Sunteți pe pagina 1din 81

Anul VIII nr.

2/2016

INFOSFERA
Revistă de studii de securitate şi informaţii pentru apărare

Revista este indexată în bazele de date internaţionale EBSCO şi CEEOL

Revistă cu prestigiu ştiinţific recunoscut de Consiliul Naţional de Atestare


a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare (CNATDCU)

Direcţia Generală de Informaţii a Apărării


CUPRINS
Mesajul Directorului general al Direcţiei generale de informaţii a apărării cu prilejul
sărbătoririi a 17 ani de la înfiinţare ...................................................................................... 3
General Marian HĂPĂU

Datoria faţă de ţară – un imperativ care se îndeplineşte cu pasiune şi sacrificiu ............... 5


General-maior Ileana CHIRIŢĂ

Noi şi forumul economic mondial Davos............................................................................ 11


Napoleon POP

Libertatea navigaţiei pe oceanul mondial: elemente ale istoriei unei preocupări strategice
majore şi perene a SUA. ....................................................................................................... 18
Florin DIACONU

Geopolitica sistemelor defensive – o viziune spiritualistă .................................................. 27


Ilie BĂDESCU

Aspecte psihologice privind relaţia dintre performanţa profesională a militarului


şi familia sa .......................................................................................................................... 37
Cristian DOBRE

Cunoaşterea specificului cultural, o necesitate pentru succesul activităţii


de intelligence ....................................................................................................................... 48
Ionuţ Sorin COTORCEANU

Strategiile conversaţionale - un instrument eficient în interrelaţionare,


negociere şi mediere ............................................................................................................. 58
Iuliana Adriana DUMITRACHE

Perspective în dezvoltarea aeronavelor fără pilot ............................................................... 65


Cătălin-Gabriel GHIORGHIŢĂ

Profile la distanţă. Analiza asumării deciziilor politice şi militare .................................... 73


Manuela VÂRLAN
MESAJUL DIRECTORULUI GENERAL AL DIRECŢIEI
GENERALE DE INFORMAŢII A APĂRĂRII,
CU PRILEJUL SĂRBĂTORIRII A 17 ANI
DE LA ÎNFIINŢARE

A nul acesta, Direcţia Generală de Informaţii a Apărării


împlineşte 17 ani de existenţă, perioadă în care structura a
demonstrat constant că este capabilă să răspundă nevoii de sprijinire a
sistemuluinaţionaldeapărareşisecuritate,prinpunerealadispoziţie,în
timp oportun, tuturor structurilor şi persoanelor cu atribuţii decizionale,
a informaţiilor relevante asupra evoluţiilor situaţiei politico-militare
globale.
Apărută din nevoia coordonării permanente în desfăşurarea
standardizată a activităţii de informaţii şi contrainformaţii şi a cooperării
atât cu structurile/serviciile departamentale naţionale de informaţii, cât
şi cu cele ale statelor aliate/partenere, Direcţia Generală de Informaţii General Marian HĂPĂU,
a Apărării a parcurs un proces complex de adaptare instituţională şi Directorul general
conceptuală la noile mutaţii care au survenit în ultimele două decenii al Direcţiei Generale
în mediul de securitate: riscuri şi ameninţări asimetrice (dezvoltarea de Informaţii a Apărării
tehnologică fără precedent şi modul de manifestare al comunităţilor
virtuale, terorismul şi riscurile transnaţionale, traficul de fiinţe umane
sau de bunuri, migraţia, accentuarea competiţiei pentru accesul la resurse şi pieţe de desfacere),
ameninţările hibride şi dinamica accelerată a evenimentelor cu impact asupra securităţii naţionale
(retorica naţionalistă şi extremismul religios, opţiunile unor state de aderare sau colaborare cu
NATO, cu potenţial de inflamare a discursului altor state care se simt vizate de un posibil efect
destabilizator pentru securitatea regiunii, divergenţele bilaterale dintre unele state/entităţi).
În contextul unei complexităţi semnificative şi a unei dinamici din ce în ce mai accentuate
a riscurilor şi ameninţărilor, Direcţia Generală de Informaţii a Apărării a trebuit să-şi adapteze
misiunile pentru realizarea superiorităţii informaţionale şi prevenirea surprinderii strategice,
pentru contracararea culegerii de informaţii din domeniul militar de către serviciile de informaţii
adverse, pentru protecţia intereselor naţionale de securitate, pentru prevenirea şi combaterea
actelor de terorism, precum şi pentru sesizarea oportunităţilor, acel „atu strategic” de care statul
român are nevoie pentru a continua procesul de racordare la valorile europene şi euroatlantice.
Aşadar, în noua paradigmă de securitate, Direcţia Generală de Informaţii a Apărării se
raliază schimbărilor din mediul de acţiune, în acest sens avându-se în vedere mai multe obiective
strategice, precum dezvoltarea capacităţilor de culegere şi rafinare a informaţiilor în acord cu
cele mai moderne şi eficiente instrumente, menţinerea unei cooperări eficiente cu structurile
de informaţii din cadrul comunităţii naţionale de informaţii, dezvoltarea cooperării la nivel
internaţional în cadrul formatelor şi alianţelor consacrate precum NATO sau Uniunea Europeană
şi perfecţionarea continuă a resursei umane, toate acestea în sprijinul dezvoltării cunoaşterii şi
înţelegerii evoluţiilor în domeniul apărării şi securităţii la nivel naţional, regional şi global.

INFOSFERA 3
Intelligentia, Fides, Excellentia

Au fost implementate proceduri NATO de informaţii, contrainformaţii şi de securitate,


fapt care a permis dezvoltarea capabilităţilor de lucru în comun cu structurile militare ale
Alianţei în teatrele de operaţii şi perfecţionarea managementului riscurilor, ameninţărilor şi
vulnerabilităţilor din domeniul de responsabilitate. De altfel, Direcţia Generală de Informaţii
a Apărării a fost, încă de la început, puternic implicată în procesul de aderare a României la
NATO, cooperând cu Alianţa pe linia schimbului de informaţii, în cadrul parteneriatului pentru
Pace, desfăşurând activităţi deopotrivă pe întreg teritoriul ţării şi în toate zonele de interes,
astfel furnizând la standarde de calitate ridicate materiale informative de nivel strategic pentru
factorii de decizie politico-militari.
Aceşti 17 ani de existenţă au demonstrat, fără echivoc, că o contracarare eficientă a noilor
riscuri transfrontaliere şi a ameninţărilor de tip hibrid nu va fi posibilă decât prin actualizarea
metodelor, procedurilor şi instrumentelor tradiţionale ale muncii de intelligence (culegerea de
tip HUMINT), în conformitate cu evoluţiile mediului internaţional de securitate şi provocările
interconectării unei lumi globale şi multipolare, unde spaţiul virtual conferă posibilităţi nemăsurate
de derulare de acţiuni ostile, din acest punct de vedere tehnologia constituind, în acelaşi timp, o
posibilitate nesperată de exprimare, informare şi cunoaştere, dar şi un instrument de subminare a
intereselor naţionale/securităţii unui stat de către indivizi sau grupări radical-extremiste.
Locul pe care îl ocupă astăzi Direcţia Generală de Informaţii a Apărării în cadrul
sistemului naţional de securitate este rezultatul înţelegerii acestui adevăr: mediul de securitate
actual se află într-o permanentă schimbare şi prezintă surse de ameninţare şi insecuritate
complexe, interdependente, difuze şi volatile. Pentru asigurarea securităţii naţionale, niciun
stat nu poate miza pe protejarea intereselor şi valorilor naţionale în mod izolat, niciun serviciu
de informaţii nu poate exclude certitudinea interconectării dimensiunilor externă şi internă a
securităţii şi necesitatea cooperării şi a dezvoltării unor soluţii eficiente. Serviciile de informaţii
şi de securitate, în calitate de principale instituţii care asigură cunoaşterea strategică pentru
factorii de decizie ai unui stat, pot valorifica prin cooperare experienţa, expertiza, capabilităţile
partenerilor naţionali şi internaţionali, ceea ce poate contribui la consolidarea capacităţii proprii
de analiză şi avertizare strategică.
Având în vedere credibilitatea şi aprecierea de care se bucură expertiza Direcţiei Generale
de Informaţii a Apărării în rândul beneficiarilor noştri interni şi a partenerilor externi (aprecierile
superlative la adresa profesionalismului militarilor români, formulate în nenumărate rânduri
de comandanţii structurilor militare ale statelor aliate sau partenere sub comanda cărora s-au
aflat militarii români în teatrele de operaţii sau în cadrul comandamentelor aliate), experienţa
acumulată până în prezent şi implicarea activă în efortul comun de promovare a conceptului de
„cultură de securitate” la nivelul societăţii civile din România, sunt ferm convins că dispunem de
resursele necesare pentru a ne putea îndeplini, şi pe viitor, cu succes obiectivele asumate, punând
accent pe abordarea multidisciplinară şi specializarea personalului, flexibilitate şi cooperare,
la nivel naţional şi internaţional.
Şi pentru că aceste gânduri le aştern pe hârtie într-un moment aniversar, aş dori cu această
ocazie să mulţumesc întregului personal al Direcţiei Generale de Informaţii a Apărării pentru
devotamentul şi profesionalismul cu care a înţeles să îşi îndeplinească atribuţiile şi să urez tuturor
reuşite şi împliniri, atât în plan profesional, cât şi în plan personal, iar deviza instituţiei noastre –
„Intelligentia, Fides, Excellentia” – să rămână un jalon în această nobilă activitate!

LA MULŢI ANI!

GENERAL MARIAN HĂPĂU

4 INFOSFERA
DATORIA FAŢĂ DE ŢARĂ – UN IMPERATIV
CARE SE ÎMPLINEŞTE CU PASIUNE ŞI SACRIFICIU

Î nfiinţarea Direcţiei Generale de Informaţii a Apărării,


la 1 iulie 1999, la cinci ani după ce România semnase
Parteneriatul pentru Pace şi se afla în plin proces de pregătire
pentru aderarea ca membru cu drepturi depline la organismele
euroatlantice, a apărut ca o necesitate obiectivă a statului român
de a avea o structură de informaţii militare integratoare, flexibilă
şi cu o capacitate ridicată de anticipare şi prevenire.
După constituire, volatilitatea mediului geopolitic a
antrenat Direcţia Generală de Informaţii a Apărării în vâltoarea
unor ample transformări, determinând-o să-şi adapteze forţele
şi misiunile la dinamica şi noile caracteristici ale mediului de
General-maior securitate regional şi internaţional. Instituţia noastră a trecut
Ileana CHIRIŢĂ, astfel, succesiv, prin multiple provocări – precum intensificarea
Locţiitorul Directorului
competiţiei la nivel geopolitic între principalii actori regionali
general al Direcţiei
Generale de Informaţii sau alte state cu interese în regiune, ori conflictele prelungite din
a Apărării Balcani, Afganistan şi Irak – care au făcut loc, în mod inerent,
unor ameninţări şi riscuri majore la adresa securităţii statului
român. Astfel, a fost nevoie de o adaptare rapidă, nu numai prin
contracararea eficientă a acestor riscuri şi ameninţări (asigurând securitatea graniţelor
noastre), ci şi încercând să convertească tot acest context de tensiune şi instabilitate în
oportunitatea de a face din România un factor de stabilitate regională. Trebuie precizat
astfel că participarea României la misiunile forţelor multinaţionale în teatrele de
operaţii a început cu personal din cadrul structurilor de informaţii – ofiţeri de legătură,
culegători, analişti – personal care a avut o contribuţie însemnată la succesul misiunilor
combatante. De asemenea, activităţile desfăşurate de ofiţerii noştri în format întrunit, în
comun cu partenerii din NATO şi din coaliţiile internaţionale, au constituit un mediu fertil
de perfecţionare într-un domeniu care cere excelenţă.
Prin urmare, momentul aniversar pe care doresc să îl marchez prin aceste rânduri –
împlinirea a 17 ani de la înfiinţarea Direcţiei Generale de Informaţii a Apărării – are
semnificaţia respectului pe care îl acord acestei instituţii de elită a Armatei României, ca
structură de importanţă critică atât pentru securitatea naţională, cât şi pentru organizaţiile
internaţionale din care România face parte. În tot acest răstimp, rolul primordial al DGIA,
de coordonator al activităţii unităţilor componente specializate aflate în subordinea sa şi de
interfaţă în relaţia cu celelalte instituţii de securitate ale ţării şi cu partenerii externi, a făcut
ca această structură să dezvolte o capacitate unică la nivelul Armatei României, aceea de
anticipare şi prevenire a riscurilor şi de evitare a surprinderii strategice, transformând-o
astfel într-un important promotor şi apărător al intereselor statului român.
Statutul pe care îl are astăzi România – de membru al Alianţei Nord-Atlantice –,
precum şi poziţionarea sa geografică, în flancul estic al NATO şi în proximitatea unei zone
de importante frământări geopolitice, valorizează, mai mult decât oricând, activitatea de

INFOSFERA 5
Intelligentia, Fides, Excellentia

informaţii militare şi ne atrage permanent atenţia asupra exigenţei transformării adaptative


a tuturor structurilor din componenţa instituţiei noastre, în acord cu dinamica regională
şi internaţională, precum şi cu interesele de securitate ale României. În acest context,
Direcţia Generală de Informaţii a Apărării rămâne în avanpostul unui front nevăzut, pe
scena căruia se află într-o competiţie permanentă serviciile de informaţii. La capătul
tuturor eforturilor pe care le depune personalul nostru, de la baza piramidei instituţionale
până la nivelul conducerii, se află deopotrivă interesul naţional, angajamentele asumate
în cadrul NATO, al Uniunii Europene şi al parteneriatelor strategice, precum şi, de ce nu,
dorinţa de apărare a prestigiului Armatei în ansamblu, ca scut tradiţional în faţa riscurilor
şi ameninţărilor ce aduc atingere securităţii statului român.
Dacă acordăm atenţie unui amănunt ce este, poate, pentru unii, lipsit de importanţă –
şi anume deviza Intelligentia, Fides, Excellentia sub care ne-am propus să ne desfăşurăm
misiunile – şi analizăm obiectiv activitatea structurii, remarcăm faptul că încărcătura
morală pe care o au aceste trei valori nu rămâne undeva în domeniul abstractului, ci
capătă o consistenţă aproape materială: personalul Direcţiei nu numai că are datoria
profesională, dar şi-a asumat în plus, în mod liber, prin jurământ de credinţă sub drapelul
naţional, şi obligaţia morală de a onora, la superlativ, misiunile care îi revin. Pentru el,
ierarhia valorilor personale nu începe cu dragostea şi grija faţă de familie sau cu nişte
idealuri comune, ancorate în banalităţile vieţii cotidiene, ci plasează în vârf dragostea
de ţară şi efortul pasionat pentru apărarea intereselor statului, împingându-le până la
sacrificiul suprem. Pentru a sublinia adevărul acestor afirmaţii, ţin să amintesc faptul că
structurile din cadrul Direcţiei Generale de Informaţii a Apărării, care au participat la
efortul comun al contingentelor naţionale dislocate în diversele teatre de operaţii, s-au aflat
în miezul evenimentelor dure ale războiului, suferind privaţiuni şi riscuri şi chiar plătind
tribut de sânge. Într-o lume a incertitudinii şi a unei acerbe competiţii pentru câştigarea
superiorităţii sau chiar a supremaţiei informaţionale, eforturile depuse de predecesorii
noştri în ţară şi în diverse regiuni ale lumii ne impun nouă, celor de astăzi, să apărăm mai
departe idealurile naţionale şi să onorăm jurământul şi datoria de a ne ridica de fiecare
dată mai presus de greutăţi.
Astăzi, reconfigurarea din temelie a modalităţilor de ducere a conflictelor
ne confirmă faptul că succesul unui serviciu de informaţii constă, mai cu seamă,
în capacitatea sa de a anticipa evoluţia mediului de securitate, de a transforma umbrele
informe ce se profilează la orizont – hazardul, altfel spus – în nişte linii cât mai definite,
care să permită statului fie să evite riscurile, fie să le contracareze, adică să îşi ia măsurile
necesare rezilienţei în faţa şocurilor din domeniul securităţii. Acest lucru poate fi deosebit
de dificil în contextul dinamicii tot mai accentuate a mediului de securitate şi în condiţiile
în care practicile de proiectare a forţei şi de ducere a războiului devin tot mai insidioase,
mai ascunse şi mai difuze.
Pentru lucrătorul din domeniul informaţiilor pentru apărare, conştientizarea
acestei realităţi poate fi o mare provocare. Noile tipuri de conflicte, denumite generic cu
sintagma de conflicte hibride, ce presupun riscuri şi ameninţări greu de anticipat şi de
contracarat – precum încălcarea legislaţiei şi a tratatelor internaţionale, reconfigurarea
graniţelor, apariţia statelor eşuate, migraţia transfrontalieră, precum şi toată gama de
acţiuni subversive, de război cibernetic şi de război informaţional – arată că activitatea
de intelligence nu cunoaşte, practic, relaxare. O mică sincopă poate provoca un întreg şir
de consecinţe catastrofale. Din această perspectivă, ne dăm seama cât de inspirată a fost
decizia din 1999, de întemeiere a unei instituţii care să pună laolaltă produsele muncii

6 INFOSFERA
Direcţia generală de informaţii a apărării – 17 ani de existenţă

lucrătorului din domeniul informaţiilor şi a celui din domeniul contrainformaţiilor şi care


să permită astfel prefigurarea unui tablou cât mai realist. În faţa factorilor de decizie se
conturează astfel ceea ce numim în limbajul curent the big picture, permiţând o abordare
integrată, mai complexă şi mai realistă a provocărilor de securitate şi o proiectare mai
eficientă a deciziei. În definitiv, acest lucru conferă unui serviciu de informaţii puterea de
a se adapta continuu şi de a atinge mereu o treaptă calitativ superioară în procesul său de
transformare.
De aceea, în paralel cu managementul informaţiilor, acordăm o mare importanţă
resursei umane, bazându-ne pe o concepţie complexă de selecţie şi pregătire a personalului.
În acelaşi timp, avem în vedere schimbul continuu de informaţii cu serviciile naţionale de
informaţii şi cu serviciile partenere din statele NATO. Pe toate aceste elemente se bazează
concepţia noastră de adaptare structurală la noile ameninţări hibride.
Ca o expresie a încrederii solide a partenerilor externi în capacitatea DGIA de a
furniza expertiză în activitatea de informaţii, trebuie menţionate nu numai aprecierile de
care s-au bucurat şi se bucură militarii români pe durata executării misiunilor internaţionale,
ci şi încadrarea unor ofiţeri superiori ai Armatei române în funcţii de decizie de la nivelul
structurilor de intelligence şi, în general, din cadrul Comandamentelor militare ale NATO
şi UE.
Aceşti 17 ani ai parcursului instituţional al DGIA ne îndreptăţesc să privim spre
viitor cu speranţă şi, totodată, ne obligă să conştientizăm permanent datoria morală pe
care o avem faţă de ţară, demonstrând cu rigoarea şi discreţia caracteristice activităţii de
intelligence, menirea de organizaţie modernă în aceste timpuri.

INFOSFERA 7
Intelligentia, Fides, Excellentia
Direcţia generală de informaţii a apărării

INFOSFERA, anul VIII, nr. 2, 2016


Revistă de studii de securitate şi informaţii pentru apărare
NOI ŞI FORUMUL ECONOMIC
MONDIAL DAVOS

Dr. Napoleon POP*

Abstract
The annual meeting of Davos World Economic Forum, edition 2016, was centered on the need for
mastering the effects of the so-called Fourth Industrial Revolution, consisting in the fusion of technologies that
blur the lines between the physical, digital and biological spheres. The core of the debate is the presentation of
the executive president of the World Economic Forum, Klaus Schwab, containing a number of comments about
the scale and impact of the new technologicol revolution on society.
Keywords: World Economic Forum, „Fourth Industrial Revolution” phenomenon, technology,
economy, finances, manpower, transformation, alteration, disruption, equilibrium, awareness.

Evenimentul anual cunoscut ca Forumul la noi („A patra revoluţie industrială”), pentru
de la Davos atrage în mod constant atenţia prin că altfel riscăm să nu înţelegem chiar esenţialul
tematica aleasă. Cel din acest an – ediţia 2016 – misiunii mai recente a acestui for, respectiv acela
a avut ca subiect de dezbatere „Mastering the de a promova soluţii la provocările globale,
Fourth Industrial Revolution”. Folosesc titlul din privind la „sâmburii” care prevestesc transformări
limba engleză, întrucât este mult mai cuprinzător profunde. Din această perspectivă – a „global
decât ceea ce a apărut în relatările de presă de solvers” – Forumul Economic Mondial a fost

*Napoleon POP este directorul știinţific al Institutului de Economie Mondială.

INFOSFERA 11
Intelligentia, Fides, Excellentia

recunoscut formal, în 2015, ca o organizaţie mult de 30% din populaţia României este sub
mondială, în sensul unei veritabile platforme pragul sărăciei, iar analfabetismul este în creştere
internaţionale de dialog politic, care dezvoltă alarmantă după continue reforme ale educaţiei.
inclusiv cooperarea public-privat. Este momentul să răspundem la întrebarea de ce
Ca cercetător în domeniul conjuncturii rămânem numai la constatări, în condiţiile în care
internaţionale, am urmărit dezbaterile din cadrul am avut multe ocazii de a ne îmbina competenţele
forumului de la Davos, cel puţin din anul 1990, noastre cu parteneri poate mai educaţi şi
din perspectiva celui interesat de cunoaşterea disciplinaţi (FMI, Banca Mondială, UE, OCM)?
stării acestei lumi şi încotro evoluează; de De ce acordăm o atenţie atât de redusă unei forme
fiecare dată am remarcat diferenţa, dacă nu transparente de guvernare mondială ad-hoc, aşa
chiar prăpastia, între preocupările altora pentru cum este chiar forumul de la Davos, aplecat de
crearea unei viziuni despre marile transformări regulă spre a ne anunţa la ceea ce ar trebui să fim
care se anunţă la nivel global/regional şi multele atenţi, cu bune şi mai puţin bune, pentru a naviga
probleme vechi, nesoluţionate de ani de zile, prin globalizarea mileniului trei?
în plan naţional şi în jurul cărora adăstăm cu Desigur, există şi o altă întrebare, unde ar
obstinaţie, dând vina mereu pe alţii. Poate de trebui stocate astfel de informaţii şi cum ar trebui
aceea nu înţelegem faptul că sistemul nostru analizate, de unde ar trebui să plece recomandări
financiar, încă mic, este, totuşi, o rotiţă în sistemul de variante care să fie luate în considerare pentru
financiar global şi nu poate fi tratat izolat (şi că ajustarea unor politici de perspectivă (economice,
a-i refuza stabilitatea din incompetenţa unora interne, externe şi de acţiune pro-activă), rod al
aplecaţi spre interese individuale este o poartă de unor preocupări devenite sistematice, perene,
contagiune sigură). care să insufle o stare mai bună pentru propriii
Nu încercăm însă să ne punem cu seriozitate cetăţeni şi, poate, un mesaj mai raţional al
întrebarea de ce ajungem să judecăm aşa, deşi politicienilor către un electorat cu aşteptări mereu
recunoaştem că ne lipseşte un proiect naţional, neîndeplinite. Acest for „Davos 2016” ar trebui
o strategie pe termen mediu, că nu ştim ce vrem să ne stimuleze în găsirea unui răspuns al nostru,
să facem cu această ţară ca să fie bine pentru comun în dimensiunea academică şi pragmatică a
toţi semenii noştri. Am văzut mai mult ce fac guvernării, lăsând la o parte frustrările trecutului
unii pentru ei înşişi şi cu aceasta ne apropiem şi încercând o altă organizare a gândirii noastre
de unul dintre cele mai izbitoare mesaje preluate despre viitor.
de ultimul forum de la Davos: 1% din populaţia Cred că este bine să începem privind la
globului acumulează o avere echivalentă cu ce anvergura evenimentului (inclusiv la cea
deţine restul de 99%. Din această perspectivă, istorică, pentru care recomand lucrarea „The
trebuie avut în vedere că, după unele date, mai World Economic Forum – A Partner in Shaping

12 INFOSFERA
Direcţia generală de informaţii a apărării – 17 ani de existenţă

History. The First 40 Years 1971 – 2010”) din altereze fundamental modul în care trăim, muncim
perspectiva participării şi a reprezentativităţii – şi ne raportăm unul la altul. Prin anvergură, scop
2500 de lideri din domeniul afacerilor, guvernelor, şi complexitate, transformările vor depăşi orice
organizaţiilor internaţionale, societăţii civile, omenirea a mai experimentat înainte”. Deci, nu
cercetării academice şi media – în cele patru zile a folosit sintagma „să schimbe”, ci să altereze,
(20-23 ianuarie a.c.), sintetizând însăşi evoluţia ceea ce evidenţiază faptul că noua revoluţie are
spre comprehensivitate în timp a agendei nevoie de „un răspuns integrat şi comprehensiv,
forumului. Trunchiul dezbaterii l-a reprezentat implicând toate părţile interesate ale entităţilor
prezentarea făcută de Klaus Schwab, fondatorul globale, de la sectoarele publice şi private până
şi preşedintele executiv al World Economic la mediul academic şi societatea civilă”.
Forum. Ne rezervăm câteva comentarii asupra În acest context, România are nevoie
ideilor referitoare la noua revoluţie tehnologică, de o structură formalizată de planificare
marea majoritate a celorlalte prezentări fiind strategică, reprezentativă din punct de vedere
detalieri ale manifestării şi impactului acesteia în al participării „părţilor interesate” menţionate
cele mai diverse sectoare de activitate umană. de Schwab în discursul său, care, dacă am lua
Nu greşim cu nimic dacă observăm atenţia numai informaţiile vehiculate în dezbaterile de
cu care sunt construite frazele, geografia acestora la Davos, ar avea ce stoca şi prelucra din punct
în cadrul discursului, care nu numai că ne dă de de vedere al perspectivei politicilor publice
gândit, dar ar trebui să devină o preocupare în a menite să creioneze variante de dezvoltare a
identifica şi promova activ un loc acestei ţări în ţării şi care să armonizeze aceste politici cu
noua competiţie care se anunţă. Desigur, pentru transformările globale prefigurate (poate şi
acest lucru intervenţiile de la Davos trebuiau nu impuse), totuşi, de cei numiţi, generic, lideri.
numai relatate de media, de regulă după o selecţie Poate ar trebui să avem în vedere, în condiţiile
aleatoare, ci şi analizate de cei care se ocupă de propriilor noastre frustrări că nu alocăm
viitorul României. suficienţi bani pentru învăţământ şi mai ales
Caracteristicile noii revoluţii industriale care pentru cercetare, faptul că prin comunicările
a început să se desfăşoare sub ochii noştri, chiar de tip „vârful icebergului” de la Davos, şi nu
dacă nu ştim încă întreaga ei evoluţie viitoare, numai, suntem conectaţi la rezultatele unor
spune Schwab, este pe cale - atenţie! – „să ne demersuri pentru care s-au investit resurse

INFOSFERA 13
Intelligentia, Fides, Excellentia

importante. Chiar dacă le luăm ca aluzii consta ea. Avem totuşi un indiciu, întronarea noii
(de ce nu şi ca iluzii, că doar şi Jules Verne paradigme se va face exponenţial şi nu liniar, aşa
ne-a incitat în acest fel, cei ca mine fiind o cum am fost obişnuiţi, studiind ciclurile lungi de
generaţie care le-a trăit ca realităţi!), ştim bine creştere sau dezvoltare, şi va „perturba aproape
că nimic nu este întâmplător, că de regulă se orice activitate din orice ţară”. Traducerea
naşte o înrâurire în laboratoarele de cercetare şi prin termenul a perturba este oarecum soft faţă
dezvoltare „a celor care pot”, pentru a da viaţă de termenul din engleză - to disrupt, care sună
la noi provocări şi oportunităţi. Că acestea sunt chiar mai ameninţător, întrucât este vorba de o
soluţii sau ameninţări, suntem lăsaţi fiecare să profunzime de volum a acestor schimbări care
le judecăm, vorbesc de entităţile statale sau anunţă transformarea în întregime a sistemelor
marile corporaţii, fiecare dintre ele luptându-se de producţie, management şi guvernanţă. Cred
pentru o anumită întâietate, pentru a deveni că distingem acum unde se plasează de fapt noua
noi locomotive sau a forma trenuri, care să paradigmă, conţinutul unor categorii cu care
ducă mai departe sensul dezvoltării societăţii operăm în baza unor definiţii clasice urmând să
umane. se modifice substanţial.
Aş spune, tot ca cercetător cu o experienţă Impactul noii revoluţii industriale atinge
de decenii, că suntem avertizaţi de data aceasta sistemul în ansamblul lui, deci ordinea cu care
(da, avertizaţi!) că nu vorbim de o simplă eram învăţaţi; este vorba de o schimbare sistemică
prelungire inerţială a celei de-a treia revoluţii bazată pe accesul nelimitat la cunoaştere, la o
industriale, ci de un salt distinct, viteza noilor capacitate de procesare analitică şi de stocare a
deschideri sau străpungeri neavând un precedent informaţiilor. Întrebarea capitală a momentului
istoric. Poate „aluzia” priveşte exact căutarea noii este accesul cui la toate acestea? A miliarde de
paradigme despre care am tot vorbit în termeni oameni posedând numai un simplu echipament
generali, intuitivi, după etapa cea mai critică IT mobil! Nu este o simplă constatare, ci este
a ultimei crize financiare, fără să ştim în ce va baza tehnologică deja nou creată, cu care operăm

