidare, respectând astfel
Lg. 422/2001 reactualizată.

38
Astfel, având în vedere că tâmplăria exterioară originală, atât cea metalică, cât şi
cea din lemn, componente artistice ale clădirii, necesită intervenţii de restaurare în
atelier şi nu in situ, s-a propus şi desfacerea tocurilor în etaj, eventual şi în parter,
conturul golurilor urmând a fi consolidat, conform soluţiei descrisă în proiectul de
structuri.

Consolidarea prin grout armat a încăperilor P 15 şi P 25 în parter şi E1 22 şi


E1 23 în etaj nu va afecta dimensiunile încăperilor decât în mică măsură, dar va duce
la refacerea decoraţiilor parietale şi a decoraţiilor plafonului, după consolidare, cu
adaptarea acestora la noile dimensiuni ale încăperilor. Intervenţia se va realiza de
către specialişti restauratori materiale litice, atestaţi MC şi face parte din proiectul de
restaurare a stucaturii policrome, elaborat in 2009.

În fosta cramă din subsolul 2 şi în arhiva din subsolul 2 (S2 04) ce se desfăşoară
pe înălţimea ambelor subsoluri, după consolidare, se vor reface bolţile din rabiţ,
pentru reconstituirea configuraţiei volumetrice a spaţiilor.

Desfacerile finisajului de pardoseală, degradat în mare măsură, sunt în strânsă


corelaţie şi ele cu necesităţile soluţiilor de consolidare şi modernizare a instalaţiilor.
Astfel se vor desface pardoselile existente atât la subsoluri, cât şi în parter, etaj 1 şi
mansardă, pentru consolidarea planşeelor şi eventual pentru unele trasee de instalaţii,
funcţie de spaţiul disponibil între planşeu şi cota pardoselii finite.
S-au prevăzut desfaceri de finisaje la pereţi şi plafoane în toate spaţiile cu
excepţia zonelor în care se vor realiza lucrări de restaurare a componentelor artistice
(stucaturi policrome, stucco – marmură, pictură maruflată) ce fac obiectul proiectelor
de conservare – restaurare componente artistice, elaborate in anul 2009, anexate
prezentei documentaţii.
Intervenţiile la picturi, tapiserii, componente artistice din lemn şi piatră(stucco –
marmura şi stucaturi policrome) vor fi în strânsă corelaţie cu intervenţiile de
consolidare, specialiştii restauratori asigurând protecţia şi condiţiile de conservare a
acestora pe perioada lucrărilor de consolidare din zonele limitrofe.
La nivelul mansardei, pentru consolidarea aticului, se vor desface toate
închiderile perimetrale. Plafonul mansardei, presupus din rabiţ, se va desface.
Refacerea închiderilor perimetrale şi a plafonului mansardei se va realiza din gips-
carton rezistent la foc, pentru mărirea gradului de rezistenţă la foc a zonei fără
încărcarea structurii. Structura de ancorare a acestor închideri se va corela cu

39
intervenţiile de consolidare la acest nivel ce se vor definitiva după desfacerea
actualelor închideri.
Pentru restaurarea plasticii arhitecturale interioare refacerea finisajelor se va face
în conformitate cu cele prevăzute în tabelele de finisaje din planşele de propuneri, în
concordanţă cu funcţiunile şi cu conceptul de restaurare.
Interventiile la pereţi, pardoseli, plafoane, precum si intervenţiile de restaurare a
uşilor interioare sunt descrise in memoriul de arhitectură și respectă Lg. 422/2001.
Conservarea şi restaurarea componentelor artistice interioare, stucco – marmură,
stucatură policromă, pictură, tapiserii şi lemn fac obiectul documentaţiilor de
specialitate, elaborate în 2009 şi anexate prezentei documentaţii.

Izolaţii termice şi hidrofuge


Având în vedere statutul de monument istoric al clădirii, singurele măsuri
posibile pentru îmbunătăţirea coeficientului termic global sunt:
- Hidroizolarea şi termoizolarea cu polistiren extrudat de 6 cm a plăcilor peste
pământ, intervenţie posibilă prin desfacerea tuturor pardoselilor din subsolul 1 şi 2;
- Se va realiza hidroizolarea cu membrană sudată cu protecţie de 6 cm
polistiren extrudat a pereţilor subsolului 2.
- Termoizolarea cu 12 cm de vată minerală planşeelor podurilor cu protecţie
de duşumele bătute pe grinzile existente, în strânsă corelaţie cu structurile de
consolidare a planşeelor podurilor.
- Termoizolarea cu 12 cm de vată minerală a pereţilor şi plafonului mansardei
Pereţii şi pardoseala grupurilor sanitare se vor hidroizola cu membrană aplicată
prin pensulare.
După consolidarea şarpantei, toate elementele de lemn existente şi noi se vor
ignifuga.
Învelitoarea din tablă de zinc titanată, plană sau solzi se va izola cu folie
anticondens şi strat difuzie, montate sub astereală.

40
Intervenţii de restaurare la faţade
Stabilirea soluţiei de restaurare a faţadelor Palatului Cantacuzino a avut la bază
expertiza stării de conservare a componentelor artistice ale faţadelor elaborată de dr.
D.I.Olteanu, specialist restaurator materiale litice, în urma testelor, probelor şi
sondajelor preliminare specifice.
În urma expertizărilor stării de conservare a componentelor artistice din lemn şi
metal s-au stabilit soluţiile de conservare – restaurare a acestora. Restaurarea
tâmplăriei exterioare din lemn, originale face obiectul documentaţiei de componente
artistice din lemn, elaborată de arh. Doina Marinescu, specialist restaurator.
Restaurarea tâmplăriei metalice exterioare, a obloanelor metalice, a balustradelor
din fier forjat ale balcoanelor şi ferestrelor, a grilajelor ornamentale de ferestre şi uşi
de acces din fier forjat, a copertinelor, precum şi a elementelor decorative din tablă de
zinc ale învelitorii fac obiectul documentaţiei de componente artistice din metal,
realizată de Francisc Dozsa, expert restaurator metal.
Intervenţiile de restaurare – conservare a componentelor artistice ale faţadelor
vor fi corelate cu intervenţiile de consolidare şi cu intervenţiile rezultate în urma
amenajării clădirii, în contextul conceptului general de restaurare.

Intervenţii rezultate în urma amenajării clădirii


Pentru asigurarea accesului persoanelor cu dizabilităţi motorii se va transforma,
în faţada posterioară, un gol de fereastră în gol de uşă, păstrându-se cota
buiandrugului ferestrei.
Tâmplăriile din PVC ale ferestrelor mansardei se vor desface şi se vor înlocui cu
ferestre din lemn stratificat cu geam termopan, după conturul lucarnelor.
Pentru ventilarea spaţiilor din subsolul 2 se vor recondiţiona capacele perforate
existente şi se vor realiza capace noi, după modelul acestora.

Intervenţii pentru asanarea zonelor cu umiditate


Pentru asanarea zonelor cu umiditate se vor elimina cauzele infiltraţiilor.
- se vor reface hidroizolaţiile şi finisajul la terase;
- se vor face înlocuiri ale asterealei şi învelitorilor de pe toate podurile în
strânsă corelare cu intervenţiile de consoldiare a şarpantelor şi planşeelor podurilor şi
41
a concluziilor expertizei de biodegradare;
- se vor reface şorţurile de protecţie din tablă ale cornişelor;
- se vor înlocui jgheaburile şi burlanele din tablă de titan-zinc cu sistem de
degivrare;
- se vor canaliza burlanele;
- se va reconsidera sistemul de scurgere a apelor pluviale de pe cele două
copertine metalice şi se va înlocui învelitoarea din sticlă;
- se vor restaura treptele scărilor de pe tot conturul clădirii, eliminând sursele
de infiltraţii prin reparaţii sau înlocuiri, intervenţie realizată de specialişti restauratori
materiale litice în colaborare cu arhitectul şi inginerul structurist.
După consolidare şi restaurare clădirea Palatului Cantacuzino se încadrează în:
- clădire civilă publică – categoria de importanţă „B” conform HG nr.766/97;
- grad IV rezistenţă la foc;
- clasa a-II-a de importanţă a clădirilor conform „Codului de Proiectare
Seismică” P100-1- 2006 ;
- zona de intensitate seismica 81 conform SR 11100/1-1993.

Intervenţii propuse la Casa Memorială


Proiectul de amenajare şi restaurare a Casei memoriale a ţinut cont de
concluziile studiului istoric şi ale studiului de istoria artei, coroborate cu concluziile
expertizei tehnice şi soluţiile de consolidare, necesitatea eradicarii biodegradării şi a
asanării umiditătii, cerintele de modernizare a instalatiilor si necesitatea restaurarii
componentelor artistice de la nivelul fatadelor.

Interventii de amenajare
În Casa Memorială, la demisol se vor amenaja spații de expunere – expoziții,
spațiu multimedia, spațiu informare – primire, spațiu de păstrare a materialului
expozițional. În spațiul de sub scara monumentală, se propune amenajarea a două
spații tehnice, respectiv o încăpere pentru mobilierul prelegerilor-expunerilor în aer
liber și o încăpere pentru unelte grădină, administrativ–gospodăresc. Accesul în aceste
două spații se realizează prin ușile metalice existente care se vor reabilita.
La parter se mențin actualele spații expoziționale.
Mont-charge-ul se va pastra si se va restaura.

42
Se propune amenajarea fostei bucătării, a dressingului alăturat băii actuale, ca
spații de muzeu. În zona scării secundare, se va amenaja un oficiu pentru salariați și o
încăpere pentru centrala termică. Accesul în scara secundară, atât din demisol cât și
din parter, va fi restricționat pentru vizitatori prin usi dotate cu echipament de control
acces.
În mansardă, cu acces prin scara secundară, se propune amenajarea de spații de
birouri, pentru 17 salariați și grup sanitar pentru salariați, pe sexe (femei – barbați). În
acest nivel accesul publicului este interzis. Spațiile din mansardă se propun să se
realize din compartimentări ușoare, gipscarton rezistent la foc cu inaltimea libera de
2,80 m pentru a se alinia lucarnelor existente, cu respectarea normelor actuale.
Prin proiect se vor face intervenţii pentru îmbunătăţirea nivelului de
satisfacere a cerinţelor Normativului P 118/99, în limitele impuse de statutul de
monument istoric de valoare naţională şi europeană. precum şi intervenţii de
integrare a instalaţiilor modernizate.

Intervenţii pentru îmbunătăţirea nivelului de satisfacere a cerinţelor


Normativului P 118/99 în construcții
Recompartimentarile din mansarda se vor executa din gips-carton rezistent la
foc, montat pe o structura metalica termospumata, independent de structura podului.
Toate usile de acces in scara se vor echipa cu dispozitive de autoinchidere.

Intervenţii de integrare a instalaţiilor modernizate


Datorita restrictiilor impuse de regimul de monument, precum si de necesitatile
de creare a unei temperaturi ambiante favorabile functiunii de muzeu a imobilului, s-a
prevazut montarea de ventilo-convectoare ce vor fi mascate cu inchideri de gips-
carton pe toata inaltimea camerei si grile decorative din tabla perforata.
Suprafaţa construită şi desfăşurată a Casei memoriale nu comportă modificări în
urma intervenţiilor de consolidare, restaurare şi amenajare.

Intervenţii de restaurare
Intervenţii pentru restaurarea plasticii arhitecturale interioare
Pentru restaurarea plasticii arhitecturale interioare refacerea finisajelor se va face
în conformitate cu tabelele de finisaje din planşele de propuneri, în concordanţă cu
funcţiunile şi cu conceptul de restaurare. Restaurarea clădirii se va face prin
îndepartarea tuturor intervenţiilor anterioare ce nu au fost făcute în spiritul Cartei de

43
la Atena. Intervenţiile de restaurare a plasticii arhitecturale interioare, la pardoseli,
pereţi, plafoane, tâmplărie interioara sunt descrise în memoriul de arhitectură.

Izolaţii termice şi hidrofuge


Datorita lucrarilor de consolidare ce vor conduce la desfacerea pardoselii din
demisol, placa peste pamant se va hidroizola si termoizola cu polistiren extrudat de 6
cm. Se va realiza hidroizolarea cu membrană sudată cu protecţie de 6 cm polistiren
extrudat a pereţilor demisolului. In zona mansardei pereţii şi plafonul se vor
termoizola cu vată minerală de 12 cm.

Lucrări de confecţii metalice


Se va recondiţiona balustrada metalică a scării de legătură între cele trei niveluri.
De asemenea s-au prevazut prin proiect grile decorative din tablă perforată pentru
ventilo-convectoare. De asemenea se propune la parterul Casei Memoriale (P04) la
golul existent (practicat ulterior), montarea unei grile/trafor tip oblon cu lamele
reglabile, de mascare a acestuia.

Intervenţii de restaurare la faţade


În cadrul lucrărilor de restaurare se propune restaurarea elementelor arhitecturale
și a ornamentelor artistice din mortare speciale și pentru zonele unde există lacune
acestea se vor completa sau se vor realiza replici. Astfel se vor restaura cornișa cu o
profilatură puternică realizată la soclu, cornișa de la atic ornamentată cu profile,
golurile de uși și ferestre marcate de ancadramente, medalioanele din axul golurilor ,
ornamentele de pe acoperiș , lucarnele ce au ancadrament cu profilatură care se vor
reface din tablă de zinc și se va restaura complet aticul, marcat de o succesiune de
profilaturi simple drepte.
Finisajul exterior se va realiza din similipiatră, urmărindu-se refacerea bosajului
originar, se vor reface colonetele de tencuială, panourile decorative realizate la
parapetul scării monumentale de acces.
Toate decorațiile, profilaturile simple și complexe, medalioane, parapetul de
scară/baluștrii, se vor realiza cu specialiști/experti atestați de Ministerul Culturii și
materialele utilizate vor fi doar cele originare.

44
Intervenţii de restaurare a faţadelor în camp
Pentru restaurarea zonelor de câmp ale fațadelor se vor preleva mostre din
tencuiala existentă pentru a se stabili prin analize de laborator rețeta inițială.
Se va verifica aderența tencuielii la stratul suport prin ciocănire. Acolo unde
tencuiala nu prezintă aderență la stratul suport se va decoperta până la cărămida roșie
și se va rostui.

Varianta 1 de intervenție
Zonele decopertate, în cazul în care reprezintă o suprafață sub 40% din suprafața
fațadei se vor reintegra prin refacerea tencuielilor conform cu rețeta originală.

Varianta 2 de intervenție
În cazul în care tencuiala nu prezintă aderență la stratul suport pe o suprafață mai
mare de 60% din dimensiunea fațadei aceasta se va decoperta în întregime și se va
tencui cu rețeta originală, păstrându-se astfel autenticitatea istorică a tehnicilor de
construcție. Cromatica se va stabili în urma cercetării stratigrafice a paramentului. Se
vor elimina elementele parazitare montate pe fațade: cabluri, fire electrice, aparate aer
condiționat, etc.

Intervenții de restaurare a elementelor arhitecturale și decorative litice


Înainte de începerea restaurării in situ a tuturor elementelor ornamentale ale
fațadelor se va efectua o verificare a prinderilor și stării de conservare a acestora.

Varianta 1 de intervenție
Dacă se va constata că elementele de prindere, datorită pierderilor de material
prin coroziune (ruginire), nu mai sunt capabile să asigure stabilitatea elementelor
decorative, se va realiza consolidarea prinderilor acestora și se vor restaura in situ.

Varianta 2 de intervenție
Dacă prinderile prezintă pericol de prăbușire elementele decorative se vor
desface și se vor remonta cu elemente de prindere noi în vederea restaurării in situ.

Varianta 3 de intervenție
În cazul în care starea de conservare a unui element decorativ nu permite
restaurarea acestuia in situ, acesta se va demonta și se va restaura într-un laborator de

45
specialitate. În vederea unei restaurări cât mai corecte se vor preleva mulaje în situ
dupa alte elemente decorative identice în stare bună de conservare.

Varianta 4 de intervenție
Elementele decorative lipsă se vor reface în conformitate cu mulajele prelevate
după alte elemente identice în stare bună de conservare.
Intervențiile de restaurare și conservare prevăzute a se aplica elementelor
ornamentale după o cercetare amănunțită in situ și analize de laborator care să
stabilească componența materialelor originale precum și compatibilitatea acestora cu
materialele folosite în restaurare (substanțe consolidante, rășini, mortare etc.) sunt:
consolidarea suprafețelor, îndepărtarea văruielilor suprapuse, îndepărtarea tencuielii
lipsită de aderenţă la stratul suport, îndepărtarea şi/sau stabilizarea sărurilor, curăţarea
suprafeţelor, tratarea fisurilor, fixarea, replantarea desprinderilor, refacerea cu mortar
de restaurare a zonelor lipsă, întregirea volumetrică a pieselor, tratamente de
hidrofugare, aplicarea stratului de culoare final.
Execuția lucrărilor de restaurare a elementelor decorative ale fațadei se va face
sub îndrumarea strictă a unui specialist atestat MCPN în domeniul materialelor litice
ce va stabili analizele și probele ce urmează să clarifice anumite detalii necesare
intervenției.
Tâmplăria exterioară – tâmplăria va fi revizuită, dublată cea metalică,
montându-se pe acestea geamuri termoizolante low-e la exterior. Totodată toate
accesoriile tâmplăriei vor fi revizuite, completate sau înlocuite cu unele similare celor
originare. Pentru zonele în care tâmplăria nu se poate reconstitui/restaura se vor
realiza replici.
Totodată, ferestrele ce sunt prevăzute cu obloane pe interior, cele de la parterul
Casei Memoriale „George Enescu“ (spațiile P03, P06, P07) vor fi revizuite,
completate, inclusiv accesoriile aferente sau schimbate cu replici.
La demisolul Casei Memoriale „George Enescu“, la ferestre și uși, se vor revizui
și restaura grilajele metalice ca cele existente, din fier forjat, respectând modelul
existent, dacă se constată că acestea au fost montate la edificare. Dacă acest grilaj este
o realizare ulterioară acesta se va demonta și se va elibera edificiul de vechile
intervenții neinspirate.

46
Intervenţii rezultate în urma amenajării clădirii

Pentru persoane cu dizabilități se va monta o platforme liftanta pentru asigurarea


accesului pe scara monumentală.

Intervenţii pentru asanarea zonelor cu umiditate

Pentru asanarea zonelor cu umiditate se vor elimina cauzele infiltraţiilor :


- se va revizui șarpanta de lemn și astereala , iar zonele deteriorate se vor
reface in totalitate;
- se va reface învelitoarea cu tablă de zinc titanata, inclusiv toate accesoriile
decorative, jgheaburi, burlane, conform celor originare
- se vor canaliza burlanele se vor executa jgheaburi şi burlane noi din tablă de
zinc titanata cu sistem de degivrare ;
- se vor reface treptele scărilor, eliminând sursele de infiltraţii prin reparaţii
sau înlocuiri. Aceasta interventie se va realiza numai cu supravegherea unui specialist
restaurator materiale litice în colaborare cu arhitectul şi inginerul structurist.
- se vor reface trotuarele.

Pentru eradicarea umidităţii s-au mai prevăzut:


- hidroizolarea planşeului demisolului, peste pământ;
- impermeabilizarea cu procedee chimice tip Freezetech a pereţilor afectaţi de
umezeală;

Anexa

Ca urmare a concluziilor expertizei de structură se propune după consolidarea


construcției, să se amenajeze un spațiu de vânzare cu un mic depozit pentru materiale
promoționale, partituri, grup sanitar pentru vizitatori, organizat pe sexe, barbați –
femei. În grupul sanitar pentru femei, spațiul este configurat și pentru accesul
persoanelor cu dizabilități loco-motorii, atât ca dimensionare, cât și ca dotări
specifice.
Dupa consolidare si amenajare anexa va avea o suprafata construita si
desfasurata de 40,03mp si o suprafata utila de 30,30mp.

47
Finisajele utilizate în clădirea Anexa vor fi de tipul granitului prelucrat pentru a
fi antiderapant în spațiul vânzare (camera A01), gresie în grupurile sanitare și mozaic
turnat în depozit (A02). Finisajele pereților și tavanelor vor fi executate cu mortar de
restaurare de var-ciment și vopsea silicatică. Învelitoarea se va executa din tablă de
zinc titanată. Finisajul fațadelor se va realiza cu materiale compatibile cu structura
istorică, cu aspect de similipiatră. Din cauza stării avansate de degradare a tâmplăriei
restaurarea acesteia este imposibilă, astfel încât este necesară reeditarea acesteia din
lemn de stejar stratificat cu geam termoizolant low-e.
Între aceste două corpuri, Casa Memorială „George Enescu“ și Anexa, în spațiul
rezultat, se va asigura amplasarea chillerului.

Intervenţii la împrejmuire
Împrejmuirea existentă spre Calea Victoriei se va restaura prin placarea soclului
de cca 30 cm cu piatră si prin completarea tuturor elementelor din fier forjat dispărute
cu replici.

Împrejmuirile existente pe celelalte laturi ale incintei, nordică, sudică şi vestică


se vor desface şi se va realiza un gard din zidărie plină, cu profilaturi şi soclu.

În realizarea lucrărilor de arhitectură şi componente artistice, executantul


trebuie să aibă angajaţi atestaţi de Ministerul Culturii pe diverse categorii de
specialişti, ipsosari, pietrari, specialişti atestaţi în vitralii, specialişti atestaţi în
metal, pictori etc. Astfel trebuie ca în colectivul de lucru să existe cel puţin un
arhitect atestat pentru componente artistice, care să urmărească lucrările din
partea executantului (RTE), mai mulţi specialişti/experţi în piatră şi ipsos pentru
asigurarea execuţiei lucrărilor de restaurare, specialişti în restaurarea
componentelor realizate din lemn, având în vedere necesitatea restaurării
tâmplăriei şi a lambriurilor existente în cele două case, specialişti/experţi în
restaurarea metalului, specialişti/experţi în pictura şi specialişti/experţi în
restaurarea vitraliilor şi ornamentelor din metal.

48
5. STRUCTURA
5.1. SITUAŢIA EXISTENTĂ

Pentru Palatul Cantacuzino, monument istoric şi de arhitectura, forma în plan a


clădirii se poate considera “ca alipirea a două dreptunghiuri” cu dimensiuni principale
40,70m (faţada către Calea Victoriei) x 16,22 m (axe 1÷12 - A÷I) şi 28,70m x 18,90m
(între axele I÷M 3÷10).
În anul 1990 s-au executat lucrări de consolidare a structurii de rezistenţă şi în
proiectul nr. 26.315 realizat în 2009, precum şi în proiectul actualizat, s-au păstrat
aceleaşi notaţii utilizate în proiectul din 1990, întocmit de Institutul de Proiectare
Carpaţi, pentru o corelare mai uşoară cu intervenţiile făcute.
Subsolul 2 este parţial (pe o zonă de circa 60% din suprafaţă), cu înălţimi
variabile, unele încăperi nu au planşeu între subsolul 1 şi subsolul 2 (ax 7-8; G-I și
axe J÷K; 8÷10).
Subsolul 1 este general, cu o denivelare pe linia axului J (-3,34 A-J; -4,34, J-M)
şi este singurul nivel comun între cele două zone ale clădirii.
Zona de clădire dintre axele A÷I are parter de 6,10 m înălţime, etajul 1 de 5,35 m
înălţime şi etajul 2 cu configuraţia unei mansarde, având încăperi cu înălţime
variabilă.
Peretele de contur are circa 1,50 m ÷ 2,0 m înălţime peste care se înalţă lucarne
şi structura de lemn ce continuă către pod. Cota cornişei este ∼ +12,00, însă acoperişul
cu înălţimi variabile şi accente sub formă de turnuri ajunge până la maxim + 20,00.
Structura, conformată pe criterii gravitaţionale este alcatuită din pereţi portanţi din
zidărie de cărămidă. La pereţii exteriori şi la unii pereţi interiori, dispunerea, mărimea
şi forma plinurilor de zidărie şi a golurilor formează şi accentuează caracterul
monumental al clădirii.
Pereţii exteriori din axul B (faţada principală), axul 4’ si 8’ (G÷I) sunt formaţi
din şpaleţi de 1,60 m lăţime ce alternează cu goluri înalte tot de 1,60 m lăţime (H
goluri + 4,30 m la parter şi 3,45 m la etajul 1. Pereţii ceva mai compacţi din zonele de
capăt (axe 1-2; 11-12) sunt fragmentaţi de ferestre înguste de 70 cm şi înalte. La
interior, la parter, majoritatea golurilor de uşi au formă de arcade cu dimensiuni
importante, uneori de lăţimea şpaleţilor.
La etajul 1 pereţii exteriori îşi păstrează acelaşi ritm de plinuri şi goluri însă au
grosimea de 42 cm. La interior, pe zona cuprinsă între axele B÷G, 4÷9 se păstrează
doar o parte din pereţii structurali ai parterului, pereţii de compartimentare din axul
49
E (4÷9), ax 6 şi 7 (B÷E) ax E’ (8-9) se descarcă prin intermediul unor profile metalice
pe şpaleţi cu dimensiuni reduse ce au continuitate în parter. Aceşti pereţi „purtaţi”
continuă şi în etajul 2 fiind descărcaţi prin profile metalice la nivelul planşeului de
peste etajul 1.
Etajul 2 de tip mansardă are o parte din pereţii interiori portanţi (cu continuitate
până la parter) şi o parte „purtaţi” descărcaţi pe grinzi metalice. Peretele de contur
este de tip parapet continuu cu înălţimi de 1,50-2,0 m ce leagă şpaleţii de zidărie ai
faţadelor.
Zona de clădire dintre axele I÷M este practic formată din trei încăperi distincte.
Două mari încăperi laterale (axe 3÷5 şi axe 8÷10 între axe J-K) cu parter de înălţime
mare (7,05 m) [înălţimea la cornişa exterioară fiind de circa +7,50 m] şi aula propriu-
zisă cu înălţime maximă ce urcă 9,00 m în zona centrală. Pe conturul zonei centrale
sunt dispuşi opt pilaştri cu forme diferite. La cota + 3,85 există o supantă de 2,95 m
lăţime ce înconjoară pe patru laturi zona mai înaltă a aulei. Accesul la supantă este
asigurat printr-o scară circulară cu trepte de marmură. În axul M (curbat la capete)
structura este formată dintr-o succesiune de şpaleţi, având dimensiuni variabile (cei
mai mici fiind de forma unui trapez) şi goluri înalte.
Pe faţadele ax 3, ax 10 şi ax M (8-9) există bovindouri cu deschidere (consolă)
faţă de peretele subsolului de maxim 1,65m. Bovindourile se descarcă pe peretele
subsolului prin console masive ce formează arcade peste ferestrele subsolului. Peste
zona centrală a aulei se înalţă un pod cu ţarpantă de lemn delimitat de un perete
descarcat pe pilaștrii de contur ai aulei. Dimensiunile în plan ale podului sunt de 9 x
12,0m. Peste încăperile laterale şi supantă există un pod scund, necirculabil.
Planşeele au alcătuiri diverse: bolta cilindrică la subsol (8÷10, J÷M), bolţişoare
de cărămidă cu grinzi metalice (subsol), profile metalice la circa 70 cm cu beton
turnat (în loc de cărămidă) la etajul 1. În cea mai mare parte a clădirii planşeele au
structura cu grinzi de lemn. Este posibil ca planşeul supantei să aibă şi grinzi metalice.
La partea superioară pilaştrii pot fi uniţi prin arcade de zidărie. Grinzile planşeului
podului descarcă pe două profile I 40 dispuse paralel cu faţada.
Este posibil ca buiandrugii la faţade să aiba profile metalice.
Accesul pe verticală în clădire este asigurat prin: patru scări exterioare ce au
acces numai la parter; o scară laterală (axe 1÷3; D-H) ce asigură accesul până la etajul
2; două scări balansate (F÷H; 9÷12) ce asigură circulaţia din subsol 2 – curte, etaj 2; o
scară între subsol 1, parter şi supantă dintre axele 9-11; B÷F); o scară circulară între
parter şi supanta aulei (axe I-J, 9-10); două scări circulare cu raza ∼ 70 cm amplasate
în pilaştrii laterali ce flanchează intrarea principală. Scările au structura diversă.
50
Trepte de piatră descărcate pe arce de zidărie (scara exterioară cu două rampe, ax M);
trepte portante de marmură descărcate pe pereţii de contur (scară supantă aulă); scări
de beton (ax 1÷3, D÷M refăcută în 1990, scări F-H, 9÷12).
Şarpantele de lemn au conformaţii diferite, în funcţie de podul care poate fi
circulabil (axe A÷I şi pod aulă) sau necirculabil. Ca o caracteristică este zona de
contur a acoperişului cu diverse curburi. Căpriorii sunt curbi, formând „romanate”
dispuse la circa 70 cm pe care este bătută astereala sau şipci ce pot prelua curbura.
Aceste tipuri de căpriori sunt executaţi impecabil, cu ambele laturi tăiate curb (de
regulă romanatele se fac cu o latură taiată pe curba necesară şi cealaltă poligonală).
Şarpantele în podurile circulabile sunt alcătuite din popi, pane, căpriori, cu
contravântuiri şi cleşti.
Structura zonelor înălţate (turnuri peste scara principală şi în lateral) este de
asemenea realizată din romanate descărcate pe grinzi de lemn şi popi.
Învelitoarea este din tablă zincată fălţuită sau tablă solzi pe zonele de contur,
vizibile.

