Anexa 23

Consiliul Local al Municipiului Timişoara Aprobat

Direcţia de Asistenţă Socială Comunitară Director Executiv
Serviciul pentru Protecţie Socială a Maria Stoianov
Persoanelor Vârstnice
Biroul Centre de Zi pentru Persoane
Vârstnice

REGULAMENTUL DE ORGANIZARE ŞI FUNCŢIONARE

INTERNĂ A BIROULUI CENTRE DE ZI
PENTRU PERSOANE VÂRSTNICE

În cadrul Direcţiei de Asistenţă Socială Comunitară Timişoara, Serviciul pentru

Protecţia Socială a Persoanelor Vârstnice funcţionează Biroul Centre de zi care
cuprinde următoarele Centre de zi pentru persoane vârstnice care se supun
prezentului regulament:

a. Centrul de zi “Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril”cu sediul în Timişoara,

str. Sever Bocu nr.44/A
b. Centrul de zi „Sf. Constantin şi Elena”, cu sediul în Timişoara str.
Telegrafului nr.8
c. Centrul de Zi Alzheimer, cu sediul în Timişoara, str. V. Alecsandri nr.6

CAPITOLUL I
Art.1. Definiţie
Art.2. Scopul
Art.3. Persoane vizate
Art.4.Intrarea în vigoare

CAPITOLUL II
Art.5 Organigrama centrelor de zi
Art.6 Personalul funcţionar public şi contractual al biroului

CAPITOLUL III
Art.7 Descrierea centrelor de zi
Art. 8 Condiţii de acceptare a solicitanţilor
Art.9 Procedura de soluţionare a cererilor, reclamaţiilor, contestaţiilor
Art. 10 Modul şi orarul de funcţionare

CAPITOLUL IV
Art.11 Drepturile beneficiarilor
ART.12 Obligaţiile beneficiarilor
Art. 13. Drepturile furnizorului de servicii sociale
Art.14 Obligaţiile furnizorului de servicii sociale

CAPITOLUL V
DISPOZIŢII FINALE

1
Anexa 23
CAPITOLUL I

Denumirea serviciului social:

BIROUL CENTRE DE ZI PENTRU PERSOANE VÂRSTNICE

În cadrul Serviciului pentru Protecţia Socială a Persoanelor Vârstnice

funcţioneză Biroul Centre de zi, care se supune prezentului Regulament de
Organizare şi Funcţionare.

La baza prezentului Regulament de Organizare şi Funcţionare Internă a Biroului

Centre de zi stă Regulamentul de organizare şi funcţionare al serviciului public
de interes local - Direcţia de Asistenţă Socială Comunitară Timişoara, aprobat
prin Hotărârea Consiliului Local al Municipiului Timişoara nr.121/24.04.2007 şi
a Organigramei şi Statului de Funcţii aprobată prin H.C.L. nr.76/26.02.2008.

Biroul Centre de zi pentru persoane vârstnice cuprinde următoarele centre:

a. Centrul de zi “Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril” cu sediul în Timişoara,

str. Sever Bocu nr.44/A, tel./fax: 0256/490286

b. Centrul de zi“Sfinţii Constantin şi Elena“ cu sediul în Timişoara, str.

Telegrafului nr.8, tel. 0256/286487.

c. Centrul de zi “Alzheimer” cu sediul în Timişoara, str.V.Alecsandri nr.6,

tel.0256/434.736.

Art.1. Definiţie:
Regulamentul de Organizare şi Funcţionare Internă (denumit în continuare
Regulament) este un document intern al Biroului Centre de Zi aprobat de către
Direcţia de Asistenţă Socială Comunitară Timişoara.

Art.2. Scopul:
Prezentul Regulament a fost adoptat în vederea accesului beneficiarilor si a
reprezentanţilor legali la informaţii semnificative privind capacităţile Centrelor
de Zi de a le satisface nevoile, în deplină cunoştinţă de cauză asupra drepturilor
şi îndatoririlor lor.

Art.3. Persoanele vizate:

Prevederile Regulamentului sunt obligatorii atât pentru beneficiari si
reprezentanţii lor legali cât şi pentru angajaţii centrelor de zi.

Art.4. Intrare în vigoare:

Prezentul Regulament intră în vigoare la data aprobării şi îşi produce efectele
faţă de beneficiari, a reprezentanţilor legali şi angajaţi

CAPITOLUL II

Art.5 .Organigrama Centrelor de zi

Biroul Centre de Zi din cadrul Serviciul pentru Protecţie Socială a Persoanelor
Vârstnice face parte din Direcţia de Asistenţă Socială Comunitară Timişoara care
2
Anexa 23
este un serviciu public, cu personalitate juridică, in subordinea Consiliului
Local Timişoara.
Biroul Centre de zi este coordonat şi controlat după cum urmează:
• Coordonatorul Direcţiei de Asistenţă Socială Comunitară:
Viceprimar – Adrian Orza
Date de contact: str. B-dul C.D. Loga nr.1; Tel.0256/ 408.300;
• Directorul executiv Direcţia de Asistenţă Socială Comunitară:
Doamna Maria Stoianov
Date de contact: str.Regele Carol I nr.10. tel.0256/220583;
• Şef serviciu pentru Protecţia Socială a Persoanelor Vârstnice :
Doamna Maria Ciurcaş
Date de contact: str. Sever Bocu nr.44/A, tel.0256/490.286;

Art.6. Personalul Biroului Centre de zi:

Personal contractual:
În Centrul de zi “Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril” serviciile sunt asigurate de
următoarele persoane angajate ca personal contractual :
- Asistent social, Alina Balaban (8ore/zi)
- Psiholog, Delia Bugariu (8 ore/zi, 4 zile/săptămână)
- Kinetoterapeut, Stănescu Silviu (8 ore/zi)
- Referent: Doina Florea (8ore/zi)
- Medic generalist: Mariana Lungulescu (8 ore/săptămână)
- Îngrijitor clădiri, Radovan Mara (8 ore/zi) – birou administrativ
- Şofer, Dorel Cheregi (8ore/zi)- birou administrativ

În Centrul de zi „Sf. Constantin şi Elena” serviciile sunt asigurate de

următoarele persoane angajate ca personal contractual:
- Psiholog: Andreea Mihalache (8ore/zi)
- Kinetoterapeut: Stănescu Antonela (8 ore/zi)
- Referent, Beinschrodt Dorina (8ore/zi)
- Medic Mariana Lungulescu (8 ore/săptămână)
- Îngrijitor clădiri, Firciuc Sofia (8 ore/zi)- birou administrativ
- Şofer, Florin Cheregi (8ore/zi) – birou administrativ

La Centrul de Zi Alzheimer serviciile sunt asigurate de următoarele persoane

angajate ca personal contractual:
- Asistent social, Eszteró Emese(8 ore/zi)
- Referent, Viorica Nicoară(8 ore/zi)
- Psiholog, Delia Bugariu (8 ore, 1 zi/săptămână)
- Medic Mariana Lungulescu (8 ore/săptămână)
- Asistent medical, Lakó Enikő (8 ore/zi, 3 zile/săptămână)
- Şofer, Florin Cheregi (8ore/zi) – birou administrativ

CAPITOLUL III
Descrierea serviciului social

Art.7. Descrierea Biroului Centre de zi din cadrul Serviciului pentru

Protecţie Socială a Persoanelor Vârstnice

3
Anexa 23
Biroul Centre de zi pentru persoane vârstnice cuprinde toate centrele de zi
destinate persoanelor vârstnice aflate în subordinea Direcţiei de Asistenţă
Socială Comunitară Timişoara, în cadrul Serviciului pentru Protecţia Socială a
Persoanelor Vârstnice. La data redactării prezentului regulament în cadrul
Biroului Centre de zi pentru persoane vârstnice sunt trei centre de zi şi anume:
- Centrul de zi “Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril”cu sediul în Timişoara,
str. Sever Bocu nr.44/A. Acest centru funcţionează din 2002.
- Centrul de zi „Sf. Constantin şi Elena”, cu sediul în Timişoara str.
Telegrafului nr.8. Acest centru funcţionează din 2006.
- Centrul de Zi “Alzheimer”, cu sediul în Timişoara, str. V. Alecsandri nr.6.
Acest centru funcţionează din 2002
Toate centrele de zi pentru persoane vârstnice care vor fi date în
funcţionare se supun procedurilor prezentului Regulament.

Serviciul pentru Protecţie Socială a Persoanelor Vârstnice are ca scop

îmbunătăţirea calităţii vieţii persoanelor vârstnice şi prevenirea
instituţionalizării acestora prin dezvoltarea serviciilor alternative.

Biroul Centre de zi pentru persoane vârstnice din cadrul serviciului are drept
scop prevenirea şi limitarea unor situaţii de dificultate şi vulnerabilitate, care
pot duce la marginalizare sau excluziune socială.

7.1. Centrele de zi “Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril”şi “Sfinţii Constantin

şi Elena” sunt servicii sociale al căror obiectiv principal este încurajarea şi
facilitarea accesului persoanelor vârstnice la servicii sociale creând un model de
asistenţă comunitară adaptat nevoilor persoanelor vârstnice.
Scopul principal este îmbunătăţirea calităţii vieţii prin menţinerea
autonomiei persoanei şi prevenirea marginalizării şi excluderii sociale.

7.2. Centrul de Zi Alzheimer este un serviciu social, al cărui obiectiv principal

este încurajarea şi facilitarea îngrijirii persoanelor cu boala Alzheimer fază
incipientă şi medie - în şi de către comunitate - creând un model de asistenţă
comunitară adaptat nevoilor persoanelor cu boala Alzheimer.
Scopul prinicipal este menţinerea autonomiei persoanei şi prevenirea agravării
situaţiei de dependenţă pe o perioada cat mai lung posibila.

7.3. Etape ale procesului de furnizare a serviciilor sociale

Pentru acordarea serviciilor sociale în centrele de zi se parcurg următoarele

etape:

a. Identificarea şi preluarea cazului

b. Evaluarea iniţială a situaţiei persoanelor vârstnice
c. Elaborarea planului de intervenţie
d. Evaluarea complexă
e. Elaborarea planului individualizat de asistenţă
f. Implementarea planul individualizat de asistenţă pentru beneficiarii din
centrul de zi
g. Monitorizarea activităţilor desfăşurate
4
Anexa 23
h. Reevaluarea situaţiei persoanei vârstnice
i. Evaluarea opiniei beneficiarilor

a. Identificarea şi preluarea cazurilor

Identificarea se realizează astfel:â
- solicitarea directă a persoanei vârstnice
- solicitarea directă a familiei sau a reprezentanţilor legali (unde există)
- prin telefon la numerele: 0256- 490286 sau 0256-286487 sau 0256 -434736
- prin solicitarea directă a vecinilor, cunoştinţelor, etc.
- prin solicitarea directă a altor instituţii cu care colaborăm (ex. poliţia de
proximitate, primărie, alte organizaţii şi instituţii, etc.)

Preluarea cazurilor se realizează prin: completarea cererii tip (anexa 1).

Completarea cererii tip este făcută de către persoana în cauză sau, dupa caz, de
membrii familiei, persoana care sesizează cazul sau instituţia care solicită
înscrierea într-un centru de zi. Cererea completată se înregistrează la sediul
Direcţiei de Asistenţă Socială Comunitară Timişoara, str. Regele Carol I, nr.10,
de către responsabilul de caz.
În situaţia în care cererea este făcută de alte persoane decât persoana
vârstnică, aceasta are obligaţia să se prezinte în termen de 5 zile la sediul
centrului de zi respectiv pentru a urma procedurile necesare înscrierii. Dacă
persoana vârstnică nu se prezintă în termenul de 5 zile la centrul de zi, cazul se
consideră închis şi procedurile de includere în centru încheiate, cererea fiind
considerată retrasă.

b. Evaluarea iniţială a situaţiei persoanelor vârstnice

Se realizeză de către asistentul social (iar în lipsa acestuia de către

referentul centrului care are competenţe în asistenţă socială), dupa cum urmează:
- la primul contact cu persoana vârstnică care a solicitat frecventarea unui
centru de zi la sediul unuia din cele trei centre (la centrul de zi la care s-a
prezentat persoana).
- prin completarea Fişei de evaluare iniţială (anexa 2) prin care se
încearcă identificarea nevoilor persoanei vârstnice.
- dacă evaluarea iniţială stabileşte numai servicii de informare, acestea se
acordă pe loc beneficiarului sau familiei acestuia conform legislaţiei în
vigoare. În situaţia persoanelor care se adresează Centrului de zi
Alzheimer, care necesită consiliere şi îndrumare, stabilite la primul
contact, se va completa Planul personalizat de consiliere (anexa 15)
- dacă persoana corespunde condiţiilor minime obligatorii (anexa 4) va
primi lista cu documente necesare (anexa 5) a fi completate/aduse pentru a
intra în colectivitate.

În situaţia în care cererea este făcută de alte persoane decât persoana

vârstnică, evaluarea iniţială şi planul de intervenţie se vor completa în maxim 5
zile de la data cererii, la sediul centrului de zi, obligatoriu în prezenţa persoanei
vârstnice pentru care s-a făcut solicitarea înscrierii la un centru de zi.

c. Elaborarea planului de intervenţie

După evaluarea iniţială şi după informarea potenţialului beneficiar cu

privire la activităţile unui centru de zi, în situaţia în care persoana vârstnică
5
Anexa 23
doreşte în continuare, înscrierea la un centru de zi, şi dacă în urma evalurii
iniţiale se constată ca nevoie principală este nevoia de socializare se va
completa planul de intervenţie (anexa 3) în care se specifică paşii care trebuie
urmaţi pentru obţinerea aprobării pentru frecventarea unui centru de zi. Planul
de intervenţie cuprinde scopul, obiectivele, persoana responsabilă şi rezultatul
acţiunilor. Planul de intervenţie (anexa 3) se realizează având la bază nevoile
sociale identificate, cu participarea beneficiarului sau a persoanei care a acordat
informaţiile (în cazul persoanelor bolnave de Alzheimer). Acesta poate cuprinde
acţiuni ca:
- vizite la domiciliu,
- completarea Fişei de evaluare socio-medicală (anexa 18) în conformitate
cu prevederile HG 886/2000 privind aprobarea Grilei naţionale de
evaluare a nevoilor persoanelor vârstnice;
- obţinerea documentelor solicitate,
- contactarea medicului de familie, contactarea vecinilor, etc.
- informare cu privire la limitarea situaţiei de dificultate şi vulnerabilitate
- sprijin emoţional împotriva marginalizării şi/sau stigmatizării
- referirea beneficiarului care nu corespunde criteriilor de acceptarea în
Centrul de Zi, la un alt furnizor de servicii sociale, conform art.12 alin.(2)
a Ordonanţei Guvernului nr.68/2003 (atunci când este posibil).