14 INFOSFERA
Direcţia generală de informaţii a apărării – 17 ani de existenţă

poate încă disparat (însă suntem deja parte a ei), îşi dau seama din timp de limitele la care a ajuns
dar care are potenţialul unei multiplicări în toate sistemul economic global actual, dar mai ales de
domeniile recunoscute de vârf, ca inteligenţa provocările determinate de întârzierea soluţiilor
artificială, robotica, vehicule autonome, tipărirea la inechitatea socială de oportunităţi de viaţă
tridimensională, biotehnologia, nanotehnologia, a individului (inechitate care tinde să devină o
prelucrarea cuantică etc. Ceea ce ne spune bombă socială).
Schwab acum este o nouă interpretare expansivă, Această din urmă provocare rămâne riscantă,
nelimitată, a unei vechi ziceri potrivit căreia în chiar în contextul noii revoluţii industriale, atât
viaţa civilă societatea a beneficiat doar de ceea ce timp cât reforme structurale sunt mereu amânate,
a căzut de la masa generalilor. Acum vom deveni liderii politici actuali fiind ocupaţi mai mult
cu toţii participanţi la masa rezervată numai cu perpetuarea puterii, fără o oferi nimic în
generalilor, dar nu trebuie să fim şi prezenţi fizic, termeni de ajustare în faţa noilor schimbări, care
întrucât accesul la toate bunurile şi serviciile va se dovedesc dramatice, chiar critice. Dincolo
fi rezolvat de la distanţă, prin ceea ce numim de credinţa că o egalizare a randamentelor
telecomandă. Nu pare nimic nou, dar ceea ce capitalului şi forţei de muncă se poate realiza
părea o extravaganţă se va generaliza, va deveni prin creşterea rolului inovativ al forţei de muncă
noul nostru mod de viaţă cotidian, evoluţie ce va (Schwab foloseşte termenul de talent), trebuie
impune schimbări fundamentale. În economie, să ne preocupe prelungirea etapei de segregaţie
tranziţia sistemică de la particular la general, sub a pieţei de muncă între cei cu calificare scăzută,
auspiciile noii revoluţii industriale, înseamnă, cu venituri mici, şi cei cu calificare superioară,
spune Schwab, un nou miracol al dezvoltării cu venituri mari (ca una dintre variante); chiar
pe baza ofertei inovative, deschiderea unei noi dincolo de convingerea că fie dislocarea forţei de
perioade lungi de câştiguri în productivitate şi muncă prin tehnologie poate să aducă locuri de
eficienţă, de scădere a costurilor, de creştere a muncă mai bine plătite şi/sau la o protecţie socială
veniturilor disponibile. Sunt exact frământările mai bine finanţată, fie că beneficiarii inovaţiilor
serioase ale momentului, din păcate a celor care sunt de fapt cei care asigură capital intelectual

INFOSFERA 15
Intelligentia, Fides, Excellentia

şi fizic, ceea ce explică, nu numai conform celor consumatorilor, îmbunătăţirea produselor sub
expuse de Schwab, ecartul în creştere la care toate aspectele, asimilarea inovaţiei şi modificări
asistăm acum între cei „dependenţi” de venituri ale formelor de organizare a afacerilor) şi
din capital şi cei absolut dependenţi de venituri a guvernanţei, sub aspectul că abordarea
din muncă. reglementării numai de sus în jos (tipologia
Este clar că noua revoluţie industrială consultărilor actuale cu populaţia în sens larg,
ne invită la o abordare morală, dacă vrem să în calitate de consumator al beneficiilor noii
disecăm cu adevărat provocările ei pentru ceea revoluţii industriale, fiind cam de faţadă, inclusiv
ce numim acum piaţa muncii, cu observaţia din experienţa românească), Schwab ne spune
că tocmai lipsa de gestiune a efectelor vitezei cu nonşalanţă că numai „abilitatea sistemelor
dezvoltării tehnologiei în dimensiunile care guvernamentale şi a autorităţilor publice de
caracterizează distinct revoluţia în discuţie a dus a se adapta le va salva. Dacă vor fi în stare
la stagnarea veniturilor populaţiei în ţările din să asimileze prefacerile (din nou, atenţie la
grupa cu venituri înalte şi la disconfortul general formularea «disruptive changes»!) care privesc
al clasei mijlocii. Aceste tendinţe vor continua structurile lor dedicate transparenţei şi eficienţei
şi pentru generaţiile viitoare imediate dacă nu prin care îşi vor menţine şi avantajul competitiv,
se va realiza o restructurare a ofertei de forţă ele vor rezista”.
de muncă, mai ales prin educaţie profesională, Există recomandări în textul lui Schwab
în sensul de a stopa dinamicile contrare dintre pentru legiuitori, cu aceeaşi atenţionare de ieşire
creşterea cererii de forţă de muncă înalt din linearitatea cu care am fost învăţaţi o perioadă
calificată şi scăderea cererii de forţă de muncă îndelungată, devenită de acum neproductivă,
de calificare scăzută. deviantă de la lucrurile esenţiale, lucru pe care
Considerând celelalte provocări, chiar ca îl observăm în comentariile media (să luăm, la
riscuri, în ceea ce priveşte impactul noii revoluţii limită, exemplele cu numărul de câini la stână
industriale asupra modului de gestionare a sau folosirea claxonului la maşini şi bicicletă).
afacerilor (în mare este vorba de aşteptările După cum, ceea ce este important din punct

16 INFOSFERA
Direcţia generală de informaţii a apărării – 17 ani de existenţă

de vedere al momentului geopolitic global, se Forumului de la Davos. Este vorba de riscurile


anunţă că aceeaşi revoluţie industrială va avea legate de evoluţiile globalizării şi Uniunii
„un impact profund asupra naturii securităţii Europene, în care suntem şi vom fi implicaţi,
naţionale şi internaţionale, afectând, în egală
direct sau indirect.
măsură probabilitatea şi natura unui conflict”.
În ceea ce priveşte globalizarea, rămân
Impactul asupra cetăţenilor va fi major din
îngrijorătoare perspectiva creşterii economice
punct de vedere al identităţii lor şi a tot ce este
asociat cu ea: intimitatea, proprietatea, obiceiurile (care se află într-un „balans” între necesitatea
de consum, de muncă şi relaxare, de formare unei redresări continue şi riscurile unei noi
profesională şi dezvoltarea carierei, însăşi natura crize financiare) şi temerile larg răspândite de
relaţiilor interumane. Suntem în faţa asumării de fenomenele multiple care au ocupat orizontul
obligaţii la nivel de individ şi de guvernanţă în deciziilor imediate (ex: terorism, migraţie,
cel mai larg sens şi în cel mai înalt nivel, ceea ce refugiaţi, posibile pandemii). Îngrijorează nu
reflectă faptul că viitorul nu poate fi sub control numai inventarul riscurilor, ci şi faptul că lumea
decât printr-o altă tipologie de conlucrare între înfricoşată se aşază pe baricade regionale,
putere, societate civilă, cercetarea academică, multiplicând siajele şi fragmentările de poziţii,
media. Ori, acest lucru are nevoie de altă într-un moment în care este nevoie de o cooperare
instituţionalizare a cooperării în societate, în internaţională cât mai largă.
ansamblul ei, iar aceste lucruri trebuie gândite
A doua categorie de riscuri este asociată
din timp dacă vrem să modelăm ceea ce anunţă
perspectivelor Uniunii Europene (din care facem
a patra revoluţie industrială - un viitor „care să
parte): dezbaterile pe această temă sunt pătrunse
reflecte obiectivele şi valorile noastre comune”.
Trăim într-un marasm de comunicare în care de temerea unei Uniuni în slăbire accelerată,
aceste rânduri par, poate, patetice şi este posibil sub povara provocărilor repercutate şi la nivel
să nu observăm, decât atunci când va fi prea global (migraţia, securitatea, populismul şi
târziu, sensul lor îngrijorător în ceea ce priveşte radicalismul anti-european), a intenţiilor de
nevoia de a citi cât mai mult şi de a analiza, în secesiune din cadrul unor state (Marea Britanie,
această perioadă în care personalităţi marcante Spania, Belgia), dar mai ales a unui posibil
vorbesc de dezintegrare, disoluţie, dezamăgire, BREXIT, care ar putea avea consecinţe negative
dezinteres, dezmembrare. Ar trebui să dispară, atât la nivel unional, cât şi asupra Marii Britanii.
culmea, într-o societate care se pretinde Problemele ridicate în cadrul acestui material ar
civilizată, generalizarea că ceea ce ni se întâmplă trebui să ajungă în atenţia unei structuri/instituţii
este ceva exogen acţiunii umane, când tot ceea formale de planificare strategică, care ar trebui
ce ni se întâmplă este numai rezultatul acţiunii
să se constituie într-o platformă de cooperare
umane, bune sau rele, şi, în consecinţă, poate fi
a elitelor pentru a creiona un drum de viitor
gestionat de oameni, mai ales de către cei care au
pentru România. Nu mai este momentul doar
responsabilităţi de guvernare. Din păcate, au fost
multe decizii ale unor lideri, care se considerau să vedem, de undeva din afară şi cu credinţa că
supremi, scăpate de sub control în secolul trecut, nu ne atinge, „tăvălugul” provocărilor asociate
iar globalizarea în sine nu ne mai permite luxul celei de-a patra revoluţii industriale, ci trebuie
contemplării. să fim capabili să ne urcăm în carul de luptă
Pentru România ar trebui să ne mai reţină care îl trage după el, alături de partenerii noştri
atenţia două aspecte majore abordate în cadrul actuali.

INFOSFERA 17
LIBERTATEA NAVIGAŢIEI PE OCEANUL
MONDIAL: ELEMENTE ALE ISTORIEI
UNEI PREOCUPĂRI STRATEGICE
MAJORE ŞI PERENE A SUA

Florin DIACONU*

Abstract
The article deals, using some illustrative details, with a perennial and major strategic goal of the
decision-makers in Washington, D.C.: that of continuously maintaining and strongly consolidating freedom
of navigation in different parts of the World Ocean. At this very moment, this major strategic goal is vividly
illustrated by the FONOPs (Freedom of Navigation Operations) in the South China Sea. But these current
FONOPs are nothing else but a quite tiny chapter in a very long and astonishingly complex story, more than
two centuries long, mixing some major political principles and an active search for accomplishing significant
(and sometimes vital) elements of the U.S. national interest.
Keywords: freedom of navigation, FONOP (Freedom of Navigation Operation), U.S. Navy, national
power, national interest.

La momentul actual, interesul major al în zonă, spre iritarea evidentă – şi crescândă –


SUA pentru menţinerea în stare de funcţionare a Beijingului.
a principiului liberei navigaţii pe mări este Dar preocuparea administraţiei de la Casa
ilustrat, cu putere, de tensiunile în rapidă Albă pentru principiul şi pentru practica liberei
creştere din zona Mării Chinei de Sud, zonă navigaţii pe mările şi oceanele lumii este una
cu relevanţă geostrategică majoră, mai ales mult mai veche; vorbim, practic, despre o
pentru că, afirmă Robert D. Kaplan într-o preocupare strategică perenă, care acoperă
lucrare recentă, „o treime din tot ce înseamnă mai bine de 200 de ani de istorie a SUA. În
comerţul maritim de mărfuri la nivel mondial unele ocazii, interesul SUA pentru menţinerea
şi jumătate din tot necesarul de energie al în stare de funcţionare a libertăţii neîngrădite a
Asiei de Nord-Est tranzitează pe aici”. Zona navigaţiei se suprapune peste (sau este asociat cu)
este, de asemenea, importantă şi ca „poartă preocuparea legată de libertatea deplină a
către Oceanul Indian”, precum şi pentru că aici comerţului internaţional; în alte ocazii, avem,
există „rezerve semnificative de ţiţei şi de gaze mai degrabă, de-a face cu o preocupare
naturale, pe care China speră să le exploateze predominant strategică (una în care raţiunile
într-o bună zi”1. Pentru a proteja şi garanta economice-comerciale sunt, ca pondere şi
libertatea navigaţiei în zonă, SUA au întreprins importanţă, cu mult depăşite de calcule legate
în ultima perioadă mai multe misiuni de tip de o anumită configuraţie a distribuţiei puterii
FONOP (Freedom of Navigation Operation) la nivel regional, emisferic sau global).
*Dr. Florin DIACONU este conferenţiar universitar la Facultatea de Știinţe Politice a Universităţii din București (FSPUB),
unde predă mai multe discipline direct legate de Relaţiile Internaţionale și Studiile Strategice. Autorul este, de asemenea,
cercetător știinţific (CR II) în cadrul Institutului Diplomatic Român (IDR). Absolvent al Colegiului Naţional de Apărare
(în 2000). A publicat mai multe volume de autor, peste 80 de studii știinţifice și câteva mii de articole de presă.

18 INFOSFERA
Direcţia generală de informaţii a apărării – 17 ani de existenţă

Textul de faţă îşi propune să prezinte şi să economică desfăşurate pe mări şi oceane. Mai
analizeze, pe scurt, câteva dintre episoadele precis, ştim că, deşi Confederaţia nu a reuşit
realmente majore care ilustrează preocuparea cu să obţină „recunoaşterea diplomatică” despre
totul specială a SUA faţă de principiul şi practica care credeau că „se va dovedi decisivă” în
libertăţii navigaţiei pe Oceanul Mondial. configurarea rezultatului final al războiului,
agenţii comerciali sudişti „au avut mult mai
Episoade timpurii: între sfârşitul secolului mare succes” în încercarea lor de a obţine
al XVIII-lea şi secolul al XIX-lea categorii de armament cu relevanţă pentru
SUA trimit o primă escadră în Marea războiul pe mare. Aceşti reprezentanţi ai Sudului
Mediterană pentru a proteja navele comerciale au reuşit să obţină, din Marea Britanie, 18 nave
proprii – şi, în consecinţă, principiul şi practica moderne, unele dintre ele puternic înarmate
liberei navigaţii pe mări – începând cu 1801. (după ce au ieşit din porturile şi din apele
Escadra în cauză, alcătuită din trei fregate şi teritoriale englezeşti), care „au fost angajate
un schooner, a întreprins, pentru a-şi îndeplini în luptă în oceanele Atlantic, Pacific şi Indian,
obiectivele, demonstraţii de forţă la Alger şi unde au scufundat sute de nave yankee şi au
Tunis, după care a blocat complet, vreme de 18 băgat groaza în cele rămase”4. Cel mai cunoscut
zile, accesul în portul Tunis2. bastiment de război confederat, folosit pentru a
În special după 1812, U.S. Navy se lovi sistematic comerţul maritim internaţional
dezvoltă substanţial, mai ales pentru a proteja al Nordului a fost, potrivit unor lucrări serioase
„un comerţ extern care creştea într-un ritm de istorie navală, nava CSS Alabama. În doar
extrem de rapid”. Mai mult, navele de război primele două luni de acţiune, în Atlanticul
ale SUA sunt trimise, organizate în „escadre de Nord, ea capturează 20 de nave ale unor
semipermanente”, în „diverse regiuni ale lumii, antreprenori din Nord. După ce scufundă şi o
oriunde era nevoie de ele”, în special „ca să
canonieră a Nordului, USS Hatteras, Alabama
protejeze comerţul” şi libertatea navigaţiei.
întreprinde un dificil „joc de-a şoarecele şi pisica
După 1812, de exemplu, o escadră alcătuită
împotriva crucişătoarelor Uniunii, care brăzdau
din nouă nave de luptă, între care şi trei fregate
mările în toate direcţiile”. La 11 iunie 1864,
mari, e trimisă în Mediterana, după ce statul
Alabama intră în portul francez Cherbourg,
cu capitala la Alger (la vremea aceea vasal
pentru a face plinul cu cărbune. În largul
nominal al Turciei) capturase mai multe nave
portului soseşte însă nava militară nordistă
comerciale americane. Şi ştim că, în acest
USS Kearsarge, iar la 19 iunie 1864 cele două
context, tocmai pentru a apăra libertatea
navigaţiei în Mediterana, SUA au menţinut bastimente se angajează în luptă. Kearsarge
constant, în această mare, o escadră consistentă reuşeşte, după doar o oră de luptă, să scufunde
(care îşi avea baza principală de operaţii la Port nava sudistă. Ceea ce ne interesează în mod
Mahon, în insula Minorca) câteva decenii la special e reacţia autorităţilor federale faţă de
rând, până la începutul Războiului Civil3. această victorie, importantă pentru menţinerea
În timpul Războiului de Secesiune libertăţii navigaţiei: comandantul lui USS
(1861 – 1865), autorităţile federale au fost direct Kearsarge „a primit mulţumirile Congresului
confruntate, din nou, cu efortul unui alt actor şi a fost promovat la gradul de comandor”5.
politic de pe scena internaţională (Confederaţia, Ne mai interesează şi faptul că, pe parcursul
de această dată) de a lovi comerţul maritim al întregului Război de Secesiune, tocmai pentru
Nordului. Vorbim despre un moment în care au a proteja libertatea navigaţiei pe mări, Nordul
fost puse sub semnul întrebării atât principiul a trimis în urmărirea navelor-corsar ale Sudului
liberei navigaţii pe mări, cât şi aspectele practice bastimente „cu un tonaj total de cel puţin 10 ori
ale participării nestânjenite a SUA la comerţul mai mare” decât al crucişătoarelor confederate
mondial, precum şi alte forme de activitate care ameninţau comerţul maritim6.

INFOSFERA 19
Intelligentia, Fides, Excellentia

Preocuparea SUA pentru comerţul maritim Primul Război Mondial şi cele 14 puncte
mondial – şi, inevitabil, pentru libertatea ale preşedintelui Wilson
deplină a navigaţiei pe mări – se accentuează În cazul SUA, şi intrarea în Primul Război
în anii „care au urmat Războiului Civil”, când Mondial este, în mod clar, legată foarte puternic
„activitatea comercială a luat amploare în zona de chestiunea libertăţii navigaţiei. Statul
Pacificului”7. În acest nou context economic şi american, neutru până în 1917, a fost puternic
geo-strategic, în care „majoritatea americanilor iritat de războiul submarin fără limite şi restricţii
au devenit tot mai conştienţi de existenţa declanşat de Germania, începând cu februarie
pieţelor externe, pe măsură ce dezvoltarea 1915 (şi care aducea gravă atingere principiului
transporturilor şi comunicaţiilor a accelerat şi practicii liberei navigaţii pe mări şi oceane).
ritmul activităţii comerciale şi diplomatice”, a În mai 1915, submarinul german U-20 scufunda
început, în forţă, o etapă de creştere accelerată nava Lusitania, în largul coastei sudice a
a puterii SUA, etapă în care „exportul de Irlandei, între victimele atacului aflându-se şi
produse agricole a constituit baza dezvoltării 128 de cetăţeni americani. În august 1915, alţi
economiei americane”8. Această preocupare trei cetăţeni ai SUA au fost ucişi, atunci când
s-a accentuat şi mai mult în secolul al XX-lea, un alt submarin german a torpilat nava Arabic,
pe măsură ce cota-parte a SUA din producţia tot în largul Irlandei. De data aceasta, protestele
industrială mondială, de exemplu, a crescut tot diplomatice ale autorităţilor americane au
mai mult9 (iar exporturile şi importurile masive fost însoţite de ameninţarea că SUA ar putea
au devenit o componentă vitală a economiei intra în război, iar Kaiserul a ordonat ca
americane). navele de pasageri să nu mai fie atacate10.

20 INFOSFERA
Direcţia generală de informaţii a apărării – 17 ani de existenţă

În 1917, atunci când Germania decide să adopte principalele priorităţi ale Casei Albe în legătură
practica războiului submarin total, autorităţile cu organizarea lumii după sfârşitul (la vremea
din SUA au fost anunţate că doar „unei singure aceea perfect predictibil) lungului conflict pe
nave americane îi va fi îngăduit să navigheze, care noi îl numim Primul Război Mondial. Mai
pe săptămână, spre sau dinspre Marea Britanie”. multe dintre ideile prezentate de Wilson cu acea
În aceste condiţii, preşedintele american ocazie au directă legătură cu principiul liberei
Woodrow Wilson „a ordonat ca bastimentele navigaţii pe mări, precum şi cu realităţi conexe.
comerciale americane care intrau în zona de În bună măsură, aceste idei din cele 14 Puncte
operaţii să fie înarmate”. La 12 martie 1917, nava ilustrează dorinţa şi voinţa lui Wilson ca SUA să-
comercială americană Algonquin era scufundată şi pună puternic amprenta asupra scenei mondiale
fără avertisment, iar o săptămână mai târziu, alte (pentru a înţelege mai bine consistenţa dorinţei
trei nave sub pavilion american aveau aceeaşi lui Wilson de a întreprinde acţiuni cu consecinţe
soartă; în plus, torpilarea lor se solda şi cu moartea consistente, să ne amintim, de exemplu, că încă
a 15 americani. În condiţiile în care libertatea din vremea în care era rector la Princeton, el afirma
navigaţiei pe mări era sistematic încălcată de că „rostul nostru în lume nu este să cunoaştem
Germania imperială, preşedintele Wilson declara şi să stăm liniştiţi. Noi suntem pe lume pentru a
în faţa Congresului, la 2 aprilie 1917, că „dreptul acţiona”13). Punctul 2 al textului cere „absoluta
e mai preţios decât pacea“ şi, în consecinţă, „vom libertate a navigaţiei pe mări, în afara apelor
lupta pentru lucruri la care totdeauna am ţinut teritoriale, în egală măsură în vreme de pace şi în
din inimă”. Patru zile mai târziu, SUA intrau, timp de război, cu excepţia mărilor ce ar putea fi
în mod oficial, în război11, motivul principal închise total sau parţial prin acţiune internaţională
reprezentându-l tocmai apărarea principiului şi pentru aplicarea unor înţelegeri internaţionale”.
practicii libertăţii navigaţiei pe mări. Principul enunţat aici este întărit de punctul
La începutul lunii ianuarie 1918, preşedintele al treilea al discursului, care vorbeşte despre
Woodrow Wilson prezenta, în faţa Camerelor „înlăturarea, pe cât e posibil, a tuturor barierelor
reunite ale Congresului SUA, un discurs major economice şi stabilirea unei egalităţi a condiţiilor
de politică externă; textul12 enunţa, pe scurt, comerţului între toate naţiunile” (în mod
limpede, dacă vorbim despre comerţul mondial –
inevitabil şi intercontinental sau transoceanic,
înlăturarea barierelor comerciale înseamnă şi
libertatea absolută a navigaţiei). Alte câteva
puncte consolidează, în chip explicit, ideea unui
comerţ mondial liber, întemeiat, între altele, şi pe
libertatea deplină a navigaţiei. Aşa de exemplu,
pentru mai multe state din Europa, discursul
lui Wilson menţionează „acordarea unui acces
liber şi sigur la mare”, pentru a permite statelor
în cauză participarea neîngrădită la comerţul
mondial: este cazul Serbiei (punctul XI), al
tuturor ţărilor din Marea Neagră (în condiţiile
în care punctul XII cere ca „Dardanelele să fie
permanent deschise ca punct de liberă trecere
a navelor şi comerţului tuturor naţiunilor”),
dar şi al Poloniei (stat care trebuia să ia din
nou fiinţă şi căruia trebuia să i se asigure, ca şi
Serbiei, „acces liber şi sigur la mare” – vezi
punctul XIII).

INFOSFERA 21
Intelligentia, Fides, Excellentia

Carta Atlanticului şi al Doilea Război lui Wilson, textul vorbeşte, în mod explicit, şi
Mondial despre „accesul egal” al „tuturor statelor”, fie
În vara lui 1940, într-un moment în care ele mari sau mici, „la comerţ şi la materiile
statul american era, de jure, încă neutru, prime ale lumii” (referirea la piaţa mondială
Washingtonul a livrat Angliei, în urma unor înseamnă, automat, o trimitere la realitatea
negocieri secrete, 50 de distrugătoare de tipuri comerţului intercontinental, ca şi o trimitere
mai vechi, în schimbul închirierii, pentru indirectă la libertatea navigaţiei), ca şi despre o
99 de ani, a unor baze aeriene şi navale, viitoare pace care „ar trebui să îngăduie tuturor
inclusiv în Newfoundland şi Bermude14. Era, oamenilor să traverseze mările şi oceanele fără
desigur, un gest politic menit să influenţeze, vreo oprelişte” (în acest fragment, trimiterea la
semnificativ, chiar dacă cu mijloace sever principiul şi practica liberei navigaţii este deja
limitate, configuraţia balanţei de putere în una cât se poate de directă).
Atlantic, dar şi unul menit să protejeze – în Iar la 4 septembrie 1941, atunci când
condiţiile în care Germania folosea din nou un submarin german a torpilat din greşeală
practica războiului submarin total – libertatea distrugătorul american USS Greer, care naviga
navigaţiei pe mări. în ape internaţionale, preşedintele Roosevelt
Amintim aici şi că preşedintele Franklin D. a ordonat navelor sale militare să deschidă
Roosevelt semnează, în august 1941, împreună focul asupra oricărei nave care ar fi încercat
cu premierul britanic Churchill, importanta să oprească sau să stânjenească traficul naval
declaraţie politică pe care o cunoaştem sub american16. Vorbim, şi în acest caz, despre
numele de Carta Atlanticului15. În termeni o decizie de apărare a libertăţii depline a
asemănători cu aceia din cele 14 Puncte ale navigaţiei.