Intervenții structurale de consolidare suferite în timp

Nu avem informaţii asupra efectelor cutremurului din 1940. În urma


cutremurului din 1977, s-au facut unele reparaţii, însă nu există nici o documentaţie
scrisă. După cutremurul din 1986, nu s-au făcut investigaţii imediate şi nici
intervenţii, însă în anul 1990, înainte de cutremurul din luna mai, Institutul de
Proiectare Carpaţi expertizează clădirea în vederea consolidării şi refuncţionalizării.
Expertiza a fost urmată de proiectul de consolidare care pe parcursul execuţiei a fost
completat sau modificat în funcţie de situaţia reală întâlnită după decopertări.
În raportul expertizei tehnice se menţionează o serie de avarii şi degradări din
cutremur sau datorate infiltraţiilor.
Din examinarea planurilor proiectului realizat în anul 1990 şi a comunicărilor de
şantier, reies următoarele:
- majoritatea intervenţiilor de consolidare s-au realizat la nivelurile 1 şi 2;
- la consolidarea planşeelor de peste parter şi etajul 1 s-a adoptat o soluţie care
să nu modifice încărcarea pe grinzile metalice pe care descarcă planşeul şi pereţii din
axul E, F’;
- unele zone ale planşeului peste etajul 1 au suferit intervenţii minime,
probabil conformarea reală a structurii nu a permis altă abordare.

51
Din examinarea planurilor proiectului şi a comunicarilor de şantier, rezultă
următoarele intervenţii realizate în 1990:
- pereţi etajul 1:
peretele din axul 4 (B-D) s-a desfăcut şi s-a refăcut din zidărie cu inima
armată (2 pereţi de 12,5 cm şi beton de 5 cm) cu o centură la bază sub pardoseală, o
centură intermediară şi o centură la partea superioară;
peretele din axul 6’ s-a desfăcut şi s-a refăcut cu sâmburi şi trei centuri;
peretele din axul 7’ (B-D) – s-au injectat fisurile, peste nivelul uşii s-a
montat centura metalică din 2 [ 24 fixate cu buloane M10 la 1,50 m interval, apoi s-a
aplicat tencuiala cu mortar M100 şi armătura din reţea ∅ 5/100 sudate de profil;
pe peretele intermediar (între axele 8-9) s-a aplicat, de asemenea, pe ambele
feţe tencuială armată cu reţea ∅ 5/100;
peretele longitudinal (ax F’ între 8-9) a fost legat cu o centură de beton, de
12,5 cm grosime pe ambele feţe ale peretelui şi de 1,0 m înălţime. Pe această centură
descarcă suprabetonarea planşeului;
între axele H-I peretele transversal din axul 7 s-a cămăşuit pe ambele feţe
cu tencuială armată cu ∅ 5/100. Peretele din axul 6 s-a completat cu un pilastru
central în poziţia celui din parter, legat prin sâmburi şi centuri

- pereţi transversali etaj 2:


s-au cămăşuit pe ambele feţe pereţii din axul 4, 8 (B-D) şi axele 6-7 (H-J),
aceşti pereţi având continuitate pe verticală de la subsol la ultimul etaj;
- pereţi între axele 9÷12, B-H:
s-au executat sâmburi (stâlpişori) începând de la subsolul 2 până la etajul 2,
cu dimensiuni de 20 x 25 cm la nivelul subsolului şi dimensiuni variabile pe verticală
în cazul subţierii pereţilor. Detaliile de armare ale stâlpilor prevăd ca armare 4∅20
bare longitudinale şi etrieri ∅ 8/5. La subsolul 2 sâmburii au armătura ancorată într-o
placă de bază de 35 cm grosime (poate fi considerat ca un radier parţial). Ca element
de legătură, între stâlpi, pereţii au fost cămăşuiţi pe o parte cu tencuială de 5 cm
grosime armată cu reţea ∅ 5, în axul E s-a refăcut un perete din zidărie de cărămidă
de 25 cm. Sâmburii au fost prevăzuţi prin proiect ca încastraţi în zidărie, însă pe
parcursul execuţiei, probabil datorită durităţii peretelui de cărămidă, aceşti stâlpişori
au fost executaţi în afara peretelui.

- pereţi între axele 1-3, d-h:


pentru această zonă – casa scării – s-au prevăzut cămăşuieli de 5 cm
52
grosime aplicate pe reţea de armătură şi sâmburi încastraţi în zidărie, la colţurile
încăperilor; nu ştim cum s-au executat aceste detalii;
scara existentă s-a prelungit cu încă un etaj (până la etajul 2);
intervenţii la planşeele descărcate pe pereţii purtaţi de grinzi metalice;
s-a optat pentru o consolidare cât mai uşoară prin intercalare de grinzi
metalice şi contravântuiri din platbande;
la etajul 1 s-a intervenit astfel la planşeul dintre axele D-H (4÷8) şi între
axele B-D (pe zona mai restrânsă) cu rol de tirant s-au executat două centuri plate
50 x 10 cm în lungul axelor D şi H. Între axele B-D intervenţiile sunt pe zone mai
restrânse, probabil din cauza conformării planşeului.
- intervenţii la planşeele ce descarcă pe pereţii portanţi;
la planşeul de peste etajul 1 s-au introdus profile metalice intercalate cu
grinzile de lemn şi apoi s-a executat o suprabetonare de 8 cm pe zonele H÷I (4’-6);
3-4 (D÷G); 8-9 (F’-G). Pentru reducerea greutăţii s-a scos molozul dintre grinzile
planşeului;
la panoul de placă dintre axele 7-8’; G-I structura identificată după
decopertare este formată din profile metalice I 12 dispuse la circa 70 cm interval, cu
placă de beton simplu între ele. Placa s-a suprabetonat cu 8 cm de beton armat.
la subsol şi parter nu s-au identificat alte intervenţii;
la şarpanta podului de peste aulă, s-a mărit panta acoperişului pentru o mai
bună scurgere a apei.
la etajul 2 s-a montat o structură metalică din cornier pentru fixarea unei
reţele de metal ∅ 6/100 suport pentru plafonul de rabiţ.

Caracteristicile geotehnice ale terenului si descrierea fundaţiilor


Din studiul geotehnic elaborat de S.C. EXPERCO – ISPIF S.R.L. rezultă
următoarele:
- terenul este relativ plan cu o uşoară pantă de la sud-est spre nord-est, cotele
absolute fiind cuprinse între 81,95÷83,10 m;
- clădirea palatului are două subsoluri parter şi două etaje;
- subsolul 1 (practic un demisol) are cota de nivel 82,56 şi 81,66 (în cote
absolute);
- subsolul 2 este parţial şi are cote variabile: 79,99 şi local 78,99 m în zona
centralei termice;

Stratificaţia terenului, aşa cum reiese din forajele executate, este următoarea:

53
- umpluturi de pamânt cu sau fără fragmente de cărămizi, moloz, beton pâna la
adâncimi de 0,80÷2,10 m;
- dupa epuizarea umpluturilor se dezvoltă un pachet de strate argiloase, luturi
orizont B constituite din argile prăfoase, cafenii, plastic vârtoase, consolidate, pâna la
adâncimi de 2,50÷2,60 m şi luturi orizont C pâna la adâncimi de 3,30÷3,80 m.
- urmeaza un strat de tranziţie subţire, format din nisipuri argiloase, nisipuri
prăfoase galbene-cafenii, galbene în curs de consolidare;
- sub stratul de tranziţie se dezvoltă „pietrişuri de Colentina” format din
depozite aluvionare grosiere, macrogranulare, necoezive (nisipuri fin-mari galbene,
nisipuri mijlocii-mari galbene cu pietriş mic, pietrişuri mici cu nisip mijlociu-mare) ce
nu au fost epuizate pâna la adâncimea de 8,0 m.
Nivelul apei subterane s-a întâlnit la adâncimea de 7,60 m (cote absolute 74,80).
Acest nivel coborât poate sa fie influenţat şi de pompările făcute pentru imobilele noi
în execuţie în zona, cu mai multe niveluri de subsol. În forajele facute în anul 1993 de
S.C. PROIECT BUCUREŞTI S.A. pe un amplasament învecinat, nivelul hidrostatic s-
a întâlnit la adâncimi de 5,80÷6,00 m (în cote absolute 76,27÷87,36). Pentru
proiectare, pentru amplasamentul din Calea Victoriei nr.141, se va considera că
nivelul hidrostatic are posibilitate de ridicare de +1,00÷+1,20 m la precipitaţii
abundente şi de lungă durată. Fundaţiile actuale ce au local adâncimea de circa 5,0 m
pot veni parţial în contact direct cu apa din pânza freatică.
Presiunea convenţională de calcul se poate considera P conv. = 250 kPa la
sarcinile din gruparea fundamentală de calcul. Pentru adâncimi de fundare mai mari
se poate calcula un spor de presiune.
Pe actualele fundaţii se va considera un spor de presiune 20% faţă de actualele
sarcini transmise de construcţie la terenul de fundare. Din dezvelirile de fundaţii
reiese că adâncimea de fundare variază între 2,10÷5,0 m de la faţa terenului.
Fundaţiile sunt continue şi sunt din beton simplu cu înălţimi variabile de la 34cm (D3,
D2) la 2,05m (D7, D8). La dezvelirile executate din exterior s-a constatat o
conformare mai puţin obişnuită a fundaţiilor şi anume, peretele subsolului se lăţeşte în
zona soclului cu circa 30cm, iar la circa 50cm sub nivelul trotuarului, peretele şi
fundaţia se îngustează cu 30cm (D8, D1). La dezvelirile executate spre interior la
subsolul 2 se observă mici evazări ale betonului faţă de peretele de zidărie (19÷13cm).
La dezvelirea D8 (ax G ax 1), sub placa de beton executată în 1990 (35cm grosime)
un zid de caramidă oltenească rămas de la o clădire mai veche, existentă pe
amplasament.

54
Încadrarea clădirii în clase de risc seismic

Necesitatea actualizării expertizei tehnice, a fost dictată de prevederile Codului


P 100-3/2008, „Cod de proiectare seismică – Partea III-a- Prevederi pentru
evaluarea seismică a clădirilor existente, indicativ P 100-3/2008”, care a intrat în
vigoare la data de 01.01.2010, având în vedere că la data realizării expertizei în
2009, acesta nu era în vigoare.

În luarea deciziei de încadrare în clase de risc seismic, expertul a avut in vedere


zona seismică în care este amplasată construcţia, precum şi alte criterii privind
alcătuirea construcţiei , comportarea în exploatare şi la acţiuni seismice, cum sunt:
* regimul de înălţime : S1+S2+P+E1+M+pod ;

* vechimea construcţiei ( cca. 112 ani );

* sistemul structural – zidărie portantă nearmată (ZNA);

* conformarea structurală – gradul de îndeplinire a condiţiilor de alcătuire – R1;

* gradul de afectare structurală – R2;

* gradul de asigurare structurală seismică – R3;

* starea elementelor nestructurale.

Din punct de vedere al riscului seismic, in sensul efectelor probabile ale unor
cutremure caracteristice amplasamentului, asupra construcţiei existente analizate in
acest caz expertul a încadrat clădirea Muzeului “George Enescu” – Palatul
Cantacuzino situată în Calea Victoriei nr. 141, sectorul 1, Municipiul Bucureşti,
în clasa de risc seismic Rs II corespunzând construcţiilor care sub efectul
cutremurului de proiectare pot suferi degradări structurale majore, dar la care
pierderea stabilităţii este puţin probabilă.

Casa Memorială „George Enescu” parte din Ansamblul Palatului Cantacuzino,


aflat în București pe Calea Victoriei, nr. 141 din punct de vedere al hazardului
seismic, conform SR 11100/1-1993, se comportă astfel cum prevede acesta, orașul

55
București este amplasat în zona cu intensitatea seismică VIII.
Conform Codului de Proiectare pentru clădiri P100/1 – 2013 orașul București
este amplasat în zona pentru care accelerația seismica de bază ag = 0.24g, β = 2.75 și
perioada de colț Tc = 1.6 sec.
Terenul pe care este amplasată construcția este relativ plan, cu cota medie
absolută de 82.75 iNMNs.
Din punct de vedere geomorfologic amplasamentul se plasează pe nivelul de
interfluviu Dâmbovița – Colentina.
Stratificația terenului pe amplasamentul construcției este următoarea:
• de la suprafața terenului până la adâncimea de 2,10m umplutura de pământ
cu fragmente de cărămidă și moloz;
• de la adâncimea de 2,10m până la adâncimea de 2,90m un strat de praf
nisipos – argilos galben, plastic vârtos, calcaros și cu concreții mari de calcar;
• de la adâncimea de 2,90m până la adâncimea 4,00m un strat de aluviuni
macrogranulare, reprezentate prin nisip fin – mijlociu, galben, îndesat;
• de la adâncimea de 4.00m până la adâncimea de 11,00m un pachet de
aluviuni macrogranulare reprezentate de nisip fin – mare, galben – cenușiu cu pietriș;
Apa subterană se găsește la adâncimea de 5,70m de la nivelul terenului. În
perioadele bogate în precipitații apa se poate ridica până la adâncimea de 4,70m.
Adâncimea de îngheț în orașul București este de 0,90m conform STAS 6054 –
77.
Casa Memorială „George Enescu” s-a edificat în anul 1913 cu destinația inițială
de casă de oaspeți. După moartea lui Gr. Cantacuzino, în anul 1913, în casă s-a mutat
soția acestuia, Ecaterina Cantacuzino și ulterior Maria Cantacuzino (1928). Aceasta se
va recăsători, în anul 1937, cu George Enescu. Dupa căsătoria cu Enescu, Maruca va
locui în casa mult mai modestă, din spatele Palatului.
Aici au trăit ultimii ani petrecuți în țară între 1942 – 1946. Interiorul ei a găzduit
numeroase serate muzicale la care au participat cele mai importante personalități muzicale
ale epocii. După plecarea acestora din țară în anul 1946 casa va rămâne la dispoziția statului
împreuna cu Palatul Cantacuzino.
Din anul 1956, în Palat funcționează „Muzeul Național George Enescu” și
Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din România și în Casa Memorială
funcționează muzeu, birouri și depozite.
Construcția Casei Memoriale are o formă în plan trapezoidală și se încadrează
într-un dreptunghi cu laturile de 12,90m, respectiv 14,10m.
Construcția are regim de înălțime Demisol + Parter + Mansarda+ Pod. Înăltimile

56
de nivel sunt de 2,85 – 4,20 m pentru demisol, 3,30 pentru parter iar pentru mansarda
variabilă, cu înălțimea maximă de 4,90m.
Cota trotuarului se găsește la cca. 2,55m sub cota ±0.00 din cota de călcare la
parter. La demisol se poate accede și direct din exterior, prin două accese opuse, unul
pe latura sudică și unul pe latura nordică.
La parter se poate accede prin două rampe ample, simetrice, pandantul celor de
la palat de pe latura opusă a curții.
Construcția este realizată din pereți structurali din zidărie de cărămidă plină.
Planșeul peste subsol este realizat cu grinzi metalice din profile laminate și beton
armat. Planșeul peste parter este realizat din grinzi de lemn și podină de scânduri (în
zona de mansardă) și pardoseala de cărămidă (în zona de pod). La mansardă s-au
identificat și pereți ușori din paiantă (structură de lemn cu tencuială pe suport de
trestie). Scara ce pornește de la demisol și urcă până la mansardă este din piatră.
Șarpanta este realizată din lemn, iar acoperișul are învelitoarea din tablă.
Fundațiile sunt realizate din zidărie de cărămidă, de aceeași grosime cu pereții
subsolului. Fundarea s-a realizat în stratul de pe care se poate considera o presiune
efectivă în gruparea fundamentală de calcul de 2,5 gkf/cm2.
Pe latura de nord a fost alipit construcției casa unui mic lift menajer, nelegat de
construcția existentă. De asemenea tot pe această latură clădirea se învecinează cu o
construcție parter, modestă, parazitară.
Din punct de vedere al importanței, conform Normativului P 100-1/2013, a fost
încadrat în clasa de importanță II.
Construcția a fost proiectată după regulile tehnice ale perioadei de dinaintea celui
de-al doilea război mondial, perioadă în care nu existau conceptele tehnice de astăzi
pentru o conformare antiseismică corespunzătoare.
S-au apreciat calitățile materialelor ca fiind pentru cărămida marca C75 și pentru
mortar marca M10.
În decursul timpului construcția situată în Calea Victoriei nr. 141, Palatul
Cantacuzino și Casa memorială George Enescu au suportat acțiunile a cel puțin
patru cutremure majore:10.11.1940 – intensitate 9 grade MSK, magnitudine 7,4 grade
Richter, 04.03.1977 – intensitate 9 grade MSK, magnitudine 7,2 grade Richter,
30.08.1986 – intensitate 7 - 8 grade MSK, magnitudine 7,0 grade Richter, 30.05.1990
– intensitate 7 grade MSK, magnitudine 6,7 grade Richter.
Anexa are o structură de rezistență deteriorată și necesită reparații capitale, astfel
cum se propune prin proiectul de structură

57
5.2. SITUAȚIA PROPUSĂ

Actualizarea expertizei pentru Palatul Cantacuzino s-a realizat de către expert


ing. Badea Dragoş în conformitate cu P100-3/2008, “ Cod de proiectare seismică -
Partea III-a- Prevederi pentru evaluarea seismică a clădirilor existente, indicativ
P 100-3/2008”, care a intrat în vigoare la data de 01.01.2010
În condiţiile în care structura clădirii analizate nu îndeplineşte condiţiile
verificării la starea limită ultimă pentru o acceleraţie de 0,65ag pentru sursa seismică
subcrustală Vrancea în care ag reprezintă acceleraţia terenului pentru un cutremur cu
IMR = 100 ani, este necesară intervenţia structurală pentru ridicarea nivelului ei de
asigurare.
În termeni privind gradul de asigurare structurală seismică, intervenţia
structurală este necesară dacă valoarea gradului de asigurare structurală seismică, care
rezultă prin calcul, este : R3 < 0,65, pentru sursa seismică Vrancea ( este cazul clădirii
analizate).
Nivelul intervenţiei va fi cel puţin cel corespunzător asigurării valorii minime
R3 = 0,65.
Expertul în urma expertizei constată că intervenţiile de consolidare a structurii
sunt motivate de:
1. Deficienţele de conformare antiseismică a construcţiei în ansamblu.
2. Gradul de asigurare seismică sub cel admis prin Codul P 100-3/2008
R min = 0,20 faţă de R min admisibil = 0,65. Clădirea a fost încadrată în clasa de
risc seismic RSII.
3. Procesele de fisurare şi microfisurare ale elementelor de structură.
4. Eforturile mari de compresiune din unii şpaleţi ce pot duce la ruperi casante.
5. Degradările produse de igrasie la pereţi şi infiltraţii ale apelor pluviale la
planşee şi şarpantă.
Măsurile de consolidare propuse urmăresc asigurarea unui nivel de protecţie
adecvat, pentru a putea prelua în condiţii de siguranţă şi cu degradări minime,
solicitări seismice viitoare de intensitatea celui de cod.
Alegerea sistemului de consolidare, dispunerea şi dozarea elementelor structurale
suplimentare au ţinut cont de urmatoarele:
- necesitatea realizării unui nivel de protecţie antiseismică, corespunzător
clasei de importanţă, pentru zona seismică considerată;
- preluarea în condiţii de siguranţă a încărcărilor gravitaţionale şi
transmiterea lor la terenul de fundare;

58
- păstrarea nealterată a faţadelor;
- păstrarea nealterată şi protejarea componentelor artistice de la interior
(picturi, stucaturi, tapiserii, ancadramente);
- eradicarea fenomenului de igrasie şi biodegradare.
Menţionăm că posibilităţile de introducere a unor subansamble structurale
suplimentare care să contribuie la ridicarea substanţială a nivelului de protecţie
antiseismică este limitat deoarece atât faţadele, cât şi interioarele la parter au
componente artistice valoroase, ce nu permit schimbarea volumetriei şi uneori nu pot
fi refăcute.
Având în vedere caracterul de monument istoric şi de arhitectură, de bogăţia
componentelor artistice, decoraţiilor interioare şi exterioare, de volumetria deosebită a
clădirii, posibilitatea de intervenţie în vederea consolidării clădirii este limitată.
Măsurile de consolidare propuse sunt prevăzute în zone fără decoraţii sau cu
decoraţii ce se pot reface.
Sistemul de consolidare va integra intervenţiile asupra structurii din 1990.
S-au analizat două variante de consolidare.
Varianta minimală ce va contribui la atingerea unui nivel de protecţie apropiat de
valoarea 0,65 şi varianta maximală ce poate conduce până la un nivel de asigurare
minim R = 0,85.
Măsurile de consolidare propuse prin varianta minimala aprobată constau din
următoarele:
- întărirea şi completarea structurii verticale din pereţii de zidărie de cărămidă
ai subsolurilor prin placare a pereţilor portanţi pe o singură parte cu beton armat de 15
cm și 20cm grosime, unde este posibil, fără a se distruge componentele artistice;
- consolidarea planşeului de peste subsolurile 1 şi 2 prin: suprabetonarea zonei
de planşeu cu bolta cilindrică de zidărie, suprabetonarea unor zone de planşeu cu
grinzi metalice şi bolţişoare de cărămidă, refacerea integrală a unor zone de planşeu,
unde nu e posibilă suprabetonarea sau sunt necesare goluri importante pentru
instalaţii. În acest mod subsolul devine „o cutie rigidă”;
- completarea fundaţiilor, acolo unde este necesar, pentru a asigura
transmiterea la teren a încărcărilor gravitaţionale suplimentare datorate consolidării;
- întărirea liniilor de pereţi de faţadă ax B (2÷11); axe 4’, 8’, 9 (G-I), axe 3 şi
10 (J-K) ax M (5÷9), ce sunt alcătuiţi în principal din şpaleţi cu lungimi de circa
1,60m alternate de goluri de ferestre înalte de aceeaşi lăţime prin placarea pe verticală
a marginilor fiecărui şpalet cu profile metalice (platbande);

