Cultura cartofului

Cartoful prezinta o deosebita importanta in alimentatia oamenilor, in furajarea animalelor si pentru prelucrari
industriale.... Detalii...

Cultura cartofului
Cartoful prezinta o deosebita importanta in alimentatia oamenilor, in furajarea animalelor si pentru prelucrari
industriale.

In alimentatia oamenilor cartoful se foloseste in stare proaspata sau sub forma de produse uscate si
semipreparate.Datorita gustului placut, a digerabilitatii si a valorii nutritive ridicate preparatele din cartofi satisfac
exigentele alimentare ale tuturor categoriilor populatiei.

In furajarea animalelor cartoful este valoros pentru porcine si bovine dar poate fi utilizat si la alte specii de
animale.Sunt folosite mai ales tuberculii raniti la recoltare sau cei cu dimensiuni mici, reziduurile ramase de la
industrializarea cartofului.

Cartoful este o planta erbacee din familia solanaceelor, care valorifica solurile usoare, nisipo-lutoase din
zonele mai umede si racoroase acolo unde cerealele nu reusesc in cultura.

Avand numeroase soiuri cu perioada de vegetatie diferita, recoltandu-se de la sfarsitul lunii mai pna in
octombrie, cartoful favorizeaza esalonarea lucrarilor agricole, fiind folosit ca planta premergatoare a graului de
toamna.

Cartoful contine: amidon, saruri minerale diverse (pe baza de calciu, magneziu, fosfor, fier, mangan, cupru,
potasiu), protide, lipide, vitaminele din grupul B (B1, B2, B6), vitaminele A si C, acid folic, acid citric, acid malic.

Pentru a obtine productii mari de cartof si de calitate buna, cu posibilitati de mecanizare si irigare,
asigurarea transportului fara vatamarea tuberculilor prezinta o deosebita importanta pentru cultivator.

Plante bune premergatoare pentru cultura cartofului sunt: gramineele si leguminoasele perene furajere si
leguminoasele anuale.
 Lucrarile solului au menirea de a asigura un substrat cat mai afanat cu un
regim aero-hidric corespunzator, prin acumularea apei si elementelor nutritive in sol si distrugerea buruenilor.

Solul se mobilizeaza la adancimea de 28-30 cm pe majoritatea tipurilor de

sol, dovedindu-se superioara aratura cu subsolaj suplimentar de 10-15 cm, facand posibila o buna dezvoltare a
plantei, mai ales a tuberculilor in cuib.

Aratura se efectueaza imediat dupa recoltarea plantei premergatoare,

administrarea ingrasamintelor organice si celor chimice cu fosfat si potasiu, tocarea eventualelor resturi
vegetale.Pana la venirea iernii aratura se mentine curate de burueni, nivelata, fara crusta, permitand plantatul mai
devreme in primavara.Materialul de plantat trebuie sa fie sanatos iar marimea tuberculilor sa fie de 40-70 g.
Pentru a obtine sporuri de productie si o timpurietate mai mare tuberculii de cartofi se pun inainte de
plantare la preincoltit.Incoltirea tuberculilor incepe cu 30-40 de zile inainte de plantare (sfarsitul lunii ianuarie in
sud si vest).

Asigurarea pornirii coltilor in vegetatie se face prin

asezarea tuberculilor in strat de circa 40 cm in camera incalzite la 16-18 grade Celsius pana apar coltii in masa,
fara ca acestia sa depaseasca 1-2 mm.Incoltirea propriu zisa se realizeaza folosindu-se solaria sau alte spatii
care beneficiaza de lumina naturala sau artificiala, cu posibilitati de aerisire in care se pot mentine temperature de
12-15 grade Celsius sau chiar 18 grade Celsius in cazul urgentarii cresterii coltilor.Daca plantatul nu este posibil
temperatura se coboara la 12 grade Celsius pana la plantare.Pentru a obtine o incoltire uniforma se schimba
pozitia laditelor in stive din 7 in 7 zile.
 La plantarea tuberculilor neancoltiti epoca optima de plantare este determinata de zvantarea solului pana la
adancimea de plantare, plus inca 3-4 cm, astfel incat sa se poata efectua lucrarile de pregatire a solului fara
tasari puternice.