22 INFOSFERA
Direcţia generală de informaţii a apărării – 17 ani de existenţă

Câteva episoade mult mai recente, după fost întreprinse împotriva unor ţări ca Angola,
sfârşitul Războiului Rece Benin, Birmania, Camerun, Danemarca,
Începând cu 1991, Ministerul american Republica Dominicană, Ecuador, Haiti, Liberia,
al Apărării (U.S. Department of Defense) dă Nicaragua, Peru, Sierra Leone şi Siria19 (mai
publicităţii, în fiecare an, un document intitulat ales în situaţii în care ţările în cauză pretindeau
Freedom of Navigation Operational Assertions. că deţin în mod legitim controlul unor zone ale
Acesta face bilanţul ocaziilor în care, în anul oceanului mai late de 12 mile, plecând de la linia
precedent, SUA au protestat pe canale diplomatice, coastei, zone pe care le priveau, în mod abuziv,
sau au întreprins alte acţiuni concrete, de diverse ca fiind „ape teritoriale”). Menţionăm, pentru
tipuri, împotriva acelor state care încearcă, din o mai bună înţelegere a problemei, că SUA nu
diferite motive, să limiteze libertatea navigaţiei ezită deloc să ia măsuri, în astfel de cazuri, chiar
maritime sau aeriene. Documentul din anul 1992 şi împotriva unei ţări aliate (Danemarca, ţară
(care listează situaţiile în care anumite state au membră a NATO).
încălcat, prin „pretenţii exagerate”, principiul De asemenea, menţionăm că în decembrie
liberei navigaţii în intervalul 1 octombrie 1990- 2004, Preşedintele George W. Bush dădea
30 septembrie 1991) precizează că, atunci când au dispoziţie unor ministere (Department of
loc astfel de încălcări ale prevederilor Convenţiei Defense şi Homeland Defense) să „conducă
din 1982 privitoare la legislaţia maritimă efortul federal de a dezvolta o cuprinzătoare
internaţională (Law of Sea Convention17), „e de Strategie Naţională pentru Securitatea
datoria naţiunilor care sunt puteri maritime, cum Maritimă”20. Textul final al documentului
e cazul SUA, să protesteze pe canale diplomatice afirma explicit că „siguranţa şi securitatea
împotriva tuturor pretenţiilor şi cererilor excesive economică a Statelor Unite depinde de folosirea
ale unor naţiuni de pe ţărmurile oceanelor sau ale în siguranţă a oceanelor lumii”21 (sau, în altă
unor naţiuni insulare, precum şi să îşi exercite formulare ceva mai detaliată, că „siguranţa şi
drepturile lor de navigaţie şi de survol”. Acelaşi securitatea economică a SUA depind într-o
text precizează, de asemenea, că „SUA au acceptat măsură substanţială de utilizarea în siguranţă
această responsabilitate ca un element al politicii a oceanelor lumii. Statele Unite au un interes
sale naţionale, iar Ministerul Apărării întreprinde naţional vital în securitatea maritimă”22).
un program activ de afirmări operaţionale ale Importanţa deosebită acordată securităţii
Libertăţii Navigaţiei” (Freedom of Navigation maritime în sensul larg al termenului, spune
operational assertions, în original)18. În intervalul documentul la care facem acum trimitere, este
de un an mai sus-menţionat, astfel de proteste şi întemeiată pe faptul că „apa sărată acoperă mai
operaţiuni de afirmare a libertăţii navigaţiei au mult de două treimi din suprafaţa Pământului”, iar

INFOSFERA 23
Intelligentia, Fides, Excellentia

mările şi oceanele lumii alcătuiesc, împreună, priveşte „în primul rând menţinerea libertăţii
„un singur şi mare ocean, un imens domeniu mărilor ca fiind o prioritate naţională majoră”,
maritim care influenţează viaţa, oriunde”23 în sensul în care „dreptul bastimentelor
pe planeta noastră. În continuare, textul face de a naviga liber în apele internaţionale,
trimitere directă la valoarea strategică imensă de a se afla în tranzit şi de a avea acces la
a navigaţiei maritime şi oceanice desfăşurată porturi este un aspect esenţial al securităţii
în deplină libertate şi fără limitări: „oceanele, naţionale”31. În al doilea rând, preciza aceeaşi
din care o mare parte sunt bunuri comune parte a textului, „guvernul Statelor Unite
globale ce nu se află în jurisdicţia vreunui trebuie să faciliteze şi să apere comerţul,
stat, oferă tuturor naţiunilor, inclusiv statelor pentru a asigura funcţionarea neîntreruptă a
strict continentale, o reţea de rute sau trasee transporturilor maritime”32 la nivel global.
maritime care e de o enormă importanţă pentru Textul Strategiei subliniază clar că „SUA vor
securitatea şi prosperitatea lor”; în plus, pe utiliza agenţii şi componente ale guvernului
oceane se desfăşoară „comerţul între naţiuni” federal într-o manieră inovativă”, inclusiv
(mai precis, „mai mult de 80 % din comerţul pentru „a îmbunătăţi”33 şi proteja securitatea şi
mondial se face pe apă şi aşa apare o legătură libertatea navigaţiei în diverse categorii de ape
maritimă globală”24). Textul precizează, de internaţionale (ideea libertăţii navigaţiei apare
asemenea, şi faptul că „transportul maritim şi aici).
este inima economiei globale, dar aceasta
este vulnerabilă... în două zone-cheie”25. Una Un nou capitol, în plină derulare: Marea
dintre aceste vulnerabilităţi este constituită de Chinei de Sud
faptul că printr-un număr extrem de redus de Luând în calcul toate elementele mai sus
căi obligatorii de trecere – în special „strâmtori prezentate, înţelegem mai bine ce se întâmplă
internaţionale şi canale internaţionale” acum, sub ochii noştri, în Marea Chinei de
(precum şi, credem noi, mările a căror Sud. Aici, începând încă de prin 2009, China
traversare scurtează semnificativ rutele de afişează o atitudine tot mai puţin flexibilă în
transport, cum este, de exemplu, Marea Chinei legătură cu problema suveranităţii asupra
de Sud) – „trec 75 % din comerţul maritim întregii zone (pe care o revendică în mod
mondial, ca şi jumătate din consumul zilnic de sistematic), iar Beijingul foloseşte în mai multe
petrol la nivel mondial”26. Într-o astfel de situaţie, ocazii, atunci când se referă la insulele Spratly
în care „bunăstarea economică a oamenilor din şi Paracel, termenul de „core interest” (pe care
SUA şi din alte părţi ale lumii depinde masiv îl utilizează, de obicei, doar atunci când se
de comerţul care traversează oceanele”, în mod referă la Taiwan, la Tibet sau la regiunile cu
absolut evident şi obligatoriu, „securitatea populaţie musulmană dinspre Asia Centrală).
maritimă e necesară pentru a asigura Din acelaşi moment, prezenţa navală chineză
libertatea mărilor”, ca şi pentru „a facilita în această zonă a Oceanului Mondial creşte
libertatea navigaţiei şi comerţului”27. Printre continuu, iar chinezii capturează, între altele,
ameninţările care pun sub semnul întrebării mai multe pescadoare ale unor ţări din zonă,
principiul politic, precum şi realitatea sub pretextul că acestea au intrat în apele
nemijlocită ale liberei navigaţii pe Oceanul teritoriale ale Beijingului34. Ştim că „statul
Mondial, documentul prezenta activităţi chinez se foloseşte de toate formele puterii sale
ale unor actori de tip statal28, terorismul naţionale (...), cu scopul de a reface graniţele
şi pirateria29. Acelaşi text afirma, în mod fostei Chine imperiale în punctul acesteia
explicit, în Secţiunea III, intitulată Obiective de maximă dezvoltare istorică”, Beijingul
strategice, că întreaga Strategie Naţională la propunându-şi, între altele, „să împiedice
care facem acum trimitere (împreună cu cele accesul în mările sale limitrofe”, ceea ce
8 planuri30 de sprijinire a implementării sale) „înseamnă o afirmare în sine a suveranităţii

24 INFOSFERA
Direcţia generală de informaţii a apărării – 17 ani de existenţă

asupra mărilor înconjurătoare”35. Mai ştim şi Bibliografie:


că unele state din zonă sunt foarte îngrijorate 1. CHENEY, Dick, U.S. Secretary of Defense,
de creşterea puterii Chinei, ca şi de pretenţiile Annual Report to the President and the Congress,
acesteia asupra Mării Chinei de Sud. Cu câţiva February 1992, p. 78, text în format .pdf accesat
ani în urmă, de exemplu, preşedintele filipinez la adresa de Internet http://policy.defense.gov/
Benigno Aquino III spunea, fiind întrebat dacă Portals/11/Documents/gsa/cwmd/FY1991%20
DOD%20Annual%20FON%20Report.pdf
ţara sa va face apel la SUA pentru a-i proteja
2. JACQUES, Martin, When China rules the world,
interesele în cazul disputei din Marea Chinei
Penguin Books, London, 2012
de Sud, că ar putea opta pentru o astfel de 3. KAPLAN, Robert D., Răzbunarea geografiei. Ce
soluţie doar „dacă ei [americanii] sunt pe- ne spune harta despre conflictele viitoare şi lupta
aproape”. Fiindcă altfel, mai spunea Aquino, împotriva destinului, Editura Litera, Bucureşti, 2014
„dacă ar fi să ne angajăm într-un meci de box 4. KENNEDY, Paul, Ascensiunea şi decăderea
[cu chinezii], ar fi cam 15 de-ai lor pentru marilor puteri: Transformări economice şi conflicte
fiecare dintre noi”36. militare din 1500 până în 2000, Polirom, 2011
Într-un astfel de context, ţinând cont 5. POTTER, E. B. (editor), Sea Power: A Naval
de relevanţa majoră (politică, strategică, History, second edition, U.S. Naval Institute
economică şi în termeni de prestigiu) pentru Press, Annapolis, Maryland, 1981
SUA a menţinerii şi protejării liberei navigaţii 6. TINDALL, George Brown, David E.
oriunde pe Oceanul Mondial, ca şi de tradiţia SHI, America: O istorie narativă, Editura
naţională (prezentată pe scurt în acest text), Enciclopedică, Bucureşti, 1996
7. United Nations Convention on the Law of the
credem că misiunile americane de tip FONOP
Sea of 10 December 1982. Overview and full
vor continua şi în perioada următoare în Marea
text, text în format electronic, la adresa http://
Chinei de Sud, în ciuda opoziţiei consistente
www.un.org/depts/los/convention_agreements/
a Chinei. convention_overview_convention.htm

INFOSFERA 25
Intelligentia, Fides, Excellentia

8. 8 January, 1918: President Woodrow Wilson’s


Fourteen Points, text în format electronic, Strategy%20for%20Maritime%20Security.
la adresa de internet http://avalon.law.yale. pdf?ver=2015-12-04-123608-170
edu/20th_century/wilson14.asp 11. United Nations Convention on the Law of the
9. Atlantic Charter, August 14, 1941, la http:// Sea of 10 December 1982. Overview and full
avalon.law.yale.edu/wwii/atlantic.asp text, text în format electronic, la adresa http://
10. The National Strategy for Maritime Security, www.un.org/depts/los/convention_agreements/
September 2005, text în format .pdf, la http:// convention_overview_convention.htm
nmio.ise.gov/Portals/16/Docs/National%20

1
Robert D. Kaplan, Răzbunarea geografiei. Ce ne spune harta despre conflictele viitoare şi lupta împotriva destinului,
Editura Litera, Bucureşti, 2014, p. 298
2
E. B. Potter (editor), Sea Power: A Naval History, second edition, U.S. Naval Institute Press, Annapolis, Maryland,
1981, pp. 89-90
3
E. B. Potter (editor), op. cit., p. 109
4
George Brown Tindall, David E. Shi, America: O istorie narativă, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1996, vol. II, p. 449
5
E. B. Potter (editor), op. cit., pp. 131-133
6
Ibidem, p. 130
7
George Brown Tindall, David E. Shi, op. cit., VOL. II, pp. 602-603
8
Ibidem, p. 605
9
Atingând, de exemplu, un nivel de 31-39 % din producţia mondială în întreg intervalul 1913-1938 – vezi Paul Kennedy,
Ascensiunea şi decăderea marilor puteri: Transformări economice şi conflicte militare din 1500 până în 2000, Polirom,
2011, p. 194 (tabelul 18)
10
E. B. Potter, op. cit., p. 223
11
Pentru aceste episoade din 1917 vezi E.B. Potter, op. cit., pp. 224-226
12
8 January, 1918: President Woodrow Wilson’s Fourteen Points, text în format electronic, la adresa de internet http://
avalon.law.yale.edu/20th_century/wilson14.asp
13
George Brown Tindall, David E. Shi, op. cit., vol. II, p. 649
14
Ibidem, vol. III, p. 796
15
Vezi Atlantic Charter, August 14, 1941, la http://avalon.law.yale.edu/wwii/atlantic.asp
16
E. B. Potter, op. cit., p. 255
17
Vezi United Nations Convention on the Law of the Sea of 10 December 1982. Overview and full text, la adresa http://
www.un.org/depts/los/convention_agreements/convention_overview_convention.htm
18
Dick Cheney, U.S. Secretary of Defense, Annual Report to the President and the Congress, February 1992, p. 78,
text în format.pdf accesat la adresa de Internet http://policy.defense.gov/Portals/11/Documents/gsa/cwmd/FY1991%20
DOD%20Annual%20FON%20Report.pdf
19
Ibidem, p. 78
20
The National Strategy for Maritime Security, September 2005, text în format .pdf, la adresa de Internet http://nmio.
ise.gov/Portals/16/Docs/National%20Strategy%20for%20Maritime%20Security.pdf?ver=2015-12-04-123608-170, p. ii
21
Ibidem, p. ii
22
Ibidem, p. 1
23
Ibidem, p. 1
24
Ibidem, p. 1
25
Ibidem, p. 2
26
Ibidem, p. 2
27
Ibidem, p. 2
28
Ibidem, pp. 3-4
29
Ibidem, p. 5
30
Ibidem, p. 27
31
Ibidem, p. 7
32
Ibidem, p. 7
33
Ibidem, p. 15
34
Martin Jacques, When China rules the world, Penguin Books, London, 2012, pp. 370-371
35
Robert D. Kaplan, op. cit., pp. 299-300
36
Martin Jacques, op. cit., pp. 373-374

26 INFOSFERA
GEOPOLITICA SISTEMELOR DEFENSIVE –
O VIZIUNE SPIRITUALISTĂ

Ilie BĂDESCU*

Abstract
Defensive systems define a society in relation to its type and its reaction power to any form of aggression.
Every society builds a defensive architecture in which the decisive role is played by the spiritual systems.
Civilization defense issue during their historical existence is about geopolitical defensive system. When an
entity` spirituality decreases, its defensive system is diluting to extinction. We can affirm that entity loses its
immunity against aggressive agents. All these problems belong to the research area of geopolitical defense
systems as part of the strategic architecture of civilization or people.
Keywords: defensive systems, geopolitical science, nomos, land history cycle, oceanic history cycle.

Motto: „În tot pământul moştenirii voastre, răscumpărare


îi veţi da pământului”
(Levitic, 25, 24)

Sistemele defensive definesc o societate în dacă poartă în osatura lor forţa energiei spirituale
raport cu tipul şi cu puterea ei de reacţie la toate a unei entităţi, fie ea o civilizaţie, fie ea un popor
formele de agresiune. Orice societate îşi creează şi deci un stat naţional (statul unui popor este stat
o arhitectură defensivă, în care rolul decisiv naţional). Când statul este preluat de ocupanţi,
revine sistemelor sale spirituale. Cum s-au apărat el îşi pierde caracterul naţional în partea lui
civilizaţiile pe durata vieţii lor istorice este o manifestă, păstrându-l, eventual, prin latenţele
chestiune care ţine de geopolitica sistemelor sale şi prin ceea ce Sfânta Scriptură a denumit
defensive. Cum s-a apărat Imperiul Roman? „rămăşiţele” renăscătoare ale poporului, dar
Numai prin legiunile sale? Nicidecum, ci prin toată numai întrucât acestea se păstrau ca purtătoare
civilizaţia romană care a fost purtată de legiunile ale unui imperativ spiritual, deoarece erau organ
Romei, nu neapărat spre a le răspândi în lume, ci ales al voinţei divine. Când spiritualitatea unei
spre a se folosi de ele ca sistem logistic de spate, entităţi slăbeşte, sistemele sale defensive se
fără de care forţa militară a Romei ar fi scăzut anemiază spre extincţie şi, astfel, respectiva
sub pragul capacităţii de simplă supravieţuire. entitate îşi pierde imunitatea în faţa agenţilor
Cum s-a apărat Bizanţul? Importanţa strategică a agresori. Toate aceste chestiuni fac parte din
celor şapte sinoade ecumenice pentru arhitectura domeniul de cercetare al geopoliticii sistemelor
defensivă a Imperiului Bizantin a fost colosală defensive, ca parte a ştiinţei arhitecturii strategice
şi, finalmente, decisivă. Când opera aceasta s-a a unei civilizaţii sau a unui popor. Chestiunea
încheiat, rolul Bizanţului aproape că s-a apropiat a devenit mult mai evidentă graţie teoriei
şi el de sfârşit. Sistemele militare sunt puternice geopolitice a lui Samuel Huntington, referitoare

*Ilie BĂDESCU este director al Institutului de Sociologie al Academiei Române.

INFOSFERA 27
Intelligentia, Fides, Excellentia

la cele patru tipuri de războaie desfăşurate în cele două entităţi ar fi simple ficţiuni, un fel de
geoistoria omenirii: războaie dinastice, războaie categorizări ale intelectului vid. Fără legătura
ale popoarelor, războaie ale ideologiilor şi unei entităţi cu o anume spiritualitate de substrat,
războaie ale civilizaţiilor. În fiecare război, circulaţia informaţiilor şi capacitatea vizionară
miza şi puterea sistemului defensiv deriva din sau predictivă, esenţială pentru strategişti, se
spiritualitatea celor patru entităţi: dinastiile, diminuează spre zero.
popoarele, ideologiile, civilizaţiile. Chiar şi
ideologiile pot să devină vehicule pentru o anume Inteligenţă socială şi putere de apărare
spiritualitate, adică acţionează ca vase spirituale Accesarea informaţiilor cu potenţial profetic,
ale unor energii spirituale. Când îşi pierd a semnelor prevestitoare este o chestiune de
spiritualitatea, ele sfârşesc prin a deveni idolatrii raportare adecvată la timp, la spaţiu şi la nomos-
şi atunci se preschimbă din sisteme defensive în uri. Schmitt a avut intuiţia, precum s-a precizat,
sisteme agresive. Raportul dintre spiritualitate de a concepe toate informaţiile actuale şi virtuale
şi spaţiile geopolitice a fost aprofundat de către ca alcătuind un pachet inepuizabil de esenţă
Carl Schmitt, cel care a lămurit cel dintâi relaţia spirituală, pe care îl desemna printr-o sintagmă
dintre dualismul geopolitic planetar şi spiritul specială, nomos, a cărui expresie originară este
celor două entităţi geografice: marea şi uscatul, nomosul pământului. Acesta este un fel de pat
pe temeiul cărora a enunţat teza sa cu privire la germinativ al tuturor îndrumărilor şi învăţăturilor
funcţia defensivă a civilizaţiilor uscatului şi cea omeneşti, inclusiv al acelor îndrumări pe temelia
cuceritoare, ofensivă, a civilizaţiilor maritime. cărora se zidesc sistemele defensive. Revenim
În acest sens, geopolitica continentalistă, de aici la un alt studiu al nostru dedicat acestei
pildă, este relevantă întrucât lămureşte substratul chestiuni, pe care îl vom relua pentru lămurirea
spiritual al civilizaţiilor uscatului, ca temei problemei de care ne ocupăm aici. Întregul
al sistemelor lor defensive. La fel în privinţa dinamism al inteligenţei omeneşti cu privire la
puterii maritime, adică a acelei puteri afirmate ştiinţa apărării şi deci a vieţii colectivităţilor
pe temelia nomosului apelor. Există un nomos al omeneşti se cuprinde el însuşi în ceea ce Schmitt
pământului şi un nomos al apelor, fără de care a denumit „nomosul pământului”. Noi, oamenii,

28 INFOSFERA
Direcţia generală de informaţii a apărării – 17 ani de existenţă

avem inteligenţa pământenilor şi, precum am mai sistemele defensive. Acestea sunt legate şi ele de
spus-o, prototipul omului inteligent este omul chestiunea aproprierii, a împărţirii şi a folosirii:
pământului, ţăranul, care este chiar prototipul cine sunt cei care controlează aceste operaţii?
defensorului – ca să folosim termenul renascentist Iată întrebarea esenţială a geopoliticii sistemelor
al unei cunoscute lucrări, Defensor pacis, a lui defensive. Geopolitica sistemelor defensive se
Marsilio da Padova. El este cultivator şi, implicit, preocupă, iată, de conţinutul socio-politic al
apărător al ogorului său. Timpul său nu este libertăţii marilor colectivităţi. O colectivitate
compatibil cu timpul călătorului, al celui care care nu are acces la cele trei operaţii –
cutreieră spaţiile, aşa cum face omul mărilor şi, apropriere, împărţire şi folosire – este lipsită
mai târziu, omul aerului. Pe de altă parte, toţi de libertăţi reale. Popoarele înţelepte, adică
aceştia sunt simple ipostaze ale omului pătrunse de cuvântul lui Dumnezeu şi de chemarea
pământului, cel prin care se exprimă sintetic şi dreptarul divin, au dus la deplinătate instituţiile
nomosul uscatului şi sistemele defensive sistemelor defensive. Poporul evreu, aflăm din
corelative. Precum ştim, Schmitt deriva nomosul Levitic, 25 şi 26, a creat, sub o asemenea
pornind de la specificul toposurilor elementare: îndrumare, cele două exprimări formale şi
apa, uscatul, aerul, vorbind în acest sens despre substanţiale ale funcţiei defensive: dreptul
nomosul pământului şi despre libertatea mărilor, autohtoniei şi instituţia jubileului. Vom stărui
în sensul că pământul, prin contradistincţie faţă asupra chestiunii în partea finală a studiului de
de caracterul deschis şi inapropriabil al apelor, faţă. Cei trei termeni (aproprierea, împărţirea şi
poate fi apropriat, împărţit şi cultivat (folosit). folosirea) compun sistemul categorial al dramei
Nomos-ul pământului trimite, aşadar, la cele trei primordiale a oricărui sistem defensiv. Această
acte ale procesului primordial al istoriei umane: dramă primordială este consemnată, în opinia lui
aproprierea, împărţirea şi folosirea. Acestea sunt Carl Schmitt, de cuvintele profetice din cartea
criterii esenţiale prin care putem dimensiona şi a 5-a a lui Daniel: mene, mene, tekel, ufarsin,

INFOSFERA 29
Intelligentia, Fides, Excellentia

adică „numărat, cântărit şi împărţit”1. Triada oceanică a istoriei moderne (extinsă sub forma
aceasta răzbate, desigur, în dinamica însăşi a protectoratelor, a acordurilor comerciale, a
inteligenţei omeneşti. Termenul de nomos are o sferelor de interese etc.). Spre deosebire de primul
istorie semasiologică complexă2. Nomosul nomos al pământului, care era încă mitic şi deci
pământului dobândeşte o nouă accepţie după mitologizant, adică anexat unei „imagini mitice
secolul marilor descoperiri geografice, atunci asupra lumii”, al doilea nomos „încorporează
când se încheie ciclul istoriei terestre a omenirii oceanele”. Însă, chiar şi acest nomos, deşi global,
şi se intră în ciclul istoriei oceanice. În ciclul păstra încă o distincţie între mare şi uscat.
terestru, „orice om puternic se considera pe sine „Uscatul era divizat în state, colonii, protectorate,
centru al pământului şi dominionul său drept sfere de influenţă. Prin contrast, marea era liberă.
domiciliul libertăţii, dincolo de care domină Ea putea fi liber exploatată de toate statele (pentru
războiul, barbaria, şi haosul”3. Marginile erau pescuit, producere de sare, pescuitul perlelor
marcate printr-o trasare a unui hotar, a unei linii, etc.); ea nu avea margini şi era deschisă. Fiind
a zidului chinezesc, ori prin perceperea mării astfel, ea era deschisă şi libertăţii războaielor. Ca
drept „capăt al pământului”4. Toată inteligenţa şi atare, cele mai puternice puteri maritime şi-au
întregul profetism uman se cuprind în această apropriat oceanele lumii. După marile puteri
primă expresie a nomosului pământului, precum terestre, apăru o mare putere maritimă. Anglia
aşa de inteligent şi profetic ne spune C. Schmitt şi-a învins toţi rivalii europeni pentru stăpânirea
însuşi: „Acesta era nomosul pământului în prima mării: Spania, Olanda, Franţa, Germania”6. Este
fază, când oamenii nu aveau încă noţiunea globală evident că descoperitorii europeni au introdus cu
a planetei lor, şi marile oceane ale lumii erau acest al doilea nomos şi o nouă unitate de măsură,
inaccesibile puterii umane. Primul nomos al balanţa dintre apă şi uscat, dintre aria terestră şi
pământului a fost distrus acum circa 500 de ani, aria maritimă şi, astfel, inteligenţa omenească
când marile oceane ale lumii au fost deschise… atinge performanţa cântăririi apei şi uscatului,
Un al doilea nomos al pământului s-a afirmat pe chestiune atestată de două mari cuceriri ale
seama şi ca urmare a acestor descoperiri ale epocii: contabilitatea modernă şi cartografia
uscatului şi mării… Descoperitorii erau europeni Mercator. Până la Primul Război Mondial,
şi ei au apropriat, împărţit şi folosit planeta. nomosul pământului era încă bazat pe „echilibrul
Astfel, al doilea nomos al pământului a devenit uscatului şi al mării”. Altminteri spus, inteligenţa
eurocentric”5. Schmitt atrage atenţia asupra statelor era legată, în mare măsură, de capacitatea
„structurii eurocentrice” a nomosului în faza de a cerceta acest punct de inflexiune strategică şi

30 INFOSFERA
Direcţia generală de informaţii a apărării – 17 ani de existenţă

de a folosi gradaţia balanţei dintre cele două cerului ştiţi să o deosebiţi, dar vremea aceasta
distribuţii spaţiale ale puterii ca pe o unitate de cum de nu o deosebiţi?”, Luca, 12, 56 sau la
măsură şi o unealtă de gândire şi profeţie. Matei 16, 3: „Făţarnicilor! Faţa cerului ştiţi s-o
Transgresând marginile analizei Schmitt-iene, judecaţi, dar semnele vremurilor nu puteţi!”),
vom reţine faptul că, în modul de structurare a astfel că ei compun împreună corpurile
lumii, intervine un anume nomos, prin care răzbat logisticienilor sistemelor defensive ale popoarelor
în lume şi în actele omeneşti ordinea şi orientarea, şi civilizaţiilor. O civilizaţie care nu-i are e
măsura lumii şi a timpului. Nomos-ul, în condamnată să piară. Geniul, sfântul, martirul,
accepţiunea sa originară, desemna tocmai ideea eroul şi strategistul organic compun acest corp,
de măsură a lucrurilor, de ordine şi de orientare, această corporaţie logistică fără de care sistemul
dimensiuni esenţiale ale sistemelor defensive. În defensiv devine o simplă ficţiune, o formă fără
accepţiune extinsă, pe care o împărăţim noi fond. Chestiunea a fost presimţită genial de către
înşine, nomos-ul este adâncul insondabil al Platon, când acesta a vorbit despre însemnătatea
lucrurilor din care izvorăsc toate bunele-folosinţe înţelepţilor (filo-sofii) în strategia defensivă a
ca dintr-un manual natural de utilizare. În sensul statului. Unde sunt, aşadar, aceste semne ale
acesta, nomosul lucrurilor, al locurilor, al vremurilor, şi informaţiile cu potenţial profetic
grupărilor omeneşti etc. este şi sursa informaţiilor unde să le căutăm şi cine să le caute? Unde sunt,
cu potenţial profetic şi strategic asupra evoluţiilor în cumpătul zilei, carismaticii timpului şi profeţii
cronospaţiale. În raport cu referenţialul spaţial, veacului? Iată întrebări care ne obligă să re-
nomos-ul unui lucru trimite la poziţionarea lui examinăm chestiunea informaţională în zilele
într-o încadrare (ordine) spaţială. Dacă ne noastre, în orizontul istoriei recente, ca să
raportăm la ideea de orientare, atunci termenul de înţelegem cum putem evita căile greşite şi lipsa
nomos desemnează relaţia cu timpul, desfăşurarea, de orientare, poziţionarea eronată şi măsurătorile
dinamica lucrului. Dacă reţinem sensul de falsificatoare care ar duce la falimentul sistemului
măsură, atunci suntem trimişi la ideea de măsură defensiv al poporului însuşi. Accesarea nomos-
a tuturor măsurilor, care nu poate deriva din vreo ului este posibilă graţie unei funcţiuni speciale a
folosinţă, ci din dreptarele pe care Dumnezeu minţii, pe care o denumim inteligenţă. Datorită
le-a pus în toată alcătuirea, în fiecare lucru şi acestei funcţiuni şi în lumina manifestării sale
făptură. Acestea sunt muchiile ontologice ale putem spune că sunt inteligente nu numai
nomosului. Prin ele devine inteligibil nomosul persoanele, ci şi orice unitate socio-umană, de la
pământului. Spaţiul, timpul şi dreptarele familie la popor şi naţiune, de la cultură şi state la
perfecţiunii divine con-măsoară orice lucru, orice civilizaţii etc. Aşa putem înţelege, poate, de ce
manifestare şi orice folosinţă. Folosim spaţiul ca din cele circa 23 de civilizaţii distincte mai sunt
să măsurăm locurile, timpul ca să măsurăm astăzi doar 6-8 civilizaţii. Dispariţia celorlalte
vremurile, dreptarele divine ca să măsurăm este explicabilă prin eşecul sistemelor lor
manifestările. Aceasta este unitatea de triplă defensive. Toate formaţiunile şi unităţile umane
comensurare a întregului şi a părţilor, a structurilor au acces la această funcţiune a inteligenţei şi,
şi a devenirilor şi cu ea operează înţeleptul, atunci când se folosesc eficient de ea, spunem că
profetul, geniul, sfântul şi martirul, fiindcă ei sunt sunt unităţi inteligente. Inteligenţa este, aşadar, o
chiar vecinii lui Dumnezeu, cu ei Dumnezeu stă funcţie a indivizilor dar şi a colectivităţilor
de vorbă „la fel ca şi cu nişte prieteni”, dar tot cu omeneşti, care, pe temeiul acestei funcţiuni, se
această unitate operează şi strategiştii sistemelor pot orienta, îşi pot evalua corect poziţia în spaţiu,
defensive, adică cei ce vor să fie exponenţii sau calitatea ordonării spaţiale şi continuitatea
gânditorii sistemelor defensive ale popoarelor. orientării în timp, respectiv strategia defensivă în
Aceştia laolaltă sunt cei care ştiu să „deosebească faţa agresiunilor de orice fel, în frunte cu cele
vremea aceasta”, nu numai „faţa pământului şi a spirituale. În mod convenţional, societăţile şi-au
cerului” („Făţarnicilor! Faţa pământului şi a creat instituţii specializate în potenţarea

