Umorul autoironic în persuasiune depinde de credibilitatea pe care cel care îl utilieaza o are.

Unele studii relevă faptul că, pe de o parte a râde de propria persoană poate duce la scăderea
credibilității, însă în unele cazuri acest lucru poate crea credibilitate și simpatir în rândul unui
auditoriu. E important să evităm umorul autoironic atunci când e vorba de aspecte care țin de
compentența. Mai multe cercetări au scos la iveală faptul că umorul este perceput diferit de
bărbați și femei. Însă, există situații în care cele două genuri privesc umorul din aceeași
perspectiva. De exemplu, atât bărbații cât și femeile reacționează la fel atunci când umorul este
folosit pe seama femeilor. În schimb, în urmă unor studii a reieșit faptul că bărbații consideră
umorul mai amuzant decât sexul frumos, iar acesta din urmă este mai limitat în utilizarea
umorului decât bărbații.

Umorul funcționează și ca dovadă socială. Doavada socială presupune modelarea

comportamentului nostru după acțiunile sau reacțiile celorlalți. De exemplu, utilizarea fondului
sonor de râsete sau a râsului publicului în serialele de comedie ilustrează acest lucru. Se
întamplă asta pentru a face ca cele mai proaste glume să pară bune.

Apelurile bazate pe patriotism, mândrie, onoare sau sentimentul datoriei nu sunt deloc noi în
persuasiune. Mai multe cercetări sugerează că tacticile patriotice dacă sunt folosite cum trebuie
dau rezultate foarte bune. Dacă o persoană trebuie să convingă pare să obțină încasări de pe
urmă tacticilor patriotice, în schimb dacăse folosește patriotismul drept măr al discordiei,
receptorii pot raspinge mesajul.

Apelul la sex este foarte răspândit dintotdeauna în domeniul publicității. Dacă în trecut acesta
se făcea subtil, în zilele noastre este din ce în ce mai direct. De-a lungul timpului femeile au fost
simple obiecte sexuale, acest lucru fiind criticat de feministe și oameni din mass media. Însă,
din ce în ce mai des și bărbatul apare în această ipostază. De exemplu, un spot TV prezintă o
femeie într-un metrou oprit la stop care privește în altul oprit în aceeași ipostază. Acolo se află
un bărbat bine îmbrăcat pe care femeia îl privește insistent adresându-i un compliment,,
frumoși pantaloni,,

Apelurile la sex acționează că indicii periferice de persuasiune. Se urmărește provocarea unei

reacții emoționale a receptorului, o experiență indirectă de sexualitate sau senzualitate. Deși
este adevărat că apelurile la sex pot fi eficiente, există și atenționări referitoare la utilizarea lor.
În unele cazuri, receptorii care nu sunt țintă reclamelor cu încărcătură sexuală pot deveni
deranjați de ele. De exemplu, acum câțiva ani, Calvin Klein prezenta în reclame adolescenți în
poziții provocatoare, ceea ce i-a determinat pe unii să afirme că erau echivalente cu pornografia
infantilă.

O problema a utilizării apelurilor la sex este faptul că ar putea funcționa drept element de
distragere a atenției, împiedicând reținerea mesajului. Dacă cineva râvnește la modelul sexy
dintr-o revista, este posibil să nu poată acordă atenție și produsului promovat. Unele studii scot
în evidență faptul că reclamele cu stimuli sexuali moderați conduc la o reținere mai mare a
numelui brandului decât reclamele care conțineau stimuli sexuali puternici. De asemenea,
apelul la sex ar putea conduce la reacții sociale nedorite. Tipul idealului feminin prezentat în
mass-media este extrem de slab și are o formă imposibil de obținut pentru majoritatea
femeilor. Așadar, nu e deloc surprinzător că 56% dintre femei, potrivit unui studiu realizat
recent, au afirmat că sunt nemulțumite de propriul corp. Pe de altă parte, reprezentările din
media ale corpului bărbătesc ideal sunt la fel de utopice, ceea ce îi face pe unii bărbați să se
simtă inferiori.

Apelul la căldură sufletească e, de asemenea, foarte întâlnit în publicitate. Unele reclame

transmit un sentiment de căldură sufletească și apropiere. Pun accentul pe familie, prieteni și
pe sentimentul de apartenența. Reclamele care se bazează pe căldură sufletească ne fac să ne
simțim sentimentali sau nostalgici. Peste 20% dintre reclamele din perioada de audiență
maximă folosesc această tema. Apelurile la căldură sufletească funcționează într-un mod
asemănător cu cel la sex, prin asociere. Un produs sau un serviciu este asociat cu imaginea
căldurii, apropierii sau prieteniei. Când ne gândim la produsul respectiv, ne curprinde o senzație
plăcută. Studiile au arătat că reclamele ce recurg la căldură sufletească produs celor care le
urmăresc schibmari temporare de dispoziție. Sentimentele calde sunt induse relativ repede, de
obicei în decurs de 7 până la 15 secunde. Apelurile la căldură sufletească pot fi foarte eficiente,
dar e important că acestea să fie credibile. Trebuie să se evite crearea impresiei că reclamă este
falsă, inutilă sau superficială.

Flatarea este un alt element pe care-l regăsim în publicitate. Comportamentul de flatare tinde
să mărească simpatia, poate crea percepții de similaritate și poate acționa prin intermediul
etichetării sociale. Utilizarea etichetelor sociale pozitive, poate produce schimbări la conceptual
de sine al tinei. Flatarea poate fi neetică doar dacă complimentele sunt considerate false.

Combinarea apelurilor are avantaje clare. Dacă un apel se dovedește inefficient, celălat ar putea
compensa situația.

În concluzie, apelurile motivaționale sunt impulsuri externe folosite pentru intensificarea

motivației cuiva de a întreprinde ceva. Pe lângă cele opt tipuri de apeluri motivaționale: frică,
milă, vinovăție, umor, patriotism, sex, căldură sufletească și flatare, mai sunt multe altele care
sunt la dispoziția specialiștilor în persuasiune.