59
- pe orizontală se realizează legături între aceste platbande cu bare metalice
introduse în goluri forate la circa 1,00m interval;
- pe înalţimea buiandrugilor de peste parter şi etaj se realizează, de asemenea,
legături din profile şi bare metalice montate în şliţuri verticale sau goluri forate;
- la nivelul planşeelor de peste parter şi etajul 1, în grosimea pardoselii se va
realiza o centură metalică continuă pe lungimea fiecărui perete şi conectată cu
profilele verticale;
- la etajul 2 se realizează, de asemenea, o centură pe înălţimea aticului pentru
şpaleţii marginali legăturile orizontale se ancorează în sâmburi de beton încastraţi în
grosimea zidăriei;
- golurile forate în zidărie şi spaţiile rămase între faţa peretelui şi profilele
metalice se vor injecta cu mortar cu ciment cu proprietăţi expansive (tip SOLARON);
- la nivelul aticului din etajul 2 se va realiza o centură de beton armat sau
metal la interior, pe axul I, fisurile constatate se vor injecta;
- în încăperile cu decoraţii ce se pot reface dintre axele 5÷6 (G-I) şi 7-8 (G-I)
se cămăşuiesc pereţii la parter, etajul 1 şi 2 cu mortar – beton (grout) aplicat în straturi
succesive pe reţea de armatură; fisurile identificate după decopertare se injectează; la
etajul 1 şi 2 consolidările executate în 1990 în aceste zone se conectează cu
consolidarea actuală.
- consolidările pereţilor din zonele extreme ale clădirii axe D÷H, 1÷3 și 9÷12,
B÷F executate în 1990 se verifică şi dacă este necesar se completează. Menţionăm că
la desfacerile necesare pentru studiul geotehnic, făcute lângă un stâlp executat în
1990, s-au identificat armături corodate;
- pentru planşeele la care nu s-a intervenit în 1990: peste parter, galerie, aulă,
unele zone din etajul 1 se prevede întărirea cu profile metalice, intercalate între
grinzile de lemn şi diagonalizări. De asemenea, cu ocazia înlocuirii pardoselilor se vor
verifica şi consolidările executate anterior, dacă este cazul se vor completa;
- planşeele din zona posterioară a clădirii, între axele J÷M, ce au poduri de
înălţime foarte mică deasupra, intervenţiile la planşee se vor corela cu reparaţii şi
consolidări la şarpante. Se prevede întărirea planşeelor cu grinzi metalice şi
diagonalizări şi contravântuiri, realizarea pe conturul încăperilor de centuri metalice
sau beton în funcţie de spaţiul existent;
- în podul mai înalt din zona centrală a aulei se va consolida peretele de contur
al podului cu un sistem spaţial de grinzi metalice care să conecteze şi capetele
pilaştrilor şi de asemenea, să completeze structura planşeului din această zonă. Cu
ocazia desfacerilor din aceste poduri se vor verifica şi romanatele ce susţin decoraţiile

60
plafoanelor şi dacă este cazul se prevăd ancoraje de structură metalică, consolidări
locale ale pieselor de lemn;
- pentru şarpanta podului de peste etajul 2 şi aulă se propun reparaţii locale în
special la reazemele romanatelor pe pane. În podurile de înălţime mică dintre axele
J÷L unde sunt şi infiltraţii de apă, lucrările de intervenţii se vor executa după
desfacerea asterealei şi a învelitorii. Expertul propune verificarea elementelor de lemn
din şarpantă şi decide schimbarea celor afectate de biodegradare;
În vederea eliminării igrasiei din pereţii subsolului 2, se prevăd:
- executarea unei centuri din beton impermeabil pe grosimea pereţilor,
conectată cu consolidarea pereţilor şi completările de fundaţii sau utilizarea
tencuielilor speciale utilizate în eliminarea şi oprirea apelor datorate infiltraţiilor;
- eliminarea umidităţii cu procedee chimice tip FREEZETECH, înainte de
consolidarea pereţilor;
- executarea de hidroizolaţii verticale la exterior.
Pentru cămăşuirea pereţilor, în consolidările cu beton armat de la subsol, se va
realiza o reţea de goluri.
Prin realizarea acestor lucrări de consolidare, gradul de protecţie seismică al
clădirii ajunge la valoarea de R3=0,70, depăşeşte gradul minim (R=0,65), prevăzut de
normativ pentru o construcţie care trebuie consolidată, iar clădirea poate fi încadrată
în clasa de risc seismic Rs III corespunzând construcţiilor la care sunt aşteptate
degradări structurale care nu afectează semnificativ siguranţa structurală, dar la care
degradările elementelor nestructurale pot fi importante.
În conformitate cu expertiza realizată de expert tehnic ing. Mircea Mironescu,
lucrările de intervenții structurale ce se propun pentru Casa Memoriala George
Enescu , acoperă un palier larg de lucrări, pornind de la lucrări de reparații, până la
lucrări de consolidare structurale, dar pentru asigurarea stabilității construcției, astfel
cum recomandă și expertul, se propun lucrări de intervenție, care se vor dezvolta în
cadrul proiectului tehnic și a detaliilor de execuție.
Expertiza a fost realizata în anul 2007 și s-a reactualizat de expert în anul 2015,
în conformitate cu P 100-1/2006, P 100-3/2008 și P 100-1/2013. În conformitate cu
Ordinul nr. 2465/2014 publicat în Monitorul Oficial 558/03.09.2013, Normativul P
100-1/2013 intră în vigoare din 1 ianuarie 2014. În Normativul P 100-1/2013 se
specifică: art. 2 „Codul P100-1/2013 se aplică la proiectarea seismică, a clădirilor
noi și a construcțiilor cu structuri similare acestora (…)” și la art 3.
„Reglementarea tehnică Cod de proiectare seismică Partea 1 Prevederi de

61
proiectare seismica P 100-1/2006 aprobată cu Ordinul ministrului turismului
nr. 1711/2006 publicat în Monitorul Oficial 803 și 803 bis din 25.09.2006 (…) se
aplică în continuare la evaluarea seismică a clădirilor existente”.
Lucrările de reparații au ca scop reabilitarea materialului structural degradat, iar
lucrările de intervenție de tip consolidare trebuie să respecte o serie de criterii
obligatorii menite să prezerve caracteristicile monumentului, forma în plan și în
elevație, materialul original, toate decorațiile exterioare și interioare. Lucrările de
intervenție de tip consolidare, au scopul de a ridica nivelul de performanță seismică,
peste cel inițial.
Având în vedere rezultatele evaluărilor prin calcul pentru gradele nominale de
asigurare seismică pe cele două direcții se propun două tipuri de soluții de intervenție,
o soluție minimală și o soluție maximală, expertul recomandând realizarea soluției
minimale.
Soluția minimală cuprinde realizarea următoarelor lucrări de intervenție:
• lucrări de reparații structurale:
- executarea de lucrări de reparații prin injectări, matări și cămășuieli locale a
fisurilor existente în pereții structurali de zidărie și în elementele de beton armat;
- reparații în conformitate cu prevederile Normativului NE 012/2/2010 a
elementelor de beton armat cu stratul de acoperire exfoliat și cu armătura vizibilă și
corodată;
- curățarea de rugină, grunduirea și vopsirea profilelor metalice care susțin
placa de beton de sub terasa exterioară;
- bordarea corespunzătoare a golurilor de instalații existente și închiderea
șlițurilor de instalații din zidării;
- vizualizarea și revizuirea structurii de lemn din cadrul mansardei și a podului
prin înlocuirea elementelor deteriorate și ignifugarea acestora;
- executarea de lucrări de reparații la jgheaburile, burlanele și la învelitoarea
construcției;
- realizarea unei hidroizolații verticale în jurul construcției, eventual și a unei
hidroizolații orizontale tip FREEZTEQ;
- asigurarea unei sistematizări corepunzătoare a terenului din jurul
construcției, concomitent cu refacerea trotuarului perimetral;
- realizarea de lucrări de reparații structurale a zonei de terasă și a scărilor de
acces exterioare, inclusiv verificarea fundațiilor zonei de terasă exterioară, a scării de
acces la terasă, cu încastrarea acestora în terenul bun de fundare (pentru zonele care
nu reazemă pe extinderea de subsol).

62
• lucrări de consolidare:
- introducerea unor sâmburi și centuri de beton armat C20/25, 14x14 cm,
săpați în pereții structurali pe nivelul demisolului, parterului și mansardei; la pereții de
fațadă sâmburii și centurile vor borda găurile de ferestre și uși dinspre interior; la
pereții interiori sâmburii se vor dezvolta unde este posibil pe înălțimea subsolului,
parterului și mansardei sau numai parțial, acolo unde este posibil. Centurile se vor
dezvolta local pe lățimea ușilor între sâmburii de bordaj, la partea inferioară bordajele
golurile de ușă din parter se vor dezvolta pe înălțimea finisajului;
- realizarea unei centuri de beton armat peste calcanele și zidăriile din pod, cu
eventuala continuare a sâmburilor de beton armat la nivelul etajului (podului);
- îmbunătățirea conlucrării dintre planșeul de lemn de peste parter cu pereții
de zidărie prin ancorarea grinzilor de pereți și între ele cu piese de metal dimensionate
și detaliate adecvat (ancore cu capete de tip tirant, contravântuiri locale cu platbenzi,
dornuri de conlucrare verticale conectate cu capete grimzilor) sau prin centuri de
beton armat conectate prin dornuri de pereții de beton armat,
- consolidarea și rigidizarea planșeului de peste parter cu dulapi de lemn bătuți
la 45º și plăci de tip OSB;
- ancorarea structurii liftului de marfă existent de structura principală prin
dornuri de antrenare practicate spre interior și realizarea unui planșeu rigid la partea
superioară,
- stabilizarea aripii dreapta a scării principale prin realizarea unei subzidiri.
După realizarea lucrărilor de intervenție în varianta minimală, apreciem că
structura construcției se încadrează în clasa de risc seismic RsIII (corespunzător
construcțiilor care sub efectul cutremurului de proiectare pot prezenta degradări
structurale care nu afectează semnificativ siguranță structurală, dar la care degradările
nestructurale pot fi importante).
Pentru Anexa lucrarile propuse sunt de consolidare și refacere a zidăriei,
recompatrimentare, astfel cum este prevăzut prin proiectul de structură și prin
proiectul de arhitectură, lucrari ce se vor detalia în memoriile tehnice pe specialități.

Pentru intervenţiile ce se propun a se realiza la cele trei clădiri, Palatul


Cantacuzino, Casa memorilă George Enescu şi Anexă, executantul trebuie să facă
dovada că există în colectivul de lucru măcar un specialist şi/sau expert atestat
MLPAT şi care să deţină şi atestatul de la Ministerul Culturii având în vedere
complexitatea investiţiei şi statutul de monument istoric al clădirilor. La realizarea

63
lucrărilor de consolidare echipele de lucru trebuie să facă dovada că au experienţă
în consolidarea unei construcţii monument istoric.

6. INSTALAŢII ELECTRICE
6.1. SITUAŢIA EXISTENTĂ

În Palatul Cantacuzino există o instalaţie electrică funcţională dar care necesită


reabilitare urgentă.
Instalaţia existentă este parţial îngropată şi parţial aparentă cu multe cabluri prelungite
destul de impropriu.
Parametrii electrici ai puterii pentru Palatul Cantacuzino sunt:
- puterea electrică instalată 226kW
- puterea electrică simultan absorbită 113kW
Alimentarea cu energie electrică se realizează de la postul de transformare existent care
alimentează tabloul general de distribuţie al Palatului Cantacuzino și al Casei Memoriale
Enescu.
Iluminatul interior este realizat cu candelabre cu lămpi incandescente şi fluorescente și
în zona de birouri sunt tuburi fluorescente, în funcţie de destinaţiile încăperilor (becuri
montate la candelabrele şi aplicele existente).
Iluminatul este completat cu instalaţii speciale de siguranţă pentru evacuare, aflate în
stare de nefuncţionare parţial se vor monta corpuri de iluminat cu kituri de emergență.
Clădirea Palatului Cantacuzino este racordată la reţeaua de joasă tensiune existentă.
Coloanele de alimentare a tablourilor electrice sunt trifazice, executate cu conductoare de
cupru, protejate în tuburi de protecţie tip IPY realizate conform normelor şi materialelor
existente înainte de 1989, completată cu materiale utilizate în cadrul lucrărilor de
reparații din 1990.
Se poate observa modul de realizare a intervenţiilor în instalaţiile electrice,
montajele aparente de cabluri, modele depăşite de echipamente (prize, întrerupătoare,
comutatoare) tablouri electrice uzate moral şi care nu respectă normele în vigoare.
Marea majoritate din circuitele electrice sunt îngropate direct în tencuială
(INTENC).
Izolaţia este depășită moral și funcțional. Datorită infiltraţiilor locale au avut loc
scurtcircute care au fost reparate prin improvizaţii, nefiind posibilă înlocuirea
tronsonului de cablu unde era necesară refacerea integrală şi reabilitarea completă
(bypass aparent).
Tablourile electrice nu corespund exigenţelor de protecție (siguranţe cu întrerupătoare
automate şi protecţii diferenţiale). În timp au avut loc modificări, descompletări, degradări
sau înlocuiri ale aparaturii cu improvizaţii sau cu elemente decalibrate.

64
Atât reţelele electrice interioare cât şi tablourile electrice trebuie reproiectate şi
propusă înlocuirea, dar mai ales şi datorită faptului că va fi necesară o suplimentare a
puterii instalate şi simultan consumate datorită montării unor echipamente noi cu
consumuri semnificative.

Întreaga aparatură este uzată datorită vechimii dar şi datorită deselor scurtcircuite
apărute (supraîncărcarea sarcinii). Corpurile de iluminat în zonele spaţiilor tehnice
(tuburi) sunt uzate, cu cabluri uzate şi necesită înlocuirea.
Având în vedere că există posibilitatea să nu poată fi refolosită tubulatura
existentă în Palatul Cantacuzino este necesară execuţia doar cu specialişti având în
vedere dificultatea montajului datorită componentelor artistice.
Montajele realizate ulterior în urma reparaţiilor curente sunt nişte improvizaţii ce
contravin legislaţiei în vigoare şi necesită schimbarea, riscând oricând declanşarea
unui incendiu datorită unui scurtcircuit (încărcare incorectă cu sarcini electrice).
Scurtcircuitele ce pot apărea s-ar datora atât realizării improvizaţiilor dar şi a
supraîncărcărilor prin montarea unor echipamente ce suprasolicită reţeau

Instalaţiile de protecţie cuprind:


- legături echipotenţiale prin platbanda OL Zn 25x4mm la tablourile electrice;
- preluarea la centura interioară de protecție;
- legarea conductoarelor de legare la pământ ale clădirii la priza de pământ
exterioară;
Legăturile echipotenţiale, coborările precum şi legarea conductoarelor de legare
la pământ ale clădirii la priza de pământ a clădirii se găsesc în condiţii precare.
Valoarea rezistenţei de dispersie a prizei de pământ este neverificată, eficienţa
acesteia fiind cu siguranţă diminuată și soluția trebuie să cuprindă refacerea acestei
instalații.
Nu există un montaj de iluminat ornamental şi un iluminat perimetral.

Casa Memorială Enescu și Anexa are branșament electric comun cu Palatul


Cantacuzino. La acest moment s-a constatat că există o instalație electrică funcțională
neconformă referitor la normativele în vigoare, dar care necesită reabilitare urgentă.
Instalația existentă este parțial îngropată și parțial aparentă cu multe cabluri prelungite
destul de impropriu atât în Casa memorială cât și în Anexă.
Alimentarea cu energie electrică se realizează de la postul de transformare existent care
alimentează tabloul general de distributie al întregului complex.

65
Iluminatul este realizat cu lămpi incandescente și fluorescente, în funcție de destinațiile
încăperilor.
Iluminatul normal este completat cu instalații speciale de securitate pentru evacuare,
aflate în stare de nefuncționare parțial.
Circuitele sunt executate cu conductori de Al (iluminat și prize). Protecțiile la
scurtcircuit sunt de tipul LF montate în tablourile electrice existente.
Instalațiile de protecție cuprind:
- legături echipotențiale prin platbanda OL Zn 25x4mm la tablourile electrice;
- preluarea la centura interioară de protecție;
- legarea conductoarelor de legare la pământ ale clădirii la priza de pământ
exterioară;
Clădirea este racordata la rețeaua de joasă tensiune existentă. Coloanele de alimentarea
a tablourilor electrice sunt trifazice, executate cu conductoare de cupru, protejate în tuburi de
protecție tip IPY.
Instalațiile electrice existente au următoarele deficiențe:
- circuitele electrice sunt executate cu conductor din Al și marea lor majoritate sunt
îngropate direct în tencuială (INTENC);
- izolația este depășită moral și funcțional. Datorită infiltrațiilor locale au avut loc
scurt circuite care au fost reparate prin improvizații, nefiind posibilă înlocuirea tronsonului
de cablu;
- în unele cazuri, în locurile de lampă sau priză, conductoarele s-au scurtat prin
secționări repetate și nu mai este posibilă racordarea acestora la bornele corpurilor de
iluminat sau ale prizelor existente;
- corpurile de iluminat sunt vechi, descompletate, degradate;
- întreaga aparatură este uzată, cu termenul de viață depășit, cu urme de
carbonizare din cauza depășirii curenților nominali admiși;
- tablourile electrice nu corespund exigențelor de protecție (siguranțe cu
întrerupatoare automate și protecții diferențiale). În timp au avut loc modificări,
descompletări, degradări sau înlocuiri ale aparaturii cu improvizații sau cu elemente
decalibrate.
- legăturile echipotențiale, coborârile precum și legarea conductoarelor de
legare la pământ ale clădirii la priza de pământ a clădirii se găsesc în condiții precareș
- valoarea rezistenței de dispersie a prizei de pământ este neverificată, eficiența
acesteia fiind cu siguranță diminuată.
Nu există un grup electrogen care să permită iluminatul de siguranță și buna
funcționare a instalațiilor și echipamentelor (în special cu rol de securitate la incendiu)
în caz de necesitate.

66
6.2. SITUAŢIA PROPUSĂ

Palatul Cantacuzino
Prin proiect se propune refacerea instalaţiei electrice în Palatul Cantacuzino la
noii parametri rezultaţi si in conformitate cu normativele in vigoare I 7/2011 si P
118/2/2013.
Se va realiza un post de tranformare nou în incinta clădirii dacă permite spaţiul,
acesta din urma fiind şi pentru alimentarea noilor echipamente care se achiziționează
prin prezentul proiect.
Instalaţiile electrice interioare (iluminat şi prize) şi cele de forţă proiectate sunt
prezentate în planşe.
Conform cu cerinţele beneficiarului a rezultat o nouă instalaţie cu următorii
parametri: tensiunea de alimentare, frecvenţa: 400/230V, 50Hz.
Puterea electrică instalată a echipamentelor care urmează a se monta este de 735
kW structurată astfel:
- instalaţii de iluminat şi prize: 223 kW;
- prize trifazate: 27 kW;
- instalaţii electrice scenă: 20 kW;
- pompe incendiu și consumatori vitali: 102kW;
- chiller: 50kW;
- centralele termice: 6 kW;
- centrale ventilație: 40 kW;
- iluminat ornamental și perimetral: 12 kW;
- Tablou general Casa Memorială și Anexă: 99kW;
- Tablou consumatori vitali Casa Memorială și anexă: 54kW;
- Circuite rezervă: 102kW.
Rezultă pentru această zonă:
- puterea electrică instalată: 735 kW
- puterea electrică simultan absorbită: 373 kW

Din calcul rezultă că beneficiarul va solicita furnizorului de energie un supliment


de putere de 260 kW, proiectantul asigurand fondurile necesare pentru realizarea
acestuia in cadrul acestui proiect.

67
Conform regulilor furnizorul de electricitate, se va realiza un studiu de soluţie
care va concluziona modul în care se suplimentează puterea consumată.
Solutii tehnice adoptate pentru alimentare sunt:
• sursa de baza: din sistemul electroenergetic prin două posturi de
transformare de 400 kVA;
• sursa de rezervă: din grup electrogen și surse neintreruptibile (UPS-uri)
pentru asigurarea continuității în funcționare.
Indiferent de studiul de soluţie, prin proiect se propune montarea unui grup
electrogen dimensionat astfel încât să asigure alimentarea cu energie electrică a
consumatorilor vitali, corespunzător puterii electrice a acestora.
Se propune montarea unui grup electrogen cu pornire automată de 250 kVA care
se va monta în exteriorul clădirii.
Instalaţia nou proiectată pentru Palatului Cantacuzino se compune dintr-un
număr de 2 tablouri generale noi (în incintă) unul alimentat de la rețeaua ENEL (TG)
și unul alimentat din TG și din grupul electrogen pentru a avea sursă tampon (TGS).
Se instalează 16 tablouri electrice interioare noi alimentate din TG pentru absolut
toate sistemele electrice ce se montează și 6 tablouri electrice interioare alimentate din
TGS pentru consumatorii vitali.
Sistemul de construcţie a tablourilor electrice va propune un ansamblu funcţional
complet alcătuit din elemente prefabricate modulare, pentru montajul aparatelor de
protecţie, măsură şi control.
Tablourile vor fi structurate în funcţie de instalaţiile pe care le deservesc şi se va
ţine cont de:
- utilajele şi echipamentele racordate;
- modul de măsură a energiei electrice;
- distribuţia de putere.
Schema de alimentare nouă este de tip TNS, fiecare circuit de iluminat, prize sau
forţă (cu valoare nominală până la 32A), fiind prevăzut cu întrerupător automat cu
protecţie diferenţială, întrerupător calibrat corespunzător încât să asigure selectivitatea
protecţiei.

68
Tablourile nou create se vor racorda la instalatia de protectie interioara. Dupa
racordare se impune masurarea prizei de pamint exterioare, pentru a satisface conditia
ca rezistenta de dispersie sa fie mai mica de 1 ohm, fiind comuna cu instalatia de
paratrasnet.

Circuitele de iluminat şi prizele

Iluminat de siguranţă
În conformitate cu reglementările specifice referitoare la proiectarea şi
executarea sistemelor de iluminat artificial, precum şi SR EN 1838:2014 şi SR
12294:1993 iluminatul de siguranţă este compus din:
a. iluminat de securitate pentru evacuare, la uşile de evacuare, pe căile de
evacuare şi la inflexiunile acestora. Corpurile de iluminat de siguranţă pentru
evacuare sunt prevăzute cu baterii de acumulatoare cu autonomie de minim o oră.
Marcarea căilor de evacuare se face cu indicatoare de direcţionare inscripţionate
conform SR ISO 3864-1:2009. Pe pereţi, în locuri vizibile, se vor amplasa planuri de
evacuare cu indicarea şi marcarea căilor de urmat în caz de incendiu.
b. iluminat de securitate pentru marcarea hidranţilor interiori de incendiu – este
parte a iluminatului de siguranță prevăzut să permită identificarea uşoară a hidranţilor
de incendiu interiori. Este alcătuit din corpuri de iluminat prevăzute cu baterii de
acumulatoare cu autonomie de minim 1 ora şi cu dispozitiv de comutare automată.
c. iluminat de securitate împotriva panicii (baterie locală cu dispozitiv de
comutare automată) este parte a iluminatului de siguranță destinat să asigure
deplasarea ocupanţilor în condiţii de securitate către căile de evacuare sau către zonele
de intervenţie. Iluminatul de securitate împotriva panicii, se va realiza conform NP-
062-2002.
d. Iluminatul de siguranţă pentru continuarea lucrului – este parte a iluminatului
de siguranţă prevăzut pentru continuarea activităţii normale fără modificări esenţiale.
Pe seama specificului construcţiei şi a naturii activităţilor ce se desfăşoară,
conform I7 -2011 se impune prevederea sistemelor de iluminat de siguranţă pentru
evacuare şi marcare a hidranţilor.
Se adoptă soluția cu corpuri automate având baterii locale de acumulatori, în
regim de încărcare permanentă, cu dispozitive locale de comutare automată.
Corpurile de iluminat de siguranţă pentru evacuare s-au ales din gama
omologată, existentă pe piaţă – similar CISA cu tub fluorescent de 8W sau LED-uri.

69
Corpurile tip CISA s-au prevăzut pe căile de evacuare (holuri, scări), la
schimbările de direcție deasupra uşilor de evacuare și lângă ieșiri în exterior conform
art. 7.23.7.2 din I7 – 2011.
În funcţie de locul de amplasare, acestea vor fi inscripţionate cu autocolantele
specifice.
Corpurile de iluminat sunt de tip autonom pentru o oră, (executate conform SR
EN 60598-2-22) se alimentează pe circuite din tablourile de distribuție pentru
receptoare normale, realizate cu cabluri CYY-F conform art. 7.23.12.1 I7 – 2011 și
SR EN 50266.
Iluminatul exterior
Se propune a se realiza un circuit de iluminat astfel:
- iluminat ornamental pe clădire;
- iluminat perimetral;
- iluminat pe stâlpi (existenţi şi noi montaţi).
Avand in vedere ca instalatia electrica s-a refacut in anul 1990 si este incastrata
in zidarie este posibil sa fie imposibila refacerea completa cu schimbarea tubulaturii.
In aceasta situatie proiectantul propunere pastrarea tubulaturii in zonele in care este
absolut imposibila refacerea si schimbarea cablurilor electrice, astfel cum prevede
normativul I 7/2011.
Corpuri de iluminat
Pentru zonele de muzeu se restaurează candelabrele existente și se reabilitează
cablurile și instalațiile, montandu-se lămpi cu consum redus (cu led) care să permită o
funcționare de lungă durată și fără costuri suplimentare.
În zona muzeului Enescu una din Săli se va utila cu un iluminat arhitectural,
având în vedere că iluminatul existent nu este suficient pentru acțiunile ce se
desfășoară în acea sală. Acestea vor fi de producție modernă și special proiectate
pentru o sală de muzeu.
Pentru spațiile tehnice, birouri, depozite, grupuri sanitare se vor utiliza corpuri de
iluminat obișnuite, astfel cum se vor prevedea prin prezentul proiect.
Iluminatul exterior se va proiecta astfel cum prevede normativul I 7/2011,
conceput pe o solutie moderna, cu proiectoare cu leduri pentru a asigura un consum
redus.
Tablouri electrice
Circuitele de alimentare ale acestor tablouri vor fi realizate cu cablu cu întârziere
la propagarea focului.