Responsabili de îndeplinirea acţiunilor planului de intervenţie: atât

asistentul social sau referentul, cât şi beneficiarul. Planul de intervenţie se
elaborează la primul contact cu beneficiarul, după finalizarea evaluării iniţiale.

Timpul pentru realizarea documentaţiei (acte medicale şi copii acte de

identitate şi venit) de către beneficiar este de două săptămâni de la data semnării
cererii, iar timpul finalizării evaluării complexe de către asistent social/referent
cu competenţe în asistenţă socială şi comunicarea rezultatului către beneficiar,
în sensul aprobării sau nu a cererii de frecventare a centrului de zi, se va face în
termen de 30 de zile de la data înregistrării cererii la sediul central al Direcţiei
de Asistenţă Socială Comunitară Timişoara.

d. Evaluarea complexă

După ce potenţialul beneficiar al unuia din centrele de zi a adus toate

documentele solicitate se va trece la următoarea etapă- evaluarea complexă.
În situaţia în care persoana vârstnică nu mai revine cu documentele solicitate,
cererea de frecventare a unui centru de zi se consideră ca fiind retrasă.
Evaluarea complexă presupune evaluarea socială, psihologică, medicală şi
kinetoterapeutică.
Evaluarea situaţiei persoanei vârstnice se va face pe baza Fişei de
evaluare socio-medicală (anexa 18). Asistentul social (sau referentul centrului)
se va deplasa la domiciliul persoanei vârstnice pentru a observa persoana în
mediul propriu de viaţă şi pentru a completa Fişa de evaluare socio-medicală
(conform HG 886/2000).
Prin completarea Fişei de evaluare socio-medicală (anexa 18) se urmăreşte:
- evaluarea capacităţilor fizice, mentale şi senzoriale, a nivelului de
disfuncţie şi a abilităţii de a realiza activităţile de bază ale vieţii zilnice,
- evaluarea psihiatrică pe baza adeverinţei eliberată de medicul psihiatru,
- evaluarea gradului de funcţionabilitate socială,
- stabilirea gradului de dependenţă al persoanei vârstnice
6
Anexa 23
- evaluarea mediului fizic şi psihic în care trăieşte persoana,
- evaluarea percepţiei persoanei asupra siguranţei, securităţii şi
vulnerabilităţii proprii,
- evaluarea motivaţiei persoanei de a beneficia de servicii în centre de zi,
- evaluarea nevoilor sociale şi a posibilităţii asigurării de suport pentru
reţeaua informală de îngrijire.

Completarea Fişei de evaluare socio-medicală (anexa 18) de către

asistentul social se face la domiciliul persoanei, iar evaluarea psihologică,
kinetoterapeutică şi medicală se face la Centrul de Zi, după obţinerea aprobării
frecventării centrului de zi, atunci când persoana vârstnică începe să frecventeze
centrul de zi.
În Centrul de zi pot fi incluse doar persoane semidependente gr. IIA, IIB,
IIC sau independente, IIIA, IIIB. Persoanele cu gradul I de dependenţă nu vor
putea deveni beneficiare ale serviciilor oferite în cadrul centrelor de zi.
După finalizarea evaluării de către asistentul social/referent va avea loc o
întîlnire a echipei multidisciplinare a centrului respectiv în care va fi analizat
dosarul persoanei vârstnice care doreşte frecventarea unui centru de zi.
Din echipa multidisciplinară fac parte următorii profesionişti: asistent
social, referent, psiholog, medic specialist medicină generală, kinetoterapeut şi
asistent medical. Medicul de familie al persoanei vârstnice va fi contactat la
nevoie pentru clarificări. În funcţie de situaţia persoanei din echipa
multidisciplinară pot face parte mai mulţi profesionişti. Identificarea acestora se
face la nevoie.
În funcţie de recomandările medicale (medic de familie, examen
psihiatric) şi evaluarea complexă se decide includerea sau nu a persoanei
vârstnice în Centrul de zi şi se va trece la etapa următoare. Indiferent de decizia
echipei multidisciplinare a centrului de zi, răspunsul va fi comunicat persoanei
vârstnice, în scris, în maxim 5 zile de la decizie, respectându-se încadrarea în
termenul legal de 30 de zile de la data înregistrării cererii. Răspunsul poate fi de
acceptare (anexa 6a) urmat de frecventarea imediată a centrului de zi, de
acceptare (anexa 6b) dar, din lipsa locurilor libere, de trecerea pe lista de
aşteptare a centrului de zi respectiv (urmând ca la eliberarea unui loc persoana
care are aprobare să fie anunţată de către asistentul social al centrului), sau de
respingere a cererii de înscriere (anexa 6c) ca urmare a neîndeplinirii
condiţiilor.
Frecventarea Centrului de zi este aprobată pe o perioadă de un an de la
data semnării Contractului de acordare a serviciilor sociale (anexa 8).

În situaţia în care centrul de zi este ocupat la capacitatea maximă,

persoana vârstnică evaluată şi acceptată va fi inclusă în lista de aşteptare. La
nivelul Biroului Centre de zi există o bază de date comună centrelor de zi (anexa
22) care cuprinde toţi beneficiarii celor trei centre, a celor care au aprobare, dar
nu beneficiază încă din cauza capacităţii reduse (maxim 85 beneficiari pe cele
trei centre de zi) a centrului respectiv, precum şi a tuturor persoanelor care s-au
adresat biroului în vederea informării pentru înscrierea într-un centru de zi. La
nivelul fiecărui centru există baza de date a centrului de zi respectiv.
După ce persoana vârstnică începe să frecventeze centrul de zi, în cadrul
evaluării complexe se va realiza evaluarea psihologică, kinetoterapeutică şi
medicală de către profesioniştii centrului.
Psihologul centrului de zi completează Fişa de observaţie psihologică
(anexa14a) în termen de 30 de zile lucrătoare de la data la care persoana
7
Anexa 23
vârstnică începe să frecventeze centrul de zi. Fişa de observaţie psihologică
cuprinde pe lângă date personale, anamneză, antecedente medicale, concluzii şi
recomandări.
Medicul specialist medicină generală al centrului de zi completează, după ce
persoana vârstnică devine beneficiar al centrului Fişa de consultaţii medicale
(anexa 19a) care cuprinde pe lângă datele personale şi antecedentele medicale şi
un examen clinic general împreună cu concluziile examenului clinic şi
observaţiile/recomandările necesare.
Kinetoterapeutul centrului de zi completează Fişa de observaţie
kinetoterapeutică (anexa 16a) după finalizarea evaluării medicale de către
medicul specialist al centrului de zi şi după cel puţin opt contacte directe cu
beneficiarul, pentru a observa dificultăţile şi potenţialul acestuia din punct de
vedere kinetoterapeuetic. Această fişă cuprinde în afara datelor personale, date
medicale, indicaţii kinetoterapie, programul kinetoterapeutic şi evoluţie.

e. Elaborarea planului individualizat de asistenţă

După obţinerea aprobării frecventării centrului de zi se va completa Planul

individualizat de asistenţă (anexa 7). Acesta se realizează în urma evaluării
complexe cu acordul şi participarea beneficiarului la data intrării în centrul de
zi. Se ţine cont în stabilirea planului individualizat de asistenţă de activităţile
care sunt disponibile în centrul de zi şi de capacităţile şi dorinţele fiecărei
persoane.
Serviciile oferite în centrele de zi sunt:
1. Activităţi pentru prevenirea marginalizării sociale şi sprijinirea pentru
reintegrarea socială :
- activităţi practice (autogospodărire, lucru manual, grădinărit, pictură,
confecţionat obiecte decor, tricotat),
- activităţi informative (citirea presă, cărţi, reviste, urmărirea programelor la
radio sau TV)
- jocuri de grup (jocuri de scrabble, şah, table, rummy, jocuri distractive) etc; -
grupuri de discuţii tematice (teme: medicale, sociale, distractive),
- grupuri cultural artistice (tearu, dans, audiţii muzicale),
- activităţi intergeneraţii (programe derulate împreună cu copii, studenti, etc.),
- activităţi în comunitate (vizionare de spectacole, vizite la diverse instituţii,
serate dansante, participare la acţiuni mediatice),
- activităţi recreativ distractive (sărbătorirea zilelor de naştere trimestrial şi a
altor sărbători/evenimente speciale, excursii), etc.
- activităţi de informare cu privire la boala Alzheimer şi acordarea de sprijin
(dezvoltarea capacităţilor şi cunoştinţelor beneficiarului şi familiei de a face
faţă implicaţiei bolii Alzheimer din viaţa de zi cu zi 1; îndrumarea şi consilierea
familiei beneficiarilor cu privire la tehnicile de îngrijire în diferite stadii ale
bolii Alzheimer 2)
2. Consiliere juridică şi administrativă
3. Consiliere psihologică şi socială
4. Readaptarea capacităţilor fizice - kinetoterapie
5. Consultaţii şi îndrumare medicală
Planul individualizat de asistenţă (anexa7) cuprinde obiective şi activităţi
potrivit celor menţionate mai sus. Acesta se completează în prima zi de

1 4
, se aplica doar beneficiarilor suferinzi de boala Alzheimer din cadrul Centrului de Zi Alzheimer

8
Anexa 23
frecventare a centrului de zi de asistentul social/referent împreună cu persoana
vârstnică. În planul individualizat de asistenţă se va specifica obligatoriu
numărul de zile pe săptămână pe care persoana vârstnică le va petrece în centru.
Numărul zilelor nu poate fi mai mic de trei pe săptămână.

După finalizarea planului individualizat de asistenţă se semnează

Contractul pentru acordarea de servicii sociale in Centre de zi (anexa 8)
încheiat între beneficiar si Direcţia de Asistenţă Socială Comunitară Timişoara,
Serviciul pentru Protecţie Socială a Persoanelor Vârstnice.
Furnizarea serviciilor în centrele de zi se face numai în urma semnării
Contractului între cele două părţi (în două exemplare, câte una pentru fiecare
parte), prin care se urmăreşte implicarea şi participarea ambelor părţi în procesul
de acordare a serviciilor sociale în cadrul centrelor de zi; prin semnarea
contractului se asigură că beneficiarul a înţeles care sunt drepturile şi
obligaţiilor ambelor părţi şi şi-a asumat răspunderea pentru respectarea
obligaţiilor care ţin de el.

f. Implementarea planului individualizat de asistenţă al beneficiarilor din

Centrele de Zi

Beneficiarii centrelor de zi vor participa zilnic, de luni până vineri, la

activităţile din cadrul Centrului de Zi pe parcursul a 6.00 ore (8.30-14.30), în
funcţie de numărul de zile specificate în planul individualizat de asistenţă. Ei
vor fi supravegheaţi şi coordonaţi în realizarea activităţilor de către referenţii
centrului.
În cadrul fiecărui Centru de Zi este afişat programul săptămânal al
activităţilor derulate în centrul de zi de către beneficiari (anexa 9), al
activităţilor de grup şi componenţa fiecărei echipe (atelier de lucru). Fiecare
beneficiar se va informa despre activităţile individuale şi de grup la care va
participa în fiecare săptămână, consultând Programul săptămânal afişat în sală.
Programul săptămânal al activităţilor derulate în centrul de zi de către
beneficiari va fi stabilit cu participarea întregii echipe multidisciplinare şi cu
consultarea beneficiarilor. În stabilirea programului săptămânal de activităţi se
au în vedere nevoile identificate la nivelul fiecărei persoane.
Redactarea acestuia se face de către referent după consultarea fiecărui
membru al echipei multidisciplinare (în săptămâna anterioară afişării lui),
referentul fiind supervizat de către asistentul social al centrului, care este
persoana responsabilă de implementarea şi monitorizarea planului individualizat
de asistenţă.
Programul de activităţi va fi afişat la începutul fiecărei săptămâni, astfel
încât beneficiarii centrului să ştie ce activităţi vor fi derulate şi în ce zile. Acest
program săptămânal se adresează beneficiarilor.

Activităţile specifice domeniului social, psihologic, kinetoterapeutic,

medical sunt coordonate şi realizate de specialişti potrivit competenţelor lor
(asistent social, psiholog, kinetoterapeut, medic şi asistent medical).
Întâlnirile de grup sau individuale pentru consiliere psihologică şi socială,
activităţile pentru readaptarea capacităţilor fizice – kinetoterapie, acordarea de
îndrumare şi consultaţii medicale vor fi incluse în planul de activităţi al
centrului.