Tuberculi neincoltiti nu sunt afectati in sol de eventualele

scaderi ale temperaturii, nu pornesc in vegetatie pana cand nu se realizeaza temperature specifica de 6-7 grade
Celsius.

Calendaristic cartoful extratimpuriu si timpuriu se planteaza intre 5-15 martie in zona nisipurilor din Oltenia si
intre 5-25 martie in restul zonelor de cultura.

Tuberculi neincoltiti trebuie plantati pana la 20 martie in zona de campie, pana la 10-15 aprilie in zona
favorabila si pana la farsitul lunii aprilie in zonele cu clima foarte favorabila.

In stabilirea desimii de plantare trebuie sa se aiba in vedere urmatoarele aspect:

sa se foloseasca norme de plantare cat mai reduse si economice prin reglarea desimii

numarul de tulpini principale si tuberculi formati la cuib creste odata cu marimea materialului de plantare si a
spatiului de nutritie si scade datorita reducerii desimii de plantare, intre soiuri fiind diferente semnificative.

Pentru cartoful ce se recolteaza la maturitate se asigura un numar de 220-240 de mii de tulpini la

hectar.Aceasta densitate se asigura cu 45-55 de mii de tuberculi plantati la hectar, cu marimea de 30-45 mm,
respectiv 40-60 g fiecare, considerand ca un tubercul asigura pornirea in vegetatie a 4-5 tulpini initiale viguroase.

Pentru culturile de cartof extratimpurii si timpurii se planteaza un numar de 65-75 de mii tuberculi sau
portiuni de tuberculi a cate 3-4 colti, ceea ce inseamna 240-280 de mii de tulpini pe hectar.

Nu marimea tuberculilor plantati determina productia de

cartofi cat mai ales desimea de plantare, productia fiind in corelatie cu numarul de tulpini principalela hectar.Daca
se planteaza tuberculi mai mici se mareste desimea de plantare, pentru a se asigura numarul normal de tulpini
principale.

Distanta intre randuri la cartofi extratimpurii si timpurii cu tuberculi incoltiti inainte de plantare distant intre
randuri este de 55-60 cm, plantarea efectuandu-se semimecanizat, se deschid rigole cu ajutorul cultivatorului
prevazut cu corpuri de rarita, in care tuberculii se planteaza manual, iar acoperirea lor se face fie mecanizat fie
manual.Pe terenuri nisipoase distant intre randuri este de 70 cm, distanta intre tuberculi pe rand oscileaza in
functie de distant intre randuri si desimea stabilita, intre 19-27 cm.
 Cartoful se planteaza mecanizat prin acoperire cu
biloane.Masinile de plantat trebuie sa fie bine reglate astfel incat sa rezulte un bilon uniform simetric fata de
coama, lat la baza de 38-42 cm si inalt de 12-15 cm deasupra partii superioare a tuberculilor la bilon mic si 20-25
cm la bilon mare, astfel ca dupa asezarea pamantului in bilon tuberculii sa fie acoperiti cu un strat de 8-9 cm
pamant, respective 16-19 cm.

Exista doua tipuri de plantare: plantatul in biloane si plantarea pe brazde.

Plantatul in biloane este obligatoriu in cazul irigarii prin brazde sau in

zonele cu ploi abundente sip e pante mai mari de 4-5 %.Adancimea de plantat variaza intre 6-17 cm in fuctie de
adancimea la care umiditatea si temperature sunt favorabile formarii tuberculilor.