70
Circuitele de alimentare ale tablourilor vor fi alimentate cu cablu cu întârziere la
propagarea focului tip CYY–F cu 5 conductoare, dimensionat corespunzător puterii
maxime simultane absorbite de fiecare tablou electric alimentat.
La subsol toate aceste circuite electrice vor fi protejate în ţeavă de oțel protejată
anticoroziv (prin zincare sau vopsire anticoroziva) montată aparent pe suporturi
montate pe pereţi sau tavan sau în pat de cablu.
Chillerul va fi alimentat din tabloul electric general nou în exteriorul clădirii prin
intermediul unui cablu de cupru CYABy 5x70, pozate îngropat, protejate în tuburi
PVC-G.
Protecţia chillerului va fi asigurată prin intermediul unui întrerupător trifazat
diferențial cu In=100A, IΔ=500 mA montat în tabloul general.
Prin proiect sunt prevăzuți consumatori de siguranță la foc cu dublă alimentare:
- Pompe apă incendiu pentru hidranți exteriori;
- Pompe de apă pentru hidranți interiori.
- Centrala de incendiu și instalațiile de stingere cu gaz inert.
Instalația de legare la pământ
Pentru protecţie împotriva atingerilor indirecte instalaţia se va lega la cea
existentă aferentă clădirii existente şi se va completa cu plat bandă.
Bara de egalizare a potenţialelor în centrala termică – bandă OL Zn 40x4mm.
ATENŢIE: Deoarece schema de legare la pământ aleasă este de tip TN-S, nu se
vor lega nicăieri în instalaţiile conductoarelor „neutru” – N cu „conductorul de
protecţie” PE.
Distribuţia energiei electrice se face de la tablourile amplasate pe fiecare nivel.
Tablourile sunt amplasate pe palier și vor fi accesibile personalului de deservire
calificat.
Instalaţia de protecţie împotriva trăsnetului
Reţea de captare tip Pevectron. Conductoare de coborâre OL Zn 20(25)x4mm.
Piese de separaţie montate la o înălţime de 2m. Conductoarele de coborâre for fi
pozate căt mai ascuns pentru a nu strica estetica fațadelor.
CASA MEMORIALA George Enescu și Anexa
Soluția propune realizarea instalaţiilor electrice aferente iluminatului interior și
exterior, circuitelor de prize, instalației aferente centralei termice,
ventiloconvectoarelor, instalaţiei de curenţi slabi, chiller etc, pentru Casa memorială
George Enescu stabilind şi oferind soluţii tehnice pentru realizarea acestora.
La baza elaborării documentaţiei au stat tema de proiectare dată de beneficiar,
releveul spaţiilor şi al instalaţiilor.
Lucrarea este determinată de necesitatea reabilitării instalaţiilor de forţă, iluminat
şi prize, instalații iluminat şi prize, instalații care în marea lor majoritate au o vechime
de peste 100 ani.
71
S-au respectat prevederile din I7-2011 – Normativ pentru proiectarea, execuția și
exploatarea instalațiilor electrice aferente construcțiilor şi ale legislaţiei tehnice în vigoare
(norme, prescripţii tehnice, standarde).
Executantul, de comun acord cu beneficiarul va monta numai echipamente ignifuge
care îndeplinesc aceleaşi funcţiuni şi au aceleaşi caracteristici tehnice cu cele indicate în
proiect, sunt omologate şi agrementate tehnic conform Lg.10/1995 privind calitatea în
construcţii şi a legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006.
S-a ţinut cont de caracteristicile tehnice ale construcţiei. Toate echipamentele şi
materialele dezafectate se vor pune la dispoziţia beneficiarului.
În urma analizei soluției pentru Casa Memorială s-a calculat un consum necesar
de:
- puterea electrică instalată 99 kW;
- puterea electrică simultan absorbită 69,3 kW.
Conform cu cerinţele beneficiarului a rezultat o nouă instalaţie cu următorii
parametri:
- tensiunea de alimentare, frecvenţa: 400/230V, 50Hz
Puterea electrică instalată a echipamentelor care urmează a se monta este de 99
kW structurată astfel:
- instalaţii de iluminat şi prize: 25 kW
- chiller: 23kW;
- centrală termică: 9kW;
- alimentare ventiloconvectoare: 3kW
- alimentare panouri radiante: 2kW;
- circuite rezerve: 37kW
Rezultând o puterea electrică instalată de 99 kW și o putere electrică simultan
absorbită de 69,3 kW. Suplimentul de putere va fi asigurat de noul punct de
transformare care urmează a fi realizat pentru buna funcționare și asigurare cu energie
electrică a Casei Memoriale și Anexă.
Instalaţia de interior nou proiectată pentru Casa Memorială va fi compusă dintr-
un număr de 2 tablouri generale noi în incintă (unul cu alimentarea din tabloul general
Palatul Cantacuzino și unul cu alimentare din tabloul general consumatori vitali
Palatul Cantacuzino). Se montează 4 tablouri secundare pentru absolut toate sistemele
electrice montate în Casa Memoriala, un tablou electric pentru Anexa (tablouri ce se
alimentează din tabloul general Casa Memorială) și 3 tablouri secundare pentru
consumatori vitali (tablouri ce se alimentează din tabloul general consumatori vitali
Casa Memorială). Tablourile generale își păstrează locația în Hol P 01 AX B-C, șir 3-
4, Parter.
Sistemul de construcţie a tablourilor electrice va propune un ansamblu funcţional
complet alcătuit din elemente prefabricate modulare, pentru montajul aparatelor de
protecţie, măsură şi control.
72
Instalaţiile electrice s-au propus în conformitate cu standardele actuale de
calitate. Instalaţiile electrice vor cuprinde:
- de forță;
- de iluminat și prize;
- de siguranță;
- de protecție;
- de curenți slabi.
Proiectul va fi întocmit conform normativelor şi standardelor în vigoare, fără
derogări. Proiectul de instalaţii electrice este limitat la bornele de joasă tensiune ale
contorilor electrici.
Instalaţii de iluminat
Corpurile de iluminat vor fi alimentate între fază şi neutru. Circuitele de alimentare a
corpurilor de iluminat sunt separate de cele pentru alimentarea prizelor. Se interzice
suspendarea corpurilor de iluminat direct prin conductele de alimentare.
Pentru realizarea iluminatului general se propun corpuri de iluminat fluorescente, sau
incandescente. Dacă se constată că în clădire sunt corpuri de iluminat (candelabre, aplici,
etc.), care datează din perioada edificării clădirii, se vor restaura și se vor reda circuitului
muzeal, după reabilitare și dotare cu elementele de iluminat (becuri) cu consum redus.
Comanda iluminatului va fi făcută cu ajutorul comutatoarelor şi întrerupătoarelor
monofazate, întrerupătoarelor de scară montate îngropat în tencuială, cu un curent nominal
de 10A, toate aparatele fiind achiziționate astfel încât să respecte epoca în care casa a fost
edificată, pentru zona de muzeu acestea trebuie să fie din porțelan în culoarea fiecărei
camere, culoarea și modelul fiind omologate de proiectant.
Circuitele de iluminat vor fi protejate la suprasarcină şi scurtcircuit cu întrerupătoare
automate prevăzute, atunci când este cazul, cu protecţie automată la curenţi de defect,
conform schemelor monofilare şi specificaţiilor de aparataj.
Circuitele de iluminat de siguranță se vor realiza cu cabluri tip CYY-F 3x1,5, acolo
unde nu se pot folosi corpuri de iluminat de tip autonom, iar pentru toate celelalte, inclusiv
cele de iluminat normal, cu conductori de tip Fy (2x1,5+2,5 mmp), protejate împotriva
deteriorării mecanice în tuburi de protecţie din PVC. Circuitele de iluminat se vor executa
îngropat în placă, tencuială, sub pardoseală.
Iluminat de siguranţă
În conformitate cu reglementările specifice referitoare la proiectarea şi
executarea sistemelor de iluminat artificial, precum şi SR EN 1838:2014 şi SR
12294:1993 iluminatul de siguranţă este compus din:
a. iluminat de securitate pentru evacuare, la uşile de evacuare, pe căile de
evacuare şi la inflexiunile acestora. Corpurile de iluminat de siguranţă pentru
evacuare sunt prevăzute cu baterii de acumulatoare cu autonomie de minim o oră.
Marcarea căilor de evacuare se face cu indicatoare de direcţionare inscripţionate
conform SR ISO 3864-1:2009. Pe pereţi, în locuri vizibile, se vor amplasa planuri de
evacuare cu indicarea şi marcarea căilor de urmat în caz de incendiu.

73
b. iluminat de securitate împotriva panicii (baterie locală cu dispozitiv de
comutare automată) este parte a iluminatului de siguranță destinat să asigure
deplasarea ocupanţilor în condiţii de securitate către căile de evacuare sau către zonele
de intervenţie. Iluminatul de securitate împotriva panicii, se va realiza conform NP-
062-2002.
c. Iluminatul de siguranţă pentru continuarea lucrului – este parte a iluminatului
de siguranţă prevăzut pentru continuarea activităţii normale fără modificări esenţiale.
Iluminatul exterior
Se propune a se realiza un circuit de iluminat astfel:
- iluminat ornamental pe clădire;
- iluminat perimetral;
Cromatica iluminatului exterior se va stabili împreună cu beneficiarul clădirii şi
se propune a se realiza atât ornamental pe clădire cât şi perimetral pentru a scoate în
evidenţă deosebita frumuseţe a monumentului.
Se prezintă în imagini iluminatul ornamental:
- variantă caldă: neutral cu lumină albă.
Pentru Casa Memorială propunem varianta neutral care dă o prestanţă specială
monumentului.
Alimentarea iluminatului exterior se va realiza dintr-un tablou electric montat
exterior prevăzut cu comandă dublă (manual/automat).
Instalaţii de prize
Circuitele de prize au fost împărţite pe grupe de importanţă:
- circuite de prize de uz general (inclusiv pentru curăţenie);
- circuite de prize dedicate echipamentelor IT;
- circuite de prize dedicate echipamentelor tehnologice.
Conexiunile pentru prize sunt prevăzute pentru sarcini specifice, cum ar fi:
- prize de calculator;
- server date;
Au fost prevăzute spre a fi montate prize cu contact de protecţie, executate
pentru a suporta fără să se deterioreze un curent de 16A. Circuitele de prize vor fi
separate de cele pentru alimentarea corpurilor de iluminat. Înălţimea de montaj a
prizelor se face conform standardelor în vigoare. Toate circuitele de prize vor fi
protejate la plecarea din tabloul electric cu întrerupătoare automate prevăzute cu
protecţie automată la curenţi de defect (PACD) de tip diferenţial pe sub-bară (cu
declanşare la un curent de defect de 0,03A) conform schemelor monofilare şi
specificaţiilor de aparataj. În spaţiile de birouri, fiecare post de lucru trebuie să
conţină prize pentru echipamentele IT şi prize pentru uz general.
Paturile de cabluri vor fi conform normelor: EC 39/336/EEC, EC 73/23/EEC şi
EC 93/68/EEG.

74
Instalaţii de forţă şi comandă
- Instalaţia de climatizare (încălzire/răcire)
Pentru asigurarea unui climat optim vor fi prevăzute sisteme de climatizare
(încălzire/răcire) tip ventiloconvectoare. Proiectul rezolvă doar alimentarea cu energie
electrică a tabloului de forţă şi automatizare a echipamentelor de frig. Comanda şi
automatizarea funcţionării este inclusă în furnitura echipamentului complex de
climatizare.

Tablouri electrice
Instalaţia de interior nou proiectată pentru Casa Memorială va fi compusă dintr-
un număr de 2 tablouri generale noi în incintă (unul cu alimentarea din tabloul general
Palatul Cantacuzino și unul cu alimentare din tabloul general consumatori vitali
Palatul Cantacuzino). Se montează 4 tablouri secundare pentru absolut toate sistemele
electrice montate în Casa Memoriala, un tablou electric pentru Anexa (tablouri ce se
alimentează din tabloul general Casa Memorială) și 3 tablouri secundare pentru
consumatori vitali (tablouri ce se alimentează din tabloul general consumatori vitali
Casa Memorială). Tablourile generale își păstrează locația în Hol P 01 AX B-C, șir 3-
4, Parter.

Instalaţia de legare la pământ


Pentru protecţie împotriva atingerilor indirecte instalaţia se va lega la cea
existentă aferentă clădirii existente şi se va completa cu plat bandă. Bara de egalizare
a potenţialelor în centrala termică – bandă OL Zn 40x4mm.
Atenţie: Deoarece schema de legare la pământ aleasă este de tip TN-S, nu se vor
lega nicăieri în instalaţiile conductoarelor „neutru” - N cu „conductorul de protecţie”
PE. Distribuţia energiei electrice se face de la tablourile amplasate pe fiecare nivel.
Tablourile sunt amplasate pe palier accesibile personalului de deservire calificat.

Instalaţia de protecţie împotriva trăsnetului


Reţea captatoare cu conductoare din bandă OL Zn 20(25)x4mm. Conductoare de
coborâre OL Zn 20(25)x4mm. Piese de separaţie montate la o înălţime de 2m, sau se
poate monta un dispozitiv prevectron.
În anexă se va realiza un sistem de instalație electrică de iluminat și priză și se va
realiza o instalație de protecție de legare la pământ TN-S astfel cum este prevăzut și la
casa memorială.

75
7. INSTALAŢII TERMICE, CLIMATIZARE, VENTILARE
7.1. SITUAŢIA EXISTENTĂ

In Palatul Cantacuzino vechea instalatie de ventilatie este dezafectata din anul


1990, data la care s-au executat lucrări de intervenție și reabilitare. La acea dată s-au
realizat instalațiile termice cu o rețea de țeavă metalică și calorifere din fontă pozate
în zone neinspirate și în zone nerecomandate și chiar cu nerespectarea condițiilor de
protejare a monumentelor istorice, la acel moment neexistand o lege de protejare a
construcțiilor de patrimoniu. Alimentarea se face cu gaz metan și o centrală termică
veche și ieșită din standarde.
La acest moment în Palatul Cantacuzino funcționează un cazan pe bază de gaz
metan. Acest cazan este de o achiziție veche, probabil din anii 1990, dată la care s-au
realizat lucrările de reparații, neavând nici un fel de automatizare - atât pentru
protecţie la supratemperaturi cât şi un minim sistem de supraveghere a flăcării,
depăşit ca timp de funcţionare.
Acest cazan funcţionează într-un spaţiu dotat cu o suprafaţă vitrată, dar
neconformă cu normativele în vigoare, P 118/2/2013. Instalaţia nu este bine proiectată
şi structurată pentru a crea ambientul necesar în vederea unei bune funcţionări şi în
conformitate cu necesităţile de conservare a obiectelor de patrimoniu, nu asigura
temperatura ambientală astfel cum este necesară unei funcționări în conformitate cu
legislația, dar este și periculoasă referitor la P 118/2/2013.
Întreaga instalaţie termoenergetică este improprie şi trebuie oprită în urgenţă
funcţionarea.
Alimentarea cu gaz a acestui cazan este oprită doar manual de către fochist
neexistând posibilitatea unei intervenţii rapide în caz de avarie sau urgenţă.
Cazanul chiar dacă funcţionează şi asigură temperatura necesară încălzirii
clădirii, are un randament scăzut şi consumă mult, ceea ce înseamnă costuri foarte
ridicate.
De asemenea, montajul nu respectă normativele I 13/2002, NTPEE 2008, P
118/2/2013, SR 1907-2-2014, camera nu are suprafaţa vitrată reglementată de
normative, nu este prevăzută cu sisteme de supraveghere şi alarmare în caz de
incendiu şi nu sunt prevăzute cu senzori de gaz cu electrovalvă pentru blocarea
alimentării cu gaz în caz de avarie.
Elementele de încălzire sunt calorifere din fontă, astfel cum au fost executate în
anul 1950, iar în unele zone la care s-a refăcut ulterior instalaţia termică, acestea sunt

76
de oţel, dar care nu asigură constanţa temperaturii şi menţinerea acesteia și nu sunt
rentabile având în vedere vechimea acestora şi aspectul inestetic.
Din acest motiv, încălzirea este neuniformă. Astfel, în unele zone temperaturile
depăşesc cu mult temperatura admisibilă pentru un muzeu iar în altele temperatura
abia ajunge la 16ºC.
Lipsa dedurizatoarelor şi filtrelor ce se montează pe conducta de apă ce
alimentează cazanele de încălzire, a dus la accelerarea şi îmbătrânirea, atât a
caloriferelor din fontă, cât şi a conductelor ce transporta agentul termic, prin depuneri
de piatră, rezultând astfel multe pierderi de căldura pe traseu.
Caloriferele din fontă, foarte vechi şi cu siguranţă cu foarte mari depuneri de
piatră şi rugină la interior şi reţeaua din ţevi de oţel laminate la cald care prezintă
foarte multe defecte şi rugină nu permit o încălzire uniformă.
De asemenea, reţeaua nouă, chiar dacă este din cupru este incorect dimensionată
şi amestecul în montaj a diverselor categorii de materiale utilizate la reţele o
considerăm o soluţie neinspirată.
Datorită schimbărilor suferite pe reţeaua de încălzire, în decursul anilor, prin
montarea a noi corpuri de încălzire, cât şi prin renunţarea la altele dintre ele, reţeaua a
ajuns să se dezechilibreze hidraulic, fiind astfel afectată funcţionarea instalaţiei la
parametri ceruţi, funcţionare ce a fost afectată şi de subdimensionarea coloanelor
principale de distribuţie şi a lipsei unor distribuitoare pe magistrale.
Circuitul continuu consumă mult combustibil la pornirea centralei şi în
funcţionare, nefiind dotată cu distribuitoare care să permită o repartiţie judicioasă a
consumului energetic, cu un circuit de încălzire foarte lung.
Traseele nu sunt economic proiectate şi datorită lipsei de distribuitoare de nivel,
încălzirea la pornire durează foarte mult deci consum energetic mare. Traseele lungi
realizate nefiind o soluţie inspirată în clădirile cu suprafeţe mari.
La acest moment Casa Memorială George Enescu este încălzită cu sobe de
teracotă dotate cu arzătoare pe gaz metan. In anexă nu este asigurată încălzirea în
conformitate cu normativele în vigoare. Intreaga instalație termoenergetica este
improprie și nu funcționează la parametrii normali, nu asigură ambientul necesar unei
bune funcționări a spațiului ca muzeu și birouri și oricum instalația este inestetică,
sobele necesitând reparații, restaurare, curățare etc.
Sobele sunt într-o stare de deteriorare destul de avansată și necesită restaurare,
având în vedere că reprezintă elemente arhitecturale de patrimoniu, necesita revizuire
și conservare.

77
Temperatura nu este constantă și din acest motiv există multe zone umede și cu
mucegai, care necesită intervenție în urgență.
Anexa nu are realizat nici un sistem de încălzire, există sobele vechi, dar care nu
funcționează.

7.2. SITUAŢIA PROPUSĂ

Palatul Cantacuzino
Pentru Palatul Cantacuzino, se stabilește soluția privind încălzirea și asigurarea
ambientului, soluţia tehnică pentru realizarea acesteia fiind aliniată la modificările de
legislație.
La alegerea soluţiilor s-au avut în vedere următoarele:
- Caracteristicile constructive ale clădirii;
- Condiţiile climatice specifice zonei în care este amplasat obiectivul;
- Destinaţia construcţiei;
- Standardele în vigoare.
- Necesitatea de a crea un climat potrivit pentru destinaţia clădirii;
- Necesitatea realizării unui ambient normal atât pe perioada anotimpului rece
cât şi a celui cald.
În scopul asigurării condiţiilor de confort se va realiza o instalaţie de încălzire/
răcire care va asigura temperaturi interioare conform SR 1907/2-2014 şi STAS
6648/1,2-82 ţinând cont de următorii parametri :
- gradul de asigurare 90% conform STAS 6648/1-82 şi STAS 6648/2-82
- categoria clădirii III
- temperaturile lunii iulie luate în calcul: tml=22,4 gr.C; tem= 32,7 gr.C
- agentul de răcire are temperatura 7/12 gr.C
- ai=5,8 W/mpK
- ai=8,0 W/mpK
- ae=17,5 W/mpK
- dimensiunile încăperilor şi materialele încorporate - conform proiect
arhitectură;
Pentru creşterea gradului de confort a spaţiilor încălzite şi gestionarea economică
a energiei termice se propune montarea unui chiller răcit cu aer folosind freon
ecologic R410A.

78
Chillerul are o putere frigorifică utilă de 300 KW pentru Palatul Cantacuzino.
Pentru Casa Memorială Enescu se propune achizitionarea unui chiller de 50 KW ce va
funcționa cu etilen glicol în proporţie de 35 %. Cele două chillere vor fi dotate cu
dispozitiv de reducere a nivelului de zgomot – extremely low noise EN si vor asigura
functionarea celor două clădiri, Palatul Cantacuzino și Casa Memorială Enescu.
În Palatul Cantacuzino, având în vedere destinaţia şi configuraţia imobilului, în
anul 1990 s-a realizat o distribuţie ramificată pe țeavă de oțel și calorifere din fontă,
cu plecare din centrala termică, pe conductele de distribuţie prevăzându-se armături
de sectorizare şi golire pe fiecare ramură pentru a se asigura posibilitatea închiderii,
golirii totale sau parţiale a instalaţiei. Acest mod de structurare a rețelei se păstreaza și
în prezenta propunere, dar se va asigura respectarea integrității monumentului și se va
renunța la corpurile de încălzire, montate inestetic și incorect din punct de vedere al
normativelor în vigoare. Soluția propusă de proiectant fiind utilizarea de
ventiloconvectoare pe/în pardoseală, găsindu-se soluția pentru a se asigura și rețeaua
termică și țeava de condens.
Distribuţia se face dintr-un distribuitor colector, amplasat în subsolul clădirii și
din acesta se face distribuția către distribuitoarele de nivel.
Distribuţia agentului termic către corpurile de încălzire se va realiza prin
intermediul coloanelor din oţel şi conductele de legătură către corpurile de încălzire se
propun a fi realizate din cupru, doar în zonele de intervenție, pentru zonele
inaccesibile aceastea se vor menține cele existente cu operațiunile de curățare,
decolmatare propuse prin proiect.
Se propune ralizarea unui sistem de încălzire structurat ce funcţionează separat
pentru cele două zone cu cei doi beneficiari – Muzeul Enescu ca proprietar şi
administrator al clădirii şi Uniunea Compozitorilor şi Muzicologilor din România în
calitate de chiriaş al Palatului Cantacuzino, încercându-se a se realiza această
separație.
Se vor respecta, pe cat posibil, traseele existente de la reteaua de incalzire.
Distribuţia este de tip mixt, conductele de distribuţie fiind amplasate aparent.
Distribuţia se face dintr-un distribuitor colector, amplasat în subsolul clădirii, care
deserveste distribuitoarele de nivel.
Distribuţia agentului termic se va realiza prin intermediul conductelor din otel,
iar legatura dintre distribuitoare si ventiloconvectoare/radiatoare cu tevi din cupru.
Se propune realizarea în Palatul Cantacuzino a unui sistem de încălzire structurat
ce funcţionează separat pentru cele două zone cu cei doi beneficiari – Muzeul Enescu

79
ca proprietar şi administrator al clădirii şi Uniunea Compozitorilor şi Muzicologilor
din România în calitate de chiriaş, ambii coabitând în Palatul Cantacuzino.
Se propune montarea a 5 centrale termice în condensaţie pentru evitarea montării
coşurilor de fum exterioare, coşuri ce afectează negativ imaginea monumentului, de
putere 150 kW fiecare. Pentru a putea obţine necesarul de caldură pentru întreaga
clădire, centralele termice vor functiona in condensatie si se vor monta 4 în cascadă,
pentru UCMR și una pentru Muzeu. În cazul centralelor in condensatie, emisiile de
noxe prin gazele de ardere sunt atat de scazute incat nu sunt probleme din punct de
vedere al dispersiei acestora sau a eventualelor infiltratii in cladirile invecinate.
Centralele vor fi montate în cascadă, 4 pentru partea Uniunii Compozitorilor şi
Muzicologilor, iar 1 pentru Muzeul Enescu. Legăturile dintre elementele centralelor
termice se vor realiza prin conducte de oţel, izolate termic, de dimensiuni
corespunzătoare, amplasate aparent pe pereţii clădirii.
Acest montaj este foarte practic având în vedere că la acest moment funcţionează
în clădire două instituţii independente, dar rentabilizează şi consumul de gaz şi
creează acel confort termic foarte important pentru utilitatea clădirii.
Sistemul de cascadare va fi compus dintr–o unitate de control care va asigura
alternarea funcţionării celor 4 centrale pentru UCMR, va asigura o temperatură
optimă în anumite puncte citite de sonde, va comanda pompele de circulaţie montate.
Se poate monta opţional un dispozitiv de monitorizare on-line a funcţionării şi
corectarea automată a parametrilor funcţionali ai centralelor.