9
Anexa 23
Fiecare profesionist din cadrul echipei multidisciplinare acordă servicii
specifice în urma evaluării şi a planului specific pentru fiecare beneficiar, în
funcţie de nevoile identificate.
Astfel, în ceea ce priveşte asistenţa psihologică, se completează de către
psiholog împreună cu beneficiarul Planul individualizat de intervenţie
psihologică (anexa 14b), care poate fi modificat ori de câte ori se consideră
necesar dar se revizuieşte obligatoriu o dată pe an. La reevaluarea psihologică
anuală se realizează şi un Profil psihologic (anexa 14c). Acesta cuprinde
obiective pe termen scurt, pe termen mediu şi lung, împreună cu strategiile şi
perioadele de realizare.
În situaţiile în care este nevoie de intervenţie socială în rezolvarea
problemelor sociale individuale, asistentul social va acorda asistenţă şi suport
individual persoanelor vârstnice. Asistenţa socială se realizează pe baza Planului
individualizat de intervenţie socială (anexa 11a), care se completează ori de câte
ori este nevoie de intervenţie în rezolvarea problemelor sociale ale beneficiarilor
centrelor de zi. Acesta cuprinde obiective, măsuri şi acţiuni, persoanele
responsabile şi perioadele de realizare, precum şi rezultatele acţiunilor şi
măsurilor.
Consilierea juridică şi administrativă se acordă numai la solicitarea
beneficiarului de către juristul instituţiei. Dacă la problema ridicată de
beneficiar, asistentul social consideră că este nevoie de implicarea juristului,
acesta va prezenta problema juristului instituţiei, care, în limita posibilităţii va
acorda consultanţa juridică solicitată.
Serviciile de kinetoterapie se acordă doar dacă starea de sănătate a
beneficiarului o permite şi dacă acesta doreşte să participe la programul de
kinetoterapie. Fiecare beneficiar are câte o Fişă de observaţie kinetoterapeutică
(anexa 16a) care cuprinde pe lângă datele medicale şi indicaţii kinetoterapeutice
ale beneficiarului, programul de kinetoterapie, care este individualizat potrivit
dorinţelor, posibilităţilor persoanei şi programelor de kinetoterapie care se pot
derula la momentul respectiv în centrul de zi respectiv. Stabilirea programului
individualizat de kinetoterapie se face cu consultarea medicului specialist de
medicină generală al centrului de zi.
Asistenţa medicală se acordă la cererea beneficiarilor sau atunci când starea
de sănătate a beneficiarului care se află în centrul de zi o impune. Se deoreşte
menţinerea în parametrii normali ai beneficiarilor şi îmbunătăţirea stării de
sănătate prin monitorizări regulate.

g. Monitorizarea activităţilor desfăşurate

În fiecare lună are loc o întâlnire la care participă echipa multidisciplinară a

centrului de zi (asistentul social, referentul, psihologul şi kinetoterapeutul,
medicul şi asistentul medical) pentru a discuta punerea în practică a
acţiunilor/măsurilor şi pentru a identifica dificultăţile şi succesele. După fiecare
întâlnire a echipei multidisciplinare se va întocmi un proces verbal semnat de
toţi participanţii.
Monitorizarea participării beneficiarilor la activităţile centrului de zi
realizate în sala de activităţi sub supravegherea referentului se face prin fişa
lunară de activităţi (anexa 10). Fişa conţine informaţii cu privire la activităţile
la care a participat beneficiarul dar şi aprecieri generale privind gradul de
implicare, efectele şi impactul pe care îl au activităţile asupra persoanei
10
Anexa 23
vârstnice. Fişa este completată zilnic de către referent, iar la sfârşitul lunii
această fişă va fi inclusă în dosarul persoanei vârstnice.
Centralizarea datelor şi stabilirea paşilor care trebuie urmaţi pentru realizarea
acţiunilor/măsurilor precum şi persoanele responsabile este făcută de asistentul
social cu consultarea echipei multidisciplinare.
Există în dosarul fiecărui beneficiar Fişa de monitorizare psihologică
trimestrială (anexa 14d) care cuprinde obiective, strategii şi tehnici precum şi
observaţii şi concluzii. Monitorizarea intervenţiilor individuale psihologice şi a
activităţilor de grup la care participă beneficiarul se face prin Fişa de evidenţă a
intervenţiei psihologice (anexa 14e) care evidenţiază participarea beneficiarului
la consiliere psihologică individuală, psihoterapie, programe specifice. În ceea
ce priveşte activitatea de kinetoterapie aceasta este monitorizată prin Fişa de
evidenţă kinetoterapeutică (anexa 16b) zilnică, care cuprinde numele
beneficiarului, valorile tensiunii arteriale şi ale pulsului, implicarea în
kinetoterapie de grup, individual şi în jocuri distractive cu caracter motric şi
cognitiv. Fişa de monitorizare medicală (anexa19b) este completată de către
medicul centrului şi cuprinde simptome, diagnostic şi recomandări/tratament.
Pentru a putea monitoriza acţiunile şi măsurile realizate pentru rezolvarea
problemelor sociale ale beneficiarilor şi a putea analiza rezultatele se
completează de către asistentul social Fişa de monitorizare a intervenţiei sociale
(anexa 11b).

Monitorizarea activităţilor realizate cu beneficiarii se realizează şi prin

completarea caietului cu activităţi. Există în fiecare centru de zi câte un caiet de
activităţi în care se notează toate activităţile desfăşurate în Centru, în fiecare zi.
Completarea caietului se face zilnic de către referent.
Prezenţa persoanelor vârstnice la Centrul de Zi se face în caietul de prezenţă.
Fiecare beneficiar are obligaţia de a trece în caiet în dreptul numelui său, ora de
sosire şi plecare în/din centru, precum şi semnătura. Astfel se poate vedea
respectarea de către beneficiar a programului stabilit de comun acord. La
sfârşitul fiecărei luni, se va calcula de către referenţi procentul frecvenţei lunare
pe fiecare beneficiar. Asistentul social va realiza o bază de date cu frecvenţa
tuturor beneficiarilor în fiecare lună. Unul dintre indicatorii care vor fi luaţi în
seamă la stabilirea continuării frecventării centurlui de zi va fi şi situaţia
frecvenţei.

h. Reevaluarea situaţiei persoanei vârstnice

O dată la un an are loc o reevaluare a beneficiarilor, din punct de vedere
social, medical, psihologic şi kinetoterapeutic. La reevaluare se are în vedere
realizarea planului individualizat de asistenţă şi se aplică Fişa de evaluare a
intervenţiei (anexa 17)
În reevaluare se ţine cont şi de:
- situaţia socială şi medicală a beneficiarilor
- de Criteriile de selecţie (anexa 13) pentru a continua frecventarea centrului
de zi
- implicarea beneficiarului în realizarea planului individualizat de asistenţă şi
respectarea obligaţiilor contractuale
- modificarea planului individualizat de asistenţă 3 (vezi anexe IADL si ADL)
- scoaterea din evidenţă.

3
pentru persoanele cu boala Alzheimer,in funcţie de avansarea bolii şi/sau apariţii ale altor aspecte sociale
11
Anexa 23
După finalizarea evaluării fiecare beneficiar va avea un Punctaj, luat în
considerare pentru continuarea sau nu a frecventării centrului de zi. Punctajul
anual este suma punctajului obţinut pe baza Criteriilor de selecţie (anexa 13) şi
pe baza Fişei de evaluare a intervenţiei (anexa 17)
În situaţia în care beneficiarul obţine sub 50 de puncte se va pune obligatoriu
în discuţie în cadrul echipei multidisciplinare scoaterea din centrul de zi.
În urma discuţiilor şi analizelor echipa multidisciplinară decide menţinerea
sau scoaterea beneficiarului din centrul de zi. În situaţia în care decizia este de
scoatere a persoanei vârstnice din centrul de zi, acesta va fi informată în scris cu
privire la decizie şi motivul acesteia de către asistentul social.

Existenţa acestui mod de punctaj va face ca selecţia cazurilor care vor rămâne
incluse în centrul de zi să fie obiectivă şi să răspundă nevoii de socializare.

i. Evaluarea opiniei beneficiarilor

O dată pe an, în luna ianuarie, se aplică beneficiarilor un Chestionar de

evaluare a gradului de satisfacţie (anexa 12) prin care să se poată:
- identifica problemele individuale şi de grup ale beneficiarilor dar şi
dinamica acestora
- identificarea de activităţi sau soluţii pentru îmbunătăţirea planului
individualizat de asistenţă
- identificarea eventualelor nemulţumiri individuale şi de grup vis a vis de
activitate, personal, etc.
Prin analiza chestionarelor şi a sugestiilor rezultate în urma întâlnirilor se va
putea stabili gradul de satisfacţie/insatisfacţie a beneficiairlor cu privire la
furnizarea serviciilor sociale şi a facilităţilor oferite.
După aplicarea chestionarelor de către referent, se realizează analiza acestora
la nivel de grup de către psihologul centrului de zi respectiv. Persoanele
vârstnice şi echipa multidisciplinară vor fi informate despre rezultatele acestora
printr-un raport făcut de psiholog.
Beneficiarii vor participa activ la identificarea de soluţii în vederea
îmbunătăţirii serviciilor sociale.
Se organizează întâlniri periodice de grup şi individuale cu beneficiarii şi/sau
aparţinătorii pentru a obţine un feed-back asupra calităţii serviciilor oferite,
sugestii asupra eventualelor îmbunătăţiri a serviciilor, identificarea de soluţii
pentru problemele depistate, etc. În urma întâlnirilor de grup se redactează câte
un proces verbal care va cuprinde problemele discutate şi soluţiile/modificările
stabilite de grupul de beneficiari.

7.4. Metode şi instrumente utilizate în cadrul procesului de furnizare a

serviciilor sociale

7.4. a. Metode
Principala metodă de intervenţie folosită este „modelul de intervenţie în
sensul schimbării” care se bazează pe construirea unei relaţii dinamice între
profesionist şi beneficiar. Pornind de la situaţia în care se găseşte beneficiarul,
profesionistul construieşte un plan de intervenţie în cadrul căruia sunt definite o
serie de obiective şi acţiuni adecvate procesului de schimbare. Profesionistul
joacă un rol de integrator şi coordonator al efortului de păstrare şi restaurare a
normalităţii sociale.

12
Anexa 23
Principalele metode folosite în culegerea informaţiilor şi instrumentarea
cazurilor sunt: documentarea, observaţia, întrevederea, convorbirea telefonică,
interviul, consilierea, kinetoterapie.
În evaluarea şi instrumentarea unui caz se va ţine cont de faptul că toate
metodele folosite sunt interdependente şi complementare. Profesionistul nu poate
folosi numai o metodă în instrumentarea cazului. Se recomandă folosirea mai
multor metode, în funcţie de complexitatea cazului.

Documentarea
Documentarea este o metodă utilizată în scopul culegerii de date şi
informaţii, utile în procesul de intervenţie. Documentarea se desfăşoară pe toată
perioada de instrumentare a cazului recomandându-se alegerea a cât mai multor
documente relevante despre situaţia beneficiarului.
În cazul acestei metode sunt implicaţi atât beneficiarul, care va prezenta
documentele necesare, cât şi responsabilul de caz, care selectează documentele
necesare bunei desfăşurări a intervenţiei.
Documentele pot fi solicitate direct beneficiarului, dar şi altor instituţii în a
căror evidenţă se găseşte sau s-a găsit. Documentele pot fi solicitate şi
membrilor familiei sau reprezentantului legal al beneficiarului.
O bună documentare stă la baza desfăşurării optime a intervenţiei şi completează
alte metode cum ar fi: întrevederea, observaţia şi interviul.
În documentare se folosesc următoarele tipuri de documente:
• Documente referitoare la date personale oficiale ale beneficiarului:
certificat de naştere, carte de identitate, certificate de căsătorie, deces,
testamente, sentinţe de divorţ, de încredinţare, acte de proprietate,
contracte, alte adeverinţe şi dovezi eliberate de autorităţi, fişe medicale
etc.;
• Documente referitoare la date personale ale beneficiarului, dar care au
caracter neoficial: scrisori, produse ale activităţii, fotografii etc.;
• Documente referitoare la situaţia actuală a beneficiarului: anchete sociale,
acte doveditoare privind situaţia materială/prestaţii de care beneficiază;
• Documente referitoare la alte servicii sociale de care beneficiază:
legitimaţii, carnet de membru al unor asociaţii, adeverinţe, evaluări,
rapoarte.
În documentare se vor respecta următoarele:
• Documentele se vor analiza cu atenţie, iar profesionistul se va asigura că a
înţeles la ce se referă documentul respectiv;
• Profesionistul va respecta regulile confidenţialităţii în legătură cu toate
documentele la care are acces;
• Profesionistul se va asigura că deciziile luate pot fi susţinute de
documente verificabile, ataşate dosarului.

Observaţia
O altă metodă utilizată este observaţia. Aceasta are drept scop culegerea
de informaţii care ne sunt necesare pentru a completa sau confirma datele
obţinute prin folosirea altor metode.
Observaţia este o metodă folosită pe toată perioada de instrumentare a cazului,
dar are o importanţă deosebită în faza de evaluare iniţială, precum şi în etapa de
intervenţie.
Informaţiile se pot obţine:
• Prin observarea beneficiarului în mediul lui de provenienţă/de viaţă
(familie, grup de prieteni)
13
Anexa 23
• Prin observarea beneficiarului într-un mediu mai puţin familiar şi într-o
situaţie determinată (întrevederea, interviul)
• Prin observarea beneficiarului pe perioada activităţilor şi în grupul format
în centrul de zi
Informaţiile obţinute prin metoda observaţiei se referă la:
• Aspecte ale mediului social (condiţii materiale şi de locuit, relaţiile din
cadrul familiei, relaţii cu vecinii);
• Conduita beneficiarului (comportament, atitudini, stări emoţionale)
• Comunicarea interpersonală (limbaj verbal şi non verbal, coerenţa
limbajului, adaptare la situaţii)
• Implicarea beneficiarului
• Dificultăţile întâmpinate de beneficiar
Observaţia poate fi:
- directă: responsabilul de caz şi beneficiarul sunt faţă în faţă
- indirectă: responsabilul de caz observă beneficiarul în mediul de
provenienţă prin vizita la domiciliul acestuia şi culege informaţii despre
acesta din diverse surse (vecini, familie, prieteni, alţi profesionişti etc.),
pe parcursul activităţilor din centrul de zi
- direcţionată/planificată: responsabilul de caz îşi propune să observe unul
sau mai multe aspecte
- întâmplătoare: responsabilul de caz nu îşi propune să urmărească un aspect
anume.
În cazul acestei metode se vor respecta următoarele:
• Este de preferat ca informaţiile să fie înregistrate după întrevederea cu
clientul, iar dacă nu este posibil se cere acordul beneficiarului
• Informaţiile obţinute prin observaţie se completează prin informaţii
obţinute prin alte metode
• Profesionistul va avea o minimă experienţă în utilizarea acestei metode.

Întrevederea
Întrevederea este o metodă care presupune o întâlnire între beneficiar şi
responsabilul de caz. În cadrul acesteia, scopul este să se obţină informaţii
necesare înţelegerii problemei cu care se confruntă beneficiarul, realizându-se
o investigaţie a situaţiei acestuia. Pe baza informaţiilor obţinute, responsabilul
de caz şi beneficiarul trec la stabilirea modalităţilor de rezolvare a problemei.