Plantatul pe brazde consta in executarea unei araturi, tuberculii

punandu-se tot la a doua brazda, in cazul plugului purtat de tractor, distant intre randuri este de aproximativ 60
cm.Tuberculii se aseaza cu man ape peretele brazdei, la jumatatea intervalului dintre coama si fundul
brazdei.Acoperirea se face prin rasturnarea brazdei urmatoare, astfel terenul ramane ca o aratura.
Ingrijirea cartofului fara utilizarea erbicidelor. De la plantare la rasarire intervalul este de peste 30 de zile la
cartofi neincoltiti iar la cartofi preincoltiti este de 18-25 de zile.In acest interval se distrug buruenile si crusta care
se poate forma mai ales pe terenurile grele si cu vreme ploioasa.

Cele mai bune rezultate se obtin cand lucrarile se fac imediat ce apar buruenile.Prima lucrare se efectueaza
la 10-14 zile dupa plantare.Grapa distruge buruenile si crusta de pe coama biloanelor, dar si de pe intervalul
dintre biloane.Dupa 1-4 zile se lucreaza din nou dar cu cultivatorul echipat cu piese tip rarita.

In cazul infestarii culturii cu burueni perene se va executa o prasila manuala complete pe rand sau una
doua lucrari de plivit.

La culturile irrigate lucrarile de ingrijire se coreleaza cu udarile, mai intai se face udarea apoi se efectueaza
prasitul sau bilonatul, afanand solul si refacand biloanele.

Tot in perioada de vegetatie se fac tratamente contra bolilor si daunatorilor.

Ingrijirea culturii de cartofi cu

ajutorul erbicidelor.
Buruenile din lanurile de cartofi se combat cu multa greutate, deoarece primele faze de vegetatie a plantei
corespund cu perioadele ploioase din lunile mai si iunie, cand nu se poate intra cu mijloacele mecanice pentru
distrugerea lor.

Buruenile produc pagube mari, determinand diminuarea recoltei cu 20-35 %, acestea consuma cantitati
mari de apa si elemente nutritive si scad eficienta tratamentelor impotriva bolilorsi daunatorilor, de asemenea
recoltarea mecanizata devine dificila sau imposibila.

Exista doua tipuri de erbicide care se pot folosi in cultura cartofului: erbicide preemergente care se folosesc
inaintea infiintarii culturii si erbicide postemergente care se folosesc dupa infiintarea culturii.

Amintim cateva erbicide care se pot utiliza preemergent in cultura cartofului: Dual Gold 960 EC se utilizeaza
in cantitate de 1,0-1,5 l /ha impotriva buruenilor monocotiledonate anuale.

In functie de umiditatea din sol exista doua posibilitati de aplicare:

inainte de semanat, urmat de incorporare superficiala pe sol uscat,si in regiunile unde sunt asteptate
perioade de seceta Dual Gold 960 EC se aplica inainte de insamantare si apoi se incoporeaza in stratul
superficial al solului la 2-3 cm, cu ajutorul combinatorului.

imediat dupa semanat in conditii normale de umiditate Dual Gold 960 EC se recomanda a fi aplicat dupa
semanatul culturii,sau in aceeasi zi, pana inainte de rasarirea acestuia.

Un alt erbicid care se poate utiliza este Sencor 70 WG in cantitate de 0,7-1,2 kg /ha impotriva buruenilor
anuale si unele monocotile.

Sencor 70 WG poate fi administrat atat preemergent cat si postemergent pana cand lastarii au inaltimea de
maximum 10 cm.
 Stomp 330 EC se poate utiliza preemergent in cantitate de 5,0 l/ha impotriva buruenilor monocotiledonate si
unele dicotiledonate anuale. Tratamentul se poate aplica intr-un interval de 5 zile dupa semanat.

Erbicide postemergente utilizate in cultura cartofului sunt: Fusilade Forte in cantitate de 0,8-1,0 l/ha
impotriva buruenilor monocotiledonate anuale, siimpotriva buruenilor monocotiledonate perene in cantitate de 1,3
l/ha.