Reteaua de ventilatie din Palatul Cantacuzino


Se propune pentru sala de spectacole (audiţie) şi subsoluri unde se află
depozitele, pentru întreg parterul și pentru nivelul 1 in afara sistemului de
ventiloconvectoare și o instalație de ventilație care să asigura ambientul de
funcționare la parametri, instalație necesară având în vedere și necesarul de căldură pe
perioada rece, dar și necesitatea ventilării în perioada caldă și atunci când se
organizează manifestări artistice.
Având în vedere că această zonă a existat o instalaţie de ventilaţie, aceasta se va
reface, mai ales că pe perioada releveului s-au descoperit grilele de ventilatie realizate
originar, aceasta se va completa și se va extinde și pentru nivelul superior, unde
grilele de ventilație se vor realiza doar în zonele de tavane care nu sunt ornamentate
cu picturi și ornamente din ipsos.
Pentru zona de la etaj se va realiza o distribuție în pod, astfel incât să se poată
asigura ventilația și pentru nivelul superior. Grilele de ventilatie se vor monta doar în

80
zonele in care nu exista tavane ornamentate, dar se va asigura tubulatura și grilele de
ventilatie pentru a ventila corect zona.
Centrala de ventilaţie de 11.000 mc/h ce va alimenta ventilatia de la parter aula,
va fi montată exact sub sala de spectacole, mai exact la subsol, iar printr-o reţea de
tubulatură ramificată, se va înţepa în pardoseala sălii de spectacole și restul sălilor de
la parter, atât cu gurile de refulare, cât şi cu gurile de absorbţie, care se vor practica în
perioada de execuție a lucrărilor.
Tot ventilaţie şi tubulatură se va monta şi în depozite, muzee și spațiile de
birouri, astfel cum se prevede în partea desenata, aceste rețele fiind asigurate de doua
centrale de 1500 mc/h și 1600mc/h.
Pentru zona de la nivelurile superioare centralele se vor monta în pod. Cele doua
centrale, una de 1525 mc/h și una de 1950 mc/h vor asigura ventilarea aerului pe
Etajele 1 și 2. Tot în pod se va realiza si tubulatura. Centralele de tratare aer se vor
monta in podul pesteste etajul 2, iar distributia aerului se va face prin pardoseala
tehnica de la etajul 2, distributia aerului la etaj facandu-se prin intermediul unor grile
montate in tavan (in zonele fara tavane ornamentale) sau prin golurile fostelor cosuri
ale semineelor (care se vor deschide la nivelul podului dupa decopertare).
In camerele ornamentate aerul se va introduce sau evacua prin grile de transfer
montate sub podea. pentru alimentarea etajului 1 se vor face niste coborari la nivelul
pardoselii tehnice . Coborarile se vor face prin ghene noi amenajate in acest sens in
colturie camerelor de la etajul 2 si vor masca cu gips-carton.
Masinile de frig, centralele de aer (CTA) se aleg obligatoriu din gama
(echipamente de inalta fiabilitate si producatori renumiti).
- centralele de aer se aleg din gama „ultra low-noise”;
- clapetele de reglare aer se aleg din gama „ultra low-noise”.
Toate prizele de aer se prevad cu atenuatoare de zgomot. Toate CTA-urile,
respectiv VE (ventilatoare evacuare aer viciat) se vor alege cu turatii reduse la
ventilator ηmax< 1000 rpm.
Gurile de ventilare si prizele de aer, montate la exterior, reprezinta orificii de
transmitere a zgomotului din centrala spre exterior. In scopul diminuarii zgomotului
aerian transmis spre exterior grilele vor fi orientate spre acele locuri cel mai putin
ocupate, intre prize exterioare si echipamentele cu piese in miscare (CTA,
ventilatoare) se vor monta atenuatoare de zgomot sau camere de detenta imbracate la
interior cu un material absorbant (lana minerala de densitate ridicata).
La trecerea conductelor prin planşee si pereţi vor fi prevazute tuburi de protecţie
din materiale fonoizolante.
Traseele ce deservesc spatiile sensibile (Sala spectacole) prinderea conductelor
se va face cu ajutorul colirelor antivibratii (conductele nu se vor sprijinii pe bratari
rigide, colierele nu vor fi vopsite).

81
Reteaua de climatizare din Casa Memorială și încălzirea în anexă
În scopul asigurării condiţiilor de confort in Casa Memoriala George Enescu se
va realiza o instalaţie de încălzire/ răcire care va asigura temperaturi interioare
conform SR 1907/2-2014 şi STAS 6648/1,2-82 ţinând cont de următorii parametri:
- gradul de asigurare 90% conform STAS 6648/1-82 şi STAS 6648/2-82;
- categoria clădirii III;
- temperaturile lunii iulie luate în calcul: tml=22,4 gr.C; tem= 32,7 gr.C
- agentul de răcire are temperatura 7/12 gr.C;
- ai=5,8 W/mpK;
- ai=8,0 W/mpK;
- ae=17,5 W/mpK;
- dimensiunile încăperilor şi materialele încorporate – conform proiect
arhitectură.
Pentru creşterea gradului de confort a spaţiilor încălzite şi gestionarea economică
a energiei termice se propune legarea ventiloconvectoarelor la chillerul achiziționat
(de 50 kW) și care se montează în zona anexei ce se va organiza ca magazin –
expoziţie, va fi prevăzut cu suporţi antivibranţi şi dispozitiv de reducere a nivelului de
zgomot pentru a se realiza confortul acustic de maxim 55 dBA.
De asemenea chillerul va fi prevăzut cu elemente antivibrante şi de legătură la
reţea, sesizor debit, monitor de fază dispozitiv de reducere a curentului absorbit la
pornire şi dispozitiv de reducere a curentului pentru ventilatoare – ECObreeze.
Instalaţia va funcţiona cu etilen glicol în proporţie de 35 %. Legăturile chillerelor
la distribuitorul colector se va realiza folosind ţeava de oţel izolată.
În Casa Memorială George Enescu, având în vedere destinaţia şi configuraţia
imobilului, se propune o distribuţie ramificată în subsol, cu plecare din centrala
termică. Pe conductele de distribuţie s-au prevăzut armături de sectorizare şi golire pe
fiecare ramură pentru a se asigura posibilitatea închiderii, golirii totale sau parţiale a
instalaţiei.
Centrala termică de 120kW în condensaţie (fără coş de fum – cu evacuare
forţată) va asigura necesarul de căldură pentru asigurarea temperaturii necesare.
Avand în vedere că la acest moment ambientul termic este asigurat de sobe cu
gaz este necesară modificare instalației de gaz și extinderea acesteia pentru alimentare
centralei termice.

82
În Anexa se vor putea folosi panouri radiante, pentru producerea aerului rece se
va folo un aparat de aer condiționat monospliter.
Distribuţia ăn Casa Memorială este de tip mixt, conductele de distribuţie fiind
amplasate îngropat sau mascat. Distribuţia se face dintr-un distribuitor colector,
amplasat sub centrala tremică murală.
Distribuţia agentului termic, atât către ventiloconvectoare, cât şi către radiatoare
se va realiza prin intermediul coloanelor din oţel şi a distribuitoarelor de nivel.
Ca soluție tehnică, s-a proiectat o distribuție din otel catre distribuitoare
colectoare, iar legaturile catre ventiloconvectoare din teava cupru.
Se propune montarea unei centrale termice murale de o putere de 120Kw, în
condensaţie pentru evitarea montării coşurilor de fum exterioare, coşuri ce afectează
negativ imaginea monumentului. Pentru zonele auxiliare în care se doreşte doar
încălzire şi nu este necesar răcirea spaţiilor cât şi în grupuri sanitare sau alte zone în
care încălzirea cu ventiloconvectoare este nejustificată s-au folosit radiatoare din oțel
sau din aluminiu.
Aparatele de încălzire a aerului se disting faţă de alte echipamente de încălzire
prin câteva caracteristici principale:
- capacitate de încălzire relativ mare, în raport cu volumul ocupat;
- posibilitatea furnizării căldurii într-un mod controlat şi la distanţă faţă de
locul de instalare.

Nivelul de performanţă a lucrărilor


Conform prevederilor Legii nr. 10/1995, reactualizată prin Lg. 177/2015
prescripţiile de performanţă în construcţii au ca scop principal precizarea cerinţelor
faţă de construcţie şi instalaţii, ţinând seama de exigenţele funcţionale ale
utilizatorului.
Personalul angrenat în execuţie trebuie să fie autorizat de lege şi agrementat,
calificat pentru a se executa lucrările bine şi cu multă atenţie și trebuie ca în colectivul
de execuție să existe un specialist atestat instalații de către Ministerul Culturii.
În prezentul proiect s-au luat în considerare o serie de factori şi exigenţe la
elaborarea soluţiilor şi anume:

83
Nr. Categorii de Nivele de performanţă
crt. exigenţe
1 Rezistenţă Instalaţia este prevăzută cu dispozitive de limitare a
şi stabilitate presiunii apei, respectiv supape de siguranţă, vase de
expansiune, instalaţii de avertizare acustică.
2 Siguranţa Se vor face probe la cald şi la rece pentru asigurarea
în exploatare etanşeităţii instalaţiei. Conductele se izolează termic. Se va
limita accesul persoanelor neautorizate in zona chillerului
montat exterior, care va fi protejat cu un gard din plasa de
sârma.
3 Igiena, sănătatea Agentul frigorific din chiler , R410A este ecologic.
oamenilor, refacerea
şi protecţia mediului
4 Izolarea termică, şi Se realizează încadrarea coeficientului global de izolare
economia de energie termică sub valoarea celui de referinţă. Se izolează
conductele din centrala termică.

5 Protecţia împotriva S-au limitat vitezele de circulaţie a apei in conducte la 1m/s


zgomotului cu un maxim de 2 m/s pentru conducta dintre chiller si
distribuitor.

Instrucţiuni de exploatare a chillerelor


Se va monta un regulator de presiune pe conducta de alimentare cu apă dacă
presiunea apei depăşeşte 3 atm. Înlocuirea agentului frigorific fără acordul scris al
furnizorului echipamentului anulează garanţia. Se recomandă încheierea unui contract
de întreţinere cu Agenţia de Service locală a furnizorului. Se vor face de către
personal autorizat controale periodice a parametrilor de funcţionare a unităţii de răcire
şi asupra întreţinerii preventive.

Pregătirea pentru pornirea chilerelor


Se vor verifica toate operaţiile pregătitoare necesare privind instalarea corectă a
chillerului şi pregătirile necesare punerii în funcţiune indicate în cartea tehnică a
utilajului, din care se specifică mai jos o parte, celelalte urmând a fi realizate conform
modelului achiziţionat:

84
- amplasarea utilajului (distanţele necesare accesului pentru întreţinere,
conform cărţii tehnice);
- verificarea cu bula de nivel a amplasării;
- tipul şi poziţia suporturilor din cauciuc;
- umplerea cu apă, verificarea presiunii şi eliminarea aerului, etanşeitate
circuitelor;
- spălarea circuitului de răcire;
- spălarea filtrului de impurităţi din faţa vaporizatorului şi a celor de pe
conducte, după ce pompa a funcţionat 2 ore;
- poziţia şi starea termometrelor şi manometrelor, verificarea metrologică;
- verificarea alimentărilor electrice pentru subansamblele chillerului
(conexiuni electrice, întrerupător general în stare bună), a legăturilor la priza de
pământ, a buletinului de verificare periodică a prizei de pământ;
- verificarea presiunii disponibile la ieşire din chiller;
- la pornirea fiecărui motor din unitatea de răcire se verifică sensului de rotaţie
al fiecărui motor şi funcţionarea componentelor pe care le acţionează;
- se porneşte unitatea dacă în ziua pornirii există cerere de răcire de cea 50%
din sarcina nominală.

Pornirea chillerelor
La pornirea utilajului se solicită obligatoriu prezenţa delegatului furnizorului sau
a împuternicitului acestuia (firma care va asigura service).
Ordinea operaţiilor care se va completa cu indicaţiile furnizorului:
- se verifică interblocările;
- se verifică toate vanele de pe circuitul de răcire şi de pe circuitul agentului de
răcire, care trebuie să fie deschise şi ca vanele din circuitul de încălzire să fie închise;
- se verifică funcţionarea senzorilor de temperatură;
- se verifică etanşeitate circuitului de agent frigorific;
- verificarea nivelului de ulei la compresor şi sensul de rotaţie al motorului
acestuia;
- se resetează dispozitivele de comandă setate manual;
- se conectează alimentarea cu energie electrică;
- se porneşte pompa de apă şi se verifică să nu fie cavitaţie;
- după 15 minute de funcţionare se verifică temperatura de intrare şi ieşire a
apei răcite temperatura aerului ambiant, se verifică presiunea disponibilă a chillerelor,
se verifică ca toate vanele să fie în poziţie de funcţionare.

85
Scoaterea sezonieră din funcţiune a chillerelor
- se verifică interblocările pentru a se evita coroziunea ţevilor prin golirea apei
în sezonul rece, se va utiliza etilen glicol în proporţie de 35 % în circuitul chillerului
pentru Casa Memorială în această perioadă.
- se verifică toate măsurile necesare pentru a preveni avarierile cauzate de
îngheţ la temperaturi ambientale negative.
Intreţinerea chillerelor
- se solicită service din partea unei firme calificate şi agreate de furnizor;
- se păstrează evidenţa actualizată referitoare la service;
- se ţine evidenţa schimbărilor regimului de funcţionare cu specificarea
măsurătorilor efectuate asupra parametrilor sistemului;
- se face o verificare după primele 500 ore de funcţionare cu efectuarea
operaţiilor indicate de furnizorul utilajului;
- se fac inspecţii preventive lunare cu efectuarea operaţiilor indicate de
furnizorul utilajului;
- se face inspecţia preventivă anuală cu efectuarea operaţiilor indicate de
furnizorul utilajului;
- se va folosi doar ulei recomandat de furnizor, aceasta fiind şi o condiţie de
acordare a garanţiei;
- contractaţi operaţiunile de service cu personal agreat de furnizorul utilajului;
- la orice intervenţie se decuplează alimentarea cu energie electrică pentru a
preveni accidentarea mortală a personalului de intervenţie.
Proprietăţi fizice, de aspect, de calitate, toleranţe pentru materialele
utilizate
În prezentul proiect s-au prevăzut materiale noi, cu caracteristici şi toleranţe
stabilite de standardele de stat sau în prescripţiile tehnice ale producătorului,
omologate respectiv agrementate.
Materialele vor satisface cerinţele tehnice prevăzute în proiect şi vor fi însoţite
de:
- certificatul de calitate al producătorului care să confirme realizarea de către
produsul respectiv a caracteristicilor tehnice prevăzute;
- fişe tehnice cuprinzând caracteristicile produsului şi durata de viaţă în
exploatare în care se menţin aceste caracteristici;
- instrucţiuni de montare, probare, întreţinere şi exploatare a produsului,
- certificatul de garanţie specificând perioada de timp în care se asigură
realizarea caracteristicilor;

86
- certificatul de atestare a performanţelor materiale şi agregatelor, emise de
către institutele de specialitate abilitate în acest scop.
Înaintea punerii în operă, toate materialele şi aparatele se supun unui control
vizual şi ulterior unui control tehnic. Aparatele defecte se remediază sau se schimbă
de către furnizor.
Supapele de siguranţă vor corespunde instrucţiunilor tehnice ISCIR C37/83 şi
vor avea presiune de declanşare impuse de presiunea maximă de lucru a elementelor
instalaţiei.

Instalare, tehnologii de execuţie, probe, teste, verificări


Instalarea cazanului şi a vasului de expansiune sub presiune se va face în
conformitate cu prevederile cuprinse în instrucţiunile tehnice ISCIR precum şi cu
instrucţiunile de montare ale producătorilor cuprinse în cărţile tehnice.
Pentru montarea pompelor se vor respecta condiţiile impuse de producător şi se
vor lua măsuri pentru evitarea propagării vibraţiilor produse în funcţionare, la restul
instalaţiilor.
Toate armăturile se montează în poziţia închis, la montarea armăturilor cu flanşe
se asigură paralelismul între flanşele conductelor şi cele ale armăturilor.
Supapele de siguranţă se reglează corespunzător presiunii de asigurare prescrisă.
Legăturile la aparate se vor realiza astfel încât să permită demontarea aparatelor
sau a unora din părţile componente.
Tehnologia de îmbinare a ţevilor din oţel pentru realizarea instalaţiilor de
încălzire cu apă caldă se alege de către executant, astfel încât să se evite riscul
obturării secţiunii ţevii. Se recomandă ca pentru ţevile din oţel cu diametre mai mici
de 3/4˝ să se folosească îmbinarea cu fitinguri cu filet.
Pentru ţevile din oţel cu diametrul începând de la 3/4˝, îmbinarea se face, de
regulă, prin sudură, cu luarea măsurilor necesare pentru a evita obturarea secţiunii.

87
Îmbinarea între conducte şi armături se execută prin flanşe sau prin filet, după
tipul şi dimensiunile armăturii utilizate.
Filetul ţevilor va corespunde prevederilor SR ISO 7-1:2000 şi trebuie să permită
înşurubarea pieselor cu mâna până la cel puţin jumătate şi cel mult trei sferturi din
lungimea filetului presei. La îmbinările cu filet, etanşarea se execută cu fuior de
cânepă îmbibat cu pastă de miniu de plumb sau pastă de grafit amestecată cu ulei de
in dublu fiert sau alte soluţii de etanşare omologate în acest scop.
La îmbinarea prin sudură a ţevilor cu diametrul mai mare de 1˝, ţevile cu pereţi
sub 4mm grosime se sudează în „I”, iar cele cu grosimea de 4mm sau mai mare, se
sudează în „V”.
Schimbările de direcţie ale conductelor se realizează prin fitinguri, coturi sau
curbe. Se recomandă pe cât posibil folosirea curbelor pentru sudura din oţel, produse
industrial.
În cazul în care schimbările de direcţie se realizează prin îndoirea ţevilor, la cald
sau rece, sau prin curbe cutate executate pe şantier, se cere respectarea următoarelor
indicaţii (conform Normativului I13/2002):
- îndoirea la rece să se facă numai cu ajutorul maşinilor unelte speciale sau cu
dispozitive hidraulice pentru îndoit ţevi;
- îndoirea prin cutare la cald se face numai în cazul ţevilor fără sudură şi
având diametrul minim de 100 mm;
- la îndoirea ţevilor cu sudură longitudinală, cusătura ţevii va fi aşezată pe
generatoarea neutră a ţevii îndoite;
- utilizarea curbelor cutate sau executate din segmenţi se poate face în cazuri
extreme şi numai la conducte având diametrul peste 100mm.
La ţevile din instalaţiile care fac obiectul instrucţiunilor tehnice ISCIR,
îmbinarea se va face conform prevederilor acestora.

88
Îmbinarea ţevilor de cupru se va realiza cu respectarea tehnologiei
producătorului, utilizând scule şi dispozitive specifice de punere în operă. Se vor
utiliza fitinguri specifice sistemului de conducte de cupru ce se va achiziţiona.
Etanşarea îmbinărilor prin flanşe, pentru temperaturi de până la 100ºC se face cu
garnituri confecţionate din carton SR EN 1514-3:2004, unse cu pastă de miniu de
plumb sau grafit îmbibat cu ulei de in fiert. Se pot folosi şi alte materiale care satisfac
condiţiile de etanşare la temperatura respectivă.
Fixarea şi susţinerea conductelor se va face cu brăţări, console sau suporţi.
Izolarea termică a conductelor de oţel se aplică după curăţirea şi protejarea lor cu
straturi anticorozive. Pregătirea suprafeţelor ce se protejează constă în curăţirea lor cu
ajutorul unei perii de sârmă până la luciul metalic, după care se grunduiesc pe întreaga
suprafaţă cu un strat anticoroziv de miniu de plumb.
Se vor executa izolaţii din vată minerală cu grosimea indicată în proiect iar
protecţia se va realiza cu tablă zincată cu grosime de 0,3mm. Restul conductelor care
nu se izolează, după protejarea anticorozivă se vor vopsi în două straturi cu vopsea de
ulei. Ţevile de cupru se vor izola cu manşoane Ruboflex, Prestoflex sau similare sau
se vor vopsi, cu grosimile indicate în proiect.
Conductele se vor monta cu panta 3‰ pentru asigurarea aerisirii şi golirii
instalaţiei.
La alegerea echipamentelor se vor respecta cu stricteţe indicaţiile din fişele
tehnice anexate.

Instalaţii termoenergetice în centrala termică


Agentul de răcire este asigurat de un chiller amplasat în exteriorul clădirii.
Echipamentele aferente chillerului:
- modul hidraulic format din:
- pompă simplă de circulaţie;
- vas expansiune;

89
- vas tampon;
- comutator magnetometric;
- suporţi antivibranţi;
Instalaţia s-a dimensionat respectându-se standardele şi normativele în vigoare.
În urma calculelor rezultă o putere totală necesară pentru răcire de 295,92 kW.
Puterea totală instalată a ventiloconvectoarelor este de 153,92 kW, iar puterea totala
pentru centralele de ventilaţie va fi de 142 kW. Se va alege soluţia cu 1 chiller de 300
kW.
Puterea chillerului Palatului Cantacuzino este condiţionată de existenţa unui
sistem de reducere a nivelului de zgomot.
Pentru sistemul de încălzire, din calcule a rezultat un total de 667 kW. Puterea
instalată a convectoarelor și a radiatoarelor în Palatul Cantacuzino este de 507 kW iar
pentru bateriile de încălzire a centralelor de ventilație este necesară o putere termică
de 160 kW. Se va alege soluția cu montarea în cascadă a 5 centrale termice murale cu
tiraj forțat de 150 kW fiecare.

90
8. INSTALAŢII SANITARE

8.1. SITUAŢIA EXISTENTĂ

În Palatul Cantacuzino, la acest moment există o instalaţie sanitară funcţională


şi în stare relativ bună de funcţionare care este bine întreţinută, dar cu uzura normală a
anilor de funcţionare, ceea ce implică necesitatea unei intervenţii radicale.
Alimentarea cu apă potabilă este realizată de la reţeua publică cu aceleaşi
probleme de uzură a reţelei.
În clădire există şi funcţionează grupuri sanitare echipate cu lavoar, vas WC, dar
în conformitate cu Lg. 422/2001 reactulizată și valoarea monumentului toate acestea
sunt neconforme și necesită intervenție de urgența pentru a se aduce la standardele
normale pentru o astfel de construcție.
Toate acestea sunt racordate la sistemul de alimentare cu apă rece/caldă prin
ţeavă zincată; grupurile sanitare însă sunt insuficiente conform legislaţiei în vigoare,
având în vedere personalul angajat ce îşi desfăşoară activitatea.
Alimentarea cu apă rece este realizată prin conducte de diferite diametre, de la
reţeaua exterioară, asigurând atât debitul pentru consum menajer, cât şi pentru
instalaţia de incendiu interioară, care este uzată şi necesită schimbarea în totalitate.
Lavoarele sunt conectate la canalizare prin intermediul unor sifoane de plastic
casant şi predispuse la colmatare. Coloanele, legăturile şi conductele de distribuţie din
sistemul de alimentare cu apă şi de canalizare aferente instalaţiilor sanitare interioare,
prezintă un grad avansat de uzură.
Instalaţia de hidranţi interiori, existentă, datorită uzurii avansate, nu mai
funcţionează la parametri ceruţi de normative.
Instalaţie de hidranţi exteriori nu există, singurul hidrant exterior existent nu este
funcțional.

În Casa Memorială George Enescu există o instalație sanitară în funcțiune, dar


se afla într-o stare de funcționare precară, ceea ce implică necesitatea unei intervenții
radicale.
Alimentarea cu apă potabilă este realizată de la rețeaua publică. În clădire există
grupuri sanitare echipate cu lavoar și vas WC.
Lavoarele sunt conectate la canalizare prin intermediul unor sifoane de plastic
casant și predispuse la colmatare. Coloanele, legăturile și conductele de distribuție din

91
sistemul de alimentare cu apă și de canalizare aferente instalațiilor sanitare interioare,
prezintă un grad avansat de uzură.
Materialele folosite în rețeaua sanitară (fontă și plastic) prezintă degradări
importante care au produs nenumărate scurgeri, inundații, creând o umezeală
excesivă.
În clădire există și functionează grupuri sanitare echipate cu lavoar, vas WC.
Toate acestea sunt racordate la sistemul de alimentare cu apă rece/caldă prin
țeava zincată. Lavoarele sunt conectate la canalizare prin intermediul unor sifoane de
plastic casant și predispuse la colmatare. Coloanele, legăturile si conductele de
distribuție din sistemul de alimentare cu apă și de canalizare aferente instalațiilor
sanitare interioare, prezintă un grad avansat de uzură.
Sistemul de canalizare este realizat din fontă și PVC cu etanșare prin lianți.
Mufările sunt executate prin încălzirea unuia din capetele conductelor. Și această
instalație este uzată și necesită înlocuirea. Lavoarele sunt conectate la canalizare prin
intermediul unor sifoane care trebuiesc înlocuite.
Relevantă este starea de degradare mai ales a rețelelor, echipamentelor și starea
de umiditate pe care o induc datorită deteriorărilor apărute.
Rețeaua uzata a țevilor de fontă cu degradări importante, permite scurgeri de apă
și umezeală excesivă.
O parte din obiectele sanitare originale sunt utilizabile și vor fi păstrate având în
vedere aspectul architectural inedit și faptul că păstrează autenticitatea epocii la care
s-a realizat clădirea.
Obiectele sanitare sunt bine conservate și în marea lor majoritate vor fi
refolosite. Chiar dacă nu se vor mai monta pentru funcționare se vor lăsa ca piese de
muzeu atât datorită aspectului cât și datorită gradului de tehnologie folosit la sfârșitul
secolului al XIX-lea începutul secolului XX în România.
Forma acestor obiecte sanitare este foarte interesantă, iar calitatea porțelanului
este de primă clasă. Trebuie remarcat și faptul că toate aceste echipamente/obiecte au
fost foarte bine întreținute de personalul angajat al Muzeului.
În anexă nu există instalație de apă, nu există grupuri sanitare.

92
8.2. SITUAŢIA PROPUSĂ

Urmare a celor constatate în teren, a reamenajarii spatiilor si lucrarilor de


consolidare prevăzute, în Palatul Cantacuzino se propun următoarele lucrări:
- demontarea tuturor conductelor de apă şi canalizare inclusiv obiectele
sanitare de la grupurile sanitare existente;
- concomitent cu celelalte lucrari, vor fi refăcute integral instalaţiile sanitare
interioare existente conform propunerilor prezentate în planşe;
- proiectarea grupurilor sanitare noi conform propunerilor prezentate în
planşe.
Se propune refacerea integrală a instalaţiei sanitare interioare montând tubulatură
nouă de PP şi echipamente de porţelan sanitar conform normelor în vigoare şi de
standard ridicat şi lux având în vedere destinaţia clădirii.
Alimentarea cu apă potabilă a imobilului se face de la reţeua publică de
alimentare cu apă. Branşamentul de apă trebuie să asigure necesarul de apă atât pentru
consumul menajer cât şi pentru stingerea incendiilor.
Pentru alimentarea cu apa a sistemului de incalzire se va prevede, optional si o
statie de dedurizare a apei.
Racordul aferent clădirilor propuse (pentru obiectele sanitare, hidrantii interiori-
exteriori şi CT) se va realiza din ţeavă PEHD65 dimensionat de un debit apă rece
potabilă QAP=1,58m³/oră=0,44 l/s.
Apa rece de consum va îndeplini condiţiile de potabilitate conform prescripţiilor
prevăzute în Legea 458/2002 modificată şi completată cu Legea 311/2004.