Metoda întrevederii se poate aplica atunci când responsabilul de caz:

• Doreşte să cerceteze/evalueze situaţia în care se află beneficiarul şi în
acest caz este utilizată pe întreg parcursul desfăşurării cazului;
• Urmăreşte să amelioreze mediul social al beneficiarului.
Se poate realiza în cabinetului de consiliere din cadrul centrului de zi dar poate
fi aplicată şi în cadrul vizitei la domiciliu, la solicitarea beneficiarului sau în
urma unei sesizări din partea unei autorităţi locale.
Întrevederea poate fi:
• Programată: realizată la solicitarea beneficiarului sau a responsabilului de
caz
• Neprogramată: realizată în urma unei sesizări de către o persoană sau
instituţie.
Pentru a obţine rezultate optime, responsabilul de caz trebuie să pregătească
întâlnirea prin crearea unui mediu securizant pentru beneficiar şi să stabilească
întrebările pe care urmează să le pună.

14
Anexa 23
Convorbirea trebuie să se desfăşoare în condiţii optime iar în acest caz
responsabilul de caz trebuie să dispună de următoarele deprinderi şi abilităţi:
• Să construiască o relaţie de încredere şi ajutor faţă de beneficiar;
• Să asculte activ şi să susţină beneficiarul;
• Să înlăture barierele sociale dintre beneficiar şi responsabilul de caz.
În cazul acestei metode se vor respecta următoarele:
• Responsabilul de caz este interesat să stabilească un climat confortabil
şi o relaţie non-directivă cu beneficiarul;
• Se urmăreşte obţinerea unor informaţii cu caracter general;
• Responsabilul de caz trebuie să susţină o convorbire care are la bază
întrebări deschise, non-directive;
• Întrebările să fie formulate cât mai clar şi să fie adecvate limbajului
beneficiarului.

Convorbirea telefonică
O altă metodă utilizată este convorbirea telefonică. Aceasta este o metodă
auxiliară de strângere/confirmare a datelor şi de realizare a contactului dintre
beneficiar şi responsabilul de caz prin comunicare exclusiv verbală.
Convorbirea telefonică nu se realizează într-o anumită etapă a instrumentării
cazului, ci se poate realiza oricând este necesar.
Cele mai frecvente situaţii când se apelează la această metodă sunt:
• Semnalarea cazului: se poate realiza prin autoreferire, referire de către o
altă persoană sau instituţie;
• Strângerea de informaţii cu privire la caz: se referă la date de identificare
ale solicitantului iar dacă solicitarea este realizată prin referire se solicită
date despre instituţia sau persoana care sesizează cazul;
• Vizitele în familie: acestea pot fi programate telefonic.
• Acordarea răspunsului cu privire la cererea de frecventare a centrului de
zi, aprobarea sau respingerea cererii.
În cazul acestei metode se va ţine cont de următoarele aspecte:
- Această metodă nu poate fi aplicată oricărui beneficiar şi în orice context.
Există situaţii când nu putem aplica această metodă: persoanele care nu posedă
aparat telefonic, persoanele cu probleme psihice, cu deficienţă de auz şi/sau
vorbire, private de libertate etc.
- Responsabilul de caz trebuie să fie conştient că metoda prezintă avantaje
limitate pentru soluţionarea cazului şi menţinerea unei relaţii;
- Informaţiile obţinute trebuie să fie completate şi confirmate cu informaţii
rezultate din alte metode utilizate.
Contactul telefonic este necesar şi în situaţiile de informare între beneficiar şi
responsabilul de caz cu privire la absenţa de la activităţile centrului de zi,
aspecte neprevăzute de modificare a programului etc.

Interviul
Interviul reprezintă o interacţiune între două persoane planificată,
structurată şi având un anumit scop.
Pentru a fi eficient în realizarea unui interviu, responsabilul de caz trebuie să
aibă anumite abilităţi. Astfel el va putea să pună întrebări având un scop clar, să
observe reacţiile, să facă un sumar al informaţiilor şi să le împărtăşească şi să
asculte atent la tot ceea ce se spune. La sfârşitul interviului este necesar să se
înregistreze ceea ce s-a spus.
Comportamentul responsabilului de caz trebuie să încurajeze sentimentul de
încredere şi dorinţa de a împărtăşi anumite experienţe.
15
Anexa 23
Caracteristicile unui interviu:
• Comunicarea se face în funcţie de scopul interviului, ţinând cont de faptul
că beneficiarul ni se adresează pentru a primi un anumit serviciu sau a
solicita sprijin în rezolvarea unei probleme;
• Concentrarea pe nevoile clientului, prin faptul că responsabilul de caz
încurajează beneficiarul să-şi exprime ideile şi sentimentele;
• Structurarea interviului pe următoarele etape:
- stabilirea unei relaţii,
- deschiderea interviului,
- explorarea problemelor,
- închiderea interviului şi pregătirea următorului pas în intervenţie.
În realizarea unui interviu, responsabilul de caz trebuie să fie conştient de:
• personalitatea beneficiarului,
• aşteptările pe care le are beneficiarul,
• cultura din care provine beneficiarul,
• atitudinile şi valorile beneficiarului.
Există anumite caracteristici ale comportamentului responsabilului de caz care
pot crea bariere în comunicare. Acestea se referă la:
• Concentrarea pe slăbiciuni mai degrabă decât pe puncte forte.
Responsabilul de caz va urmări să găsească modalităţi de a întări stima de
sine a beneficiarului.
• Nevoia de a „salva”. Responsabilul de caz va acţiona împreună cu clientul
şi nu în locul lui. A acţiona „în locul” lui înseamnă, de fapt, că
profesionistul este superior şi ştie ce este cel mai bine pentru cel ajutat. A
acţiona „împreună” cu clientul implică mutualitate şi egalitate.
• Comportamentul pasiv. Responsabilul de caz va urmări comportamentul
beneficiarului şi îl va încuraja, de câte ori este nevoie, în exprimarea
ideilor, sentimentelor. În caz contrar profesionistul va da impresia că nu
este interesat de interviu şi nu are nici o structură sau scop.
• Frica de emoţii. Responsabilul de caz va încuraja beneficiarul să-şi
exprime emoţiile evitând schimbarea subiectului, abordarea unor subiecte
superficiale, oferirea de asigurări false, intelectualizarea problemelor sau
detaşarea emoţională.
• Mânia. Responsabilul de caz va rămâne calm pe toată durata interviului.
Dacă se simte deranjat de anumite trăsături de personalitate sau
comportamente ale beneficiarului, va căuta să le analizeze fără a-şi
exprima disconfortul.
• Condescendenţa. Responsabilul de caz va evita să transmită beneficiarului
că se simte superior lui.
Pentru a realiza un bun interviu, responsabilul de caz va ţine cont de următoarele
valori:
• Empatia, care reprezintă capacitatea de a se identifica cu sentimentele şi
gândurile altei persoane. Folosindu-se de empatie formează conexiuni cu
cei pe care îi intervievează şi astfel experimentează ceea ce ei
experimentează;
• Respect, ceea ce înseamnă să-i privească pe ceilalţi ca fiind importanţi şi
să fie preocupaţi de binele lor, să recunoască faptul că sunt persoane unice
şi au dreptul la sentimente şi nevoi şi să nu-i judece;
• Compasiune, aceasta însemnând să-i comunice beneficiarului că sunt
interesaţi de gândurile şi sentimentele lui, să nu aibă o atitudine defensivă
şi să admită greşelile clientului, să evite să se ascundă după o mască de
„profesionalism”.
16
Anexa 23
Un interviu este structurat în următoarele stadii:
1. Stadiul de deschidere al interviului când se stabileşte un prim contact şi
se pun bazele relaţiei dintre responsabilul de caz şi beneficiar;
2. Stadiul de explorare a problemelor şi construirea unui plan de acţiune;
3. Stadiul de închidere al interviului.
Stadiul 1: Deschiderea interviului
- se stabileşte de comun acord scopul interviului,
- persoanele implicate în interviu îşi exprimă aşteptările legate de
activitatea pe care o vor desfăşura împreună,
- se începe de acolo de unde este clientul şi se explorează problemele
expuse de client,
- responsabilul de caz îl va ajuta pe beneficiar să facă o distincţie între
aşteptările pe care le are de la instituţie şi ceea ce poate instituţia oferi;
- se stabilesc clar rolurile responsabilului de caz şi ale beneficiarului.
Recomandări:
- responsabilul de caz caută să pună întrebări deschise şi să lase
beneficiarului loc de iniţiativă,
- responsabilul de caz va cere detalii ori de câte ori consideră că este
necesar,
- responsabilul de caz se va concentra pe problemele din prezent ale
beneficiarului nu pe cele din trecut sau viitoare.
Stadiul 2: Explorarea problemelor
- depinde de claritatea scopului şi de atmosfera stabilite în primul stadiu;
- se continuă analizarea problemelor beneficiarului;
- responsabilul de caz şi beneficiarul cad de acord în privinţa aspectelor
asupra cărora vor interveni;
- se respectă principiul autodeterminării - sarcina responsabilului de caz nu
este să spună oamenilor cum să-şi conducă viaţa, ci să-i ajute să-şi
descopere puterea interioară şi alternativele şi opţiunile pe care le au.
În timpul desfăşurării interviului, rolul responsabilului de caz este foarte
important şi pentru a realiza un bun interviu acesta trebuie să depună toate
eforturile pentru a obţine o bună comunicare cu beneficiarul. Astfel
responsabilul de caz se va concentra asupra următoarelor aspecte:
• Va căuta să pună cât mai multe întrebări cu final deschis şi indirecte
pentru a da posibilitatea beneficiarului să se exprime, va evita întrebările
de tip „de ce?” pentru a nu intimida beneficiarul şi va folosi „deschizători
de drumuri”, de tipul „spune-mi mai multe despre acest lucru”, pentru a
obţine mai multe informaţii;
• Va folosi mai multe tehnici pentru a încuraja beneficiarul să se exprime:
- parafrazarea pentru ca beneficiarii să vadă că au fost înţeleşi;
- clarificarea pentru ca responsabilul de caz să adâncească înţelegerea
asupra a ceea ce s-a spus;
- reflectarea prin care responsabilul de caz pune în cuvinte ceea ce crede că
simte beneficiarul;
- oferirea de informaţii;
- încurajarea;
- sugerarea;
- sfătuirea;
- confruntarea;
- interpretarea.
Toate aceste tehnici vor fi folosite cu mare atenţie deoarece pe lângă avantaje
prezintă şi dezavantaje.
17
Anexa 23
• Va folosi tehnica auto-dezvăluirii atunci când va crede necesar. Această
tehnică constă în dezvăluirea unor date personale de către responsabilul de
caz. Prin folosirea acestei tehnici responsabilul de caz „modelează” un
comportament de împărtăşire şi-i arată beneficiarului că şi el are
sentimente şi este uman.
• Va evita să dea o direcţie autoritară interviului prin atitudini de tipul: a
face presiuni, a face morală, a contrazice, a se certa, a comanda, a
pedepsi, a critica, a nega, a dezaproba, a respinge, a ridiculiza.
Stadiul 3: Închiderea interviului
În acest stadiu trebuie respectate următoarele principii:
- Persoanele implicate trebuie să ştie clar că există o limită de timp pentru
interviu şi să cadă de acord asupra acesteia;
- Spre sfârşitul interviului nu se vor aduce în discuţie probleme noi, dacă
acestea apar va fi programat un alt interviu;
- La finalul interviului se va revizui tot ceea ce a fost discutat asigurându-
ne că persoanele implicate au aceleaşi puncte de vedere asupra problemei
şi ştiu clar care sunt următorii paşi. În cazul luării unor angajamente
acestea vor fi consemnate în scris;
- Responsabilul de caz se va asigura că a rămas timp suficient pentru ca
beneficiarul să nu se simtă grăbit, ci să simtă că a avut şansa să expună
toate problemele cu care se confruntă.
În timpul interviului, responsabilul de caz va căuta să înregistreze ceea ce s-a
discutat folosind următoarele tehnici:
- luarea de notiţe, dar fiind atent să nu întrerupă conversaţia cu
beneficiarul;
- scrierea unui rezumat al interviului, după desfăşurarea acestuia,
responsabilul de caz organizând şi selectând materialul cu foarte mare
atenţie.
Înregistrarea este importantă deoarece:
• Asigură continuitate de la un profesionist la altul şi de la o întâlnire la
alta
• Poate dovedi progresul sau lipsa lui în fiecare situaţie
• Poate asigura dovezi importante în cazul proceselor legale
În înregistrarea celor petrecute în timpul unui interviu, responsabilul de caz va:
- asigura confidenţialitatea celor înregistrate;
- va implica beneficiarul în procesul de înregistrare, acolo unde consideră
că este posibil şi necesar, aceasta fiind şi o tehnică de implicare a
beneficiarului în definirea şi clarificarea problemelor şi a paşilor de urmat
în rezolvarea lor;
- va fi precis şi concret în cele înregistrate, evitând judecăţile moralizatoare
şi evaluările globale şi referindu-se strict la situaţia în care se găseşte
beneficiarul.

Consilierea
Consilierea este cea mai importantă metodă pe care responsabilul de caz o
utilizează în procesul de instrumentare a unui caz. Are drept scop să ajute
beneficiarul să devină independent de serviciile sociale, să-l sprijine în procesul
de dezvoltare personală şi de rezolvare a problemelor cu care se confruntă,
ţinând cont de valorile şi aşteptările acestuia.
Consilierea prin scopul şi caracteristicile sale se încadrează în categoria
metodelor de intervenţie.