Pantera 40 EC se utilizeaza in cantitate de 0,75-1,0 l/ha impotriva buruenilor monocotiledonate anuale .Mai
combate pirul tarator si costreiul in cantitate de 2,0 l/ha,de la 10 cm pana la 70 cm inaltime.Efectul deplin este
obtinut la 14-21 de zile de la aplicare.

Titus 25 DF se utilizeaza in cantitate de 40-60 g/ha impotriva buruenilor monocotiledonate anuale si perene
si unele dicotiledonate.

Descrierea si combatere bolilor la cultura de cartofi.

Descrierea si combaterea manei cartofului (Phytophthora infestans).
Mana cartofului poate ataca toate organele aeriene ale plantelor precum si pe cele subterane, cu exceptia
radacinilor.

Atacul se manifesta pe frunze, pe fata superioara a limbului, apar pete galbui, la inceput mici, cu contur
difuz, mai numeroase catre marginea foliolelor. Petele se maresc treptat, devin brune, apoi brun negricioase si
sunt inconjurate de o dunga galbena, cu margini regulate si difuze.Petele pot sa conflueze, brunificarea se intinde
pe toata suprafata frunzelor, care se usuca si se rasucesc de parca ar fi arse.Tulpinile, petiolii si pedunculi florali
atacati prezinta pete alungite, brune-negricioase pe care ciuperca nu fructifica.

Atacul de pe tulpini, prin extinderea petelor, poate cauza uscarea prematura a partii aeriene a plantelor.

Tuberculii atacati, apar cu pete brune-plumburii, adancite, iar in sectiune se observa zone de tesut
brunificat, de la care pornesc prelungiri neregulate spre central pulpei.

Ciuperca ierneaza in tuberculi, sub forma de miceliu de rezistenta, precum si in resturile vegetale bolnave
ramase pe sol.

Patogenul prefera temperaturile de 16-22 grade Celsius, avand doua varfuri ale curbei de evolutie, la
inceputul lunii iulie si la inceputul lunii septembrie.

Prevenirea aparirtiei manei se poate realiza prin: sortarea riguroasa a tuberculilor, inainte de depozitare si
plantare, distrugerea tuberculilor infectati, utilizarea soiurilor cu rezistenta ridicata.

Combaterea chimica se realizeaza prin tratamente cu fungicide in timpul perioadei de vegetatie, amintim
cateva substante utilizate: Acrobat MZ 90/600 WP in concentratie de 0,2 % (2,0 kg/ha), Antracol 70 WP in
cantitate de 1,5-2,5 kg/ha (20 g in 7-10 l apa), Bravo 500 SC in cantitate de 1,5-2,0 l/ha, Champ 77 WG in
concentratie de 0,3 % (3,0 kg/ha), Consento 450 SC in cantitate de 2,0 l/ha (20 ml in 20 l apa), Curzate Manox in
cantitate de 2,5 kg/ha, Dithane M-45 in cantitate de 2,0-2,5 kg/ha,Dithane Neotec 75 WG in cantitate de 2,0-2,5
kg/ha, Equaction Pro in cantiate de 0,4 kg/ha ( 6 g in 6 l apa), Fanion WG in cantitate de 2,5 kg/ha in 200-300 l/ha
apa, Folpan 80 WDG in concentratie de 0,15 % ( 1,5 kg/ha), Funguran OH 50 WP in cantitate de 3,0 kg/ha,
Kocide 2000 in cantitate de 1,5 kg/ha, Polyram DF in cantitatete de 1,8 kg/ha, Ridomil Gold MZ 68 WG in
cantitate de 2,5 kg/ha, Ridomil Gold Plus 42,5 WP in cantitate de 3,0 kg/ha, Zetanil Blu in cantitate de 3,0 kg/ha.

Descrierea si combaterea rizoctoniozei (Rhizoctonia solani).