Alimentarea cu apă potabilă


Alimentarea cu apă potabilă a imobilului se face de la reţeua publică de
alimentare cu apă. Branşamentul de apă trebuie să asigure necesarul de apă atât pentru
consumul menajer cât şi pentru refacerea rezervei de incendiu.
Alimentarea cu apa rece a amplasamentului se va asigura din reteaua de apa
existenta in zona printr-un racord PEHD Dn75mm.
Alimentarea cu apa rece a palatului se va asigura de la caminul apometru printr-
un racord PEHD Dn40mm.

93
Alimentarea cu apă caldă de consum
Alimentarea cu apă caldă de consum a consumatorilor se va face de la instantele
electrice montate sub lavoare. Distribuţia la punctele de consum se face cu sisteme de
conducte din ţeavă multistrat PP.
Distribuţia de apă rece şi apă caldă este de tip arborescent, ramificat, amplasată
cât mai discret şi mascat.

Instalaţii sanitare interioare


Echiparea cu obiecte sanitare a construcţiei s-a făcut de către partea de
arhitectură, ţinând cont de prevederile normelor în vigoare cu:
- lavoare din porţelan sanitar echipate cu baterii monocomandă;
- vase closet din porţelan sanitar cu rezervor de spălare montat pe vas sau pe
perete la semiînălţime;
- echipamente de uscare;
- suporturi port prosop, port hârtie etc.
Îmbinările se propune a se executa prin mufare cu garnituri de cauciuc.
Conductele de polipropilenă sau PVC vor fi susţinute de console de perete. La fiecare
nivel şi obligatoriu la baza coloanelor se vor prevedea piese de curăţire nichelate sau
cromate.
Pentru grupurile sanitare se recomandă folosirea de echipamente noi care să fie
de cea mai bună calitate şi cu un aspect estetic deosebit care să readucă imaginea
timpului când a fost construit Palatul, acolo unde nu se pot recondiţiona
echipamentele originale.
- WC-urile vor fi din porţelan sanitar cu rezervoare cu rezervor de spălare
montat pe vas sau pe perete la semiînălţime şi tubulatură de scurgere fonoabsorbantă
şi cu tubulatura mascată.
Forma acestora se va alege (sau se vor comanda) astfel încât să respecte formele
iniţiale ce au fost realizate la construcţia clădirii respectând originalitatea.
Dimensionarea conductelor se face conform STAS 1478-90 utilizând debitul de
calcul funcţie de suma echivalenţilor de debit aferenţi punctelor de consum
alimentate.
Dimensionarea conductelor se face conform STAS 1478-90 utilizând debitul de
calcul funcţie de suma echivalenţilor de debit aferenţi punctelor de consum
alimentate.

94
Canalizarea apelor uzate menajere interioare

Canalizarea debitelor de scurgere de la punctele de consum se face prin


intermediul conductelor de scurgere menajere din ţeavă PVC110 fonoabsorbantă
amplasate cât mai discret posibil în dreptul stâlpilor şi mascate.
Refacerea instalaţiei de canalizare se propune să se facă pe cât posibil prin
respectarea traseelor existente pentru a evita efectuarea unor noi săpături în planşee şi
pereţi pentru protejarea lucrărilor ce au fost executate şi care nu trebuie deteriorate.
Pentru intervenţii în caz de înfundare a conductelor pe traseul coloanei de
scurgere verticală s-a prevăzut piese de curăţire.
Înălţimea de montaj a piesei de curăţire va fi de 0,4-0,8m faţă de pardoseală.
Racordurile de la lavoare şi căzile de baie la sifoanele de pardoseală se realizează
cu conducte din PVC Ø32 şi Ø40.
Având în vedere colectarea apelor uzate menajere, colectoarele vor avea pantă
maximă, funcţie de diametrul conductei (pentru Dn 110, i=0,020).
În grupurile sanitare s-au prevăzut sifoane de pardoseală Ø50 pentru colectarea
apelor provenite din igienizarea acestor spaţii şi racordarea obiectelor sanitare.
Sifoanele de pardoseală se vor racorda la coloanele de scurgere prin conducte
PVC Ø50. Racordurile de la lavoare la sifoanele de pardoseală se realizează cu
conducte PVC Ø32.
Instalaţia de canalizare a apelor uzate menajere se va realiza din conducte, coturi,
ramificaţii, piese de curăţire şi racorduri flexibile.
Pot fi utilizate în execuţie numai materiale şi aparataje ce corespund
prescripţiilor tehnice în vigoare, indiferent de provenienţă (firme autohtone sau
import). Pentru materialele şi aparatajul de import este necesar să existe certificate de
conformitate şi de calitate iar în situaţia în care acestea nu provin din UE să existe
certificate de omologare a organelor abilitate.
De asemenea, este necesară realizarea tuturor probelor şi verificărilor impuse de
legislaţia în vigoare, ele urmând a fi atestate prin procese verbale.
Ventilarea instalaţiei se va realiza prin coloane verticale prevăzute cu căciuli de
ventilaţie, cu ieşire deasupra ultimului planşeu cu 50 cm sau cu ajutorul aerisitoarelor
automate.
Locurile de trecere a conductelor de canalizare prin pereţi şi planşee trebuie
umplute cu mortar de ciment, iar ţevile vor fi protejate cu material hidroizolant.

95
Colectoarele interioare de canalizare se vor monta cu pante continue de 3% - 2%
spre punctele de ieşire din clădire. Schimbările de direcţie la canalizare se vor face
numai cu coturi la 45° sau 67°.

Pentru Casa Memorială și Anexă – instalaţiile sanitare au rolul de a asigura


utilizarea raţională a apei în condiţii de confort igienico-sanitare şi de evacuare a
apelor uzate respectând restricţiile din legislaţia privind protecţia mediului.
La elaborarea proiectului s-au respectat prevederile legislaţiei tehnice în vigoare
- normative, prescripţii tehnice şi standarde. La alegerea soluţiilor tehnice s-a ţinut
cont de caracteristicile construcţiei, de destinaţia construcţiei şi a încăperilor şi de
condiţiile de mediu. Soluţiile tehnice şi dimensionarea instalaţiilor sunt conform
STAS 1478-90, STAS 1795-87 şi a Normativului I9-1994.
Urmare a celor constatate la teren, a reamenajării spaţiilor şi lucrărilor de
consolidare prevăzute,in conformitate cu I 9/1994 se propun următoarele lucrări:
- demontarea tuturor conductelor de apă şi canalizare inclusiv obiectele
sanitare de la grupurile sanitare existente;
- concomitent cu celelalte lucrări, vor fi refăcute integral instalaţiile sanitare
interioare existente;
- proiectarea grupurilor sanitare noi conform propunerilor prezentate în
planşe.
Se propune refacerea integrală a instalaţiei sanitare interioare montând tubulatură
nouă de PP şi echipamente de porţelan sanitar conform normelor în vigoare şi de
standard ridicat având în vedere destinaţia clădirii şi faptul că este un edificiu, cu o
arhitectură unică, una dintre cele mai frumoase din ţară.
Alimentarea cu apă potabilă
Alimentarea cu apa rece a casei memoriale se va asigura de la caminul apometru
printr-un racord PEHD Dn40mm.
Apa rece de consum va îndeplini condiţiile de potabilitate conform prescripţiilor
prevăzute în Legea 458/2002 modificată şi completată cu Legea 311/2004.

Alimentarea cu apă caldă de consum


Alimentarea cu apă caldă de consum a consumatorilor se va face de la instantele
electrice montate sub lavoare. Distribuţia la punctele de consum se face cu sisteme de
conducte din ţeavă multistrat PP.

96
Instalaţii sanitare interioare
Pentru grupurile sanitare se recomandă folosirea de echipamente noi care să fie
de cea mai bună calitate şi cu un aspect estetic deosebit care să readucă imaginea
timpului când a fost construit Palatul, acolo unde nu se pot recondiţiona
echipamentele originale.
Se propun lavoare suspendate echipate cu baterii cu sensor – echipamente din
clasa lux.
WC-urile vor fi din porţelan sanitar cu rezervoare încastrate în perete şi
tubulatură de scurgere fonoabsorbantă şi cu tubulatura mascată.
Forma acestora se va alege (sau se vor comanda) astfel încât să respecte formele
iniţiale ce au fost realizate la construcţia clădirii respectând originalitatea.
Pişoarele –acolo unde există – vor fi prevăzute cu senzor de prezenţă pentru
acţionarea sistemului de curăţare.

Canalizarea apelor uzate menajere interioare și exterioare


Canalizarea debitelor de scurgere de la punctele de consum se face prin
intermediul conductelor de scurgere menajere din ţeavă PVC110 fonoabsorbantă
amplasate cât mai discret posibil în dreptul stâlpilor şi mascate.
Refacerea instalaţiei de canalizare se propune să se facă pe cât posibil prin
respectarea traseelor existente pentru a evita efectuarea unor noi săpături în planşee şi
pereţi pentru protejarea lucrărilor ce au fost executate şi care nu trebuie deteriorate.
Pentru intervenţii în caz de înfundare a conductelor pe traseul coloanei de
scurgere verticală s-au prevăzut piese de curăţire. Înălţimea de montaj a piesei de
curăţire va fi de 0,4-0,8m faţă de pardoseala finită.
Racordurile de la lavoare şi căzile de baie la sifoanele de pardoseală se
realizează cu conducte din PVC Ø32 şi Ø40.
Având în vedere colectarea apelor uzate menajere, colectoarele vor avea pantă
maximă, funcţie de diametrul conductei (pentru Dn 110, i=0,020).
În grupurile sanitare s-au prevăzut sifoane de pardoseală Ø50 pentru colectarea
apelor provenite din igienizarea acestor spaţii şi racordarea obiectelor sanitare.
Sifoanele de pardoseală se vor racorda la coloanele de scurgere prin conducte
PVC Ø50. Racordurile de la lavoare la sifoanele de pardoseală se realizează cu
conducte PVC Ø32.
Instalaţia de canalizare a apelor uzate menajere se va realiza din conducte, coturi,
ramificaţii, piese de curăţire şi racorduri flexibile.

97
Pot fi utilizate în execuţie numai materiale şi aparataje ce corespund
prescripţiilor tehnice în vigoare, indiferent de provenienţă (firme autohtone sau
import). Pentru materialele şi aparatajul de import este necesar să existe certificate de
conformitate şi de calitate iar în situaţia în care acestea nu provin din UE să existe
certificate de omologare a organelor abilitate.
De asemenea, este necesară realizarea tuturor probelor şi verificărilor impuse de
legislaţia în vigoare, ele urmând a fi atestate prin procese verbale. Ventilarea
instalaţiei se va realiza prin coloane verticale prevăzute cu căciuli de ventilaţie, cu
ieşire deasupra ultimului planşeu cu 50 cm sau cu ajutorul aerisitoarelor automate.
Colectoarele interioare de canalizare se vor monta cu pante continue de 3% - 2%
spre punctele de ieşire din clădire. Schimbările de direcţie la canalizare se vor face
numai cu coturi la 45° sau 67°.
Canalizarea exterioară se va realiza in conformitate cu proiectul nr. 29/2009,
cantitățile de lucrări având finanțarea pentru execuție.

9. SISTEM DE DRENAJ PENTRU PALATUL CANTACUZINO ŞI CASA


MEMORIALĂ „GEORGE ENESCU”
9.1. SITUAŢIA EXISTENTĂ

Pe parcursul utilizării s-au efectuat doar intervenţii de igienizare, întreţinere


curentă şi reparaţii – modificări la instalaţii (fără a se moderniza).
S-au efectuat lucrări de consolidare dar nu s-au executat lucrări de reabilitare
instalaţii.
Evoluţia climatologică, a ultimei perioade de cca. 30 ani, a evidenţiat necesitatea
de intervenţie la nivelul amplasamentului pentru rezolvarea problemelor legate de
evacuarea în timp util a apelor provenite din precipitaţii.
În urma sondajelor efectuate s-a constatat că nivelul apei subterane este la 5,70
m de la nivelul terenului (cotă absolută: 76,00 m).
Structura terenului:
- umpluturi din pământ cu fragmente de cărămizi şi mortar până la adâncimi
de 1,40-2,10 m.
- pachet subţire de luturi, reprezentate prin argile prăfoase cafenii sau galbene
cafenii, plastic vârtoase ce se dezvoltă până la adâncimi de 2,90-3,30m raportat la
nivelul terenului.
- un strat subţire de tranziţie alcătuit din nisipuri fine-mijlocii, prăfoase sau
prafuri argiloase - nisipoase care face trecerea la pachetul de strate macrogranulare

98
reprezentate prin nisipuri fine - mari, galbene sau cenuşii cu pietriş mic - mare. Acest
pachet are o grosime apreciabilă, fiind întâlnit până la adâncimi de 10,30-12,00 m
raportat la nivelul terenului.
În conformitate cu datele puse la dispoziţie de beneficiar şi vizualizarea terenului
s-au constatat infiltraţii de apă şi o umezeală permanentă în subsolul clădirii.
Există un sistem de drenaj realizat şi vizual s-a observat lipsa rigolelor şi
improvizaţii privind instalaţiile de colectare a apelor pluviale, având în vedere că
acest sistem se poate identifica.
Având în vedere soluţia constructivă utilizată la vremea realizării construcţiei şi
caracteristicile rocii utilizate la realizarea fundaţiilor, precum şi caracteristicile
pământurilor din zonă (sol-subsol) corelat cu valoarea medie multianuală a
precipitaţiilor atmosferice (cca 530 mm) rezultă posibilă starea generală de umezeală.
Caracteristicile fizice ale rocilor din fundaţii precum şi caracteristicile terenului
de fundare fac posibilă reţinerea apei în exces în zona clădirilor şi în curte.
În subteranul amplasamentului Palatului Cantacuzino şi Casei Memoriale
George Enescu există un acvifer freatic al cărui nivel hidrostatic se situează la
adâncimi de 5,70m.
Trebuie precizat că în vecinătatea Palatului Cantacuzino şi a Casei Memoriale
George Enescu sunt reţele hidro edilitare reprezentate de conducte de apă, de
canalizare şi termice.
Având în vedere că aceste reţele au fost realizate în urmă cu peste 50 de ani, mai
mult ca sigur sunt în stadii avansate de deteriorare, astfel încât şi de la nivelul acestora
se produc infiltraţii care contribuie la starea generală de umezeală.
Având în vedere că la acest moment nu există un sistem de drenaj, în cadrul
prezentului proiect se propune realizarea acestuia.

9.2. SITUAŢIA PROPUSĂ

Conform recomandărilor propuse în „Studiul geotehnic pentru Palatul


Cantacuzino şi Casa Memorială George Enescu”, şi după interpretarea rezultatelor
analizelor de laborator şi a informaţiilor deţinute despre alte construcţii aflate în
aceeaşi situaţie (stare de umezeală/apă în exces) s-a tras concluzia că apa subterană
ajunge la nivelul fundaţiilor Palatului Cantacuzino ducând la o starea avansată şi
permanentă de umezeală evidenţiată la nivelul fundaţiilor.
Reţelele de colectare şi evacuare a apelor meteorice s-au realizat în etape
începând din anul 1950.

99
Starea avansată de umezeală se datorează următoarelor considerente şi anume:
- roca din care sunt realizate fundaţiile are porozitate ridicată şi reţine o mare
cantitate de apă;
- fundaţiile nu sunt protejate faţă de infiltrarea apei din precipitaţii;
- stratul argilos cvasi impermeabil (la adâncimea de -3.5-4,0m) care impiedică
circulaţia descendentă a apei din precipitaţii;
- pierderi de ape de la nivelul reţelelor edilitare.
Reţelele de colectare şi evacuare a apelor meteorice s-au realizat în mai multe
etape, dar sunt mai vechi de 50 de ani.
Starea generală de degradare a acestor reţele ca şi lipsa capacităţii de transport a
debitelor colectate, mai ales în perioadele cu precipitaţii abundente şi o etapă de
6,0÷10 ani după, manifestată prin persistenţa bălţilor atât la nivelul zonelor verzi cât
şi la nivelul traseelor pietonale sau a parcărilor, a condus la concluzia de a realiza
pentru colectare şi evacuare a apelor meteorice de la nivelul şi vecinătatea
ansamblului construit, un sistem de drenaj.
Având în vedere că aceste reţele au fost realizate în urmă cu peste 50 de ani, mai
mult ca sigur sunt în stadii avansate de deteriorare, astfel încât şi de la nivelul acestora
se produc infiltraţii care contribuie la starea generală de umezeală.
Având în vedere că la acest moment nu există un sistem de drenaj, în cadrul
prezentului proiect se propune realizarea acestuia.
Pentru realizarea acestui obiectiv s-a propus executia unui sistem alcatuit din
patru puturi de captare, echipate cu o pompe submersibile, puturi amplasate conform
plansei H01.
Puturile vor fi de tip forat cu diametrul de 0,50 m, prevazute cu camin si capac
metalic, avand o adancime de 5,50 m. Fiecare put va fi echipat cu cate o pompa
submersibila cu Hmin=15,0 m, Qestimativ=2,0 m3/h (circa 0,5 l/sec), care va intra in
functiune automat la ridicarea nivelului apei subterane in put mai sus de 4,00 m de la
nivelul terenului. La executia puturilor de captare se vor efectua pompari
experimentale pentru determinarea cat mai precisa a debitului putului. Deoarece apa
nu este folosita in scop potabil, nu este necesara realizarea de zone de protecție
sanitara in jurul puturilor.
Pentru evitarea depasirii vitezei maxime de admisie a apei in put si pentru
evitarea antrenarii de material solid in put, este necesara amplasarea in interiorul
caminului putului, pe conducta de refulare a pompei, a unei vane prin care sa se
regleze periodic debitul evacuat de pompa, astfel incat timpul scurs intre oprirea si
pornirea pompei sa fie cat mai redus.

100
Fiecare put va fi echipat cu tuburi drenaj din PE cu diametrul de 200 mm
prevazute cu fante de colectare a apei pe toata lungimea sa si pe toata circumferinta
acestuia. In spatiul inelar dintre peretii forajului si coloana definitiva se va introduce
un sort pietris margaritar de 3…7 mm, pe tot intervalul de la fundul forajului pana la
partea inferioara a radierului caminului. Pietrisul filtrant trebuie sa indeplineasca
conditiile prevazute in STAS 1712 si anume: sa fie rotund si neted, sa aiba 25-35%
goluri intre granule, sa contina minimum 88% bioxid de siliciu (SiO2), un maximum
de 0,5% substante organice si sa nu aiba corpuri straine.
După realizarea hidroizolaţiei (care face obiectul altui proiect), lângă talpa casei
aşezaţi un strat de pietriş de cca 0,15 m pentru ruperea capilarităţii. Astfel, apa
provenită din sol nu va mai ajunge la fundaţie urcând până la pardoseală.
Peste o bază de pliere făcută din continuarea membranei de protecţie cu
crampoane, se monteaza drenurile perimetrale formate din tuburi colectoare din ţeava
din PE (polietilenă) de Ø200mm, cu fante şi protejată cu un geotextil de minim
100 g / mp. Drenurile trebuie montate cu o pantă de minim 0,5% pentru o eliminare
naturală a apelor colectate.
Drenul are rolul de a colecta apele provenite din pânza freatică şi pe cele
meteorice şi de a le deversa în cele 4 puturi colectoare.
Pompele vor asigura pastrarea nivelului apei in puturi sub adancimea de 4,0 m
de la nivelul terenului. Apa pompata va fi deversata in reteaua de canalizare pluviala
existenta pe amplasament care va asigura transportul apei de la fiecare put la sistemul
de canalizare public.
Acest sistem de drenaj este proiectat sa functioneze doar pentru evacuarea apei
subterane captata prin puturile prevazute in acest proiect. Se interzice racordarea la
acest sistem a altor sisteme de canalizare.
Dupa circa 30 de zile de la punerea in functiune a sistemului, se va verifica
eficacitatea acestuia prin determinarea nivelului apei subterane in forajele de
observatie de 2”. In cazul in care nivelul apei subterane nu se afla la cel putin 5,0 m
de la cota terenului, se vor executa puturi suplimentare in locul forajelor de
observatie. Aceste puturi vor fi identice ca alcatuire cu cele executate anterior.
Eficienta functionarii noului sistem rezultat se va verifica din nou prin determinarea
nivelului apei subterane in foraje de 2” executate intre puturile deja executate si cele
noi executate. Aceste verificari se vor efectua pana la obtinerea unui nivel al apei
subterane la adancimea de 5 m, pentru luarea rapida de masuri necesare, dupa
consultarea proiectantului. Se recomanda echiparea forajelor de observatie cu senzori

101
de prezenta a apei subterane la adancimea de 5 m, pentru luarea rapida de masuri
necesare in cazul ridicarii nivelului apei subterane.
Beneficiarul va evidentia intr-un registru anexat la cartea de constructiei, toate
fenomenele, actiunile, masuratorile periodice ale nivelului apei subterane si masurile
luate pentru functionarea sistemului. De asemenea, in acest registru se vor anexa, in
mod obligatoriu, si fisele litologice ale fiecarui put, intocmite de executantul puturilor.
La o eventuala modificare a topografiei terenului, trebuie avuta in vedere
schimbarea adancimii de pozare a conductei astfel incat sa se evite amplasarea
acesteia la mai putin de 1,10 m de la cota terenului amenajat, pentru evitarea aparitiei
fenomenului de inghet in conducta. Aceasta modificare se va efectua cu pastrarea
pantei conductei spre punctul de deversare.
Captarea, dirijarea si evacuarea apelor de suprafata fac obiectul unui alt proiect
de sistematizare verticala a amplasamentului in discutie.
Elementele sistemului de drenaj:
- Tuburi de drenaj din PE Sn4 cu caneluri Dn200 cu o lungime de 290,0 m;
- Teava de PEHD PE100 Pn6 Dn50mm;
- Filtru invers din material geotextil combinat cu umpluturi specifice
sistemelor de drenaj conform GE-028.97;
- Camine de vizitare;
- Puturi colectoare echipate cu pompe submersibile;

10. INSTALATII CURENTI SLABI


10.1. SITUAŢIA EXISTENTĂ

Sistem de supraveghere și alarmare antiefracție, sistem de televiziune cu


circuit închis și sistem de control acces

În prezent in Palatul Cantacuzino există un sistem de supraveghere şi alarmare


în caz de efracţie, supraveghere şi monitorizare TVCI, dar care nu respectă normele
legislaţiei în vigoare şi oricum nu se poate extinde fără a se face intervenţie în sistem.
Montarea sistemelor de supraveghere şi alarmare în caz de efracţie s-a facut
aparent şi inestetic şi nu respectă normele şi legislaţia în vigoare.
Din vizualizarea facută se pot observa urmatoarele deficiențe:

102
- montarea butoanelor de panică s-a facut în mod neprofesional;
- montarea senzorilor de prezenţă necorespunzatoare şi ineficientă;
- montarea aparentă a traseelor de cablu şi a cutiilor de conexiuni şi
echipamente în apropierea surselor de umezeală (reţele ale instalaţiilor de încălzire şi
instalaţii sanitare);
- montarea centralelor de alarmă şi a traseelor de cablu este facută inestetic şi
în locaţii diferite;
- sistemul de supraveghere TVCI are ca zonă de supraveghere doar intrarea
principală, iar traseele de cablu sunt aparente şi fară protecţie (pat cablu sau copex).

La acest moment în Casa Memoriala George Enescu există un sistem minimal


de alarmare efracție și supraveghere video dar care nu respectă parametrii impuși de
normativele în vigoare și trebuie modernizat, astfel cum era propus prin proiectul nr.
6/2009 în Palatul Cantacuzino și Casa Memorială. Montarea sistemelor de
supraveghere şi alarmare în caz de efracţie s-a făcut aparent şi inestetic şi nu respectă
normele şi legislaţia în vigoare.

Sistem de supraveghere și alarmare incendiu

La acest moment nu există un sistem de alarmare și supraveghere a incendiului


realizat conform legislatiei nici în Palatul Cantacuzino și nici în Casa Memoriala
Geoge Enescu.

Sistem voce-date

În acest moment clădirile au prevăzute instalații de cablare structurată montată


aparent cu multe improvizații făcând funcționarea lui la limita inferioară.
In anexă nu există nici o instalație de curenți slabi.