18
Anexa 23
Responsabilul de caz, prin consiliere, are posibilitatea să cunoască şi să clarifice
care sunt resursele beneficiarului şi împreună cu acesta să stabilească cele mai
bune soluţii pentru rezolvarea problemei cu care acesta se confruntă. În această
situaţie, responsabilul de caz trebuie să sprijine şi să motiveze beneficiarul să
acţioneze pentru schimbarea acelor comportamente care au generat situaţia de
criză în vederea restabilirii echilibrului psihosocial.
Pentru a crea o bună relaţie de consiliere, responsabilul de caz va:
• asculta, observa şi va da un feedback adecvat beneficiarului;
• încuraja exprimarea emoţiilor şi ideilor, ajutând beneficiarul să le pună în
cuvinte;
• păstra clar scopul fiecărei întâlniri;
• sugera acţiuni, resurse şi servicii alternative;
• admite propriile limite profesionale şi va căuta ajutor când va fi nevoie;
• proteja confidenţialitatea şi va explica clar situaţiile când nu se poate
păstra confidenţialitatea.
Pe parcursul şedinţelor de consiliere, responsabilul de caz trebuie să îndrepte
discuţiile cu beneficiarul către determinarea individului de a ajunge la auto-
cunoaştere, auto-conştientizare şi auto-determinare.
Dificultatea consilierii constă în faptul că beneficiarul trebuie determinat singur
să-şi conştientizeze problemele dar şi propriile resurse cu ajutorul cărora poate
să le depăşească.
În procesul de consiliere, responsabilul de caz trebuie să:
• manifeste empatie şi înţelegere în cunoaşterea beneficiarului,
• manifeste încredere în capacitatea beneficiarului de a-şi rezolva
problemele,
• motiveze pozitiv beneficiarul pentru fiecare acţiune reuşită,
• susţină beneficiarul în atingerea scopurilor,
• ofere suport beneficiarului pentru a identifica posibilele soluţii în
rezolvarea problemelor,
• evite să dea sfaturi sau să moralizeze şi să judece situaţia în care se
găseşte beneficiarul.
În timpul consilierii, beneficiarul va fi ajutat:
• Să îşi elibereze sentimentele negative,
• Să se înţeleagă mai bine pe el şi situaţia în care se află,
• Să facă planuri şi să ia decizii,
• Să implementeze aceste planuri şi decizii.
Principala modalitate de realizare a consilierii este comunicarea, care se
realizează utilizând o serie de tehnici specifice:
• Ascultarea activă, este o tehnică ce îmbină comunicarea verbală cu cea
nonverbală;
• Parafrazarea, este o modalitate de confirmare de către responsabilul de caz
a înţelegerii mesajului beneficiarului;
• Clarificarea, se referă la adresarea de întrebări beneficiarului pentru ca
acesta să fie mai explicit şi să detalieze ceea ce a vrut să spună;
• Încurajarea, presupune încurajarea beneficiarului de nu întrerupe
comunicarea;
• Reflectarea, se referă la încurajarea beneficiarului să-şi exprime emoţiile
şi sentimentele;
• Sumarizarea, vizează sistematizarea informaţiilor obţinute de la
beneficiar;
• Explorarea tăcerii, presupune concentrarea atenţiei pe momentele în care
beneficiarul tace;
19
Anexa 23
• Comunicarea nonverbală, se referă la utilizarea limbajului corpului pentru
a transmite un mesaj beneficiarului.
Aplicarea consilierii ca metodă de intervenţie presupune din partea
responsabilului de caz, cunoaşterea unor situaţii specifice care pot să apară în
relaţia cu beneficiarul. Aceste situaţii pot deveni momente dificile pentru
responsabilul de caz atunci când nu are experienţa profesională pentru a le
depăşi.
Astfel este recomandabilă cunoaşterea următoarelor situaţii:
• Tăcerea – sunt situaţii când beneficiarul nu poate sau nu doreşte să
vorbească. S-a constatat că poate să apară în două situaţii:
- la începutul şedinţei, beneficiarul poate să tacă deoarece a fost trimis
împotriva dorinţei lui sau se simte jenat.
- în timpul şedinţei, beneficiarului îi este dificil să recunoască un secret sau
este nemulţumit de reacţia responsabilului de caz.
• Beneficiarul plânge – deşi suntem tentaţi să-l liniştim, aceasta nu este
totuşi întotdeauna cea mai bună soluţie. Plânsul poate să apară din diverse
motive:
- poate fi o descărcare benefică a emoţiilor,
- poate fi un mod de a manipula responsabilul de caz.
• Beneficiarul ameninţă cu sinuciderea – în cele mai multe cazuri nu se
recurge la acest gest, scopul fiind de a atrage atenţia. De reţinut este
faptul că este practic imposibil să opreşti pe cineva care doreşte să se
sinucidă sau poate fi o atitudine cu rol manipulator din partea
beneficiarului pentru a obţine ceea ce doreşte.
• Beneficiarul refuză ajutorul – în această situaţie responsabilul de caz
trebuie să afle care este adevăratul motiv pentru care beneficiarul a apelat
la serviciile sale. Sunt situaţii când multe persoane sunt trimise la
consilier împotriva voinţei lor.
• Responsabilul de caz nu poate stabili o relaţie bună cu beneficiarul – în
cazul acesta, în loc să renunţe sau să recomande pe altcineva,
responsabilul de caz trebuie mai curând să ceară ajutor de la un alt
profesionist pentru a analiza şedinţele de consiliere. Aceasta este o soluţie
bună pentru a înţelege care au fost cauzele care au generat slaba
relaţionare.
• Responsabilul de caz şi beneficiarul se cunosc dinainte – în acest caz pot
să apară două aspecte:
- dacă relaţia nu este strânsă, atunci părţile implicate pot stabili o relaţie de
tip consilier-responsabil de caz;
- dacă responsabilul de caz şi beneficiarul se cunosc foarte bine atunci i se va
explica beneficiarului că este mai bine să apeleze la un alt profesionist
deoarece nu este benefic să lucreze cu un consilier pe care îl cunoaşte în viaţa
personală.
• Beneficiarul pune întrebări despre viaţa personală a responsabilul de caz –
trebuie specificat de la începutul intervenţiei că relaţia dintre responsabilul
de caz şi beneficiar este una profesională şi nu una personală.
• Beneficiarul este manipulator – unii dintre beneficiari prezintă tulburări de
personalitate sau sunt psihopaţi. În această situaţie responsabilul de caz
trebuie să ţină cont de următoarele aspecte:
- responsabilul de caz trebuie să manifeste o atitudine de respect faţă de
beneficiari însă va manifesta prudenţă când îşi va explica propriul rol în
situaţia de intervenţie şi care sunt aşteptările legate de beneficiar;

20
Anexa 23
- întâlnirea poate să nu aibă succes dacă responsabilul de caz nu este ferm şi
hotărât în discuţie.

Consiliere psihologică şi psihoterapie

Consilierea psihologica si psihoterapia este un proces de influenţare
interpersonală reciprocă. Modul în care consilierul/psihoterapeutul răspunde
solicitărilor beneficiarului va influenţa evoluţia evenimentelor ulterioare.
• Consilierea reprezintă un proces intensiv de acordare a asistenţei pentru
persoanele normale care doresc să-şi atingă obiectivele şi să funcţioneze
mai eficient.
• Psihoterapia este un demers mai complex de tratament psihologic centrat
pe reducerea unor simptome sau comportamente disfuncţionale sau/şi mai
pretenţios pe reechilibrarea şi reconstrucţia personalităţii.
Obiectivul principal este ajutarea beneficiarului să funcţioneze mai eficient în
viaţa cotidiană şi să aibe relaţii pozitive cu cei din jur. Demersul de consiliere
trebuie sa accentueze dezvoltarea la subiect a unui sistem coerent de scopuri, de
viaţă, cu alte cuvinte întărirea comportamentului intenţionare.

Principiile Codului deontologic al psihologului prevede:

• Păstrarea caracterului confidenţial al datelor obţinute de la client
• Consilierul/terapeut trebuie să fie conştient de propriile limite
• Evitarea solicitării excesive a unor detalii irelevante
• Tratarea beneficiarul aşa cum consilierul ar dori să fie tratat el însuşi, cu
respect, blândeţe, onestitate şi atitudine de acceptare

Schema de acordare a sprijinului psihologic este:

• Definirea clară a problemei clientului
• Elaborarea unor alternative posibile de soluţii
• Alegerea unei alternative şi implementarea ei în practică

Procesul de consiliere terapeutică trebuie să urmeze următorii paşi:

• Stabilirea unor relaţii apropiate cu beneficarul şi implicarea acestuia în
procesul de rezolvare a propriilor sale probleme
• Identificarea şi clarificarea problemei şi stabilirea obiectivelor
psihoterapiei
• Determinarea şi analizarea alternativelor posibile de soluţionare a
problemei
• Culegerea de informaţii relevante
• Analizarea implicaţiilor care decurg din informaţiile culese şi a
consecinţelor care derivă din diverse alternative posibile
• Clarificări în privinţa sistemelor de valori care stau la baza opţiunilor
personale
• Reexaminarea obiectivelor, soluţiilor alternative, a riscurilor şi a
consecinţelor acestora
• Decizia cu privire la una din alternative şi formularea unui plan de acţiune
pentru atingerea scopului propus
• Generalizarea celor învăţate la noi situaţii de viaţă
• Testarea planului elaborat pe baza unor reevaluări periodice, realizate pe
baza noilor informaţii acumulate şi ţinând seama de posibile modificări ale
mediului extern, atitudinilor şi prejudecăţilor sociale

Evaluarea psihologică a beneficiarului se realizează prin următoarele modalităţi:

21
Anexa 23
• Interviu cu privire la comportamentul beneficiarului
• Automonitorizarea
• Autoevaluarea prin intermediul chestionarelor, scalelor de evaluare,
obţinerea unor informaţii de la alte persoane, intervievarea unor persoane
cu rol cheie în viaţa beneficiarului
• Observarea comportamentului beneficiarilor în situaţie clinică prin jocuri
de rol, teste comportamentale, analiza activităţii pacientului şi înregistrări
psiho-fiziologice

Tehnicile şi metodele utilizate în psihoterapie se clasifică după diverse criterii

în:
• Metode de psihoterapie orientate emoţional sau afectiv
• Metode de psihoterapie orientate intelectual sau cognitiv
În funcţie de sistemul de convingere cu privire la natura psihicului uman şi a
tulburărilor psihice modalităţile terapeutice impun terapii dinamice, terapii
comportamentale şi terapii existenţiale.
Diversitatea metodelor de psihoterapie nu anulează caracteristicile comune
tuturor abordărilor psihoterapeutice.

Obiectivele psihoterapiilor sunt imediate sau de perspectivă.

Obiectivele imediate sunt orientate asupra stării de sănătate şi urmăresc:
• Intervenţia în criză şi eliminarea anxietăţii
• Reducerea simptomatologiei specifice
• Rezolvarea unor probleme limitate
• Realizarea unor clarificări într-o zona circumscrisă de conflict
Obiectivele de perspectivă sunt orientate asupra reorganizării personalităţii şi
ameliorării comportamentului şi au în vedere:
• Reducerea intensităţii conflictului
• Întărirea defenselor şi a capacităţii integrative
• Reorganizarea structurilor defensive
• Modificarea conflictelor inconştiente fundamentale
• Redistribuţuia investigaţiilor afective în vederea dezvoltării armonioase a
personalităţii
• Modificarea organizării personalităţii în direcţia funcţionării adaptative şi
mature

Kinetoterapie
Kinetologia medicală studiază mecanismele neuromusculare şi articulare care
asigură beneficiarului activităţile motrice normale, preocupându-se totodată de
înregistrarea, analizarea şi corectarea mecanismelor neuro-musculo-articulare
deficitare. Limitarea activităţii motrice poate fi determinată de:
a. scăderea forţei musculare (hipotonie) sau din contră, contractura sau
spasticitatea musculară (hipertonie)
b. redoarea articulară
c. lipsa coordonării mişcărilor
Kinetologia medicală face parte din medicina fizică – specialitate terapeutică
care foloseşte ca metode: mişcarea, căldura, curentul electric, masajul şi apa.
Kinetologia înseamnă prin definiţie mişcare şi în concret, „mişcare mecanică”,
adică schimbări succesive de poziţii ale corpului faţă de alte corpuri de referinţă
sau ale unor segmente ale corpului faţă de corpul însuşi.

22
Anexa 23
În decursul evoluţiei terapiei prin mişcare au fost imaginate un număr imens de
tipuri de exerciţii, unele având o fundamentare anatomofizilogică, altele una
terapeutică. În kinetologie se folosesc: tehnici, exerciţii terapeutice şi metode.
Clasificarea tehnicilor kinetologice pleacă de la recunoaşterea celor trei
proprietăţi fundamentale ale aparatului locomotor:
a. activitatea lui motrică
b. capacitatea de a putea fi mişcat pasiv
c. starea de repaus.

Tehnici în kinetologie
A. Anakinetice: imobilizarea şi posturarea
B. Kinetice:
B.1. Statice: contracţie izometrică şi relaxare musculare
B.2. Dinamice:
B.2.a. Activă: reflexă şi voluntară (liberă, activo-pasivă, activă cu
rezistenţă)
B.2.b. Pasivă: tracţiuni, pură asistată, autopasivă, mecanică, pasivo-activă
şi prin manipulare.

Tehnicile de bază descrise reprezintă elementele contructive ale unui exerciţiu

terapeutic. Tehnicile kinetologice fiind lipsite de finalitate, exerciţiul fizic este
primul element kinetologic care are o structură complexă prin descriere şi
execuţie procedurală, precum şi un sens terapeutic. Exerciţiul fizic stă la baza
oricărei metode kinetologice, care este constituită dintr-o suită, legată sau nu, de
diferite exerciţii fizice.

Structura exerciţiului fizic terapeutic:

1. Poziţia de start şi mişcările efectuate în cadrul acestei posturi.
2. Tipul de contracţie musculară (concentrică, excentrică, izometrică) necesară
în cadrul exerciţiului.
3. Elemente declanşatoare ale unui stimul senzorial cu scop de facilitare sau
inhibare a răspunsului.
Excericţiul fizic urmăreşte creşterea forţei musculare, fie mobilizare articulară,
fie coordonarea neuromotorie sau abilitatea.