Rizoctonia se manifesta pe tuberculi, stoloni, radacini si tulpini.Pe radacini si stoloni boala apare sub forma
de pete brune, acoperite cu o retea fina constituita din miceliul ciupercii. Plantele atacate prezinta la baza
tulpiniilor mature un mucegai alb-cenusiu.

Atacul la nivelul tuberculilor consta in formarea de cruste de mici dimensiuni, albicioase la inceput, apoi
brun-negricioase, compacte, care formeaza pe suprafata tuberculului escavatii de dimensiuni variabile.Boala este
periculoasa daca atacul pe tuberculi apare timpuriu.Tuberculii bolnavi dau nastere la plante fragile, care pier
foarte repede.

In afara de cartofi agentul patogen paraziteaza: sfecla, tutunul, rapita, castravetele, ardeiul, morcovul,
mazarea, fasolea, ridichea, tomatele, varza.
 Prevenirea aparitiei rizoctoniozei se poate realizeaza prin: asolament rational (dupa o cultura atacata nu se
infiinteaza o noua cultura cu plante care fac parte din cercul de plante gazda al ciupercii), plantarea optima si in
soluri usoare, sistem de nutritie echilibrat in azot, fosfor, potasiu.

Combaterea chimica se poate realiza prin tratamente cu fungicide cum ar fi: Dithane M-45 in cantitate de
0,5 kg /t tuberculi (20 g pentru 40 kg tuberculi), Dithane Neotec 75 WG in cantitate de 0,5 – 1,0 kg/ 1,0-1,5 t
tuberculi (20 g pentru 30-40 kg tuberculi).

Descrierea si combaterea alternariozei (patarea bruna) (Alternaria solani).

Alternarioza se manifesta pe frunze, mai rar pe tulpini si frecvent pe tuberculi, mai ales in perioada de
depozitare.

Pe frunze boala debuteaza la sfarsitul lunii mai, inceputul lunii iunie, prin aparitia de pete circulare, ovale
sau colturoase, de culoare bruna cu zone concentrice. Petele se maresc, conflueaza, cauzand uscarea unor
portiuni mai mari de frunza.

Boala apare la inceput pe frunzele bazale, treptat producandu-se infectii pe verticala, la frunzele din etajele
superioare.

Pe tuberculi petele sunt brune-negricioase si sunt usor adancite.Evolutia atacului duce la putrezirea pulpei.

Prevenirea aparitiei alternariozei se poate realiza prin: sortarea riguroasa a tuberculilor atat la plantare cat si
la depozitare, evitarea plantari pe terenuri grele bogate in apa, recoltarea la timp, pe vreme insorita evitarea
traumelor si sortarea tuberculilor infestati inainte de depozitare.

Combaterea chimica se poate realiza prin tratamente cu fungicide cum ar fi: Antracol 70 WP in cantitate de
1,5-2,5 kg/ha (20 g in 7-10 l apa), Bravo 500 SC in cantitate de 1,5 l/ha, Curzate Manox in cantitate de 2,5 kg/ha,
Electis 75 WG in cantitate de 1,8 kg/ha, Fanion WG in cantitate de 2,5 kg/ha in 200-300 l/ha apa, Polyram DF in
cantitate de 1,8 kg/ha, Shavit F 72 WP in concentratie de 0,2 % ( 2,0 kg/ha).

Descrierea si combaterea daunatorilor din cultura de cartofi.

Descrierea si combaterea nematodului tulpinilor si tuberculilor de cartofi
(Ditylenchus destructor).
Nematodul poate dezvolta 5-6 generatii pe an, iernand in toate stadiile in tulpinile diferitelor plante cultivate
si spontane, in bulbi, in tuberculi si uneori chiar in sol.

Primavara larvele migreaza in sol, patrund in radacini, tuberculi sau bulbi prin leziuni mecanice sau orificii
naturale, dizolvand peretii celulari cu ajutorul unor secretii ale tubului digestiv.Nematodul ataca tulpinile, bulbii,
tuberculii, rizomii si radacinile diferitelor plante cultivate si spontane.