INFOSFERA 31
Intelligentia, Fides, Excellentia

inteligenţei colective, pentru culegerea putem denumi un deficit de structură sau structural.
informaţiilor pe baza cărora să poată trece prin Legătura dintre clasa politică şi popor este fie
vadul crizelor, să-şi refacă ordinea, să-şi regăsească diminuată, fie de-a dreptul ruptă (ca în cazul
drumul, orientarea şi măsura măsurilor, adică buna regimurilor oligarhice, al plutocraţiilor etc.), ceea
cumpănire a lucrurilor şi a vremurilor. Aceste ce creează o criză structurală a sistemului defensiv
instituţii speciale ale inteligenţei colective sunt al acelui stat şi popor. În asemenea situaţii, în mod
eficiente în măsura în care ştiu să folosească faţa obişnuit, pe fondul acestui deficit structural, al
neaşteptată a tuturor formaţiunilor dăruite de unei atitudini „disonante” a leadership-ului politic
Dumnezeu şi a celor care ies din mâna omului. faţă de popoare, se produce o diminuare a
Când formaţiunile culturii, ale economiei (firmele, inteligenţei sociale şi a capacităţii defensive, se
de pildă), ale societăţii (familia, grupul social, acumulează fondul emoţional negativ, sunt
clasa socială, comunităţile, poate că şi bisericile dezactivate anumite centre cerebrale, precum o
etc.), ale cetăţii (statul, administraţia, alte instituţii) arată studiile recente în domenii pe care le vom
etc. îşi actualizează şi îşi valorifică valenţa latentă prezenta cu altă ocazie. În faza a doua a evoluţiei
de „unităţi inteligente”, atunci instituţiile speciale unui asemenea deficit structural, se produce o
vor dobândi ele însele eficacitate maximă pentru reacţie neaşteptată: popoarele preiau iniţiativa
sistemul defensiv al unui popor şi al unei civilizaţii. spirituală şi relansează astfel ascensiunea spirituală
Există situaţii de primejdioasă subutilizare a a tuturor unităţilor sociale, parte cu parte şi toate
funcţiei acesteia la scara unora dintre unităţile şi laolaltă, chiar pe fundalul declinului inteligenţei
formaţiunile sociale şi atunci spunem că acestea se politice. Tipul acesta reactiv, de restaurare a
manifestă neinteligent. Cum pot unităţile sociale inteligenţei şi, deci, de recuperare a deficitelor
să-şi activeze această funcţiune şi să devină astfel structurale are întotdeauna caracter şi un conţinut
unităţi inteligente, capabile de autoapărare şi de profund religios. Fără un asemenea fundal de
autoreparare? Care dintre formaţiunile socio- religiozitate, iniţiativa spirituală defensivă a
umane şi-a actualizat realmente calitatea de unitate popoarelor, prin elementele lor organice, întârzie
inteligentă a României ieri şi azi? Au fost firmele să se producă. Iniţiativa aparţine, desigur, celor
unităţi inteligente? A fost statul o unitate socială care vor fi socotiţi şi, mai apoi, recunoscuţi drept
îndeajuns de inteligentă? A fost familia umană, ea oamenii de seamă ai popoarelor (cu totul diferiţi
însăşi, îndeajuns de inteligentă? Au fost grupurile de oamenii populari, cum ne spune Constantin
logistice, de la cele militare la cele tehnologice şi Rădulescu-Motru), care ies în chip minunat,
spirituale, îndeajuns de inteligente? A fost elita asincron, în fruntea popoarelor, stimulând energia
politică guvernamentală o unitate inteligentă? S-a „pasionară”, atestată de valul crescător al
comportat ea îndeajuns de inteligent? A fost corpul religiozităţii şi iniţiind o decantare spirituală, un
intelectual românesc o unitate inteligentă? Iată proces pe care Psalmistul l-a denumit „lămurire”,
întrebări în cascadă, la care trebuie să răspundem comparabil cu lămurirea aurului în focul care-l
ca să putem păşi mai departe în ştiinţa sistemului purifică de materialul steril. Aşa s-a întâmplat cu
defensiv românesc la acest ceas al istoriei sale. Un poporul evreu în pragul exodului, când a crescut
aspect este cert şi anume faptul că, ori de câte ori brusc valul religiozităţii sale tocmai pentru că
unităţile sociale din care se compune un popor Dumnezeu l-a căutat şi l-a cercetat spre a-l salva
decad pe scara inteligenţei colective, se produce din robia egipteană, îndrumându-l să-şi elaboreze
reactivitatea inteligenţei „instinctive” (neindusă şi cel mai complet sistem defensiv dintre cele
deci inexplicabilă istoric ori social, adică temporal cunoscute în istorie. Şi aceasta pentru că poporul
ori spaţial) a acelui popor, prin manifestări care evreu, prin Moise, profetul lui Dumnezeu, a primit
schimbă curba descendentă a inteligenţei politice îndrumările divine şi le-a folosit pentru a-şi edifica
în curbă ascendentă a inteligenţei naţionale. Cele propriul său sistem defensiv. În alte posibile studii
două curbe se despart. Poporul şi clasa politică ne vom întoarce la subiectul fierbinte al inteligenţei
merg în direcţii opuse şi astfel se creează ceea ce colective ca formă actualizată a „nomosului” şi,

32 INFOSFERA
Direcţia generală de informaţii a apărării – 17 ani de existenţă

deci, a strategiei defensive a unei entităţi umane, spaţii geopolitice (Grossraum, cu termenul său,
pentru a lămuri chestiunea modurilor de accesare consacrat deja ca termen de circulaţie în propriul
a informaţiilor cu potenţial profetic în istoria său înveliş lingvistic). Aici intervine una dintre
comparativă a statelor, a statului român în chip chestiunile esenţiale ale geopoliticii sistemelor
special şi în chestiunea strategiei sale defensive în defensive şi anume faptul că marile spaţii nu
istorie. Vom reveni şi asupra efectelor deficitului sunt numai cele croite de dualismul geopolitic în
structural provocat de ruptura legăturii organice raport cu cele două entităţi: uscatul şi marea sau
dintre popoare şi elitele lor guvernamentale, apele (problematica marilor spaţii se extinde spre
fiindcă acest fenomen este lămuritor pentru o a cuprinde şi spaţiul atmosferic, de pildă, iar, mai
analiză a relaţiei dintre stat şi popor şi, deci, pentru recent, şi celelalte două mari spaţii, cel cosmic şi
a înţelege dinamica reală a sistemelor defensive cel virtual). Însă chestiunea cel mai puţin asumată
ale românilor în curgerea istoriei lor bimilenare. în studiul sistemelor defensive se referă la relaţia
Organicitatea acestei relaţii este esenţială pentru dintre o entitate geopolitică, precum este un popor,
afirmarea naţiunilor ca unităţi socio-spirituale şi ceea ce numim spaţii de interferenţă. Acestea
inteligente şi capabile să se apere, adică să-şi ridice sunt entităţi de fundal, ce dau putere entităţilor
sisteme defensive inteligente şi eficiente. Orice care ştiu şi care vor să şi le asume.
deficit în dinamica acestei relaţii induce efecte
negative asupra eficacităţii naţiunilor ca unităţi de Poziţia geopolitică – factor de potenţare a
destin colectiv în istorie şi ca sisteme defensive în forţei sistemelor defensive
spaţiile lor de afirmare etno-spirituală. Deocamdată România este situată într-o zonă de mari
să revenim la examinarea posibilităţii unei ştiinţe a interferenţe. Geopoliticienii paradigmei dualiste
sistemelor defensive ale popoarelor din unghiul nu admit pentru ţările mici altă variantă
renovator al geopoliticii puterii spirituale geopolitică decât aceea a aderării la unul dintre
(noopolitica), stăruind încă asupra relaţiei dintre cei doi poli geopolitici. Tertium non datur. Aşa
spaţiul interferenţelor spirituale şi potenţialul gândesc toţi cei care, într-o formă sau alta, preiau
defensiv al unui popor, chestiuni nelămurite de modelul de gândire dualistă, ca cel ilustrat de către
alte tipuri de abordări. Mackinder, agravat pe de o parte de geopolitica
C. Schmitt a lămurit o asemenea chestiune „puterii maritime”, mai exact de teoriile care opun
esenţială a geopoliticii sistemelor defensive, geopoliticii continentaliste geopolitica puterilor
şi anume chestiunea relaţiei dintre o entitate maritime şi, pe de altă parte, de geopoliticienii
geopolitică – precum ar fi un popor –, şi marile puterii continentaliste, putere care, în acest

INFOSFERA 33
Intelligentia, Fides, Excellentia

moment este gândită, în chip eronat, după opinia politică, nu numai pentru politicile locale.
mea, ca fiind suprapusă cu geopolitica Rusiei Gândirea geopolitică, implicită sau explicită,
(şi, poate mâine, cu geopolitica unui sistem care din ţările situate în spaţiul de mari interferenţe
aduce China în poziţia de putere geopolitică pivot atestă adeziunea fără rest la paradigma dualistă.
în Eurasia). În această viziune (regresivă faţă de Diplomaţii, strategiştii, clasa politică gândesc
înălţimea la care a ridicat-o paradigma schmitt- dualist şi, astfel, se ratează şansa adevăratei vocaţii
iană, precum am văzut), a fi aliat cu „atlantiştii” a statelor din aceste spaţii, vocaţie care derivă nu
înseamnă automat a fi contra continentaliştilor. în primul rând şi nu exclusiv din alianţele lor,
Stilul dualist de gândire geopolitică uită faptul ci din poziţia lor. Definirea statului român ca
descoperit de către Schmitt şi anume că al stat de cultură la Dunărea de Jos decurge din
doilea nomos planetar „încorporează oceanele”, valorificarea sensurilor geopolitice ale poziţiei
astfel că geopolitica dualistă trebuie să cedeze acestui stat, sensuri care nu se reduc, aşadar,
în faţa geopoliticii interferenţelor. Adepţii la cele derivate din alianţele sale, istoriceşte
stilului dualist de gândire vor adopta atitudini variabile. Premisele strategice care predomină
consecvente, care, altfel spus, vor dezlănţui un astăzi în stilul de gândire practicat în cadrul
dezmăţ al stigmatizării. În felul acesta intră în spaţiului de interferenţe, din care face parte
funcţiune profeţia autocreatoare a lui Thomas: şi România, decurg din adoptarea nefericită a
„Când oamenii consideră o situaţie ca fiind reală, paradigmei dualiste de gândire geopolitică, ceea
ea devine reală prin consecinţele ei”. În perioada ce poate să inducă efecte secundare semnificative
Războiului Rece această viziune a dobândit o în ceea ce priveşte proiectarea politică şi
expresie generată de conjunctura opoziţiei dintre strategică a sistemelor defensive în faţa unor
geopolitica eurasiatismului sovietic, dominată de posibile agresiuni. Agresiunile intersistemice
Rusia, şi geopolitica atlantistă dominată de SUA. (precum cele care definesc geopolitica dualistă
Ceea ce scapă acestei viziuni dualiste se referă a sferelor de influenţă ori a blocurilor şi/sau
la efectul geopolitic al situării în zone de mari alianţelor) nu epuizează tabloul agresiunilor,
interferenţe, care ne îngăduie să vorbim despre nişte agresiuni puternic determinate nu numai de
geopolitica spaţiilor de interferenţă şi, deci, a sistemul de alianţe, ci şi de însăşi poziţionarea
statelor situate în aceste spaţii. Simpla situare geopolitică. Prin urmare, a treia variantă a gândirii
într-o zonă de mari interferenţe conferă statelor geopolitice, care derivă din poziţia geopolitică
şi popoarelor din aceste zone responsabilităţi a unui stat, devine un imperativ al unei gândiri
extraordinare, puteri şi roluri geopolitice pe strategice preventive şi, deci, al unei doctrine de
care statele polarizate nu le pot gestiona cu securitate menite să prevină agresiunile posibile
aceeaşi eficacitate şi rămân adeseori ele însele care decurg, precum s-a precizat, şi din poziţionare,
prizonierele dualismului geopolitic, predominant nu numai din asumarea unor alianţe. Un stat şi o
în stilul de gândire dualist al strategiştilor care-l ţară precum România şi statul român, de pildă,
împărtăşesc. Doar statele din zona de interferenţă care sunt irelevante din perspectiva geopoliticii
îşi pot asuma eficient un asemenea rol geopolitic, dualiste, devin relevante prin efectele poziţiei
dat de ceea ce Friedrich Ratzel denumea „poziţie” deţinute într-un spaţiu de mari interferenţe. Acest
(die Lage). Geopolitica dualistă uită această factor, singur, preschimbă statutul de putere
noţiune şi învăţăturile geopolitice corelative. Ori subalternizată a statului respectiv într-unul conex
de câte ori au fost ignorate înţelesurile acestui unei puteri regionale ce devine semnificativă chiar
al treilea reper geopolitic în jocurile puterilor, pentru dinamismul geopolitic şi geostrategic al
consecinţele au fost negative. La momentul marilor spaţii. A ignora o asemenea dimensiune
actual, ne găsim în faţa unei primejdii care aduce după sine un fel de „neputinţă învăţată”,
decurge din adoptarea geopoliticii dualiste ca cu efecte în cascadă. Totul este consecinţa unui
paradigmă exclusivă de gândire, ceea ce atrage sistem defectiv de gândire geopolitică, adică a
după sine efecte primejdioase pentru marea unui sistem care ia în considerare frontierele

34 INFOSFERA
Direcţia generală de informaţii a apărării – 17 ani de existenţă

geopolitice (care separă alianţele şi marile spaţii stabileşte pentru poporul Său două rânduieli
geopolitice), polii geopolitici, dar ignoră exact defensive, care s-au transmis, prin frământătura
ceea ce constituie puterea unui stat ca România practicilor constituţionale, la toate popoarele cu
şi anume „poziţia geopolitică”. Dacă acest reper fundament iudeo-creştin, şi anume rânduiala
este ignorat în sistemele strategice de gândire, jubileului şi dreptul divin al autohtoniei.
vom ajunge să îngânăm celebrele cuvinte ale Chtonos, în greceşte, înseamnă pământ, precum
lui Raymond Poincaré, rostite cu ocazia unui se ştie, şi Dumnezeu le reaminteşte evreilor că
celebru proces al epocii:„Que voulez-vous, pământul de sub picioarele lor este moştenire
nous sommes aux portes de l’Orient, où tout divină. Autohtonia desemnează tocmai
est pris à la légère…”. Aceste cuvinte pot fi caracterul originar al relaţiei poporului cu
rostite de pe poziţia unuia care n-a cunoscut pământul său (adică cei aflaţi de la origine acolo,
diferenţa dintre „orientalismul colonial” şi pe pământul acela). Capitolul 25 din Cartea
orientalismul insurecţionar al marilor mişcări Levitic este dedicat tocmai acestor două instituţii
naţionale spre independenţă, care au adus de drept divin: instituţia autohtoniei şi instituţia
în toată regiunea temeiuri răspicate pentru Jubileului. „Pământul, le spune Dumnezeu
statalitatea naţională modernă, cu bunele şi cu evreilor, este al Meu”: „Pământul nu va fi vândut
relele acestui mare proces geopolitic. Acesta a pe totdeauna, fiindcă pământul este al Meu ….
fost cu putinţă fiindcă burgheziile regiunii nu Dacă fratele tău, care e cu tine, va sărăci şi va
mai gândeau fanariot, ci cu totul altfel, adică nu vinde ceva din moştenirea sa, atunci cel ce-i este
se mai situau sub vremi, ci la cârma lor. Acele rudă mai apropiată să vină şi să răscumpere ceea
burghezii deja ieşiseră de sub tutela sistemelor ce fratele său a vândut” (Levitic, 25: 23, 25).
dominante de gândire, care, la vremea aceea, Reţinem la acest verset, nota IPS Bartolomeu:
erau ilustrate de puterile de la cei doi poli: „Liniile de forţă ale tuturor acestor prescripţii
de imperiile orientale de la nord şi de la sud sunt două: 1) odată intraţi în ţara Canaanului, fiii
(Rusia şi Otomania), pe de o parte, şi, pe de lui Israel trebuie să-şi păstreze libertatea de după
altă parte, de puterile occidentale care deja ieşirea lor din Egipt; 2) pământurile nu trebuie
edificaseră un sistem de tip nou, cu bunele şi înstrăinate.” Autohtonia, aşadar, este un drept
relele sale, care, probabil, se vor accentua peste şi o poruncă divină şi o dimensiune esenţială a
timp. Există, aşadar, un stil de gândire derivat doctrinei defensive. Nimeni nu se poate înstăpâni
din valorificarea potenţialului geopolitic de a cu drept de autohtonie (de proprietate identitară)
fi în spaţii de interferenţe. Sistemele defensive asupra pământului moştenit de la Dumnezeu
devin inteligibile în lumina celor două instituţii decât poporul pe care Dumnezeu l-a ales pentru
emblematice pentru asemenea sisteme: dreptul aceasta (lucru adeverit de perenitatea neamurilor
autohtoniei şi instituţia Jubileului. Să lămurim. pe pământul moştenirii lor). Autohtonia este,
iată, rod al legământului divin, drept sacru al
Dreptul autohtoniei şi instituţia Jubileului poporului şi poruncă divină. Aceste înţelesuri s-au
sau despre suprastructura sistemelor defensive transmis în constituţiile covenantale sub formula
Societăţile europene sunt societăţi modelate principiului care statuează caracterul sacru al ţării
de gândirea şi de învăţăturile testamentare, cu şi al raportului cu patria. Ţara este sfântă pentru
rădăcini în toată Biblia. Sistemele defensive poporul aşezat acolo prin voia şi adeverirea lui
devin inteligibile numai pe un asemenea temei. Dumnezeu. Această adeverire divină este îndoit
Sociologul israelian Daniel Elazar le denumeşte atestată de seria de martiri şi eroi ai neamului,
„societăţi covenantale” (le putem denumi şi adică de cei care şi-au jertfit viaţa pentru ţară,
comunaliste, adică trăitoare în comuniune cu spre a confirma astfel temeinicia legământului
Dumnezeu şi, deci, în spiritul învăţăturilor şi divin al autohtoniei. De aici şi legătura intimă
poruncilor Dumnezeului Vechiului şi Noului dintre dreptul autohtoniei şi instituţia Jubileului.
Testament). În Levitic, 25 şi 26, Dumnezeu Jubileul este anul în care poporul îl sărbătoreşte

INFOSFERA 35
Intelligentia, Fides, Excellentia

pe Dumnezeu în ţara pe care Dumnezeu i-a şi înţelesul versetelor următoare: „Dacă însă
dat-o lui moştenire. Sărbătoarea Jubileului cineva nu are rude, dar e cu dare de mână şi află
este, aşadar, amintirea de martirii şi eroii unui cât îi trebuie pentru răscumpărare, atunci să-şi
neam, ca despre cei ce-au întărit mărturia divină numere anii de când a vândut, şi ceea ce trece
cu mărturia sângelui propriu, adică tocmai să-i întoarcă aceluia căruia i-a vândut, iar el se va
cu preţul jertfei de sine pentru ţară. Aceştia se întoarce la moşia sa; dar, dacă nu are cât trebuie
rânduiesc între sfinţii lui Dumnezeu, cu nume şi să-i întoarcă, atunci ceea ce vânduse rămâne
fără de nume. Odată cu tâlcuirea semnificaţiei în mâna cumpărătorului până la anul jubileu;
jubileului, prin capitolele 25 şi 26 ale Cărţii Levitic, atunci, în anul jubileu, [vânzarea] va fi eliberată,
Dumnezeu ne descoperă şi înţelesul relaţiei de iar vânzătorul se va întoarce la moşia lui”
autohtonie: „În tot pământul moştenirii voastre, (Levitic, 25, 26-28). Prin urmare, anul jubileu
răscumpărare îi veţi da pământului” (Levitic, 25, este anul confirmării depline (adică divine) a
24). Şi, mai departe, zice Domnul: „Dacă fratele autohtoniei şi parte a manifestărilor simbolice ale
tău, care e cu tine, va sărăci şi va vinde ceva sistemelor şi doctrinei defensive ale unui popor.
din moştenirea sa, atunci cel ce-i este rudă mai Acesta este singurul temei şi singura încadrare a
apropiată să vină şi să răscumpere ceea ce fratele pregătirii unui popor pentru anul jubileului său,
său a vândut” (Levitic, 25, 25). Prin acest verset, adică pentru anul mărturisirii autohtoniei sale
Dumnezeu tâlcuieşte exclusivitatea dreptului după voia lui Dumnezeu, adeverită prin mărturia
autohtoniei şi, deci, distincţia dintre cele două eroilor şi martirilor pământului în care vieţuieşte
regimuri conceptuale şi juridice ale proprietăţii: poporul care-L mărturiseşte pe Dumnezeu. Abia
proprietatea economică şi „proprietatea mărturisirea lui Dumnezeu în toate rânduielile
identitară” (Acad. Tudorel Postolache). Dreptul vieţii face poporul vrednic de autohtonia
autohtoniei, ne spune Biblia, este drept divin, sa. Biblia confirmă în toate credincioşia lui
adică este acordat numai de Dumnezeu şi numai Dumnezeu: Domnul nu-şi retrage niciodată
Dumnezeu l-ar putea retrage acelora dintre darurile Sale, aşa încât orice răutate i se
autohtonii deveniţi nevrednici şi deci nevolnici întâmplă unui popor în legătură cu moştenirile
să-L mărturisească pe Dumnezeu. În realitate, sale nu vine de Dumnezeu, ci de la nevrednicia
Dumnezeu nu-şi retrage darurile, dar omul fiilor poporului, a generaţiilor decăzute. Lor le
nevrednic pierde puterea actualizării lor. Ceea vor urma generaţii mai vrednice, ce vor ridica
ce ai primit de la Dumnezeu nu se retrage, ci neamul din ruşinea nevredniciei. Altfel spus,
se virtualizează, se dezactualizează pe durata puterea defensivă a unui popor este o funcţie
nevredniciei, a nevolniciilor. Astfel se poate binomială: transistorică prin fiinţa neamului
deschide în istoria unui popor ciclul suferinţelor în faţa lui Dumnezeu şi istorică prin lucrarea
sale ca ilustrări la „drama neamurilor” (Nicolae şi starea generaţiilor succesive.
Iorga), ca tot atâtea alternări de suişuri şi
coborâşuri. Prin aceste lămuriri ni se limpezeşte

1
Daniel, 4, 25-28, cf. şi Carl Schmitt, The Nomos of the Earth in the International Law of the Jus Publicum Europaeum,
ch 3, p. 351.
2
Nomoi este titlul cărţii lui Platon, „Legile” (Nomoi); termenul ca atare trimite la două înţelesuri, regulă şi ordine
ideală. Pentru Aristotel nomos „este sinonim cu regula bunei măsuri (măsura mijlociei: rule of medium-sized property),
a proprietăţii funciare bine distribuite”. Cf. Aristotel, Politics, in the Basic Works of of Aristotle, (cu o introducere a lui
Richard McKeon, New York: Random House, 1941, Book IV, Ch 3, pp 1208-1209), apud. Carl Schmitt, The Nomos of
the Earth…, lucrare descărcată de pe: https://books.google.ro/books? id=Qayg5HqaY18C&pg=PA351&source=gbs _toc
_r&cad=4#v=onepage&q&f=false, pe 16 mai 2015.
3
C. Schmitt, The Nomos of the Earth in the International Law of the Jus Publicum Europaeum, ch. 3, pp. 351-352.
4
Ibidem, p. 352.
5
Idem.
6
Idem.

36 INFOSFERA
ASPECTE PSIHOLOGICE PRIVIND RELAŢIA
DINTRE PERFORMANŢA PROFESIONALĂ
A MILITARULUI ŞI FAMILIA SA
Cristian DOBRE*

Abstract
This article deals with the concern regarding the studying of the relationship between the professional
performance of a military man and his family, as well asa the interest of decision makers on this issue. The
author brings into attention the most recent results of psychological and sociological research in this filed.
Keywords: military, family, psychology, behaviour, attitude, vulnerability.

1. Introducere cu mult mai vigilente şi mai pro-active decât în


Mediul internaţional actual, marcat de trecut. Aceste deziderate s-au materializat prin:
creşterea angajamentelor naţionale de participare
provocări multidimensionale, deopotrivă clasice
la misiuni internaţionale departe de ţară,
şi asimetrice, a impus structurilor militarizate implicarea armatei în activităţi noi, intensificarea
(armată, poliţie, jandarmerie, servicii de misiunilor poliţiei, jandarmeriei, serviciilor de
intelligence, structuri paramilitare etc.) să fie intelligence şi nu numai.

*Autorul este expert în psihologie militară.

INFOSFERA 37
Intelligentia, Fides, Excellentia

În acest context s-au intensificat, deopotrivă, Astfel, s-a apreciat ca fiind foarte importantă
atât preocupările internaţionale cu privire la abordarea psihologică, în premieră, a eficienţei
studierea condiţionărilor moderne existente militarului român în contextul binomului familie-
între performanţa profesională a militarului performanţă profesională.
şi familia acestuia, cât şi interesul factorilor
de decizie de la nivel naţional cu privire la 2. Caracteristicile psiho-sociale ale vieţii
problematica de referinţă. Astfel, prezentul militare
demers se doreşte a fi un punct de stimulare Viaţa militară, componentă intrinsecă a vieţii
a cercetărilor specialiştilor, pentru studierea societăţii, prezintă atât puncte comune, cât şi
situaţiei de referinţă, cu preponderenţă a celei diferenţe marcante faţă de aceasta.
de natură psihologică şi a efectelor sale în plan Viaţa societăţii poate fi analizată pe câteva
atitudinal-comportamental. paliere de referinţă, de natură psiho-socială,
Elementele specifice actualului mediu de dintre care cele mai importante sunt: sistemul
securitate s-au reflectat atât asupra personalului de valori, nivelul de relaţionare intra-societal,
militar, cât şi asupra familiilor acestuia. Şi, nivelul de expunere la risc, raportarea la sistemul
acţionând, fie ca un „amplificator”, fie ca un legislativ naţional, raportul de obedienţă faţă de
„reductor” al stresului la adresa militarilor, stat, restricţiile sociale liber asumate, specificul
familia continuă să joace un rol esenţial în privinţa desfăşurării muncii, respectarea codului etic al
eficienţei operaţionale a militarului, fie că acesta societăţii, viaţa de familie şi altele.
îşi slujeşte poporul în ţară sau peste hotare. Sistemul de valori militare le include pe
Pentru clarificare, prin sintagma „eficienţa cele naţionale, la care adaugă unele specifice,
operaţională” am avut în vedere suma tuturor cum ar fi camaraderia, loialitatea totală faţă
activităţilor pe care militarul trebuie să le execute de interesul naţional, ţară, popor şi drapelul
în vederea îndeplinirii misiunii sale, inclusiv de luptă, spiritul de corp, disciplina şi onoarea
antrenamentul, instrucţia, pregătirea şcolară şi militară etc. Sistemul de valori naţionale este
academică. întărit de uniforma militară, care are întipărit

38 INFOSFERA
Direcţia generală de informaţii a apărării – 17 ani de existenţă

pe ea simboluri naţionale (stemă, drapel) şi ale observa, astfel, că, fără a primi avantaje materiale
serviciului sau armei de care aparţine militarul substanţiale ori o recunoaştere socială deosebită,
(forţe aeriene, forţe speciale etc.), recunoaşterea militarul nu are ezitări în îndeplinirea datoriei sale
formală a meritelor acestuia (decoraţii şi medalii faţă de ţară şi popor. În toate situaţiile de acest fel,
etc.). Aceste valori determină judecăţile, opiniile, militarul pune pe primul loc interesul naţional, or
atitudinile şi comportamentele manifeste ale al comunităţii, uneori chiar în detrimentul celui
personalului militar. de familie sau personal.
Nivelul de relaţionare intra-societal permite Restricţiile sociale liber asumate (impuse de
militarului să se conecteze, pe toate palierele, cu lege, de ordinele şi de valorile militare) nu sunt
societatea din care face parte şi să se simtă nu comentate, ci sunt implementate în viaţa de zi
numai parte a acesteia, dar şi responsabil pentru cu zi a militarului, cu consecvenţă, corectitudine
apărarea sa, la nevoie. Totodată, militarul este şi înţelegere, sistemul său motivaţional fiind
racordat şi cu alţi militari, din alte ţări, fie ei activat şi alimentat de alte valori decât de cele ale
aliaţi, parteneri neutri sau chiar inamici, faţă de majorităţii concetăţenilor.
care adoptă comportamente specifice, raportate Specificul desfăşurării muncii militarului
la statutul şi rolul său formal în raport cu aceştia. este, de cele mai multe ori, dramatic diferit de
Nivelul de expunere la risc al militarului cel al majorităţii semenilor din societate. Astfel,
este unul dintre cele mai ridicate, la nivelul sintagme precum „gata de luptă”, „alarmă”,
societăţii, fără a lua în calcul faptul că militarul, „tragere cu muniţie de război”, „aplicaţie/
prin excelenţă, mânuieşte arme de foc, participă exerciţiu militar”, „misiune în teatrul de operaţii
la misiuni de luptă, execută trageri cu muniţie de militare”, „dislocare în altă garnizoană”, „am
război şi antrenamente la limita existenţei umane înţeles” etc. - îi definesc cel mai bine locul şi
şi este implicat în cele mai riscante acţiuni de rolul în societate şi îi conferă un statut special.
Respectarea codului etic al societăţii
salvare-evacuare, pază şi salvgardare a păcii.
presupune, pe de o parte, însuşirea principiilor
Raportarea sa la sistemul legislativ nu îi
de etică socială şi respectarea acestora în
conferă militarului avantaje, ci doar obligaţii şi
toate împrejurările, pe de altă parte. Astfel,
restricţii suplimentare. Astfel, prevederi precum:
transformarea militarului într-un model de etică
excluderea sa de la exercitarea unor drepturi
socială reprezintă atât un obiectiv al organizaţiei
democratice (de a fi ales, de a face politică,
militare, cât şi un deziderat personal al celor
de a participa la demonstraţii/manifestări ce poartă haina ţării, deopotrivă. Probabil de
publice etc.) sau economice (de a deţine firme pe aceea, atunci când au loc incidente sociale ce-i
numele său, de a desfăşura activităţi comerciale implică pe militari, societatea îi sancţionează dur,
de anumite tipuri etc.), obligarea sa de a depune deoarece ea, societatea, are un nivel de aşteptare
un jurământ de credinţă legal faţă de ţară şi foarte înalt de la militari.
popor, de a respecta un cod de legi caracteristice La aceste aspecte se mai pot adăuga:
numai mediului militar îi modelează caracterul şi depărtarea de familie, păstrarea strictă a
personalitatea şi îl determină să dezvolte atitudini confidenţialităţii activităţilor de la locul de muncă,
şi comportamente diferite faţă de majoritatea gradul ridicat de pericol al operaţiilor zilnice
membrilor societăţii din care face parte. de la serviciu, nivelul înalt al responsabilităţii
Raportul de obedienţă al militarului faţă de sociale a muncii prestate, desfăşurarea activităţii
stat atinge apogeul, la nivelul societăţii, deoarece zilnice, uneori, în cele mai dramatice condiţii de
este, practic, singura profesie în care puterea stare a vremii şi mediu, încadrarea sa strictă într-
ordinului este absolută, iar valoarea jurământului un program orar foarte bine definit, necesitatea
militar se transformă în valoare supremă. În menţinerii unei condiţii fizico-mentale excelente
aceste condiţii, militarul nu pregetă în a spune şi a unui nivel de adaptabilitate crescut, obligaţia
„am înţeles” şi a trece la executarea misiunii, regulamentară de a avea un model de conduită
indiferent de riscul pe care şi-l asumă. Se poate etică în societate şi multe altele.