Principii de bază ale exerciţiului fizic terapeutic

- exerciţiul se execută lent, fără bruscări, ritmic
- exerciţiul trebuie să se bazeze pe poziţii de start stabile, solide, menite să
faciliteze travaliul muşchilor şi să permită apoi o recuperare cât mai bună a
acestui travaliu
- progresivitatea exerciţiilor va fi lentă, de la stadiile cele mai joase de forţă
musculară, redoare sau incoordonare, trecându-se treptat spre exerciţiile care cer
forţă, amplitudine sau coordonare aproape normale.
- se va urmări ca exerciţiile de tonifiere musculară să se execute întotdeauna pe
toată amplitudinea de mişcare articulară posibilă.
- cu cât un exerciţiu a cerut o contracţie musculară mai intensă, cu atât pauza de
relaxare care urmează va fi mai lungă, pentru refacerea circulaţiei.
- orice exerciţiu trebuie să se execute în limitele maxime posibile ale unghiului
de mişcare a segmentului.

Obiective de bază în kinetologie

1. relaxarea
23
Anexa 23
2. corectarea posturii şi aliniamentului corpului
3. creşterea mobilităţii articulare
4. creşterea forţei musculare
5. creşterea rezistenţei musculare
6. coordonarea, controlul şi echilibrul
7. antrenarea la efort
8. reeducarea respiratorie
9. reeducarea sensibilităţii

7.4.b. Instrumente
Pe lângă metode, responsabilul de caz şi ceilalţi profesionişti implicaţi în
furnizarea serviciilor folosesc mai multe instrumente. Aceste instrumente sunt
standardizate pentru serviciile sociale din cadrul centrelor de zi, acordate de
către Serviciul pentru Proteţie Socială a Persoanelor Vârstnice. La fel ca şi
metodele, instrumentele se folosesc în etape specifice ale rezolvării cazului.

Cerere (anexa 1)
Orice persoană vârstnică care îndeplineşte condiţiile minime obligatorii (anexa
4) poate deveni beneficiar al unui centru de zi pentru persoane vârstnice. Pentru
a fi luat în evidenţă trebuie să completeze cererea tip (personal sau o altă
persoană/ instituţie care solicită în numele persoanei vârstnice înscrierea într-un
centru de zi) care cuprinde date personale, de contact precum şi specificarea
serviciului pe care îl solicită Serviciului pentru Protecţia Socială a Persoanelor
Vârstnice. Cererea este înregistrată la registratura Direcţiei de Asistenţă Socială
Comunitară. Pentru a deveni beneficiar al unuia din cele trei centre de zi
persoana vârstnică are obligaţia de a pune la dispoziţie documentele solicitate
(anexa 5) şi de a permite accesul responsabilului de caz la domiciliul său în
vederea evaluării. Cererea este prezentată în Anexa 1, la prezenta procedură.

Fişa de evaluare iniţială (anexa 2)

Fişa de evaluare iniţială se foloseşte în etapa de evaluare a cazului. Fişa de
evaluare iniţială este completată de către responsabilul de caz în cadrul primului
interviu cu beneficiarul. În urma completării fişei de evaluare iniţială,
responsabilul de caz va putea face o primă evaluare a nevoilor beneficiarului.
În fişa de evaluare iniţială se regăsesc următoarele date:
• date de identificare, cuprinzând informaţii absolut necesare despre
identitatea persoanei;
• o primă definire a problemei aşa cum o vede persoana cuprinzând modul
de identificare şi motivul pentru care persoana ni s-a adresat; de asemenea
sunt culese informaţii despre relaţia clientului cu familia, pregătire şcolară
şi profesională, locuinţă, situaţia economică, starea de sănătate,
comportamentul în timpul interviului, alte servicii sociale de care a
beneficiat;
• în ultima secţiune se trec în revistă nevoile identificate;
• în încheierea fişei se precizează data evaluării şi numele evaluatorului.
Fişa de evaluare iniţială este prezentată în Anexa 2, la prezenta procedură.

Planul de intervenţie (anexa 3)

Planul de intervenţie este elaborat şi implementat de către responsabilul de caz
împreună cu beneficiarul. Planul de intervenţie se realizează în funcţie de
nevoile fiecărui beneficiar, dar are următoarea structură, folosită în toate
cazurile:
24
Anexa 23
• date de identificare ale beneficiarului;
• data iniţierii planului de intervenţie;
• scopul planului de intervenţie;
• obiective ale planului de intervenţie; precizăm că un plan de intervenţie
poate avea unul sau mai multe obiective, în funcţie de complexitatea
cazului; în cadrul fiecărui obiectiv se va face o descriere a acţiunilor de
întreprins pentru atingerea acestuia, cu menţionarea datei de iniţiere a lor,
instituţiei sau persoanei responsabile şi a rezultatului scontat.
Planul de intervenţie poate cuprinde acţiuni ca: vizite la domiciliu, completarea
Fişei de evaluare socio medicală, conform Grilei naţionale de evaluare a
nevoilor persoanelor vârstnice - HG 886/2000, obţinerea documentelor solicitate,
contactarea medicului de familie, contactarea vecinilor, etc., informare cu
privire la limitarea situaţiei de dificultate şi vulnerabilitate, sprijin emoţional
împotriva marginalizării şi/sau stigmatizării, referirea beneficiarului care nu
corespunde criteriilor de acceptarea în Centrul de Zi, la un alt furnizor de
servicii sociale, conform art.12 alin.(2) a Ordonanţei Guvernului nr.68/2003
(atunci când este posibil).
Planul de intervenţie este prezentat în Anexa 3 la prezenta procedură.

Răspunsul cu privire la acceptarea sau respingerea cererii de frecventare a

unui centru de zi (anexa 6)

Răspunsul privind acceptarea sau respingerea cererii va fi comunicat persoanei

vârstnice, în scris, în termen de 5 zile de la decizie, cu respectarea termenului de
30 de zile de la depunerea cererii. Există trei tipuri de formulare cu privire la
aprobarea sau respingerea cererii:
- de acceptare (anexa 6a) urmat de frecventarea imediată a centrului de zi,
- de acceptare (anexa 6b)dar, din lipsa locurilor libere, de trecerea pe lista
de aşteptare a centrului de zi respectiv
- de respingere a cererii (anexa 6c) ca urmare a neîndeplinirii condiţiilor.
Documentele prin care persoanele vârstnice vor fi anunţate de acceptarea sau
respingerea cererii sunt prezentate în Anexa 6 la prezenta procedură.

Planul individualizat de asistenţă (anexa 7)

Planul individualizat de asistenţă se realizează după aprobarea intrării în centru,
în prima zi de frecventare a centrului de zi. Se ţine cont în stabilirea planului
individualizat de asistenţă de activităţile care sunt disponibile în centrul de zi şi
de capacităţile şi dorinţele fiecărei persoane, stabilindu-se obiective şi activităţi
şi acţiuni de îndeplinire a acestora.
Serviciile oferite în centrele de zi sunt:
1. Activităţi pentru prevenirea marginalizării sociale şi sprijinirea pentru
reintegrarea socială :
- activităţi practice (autogospodărire, lucru manual, grădinărit, pictură,
confecţionat obiecte decor, tricotat),
- activităţi informative (citirea presă, cărţi, reviste, urmărirea programelor la
radio sau TV)
- jocuri de grup (jocuri de scrabble, şah, table, rummy, jocuri distractive) etc; -
grupuri de discuţii tematice (teme: medicale, sociale, distractive),
- grupuri cultural artistice (tearu, dans, audiţii muzicale),
- activităţi intergeneraţii (programe derulate împreună cu copii, studenti, etc.),

25
Anexa 23
- activităţi în comunitate (vizionare de spectacole, vizite la diverse instituţii,
serate dansante, participare la acţiuni mediatice),
- activităţi recreativ distractive (sărbătorirea zilelor de naştere trimestrial şi a
altor sărbători/evenimente speciale, excursii), etc.
- activităţi de informare cu privire la boala Alzheimer şi acordarea de sprijin
(dezvoltarea capacităţilor şi cunoştinţelor beneficiarului şi familiei de a face
faţă implicaţiei bolii Alzheimer din viaţa de zi cu zi 4; îndrumarea şi consilierea
familiei beneficiarilor cu privire la tehnicile de îngrijire în diferite stadii ale
bolii Alzheimer 5)
2. Consiliere juridică şi administrativă
3. Consiliere psihologică şi socială
4. Readaptarea capacităţilor fizice - kinetoterapie
5. Consultaţii şi îndrumare medicală

În planul individualizat de asistenţă se va specifica obligatoriu numărul de zile

pe săptămână pe care persoana vârstnică le va petrece în centru. Numărul zilelor
nu poate fi mai mic de trei pe săptămână.

Planul individualizat de asistnţă este elaborat şi implementat de către

responsabilul de caz împreună cu ceilalţi profesionişti implicaţi şi cu
beneficiarul. Planul individualizat de asistenţă este prezentat în Anexa 7 la
prezenta procedură.

Contractul pentru acordarea de servicii sociale în Centre de zi (anexa8)

După completarea planului individualizat de asistenţă se semnează Contractul
pentru acordarea de servicii sociale in Centre de zi (anexa 8)încheiat între
beneficiar si Direcţia de Asistenţă Socială Comunitară Timişoara, Serviciul
pentru Protecţie Socială a Persoanelor Vârstnice.
Furnizarea serviciilor în centrele de zi se face numai în urma semnării
Contractului între cele două părţi (în două exemplare, câte una pentru fiecare
parte), prin care se urmăreşte implicarea şi participarea ambelor părţi în procesul
de acordare a serviciilor sociale în cadrul centrelor de zi; prin semnarea
contractului se asigură că beneficiarul a înţeles care sunt drepturile şi
obligaţiilor ambelor părţi şi şi-a asumat răspunderea pentru respectarea
obligaţiilor care ţin de el. Contractul pentru acordarea de servicii sociale în
Centre de zi este prezentat în Anexa 8 la prezenta procedură.

Programul săptămânal al activităţilor (anexa 9)

Este un instrument prin care beneficiarii sunt informaţi cu privire la
activităţile desfăşurate în centrul de zi pe parcursul unei săptămâni, fiind afişat
la vedere în sala de activităţi.
Planul săptămânal cuprinde
1. Activităţi pentru prevenirea marginalizării sociale şi sprijinirea pentru
reintegrarea socială : activităţi practice, activităţi informative, jocuri de grup,
grupuri de discuţii tematice, grupuri cultural artistice, activităţi intergeneraţii ,
activităţi în comunitate, activităţi recreativ distractive, activităţi de informare cu
privire la boala Alzheimer şi acordarea de sprijin
2. Consiliere juridică şi administrativă
3. Consiliere psihologică şi socială

26
Anexa 23
4. Readaptarea capacităţilor fizice - kinetoterapie
5. Consultaţii şi îndrumare medicală

Modelul Programului săptămânal de activităţi este prezentat în Anexa 9 la

prezenta procedură.

Fişa lunară de activităţi (anexa 10)

Prin fişa lunară de activităţi se monitorizeaza implicarea şi participarea
persoanelor vârstnice în activităţi precum şi rezultatul/efectele/impactul asupra
persoanei vârstnice. Pentru fiecare beneficiar al centrelor de zi se completează
câte o fisă lunară de activităţi de către referentul centrului de zi. Fişa este
completată zilnic de către referent, iar la sfârşitul lunii această fişă va fi inclusă
în dosarul persoanei vârstnice.
Fişa lunară de activităţi este prezentată în Anexa 10 la prezenta procedură.

Planul individualizat de intervenţie socială (anexa 11a)

Planul individualizat de intervenţie socială se completează de către asistentul
social sau persoana cu competenţe în asistenţă socială, ori de câte ori este nevoie
de intervenţie în rezolvarea problemelor sociale ale beneficiarilor centrelor de
zi. Acesta cuprinde obiective, măsuri şi acţiuni, persoanele responsabile şi
perioadele de realizare, precum şi rezultatele acţiunilor şi măsurilor. Acest
instrument este prezentat în Anexa 11a la prezenta procedură.

Fişa de monitorizare a intervenţiei sociale (anexa 11b)

Pentru a putea monitoriza acţiunile şi măsurile realizate pentru rezolvarea
problemelor sociale ale beneficiarilor şi a putea analiza rezultatele se
completează de către asistentul social sau de către persoana cu competenţe în
asistenţă socială fişa de monitorizare a intervenţiei. Fişa de monitorizare a
intervenţiei sociale cuprinde pe lângă date personale ale beneficiarului: nume,
prenume, nr. caz şi obiectivele şi măsurile şi acţiunile necesare pentru realizarea
obiectivelor. De asemenea, cuprinde persoanele responsabile pentru realizarea
acţiunilor, perioada de timp şi rezultatul obţinut. Acest instrument este prezentat
în Anexa 11b la prezenta procedură.

Chestionar de evaluare a satisfacţiei (anexa 12)

O dată pe an, în luna ianuarie, se aplică beneficiarilor un chestionar, de
către referentul centrului, prin care să se poată:
- identifica problemele individuale şi de grup ale beneficiarilor dar şi
dinamica acestora
- identificarea de activităţi sau soluţii pentru îmbunătăţirea planului
individualizat de asistenţă
- identificarea eventualelor nemulţumiri individuale şi de grup vis a vis de
activitate, personal, etc.
Prin analiza chestionarelor şi a sugestiilor rezultate în urma întâlnirilor se va
putea stabili gradul de satisfacţie/insatisfacţie a beneficiairlor cu privire la
condiţiile de furnizare a serviciilor sociale şi facilităţile oferite.
Chestionarul este prezentată în Anexa 12, la prezenta procedură.

Criterii de selecţie (anexa 13)

Acest instrument este completat de către responsabilul de caz împreună cu
beneficiarul şi cuprinde o evaluare a caracteristicilor legate de persoana
vârstnică (cu privire la locuire şi relaţii de suport, la venitul lunar, la gradul de
27
Anexa 23
dependenţă) şi a caracetristicilor privind implicarea persoanei în centrul de zi
(vechime frecventare centru, grad de implicare, frecvenţa în centru şi respectarea
regulilor). Fiecare item are un anumit punctaj. Suma punctajelor adunate
reprezintă punctajul obţinut pe baza criteriilor de selecţie pentru continuarea
frecventării unui centru de zi. Acest punctaj este adunat cu punctajul obţinut în
urma evaluării intervenţiei şi reprezintă punctajul anual al beneficiarului. În
situaţii în care punctajul este mai mic decât 50 de puncte, se pune în dispuţie
excluderea beneficiarului din centrul de zi. Acest instrument este prezentatâ în
Anexa 13, la prezenta procedură.

