09.

1. Erori in determinarea punctului costier cu 2 relevmente succesive

Precizia punctului navei determinat cu ajutorul a doua relevmente succesive depinde de:
- erorile accidentale de relevare – vizibilitate redusa , miscarile navei pot influenta valorile
acestor erori
- erorile in distanta parcursa – datorata lochului
- eroarea in determinarea corectiei compas sau giro – in cazul determinarii punctului navei
cu 2 relevmente succesive si cand nu suntem siguri de valoarea corectiei compas sau giro
pentru ca eroarea sa afecteze precizia punctului sa fie cat mai mica va trebui ca cel de-al
doilea relevment sa fie luat cat mai aproape de travers
- eroarea datorita actiunii factorilor exteriori – curent ,vant care tind sa deriveze nava.Pentru
ca efectul acestora sa fie cat mai mic intervalul de timp dintre relevari trebuie da fie cat mai
mic si unghiul dintre relevmente sa fie cat mai apropiat de 90 deg

2. Radar ARPA.Achizitia automata.Utilizarea cercului de veghe ancora

Radarul ARPA ofera OOW posibilitatea plotarii manuale si automate a tintelor simultan.Scopul
acestei facilitati este acela de a permite lucrul la o scara mai mica fara riscul de a pierde din vedere
navele ce se apropie dar sunt in afara scalei de lucru.
Plotarea automata se face atunci cand cercul veghe este introdus si orice nava tinta care traverseaza
zona dintre cercuri sau sectorul dintre cercuri (intruder) alarmeaza OOW si este automat plotata
de radar.Aceasta facilitate este optionala. Plotarea ne ofera informatii vitale despre nava tinta ca:
- distanta la nava proprie
- relevmentul la nava proprie
- drumul
- viteza
- CPA
- TCPA

Plotarea automata este mai des folosita cu nava la ancora sau in trafic intens , atunci cand este
necesara manevra navei pentru evitarea navelor din imediata apropiere.
Cercul de veghe ancora reprezinta o facilitate oferita de radarul ARPA in scopul atentionarii
OOW asupra navelor care se apropie. Cercul de veghe sau zona de veghe se compune din doua
cercuri sau sectoare de cerc concentrice fixate la o distanta de nava proprie aleasa de operator.
Exista doua astfel de “guard ring” acestea putand fi plasate la distante diferite.Exista de asemenea
posibilitatea de a achizitiona automat toate tintele care patrund in interiorul zonei protejate prin
cercurile de veghe

3. Curenti de maree.Efecte asupra sigurantei navei

Curentii care influenteaza siguranta navigatiei sunt:

 1. Curentii de maree care se formeaza datorita cresterii si descresterii nivelului apei ce sunt
insotite de deplasari orizontale ale maselor de apa
2. Curentii marini si mai ales circulatia de suprafata a acestora ce influenteaza navigatia ca
actiune directa a vantului asupra suprafetei apei

In general, siguranta navigatiei poate fi afectata in sens negativ in situatia in care actiunea
directa a curentilor asupra navei conduce la situatii de pericol pentru nava. Situatiile de pericol pe
care actiunea curentilor le poate induce sunt esuarea navei ,coliziunea sau atingerea fundului cu
consecintele de rigoare.
Mentinerea drumului navei consta in pastrarea navei pe o traiectorie stabilita la adapost de
pericolele de navigatie.In situatia in care actiunea curentilor nu este luata in consideratie pentru
corectarea drumului navei atunci exista sansa ca nava sa fie derivata spre pericole cum ar fi
adancimi mai mici decat pescajul navei , epave imersate , geamanduri sau alte corpuri plutitoare.
Deasemenea netinerea cont de actiunea curentilor mai ales de variatia in directie si viteza a
curentilor de maree conduce la erori in efectuarea manevrelor in TSS sau in treceri inguste cu
posibilitatea apropierii sau mai grav colizionarii de navele participante la trafic.
La manevrele de ancoraj actiunea curentilor este deosebit de importanta datorita cresterii
ponderii in raport cu viteza navei care este redusa de necesitatea executarii manevrei deci va
influenta decisiv directia si viteza de deplasare a navei,necorelarea acestor date la datele referitoare
la nava proprie putand conduce la accidente de navigatie nedorite