INFOSFERA 39
Intelligentia, Fides, Excellentia

Viaţa de familie a militarului este influenţată, doresc să intre în viitor în sistemul naţional de
fără discuţie, de fiecare dintre elementele descrise apărare şi siguranţă naţională.
mai sus. Pe parcursul articolului se vor face mai Până la acel moment, însă, o să prezint
multe referiri la acest subiect. unele elemente psiho-sociale legate de această
problematică, deduse din datele empirice aflate la
3. Provocări psiho-sociale la adresa dispoziţie.
familiei militarului Familia şi armata reprezintă două instituţii
Probabil cel mai potrivit moment pentru fundamentale ale societăţii, pe cât de vechi, pe
o discuţie cu privire la relaţia dintre eficienţa atât de necesare acum şi în viitor. Aceste două
operaţională a militarului şi familia acestuia ar instituţii cer totul de la membrii lor, iar „lupta” de
fi trebuit începută la momentul când o persoană a fi una înaintea alteia este uneori extrem de dură.
se gândea să intre în serviciul militar/de poliţie. Caracteristicile vieţii militare impun persoanei
Acela era, fără îndoială, punctul cel mai bun la ce îmbracă uniforma ţării să se comporte într-
care tânărul candidat ar fi trebuit să primească un mod unic ce îi poate afecta viaţa de familie.
o consiliere profesională şi psihologică, pe Observaţiile empirice au pus în evidenţă greutăţile
parcursul căreia să i se explice care sunt riscurile cele mai mari pe care le întâmpină militarul în
vieţii militare şi la ce să se aştepte de la viitoarea viaţa de familie, astfel:
sa familie. Din păcate, studiile şi acţiunile Izolarea în unitate reprezintă un factor
psihologice concrete în această direcţie sunt
ce descurajează tinerele cadre militare să-şi
foarte la început în România, iar pentru cei ce
întemeieze o familie. Prin excelenţă, armata este
duc pe umerii lor imensa responsabilitate de a
o instituţie dominant masculină, în care raportul
fi militari/poliţişti, adică de a fi gata de a-şi da
de gen este, de regulă, net în favoarea bărbaţilor
viaţa pentru ţară, la nevoie - nu ne rămâne decât
(peste 85%), acest fapt putând influenţa şi mai
să constatăm cum au reuşit să-şi îndeplinească
îndatoririle profesionale şi să funcţioneze optim, puternic femeile militar şi viaţa lor de familie.
în acelaşi timp ca cetăţeni oneşti, militari/poliţişti, Activităţile la care participă militarii gravitează,
soţi/soţii şi ca părinţi. de regulă, în jurul aceloraşi preocupări, iar
Sperăm ca rezultatele viitoarelor cercetări locurile frecventate de aceştia sunt omogene, din
psihologice naţionale şi internaţionale în această punctul de vedere al profesiilor şi persoanelor la
arie de interes să poată permite promovarea unor care militarii au acces. Unii militari mărturisesc
acţiuni psihologice şi organizaţionale de suport, că le este greu să-şi găsească o parteneră/partener
atât pentru personalul activ, cât şi pentru cei ce de viaţă în acest mediu restrictiv.

40 INFOSFERA
Direcţia generală de informaţii a apărării – 17 ani de existenţă

Mutarea dintr-o garnizoană în alta profesori dragi, de un stil de predare, de


reprezintă o provocare pentru cei mai mulţi schimbarea dascălilor, de contactul cu noii
dintre militari, deoarece aceştia sunt nevoiţi colegi etc.
să-şi schimbe frecvent locul de desfăşurare a • desocializarea familiei militarului, urmare
activităţii, din motive diverse, printre care se a faptului că nu se poate lega emoţional
pot număra: promovarea în carieră, cursuri de de oamenii şi locurile în care trăieşte doar
specializare, misiuni de luptă/menţinere a păcii/ temporar;
de reprezentare/de stat major în afara ţării, • viaţa „de provizorat” în cămine militare,
aplicaţii şi exerciţii militare, ocuparea unor care nu asigură totdeauna condiţiile cele
funcţii în interesul instituţiei şi altele. Familia mai adecvate nevoilor familiei;
are de suferit, în acest context, deoarece, de • distanţa geografică faţă de prietenul/
regulă, partenerul de viaţă civil trebuie să- prietena ce urmează a-i fi partener/ă de
şi sacrifice propria carieră în favoarea celei a viaţă în viitor;
militarului. La acest aspect se mai pot adăuga şi • situaţia specială când ambii soţi sunt
alte provocări: militari, iar angajamentele de serviciu se
• pericolul de a nu găsi un loc de muncă dublează în respectiva familie;
soţiei/soţului militarului în noul oraş, • naveta, ca soluţie de compromis între
aspect ce are consecinţe atât în planul cariera militară şi viaţa de familie, cu toate
utilităţii şi statutului social al partenerului consecinţele ce decurg din acest demers:
de viaţă al militarului, cât şi al veniturilor distanţarea emoţională de soţie/soţ, de
familiei; copii, eforturi financiare mai mari, un trai
• schimbarea frecventă a şcolii pentru copii, restrictiv în sistem de provizorat etc.
fapt ce poate genera efecte emoţionale Depărtarea de casă, urmare a primirii
negative la aceştia, urmare a efortului de repartiţiei guvernamentale pe primul post sau
readaptare continuă pe care aceştia sunt ocupării diverselor funcţii, pe timpul carierei
nevoiţi să-l trăiască la fiecare şcoală, efort militare, ştiut fiind faptul că unităţile militare
generat de ruperea forţată a unor relaţii sunt dislocate numai în anumite localităţi. Acest
emoţionale, despărţirea de prieteni, de gen de provocare a vieţii militare rupe relaţiile

INFOSFERA 41
Intelligentia, Fides, Excellentia

tradiţionale dintre părinţi şi copii, iar dependenţa locale ce se confruntă cu lipsuri inimaginabile, cu
militarului de familia de origine descreşte treptat, nivelul crescut de expunere la boli contagioase,
până la dispariţie. Totodată, legătura emoţională cu suferinţa generată de pierderea ori rănirea unor
cu părinţii şi rudele apropiate este afectată de camarazi şi, nu în ultimul rând, cu pericolul ca
distanţa geografică ce îi desparte. el/ea să-şi piardă viaţa sau să fie rănit/ă în zona
Depărtarea de propria familie, urmare a de dislocare. Aceste genuri de misiuni militare,
plecării, timp îndelungat (3-6 luni/an), în misiuni, extrem de periculoase, prin natura lor, îi pot afecta,
aplicaţii, exerciţii, studii de specializare, detaşări deopotrivă pe militar şi pe familia acestuia, urmare
etc. - poate avea consecinţe atât asupra carierei a faptului că incertitudinea momentului dată de
militare, cât şi asupra familiei. S-a constatat factorii de risc maxim la adresa vieţii consumă cea
că unii militari renunţă la carieră în favoarea mai mare cantitate de resursă psihică.
unei vieţi liniştite în familie, în timp ce alţii îşi Readaptarea militarului la viaţa de familie,
urmăresc menirea şi, riscă, uneori, să-şi piardă după revenirea în ţară, poate reprezenta o nouă
familia din cauza carierei. Cei ce doresc să urmeze provocare pentru acesta, urmare a faptului că
cariera militară, dar să nu deranjeze familia, caută în familie s-au produs unele schimbări – copiii
compromisuri, ce sunt rezolvate, de obicei, prin au crescut, soţia a devenit mai independentă,
„navetă”. Depărtarea frecventă de cei dragi poate unele lucruri cu care era obişnuit înainte nu mai
produce, la unele cupluri, răni emoţionale ce nu funcţionează la fel etc. Atunci când soţia este
se vindecă uşor. militarul din familie lucrurile par a fi şi mai
Participarea la acţiuni extrem de periculoase, complicate, urmare a unor cutume culturale
cum ar fi misiunile din zonele de conflict ancestrale, potrivit cărora aceasta ar trebui să fie
armat, îl pune pe militar în situaţii dramatice persoana care să se ocupe de casă şi de copii.
de viaţă, prin contactul nemijlocit al acestuia Reintegrarea răniţilor de război în familie
cu violenţa extremă, distrugerile provocate de reprezintă una dintre cele mai dramatice provocări
conflict, atrocităţile de război, suferinţa umană ale vieţii militare. În acest context, prin „răniţi”
a refugiaţilor, mutilaţilor de război, populaţiei avem în vedere nu numai personalul care suferă

42 INFOSFERA
Direcţia generală de informaţii a apărării – 17 ani de existenţă

infirmităţi de natură fizică, ci şi personalul care are psihologi occidentali au fost atrase de studierea
probleme de natură psihică sau chiar psihiatrică. relaţiei dintre performanţa în muncă şi viaţa de
Teatrul de război a fost întotdeauna un loc al familie a militarului. În acest context, s-a constatat
violenţei extreme, în care militarii poartă arme că există o corelaţie pozitivă între atuurile celor
nu numai pentru a se apăra, ci şi pentru a elimina două variabile, în sensul că o viaţă de familie
inamicul şi a câştiga victoria în luptă. Implicarea armonioasă şi lipsită de griji poate determina o
unei persoane într-o acţiune militară, fie ea pasivă performanţă profesională superioară la militari,
sau activă, o poate afecta psihic, iar cea mai atât în munca de rutină, cât, mai ales, pe timpul
frecventă manifestare este stresul posttraumatic misiunilor de luptă.
de luptă. Revenirea la „normalitate” a militarului Aspecte psihologice cu privire la
afectat este una de durată, care implică, din partea preocupările instituţiei faţă de familia militarilor.
familiei, investiţii emoţionale majore şi susţinute În contextul cercetărilor mai sus-menţionate s-a
în timp. Dacă la acest aspect se mai adaugă şi trecut la implementarea unor condiţii mai bune
mutilarea de război, consecinţele asupra familiei pentru militari şi familiile acestora, condiţii ce
sunt şi mai dramatice. au influenţat, psihologic, performanţele obţinute
Decesul militarului la datorie este cea de militari în misiunile încredinţate. Demersul
mai dură lovitură pe care o poate primi familia psihologic este simplu şi se bazează pe eliminarea
militarului. Istoria recentă a demonstrat că acest gândurilor parazite ale militarului, generate de
aspect nu poate fi neglijat nicio clipă, fiind asociat grija sa faţă de necesităţile de bază ale familiei,
intrinsec vieţii militare. în contextul în care persona în uniformă trebuie
Deşi aspectele enumerate nu se regăsesc să-şi folosească întreaga energie pentru îndeplinirea
în totalitate la toţi militarii, ele au un nivel de misiunii. Printre acţiunile cele mai cunoscute în
potenţialitate destul de ridicat, având în vedere această direcţie, la nivel internaţional, se numără:
legislaţia, potrivit căreia oricând un militar poate construirea de baze militare, locuinţe de serviciu
fi trimis, la ordin, într-o misiune de luptă, chiar şi şi cămine militare, ansambluri de recreere şi de
în afara teritoriului naţional. petrecere a timpului liber împreună cu familia
Faţă de cele menţionate, trebuie subliniat (cercuri/cluburi militare, săli de sport, teatre,
faptul că până la finalizarea celui de-al Doilea echipe sportive etc.), facilităţi sanitare proprii
Război Mondial organizaţia militară era mult mai (spitale, policlinici, infirmerii), şcoli şi grădiniţe
intruzivă în viaţa militarului, astfel că, pentru a pentru copiii familiilor de militari, magazine
se căsători, militarul trebuia să îndeplinească pentru militari, precum şi oferirea de compensaţii
anumite condiţii legale (de exemplu, să fi împlinit financiare pentru chirie, hrană şi alte servicii şi
vârsta de 23 de ani) şi să obţină permisiunea bunuri, conceperea unor sisteme de ajutorare a
superiorilor săi, care luau în calcul o sumă de familiilor în cazul producerii unor evenimente
condiţii regulamentare cu privire la viitoarea nedorite, acordarea unor facilităţi economico-
soţie (de exemplu, valoarea dotei, provenienţa şi sociale pentru veterani, interconectarea socială
onorabilitatea viitoarei mirese) – chestiuni, care, a militarilor cu societatea civilă etc. Acestor
astăzi, ţin numai de istorie. demersuri, în esenţă, de natură logistică, dar
cu o componentă psihologică motivaţională
4. Aspecte psihologice referitoare la relaţia foarte puternică, li s-a adăugat, treptat, o
dintre performanţa profesională a militarului atitudine de recunoştinţă publică din partea
şi familia acestuia societăţii civile şi a celor mai înalte autorităţi
Instituţia militară, în general, a fost ale statului. Treptat, unele dintre elementele
întotdeauna preocupată de descoperirea reţetei enumerate mai sus au fost implementate şi în
optime de motivare a militarului, astfel încât ţara noastră. Astfel, familiile militarilor au fost
acesta să-şi îndeplinească misiunea în orice invitate să le fie alături când aceştia au celebrat
condiţii. După anii 1940, preocupările unor ori comemorat diverse evenimente, oficialii

INFOSFERA 43
Intelligentia, Fides, Excellentia

de rang înalt ai ţării au onorat cu prezenţa lor cât mai ales de familiile acestora, confruntate cu o
paradele şi ceremonialurile militare, au vizitat stare de disonanţă cognitivă majoră, marcată, pe
trupele dislocate la mare depărtare de ţară - în de o parte, de ataşamentul natural faţă de militarul
diverse teatre de acţiuni militare şi au transmis din familie şi, pe de altă parte, de apartenenţa la
condoleanţe familiilor îndoliate de pierderea societatea civilă. Totodată, opinia publică s-a
celui drag în misiune, cei mai merituoşi dintre arătat mult mai intolerantă şi fermă cu orice
militari au fost decoraţi, s-au rostit discursuri de exces şi deviaţie comportamentală a militarilor
mulţumire la adresa militarilor, fără a se neglija (de exemplu: abuz de alcool, sinucidere,
rolul familiei acestora. comportament ireverenţios în societate etc.), fie
Atitudinea pozitivă a opiniei publice faţă ele izolate ori chiar excepţionale, faţă de acţiuni
de armată a întărit legătura acestei organizaţii similare ale unor persoane civile.
cu poporul, fapt ce s-a reflectat benefic şi în Astfel de acţiuni s-au manifestat în multe
percepţiile şi reprezentările familiei militarului. state, inclusiv în România.
Reacţii sociale împotriva militarului Vulnerabilităţi psiho-sociale în familia
şi familiei acestuia. Compensaţiile oferite militarului. Urmare la caracteristicile anterior
militarului şi familiei acestuia au fost atent specificate ale vieţii militare, pe de o parte, şi
urmărite de societatea civilă, în ansamblul său, şi influenţelor sociale, pe de altă parte, familia
supuse dezbaterii publice. În acest context, unele militarului poate fi afectată şi din interior de o
grupuri de interese, motivate, de cele mai multe serie de factori ce o pot vulnerabiliza, astfel:
ori, de raţiuni politice meschine, nu au ezitat • incapacitatea unor parteneri de viaţă ai
să le critice, considerându-le abuzuri sau chiar militarilor de a se adapta specificului vieţii
elemente discriminative faţă de celelalte categorii cazone şi de a înţelege rigorile acestei
sociale. Totodată, unele organizaţii au încercat profesii;
să formeze curente anti-militare, cu scopul de a • lipsa încrederii de cuplu existentă în unele
minimiza statutul acestei profesii în societate şi familii de militari, posibil alimentată de
de a o supune oprobriului public sau de a lovi accese de gelozie sau de suspiciune din
în anumiţi lideri politici, aflaţi la un moment sau partea unuia sau altuia dintre parteneri;
altul într-o poziţie de putere, la conducerea ţării. • incapacitatea unor familii de a reaccepta
Atunci când astfel de mişcări anti-militare s-au militarul revenit din teatrul de operaţii şi
dezvoltat în contextul unor evenimente tensionate posibil afectat de unele probleme fizice sau
(războaie, conflicte locale, crize politice, războaie psihice;
interne, instabilitate politică internă majoră etc.), • reorientarea emoţională a unuia sau altuia
consecinţele lor au fost mult amplificate. Acestea dintre soţi spre altă persoană, urmare a
au fost resimţite pe măsură, atât de militarii înşişi, unor perioade de despărţire mare;

44 INFOSFERA
Direcţia generală de informaţii a apărării – 17 ani de existenţă

• „gelozia” pe serviciul militar al partenerului pentru această acţiune. Studiile au pus în evidenţă
de viaţă al militarului; că o astfel de neînţelegere poate fi percepută
• incompatibilitatea clasică dintre soţi. ca un abandon, ca un act de trădare din partea
De cele mai multe ori, în astfel de situaţii părintelui, act ce-l poate afecta emoţional pe copil
intervine divorţul ori separarea de facto, acte pentru tot restul vieţii sale. Primele consecinţe
regretabile, care pot perturba profund capacitatea de ale despărţirii, în astfel de circumstanţe, nu se
îndeplinire a misiunii de către militar, fie că acesta lasă aşteptate prea mult şi unii copii îşi schimbă
îşi desfăşoară activitatea în ţară sau peste hotare. atitudinea şi, în cele din urmă, comportamentul
Vulnerabilităţi psihocomportamentale ale faţă de cei ce-i înconjoară. În acest context, au
copiilor militarilor. Parte intrinsecă a familiei fost identificate la copiii militarilor care au plecat
militarului, copiii acestuia au un rol fundamental în misiune fără o pregătire corespunzătoare a
în determinarea performanţei profesionale momentului: manifestări de izolare, depresie,
a militarului. Pornind de la această axiomă, scăderea performanţelor şcolare, impulsivitate,
teoretizată relativ recent, cercetătorii din diverse iritabilitate şi chiar agresivitate, creşterea
ţări sunt din ce în ce mai preocupaţi de identificarea sensibilităţii faţă de aspecte neînsemnate,
determinărilor psihocomportamentale generate accese de independenţă şi de neascultare faţă de
de această reacţie socială extrem de puternică. autoritatea parentală de acasă, de la şcoală sau
Aflat în ţară sau la mare depărtare de aceasta, chiar din societate (poliţişti, vecini, rude etc.),
militarul se simte foarte ataşat de copiii săi. asocierea cu persoane care au comportamente
Problemele lor inerente (o boală, un accident antisociale, creşterea abuzului de substanţe
minor, o notă bună sau rea la şcoală, o reuşită nocive (tutun, cafea, droguri - uneori),
ori un eşec într-o competiţie, un zâmbet sau o neîndeplinirea angajamentelor sociale normale –
lacrimă) îl marchează profund şi îi influenţează în funcţie de vârsta, mediul de provenienţă, tipul
conduita, comportamentul şi, nu în cele din familiei şi racordarea socială.
urmă, performanţa profesională. De cealaltă În acest context, organizaţia militară a căutat
parte, pentru copil, despărţirea de un părinte, soluţii de reducere a acestui şoc al despărţirii
care pleacă la luptă, de regulă departe de casă, şi de compensare adecvată a lipsei temporare a
într-o zonă extrem de periculoasă, îl poate marca părintelui militar de acasă.
profund dacă nu găseşte explicaţia potrivită

INFOSFERA 45
Intelligentia, Fides, Excellentia

5. Concluzii - sacrificiile soţului rămas acasă pot


Aspectele psihocomportamentale ce se fi, uneori, comparabile cu cele ale
manifestă în familia militarului au fost luate în militarului din teatrul de operaţii;
consideraţie şi s-au căutat soluţii fundamentate - problemele rămase nerezolvate acasă
psihologic pentru explicarea, deopotrivă, a pot genera adevărate furtuni emoţional-
reacţiilor negative şi pozitive constatate în diferite comportamentale asupra militarului
familii de militari, în legătură cu performanţa dislocat în zona de luptă;
profesională a acestora, la locul de muncă, fie el - efectele unor evenimente de familie
în ţară sau în afara teritoriului naţional. În acest nedorite sunt percepute exponenţial mai
context s-au constatat următoarele:
rău la mii de kilometri de ţară, în teatrul
- înţelegerea caracteristicilor vieţii
de operaţii unde militarul execută
militare de către familia militarului
misiunea încredinţată;
necesită multă răbdare şi efort, fiind un
proces cronofag, prin excelenţă; - o neînţelegere adecvată a menirii
- despărţirea militarului de familia profesiei militare din partea
nepregătită corespunzător poate provoca comunităţii locale, a unor organizaţii
efecte negative marcante ce pot afecta, neguvernamentale cu largă acoperire
deopotrivă, familia – în totalitatea sa, naţională şi chiar a societăţii civile,
pe militar, dar şi organizaţia militară; în ansamblu, poate genera consecinţe
- pericolele prin care trece militarul se devastatoare la adresa familiei
reflectă direct şi nemijlocit în familia militarului şi a militarului însuşi;
acestuia; - ignorarea de către liderii societăţii
- urmările stresului posttraumatic sunt a militarilor şi a familiilor acestora
receptate cel mai puternic de familie; poate avea efecte negative marcante
- copiii militarului, urmare a vârstei asupra moralului şi performanţelor lor
pe care o au, nu pot înţelege, în mod profesionale.
uniform, rigorile profesiei părintelui;

46 INFOSFERA
Direcţia generală de informaţii a apărării – 17 ani de existenţă

Astfel, pentru a contrabalansa aspectele psihologică, dar şi de securitate, la adresa


negative mai sus-menţionate şi pentru a le potenţa organismului militar şi ţării.
pe cele pozitive, se apreciază ca fiind importante Sperăm că studiile viitoare în acest domeniu
mai multe tipuri de acţiuni, fundamentate psiho- vor clarifica multe dintre aspectele semnalate în
social, în plan emoţional, motivaţional, atitudinal, acest articol.
în paralel cu implementarea unor măsuri de
natură logistică, organizatorică, protocolară, atât
la nivel individual, organizaţional, cât şi societal, Bibliografie:
într-o manieră, deopotrivă plenară - la adresa 1. BRAY, James Houston & STANTON, Mark,
militarului şi familiei sale, şi punctuală, pentru The Handbook of Family Psychology, Willey
anumiţi membri ai familiei. Blackwell Publishing, London, 2009.
Se poate aprecia, astfel, că familia militarului 2. DOBRE, Cristian, Psihologie diplomatică,
Editura Universităţii Naţionale de Apărare
reprezintă un factor esenţial ce-i poate condiţiona
„Carol I”, Bucureşti, 2013.
performanţa profesională, fie la locul de muncă
3. DOBRE, Cristian, Psihologie operaţională,
permanent al acestuia, fie pe timpul misiunilor
Editura Universităţii Naţionale de Apărare „Carol
specifice din ţară sau străinătate.
I”, Bucureşti, 2016.
Acest fapt se reflectă, fie prin stimularea 4. GARRETT, Sherryl; HOPPIN, Sue, A Family’s
promovării profesionale în carieră, obţinerea Guide to the Military for Dummies, Wiley
de performanţe ridicate la locul de muncă, Publishing, 2009.
îndeplinirea ireproşabilă a misiunilor 5. WADSWORTH, Shelley Macdermid; RIGGS,
încredinţate, fie prin efecte negative de blocare David S., War and Family Life, Springer, London,
a accesului în carieră şi deficienţe la locul de 2015.
muncă. În această ultimă situaţie, aspectele 6. WALSH, Froma., Strengthening Family
negative din cariera militarului pot genera un Resilience, The Guilford Press, London, 2006.
efect de tip „domino” în sensul că vor alimenta 7. WANG, C. Margaret; TAYLOR, D. Ronald,
o atitudine de nemulţumire şi neîmplinire Resilience Across Contexts: Family, Work,
profesională, fapt ce poate deschide calea Culture, and Community, Lawrence Erlabum,
spre multiple vulnerabilităţi, atât de natură London, 2000.

INFOSFERA 47
CUNOAŞTEREA SPECIFICULUI CULTURAL,
O NECESITATE PENTRU SUCCESUL ACTIVITĂŢII
DE INTELLIGENCE

Ionuţ Sorin COTORCEANU*

Abstract
This paper tries to bring in attention the need of the continous study of social and cultural specificities for
the success of intelligence activity, using the example of the Islamic world. Although Islamic world is characterized
by a large variety from the political, geographical and economic point of view, from the cultural approach it is
more homogenous than the occidental. All Muslims share beliefs and values that exceed very much their national
and social borders. Even the non-Muslims attitudes and perceptions are mostly influenced by the Islam.
The collector ability to understand traditions, behaviors, non-verbal manifestation, attitudes, ways of
thought and values, in other words the Islamic socio-cultural specificity, is the key to success in human sources
operations and in gathering the intelligence needed for the decision making process.
Keywords: socio-cultural environment, Islam, tribalism, Human Terrain, cultural influences, Quran,
Hadith, collector, human sources, human sources intelligence.

Consideraţii introductive
De-a lungul timpului, conceptul de „cultură”
a fost definit în diferite moduri, una dintre cele
mai vechi definiţii aparţinându-i antropologului
britanic Edward Burnett Tylor, potrivit căruia
cultura este un ansamblu complex ce include
cunoaşterea, arta, morala, dreptul, tradiţiile
şi orice alte capacităţi şi modalităţi de viaţă
dobândite de individ, ca membru al societăţii1.
Conform Dicţionarului Webster, cultura
reprezintă modelul integrat al comportamentului
uman care include gânduri, vorbe, acţiuni şi
vestigii, şi care depinde de capacitatea oamenilor
de a învăţa şi transmite cunoştinţe generaţiilor
următoare. Aceste modele ale comportamentului
uman sunt responsabile pentru determinarea
identităţii rasiale, religioase sau sociale şi asigură E.B. Tylor
crearea seturilor de valori, gânduri şi sentimente
ale fiecărei persoane din grupul respectiv. materiale şi spirituale create de omenire şi a
Dicţionarul Explicativ al Limbii Române instituţiilor necesare pentru comunicarea acestor
2
defineşte cultura ca fiind totalitatea valorilor valori . Cultura reprezintă, printre altele, un set de
*Autorul este expert în cadrul Ministerului Apărării Naţionale.