Fişa de observaţie psihologică (anexa 14a)

Este completată de psiholog în termen de 30 de zile, după ce persoana
vârstnică începe să frecventeze centrul de zi, în vederea evaluării beneficiarului
din punct de vedere psihologic. Cuprinde date de identificare personală a
beneficiarului, o anamneză, antecedente medicale şi concluzii şi recomandări
pentru integrarea în activităţile centrului şi societate.
Toate aceste date sunt cuprinse în instrumentul utilizat „Fişa de observaţie
psihologică” (Anexa 14a)

Planul individualizat de intervenţie psihologică (anexa 14b)

Psihologul completează planul în termen de 30 de zile de la data la care persoana
vârstnică începe să frecventeze centrul de zi. Planul individualizat de intervenţie
psihologică cuprinde, de asemenea date personale ale beneficiarului precum şi
obiective pe termen scurt, mediu şi lung, fiecare cu strategii şi termene de
monitorizare. Acesta poate fi modificat ori de câte ori se consideră necesar dar
se revizuieşte obligatoriu o dată pe an. Planul individualizat de intervenţie
psihologică este prezentat în Anexa 14b la prezenta procedură.

Profilul psihologic (anexa 14c)

Se completează anual, la reevaluare şi conţine pe lângă date de identificare ale
beneficiarului observaţii şi concuzii asupra eventualelor modificări în structura
de personalitate a beneficiarului care ajută la stabilirea noului plan
individualizat de intervenţie psihologică. Profilul psihologic este prezentat în
Anexa 14c la prezenta procedură.

Fişa de monitorizare psihologică trimestrială (anexa 14d)

Se completează trimestrial de către psihologul centrului de zi şi cuprinde pe
lângă obiective, strategii şi tehnici, observaţiile şi concluziile pentru a stabili
gradul de realizare a planului individualizat.
Fişa de monitorizare psihologică trimestrială este prezentată în Anexa 14d la
prezenta procedură

Fişa de evidenţă a intervenţiei psihologice (anexa 14e)

Este completată zilnic de psiholog şi oferă o imagine a activiţilor de consiliere
psihologică individuală, psihoterapie şi programe specifice pentru fiecare
beneficiar al centrului de zi. Acest instrument este prezentat în Anexa 14e la
prezenta procedură

Plan personalizat de consiliere – (anexa 15)

Acest instrument se aplică doar în cazul Centrului de zi Alzheimer şi cuprinde
pe lângă datele beneficiarului: numele, prenume, nr. caz, obiectivele şedinţei de
28
Anexa 23
consiliere şi obiectivele următoarei şedinţe de consiliere. Acest instrument este
folosit pentru sprijinirea şi îndrumarea persoanelor bolnave de Alzheimer sau
aparţinătorilor acestora, care se adresează Centrului de zi Alzheimer cu diverse
probleme specifice. Acest instrument este prezentat în Anexa 15 la prezenta
procedură

Fişa de observaţie kinetoterapeutică (anexa 16a)

Pentru desfăşurarea procedurilor de kinetoterapie este necesar contactul
kinetoterapeutului cu beneficiarul, acest contact având un rol determinant şi
hotărâtor în succesiunea actului recuperator. Responsabilitatea personală este
unul dintre scopurile tratamentului kinetic în sensul asumării responsabilităţii
beneficiarului de a cunoaşte, învăţa, utiliza propriile resurse neuro-psiho-fizice
la exigenţele vieţii cotidiene de autoservire independentă, de tratament, de
profilaxie, de recuperare, de reeducare, de reabilitare a independenţei
funcţionale parţiale sau totale. Contactul beneficiarului cu kinetoterapeutul se
face prin:
- Interviul iniţial – are rolul de a stabili începutul relaţiei kinetoterapeut-
beneficiar.
Obiectivul interviului iniţial este observarea globală a beneficiarului, obţinerea
de date asupra capacităţii de înţelegere, asupra interesului pentru propria
sănătate, asupra nevoilor beneficiarului, asupra formei de autoservire, de
mişcare, de mers, poziţie, coordonare, etc.
- Informţii subiective: anamneza, prin înregistrarea istoricului bolii, a
tratamentelor efectuate anterior, înregistrarea simptomelor.
Aceste informaţii subiective estimează în ce măsură boala afectează viaţa
personală, socială şi profesională.
- Informaţii obiective: examenul clinic general pe aparate şi segmente,
examene paraclinice complementare (radiografii, EKG, teste respiratorii
etc.), examene speciale de evaluare a deficitelor (toate testările privind
postura, durerea, echilibrul, mobilitatea, amplitudinea de mişcare, forţa,
rezistenţa musculară, coordonarea, sensibilitatea, capacitatea de efort etc.)
Programele de kinetoterapie se stabilesc în funcţie de starea beneficiarului,
numărul de obiective kinetoterapeutice, reacţiile de adaptare ale beneficiarului,
vârstă, sex, stadiul de evoluţie a bolii şi condiţia fizică.
Fişa de observaţie kinetoterapeutică (Anexa 16a) este instrumentul care
sintetizează informaţiile subiective şi obiective şi care cuprinde indicaţiile de
kinetoterapie, programul kinetoterapeutic şi evoluţia pe parcursul recuperării.
Kinetoterapeutul centrului de zi este cel care completează Fişa de
observaţie kinetoterapeutică (anexa 16a) după finalizarea evaluării medicale de
către medicul specialist al centrului de zi şi după cel puţin opt contacte directe
cu beneficiarul, pentru a observa dificultăţile şi potenţialul acestuia din punct de
vedere kinetoterapeuetic. Serviciile de kinetoterapie se acordă doar dacă starea
de sănătate a beneficiarului o permite şi dacă acesta doreşte să participe la
programul de kinetoterapie.
Fişa de observaţie kinetoterapeutică este prezentată în Anexa 16a la prezenta
procedură

Fişa de evidenţă kinetoterapeutică (anexa 16b)

Activitatea de kinetoterapie se monitorizează prin Fişa de evidenţă
kinetoterapeutică. Aceasta cuprinde numele beneficiarului, valorile tensiunii
arteriale şi ale pulsului, implicarea în kinetoterapie de grup, individual şi în

29
Anexa 23
jocuri distractive cu caracter motric şi cognitiv. Se completează zilnic de către
kinetoterapeut.
Fişa de evidenţă kinetoterapeutică este prezentată în Anexa 16b la prezenta
procedură.

Fişa de evaluare a intervenţiei (anexa 17)

Evaluarea intervenţiei se face de către responsabilul de caz, împreună cu
beneficiarul, în cadrul unei întâlniri stabilite de comun acord. Evaluarea se face
în mod obişnuit o dată la un an, dar în situaţii speciale ori de câte ori se impune.
În această etapă se foloseşte ca instrument fişa de evaluare a intervenţiei care
cuprinde: obiectivele şi aprecierea gradului în care au fost atinse, pe o scală de
la 1 la 3, informaţii privind modul în care au fost respectate obligaţiile
contractuale, punctajul privind criteriile de selecţie, rezultatele evaluării, data şi
semnăturile reprezentantului de caz şi beneficiarului. Prin intermediul acestei
fişe vom urmări gradul de realizare a obiectivelor, gradul de respectare a
obligaţiilor contractuale, necesitatea revizuirii planului individualizat de
asistenţă şi necesitatea continuării frecventării centrului de zi.
Fişa de evaluare a intervenţiei este prezentată în Anexa 17, la prezenta
procedură.

Fişa de evaluare socio- medicală (anexa 18)

( conform Grilei naţionale de evaluare a nevoilor persoanelor vârstnice)
Evaluarea situaţiei persoanei vârstnice se va face pe baza Fişa de evaluare
sociomedicală (anexa 18). Asistentul social (sau referentul centrului) se va
deplasa la domiciliul persoanei vârstnice pentru a observa persoana în mediul
propriu de viaţă şi pentru a completa formularul menţionat.
Prin completarea Fişa de evaluare socio-medicale se urmăreşte:
- evaluarea capacităţilor fizice, mentale şi senzoriale, a nivelului de
disfuncţie şi a abilităţii de a realiza activităţile de bază ale vieţii zilnice,
- evaluarea psihiatrică,
- evaluarea gradului de funcţionabilitate socială,
- evaluarea mediului fizic şi psihic în care trăieşte persoana,
- evaluarea percepţiei persoanei asupra siguranţei, securităţii şi
vulnerabilităţii proprii,
- evaluarea motivaţiei persoanei de a beneficia de servicii în centre de zi,
- evaluarea nevoilor sociale şi a posibilităţii asigurării de suport pentru
reţeaua informală de îngrijire.

Procesul de evaluare permite stabilirea gradului de dependenţă a persoanei

vârstnice. Completarea fişei de către asistentul social se face la domiciliul
persoanei, iar evaluarea psihologică, kinetoterapeutică şi medicală se face la
Centrul de Zi, după obţinerea aprobării frecventării centrului de zi, atunci când
persoana vârstnică începe să frecventeze centrul de zi.

În Centrul de zi pot fi incluse doar persoane semidependente gr. IIA, IIB, IIC
sau independente, IIIA, IIIB. Persoanele cu gradul I de dependenţă nu vor putea
deveni beneficiare ale serviciilor oferite în cadrul centrelor de zi.
Fişa de evaluare socio-medicală este prezentat în Anexa 18 la prezenta
procedură

Fişa de consultaţii medicale (anexa 19a)

30
Anexa 23
Este completată de medicul specialist medicină generală al centrului de zi după
ce persoana vârstnică devine beneficiar al centrului. Aceasta cuprinde pe lângă
datele personale, antecedentele medicale şi un examen clinic general împreună
cu concluziile examenului clinic şi observaţiile/recomandările necesare. Fişa de
consultaţii medicale este prezentată în Anexa 19a, la prezenta procedură.

Fişa de monitorizare medicală (anexa19b)

Este completată de către asistentul medical al centrului şi cuprinde simptome,
diagnostic şi recomandări/tratament. Consultaţiile medicale se acordă la cererea
beneficiarului sau atunci când medicul consideră că este necesar. Fişa de
monitorizare medicală este prezentată în Anexa 19b la prezenta procedură.

Fişa de referire a cazului (anexa 20)

Referirea se realizează atunci când nevoile beneficiarului nu sunt acoperite de
către resursele sau serviciile instituţiei, în cazul nostru centrele de zi pentru
persoane vârstnice. Beneficiarul este referit către o altă instituţie însoţit de o
fişă de referire a cazului.
Fişa de referire a cazului cuprinde următoarele: datele de identificare a
persoanei referite, date despre instituţia spre care este referită, motivul referirii,
persoane de contact din cadrul instituţiei care face referire şi instituţiei la care a
fost referit cazul, data referirii.
Fişa de referire a cazului este prezentată în Anexa 2, la prezenta procedură.

Fişa de încheiere a cazului (anexa 21)

Finalizarea cazului se face de comun acord cu beneficiarul, în funcţie de
rezultatele planului de intervenţie şi de felul în care au fost respectate obligaţiile
contractuale. În această etapă se foloseşte ca instrument fişa de încheiere a
cazului.
Responsabilul de caz va completa fişa de încheiere a cazului care va cuprinde:
date de identitate ale beneficiarului, data deschiderii cazului, situaţia cazului la
închidere, motivul pentru care a fost închis cazul şi semnătura responsabilului de
caz.
Fişa de încheiere a cazului este prezentată în Anexa 21, la prezenta procedură.

Fişă de transfer (anexa 24)

În situaţiile în care un beneficiar este transferat din diverse motive de la un
centru de zi la altul se va completa o fişă de transfer care cuprinde: date
personale, date privind centrul în care va fi transferat precum şi motivele
mutării. Acest document este semnat obligatoriu de către beneficiar. Fişa de
transfer este prezentată în Anexa 24, la prezenta procedură.

Alte instrumente utilizate: caietul de prezenţă al beneficiarilor, caietul zilnic

de activităţi, baza de date care cuprinde date privind persoanele care s-au adresat
centrelor de zi, situaţia acestora, etc. (anexa 22), lista de aşteptare. Toate acestea
sunt necesare pentru monitorizarea cazurilor.

Art.8. Condiţii de acceptare a solicitanţilor:

Pentru centrele de zi “Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril” şi“Sfinţii

Constantin şi Elena”:

31
Anexa 23
Pentru a putea beneficia de serviciile Centrului de zi pentru persoane
vârstnice (“Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril” şi “Sfinţii Constantin şi Elena”)
există un set de reguli pentru selectie. Regulile/condiţiile luate în considerare
sunt conform legislaţiei în vigoare (Legea 17/2000, HG 886/2000, OG 68/2003).

Condiţiile minime obligatorii pentru a fi incluşi în activităţile unui Centru de

zi pentru persoane vârstnice sunt următoarele:
- Persoana să aibă domiciliu legal în municipiul Timişoara
- Persoana să nu sufere de boli contagioase sau psihice 6 care pot afecta
integritatea celorlalte persoane care fac parte din grup
- Persoana să aibă vârsta legală de pensionare conform L17/2000 privind
protecţia socială a persoanelor vârstnice
- Persoana şi (acolo unde este cazul) familia acesteia să dorească înscrierea
la un Centru de zi pentru persoane vârstnice
- Să rezulte în urma evaluării riscul de marginalizare şi să fie identificată
ca nevoie principală includerea în activităţi de socializare din comunitate.

Pentru centrul de zi Alzheimer

Solicitanţii vor fi admişi în centru doar dacă răspund, pe lângă condiţiilor
minime obligatorii şi cerinţelor de reabilitare şi reintegrare socială. Beneficiază
de serviciile centrului, persoane care:
o Sunt diagnosticate (de către specialist) cu boala Alzheimer în fază
incipienta şi medie.
o Nu beneficiaza de certificat de persoană cu handicap grav.
o Apelează personal sau prin intermediul familiei la serviciile Centrului
o Au domiciliu în Timişoara.
o Se deplasează singuri sau cu microbuzul instituţiei,
o Sunt sub tratament medicamentos specific bolii Alzheimer.
o Nu prezintă tulburări cognitive severe (violenţă fizică şi/sau verbală).
o Sunt de acord cu prevederile Contractului de servicii a centrului.