In urma atacului frunzele plantelor se ingroasa si se scurteaza, decolorandu-se treptat, pentru ca, in final, sa
se ingalbeneasca. Tuberculii sau bulbii atacati se deformeaza, prezentand crapaturi, plantele atacate se usuca.

La o infestare tardiva, desi plantele nu prezinta simptome exterioare vizibile, tuberculii sau bulbii acestor
plante prezinta pete, la inceput albicioase, apoi brune, cu aspect mucilaginos si in mod practic fara posibilitati de
valorificare sau de pastrare.

Prevenirea aparitiei nematodului se poate realiza prin: respectarea stricta a masurilor de carantina
fitosanitara externa si interna, realizarea unei rotatii a culturilor, se recomanda in acest caz utilizarea rapitei, a
canepii, mustarului a caror secretie radiculara stimuleaza eclozarea larvelor din chisti, care mor in lipsa gazdei,
cultivarea unor soiuri rezistente.

Combaterea chimica se poate realiza cu tratamente chimice cu nematocide cum ar fi: Nemathorin 10 G in
cantitate de 10-15 kg/ha.Se recomanda administratrea produsului la o adancime de maxim 10-15 cm.In conditii
de seceta se recomanda irigarea in momentul aplicarii, pentru a facilita performantele substantei.

Descrierea si combaterea viermilor sarma (gandaci pocnitori) (Agriotes sp.).

Viermii sarma sunt raspanditi in toate regiunile tarii dar mai ales in zonele de stepa si silvostepa.
 Adultii au corpul alungit si ingustat posterior.Elitrele sunt prevazute cu patru dungi caracteristice.

Caracteristic pentru acest grup de insecte este dispozitivul de sarit, situat la punctul de insertie intre
prostern si mezostern.Culoarea variaza de la brun roscat la brun inchis. Larvele ating la maturitate lungimea de
18-26 mm.Corpul este cilindric, puternic chitinizat, ceea ce le imprima o anumita rigiditate, de unde le vine si
denumirea de "viermi sarma".Din varsta a doua, culoarea corpului se transforma din alb-transparent in galben-
portocaliu lucios, iar capul este brun.

Viermele sarma prezinta o generatie la 3-5 ani si ierneaza in sol ca insecte adulte si ca larve de diferite
varste, sunt polifage, larvele hranindu-se cu partile subterane ale plantelor.

Ataca de preferinta cerealele paioase, porumbul, floarea-soarelui, cartoful, sfecla, morcovul, tomatele,
tutunul, pomii fructiferi, vita de vie.

Adultii se hranesc cu elementele florale din inflorescentele cerealelor si umbeliferelor.

Larvele provoaca rosaturi ale radacinilor producand galerii in profunzimea acestora. In timpul atacului
plantele aflate in primele faze se ingalbenesc si se usuca. Adultii sunt omnivore, se hranesc cu insecte mici,
rame, boabe de cereale germinate.

Prevenirea aparitiei viermilor sarma se poate realiza prin: rotatia culturilor, aratura adanca de toamna pentru
distrugerea larvelor, adunarea si distrugerea prin ardere a tuturor resturilor dupa recoltare.

Combaterea chimica se poate efectua cu Sintogril Super in cantitate de 30 kg/ha printr-o usoara
incorporare, inainte de plantare.

Descrierea si combaterea la gandacul din Colorado (Leptinotarsa

decemlineata).
Gandacul de Colorado este unul dintre cei mai prezenti daunatori ai agriculturii in perioada de vara.Are 1-2
generatii pe an si ierneaza ca adult in sol, la 35-40cm adancime. Ataca numeroase specii de plante din familia
Solanaceae, atat cultivate (cartoful, vinetele, tomatele), cat si spontane (ciumafaia, zarna, maselarita,
matraguna).
In stadiul de adult, gandacul are corpul de 9-12 mm lungime si un colorit galben-portocaliu.Cele doua elitre
(prima pereche de aripi, cele tari) prezinta cate cinci dungi longitudinale negre.