48 INFOSFERA
Direcţia generală de informaţii a apărării – 17 ani de existenţă

de grup, având în vedere că aceasta este, înainte de


toate, limba în care este scris Coranul. Musulmanii
cred că ea a fost aleasă de Allah şi, în consecinţă,
este superioară altor limbi. Într-adevăr, în loc să
adopte un alt tip de simbol religios (de ex. crucea
sau steaua lui David), Islamul foloseşte cuvântul
lui Allah scris într-o formă caligrafiată ca simbol
al religiei.
Limba arabă este una dintre limbile cel
mai mult influenţate de context; înţelesul real a
ceea ce se comunică trebuie interpretat în mod
obligatoriu prin raportare la circumstanţe şi nu
numai prin cuvintele propriu-zise. În culturile cu
mare sensibilitate faţă de context, cuvântul scris
poate fi realmente dificil de descifrat, deoarece o
tradiţii, sisteme de credinţe şi comportamente mare parte din interpretarea limbajului depinde
configurate de istorie, religie, identitate etnică, în mod caracteristic de aspectele contextuale.
limbă şi naţionalitate. Un cuvânt poate avea sensuri deseori contrare.
Întrucât această identitate variază în funcţie Soţia unui musulman este sacră pentru el, dar
de grupuri şi societăţi, modul în care se comunică tabu pentru ceilalţi. Anumite cuvinte arabe au
va depinde într-o manieră esenţială de înţelegerea înţelesuri multiple, complexe, identificabile doar
culturii respective. Altfel spus, ceea ce este în context. Comunicarea cu un vorbitor de limbă
perceput pozitiv într-o cultură poate fi considerat arabă necesită abilitatea de a citi dincolo de ceea
negativ sau chiar scandalos în alta. ce se spune în cuvinte şi de a înţelege limbajul non-
verbal. Multe dimensiuni ale comportamentului
Particularităţi ale mediului socio-cultural non-verbal pot contrazice, accentua sau înlocui
islamic mesajele verbale.
Limba este componenta principală a culturii Influenţa istorică. Istoria este hotărâtoare
unui popor, întrucât cea mai mare parte a culturii atât pentru identitatea etnică, cât şi pentru cea
unei societăţi se regăseşte în limbajul vorbit. Ea naţională; cel mai important, însă, nu este faptul
reflectă natura şi valorile culturii. Cunoaşterea istoric în sine, ci modul specific de interpretare a
limbii unui popor contribuie într-o măsură istoriei şi memoria colectivă a trecutului. Datorită
determinantă la înţelegerea culturii acestuia. influenţei diferitelor imperii asupra identităţii
În întreg spaţiul islamic, incluzând ţările culturale a popoarelor din lumea islamică,
arabe, dar şi cele non-arabe, limba arabă întăreşte atitudinea acestora asupra ocupaţiei străine este
identitatea culturală şi este atât simbolul, cât şi importantă pentru a înţelege cultura.
fondul coeziunii sociale. Ea influenţează modul Majoritatea regiunilor locuite de arabi
în care individul percepe lumea înconjurătoare şi au fost parte a Imperiului Otoman până în
exprimă realitatea. Limba arabă este una dintre perioada modernă. Mai târziu, prezenţa ocupaţiei
cele patru limbi principale utilizate astăzi în franceze, italiene şi britanice în teritoriile
Orientul Mijlociu, celelalte fiind turca, farsi şi arabe a condus la diferenţe majore între state.
engleza, aceasta din urmă înlocuind franceza ca De exemplu, înfrângerea Califatului Arab şi
limbă a elitelor. includerea sa în Imperiul Otoman (1412 – 1918)
Deşi limba arabă poate lua diferite forme a dus la instituţionalizarea autocraţiei. În Orientul
(scrisă, vorbită, dialecte regionale), ea constituie Mijlociu, în timpul guvernării franceze şi
o forţă unificatoare care serveşte la consolidarea britanice, diferite părţi ale fostului Imperiu Arab
identităţii culturale dincolo de graniţe. Limba au fost izolate unele de altele, ducând la atitudini
arabă este atât simbol, cât şi substanţă a coeziunii de clan şi mentalităţi familiale3.

INFOSFERA 49
Intelligentia, Fides, Excellentia

Religia este unul dintre elementele cele mai Coranului sunt rezultatul revelaţiilor divine ale
sensibile ale culturii. Religia presupune existenţa profetului Mahomed şi, de aceea, privite ca fiind
unei forţe supranaturale care ne guvernează sacre şi recunoscute ca legi absolute.
existenţa şi defineşte idealurile de viaţă, care sunt Obiceiurile şi comportamentul religios se
reflectate, la rândul lor, în atitudinile şi valorile întrepătrund permanent în viaţa cotidiană a
societăţii şi indivizilor. Religia stă la baza musulmanului. Chiar şi atunci când nu avem
similarităţilor culturale în ţările care împărtăşesc de-a face cu o persoană cu solide convingeri
aceleaşi credinţe şi comportamente. Din cauza religioase, apartenenţa acesteia la cultul islamic
rolului central al religiei în societate, mulţi transpare din comportamentul său. Obiceiurile
musulmani tind să nu perceapă nicio demarcaţie sunt diverse, de la cele pur rituale, stabilite prin
între instituţia religioasă şi stat. Mahomed, litera Coranului sau prin Hadith, până la cele
fondatorul Islamului, a fost în acelaşi timp profet, casnice, de afaceri sau culinare. Nu trebuie uitat
conducător, războinic, om de stat, învăţător şi faptul că, de cele mai multe ori, în diferite situaţii,
lider spiritual. Această credinţă puternică se acestea au o valoare normativă mult amplificată,
poate manifesta prin sentimentul de fatalitate, în comparaţie cu uzanţele occidentale, iar
de convingere că lucrurile depind de voinţa abordarea lor simplistă duce la atitudini nedorite
divinităţii şi, prin urmare, oamenii nu pot şi nu din partea interlocutorului.
trebuie să încerce să le controleze. Organizarea socială se referă la modul de
Din această perspectivă este esenţială înrudire şi de relaţionare a oamenilor. Alături de
înţelegerea bazelor doctrinare ale religiei religie, tribalismul reprezintă o altă dominantă a
islamice. Islamul nu este numai religie, ci şi un stil culturilor islamice. Interesul social precede celui
de viaţă; el constituie punctul focal al societăţii şi particular, obligaţiile membrilor grupului unul faţă
oferă un model pentru comportamentul personal de celălalt fiind deosebit de importante şi căpătând
şi social al membrilor săi. Cei mai mulţi dintre valoare de lege. Tribalismul este, alături de religie,
musulmani acceptă faptul că regulile şi normele o componentă majoră a identităţii islamice.

50 INFOSFERA
Direcţia generală de informaţii a apărării – 17 ani de existenţă

Înţelegerea organizării tribale şi religioase În ceea ce priveşte vestimentaţia, musulmanii


este esenţială, deoarece ea este, adesea, în utilizează atât îmbrăcămintea tradiţională, dar
competiţie cu alte structuri administrative şi de şi pe cea occidentală. Veşmintele tradiţionale,
guvernământ, cum ar fi consiliile orăşeneşti sau deşi din ce în ce mai puţin folosite, permit o
poliţia locală. Într-un oraş pot coexista multiple mult mai bună circulaţie a curentului de aer
forme ale autorităţii, incluzând şefi de triburi, în jurul corpului, răcorindu-l; de asemenea,
consilii alese prin vot, foşti şi actuali lideri politici acoperământul pentru cap oferă protecţie
şi religioşi. împotriva soarelui. În ce priveşte îmbrăcămintea
La nivel local, autoritatea tribală joacă, vestică, există totuşi anumite restricţii. Pantalonii
de cele mai multe ori, rolul cel mai important. scurţi nu sunt purtaţi decât de copiii mici şi de
Liderii tribali vor să păstreze un statut social atleţi pe terenul de sport. Indiferent de cât de cald
ridicat pentru ei înşişi şi pentru triburile lor, bazat este, bărbaţii îşi vor ţine cămaşa pe ei şi, extrem
pe nobleţe, putere, reputaţie sau avere. Uneori, de rar, îşi vor ridica mânecile.
aceştia tind să fie dominaţi de interese proprii şi, Acoperământul pentru cap poate constitui
în consecinţă, eşuează în reprezentarea intereselor un indicator al tribului, clanului sau familiei
propriilor oameni. din care face parte purtătorul. Astfel, în timp ce
Pe de altă parte, guvernatorii, primarii într-un sat, un trib sau un clan pot avea un anume
şi poliţia au o influenţă modestă în cadrul model unic, în satul vecin acelaşi model poate
comunităţii. Administraţia politică şi oficialii desemna apartenenţa la un alt trib sau clan. Totuşi,
aleşi prin vot sunt priviţi ca simpli funcţionari în există anumite tipare care ne indică informaţii
slujba cetăţenilor, fără a se bucura de imaginea despre forma de guvernământ, apartenenţa etnică
unor lideri zonali. sau religioasă. Astfel, roşu şi alb simbolizează
Normele sunt reguli care recomandă sau faptul că purtătorul este de origine iordaniană,
interzic anumite comportamente în situaţii
a îndeplinit pelerinajul la Mecca şi aparţine
specifice. De exemplu, stilul vestimentar specific
unui regat, în timp ce asocierea culorilor alb şi
anumitor împrejurări, spaţiul fizic sau obiceiurile
negru indică o origine palestiniană. Negru şi
alimentare derivă din sistemul de norme.

INFOSFERA 51
Intelligentia, Fides, Excellentia

În ceea ce priveşte vestimentaţia femeilor,


diferitele naţiuni şi regiuni geografice au impus
tradiţii distincte din acest punct de vedere. Astfel,
dacă în ţări considerate mai liberale, cum ar fi
Egiptul sau Libanul, femeile se pot îmbrăca în
haine occidentale, în alte regiuni, ca de exemplu
Afganistan sau Arabia Saudită, regulile sunt mult
mai stricte, acest lucru fiind în strânsă dependenţă
de statutul femeii, poziţia socială, profesia şi
tradiţionalismul familiei din care face parte.
Spaţiul fizic, distincţia între spaţiul personal şi
cel public, confortul sau disconfortul contactului
fizic interpersonal, precum şi aşteptările cu privire
la locul şi modalitatea de abordare diferenţiază
net cultura islamică de cea occidentală. Pentru
arabi, de exemplu, noţiunea de spaţiu personal
este total diferită de cea din cultura vestică. În
Statele Unite, discuţiile de afaceri se poartă la
o distanţă de aproximativ un metru şi jumătate,
ceea ce este denumit spaţiu social. În Orientul
i ă apartenenţa lla o republică
grii reprezintă bli ă Mijlociu însă, arabii stau mult mai aproape unul
prezidenţială şi îndeplinirea datoriei sfinte a faţă de celălalt, adesea la o distanţă mai mică de
hajji-ului (pelerinajului). Turbanele negre ale 30 de centimetri. Occidentalii au tendinţa, în mod
şiiţilor sunt caracteristice clerului şi indică inconştient, să mărească distanţa, riscând astfel
descendenţa din familia profetului Mahomed să aducă ofense unui astfel de interlocutor.
sau a celui de-al patrulea calif, Ali, vărul Gastronomia. Mâncarea arabă presupune,
profetului, întemeietorul sectei şiite. Pe de altă în general, carne de miel, precum şi folosirea
parte, culoarea albă a turbanelor la şiiţi este în exces a uleiului şi a condimentelor. Se mai
asociată cu rangurile inferioare din ierarhia obişnuieşte să se ofere orez combinat cu legume
religioasă. şi carne. Mulţi musulmani cumpără carnea de

52 INFOSFERA
Direcţia generală de informaţii a apărării – 17 ani de existenţă

la măcelarii halal (autorizaţi, care fac lucruri unei persoane, statutul şi perspectivele sale
permise de Islam, conform Sharia) care vând de reuşită în viaţă. Drept rezultat, musulmanii
carne de animale permise şi tăiate conform sunt supuşi unei presiuni imense din partea
învăţăturilor sfinte. Carnea Kosher (preparată şi familiei şi a comunităţii şi adesea sunt dispuşi
păstrată conform regulilor evreieşti) este acceptată să sacrifice câţiva membri ai ei pentru binele
de musulmani pentru că animalul este tranşat colectiv. Influenţa colectivismului poate ajuta
(pregătit, păstrat) în acelaşi fel. În cazul în care un la explicarea disponibilităţii multora dintre
localnic adresează o invitaţie la masă, trebuie ţinut musulmani de a-şi da viaţa pentru binele
cont de mai multe aspecte: invitaţia nu trebuie grupului.
declinată, refuzul considerându-se o jignire; Distanţarea puterii caracterizează măsura
încălţămintea trebuie lăsată la intrarea în locuinţă; în care cei mai slabi membri ai societăţii acceptă
pe timpul servirii mesei, felurile de mâncare sunt şi se aşteaptă la o distribuţie inegală a puterii4.
distribuite celorlalţi meseni de către şeful familiei; În cultura societăţilor tradiţionale islamice,
alimentele se servesc şi de către oaspeţi tot cu oamenii tind să accepte inegalităţile privind
mâna; pe timpul servirii mesei nu se discută, cu statusul social, puterea şi autoritatea. Din cauza
excepţia unor aprecieri la adresa calităţii mesei; nu faptului că musulmanii acceptă inegalitatea
se mănâncă totul din farfurie, deoarece restul lăsat socială ca pe un dat, cei de la baza ierarhiei nu
reprezintă un compliment la adresa gazdei, aceasta manifestă prea multă iniţiativă în a-şi schimba
însemnând abundenţă. De-abia după servirea soarta, în timp ce liderii se opun eventualelor
mesei se pot aborda problemele de interes. opinii progresiste.
Deşi alcoolul este interzis de Islam şi evitat Cultura afacerilor este formală în majoritatea
de fundamentalişti, totuşi unii musulmani ţărilor lumii islamice. Respectul şi seriozitatea în
consumă alcool în intimitatea locuinţei lor. afaceri sunt importante, chiar şi atunci când este
În unele ţări (de ex. Irak) alcoolul este legal şi vorba despre un adversar. Ospitalitatea dictează
permis străinilor, în alte regiuni (ex. zona paştună că, atunci când un duşman este invitat în casa
a Afganistanului) este strict interzis oricui. cuiva, gazda este răspunzătoare de siguranţa sa.
Valorile sociale sunt principii după care Trebuie să se manifeste o atitudine de decenţă şi
membrii societăţii se ghidează pentru a evalua bună cuviinţă în orice situaţie. Contactele oficiale
alternativele sau consecinţele în luarea unor cu persoane publice, autorităţi locale sau, cu atât
decizii şi care stabilesc baza judecăţilor despre mai mult, cu lideri religioşi sau tribali, trebuie
bine şi rău în cadrul unei culturi. să se desfăşoare respectându-se statutul social al
În societate, fiecare individ aparţine unui interlocutorului şi subliniind permanent poziţia
anumit grup. Acest grup îşi protejează membrii dominantă a acestuia.
şi aşteaptă în schimb de la aceştia loialitate. Musulmanii au tendinţa de a evita situaţiile de
Societăţile islamice sunt colectiviste. În loc de risc şi incertitudine în activităţile cotidiene; acest
a-şi susţine separatismul şi intimitatea ca indivizi lucru se realizează prin respectarea cu stricteţe
independenţi, musulmanii tind să interacţioneze a regulilor şi, în plan metafizic, prin credinţa în
ca membri ai unui grup, fie el familie, clan, adevărul absolut. Într-o astfel de cultură, conceptul
sat, cartier sau trib. Normele grupului ghidează de onoare este deosebit de important; pentru un
comportamentul individual şi, în general, musulman este dificil să refuze o cerere, deoarece
musulmanii manifestă o nevoie crescută de acest lucru ar fi nepoliticos. Astfel, un Da din
aprobare socială. Originalitatea şi independenţa partea unui musulman înseamnă mai degrabă Te
în gândire nu sunt atât de apreciate precum înţeleg perfect decât Sunt de acord cu tine. De
efortul de grup. Ruşinea constituie instrumentul aceea, este deosebit de importantă înţelegerea
principal prin care societatea musulmană impune faptului că, uneori, ceea ce este nespus poate fi
conformarea indivizilor la regulile sale. Grupul cel puţin la fel de important cu ceea ce se spune
este cel care determină, adesea, identitatea într-un anumit context.

INFOSFERA 53
Intelligentia, Fides, Excellentia

În lumea islamică, timpul are o valoare Necesitatea cunoaşterii aspectelor specifice


diferită faţă de standardele occidentale. mediului socio-cultural islamic pentru
Musulmanii obişnuiesc să facă mai multe eficienţa activităţii de intelligence
lucruri în acelaşi timp, nefiind preocupaţi de Cheia succesului în colectarea informaţiilor din
constrângeri temporale. Timpul este subordonat surse umane aparţinând unui mediu socio-cultural
oamenilor şi nu invers. Limba arabă este una tradiţional islamic necesită, în primul rând, stabilirea
orientată spre timpul trecut şi permite foarte unei bune relaţii personale, cunoscut fiind faptul
puţine structuri de exprimare lingvistică la că oamenii, în general, comunică mult mai bine
viitor, considerând aceasta un atribut divin, având o motivaţie personală. În acest sens, trebuie
necontrolabil de către musulman. Spre exemplu, elaborată o strategie care să ţină cont de aspectele
occidentalii sunt foarte conştiincioşi în ceea ce culturale detaliate în paragrafele anterioare.
priveşte timpul şi se caracterizează într-o mare De exemplu, într-o conversaţie cu o persoană
măsură prin punctualitate, în timp ce musulmanii aparţinând acestui mediu, nu se trece direct la
sunt mult mai puţin preocupaţi de aceasta. Dacă subiect, fiind necesară parcurgerea unei etape care
un musulman stabileşte o întâlnire la o anumită să ţină cont de specificul protocolar (ex: servirea
oră, cel mai probabil va întârzia fără a-şi face unor răcoritoare/ceai şi o conversaţie politicoasă).
complexe de conştiinţă. Subiectele de interes pot fi discutate mai târziu, la
În lumea islamică, ospitalitatea este o tradiţie întâlnirile ulterioare, după parcurgerea comună a
apreciată. A cinsti un străin îşi are originea în unei perioade de timp, variabile de la caz la caz.
cultura deşertului. Ospitalitatea, dezvoltată de-a Impresia iniţială pe care o creează colectorul
lungul secolelor (nomazii – beduinii – fiind legaţi asupra sursei şi modul de abordare vor avea efect
între ei de vicisitudinile deşertului şi depinzând pozitiv în ceea ce priveşte continuitatea relaţiei
de generozitatea altora), a făcut ca beduinul să nu şi a gradului de reuşită în obţinerea informaţiilor
moară de sete sau foame ori în urma atacurilor dorite. Modul de abordare variază în funcţie de
(raidurilor) asupra caravanelor sale. Mulţi orientali mai mulţi factori precum: tipul misiunii, mediul
au păstrat acest obicei de curtoazie. Generozitatea operaţional, statutul/personalitatea/dispoziţia/timpul
şi ospitalitatea faţă de străini sunt atât o expresie a la dispoziţie al sursei, precum şi de expertiza
onoarei personale, cât şi o datorie sfântă. colectorului.

54 INFOSFERA
Direcţia generală de informaţii a apărării – 17 ani de existenţă

Pe timpul etapei de abordare se stabilesc tipul sursei şi de personalitatea sa vizibilă, fiecare


elementele pe baza cărora se va articula strategia individ posedă trăsături care, dacă sunt corect
de colectare a informaţiilor. Trebuie acordată o sesizate, pot fi exploatate în procesul de colectare
atenţie deosebită acestei etape, întrucât ea este a informaţiilor. Aceste trăsături pot fi determinate
determinantă în formarea motivaţiei sursei de cu uşurinţă sau trebuie deduse din limbaj, maniere,
a comunica sau nu. Abordarea debutează cu expresii faciale, mişcări ale corpului, răspunsuri
contactul iniţial dintre sursă şi colector, când acesta involuntare (transpiraţie, schimbarea ritmului
din urmă trebuie să utilizeze cunoştinţele însuşite respiraţiei, mişcarea ochilor) şi alţi indicatori
cu privire la normele culturale şi pârghiile care care diferă de la un individ la altul. Din punct de
pun în mişcare mecanismele afective aplicabile vedere psihologic, operatorul trebuie să fie un bun
persoanei. Pe timpul abordării trebuie adoptat cunoscător al comportamentului uman şi să ştie că,
stilul adecvat comportamentului sursei, simultan în general, oamenii au tendinţa de a vorbi atunci
cu observarea manifestărilor non-verbale ale când sunt sub stres, de a manifesta consideraţie faţă
acesteia, care pot indica un eventual disconfort, şi, de o autoritate superioară, de a răspunde pozitiv
implicit, o ajustare a strategiei de abordare. Durata pozitiv acelora care manifestă acelaşi sistem de
acestei faze depinde, în principal, de volumul şi valori, de a-şi manifesta disponibilitatea spre
de valoarea informaţiilor deţinute de sursă, de dialog pe subiecte în care operatorul demonstrează
disponibilitatea altor surse de a oferi aceleaşi cunoştinţe identice sau apropiate etc.5 Pe de altă
informaţii şi, bineînţeles, de timpul la dispoziţie. parte, menţinerea controlului asupra sursei poate
În etapa contactului iniţial trebuie păstrată o deveni dificilă având în vedere faptul că persoanele
relaţie asemănătoare celei de afaceri, în sensul că din ţările arabe au tendinţa ca, odată antrenate în
atunci când sursa adoptă o atitudine cooperantă se discuţie, să divagheze de la subiect pentru a epata
poate trece la o ambianţă mai relaxată. Colectorul interlocutorul. Pentru câştigarea disponibilităţii
trebuie să determine cu mare atenţie care dintre interlocutorului trebuie identificate cu atenţie
modalităţile de abordare este cea mai potrivită. şi fineţe psihologică trăsăturile personalităţii,
Sursele pot coopera din raţiuni diverse percepţiile, valorile, convingerile prin intermediul
(patriotice, materiale sau emoţionale). Indiferent de cărora acesta descifrează realitatea. Este de dorit

INFOSFERA 55
Intelligentia, Fides, Excellentia

ca în etapa de abordare sursa să-şi poată exprima general „poate” sau „ok”, având un sens de dare a
liber opiniile/sentimentele, colectorul fiind astfel acordului, de înţelegere. Pe de altă parte, trebuie
ajutat în creionarea profilului psihologic al acesteia conştientizat faptul că jignirea unui musulman
şi, implicit, în identificarea celor mai potrivite poate avea consecinţe periculoase, chiar fatale.
metode de exploatare, iar ulterior relaţia să fie una De exemplu, corectarea în public este o jignire.
formală, de transmitere a informaţiei dintr-un sens Criticile, chiar oferite constructiv, pot ataca sau
în celălalt. leza onoarea unui musulman şi pot fi interpretate
De asemenea, este importantă înţelegerea ca o insultă personală. Pentru a se proteja pe
principiilor de construire a raportului inter- sine sau onoarea sa împotriva criticilor, el poate
personal şi faptul că, pentru a fi eficienţi, reinterpreta faptele sau să le nege cu foarte mare
stabilirea unei relaţii de încredere reciprocă poate convingere. De aceea, trebuie evitată corijarea,
cere uneori timp îndelungat, mai ales într-o astfel mai ales în public, a musulmanului şi să-i fie
de situaţie în care diferenţele culturale sunt mari. lăudate calităţile.
Succesul în construirea unei astfel de relaţii este

strict determinat de disponibilitatea operatorului Concluzii


de a petrece timpul cu interlocutorul la o ceaşcă Coordonatele culturale enunţate anterior
de ceai, vorbind despre vreme, familie, sport într-o manieră sumară fac dificilă înţelegerea
etc. Cunoaşterea câtorva cuvinte sau expresii culturii islamice pentru un nemusulman. Prea
arabe de largă circulaţie în lumea islamică, cum multe interese sunt în joc pentru ca ea să aibă
ar fi salutul tradiţional Salaam Alaykum („pacea o dezvoltare armonioasă şi lipsită de orice
fie cu tine”) sau Shukran („mulţumesc”) este constrângeri, atât interioare, cât şi externe. Pe
binevenită. Dacă discuţia se referă la ceva ce lângă toate acestea se mai adaugă un alt curent de
s-ar putea întâmpla în prezent sau viitor, atunci gândire contemporan, mai periculos decât orice
termenul religios Inshallah („cu voia lui Allah”) terorism: tendinţa de simplificare şi generalizare.
va fi ataşat răspunsului. Acest termen înseamnă în Rezultatele unei asemenea atitudini de împărţire

56 INFOSFERA
Direcţia generală de informaţii a apărării – 17 ani de existenţă

a lumii în bine şi rău, credincios şi necredincios,


are efecte dezastruoase, în cazul de faţă, asupra Bibliografie:
religiei şi culturii islamice. 1. HAMADY, Sania, Temperament and Character
Islamul este o religie care îşi caută identitatea. of the Arabs, NY: Twayne Publishers, 1960;
Musulmanii doresc să trăiască într-o lume 2. HITTI, Philip Khuri., The Arabs: A Short History,
modernă, în înţelegere cu Occidentul, dar Washington, DC: Regnery Gateway, 1985;
nedominaţi de acesta şi fără să-i imite valorile 3. LAMMENS, Henri, Islamul- credinţe şi instituţii,
socio-culturale. Iar această adaptare la valorile Editura Corint, Bucureşti, 2003;
moderne trebuie să se facă într-o manieră proprie, în 4. PATAI, Raphael, The Arab Mind, Catherleigh
conformitate cu tradiţiile şi învăţăturile Islamului, Press, May 2002;
folosindu-şi resursele proprii, atât spirituale, 5. TYLOR, Edward B., Primitive Culture, John
cât şi materiale. Se poate spune că în cadrul Murray, London, 1871;
formelor de manifestare culturală există variaţii 6. WEHR, Hans, A Dictionary of Modern Arabic,
diverse, determinate în primul rând de factorii Ithaca, NY: Spoken Language Services, 1994;
de influenţă culturală arătaţi anterior (influenţa 7. WUNDERLE, William D., Through the Lens of
istorică, religie, influenţe lingvistice, tribalism). Cultural Awareness, Combat Studies Institute
În acest sens, este evidentă necesitatea imperativă Press, 2006;
ca operatorul HUMINT să fie foarte bine informat 8. http://dexonline.ro/.
asupra acestor specificităţi şi să aplice în orice 9. Doctrina FM 2-22.3 (FM 34-52) Human
situaţie conduita comportamentală şi profesională Intelligence Collector Operations.
cea mai adecvată, determinantă în construirea şi
consolidarea raportului interpersonal cu sursele şi,
ulterior, în exploatarea acestora.

1
Edward B. Tylor, Primitive Culture, apud. Pierre Bonte şi Michel Izard, Dicţionar de etnologie şi antropologie,
Editura Polirom, Iaşi, 1999, p.682
2
http://dexonline.ro/
3
Philip Hitti, The Arabs: A Short History, Washington, DC: Regnery Gateway, 1985, p.34.
4
William D. Wunderle, Through the Lens of Cultural Awareness, Combat Studies Institute Press, 2006, p. 38.
5
De exemplu, potrivit doctrinei americane din 2006, FM 2-22.3 (FM 34-52) Human Intelligence Collector Operations,
persoanele care tocmai au fost capturate trec printr-un stres semnificativ; tendinţa naturală este de a dori să vorbească
despre această experienţă traumatizantă. Dacă persoana reţinută a fost corect izolată şi liniştită, operatorul este prima
persoană cu care aceasta are şansa de a discuta. Acesta este un instrument puternic pe care colectorul îl poate utiliza pentru
a-l face pe interlocutor să vorbească. Dorinţa de a discuta cu cineva poate fi manifestată, de asemenea, şi de către refugiaţi,
persoane reţinute şi chiar de localnicii care s-au confruntat cu o astfel de experienţă. Pentru mai multe detalii, se poate
consulta online http//globalsecurity.org/intell/library/policy/army/fm/.

INFOSFERA 57
STRATEGIILE CONVERSAŢIONALE -
UN INSTRUMENT EFICIENT
ÎN INTERRELAŢIONARE, NEGOCIERE
ŞI MEDIERE

Iuliana Adriana DUMITRACHE*

Abstract
This study intends to present certain socio-linguistic concepts that might be used as an instrument by
professionals practicing face-to-face verbal interaction at their work, on daily basis – negotiators, militaries
deployed abroad, and diplomats.
There is a need of fine tuning and subtle manipulation of the linguistic means in certain situations, in
order to achieve the targeted goal or to calm down certain. There is also a need of winning someone’s trust
and of building closer ties, or, by the contrary – of keeping the distance without generating a rejection feeling.
From this perspective, it is useful to apply these strategies (ways of linguistic interactions) as they improve the
results of the conversations initiated by those who had a previous training on the matter.
Keywords: communication, conversation, strategy, negotiation, interaction.