Pentru ca o persoană vârstnică să poată deveni beneficiar al unui centru de

zi trebuie să depună o cerere care va fi înregistrată la registratura Direcţiei de
Asistenţă Socială Comunitară.
În funcţie de situaţia fiecărei persoane, după finalizarea evaluării iniţiale,
efectuarea vizitei la domiciliu şi completarea Fişei de evaluare socio-medicală şi
tinând cont de documentele anexate la dosarul persoanei, responsabilul de caz
împreună cu echipa multidisciplinară vor decide includerea sau nu a persoanei
respective în centrul de zi. Solicitantul va primi un răspuns în scris cu privire la
acceptarea sau respingerea cererii sale.
Selectarea beneficiarilor se face în ordinea completării cererii de
frecventare a unui centru de zi şi în ordinea finalizării documentaţiei solicitate.
Orice persoană care îndeplineşte Condiţiile minime obligatorii (anexa 4) şi care
a primit aprobarea pentru a frecventa centrul de zi în urma evaluării şi a analizei
dosarului de către echipa multidisciplinară, va deveni beneficiar al centrului
respectiv, cu respectarea datei aprobării.

6
fac excepţie beneficiarii Centrului de Zi Alzheimer în faza incipientă şi medie care nu prezintă tulburări cognitive
severe (violenţă fizică şi/sau verbală)
32
Anexa 23
În situaţia în care centrul de zi funcţionează la capacitate maximă,
persoanele vârstnice care au aprobare vor fi trecute pe lista de aşteptare. Ordinea
intrării în centru, în cazul persoanelor vârstnice care au aprobarea dar sunt pe
lista de asteptare se face în ordinea cronologică a aprobării, la eliberarea unui
loc.
Eliberarea locurilor se poate face din următoarele motive:
- decesul unui beneficiar
- dorinţa unui beneficiar de a nu mai frecventa centrul
- decizia echipei multidisciplinare ca urmare a analizei socio-medicale şi a
gradului de nevoie de socializare
- neîncadrarea persoanei vârstnice în condiţiile minime pentru frecventarea
unui centru de zi
- alte motive

Art.9. Procedura de soluţionare a cererilor, reclamaţiilor, contestaţiilor:

A. Cererile de frecventare a Centrelor de zi vor fi soluţionate în maxim 30

de zile lucrătoare de la data inregistrarii. Dosarul conţine următoarele
documente:
o Cererea solicitantului şi/sau a altor persoane, cu actele necesare (copie
buletin identitate sau C.I., cupon pensie, actele medicale de la medicul
de familie, adeverinţa de la medicul psihiatru)
o Fişa de evaluare socială iniţială
o Planul de intervenţie
o Fişa de evaluare socio-medicală conform Grilei naţionale de evaluare a
nevoilor persoanelor vârstnice aprobate prin HG nr.886/2000
o Răspunsul de acceptare sau de respingere a cererii

Răspunsul privind rezultatul cererii va fi dat persoanei în maxim 5 zile de la

decizie (după finalizarea evaluării şi prin analiza documentelor existente la
dosar).

B. Contestaţiile cu privire la deciziile nefavorabile legate de rezolvarea

operativă a cererilor de acceptare se pot depune în termen de 60 zile de la
primirea comunicării de acceptare/neacceptare a solicitantului, la Registratura
Direcţiei de Asistenţă Socială Comunitară sau la sediul Serviciului pentru
Protecţie Socială a Persoanelor Vârstnice, str. Sever Bocu nr.44/A. Acesta are
obligaţia de a răspunde în scris, în termen de 5 zile.

C. Reclamaţiile cu privire la calitatea serviciilor oferite sau încălcarea

prevederilor din „Codul Etic al angajaţilor implicaţi în furnizarea serviciilor
sociale” ” şi/sau „Carta drepturilor a persoanelor care beneficiază de servicii
sociale, drepturi şi obligaţii a persoanelor vârstnice” şi/sau încălcarea
prevederilor din Contractul de acordare a serviciilor sociale în centrul de zi din
cadrul Serviciului pentru Protecţia Socială a Persoanelor Vârstnice semnat de
furnizorul de servicii sociale şi beneficiar.
Reclamaţia se poate face în scris sau verbal, prin audienţe la directorul executiv
al instituţiei, telefonic sau prin poştă, sau prin pagina de internet. Înregistrarea
sesizării se face astfel:
- în condica de sugestii şi reclamaţii
- în registrul de audienţă
- în registrul sesizărilor telefonice
33
Anexa 23
- înregistrare la ghişeul de relaţii cu publicul
Termenul de soluţionare este de 30 de zile calendaristice de la data înregistrării
sesizării. Reclamantul va primi răspuns scris sau verbal, în funcţie de situaţie, în
legătură cu problema sesizată. Răspunsul va cuprinde obligatoriu şi modalitatea
de contestare a acestuia.

Art.10. Modul şi orarul de funcţionare:

Programul Centrelor de zi :“Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril”, “Sfinţii

Constantin şi Elena”şi Centrul de Zi Alzheimer cu beneficiarii este: zilnic, de
luni până vineri între orele 8.30-14.30. Atunci când sunt planificate activităţi
speciale orarul de funcţionare cu beneficiarii se poate prelungi şi marti şi joi
între orele 15.00–17.00 Persoanele cu probleme de sănătate la care este
recomandabil asigurarea transportului cu microbuzul instituţiei sunt aduse cu
microbuzul doar în situaţia în care există recomndarea medicului instituţiei şi,
eventual a medicului de familie înainte de aprobarea frecventării centrului de zi.
În situaţia în care numărul persoanelor care au aprobare pentru transportul cu
microbuzul instituţiei este complet (opt pe fiecare centru este capacitatea
maximă), persoanele respective vor putea deveni beneficiare numai după
eliberarea unui loc la transport. Există o împărţire a oraşului în ceea ce priveşte
transportul cu microbuzele celor trei centre de zi Persoanele care se pot deplasa
cu mijloacele de transport şi care nu prezintă un risc crescut din punct de vedere
al sănătăţii nu au asigurat transportul de către instituţie/centru de zi.

Structura activităţilor este stabilită în funcţie de posibilităţi şi de nevoile

identificate. Orarul şi structura activităţilor este afişat la vedere în sala de
activităţi (Programul săptămânal al activităţilor).

CAPITOLUL IV

Drepturile şi îndatoririle beneficiarului şi

furnizorului serviciului social

Art.11. Drepturile beneficiarilor

În cazul beneficiarilor Centrelor de zi pentru personae vârstnice “Sfinţii

Arhangheli Mihail şi Gavril”, “Sfinţii Constantin şi Elena” şi Centrul de Zi
“Alzheimer” drepturile beneficiarilor sunt specificate în „Carta drepturilor a
persoanelor care beneficiază de servicii sociale, Drepturi şi obligaţii ale
persoanelor vârstnice” (anexa25) şi în “Contractul pentru acordarea de servicii
sociale în centre de zi”(anexa 8) semnat de către furnizor şi beneficiar.

În afara drepturilor menţionate în documentele de mai sus persoanele vârstnice

beneficiare ale serviciilor centrelor de zi mai au următoarele drepturi:
1. de a li se asigurara confidenţialitatea datelor.
2. de a fi respectaţi şi ajutaţi în caz de nevoie de personalul centrului
3.de a participa la întregul proces de furnizare a serviciilor sociale şi de a alege
activităţile la care să participe
4. de a propune îmbunătăţiri pentru acordarea serviciului social (ex. activităţi
noi, reguli noi, etc.)

34
Anexa 23
5. de a fi consultaţi şi informaţi în probleme care privesc centrul şi activităţile
din centrul de zi.

Art.12. Obligaţiile beneficiarilor

În cazul beneficiarilor Centrelor de zi “Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril”,

“Sfinţii Constantin şi Elena” şi Centrului de Zi „Alzheimer” obligaţiile
beneficiarilor sunt specificate în „Carta drepturilor a persoanelor care
beneficiază de servicii sociale, Drepturi şi obligaţii a persoanelor vârstnice” şi
în „Contractul pentru acordarea de servicii sociale în centrul de zi”, semnat de
către furnizor şi beneficiar.

În afara obligaţiilor menţionate în documentul de mai sus persoanele vârstnice

beneficiare ale serviciilor centrelor de zi mai au următoarele obligaţii:
1. de a respecta programul de sosire şi plecare în centrul de zi
2. de a anunţa când lipsesc de la activităţile zilnice ale centrului
3. de a comunica orice schimbare intervenită în situaţia lor socială sau medicală.
4. de a avea o ţinută decentă, igienă corporală adecvată şi un limbaj de
comunicare corespunzător unei colectivităţi.
5. de a avea un comportament decent, de a respecta atât colegii cât şi personalul,
fără conversaţii sau remarci nepoliticoase care pot leza altă persoană.
6. este interzis consumul de alcool sau frecventarea centrului în stare de
ebrietate

Art.13. Drepturile furnizorului de servicii sociale:

a) de a verifica veridicitatea informaţiilor sociale şi medicale primite de la
beneficiari şi familiile acestora, ori de câte ori se impune
b) de a sista acordarea serviciilor sociale beneficiarului în următoarele
cazuri:
• furnizarea de informaţii eronate, cu rea credinţă, de către beneficiar
şi familie;
• nerespectarea specificaţiilor din „Contractul pentru acordarea
serviciilor sociale în centrul de zi”;
• neparticipare la activităţile Centrului de Zi, fără motive obiective, o
perioadă mai mare de 30 zile;
• nerespectarea prevederilor prezentului Regulament;
• personalul ajunge în imposibilitatea de a acorda servicii pentru
beneficiarii în stadiul avansat al bolii Alzheimer sau a persoanelor
care ajung la gradul de dependenţă I (conform Grilei naţionale de
evaluare a nevoilor persoanelor vârstnice”
c) de a utiliza, în condiţiile legii, date denominalizate în scopul întocmirii de
statistici pentru dezvoltarea serviciilor sociale.

Art.14.Obligaţiile furnizorului:
a) de a respecta drepturile şi libertăţile fundamentale ale beneficiarilor de
servicii sociale
b) de a respecta demnitatea şi intimitatea beneficiarului, fără a-l discrimina
în vreun fel
c) de a respecta orarul Centrului de Zi precum şi obligaţiile de serviciu ce
decurg din fişa postului fiecărui angajat.
d) de a elabora şi respecta planul individualizat de asistenţă a beneficiarului;
35
Anexa 23
e) de a monitoriza situaţia beneficiarilor, folosind instrumentele necesare;
f) de a reevalua situaţia beneficiarilor o dată la un an;
g) de a oferi o ambianţă plăcută, curată, funcţională şi confortabilă
beneficiarilor serviciului
h) de a respecta confidenţialitatea

Confidenţialitatea
Furnizorii serviciilor sociale trebuie să ia măsurile posibile şi rezonabile, astfel
încât informaţiile care privesc beneficiarul să nu fie divulgate sau făcute publice
fără acordul persoanei în cauză.
Instituţia noastră dispune de o procedură de asigurare a confidenţialităţii, care
este cunoscută de către beneficiar şi de către personal.
În instituţia noastră este aplicată următoarea procedură, în scopul asigurării
confidenţialităţii.
• Angajaţilor le este interzisă dezvăluirea informaţiilor la care au acces în
exercitarea atribuţiilor de serviciu, dacă această dezvăluire este de natură
să atragă avantaje necuvenite ori să prejudicieze imaginea sau drepturile
instituţiei sau ale unor colegi, precum şi ale persoanelor fizice sau
juridice;
• Informaţiile cu privire la datele personale vor fi dezvăluite numai cu
acordul persoanelor în cauză;
• Angajaţilor le este interzisă dezvăluirea unor informaţii care nu au
caracter public, în alte condiţii decât cele prevăzute de lege. Condiţiile
prevăzute de O.G. 68/2003 privind serviciile sociale, se referă la situaţiile
în care:
- dispoziţiile legale o prevăd în mod expres
- este pusă în pericol viaţa persoanei beneficiare sau a membrilor unui grup
social
- se va proteja viaţa, integritatea fizică sau sănătatea persoanei în cazul în
care acestea se află în incapacitate fizică, psihică, senzorială ori juridică
de a-şi da consimţământul;
• În situaţia în care persoana este referită către un serviciu social furnizat în
cadrul altei instituţii de asistenţă socială, vor fi dezvăluite informaţii cu
caracter personal, cuprinse într-o fişă de referire a cazului. Acest
document va fi semnat atât de către responsabilul de caz cât şi de către
beneficiar, responsabilul de caz asigurându-se că are acordul
beneficiarului pentru dezvăluirea informaţiilor cu caracter confidenţial;
• Documentele (copii după acte personale precum şi instrumentele folosite
în procesul de rezolvare a problemei) vor fi păstrate în dosare personale
într-un spaţiu securizat la care au acces numai angajaţii instituţiei;
• Informarea şi consilierea se desfăşoară într-un spaţiu special amenajat
(Birou de asistenţă socială, asistenţă psihologică) care garantează
intimitatea personală şi confidenţialitatea informaţiilor furnizate.

CAPITOUL V
DISPOZIŢII FINALE

Art.15. Prezentul Regulament poate fi modificat, completat sau revocat la

solicitarea personalului sau a beneficiarilor de servicii sociale. Decizia de
modificare, completare sau revocare revine Şefului Serviciului pentru Protecţie
Socială a Persoanelor Vârstnice cu consultarea directorului executiv al Direcţiei
de Asistenţă Socială Comunitară şi a Şefului Biroului Centre de Zi.
36
Anexa 23
Art.16. Prevederile Regulamentului vor fi aduse la cunoştinţa salariaţilor şi a
beneficiarilor serviciului, pe bază de semnătură.
Art.17. Prezentul Regulament a fost modificat şi completat la sugestia
personalului care activează în cadrul Biroului Centre de zi pentru persoane
vârstnice având la bază experienţei de trei ani a punerii în aplicare a acestui
Regulament, a procedurilor de lucru şi a modificărilor de structură ale
Serviciului pentru Protecţia Socială a Persoanelor Vârstnice.
Art.18. Prezentul Regulament, aprobat de conducerea instituţiei, va intra în
vigoare odată cu aprobarea sa.

06.10.2008

Şef Serviciul pentru Protecţia

Socială a Persoanelor Vârstnice,
Maria Ciurcaş

37