10.2. SITUAŢIA PROPUSĂ

Sistem de supraveghere efracţie, supraveghere video si control acces

În Palatul Cantacuzino în prezent îşi desfăşoară activitatea două instituţii:


Uniunea Compozitorilor şi Muzicologilor din România şi Muzeul Naţional George
Enescu. Se propune refacerea şi realizare sistemelor de alarmare în caz de efracţie,

103
supraveghere şi monitorizare TVCI, cu un singur sistem central dar structurat separat
pentru cele două instituţii care să respecte legislaţia în vigoare şi să acopere
necesităţile. De asemeni se propune montarea sistemelor de control acces în zonele de
depozitare a obiectelor de valoare.
Montarea sistemelor se va face îngropat acolo unde este posibil iar în zonele
unde există componente artistice se propun echipamente radio. La sistemele de
supraveghere TVCI, camerele de supraveghere vor fi montate pe traseele de vizitare
ale muzeului şi în zonele de acces in clădire.
Sistemul de supraveghere și alarmare antiefracție se propune a se constitui din:
- Centrale de supraveghere și alarmare, care la apariția unui eveniment
semnalizează declanșarea acestuia;
- Tastaturi LCD care permit accesul unui grup de utilizatori prestabilit să
vizualizeze și să verifice starea sistemului;
- Detectori de prezenșă clasici cu fir și detector de prezenșă radio;
- Receptoare radio;
- Contacte magnetice cu fir și contacte magnetice radio;
- Acumulatori 12 V/7 Ah
- Extensii
- Control acces – cititor de proximitate cu cartele de acces și deschidere
automată a ușilor
Circuitele de efracție pentru alimentarea dispozitivelor cu fir se monteaza în
tuburi de protecție ST și se realizeaza din cabluri de curenți slabi cu 6-8-10-12 fire în
funcție de necesități, iar pe circuit se vor monta doze pentru structurarea instalației.
Pentru zonele ornamentate s-a ales soluția montării echipamentelor fără fir, pentru
protejarea componentelor artistice și respectarea Lg. 422/2001 reactualizată.
Alimentarea circuitelor se realizeaza utilizând cabluri electrice montate în tub
PVC, astfel cum prevede normativul I 7/2011, la 10-15 cm de cablurile de curenți
slabi pentru a nu induce tensiuni ce conduc la funcționări neconforme ale sistemului.
Echipamentele și dispozitivele radio se dotează cu baterii și acumulatori.
Sistemul de supraveghere și monitorizare TVCI cuprinde:
- Camere IP;
- Sisteme de înregistrare – dispozitive digitale
- Monitoare
- Surse de alimentare 12 V și surse back-up
- Acumulatori 12V/7Ah
- Surse back-up (UPS)

104
Cablarea se realizeaza prin circuite de cabluri SFTP cat 6E, montate ST în tuburi
de PVC, cu recomandarea ca la montaj să se urmărească protejarea zonelor pictate,
ornamentate cu basoreliefuri și muluri și tapiserii.
Alimentarea sistemului de supraveghere și alarmare antiefracție, a sistemului de
supraveghere video și a sistemului de control acces se va realiza un circuit separate
astfel cum prevede Lg. 333/2003 si cum sunt prescripțiile normativului I 7/2011.
Circuitele vor avea circuitele de legare în tablourile electrice propuse pentru
aceste sisteme, alimentarea făcându-se prin siguranțe bipolare bistabile separate
pentru fiecare în parte.
La verificarea instalațiilor de curenți slabi se vor respecta prevederile
normativelor în vigoare privind verificarea lucrărilor de construcții și instalațiilor C
56 și Ghidul Criteriilor de performanță pentru Instalații electrice. La verificarea
sistemelor împotriva șocurilor electrice se respect prevederile STAS 12604/5.

Punerea sub tensiune a instalației de alimentare a sistemelor de curenți slabi se


va face numai după verificarea avesteia de furnizorul de energie electrica, conform
prevederilor regulamentului PE 932.
Sistemul de alarmare efracţie şi sistemul de stocare a datelor vor fi instalate
într-o cameră de tip server cu acces limitat situat in Palatul Cantacuzino dar cu zonare
separata pentru cele două instituții care își desfășoară activitatea în Palatul
Cantacuzino. Vizionarea imaginilor se va face pe monitoare ce vor fi montate în
zonele cu personal de paza. Utilizarea sistemului de efracţie va fi făcută doar de
persoanele autorizate de beneficiar, instruite în prealabil de executant.
Instalatiile se realizeaza în conformitate cu:
Lg. 333/2003 – lege privind paza obiectivelor, bunurilor şi valorilor;
HG 301/2012 – pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii
333/2003
Legea nr. 182/2002 - privind protectia informatiilor clasificate
Legea 319/2006 – legea securitatii si sanatatii in munca
SR EN 50131 - Sisteme de alarma. Sistem de alarma impotriva efractiei si a
jafului armat
SR EN 50132 - Sisteme de alarma. Sisteme de supraveghere TVCI care se
utilizeaza in aplicatiile de securitate.

105
Sistem de supraveghere şi alarmare incendiu

Se propune realizare unui sistem minimal care să respecte legislaţia în vigoare


P 118/3/2015 şi să acopere necesităţile celor două instituţii aflate în incinta Palatului
Cantacuzino si Casa Memoriala George Enescu:
- Uniunea Compozitorilor şi Muzicologilor din România
- Muzeul Naţional George Enescu.
Se propune realizarea unui singur sistem de supraveghere si alarmare incendiu
care va fi structurat separat pentru cele două instituţii. Datorită faptului ca Palatul
Cantacuzino are foarte multe componente artistice se propune ca acolo unde nu se pot
îngropa traseele de cablu necesare sistemului, să se folosească echipamente radio.
Sistemul central va fi amplasat in camera tehnica de tip Server aflata la etajul I al
Palatului Cantacuzino. Evenimentele si alarmele vor fi vizualizate cu ajutorul
repetoarelor montate in zonele cu supraveghere permanenta.
Soluțiile tehnice propuse s-au stabilit pe baza prevedrilor normativelor și
prescripțiilor tehnice în vigoare pentru evitarea accidentelor în exploatare, având în
vedere că există cabluri de alimentare cu curent electric, asigurându-se respectarea
normativului PE 009.
Dispozitivele propuse a se monta sunt:
- Detector de incendiu cu fir și radio în funcție de locația în care se realizează
montajul și necesitatea protejării elementelor arhitecturale și a componentelor
artistice;
- Centralele de incendiu care trebuie să respecte normativele în vigoare;
- Interfața radio;
- Butoane de incendiu cu fir și radio;
- Sirene de interior și de exterior;
- Acumulatori de 12V/18Ah.
Circuitele de alimentare se vor realiza din cabluri speciale rezistente la foc cu 4
fire montate în tuburi. In zonele în care nu este posibilă efectuarea cablării se va
asigura montarea dispozitivelor fără fir.
Montajul cablurilor se realizeaza astfel cum prevad normativelor și alimentarea
cu energie electrica respecta I 7/2011, cablurile de alimentare fiind montate la 10-15
cm de cablurile de curenți slabi. Detectorii radio se vor alimenta cu acumulator de
înaltă calitate și cu timp de funcționare îndelungat, cu respectarea planului de
mentenanță.

106
Sistemul de supraveghere și alarmare antiincendiu se leagă la tabloul electric
aferent acestui sistem, alimentarea realizându-se prin siguranțe bipolare, separate
pentru fiecare sistem în parte. Verificările se realizeaza în conformitate cu C 56/2002
și Ghidul Criteriilor de performanță pentru instalații electrice.
La verificarea sistemelor de protecție împotriva șocurilor electrice trebuie
respectate prevedrile STAS 12604/5 și Normativul de încercări și măsurători la
echipamente și instalații electrice PE 116. Punerea sub tensiune a sistemului se
realizeaza în conformitate cu normativele în vigoare.
S-au respectat prevederile:
Normativ P118/3/2015 – „Normativ privind securitatea la incendiu a
constructiilor, partea a III-a – Instalatii de detectare, semnalizare si avertizare”
Normativ P118/2/2013– „Normativ privind securitatea la incendiu a
constructiilor - Partea II - Instalatii de stingere”.

Sistem voce-date

Se propune realizarea proiectului pentru o cablare structurată, care facilitează


comunicarea de date, fax şi voce în interiorul instituţiei şi accesul uşor la reţelele
telefonice publice astfel încât să satisfacă nevoile celor 2 beneficiari.
Sistemul voce-date va fi realizat în două module (un modul pentru partea
muzeală, iar celălalt pentru Uniunea Compozitorilor), cu posibilitate de
interconectare.
Se va monta o centrală digitală pentru UCMR și pentru Muzeul Enescu, cu
echipamentele necesare montate în rack-ul montat în camera tehnică( server) cu
console distincte pentru fiecare din cele două instituții, care să funcționeze complet
independent.
Centrala telefonică digitală va permite realizarea de legături telefonice automat,
servicii de apel în aşteptare, redirecţionare apel, conferinţă şi oferă posibilitatea
generării unui raport cu lista apelurilor.
Cablarea voce-date propusă va asigura o reconfigurare uşoară şi va implica o
modificare cu costuri minime în cazul schimbării tehnologiei, fiind necesare câteva
operaţii simple. Cablarea voce-date va fi pregătită să funcţioneze fără erori şi să
suporte modificările tehnologice pentru următoarele două decenii.
Infrastructura va fi organizată într-o singură rețea comună dispusă atât pe plan
vertical cât și pe plan orizontal cuprinzand atat Palatul Cantacuzino cat si Casa
Memoriala George Enescu. Traseele de cabluri se vor executa îngropat și vor fi

107
prevăzute cu trape de acces pentru a facilita tragerea cablurilor sau o eventulă
intervenție ulterioară. In Palatul Cantacuzino in zonele cu component artistice se vor
găsi soluții în vederea protejării monumentului. Sistemul este astfel conceput,
prevăzut cu toate echipamentele necesare bunei funcţionări, pentru a acoperi toată
gama de servicii solicitate şi să funcţioneze la parametri optimi, fără erori. Soluţiile
tehnice adoptate permit abordarea pe etape a sistemelor, asigurând un grad sporit de
independenţă a subsistemelor între ele. Condiţiile de mediu din spaţiile de birouri şi
celelalte incinte sunt cele obişnuite pentru activitatea muzeală și cea de creație. Dacă
se schimbă aceste condiţii de influenţă externă a mediului asupra instalaţiilor de
curenţi slabi şi electrice, beneficiarul are obligaţia să oprească activitatea şi să refacă
instalaţia electrică şi de curenţi slabi pentru noile condiţii.
Datorită celor două instituții ce funcționează în cadrul Palatului Cantacuzino si
Casa Memoriala George Enescu sistemul va fi realizat în două module separate
interconectate. Echipamentele central ale sistemului voce-date vor fi montate intr-un
rack central. Rack-ul va fi poziționat intr-o camera tehnica de tip server cu acces
limitat situate la etajul 1 in Palatul Cantacuzino. Camera rack-ului va trebui să asigure
condiții normale de temperatură și umiditate.
Echipamentele propuse a se monta sunt următoarele:
- Swich – dispozitiv de rețea ce recepționează, filtrează și transmite frame-uri
pe baza adresei destinație a fiecărui frame
- Acces point – dispozitiv de rețea ce asigură conectivitatea dispozitivelor
mobile cu rețeaua cablată
- Priză RJ 45 dublă – asigură conectarea spațiilor de lucru și a telefoanelor la
sistemul de comunicații
- Switch cu 48 porturl
- Patch panel SFTP 24 porturi cat.6e – dispozitiv inactive de rețea care
găzduiește conexiunile de cabluri, între patch cordurile conectate la panoul frontal și
cablurile permanente
- Surse back-up 3000 VA – furnizeaza o tensiune constantă și filtrată de
fluctuațiile din rețeaua de alimentare și electrică și asigură o autonomie pe o perioadă
de timp calculată
- Rack 47 U 19” Free-standing, asigură securitatea echipamentelor aflate în
interiorul său.

108
Sistemul propus a se realiza în Palatul Cantacuzino se va extinde prin cabluri
subterane și în Casa Memorială Enescu și în Anexă, locații în care se vor monta doar
terminalele pentru asigurarea unei bune funcționări. Infrastructura propusă prin
prezenta documentație (echipamente terminale şi centrale, software etc.) va permite
integrarea pe niveluri a funcţiilor sistemelor, asigurându-se integrarea unor proceduri
de funcţionare gradată a sistemului. Se are în vedere cu prioritate ca sistemul
prezentat să fie realizat în conformitate cu normele și prescripțiile în domeniu și
calitatea să respecte standardele internaţionale în domeniu. In realizarea insalațiilor
de voce date se respectă prevederileȘ
- TIA/EIA – 568 A – Standardul de cablaj pentru telecomunicații
- TIA/EIA–568 B-Standardul de cablare specifică cerințelor componentelor și
transmisiilor prin mediile de propagare
- TIA/EIA – 569 A Standardul de trasee și spații pentru telecomunicații la
clădiri comerciale.
Executantul, de comun acord cu beneficiarul şi proiectantul va monta numai
echipamente care îndeplinesc aceleaşi funcţiuni şi au aceleaşi caracteristici tehnice cu
cele indicate în proiect, conform Lg. 10/1995 privind calitatea în construcţii şi a legii
securităţii şi sănătăţii în muncă Lg. 319/2006.
Proiectul cuprinde și achiziția telefoanelor inteligente (consolelor). Cablarea
structurată realizată trebuie să asigure o configurare ușoară și cu posibilitatea de
modificare ulterioară, dacă este necesar cu costuri minime. Traseele de cabluri vor
respecta proiectul nr. 06/2009.
Infrastructura adoptată, echipamente terminale, central, software etc. va permite
integrarea pe niveluri distincte a funcțiilor sistemelor, asigurându-se integrarea unor
proceduri de funcționare gradată a sistemului. Se are în vedere realizarea unui sistem
modern în conformitate cu legislația în vigoare și la nivelul standardelor
internaționale.
Prizele de date se vor monta la o înălțime de pardoseală, cca. 30 cm și acolo
unde nu este posibil se va realiza astfel cum permite arhitectura camerei și
multitudinea de component artistice având în vedere necesitatea protejării acestora.
Serverul va fi comun, astfel cum s-a stabilit de comun acord cu cei doi
beneficiar, realizându-se însă ditribuțiile separate pentru asigurarea independenței în
funcționare a celor două instituții.
Cablarea voce-date propusă va asigura o reconfigurare uşoară şi va implica o
modificare cu costuri minime în cazul schimbării tehnologiei, fiind necesare câteva
operaţii simple.

109
Aceasta se realizeaza in conformitate cu normativele si va asigura funcționarea
calculatoarelor in birouri si ieșirile pentru internet, care vor fi asigurate de societati
abilitate cu aceste activități.
Cablarea voce-date va fi pregătită să funcţioneze fără erori şi va fi conectata cu
sistemul de voce date aferent Palatului Cantacuzino, astfel cum s-a prevăzut inițial,
separat pentru cele două instituții, Muzeul Enescu, Casa Memorială Enescu și Anexa
separat de UCMR, legăturile între corpurile de clădire realizându-se prin cabluri
montate prin subteran.
Sistemul propus a se realiza în Palatul Cantacuzino se va extinde prin cabluri
subterane și în Casa Memorială Enescu și în Anexă, locații în care se vor monta doar
terminalele pentru asigurarea unei bune funcționări.
Infrastructura propusă prin prezenta documentație (echipamente terminale şi
centrale, software etc.) va permite integrarea pe niveluri a funcţiilor sistemelor,
asigurându-se integrarea unor proceduri de funcţionare gradată a sistemului. Se are în
vedere cu prioritate ca sistemul prezentat să fie realizat în conformitate cu normele și
prescripțiile în domeniu și calitatea să respecte standardele internaţionale în domeniu.

11. INSTALAŢII HIDRANŢI

11.1. SITUAŢIA EXISTENTĂ

În Palatul Cantacuzino există un sistem de hidranți interiori, dar aceștia sunt


suficienți în conformitate cu P 118/2/2013, dar necesită reabilitare radicală astfel cum
este impus de legislație. În Casa Memorială Enescu nu există un sistem de hidranți
interiori și oricum în condițiile normativului P 118/2/2013 aceștia nu sunt necesari.

În prezent, sistemul de stingere a incendiilor este format din:


- hidranţi interiori amplasaţi în zona scărilor şi pe holuri unii dintre ei au un
grad de uzură ridicat, prezintă urme de rugină la îmbinări şi mufe.
- conductele de distribuire sunt executate din oţel;
- presiunea de lucru din reţea este asigurată de staţia de pompe amplasată în
subsolul clădirii.
O parte din reţeaua interioară de hidranţi nu mai este funcţionabilă. În exterior
există doar un hidrant, dar există doi hidranți stradali care pot fi utilizați în caz de

110
nevoie. Proiectul va trebui sa prevadă soluții de completare a sistemului de hidranți
exteriori, astfel cum impune legislația și există necesitatea realizării unui bazin pentru
rezerva de apa, care la acest moment nu există.
În conformitate cu P 118/2/2013, în Casa Memorială Enescu nu sunt necesare
instalațiile de hidranți interiori.
Instalația de hidranți exteriori realizată în incintă nefiind funcțională nu asigură
nici necesitatea Casei Memoriale Enescu și este necesară refacerea acesteia în
integritate.
Prin destinație construcția nu poluează mediul, totuși sunt probleme datorită
deficiențelor construcției.
Protecția solului și apei nu este asigurată datorită faptului că:
- instalațiile de apă, canalizare nu sunt etanșe în prezent;
- nu există platformă de depozitare a deșeurilor menajere;
- prin jgheaburi și burlane defecte, apa de ploaie umezește zidurile și a
deteriorat zone întregi din ziduri, decorații, terase, zone de soclu și fundații.
Protecția aerului nu este pusă în pericol prin funcționarea construcției.
În anexă nu există instalații de hidranți.

11.2. SITUAŢIA PROPUSĂ

Echiparea tehnică cu hidranţi de incendiu

Conform Normativului pentru proiectarea şi exploatarea instalaţiilor de stingere


a incendiilor – P118/2/2013, se prevede echiparea cu hidranţi de incendiu exterior.
În acest sens s-a propus un sistem de hidranți exteriori calculat pentru tot
ansamblul Palatului Cantacuzino.

Instalaţii interioare-hidranţi

Conform P118-2/2013 art. 4.1, lit. H este necesara echiparea cu hidranti interiori
si conform anexei 3 pentru cladiri de cultura cu un volum mai mare de 5000mc
(cladirea are un V=18186mc) rezulta doua jeturi simultane cu un debit de 4,2 l/s.
Hidrantii de incendiu interiori se amplaseaza in locuri vizibile si usor accesibile
in caz de incendiu in urmatoarea ordine: linga intrari in cladiri, in case de scari, in
holuri sau in vestibule, pe coridoare, linga intrarea in incaperi si in interiorul acestora.

111
Hidrantii de incendiu interiori se pot monta aparent sau ingropat marcandu-se
corespunzator. Standardele de referinta sunt SR ISO 3864-1:2009 si SR ISO 6309.
Pe timp de noapte sau in locurile unde se desfasoara activitati la lumina
artificiala, marcarea hidrantilor se face prin iluminat de siguranta. Robinetul
hidrantului de incendiu, impreuna cu echipamentul de serviciu format din furtun,
tamburul cu suportul sau si dispozitivele de refulare a apei, se monteaza in cutie
speciala, amplasata in nisa sau firida in zidarie, la inaltimea de 0,8m….1,5m de
pardoseala.
Nisele hidrantilor de incendiu interiori nu trebuie sa strapunga peretii antifoc, pe
cei care despart incaperi cu pericol de incendiu diferit sau care delimiteaza cai de
evacuare. In cazul in care se monteaza in nisa, rezistenta la foc a peretelui, dupa
montarea nisei, trebuie sa ramina neschimbată.
Hidrantii de incendiu interiori se echipeaza cu furtunuri semirigide (standard de
referinta STAS SR EN 671-1/2002) sau cu furtunuri plate (standard e referinta STAS
SR EN 671-2/2002) si cu tevi de refulare universale montate la extremitatile
furtunurilor pentru a forma, dirija si controla jetul de apa.
În cazul nostru vom folosi fortune plate cu diametrul nominal al furtunului care
sa nu depaseasca 52mm. Lungimea nominala a furtunului plat nu trebuie sa
depaseasca 20m.
Suportul de furtun plat pentru hidrantul interior de incendiu, poate fi: cu tambur,
cu furtun pliat de doua ori cu furtun bobinat.
Cutiile trebuie prevazute cu o usa si pot fi echipate cu o incuietoare. Cutiile care
pot fi zavorite, trebuie prevazute cu un dispozitiv de deschidere in caz de urgenta care
sa fie protejat cu ajutorul unui material transparent, care sa poata fi spart cu usurinta.
In retelele instalatiilor interioare de apa pentru incendiu, separate sau comune se
folosesc numai conducte metalice (nu sunt admise conducte din materiale plastice).

Echiparea tehnică cu hidranţi de incendiu exteriori

Conform P118-2/2013 art. 6.1, lit. J este necesara prevederea de hidranti de


incendiu exteriori.
S-a prevazut o retea ramificata din polietilena de inalta densitate Dn 110 mm
echipata cu 4 hidranti subterani cu Dn 80 mm. In fiecare punct al cladirii se asigura
debitul de 20 l/sec cu maxim 120 m furtun de refulare.

112
S-a prevazut o gospodarie proprie de incendiu formata din:
- două rezervoare din polimer Co-Polimer de 120 mc fiecare pentru apă;
- camera de vane echipată cu un grup de pompare pentru incendiu.
Hidrantii de incendiu exteriori se amplaseaza la o distanta de minimum 5m de
zidul cladirilor pe care le protejeaza si la 15m de obiectele care radiaza intens caldura
in caz de incendiu. Jeturile de apa realizate cu ajutorul hidrantilor de incendiu
exteriori trebuie sa atinga toate punctele combustibile ale cladirilor protejate,
considerand raza de actiune a hidrantilor in functie cu lungimea furtunului de
maximum 120m la retelele de alimentare cu apa la care presiunea asigura lucrul direct
de la hidranti. Reţeaua de alimentare cu apă a hidranţilor exteriori va fi de tip
ramificat şi se va realiza din PEHD.

Rezerva intangibila de apa pentru instalatia de stingere a incendiilor.

Rezerva intangibilă de apă pentru instalații de stins incendiu se stochează într-un


rezervor îngropat format din 2 bazine de polipropilen co-polimer de 120 mc fiecare,
amplasat în afara clădirii, cu un volum util total de 240 mc. Pornirea pompelor de
incendiu se face automat prin montarea de manometre cu contact electric, fiind
existenta si posibilitatea de pornire manuala locala din statia de pompe sau si de la
distanta de la centrala de detectie si semnalizare la incendiu. Oprirea pompelor de
incendiu se face numai manual din statia de pompare. Pompele de incendiu se
alimenteaza din rezervorul de apa in care este acumulata rezerva intangibila de apa
pentru incendiu, prin sorburi proprii, refularea in instalatie facindu–se din
distribuitorul de apa montat in camera pompelor. Pentru incercarea periodica a
pompelor de incendiu este asigurata posibilitatea intoarcerii apei in rezervorul de apa
conform P118/2/2013. Statia de pompare apa pentru incendiu este amplasata in
imediata vecinatate a bazinului ce constituie rezerva de apa pentru stingere incendii.
Conductele de apa din statia de pompare si din rezervorul de apa se executa cu
tevi din otel zincat protejate impotriva coroziunii cu grund si vopsea.
Grupul de pompare apa pentru stins incendii precum si celelalte echipamente din
statia de pompare vor fi pozate pe fundatii din beton. Toate trecerile prin peretii
rezervorului din beton se vor realiza prin intermediul pieselor de trecere etanse.
In spatiul tehnic aferent pompelor incendiu se va prevedea iluminat de
interventie pentru continuarea lucrului.

113
Pe racordul de alimentare s-au prevazut o vana electromagnetica care asigura
automat umplerea rezervorului la scaderea nivelului. Vana electromagnetica este
prevazuta cu by-pass.
Rezervorul de apa incendiu mai este echipat, de asemenea cu:
- conducta preaplin;
- racord aspiratie pentru masinile de pompieri Dn100 mm;
- instalatie de detectie si semnalizare nivele din rezervor (maxim, golire).
Din rezerva intangibila de incendiu se va prevedea posibilitatea alimentarii cu
apa direct din aceasta a pompelor mobile de interventie in caz de incendiu printr-un
racord Dn100mm.
In scopul supravegherii permanente a alimentarii normale cu apa a rezervorului
se prevad instalatii pentru semnalizare optica si acustica a nivelului rezervei de
incendiu, care sa permita in caz de necesitate, luarea masurilor de utilizare a rezervei
de incendiu in regim de avarii, stabilite prin instructiunile de exploatare (inlaturarea
avariilor in timp util, restrangerea sau suprimarea unor consumuri, intarirea regimului
de supraveghere).

Reţeaua de hidranţi interiori

Hidranţii de incendiu interiori se vor amplasa în locuri vizibile şi uşor accesibile


în caz de incendiu, în funcţie de raza lor de acţiune şi de necesităţi, s-a urmărit
amplasarea hidranţilor interiori pe holuri şi casa scărilor.
Hidranţii de incendiu interiori sau proiecat cu montaj îngropat în firide de 0,8m x
08,0 m la înălţimea de 1,5 m faţă de pardoseală şi marcaţi corespunzător. Standardele
de referinţă care s-au luat în considerare sunt SR ISO 3864-1:2009 şi SR ISO 6309.
Conform normativului I 7/2011 se asigură iluminat de siguranţă pentru fiecare
hidrant. Corpurile de iluminat de siguranţă pentru marcarea hidranţilor se vor amplasa
la maximum 1,00 – 1,50 m faţă de hidrant.
Fiecare hidrant de interior este echipat cu furtun plat Dn 50 mm cu lungimea
L=10 m (standard de referinţă STAS SR EN 671-2/2002) cu ajutaj ∅ 13 mm.
Fiecare hidrant a fost prevăzut cu ţeavă de refulare care permite următoarele
poziţii de reglare: închidere şi jet pulverizat şi/sau jet compact (standarde de referinţă
STAS SR EN 671-1/2002 şi STAS SR EN 671-2/2002). Ţeava de refulare a fost
prevăzută cu un robinet de închidere a alimentării cu apă de 2”.