Dupa perioada de hibernare, ies din pamant la sfarsitul lunii martie.Dupa o hranire intensa, specifica
indivizilor ajunsi la maturitate sexuala, are loc copulatia si ponta.

Femelele depun ouale in grupe de cate 10-120 exemplare, pe partea inferioara a frunzelor.Incubatia
dureaza intre patru si cinci zile, urmand ca larvele sa apara la jumatatea lunii mai.Larva se dezvolta intre 15 si 30
de zile.

Larva, in stadiul maxim de dezvoltare, atinge o lungime de 12-15 mm, fiind colorata in rosu-portocaliu, pe
partile laterale prezentand puncte negre bine definite.In acest stadiu larvele parasesc plantele, patrund in sol si se
transforma in pupe.In acest stadiu vor petrece intre 12 - 20 de zile urmand sa devina adultii din prima
generatie.Prima generatie se dezvolta in maxim 35 de zile, adultii aparand in a doua jumatate a lunii iunie.
Datorita aparitiei esalonate a adultilor, generatiile se suprapun.

Larvele tinere perforeaza, iar mai tarziu consuma in intregime limbul foliar.La atacuri puternice plantele sunt
complet scheletizate, ramanand numai resturi de tulpina, culturile de cartof fiind complet compromise.

Adultii rod frunzele, incepand de la margine, la un atac puternic putand produce defolierea plantelor.Cand
nu mai gasesc plante verzi pentru hrana, gandacul ataca tuberculii de cartof, mai ales daca acestia se afla la
suprafata solului, atacand si fructele de vinete.

Prevenirea aparitiei gandacului din Colorado se poate realiza prin: controlul riguros la punctele de frontiera
in cazul importului de tuberculi de cartof pentru a impiedica patrunderea unor daunători de carantina, crearea
unor conditii favorabile inmultirii si activitatii dusmanilor naturali ai gandacului din Colorado, cultivarea de soiuri
rezistente sau tolerante la atacul gandacului din Colorado, intretinerea culturilor prin prasile repetate, fertilizare
rationala pentru stimularea dezvoltarii plantelor.
 Combaterea chimica se poate realiza prin tratamentul tuberculilor inainte de plantat cu Prestige 290 FS,
tratamentul se efectueaza cu ajutorul unei instalatii amplasate pe masina de plantat, care pulverizeaza produsul
in doza de 0,8 l/t (in amestec cu cca. 45 l apa) direct pe tuberculi, concomitent cu plantarea lor. Prestige nu se va
utiliza pe o samanta cu vigoare slaba sau infectata cu diverse ciuperci patogene (Fusarium, Erwinia) si la culturi
amplasate pe soluri reci, cu exces de umiditate sau semanate la adancime prea mare. O alta substanta care se
poate folosi in tratamentul tuberculilor de cartof este Calypso 480 SC in cantitate de 0,08 l/ha (10 ml in 50 l apa.

In perioada de vegetatie combaterea gandacului din Colorado se realizeaza cu ajutorul insecticidelor cum ar
fi: Actara 25 WG in cantitate de 0,06-0,08 kg/ha (1,5 g in 15 l apa), Decis Mega in cantitate de 2 ml in 6,5 l apa,
Karate Zeon in cantitate de 2 ml in 6,0 l apa, Laser 240 SC in cantitate de 0,1 l/ha, Mospiln 20 SG in cantitate de
0,1 kg/ha (1,5 g in 10 l apa), Coragen in cantitate de 50-62 ml/ha, Nuprid 200 SC in cantitate de 0,3-0,4 l/ha.

Descrierea si combaterea la paduchele negru al sfeclei (Aphis fabae).