Pregătirea multilaterală – o necesitate a Interdisciplinaritatea pe tărâmul evoluţiei


actualului cadru de securitate ştiinţifice se împleteşte cu interdisciplinaritatea
Mediul în care se desfăşoară viaţa cotidiană în domeniul pregătirii personalului, pentru că
a cetăţenilor secolului XXI este deosebit de devine din ce în ce mai greu ca unor provocări de
complex şi accelerat - informaţional, spaţial şi tip nou să li se răspundă cu structuri, metode şi
temporal. Globalizarea, libertatea de circulaţie, mentalităţi de tip vechi sau refractare.
evoluţia mijloacelor de transport şi a mijloacelor Într-o lume ideală, factorii de decizie ar
de propagare media a informaţiilor, cunoaşterea trebui să aibă o capacitate crescută de înţelegere
limbilor de circulaţie internaţională, interacţiunea a unor fenomene ample. Din pricina cantităţii
între civilizaţii cu specific diferit, evoluţia copleşitoare de informaţie şi a complexităţii
factorilor care pot reprezenta ameninţări - fenomenelor, este necesară o foarte bună
toate aceste elemente contribuie la o explozie a cooperare şi inter-relaţionare a consilierilor de
complexităţii mediului pe care strategii îl au de care factorii de decizie dispun. De asemenea, este,
analizat, de previzionat şi de contracarat. poate în aceeaşi măsură, necesară o pregătire în
Din aceste motive, este aproape imposibil domeniul comunicării a celor care acţionează în
ca un anumit sistem educaţional sau de pregătire sensul obţinerii informaţiilor, pe de o parte, precum
să producă experţi care să poată răspunde şi a celor care furnizează beneficiarilor produse
tuturor tipurilor de provocări cu care aceştia informative, pe de altă parte. În plus, inclusiv
se vor confrunta în activitatea viitoare. Din ce în domeniul reacţiei - al răspunsului de natură
în ce mai multe probleme cotidiene se rezolvă diplomatică sau militară - ar trebui să existe buni
făcând apel, simultan, la mai multe discipline comunicatori, care să perceapă rolul şi influenţa
ştiinţifice şi/sau de natură culturală, deopotrivă. pe care o au în prevenirea (prin discuţii informale

*Iuliana Adriana DUMITRACHE este expert în cadrul Ministerului Apărării Naţionale.

58 INFOSFERA
Direcţia generală de informaţii a apărării – 17 ani de existenţă

sau oficiale, prin negociere, mediere, lobby sau verbală face-to-face în mod curent în domenii
prin înţelegeri de natură militară) unor posibile diverse (informaţii, negocieri, diplomaţie ş.a.).
neînţelegeri, tensiuni sau chiar conflicte. Astfel, În anumite situaţii este nevoie de o racordare fină,
anumite categorii de personal sunt cu precădere de o manipulare subtilă a mijloacelor lingvistice,
implicate în interacţiuni umane al căror bun mers în vederea atingerii scopului urmărit sau al
poate influenţa, într-o măsură mai mică sau mai atenuării unor neînţelegeri. E nevoie să se câştige
mare, evoluţii sau decizii ulterioare: diplomaţii simpatia în vederea apropierii de acea persoană
şi lucrătorii din domeniul relaţiilor externe, sau, după caz, să se menţină distanţa, fără a crea
culegătorii de informaţii, militarii din misiunile senzaţia de respingere. Din această perspectivă,
externe, consilierii din preajma oficialităţilor. recurgerea la anumite strategii conversaţionale
Modul în care aceştia gestionează anumite este foarte utilă.
situaţii specifice sau conjuncturale, felul în care Aceste elemente au fost identificate în urma
interacţionează la nivel personal, în conversaţii cercetării practice a comunicării ca activitate
în afara cadrului oficial, poate fi decisiv pentru vie. În general, studierea comunicării nu poate
aflarea unor informaţii importante, pentru luarea avea loc izolând dialogul de background-ul
unor decizii capitale, pentru înlăturarea unor care l-a generat, de contextul situaţional specific
ambiguităţi sau chiar pentru viaţa celui în cauză. momentului, de psihologia şi situaţia socială a
participanţilor la actul de comunicare – colocutorii.
Inter-disciplinaritatea comunicării - Limbajul funcţionează diferenţiat în anumite
considerente de natură teoretică situaţii, iar comunicarea verbală nu are doar rolul
Acest studiu îşi propune prezentarea unor de integrare socio-culturală a oamenilor, ci şi
concepte de natură socio-lingvistică menite să urmărirea propriilor interese prin adaptare la situaţie,
vină în sprijinul celor care practică interacţiunea respectiv prin selectarea lingvistică a anumitor căi

INFOSFERA 59
Intelligentia, Fides, Excellentia

de acţiune şi de renegociere din mers a sensului deosebire de discuţie, care este o formă secundară
discuţiei – deci un rol pragmatic. Cu alte de utilizare a limbajului verbal, specific unui
cuvinte, dialogul este un proces viu: contextul mediu oficializat, în care există anumite reguli în
modelează conversaţia, fiecare act comunicativ asumarea rolului de emiţător1. Schimburile verbale
îşi pune amprenta asupra dialogului în sunt, în fapt, realizarea practică a negocierii între
ansamblu, replicile sunt, totodată, şi creatoare partenerii de dialog, fiecare urmărind propriile
de context, fiecare intervenţie aducând intenţii, încercând pe cât posibil să ajungă la un
modificări background-ului preexistent. echilibru între necesităţile individuale şi nevoile
Ulterior, în procesul de enunţare şi receptare, celorlalţi membri ai comunităţii. Colocutorii au,
aceste intervenţii contează. În tot acest în general, obiective conversaţionale diferite şi
proces pot fi identificate anumite strategii adesea divergente2.
conversaţionale specifice comunicării orale, Pe lângă satisfacerea propriilor obiective,
pe care le folosim în mod conştient sau un locutor este preocupat permanent atât de
neconştient. Familiarizarea cu aceste strategii – menţinerea, cât şi de ameliorarea relaţiei cu
modalităţi de interacţiune lingvistică – poate interlocutorii. Intervine astfel principiul
deveni productivă şi din ce în ce mai eficientă, politeţii lingvistice, principiu care este diferit
odată ce devenim conştienţi de ele. de concepţia clasică de politeţe.
Conversaţia este forma tipică de utilizare a În mod obişnuit, se spune despre o persoană
limbajului verbal – tipul familiar de comunicare că este politicoasă în măsura în care aceasta
orală, dialogică, între doi sau mai mulţi participanţi respectă anumite norme de comportament care
care îşi asumă liber rolul de emiţător, spre funcţionează prin tradiţie într-o comunitate dată3.

60 INFOSFERA
Direcţia generală de informaţii a apărării – 17 ani de existenţă

Aceasta s-ar concretiza, în plan verbal, prin fiecărei situaţii comunicaţionale, alegerea uneia
apelul la unităţi şi construcţii caracteristice unui sau a alteia dintre strategiile conversaţionale:
registru formal, gradul de formalitate al expresiei distanţa socială, puterea şi gradul de interferenţă
fiind direct proporţional cu gradul de politeţe4. al participanţilor la discuţie.
Accepţiunea lingvistică de politeţe presupune ca, Potenţialul agresiv al anumitor clase de acte
în momentul interacţiunii verbale, să se ţină cont verbale (solicitări, ordine) poate pune în pericol
de colocutor. Astfel, va trebui să se recurgă la un echilibrul conversaţiei şi poate, de asemenea, să
comportament comunicativ strategic, în funcţie aducă daune imaginii individuale a eu-lui, fie
de dorinţa personală de a îmbunătăţi sau de a al locutorului, fie al colocutorului. În adresarea
limita interferenţa comunicaţională cu respectivul directă există atitudini redresive care atenuează
partener de dialog. S-a făcut astfel distincţia între aceste prejudicii. Folosirea strategiilor politeţii
politeţea pozitivă, axată pe apropiere, simpatie pozitive şi negative oferă şi ele posibilitatea
faţă de receptor, şi politeţea negativă, concentrată de a diminua efectele nefavorabile ale unei
pe „menţinerea distanţei” între indivizi5. În mod interacţiuni lingvistice directe; alegerea
obişnuit, un vorbitor, în funcţie de datele concrete tipurilor de comportament strategic presupune
ale fiecărei situaţii comunicative, alege drept emiterea unor enunţuri care admit cel puţin
adecvată folosirea unei anume strategii care l-ar două interpretări, sensul intervenţiilor verbale
avantaja în atingerea scopului propus, aducând devenind astfel obiect de negociere între
în acelaşi timp prejudicii cât mai mici relaţiei parteneri. Ambiguitatea va oferi emiţătorului o
cu ceilalţi. posibilitate de a „regla” semnificaţiile în funcţie
În cercetările sale în domeniul sociologiei de atitudinea receptorului.
comunicării, Erving Goffman6 introduce
conceptul de face, care desemnează imaginea Strategii conversaţionale specifice politeţii
publică a eu-lui individual, percepută în pozitive şi negative
termenii unor atribute sociale acceptate de Alegerea politeţii pozitive corespunde cu
ceilalţi; imaginea pe care partenerii sociali şi-o adoptarea unei poziţii de familiaritate, de prietenie
fac despre noi este irealizabilă fără cooperare, faţă de interlocutor. Strategiile acestui tip de politeţe
fiind un fapt strict dependent de acţiunile şi se bazează pe afirmarea simpatiei, a admiraţiei,
sistemele de valori ale celor cu care venim în a aprobării unei mari părţi a celor specifice
contact7. Pentru a se evita deteriorarea face-ului, interlocutorului, anticipând rezultate favorabile la
este necesar să se facă o alegere strategică a sfârşitul actului comunicativ. Politeţea pozitivă are
mijloacelor de comunicare. Trei variabile pot o funcţie integrativă, accelerând relaţiile sociale
să influenţeze, în raport cu datele concrete ale prin insistenţa asupra elementelor de comunitate8.

INFOSFERA 61
Intelligentia, Fides, Excellentia

Acest tip de comportament strategic poate fi numele mic, exprimarea la persoana întâi
foarte folositor în primele etape ale abordării unor plural ca mod de a afirma „înglobarea”
surse de către operatorii HUMINT sau celor care afectivă: „Ar trebui să aflăm ce se află în
doresc să stabilească o primă impresie pozitivă, spatele acestei decizii.”, în loc de „Află tu
care să le permită ulterior dezvoltarea unor relaţii ce e în spatele acestei decizii”.
bazate pe cooperare liber agreată. De asemenea, • Folosirea numelui mic dacă este posibil: este
permite reconfirmarea atenţiei pe care o acordăm esenţială reţinerea numelui sau exprimarea
interlocutorului şi de care acesta are nevoie pentru preocupării pentru această intenţie.
a se simţi apreciat. • Căutarea acordului cu receptorul prin
Politeţii pozitive îi sunt specifice următoarele abordarea unor subiecte de discuţie sigure,
strategii, ţinând cont permanent de adaptarea fină reluarea parţială, dar cu alte cuvinte, a
la contextul conversaţional existent: replicilor acestuia: „− O astfel de situaţie
• Formularea explicită a unor observaţii te face să te simţi nesigur”/„−Da, foarte
care să ateste interesul şi atenţia nesigur!”; „− Am crezut că intru în pământ
emiţătorului faţă de receptor: „Astăzi pari de ruşine în acel moment.”/ „Foarte jenant,
mai bine dispus”; „Ţi-a crescut părul!”; îmi imaginez”.
„Ce muzică asculţi?”. • Evitarea exprimării directe a dezacordului
• Exagerarea expresiei aprobării, admiraţiei, prin diverse formule: „Da, dar...”; „Cred
simpatiei faţă de receptor: „Ai ales bine că ar mai fi şi soluţia....”.
mâncarea. Ai gusturi care îmi plac.”; „Eşti • Afirmarea existenţei unui teritoriu comun
rapid în gândire!”; „Recunosc, de cele mai între colocutori, adesea prin manipularea
multe ori ai dreptate”; „Îmi place ideea ta!”. presupoziţiilor: emiţătorul poate avansa
• Exprimarea interesului pentru ce spune presupoziţii privind dorinţele sau opiniile
interlocutorul, chiar dacă nu tot ce receptorului: „Nu ţi-ar fi plăcut să asişti
spune interesează, contribuţia aprinsă la discuţia de ieri.”; Nu crezi că ....ar fi o
la subiectele pe care le deschide şi par variantă bună?”.
importante pentru acesta, „suportarea” • Gluma ca formă de a evita posibila
intervenţiilor şi divagaţiilor mai ample, stânjeneală a receptorului în condiţiile
pentru a confirma comuniunea de impresii în care acesta nu este un interlocutor
şi existenţa unei legături. obişnuit pentru emiţător sau în care
• Folosirea unor mărci de identitate care mişcarea conversaţională performantă
subliniază apartenenţa colocutorilor la este inadecvată. Trebuie însă manifestată
acelaşi grup: apelul la persoana a doua prudenţă, deoarece folosirea glumelor
singular în locul pluralului, apelarea pe nu este posibilă decât dacă colocutorii

62 INFOSFERA
Direcţia generală de informaţii a apărării – 17 ani de existenţă

împărtăşesc nu numai acelaşi set de norme departe şi cineva va fi concediat”; „Nu


situaţionale, ci şi aceeaşi concepţie asupra credeţi că e prea mult?”; „Te superi dacă te
posibilităţilor de a le încălca. Însă apelul rog să ascultăm şi punctul ei de vedere?”.
la glumă este o dovadă a recunoaşterii • Exprimarea de scuze/ dorinţei de a nu
apartenenţei emiţătorului şi receptorului la afecta sau reţine prea mult/asumarea unei
acelaşi grup. îndatorări înainte de a cere o favoare:
• Exprimarea optimismului în privinţa „Iertaţi-mă că am parcat aici, aş putea lăsa
problemelor în discuţie: „Sunt sigur că se maşina în faţa casei dumneavoastră pentru
va găsi o soluţie”; „Ai să te descurci sigur!”. două ore?”; „Vă deranjez doar un minut.”;
• Furnizarea de motive pentru efectuarea „Este doar o decizie temporară.”.
unei acţiuni dorite: „Este o lecţie învăţată • Adoptarea unei atitudini pesimiste cu privire
importantă care ar salva vieţi, ar trebui să o la dorinţa sau posibilitatea receptorului de
aplicăm”; „Am auzit că e un film excelent, a efectua o anumită acţiune: „Crezi că ai
ar trebui să îl vedem!”. putea face calculele în doar două zile?”;
Strategiile politeţii negative sunt specifice „N-ar fi prea obositor pentru tine să treci pe
adoptării unei atitudini rezervate, deferente. la el la întoarcere?”.
De obicei, acestea se folosesc pentru a sublinia • Exprimarea deferenţei prin amplificarea
respectul deosebit pe care îl purtăm cuiva care valorii interlocutorului şi diminuarea
are o funcţie deosebită, o expertiză profesională propriei valori: „Tu l-ai citit imediat, eu n-aş
remarcabilă sau o vârstă înaintată. Deşi aparent fi reuşit asta niciodată”; „Domnule doctor,
semnalizează distanţa, această atitudine deferentă îmi las viaţa în mâinile dumneavoastră.”;
face ca receptorul să fie binevoitor cu emiţătorul „Problema asta e un fleac pentru tine.”.
şi astfel să îi fie greu să îl refuze. Aceste strategii • Impersonalizarea enunţurilor prin evitarea
sunt, de asemenea, uzitate şi în momentul în care persoanei întâi şi persoanei a doua: „Nu se
emiţătorul se află într-o poziţie superioară şi doreşte poate face nimic în această privinţă” în loc
să respingă pe cineva, cu prejudicii minime. de „nu pot face asta pentru tine”; „Legea e
• Exprimarea indirectă a directivelor: lege”; „Totul s-a terminat”; „Problema ar
„Eşti bun să mă asculţi?”; „S-a ajuns prea trebui rezolvată rapid.”.

INFOSFERA 63
Intelligentia, Fides, Excellentia

Aprecieri le consideră universalii ale comportamentului


Majoritatea acestor strategii sunt folosite de comunicativ, valabile oriunde în lume, există
fiecare dintre vorbitori în mod curent, intenţionat anumite rezerve în privinţa aplicabilităţii
sau involuntar, putând fi astfel uşor încadrate în acestora în spaţiul civilizaţiilor asiatice, unde
categoria acelor noţiuni pe care „nu ştiam că le oamenii sunt reţinuţi în a se implica în discuţii.
ştiam”. Sunt folosite în viaţa de zi cu zi şi ţin O altă vulnerabilitate a aplicării strategiilor
de experienţa de viaţă şi de abilitatea de inter- conversaţionale o reprezintă dependenţa de
relaţionare a oricărui om. un punct comun iniţial, şi anume de acordul
Cu toate acestea, nu trebuie neglijat potenţialul ambelor părţi ca o discuţie să poată fi cel puţin
pe care aceste simple formule îl au în a facilita iniţiată.
relaţionarea la aproape orice nivel în domeniile
de interes pentru asigurarea securităţii. O mare Bibliografie:
atenţie ar trebui acordată dozării insistenţei şi 1. IONESCU-RUXĂNDOIU, Liliana, Conversaţia.
păstrării simţului măsurii. Este posibil ca, după ce Structuri şi strategii; sugestii pentru o pragmatică
devin conştienţi de existenţa acestor strategii, în a românei vorbite, Bucureşti, Editura ALL, 1991.
funcţie de abilităţile dobândite, posibilii utilizatori 2. FRASER, Bruce, „Perspectives on politeness”,
să acţioneze cu mai mult fler, însă aici intervine în Journal of Pragmatics, 1990, p. 14.
şi rolul departamentelor de resurse umane, care 3. BROWN, Penelope, LEVINSON, Stephen,
ar trebui să selecteze pentru posturile amintite „Universals in language usage: politeness
persoane cu o anumită structură psihologică şi, mai phenomena”, în E.N.GOODY (ed.), Questions
ales, cu o abilitate naturală de a purta conversaţii. on politeness. Strategies in social interaction,
Trebuie menţionat, de asemenea, că cea mai Cambridge, 1978.
mare parte a acestor strategii au aplicabilitate în 4. GOFFMAN, Erving, Interaction ritual. Essays
interacţiunea face-to-face, iar în domeniile care on face-to-face behavior, Garden City, New
asigură stabilitatea mediului de securitate în acest York, Doubleday & Co, Inc., 1967.
moment, multe momente importante se desfăşoară 5. GREEN, M. Georgia, Pragmatics and natural
în acest format: în spatele uşilor închise, pe holurile language understanding, Hillsdale (New Jersey),
sau în încăperile marilor cancelarii, în grupurile de Hav Londra, Lawrence Erlbaum Associates
influenţă, la restaurante. De asemenea, informaţiile Publ., 1989.
aflate într-o simplă discuţie în parc sau cu oameni
simpli din regiuni fierbinţi ale globului pot fi de o
importanţă inimaginabilă.
Există, de asemenea, şi limitări în
aplicabilitatea strategiilor conversaţionale
menţionate. Deşi Brown şi Levinson, autorii
teoriei strategiilor politeţii pozitive şi negative,
1
Stephen C. Levinson, Pragmatics, Cambridge Textbooks in linguistics: Cambridge University Press,1983, pp.284-285
2
Ibidem, p. 294.
3
Liliana Ionescu-Ruxăndoiu, Conversaţia. Structuri şi strategii; sugestii pentru o pragmatică a românei vorbite,
Bucureşti, Editura ALL, 1991 p. 84.
4
Bruce Fraser, Perspective on Politeness, in Journal of Pragmatics, 1990, pp. 220-221.
5
Penelope Brown, Stephen C. Levinson, „Universals in language usage: politeness phenomena”, în E.N. Goody (ed.),
Questions on politeness. Strategies in social interaction, Cambridge, 1978.
6
Erving Goffman, Interaction ritual. Essays on face-to-face behavior, Garden City, New York, Doubleday & Co, Inc.,
1967, pp. 5-45.
7
Georgia M. Green, Pragmatics and natural language understanding, Hillsdale (New Jersey), Hav Londra, Lawrence
Erlbaum Associates Publ., 1989, p. 144.
8
Liliana Ionescu-Ruxăndoiu, op. cit., p. 85.

64 INFOSFERA
PERSPECTIVE ÎN DEZVOLTAREA
AERONAVELOR FĂRĂ PILOT

Cătălin-Gabriel GHIORGHIŢĂ*

Abstract
War has been some major developments over time, the appearance of firearms, use energy and nuclear
weapons or development vertical component of the war, using aviation and military satellites. Currently
battlefield knows a new revolution by the growing use of unmanned aircrafts, known as drones or UAVs.
Comparative studies of the use of UAVs in battlespace highlight that the US government deployed 150 “robotic
weapons” in 2004 and amazing number of 12,000 in 2008. This indicates an increase by a factor of 80 in four
years (although it is important to remember that most of these drones are unarmed).
There is no doubt that drones will change the fact of war – soldiers were always in the technological
race, but never were declared winners of a war before putting troops on the front line. Soldiers have been, are,
and will always be at the frontline, although their number and role could be much different than they are now.
Keywords: unmanned aircraft, drone, UAV, laser, camouflage, nanotechnology.

Dezvoltarea tehnologiilor aeronautice aeronavelor fără pilot. Aceste tehnologii se referă,


Federaţia aeronautică americană (FAA) în principal, la implementarea laserelor aeropurtate,
estimează că până în anul 2020 doar în spaţiul dezvoltarea autonomiei avioanelor până la ducerea
aerian american vor opera până la 30.000 de acţiunilor de luptă în mod independent, dezvoltarea
drone. Surse din cadrul securităţii şi apărării dronelor supersonice şi utilizarea nanotehnologiilor
naţionale a SUA au estimat că fiecare ţară din în camuflarea aeronavelor.
lume va avea tehnologia militară a aeronavelor În prezent, nu toate aeronavele au acces
fără pilot în următorii 10 ani. la aceste tehnologii avansate. Iniţial, UAV-ul
Este evident că utilizarea dronelor schimbă Predator a zburat cu o viteză de aproximativ 120-
rapid faţa lumii, în special în ceea ce priveşte 130 km/h. Armata SUA admite că nu este prea
războiul; recurgând la un joc de cuvinte, am greu să dobori o dronă. Dar asta se va schimba în
putea afirma că viitorul război este „în aer”. În curând. O nouă dronă de supraveghere dezvoltată
acest context geopolitic se va discuta despre de firma Northrop Grumman, RQ-180, care este
drone. Un singur lucru îl ştim sigur, şi anume probabil gata să intre în acţiune, încorporează
acela că tehnologiile aflate în curs de cercetare şi tehnologia stealth pentru evitarea detectării de
dezvoltare în momentul actual vor fi utilizate în către radar. Potrivit revistei Aviation Week, avionul
următoarea generaţie de UAV-uri militare. are o anvergură de 40 metri şi poate fi capabil să
Institutele de cercetare şi dezvoltare a rămână în aer un timp foarte lung, mai mult de 24 de
tehnologiilor militare din întreaga lume, împreună ore. SR-72, o dronă dezvoltată de către Lockheed
cu firmele producătoare de armament, duc o luptă Martin, este proiectată pentru a putea zbura cu de
asiduă în scopul implementării tehnologiilor şase ori viteza sunetului şi pentru a servi atât ca
avansate, considerate de importanţă în domeniul platformă de supraveghere, cât şi pentru lovire.

*Autorul este expert în cadrul Ministerului Apărării Naţionale.

INFOSFERA 65
Intelligentia, Fides, Excellentia

Astfel, va fi extrem de greu să loveşti un corp putere pentru sistemele de armament cu laser.
în mişcare ce zboară la viteze de 6 Mach. De Specificaţiile tehnice precizează că atât sistemul
asemenea, Pentagonul finanţează proiectul X-47 laser, cât şi cel de control al fasciculului trebuie
al Northrop Grumman, o dronă de luptă cu aripă să rămână operaţionale în toate regimurile de
delta, pliabilă, capabilă să decoleze şi să aterizeze zbor, de la nivelul mării până la altitudini de
de pe portavioane. Potrivit Departamentului 65.000 de picioare şi viteze cuprinse în intervalul
Apărării, dronele îşi vor dezvolta capabilităţile de 0,6 - 2,5 Mach.
zbor autonom, ţinta pentru executarea misiunilor Provocarea cea mai mare după acurateţea
globale autonome fiind anul 2022. detectării, identificării şi localizării ţintelor este
capacitatea de a stabiliza fasciculul laser pe o
Laseri aeropurtaţi platformă aeriană, supusă la vibraţii şi care se mişcă
Într-o notificare emisă în toamna anului 2013, rapid în raport cu ţinta, trebuind apoi compensate
US Air Force Research Lab (AFRL) preciza că este şi distorsiunile optice date de atmosferă (praf, fum,
în căutarea „unuia dintre cele mai bune sisteme straturi de aer cu temperaturi şi densităţi diferite).
laser pentru viitoarea platformă de supremaţie Urmează apoi dificultăţile legate de masa unui
aeriană”, care, evident, trebuie să includă un astfel de laser şi a generatorului aferent, inginerii
tun cu laser pentru lupta aeriană şi poate chiar propunându-şi pe moment, ca obiectiv, o masă
pentru misiuni de angajare în afara razei vizuale, maximă de 1,4 tone, care reprezintă masa utilă a
în cazul în care tunul cu laser este suficient de UAV Predator-C Avenger.
puternic şi poate fi integrat cu sistemul radar al Sistemul de generare al curentului electric
aeronavei. Ţinta temporală pentru supremaţia conceput pentru acest proiect funcţionează pe
aeriană asistată de laser este până în anul 2030, modelul vehiculului hibrid, folosind o parte
dar US Air Force ar dori să vadă primele rezultate din puterea motorului pentru încărcarea unui
sau chiar existenţa unor sisteme laser mai mari ansamblu de acumulatori, care pot fi apoi
prin anul 2022. folosiţi pentru acţionarea laserului ambarcat. Se
Mai exact, AFRL doreşte dezvoltarea estimează că acumulatorul poate oferi energie
următoarelor trei categorii de lasere: 1) lasere pentru 5-6 lovituri consecutive înainte de a avea
de putere mică pentru iluminarea, urmărirea, nevoie de încărcare, care se va face pe durata
vizarea şi confirmarea ameninţărilor cu ajutorul câtorva minute de zbor, în timp ce, dacă se
senzorilor; 2) lasere de putere medie pentru foloseşte o cadenţă de tragere mai redusă, nu va
protecţia sistemelor de arme şi 3) lasere de mare fi nevoie de reîncărcare.

66 INFOSFERA
Direcţia generală de informaţii a apărării – 17 ani de existenţă

În acest sens, Agenţia de cercetare avansată şi mai probabil, împotriva rachetelor şi avioanelor
proiectare a Departamentului Apărării (DARPA) inamice, mai degrabă decât asupra ţintelor
a atribuit firmei General Atomics Aeronautical de la sol.
Systems un contract pentru dezvoltarea şi Susţinătorii noii generaţii de lasere spun că,
implementarea pe drone a unui laser cu o putere în ciuda poreclei lor de „raze mortale”, laserele
de 150 kW - proiectul HELLADS (High Energy vor ajuta la reducerea daunelor colaterale, prin
Liquid Laser Area Defense System). precizia acestora.
Laserele actuale, care au putere suficientă În prezent, ţări precum Rusia, Israel, India,
pentru distrugerea unei rachete sau a unui avion dar şi alţi producători de arme importanţi spun că
intrus, sunt voluminoase, ceea ce înseamnă că pot lucrează la propriile versiuni de lasere portabile
fi plasate numai pe sisteme de apărare staţionare. similare; totuşi, evoluţiile din SUA par a fi
HELLADS, despre care DARPA spune că este într-un stadiu mai avansat.
în „faza finală de dezvoltare”, este extrem de
uşor. Acesta va cântări doar 750 kg, mai puţin Dronele supersonice
decât o maşină foarte mică. O aplicaţie cheie a
În anul 2014, mai multe site-uri de ştiri au
HELLADS este integrarea pe noua generaţie de
vehicule aeriene fără pilot Predator-C, dezvoltate preluat imagini cu probe de sol şi testare în zbor
de General Atomics. Nici UAV şi nici laserul a unui vehicul aerian fără pilot, pe care chinezii îl
nu au atins stadiul producţiei de masă, deşi denumesc Lijian - sabia ascuţită. Deşi imaginile
este evident că US Air Force consideră dronele nu sunt neapărat oficiale, pentru că aproape toate
ca fiind cruciale din perspectiva potenţialului materialele care prezintă aeronava par a fi capturi
de utilizare. întâmplătoare, făcute de la distanţă, sau de o
Un alt aspect este limitarea naturală a calitate mult prea slabă pentru a fi analizate în
laserului. În timp ce acesta poate fi uşor reîncărcat profunzime, cotidianul de limbă engleză China
şi poate lucra ore în şir, spre deosebire de o Daily compară zborul UAV-ului cu un pas înainte
rachetă convenţională, o armă cu laser nu poate în ceea ce priveşte reducerea decalajului dintre
penetra cu uşurinţă norii sau fumul cu razele tehnologia chineză şi cea occidentală.
sale. În esenţă, HELLADS va trebui să vadă ţinta De altfel, în ultimii ani, chinezii au prezentat
înainte de a putea trage, urmând a fi utilizat, cel mai multe modele de aeronave aparent dotate cu

INFOSFERA 67
Intelligentia, Fides, Excellentia

tehnologie aşa-zis invizibilă (stealth), de fapt astfel este optimizată portanţa şi, prin formele
semnătură radar redusă, dar şi mai multe tipuri rotunjite, sunt evitate şi undele radar, dar
de UAV-uri, corespondente ale aproape tuturor prezintă şi mai multe probleme structurale, una
modelelor propuse de industria americană de dintre acestea fiind răsturnarea fără posibilitate
profil. Lijian, care a fost văzut efectuând primele de redresare, la viteze foarte mici.
teste de zbor, este un produs al colaborării Taranis, drona cea mai avansată tehnologic
între industriile aviatice Hongdu şi Aeronave construită vreodată în Marea Britanie, a efectuat
Shenyang, ambele subsidiare ale companiei cu succes primele teste de zbor. Aeronava,
naţionale China Aviation Industry. Aeronava denumită după numele zeului celtic al tunetului,
este de tipul aripă - delta, cel mai avansat model a costat peste 200 de milioane de euro şi este
la ora actuală în domeniul aviatic, pentru că dezvoltată de compania britanică BAE Systems.