114
Suportul de furtun plat pentru hidrantul interior de incendiu este cu tambur.
Cutiile din nişă sunt prevăzute cu uşă. Uşile cutiilor au fost astfel proiectate încât să se
deschidă minim 170° astfel încât furtunul se mişcă liber în toate direcţiile.
De asemenea cutia s-a prevazut si cu găuri cu ventilare corespunzătoare.
Robinetele de pe reţele sunt sigilate în poziţie „normal deschis”. Hidranţii au fost
dispuşi astfel încât fiecare punct al clădirii să fie acoperit de cel puţin 2 jeturi.
Instalația de hidranți este dimensionată pe 2 jeturi simultane 2 x 2,1 l/sec.
Pompa va avea o conductă de aspiraţie cu Dn 125 mm prevăzută câte un sorb Dn
125 mm in fiecare rezervor şi robinet de secţionare cu clapă fluture Dn 125 mm între
colector şi rezervor. Refularea are loc în distribuitorul grupului de pompare, de unde,
printr-un racord spre reţeaua exterioară Dn=125 mm este asigurat debitul de incendiu
la hidranţii exteriori şi interiori.
Pompa de incendiu se montează astfel încât nivelul rezervei de apă pentru
incendiu să fie mai sus decât partea superioară a corpului pompei (pompă înecată).
Pentru caminul PSI sa prevazut cate un sorb Dn100 mm. racordarea facându-se
conform planşelor anexate.
Conductele de legătură între pompe şi rezervor nu se montează deasupra
nivelului rezervei de apă pentru incendiu.
Conducta de golire a rezervorului, cu Dn 100 este prelungită din başa
rezervorului până în başa camerei vanelor, scurgerea fiind controlată de un robinet cu
clapă fluture Dn 100 mm. Evacuarea apei din başa camerei vanelor se realizează cu o
electropompă automatizată, funcţie de nivelul apei. Conducta de golire a apei din
rezervor se poate executa din fontă de scurgere, PVC sau oţel.
Ansamblul de utilaje şi conducte descrise, se îmbină prin intermediul pieselor
speciale confecţionate pe şantier (coturi). De asemenea la trecerea conductelor prin
pereţi vor fi prevăzute piese speciale pentru etanşare astfel: la trecerea între rezervor
şi camera vanelor vor fi prevăzute piese de trecere etanşe grele iar la trecerea prin
pereţii camerei vanelor spre exterior vor fi prevăzute piese de trecere etanşe uşoare.
Toate conductele utilizate în instalaţie vor fi bitumate la interior, iar la exterior vor fi
grunduite şi vopsite cu vopsea de ulei în două straturi. Se face precizarea că grupul de
pompare descris mai sus, este echipat cu recipienţi de hidrofor cu membrană pentru
automatizarea funcţionării instalaţiei. În ceea ce priveşte încălzirea camerei vanelor,
aceasta fiind îngropată, nu necesită instalaţie specială de încălzire.
Pompele proiectate trebuie să asigure un debit minim 15 l/s pentru hidranţi
(exterior şi interior) şi o înălţime de pompare de 38 mCA.

115
Se propune asigurarea unei surse independente de energie electrică (grup
electrogen) care să asigure funcţionarea pompelor pe o perioadă de minim 3 h, tabloul
electric fiind alimentat de la cele două surse (de bază și de rezervă) prin cabluri
rezistente la foc E90 / FE180. Din tablou, pompele se alimentează prin conductori
CYY - F (cu întârziere mărită la propagarea flăcării în mănunchi).
Camera pompelor trebuie racordată la sistemul de canalizare printr-un sifon de
pardoseală iar în cazul în care acest lucru nu este posibil se recomandă instalarea unei
pompe de evacurea a apei, alimentată din tabloul pompelor de incendiu.
Acţionările, precum şi comenzile automat şi/sau manual de punere în funcţiune
ale instalaţiilor de stingere a incendiilor vor fi alimentate cu cabluri CYY – F.
Oprirea pompelor, în toate cazurile se face manual, din staţia de pompare.
Pompele de incendiu se montează astfel încât nivelul rezervei de apă pentru incendiu
să fie mai sus decât partea superioară a corpului pompei (pompa înecată).
Grupul de pompare se compune din 2 pompe centrifuge multietajate prevăzute
cu convertizor de frecvenţă. Pompele sunt controlate prin intermediul unui tablou de
automatizare care indeplineşte următoarele funcţii:
- controlul presiunii constant;
- conectare/deconectare la debit scazut;
- control automat în cascadă a pompelor;
- monitorizarea pompelor (presiune, semnalizare şi alarmă);
- comunicare BUS.
Se realizează un spaţiu tehnic ce corespunde normelor în vigoare aferente
instalaţiilor de hidranţi.

12. DRUMURI ŞI SISTEMATIZARE VERTICALĂ INCINTĂ

12.1. SITUAŢIA EXISTENTĂ


Ansamblul are doua accesuri, unul principal din Calea Victoriei şi unul secundar
din str.Gen.Gh. Manu.
Pavajele existente sunt din dale cu klinker sclivisite de dimensiuni 25 x 25 x 4
cm, pavele normale sau calupuri din granit, dale beton de dimensiuni de 40 x 40 x 8
cm, îmbracaminţi din beton şi zone cu pietriş. Fundatiile acestor îmbracaminţi sunt
sisteme elastice şi rigide din beton. Acestea prezinta degradări în procent de 90% ce
permit infiltrarea apelor pluviale în fundatiile clădirilor şi inundarea incintei la ploi de
scurtă durată şi intensitate mai mare de 1. Încadrările pavajelor şi spaţiilor verzi din
incinta sunt realizate din mozaic cu pigment roşu sau din pavele autoblocante colorate

116
şi normale din granit. Sistemul rutier exterior incintei de muzeu, pe Calea Victoriei,
este alcătuit din mixturi asfaltice pe fundaţii din beton, iar încadrările sunt din borduri
prefabricate din beton.
12.2. SITUAŢIA PROPUSĂ
Soluţia proiectată constă în modificări de pante longitudinale şi transversale ale
incintei, pentru a se realiza îndepărtarea apelor pluviale de cladiri şi colectarea
acestora la canalizare. Soluţia de drumuri astfel gândită, permite fluidizarea circulaţiei
de incintă muzeu, pentru un trafic mediu spre uşor, respectiv categoria a III- a spre a
IV- a de carosabil, cu accesul autovehiculelor personalului, maşinilor de pompieri,
salubrizare şi alte autoutilitare. Prin realizarea unor noi pastile verzi separatoare sau
modificări la cele existente, s-a realizat o circulaţie carosabilă şi pietonală adecvată şi
un climat ecologic corespunzător normelor europene.
Lucrările de drumuri necesare, constau din:
• desfaceri pavaje lucrări incintă muzeu George Enescu – Palat Cantacuzino;
• desfaceri pavaje lucrări exterioare incintei, pe Calea Victoriei, pentru
extindere retele edilitare;
• lucrari noi de drumuri incintă muzeu George Enescu – Palat Cantacuzino;
• lucrari noi de drumuri exterioare incintei, pe Calea Victoriei;
Alcătuirea sistemelor rutiere proiectate este descrisă în memoriul de specialitate.

117
13. ARHITECTURA PEISAGISTICĂ

Amenajare spații verzi

Elaborarea proiectului de amenajări spaţii verzi a urmărit următoarele aspecte:


reabilitarea spaţiilor verzi aferente incintei Palatului Cantacuzino cât şi îmbunătăţirea
acestor spaţii prin plantări de material dendrologic care să pună în valoare ori să
completeze vegetaţia existentă, sau acolo unde este cazul, prin eliminarea
exemplarelor care sunt în declin biologic sau a căror amplasare pune în pericol sau
poate produce avarii clădirii monument istoric.

13.1. SITUAŢIA EXISTENTĂ

În prezent spaţiile verzi sunt neîntreţinute corespunzător şi la un nivel care să


pună în valoare clădirile pe care le deservesc, aceste spaţii necesitând o intervenţie
urgentă pentru înlăturarea exemplarelor care prezintă pericol sau care sunt în declin
biologic, ori care produc fructe, seminţe, puf şi care nu fac altceva decât să prezinte
disconfort viitorilor vizitatori.

13.2. SITUATIA PROPUSA

Pentru amenajarea spaţiilor verzi din incinta celor 2 clădiri s-a ţinut cont de
câteva criterii şi anume: pentru unitatea plantaţiei s-a ales o specie dominantă –
Aesculus hippocastanum(Castan), portul coroanei sa fie cât de cât ordonat, o inalţime
convenabilă la maturitate de cca. 10-15 m, să asigure o viabilitate cât mai bună, să
asigure o creştere şi o dezvoltare rapidă, să nu necesite o întreţinere foarte costisitoare
după executarea amenajării.
Astfel că s-au reproiectat plantările perimetrale, gardurile vii, spaţiile verzi din
faţa intrării în muzeu şi în casa memorială, cât şi spaţii adiacente parcării, spaţiului de
depozitare a gunoiului.

14. CONCLUZII

Atribuirea lucrărilor, începerea lucrărilor şi desfăşurarea lor se va face conform


legislaţiei în vigoare, după obţinerea autorizaţiei de construire.
Se va anunţa în scris la Inspecţia în Construcţii începerea lucrărilor.

118
Se va realiza şi afişa PANOU DE IDENTIFICARE A INVESTIŢIEI.
Se va completa CARTEA CONSTRUCŢIEI.
Se va solicita ASISTENŢĂ TEHNICĂ din partea proiectantului în condiţiile
legale.
Toate lucrările se vor realiza cu respectarea normativelor de securitate a muncii
şi PSI, cât şi a normelor tehnice şi standardelor în vigoare.

15. SECURITATEA LA INCENDIU

Documentaţia s-a întocmit în conformitate cu legea 307/2006, privind prevenirea


şi stingerea incendiilor şi Ord. Nr. 165/2007 – Norme generale privind prevenirea şi
stingerea incendiilor.
Amplasarea reţelelor electrice în raport cu construcţiile existente respectă
cerinţele minime prevăzute în NTE 007/08/00.
În cazul unui incendiu stingerea se va face cu CO2 sau praf şi nu se vor depozita
materiale pe şi sub linii de joasă tensiune.

16. MĂSURI DE SECURITATE ŞI SĂNĂTATE A MUNCII, PROTECŢIA


MEDIULUI ŞI PSI

Din punct de vedere al securităţii şi sănătăţii în muncă se vor respecta legile şi


normele în vigoare: Lg. 319/2006, HG 300/2006, HG 1091/2006, HG1048/2006,
HG 1051/2006, HG 1058/2006, HG 971/2006, HG 493/2006.
Conducătorul locului de muncă are obligaţia să realizeze în principal:
- instruirea personalului la fazele şi intervalele stabilite prin legislaţie,
întocmirea şi semnarea cu personalul instruit a actelor doveditoare;
- verificarea cunoştinţelor privind normele şi măsurile de sănătate şi securitate
în muncă;
- dotarea cu echipament individual de protecţie şi lucru;
- verificarea stării utilajelor şi sculelor cu care se lucrează şi înlăturarea celor
care prezintă defecţiuni.
Organizarea de şantier va fi dotată cu panouri PSI de intervenţie imediată,
interioare şi exterioare.
Pentru prevenirea izbucnirii şi dezvoltării incendiilor în timpul executării
instalaţiilor se vor respecta prevederile legii 307/2006 şi a normelor generale de
prevenire şi stingere a incendiilor. Lucrările interioare şi exterioare se vor efectua pe

119
bază de programe de lucru eşalonate, propuse de către constructor şi însuşite de către
proiectanţi arhitectură, structură, componente artistice şi beneficiar.
Toate instalaţiile propuse nu sunt cu impact de mediu, nu emit noxe. Prezenta
propunere tehnică nu are prevăzute echipamente specifice de poluare a solului şi
subsolului.
Se va respecta obligatoriu legislaţia de Protecţie a Mediului:
- OUG 195/2005 – privind protecţia mediului;
- Lg. 265/2005 – privind aprobarea OUG 195/2005 pentru protecţia mediului;
- Ordin MAPM 860/2002 privind aprobarea procedurii de evaluare a
impactului asupra mediului şi de emitere a acordului de mediu;
- HG 321/2005 privind evaluarea şi gestionarea zgomotului ambiental;
- HG 539/2004 privind limitarea nivelului emisiilor de zgomot în mediu
produs de echipamentele destinate utilizării în exteriorul clădirilor;
- HG 1323/2005 modifică şi completează HG 539/2004;
- Legea 104/2011 privind calitatea aerului inconjurator;
- HG 448/2005 privind gestionarea deşeurilor de la echipamentele electrice şi
electronice;
- HG 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi aprobarea listei
cuprinzând deşeurile.

17. MĂSURI DE PROTECŢIA MEDIULUI

Documentaţia s-a întocmit în conformitate cu prevederile legii 265/2006 privind


protecţia mediului.
Lucrările proiectate nu afectează mediul înconjurător, nu constituie surse de
poluare şi nu sunt afectate aşezările umane învecinate amplasamentului instalaţiilor
proiectate. Deşeurile rezultate aparţin beneficiarului, care se va ocupa de gospodărirea
/ eliminarea/valorificarea lor. Se va avea grijă ca în timpul execuţiei lucrării să nu fie
afectată vegetaţia.
La execuţia lucrărilor trebuie respectate prevederile următoarelor prescripţii:
- Legea protecţia mediului nr. 265/2006
- Legea Apelor nr. 107/1996;
- H.G.R. 856 – privind evidenta gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei
cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase;

120
- H.G.R. nr. 918 din 22.08.2002 privind stabilirea procedurii – cadru de
evaluare a impactului asupra mediului şi pentru aprobarea listei proiectelor publice
sau private supuse acestei proceduri (MO nr. 686 din 17.09.2002).

18. Protecţia calităţii apelor

Lucrările proiectate nu necesită execuţia de reţele de alimentări cu apă,


canalizare, epurare sau evacuări de ape uzate. Se interzice deversarea de către
executant în apele de suprafaţă a uleiurilor, vopselelor, sau materialelor combustibile.

19. Protecţia solului şi subsolului

Lucrările de construcţie şi organizare de şantier se vor executa cu afectarea unei


suprafeţe minime de teren. Se interzice deversarea în sol a substanţelor periculoase.
Executantul va deţine şi utiliza rezervoare / recipienţi etanşi pentru depozitarea
temporară a materialelor şi substanţelor periculoase.

a. Protecţia aşezărilor umane şi a altor obiective

În timpul execuţiei lucrărilor, executantul va soluţiona reclamaţiile şi sesizările


apărute din propria vină datorită nerespectării legislaţiei de mediu mai sus amintite.
Constructorul va avea în vedere ca execuţia lucrării să nu creeze blocaje ale căilor de
acces particulare sau ale căilor rutiere învecinate amplasamentului lucrării.
La terminarea lucrării, suprafeţele de teren ocupate temporar vor fi redate, prin
refacere, la circuitul funcţional iniţial. Executantul are obligaţia de a preda
amplasamentul către beneficiar, liber de reclamaţii sau sesizări.

b. Gospodărirea substanţelor toxice şi periculoase

Nu este cazul.

c. Gospodărirea materialelor demontate

Toate materialele demontate (deşeuri şi materiale reutilizabile) se vor preda


beneficiarului, care le va gestiona.

121
Materialele demontate se vor preda beneficiarului conform procedurii de
predare – primire.
Constructorul asigură:
- colectarea selectivă a materialelor;
- depozitarea temporară corespunzătoare fiecărui tip de material demontat;
- efectuarea transportului materialelor şi utilajelor în condiţii de siguranţă.

d. Protecţia calităţii aerului

Utilajele şi mijloacele de transport folosite la executarea lucrărilor trebuie să


corespundă d.p.d.v. tehnic, pentru a evita poluarea mediului cu noxe rezultate din
combustie.

e. Protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor

Maşinile şi utilajele folosite la executarea lucrărilor trebuie să corespundă


cerinţelor tehnice de nivel acustic.
Execuţia lucrării se va desfăşura în perioada de timp 06-22 pentru a nu produce
disconfort locuitorilor din zonele învecinate aplasamentului reţelei proiectate.

20. ACTE NORMATIVE CONEXE

Prezenta documentaţie s-a realizat în conformitate cu prevederile legilor,


standardelor şi normativelor în vigoare:
- HG 28/2008 privind aprobarea continutului-cadru al documentatiei
tehnicoeconomice aferente investitiilor publice, precum si a structurii si metodologiei
de elaborare a devizului general pentru obiective de investitii si lucrari de interventii
- Ordinul 863/2008 pentru aprobarea „Instrucţiunilor de aplicare a unor
prevederi din Hotărârea Guvernului nr. 28/2008 privind aprobarea conţinutului-
cadru al documentaţiei tehnico-economice aferente investiţiilor publice, precum şi a
structurii şi metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective de
investiţii şi lucrări de intervenţii”
- Ordonanţa Guvernului nr. 20/1994 privind punerea în siguranţă a fondului
construit existent;
- Ordonanţa Guvernului nr. 27/1992 privind unele măsuri pentru protecţia
patrimoniului cultural naţional;

122
- Ordonanţa Guvernului nr. 68/1994 privind protejarea patrimoniului cultural
naţional;
- Legea nr. 41/1995 privind protejarea patrimoniului cultural naţional;
- Legea nr.10/1995 privind calitatea în construcţii;
- Hotărârea Guvernului nr. 925/1995 pentru aprobarea Regulamentului de
verificare şi expertizare tehnică de calitate a proiectelor, a execuţiei lucrărilor şi
construcţiilor;
- Ordonanţa guvernului nr. 67/1997 pentru modificarea şi completarea
Ordonanţei Guvernului nr. 20/1994 privind punerea în siguranţă a fondului construit
existent;
- Legea nr. 72/1998 privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 67/1997
pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 20/1994 privind punerea
în siguranţă a fondului construit existent;
- Legea nr. 56/1998 privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 24/1997
pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 68/1994 privind
protejarea patrimoniului cultural naţional, aprobată prin legea nr. 41/1995;
- Legea nr. 422/2001 reactualizată privind protejarea monumentelor istorice;
- Legea 259/2006 privind modificarea şi completarea Legii nr. 422/2001;
- Lg. nr. 500/2002 privind finantele publice;
- Lg. nr. 273/2006 privind finantele publice locale;
- Normativul P100-3/2008 „Cod de proiectare seismicã partea a III-a –
prevederi pentru evaluarea seismică a clădirilor existente”, cu modificările şi
completările ulterioare.
- SR EN 1991-1-1/NA:2006 – „Acţiuni în construcţii. Clasificarea şi gruparea
acţiunilor”;
- CR 1-1-3/2012 – „Evaluarea acţiunii zãpezii asupra construcţiilor”;
- CR 6 – 2006 – Cod de proiectare pentru structuri din zidărie pentru
evaluarea seismica a constructiilor existente;
- SR EN 1992-1-1:2006 – „Proiectarea structurilor din beton. Partea 1-1:
Reguli generale si reguli pentru cladiri”;
- P 100 – 1/2013 – „Cod de proiectare seismicã partea I – prevederi de
proiectare pentru clãdiri”
- NP 112 - 2014 - Proiectarea structurilor de fundare directă;
- CR 2-1-1.1 - 2013 - Cod de proiectare pentru structuri din beton,
- C. 56 – 85- Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de
construcţii şi instalaţii aferente.

123
- C 56/2002 - Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de
instalaţii aferente construcţiilor
Instalaţii
- I 9/2013 – Normativ pentru proiectarea şi execuţia instalaţiilor sanitare;
- GE 055-2012 - Ghid privind produse de finisare din materiale polimerice utilizate
în construcții. Comasare/Revizuire C 4-1977, C 174-1979, C 55-1974.
- SR 1629-2/96 – Alimentări cu apă;
- STAS 1846/1/2006 – Determinarea debitelor de apă de canalizare;
- NP 133-2011 – Proiectarea, executia si exploatarea sistemelor de alimentare
cu apa si canalizarea localitatilor;
- I 13/2002 – Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor de
încălzire centrală;
- STAS 1797/1/79 – Instalaţii de încălzire centrală – dimensionarea corpurilor
de încălzire;
- SR 1907/1/2014 – Instalaţii de încălzire – necesarul de căldură de calcul;
- STAS 6648/2/1982 – Instalaţii de ventilare şi climatizare;
- I 7/2011 – Normativ pentru proiectarea şi execuţia instalaţiilor electrice cu
tensiune până la 1000 V c.a.;
- NP-061/2002 – Normativ pentu proiectarea si executarea sistemelor de
iluminat artificial din clădiri.
- SR EN 60898-1:2004/A11:2006 – Întrerupătoare pentru instalaţii electrice –
condiţii tehnice generale de calitate.
- NTE 007/08/00 – Normativ pentru proiectarea şi executarea reţelelor de
cabluri electrice;
- PE 116-94 – Normativ de încercări şi măsurători la echipamente şi instalaţii
electrice;
- P118/99 – Normativ de siguranță la foc a construcțiilor;
- P118/2/2013 – Normativ privind securitatea la incendiu a construcțiilor,
Partea a II-a – Instalații de stingere;
- P118/3/2015 – Normativ privind securitatea la incendiu a constructiilor,
partea a III-A – instalatii de detectare, semnalizare si avertizare;
- I5/2010 – Normativ pentru proiectarea, executarea și exploatarea instalaţiilor de
ventilare și climatizare;
- Lg. 333/2003: lege privind paza obiectivelor, bunurilor şi valorilor;
- Lg. 9/2007: pentru modificarea legii 333/2003;
- H.G. 1010/2004: pentru aprobarea normelor metodologice privind paza
obiectivelor, bunurilor şi valorilor;
124
Măsuri de securitatea muncii

La elaborarea prezentului proiect s-au avut în vedere următoarele normative şi


legi privind securitatea şi sănătatea în muncă:
- Legea sănătăţii şi securităţii în muncă nr. 319/2006;
- Normele metodologice din 11.10.2006 de aplicare a legii securităţii şi
sănătăţii în muncă nr. 319/2006;
- HG 955/2010 - pentru modificarea şi completarea Normelor metodologice
de aplicare a prevederilor Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006;
- HG 493/2006 - cerintele minime pentru protectia lucratorilor împotriva
riscurilor pentru sanatatea si securitatea lor, generate sau care pot fi generate de
expunerea la zgomot, în special împotriva riscurilor pentru auz.
- HG 971/2006 - cerinţele minime pentru semnalizarea de securitate şi/sau de
sănătate la locul de muncă.
- HG 1048/2006 - cerinţele minime referitoare la echipamentul individual de
protecţie utilizat de lucrători la locul de muncă.
- HG 1051/2006 - cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru
manipularea manuală a maselor care prezintă riscuri pentru lucrători, în special de
afecţiuni dorsolombare.
- HG 1058/2006 - cerinţele minime pentru securitatea şi protecţia sănătăţii
lucrătorilor aflaţi în potenţial pericol în atmosfere explozive
- HG 1091/2006 - cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru locul de
muncă
- HG 1136/2006 - cerinţele minime de securitate şi sănătate referitoare la
expunerea lucrătorilor la riscuri generate de câmpuri electromagnetice

Măsuri de prevenirea şi stingerea incendiilor

Legile si normativele avute în vedere la întocmirea prezentei documentaţii:


- Lg. 307/2006: privind apararea împotriva incendiilor;
- HG 1010/2004: pentru aprobarea normelor metodologice privind paza
obiectivelor, bunurilor şi valorilor;

125
- P 118/2/2013: Normativ privind securitatea la incendiu a constructiilor –
Partea II – Instalatii de stingere;
- P 118/99 – Normativ de siguranță la foc a construcțiilor
- P 118/3/2015: Normativ privind securitatea la incendiu a constructiilor -
Partea III – Instalații de detectare, semnalizare, avertizare
- Ordinul M.A.I. nr. 163/2007 pentru aprobarea normelor generale de aparare
împotriva incendiilor.
- Norme de prevenire, stingere şi dotare împotriva incendiilor pentru
producerea, transportul si distribuţia energiei electrice şi termice – indicativ PE –
009/93.
La execuţia proiectului, executantul şi beneficiarul au obligaţia să respecte cu
stricteţe, pe toata durata desfăşurării lucrărilor toate prevederile cuprinse în normele
de prevenire şi stingere a incendiilor sus menţionate care vizează activitatea pe
şantier.

Măsuri protecţia mediului


- OUG 195/2005 – privind protecţia mediului;
- Lg. 265/2005 – privind aprobarea OUG 195/2005 pentru protecţia mediului;
- Ordin MAPM 860/2002 privind aprobarea procedurii de evaluare a
impactului asupra mediului şi de emitere a acordului de mediu;
- HG 321/2005 privind evaluarea şi gestionarea zgomotului ambiental;
- HG 539/2004 privind limitarea nivelului emisiilor de zgomot în mediu
produs de echipamentele destinate utilizării în exteriorul clădirilor;
- HG 1323/2005 modifică şi completează HG 539/2004;
- Legea 104/2011 privind calitatea aerului inconjurator;
- HG 448/2005 privind gestionarea deşeurilor de la echipamentele electrice şi
electronice;
- Lg. 211/2011 privind regimul deşeurilor

126
21. SECURITATE LA INCENDIU

Documentaţia s-a întocmit în conformitate cu legea 307/2006, privind prevenirea


şi stingerea incendiilor şi Ordin Nr. 165/2007 – Norme generale privind prevenirea şi
stingerea incendiilor. Amplasarea reţelelor electrice în raport cu construcţiile existente
respectă cerinţele minime prevăzute în NTE 007/08/00. În cazul unui incendiu
stingerea se va face cu CO2 sau praf şi nu se vor depozita materiale pe şi sub linia de
joasă tensiune.

Funcţional rezolvat în concordanţă cu cerinţele de siguranţă la foc:


- Căi de evacuare corespunzătoare;
- Căi de evacuare pentru persoane cu dizabilitati;
- Acces pentru maşini de intervenţie;
- Ignifugarea elementelor de lemn;
- Sistem de supraveghere şi alarmare incendiu;
- Sistem de detecție, alarmare și stingere pentru depozite.
La execuţia proiectului, executantul şi beneficiarul au obligaţia să respecte cu
stricteţe, pe toata durata desfăşurării lucrărilor toate prevederile cuprinse în normele
de prevenire şi stingere a incendiilor sus menţionate, care vizează activitatea pe
şantier.

Dreptul de autor al acestui proiect este exclusiv pentru Asocierea S.C. IMPEX
ROMCATEL CERCETARE PROIECTARE S.A. şi S.C. PROIECT BUCURESTI
S.R.L.. Este interzisă folosirea documentaţiei de către alt beneficiar. Este interzisă
multiplicarea şi difuzarea prezentei documentaţii.

Manager Proiect

dr. Viorica Frunză (SC IMPEX ROMCATEL CERCETARE PROIECTARE SA)

Şef Proiect Complex

arh. Raluca Nicoară (SC PROIECT BUCUREȘTI SRL)

127