Paduchele negru al sfeclei prezinta 8-12 generatii pe an, iernand ca ou de iarna depus de femelele formei
sexuate pe ramurile unor arbusti din flora spontana, cum ar fi: lemnul cainesc, calinul sau iasomia.In primavara,
din oul de iarna rezulta larve, care apoi se transform in femele adulte, asa numitele fundatrix si care vor da
nastere, pe cale asexuata, la cateva generatii de fundatrigene nearipate care vor popula gazdele primare pe care
s-a realizat iernarea in stadiul de ou.Incepand cu generatia a 2-a apar si formele aripate, care parasesc gazdele
primare, colonizand frunzele si tulpinile diferitelor gazde secundare cultivate (sfecla, floarea soarelui, salata, etc.)
si spontane (loboda, palamida, stirul, etc.) provocand efecte daunatoare.

Paduchele negru colonizeaza frunzele, lastarii si florile plantelor gazda, atacand prin inteparea si sugerea
sucului celular.Sunt preferate plantele de sfecla, floarea soarelui, cartof, mazare, fasole,trifoi, spanac, salata.

Frunzele atacate se rasucesc, se brunifica si se usuca.La seminceri, in urma atacului florile avorteaza,
productia de seminte fiind serios afectata. Daunatorul este totodata un important vector pentru numeroase viroze,
la speciile de plante cultivate carora le provoaca daune.

Prevenirea aparitiei paduchelui negru se poate realiza prin: rotatia culturilor (semanaturile unei anumite
plante sa nu urmeze pe parcele care anul precedent au fost cultivate tot cu aceeasi planta), intretinerea culturilor
in cele mai bune conditii prin distrugerea plantelor spontane, adunarea si distrugerea prin ardere a tuturor
resturilor dupa recoltare.

Combaterea chimica se poate realiza prin tratamentul tuberculilor cu Prestige 290 FS in cantitate de 0,8
l/ha.

In timpul perioadei de vegetatie se pot face tratamente cu : Actara 25 WG in cantitate de 0,06-0,08 kg/ha,
Calypso 480 SC in cantitate de 0,08 l/ha, Decis Mega 50 EW in cantitate de 2 ml in 6,5 l apa,Mospilan 20 SG in
cantitate de 0,1 kg/ha.

Irigarea cartofului s-a dovedit foarte eficienta in toate zonele.In

primaverile secetoase se recomanda sa se faca o udare de aprovizionare sau o udare imediat dupa rasarire.

Umiditatea solului trebuie mentinuta in tot timpul perioadei de vegetatie la minim 70-80 % din capacitatea
pentru apa a soluluiConsumul de apa la cartof are valori de 3500-7000 m3 de apa la hectar,60-70 % din acest
consum realizandu-se in perioada de formare si crestere intensa a tuberculilor (iunie,iulie,august).
 Recoltarea cartofului incepe cu soiurile extratimpurii si timpurii
incepand din luna mai, atunci cand greutatea tuberculilor a deposit 30 g.

Recoltarea se face manual prin smulgere pe terenurile nisipoase, iar pe celelalte soluri folosind sapa sau
plugul.Se incearca evitarea ranirii tuberculilor, sortarea facandu-se concomitant cu recoltarea.

Pentru consumul de vara recoltarea se face pe masura necesitatilor, de obicei in luna iulie-august, cand
peridermul nu este inca bine format recoltarea se poate realiza mecanizat.

Cartoful pentru consum de toamna-iarna si pentru industrializare se recolteaza cand 2/3 din tulpini (vrejuri)
s-au uscat, restul de 1/3 avand inca culoare galbena.Recoltarea se face numai pe vreme buna si la umiditarea
corespunzatoare a solului.

Pastrarea tuberculilor se poate realiza fara pierderi daca au o stare fitosanitara buna, recoltarea s-a facut la
maturitate deplina, pe vreme fara ploi si relative calda, s-au indepartat impuritatile, iar eventualele rani s-au
vindecat in totalitate.