68 INFOSFERA
Direcţia generală de informaţii a apărării – 17 ani de existenţă

În concepţia producătorilor, avionul este numit Aermacchi (Italia), Saab (Suedia), EADS CASA
dronă de spionaj - avion de asalt de generaţia a (Spania), HAI (Grecia), RUAG (Elveţia) şi Thales
cincea. (Franţa).
În urma testelor la sol şi în zbor, militarii Fiind doar un demonstrator tehnologic,
şi reprezentanţii companiei au relatat despre „nEUROn” nu va intra în producţie, scopul
progresele obţinute în dezvoltarea avioanelor proiectului fiind acela de a arăta capacitatea
fără pilot cu destinaţie militară. Anterior, ei s-au companiilor europene de a produce un UAV
referit şi la faptul că, în viitor, Marea Britanie invizibil de luptă şi de a lansa viitoare proiecte
va alterna misiunile fără pilot cu cele cu echipaj de UAV-uri.
uman şi, de asemenea, nu este exclus ca Taranis Într-un proiect european comun, Marea
să preia misiunile avioanelor pilotate Tornado, Britanie şi Franţa au desemnat recent doi
utilizate în prezent. contractori importanţi din domeniul apărării
Iniţiat în 2003 de guvernul francez prin să efectueze, începând cu anul 2015, un studiu
Direcţia generală pentru armamente (DGA) de fezabilitate asupra unui proiect comun de
şi având firma Dassault Aviation ca prim construcţie de drone, conform AFP.
contractor, programul „nEUROn” a avut ca scop Astfel, BAE Systems şi Dassault Aviation
demonstrarea maturităţii şi eficienţei soluţiilor vor realiza studiul care materializează, de fapt,
tehnice actuale pentru provocările următorilor un acord politic semnat în 2014. Contractul
douăzeci de ani în aviaţia militară. este în valoare de 150 de milioane euro şi va fi
Aparatul denumit „nEUROn” este suplimentat de cele două guverne cu încă 100 de
primul vehicul aerian fără pilot construit ca şi milioane. În paralel, alte companii majore vor
demonstrator tehnologic, de un consorţiu de lucra pentru a proiecta sistemele de propulsie,
companii europene. UAV-ul a efectuat în 2012 precum şi senzorii şi partea electronică. Scopul
primul său zbor, la o bază aviatică din Franţa, final este acela de a construi drone care să poată
aparţinând companiei Dassault Aviation. Dassault efectua misiuni de cercetare, monitorizare,
este compania integratoare, dar la concepţia şi identificare a ţintelor, efectuare de lovituri în
realizarea aeronavei au mai participat: Alenia teritoriul inamic. Aceste drone vor fi trimise să

INFOSFERA 69
Intelligentia, Fides, Excellentia

survoleze teritoriul inamic înaintea avioanelor cu Autonomia aeronavelor fără pilot


echipaj uman. Studiul se va concentra atât asupra Toate informaţiile pe care le avem la
dezvoltării conceptelor unui sistem operaţional, momentul actual ne conduc către un viitor în
cât şi asupra tehnologiilor esenţiale necesare. care activităţile umane vor fi din ce în ce mai
mult automatizate. Domeniul militar şi, implicit,
Camuflarea aeronavelor mediul conflictelor armate s-a adaptat foarte rapid
O direcţie de cercetare în domeniul aeronautic la cerinţele sistemelor autonome şi automatizate,
o constituie camuflarea aeronavelor, în general, şi ajungându-se până la drone militare care zboară
a avioanelor cu viteze mici de zbor şi a dronelor, pe rute prestabilite şi culeg informaţii în mod
în special. Noile tehnologii vizează utilizarea autonom sau la roboţii-genişti care sunt încă
camuflajului multispectru pentru benzile din telecomandaţi, dar exclud intervenţia umană
spectrul vizibil, infraroşu şi electronic. Astfel, directă asupra dispozitivelor explozive. Dacă
inginerii de la Universitatea California (San Diego) vom lua în considerare şi fondurile alocate,
lucrează la un dispozitiv de camuflaj, bazat pe precum şi complexitatea proiectelor robotice
materiale ultrasubţiri, compuse din nano-cilindri în care investesc state puternice şi companiile
ceramici, dispuşi pe un substrat de teflon. de vârf, semnalele ne conduc către un viitor al
Acest material deţine proprietatea de a curba conflictelor automatizate. Un lucru bun, dacă
undele luminoase în jurul obiectelor pe care le duce la mai puţină vărsare de sânge, sau rău, dacă
acoperă, îmbinând indicele de refracţie redus al se va ajunge ca roboţii să funcţioneze complet
teflonului cu indicele mai ridicat al ceramicii, autonom, fără reguli pre-instalate care să nu le
ducând, astfel, la o absorbţie aproape nulă a permită agresiunea contra oamenilor.
luminii. Grupurile activiste, cum ar fi Comitetul
Este vorba de fenomene fizice cunoscute şi internaţional pentru controlul armelor robotice
îmbinate inteligent. Conform Principiului lui (ICRAC/ International Committee for Robot
Fermat, o undă electromagnetică se va deplasa Arms Control), vor să vadă această clasă de arme
între două puncte pe drumul cu cel mai scurt timp, complet interzisă. Întrebarea ar fi dacă este prea
drum care este o linie dreaptă în cazul materialelor devreme - sau prea târziu - pentru o interdicţie
omogene. În cazul materialelor neomogene, totală. În funcţie de modul în care se defineşte
drumul devine o curbă datorită vitezei diferite „autonomia”, astfel de sisteme sunt deja în uz.
în diverse puncte, acesta putând fi controlat prin Un raport din 2013 al Comisiei ONU pentru
permitivitate electrică şi permeabilitate magnetică. Drepturile Omului abordează problemele
Astfel, se obţine o folie, folosind materiale care pot apărea în urma utilizării sistemelor
dielectrice, foaia subţire de teflon având inserţii militare echipate cu armament letal şi având
cu mici particule din cilindri ceramici. Materialul posibilitatea de a lua decizii autonome cu privire
împrăştie radiaţia electromagnetică, vizibilă pe la deschiderea focului. Autorul documentului,
radar sau în infraroşu, forţând-o să ocolească Christof Heyns, raportorul special al ONU,
obiectul cu un astfel de înveliş. Acesta afectează solicita instituirea unui moratoriu global asupra
inclusiv umbra obiectului, radiaţia reflectată de testării, producerii, asamblării, achiziţiei şi
obiect fiind diminuată prin absorbţie. utilizării sistemelor de armamente autonome,
Această tehnologie poate avea implicaţii până la momentul în care se va organiza o
nu doar în domeniul camuflării echipamentelor conferinţă internaţională în cadrul căreia să se
militare, ci şi în telecomunicaţii, deoarece stabilească regulile utilizării acestora. Potrivit
diminuează absorbţia undelor electromagnetice documentului, SUA, Marea Britanie, Israelul,
şi le poate curba, crescând viteza comunicaţiilor Coreea de Sud şi Japonia au dezvoltat diverse
optice sau eficienţa colectării energiei solare, astfel de sisteme de armamente complet
spre exemplu, în cazul folosirii turnurilor solare sau parţial autonome. În lume, însă, peste
de colectare. 70 de state dezvoltă, cu mai mult sau mai puţin

70 INFOSFERA
Direcţia generală de informaţii a apărării – 17 ani de existenţă

succes, la o viteză mai mică sau mai mare, facă schimb de informaţii, atât cu actorii umani,
sisteme robotice. Raportul comisiei viza, cât şi între ele. De asemenea, de mare interes
în special, noile generaţii de arme care îşi pentru armată este şi dezvoltarea capacităţilor
selectează singure ţintele şi apoi le distrug, pe de supraveghere a unui UAV, care să aleagă
care le numeşte „roboţi letali autonomi”. elementele de interes. Analiştii de imagine,
Conform Legilor conflictului armat, un care vizualizează imaginile dinamice şi statice
combatant are obligaţia de a minimiza victimele (videoclipuri şi fotografii) luate de la drone, au
în rândul civililor. Acest lucru înseamnă nevoie de un interval relativ mare de timp în
utilizarea de arme într-un mod discriminatoriu care să revadă materialele şi să emită judecăţi de
şi asigurarea că atunci când civilii sunt ucişi în valoare. Ar fi mult mai eficient dacă dronele ar
acţiune, moartea lor accidentală este depăşită de putea să marcheze (cu steguleţe) doar produsele
importanţa obiectivului militar - un calcul care care ar putea fi de interes pentru ofiţerii de
implică judecăţi de valoare. informaţii. Aceasta este una dintre tehnologiile la
În ceea ce priveşte evaluarea unei scene de care se lucrează prin utilizarea tehnicii de calcul
luptă, nicio tehnologie nu depăşeşte capacitatea avansate.
ochiului şi creierului uman. Totuşi, un avion
complet autonom s-ar descurca mult mai bine Concluzii
decât o persoană, de exemplu, la ridicarea Universul dronelor de luptă este complicat.
semnăturii electronice distinctive a unui semnal Omenirea încă încearcă să îşi dea seama cum
radar sau huruitul redus al unui tanc. ar putea să trateze dronele ca arme de război.
Autonomia reală nu este ceva care se află pe Tehnologia este incontestabil impresionantă şi
lista mare a dezvoltatorilor de drone, la momentul putem spera doar că cercetarea se va transfera mai
actual. Această cronologie afirmă că „echipajele mult către sfera civilă. Dar această tehnologie este
fără pilot eficiente” ar trebui să fie realizate până doar o parte a sistemului care va determina modul
în 2018, permiţând dronelor complet autonome să în care naţiunile vor purta războiul în viitor.

INFOSFERA 71
Intelligentia, Fides, Excellentia

Problema aeronavelor fără pilot (de luptă) Bibliografie:


este în prezent în atenţia ONU. La Conferinţa 1. ALBRIGHT, Dann, “Drone Wars: How UAV
privind categoriile de arme convenţionale din Tech Is Transforming the Future of War”, http://
2014, în cadrul unei întruniri a experţilor s-a globalsecurity.tradepub.com__p=w_make164.
discutat problema „roboţilor ucigaşi”. În urma 2. CHOW, Denise, “The Future of Drones: Sky-
High Hopes vs. Regulatory Realities” http://www.
discuţiilor nu s-a ajuns la un rezultat comun,
livescience.com/45242-future-of-drones.html,
cauza fiind punctele de vedere diferite: cel al http://globalsecurity.tradepub.com__p=w_tecc28.
profesorului Paul Sharky, care susţine că nu 3. SCHECHTER, Erik, “Killer Robots: Natural
se poate garanta faptul că roboţii vor respecta Evolution, or Abomination?”, Live Science
reglementările şi legile internaţionale cu privire http://www.livescience.com/44161-killer-robot-
la conflicte, în opoziţie cu cel al lui Ronald drones-debate.html.
Arkin, care consideră că ar trebui interzisă 4. „Sabia zburătoare”, Observatorul militar, anul
utilizarea roboţilor autonomi în luptă până când XXIII, nr. 1 (1238), 8-14 ianuarie 2014.
se va şti cu certitudine că, prin prezenţa lor, se 5. „Taranis - primele teste de zbor”, Observatorul
militar, anul XXIII, nr. 7 (1244), 19-25 februarie
reduce numărul de victime.
2014.
Până la obţinerea unui rezultat comun şi 6. „Proiecte europene comune”, Observatorul
adoptarea la nivelul ONU a reglementărilor militar, anul XXIII, nr. 47 (1284) 3-9 decembrie
privind utilizarea UAV-urilor (de luptă) în 2014, http://www.fastcompany.com/1823017/
acţiunile armate, nu putem decât să reflectăm darpa-unveils-drone-slaying-war-laser.
la prima lege a roboţilor, aşa cum a fost ea 7. https://www.rt.com/news/hellads-drone-
iterată de un vizionar: „Un robot nu are voie să predator-darpa-762/.
pricinuiască vreun rău unei fiinţe umane sau, prin 8. http://www.darkgovernment.com/news/drone-
neintervenţie, să permită ca unei fiinţe omeneşti laser-powerful-light-and-lethal/.
9. http://www.defensereview.com/u-s-air-force-
să i se facă un rău” - Isaac Asimov.
seeking-laser-weapons-for-fighter-aircraft-air-to-
air-combat-laser-cannon-cometh/.

72 INFOSFERA
PROFILE LA DISTANŢĂ. ANALIZA ASUMĂRII
DECIZIILOR POLITICE ŞI MILITARE

Manuela VÂRLAN*

Abstract
This study intends to present certain socio-linguistic concepts that might be used as an instrument by
professionals practicing face-to-face verbal interaction at their work, on daily basis – negotiators, militaries
deployed abroad, and diplomats.
There is a need of fine tuning and subtle manipulation of the linguistic means in certain situations, in
order to achieve the targeted goal or to calm down certain. There is also a need of winning someone’s trust
and of building closer ties, or, by the contrary – of keeping the distance without generating a rejection feeling.
From this perspective, it is useful to apply these strategies (ways of linguistic interactions) as they improve the
results of the conversations initiated by those who had a previous training on the matter.
Keywords: communication, conversation, strategy, negotiation, interaction.

Motto: „Cel care evită jocul, acela îl pierde”.


Cardinal de Richelieu

Scopul analizei transversale în studiul


personalităţii politice şi militare îl reprezintă
identificarea caracteristicilor psihologice
implicate în procesul decizional şi descrierea
naturii acestora. Personalitatea este constituită
din pattern-uri alcătuite din cogniţii, emoţii
şi relaţii interpersonale, care sunt supuse
influenţării şi care generează sisteme de
credinţe, valori, atitudini şi stiluri decizionale.
Altfel spus, natura personalităţii poate opera
constrângeri asupra procesării informaţiilor
din perspectiva valorilor şi a relaţiilor puterea. Nu în ultimul rând, demersul analitic
interpersonale care influenţează procesul de trebuie să identifice scopul exercitării rolului în
luare a deciziilor politice. actul de conducere.
Aspectele tradiţionale care sunt luate în Care sunt calităţile personalităţii care
calcul la studiul personalităţii includ: inteligenţa, fac dintr-o persoană un adevărat şef în
cunoştinţele, pulsiunile şi afectele1, capacitatea domeniul militar sau politic? Specialiştii din
de evaluare a realităţii, spiritul critic, relaţiile domeniul psihologiei aplicate au adunat un
interpersonale2. În cazul liderilor, se impune volum considerabil de dovezi legate de acest
evaluarea suplimentară a stării de sănătate3, a subiect. Au fost create, în acest scop, sute de
stilului intelectual, precum şi relaţia acestora cu chestionare specializate care evaluează calităţi,
*Autoarea este expert în cadrul Ministerului Apărării Naţionale.

INFOSFERA 73
Intelligentia, Fides, Excellentia

cum ar fi: capacitatea de influenţare/inspirare a transformaţional, adică acel tip de lider care ştie
celorlalţi, viziunea (concretizată în stabilirea şi să-şi stimuleze/motiveze subordonaţii pentru a
comunicarea unor obiective şi strategii pe termen da randament maxim. Constructele personalităţii
lung) şi, nu în cele din urmă, creativitatea. De au explicat 19% din variaţia performanţei maxime
obicei, validarea implică fie evaluarea de către şi 12% din cea a performanţei obişnuite. De
alţii a calităţii de şef, fie deosebirea dintre asemenea, la extravertiţi s-au constatat niveluri
cadrele de conducere din top management şi înalte atât ale performanţei maxime, cât şi
celelalte cadre de conducere. ale celei obişnuite în raport cu introvertiţii. În
În ultimii ani, cercetătorii au manifestat plus, deschiderea a prezis performanţa maximă,
un interes crescut faţă de măsurile standard iar nevrotismul a prezis o performanţă obişnuită
ale personalităţii, cu ajutorul cărora se pot sau mai scăzută. Ployhart şi colaboratorii săi
identifica acele criterii în funcţie de care nu au reuşit să confirme asocierea prezisă între
se pot face predicţii asupra capabilităţii de conştiinciozitate şi performanţa obişnuită; s-ar
exercitare a calităţii de şef. În anul 2000, Judge putea ca ea să fie mai importantă în afaceri decât în
şi colaboratorii săi au efectuat o meta-analiză a domeniul militar. Desigur, personalităţile diferite
222 de corelaţii de la 73 de eşantioane. Corelările ale conducătorilor de tip transformaţional din

celor cinci factori ai personalităţii, specifici istorie implică faptul că şefii pot avea o serie de
modelului „Big Five”, au fost următoarele: atribute ale personalităţii.
extraversie - 0,31, conştiinciozitate - 0,28, Cercetările la distanţă folosesc definirea
deschidere către experienţă - 0,24, nevrotism - operaţională a variabilelor. Elms6, de exemplu,
0,24, agreabilitate - 0,084. analizează personalitatea şi comportamentul
Într-un studiu din 2001 asupra calităţii de a patru personalităţi cheie din secolul XX,
conducător militar5, se făcea distincţia între consilieri ai politicii externe ai SUA, Edward
performanţa maximă, bazată pe cercetarea House, Allen Dulles, Henry Kissinger şi
calităţii de şef în condiţii dificile la un centru de Alexander Haig, în termeni de machiavelism,
evaluare, şi performanţa obişnuită, rezultată din ego idealist şi tendinţe totalitare. Este necesară
evaluarea calităţii de şef în perioada de trei luni analiza acţiunilor: activitatea liderului în plan
de instrucţie. Studiul a vizat calitatea de lider strategic, stabilirea naturii puterii, dar şi sursele

74 INFOSFERA
Direcţia generală de informaţii a apărării – 17 ani de existenţă

influenţei sale: Ce trebuie să întreprindă liderul 3. Cum a suportat responsabilitatea funcţiei,


pentru a-şi asigura posibilitatea, de îndată ce sprijin a avut, în ce mod capacitatea sa
ce va fi necesar, de a controla personal cursul de a menţine echilibrul intern a influenţat
evenimentelor? Cum valorifică şansa de a fi lider procesul de adoptare a deciziilor? În
în diferite circumstanţe? domeniul rezistenţei şi al capacităţii de a se
Cheia unei politici eficiente o constituie opune împrejurărilor, informaţiile trebuie
experienţa şi raţiunea. Evaluând activitatea, să se bazeze pe situaţii concrete, analizând
apar următoarele întrebări: comportamentul său în situaţii de criză.
1. Care au fost aspiraţiile subiectului 4. Ce moştenire a lăsat, în ce fel activitatea sa
analizat, acţiunile sale au fost sau nu în a marcat imaginea funcţiei ocupate, soarta
concordanţă cu evenimentele istorice, în ce organizaţiei, prin ce element al politicii
măsură obiectivele corespundeau realităţilor sociale a rămas în memoria cetăţenilor, ce loc
timpului său? Pentru a stabili obiectivele este va ocupa în istorie?
necesar să analizăm priceperea, capacitatea Sursele capacităţii de influenţă a liderului
liderului de a menţine ferm cursul stabilit. sunt reprezentate de următorii factori:
Cea mai mică ezitare sau cedare poate fi • puterea formală care i se atribuie şi carisma
echivalentă cu pierderea puterii. personală.
2. Cât de reale au fost simţul puterii şi • renumele profesional, compus din opinii
înţelegerea naturii puterii, şi în ce măsură referitoare la intelectul şi voinţa liderului.
această înţelegere se încadra în realitatea • autoritatea în societate, bazată pe
epocii? Referitor la simţul funcţiei şi simţul impresiile oamenilor despre capacitatea
puterii, soluţiile pot fi caracteristicile solide liderului de a-şi îndeplini obligaţiile.
stabile ale stilului executiv, care reies din • capacitatea liderului de a negocia în
probleme din orice domeniu: legislativ permanenţă.
sau executiv, public sau secret, de politică Care sunt motivele care îndeamnă oamenii să
externă sau internă. aspire la putere, să dobândească puterea, ignorând

INFOSFERA 75
Intelligentia, Fides, Excellentia

pericolele care însoţesc obţinerea şi menţinerea • Emoţiile - pasiuni captivante, irezistibile,


ei. Care este cauza? În fiecare om există aspiraţia care nu pot fi înfrânate şi nici satisfăcute;
omului la putere, doar că ea se manifestă diferit: la • Imaginea de sine - percepţia propriei
unii prin intrarea în politică, la alţii prin obţinerea persoane, crearea în conştiinţa altor oameni
performanţelor într-o anumită activitate, alţii vor a imaginii unui om remarcabil.
să domine în familie etc. • Sistemul decizional - decizia trebuie luată
Din punct de vedere afectiv, puterea este o în urma evaluării mai multor alternative
pasiune captivantă şi irezistibilă, care, de cele de acţiune. Dacă clarviziunea lipseşte,
mai multe ori, se transformă în adicţie sau poate atunci conştiinţa ajunge la ezitare şi
îmbrăca forme patologice. Bertrand Russel oscilează între alternativele posibile. Prin
considera că în fiecare om există două pasiuni această pendulare se creează starea de
care nu pot fi niciodată potolite, care nu pot fi pe incertitudine. Consecinţele primejdioase
deplin satisfăcute – aspiraţia la putere şi dorinţa pentru situaţia de luptă cresc atunci când
de faimă. timpul de soluţionare se scurtează. O
Voinţa în activitatea politică solicită asemenea stare vizează incertitudinea
concentrarea maximă a tuturor eforturilor şi riscă compromiterea ansamblului
voluntare, priceperea de a-i supune voinţei operaţional. Prin urmare, este absolut
proprii pe cei din preajmă, motivându-i să necesar ca momentele de criză să fie
lucreze pentru un anumit scop şi în actele surclasate prin claritatea deliberării.
decizionale. Exemplu marcant în acest sens este Depăşirea se realizează, practic, prin luarea
preşedintele rus Vladimir Putin. Conducătorul hotărârii spre a face posibilă desfăşurarea
se percepe pe sine şi este perceput de anturaj ca alternativei alese drept cea mai adecvată
un om care a reuşit să se ridice deasupra tuturor, circumstanţelor. Multitudinea de
să se evidenţieze din masa generală, să devină informaţii solicită, implicit, o gândire mult
un exemplu demn de urmat şi, într-o oarecare mai flexibilă, ea devenind indispensabilă
măsură, de admirat. Activitatea de conducere capacităţii de orientare şi decizie.
necesită o concentrare maximă a intelectului Deciziile pot fi parazitate de următoarele
şi funcţionarea raţiunii la limita abstractului, atitudini:
un mod deosebit de gândire, crearea concepţiei - Inerţia conflictuală (conservatorismul
proprii despre organizarea societăţii, operarea de cunoaştere) - conducătorul ia o
cu un volum imens de diverse informaţii. Este decizie, dar continuă să primească
necesară o concentrare enormă a memoriei, informaţii care ar necesita în mod obiectiv,
toate caracteristicile principale trebuie utilizate după un anumit timp, revizuirea
la capacitate maximă: stocarea, spontaneitatea, acesteia; totuşi, el nu vrea să-şi schimbe
volumul, acurateţea reproducerii. hotărârea şi ignoră noile informaţii,
Atenţia în activitatea politică trebuie incomode prin semnificaţia lor.
să se distingă prin stabilitate, comutare, - Radicalismul de cunoaştere - noilor
spontaneitate, concentrare, volum, constanţă. informaţii li se acordă o importanţă foarte
Raportul dintre posibilităţile, potenţialul puterii mare, supradimensionată, justificată
şi caracteristicile psihologice ale liderului se doar prin noutatea lor, conducătorul
regăseşte în: renunţând la vechea decizie şi adoptând
• Voinţa - concentrarea maximă a proceselor rapid alta; or, se pare că, în multe
voluntare, supunerea altor oameni voinţei domenii de activitate, este mai eficientă
proprii independent de rezistenţa acestora; o decizie acceptabilă, dar fermă pentru
• Raţiunea - crearea propriei concepţii o anumită perioadă de timp, decât
despre structura societăţii, înţelegerea şi una perfectă doar tranzitoriu, deci
stăpânirea unui uriaş volum de informaţii; nefuncţională.

76 INFOSFERA
Direcţia generală de informaţii a apărării – 17 ani de existenţă

- Schimbarea conflictuală - decidentul - Eroarea de hipervigilenţă - este


adoptă alternativa care îi atrage atenţia complexă, înglobând parţial erorile
mai repede, dar nu printr-un parametru anterioare. Liderul panicat, dintr-un
esenţial pentru rezolvarea sarcinii. motiv sau altul, caută cu disperare
- Corelaţia iluzorie - în trecut, liderul a o soluţie, folosind criterii minime
avut o problemă similară, care a fost de opţiune, operează modificări
rezolvată cu succes printr-o metodă neimportante când ar fi necesare unele
dată, şi atunci el are iluzia unei legături radicale, decide în concordanţă cu ceea
suficient de tipice; cu alte cuvinte, ce pare să dorească majoritatea, acordă
descoperind că noua problemă are ceva o prea mare importanţă analogiilor
asemănător cu cea anterioară, liderul cu trecutul etc.; conducătorul doreşte
adoptă imediat, fără o examinare cu tot dinadinsul să demonstreze că
deosebită, vechea metodă de rezolvare; acţionează, fiind vorba, deci, de decizii
acest tip de transfer nu este însă
de autojustificare.
întotdeauna valid.

INFOSFERA 77
Intelligentia, Fides, Excellentia

- Optimismul impropriu - varianta care - Eroarea prin decizia supradeterminată -


pare cea mai utilă este ulterior apreciată conducătorul are tendinţa de a căuta
ca fiind cea mai uşor de realizat. continuu cât mai multe informaţii,
- Eroarea de tendinţă în argumentarea pentru că această strategie îi reduce
unei decizii, conducătorul respinge nesiguranţa.
orice informaţie care contrazice varianta
propusă de el însuşi. Concluzii
- Eroarea de hiperalarmă – apare atunci
Liderul nu trebuie să cedeze în faţa
când conducătorul este obligat
să acţioneze în condiţii de înaltă greutăţilor şi în alte circumstanţe. El este obligat
periculozitate, pe care trebuie să le să le înfrunte, să le poată stăpâni, să le facă să
elimine cât mai repede; toată atenţia lucreze în folosul său. Liderul nu trebuie să ezite,
lui se concentrează asupra factorului el trebuie să aibă mereu iniţiativă, să acţioneze
care îl alarmează, ignorând alţi factori concret şi să-şi demonstreze puterea pentru a o
(aparent nesemnificativi sau inofensivi) putea păstra.
foarte utili în rezolvarea sarcinii. O eroare de neiertat pentru lideri este
- Iluzia defensivă constă în amânarea frica de a întreprinde măsuri active, ezitarea,
deciziei, în transferarea responsabilităţii lipsa dorinţei şi a capacităţii de a utiliza,
asupra altor persoane sau în construirea la momentul potrivit, întregul potenţial al
unor raţionamente imaginare, care să îl puterii, toate mecanismele şi posibilităţile
disculpe pe conducător de eventualele sale.
consecinţe negative ale deciziei.

1
Anxietate, agresivitate, ostilitate, tendinţa spre activitate sau pasivitate, asumarea vinovăţiei şi a ruşinii.
2
Capacitatea de empatie, asumarea identităţii şi ambivalenţei şi caracteristicile mecanismului de apărare.
3
Nivelul de energie, puterea de muncă, consumul de alcool sau droguri.
4
Timothy A. Judge, Joyce E. Bono, Remus Ilieş, Megan W. Gerhardt, „Personality and leadership. A qualitative and
quantitative review”, Journal of Applied psychology, 83, pp. 765-780, 2002.
5
Robert E. Ployhart, Beng-Chong Lim şi Kimyin Chan, „Exploring relations between typical and maximum performance
ratings and the five factor model of personality”, Personnel Psychology, vol. 54, Issue 4, pp. 809-843, Decembre, 2001.
6
Alan C. Elms, „From House to Haig: Private Life and public Style în American foreign policy advisers”, Journal of
Social Issues, 42, (2) , pp. 33-53, 1986.

78 INFOSFERA
Direcţia generală de informaţii a apărării – 17 ani de existenţă

INFOSFERA 79